P. 1
Legendele sau Basmele romanilor - Petre Ispirescu

Legendele sau Basmele romanilor - Petre Ispirescu

|Views: 32|Likes:
Published by wollandcom

More info:

Published by: wollandcom on Mar 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/25/2012

pdf

text

original

Leuendele suo busmele românilor

Petre Ispirescu
1. Aleodor impúrut
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL. EI ujunsese Iu cùrunLeLe, sI nu
se învrednIcIse u uveu sI eI mùcur un copII. Se Lopeu d-u-n
pIcIoureIe, bIeLuI împùruL, sù uIbù sI eI, cu LoLI oumenII,
mùcur o sLurpILurù de IecIor, durù în deserL.
Cund, LocmuI, Iu vreme de bùLruneLe, IuLù cù se îndurù
norocuI sI cu dunsuI sI dobundI un drug de copIIus, de sù-I
vezI sI sù nu-I muI uILI. ¡mpùruLuI îI puse numeIe AIeodor.
Cund Iu u-I boLezu, împùruLuI udunù RùsùrIL sI Apus,
MIuzùzI sI MIuzùnoupLe, cu sù se veseIeuscù de veseIIu IuI.
TreI zIIe sI LreI nopLI LInurù peLrecerIIe sI se cIeIuIrù sI se
bucururù, de o LInurù mInLe cuL LrùIrù.
BùIuLuI de ce cresLeu, d-uIu se Iùceu muI IsLeL sI muI
IscusIL. Nu muI Lrecu muIL sI IuLù cù împùruLuI ujunse Iu
murgIneu groupeI. Cund Iu Iu ceusuI morLII, eI Iuù copIIuI
pe genuncII sI-I zIse:
- DruguI LuLeI, IuLù cù Dumnezeu mù cIeumù. SunL în
cIIpu de u-mI du obsLescuI sIursIL. Eu vùz cù Lu uI sù ujungI
om mure. SI cIIur morL, ouseIe meIe se vor bucuru în
mormunL de IsprùvIIe LuIe. Asupru curmuIreI împùrùLIeI n-
um nImIc sù-LI zIc, IIIndcù Lu, cu IscusInLu Lu, sLIu cù uI s-o
ducI bIne. Un Iucru numuI um sù-LI spuI: VezI Lu munLeIe
uceIu de coIo, sù nu Le ducù pùcuLeIe sù vunezI p-ucoIo, cù
esLe nevoIe de cup. AceI munLe esLe mosIu IuI JumùLuLe-
de-om-cùIure-pe-jumùLuLe-de-Iepure-scIIop: sI cIne cuIcù
pe mosIu IuI, nu scupù nepedepsIL.
AcesLeu zIcund, cùscù guru de LreI orI sI-sI deLe suIIeLuI.
Se duse sI eI cu LouLù suIIureu de pe pùmunL, de pure cù n-u
IosL de cund Iumeu sI pùmunLuI.
¡I jeIIrù uI sùI, îI jeIIrù boIerII, îI jeIIrù sI poporuI; în ceIe
de pe urmù LrebuIrù sù-I îngroupe.
AIeodor, dupù ce se urcù în scuunuI LùLune-sùu, desI
copIIundru, puse Luru Iu cuIe cu sI un om muLur. TouLù
Iumeu eru muILumILù de domnIreu su, sI oumenII se IùIeuu
cù Ie-u IosL duL de sus cu sù LrùIuscù în zIIeIe IuI.
Adeseu Ieseu AIeodor Iu vunùLoure cu sù-sI peLreucù ceus-
urIIe ce-I prIsoseu de Iu LrebIIe împùrùLIeI. EI LIneu mInLe
ce-I spusese LùLune-sùu sI se sIIeu sù-I pùzeuscù cuvInLeIe cu
sIInLenIe.
¡nLr-o zI, nu sLIu cum Iùcu, dus IIInd pe gundurI, sI
uIunecù de cùIcù pe pùmunLuI pocILuIuI de om. N-upucù sù
Iucù zece, douùzecI de pusI, sI IuLù cùse pomenI cu dunsuI
dInuInLeu IuI.
Acum nu-I eru IuI penLru cù Lrecuse pe pùmunLuI omuIuI
ceIuI sIuL sI scurbos, cI îI eru cIudù cum de sù cuIce vorbu
LuLùIuI sùu ce-I spusese cu gruI de mourLe.
PocILunIu pùmunLuIuI îI zIse:
- ToLI neIegIuILII ce-mI cuIcù IoLuruI cud în robIu meu.
- MuI înLuI LrebuIe sù sLII, îI rùspunse AIeodor, cù dIn
nebùgure de seumù sI Iùrù de voIu meu um cùIcuL pe
coprInsuI Lùu, sI n-um nIcI un gund rùu usuprù-LI.
- Eu Le socoLeum muI uILIeI; durù vùz cù uI de gund sù-LI
cerI IerLùcIune de Iu mIne cu LoLI IrIcosII.
- Bu sù mù Iereuscù Dumnezeu! Eu LI-um spus curuLuI
udevùr, sI ducu vreI IupLù, uIege-LI: în sùbII sù ne LùIem, în
buzdugune sù ne IovIm, orI în IupLù sù ne IupLùm.
- NIcI unu, nIcI uILu. CI, cu sù scupI de pedeupsù uIL cIIp
nu e, decuL sù Le ducI sù-mI uducI pe IuLu IuI Verdes
împùruL.
AIeodor voI sù se codeuscù ourecum, bu cù LrebuIIe
împùrùLIeI nu-I IurLù sù Iucù o cùIùLorIe usu de Iungù, bu cù
n-ure cùIùuz, bu cù unu, bu cù uILu; durù usI! unde vreu sù
sLIe pocILuI de LouLe usLeu! EI o LIneu unu, sù-I uducù pe IuLu
IuI Verdes împùruL, ducu vreu sù scupe de ponosuI de
LuIIur, de cùIcùLor de drepLurIIe uILuIu, sI sù rùmuIe cu suI-
IeLuI în ouse.
AIeodor se sLIu vInovuL. DesI Iùrù voIu IuI, durù sLIu cù u
IùcuL un pùcuL de u cùIcuL pe mosIu sIuLuIuI. MuI sLIu Iurù
cù de omuI drucuIuI, sù duI sI sù scupI. Sù n-uI nIcI în cIIn,
nIcI în munecù cu dunsuI. ¡ùgùduI în ceIe dIn urmù sù-I
Iucù sIujbu cu cure-I însùrcInu.
JumùLuLe-de-om-cùIure-pe-jumùLuLe-de-Iepure-scIIop
sLIu cù, deourece AIeodor I-u IùgùduIL, upoI ure sù-sI LIe
cuvunLuI, cu unuI ce eru om de omenIe, sI-I zIse:
- Pusù cu Dumnezeu, sI sù-LI ujuLe sù vII cu Izbundù
bunù.
AIeodor pIecù. SI cum mergeu eI gundIndu-se sI
rùzgundIndu-se cum sù-sI împIIneuscù surcInu muI bIne,
cùcI îsI dùduse cuvunLuI, se pomenI pe murgIneu unuI
eIesLeu sI o sLIucù se zbùLeu de mourLe pe uscuL.
Cum o vùzu, eI se duse sù o Iu sù-sI uIIne Ioumeu cu
dunsu.
SLIucu îI zIse:
- Nu mù omorî, ¡ùL-¡rumos; cI muI bIne dù-mI drumuI
în upù, cù muIL bIne LI-oI prInde cund cu gunduI n-ùI gundI.
AIeodor o uscuILù sI o deLe în upù. ALuncI sLIucu îI muI
zIse:
- TIne ucesL soIzIsor, sI cund veI gundI Iu mIne, eu voI II
Iu LIne.
¡IùcùuI pIecù muI înuInLe sI se LoL mIru de o usLIeI de
înLumpIure.
Cund, Iucù se înLuInesLe cu un corb ce uveu o urIpù rupLù.
SI voInd sù vuneze corbuI, eI îI zIse:
- ¡ùL-¡rumos, ¡ùL-¡rumos, decuL sù-LI încurcI suIIeLuI cu
mIne, muI bIne uI Iuce sù-mI IegI urIpu, cu muIL bIne LI-oI
prInde.
AIeodor îI uscuILù, cùcI eru bùIuL vILeuz sI de Lreubù, sI îI
Iegù urIpu. Cund eru sù pIece, corbuI îI zIse:
- TIne penILu usLu, voInIcuIe, sI cund veI gundI Iu mIne,
eu voI II Iu LIne.
¡uù penILu AIeodor, sI-sI cùLù de drum. Durù nu Iùcu cu
Iu o suLù de pusI sI IuLù cù deLe pesLe un Lùune. Cund se
gùLeu u-I sLrIvI cu pIcIoruI, LùuneIe zIse:
- CruLù-mI vIuLu, AIeodor împùruL, sI eu Le voI munLuI pe
LIne de Iu mourLe. TIne ucesL puIuIeL dIn urIpIouru meu, sI
cund veI gundI Iu mIne, eu voI II Iu LIne.
AuzInd AIeodor uneIe cu ucesLeu, sI cù îI zIse sI pre
nume, oduLù rIdIcù pIcIoruI sI Iùsù pe Lùune sù se ducù în
voIu IuI.
SI mergund înuInLe, cuIe de nu sLIu cuLe zIIe, deLe de puI-
uLurIIe IuI Verdes împùruL. Cum ujunse ucI, se puse Iu
pourLù sI usLepLù cu dour de vu venI cInevu sù-I înLrebe ce
cuuLù.
SLeLe o zI, sLeLe douù; sI cu sù vIe cInevu sù-I înLrebe ce
voIesLe, bu. Cund Iu în zIuu d-u LreIu, Verdes împùruL
cIemù sIujILorII sI Ie deLe o gurù de or pomenI-o.
- Cum se pouLe, Ie zIse eI, sù sLeu omuI LreI zIIe Iu pourLu
meu sI sù nu meurgù nImenI sù-I cerceLeze? PenLru usLu vù
pIùLesc eu sImbrIe? PenLru usLu vù um eu Iu mIne pe
procopseuIù?
SIujILorII dùdeuu dIn coIL în coIL sI nu sLIuu ce sù
rùspunzù. ¡n ceIe de pe urmù, cIemù pe AIeodor sI-I duse
înuInLeu împùruLuIuI.
- Ce vreI, IIùcùuIe, îI zIse împùruLuI, sI ce usLepLI Iu pourLu
curLIIor meIe?
- Ce sù voI, mùrILe împùruLe, îI rùspunse eI, IuLù sunL
LrImIs sù-LI cer IuLu.
- BIne, bùIeLe. Durù muI înLuI LrebuIe sù Iucem IegùLurù,
cùcI usu esLe obIceIuI Iu curLeu meu. AI voIe sù Le uscunzI
unde veI voI, în LreI zIIe d-u runduI. Ducù IIe-meu Le vu gùsI,
cupuI LI se vu LùIu sI se vu pune în puruI ce u muI rùmus, dIn
o suLù, Iùrù cup. ¡urù de nu Le vu gùsI, uLuncI cu cInsLe
împùrùLeuscù o veI Iuu de Iu mIne.
- Am nùdejde Iu Dumnezeu, mùrILe împùruLe, cù nu mù
vu Iùsu sù pIeI. PuruIuI îI vom puLeu du sI uILcevu, nu LoL cup
de om. Sù Iucem IegùLuru.
- Asu?
- Asu.
Se puserù sI Iùcurù IegùLuru; scrIserù curLe sI o înLùrIrù.
VIInd IuLu de IuLù, se învoIrù cu u douuzI eI sù se uscunzù
cum vu sLI muI bIne. ¡urù ducu se învoIrù, eI rùmuse înLr-un
neusLumpùr ce-I cIInuIu muI cumpIIL decuL mourLeu. EI se
gundeu sI se rùzgundeu cum sù se uscunzù muI bIne. VezI cù
eru vorbu de cupuI IuI, Iurù nu de uILcevu. SI LoL mergund
pe gundurI sI LoL pIùnuInd, IuLù cù-sI uduse umInLe de
sLIucù. Scouse soIzuI, se uILu sI gundI Iu sLùpunu IuI; cund
IuLù, mùre, cù sLIucu sI venIse sI-I zIse:
- Ce poILesLI de Iu mIne, ¡ùL-¡rumos?
- Ce sù poILesc? ¡ucù, Iucù, ce mI s-u înLumpIuL. Nu sLII Lu
cevu sù mù înveLI ce sù Iuc?
- ¡u nu Le muI îngrIju. ¡usù pe mIne.
SI înduLù, IovInd dIn coudù, Iùcu pe AIeodor un1 cosùceI
sI îI uscunse pe IunduI mùrII, prInLre ceIIuILI cosùceI.
Cund se scuIù IuLu îsI Iuù ocIeunuI sI se uILù cu eI în LouLe
pùrLIIe. Nu-I vùzu. De unde ceIIuILI curI venIse sù o ceurù în
cùsùLorIe se uscundeuu prIn pIvnILI, pre dupù cuse, pre
dupù cuLe o sIrù de puIe, suu prIn vreo cuIù pùrùsILù,
AIeodor se uscunse usLIeI, încuL IuLu InLrù Iu grIje cù u sù IIe
bIruILù. Ce-I venI eI, se uILù cu ocIeunuI sI în mure, sI îI zùrI
pe IunduI mùrII, prInLre cosùceI. PusùmILe, ocIeunuI eI eru
nùzdrùvun.
- ¡esI d-ucoIo, IoLomunuIe, îI zIse eu ruzund. Ce mI Le-uI
posmùgIL usu? DIn coscogeumILe omuI Le-uI IùcuL un cosuc
sI mI Le-uI uscuns în IunduI mùrII.
N-uvu încoLro sI LrebuI sù Iusù.
Eu sI zIse împùruLuIuI:
- MI se pure, LuLù, cù IIùcùuI ùsLu mI-u venIL de Iuc. SI
muIL e nurIIu sI drùgùIus. CIIur de I-oI uIIu punù Iu u LreIu
ourù, sù-I IerLI, LuLù, cù nu e prosL cu ceIIuILI. BoIuI IuI îI
uruLù u II cevu muI deosebIL.
- Vom vedeu, îI rùspunse împùruLuI.
A douu zI, ce-I venI IuI, se gundI Iu corb. AcesLu Iu
numuIdecuL înuInLeu IuI, sI-I zIse:
- Ce muI vreI, sLùpune?
- ¡u uILù-Le, neIcuIILù, ce mI s-u înLumpIuL; nu sLII Lu cevu
sù mù înveLI?
- Sù cercùm.
SI IovIndu-I cu urIpu, îI Iùcu un puI de corb sI îI vurî înLr-
un sLoI de corbI ce se urcuse punù Iu vunLuI LurbuL.
Cum se scuIù IuLu, îsI Iuù ocIeunuI sI IurùsI îI cùLù prIn
LouLe IocurIIe. Nu e. CuuLù-I pe pùmunL, nu e. CuuLù-I prIn
upe sI prIn mùrI, nu e. Se Iuù de gundurI IuLu. Cund, cùLre
nùmIezI, ce-I venI eI, se uILù sI în sus. SI zùLIndu-I în sIuvu
ceruIuI prInLre sLoIuI de corbI, începu u-I Iuce cu degeLuI,
sI-I zIse:
- GIIdI, gIIdI, LuIIuruIe ce esLI! Dù-Le jos d-ucoIo, omuIe,
ce mI Le-uI IùcuL usu pILcouce de pusùre? NIcI în ruI nu
scupI de mIne!
Se deLe jos, cù n-uveu ce Iuce. ¡mpùruLuI începu u se mIn-
unu sI eI de IsLeLImeu IuI AIeodor sI-sI pIecù urecIeu Iu
rugùcIuneu IIIceI suIe.
¡nsù, IIIndcù IegùLuru eru cu sù se uscunzù punù de LreI
orI, împùruLuI zIse:
- D-u mInune, Iu sù vedem unde ure sù se muI uscunzù?!
A LreIu zI, dIs-de-dImIneuLù, se gundI Iu Lùune. AcesLu
venI înLr-un suIIeL. Dupù ce îI spuse ce voIesLe, LùuneIe
zIse:
- ¡usù pe mIne, sI de Le-oI gùsI, eu uIcI sunL.
¡I Iùcu o IIndInù sI-I uscunse cIIur în coudu IeLeI, Iùrù sù
sImLù eu.
ScuIundu-se IuLu sI Iuund ocIeunuI, îI cùuLù LouLù zIuu,
sI, cu sù deu de dunsuI, nIcI cuL. Eu se du de ceusuI morLII,
cùcI îI sImLeu, I se urùLu eI u II p-ucI prIn preujmù, durù de
vùzuL nu-I vedeu. CùLù cu ocIeunuI prIn mure, pre pùmunL,
prIn vùzduI, durù nu-I vùzu nIcùIrI. CùLre seurù, obosILù de
uLuLu cùuLure, sLrIgù:
- CI Iu uruLù-Le oduLù. Te sImL cù esLI p-ucI pe-uproupe,
durù nu Le vùz. Tu m-uI bIruIL, u Lu sù IIu.
Ducu uuzI eI cù esLe bIruILù, se deLe bInIsor jos dIn coudu
eI sI se urùLù. ¡mpùruLuI n-uvu nIcI eI ce muI zIce, sI îI deLe
IuLu. Cund pIecurù, îI peLrecu cu mure cInsLe sI uIuI, punù
uIurù dIn împùrùLIu IuI.
Pe drum, eI sLùLurù sù Iucù popus. SI dupù ce îmbucurù
cuLe cevu, eI puse cupuI în pouIu eI sI udormI. ¡uLu de
împùruL, LoL uILundu-se Iu eI, I se scurgeu ocIII dupù
IrumuseLeu sI dupù boIuI IuI. ¡nImu îI deLe bruncI sI eu nu
se puLu oprI, cI îI sùruLù. AIeodor, cum se desLepLù, îI Lruse
o puImù de uuzI cuInII în GIurgIu. Eu pIunse sI îI zIse:
- ¡! AIeodor drugù, durù greu puImù muI uI!
- Te-um pùImuIL penLru IupLu ce uI IùcuL; cùcI eu nu Le-
um IuuL penLru mIne, cI penLru ceIu ce m-u LrùmIs pe mIne.
- ApoI bIne, IrùLIoure, de ce nu mI-uI spus usu de ucusù;
cùcI uLuncI sLIum sI eu ce sù Iuc; durù Iusù, nIcI ucum nu e
LImpuI LrecuL.
PornInd sI de uIcI, ujunserù cu sùnùLuLe Iu JumùLuLe-
de-om-cùIure-pe-jumùLuLe-de-Iepure-scIIop.
- ¡uLù, m-um încIInuL cu sIujbu, zIse AIeodor, sI voI sù
pIece.
¡uLu, cund vùzu pe uceu Iuzmù, se cuLremurù de scurbù sI
nu voIu sù rùmuIe Iu dunsuI o duLù cu cupuI.
SIuLuI se deLe pe Iungù IuLù sI începu s-o IInguseuscù cu
vorbe mIerIoILoure sI sù se Iu cu bIneIe pe Iungù dunsu.
Durù IuLu îI zIse:
- PIeI de dInuInLeu meu, suLuno, cù Le LrImIL Iu mumù-Lu,
¡uduI, cure Le-u vùrsuL pe IuLu pùmunLuIuI.
SIuLenIu de neom se Lopeu de drugosLeu IeLeI, se Iungeu
cu burLu pe pùmunL sI umbIu cu soseIe, cu momeIe sù
îndupIece pre IuLù u-I Iuu de bùrbuL.
Durù, usI! IerILu-I-u sunLuIeLuI sù se upropIe de dunsu!
CùcI îI LIneu LInLuIL în Ioc cu ocIII cuL de coIo. DIn suLunù,
dIn Iuzmù, sI dIn spurcùcIune nu-I muI scoLeu.
- PIeI, necuruLuIe, de pe IuLu pùmunLuIuI, sù scupe Iumeu
de o cIumù sI de o IoIerù cu LIne.
MuI sLùruI ce muI sLùruI, sI ducu se vùzu înIrunLuL punù
înLr-uLuL, Iuzmu pIesnI de necuz, cum de sù IIe eI ocùruL uLuL
de muIL de o cuLrù de muIere.
ALuncI AIeodor înLInse coprInsuI sùu sI pesLe mosIu IuI
JumùLuLe-de-om-cùIure-pe-jumùLuLe-de-Iepure-scIIop, Iuù
de soLIe pe IuLu IuI Verdes împùruL sI se înLourse Iu
împùrùLIu IuI.
Cund îI vùzurù uIde gIouLeIe venInd LeuIùr, uIùLurI cu o
soLIourù de-I rudeu sI sLeIeIe de Irumousù, îI prIImIrù cu
mure bucurIe; sI, urcundu-se dIn nou în scuunuI
împùrùLIeI, domnI sI LrùI în IerIcIre, punù se IsLovIrù.
¡urù eu încùIecuI p-o seu sI v-o spuseI dumneuvousLrù
usu.
±. Búiutol cel bobos si uhiuortol
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un bùIuL. EI, de Iu nusLereu IuI, se pomenIse
bubos. Ce n-u IùcuL eI cu sù se cureLe de bube? durù în
deserL. BùIeLII Iu joc sI IeLeIe Iu Iorù îI IuIduIu sI IugIuu de
dunsuI cu de o Ieprù.
SI IIIndcù n-uveu încoLro, sI eI, bIeL, îsI îngIILeu umuruI,
sI rùbdu. NIcI Lu joc, nIcI Lu veseIIe, nIcI Lu dezmIerdure. Se
uILu cu jInd Iu ceIIuILI bùIeLI sI IIùcùI, cum unII se încuruu
jucundu-se, cum uILII se zbenguIuu cu IeLeIe, sI rumneu Iu
dunsII.
¡n LouLe zIIeIe se duceu eI Iu un puL de uduceu upù penLru
cusù. DrumuI însù îI eru pe Iu curLeu împùrùLeuscù. ¡nLr-o
zI, cund scouse upù vùzu în cIuLurù un gIIgorL. BucurIu IuI,
cù o sù uIbù în zIuu uceeu Iegumù muI deosebILù. Cund, ce
sù vezI d-Lu? pesLeIe începu sù-I vorbeuscù:
- ¡IùcùuIe, uruncù-mù Iurù în puL, sI nu-LI Iuce pùcuL cu
mIne, cù muIL bIne LI-oI prInde sI eu vroduLù.
BùIuLuI se mInunù de usLu; cum de sù vorbeuscù un
pesLe? SImLI eI cù LrebuIe sù IIe ucI Iu mIjIoc cevu
nùzdrùvun sI-I deLe drumuI în puL.
¡uLu împùruLuIuI nu voIu cu nIcI un cIIp sù se mùrILe. Ce
nu Iùcu bIeLuI LuLù-sùu, ce nu drese cu sù-sI deu IuLu Iu cusu
eI, durù cu s-o îndupIece, bu. EI nu-I du InImu sù-sI Iege
cupuI cu nIcI unuI dIn peLILorII ce veneuu sù o ceurù, desI
LoLI eruu împùruLI sI III de împùruLI.
BùIuLuI ceI bubos însù de cuLe orI Lreceu cu coIu Iu upù sI
eu eru Iu IereusLrù, vedeu cù îI LoL rude. EI nIcI sù se gundeu
cù penLru dunsuI se puneu Iu IereusLrù, sI cù îI pundeu punù
ce Lreceu, cI socoLeu cù usu esLe eu de IeIuI eI cu zumbeLuI
pe buze. PusùmILe IuLu împùruLuIuI, orI cù cunoscuse cù eI
o sù IIe un om Irumos, orI cù o Lrùgeu uLu cu spre ursILuI eI.
AzI usu, muIne usu, punù ce, înLr-o zI, îI cIemù de vorbI
cu eI. Sù se prùpùdeuscù bùIuLuI de rusIne cund vùzu cù pe
dunsuI îI cIeumù! Se Iùcu rosu cu sIecIu, se zùpùcI punù
înLr-uLuLu de nu sLIu deocumduLù sù zIcù nIcI douù boube
IegùnuLe. ALuL de muIL se IusLucIse eI.
ApoI, LIIndu-sI IIreu sI Iuundu-sI InImu în dInLI, deLe
nIsLe rùspunsurI de merse IeLeI LocmuI Iu InImù.
VezI cù sI vorbu IuI cu sI u IeLeI eru vorbù cu IIpIcI, druguI
neIcIII; IeLeI îI LucuIu InImu nu-I LucuIu, durù IuI sLIu cù-I
LucuIu de sLu sù-I Iusù uIurù dIn pIepL. SI dInLr-uceI mInuL,
nu sLIu ce Iùceu eI, nu sLIu ce dregeu, cù se pomeneu, Iùrù
voIu IuI, Lrecund pe Iu curLeu împùrùLeuscù, Iu usu, numuI
cu sù Lreucù.
EI îsI uILuse de pesLe. Acum îsI uduse umInLe de dunsuI,
sI ducundu-se Iu puL înLr-o zI, se uILù înùunLru sI zIse:
- PesLe, pesLIsor, gIIgorLuIe drugù, mI-uI zIs cù uI sù-mI
prInzI bIne oduLù, oduLù; rogu-Le, scupù-mù de bubeIe usLeu
urIcIouse sI împuLILe.
N-upucù sù sIurseuscù vorbu bIne, sI ce sù vezI dum-
neuLu? oduLù îI cùzu bubeIe, sI rùmuse curuL sI IumInuL, cu
un puI de brud.
Cund I-u vùzuL IuLu de împùruL usu mundru sI Irumos, nu
s-u muI puLuL oprI, sI I-u sùruLuL. VezI cù InImu îI du bruncI
cùLre dunsuI, sI se bucurù, nevoIe mure, cù pusese ocIII pe
un usu boboc de IIùcùu.
Eu Irumousù de pIcu, eI Irumos cu un bujor, vùzu cù sunL
numuI bunI de u se Iuu în cùsùLorIe, sI ducundu-se Iu
împùruLuI, LuLùI sùu, îI zIse:
- TuLù, eu mI-um gùsIL IogodnIcuI. Nu sLIu ducu LIe îLI
pIuce orI bu, durù mIe îmI sIuruIe InImu dupù dunsuI.
- Cum se pouLe sù-mI IucI Lu usLù rusIne, IuLu meu?
Unde uI muI uuzIL Lu cu o IuLù de împùruL sù Iu de bùrbuL
pe un IIuIerù-vunL, goIun sI Iùrù nIcI un cùpùLuI?
- TuLù, pouLe sù IIe sùruc, pouLe sù IIe goIun, cum zIcI d-
Lu, durù esLe om de omenIe, desLepL sI upoI mIe îmI pIuce.
Eu um sù LrùIesc cu eI. Pe eI îmI zIce InImu sù-I Iuu. Ducu
nu veI voI sù mù însoLesc cu eI, sù sLII cu IoLùrure cù pe uI-
LuI nu Iuu, o duLù cu cupuI.
Ducu vùzu LuLùI IeLeI, împùruLuI, cù IIe-su pusese pIcIoruI
în prug sI nu voIu nIcI în rupLuI cupuIuI sù Iu pe uILuI de
bùrbuL, mI I-u IuuL bInIsor pe umundoI, I-u bùguL înLr-o bu-
LIe sI I-u duL pe gurIù.
EI începurù u se bocI sI u pIunge de mI LI se rupeu
rùruncIII. EI, bIeL, nevInovuL, pùLeu necuzuI dupù urmu
IeLeI împùruLuIuI, cùcI eI nIcI nu-I bùLuse cupuI, bu nIcI cù
vIsu cù o sù Iu de nevusLù pe IuLu împùruLuIuI.
Vùzund însù cù cu boceIu nu o scouLe Iu nIcI un cùpùLuI,
se rusInù sIngur de sIne, cum de sù se uruLe eI, cruce de
voInIc, usu puLIn Iu InImù cund se înLumpIù de cuz în ne-
voIe, sI începu u se gundI, cu ce ur Iuce sù scupe de prIme-
jdIe.
Cund, oduLù îI venI în gund gIIgorLuI.
- ¡!... zIse, gIIgorLuIe drùguL, ucum sù Le vùd! MI-uI duL
dovezI de nùzdrùvùnIu Lu. SLIu cù poLI muILe. Scupù-mù de
nevoIu în cure um cùzuL.
AbIu îI IesI dIn gurù vorbu ceu dIn urmù, sI, ce sù vezI
dumneuLu? dInLr-o pùcùLousù de buLIe, unde mI se Iùcu un
puIuL, de nIcI împùruLuI, LuLùI IeLeI, nu uveu usu puIuL boguL
sI împodobIL cu de LouLe IrumuseLIIe IumeI. ALuLu numuI,
cù buLIu ujunsese Iu mure, sI ucesL puIuL ucoIo se înIIInLù.
MuI gundI o duLù bùIuLuI ceI bubos Iu gIIgorL sI dorI cu
puIuLuI sù se sLrùmuLe înLr-o pùdure.
DorInLu IuI se împIInI numuL cuL Le sLergI Iu ocII.
Dur usu puIuL mùIesLru nIcI cù s-u muI vùzuL, mùre. TouLe
IucrusoureIe dInLr-însuI eru puse Iu runduIuIu Ior sI LouLe
îmI vorbeuu cu nIsLe nùzdrùvune.
EI ucoIo uu IùcuL nunLu. ¡uLù Iu nunLù uu IosL: IIureIe
pùdurII, copucII ceI mùreLI, IIorIceIeIe ceIe Irumouse,
pusùrIIe vùzduIuIuI sI sLeIeIe ceruIuI împreunù cu sunLu
Iunù.
TrùIuu ucoIo eI cu în sunuI mumeI Ior. Unde sù uuzI Iu
dunsII ceurLù! IerILu sunLuIeLuI sù vezI Iu dunsII neunIre.
CùcI dIuvoIuI vrujbeI nu cuLezu sù-sI vure coudu înLre eI.
SI usu peLrecund eI, cùsùLorIu Ior Iu bInecuvunLuLù cu un
copIIus, ce se nùscu împIùLosuL cu un pIepL de uur. Mumù-
su, IuLu împùruLuIuI, cum îI vùzu usu, se sperIe, sI îI sI puse
gund rùu.
Durù IIInd roduI punLeceIuI sùu, îI Iu mIIù sù-I Iucù de
peLrecunIe. Se duse decI de-I puse înLr-un pom nuIL sI îI
nùpusLI ucoIo.
VenInd ursILoureIe, eIe ursI pe copII cù vu ujunge om
mure; cù vu rIdIcu LuIpInu dIn cure IesIse mù-su, Iu mure
mùrIre; cù Irunu I-o vu uduce o pusùre; cù vu înLumpInu un
zubruc bun de Iu uI IrùnILoureI suIe, dIn cure vu scùpu cu
IuLù curuLù; upoI cù vu II povùLuIL de o uILù pusùre.
SI în udevùr, cIIur de u douu zI începu u venI un vuILur în
LouLe zIIeIe, sI u-I uduce de muncure.
¡n vremeu uceusLu, împùruLuI, LuLùI IeLeI, pIecuse în
vunùLoure cu o muILIme de curLenI, sIujILorI sI vunùLorI. SI
vuneuzù IcI, vuneuzù coIeu, se depùrLuse de oumenII sùI, pe
nebùguLe în seumù. Cum, cum, eI se rùLùcI, rùmuInd numuI
cu credInceruI sùu. E! ce Le IucI Lu ucum? cùcI seuru se
upropIe, sI Ioc de repuus nu esLe, sI cusù de gùzduIL nIcI
pomeneuIù.
ToL bujbuInd eI prIn umurg, deLe pesLe puIuLurIIe
bùIuLuIuI ceIuI bubos. Cum ujunserù, descùIecurù, sI voInd
sù Iege cùpùsLruI cuIuIuI de propLeuuu porLII, uceusLu îI
înIrunLù, zIcundu-Ie:
- De, mù negIIobIIor, du ce, uIcI IeguLI voI cuII? IocuI cuII-
or esLe Iu grujd.
¡mpùruLuI rùmuse sLuIpIL de mIrure. SI upoI îI venI sI cu
rusIne cum eI, împùruLuI, sù IIe musLruL de o propLeu.
SI, LoL sLrungund pumnII sI dInLII de necuz, se pIImbu de
coIo punù coIo pe dInuInLeu porLII, cu sù se muI rùcoreuscù
nILeI sI sù-sI usLumpere necuzuI.
BubosuI vùzu de pe IereusLrù cù LoL umbIù pe dInuInLeu
porLII nIsLe oumenI, Iucru ce nu muI vùzuse eI de cund In-
Lruse în buLIe, coborî scuru puIuLuIuI sI venI Iu pourLù de
poILI pe ucesLI cùIùLorI înùunLru sI-I ospùLù cu pe nIsLe ou-
menI de omenIe sI rùLùcILI.
SLùpunII puIuLuIuI cunoscurù pe împùruLuI, durù eI nu-I
cunoscuserù pe dunsII, vezI cù nIcI nu-I Lrùsneu IuI prIn cup
cu eI sù muI LrùIuscù.
¡mpùruLuI nIcI n-uveu vreme sù se mInuneze de ceeu ce
vùzu în uceIe puIuLurI. N-upucu sù prIveuscù cu bùgure de
seumù Iu IucrurIIe ce mergeuu sIngure sI-sI Iùceuu sIujbu, sI
sLu sù uscuILe Iu uILeIe curI vorbeuu sI se îmbùrbùLuu unu pe
uILu Iu Iucru. Musu se puse în IInIsLe sI cu bunù runduIuIù.
TouLe îsI uveuu vùLuIuI Ior: LucumurIIe meseI, LrùncùnùIIe
de Iu bucùLùrIe, usLernuLurIIe, mùLurIIe de cusù sI de curLe,
grujdurIIe, curLeu, LouLe eruu cu runduIeIIIe Ior.
Dupù ce ospùLù cu un împùruL, u douu zI pIecurù
vunùLorII ceI rùLùcILI. GùsInd o poLecù cure îI scouse Iu
IumInIs, de unde cunoscurù drumuI, împùruLuI pIecù Iu
curLeu IuI cu IoLùrure desùvursILù u pune gonucI curI sù uIIe
uIe cuI eruu puIuLurIIe uceIeu dIn coprInsuI împùrùLIeI suIe,
sI despre cure nImenI nu-I povesLIse nImIc. EI uveu de gund
cu sù poruneuscù muI upoI sù I-I uducù IuI ucoIo.
VuILuruI urmu u IrùnI copIIusuI IepùduL de mù-su sI pus
în copucI, cureIe cresLeu repede cu o IIoure, punù ce înLr-o
zI se LInu vuILurouIcu dupù dunsuI sù vuzù unde LoL vIne eI.
Cund prIvI ceeu ce Iùceu, îsI zburII peneIe de pe dunsu sI
puse gund rùu copIIuIuI. Eu se uscunse sI sLeLe ucoIo punù
ce pIecù vuILuruI.
Cum se duse eI, vuILurouIcu venI Iu copII sI cu pIIscuI
începu u cIocnI în pIepLuI copIIuIuI, cu sù-I mùnunce
rùruncIII. PIepLuI IIInd Lure, penLru cù eru, cum zIseI, de
uur, nu-I puLu spurge usu Iesne. CopIIuI, cum sImLI cIoc-
nILurIIe vuILurouIceI, înLInse munusILeIe, purcù I-ur II
învùLuL cInevu, upucù pe vuILurouIcù de guL, sI sLrunse, sI
sLrunse, punù ce o sugrumù sI cùzu jos mourLù.
ALuncI sI copIIuI, coborundu-se dIn copucI, o upucù
ruznu pe cump. ¡n cuIe se înLuInI cu un cocor. Cum îI vùzu,
se împrIeLenI cu eI. CocoruI dund pesLe o usu bunùLuLe sI
IrumuseLe de copII, nu se muI îndurù u se dezIIpI de dunsuI,
sI LrùIuu împreunù în cuIbuI IuI. GùsInd o curLe pe unde
coIIndu cocoruI, o uduse bùIuLuIuI, sI ucesLu învùLù sù
cILeuscù sI sù scrIe.
Dupù ce se muI mùrI bùIuLuI, cocoruI îI învùLù u Iuce o
IunLre, cu cure se pIImbu pe upù. EI Iuu oumenI cu dunsuI
în IunLre, cu cure se învùLu Iu munuL. MuI LurzIu eI îI sI
înLrecu Iu mesLesuguI de u munu IunLreu sI îI pIImbù sI pe
dunsII.
PIImbundu-se eI usu pe upù, u zùrIL puIuLurIIe LuLùIuI sùu.
A cerceLuL ce eru uceeu sI u uIIuL cù ucoIo LrùIesLe o perecIe
de oumenI. EI s-u dus sù Iucù cunosLInLù cu dunsII. AcoIo,
dIn unu, dIn uILu, se durù în vorbù sI despre copII, sI uIIù cù
eI esLe copIIuI Ior.
Dupù uceusLu pùrInLII îI rugurù sù rùmuIe cu dunsII. EI nu
voI, vezI cù ursILu IuI îI Lrùgeu în uILù purLe.
Se puse în IunLre sI IesI Iu Iume. AcI ducu ujunse, deLe
pesLe puIuLurIIe împùruLuIuI, LuLùI mù-sII.
Cum îI vùzu împùruLuI, nu sLIu ce purcù îI zIceu sù Iu în
nume de bIne pe ucesL june. ¡ur IuI, Iùrù sù sLIe de ce, îI
LucuIu InImu de bucurIe. VezI cù, mùre, sungeIe upù nu se
Iuce, sI rubedenIu Iu rubedenIe Lruge cu ucuI Iu mugneL.
EI InLrù în sIujbù Iu împùruLuI. SI IsprùvIIe ce uduse
împùrùLIeI prIn IscusInLu IuI Iùcu pe împùruL sù uIbù pe
ucesL Lunùr muI de uproupe uI sùu.
¡IInd LoL pe Iungù împùruLuI, sI vùzund udeseu pe IuLu
împùruLuIuI, cùcI dupù surgIIunIreu IeLeI ceIeI murI
dobundIse împùruLuI uILù IuLù, îI bùLu gundurIIe sù se
înLInzù punù Iu dunsu sI nu gresI, cùcI sI eu pusese ocIII pe
dunsuI. ¡nLr-o zI se încumese u-I Iuce cu musLuLu, durù cum
cu sIIuIù; eu se uILù guIes Iu dunsuI. AzI usu, muIne usu,
punù ce înLr-o zI merserù umundoI înuInLeu împùruLuIuI,
dùdurù în genuncII, mùrLurIsIrù cù sunL îndrùgILI, sI se
rugurù de împùruLuI sù-I cùsùLoreuscù.
¡mpùruLuI, cureIe sLIu de puLurumu ceIeI dInLuI IeLe, nu se
împoLrIvI nIcI o cIrLù de LImp, cI sLIInd sI pe bùIuL desLepL sI
uger Iu mInLe, puse de Ie Iùcu un puI de nunLù de sLIu cù s-u
dus pomInu.
ApoI IIInd sI bùLrun, se coborî dIn scuunuI împùrùLIeI sI îI
urcurù pe dunsII, curI domnIrù cu omenIe cuLe zIIe uvurù.
SI încùIecuI p-o seu eLc.
¿. Buluorol cel co supte cupete
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù înLr-o Lurù un buIuur mure, nevoIe de cup. EI
uveu supLe cupeLe, LrùIu înLr-o groupù, sI se Irùneu numuI
cu oumenI. Cund Ieseu eI Iu muncure, LouLù Iumeu Iugeu, se
încIIdeu în cuse sI sLu uscunsù punù ce-sI poLoIeu Ioumeu
cu vreun drumeL pe cure îI Lrùgeu uLu Iu mourLe. ToLI ou-
menII IocuIuI se LunguIuu de rùuLuLeu sI de IrIcu buIuuruIuI.
RugùcIunI sI cuLe în Iunù sI în soure se Iùcuserù, cu sù scupe
Dumnezeu pe bIuLu omenIre de ucesL nesùLIos buIuur, durù
în deserL.
¡eI de IeI de IermecùLorI Iuserù udusI, însù rùmuserù
rusInuLI cu vrujeIe Ior cu LoL.
¡n ceIe dIn urmù, ducu vùzu împùruLuI cù LouLe sunL în
deserL, IoLùrî cu sù deu pe IIIcu IuI de soLIe sI jumùLuLe
împùrùLIu su uceIuI voInIc, cure vu scùpu Luru de uceusLù ur-
gIe, sI deLe în sLIre Iu LouLù Iumeu IoLùrureu su.
¡urù dupù ce se duse vesLeu în Lurù, muI muILI voInIcI se
vorbIrù sù meurgù împreunù Iu pundù sI sù munLuIuscù Luru
de un usu buIuur înIrIcosuL. EI se înLeIeserù înLre dunsII cu
sù Iucù un Ioc Iu murgIneu ceLùLII, cure eru muI upropIuLù
de IocuI unde LrùIu buIuuruI, sI în cure ceLuLe eru sI scuunuI
împùrùLIeI, sI ucoIo sù sLeu sù prIvegIeze pe rund cuLe unuI,
unuI, pe cund ceIIuILI sù se odIIneuscù; sI cu nu cumvu ceIu
ce ur II de pundù sù dourmù sI sù vIe buIuuruI sù-I mùnunce
d-u guLu, Iùcurù IegùLurù cu ceIu cure vu Iùsu sù se sLIngù Io-
cuI sù IIe omoruL, drepL pedeupsù ducu vu dormI cund ur
LrebuI sù IIe desLepL.
Cu ucesLI voInIcI se înLovùrùsI sI un om verde, puI de
romun, sLII coIeu, cure uuzIse de IùgùduInLu împùruLuIuI sI
venIse sù-sI încerce sI eI norocuI.
PornIrù, decI, cu LoLII, îsI uIeserù un Ioc uproupe de
groupù sI se puserù Iu pundù.
PundIrù o zI, pundIrù douù, pundIrù muI muILe zIIe, sI nu
se înLumpIù nImIc. ¡urù cund Iu înLr-unu dIn zIIe, cum dupù
usIInLILuI soureIuI, pe cund eru de rund vILeuzuI nosLru sù
pundeuscù, IesI buIuuruI dIn groupù sI se îndrepLù cùLre
voInIcII curI dormeuu pe Iungù Ioc.
VILeuzuIuI cure prIvegIeu, I se Iùcuse InImu cuL un
purIce, durù, îmbùrbùLundu-se, se repezI, sI unde se
uruncù, mùre, usupru buIuuruIuI cu subIu gouIù în munù, sI
se IupLù cu dunsuI, punù îI venI bIne sI IursL! îI LuIe un cup,
IursL! sI-I muI LùIe unuI, sI usu cuLe unuI, cuLe unuI punù îI
LùIe suse cupeLe.
BuIuuruI se zvurcoIeu de durere sI pIesneu dIn coudù, de
Le Iuu IIorI de spuImù, vILeuzuI nosLru însù se IupLu de
mourLe sI obosIse, Iurù LovurùsII sùI dormeuu dusI.
Ducù vùzu eI cù LovurùsII sùI nu se desLeupLù, îsI puse
LouLe puLerIIe, se muI uruncù o duLù usupru grozuvuIuI bu-
Iuur sI-I LùIe sI cupuI ce-I muI rùmùsese. ALuncI un sunge
negru Iusù dIn eu, IIurù spurcuLù, sI curse, sI curse, punù ce
sLInse sI Ioc sI LoL.
Acum ce sù Iucù vILeuzuI nosLru, cu sù nu gùseuscù IocuI
sLIns, cund s-or desLepLu LovurùsII IuI, cùcI IegùLuru Ior eru
cu sù omoure pe uceIu cure vu Iùsu sù se sLIngù IocuI. S-
upucù muI înLuI sI scouse IImbIIe dIn cupeLeIe buIuuruIuI, Ie
bùgù în sun sI IuLe, cum puLu, se suI înLr-un copucI înuIL, sI
se uILù în LouLe pùrLIIe, cu de vu vedeu undevu vro zure de
IumInù, sù se ducù sI sù ceurù nILeI Ioc, cu sù uLuLe sI eI pe uI
Ior ce se sLInsese.
CùLù înLr-o purLe sI înLr-uILu sI nu vùzu nIcùIrI IumInù. Se
muI uILù o duLù cu mure bùgure de seumù sI zùrI înLr-o
depùrLure nespusù o scIInLeIe ce ubIu IIcùreu. ALuncI se
deLe jos sI o pornI înLr-ucoIo.
Se duse, se duse, punù ce deLe de o pùdure, în cure
înLuInI pe MurgIIù, sI pe cure îI oprI pe Ioc, cu sù muI
înLurzIe noupLeu. Merse dupù uceeu muI depurLe sI deLe
pesLe MIuzùnoupLe, sI LrebuI sù o Iege sI pe dunsu cu sù nu
deu pesLe MurgIIù. Ce sù Iucù, cum sù dreugù cu sù
IzbuLeuscù? O rugù sù-I ujuLe u Iuu un copucI în spInure,
cure, zIceu eI, îI LùIuse de Iu rùdùcInù; o învùLù eI sù se puIe
cu spuLeIe sù împIngù, pe cund eI LoL cu spuLeIe Iu copucI de
ceeuIuILù purLe vu Lruge cu muInIIe, cu sù-I pIce în spInure sI
sù-I Iu sù se ducù Iu Lreubu IuI.
MIuzùnoupLe, de mIIù sI de rugùcIuneu ce-I Iùcu, se puse
cu spuLeIe Iu copucIuI cure I-I urùLù vILeuzuI sI, pe cund
împIngeu, eI o Iegù de copucI cobzù, sI pornI înuInLe, cù n-
uveu vreme de pIerduL.
Nu Iùcu muILù cuIe sI înLuInI pe ZorIIù, durù IuI ZorIIù nu
preu îI du mesII u sLu muIL de vorbù, cùcI, zIceu eI, se duce
dupù MIuzùnoupLe, pe cure o Iuuse în gounù. ¡ùcu ce Iùcu
sI-I puse sI pe dunsuI Iu bunù runduIuIù, cu sI pe ceIIuILI doI,
dur cu muI mure bùLuIe de cup. ApoI pIecù înuInLe sI se
duse punù ce ujunse Iu o pesLerù mure, în cure zùrIse IocuI.
AcI deLe pesLe uILe nevoI. ¡n pesLerù ucoIo LrùIuu nIsLe
oumenI urIusI curII uveuu numuI cuLe un ocII în IrunLe.
Ceru Ioc de Iu dunsII, dur eI, în Ioc de Ioc, puserù munu pe
dunsuI sI-I Iegurù. Dupù uceeu usezurù sI un cuzun pe Ioc cu
upù sI se gùLeuu sù-I IIurbù cu sù-I mùnunce.
Durù LocmuI cund eru sù-I urunce în cùIdure, un zgomoL
se uuzI nu depurLe de pesLeru uceeu, LoLI IesIrù, sI Iùsurù pe
un bùLrun de uI Ior cu sù Iucù usLù Lreubù.
Cum se vùzu vILeuzuI nosLru sIngur numuI cu uncIIusuI,
îI puse gund rùu. UncIIusuI îI dezIegù cu sù-I buge în cuzun,
durù voInIcuI înduLù puse munu pe un LùcIune sI-I uzvurII
drepL în ocIIuI bùLrunuIuI, îI orbI, sI upoI Iùrù sù-I deu
rùguz u zIce nIcI curc! îI puse o pIedIcù sI-I Iùcu vunL în
cuzun.
¡uù IocuI dupù cure venIse, o upucù Iu sùnùLousu, sI
scùpù cu IuLù curuLù.
Ajungund Iu ZorIIù, îI deLe drumuI. Dupù uceeu o LuII Iu
Iugù sI IugI punù ce ujunse Iu MIuzùnoupLe, o dezIegù sI pe
dunsu, sI upoI se duse sI Iu MurgIIù pe cure îI LrImIse sù-sI
vuzù de Lreubù.
Cund ujunse Iu LovurùsII sùI, eI LoL muI dormeuu. Nu
începuse, vezI, încù u se urùLu uIbuI zIIeI, uLuL de Iungù Iu
noupLeu, IIIndcù voInIcuI îI oprIse cursuI, sI usu uvu LImp
desLuI sù coIInde dupù IocuI cure îI LrebuIu.
N-upucù sù uLuLe IocuI bIne sI LovurùsII sùI, desLepLundu-
se, zIserù:
- Durù Iungù noupLe Iu usLu, mùI vere.
- ¡ungù du, verIcuIe, rùspunse vILeuzuI.
SI se umIIu dIn IouIe cu sù uprInzù IocuI.
EI se scuIurù, upoI începurù u se-nLInde sI u cùscu, durù
se cuLremururù cund vùzurù numIIu de IIgIIounù Iungù
dunsII sI un Iuc de sunge cuL pe coIo. ZguIrù ocIII sI cu mure
mIrure bùgurù de seumù cù cupeLeIe buIuuruIuI IIpsesc, Iurù
vILeuzuI nu Ie spuse nImIc dIn ceIe ce pùLIse, de Leumù sù
nu InLre urù înLre dunsII, sI se înLourserù cu LoLII în orus.
Cund ujunserù în ceLuLe, LouLù Iumeu se veseIeu cu mIc cu
mure de ucIdereu buIuuruIuI, du Iuudù sIunLuIuI cù Lrecuse
noupLeu uIu Iungù, muI ujunserù o duLù Iurù Iu zIuù sI rIdIcu
pun în nuILuI ceruIuI pe munLuILoruI Ior.
VILeuzuI nosLru, cure vùzuse sI eI IIpsu cupeLeIor, nu se
IrùmunLu deIoc cu IIreu, IIIndcù se sLIu curuL Iu InImù, sI
pornI cùLre curLeu împùrùLeuscù, cu sù vuzù ce s-o uIege cu
cupeLeIe Iùrù IImbI, cùcI eI înLeIesese cù uIcI LrebuIe sù se
jouce vreo drùcIe.
PusùmILe, bucùLuruI împùruLuIuI, un LIgun negru sI buz-
uL, se dusese d-u mInune sù vuzù ce muI uIu, buIu, pe Iu
IIùcùII ce sLuu Iu pundù. SI ducu deLe pesLe dunsII dormInd
sI pesLe dIIunIu spurcuLù Iùrù rùsuIIure, eI se uruncù cu
suLuruI de Iu bucùLùrIe sI-I LùIe cupeLeIe. ApoI merse Iu
împùruLuI cu cupeLeIe sI I Ie urùLù, IùIIndu-se cù eI u IùcuL
Izbundu.
¡urù împùruLuI ducu vùzu cù se înIùLIseuzù bucùLuruI
curLII cu Izbundù, Iùcu o musù mure, cu sù-I Iogodeuscù cu
IIe-su, sI pusese în gund sù Iucù o nunLù, unde sù cIeme pe
LoLI împùruLII.
TIgunuI urùLu Iu LouLù Iumeu IuIneIe suIe pe cure Ie
umpIuse de sunge, cu sù IIe crezuL.
Cund ujunse vILeuzuI nosLru Iu puIuL, împùruLuI cu voIe
bunù sedeu Iu musù, Iurù cIoropInu sLu în cupuI meseI pe
supLe perne.
Cum ujunse Iu împùruL, îI zIse voInIcuI:
- PreuînùILuLe împùruLe, um uuzIL cù ourecIne s-ur II
IùuduL cùLre mùrIu-Lu cù eI ur II ucIs pe buIuur. Nu e
udevùruL, mùrIu-Lu, eu sunL uceIu cure I-um omoruL.
- MInLI, mojIcuIe, sLrIgù LIgunuI îngumIuL, sI porunceu
sIujILorIIor sù-I deu uIurù.
¡mpùruLuI, cure nu preu credeu sù II IùcuL LIgunuI usLù
voInIcIe, zIse:
- Cu ce poLI dovedI zIseIe LuIe, voInIcuIe?
- ZIseIe meIe, rùspunse vILeuzuI, se poL dovedI preu bIne,
poruncILI numuI cu muI înLuI sù se cuuLe ducu cupeLeIe bu-
IuuruIuI, cure sLuu coIeu Iu IveuIù, uu sI IImbIIe Ior.
- Sù cuuLe, sù cuuLe, zIse buInILu.
EI însù o cum bùguse pe munIcù, durù se preIùceu cù nu-I
pusù.
ALuncI cùuLurù sI Iu nIcI unuI dIn cupeLe nu gùsIrù IImbù,
Iurù mesenII înmùrmurIrù, cùcI nu sLIuu ce vu sù zIcù usLu.
TIgunuI, cure o sIecIIse de LoL, sI cure se cùIu de ce n-u
cùuLuL cupeLeIe în gurù, muI nuInLe de u Ie uduce Iu
împùruLuI, sLrIgù:
- DuLI-I uIurù cù e un smInLIL sI nu sLIe ce vorbesLe.
¡mpùruLuI însù zIse:
- Tu, voInIcuIe, vu sù zIcù ne duI sù înLeIegem cù uceIu u
omoruL pe buIuur cure vu urùLu IImbIIe.
- ¡ugI d-ucoIo, împùruLe, zIse LIgunuI cure Lremuru cu
vurgu sI se-ngùIbenIse cu ceuru, nu vezI cù cuIIcuI ùsLu esLe
un desucIIuL, cure u venIL uIcI sù ne umùgeuscù?
- CIne umùgesLe, rùspunse voInIcuI IInIsLIL, sù-sI Iu ped-
eupsu.
EI începu upoI u scouLe IImbIIe dIn sun sI u Ie urùLu Iu
LouLù udunureu, sI de cuLe orI urùLu o IImbù de uLuLeu orI
cùdeu sI cuLe o pernù de sub LIgun, punù ce, în ceIe dIn
urmù, cùzu sI eI de pe scuun, uLuL de Lure se sperIuse dII-
unIu.
Dupù uceeu voInIcuI nosLru spuse LouLe cuLe u pùLIL, sI
cum u IùcuL de u LInuL noupLeu uLuL de muIL LImp.
Nu-I LrebuI împùruLuIuI sù se gundeuscù muIL sI sù vuzù
cù voInIcuI cure vorbeu uveu drepLuLe, sI cum eru de
supùruL pe LIgun, penLru mIseIIu sI mIncIunu IuI ceu
nerusInuLù, poruncI sI numuIdecuL se uduse doI cuI
neînvùLuLI sI doI sucI de nucI, Iegù pe LIgun de coudeIe cuII-
or sI sucII de nucI sI Ie deLe drumuI.
EI o Iuurù Iu Iugù prIn smurcurI, sI unde cùdeu nucu,
cùdeu sI bucùLIcu, punù ce s-u prùpùdIL sI LIgun sI LoL.
¡n urmù pregùLIndu-se IucrurIIe, dupù cuLevu zIIe Iùcu
nunLù mure, sI Iuù romunusuI nosLru pe IuLu împùruLuIuI
de soLIe, sI LInu veseIIe mure sI nemuIpomenILù muI muILe
sùpLùmunI, puIndu-I sI în scuunuI împùrùLIeI, Iurù IuLu
Iùcrùmù sI muILumI IuI Dumnezeu cù u scùpuL-o de sIuLenIu
pùmunLuIuI, de IurupInu spurcuLù.
Erum sI eu p-ucoIo sI dedeum ujuLor Iu nunLù, unde
cùrum upù cu cIuruI, Iurù Iu sIursILuI nunLeI uduserù un cos
de prune uscuLe sù urunce în uIe gurI cùscuLe.
¡ncùIecuI p-o seu eLc.
A. Brouscu testousú ceu Iermecutú
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL, sI eI uveu LreI IecIorI. Cund Ie-u
venIL sI Ior vremeu de însurùLoure, Ie-u zIs împùruLuI:
- DrugII meI copII, v-uLI IùcuL murI; mergeLI de vù cùuLuLI
ursILeIe, cu sù InLruLI sI voI în runduI oumenIIor.
- VorbeIe LuIe, LuLù, sunL penLru noI cu o Icounù Iu cure ne
încIInùm, rùspunserù copIII sI, dupù ce îI sùruLurù munu,
se gùLIrù, cure muI de cure, sù pIece muI curund.
¡IuI ceI mure se îmbrùcù cu IuIneIe ce Ie uveu eI muI
bune, Iuù ousLe cu dunsuI sI bùneL de ujuns.
Mergund spre rùsùrIL, ujunse Iu curLeu unuI împùruL cure
uveu o IuLù, sIngurù Iu pùrInLI. O peLI de Iu LuLùI eI,
împùruLuI, sI învoIuIu se sI Iùcu.
Asemeneu sI ceI mIjIocIu, dupù ce se dIcIIsI sI eI cum
sLIu muI bIne, pIecù sI eI înspre upus. Ajunse sI eI Iu curLeu
unuI uIL împùruL, cureIe usemeneu uveu o IuLù. ¡ùcurù
vorbu, sI IuLe, IuLe, se IogodI sI eI cu dunsu.
Pe IIuI ceI muI mIc, însù, nu-I Lrùgeu InImu u pIecu în
peLIL. Durù n-uvu ce-sI Iuce cupuIuI, cùcI LuLù-sùu îI LrImILeu
înLrunu sù cuuLe u se cùpùLuI sI eI. ¡uù sI dunsuI nIsLe
IuIne, numuI sù nu zIcù nescIne cù nu s-u gùLIL, sI de
cIeILuIuIù ce pe upù nu curge, sI pIecù sI eI, sLII, cum în
doruI IeIII.
Durù unde sù se ducù? NIcI eI, Iucù, nu sLIu. MIscu sI eI
pIcIoureIe u Iene, unuI dupù uILuI înuInLeu IuI, numuI sù
zIcù cù umbIù, upucù pe o cùrure ce înLuInI în cuIe, sI merse
pe eu, Iùrù sù-sI deu seumu unde se duce. Cund, ce sù vezI
d-Lu? PoLecu pe cure upucuse, îI scouse drepL Iu un eIesLeu
mure. ¡n cuIe vùzu o nuIu Iungù de uIun pe cure o Iuù, usu
de IIorIIe mùruIuI, Iùrù sù sLIe ce ure sù Iucù cu dunsu.
Ajungund pe murgIneu eIesLeuIuI, se usezù sI eI ucoIo jos,
sI, prIvInd cu nedomIrIre, Iu usu numuI cu sù zIcù sI eI cù
Iuce cevu, bùIùceu cu nuIuuu prIn upù, sI Iùceu Iuz cum sure
sLropII de upù, cund o Ioveu. ApoI începu u cugeLu. EI vedeu
cù IIecure sLrop de upù, cund pIcù înupoI Iu muLcù, se Iuce
cuLe un urmeun (cerc) împregIuruI IuI, sI de ce merge se
mùresLe, punù ce InLrù IurùsI în sunuI muLceI de unde u
IesIL, Iùrù muI pe urmù sù se cunouscù nIcI IocuI unde u
pIcuL sLropuI, nIcI înLIndereu urmeunuIuI dIn gIuruI IuI, cI
LoLuI rùmuneu cu muI-nuInLe, udIcù IuLu upeI IucIe cu o
ogIIndù.
EI eru dus cu gundurIIe. Se uILu sI nu muI vedeu, LoL du
cu nuIuuu în upù, sI nu sLIu ce Iùceu. Nu muI sImLeu ducù
esLe, orI nu muI esLe. Cund, IuLù cù o brouscù LesLousù IesIse
pe IucIuI upeI, sI se uILu guIes Iu dunsuI. Unde Ioveu eI cu
nuIuuu, sI unde se descIIdeu LuIuzurIIe cure înconjuru
vurIuI nuIeIeI, ucoIo, LusL! sI dunsu, sI ocIII de Iu dunsuI nu
sI-I muI Iuu.
Se uILu Iu dunsuI purcù sù-I sourbù cu prIvIreu. Durù eI nu
vedeu, nu uuzeu. ALuLu eru de dus cu mInLIIe.
¡n ceIe dIn urmù, cum, cum, bùgù de seumù cù o brouscù
LesLousù se LIne dupù vurIuI nuIeIeI IuI. Se uILù sI eI Iu
dunsu, sI purcù îI zIceu InImu cevu, durù nu prIcepu nImIc.
Cund se LrezI bIne dIn cugeLùrIIe IuI, vùzu cù soureIe dù
în usIInLIL. Se scuIù bInIsor, Iùrù sù-I pese de cevu, sI se
duse ucusù.
A douu zI IurùsI usu Iùcu, Iùrù sù-I pIesneuscù prIn cup
cevu, sI Iùrù sù-sI muI uducù umInLe cù pIecuse în peLIL.
A LreIu zI, cum se scuIù, pIecù IurùsI Iu murgIneu
eIesLeuIuI. PusùmILe îI Lrùgeu uLu Iu ursILu IuI.
SI cum sLu eI ucoIo sI se jucu cu nuIuuu în upù, Iurù
brouscu LesLousù îI LoL sùreu pe dInuInLe sI se uILu Iu dunsuI
cu dor, îsI uduse umInLe, Iu urmu urmeIor, cù eI eru pIecuL
în peLIL, sI cù IruLII IuI eruu u se înLource u douu zI cu Iogod-
nIceIe Ior.
TocmuI cund voI sù se scouIe sI sù pIece spre u merge sù-
sI încerce sI eI norocuI, IuLù cù brouscu muI LusnI o duLù, Iur
eI îsI uruncù ocIII Iu dunsu muI cu bùgure de seumù. Se uILù
drepL în ocIII brousLeI, sI sImLI un nu sLIu ce, coIeu Iu
InImIourù, pure cù îI sùgeLuse cevu. Sezu IurùsI jos. Ar II
voIL sù pIece, durù purcù îI pIronIse cInevu IocuIuI. MuI voI
eI sù Iucù cevu cumvu, usu cu sù se depùrLeze, durù în
deserL. PIcIoureIe nu se muI mIscurù, cu sI cund ur II IosL
buLucILe.
Se mIrù de usLù IuncezeuIù. SI, muI uruncundu-sI
cùuLùLuru Iu brouscù, vùzu ocIII eI, pure cù sLrùIuceu de un
Ioc ce sImLeu cù îI uLInge. ALuncI îsI Iuù InImu în dInLI sI
sLrIgù:
- AsLu sù IIe IogodnIcu meu.
- ¡LI IourLe muILumesc, druguI meu IubIL, îI rùspunse
uLuncI brouscu. CuvunLuI Lùu u sIùrumuL LouLe IurmeceIe ce
mù LIneuu înIùnLuILù. Tu esLI ursILuI InImII meIe. Pe LIne Le
voI urmu punù voI uveu vIuLù în mIne.
Se sperIe ourecum, IIuI de împùruL, cund uuzI pe brouscù
vorbInd.
Ar II rupL-o d-u Iugu, durù gruIuI eI eru duIce sI vIersuI cu
IIpIcI ce uveu îI Iùcu sù-I rùmuIe LùIpIIe IIpILe de IocuI unde
sLu.
Brouscu se deLe de LreI orI pesLe cup sI se Iùcu o zunù
gInguse, sI pIùpundù, sI Irumousù; cum nu se muI uIIu sub
soure. ¡I veneu IIùcùuIuI, de drug, sù o sourbù înLr-o IIngurù
de upù. Durù se oprI, sI nu Iùcu nIcI o mIscure, cu sù nu su-
pere orI sù îndùrùLnIceuscù pe zunu u venI dupù eI, cùcI
sImLI cù, de ucI înuInLe, Iùrù dunsu nu vu puLeu LrùI.
Se puserù Iu vorbù, sI nIcI eI nu sLIuu ce vorbesc. AcI
începeuu unu, ucI Iùsuu uILu, punù ce se pomenIrù cù umur-
gIse. SI IIIndcù u douu zI eru sù vIe IruLII cu IogodnIceIe Ior,
spuse zuneI cù se duce sù însLIInLeze sI eI pe LùLune-sùu cù u
sù-sI uducù sI eI IogodnIcu.
Brouscu InLrù IurùsI în eIesLeu, Iurù dunsuI pIecù Iu curLeu
împùrùLeuscù. Mergeu eI, durù purcù-I LoL opreu cInevu în
cuIe. ¡ se pùreu cù-I Lruge cInevu de Iu spuLe de IuIne. EI se
LoL înLorceu de se uILu înupoI. Nu vedeu nImIc, însù eI îsI LoL
înLorceu cupuI sI se uILu. Noroc cù I se scurLuse cuIeu sI
ujunse ucusù, cùcI, de LIneu drumuI muI Iung, Le mIrù de nu
rùmuneu cu guLuI sLrumb, de uLuLu uILuL înupoI.
Ducù ujunse sI gùsI pe LoLI uI Ior udunuLI Iu LuLùI sùu,
începu sù Ie povesLeuscù sIreLenIu ceIor ce I se înLumpIuse.
Cund ujunse sù Ie spuIe cù u zIs brousLeI: "Tu sù III Iogod-
nIcu meu", LoLI se umIIurù de rus deoduLù sI începu u-I cum
Iuu pesLe pIcIor cu vorbe în doI perI sI cu gIume nesùruLe.
Vru eI sù Ie spuIe cIne u IosL brouscu, durù nu-I deLerù
rùguz, cùcI îI Iuuu vorbu dIn gurù, sI-I cum dedeuu în
LùrbùceuIù cu gruIurI cure muI de cure pùcùIILoure.
Ducu vùzu, Lùcu dIn gurù sI îngIILI rusIneu ce-I Iùcurù
IruLII înuInLeu LuLùIuI sùu. Se gundI eI: "Acum o mIe de
vorbe un bun nu Iuce. ¡usù, îsI zIse eI, sù vedem cù cIne
rude muI Iu urmù, rude muI cu IoIos".
A douu zI IIecure IIùcùu zburù Iu IogodnIcu su. ¡urù
împùruLuI puse de împodobI puIuLuI sI ceLuLeu cuL se puLu
muI Irumos, cu sù-sI prIImeuscù nurorIIe. OumenII umbIuu
ceLe, ceLe prIn ceLuLe, cu în zI de sùrbùLoure, osLusII se
gùLIrù cu de uIuI, punù sI copIII se veseIeuu de veseIIu
împùruLuIuI.
VenIrù unuI dupù uILuI IecIorII ceI muI murI uI
împùruLuIuI cu IogodnIceIe Ior. Ce e drepL, sI eIe eruu Iru-
mouse, IuIneIe pure cù Ie eruu LurnuLe pe dunseIe. ¡Iecure
îsI udusese zesLre însemnuLù: robI, cuI, cùruLe IerecuLe; sI Ie
prIImIse împùruLuI cum se cuvIne împùruLIIor sI IIIIor de
împùruLI.
EI, ducu se udunurù Iu un Ioc, uduserù vorbu IurùsI de-
spre brouscu IruLeIuI Ior ceIuI muI mIc, sI începurù
împreunù cu IogodnIceIe Ior u grùI despre dunsuI cum în
dodII.
¡I LInurù de rùu LuLùI Ior, cùcI de, orIce s-ur zIce, IIu îI eru
sI ùI mIc, sI îI dureu Iu InImù cund îI Iuuu în rus, durù LouLe
Iurù în deserL, cùcI, desI nu muI vorbeu de rùu uIeveu în
IuLu împùruLuIuI, pe dIn dos, însù, îsI bùLeuu mendreIe,
cum voIuu, îsI dedeuu couLe de rudeuu, sI cIIur se vorbIrù,
umundoI IruLII cu IogodnIceIe Ior, sù Iucù pe IruLeIe Ior muI
mIc de rus sI ocurù, cund vu venI cu brouscu LesLousù
înuInLeu împùruLuIuI.
¡IuI ceI mIc uI împùruLuIuI ducu se duse sI eI sù-sI uducù
IogodnIcu, brouscu ceu LesLousù IesI dIn eIesLeu Iu dunsuI,
se deLe de LreI orI pesLe cup sI se Iucu om cu LoLI oumenII.
VorbIrù ce vorbIrù, upoI IIuI împùruLuIuI îI zIse sù se
gùLeuscù sù meurgù. ALuncI eu îI rùspunse:
- DruguI meu IogodnIc, LrebuIe sù sLII cù sI eu sunL IuLù
de împùruL, sI încù IuLù de împùruL mure, sI uvuL, sI puLer-
nIc. Durù bIesLemuLeIe de Iurmece ne-u ucoperIL puIuLurIIe
cu upu uceusLu murdurù, împùrùLIu ne-u IosL rùpIL-o
dusmunII, sI pe mIne m-u IùcuL precum m-uI vùzuL.
VorbeIe eI mIerouse, vIersuI eI pIùcuL, de pure cù Le un-
geu Iu InImù, nu uILcevu, zùpùcIse ourecum pe bIeLuI IecIor
de împùruL, durù, LIIndu-sI IIreu sI nepIerzundu-sI
cumpùLuI, eI îI muI zIse:
- ¡usù usLeu ucum. OduLù ducù Le-um uIes, Lu esLI u meu,
IIoncùneuscù Iumeu ce vu vreu. GùLesLe-Le, îLI zIc, sI uIdem,
cù ne usLeupLù LuLùI, cu IruLII sI cu cumnuLeIe meIe.
- ¡u noI esLe obIceIuI, udùogù zunu, cu înuInLe de u merge
Iu cununIe, sù ne îmbùIem.
- Ne vom îmbùIu Iu puIuLurIIe LuLùIuI meu, rùspunse eI.
- De ce sù muI Iucem p-ucoIo LevuLurù? Sù ne îmbùIem
ucI.
SI Iùcund un semn cu munu, upu eIesLeuIuI se Lruse înLr-o
purLe sI înLr-uILu, sI în IocuI IuI se vùzurù nIsLe puIuLurI,
sLrùIucILoure de podoube, încuL Iu soure Le puLeuI uILu, durù
Iu dunseIe bu. AuruI cu cure eruu poIeILI sLuIpII sI cIubuceIe
de pe Iungù sLreusInù IIcùreu de-LI Iuu ocIII.
Zunu Iuù de munù pe IIuI împùruLuIuI sI InLrù în puIuL.
VezI cù eI rùmùsese cu ocIII bIeojdILI, cu unuI ce nIcI
dunsuI, desI eru IecIor de împùruL, nu muI vùzuse use-
meneu scumpeLurI.
SI IIInd guLu bùIIe sI upu încropILù numuI cu IupLeIe cund
îI muIge de Iu ouIe, InLrurù IIecure în cuLe o buIe sI se
îmbùIurù.
¡IuI împùruLuIuI nu cuLezu sù cuIce purdoseuIu bùII sI pe
veIInLeIe ceIe de mure preL ce eruu usLernuLe prIn puIuL, de
mIIù su nu Ie sLrIce IrumuseLeu.
BuIu eru purdosILù cu LoL IeIuI de murmurù IusLruILù sI
udusù dIn mesLesug usu, încuL încIIpuIu IeI de IeI de IIorI,
de pùsùrI sI cuLe nugode LouLe. Apu cIuruIu dIn Leve uurILe
sI o Iuu cu nùsLrupe sI cu cùuse de uur. SLergureIe eruu de
mùLuse sI în LesùLurù cu IIr de ceI muI bun sI cu
mùrgùrILure.
Dupù ce IesIrù dIn buIe sI se îmbrùcurù, Lrecurù prIn
grùdInù, unde mIrosuI IIorIIor îI îmbùLu.
Zunu poruncI sI Lruse Iu scurù o cùruLù IerecuLù în uur, cu
puLru LeIegurI de muncuu Ioc. CùruLu eru împodobILù cu
pIeLre nesLemuLe de scIIpeuu în IuLu soureIuI cu cIne sLIe ce
Iucru mure. EI se urcurù. Cum se puse eI Iungù dunsu, un
IuceuIùr se usezù pe IrunLeu eI, sI usu sLrùIuceu de orbeu pe
ceI ce se uILuu usupru dunsIIor.
AmundoI eruu îmbrùcuLI cu nIsLe IuIne scumpe sI IourLe
Irumouse. CuII pornIrù. Durù zburuu de purcù n-uLIngeuu
pùmunLuI, Iurù nu cù mergeuu. înLr-o cIIpù ujunserù Iu
împùruLuI, LuLùI bùIuLuIuI, cureIe îI usLepLu sI se cIudeu de
uLuLu înLurzIere.
Cund îI vùzurù, LoLI înLeIeserù cù uceusLu eru IemeIe de pe
uILe LùrumurI, sI Iùudu pe IIuI de împùruL penLru o usu
nImerILù sI neusLepLuLù uIegere. ¡ruLII ceI muI murI o
muIcIrù, vùzund uLuLu IrumuseLe sI uLuLu bogùLIe. MuI mure
sLrùIucIre sI gIngùsIe cu uceusLu nu se muI vùzuse sub soure
sI pe Iu dunsII punù uLuncI. ¡ncepurù u-sI du couLe, u-sI venI
în cunosLInLù sI u se cùI de rusuI ce Iùcuserù de IruLeIe Ior.
¡mpùruLuI nu muI puLu de bucurIe, cund vùzu cù IIuI sùu
ceI muI mIc îI uduce în cusù mInuneu mInunIIor. Zunu se
purLù cu mure bunùcuvIInLù, sI vorbI usLIeI încuL robI LouLe
InImIIe. OuspeLII nu-sI muI Iuuu ocIII de Iu dunsu sI urecI-
IIe Ior nu muI uscuILuu uILe vorbe, decuL vorbeIe eI, cù muIL
eruu cu IIpIcI.
¡III ceI murI uI împùruLuIuI povùLuIrù pe IogodnIceIe Ior
cu sù Iucù sI eIe LoL ce vu vedeu pe zunu cù Iuce, sI Iu
cununIe sI Iu musù.
¡mpùruLuI îsI împIInI poILu InImeI IuI. EI dorIse, vezI, sù-
sI cunune LoLI copIII înLr-o zI, sI usu sI Iùcu.
Eru veseI împùruLuI penLru uceusLu, cuL un Iucru mure.
Dupù ce se cununurù IIII împùruLuIuI cu IogodnIceIe ce-sI
uIeseserù IIecure, se prInserù în Iorù sI jucurù, cu Iu nunLu
unuI împùruL. CeIIuILI jucuu, nu jucuu, durù zunu cund jucu,
pùreu cù n-uLInge pùmunLuI. ¡umeu prIveu sI I se umpIeu
InImu de mundrIe, cùcI IIuI ceI mIc uI împùruLuIuI Ior ud-
usese o usu zunù sù o domneuscù. OumenII se Iuuu Iu
prInsoure cù nIcI în cer nu se gùseu o muI mure IrumuseLe
cu ceeu ce uveuu eI dInuInLeu ocIIIor Ior.
¡nLre ucesLeu venI seuru, sI se puse o musù d-uIeu
împùrùLesLIIe. ¡mprejuruI meseI împùrùLesLI, o muILIme de
uILe mese eruu puse penLru boIerIme, penLru negusLorIme
sI penLru prosLIme. Se puserù Iu musù.
NurorIIe ceIe murI uIe împùruLuIuI LIneuu ocIII LInLù Iu
zunu sù vuzù ce Iuce eu cu sù Iucù sI eIe, dupù povuLu soLIIor
Ior.
Zunu, dIn IIecure IeI de bucuLe ce se uduceu Iu musù, Iuu
cuLe nILeIe sI bùgu în sun. Asemeneu Iùcurù sI cumnuLeIe eI.
Muncurù sI se veseIIrù cuL Ie ceru InImu.
Cund se scuIurù de Iu musù, zunu se duse Iu împùruLuI so-
cru, îI sùruLù munu, îI muILumI, sI, scoLund dIn sun, de un-
de bùguse bucuLeIe, un mùnuncII de IIorI bIne-mIrosILoure,
I-I deLe cu semn de IubIre IIuscù.
OduLù se umpIu IocuI de un mIros usu de Irumos sI
sLreIn, cum nu muI mIrosIse oumenII IocuIuI uceIuIu.
ALuncI LoLI înLr-o gIùsuIre sLrIgurù: "Sù ne LrùIuscù doumnu
sI împùrùLeusu nousLrù", Iurù eu, Iùrù u se mundrI, se Lruse
dIn nuInLeu împùruLuIuI cu LoLuI smerILù sI se usezù Iungù
soLIoruI eI.
¡n cuIeu eI, începu u curge de prInLre încreLILurIIe IuIneI
suIe mùrgùrILure, de umpIu IocuI; Iurù mesenII, cu bunI, cu
prosLI, se pIecurù sI Ie udunurù.
Ducundu-se sI nurorIIe ceIe muI murI uIe împùruLuIuI sù-
I muILumeuscù, îI sùruLurù sI eIe munu. Cund voIrù însù u
scouLe sI eIe dIn sun ce puseserù în LImpuI meseI, bùgurù de
seumù cù IuIneIe Ior sunL murdure sI LerIeIILe de bucuLe,
încuL nu muI semùnu u IuIne puse pe om, cI u uILe dIIunII,
sI se Iùcu un rus de mIIu Ior în LouLù nunLu, încuL pIecurù
umIIILe în cùmùrIIe Ior cu sù se scIImbe, IIIndcù nu muI eru
cIIp u muI sLu usu îngùIuLe Iu nunLù.
ALuncI muILImeu, cu mIc, cu mure, sI împùruLuI
împreunù cu dunsu, sLrIgurù înLr-un gruI, cù ucesLI soLI sù-I
domneuscù de ucI înuInLe. ¡mpùruLuI se coborî dIn scuun, sI
se urcù IIuI ceI mIc cu soLIu su.
AceusLù împùrùLeusù cu rosLuI eI ceI bIujIn, cu purLureu
ceu cumpùLuLù, se Iùcu de o IubIrù punù sI cumnuLeIe eI.
¡urù IIuI împùruLuIuI, cu ugerImeu mInLII IuI, cu
înLeIepcIuneu ceu IIreuscù sI cu poveLeIe împùrùLeseI, soLIu
IuI, domnI în puce, în IInIsLe sI în veseIIe LouLù vIuLu IuI.
Erum sI eu p-ucoIo. SI IIIndcù um dobundIL sI eu un os de
ros, mI-um pus în gund sù vù povesLesc, boIerI d-vousLrù,
IucrurI cure, de s-ur crede, m-ur du de mIncIunù; sI
încùIecuI p-o seu eLc.
=. Cei trei Iruti impúruti
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un bIeL om sùruc. EI uveu IemeIe sI LreI
copIIusI. ¡ucru bIeLuI om de du pe bruncI, zI sI noupLe, orIce
sI pe unde gùseu, sI douù în LeI nu puLeu Iegu sI eI. BIeLII
copIIusI eruu muI muIL IIùmunzI decuL sùLuI.
¡nLr-o dImIneuLù, pIecund Iu pùdure cu sù uducù cevu
uscùLureIe penLru cusù, vùzu înLr-un copucI un cuIb de
pusùre, cum nu muI vùzuse eI punù uLuncI. Se mIrù nILeI,
upoI purcù-I du cInevu gIes, vru sù sLIe cu ce IeI de pusùre
sù IIe uceeu ce se udùposLeu în usLIeI de cuIb. ¡sI Iepùdù
cuIevrII, îsI scuIpù în puIme sI se ugùLù de copucI cu sù se
urce în eI. ¡nceL, înceL, eI se suI punù Iu cuIb, se uILù înLr-
însuI; pusùreu nu eru; cund, ce sù vuz? un ou cu de gùInù.
Asu de Irumos eru ouI sI IucIos, IucIos, încuL purcù-I eru
mIIù sù puIe munu pe dunsuI. ¡n ceIe dIn urmù, îI Iuù sI-I
bùgù în sun. Dupù ce se deLe jos, cuIese cuLevu uscùLurI,
Iùcu o surcInù mIcù, Iuù Iu spInure sI pIecù cu dunsu ucusù.
CopIII, cund vùzurù ouI, sùreuu de bucurIe. Se mIrù sI Ie-
meIu IuI, cùcI nIcI eu nu muI vùzuse un usLIeI de ou. Nu
sLIuu cum sù umbIe muI bInIsor cu dunsuI, cu sù nu-I scupe
jos sù se spurgù. UnuI zIceu cu sù-I coucù în spuzù sI sù
mùnunce LoLI dInLr-însuI; uILuI zIceu cu sù-I IIurbù; uILuI
zIceu cu sù-I pùsLreze.
MuncILoruI însù zIse cù muI bIne ur II sù se ducù cu eI în
Lurg sù-I deu pe bunI, cù LoL sI-u pIerduL eI zIuu de muncù, sI
cu ce vu prInde pe dunsuI sù Iu nILeI mùIuI.
ToLI gùsIrù cu cuIe cù usu esLe muI bIne sù Iucù.
Se duse decI cu ouI în Lurg. Se usezù sI bIeLuI muncILor în
rund cu IemeIIe ce vIndeuu ouù.
UmbIuu oumenII de coIo punù coIo sI cumpùruu mereu Iu
ouù; durù Iu eI nIcI unuI nu veneu. Se mIru cum de nu-I
înLreubù sI pe dunsuI nImeneu de ouI IuI. ¡n ceIe muI de pe
urmù, Iucù un neguLùLor cIIubur cù vIne sI Iu dunsuI.
- De vunzure uI ouI ùsLu, prIeLene? îI zIse.
- De vunzure, jupune.
- Ce ceI pe dunsuI?
- PùI, ce-I vreu sù-mI duI, jupune.
- Sù-LI duu o pungù de bunI.
- ¡u Iusù, jupune, nu-LI muI buLe joc de mIne, zIse eI sI se
uILu în uILù purLe, crezund cù rude de eI penLru cù venIse Iu
Lurg numuI cu un ou.
- Bu nIcI rus, nIcI nImIc, începu u zIce neguLùLoruI ceI
cIIubur. ¡uLù douù pungI: nu crez sù-LI deu uILuI muI muIL.
SI scouse pungIIe cu bunI, I Ie puse în munù, Iuù ouI sI
pIecù.
BIeLuI om rùmuse înIemnIL în Ioc, uILundu-se dupù
neguLùLor cum se duceu. NIcI cù-I veneu mùcur sù creuzù
ocIIIor. SI upoI unde se muI uuzIse cu un ou sù se vunzù cu
douù pungI de bunI.
Cund se desLepLù dIn zùpùceuIu IuI, pIpùI pungIIe sù vuzù
nu e vrun vIs; upoI vru sù uIerge dupù neguLùLor sù-I
înLrebe de n-u IùcuL vro greseuIù. Durù Iu pe neguLùLor de
unde nu e. EI îsI cùuLuse de drum veseI cù cumpùruse usu
ou.
Ducu vùzu sI vùzu, descIIse sI eI pungIIe, se uILù în eIe,
durù oduLù îI Iuurù de ocII bunII ce eru ucoIo. ApoI Ie
sLrunse Iu Ioc, Ie bùgù în sun sI pIecù sù-sI cumpere mer-
Inde. UmpIu un suc cu de ceIe de LrebuInLe sI o Iuù cùLre
cusù. Se LoL Lemeu sI se LoL uILu în LouLe pùrLIIe sù nu cure
cumvu sù vIe cInevu sù-I Iu pungIIe.
Cund ujunse ucusù, LrunLI sucuI jos sI zIse:
- ¡uLù nevusLù, ce mInune IùcuI eu cu ouI ùIu poznus; vezI
Lu?
- Vùz. Dur ce e în sucuI ùIu mureIe?
- EI! durù ce nu e, uIu înLreubù-mù; mùIuI, IusoIe,
pusLrumù, pesLe sùruL, ceupù, urdeI, usLuroI.
- SI unde Ie ducI?
- ¡u uuzI: unde Ie duc! ucusù, Iù, LIe sI copIIIor, unde sù Ie
duc?
- Ce vorbesLI, bùrbuLe, orI uI cùpIuL usLùzI? VezI, mù, cù LI
Ie-o II duL cInevu sù Ie ducI uIureu sI Lu, sLIInd IIpsu de
ucusù, L-eI II rùLùcIL cu eIe încouce. Cund uI muI IùcuL Lu
usLù comedIe sù vII ucusù cu merInde cuL muncu Lu pe zece
zIIe?
- PùI bIne, Iu, nevusLù, nu-LI spuseI cù comedIu usLu o
Iùcu ouI ùIu poznus, de-I gùsII eu uzI în pùdure?
- Ce spuI, bùrbuLe? uLuL u IùcuL ouI ùIu, cuL uI duL Lu pe
LouLe usLeu?
- HeI! durù cund ùI muI vedeu sI p-usLeu, sù vedem ce o
sù muI zIcI!
ALuncI scouse pungIIe sI rùsLurnù bunII în puL.
¡emeIu rùmuse înmùrmurILù cu ocIII LInLù Iu bunI.
CopIII curII punù uLuncI rùscoIeu prIn suc sI înIùLu cu
dInLII cund dIn unu, cund dIn uILu, cum uuzIrù zornùILuI
bunIIor, uIerguu de Iu suc Iu bunI sI de Iu bunI Iu suc. EI nu
se puLeuu sùLuru vùzund uLuLu beIsug în cusu Ior.
- BùrbuLe, muI zIse IemeIu, durù usLu nu e Iucru curuL.
ALuLIu bunI penLru un ou de gùInù!
SI pIpùIu bunII sù vuzù, nu cure cumvu sunL nIscuI Ier-
mece, orI uILcevu?
- De gùInù, de negùInù, uILe, I-um vùzuL cu douù pungI de
bunI, cum îI vezI cu ocIII verzI. ApoI orI cù eI u IùcuL uLuLu,
orI cù negusLoruI Iu cure I-um vunduL n-u IosL om curuL, eu
nu sLIu. ALuLu sLIu numuI cù LrebuIe sù muILumIm IuI Dum-
nezeu cù ne-u învrednIcIL sù vedem sI noI o duLù cu ocIII ce
esLe beIsug în cusu nousLrù. Acum vezI de rosLesLe de musù,
sù muncùm sI sù ne veseIIm.
Asu sI Iùcurù. TouLù zIuu înLr-o veseIIe o duserù.
A douu zI, se scuIù de dImIneuLù, se gùLI sI pIecù Iu
muncù. Nu sLIu însù cum Iùcu eI, nu sLIu cum drese, cù se
pomenI IurùsI în pùdure. NIcI eI nu sLIu cum venIse ucoIo;
sLIu numuI cù eI Iu muncù pIecuse.
Ducu vùzu usu, cùLù copucIuI, se suI în eI sI muI gùsI un
ou.
Se duse cu eI în Lurg sI muI Iuù încù douù pungI cu bunI
LoL de Iu uceI negusLor.
PusùmILe ouIe usLeu eruu de dIumunL, cure Iùceuu de zece
orI uLuL cuL îI du IuI pe eIe negusLoruI.
EI însù eru bun bucuros cù Iuu sI uLuL; cùcI scùpù de
sùrùcIe eI sI cu LoLI uI IuI.
Cumpùrù de usLù duLù IuIne penLru copII, cùcI eruu goI.
MuI Iuù nIsLe uneILe sI dIcIIsurI de uIe IuI penLru muncù sI
penLru cusù, cùcI nu credeu cù o sù IIe în LouLe zIIeIe PusLe,
sù LoL gùseuscù Iu ouù d-usLeu scumpeIe.
CuLevu zIIe d-u runduI se muI duse eI în pùdure sI LoL
gùseu cuLe un ou. Se Iùcu însù muI nùzuros în Lurg, LInu muI
Iu preL sI cu mIrure vùzu cù scouLe cuLe puLru pungI de bunI
în Ioc de douù.
ApoI ducu vùzu cù usu merge Lreubu, îsI Iùcu o cùscIourù,
îsI muI înduIcI sI eI LruIuI sI-sI deLe copIII Iu duscùI cu sù
înveLe curLe.
¡nLr-unu dIn zIIe, ducundu-se muI de dImIneuLù sù-sI Iu
merLIcuI, deLe pesLe pusùreu uIe cuI ouù Ie Iuu eI. SLu pe
cuIb. Asu IrumuseLe de pusùre nu muI vùzuse, nIcI muI
uuzIse. ¡nduLù îI LrùsnI prIn cup cù ur II bIne sù o ducù ucusù
Iu dunsuI. O sI Iuù bInIsor sI cu mure bucurIe uduse Iu bor-
deIuI IuI pe sLùpunu ouùIor.
ApoI, ducundu-se în Lurg, poruncI o coIIvIe IourLe
Irumousù sI IourLe mure, în cure coIIvIe îsI usezù gùInu sI o
îngrIjeu cu pe copIII IuI.
Cu cIIpuI ucesLu scùpù sI de drumuI de LouLe zIIeIe prIn
pùdure sI de suILuI în copucI.
GùInu îI ouu în LouLe zIIeIe cuLe un ou, în coIIvIe.
¡mbogùLIndu-se eI, gonI sùrùcIu dIn suLuI IuI. ¡ùceu bIne
Iu LoL suLuI. AjuLu pe orIce nevoIus; cumpùru vucI Iu LouLe
vùduveIe; ocroLeu pe LoLI copIII sùrmunI.
OmuI eru nesùLIos. CI cuL ure, LoL ur vreu sù muI uIbù.
MuncILoruI, dupù ce vùzu cù ure desLuI, începu u Iuce
negoL. SI IIIndcù negoLuI, cund merge bIne, de IIreu IuI esLe
sù se înLInzù cu pecIngeneu, deLe gIIes muncILoruIuI sù
cùIùLoreuscù prIn LùrI sLrùIne dupù negoL.
PornI durù înLr-o cùIùLorIe depùrLuLù pesLe mùrI sI LùrI.
¡nLr-o zI, cund IIpseu sI nevusLu IuI d-ucusù, copIII InLrurù
în coIIvIe cu sù se jouce cu gùInu. Jucundu-se eI ucoIo, unuI
dIn eI rIdIcù urIpu gùIneI sI vede cù esLe cevu scrIs ucoIo:
- Sù Le vùz, nene, zIse ceI mIjIocIu cùLre ceI muI mure dIn
IruLI, poLI Lu sù cILesLI ce zIce uIcI?
- Bu nIcI boubù, rùspunse eI. AsLeu purcù nu sunL sIove
de cure ne uruLù duscùIuI.
- Sù mergem sù cIemùm pe duscùI, sù ne spuIe eI ce zIce
uceIe sIove, zIse ceI muI mIc dIn IruLI.
- BIne zIcI Lu, rùspunserù umundoI, IruLII muI murI, sù
mergem, sù mergem.
SI înLr-un suIIeL ujunserù Iu duscùI, îI spuserù sI-I rugurù
sù vIe sù cILeuscù, cu sù sLIe sI eI ce zIce uceIe sIove de sub
urIpu gùIneI, pe cure o pùsLreuzù în coIIvIe LuL-uI Ior.
DuscùIuI deocumduLù nu voI sù creuzù ceeu ce-I spuneuu
copIII; durù dupù ce-I încredInLurù, se IoLùrî sù vIe înLr-o
dourù, muI muIL de IuLuruI Ior, decuL penLru vro Ispruvù.
Cund vùzu uceIe sIove sI Ie cILI, duscùIuI rùmuse
înmùrmurIL sI, InLrundu-I gùrgùunII în cup, îI sI puse gund
rùu gùIneI.
CopIIIor însù Ie zIse cù uceIeu ce II se pùreuu u II sIove eru
un IIeuc sI cù nu însemnu nImIc.
Ce Iùcu duscùIuI, ce drese, se deLe pe Iungù mumu
copIIIor sI, cu soseIe, cu momeIe, îI InLrù pe sub pIeIe sI se
înùdI cu dunsu.
BIuLu IemeIe, sIubù cu LouLe IemeIIe, se pIunIsI
duscùIuIuI.
¡nLr-unu dIn zIIe, dupù ce îsI scouserù ocIII, duscùIuI
uILundu-se Iu eu cu ocII guIesI sI cu gIugIuIeII, îI zIse:
- Ce muIL us poILI sù mùnunc o pusùre cu LIne Iu musù.
- MuIne e sùrbùLoure, rùspunse IemeIu, voI LrImILe sù
cumpere o pusùre bunù sI grusù sI o voI gùLI dupù poILu In-
ImIoureI dumILuIe.
- Ducu ur II vorbu despre pùsùrI de cure se gùsesLe Iu
LouLù Iumeu, nu LI-us II muI spus dumILuIe, cùcI um sI eu
desLuIe în curLe, sIuvù DomnuIuI!
DuscùIuI bùLeu seuuu sù prIceupù Iupu. ¡emeII îI deLe un
IIer urs prIn InImù.
- E, upoI ce IeI de pusùre uI voI dumneuLu? îI înLrebù Ie-
meIu.
- Cevu usu, deosebIL, rùspunse duscùIuI. SI cu sù nu muI
ocoIIm, LI-oI spune romunesLe, pe sIeuu: um poILù sù-LI
mùnunc IrIpLù gùInu uIu u Lu dIn coIIvIe.
- VuI de mIne, duscùIe; durù cum us Iuce eu unu cu usLu?
Ce vu zIce bùrbuLu-meu cund s-o înLource?
- OrIce vu zIce, Iucu, Lu sù-I spuI cù u murIL. SI upoI nu
prIcep Iu ce sù muI LIneLI o gùInù, cure sI usu e desLuI de
bùLrunù sI cure pesLe curund negresIL cù LoL ure sù mourù.
- OrIsIcum, duscùIe, LoL nu-mI vIne sù Iuc unu cu usLu, cu
sù nu se umùruscù bùrbuLu-meu.
- ALuLu Lrecere n-um sI eu Iu dumneuLu? muI zIse
duscùIuI. AsLu îmI dovedesLe cù nu mù IubesLI. ¡mI pure rùu
cù um îndrùgIL cu uLuLu Ioc pe o nesImLILoure. Eu penLru
drugosLeu Lu us II duL prIn Ioc sI prIn upù, cu sù-LI Iuc voIIe,
sI Lu penLru mIne uLuLu Iucru sù nu IucI. Sù sLII durù cù de
uzI încoIo n-uI sù mù muI vezI; mù duc sù mù înec.
BIuLu muIere începuse u sImLI sI eu de dunsuI; upoI, de
IrIcù cu sù nu-sI Iucù seumù sIngur penLru drugosLeu eI, se
îndupIecù sI IùgùduI duscùIuIuI cù-I vu du gùInu s-o
mùnunce IrIpLù, sIngur, sIngureI, dupù cum doreu.
Cum uuzI duscùIuI de unu cu uceusLu, îI zIse cù ucum s-u
încredInLuL cù sI eu îI IubesLe. ApoI puse Iu cuIe cu gùInu s-o
gùLeuscù bucùLùreusu IuI.
A douu zI, dupù ce poruncI bucùLùreseI sù nu Iepede
nImIc dIn uIe gùIneI, nIcI dIn mùrunLuIe, cI s-o IrIgù usu
înLreugù-înLreguIILù, se duse Iu bIserIcù, unde venI sI Ie-
meIu cu copIII.
BucùLùreusu Iùcu înLocmuI precum îI poruncIse sLùpunu-
sùu, însù pe cund eru uproupe sù IIe IrIpLù gùInu desùvursIL,
copIII se înLourserù de Iu bIserIcù, desI nu se IsprùvIse
sIujbu, cùcI II se Iùcuse Ioume, sI se rugurù de bucùLùreusù
sù Ie deu cevu sù mùnunce.
Cu uLuLu gIngùsIe se rugurù copIII, încuL bucùLùreseI I se
Iùcu mIIù de dunsII; Ie deLe cuLe un codru de puIne sI, pe
Iungù uceusLu, ceIuI mure îI deLe cupuI gùIneI, ceIuI mIjIocIu
pIpoLu, sI ceIuI muI mIc InImu, socoLInd cù ucesLeu sunL
IucrurI de nImIc.
CopIII muncurù repede sI se duserù IurùsI Iu bIserIcù.
DuscùIuI, cure sLùLuse cu pe gIImpI Iu bIserIcù, cum IesI,
venI numuIdecuL sù se puIe Iu musù. NumuI gundIndu-se Iu
gùInù, îI Iùsu guru upù. Durù se supùrù cuL un Iucru mure
cund vùzu cù I se uduse gùInu Iùrù cup, Iùrù pIpoLù sI Iùrù
InImù. Se cùLrùnI de cIudù sI de necuz duscùIuI, încuL p-ucI,
p-ucI eru sù'nebuneuscù.
ALuncI rùcnI cu un Ieu Iu bucùLùreusù, înLrebund-o cum u
IùcuL de I-u cùIcuL poruncu.
BIuLu bucùLùreusù spuse IucruI cum se înLumpIuse,
zIcundu-I cù nu credeu sù se Iucù uLuLu LevuLurù penLru
nImIcuI ùsLu de mùrunLuIe.
Vùzu cù nu muI ure încoLro sI se sLùpunI, gusLù cuLe cevu
dIn musù, se scuIù IourLe umùruL sI se IoLùrî sù pourLe
sumbeLeIe copIIIor.
¡emeIu, de unde se usLepLu sù vuzù pe duscùI muILumIL
penLru cù se jerLIIse sù-I Iucù pIùcereu, rùmuse uImILù
uuzIndu-I cù esLe uLuLu de muInIL. Se duse durù pe Iungù
dunsuI sI cu IeI de IeI de vorbe duIcI voI sù-I înveseIeuscù.
¡urù eI, cure nu-sI Iuu de Ioc gunduI de Iu gùInù, îI zIse:
- AI voIL sù-mI dovedesLI cù-LI sunL drug cund Le-uI
îndupIecuL sI uI duL gùInu s-o LuIe sI sù o IrIgù. Cu sù mù
încredInLez cu desùvursIre cù mù IubesLI, um sù Le puI încù
Iu o încercure. Un Iucru um sù-LI muI cer.
- Spune, spune muI curund, suIIeLuI meu, numuI sù se
pouLù. Eu însù sunL guLu sI Iu mourLe sù merg penLru d-Lu, îI
rùspunse IemeIu.
- TrebuIe sù uIegI unu dIn douù: orI sù III cu copIII LùI, orI
sù III cu mIne. SI IuLù de ce: sunL duscùI de uLuLIu murI de
unI, sI nu mI s-u muI înLumpIuL cu vreun scoIur punù ucum
sù-mI II IùcuL rusIneu ce mI-u IùcuL copIII LùI. TouLù Iumeu
sLIe cù pe copIII LùI îI um muI de uproupe decuL pe ceIIuILI;
eu mù sIIesc cu eI sù-I învùL cuLe în Iunù sI în soure, IIIndcù
um voIL sù-I scoL cIrucI uI meI; sI eI, ce sù vezI? ¡usù cù Iuc
mIseIII sI umbIù cu dezmeLIcII pe uIILI, de s-u IuuL Iumeu de
gundurI cu eI, durù uzI, sù Iusù eI dIn bIserIcù, sù vIe sù
mùnunce sI upoI sù se înLourcù în bIserIcù cIeIeLInd dIn
gurù! Cu ce obruz sù muI Ies eu în Iume? CIne o sù-sI muI
deu copIII Iu scouIu meu? SI decuL sù-mI Iusù nume rùu, muI
bIne sù mor; cùcI ce gIùsuIesLe o zIcùLoure: decuL sù Iusù
omuIuI nume rùu, muI bIne ocIII dIn cup.
- Ce sLuI, duscùIe, de vorbesLI? ApoI Iu mIne nu Le muI
gundesLI? Nu e pùcuL de Dumnezeu sù pIerdem noI nIsLe
copIIusI usu de drùgùIusI sI curuLI cu mùrgùrILuruI? Cum se
pouLe unu cu usLu, cu eu sù-mI pIerz copIIusII? GundesLe-Le,
drùguLuI suIIeLuIuI meu, cù sunL copIII meI.
- OrI eI, orI eu, rùspunse eI.
- BIne, ce o sù zIcù bùrbuLuI meu cund s-o înLource?
¡umeu mù vu omorî cu pIeLre, cund vu uuzI unu cu usLu.
DuscùIuI vùzu cù u cum scrunLIL-o sI o înLourse pe IouIu
uIIuILù.
- Eu nu zIc sù-I omorum, cI sù-I LrImILem deocumduLù Iu
un uIL orus; sù zIcI cù I-uI LrImIs penLru învùLùLurù. Nu muI
poL, mù înLeIegI? sù sLeu cu mIne uIcI; cùcI nu voI sù-mI zIcù
Iumeu cù sunL duscùI d-ùIu, LercIeu, bercIeu, LreI IeI
perecIeu.
Cu guru zIceu eI uneIe cu ucesLeu, durù în cupuI IuI cIoceu
uILe gundurI spurcuLe.
- EI bIne, ducu esLe usu, mù învoIesc; durù cum sù Iucem?
înLrebù IemeIu.
- ¡ourLe Iesne, rùspunse duscùIuI; Iu noupLe sù-I
încIIdem înLr-o muguzIe sI muIne, în IupLuI zIIeI, îI Iuu eu
înLr-o cùruLù sI I-oI duce sù-I usez Iu un prIeLen uI meu.
GunduI duscùIuIuI eru sù Iu pe copII, sù-I ducù în pùdure
sI ucoIo sù-I spInLece pe cuLe unuI, unuI, sI sù Ie scouLù dIn-
Lr-însII cupuI, pIpoLu sI InImu gùIneI sI sù Ie îngIILù eI.
Durù norocuI nu-I sIujI nIcI de usLù duLù.
CopIII Iurù coprInsI de IrIcù cund se vùzurù încIIsI în
muguzIe. ¡ncepurù sù pIungù. CeI mIjIocIu însù zIse:
- ¡ruLIIor, uscuILuLI-mù pe mIne, cù vu II bIne de noI LoLI.
SLILI de ce ne-u încIIs duscùIuI uIcI cu voIu mumeI?
- De ce înLreburù ceIIuILI.
- DuscùIuI u spus mIncIunI cù nu însemnu nImIc sIoveIe
de subL urIpu gùIneI. SI d-uIu u sLùruIL eI pe Iungù mumu de
u LùIuL gùInu sI s-o mùnunce eI, cu sù se împIIneuscù Iu
dunsuI prorocIu dIn uceIe sIove. Durù n-u vruL Dumnezeu
cu dunsuI.
- AdevùruL sù IIe, muI înLreburù IruLII, cù însemnu cevu
uceIe sIove?
- MuI e vorbù! rùspunse eI. ¡ucù sù v-o spuI eu ucum.
SIoveIe uceIeu zIceuu cù: cIne vu muncu cupuI gùIneI, vu
ujunge împùruL.
- Eu împùruL?! zIse ceI mure, cure muncuse cupuI.
- Asu, rùspunse IruLeIe ceI mIjIocIu. CeI ce vu muncu In-
Imu gùIneI, de cuLe orI se vu cuIcu, se vu pune Iu cupuI IuI o
pungù cu bùneL, unde o vu gùsI cund se vu scuIu.
- MIe sù mI se înLumpIe usLu? înLrebù ceI mIc, cure
muncuse InImu.
- TIe, îI rùspunse IruLeIe ceI mIjIocIu. ¡urù ceI ce vu
muncu pIpoLu gùIneI se vu Iuce nùzdrùvun.
- D-uIu sLII Lu nùzdrùvùnIIIe usLeu, sLrIgurù IruLII ceI mure
sI ceI mIc deoduLù.
- D-uIu, IruLIIor, Ie rùspunse mIjIocIuI. Acum, cu sù
scùpùm de uIcI, LrebuIe sù ne punem LouLe puLerIIe sù
sLrIcùm IereusLru muguzIeI ùsLIu sI sù IugIm, cùcI dImonuI
de duscùI ure de gund sù ne Iu în revùrsuLuI zIorIIor, sù ne
ducù în pùdure sI sù ne omoure.
Se puserù cu LoLII, sIùrumurù IereusLru sI IugIrù. Merserù,
merserù, LouLù noupLeu. Cund se IumInu de zIuù, ujunserù
Iu un Ioc unde se descIIdeu LreI drumurI. AcI sLeLe sù se
odIIneuscù. Se IoLùrurù sù upuce IIecure pe cuLe un drum
sI sù se ducù unde I-o IumInu Dumnezeu. Se îmbrùLIsurù,
se sùruLurù, îsI Iuurù zIuu bunù unuI de Iu uILuI cu IucrùmIIe
în ocII sI se despùrLIrù.
Merserù eI LouLù zIuu, cund înde seurù IruLII ceI murI se
înLuInIrù Iurù. PusùmILe drumurIIe pe cure upucuserù eI se
înLruneuu ucoIo. ALuncI nùzdrùvunuI zIse:
- Pesemne cù Dumnezeu vreu sù IIm LoL împreunù, ducu
eI ne-u udus ucI. Asudurù sù nu ne despùrLIm în LouLù vIuLu
nousLrù. MuI-nuInLe de ucI esLe un orus mure. AcoIo u mur-
IL împùruLuI sI muIne se uIege uILuI: ceI uIes uI sù III Lu.
- ¡u Iusù vorbu uIu încoIo, mùI IruLe, sI nu mù muI Iuce sù-
mI InLre gùrgùunI în cup. MuI bIne zI: uI sù mergem sù
cùuLùm cevu de Iucru, cù burLu, uuzI, cIcù n-um muncuL de
IerI sI cere, sùrmunu.
Mergund eI, ujunserù Iu orusuI cure eru înuInLeu Ior. AcI
înLuInIrù un bùLrun pe cure îI rugurù sù-I îndrepLeze Iu vrun
Iun, unde sù muIe noupLeu. BùLrunuI Ie spuse cù IunurIIe
gem de Iume cure u venIL sù IIe IuLù Iu uIegereu
împùruLuIuI, cure se vu Iuce muIne, cu nu vu gùsI nIcI un Ioc
de mus sI îI Iuù Iu dunsuI ucusù, unde Ie deLe de muncure sI
un puL de odIInù.
A douu zI de dImIneuLù se scouIù cu LoLII, se spuIù, se
scuLurù sI pIeucù cu bùLrunuI uIurù dIn orus pe o cumpIe
înLInsù, cu sù vuzù sI eI cum se uIeg împùruLII Iu ceLuLeu
uceeu.
BùLrunuI Ie spuse cù uIegereu se Iuce usu: dregùLorII ceI
murI Iu un porumbeI uIb nevInovuL, îI încurcù cu cordeIe
IourLe Irumouse cu LoL IeIuI de IeLe, îI uruncù în sus, sI pe
cIne s-o Iùsu porumbeIuI, p-uceIu îI Iuce împùruLuI Ior.
Pe IocuI IoLùruL se udunuse, încù punù u nu se Iuce zIuù,
uLuLu Iume, cuLù Irunzù sI Iurbù, de nu se muI puLeu mIscu;
sI bùLrunuI cu copIII ubIu gùsIrù sI eI un coILIsor Iu o purLe
de unde sù se pouLù uILu sI eI. N-upucurù sù se useze bIne sI
uuzIrù un suneL de bucIum. ALuncI se Iùcu o Lùcere de se
uuzeu muscu zburnuInd. TouLù Iumeu LIneu ocIII LInLù în
sus.
Aruncudu-se porumbeIuI în vùzduI, ucesLu ocoII pe
dusupru IumII sI venI de se puse drepL pe cupuI bùIuLuIuI
ceIuI mure.
¡III de împùruLI sI de boIerI, curI venIserù cu gund d-u II
uIesI, începurù u sLrIgu cù nu se pouLe, e greseuIù, nu e bun
de împùruL, sI uILeIe, sI cerurù cu sù se Iucù o u douu
încercure.
Se înùILù durù porumbeIuI de u douu ourù; sI de usLù
duLù, Iùrù nIcI un ocoI, venI sI se puse drepL pe cupuI
bùIuLuIuI. ¡ncù o duLù sLrIgurù IIII boIerIIor cù nu se pouLe,
nu se pouLe, sI cerurù u LreIu cercure. ¡urù pe bùIuL îI bùgurù
înLr-un suc sI-I duserù depurLe de Iume.
¡u u LreIu înùILure, porumbeIuI, dupù ce IuIIuI puLIn pe
dusupru IocuIuI pe unde sLu bùIuLuI muI-nuInLe, îsI Iu
zboruI sI se duse de se puse drepL pe suc.
ALuncI LouLù Iumeu sLrIgù înLr-o unIre cù ucesLu esLe
împùruLuI Ior. ¡I scouserù durù dIn suc sI-I duserù de-I
usezurù pe Lron, în suneLuI bucIumeIor, uI surIeIor sI uI
sLrIgùrIIor de bucurIe uIe muILImeI udunuLe.
¡mpùruLuI ceI nou, cum se vùzu înLronuL, muI înLuI IoLùrî
cu IruLe-sùu nùzdrùvunuI sI bùLrunuI ce-I gùzduIse sù IIe
neIIpsILI de Iungù dunsuI. SI cu ujuLoruI IuI IruLe-sùu începu
u curmuI împùrùLIu cu înLeIepcIune sI drepLuLe. Nu Lrecu
muIL sI vesLeu se duse în LouLe LInuLurIIe sI în împùrùLIIIe
vecInIIor despre numeIe Ior; Iurù supusII Ior începurù u-I
numI: ceI doI IruLI împùruLI cu mInLe sI drepLI.
Cund uuzI duscùIuI de Iugu copIIIor, Lurbù de munIe: cùcI
eru un zùcus de n-uveu murgInI. Vru sù-sI Iucù seumù sIn-
gur, dur n-uvu curuj. Vùzund însù cù norocuI îI sLù
împoLrIvù, se poLoII ourecum sI se upucù Iurù de dùscùIIu
IuI.
Dupù o bunù bucuLù de LImp IuLù cù sosesLe sI LuLùI
copIIIor dIn cùIùLorIu ceu Iungù ce Iùcuse. Adusese cu
dunsuI bogùLII dupù bogùLII. Cund uIIù de Iugu copIIIor, cuL
p-ucI eru sù-I vIe rùu, durù se sLùpunI. CerceLù în dreupLu sI
în sLungu, sI I se spuse LouLù IsLorIu cum s-u înLumpIuL.
ALuncI eI IoLùrî sù ceurù drepLuLe penLru necInsLeu ce I-u
IùcuL soLIu IuI sI penLru rùuI ce I-u prIcInuIL procIeLuI de
duscùI.
Merse decI pe Iu LouLe dregùLorIIIe sI Iu sLrùgùnIL prIn
judecùLI muI muILI unI, Iùrù sù-sI dobundeuscù drepLuLeu
poLrIvIL cu mùrImeu vIneI ceIor vInovuLI.
AIIund sI despre numeIe ceI IuInIc uI ceIor doI IruLI
împùruLI, neguLùLoruI îsI Iuù IemeIu sI pe duscùI sI se duse
sù-I judece eI.
MuI-nuInLe însù de u ujunge eI ucoIo, IruLeIe împùruLuIuI,
nùzdrùvunuI, sImLInd cù ure sù vIe LuLù-sùu Iu judecuLù,
spuse IrùLIne-sùu, împùruLuI, sI umundoI se cIIbzuIrù cu sù
Iucù o prIImIre cu unuI pùrInLe bun ce Ie eru.
Cund venIrù împrIcInuLII Iu înIùLIsure, IesI înuInLe IruLeIe
împùruLuIuI sI prIImI pe negusLor Iu scurù, Iurù cund îI duse
înuInLeu împùruLuIuI, ucesLu se scuIù de pe Lron sI I-u
înLumpInuL cu vorbe bune sI supuse.
NegusLoruI se mInunù de uLuLu cInsLe ce I se Iùcu sI nu
sLIu ce sù muI zIcù; se uILu în LouLe pùrLIIe sI nu prIcepeu
nImIc dIn ceIe ce se Iùceuu.
EI cùuLu cund Iu împùruLuI, cund Iu IruLeIe împùruLuIuI,
se mInunu în sIne, durù nu cuLezù sù zIcù nImIc.
¡nLrund în cùmurù sI duscùIuI cu IemeIu, sLùLurù cu
LrùsnILI de Dumnezeu. VezI cù se sLIuu vInovuLI de mourLe.
Dupù ce se usezù împùruLuI pe Lron, judecuLu începu.
NeguLùLoruI îsI spuse pùsuI sI zIce cù îsI pune nùdejdeu
în înLeIepcIuneu împùrùLeuscù sI usLeupLù sù IoLùruscù
împùruLuI cum îI vu IumInu Dumnezeu.
DuscùIuI o muIcIse de LoL, Iurù IemeIu îndrugù sI eu
cuLevu vorbe, uruncund LouLù vInu în spInureu duscùIuIuI.
ALuncI împùruLuI înLrebù pe negusLor cù: ducu îsI vu
vedeu copIII, I-ur cunousLe eI?
- MuI e vorbù? rùspunse neguLùLoruI.
EI se uILu Iu umundoI împùruLII sI nu muI cuLezù sù zIcù
nIcI bIeuu.
- NoI sunLem, rùspunse împùruLuI.
¡u ucesLe cuvInLe, IemeIu sI duscùIuI o sIIecIIrù de LoL sI
Lremuruu cu vurgu. ¡urù neguLùLoruI, cresLeu InImu înLr-
însuI de bucurIe cù-sI gùsIse copIII.
¡mpùruLuI zIse cù de cund eI esLe împùruL, usu prIcInù
greu nu muI judecuse. HoLùrî durù cu LoLI sù cuzù în genun-
cII sI sù rouge pe Dumnezeu sù Ie uruLe drepLuLeu IuI.
Asu sI Iùcurù.
Pe cund încù se ruguu, deoduLù, duscùIuI sI IemeIu se
Iùcurù sLune de pIuLrù.
¡mpùruLuI poruncI sù puIe usLu sLune de pIuLrù de o purLe
sI de uILu Iu scuru puIuLuIuI. ¡urù negusLoruI rùmuse Iu cur-
Leu împùrùLeuscù.
¯
¡n vremeu uceusLu, IruLeIe ceI mIc, dupù ce se despùrLI de
IruLII sùI, se duse, se duse, cu cuvunLuI dIn povesLe ce d-ucI
încoIo se gùLesLe, sI ujunse Iu orusuI unde îI scosese drumuI
pe cure upucuse eI.
AcoIo ducu sosI, Lruse Iu guzdù Iu un om uI IuI Dumnezeu.
De cuLe orI se cuIcu, de uLuLeu orI gùseu cuLe o pungù cu
guIbenI Iu cùpùLuIuI sùu cund se scuIu.
Ceru de Iu guzdù pe cInevu cure sù-I uruLe IucrurIIe ceIe
muI însemnuLe. Dupù ce ocoII crucIs sI curmezIs LoL orusuI,
vùzund LoL ce eru vrednIc de vùzuL, ujunse Iu murgIne sI
ucoIo eru un osLrov. ¡urù ducu vru u sLI ce eru ucoIo, cùIùuzu
se IerI d-u-I spune.
Seuru înLrebù pe guzdù sI uceusLu îI zIse:
- Sù nu cure cumvu sù Le musLe surpeIe de InImù sù Le
ducI ucoIo, cù e sLIngere de LIne.
- PenLru ce? înLrebù IIùcùIundruI.
- PenLru cù ucoIo sude o mùIusLrù sI orIcIne merge Iu
dunsu se înLource cupIu. SI upoI nImenI nu pouLe sù meurgù
sù o vuzù, punù ce nu o du douù pungI de bunI.
- AsLu esLe LoL? MuIne mù duc sù o vùz, zIse eI; bunI um
desLuI, precum vezI.
NIcI rugùcIunIIe guzdeI, nIcI IrIcu de cùpIure nu I-u puLuL
oprI de u merge sù vuzù pe uceu mùIusLrù.
Se duse decI, dùdu douù pungI de bunI sI InLrù în osLrov.
AcoIo umbIù cuLvu LImp, cu un IuIdumuc, pe dInuIurù, cu
dour mùIusLru vu IesI Iu IereusLru puIuLuIuI sù o vuzù. Eu
IesI, eI o vùzu sI upoI se înLourse. A douu zI se duse Iurù, u
LreIu zI Iurù sI LoL usLIeI cuLevu zIIe d-u runduI. De ce o
vedeu, d-uIu doreu sù o muI vuzù.
MùIusLru bùgù de seumù cù eI veneu înLr-unu de cuLevu
zIIe. "TrebuIe sù uIbù muILI bunI", se gundI eu.
¡urù ducu LrImIse de-I cIemù, îI zIse:
- Mure sLure LrebuIe sù uI Lu, LInere, de o rIsIpesLI usu. N-
um vùzuL punù ucum pe nImenI cure sù vIe Iu mIne în os-
Lrov de uLuLeu orI unu dupù uILu.
- Du, mure sI nesIursILù, rùspunse IIùcùIundruI cu
mundrIe, cu sI puLereu cu cure o Iuc.
Cum uuzI mùIusLru usLe vorbe, îI puse gund rùu. Se Iuù
decI pe Iungù dunsuI cu sopLeIe cu momeIe, vIcIenIndu-I cu
sù-I uIIe puLereu.
¡IùcùIundruI se pIerdeu de doruI eI cund o vùzu
dezmIerdundu-I cu nIsLe cuvInLe muI duIcI decuL mIereu. Se
înseIù sI îI spuse.
ALuncI eu îI deLe cevu de bùu, Iur eI deLe dInLr-însuI uIurù
InImu gùIneI. Eu o Iuù, upoI îI deLe pe beLe dIn osLrov.
Cund se dezmeLIcI eI sI se vùzu pIrpIrIcosuc, goIùneI sI
gonIL, cugeLù: "Ducu nu LI-oI Iuce-o eu, upoI sù sLII cù nIcI
drucuI nu LI-o muI Iuce".
Se duse Iu guzdù sI povesLI ce I se înLumpIuse.
- Nu LI-um spus eu, sùrucuI de mIne, sù nu Le ducI ucoIo?
Ce o sù Le IucI ucum?
- Mù voI duce în Iume, sI ce vu vreu Dumnezeu cu mIne.
A douu zI pIecù sI, Lrecund prInLr-o pùdure, ujunse Iu
murgIneu unuI ruu. AcoIo deLe o coIIbù de pescur. ¡I
cIIorùIu muLeIe de Ioume sI Iu nevoIL sù se ubuLù.
PescuruI prIImI sù rùmunù Iu dunsuI sù înveLe pescuILuI.
¡nLr-unu dIn zIIe, pescuruI zIse IIùcùIundruIuI:
- ¡uLù eu mù duc Iu Lurg cu cosuI ùsLu de pesLe. Punù unu
uILu, Iu sI Lu IuIùuI ùIu, sI vezI d-eI puLeu sù prInzI vro IuLù
de pesLe cu sù uvem de Iegumù penLru uzI sI muIne.
- ¡us' pe mIne, rùspunse IIùcùIundru.
PescuruI pIecù. ¡urù bùIuLuI InLrù cu pIusu în gurIù. BùLu
în sus, bùLu în jos sI pesLe sù prInzù, cuLusI decuL.
TocmuI eru sù se Iuse de pescuIL, cund vùzu o mreunù.
Mreunu IugI, eI dupù eu, punù îI venI bIne sI, uruncund
pIusu, o încuIcI înLr-însu sI o Lruse Iu murgIne.
Vùzu eI cù mreunu eru cuL sù Ie ujungù pe douù zIIe. Se
bucurù în InImu su cù Iùcuse o Lreubù cumsecude.
Se puse decI de o curùLù de soIzI; o spInLecù, îI scouse
mùrunLuIeIe. Cund în Ioc de IupLI, ce sù vezI? cevu ce nu
semùnu u nImIc. ¡uù eI uceI cevu, îI spùIù, sI rùmuse un IeI
de covùLeu mILILIcù de pIuLrù.
- Bunù esLe sI usLu, zIse eI, sù um cu ce beu upù.
SI înduLù sI Iuù oIeucù de upù cu dunsu sù beu. Cund s-o
ducù Iu gurù, eu eru pIInù cu guIbenI. Se mIrù de usLù
înLumpIure. RùsLurnù bunII în pouIù sI muI Iuù o duLù upù
cu sù beu. Cund sù uducù Iu gurù, se Iùcu Iurù bunI.
- Acum, uIde Iu zunu meu mùIusLrù, zIse eI.
¡ùsù sI pIusù, sI pesLe, sI coIIbù sI înLr-un suIIeL uIergù Iu
guzdu IuI dIn orus. ¡I spuse despre norocuI ce duse pesLe eI
sI începu u se gùLI sù meurgù Iu osLrov.
Guzdu se sIII în LouLe cIIpurIIe sù-I opreuscù de Iu uceusLù
oLùrure u su. ¡u pesLe puLInLù. ¡I Lrùgeu uLu Iu reIe. Punù
unu uILu, umpIu guzdeI douù LocILorI cu bunI. ApoI Iuù cu
dunsuI covùLIcu de pIuLrù sI douù pungI pIIne, sI se duse Iu
osLrov.
Cum îI vùzu mùIusLru, îI cunoscu. ¡nLeIese eu cù LrebuIe
sù II duL eI cu munu în Ioc, sI-I cIemù Iu dunsu.
AcoIo, cu preIùcùLurI, cu murgIIoIII sI cu vIcIenII îI Iùcu
de spuse cum ure uLuLu sLure. SI IIIndcù IIùcùIundruI îsI
pIerduse cupuI cum ujunse Iungù dunsu, se Iùsù sù IIe
mugIIsIL, sI mùIusLru îI sLerse sI covùLIcu. Cum se Iùcu
sLùpunù sI pe ucesL Iucru, poruncI sIugIIor suIe sù-I
IuIduIuscù cu p-o gùgùuLù sI îI gonI cu rusIne dIn osLrov.
Cund se vùzu IurùsI duL uIurù sI înIrunLuL, nu se puLu
usLumpùru de necuz, cum de sù nu se LIe eI, cu sù nu IIe sI
buLjocorIL, sI cu bunII IuuLI.
PIecù Iurù Iu guzdù sI-I spuse LouLù sIreLenIu.
Guzdu îI povùLuI sù Iu pe seumu IuI o LocILoure de bunI
dIn cure îI Iùsuse sù se upuce sI eI de cevu sI sù nu muI
umbIe cu un pIerde-vurù dupù Icre verzI.
Eu nu voI, sI pIecù în Iume.
- Ce mI-o du Dumnezeu, zIse eI.
Merse, merse, prIn cumpII cu InImu pIInù de Ioc penLru
mùIusLru IuI, Lrecu prIn pùdurI, sI nu se puLeu împùcu cu
gunduI cù n-o sù-sI muI pouLù vedeu odoruI. ¡n ceIe dIn
urmù, cùzu de obIdù sI de muInIre. SLund eI usu sI
zbùLundu-se cu gundurIIe, bùgù de seumù cù p-ucoIo p-
uproupe curgeu o upù. Se duse sù se scuIde cu sù se muI
rùcoreuscù.
ToL scùIdundu-se, vùzu de ceeu purLe u ruuIuI nIsLe
smocIInI. ¡sI uduse umInLe cù nu muncuse de douù zIIe sI
se duse sù Iucù o gusLùrIcù cu nILeIe smocIIne. Muncù ce
muncù, durù începu u sImLI cù dIn ce în ce se scIImbù. Un-
de dIn om ce eru, se pomenI deoduLù mùgur.
AILù nevoIe ucum. Cum sù se înLourcù în ceLuLe? Pe Iungù
ceIeIuILe LouLe, ucum ure sù IIe sI prIgonIL. UmbIund în sus
sI în jos pe murgIneu pùdureI, îI eru IrIcù sù InLre înùunLru
pùdureI, cu sù nu-I upuce vro IIurù sùIbuLecù; se Lemeu Iurù
sù Iusù muI Iu IumInù, cu sù nu-I prInzù vrun om, sù-I puIe
Iu vro muncù ce n-ur puLeu-o duce. Ce sù Iucù? Se cùInu sI
se vùIcùreu, de-I pIungeuI de mIIù. TouLù zIuu umbIù
rùLùcInd cu InImu cuL un purIce de IrIcù. ¡IùmunzI Iurù.
CùuLund cuLe cevu de muncure, deLe pesLe nIsLe roscove. Se
upucù sù mùnunce, cùcI eru IIInIL de Ioume.
CuL p-ucI eru sù mourù de bucurIe cund vùzu cù înceL,
înceL, se scIImbù sI se Iùcu Iurù om.
SLùLu în Ioc sI se crucI sI eI de usLù mInune. ApoI deoduLù
zIce:
- Acum esLI u meu! SLùI, mùI Lu, cù LI-o Iuc eu LIe pe pIeIe,
IemeIe Iùrù de InImù ce mI-uI IosL!
Se upucù sI umpIu sunuI de roscove. ApoI Iùcu un
cosuIeL, cum puLu, dIn nuIeIe de rIcIILù, sI cuIese înLr-însuI
smocIIne, de cure muncuse sI eI.
Dupù ce se înLourse Iu guzdu IuI dIn ceLuLe, îI spuse cù
ucum s-u împIInIL.
AuzInd însù de IuImu ceIor doI împùruLI înLeIepLI, îI deLe
un IIer urs prIn InImù, sI-sI puse în gund u merge Iu dunsII
sù vuzù, oure n-or II IruLII IuI?
Durù punù sù se porneuscù cùLre dunsII, se muI duse o
duLù Iu osLrov, cu cosuIeLuI de smocIIne pe munù, sI începu
u sLrIgu Iu smocIIne, pe Iu pourLu puIuLuIuI. MùIusLru,
uuzIndu-I, LrImIse sù-I cIeme. Cum îI vùzu, îI cunoscu.
Crezund cù sI în smocIIneIe IuI esLe uscuns vrun Iurmec
numuI bun penLru dunsu, poruncI de-I cumpùrù cosuI cu
LoLuI. EI Iuù bunII sI se Iùceu u se muI pIImbu prIn osLrov.
MùIusLru se puse Iu musù. Cund Iu sIursILuI meseI, dupù
ce muncurù împreunù cu uI Ior smocIIne, se Iùcurù mùgurI.
HuL în sus, IuL în jos. Bu cù o II unu, bu cù o II uILu, nIm-
Ic. Rùmuserù mùgurI cu LoLI mùgurII.
ALuncI IIùcùIundruI, prInzundu-I, Ie puse cuLe un
cùpùsLru în cup, îI Iegù unuI de uILuI sI îI duse cu dunsuI,
dupù ce Iuù covùLIcu sI o bùgù în sun; cùcI InImu gùIneI o
muncuse mùIusLru.
Se duse cu curduI de mùgurI Iu guzdu IuI.
- Acum sù sLII cù mù duc înLr-uIe meIe, zIse eI guzdeI;
bunI uI desLuI, osLrovuI sI puIuLurIIe sunL uIe LuIe. RùmuI
sùnùLos.
- Sù ne vedem sùnùLosI, rùspunse guzdu, sI sù uuzIm de
bIne. Durù cu Lurmu uIu de mùgurI ce uI sù IucI? ¡u-LI un ur-
guL, cure sù vuzù de eI.
Asu sI Iùcu. TocmI un urguL sI pornI sù meurgù Iu IruLII
IuI, cu uIuIuI dupù dunsuI.
Pe cund mergeu, IruLeIe nùzdrùvun spune împùruLuIuI
LouLe ceIe înLumpIuLe IruLeIuI Ior ceIuI muI mIc, sI se
pregùLIrù sù-I prIImeuscù cu cInsLe.
Cund ujunse Iu murgIneu ceLùLII unde domneu împùruLuI,
se mIrù cù gùsI pe IruLeIe sùu ceI mIjIocIu cure îI usLepLu.
AcesLu îI povesLI LouLù înLumpIureu cu mumu Ior sI u
duscùIuIuI, sI cum îI pedepsIse Dumnezeu.
PIunse IruLeIe ceI mIc de osundu dumnezeIuscù ce cùzuse
pesLe mumu Ior, upoI merse de se înIùLIsù împùruLuIuI.
Cum se vùzurù, se cunoscurù sI se îmbrùLIsurù.
ApoI ceru de Iu împùruLuI sù-I deu un grujd curuL unde
sù-sI puIe mùgurII, pe cure sIngur îI îngrIjeu.
Trecu ce Lrecu sI nIcI pomeneuIù nu eru cu sù Iucù pe
mùgurI sù se scIImbe IurùsI în oumenI.
¡nLr-o zI, Iu musù, cund vùzu cù IruLe-sùu ceI mIc esLe cu
voIe bunù, împùruLuI îI zIse:
- EI, ce uI de gund cu mùgurII LùI; desLuI I-uI pedepsIL,
IurLù-I. Sù nu socoLesLI cù nu sLIu LoL ce uI pùLIL. Durù esLe
desLuI. MuI cu seumù cùcI sLIu cù se LopesLe InImu în LIne
de doruI eI.
- Adevùr uI grùIL, îI rùspunse IruLeIe ceI mIc. PenLru
IuLuruI Lùu Iuc LoL.
TrImIse de uduse mùgurII ucoIo; Ie deLe de muncurù
roscove sI înduLù se Iùcurù Iurù oumenI.
ToLI ceI de IuLù rùmuserù înmùrmurILI cund vùzurù usLu
mInune. ApoI ocIII LuLuIor se uLInLIrù Iu mùIusLru sI
mùrLurIsIrù cù usu IrumuseLe de muIere nIcI c-uu muI
vùzuL, sI nIcI cù se muI pouLe uIIu în LouLù Iumeu.
Eu uLuncI începu u zIce:
- MuI înLuI muILumesc împùruLuIuI cù s-u înduIosuL de
sLureu ceu prousLù sI LIcùIousù în cure ujunsesem sI u sLùruIL
de ne-u IùcuL oumenI Iu Ioc.
ApoI, uILundu-se Iu IruLeIe împùruLuIuI ceI mIc, îI zIse:
- NumuI Lu mI-uI venIL de Iuc pe Iumeu usLu; ducu
voIesLI, sunL guLu u Le Iuu de bùrbuL. ¡urLù-mù penLru
neujunsurIIe ce LI-um IùcuL.
- ApoI eu ce umbIum, pùcuLeIe meIe, cund LoL veneum pe
Iu LIne, sI Lu LI-uI bùLuL joc de mIne. ¡Ie cù sI eu mI-um scos
dIn cupeLe. SunL guLu sI eu u Le Iuu de soLIe, muI cu seumù
ucum, cù nu mI-u muI rùmus Iu InImù nIcI o zùcùseuIù.
Se pregùLIrù sI Iùcurù o nunLù d-uIeu împùrùLesLIIe.
EI nu se muI duserù de ucoIo. Rùmuserù cuLeLreI IruLII Iu
un Ioc.
TrebIIe împùrùLIeI mergeuu gùILun.
¡ocuILorII upucuu sI eI de Iu ucesLI LreI IruLI cund
drepLuLe, cund poveLe bune sI cund ujuLorurI de bunI; sI în
LouLù Iumeu se duse vesLeu despre eI, cùroru II se zIceu: ¡u
ceI LreI IruLI împùruLI.
¡ncùIecuI p-o seu eLc.
6. Cele dooúsprezece Iete de impúrut si
pulutol cel Iermecut
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un IIùcùIundru sùrmun de pùrInLI. EI urgùLeu
pe Iu unII sI pe Iu uILII cu sù-sI cusLIge Irunu vIeLII. SI IIIndcù
uveu duruI de u II curùLeI, LoLI IIùcùII dIn suL îI pIzmuIuu.
CeIIuILI urguLI cùsunuserù pe dunsuI sI-I LoL Iuuu pesLe pI-
cIor, Iurù eI nu Iuu umInLe Iu IIecùrIIIe Ior sI-sI cùuLu de
Lreubu IuI. Cund se udunuu seuru sI burIeuu verzI sI uscuLe,
eI se Iùceu cù nu înLeIege vorbeIe uruncuLe în poIIdu IuI; se
urùLu prosLùnuc. penLru uceusLu eI îI porocIeuu zIcundu-I
cùscùunduI suLuIuI.
SLùpunII unde sIujeu eI eruu IourLe muILumILI de dunsuI
sI se bùLeuu cure de cure sù-I upuce. Cund Lreceu prIn suL,
IeLeIe îsI duu couLe sI se uILuu Iu dunsuI pe subL sprIncene.
SI ce e drepL cù uveuu Iu ce se uILu. EI eru curuL Iu IuLù sI
cIIpes; cIIcu IuI neugrù, cu punu corbuIuI IIuLuru cu o
coumù pe grumujII IuI uIbI cu zùpudu; musLùcIouru ubIu
mIjeu, de purcù eru o umbrù pe buzu IuI ceu de sus; durù
upoI ocIII? Aveu nIsLe ocII, neIcuIILù, de bùguse pe LouLe
IeLeIe în bouIe.
Cund eru Iu udùpuLuI vucIIor, IeLeIe cure de cure se
înLreceu sù-I deu prIcInù de vorbù; durù eI nu bùgu pe nI-
menI în seumù; se Iùceu cu nu prIcepe ce vor eIe. PenLru
uceusLu eIe cu sù uruLe cù nu Ie pusù de nebùgureu IuI de
seumù, înLre eIe, îI porocIeuu cu numeIe de ¡ùL-¡rumos uI
suLuIuI. SI de unde sù nu IIe usu!
EI nu se uILu nIcI în dreupLu, nIcI în sLungu, mergeu cu vI-
LeIe Iu pùsune sI Lreubu Ieseu dIn munu IuI muI cu usupru
decuL dIn uIe ceIorIuILI urguLI.
Nu sLIu ce Iùceu eI, ce dregeu, cù vucIIe pe curI Ie pùsLeu
eI eruu muI Irumouse decuL uIe ceIorIuILI urguLI. EIe dùdeuu
muI muIL IupLe decuL ceIe uIe uILor urguLI, IIIndcù pe unde Ie
duceu eI pùsuneu eru muI cu gusL sI muI îndesLuIùLoure. Pe
unde cùIcu pIcIoruI IuI se cunosLeu, IIIndcù sI IerburIIe se
înveseIeuu.
PusùmILe se nùscuse în ceus bun sI eru ursIL sù ujungù
cevu. Durù eI nIcI Iubur n-uveu de usLu sI nIcI gund n-uveu
sù se mundreuscù, IIIndù nu sLIu ce-I esLe uscuns în cursuI
vremIIor. CI smerIL, precum îI Iùsuse pe eI Dumnezeu, îsI
vedeu de uIe suIe, Iùrù sù se uLIngù cu cuvunLuI suu în orI-
curevu IeI, de uILII suu de uI uILoru. SI LocmuI penLru uceusLu
IIùcùII sI ceIIuILI urguLI îI ponosIuIu.
¡nLr-o zI de prImùvurù, osLenIL IIInd LoL umbIund dupù
vucI, se deLe Iu umbru unuI copucI mure sI sLuIos sI udormI;
îsI sI uIesese, vezI, Ioc penLru usu cevu. Eru o vuIceu
împodobILù cu IeI de IeI de IIorIceIe, LouLe înIIorILe, de
pùreu cù dù gIes omuIuI sù Lreucù prInLre eIe. Cevu muI cuL
coIo un puruIus, u cùruI obursIe veneu dInLr-un sIpoL de upù
ce Ieseu dIn cousLu unuI deIuIeL, serpuIu prInLre brusLurI sI
uILe buruIenI pe unde îsI Iùcuse Ioc, sI susuruI upeI purcù Le
îndemnu Iu somn. CopucIuI subL cure se udumbrIse eru
mùreL sI purcù se IupLu cu sù ujungù Iu nuorI. PrInLre crùcIIe
IuI înLInse se gIugIuIeuu pusùreIeIe sI-sI Iùceuu cuIburI:
numuI uscuILund cInevu cIrIpIrIIe Ior se uprIndeu înLr-însuI
IocuI drugosLeI. DesIsuI IrunzeIor suIe Iùceu o umbrù, de
purcù rumneuI Iu eu. Bug seumù, nu eru usu cùscùund
IIùcùuI ucesLu, sI pe nedrepL îI uLurnuu de coudù ucesL
ponos ceIIuILI urguLI dIn suL. Cum puse cupuI jos sI udormI.
N-upucuse sù dourmù, cu de cund începuI sù vù
povesLesc, sI o duLù sùrI drepL în sus.
VIsuse un vIs IourLe Irumos sI se desLepLuse.
VIsuse cù unde venIse Iu dunsuI, mùre, o zunù muI
Irumousù decuL LouLe zuneIe dIn cer sI de pre pùmunL, sI-I
zIsese sù se ducù Iu curLeu împùruLuIuI IocuIuI uceIuIu, cù
ucoIo ure sù se procopseuscù.
Cund se desLepLù, îsI zIse: "Mù, cu ce sù IIe usLu?" sI
începu u se pune pe gundurI; LouLù zIuIIcu îI muncIrù
gundurIIe sI nu se domIreu de Ioc, de Ioc cu ce sù
însemneze un usemeneu vIs. EI nu înLeIegeu cù sLeuuu sub
cure se nùscuse veneu sù-I sIujeuscù.
A douu zI, mergund IurùsI cu vILeIe Iu pùscuL, ubùLu dIn
drum sI deLe IurùsI pe Iu copucIuI cu prIcInu, sI IurùsI se
cuIcù Iu LuIpInu IuI, sI IurùsI vIsù uceIusI vIs.
ScuIundu-se, îsI zIse: "Mù, ùsLu nu e Iucru curuL", sI
IurùsI LouLù zIuIIcu Iu dus pe gundurI.
A LreIu zI cu dInudInsuI Iùcu sù-I IIe drumuI pe Iu uceIusI
copucI sub cure se cuIcù, sI vIsù uceIusI vIs; bu încù de usLù
duLù zunu îI umenInLù cu bouIù sI cu LouLe LIcùIosIIIe
omenesLI, ducù nu s-o duce.
ALuncI sI eI, ducù se scuIù sI venI ucusù cu vucIIe sI Ie
bùgù în cosur, se înIùLIse Iu sLùpunu-sùu sI-I zIse:
- SLùpune, pe mIne mù buLe gundurIIe sù mù duc în Iume
sù-mI cuuL norocuI. DesLuI um urgùLIL, sI punù ucum nu vùz
nIcI un semn cu sù poL sI eu sùILu cevu. ¡ù bIne sI-mI dù so-
coLeuIu.
- Du penLru ce, bùIeLe, sù IesI de Iu mIne? Au dourù nu Le
muILumesLI de sImbrIu ce-LI duu? Au muncure n-uI
desLuIù? ¡u, muI bIne sezI Iu mIne, sI eu voI cùLu sù-LI duu o
IuLù bunù dIn suL, cu nILIcù zesLrIcIcù, sù Le muI ujuL sI eu cu
ce m-o Iùsu InImu, sù-LI IucI sI Lu rosL uIcI cu LoLI megIusII,
nu muI IoInùrI prIn u Iume, cu sù nu ujungI Iùrù nIcI un
cùpùLuI, cu vuI de Iume.
- Bu, de muILumIL, sunL muILumIL de d-Lu, sLùpune;
muncure um desLuIù, nu poL sù munII pe Dumnezeu; durù
usu mI-u venIL mIe, sù mù duc în Iume, sI nu voI rùmuneu
penLru nu sLIu ce.
Ducù vùzu sLùpunù-sùu cù esLe pesLe pouLe u-I Iuce sù
rùmuIe, îI deLe ce brumu muI uveu sù Iu, sI eI pIecù, Iuundu-
sI zIuu bunù de Iu sLùpun.
Ducundu-se de Iu suLuI sùu, IIùcùuI ujunse drepL Iu curLeu
împùrùLeuscù sI se bùgù urguL Iu grùdInu împùruLuIuI.
GrùdInuruI Iu bun-bucuros sù-I prIImeuscù, cund îI vùzu
usu curùLeI, cùcI dobundIse punù uLuncI cuLevu boburnuce
de Iu IeLeIe împùruLuIuI cù bugù urguLI LoL ce esLe muI
urucIos sI muI scurbos în omenIre.
CurùLeI, curùLeI, durù IuIneIe de pe dunsuI eruu Imouse,
deI! ce sù zIcI, cu de mùcur. GrùdInuruI puse de-I îmbùIe, îI
prImenI sI-I deLe de îmbrùcù nIsLe IuIne cure sù muI se-
mene u urguL Iu grùdInu împùrùLeuscù. SI cum eru de po-
LrIvIL IùcuL Iu boIuI IuI, îI sedesu bIne cu IuIneIe ce îmbrùcù.
Pe Iungù ceIeIuILe LrebI grùdInùresLI, sIujbu IuI de
cùpeLenIe Iu cu sù Iucù în IIecure zI cuLe douùsprezece
mùnuncIIuIeLe de IIorI, sI în IIecure dImIneuLù sù Ie deu Iu
ceIe douùsprezece domnILe, IeLe uIe împùruLuIuI, cund vor
IesI dIn cusù spre u se prImbIu prIn grùdInù.
AcesLe domnILe eruu ursILe sù nu se pouLù mùrILu punù
nu vu gùsI cInevu cure sù Ie gIIceuscù IegùLuru ursILeI Ior sI
sù Iucù pe vreunu dIn eIe cu sù Iubeuscù pe cInevu. UrsILeIe
Ior Ie dùruIse cu puLImu jocuIuI. Eruu nebune dupù joc sI
pe IIecure noupLe rupeuu cuLe o perecIe de condurI de
mùLuse uIbù, dùnLuInd.
NImenI nu sLIu unde merg eIe noupLeu de joucù.
¡mpùruLuI se Iuuse de gundurI cu uLuLu cIeILuIuIù pe con-
durII IeLeIor suIe sI penLru InImu Ior de gIeuLù, de cure nu
se puLeu IIpI nIcI un june dIn ceI ce venIserù în peLIL.
PenLru uceusLu eI duse sIurù în Luru IuI sI în LùrIIe sLreIne,
precum cu sù se sLIe cù cIne se vu gùsI sù-I spuIe ce Iuc
IeLeIe IuI noupLeu de rup IIecure cuLe o perecIe de condurI,
pouLe sù-sI uIeugù pe cure îI vu pIuce dIn eIe, sI eI I-o vu du
IuI de soLIe.
EI sLIu cù Ie LIne pe LouLe încIIse Iu un Ioc, înLr-o cùmurù
dIn puIuLuI sùu, încuIuLe sI zùvoruLe cu nouù usI de IIer sI
cu nouù IucùLe murI. Durù nImenI nu sLIu ce Iuc eIe noupLeu
de II se rup încùILùmInLeIe, cùcI nImenI nu Ie vùzuserù punù
uLuncI IesInd dIn cusù, cùcI nu puLeuu.
PusùmILe, Ior Ie eru IùcuL cu usu sù-sI peLreucù vremeu în
LouLù vIuLu Ior. Asu Ie eru orundu.
Cum se uuzI de uceusLù IoLùrure u împùruLuIuI, începu u
curge Iu peLILorI; bu IecIorI de domnI sI de împùruLI, bu Ie-
cIorI de boIerI murI, punù sI IecIorI de boIerI muI mIcI. SI
cure cum veneu se puneu de pundù Iu usu domnILeIor cuLe o
noupLe. ¡mpùruLuI usLepLu cu mure nerùbdure în IIecure
dImIneuLù cu sù-I uducù cuLe vreo vesLe bunù; durù în Ioc de
uceusLu, I se spuneu cù junII ce se puneuu de pundù seuru
nu se muI gùsesc dImIneuLu. Nu se sLIu ce se Iuc. NIcI de
urmù mùcur nu II se muI dedeu.
Unsprezece IIùcùI o pùLIse punù ucum. CeIIuILI curI muI
eruu, începuserù u se codI; nu muI voIrù sù sLeu de pundù.
Se IIpseuu de u Iuu de nevesLe nIsLe IeLe penLru cure se
rùpune uLuLI LInerI.
SI usLIeI, unuI cuLe unuI, se cùrurù pe Iu cuseIe Ior de Iu
curLeu ucesLuI împùruL, sI-I Iùsurù IeLeIe în pIuLu DomnuIuI;
cùcI nImenI nu muI voIu sù-sI pIurzù suIIeLuI penLru un cup
de muIere.
¡nsusI împùruLuI Iu coprIns de spuImù, cum de sù pIurù
usu junII ce voIuu sù-I pundeuscù IeLeIe, sI nu muI cuLezu sù
îndemne pe nImenI.
¡mpùruLuI eru nevoIL sù cumpere mereu pe IIecure zI cuLe
douùsprezece perecII de condurI, sI InLruse Iu grIje cù o sù-
I îmbùLruneuscù IeLeIe în vuLrù sI o sù împIeLeuscù cosILu
uIbù, Iùrù sù puIe pIrosLrIIIe în cup.
ArguLuI de Iu grùdInùrIe îsI împIIneu sIujbu cum sLIu eI în
Iegeu IuI. SI domnILeIe eruu muILumILe de mùnucIeIe de
IIorI ce II Ie du urguLuI, sI grùdInuruI de IucruI IuI.
EI, cund du IIorIIe domnILeIor, nIcI nu-sI rIdIcu ocIII
usupru Ior; durù cund du IIorIIe IeLeI ceIeI mIcI, nu sLIu de
ce, cù se roseu cu un bujor, sI-I LucuIu InImu, de sLu sù-I surù
dIn pIepL uIurù.
¡uLu bùgù de seumù uceusLu, însù crezu cù IIùcùuI esLe
rusInos sI d-uIu se Iuce usu de rosu cund vIne înuInLeu Ior.
AzI usu, muIne usu, eI vedeu cù nu e de nusuI IuI o usu
bucùLIcù. Durù ce-I IucI InImeI? Eu îI du bruncI sI IuI, buL-o
pusLIu! sI ur II voIL sù se puIe sI eI Iu pundù, sI upoI se
gundeu sI Iu pùLunIIIe ceIor ce pùzIse înuInLeu IuI.
¡uLu ceu mIcù se gresI înLr-o zI sI spuse surorIIor cum ur-
guLuI cure Ie du IIorI se rosesLe cu o sIecIù cund vIne
înuInLeu Ior sI cum esLe de curùLeI. Cum uuzI IuLu ceu muI
mure usLIeI de cuvInLe cù Iese dIn guru suroreI suIe ceIeI
muI mIcI, unde începu sù o dojeneuscù cu nIsLe vorbe cum
IuùLoure în rus, cum de numuI sù se gundeuscù eu u scouLe
usu vorbe bIunde penLru un urguL, cùcI usLu ur semùnu cù
InImu eI esLe pornILù u se pIunIsI cuIvu.
BùIuLuIuI îI zIceu InImu sù se uruLe Iu împùruLuI cu cere-
reu de u pundI sI eI, durù sù Iùsùm cù-sI cunosLeu IunguI nu-
suIuI, sù Iùsùm cù nu1 uILuse pùLenIIIe uLuLor IIùcùI ce
pIerIserù, IuI îI eru sù nu-sI pIurzù sIujbu sI sù rùmuIe cu
buzeIe umIIuLe. ApoI unde puI d-Lu gunduI ce-I munceu
grouznIc, cù de vu II gonIL de Iu curLeu împùrùLeuscù, n-ure
sù muI vuzù pe IeLeIe împùruLuIuI, cùcI dundu-Ie IIorI în
IIecure dImIneuLù, orIcuL se IerI de vreo puLImù, LoLusI
gIgùsIIIe sI IrumuseLIIe IeLeIor de împùruL, sI muI cu seumù
cùuLùLuru ceu bIujInù u IeLeI ceIeI mIcI, îI udemenIse punù
înLr-uLuL, încuL, se socoLeu eI, cù ducu nu vu muI uLInge în
IIecure dImIneuLù cu degeLeIe suIe muInIIe ceIe uIbe cu o
couIù de IurLIe, cu pIeIeu mouIe cu puIuI, uIe IeLeIor de
împùruL, nu vu muI puLeu LrùI.
ZIuu, noupLeu, îI munceuu ucesLe gundurI sI nu sLIu cum
sù Iucù sù-sI împIIneuscù poILu InImeI, Iùrù de cure, sImLeu
eI, cù nu vu puLeu sù muI LrùIuscù.
¡nLr-unu dIn nopLI, udormInd eI cu gunduI LInLù Iu
dorInLu ce-I cIInuIu de-I rodeu bùIerIIe InImeI, vùzu în vIs
Iurù pe zunu dIn vuIceuuu ceu cu IIorI unde I se urùLuse
odInIourù.
Eu îI zIse:
- Sù Le ducI în ungIIuI grùdIneI ceI despre rùsùrIL; ucoIo
veI gùsI doI puI de duIIn, unuI cIresIu sI uILuI LrunduIIrIu;
uIùLurI de dunsII veI vedeu o sùpùIIgù de uur, o nùsLrupù LoL
de uur sI un sLergur de mùLuse. Sù IeI ucesLI puI de duIIn,
sù-I puI în douù gIIvece Irumouse, sù-I supI cu sùpùIIgu ceu
de uur, sù-I uzI cu nùsLrupu ceu de uur, sù-I sLergI bInIsor cu
sLerguruI ceI de mùLuse sI sù-I îngrIjesLI cu pe IumInu
ocIIIor LùI. Cund vor cresLe sI se vor Iuce cu de un sLuL de
om, orIce veI cere de Iu dunsII LI se vu IzbundI LocmuI pe
LocmuI.
ZIse sI pIerI cu o nùIucù, Iùrù sù upuce urguLuI
grùdInuruIuI sù-I muILumeuscù burIm.
NIcI nu se dezmeLIcIse bIne dIn uIuIuIu somnuIuI, nIcI nu
se sLerse Iu ocII mùcur, sI deLe Iugu în ungIIuI grùdIneI ceI
despre rùsùrIL sI rùmuse nùuc de bucurIe, cund vùzu în
IIInLù LouLe ceIe ce îI spusese zunu în somn. Acum se sLerse
sI eI Iu ocII, se pIpùI sù vuzù nu cure cumvu dourme încù sI
uIeveu sù IIe oure ceeu ce vedeu? Dupù ce se încredInLù cù
nu esLe nùIucù, de noupLe, puse munu sI Iuù duIInII.
¡I îngrIjI cum sLIu eI muI bIne, îI sùpu udeseu cu sùpùIIgu
ce gùsIse eI ucoIo, îI udù cu nùsLrupu, îI sLerse cu sLerguruI
sI, ce sù muI IungIm vorbu? îI îngrIjI cu pe IumInu ocIIIor
IuI, LocmuI precum îI poruncIse zunu.
DuIInII cresLeuu sI se împuLernIceuu cu prIn mInune. Nu
Lrecu muIL sI se Iùcurù murI. ¡rumuseLe cu Iu ucesLI duIInI
nIcI cù s-u muI vùzuL.
Cund ujunserù cu d-un sLuL de om, eI venI Iu dunsII înLr-
unu dIn zIIe sI zIse unuIu precum îI învùLuse zunu:
- DuIIne, DuIIne,
Cu sùpùIugù de uur sùpuLu-Le-um,
Cu nùsLrupù de uur uduLu-Le-um,
Cu sLergur de mùLuse sLersu-Le-um,
Dù-mI duruI d-u mù Iuce, orIcund voI voI eu,
Sù nu IIu vùzuL de nImenI.
EI rùmuse buImùcIL de mIrure, cund în cIIpu uceeusI
cIIur vùzu cum se înIIInLeuzù un boboc de IIoure, cum
cresLe de se mùresLe sI cum se descIIde o IIoure usu de
Irumousù, de nu puLeuI sù Le opresLI cu sù nu o mIrosI. EI
puse munu de o rupse, o Iuù sI o bùgù în sun; vezI cù usu îI
învùLuse zunu.
Seuru cund domnILeIe InLrurù în cùmuru Ior ceu încuIuLù
sI zùvoruLù cu nouù IucùLe murI, cu sù se cuIce, eI se IurIse
bInIsor pe Iungù eIe sI InLrurù împreunù. EI Ie vedeu pe eIe
ce Iuc, durù eIe nu-I vedeuu pe dunsuI. EI Ie vùzu cù în Ioc
sù se dezbruce spre u merge Iu cuIcure, eIe începurù u se
pIepLùnu, u se îmbrùcu cu IuIne scumpe sI u se gùLI de
ducù.
EI se mIru de ceIe ce vedeu sI IoLùrî cu sù se LIe dupù
dunseIe cu dInudInsuI sù vuzù pe unde uu sù Iusù eIe, unde
uu sù se ducù sI ce uu sù Iucù.
Cund deoduLù, IuLu ceu muI mure zIse surorIIor suIe:
- GuLu sunLeLI, IeLeIor?
- GuLu sunLem, rùspunserù eIe.
ALuncI ceu mure dIn surorI bùLu cu pIcIoruI în pùmunL, sI
deoduLù se descIIse în douù dusumeuuu cuseI. EIe se
coborurù prIn uceu descIIzùLurù sI merserù, punù se
ujunserù Iu o grùdInù gùrduILù cu zId de urumù.
Cund Iurù sù InLre, IuLu ceu mure bùLu dIn pIcIor IurùsI sI
porLIIe ceIe de oLeI uIe grùdIneI se descIIserù. ¡nLrund,
bùIuLuI cùIcù pe rocIIu IeLeI ceIeI mIcI.
AceusLu, înLorcundu-se repede, nu vùzu pe nImenI; sI,
cIemundu-sI surorIIe, Ie zIse:
- SurorIIor, bùnuIesc cù s-u IuuL cInevu dupù mIne, cù
uILe, sImLII cù m-u cùIcuL ourecIne pe rocIIe.
SurorIIe se uILurù în LouLe pùrLIIe sI nevùzund nIcI eIe pe
nImenI, îI rùspunse:
- Nu III usu bùnuILoure, soro; cIne sù IIe ucI, orI sù se Iu
dupù noI. NIcI pusùre mùIusLrù nu pouLe rùzbI punù unde
sunLem noI ucum. ¡u vezI muI bIne, sù nu se II upucuL ro-
cIIu Lu de vreun mùrùcIne sI, cum esLI Lu IrIcousù, LI s-o II
pùruL cù Le-u cùIcuL nesLIne pe rocIIe. Nu II usu de usurIcù!
Eu Lùcu. BùIuLuI se LIneu dupù dunseIe.
Trecurù prInLr-o pùdure cu IrunzeIe de urgInL, Lrecurù
prIn uILu cu IoIIe de uur, Lrecurù prIn uILù pùdure cu Irun-
zeIe numuI dIumunLurI sI pIeLre nesLImuLe, curI scIIpeuu
de-LI Iuuu ocIII, sI ujunserù Iu un eIesLeu mure.
¡n mIjIocuI uceIuI eIesLeu se rIdIcu un dumbuIeL sI pe
dunsuI nIsLe puIuLurI cum nu muI vùzuse eI punù uLuncI.
PuIuLurIIe împùruLuIuI rùmùseserù jos de LoL pe Iungù
ucesLeu, cure sLrùIuceuu de Iu soure Le puLeuI uILu, durù Iu
dunseIe bu. SI usu de cu mesLesug eruu IùcuLe, încuL cund Le
urcuI în eIe LI se pùreu cù Le coborI, sI cund Le dedeuI jos dIn
eIe LI se pùreu cù Le urcI.
Douùsprezece IunLrIsoure cu vusIusI muIuLI numuI în IIr
de ceI bun Ie usLepLuu Iu murgIne. Cum ujunserù, se puserù
IIecure în cuLe unu sI pIecurù. ArguLuI se puse în IunLreu
IeLeI ceIeI mIcI.
¡unLrIIe pornIrù sI mergeuu în rund cu cocorII. NumuI
IunLreu IeLeI ceIeI muI mIcI rùmuneu muI în urmù. VusIusuI
se mIru cum de esLe muI greu decuL uILùduLù sI Lrùgeu dIn
rùspuLerI Iu vusIe cu sù ujungù pe ceIeIuILe.
Cum IesIrù Iu ceIùIuIL muI uI eIesLeuIuI, se uuzI o muzIcù,
cure, vrund, nevrund, Le Iùceu sù dùnLuIesLI. ¡eLeIe se
repezIrù cu IuIgeruI, InLrù în puIuL sI se puserù pe joc cu
IIùcùII curI Ie pundIserù, sI jucurù sI jucurù punù ce II se
spurserù condurII.
BùIuLuI se LInu mereu dupù eIe. ¡nLrund sI eI în puIuL, ce-I
vùzurù ocIII? Cùmuru de joc mure sI Iurgù de ubIu puLeuI
sù-I zùresLI cùpùLuIuI. Eu eru împodobILù numuI cu uur, cu
pIeLre nesLemuLe sI cu IùcIII de jur împrejur ce urdeuu în
nIsLe sIesnIce de uur curuL, muI murI decuL omuI. PùreLII uI-
bI cu IupLeIe sLrùIuceuu de-LI Iuuu ocIII, sI cu dungI de uur,
împodobILe cu zumIIrurI sI rubInurI de IIcùreuu cu IocuI.
ArguLuI se puse înLr-un coIL sI prIveu Iu LouLe mInunIIe
usLeu. SI uveu sI Iu ce prIvI, cùcI vedeu ucoIo IucrurI de curI
nu-I muI vùzuserù ocIII. Dur unde Iu pomunu uIu cu sù sLeu
Iu un Ioc? Sùreu sI eI LonLoroIuI de coIo punù coIo, Iùrù sù
vreu; cùcI nu eru cIIp sù sLeu Iu un Ioc Iùrù u sùILu, cund
cunLu muzIcu uIu. Punù sI sIesnIceIe sI meseIe sI IùvILeIe dIn
cusù sùILuu.
SI nIcI pomeneuIù mùcur nu esLe cu sù-sI încIIpuIuscù
cInevu IrumuseLeu cunLùrIIor sI u muzIcII uceIeIu; orgune,
IIuIere, cIILùrI, uIùuLe, bucIume, cImpouIe sI uILe muILe d-
uIde usLeu cunLuu înLr-o unIre de rùmuneuu murL ceI muI
bunI muzIcunLI dIn Iume.
D-upoI IeLeIe1? Trùgeuu cu Ioc Iu nIsLe IorI, bùLuLu,
bruuI, cu Iu usu corLuIuI, de unuI sIngur, pIpùrus sI cuLe joc-
urI LouLe, de puLeuI sù-LI rupI bojocII jucund.
SI jucurù sI jucurù, punù despre zIuù. Cund, deoduLù,
înceLund muzIcu de u muI cunLu, IesI cu dIn pùmunL o musù
încùrcuLù cu de LouLe bunùLùLIIe, sI ce esLe pe Iume, sI ce nu
esLe. Se puserù cu LoLII Iu musù sI muncurù sI se cIeIuIrù cuL
Ie poILIrù InImu.
ArguLuI de Iu grùdInùrIe sedeu în coILuI IuI unde se
usezuse sI prIveu, Iùsundu-I guru upù.
¡u musù Ie sIujeu nIsLe urupI, îmbrùcuLI în nIsLe IuIne
IourLe scump împodobILe.
Dupù ce se scuIurù de Iu musù, prInserù u se înLource
ucusù.
Se înLourserù IurùsI pe unde uu IosL venIL. BùIuLuI se
LIneu dupù dunseIe, cu drucuI dupù cùIugùr.
Cund Iurù u Lrece prIn grùdInu cu IrunzeIe de urgInL, ce-I
deLe urguLuIuI prIn gund, cù numuI rupse o rùmurIcù dInLr-
un copucI.
Un IreumùL puLernIc se Iùcu uLuncI în LouLù pùdureu, cu
de o IurLunù ce vIne înLùruLuLù usupru copucIIor; sI LoLusI
nIcI o Irunzù mùcur nu se mIscu dIn Ioc, bu nIcI mùcur nu
se cIùLInù cu de o udIere de vunL burIm.
¡eLeIe rùsùrIrù.
- Ce sù IIe usLu, IeIcuIILù? zIserù.
- Ce sù IIe? rùspunse ceu muI mure dIn surorI. ¡ucù,
pùsùrIcu ce-sI ure cuIbuI în LurnuI bIserIcII dIn puIuLurIIe
LuLùIuI nosLru LrebuIe sù II LrecuL prIn Irunze; cùcI numuI eu
pouLe sù rùzbuLù pe uIcI.
¡eLeIe Lrecurù sI ujunserù în puIuLuI unde eruu încuIuLe,
LoL pe unde IesIserù.
A douu zI, urguLuI de Iu grùdInùrIe, cund deLe
mùnuncIIurIIe de IIorI IeLeIor împùruLuIuI, uscunse cu
mesLesug rùmurIcu rupLù în mùnuncIIuI IeLeI ceIeI mIcI.
DomnILu se mIrù cund îsI prIImI mùnuncIIuI de IIorI, se
uILù cum cu mIIù Iu urguL sI nu-sI puLeu du seumù cum de sù
ujungù uceu rùmurIcù înLre IIorIIe ce prIImIse.
A douu seurù, IurùsI usu o peLrecurù. BùIuLuI, IurùsI pe
IurIs, se LInuse dupù dunseIe, cu deosebIre numuI cù rupse
o rùmurIcù dIn copucII ceI cu IrunzeIe de uur, pe cure o
puse IurùsI înLre IIorIIe ce deLe u douu zI domnILeI ceIeI
mIcI.
¡uLu ceu muI mure, IurùsI cu cuvInLe IInIsLILoure, uIInù
IrIcu surorIIor eI cund se uuzI IreumùLuI ce se Iùcu în
pùdureu de unde urguLuI rupse rùmurIcu.
Cund u douu zI domnILu ceu mIcù prIImI IIorIIe cu
rùmurIcu uscunsù înLre eIe, îI deLe un IIer urs prIn InImù.
Eu cùuLù vreme cu prIIej sI, preIùcundu-se cù vreu sù se
prImbIe, IesI presLe zI prIn grùdInù sI, înLuInInd pe urguL Iu
o coLILurù u grùdIneI, îI oprI sI-I zIse:
- De unde uI uvuL Lu rùmurIcu ce mI-uI pus-o în
mùnuncIIuI de IIorI?
- De unde o sLIe preu bIne mùrIu-Lu.
- Cure vu sù zIcù, Lu Le-uI LInuL dupù noI, sI sLII unde
mergem noI noupLeu.
- Cum usu mùrIu-Lu.
- Cum uI IùcuL de u venIL dupù noI de nIcI unu dInLre
surorI nu Le-u vùzuL?
- Pe IurIs.
- Nu o pungù de bunI, sI sù nu scoLI nIcI o vorbù despre
prImbIureu nousLrù de noupLeu.
- Eu nu-mI vunz Lùcereu, mùrIu-Lu.
- Ducù voI uuzI însù cù uI crucnIL cevu, voI pune sù-LI LuIe
cupuI.
ZIse eu vorbeIe usLeu uspre dIn gurù, durù dIn InImù
uILcevu cugeLu. E I se pùreu cù ucesL urguL dIn ce în ce se
Iuce muI curùLeI.
A LreIu noupLe cund se duse dupù dunseIe, LoL pe IurIs,
rupse o rumurù dIn pùdureu cu copucII ceI cure uveuu IoIIe
de dIumunL, sI IurùsI se Iùcu IreumùL prInLre Irunze, sI
IurùsI suroru ceu muI mure uIInù IrIcu surorIIor ceIor mIcI
cu cuvInLe IInIsLILoure. DomnILu însù ceu mIcù, nu sLIu de
ce, durù în InImu eI se sLrecurù o bucurIe uscunsù.
¡n zIuu urmùLoure, cund gùsI rùmurIcu de dIumunL în
mùnuncIIuI de IIorI, cùLù cum pe subL uscuns Iu urguL sI-I
gùsI cù nu se preu deosebesLe de IIII de domnI sI de
împùruLI. ALuL I se pùru de drùgùIus.
ArguLuI sI dunsuI cùLù usupru domnILeI cu ocII guIesI,
durù LoL pe IurIs, sI o vùzu cù se LuIburuse ourecum, se Iùcu
însù cù nu prIcepe nImIc sI-sI cùLù de Lreubù.
SurorIIe domnILeI deLerù pesLe dunsII vorbInd sI ruserù
de dunsu sI Iuurù cu cuvInLeIe cum pesLe pIcIor. ¡uLu ceu
mIcù Lùcu sI îngIILI rusIneu. Nu se puLeu eu mIru dIn desLuI
cum u IùcuL urguLuI de Ie-u descoperIL. EI, vezI, îI InLruse în
cup cù ucesL IIùcùu nu pouLe sù IIe om prosL, deourece
dovedIse IucrurI ce nIcI mùIesLreIe nu Ie sLIuu.
SI upoI, udevùruI vorbInd, boIuI IuI ceI IuInIc, cIIpuI IuI
ceI bIne poLrIvIL sI bIujIn îI urùLu cuL de coIo u nu II de urguL
prosL. Pe Iungù ucesLeu, sI înIùLIsureu, sI LoLuI înLr-însuI
uveu pe vIno-ncouce.
Dupù ce InLrurù în cusù IeLeIe, domnILu ceu mIcù Ie spuse
cù urguLuI de Iu grùdInùrIe sLIu LoL ce Iuc eIe noupLeu.
ALuncI se udunurù Iu sIuL sI pIùnuIrù cu sù-I Iucù sI pe
dunsuI sù-sI pIurzù InImu sI sImLIrIIe, cum Iùcuserù sI cu
ceIIuILI LInerI.
¡IùcùIundruI însù se IurIsù sI de usLù duLù de InLrù în
cùmuru IeLeIor, cu sù uscuILe Iu sIuLuI Ior.
Pure cù-I spusese urIcIuI Iu urecIe cù ure sù se peLreucù
înLre eIe cevu penLru dunsuI.
Acum, dupù ce sLIu LoLuI, durù LoLuI ce LrebuIu sù sLIe, se
duse Iu duIInII IuI sI zIse cùLre ceI LrunduIIrIu:
- DuIIne, DuIIne,
Cu sùpùIugù de uur sùpuLu-Le-um,
Cu nùsLrupù de uur uduLu-Le-um,
Cu sLergur de mùLuse sLersu-Le-um,
Dù-mI mInLe sI procopseuIù de IIu de domn sI împùruL!
Cu sI de Iu rund, un boboc de IIoure încoILI, crescu sI se
descIIse o IIoure mInunuLù. EI Iuù IIoureu sI o bùgù în sun.
OduLù cùzurù de pe IuLu IuI ursùLurIIe de soure sI îI rùmuse
cIIpuI curuL sI IumInuL, cu sI cund uLuncI îI Iùcuse mù-su.
SImLI cù în creIerII IuI se peLrece un ce de cure nu-sI puLeu
du seumu. Durù vùzu cù începe u judecu uILIeI de cum ju-
decu eI punù ucum. PusùmILe se uscuLIse Iu mInLe. SI
LoLdeoduLù se pomenI îmbrùcuL cu nIsLe IuIne cu uIe IIIIor
de împùruLI sI de domnI.
ALuncI se duse Iu împùruLuI sI ceru sI dunsuI sù-I
pùzeuscù IeLeIe, înLr-o noupLe.
¡mpùruLuIuI I se Iucu mIIù de LInereLeIe IuI sI-I sIùLuI sù-
sI cuuLe muI bIne de Lreubù, decuL sù se rùpuIe. EI sLùruI.
¡mpùruLuI prIImI. AcesLu nIcI cù bùnuIu mùcur u II urguLuI
de Iu grùdInùrIe; usu de muIL se scIImbuse.
Cund îI urùLù IeLeIor sI Ie spuse împùruLuI ce voIesLe, nIcI
eIe, vezI, nu-I cunoscurù. NumuI ceu mIcù, IIInd cu cuIuI Iu
InImù, îI cunoscu sI începu u LunjI de drugosLe.
NoupLeu urmùLoure, cund pIecurù eIe Iu joc, îI Iuurù sI pe
dunsuI. EI sLIu ce I se pregùLesLe, durù se IerI cu de ouIu
mùIuIuIuI sù nu deu în cIupcù.
Ajunserù Iu puIuLuI vrùjIL, jucurù punù despre zIuù, upoI
se puserù Iu musù. ¡ se uduse sI IuI bùuLuru dIn cure bùuse
LoLI curI venIserù înuInLeu IuI, bùuLurù cure LrebuIu sù-I Iucù
u-sI pIerde mInLIIe sI sImLIreu, bùuLurù cure sù-I pIurzù sI
pe dunsuI cu pe ceIIuILI.
ALuncI unde îsI înLourse nIsLe ocII IùcrùmosI sI pIInI de
IocuI drugosLeI ce-I mIsLuIu, sI zIse cu gruI duIos domnILeI
ceIeI mIcI:
- VezI Lu? Iucù eu mù pIerz penLru drugosLeu Lu, ducu uI
usu InImù de gIeuLù.
- Nu, n-um InImù de gIeuLù, IocuI drugosLeI LuIe mI-u
încùIzIL-o, rùspunse eu. Nu beu. MuI bIne voI sù IIu
grùdInùreusù cu LIne, decuL IuLù de împùruL.
Cum uuzI usu, eI uruncù bùuLuru Iu spuLe, sI muI upropI-
Indu-se de dunsu, îI muI zIse:
- Sù nu-LI IIe Leumù, mùrIu-Lu, cù grùdInùreusù nu uI sù III
o duLù cu cupuI.
ToLI ceI de IuLù uuzIrù vorbeIe Ior. PuLereu IurmecuIuI se
zdrobI sI LoLI cu LoLuI se pomenIrù în puIuLurIIe
împùruLuIuI. PuIuLuI ceI IermecuL pIerI cu o nùIucù, cu sI
cum n-ur II muI IosL pe Iumeu usLu.
Cund îI vùzurù împùruLuI, încremenI de uImIre cu
umundouù muInIIe pe burbù. ¡IùcùuI, IosLuI urguL Iu
grùdInùrIe, îI povesLI LouLù sIreLenIu nopLIIor. ¡mpùruLuI
deLe pe IuLu ceu mIcù dupù IIùcùIundruI ceI Irumos sI
drùgùsLos. ApoI se înIùLIsurù sI ceIeIuILe IeLe cu cuLe unuI
dIn IIII de împùruLI sI de domnI pe cure sI-I uIesese.
¡mpùruLuI se îndupIecù sI Ie deLe pe IIecure Iu cusu Ior. SI se
Iùcu o bucurIe mure în LouLe pùrLIIe, cure bucurIe de ur II o
suLù de gurI, nu unu cu u meu, n-ur puLeu-o spune.
¡nuInLe de u se cununu, IuLu ceu mIcù înLrebù pe Iogod-
nIcuI eI cu ce puLere Iùcu eI de Ie descoperI uscunsurIIe
IupLeIor Ior sI IegùLuru IurmecuIuI ce Ie LIneuu înIùnLuILe. EI
spuse. ¡urù eu, cu sù nu IIe bùrbuLu-sùu muI presus decuL
eu, cI sù IIe deopoLrIvù om cu LoLI oumenII, se duse de LùIe
duIInII sI-I bùgù în Ioc.
ApoI se cununurù sI LrùIrù o vIuLù IerIcILù, cum se LrùIesLe
pe Iumeu nousLrù usLu bùILuLu, punù ce se IsLovIrù LoLI cu
LoLuI, în uduncI bùLruneLe.
¡ur eu încùIecuI p-o seu eLc.
¬. Cele trei rodii uorite
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL, sI uveu un IecIor; ucesLu, sezund
Iu IereusLrù, vede o bubù bùLrunù, cure veneu cu LIvgu sù Iu
upù de Iu IunLunù. Ce-I vIne IuI, Iu o pIuLrù sI uruncund-o
cùLre IunLunù, nemeresLe drepL în LIvgù, sI uceusLu se
spurge; bubu, cure sImLIse de unde venIse pIuLru îsI uuncù
ocIII Iu IereusLru împùruLuIuI sI vede pe IIuI de împùruL
Iùcund Iuz; uLuncI bubu zIse:
- Punù nu veI gùsI ceIe LreI rodII uurILe, sù nu Le însorI,
druguI mumII; sI se înLourse ucusù LrIsLù sI Iùrù LIvgù sI Iùrù
upù.
¡IuI de împùruL, uuzInd ucesL bIesLem, sLùLu, sI dupù ce
se gundI muIL LImp Iu rodIIIe uurILe, se uprInse dorInLu în eI
de u Ie vedeu sI de u Ie uveu; decI se duse Iu LuLù-sùu sI-I
zIse:
- TuLù, sù-mI IucI LreI rundurI de IuIne de IIer, cùcI um sù
Iuc o cùIùLorIe mure.
SI LouLù sIIInLu ce puse împùruLuI u oprI pe IIuI sùu de Iu
uceusLu, Iu în zudur.
Ducu vùzu sI vùzu cù nu-I pouLe oprI, poruncI sI
numuIdecuL I se sI Iùcu IuIneIe; dupù ce Ie Iuù, IIuI
împùruLuIuI încùIecù sI pIecù.
Un un de zIIe Lrecuse de cund cùIùLoreu; ujunsese prIn
pusLIeLùLI neIocuILe de oumenI, sI LoL rùLùcInd în sus sI în
jos, douù rundurI de IuIne se rupserù sI Ie Iepùduse.
NesLIInd ce sù Iucù, IoLùrî u muI merge cuLvu, sI ducu nu vu
puLeu descoperI nImIc, sù se înLourcù.
AbIu muI Iùcu cuLIvu pusI sI IuLù cù zùrI o coIIbù. Se repezI
înLr-ucoIo IuLe cu sùgeuLu sI înduLù sI ujunse. Cund, o
mùLusù sIIusLrù, cum îI vùzu, îI sI zIse:
- Du bIne, IIùcùuIe, cum uI ujuns p-uIcI pe unde nu se
vede pusùre cu urIpIoure, dur încùmILe om cu pIcIoure?
- Mumù, zIse IIuI de împùruL, cuuL ceIe LreI rodII uurILe;
nu sLII d-Lu încoLro se poL uIIu?
- Nu sLIu, druguI mumII, nIcI n-um uuzIL punù ucum de
usu mInune, durù pouLe soru-meu sù sLIe, cure sude puLIn
muI depurLe de uIcI; de uI curuj sù muI mergI, poLI sù o
înLrebI pe dunsu.
N-usLepLù sù-I zIcù de douù orI, sI o LuII înLr-ucoIo repede
sI merse, sI merse, cuIe Iungù neumbIuLù, punù ce deLe de o
uILù coIIbù, de unde usemeneu IesI o mùLusù sIIusLrù, sI
muI bùLrunù, sI muI scoIùIcILù, cure sI eu îI zIse:
- Cum uI ujuns p-uIcI, om cu pIcIoure, pe unde unde nu
vIne nIcI pusùrI cu urIpIoure?
- Mumù, zIse IIuI împùruLuIuI, cuuL ceIe LreI rodII uurILe,
sI dorInLu de u Ie uveu m-u udus p-uIcI, nu sLII d-Lu încoLro
se uIIù?
¡u uuzIreu ucesLor vorbe, bùLrunu începu sù pIungù, upoI
îI rùspunse:
- Am uvuL sI eu un IecIor, cure uuzIse despre uceIe
bIesLemuLe rodII, sI cure, LoL umbIund dupù eIe, înLr-unu
dIn zIIe se înLourse scIIop sI în ceIe dIn urmù îsI rupse sI
cupuI penLru eIe; ducu us II sLIuL uLuncI, druguI mumII, cum
sù Ie gùseuscù cInevu Iùrù prImejdIe, nu-mI pIerdeum
copIIusuI.
Cum uuzI IIùcùuI nosLru, începu u se rugu sù-I spuIe cum
sù Iucù sù Ie Iu, Iurù bùLrunu îI povùLuI cum sù umbIe sI cum
sù se pourLe, sI ducu vu IzbuLI, I-u juruL pe LInereLeIe IuI cu
sù se înLourcù LoL pe ucoIo, cu sù-I uruLe sI eI uceIe rodII,
dupù cure s-u prùpùdIL IIuI sùu.
Dupù ce I-u IùgùduIL cù se vu înLource, I-u muILumIL pen-
Lru sIuLurIIe ceIe bune ce u prIImIL de Iu dunsu, sI cu o
nùIucù pIerI dInuInLeu eI, cund, dupù o cùIùLorIe încù d-o
sùpLùmunù sI muI bIne, vùzu un buIuur cu o buzù în cer sI
cu uILu în pùmunL. ¡nduLù ce ujunse Iu dunsuI îI zIse:
- Bunù zIuu, IruLe, sI Lrecu înuInLe.
¡ur buIuuruI îI rùspunse:
- Noroc bun, IruLe.
Ajunse upoI Iu o IunLunù, mucegùILù sI pIInù de nùmoI: eI
se upucù înduLù de curùLI sI prImenI upu dIn IunLunù sI-sI
cùuLù de drum punù deLe de nIsLe porLI încuIuLe, pIIne de
pruI sI de pùIunjenI; curùLI uceI pùIunjenI, scuLurù pruIuI,
deLe pourLu de pereLe sI Lrecu înuInLe. ¡n drumuI sùu
înLuInI o bruLùreusù cure sLergeu un cupLor cu LuLeIe suIe;
cum o vùzu, îI deLe bunù zIuu, sI LùIndu-sI o bucuLù dIn
IuInu su, îI zIse:
-TIne usLu, IeIcuIILù, de sLerge cupLoruI.
¡urù eu, Iuund-o, îI muILumI.
¡u spuLeIe cupLoruIuI, IIuI împùruLuIuI vùzu o grùdInù cu
un ruI, în cure se rùLùcI cuLvu LImp.
¡n ceIe de pe urmù vùzu ceIe LreI rodII cum uLurnu de o
crucù în pom; îsI Iùcu curuj, scouse cuLILusuI sI LùIe
crùcuIILu de cure eruu uLurnuLe, sI o LuII d-u Iugu înupoI.
N-upucù sù Iucù zece pusI sI LouLù grùdInu începu sù LIpe
sI sù cIeme în ujuLor pe bruLùreusù, porLIIe, IunLunu sI pe
buIuur.
- Bu uIu-I vorbù, rùspunse bruLùreusu, cù de cund sunL
urgIsILù u sLu ucI, nu s-u înduruL nImenI sù vIe u mù scuLI de
ursùLuru de LouLe zIIeIe.
- Cù uIL gund n-um, rùspunserù porLIIe, cù de cund sun-
Lem IùcuLe, n-u venIL nImenI sù ne muI scuLure, sù ne
descIIzù, de înLeIenIsem usu.
- Bu sù ne IerLuLI, zIce IunLunu, cù de cund sunL IùcuLù,
munù de om n-u venIL sù-mI cureLe upeIe, încuL ujunsesem
u mù împuLI.
- Bu cù cIIur, rùspunse sI buIuuruI, cù de cund sunL
osundIL u sLu cu guru cùscuLù sI cu ocIII sLIcIILI Iu sLeIe, nI-
menI nu mI-u duL mùcur o bunù zIuu, sI sù-mI zIcù IruLe.
AcesL om ne-u scùpuL de urgIu ce eru pe noI, sI ne vom
cùuLu de Lreubù.
¡IuI împùruLuIuI, cure Iùcuse înLocmuI cum îI învùLuse
bùLrunu, se înLourse pe Iu dunsu sI dupù ce-I muILumI sI-I
deLe sI eI cuLe cevu, pIecù sù se înLourcù Iu împùrùLIu LuLùIuI
sùu.
Pe drum, ce-I venI IuI, vùzund cù nu muI pouLe rùbdu,
scouse cuLILusuI sI LùIe unu dIn rodII, cu sù gusLe sI sù se
încredInLeze de bunùLuLeu Ior. Cund, ce sù vezI? DeoduLù
Iese dIn rodIe o IuLù, cu o zunù de Irumousù, sI înduLù
începu u sLrIgu cu gIus munguIos:
- Apù, upù, cù mor.
¡nLourse IIuI împùruLuIuI ocIII în LouLe pùrLIIe sù vuzù
upù; durù geubu, upù nu eru, Iurù IuLu cùzu sI murI; p-ucI
eru sù cuzù sI eI, durù se LInu.
ToL mergund eI, nu puLu sù LIe punù sù nu gusLe dInLr-o
rodIe sI scouse cuLILusuI de LùIe încù unu; deoduLù, Iese sI
dInLr-însu o IuLù cu o zunù, sI moure cu sI ceu dInLuI, IIIndcù
n-uvu upù sù-I deu.
MuInIL de cIuduLu înLumpIure, mergeu cùLre împùrùLIu
LuLùIuI sùu cu rodIu cure îI muI rùmùsese, sI se uILu Iu dunsu
cu Iu un cIres copL; sI merse punù ujunse Iu o cumpIe
Irumousù pe unde începu u cunousLe urme de oumenI. AIcI
îI muI venI InImu Iu Ioc, sI se puse jos sù se odIIneuscù
nILeI. GunduI IuI nu se Iuu de Iu rodII sI de Iu IeLeIe ceIe Iru-
mouse ce murIserù; sI LoL gundIndu-se se uprInse în eI
dorInLu de u gusLu dIn rodIu pe cure o muI uveu, încuL
nemuIpuLundu-se LIne, oLùrî sù o LuIe sI pe uceusLu, durù
Lemundu-se sù nu I se înLumpIe cu sI cu ceIeIuILe, cùuLù o
IunLunù, Iuù upù în cùcIuIù, sI ucoIo, Iu umbru unuI copucI
mure, LùIe sI rodIu cure îI muI rùmùsese, cund ce sù vezI?
unde IesI o IuLù cu soureIe de Irumousù, sI cu pùruI de uur.
- Apù! upù! sLrIgù eu.
SI eI îI deLe de bùu sI o sLropI cu upù, sI usu scùpù IuLu cu
vIuLù.
¡IuI împùruLuIuI îI du LurcouIe, sI se LoL mInunu de
IrumuseLeu sI de gIngùsIu eI. ApoI o Iuù de munù sI îI zIse:
- SoLIe sù-mI III sI eu prIImI.
EI nu voI sù o ducù pe jos ucusù Iu LuLù-sùu, cu sù nu
osLeneuscù, IIIndcù o vedeu cù eru puLInLIcù Iu Lrup încuL ur
II bùuL-o înLr-un puIur de upù, sI usu de subLIrIcù de purcù
eru Lrusù prIn IneI.
EI o povùLuI sù se urce în pomuI de Iungù IunLunù, sI îI
zIse sù-I usLepLe ucoIo punù se vu înLource de Iu LuLùI sùu cu
curù împùrùLesLI sI cu cùIùreLI, cu sù o Iu, IIIndcù eI cunos-
cuse IocurIIe cù nu muI esLe usu depurLe.
¡uLu ceu Irumousù zIse copucIuIuI sù se Iuse jos, sI eI se
Iùsù, upoI se puse în eI sI se rIdIcù. ¡IuI împùruLuIuI rùmuse
cu guru cùscuLù uILundu-se Iu eu sI Iu mInuneu cum de se
Iùsuse sI se rIdIcuse copucIuI, upoI, rupund-o d-u Iugu, sù Le
pùzesLI, purIeo, cù îI sIuruIu cùIcuIeIe de IuLe ce se duceu.
Nu Lrecu muIL de cund se duse IIuI de împùruL, sI o IuLù
de LIgun venI sù Iu upù dIn IunLunù, dur cund vùzu cIIpuI
cure sLrùIuceu în upù, crezu cù e uI eI, sI, spùrgund uIcIoruI,
se înLourse Iugu Iu mumù-su:
- Nu mù muI duc Iu upù, zIse eu, o IrumuseLe cu u meu nu
uduce upù.
- Du-Le Iu upù, urupIno, ce LoL spuI usLIeI de IIeucurI, îI
zIse mù-su, urùLundu-I coceunuI mùLureI.
Eu se duse sI Iurù se înLourse, cu sI înLuI, Iùrù Ispruvù sI
LoL cu usLIeI de vorbe.
Mù-su înLeIese cù ucoIo nu e Iucru curuL sI îI deLe un uc
vrùjIL sù-I LIe în pùr, sI o învùLù ce sù Iucù cu eI Iu
înLumpIure de ur du pesLe cInevu p-ucoIo, sI o LrImIse Iurù.
TIguncu, cum ujunse Iu IunLunù, cùLù în sus sI vùzu de
unde veneu în IunLunù uceI cIIp îngeresc.
- SuIe-mù sI pe mIne ucoIo, rogu-Le, zIse LIguncu,
uILundu-se guIes cùLre zunu IrumuseLIIor.
¡urù IuLu cu pùruI de uur zIse copucIuIuI de se Iùsù, Iuù pe
LIguncù cu sù-I LIe de uruL, sI copucIuI se rIdIcù Iu Ioc.
SLund eIe Iu vorbù, LIguncu se IIngusI sI rugù pe IuLù, cu
de voIesLe sù dourmù nILeI, sù puIe cupuI în pouIu eI, sI eu îI
vu cùuLu în cup.
¡uLu se îndupIecù sI se puse cu cupuI în pouIu LIgunceI, sI,
cund eru sù o Iure somnuI, LIguncu îI înIIpse ucuI oLrùvIL în
cup, Iurù IuLu se Iùcu o pùsùrIcù cu LoLuI sI cu LoLuI de uur,
sI începu u zburu de coIo punù coIo, pun crùcIIe pomuIuI.
ALuncI LIguncu zIse:
- AI! IuLù de IeIe ce mI-uI IosL, cum mI-uI scùpuL, eu so-
coLeum cù dormI, durù, IIe, Lu n-o sù-mI scupI, îLI vIu eu LIe
de Iuc.
Nu Lrecu muILe zIIe sI Iucu sI IIuI de împùruL cu ousLe sI
cùIùreLI sI cu curù împùrùLesLI venI cu s-o rIdIce; Iurù
LIguncu, cum îI vùzu, îI zIse:
- Du bIne, împùruLe m-uI IùsuL sù Le usLepL uLuLu, încuL
soureIe mI-u urs IeLIsouru sI vunLuI mI-u bùLuL perIsoruI.
¡mpùruLuI, cum o vùzu, rùmuse Iu îndoIuIù sI nu-I veneu
sù creuzù cù eu esLe zunu pe cure o Iùsuse eI ucoIo.
Durù, dupù vorbeIe ce-I zIse, pure cù ur II crezuL, sI decI
se îndupIecù sI o Iuù.
Nu sLIu cum, nu sLIu ce IeI, durù purcù-I spuneu InImu cù
n-o sù IIe eu; în sIursIL, ducu nu vùzu pe uILcInevu, pIecù cu
eu, sI nu sLIu cum sù Iucù sù nu creuzù LuLù-sùu cù spunsese
mIncIunI.
Cund ujunse Iu curLeu împùrùLeuscù, Ie IesI împùruLuI
înuInLe, sI rùmuse înmùrmurIL cund vùzu în Ioc de zunu
IrumuseLeIor, cu IuLu cu soureIe sI cu pùruI de uur, pe o
urupInù neugrù cu IunduI cùIdùreI. SI mùcur cù IIuI sùu îI
încredInLu cù soureIe îI ursese IeLIsouru sI vunLuI îI bùLuse
perIsoruI, împùruLuIuI LoL nu-I veneu sù creuzù. ¡nsù n-uvu
ce Iuce; de bIne, de rùu îI puse înLr-o purLe u puIuLuIuI sI LoL
umunu cununIIIe.
D-u douu zI cIIur, în grùdInu împùrùLeuscù, în LouLe
dImIneLIIe, veneu o pùsùrIcù sI cunLu cu dor de-LI rupeu In-
Imu; upoI sLrIgu cuL îI Iuu guru:
- GrùdInur! Dourme împùruLuI?
- Dourme, îI rùspundeu grùdInuruI.
- Sù dourmù somn duIce sI muI duIce, de pe cùpùLuI sù s-
urIdIce, udùogu pùsùrIcu. Durù cIorouIcu de împùrùLeusù
dourme?
- Dourme, îI rùspundeu.
- Sù dourmù somnuI de urgIe, de ucum punù-n vecIe.
SI pe cure pom se puneu de cunLu, pe Ioc se sI uscu.
GrùdInuruI spuse împùruLuIuI LouLù sIreLenIu cu pusùreu
sI cum se usucù pomII pe cure se puneu eu de cunLu.
¡mpùruLuI se Iuù de gundurI.
MuI LoLI pomII dIn grùdInù se uscurù în cuLevu zIIe, muI
rùmùsese unuI. ALuncI împùruLuI poruncI sù punù pe
IIecure crùcuIILù cuLe un IuL, sI usu se sI Iùcu; Iurù u douu zI,
în revùrsuL de zorI, venI Iu împùruLuI cu pusùreu de uur cure
dedese în IuL. ¡mpùruLuI poruncI de-I Iùcu o coIIvIe cu LoLuI
sI cu LoLuI de uur, puse pusùreu în eu sI, de druguI eI, o
LIneu pe IereusLru IuI.
TIguncu, cum uuzI de IsLorIu cu pusùreu, îI Lrecu un IIer
urs prIn InImù. Se Iùcu boInuvù, mILuI pe LoLI vrucII curI
spuserù împùruLuIuI cù punù nu vu LùIu pusùreu de uur sI sù
deu împùrùLeseI sù mùnunce dIn eu, nu se vu însùnùLosI.
PIIn de scurbù împùruLuI nu se puLeu învoI Iu usLu, durù,
dupù rugùcIuneu IIuIuI sùu, o deLe; rùmuse însù
nemunguIuL sI dIn ce în ce uru muI muIL pe LIguncù.
¡uurù, decI, pusùreu sI o LùIuserù, o IIerserù sI o duse
împùrùLeseI; Iurù eu, dupù ce se preIùcu cù se
însùnùLosesLe, începu u se gùLI de cununIe.
DIn sungeIe pùsùreIeI crescu Iu IereusLru împùruLuIuI un
brud înuIL sI Irumos, sI eru o mInune cum de înLr-o noupLe
crescuse usu de mure sI IuInIc. ¡mpùruLuI cIemù pre
grùdInur sI-I poruncI sù uIbù ceu muI mureI îngrIjIre de uceI
pom. ¡urù LIguncu, cum uuzI, n-uvu odIInù sI-I puse gund
rùu. PrIcepuse, drùcouIcu, cù încù nu scùpuse cu LoLuI sI cu
LoLuI de prImejdIe.
Se Iùcu Iurù boInuvù, mILuI Iurù pe vrucI, curI spuserù
împùruLuIuI cù punù nu vu LùIu bruduI sù-I IIurbù sI cu upu
uceeu sù-I Iucù buIe, nu vu Lrece împùrùLeseI.
¡mpùruLuI se supùrù punù Iu suIIeL, vùzund cù IogodnIcu
IIuIuI sùu e pIuzù reu, IIIndcù de cund u venIL eu, n-u uvuL
purLe de nIcI un Iucru ce I-u IosL IuI drug.
¡ùsù sù LuIe sI bruduI cu sù nu muI uIbù nIcI un cuvunL u-I
muI supùru cInevu cu cevu, sI se IoLùrî cu de ucI înuInLe sù
nu muI Iucù pe voIu nImùnuI, ducu ur muI du pesLe cevu
cure sù-I pIucù.
Pe cund LùIu bruduI, Iu cure LouLù Iumeu se uILu cu jInd, o
bùLrunù cerseLoure se oprI sI eu sù prIveuscù Iungù ceuIuILù
Iume, sI cund vru sù pIece, Iuù cu dunsu o surceu ce cùzuse
de Iu o Lundùrù u bruduIuI sI o duse ucusù. Bùgù însù de
seumù cù eru un uc înIIpL în surceu; eu îI scouse; sI IIIndcù
surceuuu eru ourecum mùrIcIcù sI IuLù o Iùcu cupuc Iu ouIu
cure o uveu sI eu dupù suIIeLuI eI.
A douu zI pIecù în prosLeuIù cu LoLduunu; durù cund se
înLourse ucusù, rùmuse încremenILù vùzund coIIbu
mùLuruLù sI dereLecuLù de-LI eru drugù InImu sù prIvesLI.
Nu înLeIegeu bubu ce mInune sù IIe usLu, udIcù cIne sù II
venIL sù-I Iucù eI usLIeI de bIne.
CuLevu zIIe urmù LoL usLIeI; în sIursIL IoLùrî sù
pundeuscù, dourù vu du pesLe ceI ce-I dereLecù sI-I pune
LouLe uIeu Iu runduIuIu Ior pun coIIbù sI usu sI Iùcu. ¡nLr-o zI
dupù ce pIecù, eu se uscunse sI, uILundu-se pe IurIs, pe
crùpùLuru usII, vùzu cum dIn cupucuI ouIeI sùrI o IuLù muI
uIbù decuL neuuu sI cu pùruI de uur.
- CIne esLI, mumù, zIse eu, de îmI IucI usLIeI de bIne?
- O IuLù Iùrù LrIsLe, zIse eu; ducu mù prImesLI sù sez Iu d-
Lu, muIL bIne LI-oI Iuce sI eu dumILuIe.
Se învoIrù sI rùmuse; bu încù bubu se mundreu, cù usu
IuLù nIcI în cusu împùruLIIor nu se gùseu, Irumousù sI
vrednIcù.
Bubu mergeu mereu în prosLeuIù, cum învùLuse eu, durù
înLr-o zI îI zIse IuLu sù-I cumpere dIn Lurg punzù sI mùLuse
rosIe sI verde; bubu, bIeL, dIn puruIeIe ce udunuse dIn
cersIL, îI cumpùrù.
¡uLu îsI cusu LouLù IsLorIu pe douù sunguIII; sI dupù ce Ie
IsprùvI, zIse bubeI sù se ducù cu dunseIe Iu împùruLuI, sI
cund vu II pe Lron uIùLureu cu IIuI sùu, sunguIIu cusuLù cu
verde sù o punù pe genucIII împùruLuIuI; Iurù ceu cusuLù
cu rosu pe uI IIuIuI sùu.
Bubu uscuILù sI se duse; durù osLusII n-o Iùsu sù InLre.
ALuncI eu Iùcu zgomoL, sI împùruLuI poruncI sù o Iuse u In-
Lru. Eu, cum InLrù, Iùcu cum îI zIsese IuLu, sI IesI cu sù
usLepLe sù vuzù Ispruvu.
Cum vùzurù sunguIIIIe, împùruLuI sI IIu-sùu înLeIeserù
LoLuI. PoruncI sù cIeme pe IogodnIcu împùruLuIuI sI-I zIse:
- PenLru cù o sù Le IucI împùrùLeusù, LrebuIe sù Le deprIn-
zI u sI judecu pe IemeI, cund judecùLorII nu se domIresc Iu
cuLe un Iucru. AsLùzI nI s-u urùLuL cu pIungere o IemeIe,
cure zIse cù, uvund un cocos de soI, cu mure cIeILuIuIù u
uIerguL prIn LùrI de u cumpùruL sI o gùInù, usIjdereu de soI;
cù vecInu eI nu s-u muILumIL cù I-u omoruL gùInu, durù I-u
IuruL sI cocosuI sI I-u duL Iu o gùInù d-uIe eI, sI usu cere
drepLuLe. Ce zIcI despre uceusLu?
- ZIc, rùspunse buInILu, dupù ce se gundI puLIn, cù Ie-
meIu cure u omoruL gùInu sI u IuruL cocosuI, cu mourLe sù se
omoure, sI cocosuI sù se înLourcù sLùpunuIuI împreunù cu
gùInu osundILeI sI cu ouùIe ce vu II IùcuL.
- BIne uI judecuL, rùspunse împùruLuI. Eu sunL IemeIu cu
cocosuI, sI Lu esLI cure I-uI IuruL; gùLesLe-Le Iu osundu cure
Lu însuLI uI gùsIL-o cu cuIe.
TIguncu începu u pIunge, u se rugu, u se jeII, durù LouLe
Iurù degeubu. O deLe pe munu osLusIIor cure Iùrù mIIù îI
rùspIùLIrù neIegIuIreu ce Iùcuse.
Dupù uceusLu se duserù cu LoLII Iu cusu bubeI, sI IIuI de
împùruL cu LuLù-sùu înuInLe rIdIcurù pe IuLù cu LouLù cIn-
sLeu; sI dupù ce o uduse Iu puIuL, înduLù îI sI cununurù, sI
mure veseIIe Iu în LouLù împùrùLIu LreI zIIe d-u runduI, pen-
Lru cù s-u gùsIL vIe sI nevùLùmuLù IuLu cu pùruI de uur, dupù
cure uLuLu u umbIuL IIuI de împùruL, sI LoLI cu LoLuI oropseu
pe LIguncù cund s-u uuzIL IsLorIu neIegIuIrIIor suIe.
¡ncùIecuI p-o seu eLc.
S. Ciobúnusol cel istet suo torlouiele
blendei
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL sI o împùrùLeusù. AmundoI eruu
oumenI de Lreubù sI IrumosI. EI se Iubeuu, nevoIe mure!
Durù eruu LoL muInILI sI umùruLI cù nu Iùceuu copII. TouLe
IeucurIIe ce Iuuse împùrùLeusu de pe Iu vrucI sI vrùjILoure
nu-I IoIosIse înLru nImIc.
¡mpùruLuI sI împùrùLeusu se puserù pe posL sI pe
rugùcIune, cu gund cu dourù îI vu uscuILu Dumnezeu sI Ie vu
du sI Ior un copII. Dupù Lrecere de cuLevu zIIe, înLr-unu dIn
serI, cund peLrecurù eI o purLe dIn noupLe rugundu-se muI
IIerbInLe, se cuIcurù sI muI LurzIu. Cum puse cupuI pe
perInù, udormIrù înduLù, purcù-I IovIse cInevu cu mucIeu
în cup. Nu Lrecu muIL sI împùrùLeusu deLe un LIpùL,
rùsùrInd dIn somn.
- Du ce uI, drugu meu împùrùLeusù, zIse împùruLuI, de LIpI
usu de grozuv?
- Ce sù um, mùrILe împùruLe, Iucù um vùzuL un vIs Irumos
sI mInunuL. AscuILù, cù voI sù LI-I povesLesc:
Se Iùceu cù erum înLr-o grùdInù, Irumousù, Irumousù,
cum n-um muI vùzuL. Eruu nIsLe pomI înuILI, sLuIosI sI bIne
poLrIvILI de pùreu cù eruu scrIsI, sI usezuLI în Lrumbù pe
drumuI pe cure mergeum. ¡n dreupLu sI în sLungu eru o
pùdure LoL cu de usLIeI de pomI de îLI pIùceu sù-I prIvesLI.
ToL mergund sI mInunundu-mù, m-um pomenIL cùLre mIj-
IocuI grùdIneI. AIcI eru, ce sù-LI spuI? IrumuseLeu de pe
Iume. NIsLe cùrùrI sucILe sI coLILe, ucoperILe cu un IeI de
Iurbù mùrunLIcù, de pùreu cù eruu nIsLe covoure usLernuLe.
DIn Ioc în Ioc sI muI cuL coIeu, se Iùceu cù eruu usezuLe
nIsLe sLuIIsurI, uneIe roLunde sI cu IIorI, uILeIe IunguIeLe sI
cu pomIsorI, Iurù uILeIe IùcuLe cu nIsLe uscunzùLorI. ¡IorI cu
IeI de IeI de IeLe sI cu un mIros de Le îmbùLu. Mù rùLùcIsem
cùscund guru în LouLe pùrLIIe, uILundu-mù Iu poumeIe cu
cure eruu încùrcuLI pomII sI uscuILund Iu mIIIe de pùsùreIe
ce cunLuu pe rùmureIe sI Iùrù u se sIII de mIne.
MuI cùLre mIjIocuI grùdIneI se Iùceu cù eru o IunLunù de
murmurù uIbù cu IupLeIe, sI upu curgeu pe de o suLù de
pùrLI, IImpede cu vIouru sI rece cu gIeuLu.
ToL umbIund încou sI încoIo, nesùLurundu-mù de
prIvIreu IIorIIor sI de mIros, uuz un gIus cu de prIvIgIeLoure
cure LoL zIceu: "cIne m-o muncu, rùmune greu!" SLuu în Ioc,
cuuL sù vùz de unde vIne gIusuI, sI mI se pùreu cù Iese dIn
mIjIocuI unuI sLuIuIeL de pomIsorI, muI IrumosI decuL
ceIIuILI pe cure îI vùzusem punù ucI. Mù Iuu sI eu dupù gIus
s-o pIec înLr-ucoIo. Cund, ce sù vezI? sLuIuIeLuI se Iùceu cù
eru înconjuruL de nIsLe Iurbù verde, subLIrIcù sI nuILù de-mI
veneu punù muI sus de genuncII: IIrIceIuI de Iurbù sI IIor-
IcIcu; usLIeI încuL nu Le înduruI sù cuIcI pesLe eIe. SI cund
udIu vunLuI, se cuIcuu sI se rIdIcuu de pùreu cù sunL nIsLe
vuIurI de upù. Eu, pus, pus, bInIsor, mù Iereum sù nu sLrIc u
IrumuseLe de Iurbù sI IIorI, sI ujung punù Iu sLuIuIeL. AcoIo,
în mIjIocuI unor pomIsorI, eru unuI cevu muI nùILIceI, pure
cù de dInudIns eru IùcuL usu, cu sù-I vuzù orIcIne o Lrece. Pe
rumurIIe IuI sLu nIsLe merIsoure mIcI sI p-o purLe rumene,
de pùreu cù eruu prùjILe. SLuu sI uscuIL. EIe se Iùceu cù mIe
îmI vorbeuu, cùcI nu muI înceLuu de u LoL zIce: "cIne m-o
muncu, rùmune greu".
Eu n-um muI puLuL sù mù opresc. Mù înLInz pesLe ceIIuILI
pomIsorI, Iuu un merIsor d-uIeu, îI bug în gurù sù-I
mùnunc, durù, cund sù mù înLorc, duu înLr-un gIImpe. Asu
de m-u sùgeLuL pusLIuI de gIImpe, încuL um LIpuL sI m-um
desLepLuL.
- ¡rumos vIs uI vIsuL, zIse împùruLuI; dur sI Lure uI LIpuL,
încuL m-um sperIuL.
Nu Lrecu muIL dupù usLu sI împùrùLeusu sImLI cù u IosL
IuuL în punLece. Dupù nouù IunI, nùscu o IuLù cu o zunù. Bu-
curIu sI veseIIIIe LInurù Iu curLeu împùrùLeuscù muI muILe
zIIe. ¡uLu de ce cresLeu, d-uIu se Iùceu muI Irumousù.
¡mpùruLuI sI împùrùLeusu se uILu Iu dunsu cu Iu soure.
Dupù ce muI crescu, se vùzu cù IuLu esLe IsLeuLù sI
cumInLe. ¡I pIùceu sù Iusù pe cump sù se jouce, sù udune IIo-
rIceIe, sù uIerge dupù IIuLureI sI sù se scuIde în puruIusuI ce
curgeu pe Iu spuLeIe grùdIneI împùrùLesLI sI cure eru
IImpede cu IucrImu.
Dùducu bùguse de seumù cù IeLeI, pe Iungù uIeIuILe, îI
pIùceu sù uscuILe sI Iu vIersuI ce scoLeu dIn IIuIer un
cIobùnus cure uveu cuLevu mIeIe sI Ie pùsLeu dIncoIo de
puruIus. ¡nLr-unu dIn zIIe IuLu împùruLuIuI merse cu
dùducù-su Iu cump sI, neuuzInd IIuIeruI, crezu cù sunL sIn-
gure, se dezbrùcurù sI se scùIdurù. CIobùnusuI dormeu Iu
rùdùcInu unuI copucI sI mIeIeIe se rùLùcIserù pe cumpIe.
Cund, un LunLur îI înLepù usu de Lure, încuL îI desLepLù.
DesLepLundu-se eI, Iucù IuLu împùruLuIuI cù Ieseu dIn upù.
Rùmuse uImIL de ceeu ce vùzu.
Dupù ce se duse IuLu împùruLuIuI cu dùducù-su, îsI cùuLù
sI eI mIeIeIe sI se duse sI eI înLr-uIe suIe.
Punù ucI, cunLuse eI nu cunLuse; durù dupù usLu îsI puse
sI eI puLerIIe sI zIceu dIn IIuIer nIsLe doIne de Le udormeu.
Vùzund dùducu cù IeLeI îI pIùceu preu muIL sù uscuILe Iu
IIuIer, nu zIse nImùnuI nImIc, durù se IerI de u muI venI cu
IuLu pe ucoIo.
CIobùnusuI, un IIùcùIundru cIIpes sI Lrus cu pun IneI,
ducu vùzu cù nu muI vIne IuLu pe ucoIo, îsI Iuù sI eI Iumeu în
cup, sI se duse în uILù purLe, Iu un orus, de se bùgù urguL Iu
vILe.
¡mpùruLuI sI împùrùLeusu se Lopeu dupù IuLu Ior, vùzund-
o cù de ce merge se Iuce muI Irumousù sI muI cu mInLe.
Cund ujunse de mùrILuL, împùruLuI zIse împùrùLeseI:
- ¡mpùrùLeusu meu IubILù, IuLu nousLrù s-u IùcuL mure;
ucum sù-I cùuLùm un bùrbuL dInLre IIII de împùruLI, LoL usu
de Irumos sI de cu mInLe cu sI dunsu.
- ¡uLu nousLrù vu Iuu de bùrbuL pe uceIu, zIse
împùrùLeusu, cure îI vu gIIcI semneIe ce ure pe Lrup; uILIeI
nu o mùrIL, Doumne IeresLe.
¡mpùruLuI uscuILù de vorbeIe împùrùLeseI sI deLe sIurù în
Lurù sI pe Iu LouLe împùrùLIIIe, precum cu sù se sLIe cù
orIcIne vu gIIcI semneIe ce ure IuLu împùruLuIuI pe Lrup,
uceIuIu I-o vu du de soLIe.
Cund se uuzI de usLù IoLùrure împùrùLeuscù, se Iùcu
mure vuIvù înLre împùruLI sI oumenII IocuIuI, sI LoLI cu LoLuI
se scuIurù sù meurgù Iu curLeu împùrùLeuscù sù-sI cerce
norocuI.
¡ur ducu uuzI sI cIobùnusuI, îsI ceru sImbrIu de Iu
sLùpunu-sùu, îsI muI vundu sI ce brumu de LouIe muI uveu,
îsI cumpùrù un cuI de uLuL pe cuL îI ujunsese bunI sI IuIne
de prImeneuIù, îsI Iuù cevu merInde sI pIecù sI eI.
Cum se vùzu Iu cump, descùIecù sI, cu ocIII înmuIuLI în
IucrùmI, Iùcu o rugùcIune Iu Dumnezeu sù-I IIe de ujuLor în
cùIùLorIe sI sù Izbundeuscù, upoI încùIecù dIn nou sI pornI
cu voIe bunù.
SI usu, uIde, uIde, merse punù înserù sI se puse u se
odIInI. Cund, ce sù vezI d-Lu? unde veneu o ceuLù de III de
împùruLI sI de boIerI murI, îmbrùcuLI numuI în IIr sI pe
nIsLe urmùsurI de muncuu Ioc. Se pùreu cù nu-I muI încupe
IocuI. EI, bIeL, se deLe muI Iu o purLe. MuI vùzuse eI cuI
bunI, înseIuLI sI înIrunuLI Irumos; muI vùzuse sI III LInerI de
boIerI îmbrùcuLI cu IuIne scumpe, uuzIse cù unII dInLr-însII
sunL IImbuLI, dezmIerduLI, IuùLorI în rus sI înIumuruLI, de
nu Ie ujunge cInevu cu sLrùmurureu Iu nus, dur cu sI ucesLIu,
bu, bu, bu!
Truse sI eI ucI spre u muncu pesLe noupLe. Puserù decI de
Ie Iùcu un Ioc mure de pùreu cù uu sù IrIgù un bou, se
puserù pe Iungù dunsuI sI, dupù ce cInurù, începurù u vorbI
verzI sI uscuLe; muI muILe reIe decuL bune. Nu Ie scùpuse
nImIc pe Iume de cure sù nu se uIege. SLuu LoIùnILI pe nIsLe
rogojInI pe dusupru cùroru eruu usLernuLe nIsLe veIInLe Iuc-
ruLe cu mesLesug.
NoupLeu eru Irumousù. PIc de nour nu se vedeu. DIn
cund în cund greIerII sI prIgorIIIe Le Iùceuu sù-LI muI uducI
umInLe cù LrùIesLI pe Iume. Un vunLIceI udIu, încuL de ubIu îI
sImLeuI cù vIne sù-LI munguIe obrujII. CIobunuI se Iùcuse
mILILeI Iungù un mùrùcIne înIIorIL, pe Iungù cure pùsLeu
cuIuI sùu, sI se pusese pe gundurI. Se uILu pe cer Iu drumuI
robIIor, vedeu cum se mIscu curuI, IuLu cure duce upu în
donILe pe cobIIILe. Se mIru de ruzeIe ce Ieseu dIn IuceuIùr, sI
cùuLu cu mure dorInLù sù cunouscù cure dIn cundeIeIe
uLurnuLe în cer ur II uceeu u IeLeI împùruLuIuI cu sù se
încIIne Iu eu.
Pe cund eru cuIunduL în gundIre, IIII de împùruLI sI de
boIerI bùgurù de seumù cù muI eru cInevu. ¡I înLreburù sI
uIIurù cù merge sI eI Iu ceLuLeu împùrùLeuscù unde mergeuu
sI eI. SI IIIndcù vùzurù cù eI nu Ie du prIcInù de vorbù,
începurù eI sù-I vorbeuscù sI sù-I cum Iu pesLe pIcIor.
- ¡uLù, zIse unuI dIn eI, încù un peLILor penLru IuLu ceu
Irumousù u împùruLuIuI.
- ÁsLu negresIL cù ure sù-I gIIceuscù semneIe, zIse uILuI.
- Du bIne ure sù suzù IeLeI împùruLuIuI cu ùsL ¡ùL-
¡rumos, grùI un uI LreIIeu.
CIobunuI Lùceu sI îngIILeu; uscuILu sI eI Iu vorbeIe Ior ceIe
nesùruLe sI necumpùLuLe.
Ducù vùzurù sI vùzurù cù eI nu rùspunde nIcI un cuvInLeI,
merserù Iu dunsuI sI înLre uILeIe îI zIserù:
- ALuLI III de domnI sI de împùruLI uu IosL sI nImenI n-uu
puLuL gIIcI semneIe IeLeI împùruLuIuI, sI LocmuI dumneuLu,
prIeLene, o sù Le gùsesLI muI IIroscos?
- OmuI esLe duLor sù-sI cerce norocuI o duLù, de douù,
muIL de LreI orI, zIse cIobunuI, sI uceIu cure Iuce usu esLe om
cu mInLe. CeI ce însù umbIù mereu cercund, esLe un
nesùbuIL cùruIu LrebuIe sù-I IIpseuscù vreo dougù. Eu nu
uduc nImùnuI nIcI o supùrure. Nu mù încumeL IurùsI cù o
sù gIIcesc cevu. Dur-ur Dumnezeu însù sù upuce unuI dIn
dumneuvousLrù o usu bucùLIcù bunù, IIIndcù vI se cuvIne.
¡ecIorII de boIerI nu puLurù mIsLuI vorbeIe cIobùnusuIuI.
¡sI puserù în gund sù I-o coucù sI se cuIcurù.
A douu zI cIobùnusuI se scuIù de dImIneuLù, îsI spùIù IuLu
Iu o IunLunù, îsI Iùcu rugùcIuneu, încùIecù pe murLougu IuI
sI LreI, LreI, mergeu sIngur. ¡ecIorII de boIerI sI de împùruLI
se scuIurù LurzIu, se muI zbenguIrù sI upoI pIecurù sI eI; îI
ujunserù de pe urmù sI îI sI înLrecurù. SI de usLù duLù se
uIegurù de dunsuI sI-I cùLuu ceurLu cu Iumunureu.
CIobùnusuI Lùcu dIn gurù sI îsI cùuLù de drum. EI sLIu cù
cIne Luce merge în puce.
Seuru IecIorII de împùruLI sI de domnI muserù în mur-
gIneu uneI pùdurI. Cund, LocmuI LurzIu, IeI! ujunse sI
cIobùnusuI, osLenIL cu vuI de eI; se puse sI eI Iu o purLe, Iùcu
un Iocsor, îngrIjI de cuI, upoI cInù sI se cuIcù. ¡ecIorII de
boIerI, neusLumpùruLI cum eruu, voIrù sù-sI ruzù de eI.
AsLepLurù punù udormI cIobùnusuI, muI uLuLurù IocuI, îI
Iuurù pùIùrIu sI I-o uruncurù pe Ioc. ¡ur unuI dIn eI,
desLepLundu-I îI zIse:
- HeI, prIeLene, LI-u cùzuL bIeundu pe Ioc, scouIù-Le de o
Iu, cù se urde.
- ¡us-o sù urzù, rùspunse eI, sI-sI cùLù de somn.
Dupù ce se cuIcurù sI boIerII, curII ruserù punù se LInurù
cu muInIIe de InImù, udormIrù sI eI.
CIobùnusuI se scuIù sI eI, Ie Iu LouLe urmeIe, suIILe, sùgeLI,
urcurI, puIose, sI Ie puse pe Ioc. Dupù ce se urserù de
rùmuserù numuI IIureIe, sI ucesLeu se Iùcuserù rosII, IIInd
încInse de Ioc, îI scuIù, pe cund eI rùscoIeu juruLecuI cu o
Lundùrù de Iemn, zIcundu-Ie:
- ¡u scuIuLI, boIerI, de vedeLI LurIouIeIe bIendeI.
Cund se scuIurù boIerII sI vùzurù uLuLeu IIure urse, nu Ie
veneu u crede ocIIIor. Se duserù sù-sI Iu urmeIe de unde Ie
ugùLuserù, durù Iu-Ie de unde nu e.
Vùzurù în ceIe dIn urmù cù sunL pùcùIILI, se cùLrùnIrù de
munIe, însù îngIILIrù gùIuscu.
CIobùnusuI eru guLu de pIecure, IIIndcù LocmuI se îngunu
zIuu cu noupLeu, încùIecù sI o Iuù Iu sùnùLousu; vezI cù se
cum sI Lemeu sù nu puLù cevu dIn munu boIerIIor.
BoIerII IurùsI îI ujunserù de pe urmù sI îI înLrecurù,
bùLundu-sI joc de dunsuI, cund eruu pun drepLuI IuI. Seuru
IurùsI LurzIu sosI sI cIobùnusuI Iu IocuI unde se usezuserù eI
sù conùceuscù.
Cum ujunse, se Lruse Iu o purLe cu sI în zIuu LrecuLù,
îngrIjI de cuI, upoI cInù sI se cuIcù.
¡ocuI unde muserù eI noupLeu uceusLu eru uproupe de o
IùcovIsLe nomoIousù. BoIerII, cum vùzurù cù cIobùnusuI u
udormIL, îI Iuurù cuIuI sI îI înnomoIIrù în IùcovIsLe. ApoI
desLepLundu-I, îI zIserù:
- HeI, prIeLene, scouIù cù LI s-u înnomoIIL murLougu sI nu
muI pouLe IesI.
CIobùnusuI sLIu cù-sI prIponIse cuIuI bIne; înLeIese cù Lre-
buIe sù IIe vreo drùcIe ucI Iu mIjIoc, sI rùspunse:
- CIne drucuI u pus-o sù se înnomoIeuscù? Ius-o cù vu IesI
eu de vu voI.
Ruserù sI de usLù duLù boIerII cu IucrùmI, upoI se cuIcurù.
Dupù ce udormIrù, se scouIù sI cIobùnusuI, Ie Iu
urmùsurII, Ie jupouIe pIeIIe pIcIoureIor de Iu copILe în sus sI
Ie Ieugù cu LeI cevu muI sus de genucII, Ie pune cuLe un
proLup în gurù cu sù sLeu cu dInLII runjILI sI îI bùgù în nomoI
pe Iungù cuIuI IuI. ApoI se duse sù desLepLe pe IIII de boIerI:
- ScuIuLI, boIerI, de vedeLI mInune: urmùsurII dv., vùzund
murLougu meu înnomoIILù în IùcovIsLe, sI-uu sumes
nùdrugII sI s-uu dus cu s-o scouLù dIn noroI. PenLru uceusLu
rud, rud, uILe, de sù se prùpùdeuscù.
Cund uuzIrù boIerII de unu cu usLu, se Lemurù sù nu Ie II
jucuL IurùsI vrun rengII, sI de unde sù nu IIe usu, se scuIurù,
sI cund vùzurù cum I-u poLIcùIIL cIobùnusuI, se Iuurù cu
muInIIe de pùr.
N-uvurù ce zIce. Cu LouLe, unuI dIn eI, cure eru sI muI
semeL, se oLùrî sù se LIe de cupuI cIobùnusuIuI, sù nu-I Iuse
sù se sIInLeuscù.
CIobùnusuI însù îsI scouse cuIuI dIn nomoI sI, în
învùImùseuIù se sLrecurù bInIsor, sI pe IcI LI-e drumuI;
pIecù sI îI Iùsù cu buzeIe umIIuLe, cu bruLeIe încrucIsuLe sI
IIuIerund u pugubù.
BoIeruI ceI semeL sI nerusInuL se Iuù dupù dunsuI, îI
ujunse, sI LoL cu soseIe cu momeIe îmbIu pe Iungù eI. Dupù
ce sosI Iu ceLuLeu împùrùLeuscù, cIobunuI se înIùLIse sI eI Iu
împùruLuI cu sù gIIceuscù semneIe IeLeI; durù boIeruI nu se
dezIIpeu de Iungù dunsuI, nIcI cuL uI du în cremene.
¡mpùruLuI ducu vùzu pe cIobun, dIcIIsIL, spùIùLeI, cu
LouIeIe curuLe pe dunsuI sI cu musLùcIouru mIjIndù, îI pIùcu
sI IuI; muI uIes cù eru sI mundru sI sLu înIIpL înuInLeu IuI sI
cu coruj, îI prIImI decI sù vIe sù gIIceuscù.
¡nIùLIsundu-se înuInLeu sIuLuIuI împùrùLesc, unde se uIIu
sI împùruLuI cu împùrùLeusu sI cu IuLu Ior, eI, dupù ce îsI
uruncù ocIII cu un surpe Iu IuLù, zIse:
- PreumùrILe împùruLe sI împùrùLeusù, IuLu mùrIIIor
vousLre ure soureIe în pIepL, Iunu în spuLe sI doI IuceIerI în
ceI doI umerI.
- Asu erum sù zIc sI eu, rùspunse de Iu spuLeIe cIobunuIuI
boIeruI ceI nerusInuL.
TouLù Iumeu rùmuse uImILù cund uuzI semneIe ce
spusese cIobunuI sI mùrLurIsIreu împùruLuIuI cù usu esLe;
de unde punù ucI se uuzIrù, zIcundu-se de unII, uILII:
- Bu, cù IuLu ur II cocosuLù.
- Bu, cù ur II scIIoupù.
- Bu, cù ur uveu vreun semn de mùsIInù, cIreusù, cournù
orI de uILe poume pe cure împùrùLeusu, IIInd greu cu IuLu, ur
II poILIL Iu vreunu dInLr-înseIe, sI cù ur II IuruL-o spre u-sI
poLoII poILu. Cù, dupù ce ur II muncuL poumu, în IocuI unde
u pus munu muI înLuI pe LrupuI eI, în uceIusI Ioc s-u IùcuL
semnuI poumeI pe LrupuI IeLeI. Cù uceI semn ur II în cuLure
orI în cuLure Ioc.
UnII, bu, cù unu. AILII, bu, cù uILu.
¡mpùruLuI sI împùrùLeusu se uIIu înLr-o mure
încurcùLurù. Nu sLIu pe cure sù uIeugù dIn doI. UnII dIn
sIuLuI împùrùLIeI zIceu sù uIeugù pe IIuI de boIer mure,
IIIndcù eI zIsese cù LocmuI usu eru sù spuIe sI eI. AILII zIceu
sù uIeugù pe cIobun, IIIndcù eI gIIcIse ceI înLuI semneIe
IeLeI. ¡mpùruLuI Iùsù cu sù-sI uIeugù IuLu pe cIne vu voI,
muIne de dImIneuLù, LoL de IuLù cu sIuLuI. ¡ùsù udecù IeLeI
LImpuI sù se gundeuscù punù u douu zI.
Punù uLuncI, împùruLuI poruncI sù-I omeneuscù pe
umundoI cu pe nIsLe mosuIIrI murI sI sù-I gùzduIuscù în puI-
uLurIIe împùrùLesLI. ¡e pregùLIrù o cùmurù cu douù puLurI
în cure sù muIe pesLe noupLe.
Punù u nu înseru, cIobunuI se IurIse de IIuI de boIer sI se
duse de-sI cumpùrù nIsLe IIorIceIe-boube.
¡nLorcundu-se, îI înLrebù IIuI de boIer:
- Durù unde IusesI, prIeLene?
- Mù duseI de-mI cumpùruI un cuLILus, rùspunse eI.
- Ce sù IucI cu eI?
- ¡mI LrebuIe.
Cum uuzI usu IIuI de boIer, se duse de-sI cumpùrù sI eI
un cuLILus.
Dupù ce se înLourse, cInu IIInd guLu, se puserù de cInurù,
upoI merserù sù se cuIce.
Cùmuru în cure InLrurù eru usu de mundru împodobILù,
încuL bIeLuI cIobun se mIru cum o sù cuIce eI pe veIInLeIe sI
scourLeIe uIeu scumpeIe ce eruu usLernuLe pe jos. EI se cIudI
sI muI muIL cund vùzu pe IIuI de boIer mure cù InLrù sI cuIcù
Iùrù mIIù pesLe dunseIe, cu sI cum ur II IosL cIne sLIe ce
zdrenLe.
PùreLII eruu uIbI cu IupLeIe sI cu nIsLe vùrgI de uur. ¡u
IeresLre eruu nIsLe perdeIe de mùLuse d-uIu bunù sI grousù,
înLInse pe nIsLe drugI de uur. Pe Iungù pùreLI, nIsLe IuvILe sI
o musù de Iemn mIrosILor, IucruLe cu mesLesug.
PuLurIIe eru de o purLe sI de uILu uIe cùmùrII sI cu un IeI
de orunIsL dusupru, numuI de mùLùsùrIe d-uIu bunu,
înmuIuLe în IIr, usezuLe pe puLru sLuIpI IucruLI cu meIcuI sI
cu nIsLe dungI de uur. AsLernuLuI eru de nIsLe punzù uIbù cu
zùpudu sI subLIre de s-o spurgI cu IImbu. PerInu de cup eru
îmbrùcuLù cu punzù de borungIc de ceu muI uIeusù.
CIobunuI InLrù cu sIIuIù. AbIu cùIcu, cu sù nu sLrIce
veIInLeIe. Se puse bInIsor în puL cu sù nu se moLoLoIeuscù
uIbILurIIe. ¡urù IIuI de boIer, cum InLrù, se uruncù pe un
puL, purc-ur II IosL Iu dunsuI ucusù, sI se LoIùnI.
Dupù ce se sLInse IumInureu, cIobunuI începu u ronLùI Iu
IIorIceIe prIn înLunerIc. Cum uuzI IecIoruI de boIer, înLrebù
dIn puLuI sùu:
- Du' ce IucI Lu ucoIo, prIeLene?
- ¡ucù, ce sù Iuc; mI-um LùIuL nusuI sI îI mùnunc, penLru
uceeu mI-um cumpùruL cuLILusuI.
¡nduLù sI IecIoruI de boIer îsI scouse cuLILusuI, îsI LùIe nu-
suI, sI începu u ronLùI sI eI, crezund cù usLu LrebuIe sù IIe
cevu. Nu-I venI IuI sù creudù cù o usemeneu IupLù n-o
însemneze vreo Izbundù Iu norocuI pe cure nùdùjduIu sù
puIe munu.
¡I dureu de duruL; durù rùbdu în pIeIe cu un druc, punù o
vedeu cum o s-o scouLù Iu cuIe.
MuI LurzIu Iurù uude pe cIobun ronLùInd.
- Durù ce muI IucI Lu ucoIo, prIeLene?
- Ce sù Iuc? ¡ucù mI-um LùIuL urecIIIe sI Ie mùnunc.
¡nduLù sI Ie LùIe sI IecIoruI de boIer sI începu u ronLùI sI
dunsuI, cu sù nu rùmuIe muI pe jos decuL cIobunuI.
TouLù noupLeu nu s-u puLuL odIInI de durere. Se
zvurcoIeu cu IIpILoureu cund îI duI sure. Durù îI eru rusIne sù
LIpe orI sù geumù.
CIobunuI udormI sI Lruse un puI de somn punù u douu zI,
de sù se ducù vesLeu.
Cund se scuIurù, Iurù poILILI înuInLeu sIuLuIuI împùrùLesc
cu sù-sI uIeugù IuLu un mIre; cund coIo, ce sù vuzù? ¡ecIoruI
de boIer sIuL, cIonL sI pIIn de sunge cu un sLurv, pe cure îI
deLerù uIurù cu pe un murLuIoI sI becIsnIc.
ApoI poruncI sù scIImbe IuIneIe cIobunuIuI, sI îI Iuù de-I
duse Iu bIserIcù, unde îI cununù cu IuLu. Sù Iùsùm cù
veseIIIIe LInurù muILù vreme; durù bùgund de seumù
împùruLuI cù gInere-sùu nu e prosL, cI cù dIn ce în ce
IscusInLu IuI se uscuLe, îI puse sù judece cuLevu prIcInI dIn
ceIe muI greIe. GInereIe împùruLuIuI eru dIn IIreu IuI om
drepL, bIund sI cu IrIcu IuI Dumnezeu. SIuLuI împùrùLIeI
rùmuse cu guru cùscuLù cund uuzI IoLùrurIIe ceIe drepLe ce
duse eI. ALuncI împùruLuI, mundru cù I-u LrImIs Dumnezeu
un usu gInere uger Iu mInLe, se coborî de pe scuunuI
împùrùLIeI, IIIndcù eru sI bùLrun sI puse pe gInere-sùu
împùruL în IocuI IuI, cure, de vu II LrùInd, împùrùLesLe sI uzI.
¡urù eu:
'Ncclecci p-un mcrccine,
Sc m-csculte orisicine.
n. Copiii vúdovoloi si ieporele, volpeu,
lopol si orsol
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un om. EI uveu o IuLù sI un bùIuL. SI rùmuInd
vùduv de mumu copIIIor, îI îndemnù urIcIuI sù se însoure u
douu ourù. NevesLe-seI îI sLu ucesLI copIIusI cu sureu în ocII.
Nu eru dImIneuLù, nu eru seurù, nu eru cIIpù IùsuLù de Iu
Dumnezeu sù nu-I umùruscù. Cund îI cIomùgeu, cund îI
cIcùIeu sI cund îI du LuLuIor rùIIor gonIndu-I.
CopIII, bIeL, cu copIII, nu sLIuu ce sù Iucù, ce sù dreugù, cu
sù umbIe dupù pIucuI eI, durù în deserL. Nu muI uveuu zI
uIbù, cùcI eu se LIneu mereu de curu Ior. ¡nLr-o zI, eu zIse
bùrbuLuIuI eI:
- Mù bùrbuLe, de nu LI-eI Iuu copIII sù-I ducI undevu în
pusLIeLuLe, cu sù-I prùpùdesLI, eu puIne cu sure de pe un
LuIer cu LIne nu muI mùnunc.
- Du bIne, Iu nevusLù, cum sù prùpùdesc eu usu bunùLuLe
de copIIusI? SI unde sù-I duc?
- Nu sLIu eu d-uIde usLeu. Sù IucI ce zIc eu, orI muI muILe
nu.
Ce eru sù Iucù bIeLuI om? Sù nu o uscuILe, îI eru cù I se
rIsIpesLe cusu sI îsI pIerde rosLuI. Sù o uscuILe, îI eru mIIù de
copII. Dupù ce-I muI cIocmùnI muIereu o Lounù, puse în
gund sù-I Iucù voIu, cùcI IImbuLIu nevesLeI îI scouse uIurù
dIn LuLunI.
Se scuIù, decI, de dImIneuLù, îsI Iuù copIII sI pIecurù
împreunù cu vorbu cù merge Iu Iemne. ¡uLu, cu unu ce eru
sI muI mure decuL bùIuLuI, Iuù în sorL vro doI pumnI de
mùIuI sI presùrù pe drum, punù în pùdure, AcI ducu
ujunserù, LuLùI Ior Ie Iùcu IocuI, upoI Ie zIse:
- ¡uLù, copII, v-um IùcuL IocuI; sLuLI uIcI sI vù încùIzILI, cù
eu mù duc Iu, cuL coIeu, sù LuI nILeIe Iemne, sI cund mù voI
înLource um sù vù uduc mere.
- BIne, LùLuLù, rùspunserù copIII, numuI sù nu zùbovesLI
muIL, cùcI ne esLe IrIcù sIngurI.
- ¡ILI pe puce dIn purLeu usLu.
ZIse sI pIecù. EI se oprI Iu o depùrLure cuL uruncI cu o
zburùLurù de Lundùrù, sI se suI înLr-un copucI sI Iegù un
cùpùLuI de scundurù de vurIuI copucIuIuI. De cuLe orI bùLeu
vunLuI scunduru se Ioveu, Iur copIII zIceuu:
- AuzI, LuLu LuIe Iemne.
EI însù se înLourse Iu nevusLù, sI îI spuse ceeu ce Iùcuse.
¡uru ducù se Iùcu seurù, puserù musu sI muncurù. MuI
rùmuIndu-Ie nIsLe IùrùmILurI, îI zIse nevusLu:
- Unde or II copIII LùI, bùrbuLe? Ar puLeu sù mùnunce sI eI
ceeu ce ne-u rùmus.
- ¡uLù-ne ucI sI noI, IuLù-ne ucI.
SI IesIrù de dupù cosuI bordeIuIuI sI muncurù.
Dupù ce se scuIù LuLùI copIIIor, vILregu înLrebù pe copII
cum u nemerIL de s-uu înLors. ¡urù IuLu îI povesLI LoL ce
Iùcuse, sI cum se uscunseserù dupù cos, ducu ujunserù
ucusù, de IrIcù sù nu-I buLù.
PusùmILe eI se Iuuse dupù duru de mùIuI ce o presùruse
IuLu, cund merserù în pùdure.
MuI Lrecu, ce muI Lrecu, sI sLrIgouIcu de vILregù Iurù se
LInu de curu bùrbuLuIuI sùu cu sù-sI prùpùdeuscù copIII.
SI neuvund ce-sI Iuce cupuIuI, LuLùI îsI Iuù copIII sI pIecù
cu dunsII IurùsI în pùdure.
¡uLu voI sù Iu sI de usLù duLù mùIuI, durù nu muI gùsI; se
duse Iu vuLrù sù Iu cenusù, durù vILregu o IovI cu vùLruIuI
pesLe munù.
Ajungund în pùdure, LuLùI Ior Ie Iùcu IocuI, sI îI Iùsù ucoIo
cu sù se ducù sù LuIe Iemne. SI s-u cum muI dus, sI dus u
IosL, cùcI pe Iu dunsII nu se muI înLourse.
AsLepLurù ce usLepLurù, sI ducu vùzurù copIII cù LuLùI Ior
nu se muI înLource, o Iuurù sI eI înspre purLeu încoLro se
duse eI, cu sù-I cuuLe. SI negùsIndu-I orbùcùIrù sI eI prIn
pùdure punù în seurù. BùIuLuI, muI mIc IIInd, începu sù
scunceuscù de osLeneuIù sI de Ioume. ¡uLu se vùIcùreu sI eu
cù nu sLIu ce sù-I deu de muncure sI unde sù se ucIuIeze.
UmbIuu ce umbIuu, sI IurùsI se înLorceuu Iu IocuI unde îI
Iùsuse LuLùI Ior. BùIuLuI scunceu mereu, cù eru rupL de
osLeneuIù. AmurguI duse pesLe dunsII nemuncuLI sI
neodIInILI.
ALuncI IuLu, cu sù împuce pe copII, sù-I Iucù u udormI cu
gunduI Iu muncure sI sù nu muI pIungù, bùgù în spuzu Io-
cuIuI o buIIgù de vucù ce gùsI pe-ucoIo, prIn pùdure, sI zIse
IruLeIuI sùu ceIuI muI mIc:
- TucI cu dudu, bùIeLeIuI dudeI, cù uILe um pus LurLu în
Ioc sù se coucù. Punù uLuncI pune cupuI IcI în pouIu dudeI sI
Lruge un somnuIeL bun.
BùIuLuI crezu pe soru-su sI Lùcu. ¡nLr-ucesLeu IuLù cù se
pomenese cu un uncIIus.
- Bunù vremeu, nepoLIIor, Ie zIse.
- MuILumIm dumILuIe, mosIcuIe, îI rùspunde IuLu.
- Durù ce uveLI ucoIo în Ioc?
- Ce sù uvem, LuLù mosuIe, Iucu um pus o buIIgù de vucù
cu sù împuc copIIuI ùsLu, cure esLe rupL de osLeneuIù sI
pocuILIL de Ioume.
SI dupù ce muI sezu nILeI, zIse mosuI sù o scouLù dIn
spuzù cù s-o II copL. ¡uLu se supuse; durù cum cu îndoIuIù.
Cund ce sù vedeLI d-vousLrù? scouse o puIne uIbù cu IuLu IuI
Dumnezeu.
PusùmILe mosuI uceIu eru cIIur Dumnezeu, Iùrù însù sù
sLIe IuLu cevu despre usLu.
Vùzund IuLu o usLIeI de mInune se spùImunLù. VezI cù sLIu
ce pusese eu ucoIo, sI ucum Iucu ce scouse.
Se puserù cu LoLII sI muncurù. Muncuu mereu sI puIneu
nu se muI sIurseu.
ApoI mosuI Iuù o vILù de pùr dIn cupuI IeLeI, Iùcu IuLurI sI
un urcuIeL sI, dundu-Ie bùIuLuIuI, Ie zIse:
- Acum uveLI puIne. Cu usLeu prIndeLI pùsùreIe cu sù uveLI
ce muncu.
- MuILumIm, LuLù mosuIe, muILumIm, rùspunserù
umundoI deoduLù.
ApoI mosuI învùLù pe bùIuL cum sù se înLrebuInLeze cu
IuLurIIe sI cu urcuI, îI Iùsù ucoIo sI eI se Iùcu nevùzuL.
De ucI înuInLe bùIuLuI umbIu prIn pùdure sI prIndeu
pùsùrI; Iurù soru-su Ie gùLeu sI uveuu de muncure.
EI se Iùcuserù murI sI II se uruse u muI munu prIn scor-
burI sI prIn IùLIsurI. Ar II voIL sù uIbù sI eI un Iocsor sù puIe
cupuI pe cùpùLuI.
UmbIund bùIuLuI în vunuL, înLr-unu dIn zIIe înLuInI un Ie-
pure. EI înLInse urcuI sù-I sùgeLeze. Durù IepureIe îI zIse:
- Nu mù sùgeLu, voInIcuIe, cù LI-oI du un puI de uI meu
cureIe îLI vu II de mure IoIos.
BùIuLuI uscuILù pe Iepure sI îI Iuù puIuI. Merse muI
înuInLe sI se înLuInI cu vuIpeu. Eu îI zIse cu sI IepureIe, sI îI
Iuù un puI. MuI merse ce merse, sI înLuInIndu-se cu IupuI,
îI Iuù sI IuI un puI, cùcI îI uscuILuse sI nu-I sùgeLuse. Ase-
meneu Iùcu ducu se înLuInI cu ursuI.
Acum bùIuLuI uveu puLru IIure, pe cure Ie numeu cùLeIusII
IuI. Se înLourse, decI, Iu soru-su, cu cùLeIusII dupù dunsuI sI
îngrIjeu de eI cu de un Iucru mure.
OduLù, ce-I venI IeLII în gund, zIse IruLeIuI sùu:
- Urcù-Le, IeIcù, înLr-un copucI mure sI de uILù în LouLe
pùrLIIe, dourù de veI vedeu cevu usu cure sù semene u suL.
CùcI II se ucrIse LoL umbIund încouce sI încoIo prIn
pùdure cu nIsLe IuIdumucI, urgIsILI de Dumnezeu.
SI se suI bùIuLuI sI-I înLrebù soru-su:
- VezI, cevu, IeIcù?
- Nu vùz nImIc, decuL, uILe, în purLeu usLu încou drepL
înuInLe, mI se uIIcesLe uIbInd cevu; durù nu sLIu ce esLe cù
nu mI s-uIege, IIInd preu depurLe.
- UILe-Le bIne, îI muI zIse IuLu sI sù LII mInLe încoLro esLe,
sI dù-Le jos sù mergem drepL ucoIo.
Dupù ce merserù o zI, Iurù se suI înLr-un pom nuIL, se
uILù înLr-ucoIo sI vùzu bIne cù sunL cuse. SI ducù îI înLrebù
IuLu, eI spuse ceeu ce vùzu.
SI pIecurù sI merse voInIcesLe punù ce ujunserù drepL
ucoIo. Cund coIo, ce sù vuzù? nIsLe puIuLurI cu de domn: eru
sùIùsIuInLu unuI zmeu; InLrurù, durù nu vùzurù pe nImenI.
ALuncI se pune IuLu sI scuLurù, sI dereLIcù, sI usezù LouLe
IucrusoureIe pe Iu IocurIIe Ior; upoI gùLI bucuLe sI se puse Iu
musù sI muncù cu IruLe-sùu. ApoI se uscunserù înLr-o
cùmurù.
Seuru, Iucù-Le cù vIne sI zmeuI. Vùzu eI cù nu esLe LouLe
Lubùrù cum Iùsuse, sI începu u zIce:
- CIne mI-u IùcuL ùsL bIne sù-I Iuc sI eu IuI.
EI IesIrù de unde eruu uscunsI, sI IuLu îI rùspunse:
- Eu um scuLuruL sI um dereLIcuL.
SI usu bIne ce-I pùru zmeuIuI, cuL nu se pouLe spune.
Puserù musu, muncurù cu LoLII sI se cuIcurù. A douu zI
bùIuLuI îsI Iuù cùLeII sI pIecù Iu vunuL, cù usu eru Lreubu IuI.
Asemeneu Iùcu sI zmeuI. Seuru cund se înLourserù, gùsIrù
muncùrIcù sI IIerLurIcù guLu. Se puserù de îmbucurù sI se
veseIIrù.
AzI usu, muIne usu, Lreceu zIIeIe cu pùcuLeIe de IuLe.
De cuLùvu vreme zmeuI se înLorceu de Iu vunùLoure
înuInLeu bùIuLuIuI. Se deduIcIse, vezI, Iu vorbù cu IuLu. SI
dIn vorbù în vorbù, începu u mI-LI sImLI zmeuI cù îI cum
LucuIe InImu cund se dù pe Iungù IuLù, orI cund uceusLu îI
zumbesLe sI îI spune cevu gogIeze. EI prIcepu, IoLomunuI,
de ce nu-I muI Lruge InImu sù meurgù Iu vunuL, sI cùLu IeI de
IeI de prIcInI cu sù rùmuIe ucusù.
SI LoL usLIeI punù ce se îndrùgosLI cu IuLu cum se cude.
BùIuLuI îsI cùLu de Lreubu IuI sI nu bùgu de seumù cù zmeuI
începuse u umbIu cu soLIu. EI sLIu o drepLuLe, sI încoIo puce
bunù. ZmeuIuI sI IeLeI începu u II se pùreu cù bùIuLuI Ie LoL
sLu în cuIe. Ce Iùceuu, ce dregeuu, II se pùreu cù LoL de eI se
împIedIcù. Durù eI, sùrucuI, nIcI nu vedeu, nIcI nu uuzeu. EI
nu Iuu umInLe Iu soupLeIe Ior, nu se uILu Iu LerLIpurIIe sI Iu
rengIIurIIe ce-I LoL jucu: bu cù u venIL preu LurzIu sI, cu sù
nu Lreucù bucuLeIe dIn IIerL, eI muncuserù muI nuInLe, sI IuI
îI du, Le mIrù ce; bu cù u venIL preu devreme sI sù muI
usLepLe punù sù se puIe musu; bu cù unu, bu cù uILu, cund se
supùru soru-su pe cùLeII IuI, cund zmeuI îI cùLu cIIorus, sI
muILe d-uIde usLeu, sI de LouLe.
¡nLr-o zI zmeuI se vorbI cu soru bùIuLuIuI cu sù-I omoure,
sI sù se scupe de eI. ZmeuI voIu sù se ducù în pùdure dupù
dunsuI sI sù-I mùnunce.
- Nu Le duce, vuI de mIne, îI zIse eu, cù Le Iuce mIcI
Iùrume cuInII IuI.
- ApoI cum sù Iucem durù?
- ¡usù cù puI eu Iu cuIe, sI pe urmù îLI spuI eu ce sù IucI.
SI usLIeI IIInd sIrILenIu, soru bùIuLuIuI începu sù se
mIIogeuscù pe Iungù IruLe-sùu, cù îI esLe uruL sIngurù ucusù.
PenLru uceusLu îI rugù cu sù-I Iuse cùLeII sù-I LIe de uruL.
DeocumduLù IruLe-sùu nu voI, cùcI se învùLuse cu eI. Durù
dupù muI muILe rugùcIunI, I se Iùcu mIIù de soru-su, sI-I
Iùsù cùLeII cu sù-I LIe de uruL.
PIecund eI Iu vunuL Iùrù cùLeII IuI, soru-su îI Iuù, îI bùgù
înLr-o vùgùunù de munLe, sI puse împreunù cu zmeuI un
boIovun mure Iu guru vùgùuneI. ApoI zmeuI se Iuù dupù
dunsuI în pùdure.
Vùzund eI pe zmeu de depurLe cù vIne necùjIL sI LrùcùnIL
dupù dunsuI, se suI înLr-un copucI. Cum ujunse, zmeuI îI
zIse:
- Dù-Le jos, vrùjmusuIe, cù um sù Le mùnunc.
- De muncuL, mù veI muncu; durù punù unu uILu, dù-mI
rùguz sù cunL un cunLeceI de cund erum LInereI, rùspunse
bùIuLuI.
- EI, uIde, IuLuruI LI-e mure. Durù cunLù muI curund, cù
n-um vreme de pIerduL.
EI cunLù:
Uu! N-uude,
N-u vede,
Nu greuI pùmunLuIuI,
SI usoruI vunLuIuI,
CùLeIusII meI,
Cù vù pIere sLùpunuI.
- EI ucum dù-Le jos sù Le mùnunc, zIse zmeuI.
- MuI sLuI nILeI, rùspunse bùIuLuI, sù muI cunL un
cunLeceI, sI nu opIncu usLu de o roude punù uLuncI.
EI cunLù uceIusI cunLec. SI cu sù muI cunLe un cunLec, îI
deLe încù o opIncù.
Vùzund cù nu se sImLe nImIc, eI îI deLe sI cùcIuIu sù o
rouzù punù ce vu cunLu sI u puLru ourù.
Ce sù vezI d-Lu? Cund u sLrIguL înLuI, u uuzIL IepureIe, sI
zIse:
- AuzILI, IruLIIor, se prùpùdesLe sLùpunuI nosLru.
- TucI, urecII de curpù, îI zIse vuIpeu sI-I Lruse o puImù,
Lu sù gundesLI sLùpunuIuI nosLru usu?
Cund u sLrIguL u douu ourù, u uuzIL vuIpeu. ZIcund eu ce
zIse sI IepureIe, IupuI I-u Lrus o puImù sI I-u rùspuns
înLocmuI cum Iùcuse vuIpeu IepureIuI.
Cund u sLrIguL u LreIu ourù, u uuzIL IupuI. SI zIcund sI eI
ceeu ce zIsese vuIpeu, ursuI îI Lruse o puImù sI IuI sI îI
înIrunLù de ce sù gundeuscù sLùpunuIuI usu rùu.
Durù cund u sLrIguL u puLru ourù, uuzI sI ursuI. ¡epureIe
începu sù se IuLuIuscù cù pe nedrepL u IosL înIrunLuL.
- ¡usù cù ne-om judecu pe urmù, zIse ursuI, ucum sù vù
vedem Iu Iucru. PuneLI munu LoLI cu LoLuI sù dùm boIovunuI
Iu o purLe sI sù mergem înLr-un suIIeL sù ne scùpùm
sLùpunuI de Iu pIeIre.
Puse IepureIe umùruI, durù nu se cunoscu nImIc. Puse sI
vuIpeu, sI pure cù începu sù se cunouscù ourecum cù se
mIscu boIovunuI. Puse sI IupuI umùruI sI cIeLInù; Iurù cund
puse, mùre, ursuI, umùruI IuI, se deLe boIovunuI d-u rosLo-
goIuI, sI ursuI pesLe eI. SI IesIrù cu LoLII uIurù. ApoI se
sIùLuIrù u merge cu vunLuI; Iurù nu cu gunduI cùcI se
prùpùdesc.
BùIuLuI ducù vùzu cù nu vIn cùLeIusII IuI, LocmuI începuse
u se du jos, cùcI zmeuI îI înLeLIse cu îmbIuIu. Cund, unde
îmI veneu, mùre, cùLeIusII, sI îmI veneu cu vurLejuI dus de
IurLunù, sI înLr-o cIIpù ujunserù drepL ucoIo. BùIuLuIuI îI
venI InImu Iu Ioc, cùcI o cum sIecIIse.
¡urù zmeuI, ducu îI vùzu sI eI se Iùcu un busLeun purIIL.
Cum ujunserù cùLeIusII, îI zIserù:
- Ce poruncesLI, sLùpune?
- VedeLI voI busLeunuI ùIu purIIL?
- ¡I vedem.
- Sù mI-I IuceLI IurLu, purLu; sù mI-I scuLuruLI, sù mI-I
sIusIuLI, LoL LrupuI sù-I muncuLI, dour InImu sI IIcuLII sù-I
IùsuLI, cù-mI LrebuIe mIe.
Unde mI se puse, cInsLILI boIerI, ùI cùLeIusI pe busLeunuI
ceI purIIL sI unde mI LI-I IùrLùnIrù de nu se uIese nIcI pruIuI
de dunsuI. ¡nLr-o cIIpeuIù de ocII nu muI rùmuse de dunsuI
decuL InImu sI IIcuLII.
SI dundu-se jos dIn copucI, bùIuLuI Iùcu o IrIgure, puse
InImu sI IIcuLII zmeuIuI înLr-însu, sI o Iuù d-u spInure. ApoI
se înLourse ucusù cu cùLeIusI cu LoL.
Ducu ujunse ucusù, deLe IrIgureu soru-seI sù o puIe Iu Ioc
cu sù se IrIgù cùrnurIIe. Dupù ce începu u se pùrpùII, bùIuLuI
Iuù IrIgureu dIn munu soru-seI, cresLù IrIpLuru pe de LouLe
pùrLIIe sI îI deLe sure muILù. SI puInd-o IurùsI Iu Ioc o Iùsù
sù se IrIgù punù ce eru cu musLuI înLr-însu. ApoI Iuund Ir-
Igureu în munù, zIse soru-seI:
- UILù-Le, soro, Iu mIne, cùcI de cund Le cunosc, eu nu LI-
um vùzuL ocIIsorII.
Eu se uILù Iu dunsuI. ¡urù eI îI deLe cu IrIgureu pesLe ocII,
de o orbI. SI îI zIse:
- Soru-meu! sù pIungI punù veI umpIeu cu IucrùmIIe LuIe
nouù buLI, Iu ceu d-u nouu voI venI sI eu sù-LI ujuL, sI numuI
uLuncI sù-LI vIe ocIII Iu Ioc.
O Iùsù ucoIo sù-sI Ispùseuscù pùcuLeIe; Iurù eI pIecù cu
cùLeIusII sùI, cunLund dIn cuvuI. SI se duse, sI se duse, punù
ce IesI dIn codruI uceIu nùprusnIcuI. MuI merse ce muI
merse sI deLe de un suL. SI înseLosînd, se duse Iu o cusù sI
ceru nILIcù upù. Bubu, sLùpunu cuseI, îI zIse:
- N-um, druguI mumeI, upù; cùcI Iu noI se uIIù numuI o
IunLunù. ¡n eu esLe sùIusuI unuI buIuur mure; sI eI Iusù sù Iu
upù numuI pe ceI ceI îI dùruIesc cuLe un cup de om.
- Ad-o vudru, rùspunse eI, sù mù duc eu sù uduc upù.
EI Iuù vudru sI se duse Iu IunLunù. ¡uù upù sI bùu, sI ud-
use bubeI vudru pIInù. Cum o vùzu bubu o bùu LouLù, cùcI
eru IrIpLù de seLe. Eu îI rugù sù-I muI uducù unu, sI ducu îI
uduse, o bùu sI pe uceeu.
- Dumnezeu sù prIImeuscù, sI sù Le noroceuscù, druguI
mumeI IIùcùIus! îI muI zIse bubu. SI uILusem gusLuI upeI de
cund n-um muI bùuL. Nu muI rùmùsese suIIeL în mIne. P-
ucI, p-ucI, eru sù mù sIursesc de seLe. MuI udu-mI unu, sI sù
o gùsesLI pe Iumeu ceuIuILù.
¡IùcùuI se duse sù muI uducù o vudrù. Cund ce sù vuzù?
¡u guru IunLuneI o IuLù Irumousù de s-o sorbI înLr-o
bùrducù sI gIngus îmbrùcuLù, pIungeu cu IucrùmIIe cuL pum-
nuI.
- De ce pIungI sI Le LunguIesLI, IuLù mure, o înLrebù eI?
- Cum n-usI pIunge sI cum nu m-usI LunguI, cund îmI
usLepL mourLeu dIn cIIpù în cIIpù?
- Du de ce sù morI, suruLù?
- ApoI d-Lu nu sLII cù uIcI în IunLunù esLe un buIuur mure
de surpe cure bunLuIe omenIreu?
- Am uuzIL de usu cevu; durù nIcI nu sLIu, nIcI n-um
vùzuL; cùcI eu sunL de pe uILe mosII, sI numuI ucum um
ujuns uIcI. Durù Lu de ce sù sLuI uIcI sù Le mùnunce bu-
IuuruI? Au dourù n-uI pùrInLI?
- Bu um sI pùrInLI sI LoL. ¡nsù Iu noI esLe obIceIuI cu
IIecure sù deu cuLe un cup de om ucesLuI nesùLIos buIuur, cu
sù-I Iuse sù Iu upù de Iu IunLunù, cùcI numuI usLù IunLunù
esLe în coprInsuI ucesLu; sI ucum esLe runduI nosLru sù dùm
om penLru muncure ucesLeI jIvIne. SI LuLu numuI pe mIne
mù ure; eI m-u udus cu sù-sI Iucù runduI sI LuLu esLe
împùruLuI IocuIuI ucesLuIu.
¡uI I se Iùcu mIIù de dunsu sI îI zIse:
- Nu Le Leme, IeLIco, de nImenI, cùcI sunL sI eu pe uIcI.
EsLI cu mIne.
- CuLI voInIcI cu d-uIde LIne, sI încù sI muI cIIpesI, sI muI
LunLosI decuL LIne, muI rùpuse usLù IIurù bIesLemuLù.
- Sù mù bIzuI sI eu; sI de m-o rùpune sI pe mIne, uLuLu juI
în cIupercI, cùcI n-ure cIne sù pIungù dupù mIne, udurù
dourù de cùLeIusII meI, ducu mù vor Iùsu sI eI sù mù
prùpùdesc.
- Du-Le, voInIcuIe, de-LI scupù mùcur vIuLu Lu, cùcI sLund
uIcI, umundoI, pIerIm.
- Ce semne ure buIuuruI cund Iese uIurù?
- ¡ncepe u urIu IunLunu.
- BIne. ¡u cuuLù-mI Lu muI bIne nILeI în cup sI, cund veI
uuzI urIeLuI sù mù scoII, de voI II udormIL; durù nu cure
cumvu sù umbII în LoIbu meu cu sùgeLIIe.
SI puse cupuI în pouIu IeLeI, sI înduLù udormI, cu sI cund
I-ur II IovIL cInevu cu mucIeu secureI în cup.
¡uLu nu se puLu LIne sI umbIù Iu uneILeIe IuI sI-I perdu o
sùgeLIcù de cure puneu eI în urcuIeLuI IuI. SI uuzInd IunLunu
cù începe u urIu, eu se Lemu de u-I scuIu, cu sù n-o
dojeneuscù cù I-u cùIcuL vorbu. SI unde începu u pIunge cu
Ioc sI cu purjoI, de LI se rupeu InImu de mIIu eI. SI pIcund o
IucrImù de uIe eI pe obruzuI IuI, eI o duLù sùrI drepL în sus,
zIcund:
- Ce Iu oure uceeu ce pIcù pe obruzuI meu cù m-u IrIpL în
IIcuLI?
- ¡ucrùmIIe meIe, îI rùspunse IuLu. A începuL sù urIe
puLuI.
ALuncI IIùcùuI îsI Iuù urcuIeLuI în munù. SI ducundu-se Iu
guru IunLuneI, oduLù rùcnI:
- ¡esI muI curund uIurù, IIurù spurcuLù!
- Ce uI cu mIne, voInIcuIe, rùspunse surpeIe, cù Le IùsuI sù
IeI upù cuL voIsI.
- ¡esI, dIIunIe uruLù, cu mIne sù Le IupLI.
- Eu n-um nImIc cu LIne, du-Le înLr-uIe LuIe sI dù-mI puce
sù-mI IùpLuIesc LreburIIe meIe, dupù învoIuIu ce um eu cu
oumenII IocuIuI ucesLuIu, sI dupù cum m-u IùsuL pe mIne
Dumnezeu.
ALuncI bùIuLuI nIcI unu, nIcI douù, înLInse urcuI sI
zburund sùgeuLu, Iuù o IImbù buIuuruIuI; cùcI uveu nouù
IImbI uceu jIgunIe. SI IesInd surpeIe se Iuù Iu IupLù cu
dunsuI. ¡I jucu IImbIIe în gurù cu IuIgeruI sI Ie uruncu
usupru bùIuLuIuI, de sù-I prùpùdeuscù. ¡urù eI muI Lruse o
sùgeuLù, sI-I muI Iuù o IImbù, sI încù unu, sI Iurù unu, punù
ce îI sùgeLù opL IImbI. Cund sù puIe sI u nouu sùgeuLù, Iu-o
de unde nu e. Se repezI IuLe sI Iuù IeLII dIn cup un uc, îI
puse Iu urc, sI cu eI Iuù sI IImbu u nouu u buIuuruIuI. SI
curse dIn IIurù nIsLe sunge negru sI moIoruL sI cu o
duIoure de-LI eru scurbù. Se muI zvurcoII ce se muI zvurcoII
dIIunIu, sI rùmuse bumbenù.
SI cerund buLIsLu de Iu IuLù, Iegù IImbIIe înLr-însu sI pIecù
cunLund dIn cuvuI, cu cùLeII dupù dunsuI.
¡I sLrIgù IuLu, îI cIemù, sI ducu vùzu cù nu se înLource, se
uILù cu jInd dupù dunsuI. ApoI se puse de Iznouvù pe pIuns.
Vùzund LuLùI IeLeI cù se înLurzIe LImpuI, sI crezund cù bu-
IuuruI îI vu II muncuL IuLu, LrImIse un LIgun cu vudru sù
uducù upù. TIgunuI IIInd Iu bucùLùrIe, uveu un cuLIL mure Iu
bruu.
Ducu ujunse Iu IunLunù, se sperIe, buInILu, vùzund IuLu
vIe nevùLùmuLù, Iurù pe buIuur morL înLr-un bùILuc de
sunge cuL pe coIo de mure. ApoI vIIndu-sI nILeI în IIre, sI
încredInLundu-se cù surpeIe e morL, ce-I du IuI drucuI în
gund, cù-sI scouse cuLILuI dIn Leucù sI începu u mI-LI cresLu
pe surpe sI crucIs sI curmezIs, punù ce îI Iùcu cIopùLI,
cIopùLI, sI se umpIu de sunge de sus punù jos. Asu pIIn, cu
un purIugIu de Iu zuIunu, se înLourse Iugu Iu împùruLuI sI
spuse cù u IùcuL o Izbundù mure, cù omoruse, udIcù, pe
surpeIe ce-I bunLuI împùrùLIu sI-I scùpuse sI IuLu de Iu
mourLe.
¡mpùruLuIuI nu preu îI veneu sù creuzù spuseIe LIgunuIuI,
durù dupù ce-I uduse IuLu sI o vùzu, crezu.
¡uLu spuse cù uILuI I-u omoruL, durù LIgunuI sLrIgu în guru
mure cù eI u IùcuL uceu vILejIe sI cereu sù-I deu IuLu de soLIe,
cùcI usu zIsese împùruLuI, cù cIne I-o scùpu IuLu de Iu
mourLe, u IuI soLIe sù IIe.
¡uLu nu vreu nIcI în rupLuI cupuIuI sù Iu pe LIgun de
bùrbuL. ALuncI se uILù prIn buLIu roLII înspre purLeu în cure
pIecuse voInIcuI cu cùLeIusII IuI sI-I vùzu, sI-I urùLù sI LuLùIuI
sùu.
¡mpùruLuI LrImIse numuIdecuL dupù dunsuI oIùcurI, îI
ujunse sI-I rugurù sù se înLourcù cù voIesLe împùruLuI sù-I
vuzù sI sù-I vorbeuscù.
EI se muI împoLrIvI nILeI. Dur, ducù vùzu cù-I înLeLesc cu
rugùcIunIIe, se îndupIecù sI se înLourse.
Cum îI vùzu împùruLuI, îI zIse:
- ¡IùcùuIe, Lu mI-uI scùpuL IuLu de Iu mourLe?
- Eu, împùruLe.
- MInLe, împùruLe, zIse sI LIgunuI.
- PuLere-uI Lu, voInIcuIe, sù ne dovedesLI, cù Lu esLI uceIu
ce u ucIs IIuru spurcuLù?
- ¡ImbIIe cIIur uIe dIIunII ur puLeu sù mùrLurIseuscù,
rùspunse eI.
ALuncI scouse buLIsLu sI-I urùLù IImbIIe.
- AceusLu esLe buLIsLu meu, LuLù, îI zIse sI IuLu. Eu I-um
duL-o de u pus IImbIIe înLr-însu.
TIgunuI o sIecIIse. EI rùmuse cu LrùsnIL dIn cer, cund
vùzu IImbIIe.
¡mpùruLuI LrImIse de uduse cùpùLunu buIuuruIuI. SI
cùuLund vùzurù LoLI ceI de IuLù cù eu n-uveu IImbI.
¡mpùruLuI IoLùrî cu pe IuLù sù o Iu de soLIe voInIcuI
cureIe u ucIs buIuuruI, Iurù pe LIgun poruncI de-I Iegù de
coudeIe u doI cuI neînvùLuLI, sI dundu-Ie drumuI I-u rupL în
douù.
ApoI Iùcu o nunLù d-uIeu înIrIcosuLeIe. Asu nunLù s-usu
veseIIe muI rur.
¡urù eI ducu se vùzu în bIne, îsI uduse umInLe sI de
pùcùLousu de soru-su. Nu Lrecu muIL de Iu cununIe, sI se
duse cu cùLeII dupù dunsuI sù o cuuLe sI sù o munLuIuscù sI
pe dunsu. O gùsI decI pIungundu-sI pùcuLeIe. UmpIuse opL
buLI de IucrImI. EI îI ujuLù Iu buLIu u nouu sI o umpIu sI pe
uceusLu. ApoI spùIundu-se eu pe obruz sI pe ocII cu
umesLecùLuru uceusLu de IucrImI, îI venI vùzuI.
Eu însù LoL cu gunduI drucuIuI. Cum se Iùcu cu IumInI îI
zIse:
- ¡ruLe, esLe muIL LImp de cund nu LI-um muI cùuLuL în
cup. Pune cupuI IcI în pouIu dudeI, sI muI Lruge un
somnIsor, cu sù ne muI uducem umInLe dIn copIIùrIe.
- Cù bIne zIcI, soro. ¡u sù muI uILùm necuzurIIe.
SI puse cupuI sI udormI. Soru-su uLuncI îI înIIpse un os
dIn ouseIe zmeuIuI dupù urecII, sI înduLù murI IruLeIe sùu.
ApoI Iuundu-I LrupuI, îI bùgù înLr-un buLoI, îI înIundù bIne
sI îI deLe pe gurIù.
CùLeII cum sImLIrù cù II s-u rùpus sLùpunuI, se puserù pe
un cIIIomun de-LI veneu sù-LI IeI Iumeu în cup. ¡urù IupuI
începu u uIergu cu nusuI în vunL în LouLe pùrLIIe punù îI deLe
de urmù. SI se Iuurù cu LoLII dupù dunsuI pe murgIneu
gurIeI punù îI deLe upu muI (Iu) muI. UrsuI se uLIneu mereu,
punù îI venI bIne, se repezI în upù, Iuù buLoIuI în bruLe, IesI
cu dunsuI Iu uscuL sI LrunLIndu-I o duLù, se spurse. Scouserù
LrupuI sLùpunuIuI Ior dIn buLoI sI începurù sù-I pIungù.
SLund eI ucoIo sI pIungund, IuLù cù vIne o coLoIunù sI LoL
jucund sI IuLuInd dIn coudù, zIceu:
- CuLu, cuLu! sù prIndeLI o coLoIunù Iuurù, durù nu pe
mIne, cI uILu cu mIne; sù-I rupeLI guLu în douù, sI sù pIcuLI
LreI pIcùLurI de sunge pesLe morLùcIuneu ce o pIungeLI, sI vu
învIu.
Durù vuIpeu ceu sIreuLù sI rùspunse:
- Ce zIcI, Lu, ce zIcI? Iu dù-Le muI încouce sI muI spune o
duLù, cù n-uuz bIne.
CoLoIunu se deLe muI uproupe sI LoL jucu. SI cund eru sù
muI zIcù încù o duLù, IuL! pune vuIpeu gIIuru pe dunsu sI o
prInde.
SI rupundu-I guLuI, pIcù LreI pIcùLurI de sunge pesLe
sLùpunuI Ior sI învIe.
- OI! Doumne! greu somn muI dormII, zIse eI.
- PuLeuI Lu sù dormI muIL sI bIne, ducu nu erum noI.
EI spuse cù nu sLIe ce ure de îI doure dupù urecIe.
UrsuI se uILù, sI vùzund osuI zmeuIuI, puse guru sI supse
runu punù ce IesI osuI, upoI începu u IInge, sI IInse, sI IInse,
punù ce se încIIse sI se vIndecù. Se spùIù pe ocII, sI
Iuundu-sI cuvuIuI pIecù cu cùLeIusII dupù dunsuI sI ujunse
Iu soLIouru IuI cure îI usLepLu cu InImu sùrILù.
TrImIse sIujILorI împùrùLesLI de uduse pe soru-su. SI
udunund pe judecùLorII ceI murI, LoL boIerI dIn doIsprezece,
merse de se jeIuI, sI ceru sù Iucù judecuLù dreupLù înLre eI sI
soru-su. BoIerII gùsIrù cu cuIe cu eu cu mourLe sù se
omoure. ¡urù împùruLuI se coborî uLuncI dIn scuunuI
împùrùLIeI sI puse pe gInere-sùu, IIIndcù vùzu sI eI ucum cù
eru vILeuz, drepL sI mIIos cu un împùruL bun.
¡urù eu încùIecuI eLc.
1o. Cotosmun núzdrúvuno
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù o perecIe de oumenI. EI n-uveuu copII. ¡nLr-
o zI, IIInd cu voIe bunù, zIse bùrbuLuI cùLre IemeIe:
- Soro, de Iu mIIu IuI Dumnezeu noI n-uvem copII. Sù
mergem pe cump sI ce vom gùsI, uceeu sù ne IIe copII.
- BIne zIcI dumneuLu, IruLe. Asu sù Iucem, ducu usLIeI uI
gùsIL dumneuLu cu cuIe.
VezI cù eI LrùIuu bIne sI nevusLu nu Ieseu dIn cuvunLuI
bùrbuLuIuI nIcI cuL negru subL ungIIe.
¡ùcurù o uzImù, Iuurù sI nILIcù Iegumù, Ie puserù Iu
LruIsLù sI pIecurù.
AIde-uIde, mergund povesLeuu sI rudeuu sI cu ocIII în
LouLe pùrLIIe cùuLuu.
Cund, IuLù cù deLe pesLe un pIsoI, jIgùrIL sI urduros; îI
Iuurù sI îI uduserù ucusù. ¡I îngrIjIrù sI îI crescurù cu pe
copIIuI Ior. De ce Lreceu, d-uIu se Iùceu muI Irumos, punù ce
se Iùcu un coLosmun numuI de drug sù prIvesLI Iu eI.
Nu muI puLeu de bucurIe oumenII, cùcI uveuu sI eI sI pe
ce pune ocIII în cusu Ior, cund se scuIuu dImIneuLu. MuI-
nuInLe cusu II se pùreu pusLIe.
CoLosmunuI eru un pIsIc cumInLe. SourecI nu se muI
sLùveuu prIn cusu uceeu. Cund sedeuu cusnIcII Iu Iucru,
Iurnu, în nopLI d-uIeu IungIIe sI spuneuu Iu snouve sI Iu gII-
cILorI, coLoIuI sLu Iungù dunsII sI Lorceu. Cund sLùpunu cuseI
Iùceu Iu cIorup, pIsoIuI se jucu cu gIemuI. Durù nu-I
încurcu, Iereuscù Dumnezeu. Cum Iùceu eI, cum dregeu, se
jucu usu de IrumuseI, încuL gIemuI nIcI nu se desIùsuru,
nIcI nu se încurcu. CuLeoduLù îI Iuu în IùbuLeIe IuI de
dInuInLe, LIIndu-I cu un om, sI se LrunLeu cu eI pe spuLe, uILù
duLù îI Iùceu sù se deu d-u rosLogoIuI, IovIndu-I cu cuLe o
Iubù sI se repezeu dupù dunsuI cu dupù sourecI.
Cund sLùpunuI cuseI se jucu cu dunsuI, IerIL-u sunLuI sù-I
zgurIe, pure cù-sI pIIIse gIeureIe. Cund îI munguIu,
cunosLeu eI cù îI IubesLe, sI se înLorceu sI eI cu IùbuLeIe sI
munguIu pe sLùpunu-sùu, durù LoL cu gIeureIe uscunse, o
munguIere IInù cu mùLuseu.
Pe Iungù ucesLeu, eru usu de cumInLe, încuL cusnIcII îI Iùsu
sù îngrIjeuscù de puI sI sù Ie deu de muncure; Iurù
coLosmunuI nIcI nu se gundeu sù se deu Iu eI. EI nu eru de
ceI ce îsI bugù boLuI prIn LouLe vuseIe. CuL despre ouIu cu
smunLunù, nIcI pomeneuIù nu eru sù-I II prIns vroduLù Iu eu,
orI sù deu cu prusLIu prIn bucùLeIeIe de IrIpLurù de pe
grùLur. Eru un muLoI cum nu esLe uILuI în zIuu de uzI.
Nu muIL dupù uceusLu, IemeIu se sImLI îngreunuLù.
ALuncI sù II vùzuL bucurIe pe cusnIcI, încuL nu-I LIneu
pùmunLuI. ¡urù cund Iu Iu Iucere, nùscu un copIIus grus sI
Irumos sI sùnùLos.
Crescu copIIuI sI se Iùcu mure. Nu se despùrLeu de pIsoI
nIcI cuL uI du în cremene. AmundoI se jucuu, umundoI
muncuu Iu musù, umundoI se cuIcuu.
PùrInLIIor copIIuIuI nIcI nu Ie Lreceu prIn mInLe sù
oropseuscù pe coLosmun. Bu încù îI îngrIjeu cu sI pe copIIuI
Ior, IIIndcù - zIceuu eI - u InLruL cu noroc în cusu Ior, esLe
ugurIIu, udIcù dobundIse un copIIus.
De Iu o vreme încouce, însù, vùzurù cù duu îndùrùL. Unde
punù ucI eru bIIsuguI în cusu Ior, ucum ujunserù negusLorI
greI cu IuIguI pe upù, cum se zIce. Cu LouLe ucesLeu,
perecIeu de oumenI nIcI nu se gundeu u curLI împoLrIvu IuI
Dumnezeu. Eu eru muILumILù cù dobundIse copII, sI uIL
nImIc.
MuI Lrecu ce Lrecu sI umundoI bùLrunII durù orLuI popII,
rùmuInd în urmu Ior cusu Loucù sI o sùrùcIe IucIe.
CopIIuI se uIese cu coLosmunuI. Dupù ce vùzu cù nu muI
ure de nIcI uneIe, sI nIcI pùrInLI, se puse pe un pIuns de-LI
eru muI mure juIeu de dunsuI. ALuncI coLosmunuI îI zIse:
- SLùpune, nu Le credeum usu sIub de înger. EsLI cu mIne.
Nu Le înLrIsLu usu de muIL. Precum pùrInLII LùI u îngrIjIL de
mIne, usu sI eu sunL duLor sù îngrIjesc de LIne. SI precum Lu
nu m-uI dezIIpIL de Iungù LIne, nIcI cuL uI cIIpI dIn ocII, usu
sI eu nu mù voI dezIIpI de LIne punù ce nu Le-oI cùpùLuI sI
nu Le-oI vedeu om în runduI oumenIIor.
PusùmILe coLosmunuI eru nùzdrùvun. BùIuLuI însù
rùmuse cu ocIII bIeojdILI Iu dunsuI, cund îI uuzI vorbInd.
PIecurù umundoI. CoLosmunuI înuInLe, bùIuLuI dupù
dunsuI. Ajungund înLr-o pùdure, gùsIrù o scorburù mure sI
sI-o uIeserù de IocuInLù.
CoLosmunuI Iùcu un cuIcus sLùpunuIuI sùu ucoIo numuI
dIn IuIgI de pusùrI, de se cuIundu în puI cund se cuIcu. ¡I
uduceu de muncure sI de bùuL. ¡I LIneu de uruL spuIndu-I IeI
de IeI de busme sI de snouve.
EI îI spuneu ce vu sù zIcù cunLuLuI greIerIIor, ce
însemneuzù sùrILuru IocusLeIor prIn Iurbù. ¡I Iùceu sù
înLeIeugù cù drugosLeu înLre IruLI esLe nesIursILù cu upu
IunLuneI ce curgeu p-uproupe de IocuInLu Ior. Cund se
pIImbuu umundoI prIn cuLe un IumInIs dIn pùdure orI
Ieseuu Iu cump, îI urùLu LouLe IIorIceIeIe sI I Ie spuneu pre
nume. CopIIuI nu se domIreu de ce cocorII umbIù însIruILI
Lrumbù, de ce runduneIe se duc sI vIn, de ce prIvIgIeLorIIe
cunLù usu de Irumos; Iurù cIuIurezII, Le upucù rùcorI de
grouzù cund îI uuzI. SI coLosmunuI îI spuneu pe surL LouLe
sI-I Iùceu sù prIceupù cù uIcI, pe pùmunL, LouLe sunL cu
runduIuIu Ior.
Scorburu o LIneu usu de curuLù, încuL LI-eru mIIù sù cuIcI
pe ucoIo.
NIcI cù se sLùveu vreo goungù mùcur pe Iu eI pe ucoIo.
CoLosmunuI nu Iùsu pe bùIuL sù puIe munu pe nImIc. TouLe
eI Ie Iùceu.
BùIuLuI se Iùcuse IIùcùu de însuruL. SI-I zIse pIsoIuI:
- SLùpune, ucum LI-u venIL vremeu sù Le însorI.
- BIne, sù mù însor, rùspunse IIùcùIusuI; durù eu n-um de
nIcI uneIe. SunL goIun precum mù vezI: suIu sI cùcIuIù.
- De usLu nu Le îngrIjI, cù esLe de mIne îngrIjILù de muI-
nuILe. Tu numuI sù IucI ce LI-oI zIce eu. De uzI înuInLe sù sLII
cù Le numesLI MùLùIuz împùruL.
Nu Lrecu muIL dupù ucesLu sI coLosmunuI se duse u cùuLu
IuLù, sù-sI însoure sLùpunuI. Se vede cù eI o ocIIse, cùcI se
duse drepL cu pe o cIrIpIe Iu puIuLurIIe unuI boIer mure.
Cum ujunse Iu pourLù, se deLe de LreI orI pesLe cup sI se Iùcu
om.
¡urù ducu deLe ocII cu boIeruI, eI zIse:
- BoIeruIe, sLùpunuI meu, MùLùIuz împùruL, mergund Iu
vunùLoure, nu înLuIneu decuL pùsùreIe mILILeIe.
Nu eru vunuL
VrednIc de-mpùruL.
EI Lreceu înuInLe, Iùsundu-Ie sù-sI vuzù de ousoure.
- SI ce LrebuInLù um eu, oure, sù sLIu ducu sLùpunuI Lùu,
MùLùIuz împùruL, n-uveu noroc Iu vunuL?
- Sù-LI LuI cuvunLuI cu mIere, boIeruIe; durù ducù veI voI
sù mù uscuILI punù în sIursIL, veI uIIu cù soIIu meu ure sù-LI
uducù veseIIe.
- EI bIne, vorbesLe cuL veI voI, Le uscuIL. Durù nu sLIu de
ce, bug de seumù cù în gruIurIIe LuIe esLe cevu mIerIoIL.
- PùrerI, cInsLILe boIeruIe. Precum vremeu încIIsù
zùmIsIesLe vIsurI spùImunLouse, usu pouLe cù voI II uvund sI
eu perI rùI, sI Le înseuIù pùrerIIe.
- BIne, bIne; sIursusLe, precum uI începuL.
- SI usu, IumInuLe boIeruIe, cum îLI spuneum, sLùpunuI
meu nu bùgu în seumù posIdIcuI de vunuL ce-I LoL Ieseu
înuInLe. RùzbùLu pùdureu prIn LouLe coILurIIe, durù pùreu cù
se vorbIse LouLe IIgIIonIIe cu sù nu muI Iusù de prIn
cuIcusurIIe Ior. ScurbIL de prosLIu IIureIor sùIbuLIce, ce sLuu
pILuIuLe, sLùpunuI meu IoLùrî sù se înLourcù ucusù. Cund,
deoduLù, pe pIscuI unuI munLIceI ce se rIdIcu semeL dIn
rùrIsLeu pùdurII, zùrI o cùprIourù sprInLenù, cu ocIII bIujInI.
¡u de ujuns o uILùLurù, cùcI îI rùpI InImu. SLùpunuI meu,
MùLùIuz împùruL, se Iu dupù dunsu. CùprIouru IugI, eI dupù
dunsu. Durù eu, muI IuLe de pIcIor, îI Iùsù pe urmù sI venI
de se uscunse în cuIcusuI ùsLu. ¡urù pe mIne mù LrImIse sù-I
cuuL InImu, sI sù-I duu în munù pe IoLomunu de cùprIourù.
PenLru uceusLu um venIL Iu d-Lu, sI Le rog sù-mI duI ujuLor
cu sù mù înLorc cu Ispruvù bunù.
- MùI, du' cuIendroI mI-uI muI IosL! SLùpunuI Lùu,
MùLùIuz împùruL, muIL LrebuIe sù II cùuLuL punù sù
gùseuscù un puscII cu LIne...
- De mIne zI ce veI poILI, boIeruIe; durù sù nu cuzI în
IspILù sù Le uLIngI de împùruLuI, sLùpunuI meu, cù, uILe, se
Iuce Iucru drucuIuI.
- NIcI cù m-um gundIL Iu unu cu usLu. Durù împùruLuI,
vunùLoruI Lùu, sù vIe sù-sI cuuLe cùprIouru.
SI IIIndcù vorbu vorbù uduce, coLosmunuI sI boIeruI
sLùLurù Iu LuIIus sI se înLeIeserù Iu cuvInLe. EI IoLùrurù cu sù
vIe MùLùIuz împùruL sù deu ocII cu IuLu boIeruIuI.
¡nLorcundu-se coLosmunuI Iu sLùpunuI sùu, îI spuse cum
u IzbuLIL în soIIu IuI sI puserù Iu cuIe cu în sùrbùLoureu
vIILoure sù meurgù împreunù.
BùIuLuI nu puLeu domIrI cum de sù meurgù eI usu
goIoneL. ¡urù coLosmunuI nu-I du rùguz sù se gundeuscù Iu
d-uIde-usLeu, cI îI Iuù cu vorbu pe depurLe sI cu un cusur
supLIre îI Iùceu sù prIceupù cù ure sù IIe IerIcIL.
Trecurù zIIeIe cu zIuu de IerI sI venI sùrbùLoureu
usLepLuLù.
CoLosmunuI Iuù pe sLùpunuI sùu sI pIecù cu eI în peLIL.
Merserù ce merserù sI, ujungund înLr-o pùdure, uproupe de
puIuLurIIe boIeruIuI ceIuI cu IuLu, se oprIrù. BùIuLuI rùmuse
udumbrIL înLr-un crunguIeL verde, cùcI eru goI pIsLoI. ¡urù
coLosmunuI o rupse d-u Iugu spre curLeu boIeruIuI ceIuI
mure. Cum ujunse, începu u sLrIgu cuL îI Iuu guru:
- SùrILI, sùrILI! cu ne-u jeIuIL IoLII.
ToLI cu LoLuI IesIrù sù vuzù ce s-u înLumpIuL. CoLosmunuI,
ubIu rùsuIIund sI cu spuImù în IuLù, zIse boIeruIuI:
- Du' bIne, boIeruIe, în coprInsuI dumILuIe se pouLe cu
zIuu-n umIuzu mure sù ne cuIce IoLII?
- Unde? Cum? Ce s-u înLumpIuL? înLrebù boIeruI.
- Ce sù IIe? ¡ucù LocmuI cund veneum cu MùLùIuz
împùruL, sLùpunuI meu, sù-LI vedem IuLu, o ceuLù de IuIducI
puse munu pe noI, u jùIuIL pe sLùpunu-meu punù Iu cùmuse,
Iurù eu mù sLrecuruI, sI pe IcI mI-e drumuI, uIerguI înLr-un
suIIeL sù-LI duu de vesLe sI sù cer ujuLor de Iu d-Lu. AbIu,
uILe, um scùpuL cu zIIeIe.
- Bre! sLrIgù boIeruI. Cum se pouLe unu cu usLu, cu sù
jeIuIuscù IoLII, p-uproupe de puIuLurIIe meIe, pe MùLùIuzuI
Lùu împùruL? Sù surù cu mIc cu mure înLr-ujuLor!
- Acum esLe de prIsos, boIeruIe. TuIIurII uu IuuL-o Iu
sùnùLousu. MuI bIne dù-mI un rund de IuIne, cu sù duc
sLùpunuIuI meu sI sù pouLù venI punù uIcI. CuL penLru
LùIIurI, III pe puce, cù vu sLI eI ce sù Iucù penLru dunsII.
¡uù IuIneIe ce-I deLe boIeruI sI se înLourse Iu sLùpunuI
sùu. Dupù ce îI îmbrùcù sI-I învùLù cum sù se pourLe Iu
boIeruI, pIecù cu dunsuI.
Ajungund, îI IesI boIeruI înuInLe sI-I prIImI cu LouLù cIn-
sLeu.
Cund Iurù în cusù, MùLùIuz împùruL se LoL uILu pe
dunsuI. OumenII cuseI începurù sù sopoIuscù sI sù-sI deu
couLe, zIcund: orI cù esLe preu IuduI ucesL MùLùIuz
împùruL, suu cù esLe prosL.
CoLosmunuI, bùgund de seumù, zIse boIeruIuI:
- Mù rog sù nu-LI IIe cu supùrure, durù sLùpunuI meu n-u
purLuL punù ucum usu IuIne prousLe.
NumuIdecuL boIeruI poruncI sù-I uducù uILeIe, muIuLe
numuI în IIr. Punù unu uILu, coLosmunuI se deLe pe Iungù
sLùpunuI sùu, sI pe IurIs îI deLe gIIoId sI-I sopLI Iu urecIe cu
sù se LIe sù nu se LoL uILe pe dunsuI usu cu prosLII sI cu mojI-
cII.
Dupù ce se îmbrùcù cu IuIneIe ceIe bune, eI se LInu bIne
sI nu se muI uILù usupru IuI; upoI InLrurù în vorbù sI se
IsprùvI Lreubu cu bIne.
SI nIcI cù se puLeu uILIeI. CùcI gInereIe, desI eru MùLùIuz
împùruL, durù boIuI IuI ceI mùreL, cIIpuI ceI bIne IùcuL sI
uIb cu zùpudu, LrupsoruI IuI ceI Lrus cu prIn IneI sI nuIL cu
un brud, Iùceu muI muIL decuL LouLù împùrùLIu sI decuL
LouLù boIerIu.
Dupù ce se IoLùrî zIuu de cununIe, pIecù. Punù uLuncI bI-
eLuI IIùcùu se IrùmunLu cu gunduI ce o su Iucù eI sI unde o
sù-sI ducù mIreusu.
CoLosmunuI nu-I dùdu rùspus sù se muI gundeuscù, cI cu
IeI de IeI de gIume sI snouve îI Iuru gundurIIe sI-I înveseIeu.
Cund Iu zIuu IoLùruLù penLru cununIe, se duserù IurùsI
umundoI. BoIeruI rùmuse încremenIL. De unde se usLepLu
sù vIe cu ousLe sI cu mùrIre cu un împùruL, mù rog, îI vùzu
vIInd cu un cIoIIIngur, sI începu u se îndoI sI u se codI sù
deu IuLu dupù dunsuI.
CoLosmunuI mIrosI înduLù cum cum merge sIreLenIu sI
Iuù pe boIer d-opurLe, zIcundu-I:
- BoIeruIe, sù nu-LI IIe puruxIn unde ne vezI cù um venIL
numuI umundoI. ¡ucu, Iucu, Iucu, cum mergeu Lreubu: curg
IoIIe de zesLre cu pIouIu Iu pùrInLII IuI MùLùIuz împùruL.
¡urù eI nu voIesLe nIcI în rupLuI cupuIuI sù Iu pe uILu, Iùrù
decuL pe IuLu dumILuIe. PùrInLII se împoLrIvesc Iu unu cu
usLu. Eu însù I-um îndemnuL sI-I îndemn mereu sù Le uIbù
de socru. VezI cù sLIu eu ce sLIu. Cusù cu u dumILuIe sI
cInsLILù, sI IùuduLù, nu se muI gùsesLe pe Iume; sI IIùcùu cu
MùLùIuz împùruL bu, bu, bu, muI rur. ApoI cusù ce o sù LIe
usLù pùrecIe ure sù IIe Iùrù seumùn. PenLru uceusLu sI
sLùpunuI meu, uscuILundu-mù, s-u IoLùruL sù o Iu Iùrù voIu
pùrInLIIor sI sù se Lrugù Iu mosIIIe IuI, sù LrùIuscù ucoIo cu
un boIer mure.
- ¡rumos cuvInLezI Lu, durù eu sLIu cù bInecuvunLureu
pùrInLIIor înLùresLe cuseIe IIIIor.
- Durù muI esLe sI uILù povesLe, rùspunse sI coLosmunuI.
Cu sIuLu în vuLrù cusu ujunge sù IIe cu usu prIn pod sI cu
IeresLreIe pe sub puL. MuI bIne:
Sù muncesLI
SI sù LrùIesLI,
SI ce-LI pIuce sù IubesLI.
- Cum uI drepLuLe, Lu. Durù mù buLe gundurIIe sù muI
umunùm nunLu.
- ¡Ie sI usu. Nu mù împoLrIvesc. Eu însù Le sIùLuIesc sù
nu pIerzI dIn munù un gIuvuer cu ucesLu ce LI-I LrImILe
Dumnezeu. NorocuI cund pIcù omuIuI, uLuncI sù sLIe sù-I
upuce sI sù-I pùsLreze.
- EI, uIde, de! uIde. M-uI bIruIL cu IImbuLIu Lu.
TouLe IIInd guLu, se cununurù sI Iùcurù o nunLù, de se
duse vesLeu în supLe suLe.
TreI zIIe sI LreI nopLI LInurù veseIIIIe. A puLru zI LrebuIu sù
meurgù cu nunLu Iu mosIIIe IuI MùLùIuz împùruL.
AcesLu se pIerduse cu LoLuI. Nu sLIu ce sù Iucù; nu sLIu
nIcI ce muI vorbesLe de rusIne.
CoLosmunuI se deLe pe Iungù dunsuI sI îI zIse:
- TIne-LI IIreu, omuIe, nu II copII! Am îngrIjIL eu de LouLe.
TIe sù nu-LI pese de nImIc. Sù LucI dIn gurù sI sù Le IusI sù Le
ducù unde oI zIce eu.
MuI venI nILeI InImu Iu Ioc IuI MùLùIuz împùruL, cund
uuzI gruIurIIe coLosmunuIuI. Nu se puLeu domIrI însù cum
vu Iuce eI sI Iu ce mosII îI vu duce.
TouLe se puserù Iu cuIe. TouLe eruu pregùLILe penLru pIe-
cure. GInereIe sI mIreusu se urcurù în cùruLù sI pornIrù.
CoLosmunuI însù o upucù înuInLe sI zIse vIzILIIIor sù se LIe
pe urmu IuI, cù eI îI vu cùIùuzI.
Asu Iùcurù. Apucurù pe cumpII unde mII de IIorIceIe
împodobeu pùmunLuI. VunLuI ubIu udIu sI cIùLInu usureI
IrunzeIe pomIIor ce se uIIu IcI sI coIo în cuIeu Ior. BroLùceII
orùcùIuu în depùrLure. DIn cund în cund cucuI cunLu purLeu
dreupLù. PùsùrIIe cIrIpeuu; Iurù prIvIgIeLorIIe prIn
crunguIeLe înIIorILe Lrùgeu nIsLe geumpuruIe de-LI Iuu uuzuI.
CoLosmunuI mergeu înuInLe sI usu de IuLe, încuL cùruLeIe
nu se puLeuu LIne de dunsuI. AcI pIereu cu o nùIucù, ucI se
învurLeu înupoI sI Iùceu semn pe unde sù upuce.
PusùmILe, cùIùuzInd, eI Iùceu dresurIIe înuInLe. ¡nLuInInd
cIrezIIe de vILe uIe unor zmeI, eI spuse vùcurIIor ce sù zIcù,
cund îI vor înLrebu cInevu uIe cuI sunL cIrezIIe, cù de unde
nu, pIeIreu cupuIuI ce vu cùdeu pesLe dunsII de Iu Dum-
nezeu vu II grouznIcù. ¡nLuInInd LurmeIe, spuse usIjdereu
cIobunIIor ce sù zIcù sI eI, cùcI de unde nu, Mumu-pùdureI
îI vu cIInuI bùgundu-Ie muInIIe în cùIdureu cu jùruLIc, punù
vor murI, sI suIIeLeIe Ior vor ujunge Iu muncI nesIursILe.
BIeLII oumenI, de spuImù, sI sLIInd cù guru nu-I LIne cIIr-
Ie, spuse ceIor ce îI înLreburù, precum îI învùLuse
coLosmunuI, cureIe eru în cIIp de om.
Ajungund cùruLeIe, oumenII mIreseI înLreburù pe vùcurI,
cund vùzurù sumedenIu de cIrezI:
- AIe cuI sunL cIrezIIe usLeu, IurLuLIIor?
- AIe cuI sù IIe? rùspunserù vùcurII, Iucù uIe IuI MùLùIuz
împùruL.
Se mInunurù LoLI de bogùLIIIe ucesLuI împùruL. Mergund
muI-nuInLe, deLe de nIsLe Lurme de oI. SI uLuLeu de muILe
eruu, încuL nu Ie puLeu coprInde cu ocIII. ¡nLrebund:
- AIe cuI sunL usLe Lurme, prIeLenIIor?
CIobunII rùspunserù:
- EI, Doumne! AIe cuI sù IIe? AIe IuI MùLùIuz împùruL
sunL sI încù usLeu nu-s nImIc!
Cund uuzIrù unu cu uceusLu, LoLI se IovIrù cu munu pesLe
IuIcù. EI nu muI puLurù sù-sI sLùpuneuscù mIrureu sI IerI-
cIreu pe mIreusù cù u duL pesLe un bùrubL usu de june,
Irumos sI boguL.
¡urù MùLùIuz împùruL Lùceu muIcù sI înmùrmurIL de ceIe
ce vedeu. Auzeu sI I se pùreu cù vIseuzù, Iurù nu cù sunL
uIeveu ceIe ce se urùLuu ocIIIor IuI.
CoLosmunuI se mundreu sI se IùIeu cu bogùLIIIe
sLùpunuIuI sùu. Cund, Iurù nu se muI vùzu. Nu se sLIu ce se
Iùcu. Pure cù InLruse în pùmunL.
EI însù deLe o repezILurù înuInLe. SI ujungund Iu puI-
uLurIIe zmeIIor, pe uIe cùror mosII eruu, Ie zIse cu gruI
îngrozIL:
- ¡ugILI, zmeIIor, sI vù uscundeLI, cùc IuLù cù vIne ¡IIe,
PùIIe, sù vù poLopeuscù, sù vù purjoIeuscù, sI dupù eI ¡uce-
IIenderu, sù vù Iu suIIengIeru.
RùcorI de grouzù coprInse pe zmeI cund uuzIrù pe
neusLepLuLe o vesLe usu de prImejdIousù. Nu sLIu încoLro sù
se deu d-opurLe punù vu Lrece ucesL purjoI ce Ie spuneu
coLosmunuI.
AcesLu se preIùcu u Ie II prIeLen sI u Ie du sIuLurI bune.
VorbeIe IuI uLuLu îI umeLIse, încuL de spuImù pure cù Ie Iu-
use punzu de pe ocII sI se pIerduserù cu LoLuI.
ALuncI Ie zIse cu grùbIre sI cu o preIùcuLù grIje:
- VenILI, venILI muI IuLe încou, sù vù uscunz eu în sIru
usLu de puIe dIn bùLùLurù.
BIeLII zmeI uLuLu se sperIuserù, încuL nu muI sLIuu ce Iuce.
Se Iùsurù sù-I Iu sI sù-I uscunzù.
CoLosmunuI îI bùgù în sIru de puIe, sI îI deLe Ioc. ¡nduLù
vùpuIu se urcù punù Iu cer, Iurù bIeLII zmeI LIpuu de usLur-
Ime în puru IocuIuI, de sù Ie pIungI de mIIù. TIpurù ce
LIpurù, durù o duLù cu IocuI II se sLInse sI Ior gIùscIoruI sI se
Iùcurù scrum.
ALuncI Iucu sI nunLu InLru pe pourLu puIuLuIuI. SIugIIe
spuserù sI eIe dupù cum Ie învùLuse coLosmunuI, cù puI-
uLurIIe usLeu sunL pe mosIIIe IuI MùLùIuz împùruL.
Cund InLrurù în puIuL, ce sù vezI dumneuLu? BogùLIu de
pe Iume eru ucoIo. PùreLII numuI în uur poIeILI. PurdoseuIu
eru de cIesLur, Iurù învùIILoureu eru de ucIouIe sI de pIumb.
Se muI mInunurù o Lounù oumenII ce însoLIrù pe mIreusu.
Dupù ce se usezurù LInerII, oumenII se înLourserù Iu boIer
sI-I povesLIrù LoL ce vùzurù. BoIeruI nu se cùI cù sI-u duL IuLu
IuI MùLùIuz împùruL. ¡urù ucesLu se mIru de unde sI punù
unde sù-I vIe IuI uceu bogùLIe. TrùIrù în puce sI în veseIIe
perecIeu nunLILù sI or II LrùInd sI usLùzI, de n-or II murIL.
¡urù eu încùIecuI p-o seu eLc.
11. Iút-Iromos cel rútúcit
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù o pùrecIe de oumenI, muncILorI, de! cum dù
Dumnezeu. TouLù nùdejdeu Ior eru înLr-o Iupù cu cure se
Irùneuu. SI ur II voIL sI eI sù uIbù un copIIus, dur Iu pesLe
pouLe. CerceLurù în dreupLu sI în sLungu, cu sù uIIe nIscuIvu
IeucurI cure sù Ie desIucù IùcuLuI sLùrpIcIuneI Ior, durù, usI!
purcù înLuIneu LoL surzI sI muLI. NImenI nu sLIu sù-I înveLe
cevu.
MuI umbIurù eI ce umbIurù sI, Iu urmu urmeIor, uIIurù
despre un vrùjILor mesLer cureIe încIegu sI upeIe. CresLInuI
se duse sI Iu dunsuI, îI spuse pùsuI IuI sI îI ceru IeucurI.
VrùjILoruI n-usLepLù muILù rugù sI, dupù ce se învoIrù, îI
deLe un mùr.
- DIn ucesL mùr, zIse eI, sù mùnunce numuI soLIu du-
mILuIe. Durù bugù de seumù sù n-upuce dIn eI nIcI o IùpLurù
cu vIuLù de pe Iumeu usLu.
- CuL despre uIu, n-uI grIje, rùspunse omuI. ¡usù pe
mIne; nu mI-uI duL mIe în munù mùruI? Acum sù III odII-
nIL.
¡uund mùruI, omuI nu se muI gundeu durù decuL Iu bu-
curIu ce o sù sImLù eI sI nevusLu cund s-or vedeu
împresuruLI de copII. SI cu gundurIIe usLeu ujunse ucusù sI
deLe mùruI nevesLe-seI, cu sù-I mùnunce, Iùrù sù-I muI
spuIe uILcevu.
Eu prIImI mùruI cu bucurIe. SI dupù ce pIecù bùrbuLuI în
LrebIIe suIe, se usezù pe pruguI useI, curùLI mùruI sI-I
muncù. ¡epsouru IesIse sI eu dIn grujd, sI venI Iu sLùpunù-su,
cù eru învùLuLù Iu LruIsLu cu grùunLe. NegùsInd nImIc de
ronLùIL, Iuù sI eu cojIIe de mùr, pe cure Ie Iepùduse sLùpunù-
su sI Ie muncù cu muILù poILù, cu pe nIsLe LruIunduIe.
Nu Lrecu muIL sI uLuL sLùpunu, cuL sI Iepsouru se sImLIrù u
II IuuL în punLece. SI dupù nouù IunI IemeIu nùscu un
copIIus de drùguIeL; Iur Iepsunu un munzuIeL gIngus.
¡ndoILù Iu bucurIu omuIuI cund se vùzu sI cu copII, sI cu
munz. SI IIIndcù ucesLu se nùscuse oduLù cu IIuI sùu, IoLùrî
cu nImenI sù nu încuIece pe dunsuI, Iùrù numuI IIu-sùu,
cund s-o Iuce mure.
BoLezurù copIIuI sI îngrIjIrù de dunsuI, mù rog, cu unuI Iu
pùrInLI. CopIIuI crescu sI se Iùcu mure. Cund eru d-un un,
purcù eru de cIncI; Iurù cund Iu de cIncI, purcù eru de cInc-
Isprezece, sI de ce cresLeu, d-uIu se Iùceu muI Irumos sI muI
drùgùIus.
DurùmILe de învùLuL? ¡nvùLu cu neuILII pe Iumeu usLu
uIbù. N-upucu sù uuzù de Iu duscùI cevu, cù eI învùLu muI
dIn udunc decuL duscùIuI. SI usLIeI ujunsese de povesLe.
UnII zIceu cù sLIu curLe punù în gIezne, uILII zIceu cù punù în
genuncII, Iurù uILII, punù în bruu. De m-ur II înLrebuL pe
mIne, eu Ie-us II spus cù sLIu curLe punù în guL. Durù IIIndcù
nImenI nu m-u înLrebuL, Iucù Luc sI eu dIn gurù cu un pesLe,
sI nu muI zIc nImùnuI nIcI pIs!
AsLIeI IIInd, înLr-unu dIn zIIe ce-I vIne drùcosuIuI de
copIIus, cù numuI încùIecù pe munzuI IuI, sI mI LI-I deLe
cùIcuIe; Iurù munzuI, cureIe sI dunsuI crescuse de se Iùcuse
un curIùnus zburduInIc de n-uveu usLumpùr, o rupse d-u Iu-
gu cu bùIuL cu LoL, sI dusI uu IosL punù în zIuu de usLùzI.
Cund prInserù de vesLe pùrInLII cù bùIuLuI nu e, cuuLù-I în
sus, cuuLù-I în jos, nu e; bu muI în dreupLu, bu muI în
sLungu, de Ioc! MuI cerceLurù pe IcI, muI cerceLurù pe dIn-
coucI, usI! nIcI pomeneuIù nu eru de eI! TocmuI LurzIu IeI!
uIIurù de Iu nIsLe drumeLI cù uu vùzuL un bùIeLundru cùIure
pe deseIuLe pe un cùIuseI, cure se duceu cu vunLuI. EI zIceuu
cù n-upucurù sù se uILe dupù dunsuI, cu de cund se upucuse
sù Ie spuIe, sI pIerI dIn ocIII Ior cu o nùIucù, cu sI cund n-ur
muI II IosL.
¡I pIunserù pùrInLII punù cund se IsLovIrù sI dunsII, sI
ocIII dIn IucrùmI nu sI-I muI uscurù; durù în deserL, cù IIuI
Ior nu se muI înLourse.
PusùmILe eI, ducu s-uu IùsuL zburdùInIcIeI Ior sI s-uu
vùzuL Iu cump, nu s-uu muI gundIL în urmù, cI uu înLIns Iu
drum zbenguIndu-se sI încurcundu-se, punù ce, cund
bùgurù de seumù, ujunsese pe nIsLe LùrumurI necunoscuLe.
AcI sLùLurù sù se muI odIIneuscù. SI, voInd sù se
înLourcù, eI se rùLùcIserù. Nu muI sLIuu nIcI pe unde
venIserù, nIcI pe unde sù se înLourcù. ALuncI bùIuLuI începu
sù pIungù sI sù doreuscù de pùrInLI.
MuI cu seumù cund s-u vùzuL sIngur, sIngureI, eI cure nu
eru IesIL dIn cusu pùrInLIIor, începu sù-I Iu nIsLe rùcorI de
nu sLIu ce vu sù zIcù usLu.
CuIuI, ducu vùzu usu, începu sù-I îmbuneze, bu cù o sù
Iucù cuLure Iucru, bu cù ceuIuILù. Punù unu uILu, îsI cùLurù
un cuIcus unde sù muIe pesLe noupLe. Se odIInIrù sI
dormIrù sub ucoperùmunLuI ceruIuI.
A douu zI, nIcI Lu musù, nIcI Lu cusù, bùIuLuI începu IurùsI
sù pIungù sI sù voIuscù sù se înLourcù Iu pùrInLI. CùLurù sù-sI
gùseuscù urmeIe pe unde venIserù; dur nu gùsIrù nIcI
pIcuIeL de urmù. Ducu vùzu sI vùzu, cuIuI zIse:
- SLùpune, um IùcuL o greseuIù cure nu se muI pouLe
înLource. Dù-mI voIe sù mù duc sù cuuL vreun mIjIoc cu sù
ne cùpùLuIm.
- AsLu nu se pouLe, oduLù cu cupuI, rùspunse bùIuLuI.
Dupù ce um ujuns pe usLe LùrumurI neumbIuLe, prIn
pusLIeLùLI Iùrù IocuILorI, sù mù IusI sI Lu? SIngur nu poL sLu,
uILe, nIcI oIecuLù.
- ¡ncInge-Le cu IruuI meu, sI, cund ve vedeu vro nevoIe,
scuLurù-I sI înLr-o cIIpù sunL Iu LIne. Eu mù duc sù cuuL pe
unde sù IesIm Iu Iume, sI cum sù ne cIIvernIsIm.
CuIuI, vedeLI d-vousLrù, eru nùzdrùvun.
Cu mure unevoInLù se dezIIpI cuIuI de sLùpunuI sùu.
UmbIù ce umbIù sI se înLourse numuIdecuL. EI vunLuruse
vùzduIuI sI cuLreIeruse pùmunLuI punù nu upucuse sù I se
uruscù bùIuLuIuI; sI înLorcundu-se spuse bùIuLuIuI cù I-u
gùsIL un Ioc unde sù se buge urguL. ¡I sI învùLù ce sù Iucù sI
cum sù dreugù cu sù urgùLeuscù cu IoIos.
¡ncùIecù bùIuLuI cuIuI, cund uuzI cù ure sù-sI gùseuscù un-
de sù se cùpùLuIuscù, sI pornI cu vunLuI, precum sI venIse.
Ajungund Iu nIsLe zune, Iùcu precum îI învùLuse cuIuI.
CeIe LreI zune, cùcI LreI eruu eIe, se cum codeuu sù-I
prIImeuscù; Iurù ducu sLùruI, se rugù sI se IùgùduI cù o sù IIe
IurnIc sI credIncIos, eIe îI prIImIrù.
Asezundu-se eI ucoIo Iu zune, bùIuLuI se puse cu LouLù In-
Imu pe muncù sI, cund eru cevu de IùcuL muI greu suu muI
unevoIos, îsI cIemu cuIuI sI îI du ujuLor.
CuIuI, cureIe nu sLIu de unde uIIuse LuIneIe zuneIor, vezI
cù nu eru eI de IIorIIe mùruIuI nùzdrùvun, spuse bùIuLuIuI
sù IIe cu mure bùgure de seumù cù în buIu zuneIor, înLr-un
LImp IoLùruL, ure sù curgù uur, sI uLuncI sù upuce eI
înuInLeu zuneIor sù se scuIde. ¡I muI spuse sù ocIeuscù prIn
poIILIIe cu IuIne uIe zuneIor, cund îI vu pune sù dereLece,
nIsLe nucI pe cure Ie uveu zuneIe sI Ie îngrIjeu cu pe ocIII Ior
dIn cup.
BùIuLuI Iùcu înLocmuI precum îI învùLuse cuIuI.
¡nLr-o zI cund zuneIe se dusese Iu vunùLoure, Iùrù grIje,
bùIuLuI uuzI în buIu zuneIor un susur de upù muI rùsunùLor
decuL uILù duLù. Temundu-se, eI cIemù cuIuI, cure venI înLr-
o cIIpeuIù de ocII. EI, cum vùzu ceIe ce se peLrec în buIe,
puse pe bùIuL de se dezbrùcù înduLù sI îI împInse în buIe de
se îmbùIe. Cund IesI d-ucoIo, ce sù vedeLI d-vousLrù, cInsLILI
boIerI? PùruI I se Iùcuse cu LoLuI de uur, sI-I crescuse de
bùLeu puIpeIe, încuL nu Le înduruI sù-LI IeI ocIII de Iu eI.
SI Iuund sI nucIIe, pe curI Ie ocIIse eI, încùIecù sI pe IcI LI-
e drumuI!
Cum pùsI pruguI porLII începu cuseIe u LIpu de ur II
desLepLuL sI pe morLI dIn groupù. AuzInd zuneIe LIpùLuI se
înLourserù ucusù numuI cuL uI zIce meI. EIe vùzurù cù
IIpsesLe urguLuI de ucusù, spùIùcILuru ce muI rùmùsese în
buIu unde se îmbùIuse urguLuI sI nucIIe ce IIpseuu; nu muI
zùbovIrù, cI se Iuurù dupù dunsuI. CuL p-ucI sù puIe zuneIe
munu pe eI. SI IugI, zuneIe dupù dunsII; eI IugI! zuneIe dupù
dunsII. Ducu vùzu sI vùzu cuIuI prImejdIu, înLInse pusuI Iu
drum sI începu u zburu cu gunduI, punù ce, LocmuI cund eru
zuneIe sù-I prInzù, eI Lrecurù de pe LùrumuI Ior sI se oprIrù.
PuLereu zuneIor punù ucI eru. ¡urù ducu vùzurù eIe cù Ie
Lrecu oLureIe, începurù cu bIneIe u se rugu de eI cu sù-sI LuIe
pùruI sù II-I deu Ior; durù bùIuLuI Ie Iùceu cu buz! EIe se
rugurù cu burIm nucIIe cu IuIne sù Ie deu. BùIuLuI Ie urùLù
coILucuI. ALuncI zuneIe se rugurù cu încuIIeu sù Ie urùLe
pùruI, sù se bucure sI eIe de vedereu IuI. ALuncI bùIuLuI îsI
rùsIIrù pùruI, încùIecù sI zburù cu bIdIvIuI IuI.
ZuneIe se uILurù cu jInd Iu dunsuI sI nemuIuvund ce Iuce,
se înLourserù ucusù sI vorbIrù înLre eIe cu sù nu muI buge
urguL sLreIn Iu curLeu Ior, cuL or LrùI eIe.
Dupù ce ujunse pe mosIu unuI împùruL mure, cuIuI învùLù
pe bùIuL ce sù Iucù. EI uscuILù sI se duse de se bùgù urguL Iu
grùdInuruI împùruLuIuI. Punù u nu se învoI cu grùdInuruI,
eI îsI puse o bùsIcù de vucù în cup, în cure îsI uscunse pùruI
ceI de uur.
GrùdInuruI îI învùLù cum sù Iucù bruzde, sù semene IIorI,
sù Ie rùsùdeuscù sI sù Ie îngrIjeuscù. SI îI Iuuse Iu ocII, cùcI
eru spIrL, sLII, coIeu, cum LrebuIe omuIuI, munù dreupLù, nu
uILcevu. ToLusI sIugIIe dIn curLeu împùrùLeuscù îI numIrù
cIeIes. SI, cIeIes în sus, cIeIes în jos, punù ce îI rùmuse
numeIe CIeIes.
GrùdInuruI împùrùLesc îmbùLrunIse Iu curLeu
împùruLuIuI. EI eru om desLoInIc, cu IrIcu IuI Dumnezeu sI
cInsLIL. SIujbu IuI de cùpeLenIe eru sù ducù în LouLù
dImIneuLu cuLe un mùnuncII de IIorI Iu ceIe LreI IeLe cure Ie
uveu împùruLuI.
¡mboInùvIndu-se grùdInuruI înLr-unu dIn zIIe, cIemù pe
urguLuI sùu sI îI spuse sù uIeugù dIn IIorIIe ceIe muI Iru-
mouse uLuLeu cuLe sù-I ujungù u Iuce LreI IegùLurI de IIorI sI
sù Ie ducù IeLeIor împùruLuIuI.
CIeIesuI se duse de cuIese IIorI sI Iùcu LreI IegùLurI, unu
muI mure, uILu mIjIocIe sI uILu muI mIcù. Pe ceu muI mure,
cure eru uIcùLuILù dIn IIorI ce începuse u se Lrece sI ubIu muI
mIrosInde, o deLe IeLeI împùruLuIuI ceu muI mure. ¡egùLuru
mIjIocIe cu IIorI ce eruu LocmuI în IIoure o deLe IeLeI ceIe
mIjIocII; Iurù IegùLuru ceu muI mIcù ce uveu IIorI numuI bo-
bouce, curI ucum se descIIdeuu, o deLe IeLeI ceIeI mIcI.
Cum deLe IIorIIe, o LuII d-u Iugu, sI se upucù de Iucru prIn
grùdInù.
¡eLeIe se mIrurù de uceusLu, sI cu LouLeIe se duserù Iu
împùruLuI sI-I urùLurù IIorIIe. ¡mpùruLuI cIemù pe grùdInur
sù-I spuIe ce noImù sù uIbù IIorIIe ce LrImIsese IeLeIor suIe.
GrùdInuruI se sperIe cund uuzI cù usu boInuv esLe cIemuL
Iu împùruLuI.
¡urù ducu se duse, cu InImu Lremurundù, sI uuzI de Iu
împùruLuI sIreLenIu cu IIorIIe, eI se dezvInovùLI sI spuse cù,
boInuv IIInd în uceu zI, LrImIsese pe urguL sù ducù IIorIIe.
CIemund sI pe CIeIes, eI, ducu venI, se upropIe cu sIIuIù
sI rùspunse:
- Sù LrùILI, IumInuLe împùruLe, înLru muILI unI! Cund um
cuIes IIorIIe sI um IùcuL uceIe mùnuncIIurI, n-um uvuL nIcI
un gund rùu, murLor mI-e Dumnezeu! cI um duL IIecùreIu
dIn domnILe IIorI ce Ie uruLù cure cum esLe.
- SI cum uI cuLezuL, Lu, un cIeIes cu LIne, sù IucI unu cu
usLu?
- ALuLu m-u LùIuL cupuI sI m-u dus mInLeu, IumInuLe
împùruLe, uLuLu um IùcuL. MùrIu Lu judecù sI Iù ce e cu drep-
LuI.
¡mpùruLuI rùmuse pe gundurI. EI, desI s-u înLrIsLuL, durù
muI muIL s-u bucuruL cù îI uduse umInLe ceeu ce LrebuIu sù
Iucù eI cu un pùrInLe.
ApoI LrImIse o pungù cu bunI urguLuIuI. AcesLu se duse
sI-I deLe grùdInuruIuI, sub cuvunL cù eI nu sLIe ce sù Iucù cu
eI, cu unuI ce ure de LouLe de uI sLùpunu-sùu.
Nu Lrecu muIL sI, vIInd o sùrbùLoure, împùruLuI cu LoLI
curLenII sI bùLrunII împùrùLIeI merse Iu bIserIcù. ¡nLre
bùLrunII sI credIncerII curLII eru sI grùdInuruI. NumuI IuLu
ceu mIcù rùmuse ucusù.
ArguLuI, vùzundu-se sIngur, descInse IruuI de pe Iungù
sIne, scouse dInLr-o nucù nIsLe IuIne de urumù, dIn ceIe Iu-
uLe de Iu zune, se gùLI bIne, InLrù în grùdInù, sunù IruuI sI
venI cuIuI înseIuL, dur neînIrunuL sI, punundu-I IruuI în cup,
urguLuI încùIecù sI prInse u-sI încurcu cuIuI prIn grùdInù.
¡ereusLru IeLeI de împùruL ceIeI mIcI du în grùdInù sI eu
vùzu LoL ce se peLrecu.
Dupù ce sLrIcù grùdInu, urguLuI se duse cu IuIgeruI Iu
bIserIcù, deLe cuIuI în munu unuI om ce sLu uIurù, cu sù I-I
LIe, sI eI InLrù în bIserIcù. AcI merse înIIpL Iu mIr, se pIoconI
în dreupLu, se pIoconI în sLungu sI IesI uIurù.
ToLI ceI dIn bIserIcù se mIrurù de dunsuI. Punù sI
împùruLuI zIceu cù nIcI eI nu muI vùzuse usu voInIc Irumos.
ArguLuI de Iu grùdInùrIe, cum IesI dIn bIserIcù, încùIecù sI
înLr-un suIIeL ujunse Iu grùdInu împùrùLeuscù sI descùIecù
sI poruncI cuIuIuI sù Iucù Iu Ioc LoL ceeu ce sLrIcuse. CuIuI se
puse sI numuIdecuL îndrepLù grùdInu sI o Iùcu sI muI
Irumousù de cum Iusese.
¡uLu împùruLuIuI ceu mIcù vedeu de Iu IereusLrù sI Lùceu.
Cund se înLourse de Iu bIserIcù, surorIIe ceIe muI murI zIse
ceIeI muI mIcI:
- Ce rùu uI IùcuL de n-uI venIL sI Lu Iu bIserIcù, cù u venIL
un Lunùr îmbrùcuL usu sI usu, u IùcuL usu sI usu, sI
numuIdecuL u pIecuL, de uu rùmus LoLI cu ocIII dupù eI.
¡uLu ceu mIcù uscuILu sI Lùceu.
Durù grùdInuruI, cund InLrù în grùdInù, sLùLu în Ioc sI se
mIrù. ApoI îsI încIIpuI eI cù pouLe d-uIu I se pure grùdInu
muI Irumousù, unde nu InLruse de muIL înLr-însu.
PesLe cuLvu LImp venI IurùsI o sùrbùLoure sI împùruLuI se
duse Iu bIserIcù IurùsI cu LouLù curLeu IuI. De usLù duLù IuLu
ceu mIcù se Iùcu boInuvù înLr-udIns, rùmuse ucusù sI se
puse Iu IereusLrù.
ArguLuI de uI grùdInùrIe scouse de usLù duLù nIsLe IuIne
de urgInL, scuLurù IruuI sI încùIecù pe cuI, cureIe venIse cuL
uI cIIpI. SI IurùsI încurcundu-I prIn grùdInù, o sLrIcù sI muI
rùu decuL înLuIu ourù sI IurùsI merse Iu bIserIcù, Iùcu cu sI
de-IuIL rund sI se înLourse ucusù, poruncI cuIuIuI sù dreugù
grùdInu, cureIe o Iùcu încù o duLù muI Irumousù decuL eru.
¡uLu împùruLuIuI ceu mIcù prIveu de Iu IereusLrù sI Lùceu.
¡I spuserù surorIIe, îI spuse mumù-su, îI spuse LuLù-sùu de
LunùruI ceI mundru ce venIse Iu bIserIcù sI despre cure nI-
menI nu sLIu de unde eru.
Eu uscuILu sI Lùceu.
MuI Lrecu ce Lrecu sI IurùsI, înLr-o sùrbùLoure mure,
împùruLuI merse Iu bIserIcù cu LoLI sIeLnIcII sùI sI cu LoLI
curLenII LInerI sI bùLrunI. SI de usLù duLù IuLu ceu mIcù u
împùruLuIuI se preIùcu cù esLe boInuvù sI rùmuse ucusù.
¡nLre curLenII împùruLuIuI curI merserù Iu bIserIcù eru sI
grùdInuruI, IIInd bùLrun, credIncIos sI vecII sIujbus uI
împùruLuIuI.
ArguLuI ceI cIeIes ducu se vùzu sIngur, scuLurù IruuI sI-sI
cIemù cuIuI. De usLù duLù scouse dIn gùouceu de nucù
runduI de IuIne ceI de uur, se gùLI Irumos, înIrunù cuIuI ce
venIse numuI înseIuL, îsI Iùsù pùruI de uur pe spuLe,
încùIecù, îsI încurcù cuIuI prIn grùdInù, pe cure o sLrIcù de
LoL, sI upoI se duse cu sI de-IuIL rund Iu bIserIcù, merse Iu
mIr, se pIoconI în dreupLu sI în sLungu sI IesI.
¡nLorcundu-se ucusù, poruncI cuIuIuI de Iùcu grùdInu de
LreI orI muI Irumousù decuL eru.
¡uLu împùruLuIuI îI vùzu sI cund IesI, sI cund se înLourse,
sI ceeu ce Iùcu, durù Lùceu.
Cund se înLourserù de Iu bIserIcù, împùruLuI sI LoLI cu LoL-
uI spuserù IeLeI ceIeI mIcI u împùruLuIuI mInuneu ce
vùzuserù.
- Ducu n-uI IosL sI Lu Iu bIserIcù, îI zIserù, sù II vùzuL cum
u venI uceI ¡ùL-¡rumos sLreIn, cu pùruI de uur, ce mundru
eru cund s-u upIecuL în dreupLu sI în sLungu Iu LoLI ceI dIn
bIserIcù sI cum u IesIL upoI, Iùrù sù buge pe nImenI în
seumù.
¡uLu împùruLuIuI se Iùceu cù uscuILù, durù Lùceu înLr-însu
sI rudeu înIunduL. VezI cù sLIu eu ce sLIu.
GrùdInuruI, ducu se înLourse de Iu bIserIcù sI vùzu
IrumuseLeu uIu de grùdInù ce Iùcuse cuIuI urguLuIuI, se LoL
Irecu Iu ocII sI nu-I veneu de Ioc sù creuzù. AsLu sù IIe
grùdInu, orI bu? sI credeu cù u rùLùcIL prIn uILù grùdInù. Nu
o muI cunosLeu. SI, vùzund pe urguL, îI înLrebù despre uceu
scIImbure; Iur urguLuI îsI cereu IerLùcIune, spuInd cù eI u
IùcuL ceeu ce învùLuse de Iu sLùpunu-sùu.
DurùmILe cund vùzu împùruLuI? Scouse sI deLe o pungù
de bunI grùdInuruIuI, penLru cù-I Iùcuse o grùdInù, de nu se
muI gùseu cu usLu Iu nIcI un împùruL.
SI muI Lrecund ce muI Lrecu, împùruLuI îsI uduse umInLe
de ceIe LreI mùnuncIIurI de IIorI. ALuncI se vorbI cu
împùrùLeusu cum sù Iucù sù-sI deu IeLeIe Iu cuseIe Ior.
Cum se uIIù de uceusLù IoLùrure împùrùLeuscù, începu u
venI peLILorI de pe Iu IeI de IeI de împùruLI. ¡eLeIe, udecù
ceu mure sI ceu mIjIocIe, îsI uIeserù cuLe un IecIor de
împùruL sI se duserù dupù bùrbuLII Ior.
¡uLu însù ceu mIcù nu voIu sù se mùrILe cu nIcI un cIIp.
Bu sù-I deu pe IecIoruI cuLùruI împùruL, bu pe uI cuLùruI;
usI! eu zIceu cù nu-I pIuce nIcI unuI. Ce sù Iucù bIeLuI
împùruL? Se sIùLuI cu boIerII sI gùsIrù cu cuIe sù sLeu IuLu
înLr-un prIdvor, cu un mùr de uur în munù, sù Lreucù LoLI
IIII de împùruLI sI de boIerI pe dInuInLeu eI, sI, pe cure îI vu
pIùceu, sù-I Ioveuscù cu mùruI.
Asu sI Iùcurù.
Trecurù IIII de împùruLI curII venIserù în peLIL, durù cu sù
Ioveuscù pe vreunuI bu.
Trecurù sI IIII de boIerI murI uI împùrùLIeI, durù cu sù
Ioveuscù pe vreunuI, nIcI gund n-uvu.
¡n ceIe muI de pe urmù Lrecurù LoLI LInerII bunI sI rùI dIn
împùrùLIe, sI dIn boIernusI sI dIn prosLIme, sI nIcI nu nu se
uILù Iu dunsII IuLu ce sLu cu mùruI în munù. Trecund sI ur-
guLuI de Iu grùdInùrIe, dIn înLumpIure, pe ucoIo, IuLu îI IovI
cu mùruI drepL în cup.
¡III de împùruLI sI de boIerI rùmuserù cu bùLuLI de Dum-
nezeu, cund vùzurù unu cu uceusLu.
¡mpùruLuI zIse cù LrebuIe sù IIe o greseuIù, sI poILI pe IIII
de împùruLI sI de boIerI sù muI Lreucù o duLù.
Trecurù LoLI cu LoLuI, sI nu IovI pe nImenI; zIse sI
cIeIesuIuI sù Lreucù, sI de usLù duLù LoL pe eI îI IovI.
¡mpùruLuI nu se puLeu învoI cu sù Iu IIe-su de bùrbuL un
usu om prosL sI poILI pe LouLù udunureu sù muI Lreucù o
duLù, cùcI, negresIL, LrebuIe sù IIe o greseuIù u IeLeI.
Trecurù sI u LreIu ourù, sI LoL pe urguLuI ceI cIeIes îI IovI
cu mùruI IuLu împùruLuIuI.
ALuncI împùruLuI, neuvund încoLro, deLe de bùrbuL IIe-seI
pe urguL, durù îI sI oropsI, gonIndu-I de Iu cusu IuI.
EI se duserù de Iu IuLu împùruLuIuI, cure îI oropsIse, cu
IucrùmIIe în ocII sI cu InImu smerILù, sI-sI uIeserù Ioc de
LruI un bordeI în cure LInuse împùruLuI nIsLe bIvoII. ApoI
uducundu-sI umInLe IuLu împùruLuIuI de ceeu ce Iùcuse în
grùdInù, îI îndemnù sù-sI cIeme cuIuI.
ArguLuI, gInereIe împùruLuIuI, Iùcu precum îI zIsese
soLIu, cIemù cuIuI sI-I poruncI sù-I Iucù nIsLe puIuLurI sub
pùmunL, Iùrù seumùn pe Iume. CuIuI nu înLurzIe sI Ie Iùcu
nIsLe puIuLurI înIrIcosuLe. Nu se gùseu Iu împùruLuI în cusù
ce se gùseu în puIuLurIIe Ior. SI bogùLII, sI scumpeLurI, sI LoL
ce uI poILIL se gùseu Iu dunsII.
SI muI Lrecund cuLunIcù vreme Iu mIjIoc, se pomenI
împùruLuI cu vesLe de Iu un uIL împùruL sù Iusù Iu rùzboI.
¡mpùruLuI cIemù în ujuLor pe gInerII sùI, IecIorII de
împùruLI, curII sI venIrù sI se Iùuduu cu IsprùvIIe ce uu sù
Iucù.
Cund venI vremeu u merge Iu rùzboI, IuLù cù se înIùLIse Iu
împùruLuI sI urguLuI, gInere uI sùu, sI ceru sù-I Iu sI pe
dunsuI Iu rùzboI, cù pouLe vu LùIu sI eI vrun vrùjmus.
¡mpùruLuI sI gInerII ceI murI îI înIrunLurù, zIcund sù-I
Iuse în puce, sù nu-I muI pourLe sI IuI grIju p-ucoIo. EI sLùruI
sI împùruLuI se îndupIecù sI poruncI sù-I deu sI IuI o
murLougù de cuI sI o rugInù de puIos.
ArguLuI încùIecù voIos sI pornI înuInLeu osLIIor. Cund
ujunse Iu o IùcovIsLe pe unde LrebuIu sù Lreucù, eI înnomoII
cuIuI sI începu sù-I buLù cu sù Iusù de ucoIo, durù în deserL.
Ajungundu-I împùruLuI cu gInerII ceI murI sI cu LouLù
ousLeu, Lrecu pe Iungù dunsuI cIùLInund dIn cup, Iurù osLusII
îsI dedeuu couLe sI rudeuu.
Dupù ce Lrecurù sI se depùrLurù de nu se muI vùzurù, ur-
guLuI scuLurù IruuI, sI IuLù cù înduLù sI-I sosI cuIuI. ¡I spuse
ce uveu de gund sù Iucù sI ceru povuLù. CuIuI îI învùLù ce sù
Iucù, cund vu II dInuInLeu vrùjmusuIuI. Dupù ce Iuù în cup
ce-I învùLù cuIuI, încùIecù sI pornI sI eI.
Ajungund Iu rùzboI sI vùzund pe uI sùI încùIeruLI cu
vrùjmusII, LocmuI cund ucesLIu eruu sù dovedeuscù pe so-
cru-sùu sI pe cumnuLII sùI, unde mI se rIdIcù de LreI
sLunjenI pe dusupru osLIIor sI zburù drepL Iu împùruLuI so-
cru-sùu, îI LùIe degeLuI cu IneIuI sI-I Iuù cu sIne. ApoI se
Iùsù usupru vrùjmusuIuI sI LùIu în curne vIe cu nemI-
IosLIvIre, înLocmuI cu un muncILor vrednIc cund Lruge cu
cousu nemIIuIL.
¡ur cund îI înLeLeu vrùjmusuI, cuIuI se urcu cu IuIgeruI în
sus sI se LIneu bIne de coumu IuI. ApoI cund se Iùsu în jos,
LùIu cum sLIu eI în Iegeu IuI sù LuIe. Asu, vezI, îI învùLuse
cuIuI.
De LreI orI se urcuse în sus, cund nùvùIIse vrùjmusuI
usupru IuI, sI de LreI orI se Iùsuse cu un vurLej usupru ousLeI
vrùjmùsesLI. ¡u IIecure duLù cùdeuu d-u sLungu sI d-u
dreupLu IuI cu grùmudu sI Iùceu uIILI, uIILI pe unde mergeu.
în muI puLIn cu de cund mù upucuI sù vù povesLesc, mor-
mune de morLI se vedeu pe unde Lrecuse eI.
Asu spuImù grozuvù bùgù eI în InImIIe vrùjmusuIuI, încuL
prInse u IugI, Iur eI u-I gonI sI u-I LùIu cu pe nIsLe vILe.
¡mpùruLuI socru rùmuse înmùrmurIL cund vùzu uLuLu
vrednIcIe. Dupù Iugu vrùjmusuIuI, eI sLùLu IocuIuI sI
muILumI IuI Dumnezeu cù Ie-u LrImes pe îngeruI sùu de I-u
scùpuL dIn munu dusmunuIuI, cure vreu sù-I pIurzù, sI muI
muILe nu.
ArguLuI, gInereIe împùruLuIuI, dupù ce-I munLuI, se
înLourse înuInLeu IuI, deLe drumuI cuIuIuI sùu, încùIecù Iurù
pe murLougu ce-I duse împùruLuI sI se cIInuIu u IesI dIn
nomoI.
¡mpùruLuI se înLorceu cu voIe bunù de Iu ousLe sI dund
pesLe dunsuI înnomoIIL încù în noroI, poruncI Iu vro doI
osLusI de-I scouse d-ucoIo.
SI ujungund ucusù, gInereIe împùruLuIuI ceI cIeIes spuse
nevesLe-seI ce Iùcu. Eu se bucuru dIn LouLù InImu.
TouLù ousLeu vorbeu de îngeruI DomnuIuI cure Ie dùduse
uLuLu ujuLor sI-I semuIu cu sLrùInuI cure venIse Iu bIserIcù.
¡nsusI împùruLuI bùnuIu uceusLu, sI ur II dorIL cu sù-I muI
înLuIneuscù o duLù, sù-I muILumeuscù. Durù Iu-I de unde nu
e.
MuI Lrecund ce muI Lrecu, împùruLuI ujunse de orbI. ToLI
vrucII se udunurù sI-I dùdurù IeucurI, durù nIcI uneIe dIn
buruIeneIe Ior nu-I durù înde bIne. VrùjILoureIe puserù upù
Iu sLeIe sI-I uduserù sI-I descunLurù, LoL însù ce puneu Iu
ocII muI rùu îI Iùceu, durù muI bIne de Ioc. ¡n ceIe dIn urmù
un cILILor de sLeIe sI vrucI mure Iu udus cu muILù cIeILuIuIù
dIn LùrI sLreIne, sI ucesLu spuse cù punù cund împùruLuI nu
vu uveu IupLe de pusùre de pesLe upu ¡ordunuIuI cu cure sù
se ungù Iu ocII, nu-I vu venI vùzuI.
ALuncI puse împùruLuI oumenI sù sLrIge prIn LouLù
împùrùLIu cù cIne se vu gùsI sù uducù IupLe de pusùre de
presLe upu ¡ordunuIuI, uceIu sI sLIe cu bunù încredInLure cù
vu dobundI cuI împùrùLesc sI jumùLuLe împùrùLIu. Durù
sLrIgurù de surdu, cùcI nu se gùsI nImenI cureIe sù se
însùrcIneze cu uceusLù sIujbù.
GInerII împùruLuIuI ceI murI, ducu vùzurù usu, se Iegurù
cù eI vor uduce IupLeIe LrebuIncIos sI încùIecurù pe cuI bunI
împùrùLesLI, Iuurù cu dunsII sIujILorI sI bunI. UmbIurù eI,
cùLurù sI nu puLurù uIIu ce cùLuu. ¡n ceIe dIn urmù deLe
pesLe un înseIùLor, cureIe Ie deLe IupLe cu LoL IupLeIe sI Ie
Iuurù o muILIme de bunI. EI se înLourse cu bucurIe Iu cusu
socruIuI Ior.
¡n uceeusI vreme sI gInereIe împùruLuIuI, urguLuI, pIecù
dupù IupLe de pusere. EI scuLurù IruuI sI înduLù sI venI bId-
IvIuI IuI. ¡I spuse ce voIu, sI cuIuI îI rùspunse:
- Ce e muI Iesne, sLùpune; cùcI ucoIo IocuIesc sI eu.
¡ncùIecù sI pornI. Dupù ce ujunse, Iuù IupLe de pusere de
presLe ruuI ¡ordunuIuI sI în cuLevu zIIe se înLourse ucusù,
cum LoL oduLù cu cumnuLII sùI.
AcesLIu merserù Iu împùruLuI, îI uduserù IupLe de uI Ior,
cu cure deLe pe Iu ocII împùruLuI sI rùmuse cu înLuI, orb cu
LoLI orbII. Nu-I IoIosI nImIc. Merse sI urguLuI sI-I uduse sI eI
IupLe, durù udevùruL IupLe de pusere de presLe ruuI ¡ord-
unuIuI. ¡mpùruLuI nu preu voIu sù deu pe Iu ocII. Dupù
sLùruInLu împùrùLeseI sI u sIeLnIcIIor, se îndupIecù sI se un-
se. Cum puse Iu ocII IupLe de ucesLu, bùgù de seumù cù
vede cu prIn sILù. MuI deLe o duLù, vùzu cu prIn cIur; cund
se unse sI u LreIu ourù, vùzu IumInuL cu LoLI oumenII.
¡mpùruLuI IerLù pe urguL de IupLu IuI de muI-nuInLe.
GInereIe sùu ceI mIc, ducu vùzu usu, rugù sI eI pe împùruLuI
sù vIe sù Ie vuzù IocuInLu. ¡mpùruLuI se îndupIecù sI merse.
Cund ujunse ucoIo, ce sù-I vuzù ocIII? Ce nu eru în puI-
uLurIIe IuI eru în IocuInLu gInereIuI sùu ceI muI mIc.
Vùzund mIrureu de cure eru coprIns împùruLuI, gInereIe
sùu ceI muI mIc se încumeLù sI zIse:
- Eu sunL, mùrILe împùruLe, ceI ce um venIL de LreI orI în
bIserIcù.
¡mpùruLuI uruncù LInLù ocIII Iu eI.
- Eu sunL ceI ce LI-um IùcuL grùdInu ceu Irumousù.
¡mpùruLuI purcù nu-I veneu sù creuzù spuseIor IuI.
- Eu sunL, muI zIse, ceI ce v-um scùpuL în rùzboI dIn
munu neIegIuILIIor ce se scuIuserù sù Le rùpuIe.
¡mpùruLuI rùmuse sLuIpIL de mIrure. ApoI, muI vIIndu-sI
în IIre, îI zIse:
- Cum poLI dovedI zIseIe LuIe?
ALuncI gInereIe sùu ceI mIc IesI uIurù, scuLurù IruuI,
scouse IuIneIe de uur dIn gùouceu de nucù unde Ie pùsLru,
se gùLI Irumos, îsI Iùsù pùruI pe spuLe, încùIecù pe cuI sI,
urùLund împùruLuIuI degeLuI cu IneIuI, zIse:
- ¡uLù, mùrILe împùruLe, dovezIIe zIseIor meIe.
SI începu u încurcu cuIuI prIn curLeu împùruLuIuI. PùruI
sùu ceI de uur sI IuIneIe cu cure eru îmbrùcuL sLrùIuceu cu
soureIe.
¡mpùruLuI, uILundu-se Iu dunsuI, LoL puneu munu Iu ocII,
Iùcundu-sI umbrù. VezI cù se Lemeu sù nu orbeuscù încù o
duLù.
EI Iùudù pe IIe-su penLru cù-sI uIesese un usemeneu
bùrbuL.
- SI uI II puLuL oure crede d-Lu, LuLù, rùspunse IuLu ceu
mIcù, cù us II puLuL sù-mI uIeg de bùrbuL pe unuI cure sù
Iucù LuLùIuI meu, împùruL, rusIne în Iume?
ALuncI împùruLuI, sI bùLrun IIInd, se coborî dIn scuunuI
împùrùLIeI, pe cure se urcù gInereIe sùu ceI mIc. SI
împùrùLIrù în puce sI în IInIsLe punù ce LrùIrù.
¡urù eu încùIecuI p-o seu eLc.
1±. Iút-Iromos co púrol de uor
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù înLr-o pusLIe mure un pusLnIc, sI peLreceu
sIngur sIngureI. VecInII sùI eruu IIureIe pùdurIIor. SI usu eru
de bun Iu Dumnezeu, încuL LouLe dobILouceIe I se încIInuu,
cund se înLuIneuu cu dunsuI.
¡nLr-unu dIn zIIe se duse pusLnIcuI pe murgIneu gurIeI,
cure curgeu pe-uproupe de coIIbu IuI, sI IuLù vùzu cù vIne pe
upù un sIcrIus smoIIL sI încIeIL bIne, sI uuzI un orùcùIL de
copII IesInd dInLr-însuI.
SLùLu puLIn de cugeLù sI, dupù ce Iùcu rugùcIune, InLrù în
upù sI Lruse cu o prùjInù sIcrIusuI Iu murgIne. Cund
descIIse, ce sù vuzù în eI? Un copIIus cu de vro douù IunI; îI
scouse dIn sIcrIu sI cum îI Iuù în bruLe Lùcu.
AcesL copII uveu un buIer uLurnuL de guL. SI, ducù îI Iuù,
vùzu cù înLr-însuI eru o scrIsoure, o ceLI sI uIIù cù copIIuI de
IuLù esLe IepùduL de o IuLù mure de împùruL, cure uIunecuse
sI eu în vuIurIIe IumeI sI, cure, de IrIcu pùrInLIIor, Iepùdù
copIIuI, îI puse în secrIus sI-I duse drumuI pe gurIù,
Iùsundu-I în sLIreu IuI Dumnezeu.
PusLnIcuI voIu dIn LouLù InImu sù creuscù pruncuI ce-I
LrImIsese Dumnezeu, durù cund se gundI cù n-ure cu ce sù-I
Irùneuscù îI podIdI un pIuns de nu se muI puLeu sIursI.
Cùzu în genuncIe sI se rugù IuI Dumnezeu, sI o! mInune!
deoduLù rùsùrI, mùre, dInLr-un coIL uI cIIIIeI suIe o vILù, sI
numuIdecuL crescu sI se înùILù, punù Iu sLreusInu cuseI.
PusLnIcuI cùuLù Iu dunsu sI vùzu sLrugurI, unII copLI, uILII
purguILI, uILII ugurIdù sI uILII LocmuI în IIoure; înduLù Iuù sI
deLe copIIuIuI, sI vùzund cù-I mùnuncù, se bucurù dIn LoL
suIIeLuI IuI sI muILumI IuI Dumnezeu. Cu sLrugurI crescu
copIIuI punù ce începu sù mùnunce sI cuLe uILcevu.
¡urù ducu se muI mùrI copIIuI, pusLnIcuI se upucù sI-I
învùLù sù cILeuscù, sù udune rùdùcInI cu sù se Irùneuscù sI
sù umbIe Iu vunuL.
Dur înLr-o zI cIemù pusLnIcuI pe copII sI-I zIse:
- ¡ùLuI meu, sImL cù sIùbesc dIn ce în ce; sunL bùLrun,
precum mù vezI, uIIù durù cù de uzI în LreI zIIe mù duc pe
Iumeu ceuIuILù. Eu nu sunL LuLùI Lùu ceI udevùruL, cI Le-um
prIns pe gurIù, unde eruI duL sI pus înLr-un sIcrIus de
mumù-Lu, cu sù nu se dovedeuscù IupLu su ceu de rusIne,
IIIndcù eru IuLù de împùruL.
Ducù voI udormI somnuI ceI de vecI, cure o sù-I cunosLI
cund veI vedeu cù LoL LrupuI meu ure sù IIe rece cu gIIuLu,
umorLIL sI Leupùn, sù bugI de seumù cù o sù vInù un Ieu. Sù
nu Le sperII, druguI LuLeI, IeuI îmI vu Iuce groupu, sI Lu veI
Lruge pùmunL pesLe mIne; de mosLenIre n-um ce sù-LI Ius
decuL un Iruu de cuI. Dupù ce veI rùmuneu sIngur, sù Le suI
în pod, sù IeI IruuI, sù-I scuLurI, sI înduLù vu venI un cuI sI Le
vu învùLu ce sù IucI.
Dupù cum zIsese bùLrunuI usu se sI înLumpIù.
A LreIu zI pusLnIcuI, Iuundu-sI rùmus bun de Iu IIuI sùu
ceI de suIIeL, se cuIcù sI udormI somnuI ceI Iung.
ApoI înduLù venI un Ieu grouznIc, nevoIe mure! sI venI
rùcnInd, cum vùzu pe bùLrun morL, îI sùpù groupu cu
gIIureIe, Iurù IIuI îI îngropù sI rùmuse ucoIo LreI zIIe sI LreI
nopLI pIungund Iu mormunL.
ApoI Ioumeu îI deLe în sLIre cù eI vIuzù încù; se scuIù de
pre mormunL cu InImu zdrobILù de durere sI de înLrIsLure,
se duse Iu vILù, sI cu mure muInIre vùzu cù se uscuse;
uLuncI îsI uduse umInLe de vorbeIe bùLrunuIuI sI se suI în
pod, unde gùsI IruuI; îI scuLurù sI IuLù cù venI un soImuIeun
urIpuL sI, sLund înuInLe-I, zIse:
- Ce poruncesLI, sLùpune?
CopIIuI spuse cuIuIuI dIn cuvunL în cuvunL LouLù sIrILenIu
cu mourLeu bùLrunuIuI sI udùogù:
- ¡uLù-mù uIceu sIngur. Dumnezeu mI-u IuuL pe LuLùI ce-
mI dedese, rùmuI Lu cu mIne, durù sù mergem înLr-uILù
purLe, unde sù ne Iucem o coIIbù: uIcI, Iungù-ucesL
mormunL, nu sLIu de ce, dur îmI LoL vIne sù pIung.
- Nu usu, sLùpune, îI rùspunse cuIuI, noI o sù ne ducem sù
IocuIm unde sunL muILI oumenI cu dumneuLu.
- Cum? înLrebù bùIuLuI, sunL muILI oumenI cu mIne sI cu
LuLu? SI o sù LrùIm cu dunsII?
- NegresIL, îI rùspunse cuIuI.
- ALuncI, ducu e usu, muI înLrebù copIIuI, de ce nu vIn eI
pe Iu noI?
- EI nu vIn, îI muI zIse cuIuI, IIIndcù n-uu ce cùuLu p-ucI,
LrebuIe sù mergem noI Iu dunsII.
- Sù mergem, rùspunse copIIuI cu bucurIe.
¡ur ducu îI spuse cù LrebuIe sù IIe îmbrùcuL, IIIndcù
ceIIuILI oumenI nu îmbIù usu goI, bùIuLuI rùmuse cum pe
gundurI; sI cuIuI îI zIse sù buge munu în urecIeu IuI ceu
sLungù sI dupù ce bùgù munu scouse nIsLe IuIne pe cure Ie
îmbrùcù, cIudIndu-se cù nu sLIu cum sù Ie înLrebuInLeze;
cuIuI îI învùLù, sI upoI copIIuI încùIecù pe dunsuI sI pornI.
Dupù ce ujunse în orusuI ceI muI de uproupe sI se vùzu
înLru muILImeu uIu de oumenI, IurnIcund în sus sI în jos, se
cum spùImunLù copIIuI de uLuLu zgomoL, sI îmbIu LoL cu
IrIcù, mIrundu-se de IrumuseLeu cuseIor sI de LoL ce vedeu;
bùgù însù de seumù cù IIecure Iucru-sI ure runduIuIu su.
Durù cuIuI, îmbùrbùLundu-I, îI zIse:
- VezI, sLùpune, uIcI LouLe sunL cu surLuI Ior; de uceeu Lre-
buIe sù sLII sù-LI IucI sI Lu un cùpùLuI.
SI, dupù ce sezu ucoIo cuLevu zIIe, muI dedundu-se cu
Iumeu sI muI obIsnuIndu-se u LrùI în IuIeLuI ce înùbusesLe
oruseIe, pIecù Iuundu-sI cuIuI cu sIne sI se duse, sI se duse,
punù ce ujunse pe LùrumuI unor zune.
Ajungund Iu zune, curI eruu în numùr de LreI, cùuLù sù se
buge urguL Iu dunseIe; usu îI sIùLuI cuIuI sù Iucù.
ZuneIe deoucumduLù nu preu voIuu sù-I Iu în sIujbù, durù
se îndupIecurù Iu rugùcIunIIe IuI sI-I prIImIrù.
CuIuI udeseu veneu pe Iu domnuI sùu, sI înLr-o zI îI zIse sù
buge de seumù, cum cù în unu dIn cuse zuneIe uveuu o buIe,
cù uceu buIe, Iu cuLIvu unI, înLr-o zI IoLùruLù, curge uur, sI
cIne se scuIdù înLuI uceIuIu I se Iuce pùruI de uur.
¡I muI spuse sù vuzù cù înLr-unuI dIn LronurIIe cuseI
zuneIe uveuu o IegùLurù cu LreI rundurI de IuIne, pe cure Ie
pùsLruu cu îngrIjIre.
BùIuLuI bùgù Iu cup LouLe zIseIe cuIuIuI sI, de cuLe orI uveu
cuLe cevu greu de IùcuL, cIemu cuIuI sI-I du ujuLor.
ZuneIe îI duse voIe sù îmbIe prIn LouLe cuseIe, sù
dereLece, sù scuLure, sù mùLure, dur numuI în cùmuru cu
buIe sù nu InLre. ¡nsù eI cund IIpseuu eIe d-ucusù InLru sI Iuu
umInLe Iu LouLe cuLe îI zIceu cuIuI. OcII sI IegùLuru cu
IuIneIe puse cu îngrIjIre înLr-un Lron.
¡nLr-o zI zuneIe pIecurù Iu o sùrbùLoure, Iu uILe zune sI
uvurù grIje sù porunceuscù urguLuIuI, cu în mInuLu ce vu
uuzI zgomoL în cùmùruLu cu buIu, sù rupù o sIndrIIù dIn
sLreusInu cuseI, cu sù deu de sLIre sI sù se înLourcù de
degrubù, IIIndcù eIe sLIuu cù e uproupe sù înceupù u curge
uceusLù upù de uur.
¡IuI pusLnIcuIuI pundeu sI cund vùzu mInuneu usLu
cIemù numuIdecuL pe cuI. CuIuI îI zIse sù se scuIde; sI eI usu
Iùcu.
¡esInd dIn buIe, eI Iuù IegùLuru cu IuIneIe, sI o pornI Iu
sùnùLousu cùIure pe cuIuI IuI ceI cu urIpI, cu cure zburu cu
vunLuI sI se duceu cu gunduI. Cum cùIcù pesLe pruguI porLII,
începu cuseIe, curLeu sI grùdInu u se cuLremuru sI u urIu usu
de grouznIc, încuL se uuzI punù Iu zune sI zuneIe înduLù se
înLourserù ucusù.
Ducu vùzurù cù urguLuI IIpsesLe sI IuIneIe nu sunL Iu IocuI
Ior, se Iuurù dupù dunsuI; sI-I urmùrIrù dIn Ioc în Ioc punù
ce, cund eru sù puIe munu pe dunsuI, eI Lrecu IoLureIe Ior,
sI upoI sLùLu.
Cum îI vùzu zuneIe scùpuL, se cùLrùnIrù de necuz, cù nu
puLurù sù-I prInzù. ALuncI eIe îI zIserù:
- AI! IecIor de IeIe ce mI-uI IosL, cum de ne umùgIsI?
AruLù-ne, mùcur, sù-LI vedem pùruI.
SI rùsIIrundu-sI pùruI pe spInure, eIe se uILuu cu jInd Iu
dunsuI, sI II se scurgeuu ocIII. ApoI zIserù:
- Asu pùr Irumos nIcI noI n-um muI vùzuL! ¡II sùnùLos,
durù încuI Iù bunùLuLe de ne dù IuIneIe!
EI însù nu voI, cI Ie oprI sI Ie Iuù în IocuI sImbrIeI ce uveu
sù Iu de Iu zune.
De ucI se duse înLr-un orus, îsI puse o bùsIcù de cIrvIs în
cup, sI merse de se rugù de grùdInuruI împùruLuIuI cu sù-I
prIImeuscù urguL Iu grùdInu împùrùLeuscù. GrùdInuruI nu
preu voIu sù-I uscuILe, durù dupù muILù rugùcIune îI prIImI,
îI puse sù Iucreze Iu pùmunL, sù cure upù, sù ude IIorIIe, îI
învùLù sù cureLe pomII de omIzI sI bruzdeIe de buruIenI.
¡ùL-¡rumos Iuu în cup LoL ce-I învùLu grùdInuruI, sLùpunuI
sùu.
¡mpùruLuI uveu LreI IeLe: sI usu muILù grIje îI duse LrebIIe
împùrùLIeI, încuL uILuse de IeLe cù LrebuIe sù Ie mùrILe.
¡nLr-unu dIn zIIe, IuLu ceu muI mure se vorbI cu surorIIe
eI cu sù ducù IIecure cuLe un pepene uIes de dunsu Iu musu
împùruLuIuI.
Dupù ce împùruLuI se puse Iu musù, venIrù sI IeLeIe sI ud-
use IIecure cuLe un pepene pe LIpsII de uur sI îI puserù
dInuInLeu împùruLuIuI.
¡mpùruLuI se mIrù de uceusLù IupLù sI cIemù sIuLuI
împùrùLIeI sù-I gIIceuscù ce pIIdù sù IIe usLu.
Adunundu-se sIuLuI, LùIurù pepenII sI, dupù ce vùzurù cù
unuI se cum Lrecuse, uI doIIeu eru LocmuI bun de muncuL sI
uI LreIIeu duse în copL, zIse:
- ¡mpùruLe, sù LrùIesLI muILI unI; pIIdu usLu însemneuzù
vursLu IeLeIor mùrIeI LuIe, sI cù u sosIL LImpuI cu sù Ie duI Iu
cusu Ior.
ALuncI împùruLuI IoLùrî sù Ie mùrILe. DeLe, decI, sIurù în
Lurù de uceusLù IoLùrure sI cIIur de u douu zI începurù u
venI peLILorI de Iu cuLure sI de Iu cuLure IecIor de împùruL.
¡urù dupù ce IuLu ceu muI mure îsI uIese mIre pre un IIu
de împùruL, cure-I pùru muI Irumos, se Iùcu mure nunLù
împùrùLeuscù. SI dupù ce se sIursI veseIIIIe, pIecurù
împùruLuI cu LouLù curLeu cu sù peLreucù pre IIIcù-su punù
Iu IoLureIe împùrùLIeI suIe. NumuI IIIcu împùruLuIuI ceu
muI mIcù rùmuse ucusù.
¡ùL-¡rumos, urguLuI de Iu grùdInù, vùzund cù sI
grùdInuruI se dusese cu uIuIuI, cIemù cuIuI, încùIecù, se
îmbrùcù cu un rund de IuIne dIn ceIe IuuLe de Iu zune, pe
cure eru cumpuI cu IIorIIe sI, dupù ce-sI Iùsù pùruI sùu de
uur pe spuLe, începu u uIergu prIn grùdInù în LouLe pùrLIIe,
Iùrù sù II bùguL de seumù cù IIIcu împùruLuIuI îI vede de pe
IereusLrù, cùcI oduIu eI du în grùdInù.
CuIuI cu ¡ùL-¡rumos sLrIcù LouLù grùdInu sI, cund vùzu cù
veseIIu IuI Iùcuse pugubù, descùIIcù, se îmbrùcù cu IuIneIe
suIe de urguL sI începu u drege ceeu ce se sLrIcuse.
Cund venI ucusù grùdInuruI sI vùzu sLrIcùcIuneu ce se
Iùcuse, se Iuù de gundurI; începu u cerLu pe urguL de ce n-u
îngrIjIL de grùdInù, sI eru uLuL de supùruL, cuL p-ucI eru sù-I
sI buLù.
Durù IIIcu împùruLuIuI, cure prIveu de Iu IereusLrù LouLe
ucesLe, ceru grùdInuruIuI sù-I LrImILù nIsLe IIorI.
GrùdInuruI Iùcu ce Iùcu sI udunù de prIn coILurI cuLevu
IIorIceIe, Ie Iegù sI Ie LrImIse împùrùLeseI ceIeI mIcI. Eu,
ducu prIImI IIorIIe, îI deLe un pumn de bunI sI-I LrImIse
rùspuns sù IerLe pe bIeLuI urguL, cù nu esLe eI de vInù.
ALuncI grùdInuruI, veseI de un dur usu de Irumos, îsI
puse LouLe sIIInLeIe, sI în LreI sùpLùmunI Iùcu grùdInu Iu Ioc,
cu sI cum nu s-ur II înLumpIuL nImIc înLr-însu.
Nu muIL dupù uceusLu, IuLu împùruLuIuI ceu mIjIocIe îsI
uIese sI eu un IecIor de împùruL, sI-I Iuù de bùrbuL. VeseIIIIe
LInurù cu sI Iu sorù-su ceu mure; Iurù Iu sIursILuI veseIIIIor o
peLrecu sI pe dunsu împùruLuI punù Iu IoLureIe împùrùLIeI
suIe. ¡uLu ceu mIcù u împùruLuIuI nu se duse, cI rùmuse
ucusù, preIùcundu-se de usLù duLù cù esLe boInuvù.
ArguLuI grùdIneI, cum se vùzu Iurù sIngur, vru sù se
veseIeuscù sI eI cu LoLI sIujILorII curLeI; însù, IIIndcù eI nu se
puLeu veseII decuL cu bIdIvIuI sùu, îsI cIemù cuIuI, se
îmbrùcù cu uILe IuIne: ceru cu sLeIeIe, îsI Iùsù pùruI pe
spuLe, sI cùIcù LouLù grùdInu.
Cund bùgù de seumù cù Iurù Iùrumuse LoLuI, se îmbrùcù
cu IuIneIe suIe ceIe prousLe, sI bocIndu-se începu sù dreugù
ceeu ce sLrIcuse.
Cu sI deuIL rund, grùdInuruI voInd sù-I curpeuscù, Iu oprIL
de IuLu ceu muI mIcù u împùruLuIuI, cure ceruse IIorI,
LrImILundu-I sI doI pumnI de bunI, sI vorbù sù nu se uLIngù
de urguL, neIIInd eI vInovuL. GrùdInuruI se puse Iurù pe
muncù sI dùdu grùdInu guLu în puLru sùpLùmunI.
¡mpùruLuI Iùcuse o vunùLoure mure sI, IIIndcù scùpuse de
o mure prImejdIe, rIdIcù un cIIosc în pùdureu uceeu, sI
cIemuse, cu sù serbeze munLuIreu su, pre LoLI boIerII sI
sIujILorII curLeI Iu o musù înIrIcosuLù ce pregùLIse ucoIo.
ToLI curLenII se duserù Iu cIemureu împùruLuIuI, numuI
IIIcu su rùmuse.
¡ùL-¡rumos, vùzundu-se Iurù sIngur, cIemù cuIuI sI
voInd sù se veseIeuscù sI dunsuI, îmbrùcù IuIneIe: cu
soureIe în pIepL, Iunu în spuLe sI doI IuceIerI în umerI, îsI
Iùsù pùruI de uur pe spuLe, încùIecù cuIuI sI-I încurcù prIn
grùdInù.
ALuL se sLrIcuse grùdInu, încuL nu muI eru cIIp de u o
drege. ¡ur ducu vùzu uceusLu eI, începu u se LunguI, se
îmbrùcù IuLe cu IuIneIe IuI ceIe de urguL, sI nu sLIu de unde
sù înceupù meremeLuI.
MunIu grùdInuruIuI Lrecu orIce IoLure, cund venI sI vùzu
uceu mure prùpùdenIe. Durù cund voI sù-I deu pe IoI penLru
cù nu îngrIjIse de grùdInù, IIIcu împùruLuIuI îI ceru IIorI, de
Iu IereusLrù.
GrùdInuruI du dIn coIL în coIL sI nu sLIu ce sù Iucù; în ceIe
muI de pe urmù, cùLù sI muI gùsI vreo douù IIorIceIe cure
ubIu scùpuse de copILeIe cuIuIuI cu urIpI, I Ie LrImIse, sI IuLu
de împùruL îI poruncI sù IerLe pe bIeLuI urguL, penLru cure îI
sI dùdu LreI pumnI de guIbenI.
Se upucù de croI dIn nou, sI în suse sùpLùmunI ubIu puLu
Iuce cevu cure sù muI semene u grùdInù, Iur urguLuIuI îI
IùgùduI o sunLù de bùLuIe, sor' cu mourLeu, de s-o muI
înLumpIu unu cu usLu, sI sù IIe sI gonIL.
¡mpùruLuI se Iuuse de gundurI vùzund pe IIIcù-su LoL
LrIsLù. Eu ucum nu muI voIu sù Iusù uIurù nIcI dIn cusù.
HoLùrî durù sù o mùrILe sI începu u-I spune de cuLure sI
cuLure IIu de împùruL. Eu nu voIu sù uudù de nIcI unuI.
¡ur ducu vùzu usu împùruLuI, udunù Iurù sIuLuI sI boIerII
sI îI înLrebù ce sù Iucù? UnuI dIn boIerI îI zIse sù Iucù un
IoIsor cu pourLu pe dedesubL, pe unde sù Lreucù LoLI IIII de
împùruL sI de boIerI, sI pe cure-I vu uIege IuLu, sù-I Ioveuscù
cu un mùr de uur ce-I vu LIne în munù,ÊsI dupù uceIu s-o
deu împùruLuI.
Asu se sI Iùcu. Se deLe sIurù în Lurù cù esLe IoLùrureu
împùruLuIuI sù se udune mIc sI mure sI sù Lreucù pe sub
pourLù.
ToLI Lrecurù, durù nu IovI nIcI pe unuI. MuILI credeu cù
IuLu n-ur voI sù se mùrILe. ¡nsù un boIer bùLrun, LrecuL sI
prIn cIur sI prIn durmon, d-ùIu cure uuzIse, vùzuse sI pùLIse
muILe, zIse sù Lreucù sI oumenII curLII; Lrecu sI grùdInuruI,
sI bucùLuruI ceI mure sI vùLuIuI, sI sIugIIe, sI vIzILIII, sI LoLI
rundusII, dur geubu, IuLu nu IovI nIcI pe unuI.
Se Iùcu înLrebure ducu n-u muI rùmus cInevu neLrecuL, sI
se uIIù cù u muI rùmus un prùpùdIL de urguL de Iu
grùdInùrIe, cIeIes sI dosùdIL de n-ure seumùn pe Iume.
- Sù Lreucù sI ucesLu, zIse împùruLuI.
ALuncI cIemù sI pe urguLuI ceI cIeIes sI-I zIse sù Lreucù sI
dunsuI, dur eI nu cuLezu; upoI cum cu curuIuIù, cum cu sIIu,
Iu nevoIL sù Lreucù sI, ducu Lrecu, IuLu îI IovI cu mùruI.
ArguLuI începu u LIpu sI u IugI, LInundu-se cu muInIIe de
cup zIcund cù I-u spurL cupuI.
¡mpùruLuI, cum vùzu ceIe înLumpIuLe, zIse:
- AsLu nu se pouLe! esLe o greseuIù! IuLu meu nu e de
crezuL sù II uIes LocmuI pe cIeIesuI ùsLu.
Nu puLeu, vezI, sù se învoIuscù împùruLuI u du pe IIe-su
dupù urguL, desI îI IovIse IuLu cu mùruI.
ALuncI puse de u douu ourù sù Lreucù Iumeu sI de u douu
ourù IIIcù-su IovI cu mùruI în cup pe cIeIes, cure IurùsI IugI
LInundu-se cu muInIIe de cup sI LIpund.
¡mpùruLuI, pIIn de muInIre, Iurù îsI Iuù vorbu înupoI, sI
puse de u LreIu ourù sù Lreucù LouLù Iumeu.
Ducu vùzu sI vùzu împùruLuI cù sI d-u LreIu ourù LoL pe
cIeIes îI IovI IuLu, s-u pIecuL Iu sIuLuI împùrùLIeI, sI I-u duL
IuI pe IIIcù-su.
NunLu se Iùcu cum pe uscuns, sI împùruLuI upoI îI oropsI
pe umundoI, sI nu muI voI sù sLIe sI sù uuzù de dunsII; uLuLu
numuI cù de sIIù, de mIIù, îI prIImI sù IocuIuscù în curLeu
puIuLuIuI.
Un bordeI înLr-un coIL uI curLII II se deLe spre IocuInLù,
Iur urguLuI se Iùcu sucugIuI curLII.
TouLe sIugIIe împùruLuIuI rudeuu de dunsuI sI LouLe
murdùrIIIe Ie uruncu pe bordeIuI IuI. ¡nùunLru însù cuIuI ceI
cu urIpI Ie udusese IrumuseLIIe IumII; nu eru în puIuLurIIe
împùruLuIuI ceeu ce eru în bordeIuI IuI.
¡III de împùruL, curII venIserù în peLIL Iu IIIcu ceu mIcù, se
îmbuInurù de rusIneu ce pùLIse, penLru cù IIIcu împùruLuIuI
uIesese pe cIeIes sI se învoIrù înLre dunsII cu sù porneuscù
ousLe mure împoLrIvu IuI.
¡mpùruLuI sImLI mure durere cund uuzI IoLùrureu vec-
InIIor sùI, însù, ce sù Iucù? se pregùLI de rùzboI, sI nIcI cù
uveu încoLro.
AmundoI gInerII împùruLuIuI se scuIurù cu ousLe sI venIrù
în ujuLoruI socruIuI Ior. ¡ùL-¡rumos LrImIse sI eI pe soLIu su
cu sù rouge pe împùruLuI u-I du voIe sù meurgù sI eI Iu
bùLuIe.
- Du-Le dInuInLeu meu, nesocoLILo; IIIndcù, IuLù, dIn prI-
cInu Lu mI se Lurburù IInIsLeu; nu muI voI sù vù vùz în ocIII
meI, nemernIcIIor ce sunLeLI.
Durù, dupù muI muILe rugùcIunI, se îndupIecù, sI poruncI
sù-I Iuse sù cure sI eI mùcur upù penLru osLIre.
Se pregùLIrù sI pornIrù.
¡ùL-¡rumos, cu IuIneIe IuI prousLe sI cùIure pe o
murLougù scIIoupù, pIecù înuInLe. OsLIreu îI ujunse înLr-o
mIusLInù unde I se nomoIIse Iupu sI unde se munceu cu sù o
scouLù, Lrugund-o cund de coudù, cund de cup, cund de pI-
cIoure.
Ruserù osLIreu sI împùruLuI cu gInerII ceI muI murI uI sùI
sI Lrecurù înuInLe.
Dupù ce însù nu se muI vùzurù dunsII, ¡ùL-¡rumos
scouse Iupu dIn noroI, îsI cIemù cuIuI sùu, se îmbrùcù cu
IuIneIe cumpuI cu IIorIIe sI pornI Iu cumpuI bùLùIIeI, ujunse
sI se suI înLr-un munLe upropIuL, cu sù vuzù cure purLe esLe
muI Lure.
OsLIIe ducu ujunse, se IovIrù, Iur ¡ùL-¡rumos, vùzund cù
ousLeu vrùjmusù esLe muI mure Iu numùr sI muI Lure, se
rùpezI dIn vurIuI munLeIuI usupru eI sI cu un vurLej se
învurLeju prIn mIjIocuI eI cu puIosuI în munù, sI LùIu în
dreupLu sI în sLungu, pe orIcIne înLuIneu.
Asu spuImù deLe IuLeuIu, sLrùIucIreu IuIneIor sI zboruI
cuIuIuI sùu, încuL ousLeu sI LoLI cu LoLuI o rupserù d-u Iugu
upucund drumuI IIecure încoLro vedeu cu ocIII,
împrùsLIIndu-se cu puII de poLurnIcIe.
¡ur împùruLuI dupù ce vùzu mInuneu, muILumI IuI Dum-
nezeu cù I-u LrImIs pe îngeruI sùu de I-u scùpuL dIn munu
vrùjmusuIuI, sI se înLourse veseI ucusù.
Pe drum înLuInI IurùsI pe ¡ùL-¡rumos, preIùcuL în urguL,
muncInd sù-sI scouLù Iupu dIn noroI; sI cum eru cu voIe
bunù, împùruLuI zIse Iu cuLIvu:
- DuceLI-vù de scouLeLI sI pe nevoIusuI uceIu dIn noroI.
N-upucurù sù se useze bIne, sI venI vesLe Iu împùruLuI cù
vrùjmusII IuI cu osLIre sI muI mure s-uu rIdIcuL usupru IuI.
Se gùLI durù sI eI de rùzboI sI pIecù s-o înLuIneuscù. ¡ùL-
¡rumos Iurù se rugù sù-I Iuse sI pe dunsuI sù meurgù, sI Iurù
Iu IuIduIL.
Durù ducu dobundI voIe, pornI Iurù cu Iupu IuI. ¡u sI de
usLù duLù de rus sI de bùLuIe de joc, cund I-u vùzuL osLIreu cù
Iurù se înnomoIIse sI nu puLeu sù-sI scouLù Iupu dIn noroI
de IeI, de IeI.
¡I Iùsurù înupoI durù eI ujunse sI ucum muI nuInLe Iu IocuI
de IupLù, preIùcuL în ¡ùL-¡rumos, cùIure pe cuIuI cu urIpI, sI
îmbrùcuL în IuIneIe IuI ceIe cu ceruI cu sLeIeIe.
OsLIIe deLerù în Lumpene sI în surIe sI se IovIrù, Iur ¡ùL-
¡rumos, ducu vùzu cù vrùjmusII sunL muI puLernIcI, se re-
pezI dIn munLe sI-I puse pe gounù.
¡mpùruLuI se înLourse Iurù veseI, muILumInd IuI Dum-
nezeu de ujuLoruI ce I-u duL, sI Iurù poruncI osLusIIor sù
scouLù dIn noroI pe nevoIusuI de sucugIu. ¡ur eI eru împùcuL
cu cugeLuI sùu sI se bucuru în uscunsuI suIIeLuIuI sùu de
IzbundeIe suIe.
¡mpùruLuI de muInI punù în IunduI InImeI suIe cund uuzI
cù vrùjmusII se rIdIcù de u LreIu ourù cu ousLe sI muI mure sI
cù u ujuns Iu IoLureIe împùrùLIeI suIe cuLù Irunzù sI Iurbù;
un pIuns îI nùpùdI, de sù Iereuscù Dumnezeu! sI pIunse, sI
pIunse, punù ce sImLI cù-I sIùbesc vederIIe. ApoI îsI sLrunse
sI dunsuI LouLù ousLeu sI pornI Iu bùLùIIe cu nùdejde în
Dumnezeu.
¡ùL-¡rumos pornI sI eI LoL pe oLopInu IuI.
¡ur dupù ce Lrecu LouLù ousLeu Iùcund Iuz de dunsuI cum
se munceu cu sù-sI scouLù Iupu dIn noroI, se îmbrùcù cu
IuIneIe ceIe cu soureIe în pIepL, Iunu în spuLe sI doI IuceIerI
în umerI, îsI Iùsù pùruI de uur pe spuLe, încùIecù cuIuI sI
înLr-un mInuL Iu IurùsI pe munLe, unde usLepLu sù vuzù ce
s-o înLumpIu.
Se înLuInIrù osLIIe, se IovIrù dIn muI muILe pùrLI sI se
LùIuu unII pre uILII Iùrù de cruLure, uLuLu eruu de
înversunuLI osLusII. ¡ur cund Iu cùLre seurù, cund vùzu cù
osLIreu vrùjmuse eru sù Iu în gounù pre u împùruLuIuI, unde
se repezI oduLù ¡ùL-¡rumos dIn munLe cu un IuIger; sI un-
de LrùsnI în mIjIocuI Ior, încuL se îngrozIrù de nu muI sLIuu
ce Iuc. SLrùIucIreu IuIneIor IuI ¡ùL-¡rumos punù înLr-uLuLu
orbIse sI zùpùcIse pe vrùjmus de nu muI sLIuu osLIIe unde se
uIIù. ¡ùL-¡rumos Ioveu cu puIu de zvunLu, în LouLe pùrLIIe.
Grouzu InLruse în InImIIe proLIvnIcIIor sI îI LuIburuse de îsI
uILuserù de bùLùIIe, cI cùLuu cum sù se munLuIuscù cu vIuLù.
O Iuurù Iu sùnùLousu curI încoLro vedeu cu ocIII dund
nùvuIù unII presLe uILII de-sI rupeuu guLurIIe. ¡ùL-¡rumos
însù îI goneu sI-I seceru cu puIu cu pe buruIeneIe ceIe reIe.
¡mpùruLuI îI vùzu sungeruL Iu munù, Iu cure se cresLuse
însusI, sI îI deLe nùIrumu su cu sù se Iege. ApoI se înLourse
ucusù IzbùvILI de prImejdIe.
Cund venIrù, gùsIrù Iurù pe ¡ùL-¡rumos în noroI cu Iupu,
sI IurùsI poruncI de îI scouse.
SI sosInd ucusù împùruLuI cùzu Iu bouIù de ocII sI orbI.
ToLI vrucII sI LoLI IIIosoIII curII cILeuu pe sLeIe Iurù udusI, sI
nImenI nu puLurù sù-I deu nIcI un ujuLor. ¡nLr-unu dIn zIIe,
scuIundu-se dIn somn împùruLuI, spuse cù u vùzuL în vIs un
bùLrun cure I-u zIs cù ducu se vu spùIu Iu ocII sI ducu vu beu
IupLe de cuprù rosIe sùIbuLIcù vu dobundI vederIIe.
AuzInd usLIeI gInerII sùI, pornIrù cu LoLII, ceI doI muI
murI sIngurI, Iùrù sù Iu sI pe ceI mIc, sI Iùrù u voI sù-I Iuse
mùcur u merge împreunù cu dunsII. ¡urù ¡ùL-¡rumos
cIemù cuIuI sI merse cu dunsuI prIn smurcurI, gùsI cupre
rosII sùIbuLIce, Ie muIse sI cund se înLorceu, se îmbrùcù în
IuIne de cIobun sI IesI înuInLeu cumnuLIIor sùI cu o donILù
pIInù cu IupLe de oI. EI îI înLreburù ce IupLe ure ucoIo, Iurù eI
Ie rùspunse, preIùcundu-se cù nu-I cunousLe, cù duce IupLe
de cuprù rosIe Iu împùruLuI cure vIsuse cù-I vu venI vedere
ducu vu du cu uceI IupLe pe Iu ocII. ALuncI eI se încercurù u-
I cumpùru IupLeIe; dur cIobunuI Ie rùspunse cù IupLeIe nu-I
dù pe bunI cI cù, ducu voIesc sù uIbù IupLe de cuprù rosIe, sù
se zIcù cù sunL robII IuI, sI sù rubde cu sù Ie punù peceLeu IuI
pe spInureu Ior, mùcur cù eI uu sù se ducù sI sù nu muI deu
pe Iu dunsuI.
CeI doI gInerI se socoLIrù cù eI penLru cù sunL împùruLI sI
gInerI de împùruL n-o sù Ie pese nImIc, se Iùsurù, decI, de Ie
puse peceLeu IuI în spInure, sI upoI Iuurù IupLeIe sI-I
uduserù vorbInd înLre dunsII pe drum: "De se vu încercu,
neroduI, sù ne zIcù cevu, îI Iucem nebun, sI LoL noI vom II
muI crezuLI decuL dunsuI".
Se înLourserù Iu împùruLuI, îI deLerù IupLeIe, se unse Iu
ocII sI bùu, durù nu-I ujuLù nImIc. Dupù uceeu venI sI IIIcu
ceu mIcù Iu împùruLuI sI-I zIse:
- TuLù, IuLù Iu sI ucesL IupLe, pe cure îI uduse bùrbuLuI
meu, unge-Le sI cu dunsuI, usu Le rog.
- Ce Iucru bun u IùcuL nùLùrùuI de bùrbuLuI Lùu, rùspunse
împùruLuI, cu sù Iucù sI ucum cevu de Ispruvù? N-u puLuL
Iuce nImIc gInerII meI ceIIuILI, curI m-uu ujuLuL usu de muIL
în rùzbouIe, sI LocmuI eI, nùLunguI, o sù-mI pouLù ujuLu? SI
upoI nu v-um zIs cù n-uveLI voIe u vù muI urùLu înuInLeu
IeLeI meIe? Cum uI cuLezuL sù cuIcI poruncu meu?
- Mù supuI Iu orIce pedeupsù veI bInevoI sù-mI duI, LuLù,
numuI unge-Le, usu Le rog, sI cu ucesL IupLe ce LI-I uduce
umIIILuI Lùu rob.
¡mpùruLuI ducu vùzu cù uLuL de muIL se rougù IIIcu-su se
îndupIecù sI Iuù IupLeIe ce-I udusese, sI upoI se unse cu
dunsuI Iu ocII o zI, se unse sI u douu zI, sI cu mureu su mIr-
ure sImLI cù pure cù începuse u zùrI cu prIn sILù; sI ducu se
muI unse sI u LreIu zI, vùzu cum vede LoLI oumenII cu ocIII
IumInuLI sI IImpezI.
Dupù ce se însùnùLosI, deLe o musù mure Iu LoLI boIerII sI
sIeLnIcII împùrùLIeI, sI dupù rugùcIuneu Ior prIImI sI pe ¡ùL-
¡rumos sùÊseuzù în coudu meseI.
Pe cund se veseIeuu mesenII sI se cIeIuIuu, se scuIù ¡ùL-
¡rumos sI, rugundu-se de IerLure, înLrebù:
- MùrILe împùruLe, robII poL sedeu cu sLùpunII Ior Iu
musù?
- Nu, nIcIdecum, rùspunse împùruLuI.
- ApoI ducu esLe usu, sI IIIndcù Iumeu Le sLIe de om drepL,
Iù-mI sI mIe drepLuLe, sI scouIù pe ceI doI ouspeLI curII sed
d-u dreupLu sI d-u sLungu mùrIeI LuIe, cùcI eI sunL robII meI;
sI cu sù mù crezI, pune sù-I cuuLe sI veI vedeu cù sunL
însemnuLI cu peceLeu meu în spInure.
Cum uuzIrù gInerII împùruLuIuI, o bùgurù pe munecù sI
mùrLurIsIrù cù usu esLe; înduLù Iurù nevoILI u se scuIu de Iu
musù sI u sLu în pIcIoure.
¡urù cùLrù sIursILuI meseI, ¡ùL-¡rumos scouse nùIrumu
cure I-u IosL duL-o împùruLuI Iu bùLùIIe.
- Cum ujunse nùIrumu meu în muInIIe LuIe, înLrebù
împùruLuI? Eu um duL-o îngeruIuI DomnuIuI cure ne-u
ujuLuL Iu rùzboI.
- Bu nu, mùrILe împùruLe, mIe mI-uI duL-o.
- ApoI ducu esLe usu, Lu esLI uceIu cure ne-uI ujuLuL?
- Eu, mùrILe împùruLe.
- Nu se pouLe, uduose IuLe împùruLuI, sI ducu veI sù Le
crez, uruLù-Le usu cum eru uLuncI uceIu cùruIu um duL
nùIrumu.
ALuncI eI se scuIù de Iu musù, se duse de se îmbrùcù cu
IuIneIe ceIe cu soureIe în pIepL, Iunu în spuLe sI doI IuceIerI
în umerI, îsI Iùsù pùruI pe spuLe sI se înIùLIsù împùruLuIuI sI
Iu LouLù udunureu.
Cum îI vùzurù mesenII, înduLù se rùdIcurù sI se
mInunurù; ¡ùL-¡rumos eru uLuLu de mundru sI sLrùIucILor,
încuL Iu soure Le puLeuI uILu, dur Iu eI bu.
¡mpùruLuI, dupù ce Iùudù pe IIIcù-su penLru uIegereu su
ceu bunù, se deLe jos dIn scuunuI împùrùLIeI sI rIdIcù în eI
pre gInereIe sùu, ¡ùL-¡rumos; Iurù eI, ceu dInLuI Lreubù ce
Iùcu, Iu de u du drumuI dIn robIe cumnuLIIor sùI, sI în LouLù
împùrùLIu se Iùcu bucurIe mure. Erum sI eu p-ucoIo, sI Iu
musu împùrùLeuscù:
Ccrcm mereu lc tctrc, lemne cu [riqcrec,
Ducecm eu lc mcsc, qlume cu ccldcrec:
PenLru cure cùpùLuI:
Un ncpcstroc de ciorbc
S-o scntc de cociorbc
Pentru cei ce-s lunqc torbc,
SI încùIecuI p-o seu sI v-o spuseI d-vousLrù usu.
SI muI încùIecuI p-o IIngurù scurLù, s-o duI pe Iu nusuI cuI
n-uscuILù.
1¿. Iút-Iromos co curâtu de sticlú
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un om, cùruIu I se uruse cu deserLùcIunIIe
ceLùLIIor sI se Iùcuse sIIusLru. VezI cù vùzuse eI cù LoL nu e
nImIc de Iumeu usLu ourbù sI d-uIu se dusese în sIIùsLrIe.
AcoIo eI uvu vecInI IIureIe pùdurIIor, sI usu de bun eru eI Iu
Dumnezeu, încuL LouLe dobILouceIe I se încIInuu sI îI
IIngeuu pIcIoureIe cund se înLuIneuu cu dunsuI.
¡nLr-unu dIn zIIe, ducundu-Ie eI Iu murgIneu ruuIuI, ce
curgeu prIn pùdureu uceeu, cu sù se speIe, vùzu un sIcrIneI,
încIeIuL sI smoIIL bIne, cù vIne pe upù sI se opresLe de mur-
gIneu unde sLu eI, sI înduLù uuzI cù orùcùIesLe cevu cu un
copIIus.
SLùLu puLIn sI cugeLù eI, cu ce sù IIe usLu? Dur dupù ce se
rugù puLIn, cu sù se depùrLeze de eI IspILu suLuneI, ducu
IspILù ur II, sI dupù ce vùzu cù orùcùILuI se înLeLesLe, necum
sù pIurù dInuInLeu IuI, prInse u scouLe sIcrIusuI Iu murgIne.
SI, descIIzundu-I, gùsI înLr-însuI un copII mIc cu de douù
sùpLùmunI. Cum îI Iuù în bruLe, copIIuI Lùcu.
ALuncI sIIusLruI muILumI IuI Dumnezeu cù I-u LrImIs su-
IIeL de om cu cure sù-sI muI peLreucù uruLuI în bungeLuI ùIu
de codru.
De guLuI copIIuIuI gùsI un buIer în cure cILI pusLnIcuI cù
uceI copII esLe IIu uI uneI IeLe de împùruL.
De crescuL, ur II voIL pusLnIcuI sù-I creuscù, durù nevoIu
eru cu ce sù-I Irùneuscù. ALuncI pIecundu-sI genuncIII se
rugù DomnuIuI cu cùIdurù, sI înduLù rùsùrI cu dIn pùmunL
dIn Iurbù verde un smocIIn mure, cu roudeIe, uneIe în
mugur, uILeIe în IIoure, uILeIe în purg, Iurù uILeIe coupLe sI
numuI bune de muncuL. DeLe copIIuIuI zeumù sLoursù dIn o
smocIInù, sI muncù copIIusuI, de se mInunù sI sIIusLruI.
Asu îI crescu eI ucoIo, punù se Iùcu mùrIceI, începu u
umbIu sI u muncu sI cuLe uILcevu ce-I du sIIusLruI.
Dupù ce se muI mùrI, învùLù pusLnIcuI pe IIuI sùu de su-
IIeL sù cILeuscù, sI sù-sI udune rùdùcInI sI uILe verdeLurI
penLru Irunù. SI usu peLreceuu eI ucoIo în LIInù, Iùrù sù-I
supere cInevu, bùLrunuI învùLund pe copII LoL ceeu ce sLIu eI
despre Iume sI uIe IumII, copIIuI uscuILund sI bùgund Iu cup
LoL ce-I învùLu LuLù-sùu ceI duL IuI de sus.
Trecu usu cuLIvu unI. Cund, înLr-unu dIn zIIe bùLrunuI
spuse IIuIuI sùu cù o sù se ducù Iu Dumnezeu.
- Sù nu Le sperII, druguI meu, cù ure sù vIe un Ieu grouzn-
Ic sù-mI supe groupu, sI Lu sù mù bugI înLr-însu sI sù mù
ucoperI cu pùmunL. ApoI sù Le suI în poduI coIIbeI meIe sI
sù IeI d-ucoIo IruuI ce veI gùsI sI sù-I scuLurI.
¡ncù vorbInd, pusLnIcuI se cuIcù sI udormI somnuI ceI de
vecI. BùIuLuI pIunse cu Ioc, vùzundu-se sIngur. ApoI IuLù,
nene, cù IeuI ceI grouznIc veneu rùcnInd. ¡ se Iùcu bùIuLuIuI
pùruI mùcIucù în cup de IrIcù, durù, uducundu-sI umInLe de
vorbeIe bùLrunuIuI, se IInIsLI sI prIvI cum sùpù groupu, în
cure eI puse pe LuLù-sùu, sI îI ucoperI cu pùmunL. Dupù ce
bùIuLuI Iùcu precum îI zIsese bùLrunuI, IeuI se duse în
Lreubu IuI sI nu se muI înLourse pe ucoIo.
BùIuLuI rùmunund sIngur, rùLùcIndu-se prIn desIsurIIe
pùdureI, pIungeu sI se LunguIu de LI se rupeu rùruncIII de
mIIu IuI. SI, uducundu-sI umInLe de cuvInLeIe bùLrunuIuI,
LuLùIuI sùu, se suI în poduI coIIbeI, gùsI IruuI, îI Iuù sI se
deLe jos cu eI.
Am uILuL sù vù spuI. Dupù mourLeu bùLrunuIuI, smocIIn-
uI se uscù de LoL, nemuIrùmuInd decuL un busLeun purIIL,
sLund înIIpL în pùmunL.
Ducu se deLe jos cu IruuI, bùIuLuI îI scuLurù sI, IuLù cù, se
urùLù un urmùsur cu suse urIpI sI zIce:
- Ce poruncesLI, sLùpune?
- Ce sù poruncesc? rùspunse bùIuLuI, Iu sù sLuI cu mIne,
uIcI, cù mI-e uruL sIngur.
- Bu nu, sLùpune, d-Lu sù mergI Iu Iume, sù IucI ce LI-oI
zIce eu, cù vu II muIL muI bIne de d-Lu.
Se mIrù bùIuLuI de spuseIe cuIuIuI. VezI cù eI nu sLIu nIm-
Ic de uIe IumII. Se muI mIrù o Lounù cund îI spuse cù LrebuIe
sù IIe îmbrùcuL. SI, dupù povuLu cuIuIuI, bùgù munu în ure-
cIIu IuI ceu sLungù sI scouse nIsLe IuIne, cu cure se
îmbrùcù.
SI încùIecund, îI duse cuIuI Iu un orus sI Lruse Iu un Iun.
Se mIrù eI de LoL ce vedeu sI Iuu umInLe Iu LoL ce Iùceu
ceIIuILI oumenI.
¡urù dupù ce Lrecu cuLevu zIIe, în cure bùIuLuI se muI de-
prInse cu Iumeu, cuIuI îI zIse cù LrebuIe sù-sI Iucù sI dunsuI
un cùpùLuI. PenLru uceusLu îI zIse sù se Iege Iu ocII sI
încùIecund zburù cu dunsuI, cu vunLuI, ducundu-se înLr-un
dumb sI se oprI ucoIo. ApoI îI zIse:
- SLùpune, descuIecù, sI cu IruuI în munù, upIeucù-Le sI Iu
de pe jos ce LI-o du de munù sI umpIe-LI sunurIIe.
- Asu orbesLe, ce nuIbu o sù upuc? MuI bIne ur II sù mù
dezIeg Iu ocII, rùspunse bùIuLuI.
- Sù nu IucI unu cu usLu, vuI de mIne! cù în cIIpu ce veI
descIIde ocIII, cu mourLe veI murI, îI zIse cuIuI.
BùIuLuI uscuILù. DescùIecù, durù IruuI dIn munù nu-I Iùsù.
Se pIecù jos sI cu ceuIuILù munù Iuu pe nepIpùILe LoL ce puLu
upucu, îsI umpIu sunurIIe, încùIecù sI pornI înupoI.
Acusù ducu ujunse sI se dezIegù Iu ocII, ce credeLI cù mI-
LI vùzu, boIerI dumneuvousLrù? numuI pIeLre nesLemuLe,
unu muI Irumousù decuL uILu, unu muI mure decuL uILu. EI
nu sLIu ce sunL uIeu, se jucu cu dunseIe cu copIII cu
pIeLrIceIeIe. CuIuI însù îI învùLù ce sù Iucù cu eIe.
¡uù numuI cuLevu sI se duse pe Iu neguLùLorI de Ie
scIImbù pe bunI. PIùLI Iu Iun, îsI cumpùrù ceIe ce îI eru de
LrebuInLù sI-I muI sI rùmuse.
Acum cuIuI îI învùLù ce sù muI Iucù. ¡I învùLù sù uIeugù
vro cuLevu pIeLre dIn ceIe muI murI sI muI Irumouse sI sù Ie
ducù în dur Iu împùruLuI IocuIuI uceIuIu.
SI eI Iùcu usu.
¡urù ducu se duse Iu împùruLuI cu duruI sI vùzu cù îI
prIImesLe împùruLuI cu mure cInsLe sI uLuL îI preLuIesLe
duruI, eI spuse cù muI ure încù muILe.
Se sperIe sI împùruLuI de uLuLu bogùLIe ce vùzu Iu bùIuL sI-
I Iuù în nume de bIne.
Nu eru LurmonIe Iu curLe, unde sù nu IIe sI eI cIemuL. Nu
eru purudIe orI vrun uIuI suu serbure, cu sù nu IIe sI eI
ucoIo.
AzI usu, muIne usu, eI Iùcu cunosLInLù cu LoLI IIII de
domnI sI de boIerI sI învùLù de Iu dunsII, Iu numuI usu
uuzInd sI vùzund, LouLe obIceIurIIe: cum sù munuIuscù
subIu orI puIosuI, cum sù rùsuceuscù buzdugunuI, cum sù
înLInzù urcuI sI sù ocIeuscù, bu încù îI sI înLrecu, cù eru
desLepL bùIuLuI, IscusIL sI numuI spIrIL, cu un romun verde
cu bruduI sI mundru cu sLejuruI.
TouLe bune. NumuI de un Iucru nu-sI puLeu du eI seumù.
Cù de ce udecù împùruLuI eru LoL LrIsL sI Lunjeu IIreu înLr-
însuI. ¡nLr-unu dIn zIIe nu sLIu cum îI venI IuI bIne sI prInse
u-I înLrebu:
- ¡mpùruLe, zIse eI, LouLe bunùLùLIIe de pe Iume uI, LoLI LI
se încIInù cu Iu un mure împùruL, ce uI Iu suIIeLuI Lùu de
esLI LoL Iùrù cIeI sI muInIL?
- EI, druguI meu, ce sù um? ¡u nIsLe pùcuLe de Iu Dum-
nezeu um uvuL sù Lrug pe Iumeu usLu sI ucum m-uu ujuns.
Aveum o IuLù sI doI bùIeLI sI purLe de eI n-um uvuL. Un
spurcuL de zmeu mI-u IuruL IuLu sI nu poL du cu munu de
urmu eI, deIoc, deIoc. Douù osLIrI um LrImIs, împreunù cu
IIII meI sI LoLI cu LoLuI s-uu prùpùdIL. NevusLu meu,
împùrùLeusu, s-u sIursIL de doruI copIIIor sI eu nu e depurLe
punù sù mù duc sù mù împreun cu dunsu, cù uILe, sImL cù
sIùbesc dIn zI în zI, sI nu-mI muI dù InImu sù mù veseIesc.
BùIuLuI Lùcu sI-I pùru rùu cù uduse vorbu despre IucrurI
uLuL de muInILoure suIIeLuIuI împùrùLesc.
Ducù se înLourse ucusù Iu dunsuI, spuse cuIuIuI ceIe ce
uIIù, sI-I înLrebù, cù nu e cIIp u scouLe pe IuLù dIn munu
zmeIIor?
CuIuI îI rùspunse:
- Ce nu se pouLe pe Iumeu usLu? ¡nsù cu sù scupI pe IuLù
dIn munu zmeuIuI, cum greu Iucru esLe dIn prIcInu
zgrIpsorouIcII de mù-su, cù esLe sI vrùjILoure de îngIIuLù
upeIe.
ALuLu Iu desLuI bùIuLuIuI sù uIIe. EI nu voI sù sLIe greu
negreu, sI se duse drepL Iu împùruLuI.
MuI uduse vorbu încù o duLù despre copIII IuI ceI
pIerduLI, cerceLù muI cu d-umùnunLuI despre dunsII, upoI
zIse:
- Mù voI duce sù LI-I uduc eu, mùrILe împùruLe.
- ¡ugI d-ucoIo, voInIce, îI rùspunse împùruLuI. Nu-LI muI
pIerde LInereLeIe în deserL. N-u puLuL Iuce nImIc novucuI
meu, n-u puLuL Iuce nImIc urupuI meu, durù încùmILe Lu,
un copII necercuL în uIe rùzboIuIuI. NovucuI uveu duruI de
cuIcu Iu pùmunL o ousLe înLreugù, de se Iùceu o movIIù
înuILù cuL eru eu de mure, cund uduceu o duLù munu de o du
Iu spuLe sI upoI eI se puneu de sedeu d-usupru movIIeI. Ar-
upuI meu uveu duruI de u îngIILI o osLIre cuL de mure, cund
sorbeu o duLù, sI upoI o du uIurù cu sI mIsLuILù. SI LoLusI eI
s-uu rùpus ducundu-se cu IIII meI Iu rùzboI.
- VoI cercu sI eu, mùrILe împùruLe, ducù-mI veI du voIe.
- Du-Le, bùIeLe, ducu Le Lruge uLu Iu mourLe.
SI Iuundu-sI zIuu bunù de Iu împùruLuI, voInIcuI se duse
Iu cuIuI sùu sI-I spuse LoL ce uuzIse de Iu împùruLuI, sI LoL
ceeu ce IoLùruse eI sù Iucù.
- Sù mergem, rùspunse cuIuI, însù cu cugeLuI LoL Iu Dum-
nezeu, sI eI nu ne vu Iùsu sù pIerIm.
VezI cù nu sLIu de ce, durù voInIcuI sImLI cù purcù IuLu
împùruLuIuI sù IIe scrIsu IuI, sI purcù nu muI uveu odIInù în
ouse.
Se pregùLI sI pornI. SI merse, sI merse, sI merse, zI de
vurù punù-n seurù, cu cuvunLuI dIn povesLe, cure d-ucI
încoIo muI Irumos esLe, punù ce uu ujuns Iu o poIunù verde
sI dezmIerdùLoure. AcI ducu sLùLurù în popus, prInse u se
sIùLuI cu cuIuI, ce sI cum sù Iucù, Iurù cuIuI, cu un
nùzdrùvun ce eru eI, îI spuse cum sù upuce IucrurIIe cu sù
meurgù Iu Izbundù, Iu dor de copIIù bIundù.
SI muI merse ce muI merse sI ujunse Iu puIuLurIIe
zmeouIceI. AcesLe puIuLurI eruu cu LoLuI sI cu LoLuI de sLIcIù,
sI sLrùIuceu de Iu soure Le puLeuI uILu, durù Iu dunseIe bu.
Punù u nu InLru în curLIIe puIuLuIuI sLùLurù sI spIonurù, cu
sù sLIe cum sLuu IucrurIIe în uceusLù curLe. TreI zIIe sI LreI
nopLI umbIurù prIn preujmu puIuLurIIor sI muI IspILInd,
uIIurù cù zmeouIcu cu zmeuI nu eruu ucusù.
ALuncI ¡ùL-¡rumos cùIure InLrù în puIuLurI sI se oprI
drepL Iu scurù. ¡uLu, cum îI vùzu, IesI uIurù. VorbI cu ¡ùL-
¡rumos d-u-n-cùIureIe sI se înLeIeserù Iu cuvInLe. ¡uLu,
vùzund cù ure u Iuce cu un vILeuz, InLrù în cùmurù, Iuù cu
dunsu o gresIe, o busmu cu cIenur pe murgIne sI o perIe,
IesI repede dIn cusù, se puse pe cuIuI IuI ¡ùL-¡rumos sI o
Iuurù Iu sùnùLousu.
Cum pùsIrù pruguI porLII, începurù curLIIe sI puIuLurIIe u
IùuI, de se Iereuscù Dumnezeu! SI uuzInd zmeouIcu de un-
de eru dusù, înLr-o cIIpù se înLourse ucusù. AcI ducu sosI sI
vùzu cù IuLu esLe rùpILù, se Iuù dupù dunsII sI gonesLe-I, sI
gonesLe-I, punù ce, cund eru sù puIe munu pe eI, IuLu uruncù
perIu înuInLeu zmeouIceI sI înduLù se Iùcu o pùdure mure sI
deusù, de nu puLeu puI de pusùre sù rùzbuLù prInLr-însu.
ZmeouIcu Iùcu ce Iùcu, rouse Iu copucI, cùLùrundu-se dIn
crucù în crucù sI sLrecurundu-se prIn desIsI, punù ce Lrecu
dIncoIo sI sù Le LII dupù dunsII!
CuIuI zburu cu vunLuI, durù zmeouIcu veneu dupù dunsII
cu gunduI. Cund sù puIe munu pe dunsII, IuLu uruncù în
urmu eI busmuuu. OduLù se Iùcu o upu mure, mure de d-
ubIu I se vedeu murgIneu sI de jur împrejur înconjuruLù de
Ioc. ZmeouIcu se Iùcu IunLre sI punLe sI Lrecu. DeLe prIn Ioc
sI prIn upù, sI dupù dunsII! LoL dupù dunsII, sI dIn gounù
nu-I sIùbeu!
N-upucuse cuIuI sù se depùrLeze o bucuLù de Ioc muI de
Doumne-ujuLù sI IuLù cù zmeouIcu Iurù îI ujunse.
ALuncI IuLu uruncù d-u-nIugu sI gresIu. OduLù se Iùcu
înLre dunsII sI zmeouIcù un munLe, numuI sI numuI de
pIuLrù.
ZmeouIcu crùpu de necuz sI nu muI vedeu înuInLeu
ocIIIor de cùLrùnILù ce eru. ¡ncepu u se suI pe munLe, durù
usI! unde eru pomunu uIu, cu sù se pouLù urcu? MunLeIe eru
drepL sI pIuLru IusLruILù, mù rog, cu o gresIe ce eru eu. N-
uveu unde pune pIcIoruI, cu sù se sprIjIneuscù. Cund se uL-
Ingeu de cuLe un coIL de pIuLrù, cùrnurIIe îI sungeru, cùcI eru
usu de uscuLIL de LùIu cu brIcIuI.
¡n ceIe de pe urmù, muI cùLùrundu-se dIn sLeI în sLeI, muI
d-u buseIe, cu o IIpILoure Iùcu pe drucuI în puLru sI se urcù
d-usupru munLeIuI. ¡ùL-¡rumos sLu în pouIe cu urcuI în
munù. ZmeouIcu cum se vùzu în vurIuI munLeIuI, rùsuIIù o
Lounù sI, învurLejIndu-se Iu vuIe, se Iùsu cu o IurLunù.
¡ùL-¡rumos, cum vùzu unu cu usLu, însLrunù IuLe urcuI,
puse sùgeuLu sI o Iuù Iu cùLure. Cund îI venI bIne, deLe dru-
muI urcuIuI sI o sùgeLù drepL în ocII. ZmeouIcu o duLù deLe
un LIpùL de se cuLremurù munLeIe sI numuI Iucù veneu d-u
rosLogoIuI, gemund. Cund ujunse jos, se Iùcu moLoLoI de
durere. ¡ùL-¡rumos, cu buzdugunuI în munù, se upropIe de
dunsu, îI muI deLe vro cuLevu IovILurI d-uIeu îndesuLeIe cù
nu murIse încù.
ALuLu muI upucù sù zIcù zmeouIcu:
- M-uI muncuL IrIpLù! IecIor de IeIe ce mI-uI IosL.
Cùscù guru de LreI orI sI cund îI IesI suIIeLuI dIn ouse, se
rùspundI o duIoure de nu puLeu nImenI sù sLeu Iungù
dunsu. ALuL de spurcuLù ce eru, dIIunIu!
¡ùL-¡rumos sI IuLu de împùruL nu muI puLeuu de bucurIe.
EI voIrù sù se înLourcù ucusù Iu împùruLuI, cureIe îI usLepLu
cu mure nerùbdure.
Durù cuIuI Ie rùspunse:
- O! o! cIne se prIpesLe, se purIesLe. TrebuIe înLuI sù
omorum pe zmeu, IIuI zmeouIceI, cùcI punù vu II ucesLu d-
usupru pùmunLuIuI, puce de eI nu veLI uveu. ApoI sù scuIùm
dIn mormunL pe IIII de împùruL sI ousLeu ce I-u prùpùdIL
zmeouIcu cu IurmeceIe suIe, sI usu, cu LoL uvuLuI zmeIIor, sù
ne înLourcem ucusù.
¡ùL-¡rumos prInse voIos u se IupLu cu zmeuI, sI pornI dIn
nou Iu puIuLurIIe zmeouIceI.
ZmeuI usLepLu înurmuL sù vuzù ce Izbundù Iùcuse mù-su.
Cund însù vùzu pe ¡ùL-¡rumos vIInd cu un voInIc cu IuLu
Iungù dunsuI pe cuI, I se LùIe muInIIe sI pIcIoureIe. P-ucI, p-
ucI eru sù se pIurzù zmeuI de pùrere de rùu, cù se rùpusese
mumù-su. Durù îmbùrbùLundu-se, sLùLu IocuIuI, cu sù se Iu
Iu IupLù cu ¡ùL-¡rumos.
AcesLu uLuLu sI usLepLu. VezI cù îI învùLuse cuIuI cum sù
meurgù Iu IupLù sI cum sù Iucù.
Se upucurù decI Iu LrunLù. SI IupLe-se, sI IupLe-se, zI de
vurù punù-n seurù, sI cu sù se dovedeuscù unuI pe uILuI, nIcI
cù se pomeneu.
Vùzund ¡ùL-¡rumos cù îI upucù noupLeu, oduLù se opInLI
dIn LouLe puLerIIe, rIdIcù în sus pe zmeu sI, uducundu-I, îI
bùgù în pùmunL punù în guL sI, LInundu-I ucoIo sub pIcIor sI
cu subIu gouIù în munù rIdIcuLù d-usupru IuI, îI înLrebù de-
spre IruLII IeLeI sI despre osLIIe LrImIse.
ZmeuI crezund cù o sù-I IerLe de Iu mourLe ducu I-o
spune, rùspunse:
- MovIIeIe de pùmunL ce uI înLuInIL punù uIcI sunL IruLII
IeLeI împùruLuIuI sI osLIIe IuI. HrIsouveIe IegùLureI Ior sunL
puse înLr-o cuLIe de urgInL sI pùsLruLù pe poIILu de dupù
sobù dIn cùmuru mumeI; cIne Ie vu Iuu sI Ie vu cILI d-usupru
uceIor movIIe, cu sù desIucù IùcuLuI Ior, IegùLuru vrujeIor se
vu dezIegu sI LoLI vor învIu cu sI cum n-ur II IosL IeguLI de
cund pùmunLuI.
ALuLu LrebuIu IuI ¡ùL-¡rumos sù sLIe. ¡I reLezù cupuI sI îI
Iùsù ucoIo corbIIor sù-I mùnunce.
SI, InLrund în puIuLurIIe zmeouIceI, IuLu, cure ocIIse cuLIu
cu prIcInu, se duse drepL cu pe cIrIpIe, puse munu sI o Iuù.
Cund coIo ce sù vuzù? cuLe movIIe eru uLuLeu sI IrIsouve.
Acum uILù nevoIe. Cum sù gIIceuscù IrIsouveIe movIIeI-
or. Se IoLùrurù sù meurgù Iu cuLe unu dIn eIe sI sù cILeuscù
LouLe IrIsouveIe de IegùLurù, punù vu du pesLe uceIu uI
movIIeI uceIeIu.
TocmuI ucum îsI venI sI ¡ùL-¡rumos de ucusù. EI bùguse
de seumù cù ucesLe movIIILe de pùmunL grùmùdIL se
cuLremuruu cund Lreceu pe Iungù dunseIe, dur nu-sI puLeu
du seumù cu ce sù IIe.
SI, înLorcundu-se, sLeLe Iu ceu dInLuI movIIILù ce înLuInI,
ceLI un IrIsov, ceLI uILuI, nImIc! muI cILI încù unuI sI încù
unuI, pusùmILe ucesLu eru IrIsovuI prIn cure se Ieguse
vrujeIe movIIILeI de IuLù cù, numuI, mùre, unde începu
movIIu sù se cuLremure sI upoI sù se Iegene, de pùreu cù
vreu sù se dezgrùdIneze de pùmunL sI în ceIe dIn urmù
pIerI, sI în Iocu-I rùmuse un Lunùr IecIor de împùruL, vIu
nevùLùmuL.
AcesLu, cum descIIse ocIII, se uILù împrejur, sI zIse:
- OI! soru-meu, durù greu somn dormII!
- Greu, IruLeIe meu, sI uI muI II dormIL Lu muIL sI bIne de
nu veneu omuI ucesLu, LrImIs de Dumnezeu, sù ne scupe de
Iu robIe.
ALuncI, înLorcundu-se cùLre ¡ùL-¡rumos, îI zIse:
- OrIcIne veI II, IruLe sù ne III.
- ¡ruLe punù Iu mourLe, rùspunse ¡ùL-¡rumos.
SI, îmbrùLIsundu-se, pornIrù sI pe Iu ceIeIuILe movIIe sI Iu
LouLe LoL usu Iùcurù. ¡nvIe pe ceIùIuIL IruLe, pe novuc, pe ur-
up cu LouLe osLIIe Ior.
SI se Iùcu o bucurIe mure înLre dunsII de nu se pouLe
spune. BIeLuI ¡ùL-¡rumos umbIu dIn munù în munù, cùcI
LoLI voIuu sù-I îmbrùLIseze de muILumIre.
SI, înLorcundu-se dIn nou Iu puIuLurIIe zmeouIceI, pIesnI
de puLru pùrLI uIe curLIIor cu un bIcI, ce eru dupù usù în cuI,
cure se Iùcu un mùr de uur; ¡ùL-¡rumos îI Iuù sI îI bùgù în
sun. ApoI eI, împreunù cu IuLu, se puserù în curuLu
zmeouIceI cure eru numuI sI numuI de sLIcIù, cu cuI cu LoL
de sLIcIù, sI se înLourse Iu împùruLuI cu uIuI mure.
Cund venIrù oIùcurII sI spuserù împùruLuIuI cù I se înLorc
LoLI IIII IuI înupoI cu osLI cu LoL, p-ucI, p-ucI eru sù se pIurzù
de bucurIe. ¡sI LInu însù IIreu sI Ie IesI înuInLe, cuIe d-o zI.
DurùmILe cund se vùzurù! Nu sLIu bIeLuI împùruL pe cure
sù îmbrùLIseze muI înLuI. SI cund îmbrùLIsu pe cuLe vrunuI,
purcù nu-I muI veneu sù se dezIIpeuscù de dunsuI.
¡nLrund în orusuI împùrùLesc, uIuIuI se orunduI usLIeI:
înLuI veneu pedesLrImeu, upoI cuIuI IuI ¡ùL-¡rumos, dupù
cure eru ¡ùL-¡rumos cu IuLu împùruLuIuI în curuLu
zmeouIceI ceu de sLIcIù, de o purLe sI de uILu IIII împùruLuIuI
cùIùrI sI upoI cùIùrImeu, în cup cu novucuI sI cu urupuI.
GIouLeIe se îmbuIzeu sI du unuI pesLe uILuI, cure muI de
cure sù vuzù pe munLuILoruI IIIIor împùruLuIuI sI LoLI cu un
gIus sLrIguu cù eI sù Ie IIe împùruL.
Dupù ce se cununù ¡ùL-¡rumos cu IuLu împùruLuIuI,
ucesLu, IIInd sI bùLrun, se coborî dIn scuunuI împùrùLIeI, sI
se urcù ¡ùL-¡rumos.
SI domnIrù în puce sI în IInIsLe, IùuduLI de popor, punù în
zIuu de usLùzI, de n-or II murIL.
¡urù eu încùIecuI p-o seu eLc.
1A. Iutu co pieze rele
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL. EI uveu doIsprezece IecIorI.
Cund se puneu Iu musù, copIII sLuu împrejuru-I cununù
depIInù. EI eru LoLduunu cu voIe-bunù, IIIndcù vedeu cù Lre-
bIIe îI merg sLrunù.
¡mpùruLII, vecInII IuI, ruvneu Iu LruIuI IuI ceI LIcnIL. VezI
cù sI eI eru bun Iu InImù, sI nu se supùru înLru nImIc pe
popor, sI nu usupreu pe vùduvù, nIcI pe sIrImun.
Adecù, de! nImenI nu sLIu ce vIerme îI rodeu Iu InImù sI
pe dunsuI. Ar II dorIL, boIerI d-vousLrù, sù uIbù sI o IuLù bur-
Im, Iu uLuLIu IecIorI.
SI muI unu, sI muI uILu, deLe Dumnezeu în ceIe dIn urmù
de I se împIInI sI uceusLù poILù u InImeI: nevusLu IuI,
împùrùLeusu, rùmuse greu sI pesLe nouù IunI Iùcu o IuLù,
Irumousù, de seumùn pe Iume n-uveu.
De unde se usLepLu ucum împùruLuI cu sù IIe pe depIIn
IerIcIL, usI! unde? Iucu se udeverI sI Iu dunsuI, cu Iu LouLù
Iumeu usLu pùcùLousu, povesLeu cunLecuIuI:
În lume ncscut,
Nimeni n-c stctut
A [i [ericit
Cu desctcrsit.
¡ncepu u-I LunjI LrebIIe împùrùLIeI. ¡ncepu udecù u du
îndùrùL. Bu cuLure împùruL îI umenInLù cù voIesLe sù se
scouIe cu rùzboI usupru IuI, ducu nu o Iuce cuLure Iucru; bu,
cuLure împùruL cere cuLure Iucru; bu, supusII IuI vor sù Iucù
rùzmIrILù; bu, vILeIe de pe mosIIIe IuI u cùIcuL IoLureIe uILeI
împùrùLII sI sunL IuuLe de prIpus; bu, cù mourLeu u duL în
eIe, sI cuLe neujunsurI LouLe se LIneuu IunL, de ujunsese bI-
eLuI împùruL în supù de Iemn.
Se sIIeu bIeLuI împùruL, cu LoLI ceI doIsprezece III uI sùI,
sù Iucù puce, sù IIe înLre oumenI bunù învoIre, sù opreuscù
reIeIe ce-I bunLuIuu, dur geubu, pugubeIe curgeuu gurIù.
¡n ceIe muI de pe urmù cIemù un ceLILor de sLeIe sù-I
spuIe ce e prIcInu de-I merg IucrurIIe unupodu sI nu pouLe
sù deu înuInLe.
Ducu venI IIIosoIuI, îI puse Iu sLeIe, sI u douu zI îI zIse sù
buge de seumù în LreI zIIe d-u runduI cum îI dorm copIII.
Trecund ceIe LreI zIIe IIIosoIuI venI dIn nou.
¡mpùruLuI îI spuse cù bùIeLII dormeuu cure cu muInIIe
dusupru cupuIuI, cure înLr-o purLe, cure cu muInIIe pe
pIepL, sI cure pe spuLe sI cu muInIIe pe Iungù dunsII, Iur IuLu
dourme pe bruncI, orI sLrunsù IùcuLù gIem, suu cu muInIIe
înLre genucII.
- AceusLu esLe pIuzu reuou u împùrùLIeI LuIe, rùspunse
IIIosoIuI; de nu o veI depùrLu dIn cusù, nu se vu uIege nIcI
pruIuI de d-Lu sI de copIII dumILuIe.
¡mpùruLuI bùguse sI eI de seumù cù se cum udevereuu
zIseIe IIIosoIuIuI, cù de cund, udecù, dobundIse IuLu, d-
uLuncI sI eI dù îndùrùL. Durù nu sLIu ce sù Iucù, cum sù
scupe de prùpùd pe ceI doIsprezece copII.
BIeLuI împùruL! SI ucesLu îI eru copII. N-ur II vruL, vezI, sù
pIurù nIcI unuI. ¡n ceIe dIn urmù se Iùsù dupù povuLu IIIoso-
IIIor. EI zIceuu cù muI bIne esLe sù pIurù unuI sI sù scupe
doIsprezece, decuL LoLI sù ujungù cu vuI de eI sI de rusuI Iu-
mII.
Se îndoIu împùruLuI, se îndoIu împùrùLeusu sù Iucù o usu
IupLù, durù înLeLILI de LouLe reIeIe ce-I nùpùdeu dIn LouLe
pùrLIIe, se îndupIecurù Iu sIuLurIIe ceIor muI uproupe de
dunsII, sI se IoLùrurù în ceIe dIn urmù sù Iucù o jerLIù decuL
LrIsprezece.
VorbI decI împùruLuI cu credIncIosuI sùu cum sù Iucù. Sù
zIcù udecù cù vreu sù meurgù Iu vunuL, sù Iu sI pe IuLù cu
dunsuI, muI cu seurù cù LoL zIceu eu cù-I pIuce sù vuzù cum
merg oumenII Iu vunuL, sI sù o Iuse ucoIo în pùdure. AceusLu
însù Iùrù sù sLIe eu.
¡ se rupeu rùruncIII împùruLuIuI de muInIre penLru
rùpunereu IIIceI suIe, se muInI împùrùLeusu punù în IunduI
suIIeLuIuI eI cund îI usezu merInde în cos, sub cure puse
prImeneII, sI cuLevu gIuvuIerIcuIe d-uIe eI.
Cund Iu cùruLu guLu, puse cosuI cu merInde, un urcIor cu
upù, sI se urcurù sI eI, udecù IuLu sI cu credInceruI
împùruLuIuI. PornIrù sI ujunserù înLr-o pùdure mure. ¡n
urmu Ior ucusù se boceu împùruLuI, împùrùLeusu sI IruLII
IeLeI, de-LI veneu sù-LI IeI Iumeu în cup.
Ducu ujunserù în pùdure, sLeLe cùruLu muI d-o purLe Iu o
poLecù, Iuurù cu dunsII cosuI sI urcIoruI, sI pIecurù prIn
pùdure dupù vunuL. SLund Iu un coInIc, IuLu se deLe sù
cuIeugù nIsLe IIorIceIe, sù-sI Iucù un mùnuncII; Iurù credIn-
ceruI împùruLuIuI umbIu ruznu prIn pùdure dupù pùsùreIe,
sI, înceL, înceL se depùrLù o bucuLù bunù, ujunse Iu cùruLù,
se puse înLr-însu sI pe IcI LI-e drumuI.
Cund bùgù de seumù IuLu împùruLuIuI, credInceruI nu e.
Dùdu cIIoL, sLrIgù, LIpù, durù nImenI nu-I rùspuns. Ce sù
Iucù eu? ¡urù ducu vùzu cù dù înde seurù, IuLu se urcù înLr-
un copucI, se uILù înLr-o purLe, se uILu înLr-uILu, nu cure
cumvu vede vro coIIbù cevu. Nu e. Se muI înLourse de se
muI uILù sI în uILe pùrLI sI zùrI, LocmuI ce! înLr-o depùrLure
IIcùrInd o IumInù cu o sLeIuLù. ALuncI se deLe jos sI cu cosuI
înLr-o munù, Iur cu urcIoruI de upù înLr-uILu, Lurus dupù
dunsu, merse drepL Iu IumInu ce zùrIse.
AcI ducu ujunse, deLe pesLe o coIIbù, în cure urdeu un
opuIL în cIob. BùLu Iu use sI-I descIIse. AcoIo sedeu o
bùLrunù cerseLoure. ¡uLu se rugù cu sù o udùposLeuscù sI pe
dunsu. Sùrucu o prIImI; durù îI spuse cù n-ure ce sù-I deu de
muncure IIIndcù LoL uvuLuI eI esLe o gùInù, un cùLeI sI o
pIsIcù.
¡uLu scouse dIn cos sI deLe sI bùLruneI.
A douu zI cund se scuIurù, bùLrunu începu sù se vuIeLe cù
I-u murIL gùInu pe cuIb. Eu se pIungeu ucum cù ure sù
mourù de Ioume, deourece cu ousoruI ce Iuu de Iu gùInù pe
IIecure zI se Irùneu eu.
BIuLu IuLù de împùruL îI deLe o gIuvuIerIcu d-uIe eI, cu sù-
sI cumpere o uILù gùInù cu cure sù se Irùneuscù.
Bubu cum cu muruIuIù, cum de voIe, cum de nevoIe,
prIImI duruI IeLeI sI Lùcu.
A douu noupLe îI murI cùLeIusuI. ALuncI eu zIse:
- ¡uLu meu, sù-LI IeI uIe LreI IuIoure sI sù Le ducI dIn cusu
meu, cù de cund uI venIL Lu, pugubeIe se LIn IunL. CùLeIuI
ùsLu nu I-us II duL nu sLIu pe ce, IIIndcù îmI pùzeu coIIbu, sI-
I um de uLuLIu murI de unI.
- ¡usù, mùmusourù, nu Le supùru, îLI duu eu cu ce sù-LI
cumperI uILuI, bu încù sù-LI muI sI rùmuIe.
SI scouse de-I muI deLe o gIuvuIerIcu.
A LreIu zI gùsIrù sI pIsIcu mourLù.
- Sù Le ducI, IeLIco, dIn cusu meu, zIse bubu sI îndùrùL sù
nu Le muI înLorcI. Te vùz u II IuLù de oumenI, Le vùz cù uI
scuIe, durù IIpsù de usu bogùLII. MuI bIne eu cu sùrùcIu meu
sI sù LrùIesc în LIcnù. De cund uI venIL Lu, beIeIe mI-uu LùIuL
InImu. Du-Le, druguI mumeI, sI Iu împreunù cu LIne LoL ce uI
udus în cusu meu sI bun sI rùu.
¡uLu n-uvu încoLro, sI cùLù sù pIece dIn coIIbu bubeI.
¡nuInLe însù de-u pIecu, se dezbrùcù de IuIneIe suIe ceIe
bune sI ceru de Iu bubù nIsLe zdrenLe d-uIe eI. Bubu cu sù
scupe de dunsu, cùuLù pe dupù perne, pe sub puL, pe cuIme,
sI-I deLe nIsLe LouIe de puse pe dunsu, numuI sù se ducù dIn
cusu eI.
HuIneIe ce Ie Iùsù IuLu, bubu Ie scouse1 dIn cusù sI Ie deLe
în ceIuruI ce uveu Iungù coIIbu eI.
SI usu IuLu, îmbrùcuLù în IuIne de cerseLoure, pIecù dIn
cusu bubeI sI începu u orbùcùI prIn bungeLuI ceIu de
pùdure, cù dour' d-o gùsI vro poLecù cure sù o scouLù Iu
Iume.
SI LoL mergund usu, deLe pesLe o sLunù de oI. AcoIo nu
gùsI pe nImenI, cùcI sLùpunII eruu LreI LovurosI, curII se
duceuu cuLeLreI cu oIIe. AcI ducu ujunse, IuLu împùruLuIuI se
puse de mùLurù coIIbu, runduI IIecure Iucru Iu IocsoruI IuI,
Iùcu IocuI sI uLurnù cùIdùrusu în crùcune. Punù unu, uILu,
muI spùIù vuseIe, precum sI vedreIe sI IurduIeIe în cure
udunuu cIobunII IupLeIe. ApoI se uscunse.
VenInd cIobunII sI vùzund LouLe usLeu, se mIrurù. Se
uILurù încouce sI încoIo, durù nu vùzurù pe nImenI. ALuncI
zIserù:
- CIne ne-u IùcuL ùsL bIne, de vu II bùIuL, IruLe sù ne IIe,
Iurù de vu II IuLù, sorù sù ne IIe.
¡uLu împùruLuIuI uLuncI se urùLù. Eu se rugù sù o
prImeuscù u IocuI cu dunsII cùcI eru o nenorocILù sI n-uveu
unde sù se udùposLeuscù, nIcI sù-sI pIece cupuI.
CIobunII o prImIrù sI îI spuserù ce ure sù Iucù. Seuru cund
venIrù gùsIrù IurùsI LouLe guLu, sI de muncùrIcù sI IurduIeIe,
în cure Iùceuu brunzù, curuLe, sI LouLe bune Iu sLunù.
¡nsù unuI dIn LovurosI se pIunse cù nu sLIe ce uu oIIe de
Lunjesc de uzI-dImIneuLù; pusùmILe duse bouIu în eIe,
cùpILuserù orI nu sLIu ce II se înLumpIuse.
A douu zI se pIunse uILuI cù u duL vùrsuLuI în oI, sI nu sLIe
cuLe vor scùpu.
A LreIu uILuI venI cu nu sLIu ce brumù de oI. EI spuse cù
voInd u Lrece pesLe o punLe, pe unde Lreceu în LouLe zIIeIe
cu oIIe, de usLù duLù nu sLIe cum îsI Iùcu nùIucù o ouIe sI
sùrI în ruu, dupù dunsu uILu, dupù usLu uILu, punù ce se
nùpusLIrù oIIe sI sùrIrù muI LouLe în ruu. Se sIII bIeLuI
cIobun sù Ie opreuscù, dur usI! pe drucu sù-I opresLI? cund
InLrù spuImu în oI, degIubu LouLù muncu; ubIu scùpuse vro
cuLevu oI, cu cure venI ucusù.
Se Iuurù de gundurI bIeLII cIobunI, cum de în ceIe LreI zIIe
de cund venIse IuLu uIu Iu sLunu Ior sù deu eI pesLe o usu
pugubù. EI vùzurù cù suruLu Ior LrebuIe sù IIe pIuzù reu, sI
cù u cùzuL cu o pucosLe pesLe dunsII. ALuncI se vorbIrù cu sù
o goneuscù de Iu dunsII, sI îI zIserù:
- SuruLù, cum uI venIL, sù Le ducI de Iu noI unde mIIu
DomnuIuI Le vu povùLuI. NoI nu Le muI puLem LIne. Tu uI
InLruL în coIIbu nousLrù cu sùrùcIu. Pugubu ce um încercuL
în ucesLe LreI zIIe de cund esLu Lu Iu noI, nIcI în zece unI nu
o vom puLeu pune Iu Ioc.
¡uLu n-uvu ce zIce. Vùzu sI eu cù usu esLe. Se scuIù durù sI
cerundu-sI IerLùcIune de rùuI ce Ie Iùcuse Iùrù voIu eI, pIecù
înLr-o dourù, Iu, usu pesLe cump unde o vor duce-o ocIII. SI
mergund eu cu InImu pIInù de obIdù sI cu IucrùmIIe sIrouIe,
zùrI înLr-o depùrLure mure nIsLe puIuLurI. ¡nLInse pusuI sI se
duse înLr-ucoIo cu sù nu însereze pe drum. AcoIo sedeu o
urùpouIcù boguLù.
Se rugù de sIugIIe puIuLuIuI sù o prIImeuscù. ArùpouIcu,
cure o vùzuse de sus cund InLrù pe pourLù, poruncI sù o
uducù înuInLeu eI. Cum o vùzu, o cunoscu, sI puse de o
îmbùIe Irumos, o îmbrùcù cu nIsLe IuIne curuLe sI o Iuù pe
Iungù dunsu.
SI usu, înLr-o zI urùpouIcu o puse sù-I cuuLe în cup, cùcI,
zIce-se cù urupII cuL de curuLI sù IIe, LoL se gùsesc
condrùnLeI în cupuI Ior: penLru cù Ie e pùruI îmbucsIL,
pusIos sI des, nevoIe mure! ¡uLu împùruLuIuI vùzund în
cupuI urùpouIceI, ce nu muI vùzuse de cund o Iùcuse mù-su,
I se Iùcu scurbù sI îI venI sù scuIpe.
Se uILù în dreupLu, se uILù în sLungu, sI nu-I deLe de ocII
decuL scumpeLurI, pe cure îI Iu mIIù sù scuIpe. Sù se ducù
cevu muI încoIo, nu puLeu, cùcI urùpouIcu udormIse cu
cupuI în pouIu eI. Se upucù sI eu de scuIpù în IuLeIe
urùpouIceI.
ArùpouIcu, cu drucu, sImLI sI o duLù se scuIù. Eu se uILù
cu mIIù Iu IuLù, sI îI zIse:
- Sù nu Le sLIu cIne esLI, uI vedeu Lu ce uI pùLI dIn munu
meu. Durù usu, Le IerL. Sù Le gùLesLI cù mergem Iu un Ioc. ZI
sù prInzù cuII Iu cùruLù.
Punù se gùLIrù eIe, cùruLu Lruse Iu scurù. Se deLerù jos sI
se puserù în cùruLù. ArùpouIcu spuse vIzILIuIuI unde sù
meurgù. Pe drum însù învùLù sI pe IuLù ce sù Iucù ucoIo un-
de merg.
AbIu sIursI de vorbIL urùpouIcu sI ujunserù în curLeu unuI
puIuL cu mII de mII de cùmùrI. Cum se durù jos dIn cùruLù,
urùpouIcu merse Iu o cùmurù unde eruu doI oumenI: unuI
Lunùr sI grus, sedeu înLr-un puL de uur rùsLurnuL sI se jucu
cu douù gIeme de mùLuse; uILuI mosneug umbIu de coIo
punù coIo sI usLumpùr nu muI uveu. EI se cocosuse de
muncù, eru LrenLùros sI sIub sI pIpernIcIL de credeuI cù esLe
uILù uIu, nu IIInLù de om. PusùmILe, LunùruI eru norocuI
IeLeI, Iurù bùLrunuI norocuI urùpouIceI.
Cum vùzu IuLu pe Lunùr, jucundu-se cu gIemeIe de
mùLuse, o duLù se repezI Iu dunsuI, dupù cum o învùLuse
urùpouIcu, îI smuIse gIemeIe dIn munù, sI pe IcI LI-e dru-
muI! ¡esI Iugu, se suI în cùruLù, vIzILIuI deLe bIce cuIIor sI nu
sLùLurù decuL LocmuI ucusù.
CeIu, greoI sI moLoLoI cum eru eI, punù sù se scouIe, punù
sù Iusù uIurù, punù sù se Iu dupù dunsu, rùmuse cu buzeIe
umIIuLe, cù n-o muI puLu ujunge sI, înLorcundu-se cùruLu,
Iuù pe urùpouIcù sI o duse sI pe dunsu ucusù.
TocmuI uLuncI împùruLuI IocuIuI uceIuIu se IoLùruse sù
se însoure, cù eru IoILeI. ¡ogodnIcu îI ceruse sù-I Iucù o
IuInù de mùLùsùrIe IourLe scumpù. ¡ùcu ce Iùcu împùruLuI,
gùsI o usemeneu mùLùsùrIe sI o duse Iu croILor. Durù ce-I
IucI necuzuIuI, cù mùLùsùrIu nu ujungeu. ¡I muI LrebuIu un
peLec. Puse împùruLuI sù-I cuuLe peLecuI, durù usemeneu
mùLùsùrIe nu se muI gùsI în LouLù împùrùLIu.
EI! cum rùmune cu IuInu mIreseI? Ducu n-o Iuce-o dupù
surLuI eI, IogodnIcu nu o prIImesLe; ducù n-o gùsI peLecuI
ce-I LrebuIu, rùmune IuInu neIsprùvILù. SI uceusLu nu se
puLeu, udIcù sù rùmuIe nunLu dInLr-un IIeuc de nImIc.
MuI pusese împùruLuI oumenI de cerceLurù sI uIIù cù Iu
urùpouIcu cuLure se gùsesLe un peLec de mùLùsùrIe uIdomu
ceIeIu ce cùuLu împùruLuI, sI LocmuI uLuL cuL îI LrebuIu.
PusùmILe în gIemeIe IuuLe de IuLu împùruLuIuI de Iu
norocuI eI ceI Ienes se uIIu uceI peLec de mùLùsùrIe.
TrImIse împùruLuI oumenI sù-I cumpere. ArùpouIcu Ie
spuse cù peLecuI îI dù ceIuIu ce îI vu du uLuLI guIbenI curI sù
Lrugù Iu cumpùnù cuL sI mùLùsùrIu. Puse, decI, înLr-un LuIer
uI cumpeneI peLecuI de mùLùsùrIe sI înduLù bruLuI
cumpeneI cu peLecuI se Iùsù jos. Puse sI guIbenI în ceIIuIL
LuIer, durù eI rùmuse sus. MuI puse, muI puse sI Iurù muI
puse, durù cumpùnu nu se Iùsu în jos, puserù oumenII
împùruLuIuI LoLI bunII ce uvurù Iu dunsII, cumpùnu sLu LoL
sus.
ALuncI se duserù de spuserù împùruLuIuI. Se mIrù
împùruLuI de înLumpIureu uceusLu. TrImIse cuLIvu sucI cu
guIbenI, durù LrImIsII se înLourserù sI spuserù cù dIuvoIILu
de cumpùnù nu vreu sù se Iuse în jos de Ioc, de Ioc. ALuncI
împùruLuI Iuù cu dunsuI încù cùLIvu sucI cu guIbenI sI se
duse sIngur, cu sù vuzù cu ocIII IuI usLù mInune, cùcI uILIeI
nu-I veneu sù creuzù.
Ajungund sI InLrund în cusù Iu urùpouIcù, vùzu pe IuLu
împùruLuIuI, ceeu pe cure o gonIse LuLùI sùu împùruLuI cu p-
o pIuzù reu, sI-I rùmuse Iu InImù. VezI cù nu eru uruLù; uveu
nurI, uveu pe vIno-ncouce, cum se zIce, uveu învùLùLurù, mù
rog, ducu eru IuLù de împùruL; durù Iusese seucù de noroc.
Vùzu sI împùruLuI cumpùnu. BruLuI cu LuIeruI în cure
eruu pusI bunII sLu în sus! Puse un suc cu guIbenI de cure îI
udusese, sI cu sù se Iuse cumpùnu în jos, bu. MuI puse unuI,
bu încù unuI, cumpùnu Iubur n-uveu. Puse LoLI sucII,
cumpùnu pure cù eru proLùpILù ucoIo sus. ALuncI ce-I venI
împùruLuIuI, se suI sI eI deusupru bunIIor, cum cu necuz, sI
o duLù bruLuI cu LuIeruI în cure eru pusI bunII se Iùsù în jos
sI sLùLu drepL Iu IInIe, LocmuI pe LocmuI cu ceIu în cure eru
peLecuI de mùLuse, venI udecù Iu cumpùnù dreupLù.
- Cure vu sù zIcù, peLecuI ùsLu de mùLuse se pouLe
cumpùru numuI cu mIne, zIse împùruLuI, cure înLeIesese eI
noImu ucesLeI cumpene, cu un împùruL ce eru eI ucoIo.
- Cum usu, împùruLe, rùspunse urùpouIcu.
- ApoI ducu esLe usu, mIe mI-ur II voIu sù sLrIc Iogodnu cu
nùzurousu uIu de IuLù cu cure sunL în vorbù, cund us sLI cù
sLùpunu mùLùsùrIeI ùsLIu m-ur vreu.
- Cum socoLesLI d-Lu cù n-ur vreu eu, rùspunse IurùsI
urùpouIcu, cund d-Lu vezI bIne cù însusI peLecuI de
mùLùsùrIe uI cuI esLe eI Le vreu.
SI usu se Iùcu vorbu sI upoI nunLu, nu dupù muILù vreme,
cu mure veseIIe sI drugosLe.
DurùmILe LuLùI, mumu sI IruLII IeLeI cund uuzIrù de unu
cu usLu, ce bucurIe gundILI cù n-uvurù
1=. Iutu de impúrut si Iiol vúdovei
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL IourLe boguL sI puLernIc. AcesL
împùruL uveu un IecIor sI o IuLù. ¡nLumpIundu-se sù-I
mourù IecIoruI, îI îngropù cu mure cInsLe sI uIuI cu pe un
împùruL. Cund Iu u duce morLuI Iu bIserIcù, IuLu
împùruLuIuI ceru u merge sI dunsu sù-I peLreucù. Asu de
pùzILù eru IuLu uceusLu de LuLù-sùu, încuL punù uLuncI nIcI
soureIe nu-I vùzuse IeLIsouru, nIcI vunLuI nu-I bùLuse
pùrIsoruI. Eu se îmbrùcù în negru sI-sI Iùsù pùruI despIeLIL
(pe) spuLe, sI usu merse de peLrecu pe IruLe-sùu Iu groupù.
SI usu gùLILù îI sedeu sI muI bIne decuL uILmInLerI. CùcI, nu e
vorbu eu eru IourLe Irumousù. CrInII sI vIoreIeIe rùmùseserù
pe jos sI nIcI Iu degeLuI ceI mIc uI eI nu Ie puneu.
Cund o vùzu usu de gIngusù sI de pIùpundù, rùmuse cu
ocIII zguILI Iu dunsu. SI usu de puLInLIcù sI drùgùIuse muI
eru, încuL s-o sorbI înLr-un puIur cu upù. ¡umeu uILuse sI
morL sI LoL uILundu-se Iu dunsu. ALuncI venI un vunLIsor IIn
sI usor, de-I resIIrù pIeLeIe; Iurù eu sImLI cù un IIor rece I se
sLrecourù prIn InImù.
Cum, cum, îngropurù morLuI sI LouLù Iumeu se înLourse
ucusù.
ToL pe uLuncI în ceLuLeu uceeu se uIIu o vùduvù sùrucù. Eu
uveu un IIu. EI eru de Lreubù, smerIL sI sIIIcIos cu o IuLù
mure. ToLI IecIorII de boIerI uveuu pIzmù pe dunsuI sI-I
puseserù gund rùu. Nu-I gùseu însù nIcI o prIcInù, cu sù
puIe munu pe dunsuI. ¡IuI vùduveI înLrecuse pe LoLI boIerII
sI împùruLII Iu boI sI Iu sLuL. EI eru urùLos nevoIe mure. AI II
pus ocIII pe dunsuI d-ur II IosL înLr-o mIe. S-upoI eru duIce
Iu cuvunLure. Curgeu gruIuI dIn guru IuI cu mIereu. Nu se
muI sùLuru cInevu de dunsuI uscuILundu-I.
De Iu mourLeu IruLeIuI sùu, IuLu nu se preu sImLeu bIne.
Bu c-o II unu, bu c-o II uILu, bu c-o II deocII, bu c-o II
sùgeLùLurù, sI LouLe descunLùLoreseIe sI vrucII nu-I puLurù
du de Ieuc.
Mù-su bùgù de seumù cù IIe-su eru însùrcInuLù. ¡n zudur
se juru IuLu cù nu sLIe Iu suIIeLuI eI nImIc cu prIIunù. CIne
sù o creuzù? BurLu o du de goI. Eu însù nu spuneu mIncIunI,
se pomenIse sI eu usu. D-upoI cund uIIù LuLù-sùu cù IIe-su
ure sù IIe mumù, Iùrù sù II pus pIrosLrIIIe pe cup? se Iùcu
Ioc sI purjoI. Nu muI uscuILù nIcI rugùcIunI, nIcI nImIc. A se
dezvInovùLI înuInLeu IuI nu eru cu puLInLù. PoruncI decI cu
numuIdecuL sù se udune SIuLuI împùrùLIeI în LuInù, cu sù
oLùruscù pedeupsu ce s-ur cuvenI IIe-seI penLru o usu neIe-
gIuIre sI cu sù se speIe rusIneu ce udusese eu pùruIuI
cùrunLIL uI LuLùIuI sùu.
SIuLuI împùrùLIeI gùsI cu cuIe cù spre u se spùIu o usu
grozuvù necInsLe, IuLu cu mourLe sù se omoure. UnII zIceuu
cu sù se urzù de vIe. AILII cu sù-I scouLù ocIII sI sù se
goneuscù în pusLIeLùLI spre u II muncuLù de IIure sùIbuLIce.
AILII Iurù zIceuu cu sù I se Iege o pIuLrù de guL sI sù se deu pe
Dunùre.
TocmuI pe uLuncI, dIn pùcuLe, IuLù cù sI IecIoruI vùduveI
Lreceu pe ucoIo în Lreubu IuI. Cum îI vùzurù boIerII,
numuIdecuL se învoIrù, sI IoLùrureu Iu guLu, cum ce, udIcù,
sù Iucù cu IuLu împùruLuIuI.
ToLI Iurù înLr-o gIùsuIre cu IuLu sù se deu pIerzùrII. ¡nsù
cu unu ce esLe IuLù de împùruL, sI cu unu ce LrebuIe sù II
sùvursIL neIegIuIreu cu un om, cureIe sI uceIu LrebuIe sù
pIurù, uceI om sù IIe IIuI vùduveI, deourece IuLu nu vreu sù
spuIe pe udevùruLuI neIegIuIL, sI penLru cù SIuLuI împùrùLIeI
nu pouLe sù-I gIIceuscù. Cum IoLùrurù, usu sI Iùcurù.
¡mpùruLuI poruncI, sI numuIdecuL se uduse un boIoboc
mure; puse de-I smoII sI, bùgund înLr-însuI pe IuLu de
împùruL cu IIuI vùduveI, poruncI de înIundù boIobocuI
bIne, sI îI deLe pe Dunùre.
Pe cund însù dogurII înIunduu boIobocuI, unu dIn
roubeIe IeLeI de împùruL, muI mIIousù Iu InImù, se sLrecurù
prIn cuIubuIuc sI Ie deLe pe sub uscuns o copuIe de mere,
douù uzIme sI un IedeIes cu upù. Noroc cù nu o vùzu nI-
menI.
Se duse buLoIuI pe Dunùre LreI zIIe sI LreI nopLI, Iùrù u se
oprI undevu. MerIndeu dIn buLoI se IsprùvIse. BIuLu IuLù îsI
pIungeu nevInovùLIu cu nIsLe gruIurI de-LI rupeu bùIerIIe
InImeI, Iurù bIeLuI bùIuL, sI eI nevInovuL cu sI dunsu, o
munguIu sI nu o Iùsu sù-sI pIurzù nùdejdeu de Iu Dumnezeu.
Cund, ce sù vezI dumneuLu? A puLru zI, dIs-de-dImIneuLù,
boIobocuI se IovesLe de un busLeun sI se spurge. PusùmILe
boIobocuI ujunsese Iu murgIne, udus IIInd de LuIuzurIIe
DunùrII, sI-I cIocnI de busLeunuI pe cure LoL upu îI duse Iu
murgIne.
¡esIrù decI Iu uscuL dosùdILII de eI, sI durù muILumIrù IuI
Dumnezeu cù Ie-u scùpuL zIIeIe, sI-I Iùcurù sù muI vuzù o
duLù IumInu.
Apucurù pe o poLecù sI InLrurù înLr-un bungeL de pùdure.
AcI o Iuurù upoI pe o purLIe, sI merse, sI merse, punù ce
vùzu cù se descIIde o poIenILù. ¡n usLù poIenILù deLe de
nIsLe cuse IourLe Irumouse, bùLùLuru cùroru eru cumpuI cu
IIorIIe. TouLe IucrurIIe în uceusLù cusù eruu cu surL. NImIc
nu IIpseu. TouLe cuLruIuseIe îsI uveuu vùLuIuI Ior sI nImIc nu
eru nerosLIL. Cund voIuI cevu, eru desLuI numuI sù
poruncesLI sI înduLù se Iùceu. AcI eru în udevùr: pune-Le
musù, rIdIcù-Le musù.
Trecurù muILI unI de Iu uceusLù înLumpIure. ¡mpùruLuI îsI
uILuse de IIIcu su. ¡uLu de împùruL sI IIuI vùduveI se
învoIserù sI se însoLIserù. NIcI unuI dIn umundoI nu s-u cùIL
muI în urmù penLru uceusLu. VezI cù eI în vIuLu IuI nu uIun-
ecuse punù uLuncI, eru curuL, cum îI Iùcuse mù-su; sI pe IuLu
împùruLuIuI o gùsIse ucusù. CopIIuI cu cure eru însùrcInuLù
IuLu cund o gonI LuLù-sùu se nùscu, sI se Iùcuse un bùIuL de
sù nu Le îndurI de eI. ¡urù eI peLrecund bIne, îsI uILuserù de
necuzurIIe ceIe LrecuLe. PuLereu IuI Dumnezeu îI ocroLeu sI-
I Iereu de reIe. ALuLu numuI cù p-ucoIo nu se vedeu nIcI puI
de om. Purc-ur II IosL Iu sIursILuI pùmunLuIuI.
¡nLr-unu dIn zIIe, împùruLuI, LuLùI IeLeI, pIecù Iu
vunùLoure. EI se încumese u rùzbI muI înùunLru pùdureI
decuL uILù duLù. SI, dIn vunuL în vunuL, eI se rùLùcI. OrbùcùI
în sus, cùuLù în jos sI pesLe poLecu pe cure sù Iusù Iu IumInù
nu puLeu sù deu. Se Iuuse de gundurI. Cund, Iucù dù în
poIenILu cu cuseIe. Vùzu sI cuseIe. EI se mInunù cund vùzu
usu cusù Irumousù înLr-o usLIeI de sùIbùLIcIme de pùdure.
De voIe, de nevoIe, LrebuI sù se ducù ucoIo, cùcI ocIII nu-I
duse în geunù de nu sLIu cuL LImp.
MuI înLuI îsI LrImIse sIugu cure nu se despùrLIse de
dunsuI nIcI cuL uI scùpùru. EI se înLourse sI spuse
împùruLuIuI cù esLe prIImIL u gùzduI ucoIo cu drugù InImù.
¡nLrund împùruLuI, îsI LrImIse sIugu Iu bucùLùrIe sù-I IrIgù
douù poLurnIcII dIn ceIe ce vunuse eI. Dupù ce usezù
poLurnIcIIIe în IrIgure sI Ie puse Iu Ioc, ucoIo Ie uILù: cùcI ce
vùzu sI uuzI îI buImùcIse.
TouLe IucrusoureIe vorbeuu în cusu uceeu, punù sI ouIeIe
sI vùLruIuI.
¡u vuLru uceeu eruu douù ouIe puse Iu Ioc. AcesLe ouIe se
cerLuu. SIugu împùruLuIuI uuzI cu urecIIIe suIe cum se
cIorovùIuu ucesLe ouIe.
- ¡ù buzuLo, dù-Le Iu o purLe cù Lu uI IIerL desLuI.
- Bu, dù-Le Lu muI Iu o purLe, scurLo ce esLI, cù uu IIerL sI
muLeIe dIn LIne.
SI cùscund guru Iu dunseIe, sIugu uILù sI poLurnIcIe sI LoL.
Cund se desLepLù sIugu împùruLuIuI, IrIpLuru se Iùcuse
scrum.
Se boceu bIeL sI se LunguIu de-I pIungeuI de mIIù.
¡uLu împùruLuIuI îI IInIsLI spuIndu-I cù o sù rouge pe
împùruLuI sù-I IerLe penLru uceusLù greseuIù.
ApoI LrImIse sI poILI pe împùruLuI în cusu ceu mure. AcI,
sLund de vorbù, sLùpunuI cuseI poruncI sù se puIe musu.
Rùmuse împùruLuI sLuIpIL cund vùzu musu vIInd sIngurù,
LuIereIe, IIngurIIe sI ceIeIuILe LucumurI cu vùLusII Ior sI Ie
usezuu curesI pre unde. VenIrù bucuLeIe sI muncurù. Dupù
ce sIursIrù de muncuL sedeuu Iu vorbù, cund în Ioc de u se
sLrunge musu, vùzurù cù IIngurIIe încep u sùILu pe musù.
VùLuIuI Ie suduIu, durù eIe nu uscuILuu de cuvunLuI IuI.
¡mpùruLuI nu bùgù de seumù, cùcI vorbeu cu IIuI guzdeI, un
copIIundru dezgIeLuL sI sIùLos, de Le Lrùgeu InImu sù sLuI cu
dunsuI de vorbù.
ALuncI guzdu, cu sù Iucù puce, zIse:
- Nu se pouLe cu împùruLuI sù II IùcuL o usemeneu IupLù.
- Cù n-ure Iu cIne uILuI sù IIe, rùspunse vùLuIuI IIngurIIor.
TrebuIe sù-I cùuLùm.
- Nu muI LrùncùnI, îI muI zIse guzdu. AIde, rIdIcù musu sI
Le curù de ucI.
AuzInd împùruLuI ceIe ce se vorbIrù, ceru sù IIe cùuLuL, cu
sù-sI Iusù dIn bùnuIuIù, cùcI eI nu se sLIu vInovuL.
ALuncI, Lrùgundu-I încùILùmInLeu, îI cùzu IInguru pe cure
o cùuLuu dIn cIzmu împùruLuIuI.
PusùmILe guzdu se vorbIse cu vùLuIuI IIngurIIor cu sù-I jo-
uce rengIIuI ùsLu.
¡mpùruLuI se Iùcu cu sIecIu de rosu de rusIneu ce pùLI sI
zIse încuIcIndu-se de cIudù:
- AruLù-LI, Doumne, mInuneu Lu! Nu sLIu Iu suIIeLuI meu
de nIcI un IurL. N-um bùguL eu IInguru în cIzmù.
- Cum nu sLII dumneuLu, zIse sI guzdu, despre IIngurù,
usemeneu nu sLIu nIcI eu punù în zIuu de uzI cu cIne um
IùcuL copIIusuI ùsLu.
ALuncI, cunoscundu-se, se îmbrùLIsurù sI se IerLurù unuI
pe uILuI.
¡uLu de împùruL muILumI upoI împùruLuIuI cù I-u duL
Dumnezeu în gund de u pus în boIoboc împreunù cu dunsu
pe juneIe cu cure eu s-u însoLIL muI pe urmù; cùcI eI s-u
îndrùgosLIL de dunsu, u IubIL-o sI u îngrIjIL-o cu pe o soLIe
credIncIousù.
¡mpùruLuI nu sLIu cum s-o muI munguIe, cunoscundu-I
nevInovùLIu. ¡ùudù sI pe soLuI eI penLru bunu su purLure de
grIje, sI cu LoLII împreunù se înLourserù Iu scuunuI
împùrùLIeI, dund mùrIre IuI Dumnezeu cù nevInovùLIu u
IesIL dusupru cu unLuI de Iemn.
¡urù eu încùIecuI p-o seu eLc.
16. Iutu mosoloi ceu co minte
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un om bùLrun cure uveu o IuLù mure, de se
dusese vesLeu în Iume de vrednIcIu eI. MosneuguI
(uncIIusuI) se cùsùLorI de u douu ourù cu o bubù, cure uveu
sI eu o IuLù mure.
Bubu, însù, puneu pe IuLu uncIIusuIuI Iu LouLe greuLùLIIe
cuseI; Iur IuLu eI se cIocIse de sedere.
BIuLu IuLu uncIIusuIuI Lorceu, Leseu, Iùceu puIne, mùLuru
sI scuLuru Iùrù sù zIcù nIcI pIs! durù bubu puneu purLe IeLeI
suIe, sI puru Iu uncIIus pe IIIcu IuI sI o LoL ocùru.
Nu eru zIuIILù IùsuLù de Dumnezeu sù nu se cerLe cu eI, cu
sù-sI goneuscù copIIu, sI-I zIceu:
- Ducu nu-LI veI duce IuLu de uIcI, puIne sI sure pe un
LuIer cu LIne nu muI mùnunc.
BIeLuI om se cum codeu; durù bubu înLr-o noupLe Lurnù
upù pe vuLrù sI sLInse IocuI ce-I învùIIse IuLu uncIIusuIuI de
cu seurù.
A douu zI, dIs-de-dImIneuLù, se scouIù IuLu sù Iucù IocuI,
IIIndcù LoL pe cu cùdeu pùcuLeIe; durù Ioc nu muI gùsI în
vuLrù.
ALuncI, de IrIcù sù nu o ocùruscù mumù-su ceu vILregù, se
urcù pe bordeI, se uILù în LouLe pùrLIIe, dourù vu vedeu
încoLrovu vreo zurù de Ioc, cu sù se ducù sù ceurù mùcur un
cùrbune; durù nu se vùzu nIcùIrI ceeu ce cùuLu eu. Cund,
LocmuI cund eru sù se deu jos, zùrI spre rùsùrIL ubIu IIcùrInd
o mILILIcù vuIvoLuIe; se coborî de pe ucoperIs sI o Iuù înLr-
ucoIo.
Se duse, se duse sI Iu Ioc nu muI ujunse; durù în drumuI
eI înLuInI o grùdInù pùrùgInILù, cure o sLrIgù zIcundu-I:
- ¡uLù mure, IuLù mure! vIno de-mI curùLù pomII ce mI-
uu muI rùmus de omIzI; sI, cund L-eI înLource, LI-oI du
poume coupLe sù mùnuncI.
Se upucù IuLu de Iucru numuIdecuL sI cum IsprùvI, înduLù
pIecù.
MuI încoIo deLe pesLe un puL, cure îI sLrIgù:
- ¡uLù mure, IuLù mure! vIno de mù sIeIesLe, cù LI-oI du
upù rece, sù Le rùcoresLI cund L-eI înLource.
DuLu sIeI puLuI sI pIecù înuInLe.
Merse ce merse sI deLe pesLe un cupLor, cure-I sLrIgù sI
ucesLu:
- ¡uLù mure, IuLù mure! vIno de mù IIpesLe sI mù sLerge
de cenuse, sI, cund L-eI înLource, îLI voI du uzImù cuIdù.
¡uLu IIpI sI sLerse cupLoruI sI-sI cùuLù de drum.
MuI merse nILeI sI deLe pesLe o cùscIourù, sI bùLu Iu
pourLù.
- CIne e ucoIo? îI zIse dInùunLru; ducu e om bun sù InLre,
ducu nu, sù nu vIe, cùcI um o cùLeIuse cu dInLII de IIer sI cu
mùseIeIe de oLeI, sI-I Iuce mIcI IùrumI.
- Om bun, rùspunse IuLu.
Dupù ce InLrù, IIIndu-I IrIcù de mumù-su vILregù sù nu o
buLù ducù se vu înLource ucusù, penLru cù înLurzIuse, înLrebù
ducu nu cumvu ure LrebuInLù de o sIujnIcù. SunLu VInereu,
cure IocuIu înùunLru sI cure prIImI pe IuLù, îI rùspunse cù
ure LrebuInLù de o usemeneu IuLù; eu rùmuse ucoIo.
MuI înLuI îI spuse cù Lreubu ce ure sù Iucù dImIneuLu esLe
sù deu de muncure puIIor ce-I uveu în curLe, însù muncureu
sù IIe nIcI cuIdù, nIcI rece; upoI sù scuLure sI sù dereLIce pun
cusù. ¡urù muIcu SunLu VInereu pIecù Iu bIserIcù. ¡uLu Iùcu
LoL, precum îI poruncIse.
Cund venI ucusù, SunLu VInereu înLrebù de puII eI, curII
eruu buIuurI, serpI, nevùsLuIcI, cIuIurezI, sopurIe, nùpurcI
sI gusLerI, cum Ie-u duL muncureu, sI LoLI rùspunserù cù n-u
IosL bùguL de seumù ducu u IIpsIL eu de ucusù; usu de bIne
uu IosL cùuLuLI.
¡nLrù în cusù muIcu SunLu VInerI sI vùzu LouLe IucrurIIe
usezuLe Iu IocuI Ior sI rùmuse IourLe muILumILù.
Dupù cuLvu LImp, zIse IuLu:
- MuIcù SunLù VInere, mI s-u IùcuL dor de pùrInLI, Iù bIne
sI-mI dù voIe sù mù duc.
- Du-Le, IuLu meu; durù muI-nuInLe cuuLù-mI în cup, sI sù
vezI cù o sù curgù o upù pe dInuInLeu cuseI sI o sù uducù IeI
de IeI de cuLII, de LronurI sI de IùzI; pe cure dIn eIe îLI veI
uIege, uceeu sù IIe sImbrIu Lu.
Se usezurù sI înduLù vùzu curgund upu de cure-I spusese,
sI pe dunsu venI nIsLe IùzI sI LronurI preu Irumouse.
¡uLu se gundI cù, ducu vu Iuu o Iudù d-uIe IrumouseIe,
sIujbu eI nu Iùceu uLuLu, sI muI usLepLù punù muI vùzu cù
venu o cuLIe mIcù sI necIopIILù; uLuncI eu zIse:
- MuIcù SunLù VInere, IuLù cù mI-um uIes Iucru pe cuL
Iuce sIujbu meu.
- ¡u-I, IuLu meu, ducu n-uI voIL sù-LI uIegI uILcevu muI
Irumos, sI du-Le cu Dumnezeu.
¡uLu uncIIusuIuI îsI Iuù zIuu bunù, pIecù cu cuLIu Iu
supLIourù sI, înLorcundu-se pe Iu cupLor, cùpùLù o uzImù
cuIdù, sI Lrecund pe Iu puL, bùu upù rece de se rùcorI; Iurù
cund ujuse Iu grùdInù, muncù poume coupLe.
¡uLu ujunse ucusù sI gùsI pe LuLù-sùu zdrobIL Iu InImù de
muInIre; îI spuse LoL ce u IùcuL sI descIIse cuLIu. Dur ce sù
vuzù înùunLru? MùrgùrILure, pIeLre nesLemuLe, mùrgeIe, Ie
numuI cu IIuLurI de uur sI cuLrenLe de mùLuse.
Bubu sI IIIcù-su pIzmuIu pe IuLu mosuIuI; Iurù IuI îI
cresLeu InImu de bucurIe.
Bubu LrImIse sI eu pe IIe-su, sù Iucù ce Iùcuse IuLu
uncIIusuIuI. Se duse, se duse sI IuLu bubeI, sI ujunse Iu
grùdInu cure o cIemù sI pe dunsu cu sù o cureLe; dur eu
rùspunse:
- Du' ce! nebunù sunL eu sù-mI zgurII muInIIe prIn LIne?
O Iùsù sI pornI muI depurLe, sosI punù Iu puL, sI ducu o
cIemù puLuI, eu îI rùspunse sI IuI:
- Du' ce! um muncuL Iuur cu sù mù osLenesc eu cu LIne
punù sù Le sIeIesc?
SI pIecù muI depurLe sI se duse punù ce deLe sI pesLe
cupLor, cure o sLrIgù cu sI pe IuLu uncIIusuIuI; eu îI zIse sI
IuI:
- Du! ce-um vùzuL sù-mI murdùresc munusILeIe sI sù mù
vur pun LIne?
SI pIecù înuInLe, punù ce ujunse sI eu LoL Iu SunLu
VInereu.
AcoIo Iu înLrebuLù cu sI IuLu uncIIusuIuI sI prIImILù în
sIujbù, upoI muIcu SunLu VInereu îI zIse sI eI sù Iucù ceeu ce
zIsese sI IeLeI mosneuguIuI, sI pIecù Iu bIserIcù.
Cund venI SunLu VInereu ucusù, LouLe IIgIIouneIe, cu
guLurIIe înLInse, se pIunserù cù II s-uu opùrIL guLIejurIIe;
InLrù în cusù sI vùzu o urububurù de nu-I muI du nImenI de
cùpùLuI.
¡n ceIe dIn urmù, zIse IuLu ceu Ienese:
- MuIcù SunLù VInere, mI s-u IùcuL dor de pùrInLI, dù-mI
drepLuI meu, cùcI mI s-u uruL ucI, sù mù duc ucusù.
- Du-Le, IuLu meu, rùspunse SunLu VInereu, durù muI
usLeupLù nILeIus, cù o sù Lreucù o upù dInuInLeu porLILeI,
uducund IeI de IeI de IucrurI; pe cure LI-o pIùceu cu s-o IeI,
uIege; Iurù punù uLuncI sù-mI cuuLI în cup.
N-upucù sù puIe muInIIe în cupuI eI sI se repezI de Iuù de
pe gurIù Iudu ceu muI mure sI muI Irumousù ce vùzu. SunLu
VInere îI zIse:
- Deourece LI-uI uIes usLù Iudù, Iu-o; durù sù nu o descIIzI
punù ucusù; sI cund o veI descIIde, sù III numuI cu mumù-
Lu sIngurù în cusù, cu sù nu vuzù nImenI ce e înLr-însu.
¡uLu Iuù Iudu sI pIecù.
Cund se înLourse pe Iu cupLor, vùzu uzIme cuIde, se cercù
sù Iu sI nu puLu; eu nu muI puLeu rùbdu de Ioume. Pe Iu puL
Lrecu cu jInd, cù nu-I deLe mùcur o pIcùLurù de upù, cu sù se
rùcoreuscù; Iurù cund Lrecu pe Iu grùdInù, îI Iùsu guru upù sI
nu puLu nIcI sù se umbreuscù puLIn de ursILu soureIuI.
Ajungund ucusù obIduLù de osLeneuIù sI IIùmundù, n-uvu
rùbdure, cI cIemù pe mumù-su Iu o purLe sI-I zIse sù Iucù pe
uncIIus sI pe IIe-su sù Iusù uIurù.
Cum rùmuse sIngureIe, descIIse Iudu; dur ce IesI d-
ucoIo? buIuurI, serpI, sI cuLe IIgIIonI LouLe, cùroru Ie ursese
guLIejurIIe cund Ie duse de muncure; sI înduLù Ie sIusIurù sI
Ie muncurù.
ToL suLuI se spùImunLù de înLumpIureu usLu; sI IIecure om
bùgù de seumù cù usLu vIne de Iu rùspIùLIreu dumnezeIuscù.
¡uLu mosneuguIuI însù se cùsùLorI cu un IIùcùu dIn ceI muI
IrumosI uI suLuIuI, cure o ceru de Iu LuLù-sùu sI o Iuù de
soLIe.
Mure veseIIe se Iùcu în suL Iu nunLu Ior, sI LrùIesc în IerI-
cIre punù în zIuu de uzI. CIne nu crede sù Iucù bIne sù se
uILe împrejur, sI vu vedeu muILe de ucesLe cuse.
¡ur eu încùIecuI p-o seu eLc.
1¬. Iutu súrucoloi ceu isteutú
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un om sI o IemeIe. EI eruu uLuL de sùrucI,
încuL n-uveuu dupù ce beu upù. NIcI Lu cusù, nIcI Lu musù,
nImIc, nImIc, durù nImIc n-uveuu dupù suIIeLuI Ior.
Munceu bIeLuI om de dImIneuLu punù seuru LurzIu, uIùLurI
cu muIereu, de-I Lreceuu nùduseIeIe, sI cu sù deu sI eI în
spor, bu.
Se LIneu, vezI, norocuI dupù dunsII cu puIbereu dupù
cuInI, cum se zIce.
UmbIuu cu LùrùbuLeIe de coIo punù coIo, sI cu sù se
sLuLornIceuscù sI eI Iu un Ioc, nu gùseuu. CùcI cIne eru sù-I
prIImeuscù pe eI, doI cuIIcI, cu IeuoLu de copII dupù dunsII?!
AdIcù uILusem sù vù spuI. Aveuu ucesLI oumenI o spuzù
de copII. DIn ucesLI copII, ceI muI murI eruu numuI IeLe,
Iurù bùIeLII eruu mùrunLeI sI sLuu Iungù dunsII cu uIceIuseIe.
Sù nu vù II dus Dumnezeu vroduLù sù IILI IuLù cund veneu
omuI de Iu muncù, cù v-uLI II IuuL cumpII. ¡eseuu LoLI uIurù
înuInLeu IuI, jIgùrILI sI IùrLùnILI, cu nIsLe neLoLI, subLIruLIcI
sI pILIgùIuLI, mù rog, IesInuLI de Ioume, sI Lùbùruu pe bIeLuI
om cu guru: LuLù, mI-e Ioume, LuLù, mor de Ioume.
TuLùI Ior se zùpùceu sI nu sLIu cùLre cure sù se înLourcù
muI înLuI sI Ie du LouLù ugonIseuIu IuI dInLr-o zI. Durù de
unde sù Ie ujungù ce brumù Ie uduceu eI? AbIu puneuu p-o
mùseu.
BIeLuI LuL' sùu sI bIuLù mù-su de muILe orI se cuIcuu
nemuncuLI. ¡I se rupeu InImu de mIIù durù n-uveuu încoLro.
SI cu sù-sI IInIsLeuscù copIII, eI Ie IùgùduIu cù u douu zI ure
sù Ie uducù muI muIL. AsLIeI, muI cu soseIe, muI cu momeIe,
udormeuu sI bIeLII copII, cu nùdejde cù u douu zI ure sù IIe
muI bIne.
DInLre LoLI copIII, IuLu ceu muI mure eru muI LùcuLù sI
muI cu judecuLù. Eu rùmuneu cu surorIIe sI IruLII ceI muI
mIcI cund se duceuu pùrInLII Iu muncù, vedeu de dunsII, îI
musLruIuIu sI îI povùLuIu sù IIe muI cu rùbdure, muI
îngùduILorI, cu sù nu se umùruscù punù înLr-uLuL pùrInLII.
Durù, buLe Lobu Iu urecIeu surduIuI. Adecù, de! Ce sù zIcI?
Ar II IosL sI eI, pouLe, muI îngùduILorI, sI muI cu rùbdure,
durù burLu Ie du gIIes sI îI Iùceu de muILe orI sù IIe
neînLeIegùLorI.
¡nLr-ucesLeu, boIeruIuI pe mosIu cùruIu se uIIu ucesLI ou-
menI, cuÊsI urgIsILI de Dumnezeu, I se Iùcu mIIù de eI sI,
înLr-o zI, cund venI sù se rouge penLru sùIus, eI îI zIse:
- OmuIe, Le vùz IurnIc, muncesLI de Le speLesLI, sI douù
în LeI Le vùz cù nu poLI Iegu. ¡uLù, eu mù îndur sI-LI duu un
peLec de Ioc, sù IIe de vecI uI Lùu. Du-Le de-LI uIege peLecuI
ce-LI vu pIùceu sI upucù-Le numuIdecuL sù-LI IucI un bordeI.
- BogduprosLe, cucoune, sI Dumnezeu sù prIImeuscù. De
unde duI sù Izvoruscù, rùspunse bIeLuI om.
Se duse de-sI uIese un peLec de Ioc sI punù în seurù
groupu penLru bordeI o sI deLe guLu.
NepurLeu IuI. Cum se brodI cu IocuI ce-sI uIesese sù IIe
uIùLurI cu uI unuI Lùrun boguL sI mundru de nu-I ujungeu
cInevu cu prùjInu Iu nus.
PesLe noupLe, nu sLIu cum se Iùcu, nu sLIu cum se drese,
cù o vILù d-uIe boguLuIuI cùzu în groupù sI murI.
A douu zI de dImIneuLù, boguLuI, vùzundu-sI vILu mourLù,
sùrI cu guru mure usupru sùrucuIuI, îI Iuù de pIepL sI cu eI
Lurus se duse Iu curLeu boIeruIuI, sù Ie Iucù judecuLù.
BoIeruI se mIrù cund îI vùzu sI-I înLrebù ce cuuLù?
TùrunuI ceI boguL zIse:
- BoIeruIe, ucesL prùpùdIL de om, veneLIc în suLuI nosLru,
n-ur muI uveu purLe de eI! dupù ce LI-uI IùcuL pomunù de I-
uI duL un peLec de Ioc, eI LocmuI Iungù mIne sI-u uIes sù-sI
Iucù bordeI! Unu Iu munù. Bugù de seumù cù, dupù ce e
sùruc, upoI e sI cu nusuI pe sus. AI doIIeu, groupu ce sI-u
IùcuL penLru bordeI, dupù ce cù e mure IourLe, upoI n-u uvuL
grIje sù o ucopere pesLe noupLe cu cevu, numuI cu sù-mI
Iucù mIe pugubù, sI mI-u cùzuL o vILù înLr-însu de sI-u rupL
jungIIeLuru. Judecù d-Lu ucum, nu e duLor sù mI-o
pIùLeuscù? EI zIce cù n-ure cu ce. SI ce-mI pusù mIe de usLu?
- BoIeruIe, rùspunse sI sùrucuI umIIIL sI cu IucrùmIIe în
ocII cuL pumnuI. BoIeruIe, n-um ce zIce, omourù-mù,
spunzurù-mù, n-um ce Iuce ducu u duL pùcuLuI pesLe mIne.
Asu esLe cum zIce bogùLusuI meu vecIn. SI IIIndcù IuI Dum-
nezeu îI pIuce drepLuI, drepL sù-LI spuI ce e drepL: um sùpuL
groupù, sI o groupù mure, cu sù încupù bordeIuI pe LoLI uI
meI, durù nIcI cù m-um gundIL cu sù-I uduc pugubù. SI nIcI
n-u IosL Iu suIIeLuI meu cugeLuI de mundrIe, cùcI n-uveum
pe ce mù mundrI, cund mI-um uIes Ioc Iungù d-IuI. Acum
IumIneze-vù Dumnezeu, boIeruIe, sI judecuLI dupù
drepLuLe.
BoIeruI sLu în cumpùnù. Nu sLIu cuI sù deu drepLuLe.
Vedeu eI cù sùrucuI u cùzuL în pùcuLe, durù Iùrù voIe. Dupù
ce se gundI eI nILeI, zIse:
- Bre, oumenI bunI! Eu um sù vù Iuc LreI înLrebùrI; cIne Ie
vu dezIegu muI bIne, u uceIuIu sù IIe drepLuLeu. Vù duu
rùguz de LreI zIIe, gundILI-vù. Dupù LreI zIIe sù venILI sI sù-
mI gIIcILI înLrebùrIIe. TIneLI mInLe bIne. ¡nLuIu înLrebure
sunù usu:
Ce esLe muI grus în Iume?
A douu:
Ce esLe muI bun?
SI u LreIu:
Ce uIeurgù muI IuLe?
AIde, duceLI-vù ucum. Durù sù muI sLILI unu: ducu nIcI
unuI dIn voI nu vu gIIcI vreunu dIn înLrebùrIIe meIe, sù sLILI
cù unde vù sLuu pIcIoureIe o sù vù sLeu sI cupeLeIe.
AmundoI împrIcInuLII se înLourserù Iu cuseIe Ior.
BogùLusuI, Iùudundu-se cù eI ure sù gIIceuscù, IIIncù ce
Iucru pouLe II muI usor decuL u spune cù porcuI sùu dIn
ogrudù esLe muI grus, deourece sLù sIùnInu pe dunsuI de o
puImù; Iurù sùrucuI pIungeu de poLopeu pùmunLuI,
gundIndu-se cu ce o sù spuIe eI.
Ducu ujunserù IIecure Iu uI sùI, bogùLusuI eru veseI cù ure
sù-sI cusLIge prIcInu, Iurù sùrucuI se puse pe gundurI sI LoL
oILu. CopIII se udunurù pe Iungù dunsuI, se uILu, durù nu
cuLezuu sù-I înLrebe cevu. ¡ncepurù sI eI u pIunge; sI se Iùcu
ucoIo Iu dunsII o pIungere sI o jeIunIe de Le Iuuu IIorI de
mIIù.
NumuI IuLu ceu muI mure îsI Iuù InImu în dInLI sI-I
înLrebù ce ure de esLe usu de LrIsL?
- Ce sù um, IuLu meu? ¡ucù pùcuLe de Iu Dumnezeu.
BoIeruI ne-u înduLoruL sù-I gIIcIm nIsLe înLrebùrI pe curI
nIcI oumenII ceI procopsILI nu I Ie-ur puLeu spune, necum
un sùrmun prosL cu mIne.
- CI spune-ne sI nouù, cù dourù d-om puLeu sù-LI dùm
vrun ujuLor.
- Cu ce ujuLor uLI puLeu voI sù-mI duLI, voI cure nu sLILI
încù nIcI cum se mùnuncù mùmùIIgu.
- Te mIrù, LuLù, Iu ce um puLeu II bunI sI noI. SI upoI ce
sLrIcù ducu ne veI spune sI nouù?
ALuncI sùrucuI zIse:
- ¡ucù, Iucù, Iucù ce ne-u zIs boIeruI sù gIIcIm; cùcI de un-
de nu, ne vu sLu cupuI unde ne sLuu LùIpIIe.
¡uLu ceu mure se puse pe gundurI sI, dupù ce muI cugeLù
eu ce muI cugeLù, se upropIe de LuLù-sùu sI îI zIse:
- ¡u Iusù, LuLù, nu muI II usu de muInIL. Nu ne Iusù Dum-
nezeu pe noI sù pIerIm. Cund Le veI duce Iu boIeruI sù-I duI
rùspuns, LI-oI spune sI eu cevu. SI pouLe cù vu du Dum-
nezeu sù scupI cu IuLù curuLù dInuInLeu IuI.
SùrucuI pùru u se munguIu ourecum; durù numuI InImu
IuI sLIu. Nu voIu, vezI, sù-sI muI muIneuscù sI copIII.
¡n dImIneuLu cund Iu u se înIùLIsu Iu boIeruI cu sù-I
gIIceuscù înLrebùrIIe, IIe-su îI spuse cu ce sù rùspunzù.
SùrucuI se urùLu u II muILumIL, durù se îndoIu.
Se înIùLIsù înuInLeu boIeruIuI. BogùLusuI, mundru sI cu
pIepLuI descIIs; sùrucuI umIIIL sI sLruns Iu pIepL de sLu sù-I
crupe sumunuI ceI zdrenLuIL de pe dunsuI.
BoIeruI înLrebù pe bogùLus:
- EI, bude, ce esLe muI grus pe Iumeu usLu?
BogùLusuI rùspunse cu coruj:
- ApoI de, cucoune, ce sù IIe muI grus decuL porcuI meu
dIn ogrudù, cure ure grùsImeu pe eI de o puImù de grousù.
- MIncIunI spuI, rùspunse boIeruI.
SI înLrebund sI pe sùrucuI, eI rùspunse cu sIIuIù:
- ApoI de, cucoune, eu zIc cu mInLeu meu u prousLù cù
pùmunLuI sù IIe muI grus pe Iumeu usLu, cù eI ne dù LouLe
bunùLùLIIe pe curI Ie uvem.
- Asu esLe, rùspunse boIeruI.
Acum zIse bogùLusuIuI Iurù:
- Ce uIeurgù muI IuLe pe Iumeu usLu?
- ArmùsuruI meu, cucoune, rùspunse bogùLusuI, cù
uIeurgù pesLe vùI sI deuIurI, cund îI duu drumuI, de nu-I
vezI copILeIe.
- ApoI de, cucoune, cupuI meu nu mù duce usu depurLe,
Iùrù decuL duu cu socoLeuIù cù nImIc nu uIeurgù usu de IuLe
cu gunduI, rùspunse sI sùrucuI.
- Tu uI drepLuLe. CeIu uIureuzù.
¡n ceIe dIn urmù, muI înLrebù o duLù pe bogùLus:
- Ce esLe muI bun pe Iumeu usLu?
- NImIc nu esLe muI bun pe Iumeu usLu, mIIosLIve
sLùpune, rùspunse eI, cu judecuLu ceu dreupLù u mùrIeI LuIe.
- Eu, boIeruIe, cu prosLIu meu mù duce gunduI sù crez cù
nImIc nu e muI bun pe Iumeu usLu cu Dumnezeu, cure ne
suIere pe Iume cu LouLe rùuLùLIIe nousLre.
- AdevùruL, usu esLe, zIse boIeruI.
SI, înLorcundu-se cùLre bogùLus, udùogù:
- ¡esI uIurù, Lùrun vIcIeun sI mojIc ce esLI, suu puI ucum
de-LI Lruge Iu LùIpI uLuLu cuL nu poLI duce.
BogùLusuI IesI cu coudu înLre pIcIoure.
SI cIemund muI uproupe pe sùruc, îI înLrebù cu un gruI
bIujIn:
- Spune-mI, bre, omuIe, cIne Le-u învùLuL pe LIne sù
rùspunzI usu de poLrIvIL, cùcI dIn cupuI Lùu ùIu secu nu crez
sù II IesIL usu cuvInLe înLeIepLe.
BIeLuI sùruc se cum codeu. Nu-I veneu sù spuIe drepL, de
Leumù sù nu pùLeuscù cevu. Durù ducu se vùzu încoILIL,
spuse LoL udevùruI precum eru.
ALuncI boIeruI, mIrundu-se în sIne de IscusInLu IeLeI
sùrucuIuI, îI poruncI cu u douu zI sù vIe cu IuLu Iu curLeu
boIereuscù. Eu sù IIe nIcI îmbrùcuLù, nIcI dezbrùcuLù, nIcI
cùIure, nIcI pe jos, nIcI pe drum, nIcI pe Iungù drum.
Cum uuzI sùrucuI uneIe cu ucesLeu, începu u se bocI sI u
se vùIcùru, de nu-LI veneu sù-I muI uuzI, sI se înLourse Iu uI
sùI.
¡uLu ceu mure, cund uuzI ceIe ce îI spuse:
- Nu Le Leme, LùLucù, îI zIse eu, cù-I vIu eu IuI de Iuc!
NumuI sù-mI cuuLI douù muLe.
Cum se Iùcu dImIneuLù, IuLu uruncù pe dunsu un voIog
(pIusù), Iuù muLeIe Iu subLIorI, încùIecù pe un Lup sI pIecù Iu
curLeu boIereuscù.
Mergund usLIeI pe drum, eu nu eru nIcI cùIure, nIcI pe
jos, cùcI îI du de pùmunL cund un pIcIor, cund uILuI, LupuI
IIInd pILIc; umbIu nI pe drum, nI pe Iungù drum, cùcI LupuI
nu LIneu drumuI drepL. AcI Lreceu pe Iungù cuLe un gurd sù
upuce cuLe vrun IùsLur de Iu vrun pomIsor; ucI Lreceu de
ceuIuILù purLe. Nu eru nIcI îmbrùcuLù, nIcI dezbrùcuLù cu
voIoguI uruncuL pe dunsu.
SI usu, cu cIIu cu vuI, ujunse Iu curLeu boIereuscù. Cund o
vùzurù boIeruI sI oumenII curLII, venInd usu, încremenIrù.
BoIeruI, vezI, nu voIu sù se deu rùmus, sI poruncI sù deu
drumuI Iu doI zùvozI ce-I LIneu Iu curLe în IunL. AcesLIu, cum
vùzurù uIuIuI cu cure veneu IuLu sùrucuIuI, se repezIrù Iu
dunsu, durù eu deLe drumuI înduLù muLeIor sI zùvozII se
Iuurù dupù dunseIe, Iurù IuLu sùrucuIuI ujunse Iu scuru
boIereuscù usu precum îI poruncIse boIeruI.
Vùzund sI uceusLù IscusInLù u IeLeI, boIeruI n-uvu încoLro
sI Iu nevoIL s-o prIImeuscù. ALuncI poruncI sù o IereduIuscù
(sù o îmbùIeze), o îmbrùcù cu nIsLe IuIne cu de mIreusù sI
IoLùrî sù o deu dupù un IecIor ce-I uveu boIeruI pe Iungù
dunsuI, cure îI sIujeu cu credInLù.
Dupù ce o vùzu boIeruI curùLILù sI IercIezuILù cu o
mIreusù, sI cum uveu sI eu pe vIno-încouce, I se pùru muI
Irumousù de cum eru uLuncI; ce-I ubùLu IuI, cù poILI sù o
uIbù eI de nevusLù, muI cu seumù cù eru burIuc, sI se
cununù cu dunsu. MuI-nuInLe de u se cununu, boIeruI zIse
dunseI:
- Eu Le Iuu de soLIe; durù sù sLII cù Lu n-uI voIe sù judecI
nIcIoduLù Iùrù de mIne.
Eu prIImI.
Dupù ce Lrecu cuL Lrecu de Iu cununIu Ior, boIeruI se duse
o duLù în Lreubu IuI pe mosIe. ¡n IIpsu IuI venIrù doI LùrunI
cu o prIgonIre Iu curLe. AIIund cù boIeruI nu esLe ucusù, sI
vùzund pe cuconILu înLr-un cerduc, eI începurù sù se
jeIuIuscù Iu dunsu. Eu uscuILu sI Lùceu.
UnuI zIse:
- Aveum sù mù duc punù în cuLure Ioc, însù o rouLù de Iu
cùruLù mI se sLrIcuse. Nu-mI puLeum înIùmu Iupu Iu cùruLu
cu LreI rouLe, muI cu seumù cù eru u IùLu. ALuncI m-um
ruguL de vecInuI meu, ùsLu cure e de IuLù, sù-mI împrumuLe
eI o rouLù. EI, ce e drepL, useurù mI-u împrumuLuL rouLu ce
I-um ceruL, cu gund cu uzI punù în zIuù sù mù duc Iu Lreubu
meu. Cund, ce sù vedeLI, cInsLILI boIerI? AsLù-noupLe mI-u
IùLuL Iupu un munz.
TùrunuI ceI cu rouLu îI LùIe cuvunLuI sI zIse sI eI:
- Nu-I credeLI, cucounù, sù vù LIe Dumnezeu! RouLu meu
u IùLuL munzuI.
Cucounu uscuILu dIn cerduc sI Lùceu.
TùrunII usLepLurù ce muI usLepLurù sI, ducu vùzurù cù cu-
counu nu Ie Iuce nIcI o judecuLù, înLreburù:
- Du' unde-I dus boIeruI, cucounù?
- ¡u, s-u dus, rùspunse eu, sù vuzù un Iuc de mùIuI ce-I
uvem pe murgIneu unuI Iuz, cù în LouLe nopLIIe Ies brousLeIe
dInLr-însuI sI mùnuncù mùIuIuI.
TùrunII se uILurù Iung sI pIecurù. Ajungund Iu pourLu
ogrùzII boIeresLI, eI începurù u se înLrebu unuI pe uILuI:
- Cu ce IeI de vorbù Iu uIu u cucouneI, mù, neu ùsLu?
Cum se pouLe brousLeIe sù mùnunce mùIuIuI?
Ce se sIùLuIrù eI, ce vorbIrù, cù numuI se înLourserù sù
înLrebe pe cucounù ce vorbù Iu uIu.
Ducu venIrù dInuInLeu cerducuIuI Iurù, prInserù u
înLrebu:
- Du' bIne, cucounù, cu ce sù IIe vorbu ce ne-uI spus-o?
PouLe-se cu brousLeIe sù mùnunce mùIuIuI?
- Nu sLIu ducu brousLeIe pouLe sù mùnunce mùIuI, uu bu,
rùspunse cucounu; durù sLIu cù rouLu nu pouLe sù IeLe
munjI.
TocmuI uLunceu îsI venIrù sI LùrunII de ucusù. Acum
înLeIeserù sIrILenIu vorbeI cucouneI, se mIrurù de uLuLu
înLeIepcIune sI se împùcurù cum sLIurù eI muI bIne.
VIInd sI boIeruI ucusù, înLrebù:
- CIne u muI IosL p-uIcI în IIpsu meu? Ce s-u muI peLre-
cuL?
- Ce sù IIe? rùspunse eu. ¡ucu, Iucu cIne u venIL sI Iucù ce
s-u înLumpIuL cu eI, sI ce Ie-um zIs eu.
BoIeruI, cum uuzI, îI zIse:
- ¡IIndcù uI cùIcuL IùgùduIuIu sI uI judecuL Iùrù mIne, nu
muI puLem LrùI umundoI. ¡u-LI ce poILesLI de Iu mIne sI ce-LI
esLe muI drug în cusu meu, sI sù Le ducI Iu LuLù-Lùu ucusù.
Cucounu zIse:
- VorbeIe LuIe, bùrbuLe, sunL sIInLe penLru mIne, penLru
cù de uceeu bùrbuLuI esLe bùrbuL. Nu sunL vInovuLù înLru
nImIc, cùcI n-um judecuL pe uceI jeIuILorI, cI Ie-um spus
numuI unde esLe sLùpunuI Ior. Dur ducu d-Lu gùsesLI cu cuIe
sù mù gonesLI, eu mù supun Iùrù sù curLesc sI-LI muILumesc
încù dIn uduncuI suIIeLuIuI penLru bunùLuLeu ce uI de u mù
Iùsu sù-mI uIes ce mI-e muI drug dIn cusu dumILuIe. Un
Iucru Le muI rog: IIIndcù mù gonesLI, Iusù-mù sù mù muI
veseIesc o duLù sI eu în cusu domnuIuI meu sI bùrbuL. Dù o
musù sI cIeumù pe prIeLenII nosLrI sI cunoscuLI sù peLre-
cem împreunù sI sù ne cIeIuIm penLru ceu dIn urmù ourù.
BoIeruI se îndupIecù sI poruncI de Iùcu o musù d-uIeu
înIrIcosuLeIe, unde cIemù prIeLenII sI pe ceI muI de
uproupe uI Ior. Sezurù, se înveseIIrù sI se cIeIuIrù cuL Ie
cerurù InImu. Cucounu însù LoL îndesu puIureIe boIeruIuI sI
eI LoL beu. SI(-I) muI deLe unuI, sI încù unuI, punù îI Iùcu
cuc. Se îmbùLù boIeruI de se cocIIse LurLù. ALuncI sI cu-
counu îI Iu IrumuseI Iu spInure, Iùrù sù muI sImLù boIeruI
cevu sI-I duse Iu LuL-sùu ucusù, unde îI puse pe cupLor de
dormI punù se LrezI.
A douu zI, cund se desLepLù, boIeruI, vùzundu-se în usLIeI
de IuI, înLrebù unde se uIIù.
Cucounu îI rùspunse:
- ¡u LuLu ucusù. Cund m-uI gonIL de Iu d-Lu, mI-uI duL voIe
sù Iuu dIn cusu dumILuIe ce mI-o II muI drug. Aceeu um sI
IùcuL. NImIc nu mI-u IosL muI drug decuL bùrbuLuI. Nu crez
sù mù LII de rùu penLru cù mI I-um IuuL.
Cund uuzI boIeruI usemeneu vorbe cu noImù, se gundI ce
se gundI, upoI rùspunse:
- AIdem, nevusLù, ucusù, sI sù LrùIm cu în sun de ruI;
ucum prIcep eu ce odor de IemeI um dobundIL.
SI m-um suIL pe o seu
SI um spus-o usu.
M-um suIL pe o rouLù
SI um spus-o LouLù.
1S. Gúinúreusu
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL sI o împùrùLeusù. ¡n cùsùLorIu
Ior eI uu LrùIL cu IruLII, sI numuI o IuLù uu IosL IùcuL. Cu sI
mumù-su, uceusLù IuLù, dIn nusLere, eru cu o sLeu în IrunLe.
MurInd împùrùLeusu, u IùsuL cu suIIeLuI Iu ceusuI morLII eI
sI cu jurùmunL cu împùruLuI, soLuI eI, sù nu vùduveuscù, cI
sù Iu de soLIe pe uceeu Iu cure se vu poLrIvI conduruI eI.
¡mpùruLuI o Iubeu, nevoIe mure. SI nIcI în rupLuI cupuIuI
nu voIu sù se însoure de u douu ourù. Un un înLreg,
înLreguIeL o pIunse dupù înmormunLureu eI.
SIuLuI împùrùLIeI, sLIInd IoLùrureu împùrùLeseI, IùsuLù cu
gruI de mourLe, se LoL LIneu de curu împùruLuIuI cu sù se
însoure, sI muI muILe nu. EI se LoL împoLrIveu cu IeI de IeI
de cuvInLe.
Ducu vùzu sI vùzu cù scùpure nu esLe, se Iùsù sI eI dupù
sIuLuI muI-murIIor împùrùLIeI. DeLe conduruI rùposuLeI
împùrùLese sI doI LrImIsI uI SIuLuIuI împùrùLesc rùzbùLu LùrI
sI ceLùLI, cùuLund Iu cIne s-ur poLrIvI conduruI. Nu Lrecu
muIL sI se înLourserù precum se duserù, Iùrù nIcI o Ispruvù.
PusùmILe, conduruI nu se poLrIvI Iu nIcI o IuLù de împùruL,
Iu nIcI o cucounù, Iu nIcI o jupuneusù, Iu nIcI o Lùruncù, bu
cIIur Iu nIcI o roubù. ¡mpùruLuI nu muI puLeu de bucurIe de
uceusLù înLumpIure.
ConduruI sLu d-u purureu pe musù în cùmuru
împùruLuIuI. OrIcIne voIu sù-I încerce uveu LouLù voIu.
¡nLr-unu dIn zIIe cund împùruLuI LIneu sIuL cu boIerII ceI
murI penLru LrebIIe împùrùLIeI, Iucù sI IIe-su cù vIne sI se
jucu sI se zbenguIu p-ucoIo prIn cùmurù. Trecund sI pe
Iungù musù sI vùzund conduruI, îI Iu sI îI încuILù; cund, ce sù
vedeLI d-vousLrù, cInsLILI boIerI, purcù Iusese d-ucoIo.
¡ncepu u uIergu Iurù dupù jucùrII, cu un copII ce eru. Eu Iu-
use conduruI Iùrù sù sLIe uI cuI esLe sI penLru ce sLù pe
musù. Cund vùzurù boIerII unu cu uceusLu, rùmuserù
înmùrmurILI de uImIre.
Ce sù Iucù eI? HoLùrureu împùrùLeseI eru IùmurILù. Sù nu
vùduveuscù împùruLuI dupù prIsLùvIreu eI, cI sù Iu pe uceeu
Iu cure se vu poLrIvI conduruI eI. Sù Iuse pe împùruLuI sù
vùduveuscù penLru cù nu s-u poLrIvIL conduruI Iu nIcI o
muIere, cùIcu jurùmunLuI împùrùLeseI de Iu ceusuI morLII
suIe; sù sIIeuscù pe împùruLuI sù Iu de soLIe pe IIe-su, se
Lemeu de Dumnezeu. Ce sù Iucù dur?
Dupù muILe cIIbzuIrI, SIuLuI împùrùLIeI gùsI cu cuIe cù
împùruLuI n-ur pùcùLuI de ur Iuu de soLIe pe IIe-su, IIIndcù
usu Iùsuse cu suIIeLuI împùrùLeusu sI penLru cù Dumnezeu
cIIur orunduIse usu, deourece Iu nImenI de pe Iume nu se
poLrIvIse conduruI rùposuLeI.
NumuIdecuL muI-murII LùrII zIserù IeLeI sù se gùLeuscù de
nunLù.
Acum uILù nevoIe. NIcI IuLu nu voIu sù Iu pe LuLù-sùu de
soL. Eu zIse:
- Unde uLI muI uuzIL, boIerI dumneuvousLrù, buLjocurù cu
uceusLu, sù Iu LuLùI de soLIe pe IIe-su.
- Nu Le supùru, domnILù, sI nu III usu LunLosù. Are sù
curgù muILù upù pe gurIù punù s-ujungI u cunousLe LuIneIe
împùrùLIeI cu noI. SI upoI, rùposuLu muIcu împùrùLIeI LuIe,
ceu uLuL de vesLILù în Iume de cumInLe, u IùsuL cu suIIeLuI cu
împùruLuI, LuLùI Lùu, sù nu vùduveuscù, cI sù se însoure cu
uceeu Iu cure se vu poLrIvI pe pIcIor conduruI eI.
- CùuLuLI, muI zIse IuLu, sI gùsILI pe vreuunu Iu cure sù se
poLrIveuscù conduruI mumeI pe pIcIoruI eI.
- Am rùzbùLuL, rùspunserù boIerII, împùrùLII sI ceLùLI,
LurgurI sI cùLune, um încercuL sI Iu bun sI Iu rùu, Iu LInere sI
Iu bùLrune, Iu IemeI de neum sI Iu de ceIe prousLe, punù sI Iu
roube, sI Iu nImenI nu s-u poLrIvIL. Dumnezeu ne-u urùLuL
pe uceeu pe cure împùruLuI nosLru LrebuIe sù o Iu de soLIe.
Vùzund IuLu cù n-ure încoLro, ceru LImp de LreI zIIe în
cure sù se gundeuscù sI upoI sù-sI deu rùspunsuI.
SI Lrecund în cùmuru eI, se puse pe un pIuns, de sù Le
Iereuscù Dumnezeu; vùrsu nIsLe IucrùmI cuL pumnuI sI
suspInu de sù-I spurgù pIepLuI. PIunse ce pIunse, durù vùzu
cù de Iu pIuns nu cusLIgù nImIc. Se duse decI Iu dùducu-su,
îI spuse ceIe înLumpIuLe sI îI ceru sIuL.
Dùducu, dupù ce se gundI sI se rùzgundI, îI zIse sù ceurù u
I se Iuce LreI rundurI de IuIne: unuI de uur, uILuI de
mùrgùrILur sI uI LreIIeu de dIumunLe, sI sù spuIe cù dupù
uceeu se vu gùLI.
Cerereu eI se îndepIInI LocmuI pe LocmuI.
¡n vremeu uceusLu, dùducu îI pregùLI LouLe ceIe LrebuIn-
cIouse spre Iugù.
Cund îI uduse IuIneIe, îI muI zIse o duLù sù se gùLeuscù de
nunLù. ¡uLu rùspunse cù esLe guLu. BoIerII rùmuserù
muILumILI, uuzInd rùspunsuI IeLeI; eI crezurù cù în ceIe dIn
urmù eu u cunoscuL cù LrebuIe sù se supuIe SIuLuIuI
împùrùLIeI.
Seuru, îI uduse sI dùducu ceIe spre Iugù. ¡sI bùgù IuIneIe
ceIe Irumouse ce Ie cùpùLuse în desugI, se îmbrùcù cu o
pIeIe de mùgur pe cure I-o udusese dùducu sI IugI.
AscuILuLI, boIerI, cuvunLuI dIn povesLe;
CùcI d-ucI nuInLe muI Irumos îmI esLe.
¡ugInd IuLu împùruLuIuI de Iu curLeu LùLune-sùu, upucù
pe cùI dosnIce, pe cùrùrI neumbIuLe de pIcIor de om. Eu se
IerI cu sù nu o vuzù nImenI, sI IugI sI IugI, punù ce IesI dIn
împùrùLIu LuLùIuI sùu. Trecund IoLuruI, îI muI venI nILIcù
InImù. Unde punù ucI umbIu cu mourLeu în sun, ucum se
muI IInIsLI oIecuLù. Merse ce merse, sI ujungund Iu curLeu
împùruLuIuI IocuIuI uceIuIu, se puse Iu pourLù cu cIIp
umIIIL sI smerIL. ¡urù ducu IesI bucùLùreusu sI o vùzu, I se
Iùcu mIIù de dunsu sI îndupIecundu-se de rugùcIunIIe eI, o
prImI înùunLru. Spuse sI împùrùLeseI cù o IuLù sùrmunù sI
nenorocILù u nùzuIL Iu curLeu împùrùLeuscù sI o rugù cu sù o
prIImeuscù sù IIe gùInùreusu curLII.
¡mpùrùLeusu se înduIosI cund uuzI cù o sIrImunù
nevoIusù cere udùposL de Iu dunsu sI poruncI cu sù o puIe
îngrIjILoure de gùInI; durù eu, bucùLùreusu, sù rùspunzù de
dunsu.
¡IInd sub uscuILureu bucùLùreseI, IuLu de împùruL se sIIeu
în LouLe cIIpurIIe sù-I IIe pe pIuc. Unde sù se udune eu cu
ceIeIuILe sIugI dIn curLe? Unde sù scouLù eu un cuvInLeI de
purù suu de zuzunIe? Unde sù cuIce eu cuvunLuI bucùLùreseI
sI sù se umesLece în cerLurIIe sI becIsnIcIIIe ceIorIuILI? ¡erIL-
u Dumnezeu! Eu îngrIjeu de pùsùrIIe dIn curLeu
împùrùLeuscù, cu de uIe dunseI; dupù ce descIIdeu coLeLeIe,
sI Ie du de muncure, upoI Ie cuIbùreu, puneu cIosLIIe sI
vedeu de puI, muI cu mIIù decuL cIosLIIe. Muncureu sI upu,
muI cu seumù, nu Ie IIpseu nIcIoduLù.
¡urù ducu Isprùveu Lreubu cu gùInIIe, veneu pe Iungù
bucùLùreusù sI-I du sI eI ujuLor. ToLI sIujbusII curLII o Iuuu
în nume de bIne, vùzundu-I vrednIcIu, sI LoLI uveuu mIIù de
eu. Se dusese vesLeu punù Iu împùrùLeusu de IùrnIcIu, de
bùrbùLIu sI de curùLenIu de InImù u gùInùreseI. ¡mpùrùLeusu
ceru sù I se înIùLIseze cu sù o vuzù sI dunsu. SmerenIu,
nevInovùLIu sI sIIuIu ce bùgù de seumù împùrùLeusu Iu
gùInùreusù îI pIùcu. Eu poruncI bucùLùreseI sù o Iu muI de
uproupe, spre u nu cùdeu în gurIIe burIILorIIor.
Nu Lrecu muIL sI împùruLuI cu împùrùLeusu sI cu IIuI Ior
Iurù poILILI Iu nunLù Iu un uIL împùruL. EI se duserù. ¡n zIuu
uceeu se ceru sI gùInùreusu de Iu bucùLùreusù cu rugùcIune
cu sù o Iuse sù se ducù sI eu prIn ceLuLe, sù se muI rùsuIIe
puLInLeI. BucùLùreusu îI deLe voIe. GùInùreusu se îmbrùcù
cu IuIneIe de uur sI zIcund: "¡umInù înuInLe, înLunerIc
înupoI, nImenI sù nu mù vuzù ce voI Iuce", se duse cu vunLuI
sI, ujungund Iu nunLù, se prInse în Iorù LocmuI Iungù IIuI
împùruLuIuI. AcesLu cum o vùzu, îI cùzu Lronc! Iu InImù. Se
îndrùgosLI dupù dunsu, vuI de Iume! EI o înLrebù u cuI IuLù
esLe, sI de unde. Eu îI spuse uILe gogIeze. ¡urù eI LoL vorbInd
cu dunsu, îI Iuù un IneI sI nu muI voI sù I-I deu.
Cund Iu înde seurù, eu, cu grIje, Iurù zIse vorbeIe ce
zIsese Iu venIre, sI pIerI cu o nùIucù dIn mIjIocuI IoreI.
BucùLùreusu o cerLù cù preu zùbovIse. Eu îsI ceru IerLure sI
se IùgùduI cù uILù duL nu vu muI Iuce usu. ¡IuI împùruLuIuI
nu muI puLeu de InImù reu, cù-I scùpuse usu bucùLIcù bunù.
Dupù nILeI LImp, ucesL împùruL Iu IurùsI poILIL Iu o nunLù
de împùruL. ¡IuI împùruLuIuI se duse sI eI cu LuLù-sùu sI cu
mumù-su.
GùInùreusu se ceru sI eu de Iu bucùLùreusù. SI cùpùLund
voIe se duse, cu sI înLuI, îmbrùcundu-se în IuIneIe cu
mùrgùrILure. Se prInse în Iorù, IurùsI Iungù IIuI
împùruLuIuI. Punù seuru nu jucù cu uILuI, decuL numuI sI
numuI cu dunsuI. Cund deLe în umurg, cu sI de Iu rund, eu
pIerI.
Sù se prùpùdeuscù IIuI împùruLuIuI de pùrere de rùu cù o
pIerduse. Nu-I muI încùpeu IocuI. O cùuLu prIn LouLe
pùrLIIe, durù Iu-o de unde nu e!
Se înLourse durù cu InImu zdrobILù. Un IeI de IuncezeuIù
îI coprInse.
GùInùreusu, înduLù ce se înLourse ucusù, IuLe, IuLe, se
îmbrùcù IurùsI cu pIeIeu de mùgur, sI cùuLu de gùInI cu voIe
bunù sI LoL cunLund.
MuI Lrecu ce muI Lrecu, sI IurùsI Iu cIemuL împùruLuI Iu o
nunLù u uILuI împùruL. EI se duse IurùsI cu IIuI sùu.
Se ceru sI gùInùreusu în zIuu uceeu. Durù bucùLùreusu nu
muI voIu sù-I deu drumuI. AbIu, ubIu, dupù muILe
rugùcIunI, sI cu IùgùduInLu de u nu se muI cere nIcIoduLù,
se îndupIecù bucùLùreusu u-I du voIe. Se îmbrùcù decI în
IuIneIe suIe ceIe cu dIumunLe, sI zIcund vorbeIe ceIe ce o
uscundeuu de Iu ocIII oumenIIor, eu se duse sI se prInse în
Iorù IurùsI Iungù IIuI împùruLuIuI. AcesLu, cum o vùzu, îI
venI InImu Iu Ioc, IIIndcù IuLu cum înLurzIuse. ¡IuI
împùruLuIuI jucu ce jucu, sI LoL se uILu Iu dunsu, purcù o LoL
pIerdeu dIn ocII. SI în udevùr uveu sI ce vedeu. Asu de bIne
îI sedeu gùLILù, de pùreu cù esLe o zunù. ScIIpeu dIumunLeIe
de pe dunsu de Iuuu ocIII ceIor ce se uILuu Iu dunsu. ¡IuI
împùruLuIuI eru mundru nevoIe mure! IIIndcù zunu numuI
cu dunsuI jucù cuL LInu Ioru. SI unde se roLeu pe Iungù
dunsu sI se îngumIu cu un curcun.
¡urù cund Iu u du înde seurù, gùInùreusu pIerI IurùsI cu o
nùIucù. Cund vùzu IIuI împùruLuIuI cù zunu IIpsesLe, uLuLu îI
Iu. Cùzu Iu greu bouIù. PusùmILe prInsese IIpIcI. Se uduserù
LoLI vrucII, LouLe bubeIe sI LoLI cILILorII de sLeIe; rùmuserù
însù rusInuLI, cùcI n-uvurù ce-I Iuce. ALuncI IIuI împùruLuIuI
spuse mù-sII cù punù n-or gùsI pe IuLu Iu cure se vu poLrIvI
IneIuI ce-I deLe eI, nu se vu Iuce bIne. Mumù-su rugù pe
împùruLuI sù uscuILe rugùcIuneu IIuIuI Ior. ¡urù împùruLuI
poruncI sù umbIe nIsLe boIerI dIn cusù în cusù sù încerce In-
eIuI, sI Iu ce IuLù orI muIere se vu poLrIvI, sù o uducù cu cIn-
sLe Iu curLeu împùrùLeuscù.
UmbIurù boIerII sI rùzbùLurù LouLe coILuIeLeIe, sI cu sù se
poLrIveuscù IneIuI Iu cInevu, bu. Se înLourserù decI cum s-
uu IosL dus. Sù se deu IIuI împùruLuIuI de ceusuI morLII, de
cIudù, cund uuzI unu cu uceusLu! ¡n ceIe muI de pe urmù
poruncI sù se cerceLeze sI prIn curLeu împùrùLeuscù. CIemù
de IuLù pe LouLe muIerIIe, sIujnIcIIe sI roubeIe. TouLe se
grùbIrù u venI. ¡ncercù IneIuI sI Iu nIcI unu nu se poLrIvI.
PusùmILe pe gùInùreusu o uILuserù LoLI cu LoLuI.
BucùLùreusu îsI uduse umInLe sI spuse împùrùLeseI de
dunsu.
- Sù vIe sI eu, sù vIe sI eu, rùspunse împùrùLeusu.
O uduserù cu nepusù în musù, cùcI eI nu-I preu eru voIu
sù se deu Iu IveuIù îmbrùcuLù în pIeIeu de mùgur. Durù cIne
o uscuILù! Cum o vùzurù sIugIIe, se umIIurù de rus. Eu, cu
cupuI pIecuL sI pIInù de rusIne de buLjocuru LuLuIor sIujILor-
IIor, venI sI cu sIIuIù se upropIe. Cum îI puse IneIuI, purcù
Iu de ucoIo; sI de unde sù nu IIe usu!
Cum uuzI IIuI împùruLuIuI cù s-u poLrIvIL IneIuI, oduLù
rùsùrI cu dIn somn. PoruncI de o uduse în IuLu împùruLuIuI.
AcesLuIu nu preu îI veneu u crede cù IIu-sùu sù II cùzuL Iu
bouIù penLru o usu neLrebnIcù, sI cuL p-ucI eru sù-I
oropseuscù.
¡IuI împùruLuIuI sI mumù-su cùzurù cu rugùcIune Iu
gùInùreusu cu sù se Iucù cum eru Iu nunLù. Dupù muI muILe
LùgùduIrI, se îndupIecù sI, ducundu-se în cocIoubu eI, se
îmbrùcù sI upoI venI sus, îmbrùcuLù sI Irumousù cu o zunù.
¡mpùruLuI bIeojdI ocIII Iu dunsu sI rùmuse muIL LImp uImIL
de IrumuseLeu eI. Vùzu sI eI ucum cù bunù bucùLIcù îsI
uIesese IIuI IuI. ALuncI împùruLuI îsI scouse sLemu dIn cup sI
o puse în cupuI IIuIuI sùu; LoL usu Iùcu sI împùrùLeusu,
puInd sLemu su în cupuI gùInùreseI.
¡IuI împùruLuIuI o duLù sùrI dIn puL. Pure cù nu muI
Iusese boInuv de cund Iumeu.
ALuncI gùInùreusu, dupù sLùruInLu LuLuIor, îsI spuse LouLù
IsLorIu. NunLu se IoLùrî sI împùruLuI, LuLùI gùInùreseI, Iu sI
eI poILIL. AcesLu cund vùzu pe IIe-su Iu cununIe, rùmuse cu
LrùsnIL de Dumnezeu. EI o credeu pIerILù, socoLInd cù-sI
Iùcuse seumù sIngurù. ApoI se veseIIrù veseIIe
împùrùLeuscù, sI LrùIrù cuL LrùIesLe Iumeu, bucurundu-se în
puce de LouLe IerIcIrIIe pùmunLesLI.
¡ncùIecuI p-o seu eLc.
1n. Georue cel viteuz
A IosL oduLù cu nIcIoduLù.
A IosL oduLù un împùruL sI o împùrùLeusù. Zece unI uu
vIeLuIL eI în cùsùLorIe sI nu puLurù Iuce sI eI mùcur o
sLurpILurù de copII. ¡n ceIe de pe urmù, împùruLuI poruncI
împùrùLeseI soLIeI IuI, cù ducù înLr-un un de zIIe de ucI
nuInLe nu-I vu Iuce un copII, sù sLIe cù puIne sI sure pe un
LuIer cu dunsuI nu vu muI muncu.
Ducu uuzI usu împùrùLeusu, muIL se muInI în suIIeLuI eI,
cùcI LrùIuu bIne. Se puse sI eu durù u cere sIuLurI de Iu vrucI
sI vrùjILorI, de Iu mouse sI descunLùLoure. ¡uù LoL IeIuI de
IeucurI. Cund, înLr-o noupLe, ce vùzu se spùImunLù. Se Iùceu
cù umbIù pe o cumpIe verde sI Irumousù. Pe ucoIo LouLe
IIrIceIeIe de Iurbù eruu însoLILe, sI douù cuLe douù se
încovoIuu unu cùLre uILu sI pùreu cù se sùruLù. Punù sI IIu-
LureII umbIuu LoL doI cuLe doI. VIsu sI LoLusI credeu cù esLe
uIeveu ceeu ce vede. Nu se bucurù muIL de prIveIIsLeu ceu
Irumousù, sI IuLù cù un buIuur, buIu drucuIuI, veneu, mùre,
spre dunsu cu un vurLej. PusùmILe, eI goneu o porumbILù;
uceusLu, Lremurund cu vurgu, IugI în sus, IugI în jos, sI,
vùzund cù n-ure scùpure de vrùjmusu IIurù sùIbuLecù, se re-
pezI sI se uscunse în sunuI împùrùLeseI. BuIuuruI, vùzund
unu cu uceusLu, se repezI sI eI usupru împùrùLeseI. Dur
împùrùLeusu deLe un LIpeL sI se desLepLù. ¡I sùrIse InImu de
IrIcù sI-I Lremuruu LouLe cùrnurIIe. P-ucI, p-ucI eru sù sI
IesIne. Spuse împùruLuIuI pocILunIu de vIs, sI rùmuse sI eI
înmùrmurIL de grouzù. A douu zI se sImLI îngreunuLù sI
pesLe nouù IunI de zIIe nùscu o bunùLuLe de copIIus de
drùguIeL.
BucurIu ce Iu Iu curLeu împùruLuIuI nu se pouLe spune. Se
IoLùrurù sù boLeze pruncuI.
Pe uLuncI se boLezuu copIII înLr-o IunLunù sub un munLe.
SI IIIndcù de cuLvu LImp se IvIse nIsLe LuIIurI pe uceI munLe,
curI pundeuu pe ceI ce veneuu sù-sI boLeze copIII sI-I
omoru, sLrusnIcù poruncù deLe împùruLuI cu sù puIe ousLe
împrejuruI IunLuneI, sù pùzeuscù sI sù upere pruncuI, cund
vu II sù se Iveuscù LùIIurII.
Nu se muILumI cu uLuL, cI muI poruncI împùruLuI de
scrIse pe nIsLe pIeLre scumpe cuLe o sIovù; dupù uceeu
însIrù pIeLreIe sI uIcùLuI numeIe copIIuIuI. AcesL sIr de
pIeLre nesLemuLe îI Iegù de guLuI copIIuIuI.
AsLIeI pregùLILI, pIecù împùruLuI cu împùrùLeusu sù-sI
boLeze copIIuI, Iuund cu dunsII sI muI muILI osLusI cùIùreLI
sI înurmuLI.
Ajungund Iu pouIeIe munLeIuI, Ie IesIrù înuInLe LuIIurII, sI
nIcI unu, nIcI uILu, începurù u du vurLos. ¡mpùruLuI LrImIse
pe împùrùLeusu sù boLeze pruncuI, cùcI eI vu sLu sù deu
pIepL cu LùIIurII, punù se vu înLource eu. ¡mpùrùLeusu se
supuse porunceI sI pIecù. Cund sù se înLourcù de Iu boLez,
venI punù Iu un Ioc; ucI, sLund sI numuIuuzInd zùngùnILuI
urmeIor sI zgomoLuI IupLeI, îI deLe un IIer urs în InImù.
ALuncI, nemuIcuLezund sù meurgù înuInLe, se înLourse
înupoI sI uscunse copIIuI dupù IunLunù, înLr-un sLuI de
IIorI. PusùmILe LuIIurII rùzbIse ousLeu împùrùLeuscù sI o
rùpusese pe dunsu.
¡mpùrùLeusu pIecù sIngurù Iu împùruLuI. Pe drum, cund
ujunse Iu IocuI de IupLù, vùzu un bùILùu de sunge sI uIùLurI
o groupù mure unde eruu îngropuLI oumenII împùrùLesLI.
¡ncIIse ocIII sù nu vuzù uceu grouzù sI pornI înuInLe, cund
deoduLù se pomenesLe cu doI LuIIurI cù pun munu pe
dunsu.
Dupù ce Ie spune cIne esLe, LuIIurII o duse Iu cùpILunuI
Ior. AcesLu, cum o uuzI cIne esLe, Iùrù judecuLù, Iùrù nImIc,
poruncI sù o buge înLr-o pesLerù pùrùsILù sI sù I se deu cuLe
un sIerL de puIne sI cuLe o cunù de upù pe zI, punù ce s-o
prùpùdI ucoIo.
CopIIuI rùmùsese în sLuIuI de IIorI. Dumnezeu,
purLundu-I de grIje, nu Iùsu nImIc rùu sù se upropIe de
dunsuI, cure puLeu sù-I vuLume.
PrIn preujmu IocuIuI uceIuIu LrùIu un pusLnIc înLr-o
vùgùunù de munLe. AceI pusLnIc uveu o cuprù sI eI, dupù
suIIeLuI IuI. Eu veneu LoLdeuunu, spre u se udùpu, Iu upeIe
ceIe IImpezI uIe IunLuneI. ¡nLr-unu dIn zIIe, pùscund pe IcI
pe coIeu, se upropIe de sLuIuI cu IIorI. Cum deLe de copII, se
puse Iungù dunsuI, începu sù-I IIngù sI sù-sI upropIe ugeruI
de gurILu copIIusuIuI. AcesLu, cum sImLI, începu sù sugù sI
supse punù ce se sùLurù bIne, sI usu dor prInse cupru de
copII, încuL o Iunù de zIIe nu se depùrLù de Iungù dunsuI.
CùIugùruI, vùzund cù nu-I muI vIne cupru, începu s-o
cuuLe, sI cuuL-o în sus, cuuL-o în jos, cupru nIcùIrI. ¡sI Iuuse
nùdejdeu de Iu dunsu, cund înLr-o zI se pomenesLe cu eu.
PusLnIcuI o vùzu, începu s-o munguIe:
- Cupru-LuLI! cupru-LuLI! voInd sù puIe munu pe dunsu.
Dur usI! unde e pomunu uIu?
Cupru, LusL! în dreupLu, LusL! în sLungu, se depùrLu mereu.
CùIugùruI dupù dunsu. Ducù vùzu cù nu pouLe pune munu
pe eu, se înLourse în cIIIIouru IuI, Iùcu o sLrucIInù cu LùruLe
sI începu u se Iuu pe Iungù dunsu cu bIneIe, LoL sLrIgund-o sI
munguInd-o:
- Cupru-LuLI! Cupru-LuLI!
Dur nIcI usu nu IzbundI; cùcI cupru nIcI nu voIu sù se uILe
Iu sLrucIInu IuI cu LùruLe, cI LoL înuInLe Lrùgeu sù se ducù.
PusLnIcuI se Iuù dupù dunsu, d-u mInune, sù vuzù unde se
duce. Cupru, nIcI unu, nIcI uILu, merse drepL, cu pe cIrIpIe,
Iu sLuIuI cu IIorI, unde eru copIIuI, sI se puse Iungù dunsuI,
dundu-I sù sugù.
CùIugùruI InLrù dupù dunsu sI, cund o vùzu, sLùLu IocuIuI,
Lemundu-se sù nu IIe vreo nùIucù. Se încIInù, Iùcu
rugùcIuneu cu sù-I upere Dumnezeu de reIe sI sù pIurù
nùIucu dInuInLeu IuI. AsI! unde? ce nùIucù sù pIurù? CùcI
ceeu ce vedeu eI eru uIeveu un copII Irumos cu un îngerus.
Dupù ce se încredInLù cù nu eru cevu necuruL, bu încù un
copII boLezuL, de mIIù cùLre omenIre îI Iuù, îI duse Iu
cIIIIouru IuI sI-I puse în pùLuceunuI sùu. Cupru sùrI sI eu sI
se usezù Iungù copIIus. Vùzund usLù mInune, cùIugùruI o
Iùsù de-I deLe LuLù punù ce se sùLurù, upo Iuù copIIuI, îI
desIùsù, îI spùIù sI-I prImenI cu nIsLe rupLurI de IuIne de
uIe suIe. EI cILI mùrgeIeIe de Iu guLuI copIIuIuI sI uIIù cù se
numesLe George sI cù esLe IecIor de împùruL.
Dupù ce se muI mùrI, cùIugùruI îI învùLù sù cILeuscù sI sù
scrIe. PIunse George sI cùIugùruI, cund murI cupru, de nu II
se zvunLù IucrImIIe de Iu ocII muILù vreme. O îngropurù cu
pe oumenI. George se LunguI muI cu Ioc de pIerdereu eI. EI
sLIu bIne cù nu-I Iùcuse cupru, dur o cInsLeu cu pe o mumù,
cu pe unu ce-I IrùnIse sI-I crescuse.
Nu Lrecu muILù vreme, sI IuLù cù murI sI cùIugùruI. ¡I
îngropù George sI pe ucesLu, cu LouLù evIuvIu. ApoI, dupù ce
muI pIunse sI se muI LunguI o Lounù, se IoLùrî sù Iusù Iu
Iume; cùcI nu-I muI pIùceuu IocurIIe uceIeu, unde murIse
mù-su sI pùrInLeIe sùu ceI duIovnIcesc.
Apucù sI eI pe cùrureu ce o vùzu muI uproupe sI se Iùsù pe
dunsu u-I scouLe orIunde vu voI eu, dupù ce-sI încIeIbùrù
un rund de IuIne cu de urs, uIcùLuILe dIn nIsLe pIeI de vuIpe
ce gùsI în poduI cIIIIoureI, unde sezuse eI cu pusLnIcuI.
Merse ce merse pe uceu poLecù, punù ce vùzu cù copucII
încep u se rùrI, upoI se coborî în nIsLe cumpII cu IeI de IeI
de buruIenI. MuI merse o bucuLù de Ioc sI InLrù înLr-o ceL-
uLe.
Se umeLI sI se IusLucI cund se vùzu încongIuruL de o
muILIme de Iume, sI-I usurzIse zgomoLuI ce se Iùceu în uceI
orus. Mergeu, sI nIcI eI nu sLIu unde se duce. Dupù ce-sI
venI în sImLIrI dIn umeLeuIù, îsI LInu IIreu sI, Iuundu-sI In-
Imu în dInLI, începu u umbIu, uILundu-se prIn LouLe
prùvùIIIIe sI mIrundu-se de LouLe ceIeu ce vedeu. Se LIneu
Iumeu dupù dunsuI cu dupù urs. PusùmILe unde eru
îmbrùcuL cu neoumenII. Ducù coIIndù o mure purLe dIn
orus, ujunse Iu o IIerùrIe, sI ucoIo, vùzund sI buzdugune,
InLrù sI ceru sù-I deu sI IuI o subIe sI un buzdugun.
- AIege-LI de cure poILesLI, îI rùspunse negusLoruI.
Dupù ce uIese un sùbIoI ce de ubIu oumenII ceIIuILI îI
LIneu în munù sI un buzdugun nùprusnIc, voI sù pIece.
- PIùLesLe înLuI, bùIeLus, sI upoI sù pIecI.
- Ce vu sù zIcù uceeu sù pIùLesc? înLrebù dunsuI.
- ¡ucu sù ne LocmIm, sI sù-mI duI bunI cu cuL ne-om învoI.
- Ce esLe uceeu bunI? muI înLrebù eI.
NegusLoruI, vùzund cù ure u Iuce cu ursuI dIn pùdure, îI
descIIse cupuI sI-I Iùcu sù prIceupù cum merg IucrurIIe
prIn oruse.
Se mIrù George deocumduLù de LouLe nugodeIe ce-I LoL
povesLeu negusLoruI; upoI, ducu vùzu cù n-ure încoLro, ceru
sù sIujeuscù IIeruruIuI penLru subIe sI buzdugun.
Se învoIrù, decI, cu penLru ucesLe IucrurI sù sIujeuscù un
un sI usu se bùgù ucenIc.
¡scusInLu IuI George ujunsese de povesLe: unde uILII nu
puLeuu Iuce uneIe IucrùrI de IIerùrIe nIcI în LreI unI, eI înLr-
o jumùLuLe de un Iucru cu o cuIIù vecIe. BurosuI ceI mure
pe cureIe nIcI LreI oumenI nu-I puLeu rIdIcu, eI se jucu cu
dunsuI. SI LoLI se Lemeuu de eI.
Ducu îsI împIInI unuI, se muI bùgù pe un un, cu sù-I deu
IIer sI cùrbunI sù-sI Iùureuscù eI o subIe sI un buzdugun,
dupù poILu InImII suIe. ¡mpIInIndu-se sI ucesL un, sLùpunuI
poruncI sù-I deu IIer sI cùrbunI. CuIIu ceu muI mure,
Lemundu-se sù nu-I Iu IocuI, îI pusese gund rùu sI cùuLu
cum sù Iucù sù-I prùpùdeuscù.
¡I spuse, decI, cù IIer esLe desLuI, durù nu sunL cùrbunI de
ujuns, cI sù se ducù Iu pùdureu neugrù sù-sI Iucù, cùcI de
ucoIo uduc sI eI. AceusLu nu eru udevùruL. AcoIo, Iu pùdureu
neugrù, se IscodIse o scorpIe cure omoru pe orIcIne mergeu
în uceu pùdure, sI de uceeu îI LrImILeu pre dunsuI ucoIo, cu
sù se prùpùdeuscù.
George nu sLIu de uneIe cu ucesLeu. EI eru cu InImu
curuLù sI Iùrù IùLùrnIcIe. ¡sI uIese dIn prùvùIIu sLùpunuIuI
sùu o subIe rùmusù de Iu NovucI, pe cure o pùsLru în
prùvùIIe cu pe un odor dIn vecIIme, Iuù nIsLe burduse murI
penLru cùrbunI, IùcuLe dIn douù pIeI de bIvoI sI pIecù sù-sI
Iucù cùrbunI în pùdureu neugrù. Merse ce merse sI,
ujungund Iu un suL, înLrebù cù încoLro se uIIù pùdureu
neugrù. Cum uuzIrù sùLenII, începurù sù-sI Iucù cruce sI sù-
sI scuIpe în sun de IrIcù. ApoI îI spuserù LouLù sIreLenIu cu
scorpIu.
George Ie LùIe cuvunLuI sI Ie zIse:
- Ducù nu voILI u-mI spune, înceLuLI cu usLIeI de purus-
covenII ce n-uu seumùn.
OumenII, ducù îI vùzurù uLuL de înLesLuL, îI urùLurù dru-
muI sI-I Iùsurù sù se ducù unde îI vu duce orundu IuI.
Ajungund Iu pùdure, LùIe cu subIu o mure muILIme de co-
pucI, dIn curI Iùcu o grùmudù de nu-I puLeu du nImenI de
seumù sI îI puse Ioc.
SLund pe Iungù Ioc, sImLI cù un ourecure Iucru, un IeI de
sorbILurù îI Lrùgeu sI îI LoL mIscu dIn Ioc; se înLourse; cund,
ce sù vezI? unde veneu, mùre, verIcuIe, usupru IuI
nùbùdùIousu de scorpIe, sI LoL sugeu vùzduIuI, cu sù Lrugù
înLr-însu sI pe bIeLuI George. AcesLu, cum vùzu ce pIùcInLù I
se pregùLesLe, înIIpse subIu în pùmunL, se propLI înLr-însu sI
rùmuse necIInLIL. AsLIeI usLepLu eI sI prIvegIeu sù vuzù ce
ure sù I se înLumpIe. ScorpIu, cum venI, deLe cu coudu sI rI-
sIpI IocuI, upoI se repezI usupru IuI George cu sù-I sourbù
pre eI. VoInIcuLuI de George unde smucI oduLù subIu dIn
pùmunL sI, muI IuLe decuL uI gundI, o uduse sI LùIe în douù
scorpIu.
ApoI se Iuù dupù dunsu, cure Iugeu cùLre scorburu unde
vIeLuIu, sI, ujungund-o, îI LùIe cupuI. ALuLu sunge moIoruL
curse dIn spurcùcIuneu de scorpIe, încuL se uIcùLuI o buILù.
Cund eru sù se înLourcù înLr-uIe suIe, deoduLù uuzI un
gruI duIce cure îI vorbeu sI-I zIceu pre nume.
Cund se uILù, ce sù vuzù? o pùsùrIcù drùguIIcù sI
IrumusIcù sLu pre o rumurù sI-I zIceu:
- GeorgILù ceI vILeuz, spre muILumIre cù mI-uI scùpuL pe
uI meI de Iu pIeIreu ucesLeI scorpII necuruLe, cure în LoLI
unII îmI sorbeu puII, Le sIùLuIesc sù Le scuIzI în sungeIe
ucesLeI IIurù bIesLemuLe sI nIcI un rùu nu se vu muI uLInge
de LIne în LouLù vIuLu Lu, sI sù nu muI uI IrIcù de nImenI,
uIurù de Dumnezeu.
VoInIcuI de George Iùcu precum îI învùLù pùsùrIcu; cund
IesI dIn scùIdùLoure, pùsùrIcu vùzu pe spInureu IuI George
IIpILù o Irunzù de copucI sI-I zIse:
- George, LI-u muI rùmus un Iocsor pe LrupuI Lùu supus Iu
meLeIne; durù, ducù Le veI pùzI bIne, Iubur sù n-uIbI.
ApoI voInIcuI, punund cupuI scorpIeI înLr-un burduI, sI
în ceIIuIL cùrbunII ce Iùcuse, se înLourse Iu prùvùIIu
sLùpunuIuI sùu, îsI Iuù IIeruI penLru cure muncIse un un sI
se puse u-sI IùurI o subIe sI un buzdugun. Dupù ce Ie
IsprùvI, îsI încercù subIu, dund cu dunsu înLr-un drug de
IIer, sI se rupse în douù; o Iepùdù sI, Iuund buzdugunuI, îI
uruncù în sIuvu ceruIuI, sI cund cùzu jos se LurLI; îI Iepùdù sI
pe ucesLu.
Acum ce sù Iucù? SLu în Ioc sI IIuIeru u pugubù. ToL
gundIndu-se, îsI uduse umInLe u II vùzuL, în codruI unde u
crescuL eI, un IIer gros înIIpL în pùmunL. Se duse LocmuI
ucoIo. Cund se upucù sù-I scouLù, ce sù vezI? IIeruI nu eru
înIIpL, cI eru o vunù dIn munLI. Se upucù de eI, îI Lruse, îI
smucI, îI rùsucI, punù ce, rupund vunu, o smuIse sI o Iuù Iu
spInure cu un voInIc ce eru, se înLourse Iu prùvùIIe sI IzbuLI
u-sI Iuce o subIe sI un buzdugun curI sù-I IIe LovurùsI
nedespùrLILI.
Dupù uceeu se duse cu LovurùsII sùI Iu IunLunu boLezuIuI
sI Ie boLezù, punund sùbIeI numeIe de BuImuL ujuLùLoruI
meu, sI buzdugunuIuI OmoruLoruI vrùjmusIIor meI; upoI se
înLourse IurùsI Iu prùvùIIe cu sù-sI Iu zIuu bunù, IIIndcù voIu
sù pIece sù-sI cuuLe pùrInLII.
Cund se înLourse Iu prùvùIIe, gùsI pe LoLI morLI busLenI.
PusùmILe eI, în IIpsu IuI, cùuLurù în burduIuI sùu, sI deLe
pesLe cupuI scorpIeI. CuLI o vùzurù, LoLI murIrù. Ducu vùzu
usu, îI pùru rùu; durù n-uvu ce Iuce.
¡esI pe pourLù uIurù sI pIecù. Pe drum se înLuInI cu un
ucenIc cureIe nu Iusese ucoIo cund umbIuse cùIIIIe în
burduIuI IuI George. AcesLu, cum îI vùzu, se duse Iu dunsuI
sù-sI Iu zIuu bunù.
- Du unde Le ducI, nene George?
- ¡ucu, unde oI vedeu cu ocIII sI mù vu IumInu Dum-
nezeu.
- ¡u-mù sI pe mIne cu d-Lu, neu George, se rugù ucenIcuI.
- ¡usù-mù în puce, cù n-um eu sIngur unde sù-mI pIec
cupuI, durùmILe sù-mI Iuu sI IIcIeuuu dupù mIne!
PIecund George sI mergund sIngur, sIngureI, se ubùLu
înLr-un coInIc sù Iucù un popus, cund IuLù sI bùIuLuI cu cure
ucenIcIse cù vIne sI se useuzù Iungù dunsuI. PusùmILe, se Iu-
use dupù eI sI, cuL coIeu, îI urmùrI punù îI ujunse.
- Durù usLu, mù? îI zIse George.
- ¡uLù-mù sI eu, rùspunse ucenIcuI. Ce? ducu n-uI vruL sù
mù IeI, socoLesLI cù eu n-um puLuL sù mù LIn de dumneuLu?
Dupù ce ruse nILeI George sI, Iùcundu-I-se mIIù de dru-
gosLeu ce-I urùLu bùIuLuI, se îndupIecù sù-I Iu, zIcundu-I:
- Ducu esLe usu, Lovurùs sù-mI III.
ApoI IungI pusuI Iu drum, sI uIde, uIde, LreI zIIe sI LreI
nopLI merserù punù ujunse Iu o pùdure mure. AcoIo sLùLurù
sù se muI odIIneuscù sI sù sI îmbuce cuLe cevu. Pe cund
sLuu eI ucoIo, uuzIrù o guILùLurù de porc sI LoLdeoduLù sI
vùzurù un porc mIsLreL mure, IugInd, sI un vunùLor
uIergund dupù dunsuI cùIure, Iurù dupù vunùLor se Iuuse un
uIL porc sI muI nùprusnIc. VunùLoruI înLInse urcuI sI, cund
zburù sùgeuLu, prùvùII IIuru sùIbuLIcù dIn guru cùreIu
guIguIu sungeIe cu dInLr-o sucu.
ALuncI IIuru de Iu urmù, unde se repezI o duLù sI dInLr-o
sùrILurù Iu Iungù cuIuI de vunùLor, cùruIu îI sI vùrsù muLeIe,
sIusIIndu-I burLu cu coILII IuI ceI grozuvI. VunùLoruI cùzu
mormun de pe cuI sI, pe cund porcuI ceI mIsLreL umbIu sù-I
Iucù mIcI bucùLI, George ceI voInIc sùrI de ucoIo de unde
eru sI, muI IuLe decuL gunduI, Iu Iungù vunùLoruI ceI
nenorocIL, cu subIu gouIù în munù. DInLr-o IovILurù Iùcu în
douù spurcuLu IIurù.
¡n muI puLIn de o cIIpù de ocII, venIrù sI ceIIuILI LovurùsI
uI vunùLoruIuI, curI rùmuserù înmùrmurILI de grouzù pen-
Lru ceIe ce eru sù se înLumpIe.
AcesLI oumenI eruu dIn împùrùLIu LùLune-sùu. EI cu LoLII
muILumIrù IuI George penLru IzbùvIreu domnuIuI Ior. ApoI
se puserù Iu musù sI Lruserù un cIeI, de sù se ducù pomInu,
de bucurIe. SI IIIndcù eru cuId, se dezbrùcurù de IuIneIe de
pe deusupru, rùmuInd muI usorI. ALuncI, unuI dIn mesenI
zùrI mùrgeIeIe de Iu guLuI IuI George. Se deLe pe Iungù
dunsuI bInIsor, îI cILI numeIe sI-I cunoscu.
SpuInd sI ceIorIuILI mInuneu dumnezeIuscù, cum se de-
scoperI împùruLuI Ior, vunùLoruI ceI cu prIcInu venI Iungù
dunsuI sI-I zIse:
- MuILI unI sù LrùIesLI, doumne sI uI nosLru sLùpunILor! SI
sù sLII cù împùruLuI IocuIuI ucesLuIu u rùposuL în DomnuI sI
eu, sIugu nevrednIcù u domnuIuI meu, îI LIn IocuI, punù se
vu gùsI mosLenILoruI sùu ceI pIerduL de Iu boLez. Adunureu
bùLrunIIor m-u însùrcInuL cu uceusLu. Acum muILumesc
DomnuIuI penLru ceIe ce mI s-uu înLumpIuL, cù mI Le LrIm-
Ise Dumnezeu de mù scùpusI de Iu mourLe, cùcI cunoscuI în
LIne pe IIuI uceIuI bun împùruL cure ne-u curmuIL omenesLe
uLuLu mure de unI.
George, cure cùscuse guru sI bIeojdIse ocIII Iu ceIe ce
spuneu vunùLoruI, zIse:
- Durù de unde sLILI voI, oumenI bunI, cù eu sunL IIuI
împùruLuIuI despre cure îmI vorbILI?
- MùrgeIeIe de Iu guLuI Lùu ne-uu spus. Sù IIe IùuduL
numeIe DomnuIuI cù um duL pesLe LIne, sI de uzI înuInLe Lu
sù ne curmuIesLI.
ToLI mesenII se scuIurù sI I se încIInurù cu Iu un împùruL.
George pIecù cu dunsII sI cu bùIuLuI cu cure ucenIcIse eI,
sI se duse Iu puIuLurIIe împùrùLIeI.
SIurù se deLe în Lurù de uceusLù IerIcILù înLumpIure. SI
uIergu poporImeu dIn LouLe pùrLIIe, cu mIc cu mure, sù vuzù
pe uceIu cureIe morL u IosL sI u învIuL, pIerduL sI s-u uIIuL,
Iùudund numeIe DomnuIuI.
¡urù ducu s-u usezuL George în scuunuI LùLune-sùu,
începu u pune IucrurIIe Iu cuIe, cum sù meurgù bIne LrebIIe.
BùIuLuI cu cure ucenIcIse George ujunse sù IIe munu
dreupLù u împùruLuIuI, uLuL se cIopII sI se supLIe în puLInù
vreme.
CerceLund nouI împùruL în dreupLu sI în sLungu, de cum
s-u înLumpIuL pIerdereu IuI, uIIù sIreLenIu prIcIneI dIn IIr
punù în uLù, cum udIcù s-u bùLuL LuLù-sùu cu LuIIurII, cum
ucesLIu I-uu înIrunL ousLeu sI cum împùruLuI cu uI sùI, dund
dosuI, n-u muI sLIuL nImIc nIcI despre dunsuI, nIcI despre
mumu su, sI cum împùruLuI u IosL coprIns de muInIre sI de
obIdù punù Iu mourLeu su, sI cum u murIL nemunguIuL,
nemuIuIIund nImIcu despre dunsII.
ALuncI eI uIcùLuI o ceuLù de oumenI LoL unuI sI unuI sI
pornI Iu IunLunu boLezuIuI, cu sù sLurpeuscù codruI de uceI
LuIIurI. Durù punù unu, uILu, cu sù nu I se înLumpIe cevu rùu
mù-seI, socoLI muI nemerIL sù poILeuscù pe cùpILunuI
LuIIurIIor prInLr-o curLe scrIsù cu sù deu drumuI
împùrùLeseI.
SI scrIse curLe. ¡urù ducu vùzu cù osLenII IuI se cum co-
desc, prImI cerereu bùIeLuIuI cu cure ucenIcIse eI, sI-I LrIm-
Ise pe dunsuI.
AcesLu ducù pIecù, ujungund în codruI unde eru IunLunu
boLezuIuI, se pomenI înconjuruL de doIsprezece IuIducI,
curI sI puserù munu pe dunsuI. AcesLIu cIIbzuIuu cu ce
mourLe sù-I omoure; durù dupù ce uuzIrù cù merge cu curLe
Iu cùpILunuI Ior, îI duserù Iu dunsuI sI usLepLurù sù vuzù ce
Ie poruncesLe eI.
CùpILunuI ruse, dupù ce cILI scrIsoureu. SI scrIse sI eI
curLe în cure zIceu împùruLuIuI cù ducu îI e voIu sù muI IIe
cu vIuLù, sù sLeu IocuIuI, Iurù ducu I s-u uruL de u muI LrùI, sù
vIe sù se buLù cù-I usLeupLù; sI mù-seI nu-I vu du drumuI
punù nu se vu IsLovI de LoL în încIIsoureu unde esLe bùguLù.
AceusLù osundù zIceu eI cù I se cuvIne penLru înIrunLureu ce
I-u IùcuL ourecund în LInereLe, neprImIndu-I u-I II soL, cund
u ceruL-o de Iu pùrInLII eI, Iucru penLru cure s-u sI IùcuL eI
IuIduc.
Punù sù vIe cu rùspunsuI, cùpILunuI de IuIducI puse de
LùIe un curcun, îI IrIpse sI-I LrImIse împùrùLeseI, zIcundu-I
sù mùnunce ceu muI de pe urmù muncure bunù, cùcI eI ure
sù se IupLe cu IIuI eI, împùruLuI, pe cure Iùrù dour sI pouLe
ure sù-I omoure. AcesLu esLe, zIceu eI, pomunu ce Iuce IIuIuI
eI, cùcI dupù ce vu pIerI, nu vu muI uveu cIne sù-I Iucù
pomunù.
¡mpùrùLeusu, cum uuzI cù LrùIesLe IIuI eI sI cù esLe
împùruL Iu împùrùLIu LùLune-sùu, nIcI cù se uLInse de curc-
un, cI LrImIse rùspuns cùpILunuIuI de LuIIurI cù eu, cum u
LrùIL douùzecI sI puLru de unI numuI cu puIne sI upù, vu LrùI
sI de ucI nuInLe, punù ce Dumnezeu, cure cunousLe LouLe us-
cunsurIIe InImeI sI sLIe nevInovùLIu eI, o vu munLuI de
ucesLe muncI de curI nu esLe vrednIcù.
George se cùLrùnI de munIe cund vùzu necuvIIncIousu
purLure u IuIducuIuI sI poILIreu ceu vrednIcù de rus ce-I
Iùceu.
ALuncI pornI cu ceuLu IuI ceu uIeusù sI se oLùrurù cu nIcI
în rupLuI cupuIuI sù nu se înLourcù ucusù Iùrù mù-su, pen-
Lru cure se bucuru, uuzInd cù încù LrùIesLe.
ToL uLuncI, cùpILunuI de LuIIurI îsI udunù ceuLu înLr-o
cuIù sub nIsLe dùrùmùLurI de zIdurI ce se uIIuu în munLeIe
uceIu sI unde eru IocuInLu Ior, sI se puse u cInu. Pe cund eI
beuu sI se veseIeuu, vorbInd verzI sI uscuLe sI bùLundu-sI
jos de scrIseIe împùruLuIuI sI de rùspunsuI împùrùLeseI, o
duLù se despIcù zIduI sI se IvI o umbrù, cure puse pe musù
douù IumunùrI uprInse de pIuLrù, o curLe sI o cIeIe. ApoI
umbru se Iùcu nevùzuLù. TuIIurII rùmuserù cu scrIsI pe
pùreLe sI Lùcurù muIcù. Se puLeu uuzI muscu zburnuInd,
uLuLu IInIsLe sI Lùcere se Iùcu.
CùpILunuI Iuù curLeu, îI rupse peceLeu, o descIIse sI cILI:
"¡IruI neIegIuIrIIor LuIe s-u sIursIL. GIusuI nenorocILIIor
pe cure Iùrù mIIù I-uI jerLIIL s-u uuzIL Iu cer. SungeIe ceI
nevInovuL ce uLuLu mure de LImp uI vùrsuL cere rùspIùLIre.
EsLI bIesLemuL. ¡n uscunzùLoureu ce esLe în coIL Iu dreupLu,
sI pe cure Lu n-uI sLIuL-o, esLe o uscIourù pe cure o vesI de-
scoperI cùuLund-o cu unu dIn ucesLe IumunùrI. ¡u cIeIu ce LI
s-u pus pe musù sI o descIIde. ¡n uceusLù uscunzùLoure veI
gùsI nIsLe IuIne sI podoube de împùrùLeusù, pe curI Ie veI
du nenorocILeI împùrùLese, mumu IuI George, sù se
îmbruce cu eIe. Eu Le vu IerLu penLru LrudeIe sI cIInurIIe ce
I-uI prIcInuIL de sunL ucum douùzecI sI puLru de unI. ¡n
ceIùIuIL sIpeLeI veI gùsI o pIeIe de urs sI un IunL cu cure pIeIe
Le veI îmbrùcu Lu, cùcI urs uI sù rùmuI punù îLI veI IspùsI
pùcuLeIe. ¡mpùrùLeusu Le vu duce de IunL sI Le vu du în munu
împùruLuIuI. SI sù nu cuLezI u Iuce în uIL cIIp, cùcI munIu
ceruIuI vu cùdeu pesLe LIne sI muI îngrozILoure".
¡u cILIreu ucesLeI scrIsorI, cùpILunuI rùmuse cu IovIL de
LrùsneL. SI neuvund încoLro, scouse LouLe uvuLIIIe ce
udunuse de cund LuIIùreu sI Ie Iùcu douùsprezece pùrLI,
deopoLrIvù, pe curI Ie împùrLI Iu ceI doIsprezece LovurùsI uI
sùI. AcesLIu, dupù ce-sI Iuurù zIuu bunù de Iu cùpILunuI Ior,
se împrùsLIurù cu puII de poLurnIcIe, curesI pre unde.
¡urù eI, cùpILunuI, descIIse sIpeLeIeIe sI uIIù LouLe ceIeu,
înLocmuI precum îI zIceu curLeu. ¡uù IuIneIe sI podoubeIe
de împùrùLeusù sI Ie deLe mumeI IuI George, cu sù se
îmbruce cu eIe. AceusLu prImI bucuros, cùcI IuIneIe de pe
dunsu se IùrLùnIserù, se mucezIserù sI se puLrezIserù,
rùmuInd muI gouIù. ApoI îsI ceru IerLùcIune penLru reIeIe
ce-I Iùcuse eI, pe cure IerLùcIune o sI dobundI, IIIndcù
împùrùLeusu uveu o InImù IourLe bunù.
Dupù ce cùpILunuI de LuIIurI se îmbrùcù în pIeIeu de urs,
cure se IIpI de LrupuI sùu cu sI cund ur II IosL de ucoIo,
împùrùLeusu îI Iuù de IunL sI se îndrepLù cùLre scuunuI IIuIuI
sùu.
Pe drum se înLuInI cu George, cure veneu, mùre, cu un
Ieu, sI cùIure pe un soImuIeun sIreup de muncu Ioc. George
eru cu subIu IuI, ce o LIneu gouIù în munù. Mumù-su, cum îI
vùzu, îI cunoscu, cùcI eru IeIL LuLù-sùu, sI se încIInù IuI cu
unuI împùruL.
George se deLe jos de pe cuI sI îmbrùLIsuse pe
împùrùLeusu cu pre mumu IuI, dupù ce uIIù cIne esLe.
Mumù-su îI spuse cum Dumnezeu, cunoscundu-I
nevInovùLIu, u IzbùvIL-o preIùcund în urs pe prIgonILoruI eI.
ApoI deLe pe urs de IunL în munu împùruLuIuI. AcesLu se
înduIosI de osundu IuI sI-I deLe drumuI, zIcundu-I:
- DesLuI îLI esLe LIe urgIu dumnezeIuscù. Du-Le sI cuLù de-
LI IspùsesLe pùcuLeIe.
UrsuI înLr-o cIIpù de ocII se Iùcu nevùzuL, InLrund în
codru.
¡urù împùruLuI, cu mumù-su, cu credIncIosuI sI cu osLusII
sùI se înLourserù Iu scuunuI împùrùLIeI, muILumInd IuI
Dumnezeu penLru LouLe urùLùrIIe IuI.
SI domnIrù în puce sI în IInIsLe punù ce, vrund Dum-
nezeu, I-u muLuL dIn Iumeu uceusLu.
¡urù înLumpIùrIIe Ior uu rùmus de povesLe sI vor rùmuneu
în veucuI veucuIuI.
¡ncùIecuI p-o seu eLc.
±o. Greoceuno
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL un împùruL sI se numeu împùruLuI Rosu. EI eru
IourLe muInIL cù, în zIIeIe IuI, nIsLe zmeI Iuruserù soureIe sI
Iunu de pe cer.
TrùmIse decI oumenI prIn LouLe LùrIIe sI rùvuse prIn
oruse, cu sù deu de sLIre LuLuror cù orIcIne se vu gùsI sù
scouLù soureIe sI Iunu de Iu zmeI, uceIu vu Iuu pe IIIe-su de
nevusLù sI încù jumùLuLe dIn împùrùLIu IuI, Iurù cIne vu
umbIu sI nu vu IzbundI nImIc, uceIu sù sLIe cù I se vu LùIu
cupuI.
MuILI voInIcI se poLrIcùIIserù semeLIndu-se cu usurInLù
cù vu scouLe Iu cupùL o usemeneu însùrcInure; sI cund Iu
Lreubù, IuL în sus, IuL în jos, du dIn coIL în coIL sI nu sLIu de
unde s-o înceupù sI unde s-o sIurseuscù, vezI cù nu LouLe
musLeIe Iuc mIere. împùruLuI însù se LInu de cuvunL.
Pe vremeu uceeu, se uIIu un vILeuz pre nume Greuceunu.
AuzInd sI eI de IùgùduInLu împùrùLeuscù, ce se gundI, ce se
rùzgundI, cù numuI îsI Iuù InImu în dInLI, încumeLundu-se
pe ujuLoruI IuI Dumnezeu sI pe voInIcIu su, sI pIecù sI eI Iu
împùruLuI sù se încIIne cu sIujbu. Pe drum se înLuInI cu doI
oumenI pe curI sIujILorII împùrùLesLI îI duceu Iu împùruLuI
cu sù-I LuIe, penLru cù IugIserù de Iu o bùLùIIe ce o uvusese
împùruLuI ucesLu cu nIsLe gudIne. EI eruu LrIsLI, bIeLII ou-
menI, durù Greuceunu îI munguIe cu nIsLe vorbe usu de
duIcI, încuL Ie muI venI nILIcù InImù, cù eru sI mesLer Iu
cuvunL Greuceunu nosLru.
EI îsI puse nùdejdeu în înLumpIureu uceusLu sI îsI zIse:
"îmI voI încercu norocuI. De voI IzbuLI sù îndupIec pe
împùruLuI u IerLu pe ucesLI oumenI de Iu mourLe, mù voI
încumeLu sù mù însùrcInez sI cu ceuIuILù Lreubù; Iurù de nu,
sùnùLuLe bunù! Mù voI duce de unde um venIL. AsLu sù IIe
în norocuI meu; nIcIoduLù nu sLrIcù cInevu sù Iucù o
încercure".
SI usLIeI, poILorIndu-sI uneIe cu ucesLeu, uIde, uIde,
ujunge Iu curLeu împùrùLeuscù.
¡nIùLIsundu-se Iu împùruLuI, uLuLeu îI povesLI, usu cuvInLe
bune sI duIcI scouse sI uLuLu mesLesug puse în vorbIreu su,
încuL sI împùruLuI crezu cù pe nedrepL ur II sù omoure pe
uceI oumenI; cù muI de IoIos I-ur II IuI sù uIbù doI supusI
muI muIL, sI cù muI mure vu II vuzu IuI în Iume de s-ur urùLu
mIIosLIv cùLre popor.
Nu muI puLurù oumenII de bucurIe cund uuzIrù cù
Greuceunu u mùgIIsIL pe împùruLuI punù înLr-uLuLu, încuL I-
u IùcuL sù-I IerLe. MuILumIrù IuI Greuceunu dIn LouLù InImu
sI îI IùgùduIrù cù LouLù vIuLu Ior se vor rugu IuI Dumnezeu
penLru dunsuI cu sù meurgù dIn Izbundù în Izbundù, ceeu ce
sI Iùcurù.
AceusLù Izbundù o Iuù drepL semn bun, sI Greuceunu,
mergund u douu ourù Iu împùruLuI, grùI cu cuvInLeIe IuI
mIerouse ceIe urmùLoure:
- MùrILe doumne, sù LrùIesLI înLru muILI unI pe IumInuLuI
scuunuI ucesLeI împùrùLII. MuILI voInIcI s-uu IeguL cùLre
mùrIu Lu sù scouLù de Iu zmeI soureIe sI Iunu pe cure Ie-u
IrùpIL de pe cer, sI sLIu cù cu mourLe uu murIL, IIIndcù n-uu
puLuL sù-sI îndepIIneuscù IegùmInLeIe ce uu IùcuL cùLre
mùrIu Lu. SI eu, mùrILe doumne, cugeL u mù duce înLru
cùuLureu ucesLor LuIIurI de zmeI, sI mI-ur II voIu sù-mI
încerc sI eu norocuI, dour-dour vu du Dumnezeu sù ujun-
gem u puLeu pedepsI pe uceI bIesLemuLI de zmeI, penLru
nesocoLILu Ior îndrùzneuIù. Dur III-mI mIIosLIv sI munù de
ujuLor.
- DruguI meu Greucene, rùspunse împùruLuI, nu poL sù
scIImb nIcI o IoLù, nIcI o cIrLù dIn IoLùrureu meu. SI
uceusLu nu penLru uILcevu, cI numuI sI numuI penLru cù voI-
esc sù IIu drepL. PoruncIIe meIe voI sù IIe unu penLru LouLù
împùrùLIu meu; Iu mIne pùrLInIre nu esLe scrIs.
Vùzund sLuLornIcu IoLùrure u împùruLuIuI sI drepLuLeu
ceIor vorovILe de dunsuI, Greuceunu cuvunLù cu gIus
voInIcesc:
- ¡Ie, mùrILe împùruLe, cIIur de us sLI cù voI pIerI, LoL nu
mù voI Iùsu punù nu voI duce Iu cupùL bun surcInu ce îmI
Iuu de bunù-voIu meu.
Se învoIrù, sI presLe cuLevu zIIe sI pIecù, dupù ce puse Iu
cuIe LoL ce gùsI cù e bIne sù Iucù, cu sù scupe cu IuLu curuLù
dIn uceusLù înLreprIndere.
Greuceunu Iuù cu dunsuI sI pe IruLeIe sùu sI merse,
merse, merse cuIe Iungù, depùrLuLù, punù ce ujunse Iu
¡uuruI-pùmunLuIuI, cu cure eru IruLe de cruce. AcesL Iuur,
IIInd ceI muI mure mesLer de pe pùmunL, eru sI nùzdrùvun.
AIcI se oprIrù sI poposIrù. TreI zIIe sI LreI nopLI uu sLuL
încIIsI înLr-o cùmurù Greuceunu cu ¡uuruI-pùmunLuIuI sI
se sIùLuIrù.
SI, dupù ce se odIInIrù cuLevu zIIe sI muI pIùnuIrù ceeu ce
eru de IùcuL, Greuceunu sI IruLe-sùu o Iuurù Iu drum.
¡nduLù dupù pIecureu GreuceunuIuI, ¡uuruI-pùmunLuIuI
se upucù sI Iùcu cIIpuI IuI Greuceunu numuI sI numuI dIn
IIer, upoI poruncI sù urzù cusnILu zIuu sI noupLeu sI sù LInù
cIIpuI ucesLu Iùrù curmure în Ioc.
¡urù Greuceunu sI IruLe-sùu merserù cuIe Iungù, sI muI
Iungù, punù ce II se Iùcu cuIeu crucI; uIcI se oprIrù, se
usezurù pe Iurbù sI Iùcurù o gusLùrIcù dIn merIndeIe ce muI
uveuu, sI upoI se despùrLIrù, dupù ce se îmbrùLIsurù, sI
pIunserù cu nIsLe copII.
MuI nuInLe d-u se despùrLI, îsI împùrLIrù cuLe o busmu sI
se înLeIeserù zIcund: "ALuncI cund busmuIeIe vor II rupLe pe
murgInI, sù muI Lrugù nùdejde unuI de uILuI cù se vor muI
înLuInI; Iurù cund busmuIeIe vor II rupLe în mIjIoc, sù se sLIe
cù unuI dIn eI esLe pIerIL". MuI înIIpse sI un cuLIL în pùmunL
sI zIserù: "AceIu dIn noI, cure s-ur înLource muI înLuI sI vu
gùsI cuLILuI rugInIL sù nu muI usLepLe pe ceIIuIL, IIIndcù
uceusLu însemneuzù cù u murIL". ApoI Greuceunu upucù Iu
dreupLu sI IruLe-sùu Iu sLungu.
¡ruLeIe GreuceunuIuI, umbIund muI muILù vreme în sec,
se înLourse Iu IocuI de despùrLIre sI, gùsInd cuLILuI curuL, se
puse u-I usLepLu ucoIo cu bucurIe, cù vùzuse soureIe sI Iunu
Iu IocuI Ior pe cer.
¡urù Greuceunu se duse, se duse pe o poLecù cure-I
scouse LocmuI Iu cuseIe zmeIIor, usezuLe unde-sI înLùrcuse
drucuI copIII. Ducù ujunse uIcI, Greuceunu se deLe de LreI
orI pesLe cup sI se Iùcu un porumbeI. VezI cù eI uscuILuse
nùzdrùvùnIIIe ce-I învùLuse ¡uuruI-pùmunLuIuI. ¡ùcundu-se
porumbeI, Greuceunu zburù sI se puse pe un pom cure eru
LocmuI în IuLu cuseIor.
ALuncI, IesInd IuLu de zmeu ceu mure sI, uILundu-se, se
înLourse repede sI cIemù pe mumù-su sI pe sorù-su ceu
mIcù, cu sù vInù sù vuzù mInuneu.
¡uLu ceu mIcù zIse:
- MùIcuIILù sI surIourù, pusùreu usLu gIngusù nu mI se
pure ogurIIe penLru cusu nousLrù. OcIII eI nu seumùnù u de
pusùre, cI muI muIL seumùnù u II ocIII IuI Greuceunu ceI de
uur. Punù ucumu ne-u IosL sI nouù! D-uIcI înuInLe numuI
Dumnezeu sù-sI Iucù mIIù de noI sI d-uI nosLrI.
PusùmILe uveuu zmeII cunosLInLù de vILejIu IuI
Greuceunu.
ApoI InLrurù cuLesLreIe zmeouIceIe în cusù sI se puserù Iu
sIuL.
Greuceunu numuIdecuL se deLe IurùsI de LreI orI presLe
cup sI se Iùcu o muscù sI InLrù în cùmuru zmeIIor. AcoIo se
uscunse înLr-o crùpùLurù de grIndù de Iu LuvunuI cuseI sI
uscuILù Iu sIuLuI Ior. Dupù ce Iuù în cup LoL ce uuzI, IesI
uIurù sI se duse pe drumuI ce duceu Iu Codru Verde sI ucoIo
se uscunse subL un pod.
Cum se vede Lreubu, dIn ceIe ce uuzIse, sLIu ucum cù
zmeII se duseserù Iu vunuL în Codru Verde sI uveuu sù se
înLourcù unuI de cu seurù, uILuI Iu mIezuI nopLII sI LurLoruI
ceI mure despre zIuù.
AsLepLund Greuceunu ucoIo, IuLù mùre, cù zmeuI ceI muI
mIc se înLorceu sI, ujungund cuIuI Iu murgIneu poduIuI, un-
de sIorùI o duLù sI sùrI înupoI de supLe pusI. Durù zmeuI,
munIIndu-se, zIse:
- AI, muncu-o-ur IupII curneu cuIuIuI! Pe Iumeu usLu nu
mI-e IrIcù de nImenI, numuI de Greuceunu de Aur; dur sI
pe uceIu c-o IovILurù îI voI cuIcu Iu pùmunL.
Greuceunu, uuzInd, IesI pe pod sI sLrIgù:
- VIno, zmeuIe vILeuz, în sùbII sù ne LùIem, suu în IupLù sù
ne IupLùm.
- Bu în IupLù, cù e muI dreupLù.
Se upropIurù unuI de uILuI sI se Iuurù Iu LrunLù.
Aduse zmeuI pe Greuceunu sI-I bùgù în pùmunL punù în
genucII. Aduse sI Greuceunu pe zmeu sI-I bùgù în pùmunL
punù în guL sI-I LùIe cupuI. ApoI, dupù ce uruncù IesuI
zmeuIuI sI uI cuIuIuI sub pod, se puse sù se odIIneuscù.
Cund, în puLereu nopLII, venI sI IruLeIe ceI mure uI zmeu-
IuI, sI cuIuI IuI sùrI de supLesprezece pusI înupoI. EI zIse cu
sI IruLe-sùu, Iurù Greuceunu îI rùspunse sI IuI cu sI ceIuI
dInLuI.
¡esInd de sub pod, se Iuù Iu LrunLù sI cu ucesL zmeu.
SI unde mI-uduse, nene, zmeuI pe Greuceunu sI-I bùgù în
pùmunL punù Iu bruu. Durù Greuceunu, sùrInd repede, un-
de mI-uduse sI eI pe zmeu o duLù, mI-I LrunLI sI-I bùgù în
pùmunL punù în guL sI-I LùIe cupuI cu puIosuI. Aruncundu-I
sI morLùcIuneu ucesLuIu sI u cuIuIuI sùu sub pod, se puse
IurùsI de se odIInI.
Cund despre zorI, unde veneu, mùre, veneu LuL-uI
zmeIIor, cu un LurLor, |de| cùLrùnIL ce eru, sI cund ujunse Iu
cupuI poduIuI, sùrI cuIuI IuI supLezecI sI supLe de pusI
înupoI. Se necùjI zmeuI de uceusLù înLumpIure cuL un Iucru
mure, sI unde rùcnI:
- AI, muncure-ur IupII curneu cuIuIuI; cù pe Iumeu usLu
nu mI-e IrIcù de nImeneu, dourù de Greuceunu de Aur; sI
încù sI pe ucesLu numuI sù-I Iuu Iu ocII cu sùgeuLu sI îI voI
cuIcu Iu pùmunL.
ALuncI, IesInd sI Greuceunu de sub pod, îI zIse:
- DeI! zmeuIe vILeuz, vIno sù ne buLem, în sùbII sù ne
LùIem, în suIILI sù ne IovIm, orI în IupLù sù ne IupLùm.
SosI zmeuI sI se Iuurù Iu bùLuIe: în sùbII se bùLurù ce se
bùLurù sI se rupserù sùbIIIe; în suIILI se IovIrù ce se IovIrù sI
se rupserù suIILIIe; upoI se Iuurù Iu IupLù: se zguduIuu unuI
pre uILuI de se cuLremuru pùmunLuI; sI sLrunse zmeuI pe
Greuceunu o duLù, durù ucesLu, bùgund de seumù ce ure de
gund zmeuI, se umIIù sI se încordù în vIne sI nu pùLI nImIc,
upoI Greuceunu sLrunse o duLù pe zmeu, LocmuI cund eI nu
se usLepLu, de-I puruI ouseIe.
Asu IupLù nIcI cù s-u muI vùzuL. SI se IupLurù, sI se
IupLurù, punù ce ujunse vremeu Iu nùmIezI, sI osLenIrù.
ALuncI Lrecu pe dusupru Ior un corb cureIe se Iegùnu prIn
vùzduI sI cùuLu Iu IupLu Ior. SI vùzundu-I, zmeuI îI zIse:
- CorbuIe, corbuIe, pusùre cernILù, udu-mI Lu mIe un cIoc
de upù sI-LI voI du de muncure un voInIc cu cuIuI IuI cu LoL.
ZIse sI Greuceunu:
- CorbuIe, corbuIe, mIe sù-mI uducI un cIoc de upù duIce,
cùcI eu LI-oI du de muncure LreI IesurI de zmeu sI LreI de cuI.
AuzInd corbuI ucesLe cuvInLe, uduse IuI Greuceunu un
cIoc de upù duIce sI îI usLumpùrù seLeu; cùcI înseLosuserù,
nevoIe mure. ALuncI Greuceunu muI prInse Iu suIIeL, sI,
împuLernIcIndu-se, unde rIdIcù, nene, o duLù pe zmeu, sI
LrunLIndu-mI-I îI bùgù în pùmunL punù în guL sI-I puse pI-
cIoruI pe cup, LInundu-I usu. ApoI îI zIse:
- Spune-mI, zmeuIe spurcuL, unde uI uscuns Lu soureIe sI
Iunu, cùcI uzI nu muI uI scùpure dIn munu meu.
Se codeu zmeuI, îngunu verzI sI uscuLe, durù Greuceunu îI
muI zIse:
- Spune-mI-veI orI nu, eu LoL Ie voI gùsI, sI încù sI cupuI
reLezu-LI-I-voI.
ALuncI zmeuI, LoL muI nùdùjduIndu-se u scùpu cu vIuLù
ducu îI vu spune, zIse:
- ¡n Codru Verde esLe o cuIù. AcoIo înùunLru sunL
încIIse. CIeIu esLe degeLuI meu ceI mIc de Iu munu
dreupLù.
Cum uuzI Greuceunu uneIe cu ucesLeu, îI reLezù cupuI,
upoI îI LùIe degeLuI sI-I Iuù Iu sIne.
DeLe corbuIuI, dupù IùgùduIuIù, LouLe sLurvurIIe, sI,
ducundu-se Greuceunu Iu cuIu dIn Codru Verde, descIIse
usu cu degeLuI zmeuIuI sI gùsI ucoIo soureIe sI Iunu. ¡uù în
munu dreupLù soureIe sI în ceu sLungù Iunu, Ie uruncù pe
cer sI se bucurù cu bucurIe mure.
OumenII, cund vùzurù IurùsI soureIe sI Iunu pe cer, se
veseIIrù sI Iùudurù pe Dumnezeu cù u duL uLuLu LùrIe IuI
Greuceunu de u IzbundIL împoLrIvu împIeIILuLIIor vrùjmusI
uI omenIrII.
¡urù eI, muILumIL cù u scos Iu bun cupùL sIujbu, o Iuù Iu
drum, înLorcundu-se înupoI.
GùsInd pe IruLe-sùu Iu semnuI de înLroIocure, se
îmbrùLIsurù sI, cumpùrund doI cuI ce mergeuu cu sùgeuLu
de IuLe, înLInserù pusuI Iu drum cu sù se înLourcù Iu
împùruLuI.
¡n cuIe, deLe pesLe un pùr pIIn de pere de uur. ¡ruLeIe
GreuceunuIuI zIse cù ur II bIne sù muI poposeuscù puLIn Iu
umbru ucesLuI pùr, cu sù muI rùsuIIe sI cuII, Iurù punù unu,
uILu sù cuIeugù sI cuLevu pere, spre u-sI muI momI Ioumeu.
Greuceunu, cure uuzIse pe zmeouIce ce pIùnuIserù, se învoI
u se odIInI; durù nu Iùsù pe IruLe-sùu sù cuIeugù pere, cI
zIse cù Ie vu cuIege eI. ALuncI Lruse puIosuI sI IovI pùruI Iu
rùdùcInù. Cund, ce sù vezI d-Lu? unde începu u curge nIsLe
sunge sI venIn scurbos sI un gIus se uuzI dIn pom, zIcund:
- Mù muncusI IrIpLù, Greucene, precum uI muncuL sI pre
bùrbuLuI meu.
SI nImIc nu muI rùmuse dIn uceI pùr, decuL pruI sI
cenuse; Iurù IruLe-sùu încremenI de mIrure, nesLIInd ce
sunL LouLe ucesLeu.
Dupù ce pIecurù sI merserù ce merserù, deLerù presLe o
grùdInù IourLe Irumousù cu IIorI sI cu IIuLureI sI cu upù
IImpede sI rece.
¡ruLeIe GreuceunuIuI zIse:
- Sù ne oprIm uIcI nILeI, cu sù ne muI odIInIm cùIsorII.
¡ur noI sù bem nILIcù upù rece sI sù cuIegem IIorI.
- Asu sù Iucem, IruLe, rùspunse Greuceunu, ducù uceusLù
grùdInù vu II sùdILù de muInI omenesLI sI ducù uceI Izvor vu
II IùsuL de Dumnezeu.
ApoI, Lrùgund puIosuI, IovI în LuIpInu uneI IIorI cure se
pùreu muI Irumousù sI o cuIcù Iu pùmunL; dupù uceeu
împunse sI în IunduI IunLuneI sI u murgInIIor eI, durù în Ioc
de upù începu u cIocoLI un sunge moIoruL, cu sI dIn LuIpInu
IIorII, sI umpIu vùzduIuI de un mIros greLos. PruI sI Lùrunù
rùmuse sI dIn IuLu ceu muI mure de zmeu, cùcI eu se Iùcuse
grùdInù sI Izvor cu sù învenIneze pe Greuceunu sI sù-I
omoure.
SI scùpund sI d-uceusLù pucosLe, încùIecurù sI pIecurù Iu
drum, repede cu vunLuI; cund ce sù vezI d-Lu? Unde se Iu-
use dupù dunsII scorpIu de mumù u zmeouIceIor cu o IuIcù
în cer sI cu uILu în pùmunL cu sù îngIILù pe Greuceunu sI
muI muILe nu; sI uveu de ce sù IIe cùLrùnILù sI umùruLù: cùc
nu muI uveu nIcI soL, nIcI IeLe, nIcI gInerI.
Greuceunu sImLInd cù s-u IuuL dupù dunsII zmeouIcu ceu
bùLrunù, zIse IrùLInù-sùu:
- ¡u Le uILù, IruLe, înupoI sI spune-mI ce vezI.
- Ce sù vùz, IruLe, îI rùspunse eI, IuLù un nor vIne dupù
noI cu un vurLej.
ALuncI deLe bIce cuIIor curI mergeuu repede cu vunLuI sI
IIn cu gunduI; durù Greuceunu muI zIse o duLù IruLeIuI sùu
sù se uILe în urmù. AcesLu îI spuse cù se upropIe noruI cu o
IIùcùruIe; upoI, muI Iùcund un vunL cuIIor, ujunserù Iu
¡uuruI-pùmunLuIuI.
AcI, cum descùIecurù, se încIIse în IùurIsLe. Pe urmu Ior
Iucu sI zmeouIcu. De-I ujungeu, îI prùpùdeu! NIcI oscIor nu
muI rùmuneu dIn eI. Acum însù n-uveu ce Ie muI Iuce.
O înLourse însù Iu sIreLIIc: rugù pe Greuceunu sù Iucù o
guurù în pùreLe cu mùcur sù-I vuzù în IuLù. Greuceunu se
preIùcu cù se îndupIecù sI Iùcu o guurù în pùreLe. Durù
¡uuruI-pùmunLuIuI se uLIneu cu cIIpuI IuI Greuceunu ceI
de IIer, ce ursese în Ioc de sùreu scunLeI dIn eI. Cund
zmeouIcu puse guru Iu spùrLurù cu sù sourbù pe Greuceunu,
¡uuruI-pùmunLuIuI îI bùgù în gurù cIIpuI de IIer rosu cu Io-
cuI sI I-I vurî pe guL. Eu, îngIIorL! îngIILI sI pe Ioc sI crùpù.
Nu Lrecu muIL sI sLurvuI zmeouIceI se preIùcu înLr-un
munLe de IIer sI usLIeI scùpurù sI de dunsu.
¡uuruI-pùmunLuIuI descIIse usu IùurIsLeI, IesI uIurù sI se
veseIIrù LreI zIIe sI LreI nopLI de usu mure Izbundù. EI muI
cu seumù eru nebun de bucurIe penLru munLeIe de IIer.
ALuncI poruncI cùIIIIor sù Iucù IuI Greuceunu o cùruLù cu
LreI cuI cu LoLuI sI cu LoLuI de IIer. Dupù ce Iurù guLu, suIIù
usupru Ior sI Ie deLe duI de vIuLù.
¡uundu-sI zIuu bunù de Iu IruLe-sùu de cruce, ¡uuruI-
pùmunLuIuI, Greuceunu se urcù în Lrùsurù cu IruLe-sùu ceI
bun sI pornI Iu Rosu-împùruL cu sù-sI prIImeuscù rùspIuLu.
Merse, merse, punù ce II se înIurcI cuIeu. AcI se oprIrù sI
poposIrù. ApoI, Greuceunu desprInse de Iu cùruLù un cuI sI-
I deLe IruLeIuI sùu, cu sù ducù împùruLuIuI Rosu vesLeu ceu
bunù u sosIrII IuI Greuceunu cu Izbundu sùvursILù; Iurù eI
rùmuse muI în urmù. ¡nuInLund eI uIene, rùsLurnuL în
cùruLù, Lrecu pre Iungù un dIuvoI scIIop cureIe LIneu cuIeu
drumeLIIor cu sù Ie Iucù neujunsurI. AcesLuIu îI Iu IrIcù sù
deu pIepL cu Greuceunu, durù, cu sù nu scupe nIcI eI neuLIns
de rùuLuLeu IuI ceu drùceuscù, îI scouse cuIuI dIn cupuI osIeI
de dIndùrùL sI-I uruncù depurLe în urmù.
ApoI LoL eI zIse GreuceunuIuI:
- MùI, verIcuIe, LI-uI pIerduL cuIuI, du-Le de LI-I cuuLù.
Greuceunu sùrInd dIn cùruLù, îsI uILù ucoIo puIosuI, dIn
greseuIù. ¡urù cund eI îsI cùuLu cuIuI, dIuvoIuI îI Iurù
puIosuI, upoI, usezundu-se în murgIneu drumuIuI, se deLe
de LreI orI pesLe cup sI se scIImbù înLr-o sLunù de pIuLrù.
Puse Greuceunu cuIuI Iu cupuI osIeI, îI înLepenI bIne, se
urcù în cùruLù, sI pe IcI LI-e drumuI! Nu bùgù însù de seumù
cù puIosuI îI IIpsesLe.
AscuILuLI ucum sI vù mInunuLI, boIerI d-vousLrù, de
pùLunIu bIeLuIuI Greuceunu. Un mungosIL de sIeLnIc d-uI
împùruLuIuI Rosu se IugùduIse dIuvoIuIuI, ducù îI vu Iuce sù
Iu eI pe IuLu împùruLuIuI. Bu încù sI roduI cùsùLorIeI suIe îI
încIInuse ucesLuI necuruL. ¡mpIeIILuLuI sLIu cù Greuceunu,
Iùrù puIos, eru sI eI om cu LoLI oumenII. PuLereu IuI în puIos
eru; Iùrù puIos eru necunoscuL. ¡I Iurù puIosuI sI-I deLe be-
cIsnIcuIuI de sIeLnIc.
AcesLu se înIùLIsù Iu împùruLuI sI îI ceru IuLu, zIcund cù eI
esLe ceI cu Izbundu ceu mure.
¡mpùruLuI îI crezu, vùzundu-I sI puIosuI, sI începuserù u
pune Iu cuIe ceIe spre cununIe. Pe cund se pregùLeu Iu
curLe, penLru nunLIreu IIIceI împùruLuIuI cu voInIcuI ceI
mIncInos ce zIceu cù u scos soureIe sI Iunu de Iu zmeI, vIne
sI IruLeIe GreuceunuIuI cu vesLeu cù Greuceunu ure sù
soseuscù în curund.
SIeLnIcuI ceI puIuvuLIc, cum uuzI de unu cu uceusLu,
merse Iu împùruLuI sI zIse cù uceIu esLe un umùgILor sI Lre-
buIe pus Iu încIIsoure. ¡mpùruLuI îI uscuILù. ¡urù sIeLnIcuI
umbIu d-u-ncuLeIeu, zorInd sù se Iucù muI curund nunLu, cu
gund cù, ducù se vu cununu oduLù cu IuLu împùruLuIuI, upoI
pouLe sù vInù o suLù de GreucenI, cù n-ure ce-I muI Iuce,
Iucru IIInd sIursIL.
¡mpùruLuIuI însù nu-I preu pIùcu zoruI ce du sIeLnIcuI
penLru nunLù, sI muI LùrùgùI IucrurIIe.
Nu Lrecu muIL sI IuLù cù sosesLe sI Greuceunu sI,
înIùLIsundu-se Iu împùruLuI, ucesLu nu sLIu înLre cure sù
uIeugù.
Credeu cù ucesLu sù IIe Greuceunu, durù nu-sI puLeu du
seumù de cum puIosuI IuI Greuceunu se uIIù în munu sIeL-
nIcuIuI. ALuncI bùgù de seumù sI Greuceunu cù-I IIpsesLe
puIosuI sI LocmuI ucum îI venI în mInLe penLru ce nu vùzuse
eI sLunu de pIuLrù decuL dupù ce-sI gùsIse cuIuI de Iu osIe sI
se înLorceu Iu cùruLù cu dunsuI. PrIcepu eI cù nu e Iucru
curuL.
- ¡mpùruLe preuIumInuLe, zIse eI, LouLù Iumeu sLIe cù esLI
om drepL. Te rog sù-mI IucI sI mIe drepLuLe. MuIL uI
usLepLuL, muI usLeupLù, rogu-Le încù puLIn sI veI vedeu cu
ocIII udevùruIuI.
PrIImI împùruLuI u muI usLepLu punù ce sù se înLourcù
Greuceunu. AcesLu se puse IurùsI în cùruLu IuI cu cuI cu LoL
de IIer sI înLr-un suIIeL merse, punù ce ujunse Iu sLunu de
pIuLrù, ucoIo unde NecuruLuI îI scosese cuIuI de Iu cùruLù.
- ¡IInLù neLrebnIcù sI pùgubILoure omenIrII, zIse eI, dù-
mI puIosuI ce mI-uI IuruL, cùcI de unde nu, pruIuI nu se
uIege de LIne.
PIuLru nIcI cù se cIInLI dIn Ioc mùcur.
ALuncI Greuceunu se deLe de LreI orI pesLe cup, se Iùcu
buzdugun cu LoLuI sI cu LoLuI de oLeI, sI unde începu, nene,
u IovI în sLunù de se cuLremuru pùmunLuI. De cuLe orI du,
de uLuLeu orI cùdeu cuLe o zburùLurù dIn pIuLrù. SI IovI ce
IovI punù ce îI sIùrumù vurIuI. ApoI deoduLù începu sLunu
de pIuLrù u Lremuru sI u cere IerLùcIune. ¡urù buzdugunuI,
de ce du, d-uIu îsI înLeLeu IovILurIIe, sI deLe, sI deLe, pùnù o
Iùcu puIbere. Cund nu muI Iu în pIcIoure nImIc dIn sLunu
de pIuLrù, cùLù prIn puIbereu ce muI rùmùsese, sI-sI gùsI
Greuceunu puIosuI ce-I Iuruse SuLunu.
¡I Iuù sI, Iùrù nIcI o cIIpù de odIInù, venI sI se înIùLIsù
IurùsI Iu împùruLuI.
- SunL guLu, mùrILe împùruLe, zIse eI, s-urùL orIcuI ce
pouLe osuI IuI Greuceunu. Sù vInù uceI sIeLnIc nerusInuL
cure u voIL sù Le umùgeuscù, spre u ne înLeIege Iu cuvInLe.
¡mpùruLuI îI cIemù.
AcesLu, ducù venI sI vùzu pe Greuceunu cu sprInceunu
încrunLuLù, începu sù Lremure sI-sI ceru IerLùcIune,
spunund cum cùzuse în muInIIe IuI puIosuI IuI Greuceunu.
Dupù rugùcIuneu IuI Greuceunu, dobundI IerLure sI de Iu
împùruLuI, dur ucesLu îI poruncI sù pIurù dIn împùrùLIu IuI.
ApoI scouse pe IruLeIe GreuceunuIuI de Iu încIIsoure sI se
Iùcu o nunLù d-uIeu împùrùLesLIIe, sI se încInse nIsLe veseIII
cure LInurù LreI sùpLùmunI...
SI eu încùIecuI p-o seu, sI vù povesLI d-vousLrù usu.
±1. Hoto impúrut
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL mure sI puLernIc. AbIu Iu vremeu
cùrunLeLeI dobundI sI eI un copII. BucurIu IuI Iu nespusù
cund se vùzu sI eI LuLù, sI LouLù împùrùLIu IuI Iu veseIù
dInpreunù cu dunsuI, cùcI ucesL împùruL eru bun, drepL sI
LemùLor de Dumnezeu. PenLru uceusLu, eI Iùcu muIL bIne
poporuIuI sùu. SI LoLI înLr-un gund sI înLr-o gIùsuIre deLe
mùrIre DomnuIuI cù s-u înduruL u Ie du un mosLeun uI
împùrùLIeI.
AcesL împùruL puse de gund cu pe IIuI sùu sù-I deu sù
înveLe LouLe meserIIIe sI LouLù procopseuIu cùrLururIIor.
¡IuI împùruLuIuI cresLeu înLr-o Iunù cuL uILII înLr-un un.
Cund Iu de opL unI, pùreu cù esLe de opLsprezece.
Ducu vùzu usu, LuLù-sùu, împùruLuI, îI deLe Iu curLe; dupù
ce învùLù IIIosoIIu sI cILIreu pe sLeIe, de Iu ceI muI IscusILI
duscùII, îI deLe Iu ceI muI mesLer vrucI, de învùLù sI
mesLesuguI IeucurIIor.
Vùzund LuLù-sùu, împùruLuI, cù IIu-sùu ure LInere de
mInLe grozuvù sI Iu în cup usor ceIe ce I se uruLù, se umpIu
de muILumIre suIIeLeuscù, cùcI Dumnezeu îI duse un copII
LocmuI dupù gunduI sùu.
¡nvùLund eI LouLù curLeu, împùruLuI u începuL u LrImILe pe
IIu-sùu dIn ceLuLe în ceLuLe sù înveLe LouLe meserIIIe. Cum
uuzeu cù în cuLure ceLuLe esLe cuLe vrun mesLer muI dIbucI
sI cù uceu meserIe nu se uIIù pe Iu dunsuI, înduLù îI LrImILeu
sù înveLe sI uceu meserIe.
AsLIeI umbIù IIuI împùruLuIuI dIn Lurù în Lurù, cu sI un
prIbeug, punù ce învùLù LouLe meserIIIe de pre pùmunL. SI
înLorcundu-se Iu puIuLurIIe LuLùIuI sùu, socoLeu cù ucum s-u
sIursIL; ure sù se sLrungù de pre drumurI.
De bucurIe cù ure un IIu usu de procopsIL sI de IscusIL,
LuLùI sùu Iùcu o musù mure, unde cIemù pe LoLI împùruLII,
vecInII IuI, cu sù Ie uruLe IIuI sùu procopseuIu.
¡nsusI IIuI împùruLuIuI poruncI Iu bucùLurI sI Ie urùLù
cum sù Iucù bucuLeIe. MesenII nu sLIuu cum sù muI Iuude
gusLuI ucesLor bucuLe. Cund, IuLù cù vIne sI IIuI împùruLuIuI
Iu musù. Se cIeIuIrù, decI, sI sLII, vorbu ùIuIu, vorbu vorbù
uduce. ¡ncepurù împùruLII u-sI povesLI despre judecùLIIe sI
drepLùLIIe ce Iùcuse IIecure în împùrùLIu su. ¡nLre uILeIe, un-
uI spuse cù se vu cùI cuL vu LrùI eI, penLru cù u osundIL pe un
om drepL, învInovùLIL IIInd cù ur II IuruL nIsLe IucrurI, pe
cund uILuI u IosL IoLuI, precum se dovedI muI în urmù.
Cum uuzI împùruLuI cure dedese ospùLuI, se înLourse
cùLre IIuI sùu sI zIse:
- SLIu cù, ducu un împùruL voIesLe sù IIe drepL sI udevùruL
sLùpunILor supusIIor sùI, LrebuIe sù sLIe LouLe meserIIIe, cu
sù cunouscù prIn însusI ocIII sùI pùsurIIe IIecùruIu. De
uceeu, IùLuI meu, Le-um duL sù înveLI LouLe mesLesugurIIe.
Nu mI-u venIL în gund cù sI IoLIu esLe un mesLesug. AceusLu
îLI rùmune sù muI înveLI, dupù cure Le veI Iuce un împùruL
cu SoIomon împùruL sI cum uILuI nu vu muI II pe Iume.
- ¡I! LuLù, rùspunse IIuI de împùruL, cureIe se rusInù sI se
rosIse cu o sIecIù, cum de mù osundesLI usLIeI cu pe un
vInovuL de codru?
SI scuIundu-se de Iu musù, se duse unde se duse eI, sI se
înLourse numuIdecuL, pesLe usLepLureu LuLuIor, cu o sIugù u
IuI credIncIousù, uducund nIsLe scundurI, sLIngIII, drugI,
odgoune sI punze. Cu ucesLe se upucù, ujuLuL de sIugu IuI,
de cIùdI un IeI de IoIsor.
GùLIndu-se IoIsoruI, se urcù înLr-însuI sI, învurLInd nIsLe
suruburI sI nIsLe vurLejurI Iu nIsLe mesLesugurI ce uveu
ucesL IoIsor, începu u pIuLI în vunL sI, pe cund se LoL urcu, eI
îsI Iuù zIuu bunù de Iu LoLI ceI de IuLù, curI rùmùseserù cu
gurIIe cùscuLe sI cu ocIII bIeojdILI Iu dunsuI. Mumù-su cuL
p-ucI eru sù-I vIe rùu de InImù reu; durù îsI LInu IIreu.
Dupù ce îI pIerdurù dIn ocII, mesenII se scuIurù sI se
împrùsLIurù cu puII de poLurnIcIe, nemuIvoInd u udùogu
muInIreu împùruLuIuI, cure se vedeu de pe IuLù cù eru preu
mure.
¡IuI împùruLuIuI, dupù ce cùIùLorI cuLvu LImp prIn
vùzduI, prInse u se coborî. Ce sù vezI dumneuLu? Orundu îI
duse u se Iùsu LocmuI dInuInLeu uneI cocIoube de bordeI
sùrùcùcIos.
Eru seuru. BùLu Iu use. CeI dInùunLru, o perecIe de ou-
menI jIgùrILI, înLrebù:
- CIne e ucoIo?
- Om bun, Ie rùspunse IIuI de împùruL. DescIIdeLI, cù
sunL un cùIùLor.
¡I descIIserù. Cund InLrù în bordeI, eI bùgù de seumù cù
muIereu uruncuse cevu sub puL.
- Durù ce vunL Le uduce pe Iu noI?
- SunL sLreIn. Acum um sosIL dIn uILe împùrùLII. Rogu-vù
sù mù gùzduILI.
- Bucuros, cu ce vom puLeu.
- ¡ourLe vù muILumesc, Ie muI zIse eI. Nu vù vu II de-
geubu. Durù de ce vù sLIngIIrILI dIn Iucru? ¡ucruLI, nu vù
oprILI penLru mIne. Am bùguL de seumù cù IùceuLI cevu
cund um venIL!
MuIereu vru sù îndruge cuLevu mIncIunI. Durù bùrbuLuI îI
Iuù dIn gurù sI zIse:
- Sù-LI spunem drepL. DumneuLu esLI ouspeLeIe nosLru, sI
crez cù nu ne veI du pe munu sLùpunIreI. Eu sunL IoL.
MeserIu ucesLu nu muI ure cùuLure, de cund împùruLuI u
pus nIsLe sIujbusI uI drucuIuI de sLrusnIcI sI de usprI penLru
unII cu noI. AbIu ne muI LInem zIIeIe, cu cuLe o gùInù suu
uILù pusùre ce puLem sù cIordIm de pe IcI, de coIo. SI
LocmuI jumuIeu o guscù nevusLù-meu cund uI venIL d-Lu.
- TocmuI ce cùuLum sI eu. Dumnezeu m-u udus Iu voI.
ScouLeLI guscu de sub puL sI Iuce-vù-LI mesLesuguI. De uzI
încoIo sunL uI vosLru. Mù bug ucenIc Iu d-Lu sù mù înveLI
ucesL mesLesug.
SI punù jumuII sI gùLI guscu, IIuI împùruLuIuI IesI uIurù,
îsI sLrunse IoIsoruI, desIùcundu-I dIn LouLe încIeIeLurIIe, sI-
I puse bIne, unde sù nu deu nImenI pesLe dunsuI.
Se puserù, decI, Iu musù sI se cIeIuIrù, punù ce cocosII
începurù u vesLI cù vIne uIbu în suL.
A douu zI se înLeIeseserù eI Iu cuvInLe, sI IIuI de împùruL
rùmuse sub uscuILureu IoLuIuI, cu sù înveLe mesLesuguI de
Iu dunsuI.
- ToL mesLesuguI esLe, zIse IoLuI înLr-unu dIn zIIe, sù
cIordesLI, Iùrù sù Le prInzù cInevu; sù buzunùresLI sI pe
drucuI, Iùrù sù Le vuzù nIcI puI de om suu uILù gudInù; sù n-
upuce sù cuzù sI Lu sù gùsesLI; orIce LI s-o pùreu cù nu esLe
pus bIne de uILuI, Lu sù IeI sI sù pùsLrezI; murgIIoIIu,
vIcIesuguI, îndrùzneuIu, IsLeLImeu, soLIu sI cu LoL neumuI
Ior, sù IIe uneILeIe LuIe.
¡IuI de împùruL uscuILu sI bùgu Iu cup.
Dupù Lrecere de LImp, în cure IIuI împùruLuIuI se
îndeIeLnIcIse Iu mesLesuguI IoLIeI, vùzund eI cù IucrurIIe îI
merg sLrunù, zIse:
- MesLere, cund uI de gund sù mù scoLI cuIIù?
- Cund mI-oI Iuru Ipungeuuu de pe mIne.
Dupù ce muI Lrecu, merserù înLr-o zI Iu vunuL. AcoIo în
pùdure, sLund sù Iucù popus, se LoIùnIrù IIecure pe ce uveu,
Iu umbrù de copucI sI Iu rùcoure, cu sù-sI uromeze ourecum.
HoLuI îsI usLernuse Ipungeuuu.
DeoduLù IoLuI uuzI mIercùILuI unuI Iepure, cu sI cund îI
upucuse oguruI. Se scuIù, se uILù prIn prejur, sI nu vede
nImIc. SoLuI sùu, IIuI împùruLuIuI, udormIse, sI-I du nIsLe
sIorùIeII de pùreu cù munù porcII. Se cuIcù IurùsI.
Nu sezu muIL, sI LocmuI cund eru sù-I Iure sI pe eI som-
nuI, uuzI încù o duLù uceIusI mIercùIL sI cu LoLuI p-uproupe.
OduLù sùrI drepL în sus.
- Ce nuIbu, LrebuIe sù IIe cevu. Mù repez sù vùz ce drucov-
enIe sù IIe uceeu.
SI IIInd un crunguIeL înLr-o depùrLure cuL uruncI cu pI-
uLru, se duse înLr-ucoIo, de unde I se pùru IuI cù vIne
mIercùILuI IepureIuI.
Pe cund se duceu IoLuI, IIuI împùruLuIuI se scouIù
bInIsor, sI pus! pus! îI Iu Ipungeuuu IrumuseI, o îndoIesLe sI
o uscunde înLr-o scorburù de copucI sI IurùsI se cuIcù.
AcesLeu Ie Iùcu eI muI IuLe decuL uI gundI.
HoLuI, ducu vùzu cù nu esLe nImIc în crung, deLe LuLuIor
rùIIor sI Iepure sI LoL, sI se înLourse sù se odIIneuscù. Cund,
Iu Ipungeuuu de unde nu e. Se uILù prIn prejur, sI nIcI o
IrunzuIILù mùcur nu se mIscu. ¡IuI împùruLuIuI IorcùIu de
socoLeuI cù o sù desLepLe sI pe morLI.
BIeLuI IoL rùmuse cu IovIL de LrùsneL. SImLI cù uIL n-ure
cIne sù-I II jucuL rengIIuI ucesLu, decuL ucenIcuI IuI.
Se sucI, se învurLI, deLe LurcouIe prejmeLeIor; Ipungeuuu
nu e. ¡n ceIe de pe urmù, dupù ce îI înecuse necuzuI, se
duse sù-sI desLepLe ucenIcuI.
AcesLu dormeu morL. ¡I zguduI, îI scuLurù, cu de cund
începuI sù vù povesLesc sI ubIu, ubIu se desLepLù.
Somnoros cum eru, sI LoL Irecundu-se Iu ocII, începu sù
se jeIuIuscù cù n-ure purLe sù dourmù sI eI mùcur un somn,
sI cù dIn prIcInu usLu o sù se ducù de Iu un usemeneu
sLùpun, cre nu-I dù rùguz cuL ur uromI cInevu.
HoLuI vùzu cù ucenIcuI IuI ure sù-I înLreucù, sI zIse:
- ¡u Iusù usLIeI de vorbe, cI dù-mI Ipungeuuu, cù ucum esLI
cuIIù, uI scùpuL de ucenIcIe.
Cund uuzI IIuI împùruLuIuI de uneIe cu ucesLeu, se duse
înLr-un suIIeL de-I uduse Ipungeuuu, sI Iegurù umundoI
LovùrùsIe pe bIne sI pe rùu.
¡ncepuse u mIscu bInIsor Iu meserIu Ior, de cund se
Iùcurù LovurùsI. VezI cù IIuI împùruLuIuI eru muI uger de
munù, muI IsLeL sI muI îndrùzneL.
¡nLr-unu dIn zIIe, IecIoruI de împùruL se duse Iu vunuL, Iu
usu cum în doruI IeIII, IIIndcù n-uveu uILù Lreubù. UmbIund
eI prIn pùdure, oduLù uude un groIùIL de porc p-uproupe de
dunsuI; cùuLù sI, muI IuLe decuL uI gundI, Iu sI ucoIo. Cund,
ce sù-I vuzù ocIII? Un mIsLreL cuL LouLe zIIeIe de mure
prùvùIIse pe un IIùcùu Lunùr Iu IuLù, sI se sIIeu u-sI descurcu
coILII dIn urcuI IIùcùuIuI spre u-I sIusIu.
¡IuI împùruLuIuI îsI scouse cuLILuI de vunùLoure sI, cu un
curuj nemuIuuzIL, se repede usupru mIsLreLuIuI, îI înIIge
cuLILuI drepL în ocII sI îI dù Lumbu pesLe cup, îI muI dù vro
douù IovILurI bune în cup sI-I Iusù morL ucoIo IocuIuI.
¡ùcu ce Iùcu sI uduse nILIcù upù în cùcIuIù, sLropI pe
IIùcùuI cure IesInuse, sI îI muI învIorù.
AcesLu, cund se desLepLù sI vùzu pe IzbùvILoruI sùu, zIse:
- Cere-mI orIcuL veI voI sI-LI voI du, penLru uceusLù Iucere
de bIne.
- BunI uu sI LIgunII, îI rùspunse IIuI de împùruL, durù cIn-
sLe nu. Sù nu socoLesLI cù penLru bunI um IùcuL ce um IùcuL
eu ucum penLru LIne.
Se rusInù ourecum IIùcùuI cu prIcInu; durù muI prInzund
IImbù, îI spuse sIrILenIu, cum venIse în vunùLoure cu muI
muILI LovurosI, cum zùrIse mIsLreLuI sI se Iuuse dupù
dunsuI, sI cum nu-I IovIse bIne, sI eI se nùpusLIse usupru IuI
sI-I prùvùIIse de eru sù-I LrImILù pe Iumeu ceuIuILù.
PusùmILe sI ucesLu eru IIu de împùruL, sI încù IIuI
împùruLuIuI IocuIuI uceIuIu.
Se împrIeLenIrù sI se duserù Iu puIuLurIIe împùrùLesLI.
¡mpùruLuI nu sLIu cum sù muILumeuscù sLreInuIuI cù I-u
scùpuL copIIuI de Iu mourLe. ¡I deLe voIe cu sù vIe în puIuL
orIcund vu voI, IIIndcù eI nu prIImI nIcI o uILù rùspIùLIre.
SLreInuI IIu de împùruL, de cuLe orI mergeu Iu împùruLuI,
de uLuLeu orI eI cerceLu sI bùgu de seumù Iu LoL ce eru pe
ucoIo.
Dupù cuLùvu vreme, eI zIse oduLù LovurosuIuI sùu:
- Tovurose, mI s-u uruL cu borIùsIu, sù Iucem sI noI o
IoLIe cure sù se muI sImLù.
- Ce vreI sù Iucem?
- ¡ucu, sù muI mergem sI pe Iu Iuznuuu împùrùLeuscù, cù
dourù n-o II Ioc.
- Du ce sLuI d-Lu de vorbesLI, omuIe? D-upoI ucoIo, uoIeo!
ce de pùzILorI muI sunL!
- NoI sù mergem pe unde nu sunL pùzILorI.
Se IoLùrurù, sI înLr-o noupLe sI pIecurù. EI îsI Iuurù sI un-
eILeIe LrebuIncIouse. SI IIIndcù IIuI de împùruL sLIu LouLe
mesLesugurIIe, eI cunosLeu sI zIdùrIu. Se upucù sI, numuI
dIn douù cuzmuIe, scuse cuLevu cùrùmIzI, cuL puLeu omuI sù
InLre. AceusLu pe de Iu uIILù, pre unde nu pùzeu nImenI. EI
InLrù, umpIu douù cùcIuII cu guIbenI sI IesI. ApoI poLrIvI
cùrùmIzIIe Iu Ioc, cu sù nu se cunouscù pe unde uu InLruL.
Nu se pouLe spune bucurIe ce uvurù cund se vùzurù cu
uLuLu cùcùIùu de bunI. VenIrù ucusù sI dormIrù, cu sI cund
usLuroI nu muncuse sI gurIIe nu Ie mIroseuu.
A douu zI mure vuIvù se Iùcu în orus cunsd se uIIù cù s-u
spurL vIsLerIu împùruLuIuI. ToLI se mInunuu sI se cruceuu,
nedomIrIndu-se pe unde sù II InLruL LuIIurII.
Nu muI puLIn sI împùruLuI InLrù Iu cIIbzuIrI, cum ur Iuce
sù prInzù pe ucesLI IoLI cuLezùLorI.
¡IuI împùruLuIuI, ceI ce Iùcuse bosmuuu, se duse cu LoL-
duunu pe Iu împùruLuI, se Iùcu sI eI cù se mIrù de uLuLu
cuLezure, sI zIse:
- CeI ce u IùcuL o usemeneu IoLIe îndrùzneuLù nu se pouLe
sù muI vIe mùcur încù o duLù.
¡mpùruLuI IocuIuI puse LoL IeIuI de puznIcI Iu vIsLerIu IuI
sI usLepLu.
HoLII, dupù cuLevu zIIe, cund se muI poLoII vuIvu, venIrù
IurùsI, IIIndcù se deduIcIserù cu cuIuI Iu LùruLe, scouse
cùrùmIzIIe sI IIuI împùruLuIuI zIse LovurosuIuI sùu:
- De runduI LrecuL um InLruL eu; ucum InLrù Lu. Asu mI se
pure cù cere drepLuLeu.
TovurosuI n-uvu ce zIce, cùcI usu eru. ¡nLrù decI în Iuznu
sI, IIInd muI Iucom, Iuù cuLI guIbenI puLu eI duce sI-I uduse
LovurosuIuI Iu guurù. AcesLu îI prIImI. Cund sù Iusù sI eI,
Ius! în sus, IuL! în jos, se sImLI cù esLe prIns în IuL, sI cù nu
pouLe IesI. ¡IuI împùruLuIuI n-uveu LImp de pIerduL, ce sù
Iucù? Se upucù sI eI de-I LùIe cupuI, îI Iuù cu dunsuI sI p-uIcI
LI-e drumuI.
Durù cund ujunse ucusù? uoIeo! Unde eru Dumnezeu sù
vuzù boceLeIe sI vuIeLeIe muIerII, cund îI urùLù cupuI
bùrbuLuIuI eI? TIpu de socoLeuI cù o pune în Leupù.
¡IuI împùruLuIuI îI puse munu Iu gurù sI-I zIse:
-SL! cù ne-um LopIL. Sù nu Le uuzù cInevu, cù nu e bIne de
noI.
SI dupù ce îI spuse LouLù sIreLenIu prIcInII, o împùcù
spuIndu-I cù-I Iusù eI LoLI bunII ce uu IuruL, sI îI muI IùgùduI
cù-I vu uduce sI LrupuI bùrbuLuIuI, cu sù-I îngroupe cu ou-
menII sI cu LouLù runduIuIu.
¡urù ducu se Iùcu zIuù, sIujILorII împùrùLesLI gùsIrù LrupuI
Iùrù cup sI-I duserù Iu împùruLuI.
AcesLu se du de ceusuI morLII sI muI muILe nu, cum de sù
nu prInzù pe LuIIur vIu, nevùLùmuL.
¡IuI împùruLuIuI se duse sI eI pe Iu puIuL sI, uuzInd ceIe
ce se pIùnuIuu, se pregùLI sI eI u-sI LIne IùgùduIuIu ce duse
nevesLeI LovurosuIuI sùu.
SIùLuInd ceI doIsprezece boIerI, socoLIrù cu mInLeu Ior cù
LuIIurII LrebuIe sù IIe ceI puLIn doI; cù ceI vIu esLe pesLe
pouLe sù nu vIe u Iuu sI LrupuI morLuIuI. GùsIrù, decI, cu
cuIe u pune LrupuI ceI Iùrù cup în mIjIocuI pIeLeI, pe o
scIeIù cu LreI LrepLe, sI de jur-împrejur sIujILorI
împùrùLesLI, curI sù pùzeuscù LouLù noupLeu.
Asu sI Iùcurù.
¡IuI împùruLuIuI, IoLuI, se duse sI eI de cumpùrù o
murLougù de cuI rùpcIugos sI bubos, sI sIub, de eru numuI
pIeIeu sI osuI, muI cumpùrù o odorougù de cùruLù sI un buL-
oI de rucIIu. SI dupù ce încùrcù cùruLu, înIùmù Iu dunsu
rubIu IuI de cuI sI o pornI înspre IocuI unde eru pus LrupuI
morLuIuI spre vedere.
P-ucI prIn prejur eru o uIILù noroIousù. P-ucoIo uvu poILù
eI u Lrece. Cund, ce sù vedeLI dumneuvousLrù, cInsLILI
boIerI? Unde mI se înnomoII u oLopInù de cuI, de nu muI
puLeu nIcI pIcIoureIe sù sI Ie mIsLe, necum sù muI Luruscù sI
cùruLuI cu buLoIuI de rucIIu. HI! în sus, IùL! în jos; sù se
mIsLe dIn Ioc cuIuI, bu.
SI unde mI-LI începu u Iuce o gùIùgIe, de credeuI cù s-u
uprIns LurguI.
CùpeLenIu pùzILorIIor LrImIse pe unuI sù vuzù ce pucosLe
u muI duL pesLe nevoIusuI ùIu de om, cureIe ure de gund sù
scouIe LoL orusuI în guru IuI.
Vùzundu-I pùzILoruI cum se nevoIu u-sI scouLe cuIuI sI
cùruLu dIn noroI, I se Iùcu mIIù de eI.
¡IuI împùruLuIuI, cum îI vùzu, îI zIse:
- Du-Le, neIcuIILù, de muI udo vro cuLIvu oumenI de-mI
ujuLuLI sù Ies dIn ucesL noroI, sI vù voI cInsLI cu pe nIsLe ou-
menI de Lreubù.
¡nduLù venIrù muI muILI pùzILorI, îI Iuurù sI cuI, sI
LeIeguLù, sI buLoI sI LoL, pe sus, de-I scouserù dIn gIoduI un-
de se nomoIIse.
EI nu sLIu cum sù Ie muILumeuscù muI bIne; îsI IrùmunLu
muInIIe de bucurIe sI prInse u du cep buLoIuIuI. ¡e deLe de
bùu cuL poILIrù, sI duse sI ceIor ce rùmùseserù de puzù pe
Iungù LrupuI morLuIuI ceI Iùrù cup.
Nu Lrecu muIL sI LoLI pùzILorII Iurù coprInsI de un somn
sorù cu mourLeu. Unde îmI muI sIorùIu voInIcII nosLrI de
puznIcI, de pure cù eru cIne sLIe ce mure Lurmù de rumùLorI.
PusùmILe rucIIuI dIn buLoI eru cu uIIon.
¡IuI împùruLuIuI, cum îI vùzu IungILI sI LrunLILI cu cIne
sLIe ce bIende, se upucù de-I dezbrùcù de IuIneIe Ior sI îI
îmbrùcù în IuIne cùIugùresLI. ApoI, Iuund LrupuI morLuIuI,
se duse în Lreubu IuI.
Cund vùzu IemeIu LrupuI, Iurù începu u se bocI. EI Iurù îI
puse munu Iu gurù sI o oprI de u Iuce zgomoL, cùcI, de se vu
uIIu, nu vu II bIne de eI. Eu Lùcu dupù ce vùzu cù nu e
gIumù, sI prIImI sI ceu muI mure purLe dIn sumu IuruLù. ¡n
cIIur uceeusI noupLe, eI se puserù sI îngropurù morLuI.
Cund se desLepLurù pùzILorII sI se vùzurù îmbrùcuLI în
IuIne cùIugùresLI, nu puLeuu crede ceIor ce II |se| uruLù. Se
muI Irecurù Iu ocII, se muI uILurù, sI vùzurù cù usu esLe. CeI
ce se desLepLuse muI înLuI se duse Iu LovurosuI de Iungù
dunsuI sI, începund u-I îngIIoIdI, îI zIse:
- Mos cùIugùrus, mos cùIugùrus, cu cuLI Lu ucI?
- Durù Lu, cùIugùre, ce cuuLI? îI rùspunse.
ALuncI LoLI deoduLù începurù u rùcnI unuI Iu uILuI:
- Ce cuuLI ucI, cùIugùre? urùLundu-se cu degeLuI.
SI se Iùcu o LuIburure sI o rùscouIù înLre dunsII, de nu-I
puLeu du nImenI de cùpùLuI. EI! LocmuI LurzIu se
dezmeLIcIrù sI se domIrIrù cù omuI cu rucIIuI de
usLù-noupLe n-u IosL Iucru curuL.
Durù cund îmI vùzurù cù LrupuI IIpsesLe? uLuncI, uLuncI;
unde îmI începurù o ceurLù sI o IùIùIuIe înLre dunsII, de-LI
veneu sù-LI IeI cumpII. Se învInovùLeuu cu drucII unII pe
uILII.
- Bu cù Lu esLI de prIcInù.
- Bu cù Lu ne-uI IùcuL sù bem rucIIu.
- Bu cù Lu ne-uI îndemnuL sù ne ducem sù-I ujuLùm.
- Bu cù Lu uI IosL ceI dInLuI cure uI bùuL.
TouLe eruu cum eruu. Durù cum sI cund s-uu cùIugùrIL eI?
SI cum sù se înIùLIseze eI Iu împùruLuI?
N-uvu încoLro. Asu se duserù.
¡mpùruLuI se Iuù cu umundouù muInIIe de burbù cund
vùzu cù vIne Iu dunsuI o ceuLù de cùIugùrI. EI nu sLIu, vezI,
cIne sunL sI ce vreuu.
Cund uIIù cù sunL puznIcII IuI, unde mI-I umIIù un rus d-
uIeu cu IucrùmI, sI ruse punù ce se sLrumbù.
PuznIcII, bIeL, deLerù în genucII sI-sI cerurù IerLure. EI
spuserù LouLù sIrILenIu.
¡I IerLù împùruLuI de vro osundù, cIIpuI; durù InLrù Iu
muI mure grIje. EI se Lemeu cu nu curecumvu ucesL IoL uLuL
de IscusIL sù nu-I Iu sI domnIu. Nu muI cIemù SIuLuI
împùrùLIeI, IIIndcù începuse u-I cum bùnuI sI pe dunsuI, cI
îsI IrùmunLu cugeLuI, cu ce ur Iuce sù puIe munu pe IoL,
spre u-I Iuce de peLrecunIe.
HoLùrî durù, eI cu mInLeu IuI, cu sù Iscodeuscù sI pe murI
sI pe mIcI, sù IspILeuscù sI prIn boIerIme sI prIn prosLIme,
cu dour, dourù vu ujunge sù puIe munu pe un usu LuIIur
vesLIL cure îI pusese pe usu gundurI negre.
PenLru uceusLu puse sù se gùLeuscù un ospùL înIrIcosuL, Iu
cure poILI numuI boIerIme neuose. ¡u ucesL ospùL Iu poILIL,
Iùrù dour sI pouLe, sI IIuI de împùruL ceI sLreIn.
¡u zIuu IoLùruLù se udunurù LoLI ouspeLII. VeseIIIIe se
înLInserù punù noupLeu LurzIu. CùcI, dupù ce se scuIurù de
Iu musù, se puserù pe joc. SI Lruge-I Iu dunLurI, Iu IorI, Iu
bruurI punù ce, cund se desLepLurù, ujunseserù pe Iu
cunLuLuI cocosIIor de mIezuI nopLII.
Cund sù se spurgù udunureu, împùruLuI venI Iu mIjIoc sI
zIse cu gruI cum poruncILor:
- BoIerI dumneuvousLrù, noupLeu esLe înuInLuLù, sI cu sù
nu se înLumpIe cuIvu vreo meLeuInù de Iu nIscuIvu duIurI
necuruLe, orI IùcùLorI de reIe, eu um gùsIL cu cuIe în mInLeu
meu sù muneLI ucI punù Iu zIuù. Cùmuru esLe mure; vù
încupe pe LoLI. AIùLurI de ucI esLe cùmuru IIIceI meIe. ¡ILI
Iùrù grIje sI vù repuuzuLI de osLeneIIIe dunLuIuI sI sùILùrIIor
dIn usLù noupLe. DomnuI sù prIvegIeze usupru vousLrù u
LuLuIor.
Asu zIse împùruLuI, sI usu LrebuIu sù se Iucù. Cù Iur, cù
mur, puce; zIsu împùruLuIuI nu se puLeu deszIce.
- VuI de mIne, LuLù, cum sù mù cuIc eu cu usu descuIuLù,
uIùLurI cu cùmuru unde ure sù dourmù uLuLIu bùrbuLI
sLreInI? zIse IuLu LuLùIuI sùu.
- Nu numuI uLuL, IuLu meu, durù încù sù III cu Iumunureu
sLInsù sI sù uI Iu îndemunù nILeI muc de Iumunure. De vu
venI cInevu Iu LIne, Lu sù-I munguI cu munu pe obruz,
rugundu-I sù muI sLeu; sI munguIndu-I sù-I munjesLI nILeI
cu muc de Iumunure, sI uceusLu, drugu meu copIIù, cu uLuL
muI muIL LrebuIe sù o IucI, cu cuL eu esLe penLru munLuIreu
împùrùLIeI.
PusùmILe împùruLuI umbIu sù prInzù pe IoL prIn vIcIenIe.
AsLu Iu cIemureu boIerIIor Iu ospùL. CùcI, îsI zIceu
împùruLuI, de vu II dInLre boIerI un usemeneu om IsLeL, Lre-
buIe sù IIe sI îndrùzneL. De nu vu II dInLre boIerI, upoI, LoL
cu LerLIpurI, prIn Lugmu prosLImeI sù-I cuuL.
HoLùrureu împùruLuIuI se puse în Iucrure înLocmuI. Se
cuIcurù LoLI cu LoLuI sI udormIrù. NumuI pIeoupeIe IeLeI de
împùruL nu puLurù du în gene, cuLusI de cuL.
¡IuI de împùruL ceI IoL, nIcI eI nu udormI mùcur cuL uI du
în cremene. EI îsI LoL rùsuceu musLuLu sI se încumeLeu,
duce-se-vu, or bu? ¡urù cund Iu cum dupù mIezuI nopLII,
cund sI upeIe dorm, se scuIù bInIsor, se uILù pe Iu soLII sùI,
curII LoLI dormeuu bumbenI, sI pus! Lrecu în cùmuru IeLeI de
împùruL, o sùruLù sI se înLourse upoI sù se cuIce sI eI.
¡uLu împùruLuIuI îsI Iùcu dresurIIe cum o învùLuse LuLùI
sùu, împùruLuI.
HoLuI, punù u nu se cuIcu, se duse Iu donILù sù beu nILIcù
upù, cùcI îI eru seLe. UILundu-se în donILù, eI vùzu cù pe
obruzuI IuI dIn sLungu sunL nIsLe peLe negre. ¡n cùmuru un-
de dormeuu ouspeLII împùruLuIuI Iumunureu urse LouLù
noupLeu.
- E! usu mI LI-u IosL povesLeu? zIse eI înceLIsor, sLuI mùI,
durù, sù-LI urùL eu cu cIne uI de u Iuce.
SI cu InImu LucuIndù, sI umbIund muI usor decuL o pIsIcù
cund pundesLe Iu sourecI, Iuù muc de Iumunure sI munjI pe
LoLI ouspeLII curI dormeuu, pe obruz Iu IeI cu munjILuru IuI
de pe IuLù, upoI se cuIcù sI eI.
¡mpùruLuI se scuIù muI de dImIneuLù decuL LoLI. SI în
revùrsuL de zorI vIne prIn cùmuru unde dormeuu ouspeLII,
spre u se uILu Iu dunsII, nu curecumvu esLe vreunuI dIn eI
munjIL dupù cum îsI povùLuIse IuLu.
Cund coIo, ce sù-I vuzù ocIII? ToLI eruu munjILI. SperIuL,
se duse înLr-un suIIeL în cùmuru unde dormeu IIe-su; sI cu
gruI neIInIsLIL zIse IIe-seI:
- BIne, IruLe drugù, LoLI Le-uu sùruLuL?
- Bu nu, LuLù, unuI numuI u venIL, pe cure I-um munjIL,
dupù cum mI-uI poruncIL dumneuLu.
- SI-I cunosLI?
- Bu nu, cùcI eru înLunerec.
¡mpùruLuI îsI muscù buzeIe. ApoI poruncI pùzILorIIor sù
nu Iuse pe nIcI unuI dIn ouspeLI cure ur voI sù pIece.
Dupù ce se Iucu zIuù bIne, venI împùruLuI IurùsI în mIj-
IocuI ouspeLIIor sI zIse cu gIus mure:
- BoIerI dumneuvousLrù, IoLuI cure u LuIburuL o Lurù prIn
IscusInLu, mùIesLrIu sI IsLeLImeu IuI, sI cure mI-u rùpIL
odIInu suIIeLuIuI meu, se uIIù în mIjIocuI domnIeI vousLre,
sI îI rog sù se deu pe1 IuLù; pe IùgùduIuIu meu de împùruL cù
nu-I voI Iuce nImIc.
ToLI boIerII începurù u-sI scuLuru IuIneIe sI u se Iepùdu
cu de suLunu de o usLIeI de nùpusLe, zIcund:
- DepurLe de noI o usLIeI de bùnuIuIù. NoI nu sLIm Iu suI-
IeLuI nosLru nIcI o IupLù neomenousù sù II sùvursIL, nIcI cu
sLIInLù, nIcI cu nesLIInLù.
- Acum nu esLe vorbù nIcI ce ocurù, nIcI de pedeupsù.
ToLuI esLe sù se deu pe IuLù, sI mù jur pe vIuI Dumnezeu sI
pe sLemu meu de împùruL cù nu numuI nu-I voI Iuce nImIc
rùu, durù îI voI du pe IuLu meu dupù dunsuI.
ALuncI IesI în IuLù sLreInuI IIu de împùruL sI zIse:
- Eu sunL.
Pùru muIL bIne împùruLuIuI cund îI vùzu. ¡urù eI îsI ceru
voIe sù Iusù uIurù, sI se jurù pe cuvunLuI IuI de cruce de
voInIc cù se vu înLource înuInLe de numIezI.
¡mpùruLuI crezu sI-I deLe voIe. EI se înLourse, cu muI
muILI oumenI însùxùnuLI cu bucùLeIeIe IoIsoruIuI sùu. SI
ucoIo de IuLù cu LoLII, usezù IIecure IemnIsor Iu îmbucùLuru
IuI sI cIùdI IoIsoruI dIn nou. ApoI, vIInd înuInLeu
împùruLuIuI, îI sùruLù munu, sI ceru cu soLIu IuI, IuLu
împùruLuIuI, sù se urce cu dunsuI în IoIsor, cu de ucoIo sù
mùrLurIseuscù cIne esLe sI ce u IùcuL.
¡mpùruLuI prIImI.
Cum se suIrù în IoIsor, IIuI împùruLuIuI prInse u înLource
vurLejeIe; sI, pe cund IoIsoruI începu u se suI în sIuvù sI u
pIuLI în uer, eI zIse cu gruI IùmurIL:
- Sù sLILI cù sunL IIu de împùruL, cù mI-u IosL duL sù-mI
Iur nevusLu, ceeu ce sI IùcuI, sI cù ucum mù duc Iu împùrùLIu
LuLùIuI meu.
AsLIeI vorbInd, IoIsoruI se urcu mereu punù cund se
pIerdu dIn ocIII LuLuIor, ce rùmuserù cu gurIIe cùscuLe
uILundu-se Iu dunsuI.
¡urù ducu se coborî Iu puIuLurIIe LuLùIuI sùu sI-sI urùLù
curLeu de mesLer de IoLIe, precum sI nevusLu ce-sI uduse
LoL prIn IurLIsug, se înveseII LuLùI sùu sI, coborundu-se dIn
scuun, înùILù pe IIuI sùu, zIcund:
- SLIu ucum cù ure sù se ducù pomInu de domnIu IIuIuI
meu pesLe Lurù. SLIu cù popoureIe uu sù sLIe sI eIe ucum ce
esLe drepLuLeu, cùcI u II bun domnILor sI drepL, LrebuIe sù
sLII LoLuI.
Dupù ce se înscùunù, LrImIse soI Iu socruI sùu cu curLe
prIn cure îI spuneu cù s-u urcuL în scuunuI LùLune-sùu, sI
muIL se bucurù uceI împùruL de norocuI ce duse pesLe IIe-
su.
¡urù eu încùIecuI p-o seu sI v-o spuseI dumneuvosLrù usu.
±±. Ileunu Simziunu
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL. AceI împùruL mure sI puLernIc
bùLuse pe LoLI împùruLII de prInpregIuruI IuI sI-I supusese,
încuL îsI înLInsese IoLureIe împùrùLIeI suIe pe unde u
înLùrcuL drucuI copIII, sI LoLI împùruLII ceI bùLuLI eru
înduLoruLI u-I du cuLe un IIu d-uI sùI cu sù-I sIujeuscù cuLe
zece unI.
¡u murgIneu împùrùLIeI IuI muI eru un uIL împùruL cureIe,
cuL u IosL Lunùr, nu se Iùsuse sù-I buLù; cund cùdeu cuLe un
purjoI usupru LùreI suIe, eI se Iùceu IunLre sI punLe sI-sI
scùpu Luru de nevoIe; Iurù dupù ce-ujunse Iu bùLruneLe, se
supusese sI eI împùruLuIuI ceIuI mure sI Lure, IIIndcù n-uveu
încoLro. EI nu sLIu cum sù Iucù, cum sù dreugù, cu sù
împIIneuscù voIu uceIuI împùruL de u-I LrImILe pe unuI dIn
IIII sùI, cu sù-I sIujeuscù: IIIndcù n-uveu bùIeLI, cI numuI LreI
IeLe. DInLr-uceusLu eI sLu pe gundurI. GrIju IuI ceu mure eru
cu sù nu creuzù uceI împùruL cù eI esLe zucus sI se
îndùrùLnIcesLe u-I LrImILe vreun IIu, dIn cure prIcInù sù vInù
sù-I Iu împùrùLIu, Iurù eI cu IeLeIe IuI sù mourù în LIcùIosIe,
în sùrùcIe sI cu rusIne.
Vùzund IeLeIe pe LuLù-sùu LoL supùruL, se Iuuserù sI eIe de
gundurI sI nu sLIuu ce voIe sù-I Iucù cu sù-I muI
înveseIeuscù. Ducù vùzurù sI vùzurù cù nImIc nu-I esLe pe
pIuc, IuLu ceu mure îsI Iuù InImu în dInLI sI-I înLrebù înLr-o
zI Iu musù, cù de ce esLe supùruL:
- Au purLureu nousLrù nu-LI pIuce? îI zIse eu. Au supusII
mùrIeI LuIe sunL rùI sI urLùgosI de-LI prIcInuIesc uLuLu
muInIre? Spune sI nouù, LuLù, cIne esLe vIperu uceeu cure
nu-LI dù puce sI-LI oLrùvesLe bùLruneLeIe, sI ne IùgùduIm
cIIur u ne jerLII ducù uceusLu vu puLeu sù-LI uIIne ourecum
muInIrIIe: cùcI numuI Lu, LuLù, esLI munguIereu nousLrù,
dupù cum preu bIne sLII; Iurù noI nIcIoduLù n-um IesIL dIn
cuvunLuI Lùu.
- De usLu, usu esLe; n-um u mù pIunge de nImIc. Nu mI-
uLI cùIcuL poruncu nIcIoduLù. Durù voI, drugeIe meIe, nu
puLeLI sù-mI uIInuLI durereu cure-mI pùLrunde suIIeLuI. VoI
sunLeLI IeLe, sI numuI un bùIuL m-ur scouLe dIn nevoIu în
cure mù uIIu.
- Eu nu înLeIeg, zIse IuLu ceu mure, de ce uscunzI de noI
IzvoruI muInIrIIor LuIe, LuLù; spune, cù eu, IuLù, sunL guLu u-
mI du vIuLu penLru LIne.
- Ce sù sLILI voI Iuce, drugeIe meIe! De cund sunLeLI pe
Iumeu usLu uIbù, voI uLI îmbIuL cu Iurcu, cu ucuI, cu
rùzboIuI: sLILI Lource, couse, Lese. NumuI un vILeuz mù
pouLe munLuI, cure sù sLIe sù rùsuceuscù buzdugunuI, sù
munuIuscù subIu cu vurLuLe sI sù cùIùreuscù cu un zmeu-
puruIeu.
- OrIcum, LuLù, spune-ne sI nouù, cù dourù nu s-o Iuce
guurù în cer, ducù vom sLI sI noI ce Iucru Le umùrusLe.
Ducù vùzu împùruLuI cù-I înLeLesc IeLeIe cu rugùcIunIIe,
zIse:
- ¡uLù, copIIeIe meIe de ce sunL LoL LrIsL. VoI sLILI cù nI-
menI nu s-u puLuL uLInge de împùrùLIu meu, cuL um IosL
Lunùr, Iùrù sù-sI cupeLe uIugeuuu sI Iùrù sù se ducù rusInuL
de unde u venIL. Acum purduInIceIe de bùLruneLe mI-uu
secuL LouLù vurLuLeu; bruLuI meu e sIùbùnogIL, nu muI pouLe
sù învurLeuscù puIosuI de sù se cuLremure vrùjmusuI.
SoImuIeunuI meu, penLru cure p-ucI-p-ucI eru sù-mI pIerz
vIuLu punù I-um dobundIL, u îmbùLrunIL sI eI; esLe un
rùpcIugos, ubIu îsI LuruIe sI eI vIuLu de uzI pe muIne.
AILùduLù ubIu mù urùLum înuInLeu vrùjmusuIuI sI, sù Le LII,
purIeo! îI sIuruIu cùIcuIeIe dInuInLeu IeLII meIe; durù uzI, ce
sù vù muI spuI? voI sLILI cù m-um supus ceIuI muI mure sI
muI Lure împùruL de pe IuLu pùmunLuIuI. ¡nsù Iu dunsuI esLe
obIceIuI cu LoLI supusII împùrùLIeI sù-I LrùmILù cuLe un IIu,
sù-I sIujeuscù zece unI, sI eu vù um numuI pe voI.
- Mù duc eu, LuLù, zIse IuLu ceu mure, sI mù voI sIII dIn
LouLe puLerIIe meIe sù Le muILumesc.
- Mù Lem sù nu Le înLorcI Iùrù nIcI o Ispruvù. CIne sLIe ce
încurcùLurù veI Iuce p-ucoIo, de sù nu-I muI deu nImenI de
cùpùLuI, cuL Iùu!
- ToL ce sLIu, LuLù, sI mù IùgùduIesc, esLe cù nu Le-oI du de
rusIne.
- Ducù esLe usu, pregùLesLe-Le sI Le du.
Cund uuzI IuLu cù LuLù-sùu îI dù voIe sù meurgù, nu muI
puLeu de bucurIe. Puneu Iu cuIe LoL penLru drum; sI se
înLorceu numuI înLr-un cùIcuI, cund porunceu sI usezu
IucrurIIe de cùIùLorIe. ¡sI uIese cuIuI ceI muI de IrunLe dIn
grujdurIIe împùrùLesLI, IuIneIe ceIe muI mundre sI muI
boguLe sI merInde cu sù-I ujungù un un de zIIe.
Dupù ce LuLù-sùu o vùzu guLu de pIecure, îI deLe poveLeIe
pùrInLesLI de cum sù se pourLe, cum sù Iucù cu sù nu se de-
scopere cù e IuLù. O învùLù LoL ce LrebuIu sù sLIe un vILeuz
cure merge Iu o usu sIujbù înuILù, sI cum sù se Iereuscù de
burIeII sI cIeveLe, cu sù nu IIe uruLù sI nebùguLù în seumù de
ceIIuILI III de împùruL. ApoI îI zIse:
- Pusù cu Dumnezeu, IIIcu meu, sI udu-LI umInLe de
învùLùLurIIe meIe.
¡uLu IesI dIn curLe cu IuIgeruI; n-o muI LIneu pùmunLuI de
bucurIe; înLr-o cIIpù nu se muI vùzu. SI ducu n-ur II sLuL muI
încoIo sù-sI usLepLe boIerII sI curùIe cu merInde, ucesLeu s-
ur II pIerduL, IIIndcù nu puLeuu sù se LInù dupù dunsu.
¡mpùruLuI îI IesI pe de uILù purLe înuInLe, muI Iu mur-
gIneu împùrùLIeI, Iùrù sù sLIe eu; usezù înduLù un pod de
urumù, se Iùcu un Iup sI se uscunse sub pod. Cund eru sù
Lreucù IIIcù-su, deoduLù IesI de subL uceI pod, cu dInLII
runjILI sI cIùnLùnInd de Le Iuu grouzu; se uILu drepL Iu dunsu
cu nIsLe ocII curI sLrùIuceu cu douù IùcIII, sI se repezI Iu eu
cu sù o sIusIe. ¡uLu, cure îngIeLuse sungeIe în eu de IrIcù, îsI
pIerduse cumpùLuI sI, ducù cuIuI nu Iùceu o sùrILurù Iu o
purLe, IupuI înIIgeu gIeureIe înLr-însu; eu o Iuù Iu sùnùLousu
înupoI. TuLù-sùu, cure se înLorsese înuInLeu eI, IesI sù o
înLumpIne, sI-I zIse:
- Nu-LI spuneum eu, IuLu meu, cù nu LouLe musLeIe Iuc
mIere?
- Asu esLe, LuLù, durù eu n-um sLIuL cù, ducundu-mù sù
sIujesc unuI împùruL, um sù mù IupL sI cu IIure sùIbuLIce sI
LurbuLe.
- Ducu usu esLe, zIse împùruLuI, sezI ucusù de-LI vezI de
Iuse sI mosoure, sI Dumnezeu sù uIbù mIIù de mIne, cu sù
nu mù Iuse u murI rusInuL.
Nu Lrecu muIL sI se ceru sI IuLu ceu mIjIocIe sù se ducù sI
dunsu; sI se Iegu cù eu îsI vu pune puLerIIe cum sù-sI
sIurseuscù cu bIne sIujbu ce Iuu usuprù-sI.
Dupù muILe rugùcIunI sI IùgùduIeII, se îndupIecù LuLù-
sùu sI o Iùsù sI pe dunsu sù se ducù; durù pùLI sI eu cu soru-
su ceu mure, sI înLumpInund-o LuLù-sùu, cund se înLorceu, îI
zIse:
- EI, IuLu meu, nu LI-um spus eu cù nu se mùnuncù LoL
ceeu ce zbourù?
- AdevùruL esLe, LuLù, usu mI-uI zIs: durù preu eru grozuv
uceI Iup. Unde descIIsese o gurù mure de se mù îmbuce
dInLr-o duLù, sI unde se uILu cu nIsLe ocII dIn curI purcù
Ieseuu nIsLe sùgeLI de mù sùgeLuu Iu InImù!
- SezI ucusù dur, îI rùspunse împùruLuI, de vezI de coudu
mùLureI sI de zurzuvuLurIIe de Iu bucùLùrIe.
MuI Lrecu ce muI Lrecu, sI IuLù cù sI IuLu ceu mIcù zIse
LuLùIuI sùu, înLr-o zI, cund sedeuu Iu musù:
- TuLù, Iusù-mù sI pe mIne sù Iuc o cercure: Iusù-mù,
rogu-Le, sù mù duc sI eu sù-mI încerc norocuI.
- Deourece surorIIe LuIe ceIe muI murI n-uu puLuL-o
scouLe Iu cùpùLuI, mù mIr cum îLI muI vIne sù vorbesLI de
LIne, cure nu sLII nIcI cum se mùnuncù mùmùIIgu.
SI se cercu în LoL IeIuI sù-I LuIe poILu de pIecure, dur în zu-
dur.
- PenLru drugosLeu Lu, LuLù, muI zIse eu, voI Iuce pe drucuI
în puLru, numuI sù IzbuLesc; însù ducù Dumnezeu îmI vu
sLu împoLrIvù, mù voI înLource IurùsI Iu LIne, sI Iùrù sù mù
rusInez.
Se muI împoLrIvI LuLù-sùu, se muI codI; durù IIIe-su îI
bIruI cu rugùcIunIIe. ¡u urmù de LoL, zIse împùruLuI:
- Ducù esLe usu, IuLù îLI duu sI LIe voIe, sù vedem ce
procopseuIù uI sù-mI IucI. Ce-us muI rude sù Le vùz
înLorcundu-Le cu nusuI în jos!
- VeI rude, LuLù, cum uI rus sI de surorIIe meIe, Iùrù cu
LouLe usLeu sù Ie scuzù cInsLeu.
¡uLu împùruLuIuI, ducù vùzu cù LuLù-sùu îI deLe voIe, se
gundI muI înLuI pe cure dIn boIerII muI bùLrunI sù Iu de
povùLuILor. SI punù unu-uILu, eu îsI uduse umInLe de vILejIIIe
LuLùIuI sùu dIn LInereLe sI de cuIuI sùu. Se duse decI Iu grujd
cu sù-sI uIeugù sI eu un cuI. Se uILù Iu unuI, se uILù Iu uILuI,
se uILù Iu LoLI cuII dIn grujdurI, sI de nIcI unuI nu I se prIn-
deuu ocIII, desI eruu urmùsurII sI cuII ceI muI bunI dIn
LouLù împùrùLIu. ¡n ceIe muI de pe urmù deLe sI pesLe cuIuI
LuLùIuI sùu dIn LInereLe, rùpcIugos, bubos sI zùcund pe
cousLe. Cum îI vùzu, se uILu Iu eI cu mIIù sI purcù nu se
înduru sù se depùrLeze de dunsuI.
CuIuI, ducù vùzu usu, îI zIse:
Se vede cù penLru IubIreu ce uI cùLre împùruLuI, sLùpunù,
Le uILI usu de guIes Iu mIne. Ce puI de voInIc eru în
LInereLeIe IuI! MuILe IzbunzI um muI IùcuL noI umundoI!
Durù de cund um îmbùLrunIL, nIcI pe mIne n-u muI
încùIecuL uILuI. SI ducu mù vezI usu de jIgùrIL, esLe cù n-ure
cIne sù mù Irùneuscù cu eI. AsLùzI, uILe, de m-ur îngrIjI
cInevu cum sù-mI prIIuscù mIe, în zece zIIe m-us Iuce de nu
m-us du pe zece cu d-uIde ùsLIu.
ALuncI, IuLu zIse:
- SI cum LrebuIe sù Le îngrIjeuscù?
- Sù mù speIe în LouLe zIIeIe cu upù neîncepuLù, sù-mI deu
orzuI IIerL în IupLe duIce cu sù-I poL roude, sI pe IIecure zI o
bunILù de jùruLec.
- Cund us sLI cù-mI veI II de ujuLor sù sIursesc ce um pus
de gund, muI-muI cù us Iuce usu precum zIcI Lu!
- SLùpunù, zIse cuIuI, Iù cercureu usLu sI nu Le veI cùI.
CuIuI eru nùzdrùvun.
¡uLu împùruLuIuI îngrIjI de cuI LocmuI precum îI zIse eI.
¡u u zeceu zI, unde se scuLurù oduLù cuIuI, sI se Iùcu
Irumos, grus cu un pepene sI sprInLen cu o cùprIourù. ApoI,
uILundu-se veseI Iu IuLu împùruLuIuI, zIse:
- Sù-LI deu Dumnezeu noroc sI Izbundù, sLùpunu meu, cù
m-uI îngrIjIL sI m-uI IùcuL sù muI IIu oduLù pe Iume cum
doreum. Spune-mI Lu cure esLe pùsuI Lùu, sI poruncesLe-mI
ce LrebuIe sù Iuc.
- Eu voI sù merg Iu împùruLuI ceI mure sI Lure, vecInuI
nosLru, cu sù-I sIujesc, sI-mI LrebuIe pe cInevu cure sù mù
povùLuIuscù. Spune-mI pe cure dIn boIerI sù uIeg?
- Ducu veI merge cu mIne, îI zIse cuIuI, Iubur sù n-uI; nu-
LI LrebuIe pe nImenI. Te voI sIujI, cum um sIujIL sI pe LuLù-
Lùu. NumuI sù m-uscuILI.
- Ducù esLe usu, de uzI în LreI zIIe pIecùm.
- SI cIIur ucum ducu poruncesLI, îI rùspunse cuIuI.
¡uLu împùruLuIuI, cum uuzI uceusLu, puse LouLe uIeu Iu
cuIe penLru drum. ¡sI Iuù nIsLe IuIne curuLe, durù Iùrù
podoube, nILeIe merInde sI cevu bunI de cIeILuIuIù, încùIecù
cuIuI sI, venInd înuInLeu LuLùIuI sùu, îI zIse:
- RùmuI cu Dumnezeu, LuLù, sI sù Le gùsesc sùnùLos!
- CuIe bunù, IuLu meu, îI zIse LuLù-sùu. TouLe cu LouLe,
numuI poveLeIe ce LI-um duL sù nu Ie uILI nIcIoduLù. SI Iu
orIce nevoIe mInLeu Lu sù IIe pIronILù Iu Dumnezeu, de un-
de ne vIne LoL bIneIe sI LoL ujuLoruI.
Dupù ce se IùgùduI cù usu vu Iuce, IuLu pornI.
Cu sI ceIeIuILe IeLe, LuLù-sùu deLe pe de uILù purLe sI-I IesI
înuInLe, usezù IurùsI poduI de urumù sI usLepLu ucoIo.
Pe drum, cuIuI spuse IeLeI cu ce LerLIpurI îmbIù LuLù-sùu
sù-I încerce bùrbùLIu, sI o povùLuI ce sù Iucù cu sù scupe cu
IuLu curuLù. Ajungund Iu pod, unde se nùpusLI usupru eI un
Iup cu nIsLe ocII LurbuLI sI zguILI de bùgu IIorI în ouse, cu o
gurù mure sI cu o IImbù cu de dIIunIe LurbuLù, cu coILII
runjILI sI cIùnLùnInd de pure cù nu muncuse de o Iunù de
zIIe; sI cund sù înIIgù gIIureIe suIe ceIe sIusIILoure, IuLu deLe
cùIcuIe cuIuIuI, sI unde se rùpezI usupru IupuIuI cu puIosuI
în munù de sù-I Iucù mIcI IùrumI sI, ducu nu se du în IùLurI
IupuI, în douù îI Iùceu cu puIosuI; cùcI eu nu gIumeu,
IIIndcù-sI pusese credInLu în Dumnezeu, sI doreu cu vrund-
nevrund sù împIIneuscù sIujbu ce sI-o Iuuse usuprù.
Eu Lrecu poduI mundrù cu un voInIc. TuLù-sùu se mIrù de
vILejIu eI sI, dund pe de uILù purLe, IesI muIL înuInLeu eI,
usezù un pod de urgInL, se Iùcu un Ieu sI ucoIo o usLepLu.
CuIuI spuse IeLeI pesLe ce o sù deu sI o învùLù cum sù Iucù
sù scupe sI de usLù IspILù. Cum ujunse IuLu Iu poduI de ur-
gInL, unde îI IesI IeuI înuInLe cu guru cùscuLù, de sù o
îmbuce cu cuI cu LoL, cu nIsLe coILI cu ceI de IIIdes sI cu
nIsLe gIIure cu secerIIe sI rùcneu de se cuLremuruu codrII,
sI cumpIeIe vuIuu de-LI Iuu uuzuI. NumuI uILundu-se cInevu
Iu cupuI IuI ceI cuL bunILu sI Iu coumu uIu ce sLu rùdIcuLù în
sus sI zburIILù, ur II îngIeLuL de IrIcù. Durù IuLu
împùruLuIuI, îmbùrbùLuLù de cuI, se nùpusLI oduLù
înLr-însuI cu subIu gouIù în munù, încuL ducu nu Iugeu IeuI
sub pod, în puLru îI Iùceu. ALuncI Lrecu poduI, muILumInd
IuI Dumnezeu sI nesLIInd ce o muI usLepLu.
¡uLu împùruLuIuI, cure nu IesIse dIn cusù de cund o
Iùcuse mù-su, se mIru sI sLu în Ioc uImILù, vùzund
IrumuseLIIe cumpuIuI. AcI îI veneu sù descuIece cu sù udune
cuLe un mùnuncII de IIorI dIn muILImeu uIu ce ucopereu
vùIIe sI deuIurIIe, IIorI de curI nu muI vùzuse eu; ucI îI veneu
sù se deu Iu umbrù sub cuLe un copucI nuIL sI sLuIos, în cure
mIIIe de puserI cunLuu IeI de IeI de cunLece, usu de duIouse,
de eruu în sLure sù Le udourmù; sI ucI în urmù sù se ducù Iu
cuLe un sIpoL de upù IImpede cu IucrImu ce Izvoru dIn cuLe
un coIL de pIuLrù dIn cousLeIe deuIurIIor; susuruI ucesLor Iz-
voure o Iùceu sù se uILe guIes Iu eIe sI-I pIùceu sù Ie vuzù
curgereu Ior ceu serpuILù ce uIunecu pe pùmunL,
încungIuruLe de muILIme de IIorIceIe sI verdeuLù de
prImùvurù. Durù Iu LouLe usLeu cuIuI o îmbùrbùLu sI-I du
gIes sù meurgù înuInLe sI sù-sI cuLe de drum. EI îI spuneu
cù voInIcII nu se uILù Iu d-uIde usLeu, decuL dupù ce duc Lre-
bIIe Iu cupùL bun. ¡I muI spuse cù ure sù muI deu de o cursù
pe cure I-o înLIndeu LuLù-sùu, sI o sI învùLù cum sù Iucù sù
Iusù sI de usLù duLù bIruILoure.
¡uLu uscuILu cu LouLe urecIIIe sI Iùcu precum o învùLù
cuIuI, IIIndcù vùzu eu cù LouLe învùLùLurIIe IuI îI Iese înde
bIne, sI dIn cuvunLuI IuI nu se ubùLeu.
TuLù-sùu, cu sI de Iu rund, deLe pe de uILù purLe sI-I IesI
înuInLe, usezù un pod de uur, se Iùcu un buIuur mure cu
douùsprezece cupeLe sI se uscunse sub uceI pod.
Cund Iu cu sù Lreucù IuLu pe ucoIo, unde îI IesI înuInLe bu-
IuuruI pIesnInd dIn coudù sI încoIùcIndu-se; dIn gurIIe IuI
Ieseu vùpuIe de Ioc, sI IImbIIe îI jucuu cu nIsLe sùgeLI
urzùLoure; cum îI vùzu IuLu cù esLe usu de grozuv, nIsLe
rùcorI o upucurù sI I se Iùcu pùruI mùcIucù de IrIcù. CuIuI
ducu sImLI cù IuLu se pIerde cu IIreu, o îmbùrbùLù IurùsI sI-I
uduse umInLe ce o învùLuse sù Iucù; Iurù IuLu împùruLuIuI,
dupù ce muI prInse nILIcù InImù, sLrunse IruuI cuIuIuI cu
munu sLungù, îI deLe cùIcuIe sI, cu puIosuI în dreupLu, se re-
pezI usupru uceIuI buIuur.
Un ceus LInu IupLu. CuIuI o poLrIveu cum sù vInù LoL cum
Iu o purLe cu sù-I reLeze vreun cup; durù vrùjmusuI se pùzeu
sI eI desLuI de bIne. ¡n ceIe muI de pe urmù, IzbuLI IuLu sù
rùneuscù pe buIuur. ALuncI, dundu-se eI de LreI orI pesLe
cup, se Iùcu om.
¡eLeI nu-I veneu sù creuzù ocIIIor cund vùzu pe LuLù-sùu
înuInLeu eI; Iurù eI, Iuund-o în bruLe sI sùruLund-o pe
IrunLe, îI zIse:
- Vùz cù Lu esLI voInIcù, IuLu meu, sI bIne uI IùcuL de LI-uI
IuuL cuIuI ùsLu, cùcI Iùrù dunsuI Le-uI II înLors sI Lu cu sI sur-
orIIe LuIe. Am bunù nùdejde sù IsprùvesLI cu bIne sIujbu cu
cure Le-uI însùrcInuL de bunùvoIe. NumuI udu-LI umInLe de
poveLeIe meIe sI sù nu IesI dIn cuvunLuI cuIuIuI ce LI-uI uIes.
Sù ne vedem sùnùLosI!
- Sù Le uuzù Dumnezeu, LuLù, îI rùspunse IuLu, sI sù Le
gùsesc sùnùLos.
ApoI, sùruLund munu LuLùIuI sùu, se despùrLIrù.
Dupù ce merse cuIe Iungù, depùrLuLù, ujunse Iu nIsLe
munLI murI sI înuILI. ¡nLre munLI înLuInI doI zmeI ce se
IupLuu de nouù unI sI nu puLeuu sù se dovedeuscù unuI pe
uILuI. ¡upLu eru pe mourLe orI pe vIuLù. Cum o vùzurù eI,
crezund cù esLe un voInIc, unuI îI zIse:
- ¡ùL-¡rumos, ¡ùL-¡rumos, vIno de LuIe pe ùsL dusmun uI
meu, cù LI-oI cùdeu sI eu vreoduLù bun Iu cevu.
¡ur ceIIuIL zIse sI eI:
- ¡ùL-¡rumos, ¡ùL-¡rumos, vIno de mù scupù pe mIne de
IdoIuI ùsLu de vrùjmus, sI-LI voI du un LeIegur Iùrù spIInù,
cure se numesLe GuIben-de-soure.
¡uLu înLrebù pe cuI, pe cure dIn umundoI sù scupe; Iurù
cuIuI îI zIse sù scupe pe ceI ce-I IùgùduIse sù-I deu pe GuI-
ben-de-soure, cù esLe un cuI muI IurnIc decuL dunsuI, II-
Indu-I IruLe muI Lunùr. ALuncI unde se repezI IuLu Iu zmeuI
ceIIuIL cu puIosuI, sI dInLr-o IovILurù îI Iùcu în douù bucùLI!
ZmeuI, ducu se vùzu scùpuL, îmbrùLIsù pe munLuILoruI
sùu sI-I muILumI, upoI merserù ucusù Iu dunsuI cu sù deu IuI
¡ùL-¡rumos pe GuIben-de-soure, dupù cum se IùgùduIse.
Mumu zmeuIuI nu muI puLeu de bucurIe cund vùzu pe IIu-
sùu LeuIùr sI nu muI sLIu ce sù Iucù cu sù muILumeuscù IuI
¡ùL-¡rumos cù-I scùpuse copIIuI de Iu mourLe.
¡uLu împùruLuIuI urùLù dorInLu ce ure de u se odIInI de
osLeneuIu drumuIuI ce Iùcuse. ¡I durù o cùmurù sI o Iùsurù
sIngurù. Eu, preIùcundu-se cù voIesLe sù îngrIjeuscù de cuI,
îI înLrebù ducu ure sù I se înLumpIe cevu; sI cuIuI îI spuse ce
ure sù Iucù.
Mumu zmeuIuI precepu cù ucI Iu mIjIoc se joucù vreo
drùcIe. Eu spuse IIuIuI sùu cù voInIcuI ce-I scùpuse de
prImejdIe LrebuIe sù IIe IuLù sI cù o usemeneu IuLù vILeuzù
ur II numuI bunù sù o Iu eI de soLIe. ¡IuI sùu zIceu cù o duLù
cu cupuI nu puLeu eI crede unu cu usLu, IIIndcù nu se puLeu
cu o munù IemeIuscù sù rùsuceuscù puIosuI usu de bIne cum
Iùceu ¡ùL-¡rumos. ALuncI mumu zmeuIuI zIse cù ure sù Iucù
cercure. PenLru uceusLu puse seuru Iu cupuI IIecùruIu dIn eI
cuLe un mùnuncII de IIorI: Iu cure se vor vesLejI IIorIIe,
uceIu esLe bùrbuL, sI Iu cure vu rùmuneu verzI, esLe IemeIe.
¡uLu împùruLuIuI, dupù povuLu cuIuIuI, s-u scuIuL pesLe
noupLe cum despre zIuù, cund somnuI esLe muI duIce, sI
pus, pus, în vurIuI degeLeIor, InLrù în cùmuru zmeuIuI, îI
puse mùnuncIIuI sùu de IIorI, Iuù pe uI IuI sI, punundu-I Iu
cupuI puLuIuI sùu, se cuIcù sI dormI dusù.
DImIneuLu, cum se scuIù zmeouIcu, se duse înLr-un suIIeL
Iu IIuI sùu sI vùzu IIorIIe vesLede. Dupù ce se scuIù sI IuLu
împùruLuIuI, merse sI Iu dunsu sI, vùzund cù sI uIe eI se
vesLejIse, LoL nu crezu cù esLe voInIc. Eu zIceu IIuIuI sùu cù
nu se puLeu sù IIe bùrbuL, IIIndcù vorbu îI curgeu dIn gurù
cu mIereu, boIuI îI eru usu de gIngus, încuL îLI veneu sù o beI
înLr-o bùrdùcuLù de upù, perIsoruI supLIre sI sLuIos îI cùdeu
pe umerI, în unde, IuLu-I ure pe vIno-ncouce; ocIII ùIu
murII, IrumosI sI vIoI de Le bugù în bouIe, mùnusILu uIu
mIcuLù sI pIcIorusuI cu de zunù, sI în sIursIL LoLuI nu puLeu
sù IIe decuL de IuLù, mùcur cù se uscundeu sub LouIeIe ceIe
voInIcesLI. ApoI IoLùrurù sù muI Iucù o încercure.
Dupù ce-sI durù bunù dImIneuLu, dupù obIceI, zmeuI Iuù
pe IuLù sI merserù în grùdInù. AcI, zmeuI îI urùLù LouLe Ie-
IurIIe de IIorI ce uveu, sI o îmbIu sI pe dunsu sù Ie mIrouse.
¡uLu împùruLuIuI îsI uduse umInLe de poveLeIe cuIuIuI sI,
cunoscund vIcIenIu, zIse cum rùsLIL cù de ce I-u udus în
grùdInù de dImIneuLù cu pe o IemeIe sù-I Iuude IIorIIe cu
nIsLe vorbe secI, pe cund ur II LrebuIL sù meurgù muI înLuI Iu
grujdurI sù vuzù cum se îngrIjesLe p-ucoIo de cuI.
AuzInd ucesLeu, zmeuI spuse mù-seI, durù eu nIcI ucum
nu puLeu sù creuzù cù esLe bùIuL. ¡n ceIe muI de pe urmù,
zmeouIcu se vorbI cu IIuI sùu sù muI Iucù o-ncercure; zIse
IIuIuI sùu sù ducù pe ¡ùL-¡rumos în cùmuru cu urmeIe, sù-I
îmbIe sù-sI uIeugù cevu de ucoIo sI, de vu uIege vreo urmù
dIn ceIe împodobILe cu nesLImuLe, sù sLIe de bunù-seumù cù
eu esLe IuLù.
Dupù prunz, zmeuI duse pe ¡ùL-¡rumos în cùmuru cu
urmeIe. AcI eruu runduILe cu mesLesug LoL IeIuI de urme:
uneIe împodobILe cu nesLImuLe, uILeIe numuI usu, Iùrù
podoube. ¡uLu împùruLuIuI, dupù ce se uILù sI cerceLù muI
LouLe urmeIe, îsI uIese o subIe cum rugInILù, durù cu IIeruI
ce se încovoIu de se Iùceu covrIg. ApoI spuse zmeuIuI sI
mumeI suIe cù u douu zI vreu sù pIece.
Cund uuzI mumu zmeuIuI ce IeI de urmù îsI uIese, se du
de ceusuI morLII cù nu puLeu descoperI udevùruI. Eu spuse
IIuIuI sùu cù, desI pure cù esLe bùIuL dupù upucùLurIIe IuI,
durù esLe IuLù, sI încù de ceIe muI preIùcuLe.
Ducù vùzu cù n-ure încoLro, merserù Iu grujd sI-I dederù
pe GuIben-de-soure. SI dupù ce-sI Iuù rùmus bun, IuLu
împùruLuIuI îsI cùLù de drum.
¡ncù pe cuIe IIInd sI sIIInd sù ujungù, cuIuI zIse IeLeI:
- SLùpunù, punù ucum m-uI uscuILuL Iu orIce LI-um zIs, sI
LouLe LI-uu mers bIne. AscuILù-mù sI de usLù duLù sI nu veI
gresI. Eu sunL bùLrun de ucI înuInLe; sI mI-e sù nu poL-
Icnesc. ¡u pe IruLe-meu GuIben-de-soure sI Iù cùIùLorIu muI
depurLe cu eI. ¡ncrede-Le IuI cum Le-uI încrezuL în mIne sI
nu Le veI cùI. EI esLe muI Lunùr decuL mIne sI muI sprInLen,
sI Le vu învùLu cu sI mIne ce sù IucI Iu vreme de nevoIe.
- EsLe udevùruL cù um IzbuLIL orI de cuLe orI Le-um us-
cuILuL. SI ducu n-us sLI cuL uI IosL de credIncIos LuLùIuI meu,
de usLù duLù nu Le-us uscuILu. Mù voI încrede însù IruLeIuI
Lùu cu sI LIe, dupù ce-mI vu dovedI cù-mI vreu bIneIe.
- ¡ncrede-Le, sLùpunù, zIse GuIben-de-soure, cùcI voI II
mundru sù încuIece pe mIne o vILeuzù cu LIne, sI upoI mù
voI sIII cu sù nu muI sImLI IIpsu IruLeIuI meu, IIIndcù voI sù-I
scuLesc sI pe dunsuI, sùrmunuI, cù e bùLrun, de necuzurIIe sI
prImejdIIIe cùIùLorIeI ce veI sù IucI, penLru cù, LrebuIe sù
sLII, pesLe muILe nevoI uI sù duI sI muILe prImejdII uI sù
înLuInesLI. Durù cu vrereu IuI Dumnezeu sI de mù veI us-
cuILu, pe LouLe uI sù Ie bIruIesLI sI sù Ie scoLI Iu cupùL bun.
¡uLu împùruLuIuI încùIecù upoI pe GuIben-de-soure sI se
despùrLI de cuIuI eI, IùcrImund. Merserù, merserù, cuIe
Iungù, depùrLuLù, cund IuLu împùruLuIuI zùrI o cosILù de uur.
OprI cuIuI sI-I înLrebù ducù esLe bIne sù o Iu, orI s-o Iuse
IocuIuI. CuIuI îI rùspunse:
- De o veI Iuu, Le veI cùI; de nu o veI Iuu, IurùsI Le veI cùI;
durù muI bIne esLe sù o IeI.
¡uLu o Iuù, o bùgù în sun sI pIecù înuInLe.
Trecurù deuIurI, Lrecurù munLI sI vùI, Iùsurù în urmù
pùdurI dese sI verzI, cumpII cu IIorI de curI nu muI vùzuse
IuLu, Izvoure cu upe IImpezI sI recI, sI ujunserù Iu curLeu
împùruLuIuI ceIuI mure sI Lure.
CeIIuILI III de împùruLI curI sIujeuu ucoIo îI IesIrù înuInLe
sI o înLumpInurù. EI nu se puLeuu dezIIpI de dunsu, cùcI sI
vorbu-I sI IuLu îI eruu cu IIpIcI.
A douu zI se înIùLIsù Iu împùruLuI sI spuse penLru ce u
venIL. ¡mpùruLuI nu muI puLeu de bucurIe cù-I sosIse usu
voInIc cIIpes sI drùgùIus. ¡I pIùceuu preu muIL rùspunsurIIe
ce prImeu Iu înLrebùrIIe IuI, se vedeu cuL de coIo cù vorbeu
cu înLeIepcIune sI supunere. Vùzund împùruLuI un Lunùr
usu de cu mInLe, prInse drugosLe de eI sI-I Iuù pe Iungù
dunsuI.
¡uLu de împùruL nu se puLu împrIeLenI cu LoLI ceIIuILI III
de împùruLI, IIIndcù ceI muI muILI eruu nùzurosI, LembeII sI
desucIeuLI; Iurù eI prInseserù pIzmù pe dunsu penLru
uceusLu; sI, penLru cù vùzuse cù împùruLuI o Iuu în nume de
bIne, îI purLuu sumbeLeIe.
¡nLr-unu dIn zIIe eu îsI gùLI bucuLe sIngurù sI sedeu Iu
musù, cund doI dIn ceIIuILI III de împùruLI venIrù sù o vuzù.
Sezurù decI cu LoLI sI muncurù. ALuL de muIL pIùcurù ucesL-
or III de împùruLI bucuLeIe, încuL îsI IIngeuu sI degeLeIe
cund muncuu. O Iùudurù penLru mesLesuguI de u Iuce bu-
cuLeIe sI zIserù cù de cund sunL eI, nu muI muncuserù usu
bucuLe bune.
Cum se înLuInIrù ucesLIu cu ceIIuILI III de împùruLI, Ie
spuserù cù uu IosL Iu musù Iu IIuI de împùruL venIL de
curund, cù uu muncuL cum nIcI împùruLuI nu mùnuncù sI cù
bucuLeIe uu IosL gùLILe de dunsuI.
ALuncI LoLI IIII de împùruLI se uIegurù de dunsu sù Ie
gùLeuscù înLr-o zI eu bucuLeIe. SI IuLù cù LocmuI în zIuu
uceeu bucùLurII curLII se îmbùLuserù, suu nu sLIu ce
Iùcuserù, cù nIcI IocuI nu eru IùcuL pe vuLrù. SI usu, ruguLù
IIInd cu sLùruInLù, se upucù sI eu de gùLI nIsLe bucuLe
înIrIcosuLe. Cund Ie uduse pe musù Iu împùruLuI, ucesLu nu
se puLeu sùLuru muncund. ¡urù ducù cIemù pe bucùLur sI-I
dede poruncù cù LoL usLIeI de bucuLe sù-I gùLeuscù, eI spuse
cIne u gùLIL în zIuu uceeu. ¡mpùruLuI rùmuse pe gundurI.
ApoI venIrù sI ceIIuILI III de împùruLI sI spuse împùruLuIuI
cù IIuI împùruLuIuI de curund venIL s-ur II IùuduL Iu un cIeI
ce uu IùcuL cu LoLII, cù sLIe unde esLe ¡Ieunu SImzIunu,
cosILù de uur, cumpuI înverzesLe, IIorIIe-nIIoresLe, sI cù ure
o cosILù dIn cosILu eI. Cum uuzI împùruLuI uceusLu, poruncI
sù-I cIeme sI înduLù îI zIse:
- Tu uI sLIuL de ¡Ieunu SImzIunu sI mIe nu mI-uI spus
nImIc, mùcur cù LI-um urùLuL drugosLe sI Le-um cInsLIL muI
muIL decuL pe ceIIuILI.
Dupù ce ceru sI vùzu cosILu de pùr, îI zIse:
- Poruncù împùrùLeuscù sù sLII cù uI sù-mI uducI pe
sLùpunu ucesLeI cosILe; cùcI de nu, unde-LI sLuu LuIpeIe îLI vu
sLu sI cupuI.
BIuLu IuLù de împùruL se cercù sù zIcù sI eu cevu, durù
împùruLuI îI LùIù cuvunLuI. ApoI se duse de spuse cuIuIuI
ceIe ce se înLumpIurù. CuIuI îI zIse:
- Nu Le sperIu, sLùpunù. AsLù-noupLe cIIur IruLe-meu mI-
u udus rùspuns cù pe sLùpunu cosILeI u IuruL-o un zmeu; cù
eu nu voIesLe nIcI în rupLuI cupuIuI sù-I Iubeuscù punù nu-I
vu uduce IergIeIIu eI de Iepe; sI cù zmeuI îsI buLe cupuI
cum sù-I împIIneuscù dorInLu. Eu esLe ucum în smurcurIIe
mùrIIor. Du-Le Iu împùruLuI sù-LI deu douùzecI de corùbII, sI
Iu murIù de ceu muI Irumousù de pune înLr-înseIe.
¡uLu de împùruL nu usLepLù sù-I zIcù de douù orI, sI se
duse drepL Iu împùruLuI:
- Sù LrùIesLI, IumInuLe împùruLe, sI sù-LI IIe IuLu cInsLILù.
Am venIL sù-LI spun cù sIujbu cu cure m-uI însùrcInuL o voI
împIInI-o, ducu-mI veI du douùzecI de corùbII sI bunI cu sù
cumpùr murIu ceu muI Irumousù sI muI scumpù cu sù pun
înLr-înseIe.
- Sù se Iucù usu precum zIcI Lu, numuI sù-mI uducI pe
¡Ieunu SImzIunu, îI rùspunse împùruLuI.
Cum se gùLIrù corùbIIIe, Ie încùrcurù cu murIù sI IuLu de
împùruL împreunù cu GuIben-de-soure InLrù în ceu muI
Irumousù sI pIecurù. NIcI vunLurI, nIcI vuIurIIe mùrII nu
puLurù sù Ie sLeu împoLrIvù sI, dupù o cùIùLorIe de cuLevu
sùpLùmunI, ujunserù Iu smurcurIIe mùrIIor. AcoIo sLùLurù.
¡uLu împùruLuIuI sI cu GuIben-de-soure IesIrù Iu uscuL sI
îmbIuu pe LùrmurI; însù cund IesIrù, Iuurù dIn corubIe o
pùrecIe de condurI cusuLI numuI cu IIr sI împodobILI cu
pIeLre nesLemuLe. ToL îmbIund pe ucI, zùrIrù nIsLe puIuLurI
curI se învurLeuu dupù soure, sI o Iuurù înLr-ucoIo. ¡n cuIe
se înLuInIrù cu LreI roube de uIe zmeuIuI, curI pùzeuu pe
¡Ieunu SImzIunu. Cum vùzurù eIe condurII, II se scurgeuu
ocIII dupù dunsII; Iurù IuLu împùruLuIuI Ie spuse cù esLe un
neguLùLor cure u rùLùcIL drumuI pe mure.
¡nLorcundu-se roubeIe, spuse doumneI Ior ceIe ce
vùzuserù; Iurù eu zùrIse de pe IereusLrù pe neguLùLoruI; de
cum îI ocII, începu sù-I LucuIe InImu, Iùrù sù sLIe de ce; sI
eru bunù bucurousù de u puLeu sù scupe de zmeu, muI cu
seumù cù nu eru uLuncI ucoIo, IIIndcù-I LrùmIsese cu sù-I
uducù IergIeIIu eI cu IepeIe.
Dupù ce uscuILù ceIe ce-I spuse roubeIe, se duse Iu
neguLùLor, cure usLepLu Iu pourLù, cu sù vuzù sI eu condurII;
durù dupù ce uuzI de Iu neguLùLor cù ure în corubIe murIù sI
muI scumpù sI muI Irumousù, se îndupIecù de rugùcIunIIe
neguLùLoruIuI sI poILI sù meurgù sù-I vuzù murIu; ujungund
Iu corubIe sI LoL uIegund Iu murIù, nu bùguse de seumù cù
IopùLurII depùrLuserù corubIu de Iu uscuL, sI dund Dum-
nezeu un vunL bun, corùbIIIe mergeuu cu sùgeuLu; cund se
pomenI în mIjIocuI mùrII, ¡Ieunu SImzIunu se preIùcu cù-I
pure rùu sI prInse u cerLu pe neguLùLor cù o înseIuse, Iurù-n
suIIeLuI eI rugu pe Dumnezeu sù-I ujuLe u scùpu de Iuzmu
de zmeu.
Ajunserù cu norocIre Iu Lùrm, cund, ce sù vezI! drùcouIcu
de mumu zmeuIuI, cum uuzI de Iu roube cù pe ¡Ieunu
SImzIunu o Iuruse un neguLùLor sI Iugeu cu dunsu cu
corùbIIIe, se Iuù dupù eI; sI ujungund Iu Lùrm, o vùzurù ven-
Ind dupù dunsII cu o IeouIcù, cu o IuIcù în cer sI unu în
pùmunL sI uruncund vùpuIe dIn guru eI cu dInLr-un cupLor.
Cum o vùzu ¡Ieunu SImzIunu, înLeIese cù e zgrIpLurouIcu
de mumù u zmeuIuI, spuse neguLùLoruI, cu cure eru cùIure
pe GuIben-de-soure, sI începu u pIunge cu Ioc.
¡uLu împùruLuIuI înLrebù pe GuIben-de-soure ce sù Iucù,
cù o dogoresLe vùpuIu ce Iese dIn guru zmeouIceI, Iurù GuI-
ben-de-soure îI rùspunse:
- Bugù munu în urecIeu meu ceu sLungù, de scouLe gresIu
ce esLe ucoIo, sI o uruncù înupoI.
Asu Iùcu IuLu împùruLuIuI. ApoI o Iuurù IuLe Iu pIcIor, pe
cund în urmu Ior se nùILù deoduLù un munLe de pIuLrù cure
uLIngeu ceruI.
Mumu zmeuIuI Iùcu ce Iùcu sI Lrecu munLeIe, cùLùrundu-
se dIn coIL în coIL, sI, sù Le LII dupù dunsII! Vùzund ¡Ieunu
SImzIunu cù Iurù eru sù-I ujungù, spuse neguLùLoruIuI; Iurù
ucesLu, dupù ce se înLeIese cu cuIuI, scouse dIn urecIeu IuI
ceu dreupLù o perIe sI o uruncù înupoI. ¡nduLù se Iùcu o
pùdure mure sI deusù, de nu puLeu sù Lreucù prIn eu nIcI
puI de IIurù.
Mumu zmeuIuI rouse dIn copucI, se ugùLù de rumure, sùrI
dIn vurI în vurI, se sLrecurù, sI LoL dupù dunsII, uIergund cu
un vurLej! Ducù vùzurù cù sI de usLù duLù îmbIù sù-I ujungù,
IuLu împùruLuIuI înLrebù Iurù pe cuI ce sù Iucù, sI ucesLu îI
zIse sù Iu IneIuI de Iogodnù ce se uIIù în degeLuI ¡IeuneI
SImzIuneI sI sù-I urunce înupoI. Cum uruncù IneIuI, se Iùcu
un zId de cremene punù Iu cer.
Mumu zmeuIuI, ducu vùzu cù nu se pouLe urcu pe dunsuI
sI sù Lreucù dIncoIo, nIcI sù rouzù dIn ucesL zId, nu muI
puLeu de cIudù, sI cum eru de cùLrùnILù sI umùruLù, se urcù
sI ujunse cu guru Iu guuru ce Iùsuse IneIuI sù rùmunù, sI
suIIù vùpuIe dIn guru eI ceu spurcuLù cuIe de LreI ceusurI cu
sù-I ujungù sI sù-I purjoIeuscù, durù eI se usezurù jos Iu
rùdùcInu zIduIuI sI nu Ie pùsu nImIc de IocuI zmeouIceI.
ZmeouIcu suIIù ce suIIù sI ducù vùzu cù nu pouLe sù-I
prùpùdeuscù, nIcI sù punù munu pe dunsII, pIesnI IIereu
înLr-însu de necuz, cùzu sI crùpù cu necuruLuI; Iurù eI
usLepLurù punù sù mourù bIne, upoI neguLùLoruI bùgù de-
geLuI în guuru IneIuIuI, dupù cum îI învùLuse GuIben-
de-soure, sI zIduI pIerI cu sI cum n-ur muI II IosL sI-I rùmuse
IneIuI în degeL. Dupù ce se uILurù Iu sLurvuI zmeouIceI sI
Iùcurù Iuz de dunsuI, îI Iùsurù corbIIor sI pornIrù muI de-
purLe sI merserù sI merserù, punù ce ujunse Iu curLeu
împùrùLeuscù.
Ajungund, se înIùLIsù Iu împùruLuI; ucesLu prIImI cu
muILù cInsLe pe ¡Ieunu SImzIunu. EI nu muI puLeu de bu-
curIe, sI se îndrùgosLI de dunsu de cum o vùzu. ¡urù ¡Ieunu
SImzIunu se cùInu sI se înLrIsLu în suIIeLuI eI cù n-uveu
LrIsLe. Cum se pouLe, zIceu eu, sù ujungù pe muInIIe unoru
sI uILoru, pe curI nu puLeu sù-I vuzù de uruLI ce-I eruu. ¡n-
Imu sI ocIII eI eru LoL Iu ¡ùLuI-¡rumos cure o scùpuse dIn
munu zmeuIuI.
Cund însù o sIII împùruLuI cu sù se cunune cu eI, eu îI
zIse:
- ¡umInuLe împùruLe, sù-LI sLùpunesLI împùrùLIu cu noro-
cIre; durù eu nu mù poL mùrILu punù nu mI s-o uduce
IergIeIIu de Iepe, cu urmùsuruI eI cu LoL.
AuzInd usLIeI împùruLuI, cIemù înduLù pe IuLu de
împùruL sI-I zIse:
- Sù Le ducI sù-mI uducI IergIeIIu de Iepe, cu urmùsuruI
eI cu LoL, u IubIeLeI meIe; cùcI de nu, unde-LI sLuu pI-
cIoureIe, îLI vu sLu sI cupuI!
- PreumùrILe împùruLe! m-uI însùrcInuL cu o sIujbù cure
ubIu um sùvursIL-o, IIIndu-mI cupuI în joc. AI Iu curLeu
mùrIeI-LuIe uLuLI vILejI III de împùruLI; sI IIIndcù LoLI Le LIn
de om drepL sI cu IrIcu IuI Dumnezeu, eu socoLesc cù ur II
cu drepLuI cu sù duI Iu uILuI uceusLù sIujbù. Ce mù sLIu eu
Iuce, sI de unde sù-LI uduc eu IergIeIIu ce-mI poruncesLI?
- Nu sLIu eu. DIn pùmunL, dIn Iurbù verde, sù Le ducI sù-
mI uducI IergIeIIu, sI sù nu îndrùznesLI u muI zIce nIcI o
vorbù mùcur.
ALuncI IuLu împùruLuIuI se încIInù sI IesI. Eu se duse de
spuse IuI GuIben-de-soure ceeu ce I se poruncIse. ¡urù cuIuI
îI rùspunse:
- Du-Le de cuuLù nouù pIeI de bIvoI, sù Ie cùLrùnesLI sI sù
Ie usezI bIne pe mIne. Nu Le Leme, cù, cu ujuLoruI IuI Dum-
nezeu, veI scouLe-o Iu cùpùLuI bun sI sIujbu cu cure Le-u
împovùruL împùruLuI. Durù LrebuIe sù sLII cù cu umur ure
sù-I vInù sI IuI, Iu urmu urmeIor, penLru IupLeIe suIe.
¡uLu împùruLuIuI Iùcu precum îI zIsese cuIuI sI pornIrù
umundoI. Dupù o cuIe Iungù sI greu, ujunserù pe LùrumuI
unde pùsLeuu IepeIe. AcoIo se înLuInI cu zmeuI cure Iuruse
pe ¡Ieunu SImzIunu, rùLùcInd cu un bezmeLIc sI nesLIInd
cum sù Iucù cu sù uducù IergIeIIu. ¡I spuse cù ¡Ieunu nu
muI esLe u IuI sI cù mù-su crùpuse de necuz, penLru cù nu
puLuse sù-I scupe de Iu rùpILor pe IubILu IuI.
AuzInd zmeuI uceusLu, se Iùcu Ioc sI purù de munIe, se
Lurburù de necuz sI nu muI vedeu înuInLeu ocIIIor. ApoI,
dupù ce înLeIese cù ure u Iuce LocmuI cu rùpILoruI IubILeI
suIe, îsI pIerdu cumpùLuI de supùrure sI umùrùcIune; sI
rùcnInd cu un Ieu, se Iuù Iu IupLù cu IuLu împùruLuIuI, cure
îsI LIneu IIreu sI pe cure o îmbùrbùLu cuIuI. Pe IuLu
împùruLuIuI o Iereu cuIuI de IovILurIIe zmeuIuI; cùcI, cund
vedeu cù rùdIcù subIu sù deu, oduLù se rùdIcu muI sus decuL
zmeuI, sI eI du în vunL; Iurù cund uduceu IuLu puIosuI, cuIuI
se Iùsu rùpede usupru cuIuIuI zmeuIuI sI eu du în curne vIe.
Dupù ce se IupLurù de credeuI cù u sù se scuIunde pùmunLuI
subL eI, nu sLIu cum îI venI bIne IeLeI împùruLuIuI, uduse
puIosuI cum pIezIs sI-I reLezù cupuI. ApoI, Iùsundu-I sLurvuI
cIorIIor sI coLoIenIIor, se duserù punù ujunserù Iu IocuI un-
de se uIIu IergIeIIu.
AcI, cuIuI zIse IeLeI de împùruL sù se urce eu înLr-un pom
ce eru ucoIo, sI sù prIveuscù Iu IupLu Ior. Dupù ce se urcù
IuLu în pom, necIezù GuIben-de-soure de LreI orI sI LouLù
IergIeIIu de Iepe se udunù împrejuruI IuI. ApoI deoduLù se
urùLù sI urmùsuruI IepeIor, pIIn de spune sI sIorùInd de
munIe. SI vùzund pe GuIben-de-soure în mIjIocuI IepeIor,
se rùpezI Iu dunsuI cu Lurbure sI se încInse o IupLù sù Le
Iereuscù Dumnezeu! Cund se du urmùsuruI Iu GuIben-
de-soure, muscu dIn pIeIIe de bIvoI; Iurù cund se du ucesLu
Iu urmùsur, muscu dIn curne vIe, sI se bùLurù, sI se bùLurù
punù ce urmùsuruI, sIusIuL, IùrLùnIL de sus punù jos sI pIIn
de sunge, Iu rùzbIL sI bIruIL; Iurù GuIben-de-soure scùpuse
LeuIùr, IIIndcù se IùrLùnIse pIeIIe de bIvoI. ALuncI se deLe
IuLu jos dIn pom, încùIecù sI Iuurù IergIeIIu, munund-o de
dInupoI; Iurù urmùsuruI ubIu se Luru dupù dunsu.
Dupù ce bùgù IergIeIIu în curLeu împùruLuIuI, se duse
de-I însLIInLù. ALuncI IesI ¡Ieunu SImzIunu sI Ie cIemù pe
nume. ArmùsuruI, cum îI uuzI gIusuI, înduLù se scuLurù sI se
Iùcu cu înLuI, Iùrù sù se cunouscù semn de rune pe eI.
¡Ieunu SImzIunu zIse împùruLuIuI sù punù pe cInevu sù-I
muIgù IepeIe, cu sù se îmbùIeze umundoI. Dur cIne puLeu sù
se upropIe de eIe? cù uzvurIeuu dIn copILe dezvunLu unde
Ioveuu. Ducu nImenI nu puLu, împùruLuI poruncI IurùsI
IeLeI de împùruL sù Ie muIgù.
¡uLu împùruLuIuI, cu InImu zdrobILù de muInIre sI obIdù
cù LoL pe dunsu o puneu Iu IucrurIIe ceIe muI greIe, sI IIInd
curuLù în cugeLuI eI, se rugù IuI Dumnezeu cu credInLù cu
sù o ujuLe sù sIurseuscù cu bIne sI sIujbu uceusLu. SI unde
începu o pIouIe d-uIeu de pùreu cù Lournù cu gùIeuLu, sI
înduLù ujunse upu punù Iu genuncIIIe IepeIor, upoI deLe un
îngIeL de nu se muI puLeuu mIscu dIn Ioc. Vùzund mInuneu
uceusLu, IuLu împùruLuIuI muI înLuI muILumI IuI Dumnezeu
penLru ujuLoruI ce-I deLe, upoI se puse de muIse IepeIe.
¡mpùruLuI se Lopeu de drugosLe penLru ¡Ieunu SImzIunu
sI se uILu Iu dunsu cu Iu un cIres copL; durù eu nIcI nu-I bùgu
în seumù, cI LoL du, zI dupù zI, cu IeI de IeI de vorbe, u se
cununu. ¡n ceIe de pe urmù, îI zIse:
- Vùz, IumInuLe împùruLe, cù LoL ce um ceruL mI s-u
împIInIL. Un Iucru ne muI LrebuIe, sI upoI sù sLII cù ne vom
cununu.
- PorumbILu meu, îI rùspunse împùruLuI, împùrùLIu meu
sI eu sunLem supusI uscuILùLorI uI poruncIIor LuIe. Cere ce
muI uI de ceruL cu un ceus muI curund, cù IuLù mù sIursesc
de drugosLe penLru LIne. Am ujuns cu un nùuc, vIsez
desLepL, nu muI sLIu ce Iuc, cund mù uIL Iu ocIII LùI ceI
IrumosI sI LunjILorI.
-Ducu esLe usu, muI zIse ¡Ieunu SImzIunu, sù-mI uducI vu-
suI cu boLez cure se pùsLreuzù înLr-o bIserIcuLù de pesLe upu
¡ordunuIuI, sI uLuncI ne vom cununu.
Cum uuzI împùruLuI uceusLu, cIemù IurùsI pe IuLu
împùruLuIuI sI-I poruncI sù Iucù ce o Iuce sI cum vu sLI eu,
sù-I uducù ceeu ce poruncIse ¡Ieunu SImzIunu.
¡uLu de împùruL cum uuzI, se duse de spuse IuI GuIben-
de-soure, sI eI îI rùspunse:
- AceusLu esLe ceu dIn urmù sI muI greu sIujbù ce muI uI
sù IucI. AIbI însù nùdejde în Dumnezeu, sLùpunù, cùcI sI
împùruLuIuI I s-u împIInIL.
Se gùLIrù sI pIecurù.
CuIuI sLIu de LouLe usLeu, cùcI nu eru eI nùzdrùvun de
IIorIIe mùruIuI.
EI spuse IeLeI împùruLuIuI zIcund:
- AceI vus cu boLez se uIIù pe o musù în mIjIocuI uneI
bIserIcuLe sI-I pùzesc nIsLe cùIugùrILe. EIe nu dorm nIcI zI,
nIcI noupLe. DIn cund în cund însù un pusLnIc vIne pe Iu eIe
de Ie povùLuIesLe ceIe sIInLe penLru DomnuI. Cund sunL Iu
uscuILure de Ie învuLù pusLnIcuI, rùmune numuI unu de
pundù. De um puLeu nemerI Iu vremeu uceeu, LocmuI bIne
ur II; de nu, cIne sLIe cuL uvem u zùbùvI, cùcI uILIeI nu e
cIIp.
Se duserù decI, Lrecurù upu ¡ordunuIuI sI ujunserù Iu uceu
bIserIcuLù. Noroc cù LocmuI uLuncI sosIse pusLnIcuI sI
cIemuse pe LouLe cùIugùrILeIe Iu uscuILure. NumuI unu
rùmùsese de puzù; sI uceusLu, obosILù IIInd de sedereu
îndeIunguLù, o prInse somnuI. Cu sù nu se înLumpIe însù
cIne sLIe ce, eu se cuIcù pe pruguI useI, cu gund cù n-o sù
pouLù nImenI InLru Iùrù sù sImLù eu.
GuIben-de-soure povùLuI pe IuLu de împùruL cum sù Iucù
sù punù munu pe vusuI cu boLez. ¡uLu se duse bInIsor, se
sLrecurù pe Iungù zId sI, pus-pus, în vurIuI degeLeIor, punù
Iu usù. AcI oduLù sùrI cu o pIsIcù de usure pesLe prug, de
nIcI nu uLInse pe cùIugùrILu pe cure o Iuruse somnuI; sI,
punund munu pe vus, IesI cum u InLruL, încùIecù pe cuI sI pe
IcI LI-e drumuI!
CùIugùrILu sImLI, sùrI în sus sI, vùzund cù IIpsesLe vusuI,
începu u se bocI de LI se rupeu rùruncIII de mIIù. ¡nduLù se
udunurù cùIugùrILeIe sI se vùIcùreuu de IocuI ce Ie ujunsese.
PusLnIcuI, ducù vùzu cù s-u spùIuL pe muInI de vusuI cu
boLez, cùLù cùLre IuLu de împùruL cum zburu cu GuIben-
de-soure sI, rùdIcund muInIIe în sus sI îngenuncIInd, o
bIesLemù zIcund:
- Doumne, Doumne sIInLe! Iù cu neIegIuILuI cure u cuLez-
uL sù punù munu IuI pungùrILù pe sIunLuI vus cu boLez sù se
Iucù muIere, de vu II bùrbuL; Iurù de vu II muIere, sù se Iucù
bùrbuL!
SI înduLù rugùcIuneu pusLnIcuIuI se uscuILù. ¡uLu
împùruLuIuI se Iùcu un IIùcùu de-LI eru drugù Iumeu sù Le
uILI Iu eI.
Cum ujunse Iu împùruLuI, se mIrù sI nu sLIu ce sù creuzù
ocIIIor sùI, bùgund de seumù cù se scIImbuse; IuI I se pùreu
cù nu muI esLe cum eru Iu pIecure, cI cù ucum e muI cIIpos
sI muI semeL. Cum deLe vusuI, zIse:
- MùrILe împùruLe, LI-um Iùcu sIujbeIe cu curI m-uI
însùrcInuL. SocoLesc cù ucum um sIursIL. ¡II IerIcIL sI
domnesLe cu puce cuL mIIu DomnuIuI vu voI!
- SunL muILumIL de sIujbeIe LuIe, zIse împùruLuI; sù sLII cù
dupù mourLeu meu Lu uI sù Le urcI pe scuunuI împùrùLIeI
meIe, IIIndcù eu n-um mosLenILor punù ucum. ¡urù ducu
Dumnezeu îmI vu du un IIu, Lu veI II munu IuI ceu dreupLù.
ToLI sIeLnIcII sI IIII de împùruL eruu de IuLù cund u zIs
împùruLuI vorbeIe ucesLeu.
¡Ieunu SImzIunu, ducù vùzu cù I se împIInI sI usLù voInLù,
se IoLùrî sù-sI rùzbune usupru împùruLuIuI, penLru cù LrIm-
Ise LoL pe ¡ùLuI eI ¡rumos Iu LouLe sIujbeIe ceIe greIe, curI
puLeuu sù-I rùpunù; cùcI eu credeu cù însusI împùruLuI se vu
duce sù-I uducù vusuI cu boLez, IIIndcù eI puLeu muI Iesne s-
o Iucù, de vreme ce LoLI se supuneuu Iu poruncu IuI.
Eu poruncI sù încùIzeuscù buIu sI împreunù cu împùruLuI
sù se îmbùIeze în IupLeIe IepeIor eI. Dupù ce InLrù în buIe,
poruncI sù-I uducù urmùsuruI cu sù suIIe uer rùcoros. SI
ducu venI, urmùsuruI suIIù cu o nurù înspre dunsu rùcoure,
Iurù cu uILù nurù înspre împùruLuI uer înIocuL, încuL IIerse sI
muLeIe dInLr-însuI, sI rùmuse morL pe Ioc.
Mure vuIvù se Iùcu în împùrùLIe cund se uuzI de mourLeu
împùruLuIuI ceIuI mure sI Lure; LoLI dIn LouLe pùrLIIe se
udunurù sI-I Iùcurù o înmormunLure d-uIe împùrùLesLIIe.
Dupù ucesLeu, zIse ¡Ieunu SImzIunu ¡ùLuIuI-¡rumos:
- Tu m-uI udus uIcI, Lu mI-uI udus IergIeIIu, Lu uI omoruL
pe zmeuI cure mù Iuruse, Lu mI-uI udus vusuI cu boLez, Lu
sù-mI III bùrbuL. AIdem sù ne îmbùIem sI sù ne cununùm.
- Eu Le voI Iuu, ducù Lu mù uIegI, rùspunse ¡ùL-¡rumos;
durù sù sLII cù în cusu nousLrù voI cu sù cunLe cocosuI, Iurù
nu gùInu.
Se învoIrù sI InLrurù în buIe. ¡Ieunu cIemù urmùsuruI eI
cu sù încropeuscù IupLeIe în cure se vor îmbùIu. CIemù sI
împùruLuI ceI nou pe GuIben-de-soure. SI usLIeI umundoI
cuII se înLreceuu cure de cure sù Iucù buIu muI poLrIvILù de
cuIdù sLùpunuIuI sùu, sI muI nImerIL de încropILù.
Dupù ce s-uu îmbùIuL, u douu zI s-uu sI cununuL. ApoI s-
uu urcuL în scuunuI împùrùLIeI. TreI sùpLùmunI LInurù
veseIIIIe, sI LouLù Iumeu se bucuru cù Ie-u duL Dumnezeu un
împùruL usu de vILeuz, cure Iùcuse uLuLeu IsprùvI.
¡urù eI domnI cu drepLuLe sI cu IrIcu IuI Dumnezeu,
ocroLInd pe sùrucI sI neusuprInd pe nImenI, sI domnesc sI
în zIuu de usLùzI de n-or II murIL.
Erum sI eu p-ucoIo sI cùscum guru pe dInuIurù, pe Iu
LouLe sùrbùrIIe, cùcI nIcI pomeneuIù nu eru sù IIu sI eu
poILIL, sI upoI se sLIe cù nepoILILuI scuun n-ure.
¡ncùIecuI p-o seu sI v-o spuseI d-vousLrù usu.
±¿. Însir-te múruúrituri
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un IecIor de boIer mure, sI dupù ce
cuLreIeruse LùrIIe, rùzbùLund prIn LouLe ungIIurIIe, se
înLorceu Iu mosIu su. SI Lrecund prInLr-o cunepIsLe, vùzu
LreI IeLe ce munceuu Iu cunepù. EI îsI cùuLu de drum în
Lreubu IuI, Iùrù sù Iu umInLe Iu ceIe ce LoL spuneuu IeLeIe.
Cund ujunse Iu urecIIIe IuI nIsLe vorbe ce-I LrezI, cùcI eru
dus pe gundurI. Se înLourse Iu IeLe sI Ie înLrebù:
- Ce uLI zIs, IeLeIor?
- De m-ur Iuu pe mIne IecIoruI ùIu de boIer ce Lrece p-ucI,
eu I-us îmbrùcu curLeu cu un Ius, zIsese IuLu ceu muI mure.
- De m-ur Iuu pe mIne IecIoruI ùIu de boIer ce Lrece p-ucI,
eu I-us sùLuru curLeu cu o pILù, zIsese IuLu ceu mIjIocIe.
- De m-ur Iuu pe mIne IecIoruI ùIu de boIer ce Lrece p-ucI,
eu I-us Iuce doI IeLI-IogoIeLI cu LoLuI sI cu LoLuI de uur,
zIsese IuLu ceu mIcù.
Dupù ce îI spuseserù IeLeIe ce zIseserù, eI sLùLu de se so-
coLI gundIndu-se: mù, cu ce sù IIe usLu? ApoI dupù ce se muI
rùzgundI, zIse IeLeI ceIeI mIcI:
- ¡eLIco, mIe îmI pIùcu vorbeIe LuIe muI muIL decuL uIe
surorIIor LuIe. Ducù vreI sù mergI cu mIne, eu Le Iuu de
soLIe, numuI sù-LI LII cuvunLuI.
SI cum sù nu II voIL IuLu; cùcI eru un brud de IIùcùu,
cIIpes sI drùgùIus, nu gIumù.
¡uLu se rosI Iu IuLù cu un bujor; upoI, dupù ce muI sLùLu
nILeI Iu cIIbzuIrI, înLInse munu sI îI zIse:
- AI, sù IIe bIne. Ducù Lu veI II orunduI meu, nu scup eu
de LIne, nIcI Lu de mIne, mùcur de s-ur pune nu sLIu cIne sI
crucIs sI curmezIs.
¡ecIoruI de boIer Iuù IuLu sI se duse cu dunsu Iu mosIIIe
IuI. AcoIo uveu eI nIsLe puIuLurI cum nu muI vùzuse eu. Se
cununurù, Iùcund o nunLù de se dusese vesLeu în supLe LùrI,
sI Iùcurù LoL ce LrebuIu penLru rosLuI cùsùLorIeI Ior.
Nu Lrecu muIL sI IuLu rùmuse greu sI eu cu LouLù Iumeu.
Cund uuzI IecIoruI de boIer unu cu usLu, nu muI puLu de bu-
curIe, sI poruncI numuIdecuL sù-I Iucù un Ieugùn numuI de
mùLuse, în cure sù-sI puIe copIII.
¡ecIoruI de boIer, cund îsI uduse ucusù nevusLu, îI deLe,
penLru LrebuInLeIe eI, o IuLù u uneI buInILe de LIguncù ce-sI
LIneu zIIeIe prIn curLeu boIeruIuI cu ce se înduruu sLùpunII.
ProcIeLu de cIourù cum vùzu IuLu, îI puse gund rùu.
Cund sosI ceusuI nusLereI, IIuI de boIer nu eru ucusù, cI
dus înLr-uIe suIe. Doumnu cuseI LrImIse pe LIguncù sù uducù
o mousù. Eu uduse pe mumù-su. AceusLu, cum venI, îI zIse:
- MIIosLIvu nousLrù doumnù, muncu-LI-usI ocIIsorII, Iu
noI p-ucI esLe obIceI cu doumneIe cund ure sù nuscù, sù se
suIe în pod sI mousu sù sLeu cu cIuruI Iu usu poduIuI sI usu
sù Iucù.
Doumnu îI rùspunse:
- BIne, bunIco; ducù usu vù esLe obIceIuI p-ucI, usu sù
Iucem.
Eu, bIeL, nevInovuLù cum eru, nIcI prIn gund nu-I pIesneu
cù înLru uceusLu eru o vIcIenIe dIn ceIe muI spurcuLe. Eu se
sLIu curuLù Iu InImù. ¡ùcuse LuLuIor bIne. Nu se usLepLu,
decI, cu cInevu sù uIbù mùcur o umbrù de cugeLe pungùrILe
penLru dunsu.
Eu crezu. SI suIndu-se în pod, Iùcu, cum zIsese, doI IeLI-
IogoIeLI cu LoLuIuI, LoLuIuI de uur, în cIuruI pe cure îI LIneu
LIguncu Iu guru poduIuI. Cum vùzu copIIusII usu de IrumosI,
gusperILu de cIourù, ce sù Iucù cu sù ponoseuscù pe doumnu
su? Se duse numuIdecuL sI îngropù copIIusII în bùIIguruI de
Iu grujd, sI Iuund doI cùLeI de Iu o cùLeu ce IùLuse de curund,
îI urùLù doumneI suIe, zIcundu-I:
- ¡uLù, sLùpunù, ce IùcusI dumneuLu.
- Cum se pouLe unu cu usLu? îI rùspunse doumnu.
SI punguru de cIourù începu u se cIorovoI cu doumnu su.
Bu, c-o II; bu, cù n-o II.
¡nLre ucesLeu IuLù cù sosI sI IIuI de boIer. TIguncu îI IesI
înuInLe, sI urùLundu-I cIuruI cu cùLeII, îI zIse:
- ¡uLù ce prIcopseuIù îLI Iùcu nevusLu ce LI-uI uIes. BIne cù
LI-u duL Dumnezeu în gund sù-I uducI o credIncIousù cu
mIne, cure sù IIe pe Iungù dunsu, cùcI uILmInLerI, cIne sLIe
cum eru sù Le îmbrobodeuscù sI sù-sI ruzù de dumneuLu.
Se munIe IIuI de boIer cund vùzu o usLIeI de buLjocurù, sI
cu sù o pedepseuscù, Iuù de soLIe pe LIguncù, Iurù pe IosLu
IuI nevusLù o Iùcu sIujnIcù.
BIuLu IemeIe vùzu bIne nedrepLuLeu ce I se Iùcu: durù
neuvund încoLro, Lùcu sI rùbdù cu nùdejdeu în Dumnezeu
cù-sI vu revùrsu mIIu IuI usupru eI, sI vu du oduLù, oduLù, Iu
IveuIù nevInovùLIu su.
SI muI Lrecund cuLùvu vreme, IuLù, mùre, cù rùsùrI dIn
bùIIguruI unde Iuseserù îngropuLI copIII doI merI. Couju
ucesLor merI eru suIIuLù cu uur, de Iuceu cu zIuu, cund
noupLeu eru înLunerIc beznù. EI cresLeuu înLr-o zI cu înLr-
un un, sI dupù puLIn se Iùcurù murI.
TIguncu, cure sLIu bIesLemùLIu ce Iùcuse, se Lemu, vùzund
IrumuseLeu merIIor, sI zIse bùrbuLuIuI eI, LuLùI copIIIor
rùpusI de dunsu:
- Mù, mIe mI-u venIL usu sù Le îndemn u LùIu merII ùIu ce
cresc Iungù grujd, sI dIn eI sù IucI, dIn doI, douù scundurI Iu
puL, cù LoL ne IIpsesc cuLevu scundurI.
- BIne, Iu, rùspunse IIuI de boIer, cum sù LùIem noI u
mundreLe de merI? Nu, vezI, Lu, cù sunL de povesLe? CIne
muI ure usemeneu merI?
- ¡Ie, mIe mI-u venIL usu, cu sù-I LuI; cù Lu de nu-I veI LùIu,
eu nu muI mùnunc puIne sI sure cu LIne pe un LuIer.
SI nepuLundu-se coLorosI de dunsu, IIuI de boIer puse de
LùIe merII sI Iùcu dInLr-însII scundurI, Ie puse Iu puL sI se
cuIcurù pe dunseIe.
PesLe noupLe LIguncu uuzI cum vorbeu scundurIIe.
- Dudo, zIceu unu, cùcI copIII eru un bùIuL sI o IuLù, dudo,
zIse bùIuLuI, greu LI-e LIe?
- Greu, rùspunse IuLu, cùcI esLe pùgunu pe mIne. Durù LIe,
greu îLI esLe?
- MIe nu-mI esLe greu, zIse bùIuLuI, cù esLe LuLu pe mIne.
Cum prIcepu LIguncu cù vorbeIe scundurIIor o vor duce Iu
pIerzure, de Ie vu uuzI IIuI de boIer, nu muI deLe nIcI pIc de
somn în geneIe eI punù dImIneuLù.
- BùrbuLe, îI zIse bIesLemuLu de cIoropInù, cum se IumInù
de zIuù, sù LuI scundurIIe uIeu de Ie-um pus IerI Iu puL; cùcI
um vIsuL nIsLe vIse uruLe usLù noupLe.
- BIne, Iu, îI rùspunse eI, cum sù LùIem uIe scundurI usu
de Irumouse?
- Eu nu sLIu; Lu ducù nu Ie veI LùIu, eu mù duc sI mù duu
de rupù.
Cu sù scupe de curu eI, IIuI de boIer puse de LùIe
scundurIIe, Iùcundu-Ie LùndùrI mùrunLe. ¡urù spurcuLu
usLupù LouLe gùureIeIe cuseI sI puse scundurIIe pe Ioc de
urserù. ToLusI douù scunLeIoure se sLrecurù pe cos sI pIcurù
în grùdInù. ¡n IocuI unde cùzurù uceIe scunLeI, rùsùrI înduLù
douù sLebIe de busuIoc. BoIeruI uveu un mIeIuseI ce cresLeu
sI eI prIn curLeu IuI; ucesLu scùpund în grùdInù, muncù bu-
suIocuI, sI înduLù I se uurI Iunu. SI usu de Irumos se Iùcu
mIeIuI, încuL nu se muI gùseu pe Iume un uILuI usu de
Irumos cu ucesLu.
Crùpu IIereu înLr-însu de necuz cund vùzu mIeIuI; cùcI
LIguncu prIcepu cù ucesLu nu eru Iucru curuL penLru dunsu.
SI dupù ce muI Lrecu cuLInIcù vreme, zIse bùrbuLuIuI eI,
cund îI vùzu cum cu voIe bunù:
- Cum us muI muncu curne dIn mIeIuI ùIu uI nosLru!
- NIcI sù Le gundesLI Iu unu cu usLu, cù mIe mI-esLe drug,
îI rùspunse IIuI de boIer.
Vùzu LIguncu cù de usLù duLù nu I se prInde vorbu, o
înLourse Iu vIcIenIe.
Se Iùcu boInuvù. O sùpLùmunù încIeIuLù îsI cIInuI
bùrbuLuI cu gemeLeIe eI. &¡nLr-o noupLe se Iùcu cù rùsure
dIn somn; sI ducù o înLrebu bùrbuLu-sùu, cù ce I s-u
înLumpIuL, eu îI rùspunse:
- Am vIsuL cù unde venIse o descunLùLoreusù sI unde îmI
zIceu cù ducù voI sù mù Iuc sùnùLousù, sù cer de Iu LIne sù LuI
mIeIuI ùIu uI nosLru sI sù-I mùnunc drobuI.
- ¡ugI d-ucoIo, nevusLù, îI rùspunse eI, ce sLuI Lu de
vorbesLI? Unde s-u muI vùzuL pe Iume un mIeI usu de
Irumos? Cum sù-I LùIem? MuI bIne sù uducem pe LoLI vrucII
sù-LI deu IeucurI cure sù Le Iucù sùnùLousù.
- ¡eucuI meu ùsLu esLe, îI muI zIse eu. Ducu nu vreI sù LuI
mIeIuI, înLeIeg cù Lu vreI sù mor eu.
SI, neuvund încoLro, IIuI de boIer puse de LùIe mIeIuI sI-I
deLe Iu bucùLùrIe sù-I gùLeuscù.
GusperILu se duse înduLù în bucùLùrIe sI puse Iu cuIe ce sù
se Iucù cu mIeIuI, cu sù nu muI rùmuIe nImIc dIn eI. TrImIse
muLeIe Iu puruu, cu o credIncIousù d-uIe eI, cu sù Ie speIe,
dupù ce numùrù punù sI ceI muI mIc mùLIsor, sI-I spuse cù
vu pIùLI cu cupuI eI de vu pIerde vreun crumpeI dIn eIe.
CredIncIousu buInILeI, spùIundu-Ie Iu puruu, nu sLIu cum
Iùcu sI rupse un cùpùLuI. De IrIcù, îI deLe pe gurIù.
Dupù uceeu se înLourse ucusù, uduse LouLe muLeIe sI Ie
deLe IurùsI Iu numùr.
A douu zI ducundu-se IosLu soLIe u boIeruIuI Iu puruu cu
coIu sù uducù upù, se uILù Iu vuIe pe ruu sI vùzu ucoIo pe un
dumb doI copIIusI, jucundu-se cu douù mere de uur, de
Iuceu pùmunLuI, sI rùmuse ucoIo punù seuru uILundu-se cu
jInd Iu dunsII, cùcI eI îI du în gund cù pouLe sù IIe copIII
dunseI.
¡nLorcundu-se ucusù, o Iuù spurcuLu de cIorouIcù Iu bùLùI.
Durù eu zIse:
- Nu mù muI buLe, sLùpunù, cù ce-mI vùzurù ocIII, o
sùpLùmunù sù Le LoL uILI, sI LoL nu Le îndesLuIezI.
Ducu uuzI usu, se duse sI cIorouIcu, sI în udevùr cù sI eu se
uILuse ucoIo prIvInd Iu copIIusI. SI cum sI-ur uduce umInLe
oure u se depùrLu, cund vedeu usu IrumuseLe nemuIuuzILù?
Se jucuu copIII sI se zbenguIuu, de-LI eru drugù Iumeu sù
prIvesLI Iu dunsII.
¡nLepenIse împIeIILuLu, zguIndu-se cu ocIII ucoIo. SI ven-
Ind mumu copIIIIor sI LrezInd-o dIn buImùceuIu în cure
cùzuse:
- VezI, sLùpunù, nu-LI spuneum eu cù nu Le poLI îndesLuIu
de o usu IrumuseLe, de Le-uI uILu nu sLIu cuL?
ProcIeLu Ie puse gund rùu, sI LoL pIùnuIu, cum ur Iuce cu
sù-I rùpuIe.
¡nLr-ucesLeu veneu Iume dupù Iume de se uILu Iu dunsII.
DIn LoLI prIvILorII o bubù bùLrunù, muI prIcepuLù, dorInd sI
eu sù-I uIbù de IeLI uI eI, ducundu-se ucusù, uduse cu dunsu
o Iurcù mIcù sI un LoIegeI. Cu ucesLeu se duse în murgIneu
ruuIuI sI, urùLundu-Ie ucesLe uneILe, îI sLrIgù cu un gruI
duIos.
Cum vùzurù copIII ucesLe IucrurI, oduLù se repezIrù Iu
dunseIe; sI IuLu puse munu pe Iurcù, Iur bùIuLuI pe LoIug.
¡uundu-I bubu cu sIne, îI îmbrùcù cu nIsLe zdrenLe sI îI
duse ucusù Iu dunsu.
Nu Lrecu muIL dupù uceusLu, sI boIeruI Iùcu cIucù,
udunund pe LoLI copIII sI IeLeIe dIn suL cu sù însIre
mùrgùrILure. Se duse sI bubu cu copIII eI.
AcoIo, Iu sezùLoure, unde se sLrunserù LoLI de vorbeu Iu
verzI sI uscuLe, spuInd Iu gIume sI Iu gIIcILorI, sLu sI IecIoruI
de boIer.
EI se înLumpIuse în uceu zI sù IIe cu voIe bunù, sI zIse:
- SLILI ce? copII! DecuL sù IIecùrILI Iu gIume sI Iu cuLe nu-
gode LouLe, muI bIne spuneLI-vù IIecure busmuI sùu.
ToLI înLr-o gIùsuIre prIImIrù de bunù cugeLureu boIeruIuI.
SI spuseserù unII, unu; uILII, uILu; punù ce venI sI runduI
copIIIor bubeI, cu sù-sI spuIe sI eI busmuI Ior. Durù eI
sIIIcIosI, cum îI Iùsuse pe eI Dumnezeu, rùspunserù:
- ApoI, de, boIeruIe, noI ce sù spunem? cù nu sLIm nIcI un
busm.
- De! nu vù muI IundosILI ucum. SpuneLI sI voI, Iu, ce v-ùLI
prIcepe.
ALuncI bùIuLuI începu:
- "A IosL oduLù LreI IeLe curI munceuu în cunepIsLe, însIr-
Le mùrgùrILurI; sI Lrecund p-ucoIo un IecIor de boIer mure,
însIr-Le mùrgùrILurI.
¡uLu ceu muI mure zIse: «De m-ur Iuu pe mIne de soLIe
IecIoruI ùIu de boIer, eu I-us îmbrùcu curLeu cu un Ius.»
¡nsIr-Le mùrgùrILurI.
¡uLu ceu mIjIocIe zIse: «De m-ur Iuu pe mIne de soLIe Ie-
cIoruI ùIu de boIer ce Lrece p-ucI, eu I-us sùLuru curLeu cu o
pILù.» ¡nsIr-Le mùrgùrILurI.
¡uLu ceu muI mIcù zIse sI eu: «De m-ur Iuu pe mIne de
soLIe IecIoruI ùIu de boIer, eu I-us Iuce doI IeLI-IogoIeLI cu
LoLuI sI cu LoLuI de uur.» ¡nsIr-Le mùrgùrILurI.
¡ecIoruI de boIer Iuù de soLIe pe IuLu ceu muI mIcù sI,
ducu o duse ucusù, îI deLe spre sIujbù pe IuLu uneI LIgunce."
AIurIsILu de LIguncù cum uuzI începuLuI uneI usLIeI de
busm prInse u zIce:
Un tcciune,
S-un ccrbune,
Tcci, bciete, nu mci spune.
¡urù boIeruI zIse sI eI:
Un ccrbune,
S-un tcciune,
Spune, bciete, spune.
BùIuLuI începu IurùsI:
- "MuI Lrecu ce muI Lrecu sI soLIu boIeruIuI rùmuse greu.
Cund Iu Iu ceusuI nusLerII, boIeruI nu eru ucusù. SoLIu IuI
LrImIse pe LIguncù sù-I uducù o mousù; sI eu uduse pe mù-
su. ¡nsIr-Le mùrgùrILurI.
BuInILu de mù-su ducu venI zIse cù pe Iu dunsII p-ucoIeu
esLe obIceIuI cu doumneIe cund nusc sù se suIe în pod sI
mousu sù sLeu Iu usu poduIuI cu cIuruI. Doumnu crezu. Se
urcù în pod sI nùscu doI IeLI-IogoIeLI cu LoLuIuI, LoLuIuI de
uur. ¡nsIr-Le mùrgùrILurI.
CIorouIcu cum vùzu mInuneu usLu, se duse de îngropù
copIIusII în bùIIguruI de Iu grujd, sI puse în cIur doI cùLeI
IùLuLI de curund, pe cure îI urùLù boIeruIuI, spuIndu-I cù
usLIeI de odrusIe I-u nùscuL soLIu. ¡nsIr-Le mùrgùrILurI.
BoIeruI se munIe pe soLIu su, sI o pedepsI, Iùcund-o
sIujnIcu LIgunceI, Iurù pe LIguncù o Iuù de soLIe. DIn bùIIgur
crescu doI merI cu couju de uur. TIguncu, cum îI vùzu, se
LInu de curu boIeruIuI cu sù-I LuIe sI sù-I Iucù scundurI de
puL. PesLe noupLe cund se scuIurù, scunduru de sub boIer
zIse: «Dudo, greu LI-e LIe?» «Greu, cù esLe pùgunu pe mIne,
durù LIe greu LI-e?» «MIe nu-mI esLe greu, cù esLe LuLu pe
mIne.» ¡nsIr-Le mùrgùrILurI.
TIguncu Iurù sùrI cu vorbu:
Un tcciune,
S-un ccrbune,
Tcci, bciete, nu mci spune.
Durù boIeruI sùrI, sI zIse sI eI:
Un tcciune,
S-un ccrbune,
Spune, bciete, spune.
BùIuLuI începu:
- "ALuncI buInILu, cure uuzIse ce vorbIse scundurIIe,
sLùruI cu dInudInsuI Iu bùrbuL-sùu, punù ce LùIe scundurIIe.
Eu Ie Iùcu LùndùrI sI Ie puse pe Ioc. Douù scunLeIoure sùrIrù
pe cos sI cùzurù în grùdInù. DIn ucesLe scunLeIoure, rùsùrIrù
douù sLebIe de busuIoc. BoIeruI uveu un mIeIuseI; eI scùpù
în grùdInù sI muncù dIn ucesL busuIoc. ¡nduLù I se uurI Iunu.
¡nsIr-Le mùrgùrILurI.
Cum vùzu cIoropInu sI uceusLù mInune, se preIùcu cù e
boInuvù sI ceru de Iu bùrbuLu-sùu sù-I LuIe mIeIuI, cù se vu
însùnùLosI de vu muncu dIn eI. AcesLu se împoLrIvI. Eu
sLùruI. SI cu sù scupe de guru-muru, cù nu-I muI Lùceu
IIeouncu, puse de-I LùIe. ¡nsIr-Le mùrgùrILurI.
TIguncu LrImIse pe o credIncIousù u eI cu muLeIe mIeIuIuI
sù Ie speIe Iu ruu; sI cu sù nu IIpseuscù nIcI un mùLIsor, I Ie
deLe pe numùr. CredIncIousu spùIundu-Ie, se rupse un
crumpeIus sI-I deLe pe ruu. EI se oprI pe un prund, sI noI
IesIrùm de ucoIo. ¡nsIr-Le mùrgùrILurI."
SI, o mInune! MùrgùrILuruI se însIru de Iu sIne, Iùrù cu
copIII sù II pus munu pe dunsuI.
AIurIsILu de LIguncù LoL mereu Ie zIceu, cùcI vedeu eu un-
de ure sù ujungù Lreubu:
Un tcciune,
S-un ccrbune,
Tcci, bciete, nu mci spune.
BoIeruI însù, cùruIu purcù I se rùcoreu InImu cund uuzeu
spuseIe bùIuLuIuI, îI du gIes, zIcundu-I:
Un tcciune.
S-un ccrbune,
Spune, bciete, spune.
- "De ucoIo ne Iuù o bubù sI ne duse Iu cusu eI, unde ne
cresLe cu pe copIII eI. BoIeruI, sLùpunuI ucesLeI mosII, Iùcu o
sezùLoure, sI venIrùm sI noI, sI IucùLù-ne, LeIerI cum ne-u
nùscuL muIcu. ¡nsIr-Le mùrgùrILurI."
ToLI ceI de IuLù rùmùseserù cu ocIII bIeojdILI Iu copIIuI
cure-sI spuneu busmuI, sI purcù nu Ie veneu u crede ceIor ce
Ie uuzeu urecIIIe.
ALuncI bùIuLuI îsI sIursI busmuI zIcund:
- SI ducu nu credeLI, uILuLI-vù sI vù încredInLuLI.
SI deoduLù se dezbrùcurù de zdrenLeIe ceIe murdure, sI
rùmuserù sLrùIucInd de nu puLeu nImeneu sù LIe ocIII Iu eI.
TuLùI Ior însù numuIdecuL se repezI, sI Iuundu-I în bruLe
vùzu cù se IIpesc de InImu IuI, sI uLuncI îI cunoscu cù sunL
III uI sùI. SI vIInd sI mumu Ior, cure pIunsese de dunsII cu
IucrùmIIe cuL pumnuI, îI îmbrùLIsù sI dunsu. SI pIunserù de
bucurIe cù îI muI udunù Dumnezeu Iu un Ioc pre LoLI sI se
veseIIrù veseIIe îngereuscù.
ALuncI boIeruI, umùruL de umùgIreu sI înseIùcIuneu
LIgunceI, poruncI sI uduse dIn IergIeIIe doI urmùsurI
neînvùLuLI. ApoI Iegù pe LIguncù de coudeIe cuIIor,
împreunù cu un suc de nucI, sI Ie deLe drumuI sù se ducù în
Iume, sI unde cùdeu nucu, cùdeu sI bucùLIcu, punù ce nu se
muI uIese nIcI pruIuI de dunsu.
¡urù eu încùIecuI p-o su eLc.
±A. LoceuIúrol de zioú si loceuIúrol de
noupte
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL sI o împùrùLeusù; eI nu Iùceuu
copII; umbIuse pe Iu LoLI vrucII sI vrùjILorII, pe Iu LouLe
bubeIe sI cILILorI de sLeIe, sI LoLI rùmuserù de rusIne, cùcI n-
uvurù ce Ie Iuce. ¡n ceIe dIn urmù se puserù pe posLurI, pe
rugùcIunI sI mIIosLenII; cund, înLr-o noupLe, Dumnezeu
vùzund ruvnu Ior, se urùLù împùrùLeseI în vIs sI-I zIse:
- RugùcIuneu vousLrù um uuzIL-o sI veI Iuce un copII cum
nu se vu muI uIIu pe IuLu pùmunLuIuI. MuIne sù se ducù
împùruLuI, bùrbuLuI Lùu, cu undILu Iu gurIù, sI pesLeIe ce vu
prInde sù-I gùLesLI cu munu Lu sI sù-I muncuLI.
Nu se Iùcuse încù bIne zIuù sI împùrùLeusu se duse Iu
împùruLuI sI-I scuIù zIcundu-I:
- ¡mpùruLe! scouIù c-u sosIL uIbu în suL.
- Dur usLu, rùspunse împùruLuI, ce uI usLùzI sù mù scoII
usu de noupLe; nu cure cumvu vrùjmusII uu cùIcuL IoLureIe
împùrùLIeI meIe?
- DIn mIIu IuI Dumnezeu, de nIcI uneIe cu usLeu n-um
uuzIL; durù um vIsuL Iucu ce...
SI-I spuse vIsuI.
¡mpùruLuI cum uuzI, sùrI dIn usLernuL, se îmbrùcù, Iuù
undILu sI se duse Iu puruu guIuInd. Aruncù undILu sI nu Lre-
cu muIL, sI vùzu pIuLu undILII mIscundu-se. Truse undILu:
cund, ce sù vezI? un pesLe mure, cu LoLuI sI cu LoLuI dIn uur.
Dourù cù nu-I cùzu IesIn de bucurIe. DurùmILe cund îI vùzu
împùrùLeusu? Eu Iu sI muI oIeoIeo.
GùLI împùrùLeusu sIngurù cu munu eI pesLeIe sI muncurù.
Eu înduLù se sImLI însùrcInuLù.
Roubu cure rIdIcù musu vùzu pe LuIeruI împùrùLeseI un os
de pesLe sI o bùLu gundurIIe sù sugù uceI os, cu sù sLIe sI eu
gusLuI bucuLeIor gùLILe de împùrùLeusu.
Cum supse osuI, se sImLI sI eu însùrcInuLù.
Dupù nouù IunI nùscu împùrùLeusu, zIuu, un copII
Irumos, Irumos, cu un îngerus. PesLe noupLe nùscu sI roubu
un copII, uIdomu cu uI împùrùLeseI, încuL nu uveuu deose-
bIre unuI de uILuI. Cum eru copIIuI împùrùLeseI eru sI uI
roubeI. Semùnuu, cum se zIce, cu douù pIcùLurI de upù.
¡IuIuI de împùruL I s-u duL numeIe de BusuIoc, Iurù IIuIuI
de rob, SImInoc.
Crescund împreunù sI Iùcundu-se murI, I-u duL Iu curLe,
sI învùLuu înLr-o zI cuL învùLu uILI copII înLr-un un. Cund se
jucuu eI în grùdInù, împùrùLeusu se uILu cu drug Iu dunsII de
pe IereusLrù.
Se Iùcurù murI. EI semùnuu uLuL de muIL, încuL nu
cunosLeu nImenI cure esLe IIu de împùruL sI cure de rob.
BoIuI Ior eru mundru, umundoI uveuu pe vIno-ncouce,
vorbu Ior, eru vorbù cu IIpIcI sI umundoI eruu voInIcI, ne-
voIe mure.
¡nLr-o zI se IoLùrurù sù meurgù Iu vunùLoure.
¡mpùrùLeusu se LoL cIudeu cum sù-sI cunouscù pe IIuI sùu:
IIIndcù sI IeLeIe sI îmbrùcùmInLIIe IIInd Iu IeI, de muILe orI
nu puLeu sù deosebeuscù pe unuI dIn uILuI. Se gundI sù Iucù
IIuIuI sùu un semn. ¡I cIemù sI, preIùcundu-se cù îI cuuLù în
cup, îI înnodù douù vILe de pùr, Iùrù sù sLIe eI.
ApoI pIecurù Iu vunùLoure.
AIergurù zburduLIcI prIn cumpIIIe înverzILe sI se zben-
guIuu cu mIeIuseII; cuIeserù Iu IIorIceIe, se udurù de rouù,
prIvIrù IIuLurII cum sùILuu sI sùreuu dIn IIoure în IIoure,
cum uIbIneIe cuIegeuu ceuru sI udunuu mIereu, sI se
desIùLurù IourLe muIL. ApoI merserù Iu IunLunù, bùurù upù
de se rùcorIrù sI prIveuu cu nesuLIu cum se Iusù ceruI în
depùrLure pe pùmunL, sI ur II dorIL sù meurgù punù Iu
sIursILuI pùmunLuIuI, sù vuzù ceruI dIn upropIere, suu
mùcur punù vor du de IocurIIe uceIeu unde pùmunLuI esLe
cu pIILIu.
ApoI InLrurù în pùdure. Cund vùzurù IrumuseLIIe
pùdurIIor, rùmuserù cu gurIIe cùscuLe. VezI cù eI nu muI
vùzuserù d-uIde usLeu de cund îI Iùcuse mù-su. Cund bùLeu
vunLuI sI se mIscu IrunzeIe, uscuILu Iu IusuILuI Ior sI II se
pùreu cù împùrùLeusu umbIù Lurund dupù sIne rocIIu ceu
de mùLuse; upoI se usezurù pe Iurbu Irugedù, Iu umbru unuI
copucI mure. AcI se puserù u cugeLu sI u sIùLuI cum sù
înceupù vunùLoureu. EI, nIcI unu, nIcI uILu, voIuu sù vuneze
LoL IIgIIonI sùIbuLIce.
PùsùreIeIe, curI uIerguu împrejuruI Ior sI se puneuu pe
crùcIIe copucIuIuI, nIcI nu Ie bùguu eI în seumù; Ior, Ie eru
mIIù sù-sI puIe mInLeu cu eIe; durù Ie pIùceu sù Ie uscuILe
cIrIpInd. PùsùreIeIe purcù bùguserù sI eIe de seumù unu cu
uceusLu, sI nu se sIIuu, bu încù cunLuu de se spùrgeuu; Iurù
prIvIgIeLorIIe Lrùgeuu Iu geumpuruIe numuI dIn guse, cu sù
IIe muI duIce cunLureu Ior. SI usu, sLund eI ucI sI sIùLuIndu-
se, pe IIuI împùruLuIuI îI upucù o moIIcIune de nu puLeu sLu
în sus sI îsI Iùsù cupuI în pouIu IuI SImInoc, rugundu-I sù-I
cuuLe nILeI în cup, punù vu uromI eI.
Dupù ce îI cùuLù ce-I cùuLù, SImInoc se oprI sI zIse:
- Ce esLe usLu dIn cupuI Lùu, IruLe BusuIoc?
- Ce sù IIe? SLIu eu de ce mù înLrebI, IruLe SImInoc?
- ¡ucu vùz, rùspunse SImInoc, cù douù vILe de pùr în
cupuI Lùu sunL înnoduLe.
- Cum se pouLe? zIse BusuIoc.
AceusLu supùrù uLuL de muIL pe BusuIoc, încuL se IoLùrî
sù pIece în Iume.
- ¡ruLe SImInoc, zIse BusuIoc, eu mù duc în Iume IIIndcù
nu poL sù prIcep de ce mumu mI-u înnoduL pùruI cund mI-u
cùuLuL în cup.
- MùI IruLe BusuIoc, îI rùspunse SImInoc, vIno-LI în IIre sI
nu muI Iuce unu cu usLu. CùcI ducu împùrùLeusu LI-u înnoduL
pùruI, nu crez sù o II IùcuL cu vreun gund rùu.
BusuIoc însù u rùmus nesLrùmuLuL în IoLùrureu su sI,
cund sI-u IuuL rùmus bun de Iu SImInoc, I-u zIs:
- Nu, IruLe SImInoc, buLIsLu usLu. Cund veI vedeu pe
dunsu LreI pIcùLurI de sunge, sù sLII cù sunL morL.
- Sù-LI ujuLe Dumnezeu, IruLe BusuIoc, sù nImeresLI cu
bIne; durù eu încù o duLù Le rog, penLru drugosLeu meu, sù
rùmuI, sù nu muI prIbegesLI pun Iume.
- PesLe pouLe, rùspunse BusuIoc.
ApoI se îmbrùLIsurù sI BusuIoc pIecù; Iurù SImInoc
rùmuse de se uILu guIes dupù dunsuI punù îI pIerdu dIn
ocII.
SImInoc se înLourse ucusù sI povesLI pùrInLIIor LouLe ceIe
ce se înLumpIuse.
¡mpùrùLeusu nu muI puLeu de InImù reu. ¡sI Irungeu
muInIIe sI pIungeu, de sù Iereuscù Dumnezeu. Durù n-uvu
ce-sI Iuce cupuIuI, sI se munguIu ourecum vùzund pe SIm-
Inoc.
Dupù cuLvu LImp, ucesLu scouse buLIsLu, se uILù Iu dunsu
sI vùzu LerI pIcùLurI de sunge. ALuncI zIse:
- ¡! u murIL IrùLIoruI meu. Mù duc sù-I cuuL.
SI Iuundu-sI merInde, pIecù dupù dunsuI sù-I cuuLe. Tre-
cu prIn oruse sI suLe, sLrùbùLu cumpIIIe sI codrII, merse,
merse, punù ce ujunse Iu o cùsuLù. AcoIo înLuInI pe o
bùLrunù sI înLrebù de IruLeIe sùu. BùLrunu îI spuse cù se
Iùcuse gInere uI împùruLuIuI dIn uceu purLe de Ioc.
Ajungund Iu puIuLurIIe împùruLuIuI uceIuIu, cm îI vùzu
IIe-su, socoLI cù e bùrbuLu-sùu, sI uIergù înLru înLumpInureu
IuI. EI zIse:
- Eu sunL IruLeIe bùrbuLuIuI Lùu; um uuzIL cù u pIerIL dIn
Iume, sI um venIL sù uIIu de cùpùLuIuI sùu.
- Eu nu crez unu cu usLu, zIse IIIcu de împùruL. Tu esLI
bùrbuLuI meu, sI nu sLIu de ce Le preIucI usu ucum. Au
dourù credInLu meu u IosL pusù Iu cercure sI eu Le-um
umùgIL?
- NIcI uneIe dIn ucesLeu nu esLe. CI eu îLI spuI în cugeL
curuL, nu sunL eu bùrbuLuI Lùu.
Eu nu voIu sù creuzù cu nIcI un cIIp.
ALuncI eI zIse:
- Dumnezeu sù-sI uruLe drepLuLeu. Pe cIne nu vu II drepL
dIn umundoI, sù-I cresLeze subIu cure sLù în cuI.
SI înduLù subIu sùrI sI cresLù pe IuLù Iu degeL, sI uLuncI
crezu sI eu. ApoI gùzduI dupù cum se cuveneu pe SImInoc.
A douu zI eI uIIù cù BusuIoc se dusese Iu vunùLoure sI nu
se muI înLourse. ¡ncùIecù decI sI eI pe un cuI, Iuù ogurI sI
pIecù dupù IruLe-sùu, în purLeu IocuIuI pe unde se dusese
ucesLu. Merse ce merse sI ujunse în pùdure; ucoIo se înLuInI
cu Mumu-pùdurII.
Cum o vùzu, se Iuù dupù dunsu, sI dù-I gounù. Eu Iugeu,
eI dupù dunsu, punù ce Mumu-pùdurII vùzund cù n-ure
încoLro, se suI înLr-un copucI înuIL sI ucoIo scùpù.
SImInoc descùIecù sI eI, prIponI cuIuI, Iùcu IocuI, scouse
merIndeIe sI începu sù mùnunce Iungù Ioc, uruncund sI og-
urIIor cuLe cevu.
- AoIeo! cum mI-e IrIg, zIse Mumu-pùurII, îmI cIùnLùnesc
dInLII.
- Dù-Le jos, îI rùspunse SImInoc, de Le încùIzesLe Iu Ioc.
- MI-e IrIcù de cuInI, zIse eu.
- Nu Le Leme, cù nu-LI Iuc nImIc.
- Ducu veI sù-mI IucI bIne, muI zIse eu, nu o vILù dIn
cosILù sI Ieugù-LI cuInII.
EI puse vILu de cosILù pe Ioc.
- UI! ce greu mIrouse, zIse Mumu-pùdurII, cosILu ce LI-um
duL-o sI pe cure Lu uI pus-o pe Ioc.
- AI Le curù de uIcI, îI rùspunse SImInoc, sI nu muI spune
Iu nImIcurI. ¡ucu unuI dIn ogurI u duL cu coudu prIn Ioc, s-u
purIIL nILeI sI d-uIu mIrouse greu. Ducu LI-e IrIg, dù-Le jos sI
vIno de Le încùIzesLe; ducu nu, Lucù-LI IIeouncu sI mù Iusù în
puce, nu mù LoL supùru.
ALuncI eu crezu, se deLe jos sI, uIùLurundu-se de Ioc, zIse:
- MI-e Ioume.
- Ce sù-LI duu sù mùnuncI? ¡ucu Iu ce-LI pIuce dIn ceeu ce
um dInuInLe.
- Eu voI sù Le mùnunc pe LIne, zIse Mumu-pùdurII,
gùLesLe-Le!
- Bu Le voI muncu eu pe LIne, rùspunse SImInoc sI usmuLI
cuInII Iu dunsu cu sù o sIusIe.
- SLùI, zIse Mumu-pùdurII, opresLe cuInII sù nu mù sIusIe,
cù LI-oI du pe IruLe-Lùu, cu cuI sI cu ogurI cu LoL.
SImInoc oprI cuInII; uLuncI Mumu-PùdurII IcnI de vro
LreI orI sI deLe uIurù dInLr-însu pe BusuIoc, cuIuI sI ogurII;
Iurù SImInoc îsI usmuLI ogurII sI o Iùcurù mIcI IùrumI.
DesLepLundu-se BusuIoc, se mIrù cum de vede pe SImInoc
ucI sI-I zIse:
- BIne uI venIL sùnùLos, IruLe, durù muIL um dormIL.
- PuLeuI Lu sù dormI muIL sI bIne, ducu nu erum eu.
ApoI îI spuse LouLù sIrILenIu de Iu despùrLIreu Ior punù
ucum.
BusuIoc bùnuInd pe SImInoc cù s-o II îndrùgosLIL cu Ie-
meIu IuI, nu voI sù-I creuzù cund ucesLu îI mùrLurIsI
udevùruI, spuIndu-I cù nIcI prIn gund nu I-u LrecuL unu cu
usLu vreoduLù. EI se Iùcu durz, începund u-sI Leme nevusLu.
SI usu puIndu-I gund rùu, se învoI cu SImInoc cu sù se Iege
Iu ocII, eI sI pe cuII Ior, upoI sù încuIece, sù Ie deu drumuI,
sI unde I-o scouLe sù-I scouLù.
Asu Iùcurù. Cund BusuIoc, uuzInd un geumùL, oprI cuIuI,
se dezIegù Iu ocII, se uILù, sI SImInoc nIcùIrI. PusùmILe eI
cùzuse înLr-o IunLunù sI înecundu-se, n-u muI IesIL d-ucoIo.
BusuIoc se înLourse ucusù, îsI IspILI nevusLu, sI eu spuse
cu sI SImInoc. ApoI cu sù se încredInLeze sI muI bIne de
udevùr, zIse sI eI subIeI sù surù dIn cuI sI sù cresLeze pe ceI
vInovuL. SubIu sùrI sI-I cresLù pe dunsuI Iu degeLuI ceI mure.
Se LunguI eI, se jeII, pIunse cu umur cù pIerduse pe SIm-
Inoc; se cùI cù se preu IuLIse, durù LouLe Iurù în deserL, cù n-
uvu ce-I muI Iuce. ALuncI, pIIn de obIdù sI de durere, nIcI eI
nu muI voI u LrùI Iùrù IruLe-sùu, cI Iegundu-se IurùsI Iu ocII,
precum sI pe cuI, încùIecù sI-I deLe drumuI în pùdureu în
cure pIerIse IruLeIe sùu. AIergù cuIuI ce uIergù, sI, buIdubuc!
deLe în IunLunu în cure cùzuse sI SImInoc, sI ucoIo îsI sIursI
zIIeIe sI BusuIoc, sI de uLunceu u rùsùrIL IuceuIùruI de zIuù,
IIuI împùruLuIuI, BusuIoc, sI IuceuIùruI de noupLe, IIuI
roubeI, SImInoc.
¡urù eu încùIecuI p-o seu eLc.
±=. Lopol cel núzdrúvun si Iút-Iromos
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL sI o împùrùLeusù. EI uveuu LreI
copII. MuI uveuu pe Iungù puIuLurIIe Ior o grùdInù IourLe
Irumousù. SI uLuL de drug îI eru IIorIIe ucesLuI împùruL,
încuL însusI cu muILù Lrugere de InImù Ie pIIveu sI îngrIjeu
de grùdInù. ¡n IunduI ucesLeI grùdInI crescuse un mùr cu
LoLuI sI cu LoLuI de uur. ¡mpùruLuI nu muI puLeu de bucurIe
cù în grùdInu su se uIIù un usu pom cum nu se gùseu în
LouLù Iumeu. Se LoL înLorceu pe Iungù dunsuI sI se LoL uILu
pe de LouLe pùrLIIe Iu eI, de I se scurgeuu ocIII. Cund, înLr-o
zI, vùzu cù pomuI înmuguresLe, înIIoresLe, se scuLurù IIorIIe
sI roudeIe se uruLù: upoI spre seurù dù în purguIuIù. ¡I
zumbeu musLuLu împùruLuIuI sI îI Iùsu guru upù, cund se
gundeu cù u douu zI o sù uIbù Iu musu su mere de uur, Iucru
ce nu se uuzIse punù uLuncI.
A douu zI nu se IumInuse bIne de zIuù, sI împùruLuI eru
în grùdInù cu sù vuzù mereIe ceIe uurILe sI sù-sI împuce
nesuLIuI ce uveu de u se uILu Iu dunseIe. Durù rùmuse cu
IesIL dIn mInLI, cund, în Ioc de mere coupLe uurII, vùzu cù
pomuI înmugurIse dIn nou, Iurù mereIe nIcùIrI. ¡ncù IIInd
ucoIo, vùzu cum înIIoresLe pomuI, cum îI cude IIorIIe sI cum
roudeIe se uruLù IurùsI.
ALuncI îI muI venI InImu Iu Ioc sI se muILumI u usLepLu
punù u douu zI. în zIuu urmùLoure, Iu mereIe de unde nu e.
S-u supùruL împùruLuI, nevoIe mure, sI poruncI cu puznIcI
sù se uILe sù prInzù pe IoLI. Durù usI! unde e pomunu uIu!
PomuI înIIoreu în IIecure zI, se scuLuruu IIorIIe, roduI
cresLeu sI seuru du în purg. NoupLeu se coceu. OurecIne
veneu uLuncI sI Ie Iuu, Iùrù sù prInzù de vesLe oumenII
împùruLuIuI. Pure cù eru un Iucru IùcuL: uceI cInevu cure
Iuu mereIe îsI bùLeu joc sI de împùruLuI sI de LoLI puznIcII
IuI. AcesL împùruL ucum nu-I muI eru cù nu pouLe uveu
mere uurILe Iu musu IuI, cIudu ceu muI mure eru cù nIcI
purgu ucesLuI pom nu o vùzuse mùcur. AceusLu îI înLrIsLù
punù înLr-uLuLu încuL p-ucI p-ucI eru sù se scoboure dIn
scuunuI împùrùLIeI sI sù-I deu ceIuI ce se vu Iegu u prInde pe
IoL.
¡III ucesLuI împùruL, pusùmILe cù-I sImLIrù gunduI cùcI
venIrù înuInLeu IuI sI-I rugurù sù-I Iuse u pundI sI eI. Mure
Iu bucurIu împùruLuIuI cund uuzI dIn guru IIuIuI sùu ceIuI
muI mure IegùLuru ce Iùceu de u pune munu pe IoL. ¡e deLe,
decI, voIe, sI eI se puserù pe Iucru. PundI în zIuu dInLuI IIuI
ceI mure; durù pùLI rusIneu ce pùLIse sI ceIIuILI pundurI dIn
nuInLeu IuI.
A douu zI pundI sI ceI mIjIocIu; durù nIcI eI nu Iu muI
breuz, cI se înLourse Iu LuLùI sùu cu nusuI în jos.
EI spuserù cù punù Iu mIezuI nopLII o duc cum o duc,
durù cù dupu uceeu nu se poL LIne pe pIcIoure de pIroLeuIu
ce-I upucù sI cud înLr-un somn udunc, sI nu muI sLIu nImIc.
¡IuI ceI muI mIc uscuILu sI Lùceu. ApoI, dupù ce sIursI de
spus IruLII ceI muI murI ce II se înLumpIuse, se ceru sI eI de
Iu LuLù-sùu cu sù-I Iuse sù pundeuscù sI eI. CuL de LrIsL eru
LuLù-sùu penLru cù nu se gùseu nIcI un voInIc cure sù-I
prInzù pe IoLII mereIor ruse cund îI uuzI. ¡urù dupù muILe
rugùcIunI se îndupIecù. ALuncI IIuI ceI muI mIc se pregùLI
de pundù.
Cum venI seuru, îsI Iuù LoIbu cu sùgeLIIe, urcuI sI puIosuI,
sI se duse în grùdInù, îsI uIese un Ioc sInguruLIc sI depùrLuL
de orIce pom sI de zIdurI, usLIeI cu sù n-uIbù de ce se
rezemu. Se IoLùrî u sLu în pIcIoure pe un LruncII de pom
LùIuL, usLIeI încuL cund I-ur venI somn sI ur moLùI, sù cuzù
jos sI sù se desLepLe. Asu Iùcu, sI dupù ce cùzu de vro douù
orI, I se sperIe somnuI sI rùmuse Lreuz sI nebunLuIL de
pIroLeuIù.
Cund, coIeu despre zIuù, cund somnuI e muI duIce, uuzI
un IuIIuIL cu de un sLoI de puserI cù se upropIe.
Truse cu urecIeu sI sImLI cù cInevu jumuIesLe pomuI de
mere. Scouse o sùgeuLù dIn LoIbù, o usezù Iu urc sI, Lruc!
Lruse o sùgeuLù sI nu se Iùcu nIcI o mIscure. Truc! muI Lruse
unu sI IurùsI nImIc. Cund Lruse cu u LreIu, IuIIuILuI se uuzI
dIn nou sI eI prIcepu cù sLoIuI de pùsùrI LrebuIe sù II zburuL.
Se upropIù de mùruI de uur sI vùzu cù IoLuI n-uvusese LImp
u Iuu LouLe mereIe. ¡uuse ce Iuuse, durù LoL muI rùmùsese.
SLund eI ucoIo, I se pùru cù vede IucInd cevu pe jos. Se pIecù
sI rIdIcù uceI cevu ce Iuceu. Cund, ce sù vezI d-Lu? douù
pene cu LoLuI sI cu LoLuI de uur.
Cum se Iùcu de zIuù, cuIese cuLevu mere, Ie puse pe o LIp-
sIe de uur, sI cu peneIe Iu cùcIuIù se duse de Ie înIùLIsù
LuLùIuI sùu.
¡mpùruLuI, vùzund mereIe, muI-muI eru sù-sI Iusù dIn
mInLI, de bucurIe; durù îsI LInu IIreu. Puse de sLrIgù prIn
LouLù ceLuLeu cù IIuI sùu ceI mIc u IzbuLIL sù uducù mere sI
sù se uIIe cù IoLuI esLe o pusùre.
¡ùL-¡rumos zIse LuLùIuI sùu sù-I deu voIe ucum sù cuuLe
sI pe IoL. TuLùI sùu nu muI voIu sù sLIe de IoL, deourece I-u
ujuLuL Dumnezeu sù vuzù mereIe ceIe uLuL de muIL dorILe.
Durù IIuI ceI mIc uI împùruLuIuI nu se Iùsù numuI pe
uceeu, cI sLùruI punù ce împùruLuI îI deLe voIe sù meurgù u
cùuLu sI pe IoL. Se gùLI de drum; Iurù cund Iu u pIecu, îsI
scouse peneIe ceIe de uur de Iu cùcIuIù sI Ie deLe
împùrùLeseI mumu IuI, cu sù Ie pourLe eu punù s-o înLource
eI.
¡uù IuIne de prImeneuIù sI bunI de cIeILuIuIù, îsI uLurnù
LoIbu cu sùgeLIIe Iu spuLe, puIosuI Iu coupsu sLungù sI, cu ur-
cuI înLr-o munù sI cu uILu de guLuI credIncIosuIuI sùu, pornI
Iu drum. SI uIde, sI uIde, merse cuIe Iungù depùrLuLù, punù
ce ujunse în pusLIeLuLe. AcI Iùcu popus sI sIùLuIndu-se cu
robuI sùu ceI credIncIos, gùsI cu cuIe sù upuce spre rùsùrIL.
MuI cùIùLorInd eI o bucuLù bunù, ujunse Iu o pùdure deusù
sI sLuIousù. PrIn bungeLuI ùsLu de pùdure mergund eI pe
dIbuILeIe, cùcI uILIeI eru pesLe pouLe, zùrIrù în depùrLure un
Iup grouznIc de mure sI cu IrunLeu de urumù. ¡nduLù se sI
gùLIrù de upùrure. Cund Iurù uproupe de Iup de o bùLuIe de
sùgeuLù puse ¡ùL-¡rumos urcuI Iu ocII.
Vùzund IupuI unu cu uceusLu, sLrIgù:
- SLùI, ¡ùL-¡rumos, nu mù sùgeLu, cù muIL bIne LI-oI
prInde vreoduLù.
¡ùL-¡rumos îI uscuILù sI Iùsù urcuI în jos. ApropIIndu-se
IupuI sI înLrebundu-I unde merge sI ce cuuLù prIn usLIeI de
pùdurI nesLrùbùLuLe de pIcIor de om, ¡ùL-¡rumos îI spuse
LouLù înLumpIureu cu mereIe dIn grùdInu LuLùIuI sùu, sI cù
ucum merge sù cuuLe pe IoL.
¡upuI îI spuse cù IoLuI eru împùruLuI pùsùrIIor. Cù eI
cund veneu u Iuru mereIe, udunu pusùrIIe ceIe muI ugere Iu
zbor sI cu eIe în sLoI veneu de Ie cuIegeu. Cù uceu pusùre se
uIIù Iu împùrùLIu de Iu murgIneu ucesLeI pùdurI. ¡I muI
spuse cù LouLù megIesIu se vuIeLù de IurLurIIe ce Iuce eu
poumeIor de prIn grùdInI, sI Ie urùLù drumuI ceI muI
upropIuL sI muI IesnIcIos. ApoI, dundu-I un merIsor Irumos
Iu vedere, îI muI zIse:
- TIne, ¡ùL-¡rumos, ucesL merIsor. Cund veI uveu
LrebuInLù de mIne vreoduLù, sù Le uILI Iu eI, sù gundesLI Iu
mIne sI eu înduLù voI II ucoIo.
¡ùL-¡rumos prIImI merIsoruI sI-I bùgù în sun, upoI,
Iuundu-sI rùmus bun, pornI cu credIncIosuI sùu sI,
sLrùbùLund desIsurIIe pùdureI, ujunse Iu ceLuLeu în cure se
uIIu uceu pusùre.
CerceLù prIn ceLuLe sI se spuse cù împùruLuI IocuIuI
uceIuIu o LIne înLr-o coIIvIe de uur în grùdInu su.
AceusLu îI Iu de ujuns u sLI.
DeLe cuLevu LurcouIe curLII împùrùLesLI sI Iuù umInLe Iu
LouLe umùnunLurIIe ce încongIuru curLeu. Cum se Iùcu
seurù, venI cu credIncIosuI sùu sI se pILuIù Iu un coIL,
usLepLund ucoIo punù se IInIsLIrù LoLI ceI dIn curLe. ApoI
credIncIosuI IuI puIndu-se pIuù, ¡ùL-¡rumos se urcù pe
dunsuI; d-ucI pe coumu zIduIuI, sI sùrI în grùdInù. Cund
puse munu pe coIIvIe, o duLù LIpù pusùreu sI, cuL uI zIce meI,
se vùzu încongIuruL de o muILIme de puserI, curI muI mIcI,
curI muI murI, LIpund pre IImbu Ior. SI uLuLu Iurmù Iùcurù,
încuL se desLepLurù LoLI sIujILorII împùrùLesLI. SI vIInd în
grùdInù, gùsIrù pe ¡ùL-¡rumos cu coIIvIu în munù sI
pusùrIIe dundu-se Iu eI sù-I sIusIe, Iurù eI upùrundu-se.
Puserù sIujILorII munu pe eI sI-I duserù Iu împùruLuI,
cureIe sI dunsuI se scuIuse sù vuzù ce se înLumpIuse.
Cum îI vùzu împùruLuI, îI sI cunoscu; upoI prInse u-I zIce:
- ¡mI pure rùu, ¡ùL-¡rumos, de uceusLù înLumpIure. De uI
II venIL cu bIneIe, suu cu rugùcIunI, sù-mI cerI pusùreu,
pouLe m-us II îndupIecuL cu sù LI-o duu de bunùvoIu meu;
durù ucum, prIns cu munu în suc, cum se zIce, dupù duL-
IneIe nousLre cu mourLe LrebuIe sù morI. SI numeIe îLI vu
rùmuneu pungùrIL cu ponosuI de LuIIur.
- AceusLù pusùre, IumInuLe împùruLe, rùspunse ¡ùL-
¡rumos, ne-u jeIuIL de muI muILe orI mereIe de uur dIn
pomuI ce ure LùLune-meu în grùdInu su, sI de uceeu um ven-
IL sù puI munu pe IoL.
- PouLe sù IIe udevùruL ceeu ce spuI Lu, ¡ùL-¡rumos, durù
Iu noI, împoLrIvu duLIneIor nousLre eu n-um nIcI o puLere.
NumuI o sIujbù însemnuLù IùcuLù împùrùLIeI nousLre Le
pouLe scùpu sI de ponos sI de mourLe.
- Spune ce sIujbù sù-LI Iuc, sI mù voI încumeLe.
- De veI IzbuLI sù-mI uducI Iupu ceu sIreupù ce esLe Iu cur-
Leu împùruLuIuI meu vecIn, veI scùpu cu IuLù curuLù, sI-LI
voI du pusùreu cu coIIvIu.
¡ùL-¡rumos prIImI. SI cIIur în uceu zI sI pIecù cu credIn-
cIosuI sùu rob.
Ajungund Iu curLeu împùruLuIuI vecIn, Iuù cunosLInLù de
Iupù sI de împrejmuIreu curLII. ApoI, cum venI seuru, se
usezù cu credIncIosuI IuI Iu un coIL de curLe, unde I se pùru
u II un Ioc de purIeuz.
EI vùzuse Iupu cum o pIImbu doI sIujILorI, sI se mInunù
de IrumuseLeu eI. Eu eru uIbù, uveu cùpùsLruI uurIL sI
împodobIL cu pIeLre nesLemuLe, de IumInu cu soureIe.
Pe Iu mIez de noupLe, cund somnuI esLe muI duIce, ¡ùL-
¡rumos zIse credIncIosuIuI sùu de se puse pIuù, Iurù eI se
urcù pe dunsuI, upoI pe zId sI sùrI în curLeu împùruLuIuI.
Merse pe dIbuILeIe sI în vurIuI degeLeIor, punù ce ujunse Iu
grujd; sI, descIIzund usu, puse munu pe cùpùsLru sI Lrùgeu
Iupu dupù dunsuI. Cum ujunse Iupu Iu usu grujduIuI, unde
nIncIezù o duLù de IuuI vùzduIuI sI urIù LouLù curLeu sI
puIuLurIIe. ¡nduLù sùrIrù LoLI cu LoLuI, puserù munu pe ¡ùL-
¡rumos sI-I duserù Iu împùruLuI, cureIe sI eI se scuIuse.
AcesLu, cum vùzu pe ¡ùL-¡rumos îI sI cunoscu.
¡I înIrunLù penLru IupLu ceu mIseIeuscù ce eru sù
sùvurseuscù, sI-I spuse cù duLIneIe LùreI suIe dù morLII pe
IurI, sI cù împoLrIvu uceIor duLIne eI n-ure nIcI o puLere.
¡ùL-¡rumos îI spuse drepL LouLù sIreLenIu cu mereIe, cu
pusùreu sI cu ceIe ce îI zIsese sù Iucù împùruLuI, vecInuI sùu.
ALuncI împùruLuI îI zIse:
- De veI puLeu, ¡ùL-¡rumos, sù-mI uducI pe Zunu CrùIusu,
pouLe cù voI IzbuLI sù scupI de mourLe sI sù-LI rùmuIe
numeIe nepùLuL.
¡ùL-¡rumos se încumese sI, Iuund pe credIcIosuI sùu cu
sIne, pIecù. Pe drum îsI uduse umInLe de merIsor. ¡I scouse
dIn sun, se uILù Iu dunsuI sI se gundI Iu Iup. SI cuL Le-uI
sLerge Iu ocII, IupuI Iu ucI.
- Ce poILesLI, ¡ùL-¡rumos? îI zIse.
- Ce sù poILesc, îI rùspunse eI. ¡ucu, Iucu, Iucù ce mI s-u
înLumpIuL. Cum sù Iuc eu ucum sù mù înLorc cu Ispruvù
bunù?
- De usLu îLI esLe? ¡us' pe mIne, cù Lreubu esLe cu sI
sIursILù.
SI pornIrù cuLesILreI spre Zunu CrùIusù, Iùcurù popus
înLr-o pùdure de unde se vedeu puIuLurIIe ceIe sLrùIucILe uIe
zuneI. Se învoIrù cu ¡ùL-¡rumos sI cu credIncIosuI sùu sù
usLepLe Iu LuIpInu unuI copuc bùLrun, punù s-o înLource
IupuI.
SI mundre puIuLurI muI uveu zunu, mùre. ¡nsusI IupuI se
mIrù de IrumuseLeu sI de runduIuIu ceu bunù ce eru p-
ucoIo. Cum ujunse, Iùcu ce Iùcu sI se IurIsù în grùdInù.
Ce sù vezI d-Lu? NIcI un pom nu muI eru verde. ¡e cùzuse
Irunzu, sI crùcIIe, sI rùmureIeIe, de eruu cu despuIuLI. Pe
jos, IrunzeIe cùzuLe eruu IùcuLe scrum de uscùcIune. NumuI
un sLuI de LrunduIIrI muI eru înIrunzIL sI pIIn de bobocI,
unII în IIoure sI uILII descIIsI. Cu sù ujungù punù Iu dunsuI,
IupuI LrebuI sù meurgù în vurIuI degeLeIor cu sù nu IusIe
IrunzeLuI ceI uscuL, sI se uscunse în uceI crunguIeL înIIorIL.
SLund eI ucoIo sI pundInd, IuLù cù Iese Zunu CrùIusù dIn puI-
uLurI, însoLILù de douùzecI sI puLru de roube, cu sù se
pIImbe prIn grùdInù.
Cund o vùzu IupuI, p-ucI, p-cI eru sù uILe penLru ce venIse
sI sù se deu de goI; dur se sLùpunI. CùcI eru usu de
Irumousù, cuL nu s-u muI vùzuL sI nu se vu muI vedeu pe
IuLu pùmunLuIuI. Aveu un pùr, nene, cu LoLuI sI cu LoLuI de
uur. CosILeIe eI IungI sI sLuIouse, de-I bùLeu puIpeIe. Cund
se uILu Iu cInevu cu ocIII eI ceIu murII sI negrI cu mureIe, îI
bùgu în bouIe; uveu nIsLe spruncene bIne urcuILe, de pure cù
eruu scrIse, sI o pIeIILù muI uIbù cu spumu IupLeIuI.
Dupù ce deLe cuLevu LurcouIe prIn grùdInù cu roubeIe
dupù dunsu, venI sI Iu sLuIuI de LrunduIIr sù rupù cuLevu
IIorI. Cund IupuI, cure eru uscuns în crung, oduLù se repezI,
o Iuù în bruLe sI pe IcI LI-u IosL drumuI. ¡urù roubeIe, de
spuImù, se împrùsLIurù cu puII de poLurnIcIe. ¡nLr-un suIIeL
uIergù IupuI sI o deLe IesInuLù în bruLeIe IuI ¡ùL-¡rumos.
AcesLu, cum o vùzu, se pIerdu cu IIreu; durù IupuI îI uduse
umInLe cù e voInIc, sI-sI venI în sIne. MuILI împùruLI voIse
sù o Iure durù se rùpuserù.
¡ùL-¡rumos prInsese mIIù de eu, sI nu-I muI veneu u o du
uILuIu.
Zunu CrùIusù, dupù ce se desLepLù dIn IesIn sI se vùzu în
bruLeIe IuI ¡ùL-¡rumos, prInse u-I zIce:
- Ducù Lu esLI IupuI cure m-u IuruL, u Lu sù IIu.
¡ùL-¡rumos îI rùspunse:
- A meu sù III, nedespùrLILù punù Iu mourLe.
ApoI se înLeIeserù Iu cuvInLe, sI spuse IIecure sIrILenIu Is-
LorIeI suIe.
Vùzund IupuI drugosLeu ce se încInsese înLre eI zIse:
- ¡ùsuLI pe mIne, cù LouLe Ie înLocmesc eu dupù vrereu
vousLrù.
SI pIecurù u se înLource de unde venIserù.
Pe drum, IupuI se deLe de LreI orI pesLe cup, sI se Iùcu
înLocmuI cu Zunu CrùIusù. PusùmILe IupuI eru nùzdrùvun.
Se vorbIrù eI, cu credIncIosuI IuI ¡ùL-¡rumos sù sLeu cu
Zunu CrùIusù Iu LuIpInu unuI copucI mure dIn pùdure, punù
se vu înLource ¡ùL-¡rumos cu Iupu sIreupù.
Ajungund Iu împùruLuI ceI cu Iupu, ¡ùL-¡rumos îI deLe
pre preIùcuLu Zunu CrùIusù. Cum o vùzu împùruLuI, I se
muIù InImu sI prInse un dor de dunsu, de nu se pouLe
povesLI.
¡mpùruLuI îI zIse:
- VrednIcIu Lu, ¡ùL-¡rumos, Le-u scùpuL sI de ocurù sI de
mourLe. Acum Le sI rùspIùLesc penLru uceusLu, dundu-LI în
dur Iupu.
Cum puse munu pe Iupù sI pe cùpùsLruI ceI mInunuL, ¡ùL-
¡rumos o Iuù Iu sùnùLousu sI, puInd Zunu CrùIusù cùIure pe
Iupù, pornI cu dunsu sI Lrecu IoLureIe uceIeI împùrùLII.
¡mpùruLuI udunù numuIdecuL pe sIeLnIcII sùI sI purcese
Iu bIserIcù cu sù se cunune cu Zunu CrùIusù. Cund Iu Iu usu
bIserIceI, preIùcuLu Zunù se deLe de LreI orI pesLe cup sI se
Iùcu IurùsI Iup, cureIe, cIùnLùnInd dIn coILI, îsI urùLù dInLII
runjInd cùLre curLenII împùruLuIuI. AcesLIu, cum vùzurù,
deoduLù îngIeLurù de IrIcù. ApoI, dupù ce se muI
dezmeLIcIrù, se Iuurù dupù dunsuI cu cIIoLe sI cu uIdeo.
Durù IupuI, sù Le LII, purIeo! IungI pusuI IupesLe, se duse,
duIuLù, de nu muI deLe cu munu de dunsuI. SI ujungund pe
¡ùL-¡rumos sI pe uI sùI, merse cu dunsII. Cund Iu uproupe
de curLeu împùruLuIuI ceI cu pusùreu, Iùcurù cu sI Iu ceIIuIL
împùruL. ¡upuI, scIImbuL în Iupù sIreupù, Iu dus Iu
împùruLuI cureIe, vùzund Iupu, nu se muI sLIu de bucurIe.
Dupù ce prIImI cu muILù omenIe pe ¡ùL-¡rumos,
împùruLuI ucesLu îI zIse:
- AI scùpuL, ¡ùL-¡rumos, sI de ponos sI de mourLe. ¡urù
eu îmI voI LIneu cuvunLuI împùrùLesc, sI muILumIreu meu
vu II purureu cu LIne.
PoruncI, sI numuIdecuL I se deLe pusùreu, cu coIIvIu eI cu
LoL. SI prIImInd-o ¡ùL-¡rumos, îsI Iuù zIuu bunù sI pIecù.
Ajungund în pùdure unde Iùsuse pe Zunu CrùIusù, Iupu sI
pe credIncIosuI IuI, pornIrù împreunù cùLre împùrùLIu
LuLùIuI sùu.
¡mpùruLuI ceI ce prIImIse Iupu poruncI sù Iusù LouLù
ousLeu IuI sI muI-murII împùrùLIeI suIe Iu cump, unde voIu
sù II se uruLe cùIure pe Iupu ceu uLuL de vesLILù.
Cund îI vùzurù osLusII, LoLI cu LoLII sLrIgurù:
- Sù LrùIesLI, împùruLe, cù uI dobundIL un usLIeI de odor!
Sù-LI LrùIuscù sI Iupu, cure Le Iuce sù Le urùLI usu de mùreL!
SI în udevùr, veneu, nene, Iupu cu împùruLuI pe dunsu, de
nu-I du pIcIoureIe de pùmunL, cI purc-ur II zburuL.
Se Iuurù Iu înLrecere. Durù nIcI pomeneuIù nu eru cu sù se
upropIe cInevu de uceusLù Iupù, cùcI pe LoLI îI Iùsu în urmù.
Cund Iu Iu o depùrLure bunù, oduLù sLùLu Iupu, LrunLI pe
împùruL, se deLe de LreI orI pesLe cup sI se Iùcu IurùsI Iup, sI
o rupse d-u Iugu, sI IugI, sI IugI, punù ujunse pe ¡ùL-
¡rumos.
Cund Iurù u se despùrLI, IupuI zIse IuI ¡ùL-¡rumos:
- ¡uLù, de usLù duLù LI s-u împIInIL LouLe poILeIe. PùzesLe-
Le în vIuLu Lu u nu muI poILI IucrurI pesLe puLereu Lu, cùcI nu
veI pùLI bIne.
ApoI se despùrLIrù, ducundu-se IIecure înLr-uIe suIe.
Ajungund Iu împùrùLIu LuLùIuI sùu sI uuzInd cù vIne IIuI
sùu ceI mIc, îI IesI înuInLe cu mure, cu mIc, cu sù-I
prIImeuscù, dupù cum I se cuveneu.
Mure Iu bucurIu obsLeuscù cund îI vùzurù cu soLIourù
cum nu se muI gùseu pe IuLu pùmunLuIuI, sI cu odoure cu
nu s-u muI pomenIL.
Cum ujunse, poruncI ¡ùL-¡rumos sI Iùcu un grujd
mùIesLrIL penLru Iupù; Iurù coIIvIu cu pusùreu o puse în
pùIImuruI despre grùdInù.
ApoI LuLù-sùu puse de se Iùcu pregùLIrIIe de nunLù. SI
dupù cuLevu zIIe se cununù ¡ùL-¡rumos cu Zunu CrùIusù,
înLInse musù mure penLru bun sI penLru rùu, sI LInurù
veseIIIIe LreI zIe sI LreI nopLI încIeIuLe.
Dupù cure LrùIrù în IerIcIre, IIIndcù ¡ùL-¡rumos nu muI
uveu ce poILI. SI or II LrùInd sI usLùzI, de n-or II murIL.
¡urù eu încùIecuI p-o seu eLc.
±6. Nomui co vitele se scoute súrúciu
din cusú
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un Lùrun sI-I cIemu Neugoe. AcesL Lùrun eru
om voInIc sI IurnIc. Nu-I pùsu IuI de nu sLIu cIne de ur II
IosL. VezI cù-sI cùLu de muncuIILu IuI, îsI pIùLeu dujdIu, se
uveu bIne cu LoLI dIn suL, sI cum Iùceu eI, ce dregeu eI, se
cIIvernIseu omuI cu sù-I ujungù ugonIseuIu munceI suIe
penLru muILù vreme.
¡I venI vremeu de însurùLoure, sI cu LoL cresLInuI, îsI Iùcu
sI eI runduI. Ce sù vezI d-Lu? O duLù cu nevusLu se sLrecurù
în cusu IuI sI sùrùcIu. Eu gùsIse un Lron vecII, urgIsIL înLr-
un coIL dIn bordeIuI NeuguIuI, Iu cure nImenI nu Iuu
umInLe, sI ucoIo, pe dunsuI, SùrùcIu îsI Iùcuse cuIcusuI. SLu
grecesLe pe Lron cuL e zIuIIcu sI nopLIcIcu de mure, sI dIn Ioc
sù se mIsLe, bu. PusùmILe LronuI eru goI, nu muI puneu ou-
menII înLr-însuI nImIc, uLuL eru de vecII sI de odorogIL.
BIeLuI Neugoe vùzu cù începe u du îndùrùL; IucrurIIe nu-I
muI mergeuu sLrunù cu muI nuInLe; se Iuù de gundurI,
IIIndcù eI se sLIu cù muncesLe sI muI sI decuL înuInLe, sI de
Iu o vreme încou, douù în LeI nu puLeu Iegu. Se speLIse bI-
eLuI om muncInd, sI sù suILe sI eI cevu, Le-usI! cuLusI de cuL!
IerILu sunLuI!
Bu punù înLr-uLuLu ujunsese, încuL sù-I împIngù pùcuLeIe
sù se gundeuscù cu sù-sI Iucù seumu sIngur, vezI cù drucuI
n-ure de Iucru, eI nu Iuce bIserIcI orI puLurI pe Iu rùspunLII.
Se zbùLeu, bIeLuI om, cu mInLeu sI cu LrupuI, sI purcù eru
un IùcuL, mergeu dIn pugubù în pugubù, de ujunsese în
supù de Iemn.
ToL suLuI îI Iuuse Iu ocII; îI vedeu Iucrund cund Iu uIde
neIcu BurcIIù, cund Iu uIesII orI Iu IrunLusII suLuIuI, cund Iu
LuIcu popu. ToLduunu gùseu eI de Iucru; Iu LoLI munceu sI Iu
LoLI sporeu IucruI IuI.
Cund însù munceu sI penLru dunsuI, muncu nu-I du în
spor. De veneu upu mure, urùLurIIe IuI Ie înecu. Ducu vrun
prùpùd de Iu nIscuIvu IIgIIoune, orI de Iu cIorI cùdeu pesLe
semùnùLurIIe megIusIIor, uIe IuI eru sLInse cu desùvursIre;
de bùLeu pIuLru IoIdeIe, upoI pe uIe IuI Ie umesLecu cu
pùmunLuI, de nu se muI uIegeu nIcI pruIuI de dunseIe; bu
uneorI porumbuI se LùcIunu, bu IùcusLe, bu poLop, bu LouLe
reIeIe numuI pe cupuI IuI cùdeu.
SùLenII, megIusII IuI, puserù munu cu LoLII de muI muILe
orI sù-I deu cuLe vrun ujuLor, sù-I Iucù cuLe vro cIucù, dur
LouLe în deserL, cù nu-I Ieseu înde bIne nImIc, în ceIe dIn
urmù sI vecInII sI LoL suLuI îI pùrùsIrù. ToLI cu LoLuI zIceu cù
usu I-u IosL orundu sI credeuu cù LrebuIe sù II cùzuL usupru
cupuIuI IuI vrun bIesLem de Iu Dumnezeu.
Ajunsese omuI sù-sI uruscù zIIeIe. SI usu suIIeLuI umùruL,
sezund înLr-o dumInecù cu IuIeuuu în gurù sI gundIndu-se
cum sù-sI curme vIuLu, cu unuI ce I se uruse cu sùrùcIu, IuLù
cù vIne soLIu IuI sI îI spuse cù pesLe puLIn ure sù IIe LuLù.
EI, rIdIcundu-sI ocIII Iu soLIu IuI, I se pùru cù vede o
sIuLenIe de IIInLù sLund grecesLe pre LronuI ceI vecII sI
neînLrebuInLuL. Se Irecù Iu ocII, se muI uILù o duLù, sI ce sù
vuzù? O sIrIjILù de IIgIIouIe, muI uruLù decuL cIumu, cu bur-
bu udusù de pùreu cù sLù sù o upuce de nus, cu ocIII numuI
scovurIIIIe, pùruI îI sLu în cup de purcù ur II IosL pus cu
Iurcu, muInIIe eI rùscIILoure gouIe, cocosuLù sI cucuIuLù, de
seumùn pe Iume nu muI uveu.
Cund vùzu eI o usu nemeLenIe spurcuLù sLund cu o cobe
reu în cusu IuI sI pe LronuI IuI, un surpe rece îI Lrecu prIn
sun. EI însù îsI LInu IIreu, sI merse drepL Iu eu, înLrebund-o:
- CIne esLI Lu, sI ce cuuLI uIcI?
- Eu sunL SùrùcIu, rùspunse eu, sI um venIL nepoILILù.
- ¡esI uIurù dIn cusu meu!
- O! o! sLùI cù preu Le prIpesLI, voInIcuIe, îI rùspunse
SùrùcIu runjInd Iu dunsuI cu buLjocurù. Cu sù scoLI sùrùcIu
dIn cusù, LrebuIe sù uI ce pune în IocuI eI.
SI, runjInd încù o duLù, îI urùLù nIsLe coILI, de cure s-ur II
sperIuL sI drucuI.
BIeLuI om Lùcu sI îngIILI gùIuscu. CugeLuI cù ure sù IIe
LuLù, vorbu cù LrebuIe sù uIbù ce pune în IocuI SùrùcIeI, îI
muLù gunduI.
EI voIu sù goneuscù SùrùcIu dIn cusu IuI, cùcI nu puLeu
mIsLuI înIrunLureu ce I-o Iùcuse eu, sI upoI nu se înduru sù-
sI Iuse odrusIu pe muInIIe ceIe bIesLemuLe uIe SùrùcIeI.
DIn nou se puse pe muncù, muncù jIdoveuscù, se zvurIeu
omuI sI în dreupLu sI în sLungu, noupLeu o Iùceu zI, du sI dIn
muInI sI dIn pIcIoure, cum se zIce, sI IoIos nIcI cuL negru
subL ungIIe. NevoIIe îI nùpùdeu dIn LouLe pùrLIIe sI eI nu
muI sLIu ce sù Iucù. De cuLe orI InLru în cusù, de uLuLeu orI sI
sIrIjILu de SùrùcIe îI runjeu în bùLuIe de joc.
¡nLr-unu dIn zIIe, IuLù cù sI nevesLeI îI ubùLuse sù Iucù sI
nùscu un doIoIun de copII, sùnùLos sI voInIc cu LuLù-sùu.
Acum ce sù Iucù eI? PuruIe n-uveu, de mourù nIcIcuL sù
orbeuscù un sourece, cevu LouIe, orI vrun dIcIIs în cusu IuI,
LuIù! NImIc, durù nImIc n-uveu de ce prInde ocIIuI Iu eI.
Cum s-o scouLù Iu cùpùLuI? Ar II voIL sI eI, de! sù-sI boLeze
copIIuI cu vrun nus muI de Doumne ujuLù, sù Iucù sI eI o cu-
meLrIe. Durù cu ce? SLu bIeLuI om cu muInIIe încrucIsuLe, se
uILu în cer sI în pùmunL sI nu sLIu Iu cIne sù cusLe guru. SI de
IeIuI IuI IIInd om cInsLIL, nu voIu sù umùgeuscù pe nImenI
cu mIncIunu. EI sLIu unu sI bunù: cund o zIce du, sù IIe du;
cund o zIce nu, upoI nu.
EI cunosLeu de muIL pe un cIobun cIIubur. Durù nu eru
în suL. Cund, IuLù cù se pomenesLe cù-I cIeumù cInevu sù-I
cInsLeuscù. AcoIo ce sù-I vuzù ocIII? PrIeLenuI IuI suIu oIIe
în munLe. Pùrereu IuI de bIne nu se pouLe spune. ¡I rugù sù
se cumeLreuscù sI cIobunuI prImI cu bucurIe sù-I boLeze
pruncuI. PurLeu IuI sù LrùIuscù bIne! Se puserù LouLe Iu cuIe
cum e bIne.
¡u boLez cIobunuI dùruI IInuIuI sùu o ouIe IùLùLoure.
ALuLu îI LrebuI. Cund Iu sù pIece, mocunuI zIse:
- CumeLre, LoL n-uI Lu unde LIne oILu, Iusù-o în Lurmù Iu
mIne, sI mI LI-oI îngrIjI-o cu sI pe uIe meIe.
- BIne, cumeLre, rùspunse Neugoe, sù IIe precum zIcI Lu.
EI eru bun bucuros cù-I Iu beIeuuu dIn bùLùLurù, deourece
n-uveu eI ce sù mùnunce, dur încùmILe sù muI deu sI oII.
MocunuI se duse cu oIIe. OmuI se puse Iurù pe muncù,
durù muncu IuI d-ubIu uduceu cu ce brumu sù-sI LIe zIIeIe.
Cum um zIce munceu în sec.
Dupù cuLùvu vreme se pomenesLe cu un urguL de Iu sLunu
mocunuIuI.
- NeIcù, m-u LrImes sLùpunu-meu cu Iunu usLu Iu dum-
neuLu.
- E, sI ce sù Iuc eu cu dunsu?
- ApoI, sù vezI d-Lu, sLùpunu-meu u pus de sI-u Luns
oILeIe sI u Luns sI ouIu IInuIuI sùu. AceusLu esLe Iunu eI sI u
LrImIs-o cuI se cuvIne.
- ¡ourLe muILumIm de bunùLuLe. Sù spuI cumùLruIuI
muILù sùnùLuLe sI sù uuzIm de bIne.
SI, Iuund Iunu dIn munu urguLuIuI, InLrù în cusù, merse
drepL cùLre SùrùcIe sI, cu gruI LunLos, îI zIse:
- Dù-Le SùrùcIe, Iu o purLe, cù um sù puI Iunu usLu ucoIo.
SùrùcIu nu se înduru, neIcuIILù, sù Iusù dIn cuIcusuI ce sI-
I Iùcuse ucoIo.
RunjI eu sI de usLù duLù, durù îI deLe runjILuI prIn pIeIe,
cùcI voInIcuI unde uduse oduLù Iunu sI buI! o IovI dupù
ceuIù de eru sù-sI musLe IImbu sI o rùsLurnù jos de pe Lron.
SùrùcIu rùmuse IocuIuI unde cùzuse cu vuI de eu.
OuIu IInuIuI IùLuse un mIeI; ucesLu, dupù ce se muI mùrI,
îI mILuI sI pe dunsuI cu pe mIeII ceIIuILI sI îI LrImIse mILeIe
ucusù.
TùrunuI, sI muI curujos, InLrù în cusù, sI merse IurùsI
drepL Iu SùrùcIe:
- Dù-Le, runjIL-o, muI Iu o purLe, cù um sù puI mILeIe usLeu
ucoIeu.
SI IIIndcù SùrùcIu LoL cum înLurzIu, o IovI o duLù cu mILeIe
de-I merse IuIgII, sI o deLe pesLe cup, muI cùLre usù.
Pe Loumnù se pomenesLe cu un uIL urguL cù-I uduce un
burduseI de brunzù.
- BucIuI de Iu sLunù, zIse eI, u udunuL IupLeIe de Iu ouIu
IInuIuI, I-u IùcuL brunzù sI I-um udus ucusù.
- Spune cumùLruIuI, rùspunse Neugoe, cù IInuI d-suIe îI
sùruLù muInIIe sI sù ne vedem sùnùLosI.
ApoI se înLourse repede în cusù sI îndrepLundu-se cùLre
SùrùcIe, îI zIse:
- Dù-Le, SùrùcIe, Iu o purLe, cù um sù puI burduIuI ùsLu în
IocuI Lùu.
- Du unde sù muI mù duu? rùspunse SùrùcIu.
- ¡esI uIurù, ducù n-uI Ioc, sI Le du în oLeIeI pusLeI vrunuI
vunùLor cù ucoIo LI-e IocuI.
- Bu uIu-u vorbù! muI pune-LI poILu în cuI.
SI IovInd-o cu burduIuI în cup, o Iùcu moLoLoI dupù usù.
BIeLuI Neugoe Iu nevoIL sù peLreucù încù o Iurnù înLreugù
cu SùrùcIu pe vuLrù.
¡n vuru vIILoure, mIeIuI de Iu ouIu IInuIuI se Iùcuse mure.
Acum îI uduse douù Iune.
TùrunuI InLrù cu umundouù în munù sI buInInd sI
rùzbuInInd pe SùrùcIe, o poILI sù Iusù uIurù cu nepusù în
musù. SùrùcIu, ducù vùzuI zoruI, deLe dosuI pe usù uIurù, sI
sù Le LII, purIeo, îI sIuruIu cùIcuIeIe IugInd, punù ce se duse
sù-sI cIoceuscù ouùIe în oLeIeIe pusLIIor vunùLorIIor.
SI d-uLuncI u rùmus de vunùLorII sunL sùrucI; IIIndcù-sI
pIerd vremeu prIn coILII de pIuLrù, prIn mùrùcInI, umbIund
LouLù zIuu punù sù împusLe sI eI cuLe vro bubuscù de nu sLIu
cure pùsùrIcù.
Neugoe începu u buLe în pInLenI de bucurIe, cù se
coLorosIse de sùrùcIe. Acum pe ce puneu munu, puneu sI
Dumnezeu mIIu. TouLe îI mergeuu înde bIne. ¡ncepu sI eI u
Iegu guru punzeI. Muncu IuI se vedeu cum mergeu înuInLe sI
uveu purLe de eu. Ce sù muI spunem muILe? ¡n scurLù
vreme ujunse IrunLus uI suLuIuI, dupù IùrnIcIu IuI, cu
vILIsoure, cu pIuguIeL sI cu LouLe dIcIIsurIIe unuI om cu
purLe IùsuLù de Iu Dumnezeu.
VezI cù numuI cu vILeIe se scouLe sùrùcIu dIn cusù uIurù.
±¬. Pusúreu múiustrú
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL evIuvIos sI bun. EI uveu LreI Ie-
cIorI. Pe Iungù muILe bunùLùLI ce Iùcuse oumenIIor dIn
împùrùLIu IuI, u rIdIcuL sI o monusLIre de cure sù se ducù
pomInu. A împodobIL-o cu uur, cu pIeLre nesLemuLe sI cu
LoL ceeu ce mesLerII dIn uceu Lurù uu socoLIL muI scump sI
muI Irumos. O muILIme de sLuIpI de murmurù sI poIeILI
eruu prIn bIserIcù sI pe dInuInLeu eI. ZugrùveIeIe ceIe muI
preLIouse, poIIcundre de urgInL suIIuLe cu uur, cundeIe de
urgInLuI ceI muI bun sI murI cuL donILu, cùrLIIe ceIe muI
uIese eruu zesLreu monusLIrII uceIeIu. Cu cuL se bucuru
împùruLuI de IrumuseLeu eI, cu uLuL se înLrIsLu cù nu puLeu
sù o sùvurseuscù pe depIIn, cùcI LurnuI se surpu.
"Cum se pouLe, zIse împùruLuI, sù nu poL sIursI usLù sunLù
bIserIcù? ¡uLù um cIeILuIL LouLù sLureu, sI eu nu esLe încù
LurnosILù."
SI deLe sIurù în Lurù cu orIce mesLer se vu gùsI cure sù
pouLù sù-I rIdIce LurnuI, sù sLIe cù vu dobundI de Iu dunsuI
murI dururI sI boIerIe. Pe Iungù ucesLeu, poruncù deLe cu în
LouLe bIserIcIIe sù se Iucù rugùcIunI sI prIvegIerI, cu sù se
îndure mIIosLIvuI Dumnezeu u-I LrImeLe un mesLer bun.
¡urù u LreIu noupLe vIsù împùruLuI cù ducu vu uduce
cInevu pusùreu mùIusLrù de pe LùrumuI ceIùIuIL sI sù-I useze
cuIbuI în Lurn, se vu puLeu Iuce monusLIreu desùvursIL.
Spuse IIIIor ucesL vIs, Iurù eI se înLreceuu cure de cure sù
pIece muI-nuInLe, sI sù se încIIne cu sIujbu Iu LuLù-sùu
împùruLuI. ALuncI împùruLuI Ie zIse:
- Eu vùz, IeLII meI, cù LoLI uveLI dorInLù de u vù Iuce duL-
orIu cùLre Dumnezeu; însù nu vù puLeLI duce LoLI deoduLù.
Acum sù se ducù IIuI meu ceI muI mure; sI ducu nu vu puLeu
eI sù IzbuLeuscù, sù se ducù uILuI, sI LoL usu pe rund, punù
cund Dumnezeu îsI vu urùLu mIIu IuI cùLre noI.
CopIII Lùcurù sI se supuserù; Iurù IecIoruI ceI mure uI
împùruLuIuI se gùLI de drum. Merse ce merse sI ducu Lrecu
de IoLureIe LuLùIuI sùu, sLeLe sù conùceuscù înLr-o
dumbruvù Irumousù. Dupù ce Iùcu IocuI, sLu ucoIo punù sù
se gùLeuscù muncureu, cund vùzu deoduLù înuInLeu IuI un
vuIpoI cure îI rugù sù-sI Iege oguruI, sù-I deu sI IuI un codru
de puIne, un puIur de vIn sI sù-I Iuse sù se încùIzeuscù sI eI
Iu ùI Ioc. ¡IuI împùruLuIuI, în Ioc sù uscuILe rugùcIuneu,
deLe drumuI oguruIuI, cure se Iuù dupù dunsuI. ALuncI
vuIpoIuI Iùcu un semn usupru IuI sI îI scIImbù în sLunù de
pIuLrù.
Vùzund împùruLuI cù IIuI sùu ceI mure nu se muI înLource
uscuILù rugùcIuneu IIuIuI ceIuI mIjIocIu, sI îI deLe voIe sù
meurgù sI dunsuI. AcesLu, dupù ce se gùLI sI îsI Iuù merInde
de drum, pornI sI dunsuI. ¡u IocuI unde se împIeLrIse IruLe-
sùu, pùLI cu dunsuI; IIIndcù nu voI sù deu uscuILure
rugùcIunIIor ce-I udusese vuIpoIuI, cI voIu sù-I prInzù cu sù-
I Iu pIeIeu.
¡mpùruLuI se puse pe gundurI vùzund cù dupù uLuLu mure
de LImp nu se muI înLourse IIII sùI nIcI cu pusùreu mùIusLrù,
nIcI Iùrù dunsu, cund IIuI ceI muI mIc îI zIse:
- TuLù, IuLù esLe ucum desLuI LImp de cund IruLII meI ceI
murI uu pIecuL sù uducù pusùreu mùIusLrù sI nu s-uu muI
înLors nIcI cu Ispruvù, nIcI Iùrù Ispruvù.
Sù-mI duI bunI de cIeILuIuIù
SI IuIne de prImeneuIù,
cu sù-mI cerc sI eu norocuI. SI de voI IzbuLI, Le veI bu-
curu, LuLù, cù LI se împIInesLe dorInLu, Iurù de nu, eu nu voI
suIerI nIcI o umIIInLù.
- ¡ruLII LùI ceI murI, zIse împùruLuI, dupù cum se vede, n-
uu puLuL sù Iucù nImIc spre u uduce uceu pusùre mùIusLrù,
bu pouLe sù-sI II rùpus cupeLeIe, deourece sunL dusI de uLuLu
LImp sI nu se muI înLource nIcI unuI. Eu sunL bùLrun de ucI
înuInLe; ducu veI IIpsI sI Lu, cIne sù-mI deu ujuLor Iu
greuLùLIIe împùrùLIeI, sI ducu voI murI, cIne sù se suIe pe
scuunuI meu, ducu nu Lu, IIuI meu? RùmuI ucI, druguI LuLeI,
nu Le muI duce.
- DomnIu Lu, LuLù, sLII preu bIne cù n-um IesIL dIn porun-
cIIe împùrùLIeI LuIe nIcI cuL negru sub ungIIe; sI ducu ucum
cuLez u sLùruI în rugùcIuneu meu, esLe numuI cù voIesc,
duc-us puLeu, sù împIInesc o dorInLù cure nu dù odIInù suI-
IeLuIuI mùrIeI LuIe, dorInLù pe cure Le sIIesLI de muILI unI sI
cu murI cIeILuIeII sù o împIInesLI.
Dupù muILe rugùcIunI sI sLùruInLù, împùruLuI se
îndupIecù sI-I deLe voIe. ¡sI uIese cuIuI ce-I pIùcu dIn gruj-
duI împùrùLesc, un ogur sù-I uIbù de Lovurùs, îsI Iuù mer-
Inde de ujuns sI pIecù.
Dupù Lrecere de ourecure LImp, sosIrù umundoI IIII ceI
muI murI uI împùruLuIuI, uducund cu sIne-Ie pusùreu
mùIusLrù sI o roubù pe cure o Iùcurù gùInùreusù. TouLù
Iumeu se mIru de IrumuseLeu uceIeI pusùrI, cure eru cu mII
de mII de vopseII, peneIe eI sLrùIuceuu cu ogIIndu Iu soure;
Iur LurnuI bIserIcII nu se muI surpù; pusùreu se usezù în uceI
Lurn cu cuIbuI eI. Un Iucru se bùgù de seumù; pusùreu se
pùreu u II muLù, cùcI nu du nIcI un vIers, sI LoLI cuLI o vedeu
o cùIneu cum de o usu pusùre Irumousù sI mundrù sù nu
uIbù vIers, penLru cure sI împùruLuI, cu LouLù bucurIu ce
uveu penLru bIserIcù sI LurnuI eI, se muIneu cù pusùreu nu-I
cunLu.
¡ocuILorII începuserù u uILu de IIuI împùruLuIuI ceI mIc:
uLuLu de muILù bucurIe uveuu eI cù II se udusese pusùreu
mùIusLrù, ceeu ce oprIse LurnuI de u se surpu, sI usLIeI
bIserIcu se puLuse Iuce cu desùvursIre; numuI împùruLuI se
muIneu în suIIeLuI sùu cù nu esLe IuLù sI IIuI sùu ceI mIc
cure sù se împùrLùseuscù de bucurIu poporuIuI sùu; cund
înLr-unu dIn zIIe venI gùInùreusu sI-I zIse:
- MùrILe împùruLe, sù-LI IIe IuLu IumInuLù, LouLù ceLuLeu se
mInuneuzù de vIersuI pusùrII mùIesLre; un cIobun, cum u
InLruL uzI de dImIneuLù în bIserIcù, pusùreu u începuL sù
cunLe de sù se spurgù, sI esLe usu de veseIù, încuL pure cù nu
o încupe IocuI. AsLu esLe u douu ourù de cund, cum InLrù
uceI cIobun în bIserIcù, pusùreu nu muI conLenesLe de u
cunLu; cum Iese eI, eu Luce.
- Sù se uducù uceI cIobun înuInLeu meu cIIur ucum.
- MùrIu Lu, dupù cum se vede, cIobunuI esLe sLrùIn, cùcI
nImenI nu-I cunousLe. ¡III mùrIeI LuIe, precum mI s-u spus,
ur II pus puznIcI sù-I prInzù.
- TucI! zIse împùruLuI, nu vorbI de IIII meI, cùcI nu LI se
cuvIne LIe sù Le uLIngI de eI.
¡mpùruLuI puse sI eI cuLIvu sIujbusI sù pundeuscù pe sub
uscuns sI, cum vu vedeu pe cIobunuI cure, cund vu InLru în
bIserIcù, pusùreu vu cunLu, sù punù munu pe dunsuI sI sù-I
uducù înuInLeu IuI.
Nu s-u muILumIL pe uLuL, cI sI însusI s-u dus Iu bIserIcù în
sùrbùLoureu ceu muI upropIuLù cu sù uuzù cu urecIIIe suIe
cunLecuI ceI mInunuL uI pusùreI, sI sù vuzù cu ocIII sùI pe
uceI pùsLor Lunùr; sI, de n-ur II IosL de IuLù, s-ur II înLumpIuL
o IupLù cruncenù înLre sIujILorII sùI sI oumenII pusI de IIII
IuI, curII voIuu cu dInudInsuI sù punù munu pe cIobun.
ALuncI poruncI împùruLuI sù uducù pe uceI pùsLor cu
omenIe Iu puIuLuI sùu, penLru cù nu sLIu ce sImLI împùruLuI
în InImù cund îI vùzu usu de Lunùr, bIund, smerIL sI cu boIuI
de voInIc.
Dupù ce IesI de Iu bIserIcù, împùruLuI se duse drepL Iu
puIuL, penLru cù InImu îI zIceu cù LrebuIe sù IIe cevu de
cIobunuI uceIu. Cum îI vùzu împùruLuI, îI zIse:
- ¡u spune-mI, IIùcùuIe, dIn ce purLe de Ioc esLI? AI
pùrInLI, sI cum s-u înLumpIuL de uI venIL p-ucI?
- ¡sLorIu meu, IumInuLe împùruLe, esLe Iungù. PùrInLI um,
usemeneu sI IruLI. Cu sù-LI povesLesc cum um venIL p-uIcI sI
dIn ce purLe de Ioc sunL, îmI LrebuIe muI muIL LImp. Durù
ducu voInLu mùrIeI LuIe esLe sù sLII, sunL guLu u mù supune.
CIIur muIne punù în zIuù voI venI Iu mùrIu Lu penLru
uceusLu. Acum esLe LurzIu.
- BIne, voInIce; muIne în revùrsuL de zIorI Le usLepL.
A douu zI dIs-de-dImIneuLù, cIobunuI venI sI usLepLù
poruncu împùruLuIuI; Iurù împùruLuI, cum uuzI cù u venIL
pùsLoruI cu prIcInu, îI cIemù înuInLeu IuI.
- ¡u spune-mI, IIùcùuIe, ce esLe cuuzu de cunLù pusùreu
mùIusLrù, cum puI Lu pIcIoruI în bIserIcù, sI Luce, ducu IesI?
- Cu sù sLII uceusLu sI uILeIe, IumInuLe împùruLe, Iusù-mù
sù-LI povesLesc LouLù IsLorIu meu.
- ¡ucù Le uscuIL, povesLesLe-mI LoL ce veI voI.
ALuncI cIobunuI începu:
- Am LuLù sI IruLI. Am pIecuL dIn cusu pùrInLeuscù cu sù
Iuc o IupLù cure sù veseIeuscù pe LuLu, cùcI eI eru LrIsL cù nu
puLeu sù-sI împIIneuscù dorInLu. Dupù o cùIùLorIe de cuLevu
zIIe, um ujuns Iu o cumpIe Irumousù, de unde de descIIdeu
muI muILe drumurI. AcoIo um voIL sù conùcesc. MI-um
IùcuL un Iocsor bun, um scos merIndeIe ce uveum sI, cund
eru sù mù puI Iu musù, mù Lrezesc cu un vuIpoI Iungù mIne.
Nu sLIu nIcI de unde, nIcI pe unde venI, cù eu nu I-um
vùzuL. Pure cù IesI dIn pùmunL.
"¡ù bIne, mù rog, îmI zIse, sI Iusù-mù sù mù încùIzesc sI
eu Iu IocuI Lùu, cù uILe, Lremur de-mI cIùnLùnesc dInLII în
gurù. Dù-mI sI o bucuLù de puIne sI un puIur de vIn sù-mI
poLoIesc u Ioume sI seLe cure mù cIInuIesc. SI cu sù mùnunc
în IInIsLe sI sù mù poL încùIzI Iùrù IrIcù, Ieugù-LI oguruI."
"Preu bIne, îI zIseI, poILIm de Le încùIzesLe; IuLù merInde-
LeIe meIe, sI pIoscu meu, mùnuncù sI beu cuL veI poILI."
ApoI um IeguL oguruI sI um sezuL umundoI Iungù Ioc,
povesLInd. DIn unu dIn uILu, îI spuseI unde mù duc; bu încù
îI sI ruguI ducu sLIe cevu sù-mI spuIe cum sù Iuc, cum sù
dreg, sù-mI împIInesc sIujbu cu cure m-um însùrcInuL de
bunù-voIu meu.
"CuL penLru usLu, îmI zIse vuIpoIuI, III pe puce. MuIne de
dImIneuLù pIecùm umundoI, sI ducu nu Le-uI Iuce eu sù
IzbuLesLI, sù nu-mI muI zIcI pe nume."
Sezurùm Iu Ioc, ne ospùLurùm cu nIsLe prIeLenI; upoI
vuIpoIuI îsI Iuù noupLe bunù sI pIerI cu o nùIucù. Mù
cIudeum în mIne cum de sù nu-I vùz încoLro u upucuL, sI LoL
IrùmunLundu-mI mInLeu sù sLIu cum u venIL sI cum s-u dus
Iùrù sù bug de seumù, um udormIL.
Cund u venIL u douu zI în IupLuI zIIeI, m-u gùsIL
mInunundu-mù de nIsLe sLune de pIuLrù ce încIIpuIuu doI
oumenI, doI cuI sI doI ogurI. De cum îI vùzuI, ne gùLIrùm de
ducù.
VuIpoIuI, se deLe de LreI orI pesLe cup sI se Iùcu un voIn-
Ic, sLII coIeu, cum LI-e drug sù Le uILI Iu eI. Pe cuIe îmI spuse
cù IocuI unde um mus noupLeu LrecuLù eru mosIu IuI, cù esLe
însuruL, cù ure copII, cù eI eru bIesLemuL sù pourLe corpuI de
vuIpoI punù cund un om vu uveu mIIù de eI, îI vu prIImI sù
se încùIzeuscù cu dunsuI Iu un Ioc, îI vu du un codru de
puIne sI un puIur cu vIn; cù eu um IosL uceI om, cù ucum
esLe dezIeguL de bIesLem sI cù de uceeu vu merge cu mIne, sI
nu mù vu Iùsu sIngur punù ce nu voI ujunge Iu Izbundù.
¡mI pùru bIne de usLù înLumpIure, sI usu noI merserùm,
zI de vurù
punù-n seurù,
sI ujunserùm Iu o poIunù, unde muserùm pesLe noupLe.
TovurùsuI meu de cùIùLorIe îmI spuse cù u douu zI uvem sù
Lrecem pe IoLuruI unor zmeI, cù ucoIo credeu eI cù voI gùsI
ceeu ce cùuLum.
A douu zI um înuInLuL pe mosIu zmeIIor, duL LoL cum cu
Leumù, cund, pe Iu cIIndII, um ujuns Iu puIuLurIIe zmeIIor.
MundreLe ce um vùzuL ucoIo nu se pouLe povesLI. GrùdInu
cu IeI de IeI de IIorI sI de pomI; cuseIe învùIILe cu urgInL
cure sLrùIuceu Iu soure cu ogIIndu, pùreLII eru împodobILI cu
cIIpurI sI IIorI sùpuLe, Iurù cIubuceIe eruu poIeILe; IunLunI
cure uruncuu upù în sus. Avurùm purLe cù zmeII nu eruu
ucusù cund um ujuns ucoIo. ¡urùm înLumpInuLI în pruguI
porLII de o IuLù Irumousù, Irumousù, de pure cù eru IùcuLù
dIn zuIùr, cure ne zIse sù nu cùIcùm în curLe, în IIpsu
zmeIIor, cù nu e bIne de noI; upoI Iùcrùmù de bucurIe cù u
muI vùzuL oumenI de pe LùrumuI de unde u IuruL-o zmeII.
¡nLrebund-o despre IucruI ce cùuLum, ne-u spus cù se uIIù
Iu uILI zmeI, rude uIe zmeIIor pe mosIu cùroru erum.
"DuceLI-vù, ne zIse eu, cù cu ujuLoruI IuI Dumnezeu,
nùdùjduIesc sù IzbundILI, sI înLorcundu-vù, IuuLI-mù sI pe
mIne."
Dupù ce ne învùLù cum sù Iucem sù InLrùm în curLeu
zmeIIor sI cum sù Iucrùm, mù jurù pe ce um muI scump pe
Iume, pe LuLu, cu sù nu o Ius Iu zmeI, cI sù o Iuu; Iurù noI ne-
um dus. Ce e drepL, sI mIe îmI pIùcu IuLu, de cum o vùzuI.
SI ujungund Iu IoLuruI ceIorIuILI zmeI, um sLuL de ne-um
odIInIL. ¡urù în revùrsuL de zIorI, um pornIL pe LùrumuI
zmeIIor, sI um ujuns cum uproupe de nùmIezI Iu puIuLurIIe
Ior, cure eruu sI muI Irumouse decuL uIe ceIor dInLuI. Cum
um descùIecuL, m-um dus Iu grujd, Iurù LovurùsuI meu s-u
înLors înupoI; IIIndcù usu ne învùLuse IuLu.
CuII eruu Iu IesIe. UnuI dIn eI u înLors cupuI sI s-u uILuL Iu
mIne. Eu I-um IrecuL Iu ocII, I-um Lrus de urecII, I-um
sumuLuL sI I-um pus IruuI în cup. ApoI încùIecund,
d-u-ncùIureIe um IuuL coIIvIu cu pusùreu mùIusLrù cure eru
în prIdvor.
- Tu uI IuuL pusùreu mùIusLrù? zIse împùruLuI; Lu esLI IIuI
meu pe cure LouLù Iumeu îI LIne de pIerduL?
- Asu, LuLù.
SI dupù ce sùruLù munu împùruLuIuI, îI rugù sù
porunceuscù u se uduce de IuLù gùInùreusu.
Ducu venI gùInùreusu, cIobunuI zIse:
- AsLu esLe IuLu de cure îLI spuseI.
- Cum se pouLe? rùspunse împùruLuI. Durù cum u ujuns
gùInùreusù?
- AsLu LI-o vu spune eu; cùcI eu nu sLIu. SI usu cum zIseI,
începu eI u povesLI, dupù ce înIùLuI coIIvIu sI o IuuI Iu
sùnùLousù cu bIdIvIuI IuuL de Iu zmeI, începurù sù nIncIeze
cuII ceIIuILI sI sù Iucù un zgomoL de LI se Iùceu pùruI
mùcIucù; Iurù eu îmI LIneum IIreu. Unde se Iuurù zmeII
dupù mIne, sI IugI, sI IugI, punù ce ujunseI Iu LovurùsuI cure
mù usLepLu Iu IoLur; sI ducu nu eru eI, puneuu zmeII munu
pe mIne sI cIne sLIe ce se uIegeu de cupuI meu. TovurùsuI
meu însù înLInse munu sI rùcnI o duLù Iu dunsII: sLuLI! ¡urù
eI pure cù Iurù de pIuLrù de cund Iumeu; nIcI un pus nu muI
Iùcurù înuInLe. Dupù ce mù Iuù în bruLe sI mù sùruLù, se
mIrù sI eI de IrumuseLeu pusùreI. ZmeII însù umbIu cu
soseIe, cu momeIe, sù-mI Iu pusùreu, IùgùduIndu-mI cuLe în
Iunù sI în soure; ducu vùzurù cù nu mù pouLe îndupIecu, mù
rugu cu burIm cuIuI sù II-I duu; în sIursIL, vùzuI eu cù nu e
bIne sù-I Ius LocmuI de LoL muInILI, Ie-um duL cuIuI, sI eu
um pIecuL cu LovurùsuI meu sI cu pusùreu; Iurù zmeIIor II se
scurgeuu ocIII dupù dunsu.
Ajungund Iu puIuLurIIe ceIorIuILI zmeI, IuLu ne usLepLu în
pourLù; pIesnI de LreI orI cu un bIcI sI LoL puIuLuI se Iùcu un
mùr, pe cure eu îI Iuù; Iurù eu o înIùLuI de mIjIoc sI pe IcI LI-
e drumuI.
AoIeu! durù zmeII cund sImLIrù! unde veneuu cu o IuIcù
în cer sI cu unu în pùmunL, sI unde rùcneuu de-LI îngIeLu
sungeIe în vIne. Eu îmI IùcuI curugI, deLeI pInLenI cuIuIuI sI
împreunù cu LovurùsuI meu Iugeum cu vunLuI; zmeII însù
veneuu cu gunduI. Ducu vùzu LovurùsuI meu usu sI cù nu
esLe cIIp u scùpu cu IuLù curuLù, se oprI în Ioc, umenInLù
usupru Ior sI se Iùcurù sLune de pIuLrù. ¡urù noI ne
urmurùm cùIùLorIu venInd punù IurùsI în cumpIu de unde
pIecusem, udIcù pe mosIu vuIpoIuIuI. Dupù ce ne-um odII-
nIL sI um duL muILumILù DomnuIuI cù um LermInuL cu bIne
usLù Lreubù, I-um înLrebuL ce însemnu uceIe sLune de pIuLrù.
ALuncI eI îmI zIse:
"De veI sLI, Le veI cùI; de nu veI sLI, IurùsI Le veI cùI."
"Spune-mI, Le rog", îI zIseI.
"AcesLIu sunL IruLII LùI, îmI rùspunse. EI, în Ioc sù Iucù cu
LIne, sù prIImeuscù cu drugosLe rugùcIuneu meu, usmuLurù
ogurII dupù mIne, ceeu ce îmI preIungI scurbosuI bIesLem
de u purLu IesuI vuIpoIuIuI; Iurù eu îI împIeLrII".
"PenLru drugosLeu meu, rogu-Le, îI zIseI eu, sI penLru prI-
eLenIu ce um IeguL, Iù-I Iurù oumenI cum uu IosL."
"MuIL mI-e drugù prIeLenIu Lu, rùspunse eI, sI de uceeu IIe
dupù voIu Lu; durù o sù Le cùIesLI."
SI înLr-un mInuL nu sLIu ce Iùcu dIn munù, cù deoduLù
pIeLreIe uceIe se scuLururù sI IruLII meI rùmuserù în mIrure
vùzundu-se IuLù cu noI.
Ne Iuurùm zIuu bunù de Iu LovurùsuI meu sI pIecurùm sù
ne înLourcem ucusù.
PusùmILe, IruLII meI îmI coceu LurLu.
"¡ruLe, îmI zIserù eI, dupù ce cùIùLorIrùm cuLvu, um obos-
IL de uLuLu drum; cùIduru esLe mure; uIde IcI Iu un eIesLeu
pe cure îI sLIm noI, sù bem cuLe nILIcù upù, sù ne rùcorIm."
Am uscuILuL sI um mers. Bùu ceI mure, bùu sI ceI mIjIo-
cIu; Iurù cund eru sù beuu sI eu, cum erum pus pe bruncI pe
murgIneu eIesLeuIuI cu sù ujung cu guru Iu upù, cum
Iùcuserù sI eI, mù LrezII cu o usLurIme grozuvù Iu umundouù
pIcIoureIe; cund sù mù înLorc sù vùz ce esLe prIcInu, nu mù
muI puLuI scuIu în pIcIoure; mI Ie LùIuserù IruLII meI, sI-sI
cùLuu de drum, Iùrù u muI uscuILu Iu rugùcIunIIe sI vuIeLeIe
meIe.
TreI zIIe sI LreI nopLI um mus ucoIo prInprejuruI
eIesLeuIuI. CuIuI eu, bIeL, cund vedeu cù vIne cuLe un buIuur
Iu mIne, mù Iuu cu dInLII de pe Iu spuLe, de IuIne, sI Iugeu
încoLro vedeu cu ocIII, sI uzvurIeu dIn pIcIoure de nu se
puLeu upropIu de noI nIcI o IIurù sùIbuLIcù.
¡n sIursIL u puLru zI um duL pesLe un orb cure orbùcùIu sI
eI pe dIbuILe.
"CIne esLe ucoIo?" înLrebuI eu.
"Un bIeL nepuLIncIos", rùspunse eI.
SI dupù ce îmI spuse cum IruLII I-u scos ocIII, dIn pIzmù,
I-um povesLIL sI eu cum mI-u LùIuL IruLII pIcIoureIe. ALuncI
eI îmI zIse:
"SLII ce? AIde sù ne prIndem IruLI de cruce. Eu um pI-
cIoure, Lu uI ocII; sù Le porL în spInure. Eu sù umbIu penLru
LIne; Lu sù vezI penLru mIne. Eu sLIu cù p-ucI prIn
vecInùLuLe esLe o scorpIe mure. Cu sungeIe eI se pouLe vIn-
decu orIce bouIù ur II".
M-um învoIL cu dunsuI Iu uceusLu sI um mers punù um
duL de IocuInLu scorpIeI. Eu nu eru ucusù. OrbuI mù usezù
dupù use sI îmI zIse cu sù duu cu subIu sù o LuI, cum vu In-
Lru; Iurù eI se uscunse dupù sobù. Nu usLepLurùm muIL sI
IuLù scorpIu veneu supùruLù, IIIndcù sImLIse cù-I cùIcuse
cInevu cusu. Cum o vùzuI, InImu se Iùcuse cuL un purIce în
mIne, Iurù cund InLrù pe usù, usLepLuI punù sù-mI vIe bIne,
sI unde dedeI o duLù cu seLe, încuL dInLr-o IovILurù îI LùIuI
cuLeLreIe cupeLeIe.
Mù unseI numuIdecuL cu sungeIe eI cuId, sI cum uLInseI
pIcIoureIe Iu Ioc, se IIpIrù de purcù Iusese ucoIo de cund
Iumeu. UnseI sI pe orb, sI îI venI vederIIe cu muI-nuInLe.
Dupù ce muILumIrùm IuI Dumnezeu, pIecurùm IIecure Iu
uIe nousLre.
N-um voIL sù vIu d-u drepLuI ucusù, cI um socoLIL muI
bIne sù mù bug cIobun sI sù Ius cu Dumnezeu sù uducù
IucrurIIe usu încuL sù se dovedeuscù vInovuLuI. Nu m-um
înseIuL în credInLu meu, cù IuLù puLereu IuI mure esLe sI ju-
decuLu IuI dreupLù.
- Spune sI Lu, zIse împùruLuI gùInùreseI, cum de uI ujuns
gùInùreusù sI roubù?
- Dupù ce u LùIuL pIcIoureIe IruLeIuI ceIuI mIc, IIII ceI murI
uI împùrùLIeI LuIe mù Iuurù unuI pe mIne sI uILuI pusùreu
mùIusLrù. Eu pIungeum de mù Lopeum, cù mù despùrLeu de
IIuI ceI mIc uI mùrIeI LuIe, pe cure îmI eru drug sù-I prIvesc,
IIIndcù-I vùzusem cù e un puI de romunus. EI mù sIIIrù sù
mù Iubesc cu unuI dIn eI, îmI IùgùduI cù mù vu Iuu de soLIe
cum voI ujunge Iu curLeu împùrùLeuscù. Dupù ce m-um
împoLrIvIL Iu LouLe sIIuIrIIe ce umundoI voIuu sù-mI Iucù,
um prIImIL muI bIne sù IIu roubù sI gùInùreusù Iu curLeu
împùrùLIeI LuIe, decuL sù mù duc uIureu, IIIndcù sLIum cù
Dumnezeu nu vu Iùsu sù se prùpùdeuscù uceIu cure u
umbIuL cu drepLuLeu în sun, sI ucum, muILumesc IuI Dum-
nezeu cù mI-u urùLuL cum IupLu bunù nu moure nIcIoduLù.
- PoLI Lu sù-mI dovedesLI, înLrebù împùruLuI, cù Lu esLI
uceu IuLù sI nu uILu?
- AcesL mùr, zIse eu, pe cure îI scouse dIn sun, pouLe sù
încredInLeze pe orIsIcIne cù eu sunL. ¡III d-LuIe ceI muI murI
n-uu sLIuL de dunsuI, cù mI I-ur II IuuL, sI nu m-us muI II
înLuInIL cu dunsuI.
ALuncI, IesInd uIurù, pIesnI dInLr-o bIcIuscù de LreI orI
usupru mùruIuI sI unde se rIdIcù nIsLe puIuLurI, încuL în
LouLù împùrùLIu nu se gùseu uILeIe cu uceIeu.
¡mpùruLuI rùmuse sI eI în mIrure. SI voInd u sùrbùLorI
venIreu IIuIuI ceIuI mIc, ucesLu zIse:
- TuLù, înuInLe de u muILumI IuI Dumnezeu cù m-um
înLors sùnùLos, sù mergem cuLesILreI IruLII înuInLeu IuI Iu
judecuLù.
¡mpùruLuI n-uvu ce zIce. Se uduserù IruLII înuInLeu
împùruLuIuI, curII deLerù în genuncII sI cerurù IerLure de Iu
IruLeIe ceI muI mIc. EI Ie zIse:
- Ducu Dumnezeu vù vu IerLu, IerLuLI sù IILI sI de Iu mIne.
Neuvund încoLro, se duserù înuInLeu bIserIcII sI puserù
LreI uIeIe depùrLuLe deopoLrIvù unuI de uILuI. ¡nLrurù IIecure
cu pIcIoureIe în cuLe unuI, sI uruncurù cu prusLIu în sus cuLe
o pIuLrù; pIeLreIe IruLIIor ceIor murI se înLourserù sI IovIrù
pe IIecure în cup cu usu LùrIe, încuL rùmuserù morLI. PIuLru
însù u IIuIuI ceIuI mIc de împùruL cùzu dInuInLeu IuI.
¡umeu se udunse de se uILu Iu usLù judecuLù
dumnezeIuscù, Iur împùruLuI, dupù ce Iùcu nunLù sI-sI
însoLI copIIuI cu gùInùreusu, se coborî de pe Lron sI puse pe
IIuI sùu în Iocu-I, cure, ducu o II LrùInd, împùrùLesLe sI punù
uzI.
Erum sI eu IuLù Iu uceIe înLumpIùrI, pe cure Ie povesLesc
ucum ceIor ce mù uscuILù.
±S. Poveste túrúneuscú
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL. EI uveu LreI IecIorI. Cund Iu Iu
ceusuI morLII, îsI cIemù IecIorII sI Ie zIse:
- ¡eLII meI, sunL cu suIIeLuI Iu gurù, precum mù vedeLI;
un Iucru numuI vù ceI: în ceIe LreI nopLI dupù
înmormunLureu meu, sù-mI pùzILI mormunLuI, cuLe unuI
dIn voI.
Cum uuzI IùgùduIuIu dIn guru IecIorIIor sùI, cùscù guru
sI-sI deLe suIIeLuI.
GùLIre se Iùcu de îngropùcIune, mù rog, cu Iu mourLeu
unuI împùruL, sI cu mure uIuI sI juIe Iu pus Iu odIInu de
vecI.
¡ecIorI, curII sLIuu ce gIùsuIe LuLùI Ior cund îI IesI suIIeLuI,
se puse de puzù în noupLeu dInLuI IecIoruI ceI muI mure uI
împùruLuIuI.
PundI eI ce pundI, sI în puLereu nopLII, pe cund sI upeIe
dormeuu, se pomenI IIuI de împùruL cu un ourecIne cù vIne
sI vreu sù dezgroupe pe morL. NIcI cù e de gundIL u-I II IùsuL
IecIoruI de împùruL sù Iucù usu o neIegIuIre, Iùrù decuL se
Iuù cu dunsuI Iu IupLù. SI IupLe-se, sI IupLe-se, punù ce,
cund începu sù cunLe cocosII, uceI cInevu pIerI cu o nùIucù.
A douu noupLe, IecIoruI de împùruL ceI mIjIocIu pùLI cu sI
ceI mure.
Cund se înLuInIrù eI, se vorbIrù sù spuIe IruLeIuI Ior ceIuI
mIc, pùLunIu Ior sI sù-I îmbIe u prIImI cu unuI dIn eI, pe
cureIe îI vu uIege eI, sù-I însoLeuscù în noupLeu cund vu uveu
sù pùzeuscù dunsuI, de Leumù, cu sù nu se rùpuIe, cu unuI ce
eru muI Lunùr.
Durù IecIoruI ceI mIc uI împùruLuIuI nIcI nu voI sù uscuILe
de uneIe cu ucesLeu, cI zIse:
- Duce-mù-voI sIngur, cùcI LrebuIe sù II sLIuL LuLu ce zIce,
cund ne-u poruncIL sù pùzIm cuLe unuI sIngur.
SI usLIeI, cum venI seuru, se duse Iu IocuI de pundù. SI
deourece sLIu ce-I usLeupLù, eI îsI Iuù cu dunsuI urmeIe sI se
gùLI bIne de IupLù. Pe Iu mIezuI nopLII se pomenI sI eI cu
cInevu cù vIne. Vru eI sù înLrebuInLeze urmeIe; durù unde îI
dùdu ùIu pus; cùcI eI se urùLù cu o vedenIe IesInd cu dIn
pùmunL, sI se Iuurù Iu LrunLù. ¡upLu Iu cruncenù, cùcI duIuI
necuruL, duI necuruL eru ceI ce veneu sù dezgroupe pe
împùruL, îsI pusese LouLe puLerIIe cu sù dovedeuscù pe IIuI
ceI muI mIc uI împùruLuIuI. VezI cù duIuI sLIu cù de nu vu
puLeu nIcI în u LreIu seurù sù IzbuLeuscù, upoI LrebuIu sù-sI
muLe gunduI; nu muI puLeu udecù sù-I dezgroupe, nIcI Iu
umIn. ¡Ie însù cù sI bùIuLuI nu se Iùsù muI pe jos. SI cum
spuseI, se IupLurù pe cupeLe; durù IupLù nu gIumù. Curgeu
sudorIIe de pe IIuI împùruLuIuI sIrouIe, sI nu se du neLezuIuI
nIcIcuL. ¡upLu LInu, sI o IupLù de mourLe, punù despre
cunLùLorI. Cum se uuzI cocosuI, duIuI pIerI cu o nùIucù,
durù sI bùIuLuI cùzu jos de osLenIL. De muI LIneu IupLu,
numuI cuL uI uLuLu un Ioc, s-ur II muIuL, sI cIne sLIe ce se
înLumpIu. Cum cùzu IIuI de împùruL pe mormunLuI LùLune-
sùu, ucoIo sI udormI. ALuL eru de rupL de oboseuIù.
Cund se desLepLù, ce sù vedeLI d-vousLrù? SoureIe
rùsùrIse de muIL sI se urcuse cu de LreI suIILe. Ce sù Iucù eI?
Sù se înLourcù ucusù zIuu-n umIuzu mure, sù Lreucù prIn
orus usu înurmuL de sus punù jos, îI eru rusIne; sù rùmuIe
ucoIo, nu se puLeu.
Ce-I venI IuI în gund, cù numuI o Iuù ruru, ruru, cùLre o
pùdure ce eru p-ucoIo p-uproupe, cu sù-sI peLreucù zIuu cu
vunuLuI, sI muI cùLre seurù sù se înLourcù ucusù. SI usu,
mergund eI prIn pùdureu uceeu, îI upucù gundurIIe. EI
cugeLù, cu ce sù IIe prIcInu de Ie-u zIs LuLù-sùu sù-I pùzeuscù
mormunLuI în LreI serI d-u runduI.
SI mergund usu, Iùrù sù sLIe nIcI eI unde merge, sI cu
gundurIIe duse, se pomenI cù pIerde poLecu sI nu muI sLIe
unde merge. Dù în sus, dù în jos, drumuI nu-I muI gùseu.
MuI se înLourse în dreupLu, muI Iu sLungu, usI! în Ioc sù Iusù
Iu IumInù, eI sù rùLùceu sI muI muIL. DIbuInd prIn codru, sI
cerceLund sù deu pesLe poLecù, IesI Iu un IumInIs, sI ucoIo în
mIjIocuI IumInIsuIuI zùresLe un Ioc mure sI pe Ioc o
crùcùLILù, dIn cure Ieseu un IeI de gIus, durù Iùrù sù sLIe eI cu
ce sù IIe.
SLeLe IocuIuI, sI muI uscuILù. AuzI cu sI înLuI. Se muI uILù
o duLù, durù nu vùzu pe nImenI. Ce sù Iucù? Sù se ducù
ucoIo, nu-I du mesII, cù nu sLIu cu ce drùcovenIe o II uIu.
ALuncI înLInse sI eI urcuI, deLe drumuI sùgeLII sI Lrunc! IovI
drepL în cupucuI crùcùLILeI, sI îI deLe jos.
¡nLr-uceeusI cIIpeuIù, LouLù pùdureu începu u IùuI, de-LI
Iuu uuzuI, sI deoduLù se urùLù înuInLeu IuI supLe zmeI, îI
înconjourù, pune munu pe eI, sI sIùLuIesc cum sù-I
pedepseuscù, penLru ce sù deu eI drumuI AgeruIuI
pùmunLuIuI, pe cureIe eI I-u IosL încIIs în crùcùLILu uceeu.
UnuI zIceu sù-I LuIe. AILuI sù-I spunzure. AILuI sù-I
jupouIe de vIu. AILII în IeI de IeI de cIIpurI sù-I cIInuIuscù
punù I-o omorî. ¡urù ceI muI bùLrun dInLre dunsII zIse sù-I
Iuse cu vIuLù, cùcI cIne sLIe Iu ce Ie-o II sI eI bun, pouLe cù vu
IzbuLI eI sù Iure pe IuLu unuI împùruL dupù cure umbIuu eI
sù o rùpeuscù, sI nu puLeuu.
¡uLu uceusLu se uIIu încIIsù de LuLù-sùu înLr-o cusù, uIe
cùrII usI eruu încIIse. TuL-sùu o duLù pe un o Iùsu descuIuLù,
sI uLuncI, Iu o usù sLu de puzù un cocos, sI Iu ceuIuILù eru un
cIopoLeI; sI nu puLeu nImenI sù se upropIe, cùcI cum puneu
cInevu pIcIoruI pe prug, orI cIopoLeIuI se Lrùgeu, orI cocosuI
cunLu.
¡IuI de împùruL se IùgùduI cù vu cercu sI eI. SI usu îI
Iùsuserù zmeII vIu. EI se duse bInIsor, sI punù u nu pune pI-
cIoruI pe prug, înLInse munu Iùrù sù-I sImLù nIcI mùIesLreIe,
upucù cocosuI de guL sI I-I rùsucI, de nu muI zIse nIcI pIs!
upoI descIIse usu înceLIsor, Lrecu Iu ceuIuILù usù, Iurù
cIopoLeIuI sI se înLourse de spuse zmeIIor sù InLre unuI cuLe
unuI, cù eI îI usLeupLù Iu usù, pe dInùunLru.
ZmeII îI uscuILurù, orbILI de IùcomIu ce uveuu eI sù puIe
munu pe IuLù. SI upoI, de! de zmeI, zmeI; de voInIcI, voInIcI;
durù se vede cù eruu cum nùLùIIeLI, de uscuILurù Iu guru
bùIuLuIuI sù InLre dupù dunsuI cuLe unuI, unuI; cùcI IIuI ceI
mIc uI împùruLuIuI sLu ucoIo înùunLru cu puIosuI în munù,
Iùrù sù sLIe zmeII, sI cum InLruu, eI IursL! Ie Iuu cupuI sI îI
Lrùgeu cu LoLuI în cumerù. ¡ùcu unuIu, Iùcu Iu doI, punù Iu
uI suseIeu. DrucuI de zmeu ceI d-uI supLeIeu, pesemne cù eI
nu eru LocmuI uLuL de nùLùIIeLe, cùcI purcù-I spuse drucuI Iu
urecIe ce prùpùd II se gùLesLe ucoIo înùunLru cù nu-I venI
sù InLre sI IugI.
BùIuLuI usu de înceL sI usor Iucruse, încuL IuLu nu sImLI
nImIc. Eu dormeu dusù în puL, Iùrù sù Iubù vreun Iubur.
ALuncI sI eI se upropIe de IuLù - sI, drepLuI IuI Dumnezeu!
nIcI cù muI vùzuse punù uLuncI usu IrumuseLe - îI Iuù IneIuI
ce uveu în degeLuI ceI mIc sI murumu de pe IuLù. Cu ucesLe
douù IucrurI se înLourse eI ucusù Iu IruLII sùI, Iùrù sù Ie
spuIe cevu, dIn ceIe ce I s-uu înLumpIuL.
TuLu-I IeLeI, împùruLuI, cureIe sLIu cù umbIù nIsLe zmeI
sù-I rùpeuscù copIIu, nu muI puLu de bucurIe cund îI vùzu
mùceIùrILI. SI cu socoLeuIù cù de ucI înuInLe IuLu îI vu II
scùpuLù, puse sù se sLrIge prIn LouLe rùspunLIIIe ceLùLIIor
dIn Iume cù cIne vu II uceI vILeuz cure u rùpus pe zmeI, sù se
înIùLIseze cu sù-I deu IuLu dupù dunsuI, sI jumùLuLe
împùrùLIu.
Nu Lrecu muIL sI IuLù cù vIne Iu împùruL un LIgun uruL sI
buzuL, sI negru, cIumù nu uILcevu, sI spuse cù eI u omoruL
pe zmeI. SI cu sù încredInLeze pe împùruLuI de spuseIe IuI,
îsI urùLù cu mundrIe suLuruI pIIn de sunge sI IuIneIe sLro-
pILe. EI îsI umpIuse suLuruI sI IuIneIe cu sungeIe unuI cuI uI
sùu, sLùLu de bùLrun sI pIIn de LecneIes, cu cure nu muI uveu
ce Iuce, sI-I ucIsese cu sù-I Iu pIeIeu.
¡mpùruLuIuI nu-I preu veneu Iu socoLeuIù sù uIbù gInere
pe un LIgun, durù IIIndcù upucuse de-sI dedese cuvunLuI,
voIu ucum cu sù sI-I LIe. SI punù sù se Iucù Iogodnu, poILI pe
LIgun Iu o musù pe cure o dùdu împùruLuI penLru munLuIreu
IIe-seI de zmeI. TIgunuI sedeu Iu musù pe supLe perne sI d-u
dreupLu împùruLuIuI.
Pe cund muncuu eI ucoIo sI se cIeIuIuu, IuLù cù vIne sI Ie-
cIoruI împùruLuIuI ceI cu Izbundu, sI d-ubIu, d-ubIu, IzbuLI
sù InLre cu sù vorbeuscù împùruLuIuI.
¡nLrund Iu musu împùrùLeuscù, IIuI împùruLuIuI începu sù
Iuude pe ceI ce Iùcuse Izbundu, sI sù IereLIseuscù pe
împùruL penLru scùpureu IIe-seI de Iu reIe.
- Eu um omoruL pe zmeI, zIse LIgunuI IuduI, IuduI. Ce
socoLesLI Lu, bùIeLe, cuL m-um muI IupLuL!
- Asu o II, verIscune, durù mIe pure cù LoL nu-mI vIne u
crede cu Lu sù II IùcuL o usu Ispruvù.
- Ce sLuLI de muI uscuILuLI Iu burIeIe mojIcuIuI ùsLu?
sIujILorI! duLI-I uIurù!
- O! o! voInIcuIe, muI înceL, muI înceL, Le-uI preu grùbIL;
nu e de nusuI Lùu o usemeneu bucùLIcù! Cu sù Le credem cù
Lu uI IùcuL o usu vILejIe, uruLù-ne vrun semn cure sù ne
scouLù dIn bùnuIuIù.
- Durù muI semn cu suLuruI sI IuIneIe meIe ceIe sLropILe
cu sunge, ce muI poILesLI?
- CeI cure u IùcuL o usemeneu vILejIe nu crez eu sù II IosL
eI usu de usureI, încuL sù nu II IuuL vreun semn, cu cure sù-
sI dovedeuscù IupLu.
- Ce muI usLepLuLI, sIujILorI? DuLI uIurù pe smInLILuI ùsLu
cureIe vIne sù ne sLrIce cIeIuI.
- ¡u, muI sLuI oIecuLù, îI zIse uLuncI sI împùruLuI, cureIe
uscuILuse cum nu se înLeIegeuu eI Iu cuvInLe. Cum cum duI
Lu sù se înLeIeugù, purcù ur venI Iu procIImen.
- Eu socoLesc, mùrILe împùruLe, cù ceI cure u IùcuL o use-
meneu vILejIe, nu crez sù se II cuIcuL pe urecIeu uIu sI sù II
sLuL numu usu cu degeLuI în gurù, dupù ce u ucIs pe zmeI sI
s-u vùzuL sLùpun pe cùmuru unde dormeu împùrùLeusu, Lre-
buIe sù II IuuL eI vrun semn cu cure sù deu Iu IveuIù vILejIu
IuI.
Pe cund vorbeu IecIoruI împùruLuIuI, perneIe sùreu unu
cuLe unu de sub LIgun. Pesemne cù se LoL sucuIu pe scuun de
neusLumpùr sI de IrIcù penLru mIseIIu ce Iùcu.
¡urù IIuI de împùruL, încù vorbInd, scouse mùrumu sI In-
eIuI ce Iuuse IeLeI dIn degeL.
- AoIeo! usLeu sunL uIe meIe, zIse sI IuLu, sI mI-u pIerIL în
învùImùseuIu cu omoruI zmeIIor.
- N-u pIerIL, domnILù, îI rùspunse IIuI de împùruL, eu LI
Ie-um IuuL, dupù ce um ucIs suse zmeI sI îmI pure rùu cù
mI-u scùpuL sI ceI de-uI supLeIeu.
ALuncI împùruLuI rùsuIIù de bucurIe cù u scùpuL cu IuLù
curuLù pe IIe-su de o însoLIre ce nu-I veneu Iu socoLeuIù de
Ioc, de Ioc.
SI înIrunLund pe LIgun, dupù cum I se sI cùdeu, poruncI
de uduse doI urmùsurI neînvùLuLI. ¡egù pe LIgun de coudeIe
cuIIor sI împreunù cu dunsuI sI un suc de nucI. ApoI deLe
drumuI urmùsurIIor de se duserù în Iume sI unde cùdeu
nucu, cùdeu sI bucùLIcu dIn LIgun, punù ce nu se uIese nIcI
pruIuI de eI.
ApoI se Iùcu gùLIre de nunLù penLru IecIoruI de împùruL
ceI vILeuz cu IuLu ceu Irumousù cu o zunù. SI gùLIndu-se, sI
zIuu de muIL sosInd, pornIrù cu LoLII Iu bIserIcù. ¡umeu
dupù Iume se Iuuserù dupù dunsII sù-I peLreucù Iu bIserIcù.
¡mpùruLuI sI împùrùLeusu, mIrII sI rudeIe Ior eruu în cùruLe
IerecuLe numuI în uur.
Cund Iurù uproupe sI muI uveuu numuI cuLIvu pusI sù
Iucù punù Iu bIserIcù oduLù se uuzI o vujIILurù grouznIcù, sI
numuI IuLù cù zmeuI d-uI supLeIeu dù nùvuIù pesLe dunsII.
OduLù pIesnI dInLr-un bIcI, sI LouLe cùruLeIe se Iùcurù sLune
de pIuLrù, Iùrù numuI împùruLuI sI mIrII scùpurù. Pe
mIreusù o înIùLù zmeuI de mIjIoc, o rùpesLe dInLre uI sùI, se
înùILù sI se Iùcu nevùzuL cu IuLù cu LoL.
ToLI rùmuserù buImùcILI de spuImù. ¡urù gInereIe se
supùrù muI cu usupru decuL LoLI. ¡sI muscu muInIIe de
supùrure cum de n-u puLuL eI sù puIe munu sI pe ucesL
bIesLemuL de zmeu sù-I omoure, cùcI IuLù ucum ce neujuns
îI Iùcu.
Ce sù Iucù ucum? ¡ùrù IogodnIcu IuI nu puLeu sù rùmuIe;
sù se ducù sù o cuuLe; dur unde? Se IrùmunLu, bIeLuI sI nu
sLIu cum s-o nImereuscù muI bIne. ¡n ceIe dIn urmù se
IoLùrî, cu, orIce o II, sù IIe, eI sù se ducù sù-sI cuuLe scrIsu.
Se cercù bIeLuI LuLùI IeLeI sù-I opreuscù, cu sù nu se
rùpuIe sI dunsuI în deserL; dur geubu, nu Iu cu puLInLù u-I
oprI; sI-o pusese eI în cup, sI cùLu sù se ducù. ¡sI Iuù decI
nILeIe merInde cu dunsuI sI pIecù.
¡esInd Iu cumpIe, Iuù drumuI d-u IunguI sI uIde, uIde, Lre-
cu pùdurI sI vùI, Lrecu pusLIurI, dumbrùvI, munLI sI vùIceIe
punù ce ujunse Iu un codru mure, mure Iùrù cùpùLuI.
OrbùcùInd eI p-ucoIo prIn desIs, deLe de o poIunù. AcoIo în
poIunù sedeu cInevu Iu Ioc. TocmuI sI eI îsI IsprùvIse mer-
IndeIe sI se duse drepL Iu omuI ce sedeu Iu Ioc. AceIu cum îI
vùzu, îI cunoscu sI începu sù-I muILumeuscù cù I-u scos dIn
gIIureIe zmeuIuI. PusùmILe eru AgeruI pùmunLuIuI. AcoIo
LrùIu eI.
SLùLurù eI ce sLùLurù de vorbù, se înLreburù de uIe
sùnùLùLII, îsI spuserù pùsurIIe, sI upoI IecIoruI de împùruL
zIse:
- Acum mù duc sù-mI cuuL IogodnIcu pe cure mI-u rùpIL-o
zmeuI. Nu sLII Lu, verIcuIe, încoLro vu II sezund spurcuLuI?
- Cum greu Iucru esLe ce vreI Lu. SI eu Le-us sIùLuI muI
bIne sù-LI cuuLI de Lreubù sI sù IusI Iu nuIbu sI zmeu sI LoL, cù
pouLe sù-LI rùpuIe vIuLu.
- Se vede cù Lu nu înLeIegI, îI rùspunse voInIcuI, cù Iùrù
de IogodnIcu meu nu muI poL LrùI, sunL IoLùruL u mù duce
dupù dunsu sI dIncoIo de Iumeu usLu, sI orI voI IzbuLI sù-mI
Iuu soLIu, orI îmI voI Irunge sI eu jungIeLuru umbIund dupù
dunsu.
ALuncI AgeruI pùmunLuIuI vùzund usu, îI spuse cù zmeuI
nu esLe LocmuI, LocmuI de LemuL, durù mumù-su, cù e sI
vrùjILoure de n-ure cùpùLuI, sI pe eu LrebuIe s-o omoure muI
înLuI. ApoI îI îndrepLù pe unde sù meurgù cu sù ujungù Iu
cuseIe zmeouIceI sI ce sù Iucù cu sù puIe munu pe odoruI ce
cùuLu eI.
ALuLu voI sù sLIe IecIoruI de împùruL sI dupù ce prIImI de
Iu AgeruI pùmunLuIuI cuLe cevu de uIe gureI, pornI sI se
duse, sI se duse, punù ce ujunse Iu IoLureIe zmeIIor. SI cu sù
nu ne pIerdem vremeu degeubu însIrund greuLùLIIe ce
înLumpInù bIeLuI IecIor de împùruL în cuIe, sù vù spuI cum u
ujuns sI cum sI-u IzbundIL.
AcI ducù ujunse, Iùcu LocmuI cum îI învùLuse AgeruI
pùmunLuIuI.
DrùcouIcu de mumù u zmeuIuI dormeu numuI Iu nùmIezI
cund soureIe sLù în crucI. SI cund venI IIuI împùruLuIuI, sI
sLùLu Iu pourLù, eu LocmuI udormIse, cùLundu-I în cup sIujn-
Icu su. AceusLù sIujnIcù, sI eu LoL rùpILù eru sI vILù de boIer.
SLund eI ucoIo sI uILundu-se Iu coLorounLu de bubù cum îI
cùuLu în cup, IuLu uceusLu îI zùrI. EI îI Iùcu semn. ¡uLu puse
bInIsor cupuI bubeI pe o pernù, sI venI numuIdecuL Iu Ie-
cIoruI de împùruL sù vuzù ce voIesLe.
SI dupù ce se înLeIeserù Iu cuvInLe, IuLu îI bùgù înLr-o
cùmurù sI ucoIo îI învùLù cum sù Iucù, dupù ce eI îI IùgùduI
cù o vu scùpu sI pe dunsu de robIu zmeouIceI.
- Bubu cIounLu, mumu zmeuIuI, zIse eu, ure duruI sù nu
mourù cuL vu II cudu (LocILoureu) ce sLù IcI dupù usù. ¡n eu
sunL o muILIme de suIIeLe, sI cund s-ur înLumpIu sù o rùpuIe
cInevu, eu dù Iugu sI sourbe dIn suIIeLeIe încIIse în cudù, sI
cusLIgù puLere sI vIuLù dIn nou.
¡IuI împùruLuIuI punù sù se scouIe bubu, se upucù de
îngropù cudu în pIvnILù.
Dupù ce se desLepLù bubu sI uuzI cù nescIne u venIL sI
vreu sù se înLuIneuscù cu dunsu, se duse numuIdecuL în
cùmuru unde o usLepLu IIuI împùruLuIuI; vezI cù ucoIo voIu
sù vorbeuscù eu cu ceI ce veneuu Iu dunsu.
AoIeo! eru sù uIL u vù spune cù în curLeu zmeouIceI eru de
jur-împrejur purI înIIpLI în pùmunL, sI în IIecure pur cuLe un
cup de om dIn ceI ce îI Lrùgeu uLu Iu mourLe sI îI împIngeuu
pùcuLeIe sù-I cuIce IoLureIe. NumuI unuI muI rùmùsese Iùrù
de cup, sI uceIu sLrIgu bubeI: cup! cup!
Nu e vorbù, IIuI împùruLuIuI o cum bùguse pe munecù de
IrIcù, durù îmbùrbùLuL de IuLu, sIujnIcu bubeI, îsI Iuù InImu
în dInLI zIcund: "veI muI cùpùLu sI Lu cup Iu mosII ùI verzI,
orI Iu pusLeIe cuIIor".
VIInd bubu Iu dunsuI, începu sù-I vorbeuscù cu nIsLe
gruIurI mIerouse sI udemenILoure, de ur II supus pe nu sLIu
ce voInIc de ur II IosL. ¡IuI împùruLuIuI sLIu Iu ce sù se
usLepLe, sI sLu sI eI guLu de IupLù. ¡ncù vorbInd, bubu se
Iùceu cù nu sLIu ce cùuLu prIn cusù, sI Iuund nIsLe ILe ce eruu
ugùLuLe înLr-un cuI, Ie puse pe dunsu. OduLù se scIImbù
înLr-o cuLunù (osLeun), cu subIu gouIù în munù. ALuncI sI
IIuI împùruLuIuI, Iùrù u muI zùbovI nIcI o cIIpù, sI muI IuLe
decuL uI gundI, scouse puIosuI sI îI LùIe cupuI, reLezundu-I
de nouù orI. VezI cù usu îI învùLuse IuLu.
AIurIsILu de bubù usu cu cupuI reLezuL sùreu prIn cusù de
coIo punù coIo, cùuLund cudu cu suIIeLeIe, cu sù Ie sourbù, sI
ducu n-o gùsI, cùzu jos sI crùpù.
Dupù uceeu IuLu dIn cusù u bubeI urùLù voInIcuIuI IIu de
împùruL cuIeu ce duceu Iu cuseIe zmeuIuI, sI îI învùLù ce sù
Iucù sI ucoIo.
SI, ujungund Iu IocuInLu zmeuIuI, merse Iùrù IrIcù drepL
Iu cùmuru unde sedeu IogodnIcu su, cùzI zmeuI se duceu Iu
vunuL, de unde se înLorceu LocmuI seuru.
¡uLu de împùruL, cum îI vùzu, nu muI puLu de bucurIe.
Punù unu uILu, eI o rugù sù înLrebe pe zmeu în ce îI sLù
puLereu, Iurù IIuI de împùruL se înLourse Iu curLeu bubeI sI
muse ucoIo pesLe noupLe.
VenInd zmeuI ucusù, IuLu îI înLrebù unde îI sLù puLereu?
EI îI Lruse o puImù cu Iu UrIuLI. Eu, preIùcundu-se u pIunge
sI u II boInuvù, zmeuI se cùI cù s-u IuLIL sI îI spuse o
mIncIunù:
- PuLereu meu, zIse eI, sLù în sLuIpuI porLII.
A douu zI spuse IuI ¡ùL-¡rumos, sI eI nu crezu. ¡uLu,
preIùcundu-se muInILù cù nu sLIe în ce îI sLù puLereu, pùLI
însù cu sI runduI LrecuL, upoI zmeuI îI spuse încù o
mIncIunù.
Ducu vùzu sI vùzu cù IIuI de împùruL nu crede, vezI cù sLIu
eI ce sLIu, eu se Iùcu boInuvù. Cund venI zmeuI u LreIu zI de
Iu vunuL, gùsI pe IuLù în puL. Se duse eI s-o înLrebe ce ure, sI
eu îI rùspunse:
- Am cùzuL Iu puL de înLrIsLure, penLru cù Lu LùInuIesLI de
mIne în ce sLù puLereu Lu.
ZmeuI Lruse IeLeI sI de usLù duLù o cuIcuvurù de uuzI
cuInII în GIurgIu. ALuncI eu se preIùcu usu de boInuvù, încuL
zmeuI crezu cù o sù deu munu cu mourLeu. SI cùIndu-se de
ceeu ce Iùcuse, sI voInd s-o munguIe, îI spuse drepL:
- PuLereu meu, zIse eI, sLù înLr-o scrouIù cure se LùvùIesLe
cuL e zIuIIcu înLr-o IùcovIsLe de IupLe duIce. Aceu IùcovIsLe
nu esLe LocmuI depurLe de ucI. ¡n scrouIù esLe un Iepure, în
Iepure o prepeIILù, sI în prepeIILù sunL LreI vIermI. AcesLIu
sunL puLereu meu.
ALuLu voI sI IuLu sù sLIe.
Cum se Iùcu zIuù sI zmeuI se duse Iu vunuL, IuLù cI vIne sI
IIuI de împùruL sù cerceLeze despre ceIe ce uIIuse IuLu de Iu
zmeu, cùcI doruI de u-sI vedeu cu un ceus muI nuInLe Iogod-
nIcu ucusù, nu-I du rùguz sù zùboveuscù muI muIL. ¡uLu îI
spuse LoL ce uIIù, dIn IIr punù în uLù; Iurù eI pIecù
numuIdecuL. De mIIù de sIIù, Iuù eI sI nILeIe merInde ce-I
duse IuLu; durù IuI nu-I urdeu de muncure.
Merse, merse, sI Iurù merse. MerIndeIe se sIursI. EI
merse voInIcesLe punù ce înde seurù ujunse IIInIL de Ioume,
sI seLos, de sù Iereuscù Dumnezeu, înLr-un codru, unde
deLe de o coIIbù. ¡nLrù înùunLru sI gùsI un om orb ce-sI
muncu mùmùIIguLù cu IupLe duIce. Se upropIe sI eI bInIsor:
Iùrù sù prInzù de vesLe orbuI, sI muncù punù ce-sI momI
Ioumeu ourecum. OrbuI bùgù de seumù cù preu se sIursesLe
curund Iegumu de pe musù. Se mIrù. EI sLIu cù de uILùduLù îI
eru de-ujuns muncureu; de usLùduLù însù nu se sùLuruse.
¡nLeIese eI cù LrebuIe sù se jouce vreo drùcIe Iu mIjIoc.
ALuncI înLrebù:
- CIne esLe de-mI ujuLù Iu muncure? De esLe om bun, IIe
bInevenIL, Iurù de esLe om rùu, sù se depùrLeze, cù nu vu II
bIne de eI.
- Om bun, mosIcuIe; sunL cùIùLor, sI punù unu uILu, us voI
sù gùsesc cevu de Iucru.
UncIIusuI ceI orb prIImI bucuros sù InLre Iu dunsuI în
sIujbù. ¡I puse sù-I ducù LumuIILu de oI Iu pùsune; durù uvu
grIjù u-I spune sù nu cure cumvu sù Lreucù pesLe IoLureIe
mosIeI IuI, pe IocuI scrouIeI dIn IùcovIsLu de IupLe duIce, cù
vu II vuI de cupuI IuI, sI vu pIerde sI oIIe.
¡IuI împùruLuIuI se IùgùduI cù vu uscuILu de cuvunLuI or-
buIuI; durù cIIur în zIuu dInLuI Lrecu, sI oIIe, pùscurù Iurbu
ceu mure sI mouIe cu mùLuseu ce se uIIu pe mosIu scrouIeI
cu nesuL. Cund venI seuru ucusù, IupLeIe ce deLerù oIIe Iu
de-ujuns penLru umundoI, sI încù rùmuse. OrbuI se mInunù
sI zIse IIe-seI sù se Iu dupù dunsuI u douu zI sI sù vuzù d-u
mInune ce Iuce urguLuI.
Cum pIecù cu oIIe urguLuI în dImIneuLu urmùLoure, IuLu
Iùcu precum îI zIsese LuLù-sùu. EI se duse drepL, cu pe cIrI-
pIe, LocmuI pe mosIu scrouIeI cu oIIe Iu pùsune. ¡uLu se
sperIe, durù se pILI sI Lùcu dIn gurù, sù vuzù ce se vu
înLumpIu.
Ce sù vedeLI d-vousLrù? Unde venI scrouIu cu o IuIcù în
cer sI cu unu în pùmunL, sI nùvuIù Iu urguLuI orbuIuI sù-I
sIusIe, sI muI muILe nu. ¡IuI împùruLuIuI sLu LunLos cu
puIosuI în munù, sI se Iuurù Iu IupLù; sI IupLe-se, sI IupLe-se,
punù ce umundoI obosIrù de ubIu se mIscuu.
ALuncI zIse scrouIu:
- Duc-ur II cInevu sù-mI deu nILeI IùsLur de LresLIe sI un
cIob de IupLe dIn IùcovIsLeu meu de IupLe duIce, LI-us urùLu
eu cum sù cuLezI u-mI cùIcu IoLureIe.
- Duc-ur II cInevu sù-mI deu sI mIe un coIuc sù-mbuc, sI o
bùrducù de upù de Izvor sù beuu, LI-us urùLu sI eu LIe cIne
sunL eu, zIse sI IIuI împùruLuIuI.
Cund, Iucù IuLu uncIIusuIuI ceIuI orb, cure prIveu Iu IupLu
Ior, cù vIne sI dù IIuIuI de împùruL sù îmbuce coIucuI ce sI-I
Iuuse eu, cu sù uIbù ce muncu Iu pundù, sI Iugu se repezI de-
I uduse sI o bùrducù de upù de Iu Izvor. ¡IùcùuI muncù sI
bùu, sI prInzund puLere, rùsLurnù pe scrouIù, se puse cùIure
pe dunsu, sI-I LùIe cupuI.
ApoI o spInLecù sI îngrIjI sù nu scupe IepureIe. Puse
munu pe dunsuI sI spInLecund sI IepureIe, prInse prepeIILu.
SI scoLund dIn rùruncIII prepeIILeI ceI LreI vIermI, îI bùgù în
sun dupù ce Ie sucI nILeI guLurIIe.
¡nLorcundu-se Iu uncIIus, îsI Iuù zIuu bunù de Iu orb sI de
Iu IuLù, spuIndu-Ie cù în curund vu uIIu despre dunsuI, sI
înLr-un suIIeL se înLourse Iu curLeu zmeuIuI.
AcI ducu ujunse îsI scIImbù vesLmInLeIe, se Iùcu doILor,
sI începu u sLrIgu:
- ¡eucurI de vunzure, IeucurI!
ZmeuI cu uuzI, LrImIse de-I cIemù, cù IuI nu-I preu eru
bIne. De cuLevu zIIe, gùIneu usu IuncezInd. Nu-I eru LoLI boII
ucusù, vezI bIne, cù puLereu IuI se uIIu ucum în sunuI IIuIuI
de împùruL. Se îmboInùvIse.
Ducù venI IIuI împùruLuIuI sI îI înLrebù zmeuI de pouLe
sù-I Iucù sùnùLos, preIùcuLuI doILor îI spuse cù se vu
însùnùLosu, ducù se vu scùIdu în IupLe de Iepe. ZmeuI
poruncI numuIdecuL sI I se Iùcu o buIe dIn IupLeIe IepeIor
IuI, pe cure Ie pusese dunsuI de Ie muIse. Cund InLrù în buIe
zmeuI, IIuI împùruLuIuI muI rùsucI o Lounù guLurIIe vIermII-
or; Iur zmeuI oduLù sùrI în sus, zIcund:
- Acum mI-e bIne cu sI cund erum Iu sunuI mumeI.
SI dund doILoruIuI dururI scumpe, îI poILI Iu musù. VezI
cù zmeuI nu cunosLeu cIne eru doILoruI. OspùLundu-se sI
sLund eI Iu LuIIus, IIuI împùruLuIuI înLrebù pe zmeu:
- De ce Lreubù sunL bIceIe uIeu ce Ie LII uLurnuLe IIecure în
cuIuI sùu pe pùreLeIe dIn Iund?
- Cu unuI, rùspunse zmeuI, ducù voI pIesnI o duLù, LouLe
LurmeIe meIe se Iuc o nucù. Ducù voI pIesnI cu uI doIIeu,
LouLe coprInsurIIe meIe se Iuc un mùr. ¡urù cu uI LreIIeu bIcI
cund pIesnesc Iu spuLeIe orIcùruI Iucru, îI scIImb în sLunù
de pIuLrù sI cund pIesnesc cu eI în IuLù, se desIuce IùcuLuI, sI
vIne Iu udevùruLu IuI IIInLù IucruI împIeLrIL.
Cum uIIù despre usLu IIuI împùruLuIuI, IesI uIurù sI sucI
de LoL guLurIIe vIermIIor Iurù zmeuI crùpù înduLù.
ApoI Iuù bIceIe, pIesnI cu unuI sI LouLe LurmeIe sI cIrezIIe
zmeuIuI Ie Iùcu o nucù, pe cure o bùgù în sun; sI pIesnInd
cu uILuI, LouLe coprInsurIIe zmeuIuI se scIImburù înLr-un
mùr, pe cure IurùsI îI bùgù în sun. SI Iuîndu-sI IogodnIcu, se
duse Iu orb, durù nu-I muI gùsI, cùcI murIse; Iuù decI cu
dunsuI pe IuLù; sI mergund Iu curLIIe bubeI, Iuù sI pe IuLu ce
sIujeu zmeouIceI sI se înLourse cu LouLeIe ucusù Iu împùruLuI
socruI IuI.
SI mergund în IuLu cureIor sI cuIIor cure rùmùseserù
sLune de pIuLrù, de cund rùpIse zmeuI pe IuLu împùruLuIuI,
pIesnI de LreI orI în IuLu Ior sI se Iùcurù Iu Ioc cum eruu în
zIuu cund merseserù Iu cununIe eI sI LoLI ceI de prIn cùruLe.
CeIe douù IeLe ce Ie udusese cu sIne IIuI de împùruL Ie
deLe de nevesLe IruLIIor IuI.
SI se Iùcu o nunLù înIrIcosuLù, d-uIeu împùrùLesLIIe, cum
seumùn nu muI uvu pe IuLu pùmunLuIuI, sI se Iùcu o veseIIe
de o LInurù mInLe cuL LrùIrù IocuILorII uceIeI împùrùLII.
Am IosL sI eu ucoIo sI um vùzuL LouLe cIeIurIIe, cùcI de n-
us II IosL, de unde us II sLIuL eu sù vù povesLesc.
O IIngurù scurLù pe Iu nusuI cuI n-uscuILù.
±n. Prâsleu cel voinic si merele de uor
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
Eru oduLù un împùruL puLernIc sI mure sI uveu pe Iungù
puIuLurIIe suIe o grùdInù Irumousù, boguLù de IIorI sI
mesLesugILù nevoIe mure! Asu grùdInù nu se muI vùzuse
punù uLuncI, p-ucoIo. ¡n IunduI grùdIneI uveu sI un mùr
cure Iùceu mere de uur sI, de cund îI uveu eI, nu puLuse sù
mùnunce dIn pom mere coupLe, cùcI, dupù ce Ie vedeu
înIIorInd, crescund sI purguIndu-se, veneu ourecIne
noupLeu sI Ie Iuru, LocmuI cund eruu sù se coucù. ToLI puzn-
IcII dIn LouLù împùrùLIu sI ceI muI uIesI osLusI, pe cure îI
pusese împùruLuI sù pundeuscù, n-uu puLuL sù prInzù pe
IoLI. ¡n ceIe muI de pe urmù, venI IIuI ceI muI mure uI
împùruLuIuI sI-I zIse:
- TuLù, um crescuL în puIuLurIIe LuIe, m-um pIImbuL prIn
usLù grùdInù de uLuLeu orI sI um vùzuL roude IourLe Iru-
mouse în pomuI dIn IunduI grùdIneI, dur n-um puLuL gusLu
nIcIoduLù dIn eIe; ucum u duL în copL, dù-mI voIe cu nopLIIe
usLeu sù pùzesc însumI, sI mù prInz cù voI pune munu pe
uceI LuIIur cure ne jeIuIesLe.
- DruguI meu, zIse LuLù-sùu, uLuLIu oumenI voInIcI uu
pùzIL sI n-uu IùcuL nIcI o Ispruvù. Doresc preu muIL sù vùz Iu
musu meu mùcur un mùr dIn ucesL pom cure m-u LInuL
uLuLu sumù de bunI sI de uceeu, IuLù, mù îndupIec sI Le Ius
cu sù pundesLI, mùcur cù nu-mI vIne u crede cù o sù
IzbuLesLI.
ALuncI IIuI împùruLuIuI se puse Iu pundù o sùpLùmunù
înLreugù: noupLeu pundeu sI zIuu se odIIneu; Iurù cund Iu
înLr-o dImIneuLù, se înLourse LrIsL Iu LuLù-sùu sI-I spuse cum
prIvegIeuse punù Iu mIezuI nopLII, cum muI pe urmù îI
upucuse o pIroLeuIù de nu se muI puLeu LIneu pe pIcIoure,
cum, muI LurzIu, somnuI îI copIesI sI cùzu cu un morL, Iùrù
sù se pouLù desLepLu decuL LocmuI cund soureIe eru rùdIcuL
de douù suIILe, sI uLunceu vùzu cù mereIe IIpsesc.
NepoILILù Iu muInIreu LuLùIuI sùu, cund uuzI spuIndu-
I-se usLù înLumpIure.
De sIIù de mIIù, Iu nevoIL u muI usLepLu încù un un, cu sù
Iucù sI voIu IIuIuI sùu ceIuI mIjIocIu, cure cereu cu sLùruInLù
de Iu LuLù-sùu cu sù-I Iuse sI pe dunsuI sù pundeuscù, sI se
Iegu cù eI vu prInde pe IoLII cure îI Iùceu uLuLu înLrIsLure.
TImpuI venI, mereIe începurù u se purguI; uLuncI IIuI sùu
ceI mIjIocIu pùzI sI eI; durù pùLI cu sI IruLe-sùu ceI mure.
TuLù-sùu, deznùdùjduIL, pusese în gund sù-I LuIe; dur IIuI
sùu ceI mIc, PrusIeu, venI cu rugùcIune cùLre LuLù-sùu, sI-I
zIse:
- TuLù, uLuLIu unI I-uI LInuL, uI suIerIL uLuLeu necuzurI
dupù urmu ucesLuI pom, muI Iusù-I, rogu-Le, sI unuI ucesLu,
sù-mI încerc sI eu norocuI.
- ¡ugI d-ucI, nesocoLILuIe, zIse împùruLuI. ¡ruLII LùI ceI
muI murI, uLuLI sI uLuLI oumenI voInIcI sI deprInsI cu nevoIIe
n-uu puLuL Iuce nImIc, sI LocmuI Lu, un mucos cu LIne, o sù
IzbuLeuscù? N-uuzI Lu ce prùpùsLII spun IruLII LùI? AIcI Lre-
buIe sù IIe cevu vrùjI.
- Eu nu mù încumeL, zIse PrusIeu, u prInde pe IoLI, cI zIc
cù o încercure de voI Iuce sI eu, nu pouLe sù-LI uducù nIcI un
rùu.
¡mpùruLuI se îndupIecù sI muI Iùsù pomuI neLùIuL încù un
un.
SosI prImùvuru: pomuI înIIorI muI Irumos sI Iegù muI
muIL decuL uILùduLù. ¡mpùruLuI se veseII de IrumuseLeu
IIorIIor sI de muILImeu roudeIor suIe, durù cund se gundeu
cù nIcI în unuI ucesLu n-o sù uIbù purLe de mereIe IuI ceIe
uurILe, se cùIu cù I-u IùsuL neLùIuL.
PrusIeu se duceu udeseu prIn grùdInù, du ocoI mùruIuI sI
LoL pIùnuIu. ¡n sIursIL, mereIe începurù u se purguI. ALuncI
IIuI ceI muI mIc uI împùruLuIuI zIse:
- TuLù, IuLù u sosIL LImpuI; mù duc sù pundesc sI eu.
- Du-Le, zIse împùruLuI; durù negresIL cù sI Lu uI sù Le
înLorcI rusInuL cu sI IruLII LùI ceI muI murI.
- PenLru mIne n-ure sù IIe usu mure rusIne, zIse eI;
IIIndcù nu numuI cù sunL muI mIc, durù nIcI nu mù Ieg cu sù
prInz pe LuIIurI, cI numuI o cercure sù Iuc.
Cum venI seuru, se duse, îsI Iuù cùrLI de ceLIL, douù
Lepuse, urcuI sI LoIbu cu sùgeLIIe. ¡sI uIese un Ioc de pundù
înLr-un coIL pe Iungù pom, bùLu LepuseIe în pùmunL sI se
puse înLre eIe, usu cum sù-I vInù unuI dInuInLe sI uILuI Iu
spuLe cu, ducu îI vu venI somn sI ur moLùI, sù se Ioveuscù cu
burbu în ceI de dInuInLeu IuI sI ducu ur du cupuI pe spuLe, sù
se Ioveuscù cu ceuIu în ceI de dInupoI.
AsLIeI pundI punù cund, înLr-unu dIn nopLI, cum dupù
mIezuI nopLII, sImLI cù-I uLInge înceLIsor boureu zIorIIor
cure îI îmbùLu cu mIrosuI sùu ceI pIùcuL, o pIroLeuIù
moIesILoure se uIegù de ocIII IuI; durù IovILurIIe ce suIerI
vrund sù moLùIuscù îI desLepLurù, sI rùmuse prIvegIInd
punù cund, pe Iu revùrsuL de zIorI, un usor IusuIL se uuzI
prIn grùdInù. ALuncI, cu ocIII LInLù Iu pom, Iuù urcuI sI sLu
guLu; IusuILuI se uuzI muI Lure sI un ourecIne se upropIe de
pom sI se upucù de rumurIIe IuI; uLuncI eI deLe o sùgeuLù,
deLe douù sI, cund deLe cu u LreIu, un geumùL IesI de Iungù
pom sI upoI o Lùcere de mourLe se Iùcu; Iurù eI, cum se
IumInù puLIn, cuIese cuLevu mere dIn pom, Ie puse pe o LIp-
sIe de uur sI Ie duse Iu LuLùI sùu.
NIcIoduLù n-u sImLIL împùruLuI muI mure bucurIe decuL
cund u vùzuL Iu musu su mereIe de uur dIn cure nu gusLuse
nIcIoduLù.
- Acum, zIse PrusIeu, sù cùuLùm sI pe IoL.
Durù împùruLuI, muILumIL cù pIpùIse mereIe ceIe uurILe,
nu muI voIu sù sLIe de IoLI. ¡IuI sùu însù nu se Iùsu cu unu
cu douù, cI, urùLund împùruLuIuI duru de sunge ce Iùsuse pe
pùmunL runu ce Iùcuse IoLuIuI, îI spuse cù se duse sù-I
cuuLe sI sù-I uducù împùruLuIuI cIIur dIn guurù de surpe. SI
cIIur de u douu zI vorbI cu IruLII IuI cu sù meurgù împreunù
pe urmu IoLuIuI sI sù-I prInzù.
¡ruLII sùI prInserù pIzmù pe eI penLru cù Iusese muI vred-
nIc decuL dunsII sI cùuLuu prIIej cu sù-I pIurzù; de uceeu sI
voIrù bucuros sù meurgù. EI se pregùLIrù sI pornIrù.
Se Iuurù, decI, dupù duru sungeIuI sI merse, merse, punù
ce IesIrù Iu pusLIeLuLe, de ucoIo muI merse oIeucù punù ce
deLe de o prùpusLIe, unde se sI pIerdu duru. OcoIIrù
împregIuruI prùpusLIeI sI vùzurù cù duru de sunge nu muI
înuInLu. ALuncI prIcepurù eI cù în prùpusLIu uceeu LrebuIe sù
IocuIuscù IuruI mereIor.
Durù cum sù se Iuse înùunLru? PoruncIrù numuIdecuL
vurLeje sI IunII grouse, sI înduLù se sI gùLIrù. ¡e usezurù, sI
se Iùsù IruLeIe ceI mure.
- Durù, zIse eI, cund voI scuLuru IrungIIu, sù mù scouLeLI
uIurù.
Asu sI Iùcurù. Dupù IruLeIe ceI mure se coborî ceI mIjIo-
cIu sI Iùcu sI eI cu ceI dInLuI, uLuLu numuI cù se Iùsù cevu
muI în jos.
- Acum e runduI meu sù mù Ius în prùpusLIe, zIse PrusIeu,
vùzund cù IruLII ceI murI se codesc; cund voI mIscu
IrungIIu, voI muI muIL sù mù IùsuLI în jos; sI dupù ce veLI
vedeu cù IrungIIu nu se muI duce Iu vuIe, sù puneLI puznIcI,
sù pùzeuscù sI, cund vu vedeu cù IrungIIu se mIscù de
IovesLe murgInIIe groupeI, sù o LrugeLI uIurù.
Se Iùsù sI ceI muI mIc dIn IruLI sI, de ce mIscu IrungIIu d-
uIu îI Iùsu muI jos, sI-I Iùsurù, sI-I Iùsurù, punù ce vùzurù cù
IrungIIu nu muI sLu înLInsù, cum esLe cund ure cevu uLurnuL
de cupùLuI eI.
ALuncI IruLII LInurù sIuL sI zIserù:
- Sù usLepLùm punù ce vom vedeu ducu Iuce vreo Izbundù,
sI uLuncI orI bIne orI rùu de vu Iuce, sù-I pIerdem, cu sù ne
curùLIm de unuI cu dunsuI cure ne Iuce de rusIne.
PrusIeu ujunse pe LùrumuI ceIIuIL, se uILù cu sIIuIù în
LouLe pùrLIIe, sI cu mure mIrure vùzu LouLe IucrurIIe scIIm-
buLe; pùmunLuI, IIorIIe, copucII, IIgIIonI uILIeI IùpLuILe eruu
p-ucoIo. DeocumduLù îI cum Iu IrIcù, durù, îmbùrbùLundu-
se, upucù pe un drum sI merse punù deLe de nIsLe puIuLurI
cu LoLuI sI cu LoLuI de urumù.
Nevùzund nIcI puI de om pe cure sù-I înLrebe cuLe cevu,
InLrù în puIuL, cu sù vuzù cIne IocuIu ucoIo. ¡n pruguI useI îI
înLumpInù o IuLù IrumusIcù, cure zIse:
- MuILumesc IuI Dumnezeu cù ujunseI sù muI vùz om de
pe LùrumuI nosLru. Cum uI ujuns uIce, IruLe, îI înLrebù eu;
uIcI esLe mosIu u LreI IruLI zmeI, cure ne-u rùpIL de Iu
pùrInLII nosLrI, sI sunLem LreI surorI sI IeLe de împùruL de
pe LùrumuI de unde esLI Lu.
ALuncI eI povesLI în scurL LouLù IsLorIu cu mereIe, cum u
rùnIL pe IoL sI cum u venIL dupù duru sungeIuI punù Iu
groupu pe unde s-u IùsuL în jos Iu eu. sI o înLrebù ce IeI de
oumenI sunL zmeII uceIu sI ducù sunL voInIcI.
Eu îI spuse upoI cù IIecure dIn zmeI sI-u uIes cuLe unu dIn
eIe sI Ie LoL sIIesLe sù-I Iu de bùrbuLI, Iurù eIe se LoL
împoLrIvesc cu IeI de IeI de vorbe, cerundu-Ie cuLe în Iunù
sI în soure, sI eI se Iuc IunLre sI punLe de Ie împIInesc LouLe
voIIe.
- EI sunL în udevùr voInIcI, udùogù eu, însù cu vrereu IuI
Dumnezeu pouLe îI veI bIruI. Durù punù unu uILu uscunde-
Le, vuI de mIne! undevu, sù nu deu zmeuI pesLe LIne în cusu
IuI, cù e nùbùdùIos sI se Iuce Ieu-puruIeu. Acum e LImpuI
cund ure sù vInù Iu prunz, sI ure obIceI de uruncù buz-
dugunuI cuIe de un conuc sI IovesLe în usù, în musù sI se
pune în cuI.
N-upucù sù Isprùveuscù vorbu, sI se uuzI cevu cù suIerù,
cù IovesLe în usù, în musù, sI buzdugunuI se urùLù sI se
usezù în cuI. Durù PrusIeu Iuù buzdugunuI, îI uzvurII înupoI
muI depurLe decuL îI uzvurIIse zmeuI; sI, cund eru prIn drep-
LuI IuI, îI uLInse pe umere.
ZmeuI, sperIuL, sLùLu în Ioc, se uILù dupù buzdugun, se
duse de-I Iuù sI se înLourse ucusù. Cund eru Iu pourLù,
începu sù sLrIge:
- Hum! Ium! uIcI mIrouse u curne de om de pe LùrumuI
ceIIuIL; sI, vùzund pe IIuI de împùruL ce-I IesIse înuInLe, îI
zIse: Ce vunL Le-u udus pe uIcI, omuIe, cu sù-LI rùmuIe
ouseIe pe uIL Lùrum?
- Am venIL cu sù prInz pe IurII mereIor de uur uIe LuLùIuI
meu.
- NoI sunLem, îI zIse zmeuI; cum vreI sù ne buLem? ¡n
buzdugune sù ne IovIm, în sùbII sù ne LùIem, orI în IupLù sù
ne IupLùm?
- Bu în IupLù, cù e muI dreupLù, rùspunse PrusIeu.
ALuncI se upucurù Iu LrunLù, sI se IupLurù sI se IupLurù,
punù cund zmeuI bùgù pe PrusIeu în pùmunL punù Iu
gIezne; Iur PrusIeu se opInLI o duLù, uduse pe zmeu sI,
LrunLIndu-I, îI bùgù în pùmunL punù în genuncII sI-I sI LùIe
cupuI.
¡uLu, cu ocIII pIInI de IucrùmI, îI muILumI cù u scùpuL-o
de zmeu, sI-I rugù sù-I IIe mIIù sI de surorIIe eI.
Dupù ce se odIInI vreo douù zIIe, pornI, dupù povuLu
IeLeI, Iu sorù-su ceu mIjIocIe cure uveu puIuLurIIe de urgInL.
AcoIo, cu sI Iu ceu mure, Iu prIImIL cu bucurIe; IuLu îI
rugù sù se uscunzù; Iur eI nu voI; cI, cund venI buzdugunuI
sù se useze în cuI, pe cure îI uruncuse zmeuI eI cuIe de douù
conuce, eI îI uruncù muIL muI îndùrùL, IzbInd sI pe zmeu în
cup; Iurù zmeuI venI LurburuL, se IupLù cu PrusIeu cu sI
IruLe-sùu ceI mure, sI rùmuse sI eI morL.
¡uLu, dupù ce îI muILumI, îI povùLuI cum sù Iucù cu sù
scupe dIn robIe sI pe soru Ior ceu muI mIcù.
- DesI e muI puLernIc, zIse IuLu, decuL IruLII IuI pe cure I-
uI omoruL, dur cu ujuLoruI IuI Dumnezeu sI muI uIes cù e sI
cum boInuv dIn IovILuru ce I-uI duL cu sùgeuLu cund u vruL
sù Iure mereIe, nùdùjduIesc cù-I veI venI de Iuc.
O sùpLùmunù înLreugù se desIùLurù împreunù cu
umundouù IeLeIe, sI PrusIeu odIInIndu-se de osLeneIIIe ce
încercuse, pornI sI cùLre zmeuI de uI LreIIeu.
Vùzund puIuLurIIe de uur în cure IocuIu zmeuI ceI mIc,
rùmuse cum pe gundurI, durù, Iuundu-sI InImu în dInLI,
InLrù înùunLru.
Cum îI vùzu, IuLu îI rugù cu pe Dumnezeu sù o scupe de
zmeu, cure, zIceu, eu e oLùruL cu, înduLù ce se vu Iuce
sùnùLos bIne, sù o sIIeuscù orIcum sù se însoLeuscù cu
dunsuI.
AbIu IsprùvIse vorbu sI buzdugunuI, IzbInd în usù sI în
musù, se puse în cuI. PrusIeu înLrebù ce puLere ure zmeuI sI
îI spuse cù uruncù buzdugunuI cuIe de LreI conuce; uLuncI eI
uruncù sI muI depurLe, IovIndu-I în pIepL.
ZmeuI, LurbuL de munIe, se înLourse numuIdecuL ucusù.
- CIne esLe uceIu cure-u cuLezuL sù cuIce IoLureIe meIe sI
sù InLre în cusu meu?
- Eu sunL, zIse PrusIeu.
- Ducù esLI Lu, îI rùspunse zmeuI, um sù Le pedepsesc um-
ur penLu nesocoLInLu Lu. Cum uI vruL, venIL-uI; durù nu Le
veI muI duce cum veI voI.
- Cu ujuLoruI IuI Dumnezeu, îI rùspunse PrusIeu, um eu
uc sI de cojocuI Lùu.
ALuncI se învoIrù sù se Iu Iu IupLù dreupLù,
si se luptcrc
si se luptcrc,
zi de tcrc
pcnc secrc:
Iurù cund Iu pe Iu nùmIez, se Iùcurù umundoI douù IocurI
sI usu se bùLeuu; un corb însù Ie LoL du ocoI, croncùnInd.
Vùzundu-I, zmeuI îI zIse:
- CorbuIe, corbuIe! Iu seu în ungIIIIe LuIe sI pune pesLe
mIne, cù-LI voI du sLurvuI ùsLu LIe.
-ÊCorbuIe, corbuIe! îI zIse sI PrusIeu, ducù veI pune pesLe
mIne seu, eu îLI voI du LreI sLurvurI.
- Unde dù Dumnezeu sù cuzù o usemeneu LIIIù pesLe
mIne! MI-us sùLuru sùIusuI înLreg.
- Adevùr grùIesLe guru meu, îI rùspunse PrusIeu.
CorbuI, Iùrù u muI înLurzIu, uduse în ungIIIIe suIe seu,
puse pesLe vILeuzuI PrusIeu, sI prInse muI muILù puLere.
CùLre seurù zIse zmeuI cùLre IuLu de împùruL, cure prIveu
Iu dunsII cum se IupLuu, dupù ce se Iùcuserù Iurù oumenI:
- ¡rumusIcu meu, dù-mI nILIcù upù sù mù rùcoresc, sI-LI
IùgùduIesc sù ne cununùm cIIur muIne.
- ¡rumusIcu meu, îI zIse sI PrusIeu, dù-mI mIe upù, sI-LI
IùgùduIesc sù Le duc pe LùrumuI nosLru sI ucoIo sù ne
cununùm.
- Sù-LI uuzù Dumnezeu vorbu, voInIce, sI sù-LI
împIIneuscù gunduI! îI rùspunse eu.
¡uLu de împùruL deLe upù IuI PrusIeu de bùu sI prInse muI
muILù puLere; uLuncI sLrunse pe zmeu în bruLe, îI rIdIcù în
sus sI, cund îI Iùsù jos, îI bùgù punù în genuncII în pùmunL;
se opInLI sI zmeuI, rIdIcù sI eI în sus pe PrusIeu sI, Iùsundu-I
jos, îI bùgù punù în bruu; puIndu-sI LouLe puLerIIe, PrusIeu
muI sLrunse o duLù pe zmeu de-I puruI ouseIe sI, uducundu-
I, îI LrunLI usu de grozuv, de îI bùgù punù în guL în pùmunL
sI-I sI LùIe cupuI; Iurù IeLeIe, de bucurIe, se udunurù
împregIuruI IuI, îI Iuuu în bruLe, îI sùruLuu sI îI zIserù:
- De uzI înuInLe IruLe sù ne III.
¡I spuserù upoI cù IIecure dIn puIuLurIIe zmeIIor ure cuLe
un bIcI, cu cure IovesLe în ceIe puLru coILurI uIe Ior sI se Iuc
nIsLe mere. Asu Iùcurù, sI IIecure dIn IeLe uvurù cuLe un
mùr. Se pregùLIrù, decI, sù se înLourcù pe LùrumuI nosLru.
Ajungund Iu groupù, cIeLenù IrungIIu de se IovI de LouLe
mùrgInIIe groupeI. PuznIcII de sus prIcepurù cù LrebuIe sù
Lrugù IrungIIu. Se puserù Iu vurLejurI sI scouserù pe IuLu ceu
mure cu mùruI eI de urumù.
Eu, cum ujunse sus, urùLù un rùvùseI ce-I duse PrusIeu, în
cure scrIu cù ure sù Iu de bùrbuL pe IruLe-sùu ceI muI mure.
BucurIu IeLeI Iu nespusù cund se vùzu Iurù pe Iumeu un-
de se nùscuse.
¡ùsurù dIn nou IrungIIu sI scouse sI pe IuLu ceu mIjIocIe,
cu mùruI eI ceI de urgInL sI cu o uILù scrIsoure, în cure o
IoLùru PrusIeu de soLIe IruLeIuI ceIuI mIjIocIu.
MuI Iùsurù IrungIIu sI scouse sI pe IuLu ceu mIcù: uceusLu
eru IogodnIcu IuI PrusIeu; însù mùruI eI ceI de uur nu-I
deLe, cI îI LInu Iu sIne.
EI sImLIse de muI-nuInLe cù IruLII sùI îI pourLù sumbeLeIe
sI, cund se muI Iùsù IrungIIu cu sù-I rIdIce sI pe eI, dunsuI
Iegù o pIuLrù sI puse cùcIuIu deusupru eI, cu sù-I cerce; Iurù
IruLII ducù vùzurù cùcIuIu, socoLInd cù esLe IruLeIe Ioc ceI
mIc, sIùbIrù vurLejIIe sI deLe drumuI IrungIIeI, cure se Iùsù
în jos cu mure IuLeuIù, ceeu ce Iùcu pe IruLI sù creuzù cù
PrusIeu s-u prùpùdIL.
¡uurù, decI, IeLeIe, Ie duserù Iu împùruLuI, îI spuserù cu
preIùcuLù muInIre cù IruLeIe Ior s-u prùpùdIL, sI se
cununurù cu IeLeIe, dupù cum runduIse PrusIeu. ¡urù ceu
mIcù nu voIu cu nIcI un cIIp sù se mùrILe, nIcI sù Iu pe uILuI.
PrusIeu, cure sedeu dopurLe, vùzu pIuLru cure cùzuse cu
zgomoL, muILumI IuI Dumnezeu cù I-u scùpuL zIIeIe sI se
gundeu ce sù Iucù cu sù Iusù uIurù. Pre cund se gundeu sI se
pIungeu dunsuI, uuzI un LIpùL sI o vùIeLure cure îI împIu In-
Imu de juIe; se uILù împregIur sI vùzu un buIuur cure se
încoIùcIse pe un copucI sI se urcu sù mùnunce nIsLe puI de
zgrIpsor. Scouse puIosuI PrusIeu, se repezI Iu buIuur sI
numuIdecuL îI Iùcu în bucùLeIe.
PuII, cum vùzurù, îI muILumIrù sI-I zIserù:
- VIno încou, omuIe vILeuz, sù Le uscundem uIcI, cù, de Le
vu vedeu mumu nousLrù, Le îngIILe de bucurIe.
Truserù o punù de Iu unuI dIn puI sI-I uscunserù în eu.
Cund venI zgrIpsorouIcu sI vùzu grùmudu uIu mure de
bucùLeIe de buIuur, înLrebù pe puI, cIne Ie-u IùcuL ùsL bIne?
- Mumù, zIserù eI, esLe un om de pe LùrumuI ceIùIuIL sI u
upucuL încou spre rùsùrIL.
- Mù duc, Ie zIse eu, sù-I muILumesc.
Eu pornI cu vunLuI înspre purLeu încoLro îI spusese puII
cù u upucuL omuI. Dupù cuLevu mInuLe, se înLourse:
- SpuneLI-mI drepL, Ie zIse, încoLro s-u dus.
- Spre upus, mumù.
SI înLr-o bucuLù de vreme, cu de cund începuI sù vù
povesLesc, sLrùbùLu ceIe puLru pùrLI uIe LùrumuIuI de jos sI
se înLourse cu deserL. Eu ceru cu numuIdecuL sù-I spuIe. ¡n
ceIe muI de pe urmù, îI zIserù puII:
- Ducù LI I-om urùLu, mumù, ne IùgùduIesLI cù nu-I veI
Iuce nImIc?
- Vù IùgùduIesc, drugII meI.
ALuncI eI îI scouserù dIn punù sI îI urùLurù; Iurù eu, de bu-
curIe, îI sLrunse în bruLe sI cuL p-ucI eru sù-I îngIILù, ducù
nu I-ur II ucoperIL puII.
- Ce bIne vreI sù-LI Iuc sI eu, penLru cù mI-uI scùpuL puII
de mourLe?
- Sù mù scoLI pe LùrumuI ceIùIuIL, rùspunse PrusIeu.
- Greu Iucru mI-uI ceruL, îI zIse zgrIpsorouIcu; durù pen-
Lru cù LIe îLI sunL duLoure munLuIreu puIIor meI, mù
învoIesc Iu usLu. PregùLesLe 1oo ocu de curne IùcuLù
bucùLeIe de cuLe o ocu unu, sI 1oo puInI.
¡ùcu ce Iùcu PrusIeu, gùLI puInIIe sI curneu sI Ie duse Iu
guru groupeI. ZgrIpsorouIcu zIse:
- Pune-Le dusupru meu cu merInde cu LoL sI, de cuLe orI
oI înLource cupuI, sù-mI duI cuLe o puIne sI cuLe o bucuLù de
curne.
Se usezurù sI pornIrù, dundu-I, de cuLe orI cereu, puIne sI
curne. Cund eru uproupe, uproupe sù Iusù deusupru,
pusùreu urIusù muI înLourse cupuI sù-I muI deu demuncure;
durù curneu se sIursIse. ALuncI PrusIeu, Iùrù sù-sI pIurdù
cumpùLuI, Lruse puIosuI sI-sI LùIe o bucuLù de curne mouIe
dIn coupsu pIcIoruIuI de sus sI o deLe zgrIpsorouIceI.
Dupù ce ujunserù deusupru sI vùzu cù PrusIeu nu puLeu
sù îmbIe, îI zIse zgrIpsorouIcu:
- Ducù nu eru bIneIe ce mI-uI IùcuL sI rugùcIuneu puIIor
meI, muI cù Le muncum. Eu um sImLIL cù curneu cure mI-uI
duL în urmù eru muI duIce decuL ceu de muI înuInLe, sI n-um
îngIILIL-o; rùu uI IùcuL de mI-uI duL-o.
ApoI o deLe uIurù dInLr-însu, I-o puse Iu Ioc, o unse cu
scuIpuL de uI sùu, sI se IIpI. ALuncI se îmbrùLIsurù, îsI
muILumIrù unuI uILeIu, sI se despùrLIrù; eu se duse în
prùpusLIu de unde IesIserù sI PrusIeu pIecù cùLre împùrùLIu
LuLùIuI sùu.
PIecund cùLre orusuI în cure IocuIu pùrInLII sI IruLII sùI,
îmbrùcuL IIInd în IuIne prousLe LùrùnesLI, înLuInI nIsLe
drumeLI sI uIIù de Iu dunsII cù IruLII IuI uu IuuL de soLII pe
IeLeIe cure Ie-u LrImIs eI, dupù cum Ie IoLùruse însusI, cù
pùrInLII IuI eruu IourLe muInILI de pIeIreu IIuIuI Ior ceIuI
muI mIc, cù IuLu ceu mIcù e îmbrùcuLù în negru sI-I jeIesLe sI
cù nu voIesLe u se mùrILu nIcI în rupLuI cupuIuI, mùcur cù u
peLIL-o muI muILI III de împùruL; cù ucum, în ceIe dIn urmù,
IruLII IuI I-u udus un gInere preu Irumos sI cù o sIIesc cu
LoLII sù-I Iu sI cù nu se sLIe de vu puLeu scùpu.
PrusIeu, uuzInd de LouLe ucesLeu, nu puLIn s-u înLrIsLuL în
suIIeLuI IuI sI, cu InImu înIrunLù, u InLruL în orus. MuI
cerceLund în sus sI în jos, uIIù cù IuLu u zIs împùruLuIuI cù,
ducù voIesLe sù o mùrILe cu LunùruI cure I-I uduserù, sù
porunceuscù u-I Iuce sI u-I uduce Iu odoure o Iurcù cu
cuIeruI sI IusuI cu LoLuI de uur sI sù Lourcù sIngurù, IIIndcù
usu îI Iùcuse sI zmeuI sI usLu îI pIùceu muIL. MuI uIIù cù
împùruLuI cIemuse pe sLurosLeu de urgInLurI sI-I poruncIse
zIcundu-I: "¡uLù, de uzI în LreI sùpLùmunI sù-mI duI guLu
Iurcu cure o cere IuLu meu ceu mIcù; cù de unde nu, unde-LI
sLuu pIcIoureIe, îLI vu sLu sI cupuI"; sI bIeLuI urgInLur se
înLourse ucusù LrIsL sI pIungund.
ALuncI PrusIeu se duse de se bùgù ucenIc Iu urgInLur.
PrusIeu, LoL vùzund pe sLùpunu-sùu vùILundu-se IIIndcù
nu IzbuLIse u Iuce Iurcu dupù porunceuIù, îI zIse:
- SLùpune, Le vùz LrIsL cù nu poLI sù IucI Iurcu ce LI-u
poruncIL împùruLuI, IuLù, muI sunL LreI zIIe punù sù se
împIIneuscù sorocuI ce LI-u duL; Iusù-mù pe mIne sù o Iuc.
ArgInLuruI îI gonI, zIcundu-I:
- ALuLI mesLerI murI n-uu puLuL sù o Iucù, sI LocmuI un
LrenLeros cu LIne sù o Iucù?
- Ducù nu-LI voI du Iurcu de uzI în LreI zIIe, rùspunse
PrusIeu, sù-mI IucI ce veI voI.
ALuncI se învoIrù u-I du o oduIe sù Iucreze numuI PrusIeu
sIngur, sI pe IIecure noupLe sù-I deu cuLe o LrùIsLuLù de
uIune sI cuLe un puIur de vIn bun.
ArgInLuruI îI duceu grIju, IIIndcù, uscuILund pe Iu use, n-
uuzeu uIL decuL cum spùrgeu Iu uIune pe nIcovuIù! ¡urù cund
Iu u LreIu zI, eI IesI dIs-de-dImIneuLù dIn oduIe cu Iurcu pe
Luvù, pe cure o scosese dIn mùruI zmeuIuI, ce eru Iu dunsuI,
sI o deLe urgInLuruIuI cu sù o ducù IeLeI împùruLuIuI.
ArgInLuruI nu muI puLeu de bucurIe, sI-I Iùcu un rund de
IuIne; Iur pe Iu nùmIez, cund venIse sIujILorII împùruLuIuI
cu sù-I cIeIe Iu puIuL, eI se duse sI îI deLe Iurcu cure Lorceu
sIngurù.
Dupù ce împùruLuI se mInunù de IrumuseLeu eI, deLe ur-
gInLuruIuI doI sucI de bunI.
¡uLu, cum vùzu Iurcu, îI Lrecu un IIer urs prIn InImù; eu
cunoscu Iurcu sI prIcepu cù PrusIeu ceI vILeuz LrebuIe sù II
IesIL deusupru pùmunLuIuI. ALuncI zIse împùruLuIuI:
- TuLù, cIne u IùcuL Iurcu pouLe sù-mI Iucù încù un Iucru
pe cure mI I-u udus Iu odoure zmeuI.
¡urù împùruLuI cIemù înduLù pe urgInLur sI-I poruncI sù-I
Iucù o cIoscù cu puI cu LoLuI sI cu LoLuI de uur, sI-I deLe sor-
oc de LreI sùpLùmunI, sI ducu nu I-o Iuce-o, unde îI sLù pI-
cIoureIe îI vu sLu sI cupuI.
ArgInLuruI, cu sI de-IuIL rund, se înLourse ucusù LrIsL;
despreLuI cu sI înLuIu ourù pe PrusIeu, cure îI înLrebuse sI de
usLù duLù; Iurù ducu se înLeIeserù Iu cuvInLe, se învoIrù sI
IucruI se sI sùvursI cu bIne.
Cund vùzu urgInLuruI cIoscu cIoncùnInd sI puII pIuInd, cu
LoLuI sI cu LoLuI de uur sI cIuguIInd meI LoL de uur, înLeIese
cù LrebuIe sù IIe Iucru mùIesLru.
ArgInLuruI Iuù cIoscu, o duse Iu împùruLuI, Iurù
împùruLuI, dupù ce se mInunù îndesLuI de IrumuseLeu sI
gIngùsIu Ior, o duse IeLeI sI-I zIse:
- ¡uLù, LI s-uu împIInIL LouLe voIIe; ucum, IuLu meu, sù Le
gùLesLI de nunLù.
- TuLù, îI muI zIse IuLu, cIne u IùcuL usLe douù IucrurI Lre-
buIe sù uIbù sI mùruI de uur uI zmeuIuI; poruncesLe, rogu-
Le, urgInLuruIuI sù uducù pe mesLeruI cure Ie-u IùcuL.
PrImIInd poruncu usLu, urgInLuruI se înIùLIsù împùruLuIuI
rugundu-I sù-I IerLe sI zIcundu-I:
- Cum o sù uduc înuInLeu mùrIeI-LuIe pe mesLer, IIIndcù
esLe un om prosL sI LrenLùros sI nu esLe vrednIc sù vuzù Iu-
mInuLu IuLù u mùrIeI LuIe.
¡mpùruLuI poruncI sù-I uducù orIcum ur II.
ALuncI urgInLuruI, dupù ce puse de spùIù pe PrusIeu sI-I
curùLI, îI îmbrùcù în nIsLe IuIne noI sI-I duse Iu împùruLuI;
Iurù împùruLuI îI înIùLIsù IeLeI.
Cum îI vùzu IuLu, îI sI cunoscu. Eu nu puLu sù-sI LIe
IucrùmIIe cure o podIdIserù, de bucurIe mure ce uvu, sI zIse
împùruLuIuI:
- TuLù, ucesLu esLe vILeuzuI cure ne-u scùpuL dIn munu
zmeIIor.
SI, dund în genuncIe, îI sùruLù muInIIe sI pe IuLù sI pe
dos.
¡uundu-I seumu bIne împùruLuI, îI cunoscu sI dunsuI,
mùcur cù IourLe muIL se scIImbuse. ¡I îmbrùLIsù sI-I sùruLù
de suLe de orI. Dur eI LùgùduIu.
¡n ceIe muI dIn urmù, InImu IuI înduIosILù de rugùcIunIIe
LuLùIuI sùu, uIe mumeI suIe sI uIe IeLeI cure rùmùsese în ge-
nuncIe rugundu-I mùrLurIsI cù în udevùr eI esLe IIuI Ior ceI
muI mIc.
PrusIeu Ie povesLI upoI LouLù IsLorIu su, Ie spuse sI cum u
IesIL dusupru pùmunLuIuI sI Ie urùLù sI mùruI de uur uI
zmeuIuI.
ALuncI împùruLuI, supùruL, cIemù pe IecIorII IuI ceI muI
murI; dur eI, cum vùzurù pe PrusIeu, o sIecIIrù. ¡urù
împùruLuI înLrebù pe PrusIeu cum sù-I pedepseuscù.
VILeuzuI nosLru zIse:
- TuLù, eu îI IerL sI pedeupsu sù o Iu de Iu Dumnezeu. NoI
vom IesI Iu scuru puIuLuIuI sI vom uruncu IIecure cuLe o
sùgeuLù în sus sI Dumnezeu, ducu vom II cInevu gresILI, ne
vu pedepsI.
Asu Iùcurù. ¡esIrù cuLe LreI IruLII în curLe, dInuInLeu puIuL-
uIuI, uruncurù sùgeLIIe în sus sI, cund cùzurù, uIe IruLIIor
ceIor muI murI Ie cùzurù drepL în cresLeLuI cupuIuI sI-I
omorurù, dur u ceIuI muI mIc îI cùzu dInuInLe.
¡urù ducù îngropurù pe IruLII ceI muI murI, Iùcurù nunLù
mure sI PrusIeu Iuù pe IuLu ceu mIcù. TouLù împùrùLIu s-u
bucuruL cù Ie-u udus Dumnezeu sùnùLos pe IIuI ceI muI mIc
uI împùruLuIuI sI se mundreu, IùIIndu-se, de vILejIIIe ce
Iùcuse eI; Iurù dupù mourLeu LùLune-sùu se suI eI în scuunuI
împùrùLIeI, sI împùrùLI în puce de uLuncI sI punù în zIuu de
usLùzI, de or II LrùInd.
TrecuI sI eu pe ucoIo sI sLùLuI de mù veseIII Iu nunLù, de
unde IuuI
D bucctc de bctoc,
S-un picior de iepure schiop,
sI încùIecuI p-o seu, sI v-o spuseI dumneuvousLrù usu.
¿o. Tinerete Iúrú bútrânete si viutú Iúrú
de mourte
A IosL oduLù cu nIcIoduLù; cù de n-ur II, nu s-ur muI povesLI;
de cund Iùceu pIopsoruI pere sI rùcIILu mIcsuneIe; de cund
se bùLeuu ursII în coude; de cund se Iuuu de guL IupII cu
mIeII de se sùruLuu, înIrùLIndu-se; de cund se poLcoveu
purIceIe Iu un pIcIor cu nouùzecI sI nouù de ocu de IIer sI s-
uruncu în sIuvu ceruIuI de ne uduceu povesLI;
De ccnd se scric muscc pe pcrete,
Mci mincinos cine nu crede.
A IosL oduLù un împùruL mure sI o împùrùLeusù, umundoI
LInerI sI IrumosI, sI, voInd sù uIbù copII, u IùcuL de muI
muILe orI LoL ce LrebuIu sù Iucù penLru uceusLu; u îmbIuL pe
Iu vrucI sI IIIosoII, cu sù cuuLe Iu sLeIe I sù Ie gIIceuscù ducu
or sù Iucù copII; dur în zudur. ¡n sIursIL, uuzInd împùruLuI
cù esLe Iu un suL, uproupe, un uncIIus dIbucI, u LrImIs sù-I
cIeme; dur eI rùspunse LrImIsIIor cù: cIne ure LrebuInLù, sù
vIe Iu dunsuI. S-uu scuIuL decI împùruLuI sI împùrùLeusu sI,
Iuund cu dunsII vro cuLIvu boIerI murI, osLusI sI sIujILorI, s-
uu dus Iu uncIIus ucusù. UncIIusuI, cum I-u vùzuL de de-
purLe, u IesIL sù-I înLumpIne sI LoLoduLù Ie-u zIs:
- BIne uLI venIL sùnùLosI; dur ce îmbII, împùruLe, sù uIII?
DorInLu ce uI o sù-LI uducù înLrIsLure.
- Eu nu um venIL sù Le înLreb usLu, zIse împùruLuI, cI,
ducu uI cevu IeucurI cure sù ne Iucù sù uvem copII, sù-mI
duI.
- Am, rùspunse uncIIusuI; dur numuI un copII o sù IuceLI.
EI o sù IIe ¡ùL-¡rumos sI drùgùsLos, sI purLe n-o sù uveLI de
eI. ¡uund împùruLuI sI împùrùLeusu IeucurIIe, s-uu înLors
veseII Iu puIuL sI pesLe cuLevu zIIe împùrùLeusu s-u sImLIL
însùrcInuLù. TouLù împùrùLIu sI LouLù curLeu sI LoLI sIujILorII
s-uu veseIIL de uceusLù înLumpIure.
MuI-nuInLe de u venI ceusuI nusLerII, copIIuI se puse pe
un pIuns, de n-u puLuL nIcI un vrucI sù-I împuce. ALuncI
împùruLuI u începuL sù-I IùgùduIuscù LouLe bunurIIe dIn
Iume, dur nIcI usu n-u IosL cu puLInLù sù-I Iucù sù Lucù.
- TucI, druguI LuLeI, zIce împùruLuI, cù LI-oI du împùrùLIu
cuLure suu cuLure; LucI, IIuIe, cù LI-oI du soLIe pe cuLure suu
cuLure IuLù de împùruL, sI uILe muILe d-uIde usLeu; în sIursIL,
ducù vùzu sI vùzu cù nu Luce, îI muI zIse: LucI, IùLuI meu, cù
LI-oI du TInereLe Iùrù bùLruneLe sI vIuLù Iùrù de mourLe.
ALuncI, copIIuI Lùcu sI se nùscu; Iur sIujILorII deLerù în
LImpIne sI în surIe sI în LouLù împùrùLIu se LInu veseIIe mure
o sùpLùmunù înLreugù.
De ce cresLeu copIIuI, d-uceeu se Iùceu muI IsLeL sI muI
îndrùzneL. ¡I deLerù pe Iu scoII sI IIIosoII, sI LouLe
învùLùLurIIe pe cure uILI copII Ie învùLu înLr-un un, eI Ie
învùLu înLr-o Iunù, usLIeI încuL împùruLuI mureu sI învIu de
bucurIe. TouLù împùrùLIu se IùIeu cù o sù uIbù un împùruL
înLeIepL sI procopsIL cu SoIomon împùruL. De Iu o vreme
încouce însù, nu sLIu ce uveu, cù eru LoL guIes, LrIsL sI dus pe
gundurI. ¡ur cund Iuse înLr-o zI, LocmuI cund copIIuI
împIIneu cIncIsprezece unI sI împùruLuI se uIIu Iu musù cu
LoLI boIerII sI sIujbusII împùrùLIeI sI se cIeIuIuu, se scuIù
¡ùL-¡rumos sI zIse:
- TuLù, u venIL vremeu sù-mI duI ceeu ce mI-uI IùgùduIL Iu
nusLere.
AuzInd uceusLu, împùruLuI s-u înLrIsLuL IourLe sI I-u zIs:
- Dur bIne, IIuIe, de unde poL eu sù-LI duu un usLIeI de
Iucru nemuIuuzIL? SI ducù LI-um IùgùduIL uLuncI, u IosL
numuI cu sù Le împuc.
- Ducu Lu, LuLù, nu poLI sù-mI duI, upoI sunL nevoIL sù
cuLreIer LouLù Iumeu punù ce voI gùsI IùgùduInLu penLru
cure m-um nùscuL.
ALuncI LoLI boIerII sI împùruLuI deLerù în genucII, cu
rugùcIune sù nu pùrùseuscù împùrùLIu; IIIndcù, zIceuu
boIerII:
- TuLùI Lùu de ucI înuInLe e bùLrun, sI o sù Le rIdIcùm pe
LIne în scuun, sI uvem sù-LI uducem ceu muI Irumousù
împùrùLeusù de sub soure de soLIe.
Dur n-u IosL puLInLù sù-I înLourcù dIn IoLùrureu su,
rùmunund sLuLornIc cu o pIuLrù în vorbeIe IuI; Iur LuLù-sùu,
ducù vùzu sI vùzu, îI deLe voIe sI puse Iu cuIe sù-I gùLeuscù
de drum merInde sI LoL ce-I LrebuIu.
ApoI, ¡ùL-¡rumos se duse în grujdurIIe împùrùLesLI unde
eruu ceI muI IrumosI urmùsurI dIn LouLù împùrùLIu, cu sù-sI
uIeugù unuI; dur, cum puneu munu sI upucu pe cuLe unuI de
coudù, îI LrunLeu, sI usLIeI LoLI cuII cùzurù. ¡n sIursIL, LocmuI
cund eru sù Iusù, îsI muI uruncù ocIII o duLù prIn grujd sI,
zùrInd înLr-un coIL un cuI rùpcIugos sI bubos sI sIub, se
duse sI Iu dunsuI; Iur cund puse munu pe coudu IuI, eI îsI
înLourse cupuI sI zIse:
- Ce poruncesLI, sLùpune? MuILumesc IuI Dumnezeu cù
mI-u ujuLuL sù ujung cu sù muI puIe munu pe mIne un voIn-
Ic.
SI înLepenIndu-sI pIcIoureIe, rùmuse drepL cu Iumunureu.
ALuncI ¡ùL-¡rumos îI spuse ce uveu de gund sù Iucù sI cuIuI
îI zIse:
- Cu sù ujungI Iu dorInLu Lu, LrebuIe sù cerI de Iu LuLù-Lùu
puIosuI, suIILu, urcuI, LoIbu cu sùgeLIIe sI IuIneIe ce Ie purLu
eI cund eru IIùcùu; Iur pe mIne sù mù îngrIjesLI cu însuLI
munu Lu suse sùpLùmunI sI orzuI sù mI-I duI IIerL în IupLe.
Cerund împùruLuIuI IucrurIIe ce-I povùLuIse cuIuI, eI u
cIemuL pre vùLuIuI curLII sI I-u duL poruncù cu sù-I descIIzù
LouLe LronurIIe cu IuIne spre u-sI uIege IIuI sùu pe uceIeu
cure îI vu pIùceu. ¡ùL-¡rumos, dupù ce rùscoII LreI zIIe sI
LreI nopLI, gùsI în sIursIL, în IunduI unuI Lron vecII, urmeIe
sI IuIneIe LuLune-sùu de cund eru IIùcùu, dur IourLe rugIn-
ILe. Se upucù însusI cu munu IuI sù Ie cureLe de rugInù sI,
dupù suse sùpLùmunI, IzbuLI u Iuce sù Iuceuscù urmeIe cu
ogIIndu. ToLoduLù îngrIjI sI de cuI, precum îI zIsese eI.
DesLuIù muncù uvu; dur IIe, cù IzbuLI.
Cund uuzI cuIuI de Iu ¡ùL-¡rumos cù IuIneIe sI urmeIe
sunL bIne curùLuLe sI pregùLILe, oduLù se scuLurù sI eI, sI
LouLe bubeIe sI rùpcIugu cùzurù de pe dunsuI sI rùmuse
înLocmuI cum îI IùLuse mù-su, un cuI grus, Lrupes sI cu
puLru urIpI; vùzundu-I ¡ùL-¡rumos usLIeI, îI zIse:
- De uzI în LreI zIIe pIecùm.
- Sù LrùIesLI, sLùpune; sunL guLu cIIur uzI, de poruncesLI,
îI rùspunse cuIuI.
A LreIu zI de dImIneuLù, LouLù curLeu sI LouLù împùrùLIu
eru pIInù de juIe. ¡ùL-¡rumos, îmbrùcuL cu un vILeuz, cu
puIosuI în munù, cùIure pe cuIuI ce-sI uIesese, îsI Iuù zIuu
bunù de Iu împùruLuI, de Iu împùrùLeusu, de Iu LoLI boIerII
ceI murI sI ceI mIcI, de Iu osLusI sI de Iu LoLI sIujILorII curLII,
curII, cu IucrùmIIe în ocII, îI ruguu sù se Iuse de u Iuce
cùIùLorIu uceusLu, cu nu cure cumvu sù meurgù Iu pIeIreu
cupuIuI sùu; dur eI, dund pInLenI cuIuIuI, IesI pe pourLù cu
vunLuI, sI dupù dunsuI curùIe cu merInde, cu bunI sI vreo
douù suLe de osLusI, pe cure-I orunduIse împùruLuI cu sù-I
însoLeuscù.
Dupù ce Lrecu uIurù de împùrùLIu LuLùIuI sùu sI ujunse în
pusLIeLuLe, ¡ùL-¡rumos îsI împùrLI LouLù uvuLIu pe Iu osLusI
sI, Iuundu-sI zIuu bunù, îI LrImIse înupoI, oprIndu-sI penLru
dunsuI merInde numuI cuL u puLuL duce cuIuI. SI upucund
cuIeu cùLre rùsùrIL, s-u dus, s-u dus, s-u dus, LreI zIIe sI LreI
nopLI, punù ce ujunse Iu o cumpIe înLInsù, unde eru o
muILIme de ouse de oumenI.
SLund sù se odIIneuscù, îI zIse cuIuI:
- Sù sLII, sLùpune, cù uIcI sunLem pe mosIu uneI
GIeonouIe, cure e uLuL de reu, încuL nImenI nu cuIcù pe
mosIu eI, Iùrù sù IIe omoruL. A IosL sI eu IemeIe cu LouLe Ie-
meIIe, dur bIesLemuI pùrInLIIor pe cure nu-I uscuILu, cI îI LoL
necùjeu, u IùcuL-o sù IIe GIeonouIe; în cIIpu uceusLu esLe cu
copIII eI, dur muIne, în pùdureu ce o vezI, o s-o înLuInIm
venInd sù Le prùpùdeuscù; e grozuvù de mure; durù sù nu Le
sperII, cI sù III guLu cu urcuI cu sù o sùgeLezI, Iur puIosuI sI
suIILu sù Ie LII Iu îndemunù, cu sù Le sIujesLI cu dunseIe cund
vu II de LrebuInLù.
Se deLerù spre odIInù; dur pundeu cund unuI, cund uILuI.
A douu zI, cund se revùrsu zIorIIe, eI se pregùLeuu sù
Lreucù pùdureu. ¡ùL-¡rumos înseIù sI înIrunù cuIuI, sI
cIIngu o sLrunse muI muIL decuL uILù duLù, sI pornI; cund,
uuzI o cIocùnILurù grouznIcù. ALuncI cuIuI îI zIse:
- TIne-Le, sLùpune, guLu, cù IuLù se upropIe GIeonouIu.
SI cund veneu eu, nene, doboru copucII: usu de IuLe
mergeu; Iur cuIuI se urcù cu vunLuI punù cum deusupru eI sI
¡ùL-¡rumos îI Iuù un pIcIor cu sùgeuLu sI, cund eru guLu u o
IovI cu u douu sùgeuLù, sLrIgù eu:
- SLùI, ¡ùL-¡rumos, cù nu-LI Iuc nImIc!
SI vùzund cù nu o crede, îI deLe înscrIs cu sungeIe sùu.
- Sù-LI LrùIuscù cuIuI, ¡ùL-¡rumos, îI muI zIse eu, cu un
nùzdrùvun ce esLe, cùcI de nu eru eI, Le muncum IrIpL; ucum
însù m-uI muncuL Lu pe mIne; sù sLII cù punù uzI nIcI un
murILor n-u cuLezuL sù cuIce IoLureIe meIe punù uIceu;
cuLIvu nebunI curII s-uu încumes u o Iuce d-ubIu uu ujuns
punù în cumpIu unde uI vùzuL ouseIe ceIe muILe.
Se duserù ucusù Iu dunsu, unde GIeonouIu ospùLù pe ¡ùL-
¡rumos sI-I omenI cu pe un cùIùLor. Dur pe cund se uIIuu Iu
musù sI se cIeIuIuu, Iurù GIeonouIu gemeu de durere,
deoduLù eI îI scouse pIcIoruI pe cure îI pùsLru în LruIsLù, I-I
puse Iu Ioc sI înduLù se vIndecù. GIeonouIu, de bucurIe,
LInu musù LreI zIIe d-u runduI sI rugù pe ¡ùL-¡rumos sù-sI
uIeugù de soLIe pe unu dIn ceIe LreI IeLe ce uveu, Irumouse
cu nIsLe zune; eI însù nu voI, cI îI spuse curuL ce cùuLu;
uLuncI eu îI zIse:
- Cu cuIuI cure îI uI sI cu vILejIu Lu, crez cù uI sù IzbuLesLI.
Dupù LreI zIIe, se pregùLIrù de drum sI pornI. Merse ¡ùL-
¡rumos, merse sI Iur merse, cuIe Iungù sI muI Iungù; durù
cund Iu de Lrecu pesLe IoLureIe GIeonouIeI, deLe de o
cumpIe Irumousù, pe de o purLe cu Iurbu înIIorILù, Iur pe de
uILù purLe purIILù. ALuncI eI înLrebù pe cuI:
- De ce esLe Iurbu purIILù?
SI cuIuI îI rùspunse:
- AIcI sunLem pe mosIu uneI ScorpII, sorù cu GIeonouIu;
de reIe ce sunL, nu poL sù LrùIuscù Iu un Ioc; bIesLemuI
pùrInLIIor Ie-u ujuns, sI d-uIu s-uu IùcuL IIgIIoI, usu precum
Ie vezI; vrùjmùsIu Ior e grouznIcù, nevoIe de cup, vor sù-sI
rùpeuscù unu de Iu uILu pùmunL; cund ScorpIu esLe necùjILù
rùu, vursù Ioc sI smouIù; se vede cù u uvuL vreo ceurLù cu
sorù-su sI, vIInd s-o goneuscù de pe LùrumuI eI, u purIIL Iur-
bu pe unde u LrecuL; eu esLe muI reu decuL sorù-su sI ure LreI
cupeLe. Sù ne odIInIm puLIn, sLùpune, sI muIne dIs-
de-dImIneuLù sù IIm guLu.
A douu zI se pregùLIrù, cu sI cund ujunsese Iu GIeonouIu,
sI pornIrù. Cund, uuzIrù un urIeL sI o vujIeLurù, cum nu muI
uuzIserù eI punù uLuncI!
- ¡II guLu, sLùpune, cù IuLù se upropIe zgrIpsorouIcu de
ScorpIe.
ScorpIu, cu o IuIcù în cer sI cu uILu în pùmunL sI vùrsund
IIùcùrI, se upropIu cu vunLuI de IuLe; Iurù cuIuI se urcù re-
pede cu sùgeuLu punù cum deusupru sI se Iùsù usupru eI
cum pe deopurLe. ¡ùL-¡rumos o sùgeLù sI îI zburù un cup;
cund eru sù-I muI Iu un cup, ScorpIu se rugù cu IucrùmI cu
sù o IerLe, cù nu-I Iuce nImIc sI, cu sù-I încredInLeze, îI deLe
înscrIs cu sungeIe eI. ScorpIu ospùLù pe ¡ùL-¡rumos sI muI
sI decuL GIeonouIu; Iurù eI îI deLe sI dunseI înupoI cupuI ce
I-I Iuuse cu sùgeuLu, cureIe se IIpI înduLù cum îI puse Iu Ioc,
sI dupù LreI zIIe pIecurù muI depurLe.
Trecund sI pesLe IoLureIe ScorpIeI, se duserù, se duserù
sI Iurù se muI duserù, punù ce ujunserù Iu un cump numuI
de IIorI sI unde eru numuI prImùvurù; IIecure IIoure eru cu
deosebIre de mundrù sI cu un mIros duIce, de Le îmbùLu;
Lrùgeu un vunLIsor cure ubIu udIu. AIceu sLùLurù eI sù se
odIIneuscù, Iurù cuIuI îI zIse:
- Trecurùm cum Lrecurùm punù ucI, sLùpune; muI uvem
un Iop: uvem sù dùm pesLe o prImejdIe mure; sI ducu ne-o
ujuLu Dumnezeu sù scùpùm sI de dunsu, upoI sunLem
voInIcI. MuI-nuInLe de ucI esLe puIuLuI unde IocuIesLe
TInereLe Iùrù bùLruneLe sI vIuLù Iùrù de mourLe. AceusLù
cusù esLe încongIuruLù cu o pùdure deusù sI înuILù, unde
sLuu LouLe IIureIe ceIe muI sùIbuLIce dIn Iume; zIuu sI
noupLeu pùzesc cu neudormIre sI sunL muILe IourLe; cu
dunseIe nu esLe cIIp de u Le buLe; sI cu sù Lrecem prIn
pùdure e pesLe pouLe; noI însù sù ne sIIIm, duc-om puLeu,
sù sùrIm pe dusupru.
Dupù ce se odIInIrù vreo douù zIIe, se pregùLIrù IurùsI;
uLuncI cuIuI, LInundu-sI rùsuIIureu, zIse:
- SLùpune, sLrunge cIIngu cuL poLI de muIL, sI încùIecund,
sù Le LII bIne sI în scùrI, sI de coumu meu; pIcIoureIe sù Ie LII
IIpILe pe Iungù supLIouru meu, cu sù nu mù zùLIcnesLI în
zboruI meu.
Se urcù, Iùcu probù, sI înLr-un mInuL Iu uproupe de
pùdure.
- SLùpune, muI zIse cuIuI, ucum e LImpuI cund se dù de
muncure IIurùIor pùdureI sI sunL udunLe LouLe în curLe; sù
Lrecem.
- Sù Lrecem, rùspunse ¡ùL-¡rumos, sI Dumnezeu sù se
îndure de noI.
Se urcurù în sus sI vùzurù puIuLuI sLrùIucInd usLIeI, de Iu
soure Le puLeuI uILu, dur Iu dunsuI bu. Trecurù pe dusupru
pùdurII sI, LocmuI cund eruu sù se Iuse în jos Iu scuru puIuL-
uIuI, d-ubIu, d-ubIu uLInse cu pIcIoruI vurIuI unuI copucI sI
doduLù LouLù pùdureu se puse în mIscure; urIuu dobILo-
uceIe, de LI se Iùceu pùruI mùcIucù pe cup. Se grùbIrù de se
Iùsurù în jos; sI de nu eru doumnu puIuLuIuI uIurù, dund de
muncure puIIor eI (cùcI usu numeu eu IIgIIonIIe dIn
pùdure), îI prùpùdeu negresIL.
MuI muIL de bucurIe cù uu venIL, îI scùpù eu; cùcI nu muI
vùzuse punù uLuncI suIIeL de om pe Iu dunsu. OprI pe dob-
ILouce, Ie îmbIunzI sI Ie LrImIse Iu IocuI Ior. SLùpunu eru o
zunù nuILù, supLIrIcù sI drùgùIusù sI Irumousù, nevoIe mure!
Cum o vùzu ¡ùL-¡rumos, rùmuse încremenIL. Durù eu,
uILundu-se cu mIIù Iu dunsuI, îI zIse:
- BIne uI venIL, ¡ùL-¡rumos! Ce cuuLI pe uIcI?
- CùuLùm, zIse eI, TInereLe Iùrù bùLruneLe sI vIuLù Iùrù de
mourLe.
- Ducù cùuLuLI ceeu ce zIsesI, ucI esLe.
ALuncI descùIIcù sI InLrù în puIuL. AcoIo gùsI încù douù Ie-
meI, unu cu uILu de LInere; eruu surorIIe ceIe muI murI. EI
începu sù muILumeuscù zuneI penLru cù I-u scùpuL de
prImejdIe; Iurù eIe, de bucurIe, gùLIrù o cInù pIùcuLù sI
numuI în vuse de uur. CuIuIuI îI deLe drumuI sù puscù pe
unde vu voI dunsuI; pe urmù îI Iùcurù cunoscuLI LuLuror
IIgIIouneIor, de puLeuu îmbIu în LIInù prIn pùdure.
¡emeIIe îI rugurù sù IocuIuscù de ucI înuInLe cu dunseIe,
cùcI zIceuu cù II se uruse, sezund LoL sIngureIe; Iurù eI nu
usLepLù sù-I muI zIcù o duLù, cI prIImI cu LouLù muILumIreu,
cu unuI ce uceeu sI cùuLu.
¡nceL, înceL, se deprInserù unII cu uILII, îsI spuse IsLorIu sI
ce pùLI punù sù ujungù Iu dunseIe, sI nu dupù muILù vreme
se sI însoLI cu IuLu ceu muI mIcù. ¡u însoLIreu Ior, sLùpuneIe
cuseI îI deLerù voIe sù meurgù prIn LouLe IocurIIe de prIm-
prejur, pe unde vu voI; numuI pe o vuIe, pe cure I-o sI
urùLurù, îI zIserù sù nu meurgù, cùcI nu vu vI bIne de eI; sI-I
sI spuserù cù uceu vuIe se numeu VuIeu PIungerII.
PeLrecu ucoIo vreme uILuLù, Iùrù u prInde de vesLe,
IIIndcù rùmùsese LoL usu de Lunùr, cu sI cund venIse. Treceu
prIn pùdure, Iùrù sù-I dourù mùcur cupuI. Se desIùLu în puI-
uLurIIe ceIe uurILe, LrùIu în puce sI în IInIsLe cu soLIu sI cum-
nuLeIe suIe, se bucuru de IrumuseLeu IIorIIor sI de duIceuLu
sI curùLenIu ueruIuI, cu un IerIcIL. ¡eseu udeseu Iu
vunùLoure; dur, înLr-o zI, se Iuù dupù un Iepure, deLe o
sùgeuLù, deLe douù sI nu-I nImerI; supùruL, uIergù dupù eI sI
deLe sI cu u LreIu sùgeuLù, cu cure îI nemerI; durù neIerI-
cILuI, în învùImùseuIù, nu bùguse de seumù cù, uIergund
dupù Iepure, Lrecuse în VuIeu PIungerII.
¡uund IepurIIe, se înLorceu ucusù; cund, ce sù vezI d-Lu?
deoduLù îI upucù un dor de LuLù-sùu sI de mumù-su. Nu
cuLezù sù spuIe IemeIIor mùIesLre; durù eIe îI cunoscurù
dupù înLrIsLureu sI neodIInu ce vedeu înLr-însuI.
- AI LrecuL, neIerIcILuIe, în VuIeu PIungerII! îI zIserù eIe,
cu LoLuI sperIuLe.
- Am LrecuL, drugeIe meIe, Iùrù cu sù II voIL sù Iuc usLù
negIIobIe; sI ucum mù Lopesc d-u-n pIcIoureIe de doruI
pùrInLIIor meI, însù sI de voI nu mù îndur cu sù vù pùrùsesc.
SunL de muI muILe zIIe cu voI sI n-um sù mù pIung de nIcI o
muInIre. Mù voI duce durù sù-mI muI vùz o duLù pùrInLII sI
upoI m-oI înLource, cu sù nu mù muI duc nIcIoduLù.
- Nu ne pùrùsI, IubILuIe; pùrInLII LùI nu muI LrùIesc de
suLe de unI, sI cIIur Lu, ducundu-Le, ne Lemem cù nu Le veI
muI înLource; rùmuI cu noI; cùcI ne zIce gunduI cù veI pIerI.
TouLe rugùcIunIIe ceIor LreI IemeI, precum sI uIe cuIuIuI,
n-u IosL în sLure sù-I poLoIeuscù doruI pùrInLIIor, cure-I uscu
pe d-u-nLreguI. ¡n ceIe muI de pe urmù, cuIuI îI zIse:
- Ducu nu vreI sù mù uscuILI, sLùpune, orIce LI se vu
înLumpIu, sù sLII cù numuI Lu esLI de vInù. Am sù-LI spuI o
vorbù, sI ducu veI prIImI LocmeuIu meu, Le duc înupoI.
- PrImesc, zIse eI cu LouLù muILumIreu, spune-o!
- Cum vom ujunge Iu puIuLuI LuLùIuI Lùu, sù Le Ius jos sI eu
sù mù înLorc, de veI voI sù rùmuI mùcur un ceus.
- Asu sù IIe, zIse eI.
Se pregùLIrù de pIecure, se îmbrùLIsurù cu IemeIeIe sI,
dupù ce-sI Iuurù zIuu bunù unuI de Iu uILuI, pornI, Iùsundu-
Ie suspInund sI cu IucrùmIIe în ocII. Ajunserù în IocurIIe
unde eru mosIu ScorpIeI; ucoIo gùsIrù oruse; pùdurIIe se
scIImbuserù în cumpII; înLrebù pre unII sI pre uILII despre
ScorpIe sI IocuInLu eI; dur îI rùspunserù cù bunII Ior
uuzIserù de Iu sLrùbunII Ior povesLIndu-se de usemeneu
IIeucurI.
- Cum se pouLe unu cu usLu? Ie zIceu ¡ùL-¡rumos, muI
uIuILùIerI um LrecuL pe uIcI; sI spuneu LoL ce sLIu.
¡ocuILorII rudeu de dunsuI, cu de unuI ce uIureuzù suu
vIseuzù desLepL, Iurù eI, supùruL, pIecù înuInLe, Iùrù u bùgu
de seumù cù burbu sI pùruI îI uIbIse.
Ajungund Iu mosIu GIeonouIeI, Iùcu înLrebùrI cu sI Iu
mosIu ScorpIeI, sI prImI usemeneu rùspunsurI. Nu se puLeu
domIrI eI: cum de în cuLevu zIIe s-uu scIImbuL usLIeI Io-
curIIe? SI IurùsI supùruL, pIecù cu burbu uIbù punù Iu bruu,
sImLInd cù îI cum Lremuruu pIcIoureIe, sI ujunse Iu
împùrùLIu LùLune-sùu. AIcI uILI oumenI, uILe oruse, sI ceIe
vecII eruu scIImbuLe de nu Ie muI cunosLeu. ¡n ceIe muI de
pe urmù, ujunse Iu puIuLurIIe în curI se nùscuse. Cum se
deLe jos, cuIuI îI sùruLù munu sI îI zIse:
- RùmuI sùnùLos, cù eu mù înLorc de unde um pIecuL.
Ducu poILesLI sù mergI sI d-Lu, încuIecù înduLù sI uIdem!
- Du-Le sùnùLos, cù sI eu nùdùjduIesc sù mù înLorc pesLe
curund.
CuIuI pIecù cu sùgeuLu de IuLe.
Vùzund puIuLurIIe dùrùmuLe sI cu buruIenI crescuLe pe
dunseIe, oILu sI, cu IucrùmI în ocII, cùLu sù-sI uducù umInLe
cuL eru oduLù de IumInuLe usLe puIuLurI sI cum sI-u peLrecuL
copIIùrIu în eIe; ocoII de vreo douù-LeI orI, cerceLund IIecure
cùmurù, IIecure coILuIeL ce-I uduceu umInLe ceIe LrecuLe;
grujduI în cure gùsIse cuIuI; se pogorî upoI în pIvnILù,
gurIIcIuI cùreIu se usLupuse de dùrùmùLurIIe cùzuLe.
CùuLund înLr-o purLe sI în uILu, cu burbu uIbù punù Iu ge-
nuncII, rIdIcundu-sI pIeoupeIe ocIIIor cu muInIIe sI ubIu
umbIund, nu gùsI decuL un Lron odorogIL; îI descIIse, durù
în eI nImIc nu gùsI; rIdIcù cupucuI cIIcIILeI, sI un gIus
sIùbùnogIL îI zIse:
- BIne uI venIL, cù de muI înLurzIuI, sI eu mù prùpùdeum.
O puImù îI Lruse MourLeu IuI, cure se uscuse de se Iùcuse
curIIg în cIIcIILù, sI cùzu morL, sI înduLù se sI Iùcu Lùrunù.
¡ur eu încùIecuI p-o seu sI vù spuseI dumneuvousLrù usu.
¿1. Touoleu, Iiol onchiusoloi si ul
mútosei
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un mos sI o bubù. EI eruu sùrucI de n-uveuu
dupù ce beu upu. Cund mùIuI uveuu, n-uveuu sure; cund
uveuu sure sI mùIuI, n-uveuu Iegumù. TrùIuu sI eI de uzI pe
muIne. EI uveuu LreI copII, LrenLùrosI sI nespùIuLI, cu vuI de
eI. CeI muI mIc se vedeu u II muI IsLeL decuL ceI doI muI
murI, durù eru oIog de umundouù pIcIoureIe. EI se numeu
TuguIeu.
EI se învecInuu cu ZmeouIcu pùmunLuIuI. AceusLù
zmeouIcù eru usu de reu, încuL nImenI dIn vecInII eI n-uveu
puce de dunsu. Eu Ie cùIcu mosIIIe sI Ie Iùceu IeI de IeI de
neujunsurI.
¡u nusLereu IuI TuguIeu, cund u venIL ursILoureIe, s-u
înLumpIuL sù IIe p-ucoIo sI ZmeouIcu pùmunLuIuI. Eu uuzIse
cum îI ursIse sI, de pIzmù, muI în urmù, îI Iuù vIneIe sI d-uIu
eru eI oIog.
DIn ucesLù prIcInù, sI IIInd sI sùrucI, uncIIusuI cu mùLusu
sI copIII Ior ujunserù de rusuI LuLuror megIusIIor dIn suL. De
bIeLuI TuguIeu însù rudeu sI cIIur IruLII IuI.
Dupù ce se muI mùrIrù copIII, TuguIeu zIse înLr-o zI mù-
sII, IuLù cu IruLII sùI:
- Mumù, um uuzIL cù dumneuLu uI un IruLe boguL, cure
IocuIesLe în uIL suL. De ce nu Le ducI Iu dunsuI sù cerI o
murLougù de Iupù, pe cure sù IesIm sI noI Iu vunuL, cù mI s-u
uruL cIocInd ucusù pe vuLrù?
- ¡u nu muI LrùncùnI sI Lu de ucoIo, TuguIeu oIogu, îI
zIserù IruLII ruzund, muI bIne mumu nousLrù sù se ducù Iu
uncIIuI sù ceurù penLru noI doI cuI, cùcI noI sunLem vred-
nIcI u încùIecu sI descùIecu.
TuguIeu îngIILI rusIneu, pIecù cupuI în jos sI Lùcu.
Mumu, LoL mumù. Se duse Iu IruLe-sùu sI ceru doI cuI
penLru IruLII ceI murI sI o Iupù penLru TuguIeu.
¡ruLe-sùu îI deLe bucuros, muI cu seumù de mIIù penLru
TuguIeu, cu sù pouLù umbIu sI eI.
Nu muI puLurù de bucurIe IruLII cund Ie uduse mù-su cuII.
TuguIeu nu se puLeu munguIu penLru cù eru oIog sI nu
sLIu cum sù Iucù sù se înzdrùveneuscù.
Dupù cuLevu zIIe TuguIeu zIse cù ur dorI sù meurgù sI eI
cu IruLII IuI Iu vunùLoure.
Ruserù IruLII de eI. ApoI ducu se rugù sI mù-su de eI, îI
Iuurù sI pe dunsuI. Se gùLIrù sI pIecurù. ¡n pùdure se mIruu
IruLII cum Iuce TuguIeu de nImeresLe usu de bIne vunuLuI
pe cure puneu eI ocIII. NIcI o sùgeuLù nu se duceu în vunL
degeubu. TouLe InLruu în curne.
TreI zIIe sI LreI nopLI zùbovIrù Iu vunùLoure.
¡n u LreIu noupLe, TuguIeu vIsù un vIs ce-I pIùcu. Se Iùceu
cù eI eru înLr-o grùdInù Irumousù, Irumousù cu un ruI. EI
sedeu ucoIo, înLr-un coIL, LrIsL sI muInIL cù nu puLeu umbIu,
sù se bucure sI eI de IrumuseLIIe uceIeI grùdInI. PùsùrIIe
cunLuu de se spùrgeuu. ¡runzeIe de pomI IusuIuu de
udIereu vunLuIuI sI IIorIIe rùspundeuu un mIros de Le
îmbùLu. Se uILu cu jInd Iu LouLe usLeu, cùcI nu puLeu sù se
desIùLeze sI eI. ALuncI rIdIcund ocIII în sus, se rugù IuI
Dumnezeu sù-I Iu vIuLu muI bIne, decuL sù LrùIuscù în usu
LIcùIosIe.
Pe cund se Iùceu cù se rougù, deoduLù I se urùLù dInuInLe
o zunù usu de Irumousù sI de bIundù, cum nu muI vùzuse eI
în vIuLu IuI usu IIInLù. SI se Iùceu cù-I înLreubù, zIcundu-I:
- De ce Le cùInesLI bùIeLeIe sI Le umùrùsLI?
- Cum nu m-us cùInu sI nu m-us umurî, zunù u
IrumuseLeIor, se Iùceu cù zIse eI, IuLù sunL oIog, sI dIn
uceusLù prIcInù um ujuns de buLjocuru LuLuIor bùIeLIIor dIn
suL.
- ¡usù, druguI meu, nu muI pIunge, cù eI nu sLIu ce Iuc, se
Iùceu cù muI zIse zunu. Tu uI sù Le LùmùduIesLI sI o sù ujungI
împùruL.
- Nu-mI LrebuIe mIe împùrùLIe. Eu us II bun bucuros,
numuI sù poL umbIu. Durù usLu n-o sù se pouLù, cùcI, uILe,
purcù n-um vIne în pIcIoure.
- Bu o sù se pouLù, se Iùceu cù uduose zunu cu vorbù
upùsuLù. Tu uI uvuL vIne; durù LI Ie-u IuuL ZmeouIcu
pùmunLuIuI de cund eruI mIc. TIne cIImIrusuI ùsLu. Cund
veI II încIns cu eI, ce veI voI, Le IucI, ducù L-eI du de LreI orI
pesLe cup. SIIesLe-Le de-LI Iu vIneIe de Iu zmeouIcù.
¡uù cIImIrusuI; durù cund rIdIcù ocIII sI voI s-o înLrebe
cIne eru eu, de ure mIIù de dunsuI, Iu pe zunu de unde nu e!
Purcù InLruse în pùmunL.
¡urù eI o duLù se desLepLù. Se pomenI cu cIImIrusuI în
munù.
Se încInse cu eI, se deLe de LreI orI pesLe cup, gundInd sù
se Iucù o pusùre, sI înduLù se Iùcu. Se deLe Iurù de LreI orI
pesLe cup sI se Iùcu om Iu Ioc.
CuL p-ucI sù se pIurzù de bucurIe, durù se sLùpunI. ¡ncInse
cIImIruI pe pIeIe cu sù nu se vuzù sI se IerI d-u spune
IruLIIor cevu.
PusùmILe, zunu uceeu eru ursILoureu IuI ceu bunù.
Dupù ce se Iùcu zIuù, se înLourserù cu IruLII IuI Iu bor-
deIuI Ior, sI uduserù muILIme de vunuL.
PesLe cuLevu zIIe pIecurù Iurù. Dund cuII Iu pùsune, IruLII
ceI murI zIserù IuI TuguIeu sù pùzeuscù eI cuII, cùcI dunsII
sunL obosILI.
Cum se cuIcurù sI udormIrù.
TuguIeu prIponII cuII, upoI, dundu-se de LreI orI pesLe
cup, se Iùcu o uIbInù sI pIecu înspre mIuzùnoupLe încoLro
sedeu ZmeouIcu pùmunLuIuI.
Dupù ce ujunse ucoIo, zburn! în sus, zburn! în jos, InLrù
în cusu zmeouIceI sI uscuILù ce vorbeu cu zmeII, gInerII sùI,
sI cu zmeouIceIe, IeLeIe suIe.
¡nLre uILeIe, uuzI zIcund zmeouIcu bùLrunù:
- ¡u vedeLI, IeLeIor, muI sude vIneIe uIeu uIe IuI TuguIeu în
cuLIu în cure Ie-um usezuL eu dupù sobù?
- MuI sude, rùspunse zmeouIcu ceu mIcù, uzI Ie-um vùzuL,
nu muI depurLe.
- ¡ucu, voI o sù vù duceLI Iu cuseIe vousLre, zIse bùLrunu
ceu zburcILù; sù sLILI, sù vù LemeLI de TuguIeu ùsLu, uIurIs-
ILuI; cùcI sI mIe mI-e IrIcù de dunsuI, mùcur cù I-um IuuL
vIneIe.
ToL de Iu dunseIe muI uuzI TuguIeu cù pesLe cuLevu zIIe
ure sù se Iucù nunLu zmeouIceI ceIeI mIcI, sI penLru veseIIIIe
de nunLù LrebuIndu-Ie vunuL, zgrIpsorouIcu scoIuIcILù
împùrLI pe IIecure dIn gInerI pe unde sù vuneze.
¡I Iu desLuI penLru usLù duLù cù uuzIse sI uLuL.
Cund se înLourse Iu IruLII sùI, începuse u InLru uIbu în suL.
- ScuIuLI, IruLIIor, Ie zIse eI, cù IuLù ne-u IuuL zIuu de pe
urmù.
- De ce ne-uI IùsuL sù dormIm uLuL de muIL? îI zIserù
IruLII, dojenIndu-I.
EI Lùcu dIn gurù.
Se scuIurù eI sI pIecurù dupù vunuL, upoI se înLourserù
ucusù.
TuguIeu ucum se cuIcu uIurù în LouLe nopLIIe, sI LoL
pIùnuIu cum sù Iucù sù-sI Iu vIneIe. EI se duceu mereu pe Iu
zmeouIcù, Iùrù sù sLIe cInevu, sI pundeu vreme cu prIIej
cund sù-I vIe bIne sù-sI Iu vIneIe.
¡nLr-o seurù se Iùcu muscù, InLrù pe cos în cùmuru unde
eru cuLIu cu vIneIe, pe cund zmeouIcu nu eru ucusù; ucI ducu
InLrù se Iùcu om, Iuù vIneIe dIn cuLIe sI Ie puse Iu pIcIoureIe
IuI. Cum Ie puse, se IIpI, purcù Iusese ucoIo de cund Iumeu.
Se Iùcu Iurù muscù sI pIecù ucusù.
A douu zI, noupLeu, LrebuIu sù meurgù zmeII Iu vunuL
penLru nunLù.
TuguIeu se duse muI înLuI în cuIeu zmeuIuI ceIuI muI
mure. Cund se upropIe de eI, cuIuI zmeuIuI începu u sIorùI;
durù zmeuI îI zIse:
- De! cuI de puruIeu, cù dourù nu vu II udus cIouru os-
cIoruI sI vunLuI perIsoruI IuI TuguIeu pe uIcI, cùcI vIneIe IuI
sunL Iu soucrù-meu dupù sobù.
- De unde sLII Lu usu bIne? îI zIse TuguIeu. Dù-Le jos sù ne
vedem sI sù ne IupLùm.
ZmeuI, cum îI vùzu, îngIeLù sungeIe înLr-însuI. Se
upucurù Iu IupLù în buzdugune, durù TuguIeu cum uduse
buzdugunuI sùu sI IovI pe zmeu, îI Iuù mIruI, upoI îI LùIe
cupuI, îI Iuù cuIuI sI urmeIe sI pIecù înuInLeu zmeuIuI ceIuI
mIjIocIu. Asemeneu îI Iùcu sI IuI. ApoI pIecù înuInLeu zmeu-
IuI ceIuI mIc.
Dupù ce se înLuInI cu zmeuI ceI mIc, se Iuù Iu IupLù sI cu
dunsuI. Se bùLurù înLuI în buzdugune, buzduguneIe se
sIùrumurù; se IupLurù cu suIILeIe, ucesLeu se rupserù; se
upucurù upoI în sùbII, u zmeuIuI se Irunse. Dupù uceeu se
Iuurù Iu IupLù dreupLù, se IupLurù ce se IupLurù sI,
înIrungund pe zmeu, îI LùIe sI IuI cupuI. ¡I Iuù sI IuI urmeIe
sI cuIuI sI pIecù ucusù cu dunseIe.
Cund ujunse se crùpu de zIuù; Iegù cuII sI puse bIne
urmeIe zmeIIor.
ApoI scuIù pe IruLI sù meurgù Iu vunuL. Cund vùzurù IruLII
cuII se mInunurù. îI înLreburù, durù eI nu voI sù Ie spuIe
nImIc, zIcund cù nu sLIe.
¡ncùIecurù IruLII pe cuII zmeIIor sI pornIrù. TuguIeu însù
încùIecù pe cuIuI zmeuIuI ceIuI mIc, cùcI eru muI vunjos.
ZmeouIcu, vùzund cù înLurzIe gInerII, zIse IIIceIor suIe:
- AsLu nu e Iucru curuL. ¡u vedeLI vIneIe IuI TuguIeu sunL
eIe unde Ie-um pus eu?
- Bu nIcI cu cuL, îI rùspunserù IeLeIe, dupù ce cùuLurù.
- BùrbuLII vosLrI LrebuIe sù IIe rùpusI. TuguIeu u IùcuL
poznu. DuceLI-vù în pùdure pe unde ure u Lrece eI sI IuceLI
precum v-um zIs.
TuguIeu, Lrecund cu IruLII sùI prIn pùdure, vùzu o vIe cu
sLrugurI. EI sImLI cù usLu nu pouLe sù IIe Iucru curuL. Cum
de nu muI vùzuse eI usLù vIe în pùdure?
¡ruLe-sùu ceI muI mure vru sù Iu un sLrugure. TuguIeu îI
oprI. ApoI descùIecù, scouse puIosuI sI începu u LùIu Iu vILe.
DeoduLù începu u curge dIn vILeIe LùIuLe nIsLe sunge negru
cu pùcuru. ¡ruLII se mIrurù de uceusLu.
ApoI, încùIecund eI, pornIrù. Merserù ce merserù sI deLe
pesLe o IIvede cu prunI. TuguIeu nu Iusù pe IruLeIe ceI mIj-
IocIu sù Iu prune, cI Iùcu cu sI Iu vIe, sI dIn prunII LùIuLI
curse Iurù sunge.
Dupù ce meI merse, deLe pesLe o IunLunù. EI sLIu cù prIn
uceu pùdure nu eru nIcI o IunLunù. Nu Iùsù pe IruLI, sù beu
upù. CI Iuund suIILu, înLepù IunduI IunLuneI de muI muILe
orI, sI deoduLù începu u guIguI un sunge moIoruL sI cu reu
duIoure. GuIguIu cu dInLr-o vucù.
AcesLeu eruu IeLeIe zmeouIceI, cure voIuu sù oLrùveuscù
pe TuguIeu, IecIoruI mosuIuI sI uI mùLuseI.
Mergund eI împreunù, TuguIeu zIse IruLIIor sùI:
- ¡u uILuLI-vù, IruLIIor, de vedeLI ce esLe, cù nu sLIu ce mù
dogoresLe.
- Ce sù IIe! rùspunserù IruLII uILundu-se, Iucù un norIsor
rosu, vIne dupù noI cu vunLuI.
- AIu esLe zmeouIcu bùLrunù, mùI, zIse eI. VIne dupù
mIne. VoI împrùsLIuLI-vù cure încoLro sI vù duceLI ucusù, cu
sù nu vù uIIuLI în cuIeu eI, cùcI vù Iuce mIcI IùrumI.
Dupù ce se despùrLIrù, TuguIeu InLrù înLr-o pesLerù sù se
udùposLeuscù punù vu Lrece zmeouIcu. UrgIsILu de
zmeouIcù, unde veneu, mùre, veneu LurbuLù de munIe, Lre-
cu cu IuIgeruI pe Iungù pesLerù sI upucù înuInLe, cù nu
vedeu cu ocIII de cùLrùnILù ce eru.
TuguIeu înduLù IesI dIn pesLerù, încùIecù sI pe IcI LI-e
drumu. O Iuù Iu sùnùLousu înupoI spre rùsùrIL sI merse, sI
merse, punù ujunse Iu curLeu unuI împùruL cure de
douùzecI de unI Iucru un zId nuIL IourLe, ce cùdeu înspre
purLeu mosIeI zmeouIceI, nIcI eI, vezI nu uveu puce de
dunsu, sI LocmuI uLuncI îI IsprùvIse.
Cum ujunsese ucoIo TuguIeu, spuse împùruLuIuI cù
omoruse pe gInerII sI pe IeLeIe zmeouIceI. ApoI îI zIse sù deu
poruncù grubnIcù Iu LoLI IIerurII cu sù-I Iucù înduLù o
mùcIucù de IIer mure cu cure sù omoure sI pe zmeouIcu
bùLrunù.
¡mpùruLuI prIImI bucuros sù Iucù TuguIeu orIce o sLI eI
numuI sù se scupe de bIesLemuLu de zmeouIcù.
TuguIeu puse de Iùcu o guurù în mIjIocuI zIduIuI ceLùLII,
upoI poruncI sI se uduse o grùmudù de bucùLI de Iemne,
cùroru Ie deLe Ioc în mIjIocuI ceLùLII; în uceI Ioc puse
mùcIucu de IIer cu sù urzù sù se Iucù rosIe.
ZmeouIcu, dupù ce uIergù înLr-o purLe sI înLr-uILu sI nu
gùsI pe TuguIeu, mIrosI eu cù LrebuIe sù IIe Iu împùruLuI ceI
cu zIduI mure. Se înLourse sI sù Le LII, purIeo! înLr-un suIIeL
ujunse, cùzund Iungù zId de osLeneuIù sI umùrùcIune. ApoI
se scuIù cum puLu sI vru sù surù pesLe zId. SùrI, însù în sec.
Ducù vùzu cù-I esLe pesLe puLInLù u sùrI pe dusupru zIduIuI,
se urcù punù Iu guuru ce o Iucuse TuguIeu sI începu u sorbI,
voInd sù îngIILù LoLuI ce eru în ceLuLe.
¡mpùruLuI sI oumenII dIn ceLuLe se pùreuu u II scrIsI pe
pùreLe, uLuL îI înmùrmurIse IrIcu. TuguIeu nu-sI pIerdu
cumpùLuI cI, cu mùcIucu rosIe cu IocuI sI LIInd-o de coudù,
merse Iu guurù. Cund sorbI o duLù zmeouIcu, Lruse mùcIucu
ursù LocmuI în InImù.
O duLù rùcnI zmeouIcu zIcund:
- M-uI muncuL IrIpLù, TuguIeu! sI murI pe Ioc.
¡mpùruLuI, boIerII sI IocuILorII uceIeI împùrùLII
muILumIrù IuI Dumnezeu cù I-u scùpuL de zmeouIcù, de
IeLeIe sI de gInerII eI, cùcI muILe reIe Ie Iùceuu; Iurù
munLuILoruIuI Ior îI zIserù: "TuguIeu vILeuzuI sI înLeIepLuI".
Dupù uceeu, împùruLuI rIdIcù pe TuguIeu Iu mure cInsLe.
TuguIeu LrùI ucoIo cuLvu LImp cu în sunuI mù-sII. Durù
nIsLe zuvIsLIosI de boIerI bùgù în InImu împùruLuIuI IrIcu cù
TuguIeu oduLù, oduLù ure sù-I Iu Luru.
Cum uuzI uneIe cu ucesLeu, împùruLuI se gundeu ce
mesLesug sù Iucù cu sù scupe de eI. ¡n sIursIL uscuILù
poveLeIe ceIuI muI pIzmùLùreL dIn boIerII ceI bùLrunI.
TrImIse sI cIemù pe TuguIeu. EI venI.
- TuguIeu vILeuzuI, zIse împùruLuI, SIuLuI împùrùLIeI meIe
u gùsIL cu cuIe sù Le ducI Iu împùruLuI sLrIrIIor, în peLIL, sù-I
cerI IuLu penLru mIne.
- Ducu SIuLuI împùrùLIeI u gùsIL cu cuIe, eu sunL guLu sù
mù supuI, rùspunse eI.
- ApoI pe cund IoLùrùsLI zIuu pIecùreI?
- Cund ur II dupù mIne, sI muIne.
¡I gùLIrù cùrLIIe ce LrebuIu sù Ie ducù TuguIeu, îI deLe bunI
sI pornI, dupù ce îsI Iuù zIuu bunù de Iu împùruL sI boIerI,
Iurù gIouLeIe îI peLrecurù punù uIurù dIn ceLuLe sI se uILurù
dupù dunsuI punù nu-I muI zùrIrù.
TuguIeu se duse muI înLuI de se înLuInI cu IruLII IuI. ¡e
spuse sI Ior cum u omoruL pe zmeouIcu ceu bùLrunù, upoI Ie
Iùcu cunoscuL sI Lreubu cu cure I-u însùrcInuL împùruLuI. ¡e
deLe sI Ior nILeI bunI cu sù-I ducù pùrInLIIor, upoI se
îmbrùLIsurù sI pIecurù.
¡ruLII IuI TuguIeu începuse u se uILu Iu eI cum
cIIondorus. EI nu se puLeuu învoI cum de TuguIeu sù
ujungù sù Ie Iucù Ior rusIne. EI muI murI sI sù rùmuIe muI
pe jos decuL eI, cu nIsLe bobIeLI.
Ducundu-se TuguIeu Iu Lreubu IuI, înLuInI în cuIe pe un
om cure sLrIgu cù moure de Ioume. Se upropIe de dunsuI sù
vuzù ce IeI de om esLe uceIu. Cund, ce sù vuzù? un om cu
LoLI oumenII umbIu dupù supLe pIugurI ce uru sI dIn gurù
nu muI Lùceu.
- Ce voInIc mure esLI Lu, omuIe, de mùnuncI bruzdù de
supLe pIugurI sI LoL sLrIgI cù morI de Ioume? îI înLrebù
TuguIeu cu p-un prIeLen.
- Eu nu sunL voInIc, rùspunse IIùmunduI, cI voInIc esLe
TuguIeu, IecIoruI mosuIuI s-uI bubeI, cure u omoruL pe
zmeouIcù, pe IeLeIe sI pe gInerII eI.
- Eu sunL uceIu, îI zIse TuguIeu.
-ÊDucu esLI Lu, Iu-mù sI pe mIne cu LIne, cù pouLe LI-oI
prInde bIne Iu cevu.
¡I Iuù sI pIecurù. Dupù cuLevu zIIe de cùIùLorIe, deLe pesLe
un uIL om, în guru cùruIu curgeu upu de Iu nouù IunLunI sI
LoL sLrIgu cù moure de seLe.
¡I înLrebù sI pe ucesLu cu sI pe IIùmund. SI ducu cùpùLù un
rùspuns cure semùnu cu uI IIùmunduIuI, îI Iuù sI pe ucesLu
cu sIne, sI pIecù muI depurLe.
Se duse, se duse sI Iurù se muI duse. ¡urù cund Iu sù
Lreucù nIsLe munLI, înLuInI un uIL om, cu douù pIeLre de
mourù de pIcIoure, cure sùreu dIn munLe în munLe sI cund
Iugeu, IepureIe pe spInure neLezeu, sI sLrIgu cù n-ure Ioc un-
de sù Iugù.
TuguIeu îI înLrebù cu sI pe ceIIuILI, Iurù omuI rùspunse LoL
cu eI. ¡I Iuù sI pe ucesLu sI pornI înuInLe cu Dumnezeu.
¡n cuIeu Ior muI înLuInI un om cu o musLuLù uIbù sI cu
uILu neugrù, îmbrùcuL cu nouù cojouce sI sLrIgu cù moure de
IrIg, desI eru pe Iu nùmIezI sI soureIe urdeu cu în Iunu IuI
cupLor.
Dupù ce îI înLrebù sI eI voI sù meurgù cu dunsuI, TuguIeu
îI Iuù sI pe ucesLu, sI înuInLe, LoL înuInLe sI înupoI nu se uILu.
Merse ce muI merse sI, cund Iu pe Iu umurgIL, înLuInI un
om cure se uILu în sus cu un urc în munù. TuguIeu îI
înLrebù:
- Du' ce IucI ucoIo, omuIe?
- Ce sù Iuc, rùspunseeI, Iucu un LunLur u ujuns LocmuI Iu
vunLuI LurbuL sI voI sù-I dobor d-ucoIo cu sùgeuLu meu.
- VoInIc LrebuIe sù III, omuIe, îI zIse TuguIeu, ducu Lu poLI
sù vunezI un LunLur pe cure noI nu-I vedem.
- Ce ure u Iuce! VoInIc esLe TuguIeu, IIuI mosuIuI sI uI
bubII, cure u omoruL pe zmeouIcu cu IeLeIe sI cu gInerII eI cu
LoL, zIse omuI.
- Eu sunL, rùspunse TuguIeu.
- Ducu esLI Lu, Iu-mù sI pe mIne cu LIne, cù pouLe LI-oI
prInde bIne Iu cevu.
Dupù ce muI merse ce merse, ujunse în nIsLe vùI IourLe
Irumouse de unde se înLIndeu nIsLe munLI împodobILI cu
copucI sI cu o verdeuLù cure desIùLu InImu, sI ucoIo deLe
pesLe un om, cure nu sLIu ce LoL bombùneu eI dIn gurù sI
cund umenInLu cu LoIuguI ce LIneu în munù, pe duLù se Iùceu
cuLe o suLù de pùsùreIe.
ApoI ducu îI înLrebù TuguIeu cu ce vILejII Iuce eI mInunIIe
usLeu, eI rùspunse cù TuguIeu esLe vILeuz cure u IùcuL uLuLeu
sI uLuLeu voInIcII.
AIIund omuI cù vorbeu cu TuguIeu, s-u IuuL sI eI dupù
dunsuI, cu sI ceIIuILI.
SI merse cu LoLII, merse, merse cu cuvunLuI dIn povesLe
ce d-ucI înuInLe se gùLesLe, sI pe unde ujungeu înLrebu de
împùruLuI sLrIrIIor. Pe Iu ceLùLI sI suLe, pe unde muneuu eI
noupLeu, LoLI îI conùceuu sI îI gùzduIuu cund uuzeuu de
numeIe IuI TuguIeu.
¡urù cund Iu înLr-un u dIn dImIneLI, zùrIrù LurnurIIe
ceLùLII unde IocuIu împùruLuI sLrIrIIor. ¡nLInserù pIcIoruI Iu
drum sI cund eru înde seurù, ujunserù sI eI Iu porLIIe ceLùLII.
A douu zI se scuIurù, pe ocII mI se spùIurù, se îmbrùcurù,
se scuLururù sI pe DomnuI Iùudurù, cù Ie-u ujuLuL de uu
ujuns vII, nevùLùmuLI.
Spuse TuguIeu LovurùsIIor sùI penLru ce u venIL, Iurù eI
rùspunserù cù ducù împùruLuI nu vu voI sù-I deu IuLu de
bunù voIe, upoI o vor Iuu-o eI cu nepusù în musù, cù dourù
nu sunL eI de IIorIIe mùruIuI cu TuguIeu vILeuzuI.
Dupù ce u duL împùruLuIuI cùrLIIe ce udusese TuguIeu,
uceI împùruL îI zIse:
- SunL guLu u-LI du IuLu, ducu îmI veI sùvursI cu bIne
sIujbeIe cu cure um sù Le însùrcInez; Iurù de nu, unde îLI
sLuu pIcIoureIe îLI vu sLu sI cupuI. AceusLu sù o sLII. ¡LI duu
soroc punù muIne sù Le gundesLI, ducu Le încumeLI orI bu.
- Mù încumùL, IumInuLe împùruLe, îI rùspunse TuguIeu.
PoruncesLe.
- Punù muIne dImIneuLù sù-mI mùnuncI nouù cupLoure
de puIne, îI poruncI împùruLuI.
- Sù se puIe Iu cuIe coucereu Ior cuL muI curund, rùspunse
TuguIeu.
HoLùrurù cund sù vIe sù înceupù u muncu. Se puserù sI
puznIcI cure sù Iu umInLe.
Pe seurù venIrù cu LoLII. ApoI uILundu-se Iu ¡IùmunduI,
TuguIeu îI zIse:
- Sù Le vedem, nene ¡IùmunduIe.
- ¡us' pe mIne, rùspunse ucesLu. ¡uuLI-vù cuLe o puIne, cu
sù uveLI sI voI cevu gusLùrIcù.
SI începund u uruncu cuLe zece puInI în gurù sI u Ie
îngIILI, sIursI cupLoureIe punù Iu mIezuI nopLII. Purcù ur-
uncu dupù spuLe. MuI udunù sI codrIceII ce muI rùmùseserù
de Iu LovurùsI, îI îngIILI sI pe ucesLIu sI începu u sLrIgu:
- Mor de Ioume! mor de Ioume!
SLrejurII, cure rùmuserù cu nIsLe bosLromengIerI,
uILundu-se cum pIereuu puInIIe, se duserù de spuse
împùruLuIuI despre ceIe înLumpIuLe.
Se mInunù sI împùruLuI. ApoI zIse sù-I uducù nouù buLI
de vIn sI poruncI IuI TuguIeu sù Ie beu punù în zIuù.
TuguIeu zIse SeLosuIuI:
- Pe dunseIe, nene SeLos.
- NumuI uLuL? înLrebù eI.
Truse cepurIIe Iu cuLevu buLI doduLù, sI pe LouLe Ie
îngIILeu de pùreu cù InLrù vInuI în pùmunL.
Dupù ce Ie IsprùvI, începu sI eI u sLrIgu:
- Mor de seLe! mor de seLe!
¡mpùruLuI începu u se îngrIjuru cund îI spuserù sLrejurII
ceIe ce se înLumpIurù sI începu u încùIzI cupLoruI ceI mure
cu nouù curù de Iemne.
Dund poruncù IuI TuguIeu u InLru în cupLor, eI se uILù Iu
¡rIgurosuI sI-I zIse:
- A venIL sI vremeu Lu, nene MusLùLIo.
- Cum o sù vù puI sù IuceLI nILeIe cuIe, cIùnLùnIndu-vù
dInLII! rùspunse eI.
SI în udevùr, cum ujunse Iu cupLor, cureIe eru rosu cu
puru IocuIuI, puse munu pe musLuLu IuI ceu uIbù, smuIse
cuLevu IIre dInLr-însu sI Ie uruncù în cupLor. DeoduLù Iu
guru cupLoruIuI se Iùcu brumù. ApoI InLrurù în cupLor LoLI
megIusII IuI TuguIeu cu dunsuI împreunù sI începurù u
sLrIgu cù Ie degerù.
Cund venI împùruLuI sI vùzu, se Iuù de gundurI cu
TuguIeu ùsLu nùzdrùvunu.
SI cerund eI, împùruLuI poruncI de muI uduse nouù curù
de Iemne, Ie deLe Ioc, durù purcù urdeu pe gIeuLù.
¡mpùruLuI uceIu uveu o puLIrcù de IuLù sIujILoure, cure se
Iuu în gounù cu ogurII.
PoruncI IuI TuguIeu sù LrùmILù sI eI pe cInevu dIn uI sùI
cu împreunù cu IuLu sù se ducù Iu ¡unLunu ¡eIeIor, sù uducù
cuLe douù urcIoure de upù. Ducu omuI sùu vu venI înuInLe,
îI vu du pe IIe-su; Iurù ducù sIujILoureu IuI vu venI muI-
nuInLe, sù sLIe cù pe LoLI megIusII IuI îI pune în Leupù sI pe
dunsuI înLr-unu muI sus decuL pe LoLI.
TuguIeu prIImI. ApoI uILundu-se Iu soLuI sùu ceI cu
pIeLreIe de mourù de pIcIoure, îI zIse:
- Ce zIcI Lu, verIscune, umIIùm noI IuLu, orI ne odIInIm în
vurIuI LepeIor?
- Sù cercùm sI noI, pouLe cù vom Iùsu IrIgùrIIe uIeu pe
seumu împùruLuIuI.
OmuI cu pIeLreIe de pIcIoure sI IuLu IugùLoure pornIrù
împreunù, IIecure cu cuLe douù urcIoure, sI uIde, uIde, de
vorbù, ujunserù Iu ¡unLunu ¡eIeIor.
AcI, IuLu umbIù cu smecIerII. SI cum eru sI cum nurIIe,
mugIIsI pe omuI cu pIeLreIe de pIcIoure sI îI îndupIecù sù se
puIe cu cupuI în pouIu eI, punù s-or muI odIInI nILeI, sI sù-I
cuuLe în cup. ToL cùuLundu-I în cup, eI udormI. ¡uLu cum îI
vùzu cù udormI bIne, Iuù o cùpùLunù de cuI uscuLù ce eru
ucoIo uIùLureu, îI puse cupuI bInIsor pe dunsu, îI vùrsù
urcIoureIe IuI, Iu p-uIe eI sI o pIecù Iu sùnùLousu. NIcI dru-
muI eI, nIcI pIcIoureIe eI.
TuguIeu cu uI sùI sLu pe o mùgurù sI se uILu înspre IocuI
de unde LrebuIuu sù vIe ceI LrImIsI sù uducù upù. Cund,
vede pe IuLù. Unde veneu, mùre, veneu cu vunLuI. OmuI nu
se vedeu, nu se uuzeu. ALuncI zIse sùgeLùLoruIuI ceIuI
dIbucI:
- ¡u Le uILù, IurLuLe, de vezI ce Iuce megIusuI nosLru.
- Dourme cu sIorùILeIe, rùspunse ucesLu, cu cupuI pe o
cùpùLunù de cuI morL sI uscuLù.
Unde înLInde urcuI, dùdu drumuI sùgeLII, sI Lrunc! drepL
în cùpùLunu de cuI IovI, de sùrI cuL coIo de sub cupuI omu-
IuI. AcesLu oduLù sùrI în sus, sI Iu pe IuLù de unde nu e.
UmpIu urcIoureIe numuIdecuL. ApoI cu gunduI pornI
sùrInd cuLe zece conuce doduLù; ujunse pe IuLù LocmuI Iu
pourLu puIuLuIuI sI, Lrecund pe Iungù dunsu, îI spurse sI
urcIoureIe cu pIeLreIe de Iu pIcIoureIe IuI.
Cund duse urcIoureIe sus Iu împùruLuI, ucesLu înLrebù:
- Durù IuLu unde u rùmus?
- VIne pe urmù, îI rùspunse TuguIeu.
Ajungund sI IuLu sI mergund sI dunsu Iu împùruLuI îI
spuse LouLù sIrILenIu.
¡mpùruLuI LouLù noupLeu n-u puLuL sù dourmù,
IrùmunLundu-se de gundurI. A douu zI, unuI dIn sIeLnIcI,
cure sLIu pùsuI împùruLuIuI, venI sI-I spuse ce sù muI zIcù
IuI TuguIeu sù muI Iucù. PIùcu împùruLuIuI sIuLuI sI,
cIemundu-I, îI zIse:
- TuguIeo, mI-uI IùcuL LoL ce LI-um poruncIL, încù o sIujbù
muI cer de Iu LIne sI upoI puce.
- PoruncesLe muI degrubù, împùruLe, cùcI pouLe sù se su-
pere împùruLuI ce m-u LrImIs de uLuLu zùbuvù, sI uceusLu n-
us voI-o nIcI în rupLuI cupuIuI.
- Sù-mI IucI sù nuscù înLr-o noupLe =o de IemeI sLerpe!
- Ce muI Lreubù! zIse TuguIeu. Sù se uducù numuIdecuL Iu
IuLu IocuIuI.
PoruncI împùruLuI de uduse cIncIzecI de IemeI sI Ie-u
bùguL pe IIecure în cuLe o cùmurù. TuguIeu rIdIcù ocIII cùLre
vrùjILor sI zIse:
- AruLù, ¡nvùLuLuIe, ce pouLe LoIuguI Lùu ceI pIIn de vrùjI.
- PuLeu împùruLuI sù deu poruncI muI greIe de IùcuL;
uceusLu esLe jucùrIe, rùspunse eI.
SI InLrund în cumùrIIe IemeIIor, bombonI Iu IIecure cuLe
cevu dIn gurù, sI pe IIecure Ie IovI usor cu LoIuguI pe spIn-
ure, upoI IesI. Unu dupù uILu eIe nùscurù punù dImIneuLù.
Cund venI împùruLuI u douu zI sI uuzI orùcùILuI copIIIor
de-I împuIuse urecIIIe, se Iuù cu muInIIe de pùr sI pIecù
înduLù. Cund sù puseuscù pruguI porLII de Iu ucesLe cuse, cu
sù se ducù Iu puIuLuI IuI, vrùjILoruI îI uLInse sI pe dunsuI cu
LoIuguI, sI înduLù se pomenI cu cuLIvu bobocI de ruLù
mùcùInd dupù dunsuI.
Ruserù sI împùrùLeusu sI sIeLnIcII cund vùzurù pe
împùruLuI cu bobocII dupù dunsuI.
¡urù eI se spùImunLù de pozneIe ce Iùcuse TuguIeu sI,
nemuIcuLezund sù-I muI deu vreo poruncù, oLùrî sù-I deu
IuLu.
Dupù ce se pregùLIrù LoL ce LrebuIu de drum, TuguIeu Iuù
pe IuLu împùruLuIuI sI pornI, peLrecundu-I împùruLuI cu
LouLù sIIu IuI, cu LrumbILe sI cu bucIume, cu Lobe sI cu surIe
punù uIurù dIn ceLuLe.
SI Iuundu-sI zIuu bunù de Iu împùruLuI, TuguIeu îsI cùLù
de drum, Iùsund pe IIecure dIn megIusII sùI pe Iu IocurIIe de
pe unde îI Iuuse.
Mergund eI, bùgù de seumù cù IuLu împùruLuIuI sLrIrIIor
eru LrIsLù. ¡urù ducù o înLrebù cure sù IIe prIcInu de sLù
LrIsLù, eu îI rùspunse:
- SunL în sLure sù-mI Iuc seumù sIngurù, ducu voI cùdeu
în munu împùruLuIuI ceIuI ce Le-u LrImIs pe LIne, sI nu m-ùI
Iuu Lu.
¡I pIùcu IuI TuguIeu vorbeIe usLeu sI îI merserù LocmuI Iu
InImù. N-uveu însù ce Iuce. TrebuIu sù se LIe de cuvunLuI ce
duse ceIuI ce I-u LrImIs.
Pe drum vùzu un vuILur. TuguIeu Lruse o sùgeuLù dIn
LoIbù, o usezù Iu urc sI îI Iuù Iu ocII. VuILuruI îI zIse:
- Nu du, TuguIeu vILeuzu, cù muIL bIne LI-oI prInde cund
veI II în nevoIe sI Le veI gundI Iu mIne.
TuguIeu îI Iùsù sI pIecù înuInLe. Ajungund înLr-o pùdure
mure sI înnopLund, u mus ucoIo. ¡ùcu un Ioc mure sI se
puse u se odIInI. Cund IuLu, doduLù, sLrIgù sperIuLù:
- UrsuI!
TuguIeu, de unde sedeu sI începuse u uLIpI Iungù Ioc, o
duLù sùrI drepL în sus, puse munu pe urc sI pe puIos; cum
vùzu ursuI, îI Iuù Iu cùLure cu o sùgeuLù. UrsuI însù sLùLu
IocuIuI sI începu u sLrIgu:
- Nu mù omorî, TuguIeu vILeuzuI, cI muI bIne scouLe-mI
sLeupuI ce mI-u InLruL în Iubù, cù muIL bIne LI-oI prInde sI
eu cund veI II vroduLù în nevoIe sI Le veI gundI Iu mIne.
TuguIeu se oprI, Iurù dupù ce venI ursuI Iu dunsuI, se
cùznI punù ce îI scouse sLeupuI, upoI îI Iegù Iu bubù sI ursuI
pIecù mormùInd de unde u venIL.
A douu zI, pornInd dIs-de-dImIneuLù, u mers LouLù zIuu.
Cund eru însù pe Iu scùpùLuLuI soureIuI, ujunse sI eI Iu
împùruLuI ce-I LrImIsese. Cum ujunse, îI înIùLIsù pe IuLu
împùruLuIuI sLrIrIIor.
¡mpùruLuI, cum vùzu pe TuguIeu, InLrù în grozIIe morLII.
EI îI credeu pIerIL.
ApoI prIImI cu mure cInsLe pe IuLù sI-I pregùLI penLru
dormIL cùmuru unde dormeu mù-su. ¡uI TuguIeu îI deLe sI
Iuù o cùmurù în puIuLurIIe împùrùLesLI. ApoI spuse
împùruLuIuI LoL ce pùLI punù ce îI uduse IuLu.
PesLe noupLe, împùruLuI LInu sIuL. EI zIse sIeLnIcIIor sùI:
- Ce socoLILI, boIerI dumneuvousLrù, sù Iucem cu TuguIeu
ùsLu? EI ne-u scùpuL de neugu-reuuu uIu de zmeouIcù sI de
uI sùI. Acum nu cure cumvu sù-I vIe poILù sù sI domneuscù?
SI uLuncI, ce ne Iucem noI? O sù se verse sunge pesLe sunge
sI cund, în ceIe de pe urmù, LoL eI, pure-mI-se, o sù
bIruIuscù.
- Nu Le Leme, împùruLe, zIse sIeLnIcuI ceI pIzmùLùreL, ne
curùLùm noI de eI, numuI sù poruncesLI cuIvu sù-I
oLrùveuscù, orI sù-I puIe bIne.
- Ce sLuI dumneuLu de vorbesLI? zIse uIL sIeLnIc; cu oLruvù
se rùspIùLesLe ceI ce u IùcuL uLuLeu sIujbe sI ne-u scùpuL de
nevoIu ce eru pe cupuI nosLru?
- AI drepLuLe, rùspunse un uI LreIIeu sIeLnIc; eu duu cu
pùrereu cù cInsLe împùrùLeuscù sù se deu IuI TuguIeu sI sù
se useze în LrebIIe împùrùLIeI ceIe muI înuILe, sù se rùdIce Iu
runguI de boIer dIn doIsprezece.
MuI zIserù unII unu, uILII uILu, dur nIcIcum nu se
înLeIegeuu, dIn prIcInu pIzmùLùreLuIuI de boIer.
- Eu socoLesc, rùspunse împùruLuI LùIndu-Ie cuvunLuI, cù
ur II cu drepLuI cu eI sù Iu de nevusLù pe IuLu împùruLuIuI
sLrIrIIor ce o uduse ucum; cùcI eI sI-u pus vIuLu în prImejdIe
de u udus-o. DesI îmI pIuce preu muIL de mI se scurg ocIII
dupù o usu bucùLIcù gIngusù, durù mù IIpsesc de un usu
odor sI-I Ius pe seumù cuI mI I-u udus. ApoI, dupù ce îI voI
dùruI împùrùLesLe penLru sIujbeIe ce u IùcuL mIe sI IocuILor-
IIor împùrùLIeI meIe, sù-I poILesc u se duce Iu Luru IuI. AsLIeI
puLem scuLI pe bIuLù sùrùcIme de vùrsureu de sunge, cùcI
nu crez eu cu un vILeuz cu dunsuI sù se cerce u se uLInge de
drepLurIIe meIe rùmuse de Iu mosI, de Iu sLrùmosI. NumuI
sù înLrebùm sI pe IuLù, ducu vreu sù-I Iu de bùrbuL.
- ¡nLeIepLesLe uI grùIL, împùruLe, rùspunserù ceu muI
mure purLe dIn sIeLnIcI, sI judecuLu mùrIeI LuIe vu II pIùcuLù
sI IuI Dumnezeu.
A douu zI, împùruLuI cIemù pe TuguIeu sI pe IuLu de
împùruL în dIvunuI ceI mure, sI Ie spuse ce u gùsIL cu cuIe
SIuLuI împùrùLesc.
¡uLu împùruLuIuI rùspunse:
- Sù-LI deu Dumnezeu unI muILI, împùruLe, sI sù
domnesLI cu puce. Asu mI se pure sI mIe u II dupù drepLuLe.
Eu însùmI eru sù LI-o spuI, ducu n-uI II voIL sù cunosLI. Cund
o împùrùLIe ure purLe de un sLùpunILor usu de drepL sI
nepùrLInILor, IerIce de noroudeIe dIn împùrùLIu uceeu.
- VùzuI sI eu, împùruLe, o judecuLù dreupLù în vIuLu meu,
zIse sI TuguIeu. SI IIIndcù Lu îmI duI IerIcIreu, bruLuI meu
esLe încIInuL împùrùLIeI LuIe. Cund vu cùdeu vro pucosLe pe
cupuI noroduIuI Lùu, gundesLe-Le cù esLe pe Iume un
TuguIeu cure vu II guLu u-sI vùrsu sungeIe penLru LIne sI
penLru Luru Lu.
ApoI TuguIeu, dupù ce prIImI sI dururI împùrùLesLI, pesLe
cuLevu zIIe pornI cu IogodnIcu IuI, gunduI IIIndu-I sù
meurgù u-sI muI vedeu pùrInLII. SI înLr-ucoIo sI pornI.
Cund u pIecuL TuguIeu de Iu curLeu împùrùLeuscù,
împùruLuI cu uI IuI I-u peLrecuL cu cInsLe împùrùLeuscù
punù Iu IoLur. SI despùrLIndu-se, îsI Iuurù zIuu bunù unII de
Iu uILII.
¡uLu sI TuguIeu purcù zburu, Iur nu mergeu, de bucurIe
cù Ie împIInIse Dumnezeu dorInLu. SI mergund, ujunserù Iu
IocuI de înLuInIre cu IruLII sùI, pe cund soureIe eru în crucI.
Cund vùzurù IruLII pe TuguIeu cu o IogodnIcù muI
Irumousù decuL IIorIIe sI muI uIbù decuL spumu IupLeIuI, îI
puserù gund rùu. Punù u nu se cuIcu, eI se IurIsurù de
TuguIeu, se durù muI cuL coIeu sI începurù u pIùnuI, cum sù
Iucù sù se scupe de eI.
- NoI ucum o sù IIm de rus în suL, pe Iungù IruLeIe nosLru,
zIse ceI mIjIocIu.
- Sù rùpunem pe TuguIeu, zIse IruLeIe ceI muI mure. Tu
sù-I IeI cuIuI sI eu nevusLu.
Cum pIùnuIrù, usu sI Iùcurù.
PesLe noupLe se scuIurù sI cu o munù Lremurundù LuIe pe
TuguIeu, îI Iu IuLu sI cuIuI sI o rup d-u Iugu; sI IugI, sI IugI,
punù ce, cund se crepu de zIuù, eru uproupe de suLuI Ior.
¡uLu unde se puse pe un pIuns de nu o puLurù munguIu
cu nIcI un cIIp.
- NoI sunLem înLeIesI, îI zIserù IruLII. Sù sLII cù Le omorum
sI pe LIne, ducu ne veI spune cù noI um ucIs pe TuguIeu.
Ajunserù Iu pùrInLII Ior.
Cund uuzIrù pùrInLII IuI TuguIeu cù u IosL ucIs înLr-o
bùLuIe cu nIsLe zmeI, dupù cum îI spuserù IruLII, pIungeuu sI
IemneIe sI pIeLreIe de mIIu Ior. Nu puLeuu eI Iuce sù II se
usuce IucrùmIIe de Iu ocII, Iereuscù Dumnezeu. SI se
LunguIuu sI se boceuu, de nu se muI puLeuu usLumpùru.
¡uLu pIungeu sI eu, bIeL, înIunduL, cùcI nu cuLezu sù deu
gruI dIn guru eI.
TuguIeu scùpuse cu o scunLeIe de vIuLù, cùcI IruLII nu-I
omoruse de LoL. Cund u IosL duL eI cu subIu, Ie-u LremuruL
munu de IrIcù sI nu I-u reLezuL cupuI. EI, vIIndu-sI nILeI în
sImLIrI, sI nepuLundu-se scuIu, u începuL u geme de durere
sI urgIe, muI cu seumù cund vùzu cù nu eru Iungù dunsuI
nIcI IuLu, nIcI cuIuI.
SI gundIndu-se Iu LrIsLeu IuI sI Iu bIuLu IuLù penLru cure
nu sLIu ce o sù puLù sI eu dIn munu IruLIIor IuI, îsI uduse
umInLe de vuILur sI de urs.
Nu Lrecu muIL sI se pomenI cu vuILuruI Iu cupuI IuI. SI pe
cund îI spuneu ce pùLI, oduLù se uuzI prIn pùdure gIusuI ur-
suIuI: mor! mor! mor!
Veneu, nene, ursuI, de duduIu pùdureu, Lrosneu
uscùLurIIe pe unde cùIcu sI rùpùIu rumurIIe pe unde Lreceu.
VuILuruI cuL p-ucI eru s-o Iu Iu sùnùLousu, durù ducu vùzu
cù sI ursuI vIne în ujuLoruI IuI TuguIeu, se Iùsù dIn zbor
IurùsI Iungù dunsuI.
AbIu muI puLu TuguIeu sù spunù sI ursuIuI ce pùLI. ApoI
cu gruI sLIns ceru nILIcù upù. VuILuruI se repezI Iu IunLunù
sI-I uduse upù în gusù. Punù uLuncI zIse ursuIuI sù-I pIpùIe
runeIe, IIIndcù eI nu e curnIc, sI sù-I useze LouLe oscIoureIe
Iu IocuI Ior, de vor II zdrobILe.
Cum îI uduse upù, TuguIeu bùu. UrsuI zIse vuILuruIuI:
- Ce vom Iuce ucum sI noI penLru bIneIùcùLoruI nosLru,
cu sù nu-I Iùsùm sù mourù?
- Sù-mI cuuLI douù cILureIe, rùspunse vuILuruI, sù mI Ie
IegI de pIcIoure, sI mù voI duce cu gunduI sù uduc IeucurI
penLru TuguIeu de Iu upu ¡ordunuIuI, unde sunL douù
IunLunI cu upù vIe sI upù mourLù, cùcI sI eI ne-u IùcuL uLuLu
bIne.
CùuLù ursuI cILureIeIe, Ie Iegù de pIcIoureIe vuILuruIuI sI
ucesLu zburù cu vunLuI înspre upu ¡ordunuIuI sI se înLourse
cu gunduI.
UrsuI nu se mIscù de Iu cupuI IuI TuguIeu.
Cum venI vuILuruI, Lurnù ursuI upù mourLù pesLe LouLe
runeIe sI se încIegù curneu, Lurnù upoI de douù, LreI orI,
upù vIe sI se vIndecù TuguIeu de LouLe meLeIneIe, rùmuInd
cum I-u IùcuL mù-su, sùnùLos sI înLreg.
Vùzundu-se TuguIeu voInIc cu sI muI-nuInLe, muILumI
vuILuruIuI sI ursuIuI, upoI Ie zIse:
- Eu vùz cù m-uLI IubIL muI muIL decuL IruLII meI. Nu muI
um nImIc pe Iume ucum. De uzI încoIo voI LrùI cu voI cu
nIsLe IruLI.
- PrIImIm bucurosI, rùspunse vuILuruI. Durù cum veI
puLeu LrùI depurLe de IubILu Lu sI de soImuIeunuI Lùu?
- Ducu nu esLe cu puLInLù, muI zIse TuguIeu, sù...
- Sù-LI LuI cuvunLuI cu mIere, rùspunse ursuI; durù Lre-
buIe sù IIe cu puLInLù. VuILuruI se vu duce cu sLuIeLur, sù
uIIe ce esLe pe Iu IruLII LùI. Eu voI sedeu cu LIne sI, cund vu II
vreme cu prIIej, veI merge sù-LI IeI soLIu sI, de voIesLI, vom
concenI sI pe IruLII LùI.
- Bune sunL poveLeIe usLeu, uduuse TuguIeu.
Se duse vuILuruI, uIIù LouLe înLumpIùrIIe sI se înLourse de
spuse IuI TuguIeu cu sù Iucù ce o Iuce muI curund, cùcI pe
IuLù o sIIesc LoLI cu LoLuI sù Iu de bùrbuL pe unuI dIn IruLI, cu
gund cù TuguIeu esLe morL.
Cum uuzI TuguIeu, pornI cu LovurùsII IuI, vuILuruI sI ur-
suI, sI pesLe cuLevu zIIe ujunserù uproupe de cusu Ior.
AsLepLurù punù înserù sI se duserù pe-nLunerec1 în curLe.
¡nLrund în curLe, ursuI începu sù mormùIe. ¡ruLII IesIrù
uIurù sperIuLI sI se Iuù dupù urs, ursuI coLI sI se înLourse
Iungù TuguIeu.
¡nLre ucesLeu, IuLu îI Iuù urmeIe de unde Ie pusese IruLII sI
înLumpInù pe TuguIeu cu eIe. ¡urù vuILuruI se repezI Iu
cosur, unde eru cuIuI IuI TuguIeu cure LoL nIcIezu, îI dezIegù
cùpùsLruI cu cIocuI, sI eI venI Iungù sLùpunu-sùu.
UrsuI sI vuILuruI îsI Iuurù zIuu bunù dupù ce-I vùzurù
înurmuL sI pIecurù zIcundu-I sù se pùzeuscù u nu cùdeu în
cupcunù.
Dupù pIecureu Ior, TuguIeu InLrù în cusù, Iu pùrInLI. EI
nu-I muI cunosLeuu. Durù IuLu, cu IucrùmIIe surouIe pe
obruz, Ie povesLI udevùruLu IsLorIe u omorureI IuI TuguIeu.
¡ruLII IuI TuguIeu udunuse pe LoLI megIusII, zIcund cù u
InLruL ursuI în suL. Cund venIrù sI vùzurù pe TuguIeu,
rùmuserù cu bùLuLI de Dumnezeu.
CuIuI IuI TuguIeu sùrI sI-I omorî pe umundoI cu pI-
cIoureIe, upoI venI Iungù sLùpunuI IuI ceI udevùruL, IùcrImù
sI îI IInse muInIIe.
Cund uuzIrù megIusII IupLeIe ceIe procIeLe uIe IruLIIor IuI,
zIserù cù urgIu IuI Dumnezeu u cùzuL pesLe dunsII,
omorundu-I cuIuI.
TocmuI IsLorIseu pùrInLIIor IuI LoL ce pùLIse în prIbegIu
IuI TuguIeu, cund deoduLù se uuzI un zgomoL în curLe.
¡esIrù sù vuzù ce esLe. Ce gundILI cù mI-uu vùzuL?
O ceuLù de osLusI. CùpeLenIu osLusIIor descùIecù, se
upropIe sI-I dùdu nIsLe cùrLI împùrùLesLI.
¡mpùruLuI sLrIrIIor murIse. AceusLù curLe ce-I uduse eru
udIuLu împùruLuIuI. CùcI boInuv IIInd pe puLuI morLII, I-u
IosL înLrebuL sIeLnIcII sI gIouLeIe pe cIne Iusù împùruL, pen-
Lru cù n-uveu uILI copII.
¡mpùruLuI Ie-u IosL rùspuns cù muI vrednIc nu cunousLe
pe nImenI decuL pe Tugu- Ieu. ALuncI s-u scrIs udIuLu, s-u
IscùIIL de împùruL sI de LouLù obsLeu.
A douu zI, TuguIeu u pornIL Iu împùrùLIu IuI cu soLIu sI
pùrInLII sùI. Cum ujunse ucoIo, venI sLIre cù esLe uIes de
împùruL sI Iu ceLuLeu ce o scùpuse dIn urgIu zmeouIceI, u
IeLeIor sI u gInerIIor eI. PusùmILe murIse sI împùruLuI d-
ucoIo sI nIcI eI n-uveu urmusI.
ApoI TuguIeu, unInd umundouù împùrùLIIIe, se cununù
cu IuLu, IubILu IuI, sI Iùcu o nunLù de se duse vesLeu pesLe
LoL pùmunLuI sI rùmuse de povesLIL Iu urmusII urmusIIor
Ior.
SI domnIrù punù ce Dumnezeu voI cu eI. ¡urù eu:
Încclecci pe un lemn,
Lc bine sc tc ìndemn:
Încclecci pe un cocos
Sc tc spui lc mos pe qros.
¿±. Voinicol cel co curteu in mânú
núscot
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù o bubù sI un uncIIus. EI punù Iu vreme de
bùLruneLe nu uvurù nIcI un copII. Ce nu Iùcurù? Ce nu
dreserù? SI cu sù uIbù sI eI mùcur o mIurLù de copII, nIcI cuL.
Bu merserù pe Iu descunLùLoure, bu pe Iu mesLerI vrùjILorI,
bu pe Iu cILILorI de sLeIe sI cu sù rùmuIe bubu greu, nIcI gund
n-uveu.
AjunsI Iu vreme de bùLruneLe, începurù u se îngrIjuru.
- Ce ne Iucem noI, bubo, zIse înLr-o zI uncIIusuI, de vom
ujunge nIscuIvu zIIe de nepuLInLù orI de nevoIe? Tu sLII cù
um IùcuL LoL ce mI-u sLuL prIn puLInLù, sI cu sù ne deu Dum-
nezeu sI nouù un copIIus, cure sù IIe LoIuguI bùLruneLeIor
nousLre, nu s-u înduruL.
- De! uncIIus, cIne e de vInù? Tu sLII cù um umbIuL sI
crucIs sI curmezIs pe Iu mesLerese, pe Iu vrucI, um IùcuL LoL
ce m-uu învùLuL unII sI uILII, sI cu sù uvem sI noI o
munguIere penLru purduInIceIe de bùLruneLe, cù greIe muI
sunL! u IosL pesLe pouLe.
- ¡u, sù upucùm noI doI în douù pùrLI, sù ne ducem unde
ne-o IumInu Dumnezeu, cùcI LoL degeubu sLùm noI Iu un Ioc
umundoI, douù nevoI.
- Sù ne despùLIm uncIIus, ducù Lu usu gùsesLI de cuvIInLù.
Durù bIne, cIne sù ne încIIzù ocIII în ceusuI ceI de pe
urmù?
- Cù bIne zIcI Lu, bubo; sLùI durù; Iu sù IeI Lu busmuuu
meu cure um uvuL-o în zIuu de cununIe sI eu sLerguruI ceI
vùrgùLeI ce mI-uI udus de zesLre. ¡n LouLe zIIeIe sù ne uILùm
Iu dunseIe; sI cund vom vedeu pe eIe cuLe LreI pIcùLurI de
sunge, sù ne înLourcem ucusù. AcesLu sù IIe semnuI cù
mourLeu s-u upropIuL de unuI dIn noI.
- Asu sù Iucem uncIIus.
Cum zIserù sI Iùcurù. Se gùLIrù de drum, îsI Iuurù IIecure
desùguLu d-u umerI, în cure bubu puse pe Iund busmuuu
bùrbuLuIuI eI, Iurù uncIIusuI sLerguruI ceI vùrgùLeI uI
nevesLe-seI, sI upucurù unuI spre rùsùrIL, Iurù uILuI spre
upus.
Nouù zIIe sI nouù nopLI se duserù, se duserù, sI Iurù se
duserù. ¡nLreburù sI pe bun sI pe rùu, pe mure sI pe mIc ce
ur Iuce eI cu sù pouLù uveu un copII. Ceeu ce Ie spuserù sù
Iucù eI rùspunserù cù uu LoL IùcuL, durù în deserL. EI cùuLuu
sù Ie spuIe cInevu uILcevu, ce nu sLIuu eI, durù nu-sI gùsIrù
omuI.
A zeceu zI scuIundu-se uncIIusuI, IesI uIurù sù se speIe,
cu sù porneuscù Iu drum muI depurLe. Cund Iuù sLerguruI sù
se sLeurgù pe ocII, ce sù vuzù? TreI pIcùLurI de sunge pe
dunsuI.
EI îsI zIse: "TrebuIe sù mù înLorc ucusù, cùcI Dumnezeu
sLIe ce vu II pùLIL bubu meu."
¡nLInse uncIIusuI Iu drum. Nu muI cùuLu nIcI de
muncure, nIcI de odIInù, sI se înLourse ucusù cum pIecuse.
- Ce LI s-u înLumpIuL, bubo? zIse eI, cum îsI vùzu
jumùLuLeu.
- Ce sù mI se înLumpIe, uncIIus? ¡ucù eu îmI cùuLum de
cuIe sI înLrebum în dreupLu sI în sLungu, rugundu-mù de
LoLI sù mù înveLe cevu cu sù puLem uveu un copII. Durù
înLrebùrIIe sI rugùmInLIIe meIe Ie Iùceum în sec, cùcI îmI
rùceum guru de surdu.
SI LoL mergund înuInLe, um ujuns înLr-o pùdure mure,
mure, Iùrù seumùn, sI m-um rùLùcIL prIn bungeLuI uceIeI
pùdurI, de nu muI sLIum pe unde sù Ies Iu oumenI.
Cund, o duLù vùz înuInLeu meu un mos, IIeos de bùLrun,
uILuL de mourLe sI de Dumnezeu. Eu îI spuI dupù ce umbIu
sI cum m-um rùLùcIL. MosuI, încùrcuL de zIIe cum eru, se
pune jos, sLù de vorbù cu mIne sI, cu un gruI bIujIn, îmI
urùLù drumuI pe unde sù Ies ucusù, sI îmI zIce sù mù înLorc,
cùcI ruvnu nousLrù u uscuILuL-o Dumnezeu.
- SI ùsLu u IosL semnuI de pe sLerguruI meu?
- Se vede cù usLu.
ALuncI sI eI se IoLùrurù cu sù nu se muI despurLù sI sù
rùmuIe sù-sI mùnunce umuruI împreunù.
Nu Lrecu muIL dupù usLu, sI bubu spuse uncIIusuIuI cù se
sImLe îngreouLù.
AoIeo! Unde eru Dumnezeu sù vuzù bucurIu uncIIusuIuI
cund uuzI d-o usemeneu vesLe bunù!
UmbIu de coIo punù coIo de bucurIe sI nu muI sLIu pe ce
sù puIe munu sI ce sù Iucù.
SI usu Lrecurù zIIeIe unu dupù uILu punù Iu nouù IunI,
cund bubu, cu ujuLoruI MuIcII DomnuIuI, nùscu un doIoIun
de copII, de drùguIeL, sI cu o curLe în munù.
A LreIu seurù cund venIrù ursILoureIe, se înLumpIù cu
uncIIusuI sù IIe desLepL. Pe dunsuI, vezI, nu-I muI prIndeu
somnuI de bucurIe, sI de LreI zIIe nu-I muI duse ocIII în
gene, LoL umbIund pe Iungù bubù cu s-o îngrIjeuscù sI s-o
cuuLe Iu bouIù. D-uIu sI cund venIrù ursILoureIe, eI nu
dormeu, cI sLu sLurcIL înLr-un coIL, cu sI cund ur II IosL MuL-
rucucu, soru doumneI.
Cund începurù ursILoureIe sù urseuscù, eI se Iùcu numuI
urecII sI uuzI LoL.
Ceu muI mure dIn ursILoure zIse:
- AcesL copII ure sù IIe un ¡ùL-¡rumos, sI ure sù ujungù
boguL.
Ceu mIjIocIe zIse:
- Pe ucesL copII, cund vu II eI de doIsprezece unI, ure sù-I
rùpeuscù duIurIIe reIe.
Ceu mIcù zIse:
- Ducu vu scùpu de duIurIIe reIe, ucesL copII ure sù
ujungù împùruL.
ALuLu îI LrebuI uncIIusuIuI sù uuzù, cu sù-I deu un cuLIL
uscuLIL prIn InImù. EI, vezI, nu se împùcu cu ceeu ce zIsese
ursILoureu d-u douu. O grIje mure îI coprInse sI, de pe ucum
cIIur, începu u pIùnuI cum sù Iucù sù-sI scupe copIIusuI de
un usemeneu rùu.
Punù unu, uILu, copIIuI cresLeu, uscuILu pe pùrInLI sI
curLeu cu cure se nùscuse dIn muInI n-o Iùsu. CeLeu, ceLeu
mereu pe dunsu sI învùLu, de se mIru LouLù Iumeu de sIIInLu
sI învùLùLuru dunsuIuI.
Cund se Iùcu cu de nouù unI, sLIu cuLe în Iunù sI în soure.
EI însusI ujunsese sù IIe o curLe, sI LoLI megIusII veneuu Iu
dunsuI sI-I înLrebuu despre pùsurIIe Ior.
UncIIusuI se bucuru, nu se bucuru de IIuI sùu, durù bubu
sLIu cù nu muI puLeu de bucurIe, vùzundu-I sI Irumos, sI cu
uLuLu procopseuIù înLr-însuI. UncIIusuI, vezI, eru cu cuIuI Iu
InImù; sLIu eI ce sLIu, durù Iu nImenI nu spuneu.
BùIuLuI de ce cresLeu, d-uIu se Iùceu muI Irumos sI muI
învùLuL. ToL suLuI îI cInsLeu sI îI uscuILu cu pe cIne sLIe cIne;
Iurù uncIIusuI, de ce Lreceu LImpuI, d-uIu se înLrIsLu.
Cund eru uproupe de u împIInI bùIuLuI doIsprezece unI,
nu muI puLu uncIIusuI sù LIe, LrebuI sù rùsuIIe. EI gùsI de
cuvIInLù sù spuIe sI uIor sùI ceeu ce eru sù se înLumpIe IIuIuI
Ior. SI usLIeI, înLr-o seurù, cund sLuu cu LoLII Iu Ioc sI
povesLeuu sI verzI sI uscuLe, cu sù Ie Lreucù LImpuI,
uncIIusuI se upucù de spuse LoL ce uuzIse de Iu ursILoure.
P-ucI, p-ucI eru sù mourù bubu, mumu bùIuLuIuI, de
înLrIsLure, cund uuzI uneIe cu uceIe; sùrIrù însù uncIIusuI sI
IIuI sùu, o sLropIrù cu upù, sI d-ubIu, d-ubIu o muI învIorurù.
¡urù bùIuLuI se puse pe gundurI.
SI muI pIùnuI eI ce muI pIùnuI, punù ce, dupù cuLevu zIIe,
spuse LuLùIuI sùu ceeu ce IzvodIse eI sù Iucù. TuLù-sùu,
cureIe uscuILu Iu guru IuI cu Iu o curLe, se duse numuIdecuL
prIn suL sI deLe gurù Iu LoLI megIesII cù în seuru cuLure sI
cuLure, udecù cund eru sù împIIneuscù IIu-sùu doIsprezece
unI, eI sù se udune LoLI cu LoLuI Iu bIserIcù, cu sù Iucù
rugùcIune penLru IIuI sùu, spre u-I scùpu de duIurIIe ceIe
reIe. VorbI sI cu mos popu sI LoLI cu LoLuI se IùgùduIrù cù vu
împIInI cerereu uncIIusuIuI. SI usu sI Iùcurù.
¡n seuru uceeu, cund eru bùIuLuI uncIIusuIuI sù
împIIneuscù doIsprezece unI, LoLI oumenII dIn suL, bùrbuLI,
IemeI sI copII, împreunù cu mos popu, se udunurù Iu
bIserIcù penLru rugùcIune. SI vIInd mosuI cu bubu sI cu IIuI
Ior, LoL cu curLeu în munù, megIusII îI bùgurù Iu mIjIoc, sI
rugùcIunIIe începurù. Se rugurù ce se rugurù, cund deoduLù
se pomenIrù cù se umpIe bIserIcu de o ceuLù grousù. ALuncI
cùzurù cu LoLII în genuncIe sI scouserù nIsLe rugùcIunI
IIerbInLI, de ur II muIuL InImu nu sLIu cùruI duI rùu. CeuLu
se rIsIpI sI eI rùmuserù LeIerI.
A douu seurù, cund eruu Iu rugùcIune LoL pe uceu vreme,
unde se pomenIrù cù se umpIe bIserIcu de sourecI, de IIIIecI
sI de buInILe, sI începurù u cIILùI, de coIo punù coIo prIn
bIserIcù, u se suI pe oumenI sI u-I cIupI de pe unde upucu.
ToLI se sperIurù, punù sI cIIur mos popu. ALuncI bùIuLuI
uncIIusuIuI, cu curLeu în munù, cùzu în genuncII sI începu
u se rugu cu Ioc. Asu Iùcurù sI uncIIusuI sI mos popu, sI LoLI
megIesII curI se uIIuu în bIserIcù. SourecII sI LouLe
IIgIIouneIe uceIeu pIerIrù.
A LreIu seurù ducù se udunurù sI se puserù Iu rugù, se
rugurù, se rugurù, punù ce cùLre mIezuI nopLII o duLù începu
u se cuLremuru bIserIcu sI se uuzIrù nIsLe pocneLe sI LuneLe,
bubuILurI sI duduILurI îngrozILoure, cu de LuneL. Cùzurù sI
de usLù duLù în genuncII, se rugurù sI de usLù duLù cu LouLù
credInLu în Dumnezeu. ¡nsù, ce sù vedeLI d-vousLrù? LocmuI
în LoIuI rugùcIuneI, unde se coborî un cùIugùr dIn LurnuI
bIserIcII, upucù pe bùIuLuI uncIIusuIuI de subLIorI, îI
rùpesLe dIn mIjIocuI Ior sI se înuILù cu dunsuI în sus. N-
upucurù oumenII sù buge bIne de seumù, sI pIerIrù dIn ocIII
Ior cu o nùIucù. Bu cù o II rùmus prIn Lurn, bu cù o II pe
dupù bIserIcù, bu cù o II pe coIo, bu pe dIncoIo. AsI! EI s-u
dus cu cùIugùruI ce-I rùpIse, sI dus u IosL.
ToLI rùmuserù cu cùzuLI dIn cer de spuImù, dur uncIIusuI
sI bubu, muI cu usupru. Dupù ce se muI usLumpùrurù dIn
spuImù, sI dupù ce bIserIcu se IInIsLI, oumenII IesIrù sI se
duse IIecure înLr-uIe suIe.
¡IuI uncIIusuIuI, desI rùpIL de cùIugùr, durù curLeu dIn
munù n-o Iùsu. CILeu mereu sI în guru mure; Iurù cund Iu de
ujunse pe Iu mIjIocuI cùrLII, cùIugùruI nu-I muI puLeu LIne.
Vru sù-I smuceuscù curLeu dIn munù; durù bùIuLuI o LIneu
vurLos. ¡upLundu-se cu bùIuLuI prIn vùzduI cu sù-I Iu
curLeu, cùIugùruI îI scùpù, sI IIuI uncIIusuIuI cùzu înLr-o
prùpusLIe uduncù.
Dumnezeu sLIe cuL u rùmus eI ucoIo, punù s-u dezmeLIcIL
dIn umeLeuIu ce-I venI cùzund. Cund se pomenI, eI eru LoL
cu curLeu în munù. MuILumI DomnuIuI cù I-u scos dIn
munu duIurIIor reIe sI cù esLe vIu; durù uIL necuz ucum! nu
sLIu unde se uIIù. Se scouIù eI d-ucoIo, sI o pornesLe Iu
drum. SI uIde, sI uIde punù ce d-ubIu IesI dIn prùpusLIe.
ApoI o Iuù înLr-ucoIo unde mIIu DomnuIuI I-o duce. SI
upucund spre soure-scupùLù, se duse, se duse, zI de vurù
punù-n seurù, Iùrù sù deu de vrun suL sI Iùrù sù vuzù puI de
om; sI muI mergund ce muI merse, deLe de un copucI sI
muse ucoIo. NemuncuL sI nebùuL nu puLeu sù dourmù. SI
IupLundu-se cu Ioumeu, cu seLeu sI cu nesomnuI, se socoLeu
unde s-ur duce, cu sù Iusù Iu Iume. A douu zI o upucù IurùsI
spre soure-scupùLù, dupù cum pIùnuIu eI, punù ce deLe
pesLe nIsLe grùmezI de cùpùLunI sI ouse de oumenI.
SI upucundu-I nIsLe rùcorI recI de IrIcù, începu u cILI pe
cùrLIcIcu IuI, sI înIùLurù ourecum grouzu ce sLu guLu sù-I
coprInzù. ¡sI Iuù decI InImu în dInLI sI pornI înuInLe; de ce
mergeu muI-nuInLe, d-uceeu grùmezIIe de ouse de om se
înmuILeuu. EI se Iùcu cù nu Ie bugù de seumù, sI LoL înuInLe
mergeu, punù ce ujunse Iu un orus mure, dIn cure numuI
dùrumùLurI rùmùsese. Preu puLIne zIdurI muI eruu în pI-
cIoure. SI muI merse ce muI merse, sI deLe de nIsLe puIuLurI
IourLe Irumouse.
AcoIo ducu ujunse, bùLu în pourLù. EI cugeLu sù ceurù
cevu demuncure, cù nu muncuse nu sLIu de cuLe zIIe, sI sù-I
Iuse sù muIe ucoIo, cù eru vreme de cund nu se odIInIse cu
Iumeu. Durù nu-I rùspunse nImenI.
MuI bùLu o duLù. Dur cu sù rùspunzù cInevu, bu.
¡n sIursIL, bùLu sI u LreIu ourù; durù nILeI muI LùrIceI. De
usLù duLù se uuzI un gIus pILIgùIuL dInIùunLru cù-I înLrebù:
- CIne esLe?
EI rùspunse cù esLe om cu LoLI oumenII, sI cere sù-I
gùzduIuscù.
Ducu îI descIIse porLILu, ce credeLI cù mI-LI vùzu? O
umbrù de om, un bùLrun cu burbu punù Iu genuncII, sIub sI
pIpIrnIcIL sI cocosuL de purcù muncu numuI vInereu. EI se
crucI cund vùzu pe ¡ùL-¡rumos, sI-I spuse cù n-u vùzuL om
de cund eru copIIundru. AcesL bùLrun eru porLuruI curLII, sI
IùsuL ucoIo sù pùzeuscù puIuLuI punù s-o gùsI cInevu cure sù
desIucù IùcuLuI IocuIuI uceIuIu.
Ducù InLrù ¡ùL-¡rumos înùunLru, bùLrunuI îI puse o musù
curuLù, sI pe musù nIsLe puIne uIbù cu zùpudu sI nIsLe
Iegumù bunù de muncure, însù gùLILù Iùrù muILe
mesLesugurI.
BùIuLuI îmbucu IupesLe, cùcI nIcI eI nu muI sLIu de cund
nu muncuse. Dupù ce muncù sI se sùLurù, se puse Iu vorbù
cu uncIIusuI.
- BIne LùLuLuIe, cu ce sù IIe usLu, de n-um înLuInIL eu, cuIe
de uLuLeu zIIe de cund vIu, nIcI un suIIeLeI de om p-uIcI pe Iu
voI, Iùrù numuI grùmezI, grùmezI de ouse de oumenI, rIsIp-
ILe coIeu sI coIeu? S-upoI sI uIcI Iu puIuLurIIe ucesLeu, numuI
pe LIne Le gùsesc cu suIIeLuI în ouse, încoIo purcù ur II în
împùrùLIu morLII?
- EI, LùLIsoruIe, povesLeu împùrùLIeI ucesLeIu esLe mure.
Eu LI-oI spune o cuLInIcù dIn eu. Sù vezI dumneuLu,
nepoLeIu mosuIuI, uceusLù împùrùLIe u IosL sI eu oduLù mure
sI puLernIcù. ¡mpùruLuI sI împùrùLeusu IocuIuI n-uveuu
copII. EI, în Ioc sù se rouge IuI Dumnezeu cu sù Ie deu un
mosLenILor, se upucurù sù umbIe cu Iurmece. UmbIurù eI ce
umbIurù, sI deLe pesLe un IermecùLor mesLer.
AcesLu nu sLIu ce Iùcu, nu sLIu ce drese, cù numuI IuLù cù
împùrùLeusu rùmune greu, sI dupù nouù IunI nùscu o IuLù
muI Irumousù decuL nu sLIu cure zunù dIn cer. Eu LrùIesLe sI
ucum. EsLe uLuL de Irumousù, încuL s-o vezI sI sù n-o uILI în
LouLù vIuLu Lu.
¡u LreI zIIe cund venIrù ursILoureIe, o ursIrù cu eu sù nu
se pouLù mùrILu punù ce nu se vu gùsI cInevu cure sù
peLreucù o noupLe în cùmuru eI sI sù scupe LeuIùr. PusùmILe
Dumnezeu pedepseu pe copII penLru pùcuLuI pùrInLIIor. Nu
numuI uLuL, durù ursILoureIe înLInse pedeupsu uceusLu sI
usupru împùrùLIeI. EIe zIse cù dIn zIuu cund vu venI ceI
dInLuI peLILor sI nu vu IzbuLI sù scupe, LouLe oruseIe sI LouLe
suLeIe sù se dùrume precum Ie-uI vùzuL sI Lu, sI LoLI oumenII
sù puLrezeuscù, sù Ie rùmuIe numuI ouseIe. AceusLu cu sù
îngrozeuscù pe junI, cu sù nu vIe în peLIL. VezI d-Lu, sI
IermecùLoruI uceIu cure u IùcuL pe împùrùLeusù sù nuscù Iu
pedepsIL, cùcI umbru IuI esLe cure vIne noupLeu de
muncesLe sI cIInuIesLe pe bIeLII LInerI curII se încumeL u
rùmuneu în cùmuru domnILeI.
MuILI LInerI s-uu încumes punù ucum u Iuce cercure, sI
LoLI uu pIerIL.
AuzInd uneIe cu ucesLeu ¡ùL-¡rumos, zIse porLuruIuI cù
ur dorI sù vuzù sI eI pe IuLu de împùruL.
- ¡ugI d-ucoIo, LùLIsoruIe, nu-LI muI bùgu suIIeLuI în
pùcuL. ¡ù-LI cruce sI Le depùrLezù de IocurIIe ucesLeu, cu sù
nu-LI pIerzI vIuLu. PùcuL de LInereLIIe LuIe.
"¡Ie! îsI zIse bùIuLuI, gundIndu-se Iu ceIe ce pùLIse punù
ucum, LoL n-um eu Iu ce muI LrùI sIngur prIn pusLIILùLIIe
ucesLeu", sI sLùruI cu sù-I ducù în cùmuru domnILeI.
PorLuruI, ducù vùzu cù nu esLe cIIp sù-I opreuscù de u
merge, îI duse Iu IuLu împùruLuIuI. EI, cum se vùzurù, se sI
pIùcurù. Se vede cù eI eruu IùcuLI unuI penLru uILuI. SI de
unde sù nu IIe usu!
BIuLu IuLu împùruLuIuI ur II dorIL sù rùmuIe în noupLeu
uceeu bùIuLuI în cùmuru eI; durù îI eru mIIù de LInereLeIe IuI,
cum de sù se prùpùdeuscù o usu bunùLuLe de june.
SI împreunù cu porLuruI muI cercurù încù o duLù sù-I Iucù
u nu rùmuneu. Durù Iu pesLe pouLe; cùcI ¡ùL-¡rumos eru de
uceIu curI, cund îsI pune în gund sù Iucù cevu, nIcI drucuI nu
I-o scouLe dIn cup.
SI usu, cum venI seuru, eI se duse cu cùrLIcIcu IuI în munù
sI sLùLu în prIvegIere. Ce Iùcu eI, ce nu Iùcu, cù vùzu uIbuI
zIIeI. A douu zI îI gùsIrù LoL cu curLeu în munù sI seurbùd, sI
guIben cu LurLu de ceurù, de pure cù muncIse cIne sLIe Iu ce
IucrurI greIe, sI cIne sLIe cuLe nopLI, nemuncuL sI nebùuL.
Se desLepLù sI IuLu de unde dormeu eu, sI cum îI vùzu în
curne sI ouse îI zIse:
- Tu sù III soLuI meu.
ALuncI o duLù, cu dIn senIn, începurù u învIu oumenII de
prIn oruse sI de prIn suLe sIugIIe de prIn curLe, sI LouLe cuLe
eruu cu suIIeL, în zIuu cund venI ceI înLuI peLILor, începu sù
mIsLe sI sù se scouIe cu dInLr-un somn udunc.
OumenII începurù Iu IucruI Ior, osLIreu u du în LumpIne sI
în surIe, sI u venI Iu curLeu împùrùLeuscù sù se încIIne cu
sIujbu. De unde punù ucI eru Lùcere, mourLe, ucum Le us-
urzeuu sLrIgùLeIe sI zgomoLuI ce Iùceu muILImeu de oumenI
sI de urguLI mergund IIecure Iu IucruI sùu.
PorLuruI se buImùcIse Iu ceIe ce vedeu. Nu sLIu încoLro
sù-sI înLourcù prIvIreu sI Iu ce sù se uILe muI înLuI.
¡ùL-¡rumos sI cu domnILu IesIrù sI se urùLurù Iu Iume.
MuILImeu sLrIgu de bucurIe de se uuzeu în cer sLrIgùLuI Ior,
sI dIn IIecure gurù Ieseu vorbeIe: "Sù ne LrùIuscù împùruLuI
sI împùrùLeusu nousLrù!"
¡ùL-¡rumos, ducu se cununù cu IuLu, se usezù în scuunuI
împùrùLIeI sI-sI LocmI osLIIe, boIerImeu sI prosLImeu cum
sLIu eI în Iegeu IuI. ToLI rùmuserù muILumILI de LocmeIeIe
IuI.
SI peLrecurù ce peLrecurù cu IerIcIre în cùsùLorIu Ior;
cund, înLr-unu dIn zIIe, îsI uduse umInLe de LuLùI sùu sI de
mumù-su, sI se înLrIsLù cù nu sLIu nImIc de cùpùLuIuI Ior.
¡mpùrùLeusu bùgù de seumù înLrIsLureu IuI, sI cu unuI ce-I
eru drug IourLe, nu voIu, vezI, sù-I vudù nIcI o cIIpù de ocII
mùcur Iùrù cIeI. PrInse u-I înLrebu. ¡urù ducù îI spuse, eu îI
îndemnù sù se ducù sù-sI uducù pùrInLII, sI sù LrùIuscù cu
LoLII Iu un Ioc cu în sunuI mù-sII.
¡ùL-¡rumos usLu sI voIu. SI LoLusI nu se înduru sù-sI Iuse
soLIu sIngurù. SLIu eI, bIeL, ce vu sù zIcù sIngurùLuLeu. Durù
înLeLIndu-I sI încIngundu-I doruI de pùrInLI, IoLùrî sù se
ducù.
¡nuInLe însù de u pIecu, împùrùLeusu, soLIu IuI, îI deLe un
IneI, ce zIceu cù îI ure de Iu mosI, de Iu sLrùmosI, sI îI spuse
cù ure puLereu, cund îI scouLe dIn degeL, se uILù Iu dunsuI sI
doresLe, sù se Iucù un puIuL cum seumùn pe Iume sù nu
uIbù. ¡I deLe sI pe vIzILIuI curLII, om vecII, credIncIos sI IuLe
Iu sIujbù, cure sù nu se dezIIpeuscù de sLùpunuI sùu, nIcI cuL
uI du în umnur.
Asu cùpuIL sI pregùLIL de drum, pIecù spre suLuI unde
LrùIuu pùrInLII IuI, dupù ce-sI Iuù zIuu bunù de Iu
împùrùLeusu, de Iu boIerI sI de Iu osLusI. DrumuI îI eru sù
Lreucù pe Iu împùrùLIu IuI SeIer împùruL, pe Iu Luru zuneIor
sI Dumnezeu muI sLIe pe unde.
TreI unI sI LreI IunI sI LreI zIIe LInu cùIùLorIu punù sù
ujungù Iu suLuI pùrInLIIor IuI. SI Lrecund pe Iu împùrùLIu IuI
SeIer împùruL, I-u înLumpInuL dregùLorII curLII sI I-u peLre-
cuL cu drugosLe. SI Lrecund sI pe Iu Luru zuneIor, ucesLeu se
înLreceuu cure de cure sù-I uruLe muI muILù cInsLe sI sù-I
peLreucù.
Ducu ujunse Iu suLuI pùrInLIIor sùI, Lruse buLcu dInuInLeu
bordeIuIuI. TuLù-sùu sI mù-su nu-I cunoscurù. EI ducu vùzu
usu, ceru sù-I gùzduIuscù. BùLrunII prIImIrù, sI-sI cerurù
IerLùcIune cù nu poL sù-I deu muI muIL decuL ceeu ce uu,
udIcù bordeIuI Ior. EI se învoI sI muse ucoIo. PesLe noupLe
se scouIù, Iese uIurù bInIsor sI, uILundu-se Iu IneI, îI urùLù cù
doresLe sù se Iucù un puIuL înIrIcosuL în IocuI bordeIuIuI
uceIuIu.
N-upucù sù Isprùveuscù bIne de gundIL, sI mI se rIdIcù,
neIcuIILù, nIsLe puIuLurI mùreLe, împodobILe cu de LouLe
IrumuseLIIe, cu grùdInI IuInIce, cu Izvoure IImpezI, de sù Le
LoL II uILuL Iu dunseIe sI sù nu Le suLurI. Durù încùmILe pe
dInùunLru? AcI e ucI. CùmùrIIe, IùvILIIe, usLernuLurIIe,
numuI scumpeLurI.
Cund se desLepLurù u douu zI uncIIusuI sI cu bubu sI se
vùzurù muIuLI numuI în uur se sperIurù. Se Irecuu Iu ocII sI
se uILuu în LouLe pùrLIIe, sI nu Ie veneuu u crede ocIIIor Ior.
¡I se pùreuu cù vIseuzù.
ALuncI InLrù ¡ùL-¡rumos Iu dunsII, îI scouse dIn uImIreu
în cure cùzuserù sI se descoperI, spuIndu-Ie cù eI esLe IIuI
Ior ceI rùpIL, sI cù u ujuns împùruL.
Cund uuzIrù de uneIe cu ucesLeu, uncIIusuI sI bubu
murIrù sI învIurù de bucurIe. ApoI îI Iuurù sI îI pupurù sI pe
o purLe sI pe uILu: Iurù eI Ie sùruLù muInIIe.
¡nduLù se Iùcu zvon în suL cù uncIIusuI sI bubu se
procopsIrù Iùrù sLIreu IuI Dumnezeu, sI uIergu Iumeu dupù
Iume cu sù vuzù cu ocIII Ior mInuneu.
Ajungund sI Iu urecIIIe sLùpunuIuI mosIeI ucesL zvon, se
duse sI eI de vùzu puIuLurIIe sI rùmuse cu ocIII zguILI. AcesL
om eru pIzmùLureL sI zùcus Iu InImù. Nu voIu, vezI, nIcI în
rupLuI cupuIuI, sù-I înLreucù uILII, nIcI în bogùLIe, nIcI în
procopseuIù.
Se duse, decI, ucoIo, sù se încredInLeze prIn sIne însusI
de uceusLù mInune, sI ducu vùzu pe ¡ùL-¡rumos, ur II poILIL
dumneuIuI sù-I gInereuscù, IIIndcù uveu LreI IeLe.
PoILI pe ¡ùL-¡rumos, cu sù vIe sI eI pe Iu dunsuI p-ucusù,
cu sù Iege prIeLenIe. ¡ùL-¡rumos, cu InImu curuLù sI Iùrù
nIcI o vInovùLIe înLr-însuI, se duse, de! de duLorIe. AcoIo,
ducu îI vùzurù, sLùpunuI mosIeI uduse vorbu de cùsùLorIe,
sI-I spuse cù ur II bun bucuros sù-I deu pe orIcure vu voI eI
sù Iu dIn IeLeIe IuI.
¡ùL-¡rumos Ie spuse curuL cù eI esLe însuruL, sI cù ure de
gund sù se înLourcù Iu nevusLù pesLe puLIn. Bu încù Ie spuse
sI cu ce puLere Iùcuse puIuLurIIe uIeu IrumouseIe ducu îI
înLreburù.
PIzmùLureLuI de sLùpun uI mosIeI pIùnuI uLuncI cu IeLeIe
suIe, cum sù Iucù sù Iure IneIuI dIn degeLuI IuI ¡ùL-¡rumos.
PenLru uceusLu, nu Lrecu muILe zIIe, sI poILIrù pe ¡ùL-
¡rumos Iu musù Iu dunsII cu sù se cIeIuIuscù sI sù peLreucù
împreunù, cùcI, zIceuu eI, muI uveu-vor zIIe sù se muI vuzù
uu bu?
¡ùL-¡rumos, Iùrù sù-I pIesneuscù prIn cup ce pIùnuIserù
eI, se duse. Dupù ce se cIeIuIrù muncund sI bund cuL Ie
cerurù InImu, cund Iurù sù se scouIe de Iu musù zùcusuI de
proprIeLur ceru sù Ie muI deu cuLe un puIur sù beu, Iu boLu
cuIuIuI, cum se zIce. ¡n puIuruI ce deLe IuI ¡ùL-¡rumos,
umesLecù, Iùrù sù sLIe eI nIsLe buruIenI udormILoure.
Cum bùu, îI sI Iurù AgIIuLù. Cùzu înLr-o umorLeuIù sorù
cu mourLeu. CupuI îI bùnùnùIu înLr-o purLe sI înLr-uILu, de
purcù îsI rupsese jungIeLuru. ¡I Iuurù, decI, bInIsor, îI
puserù înLr-un puL, sI ucoIo rùmuse punù u douu zI. Pe cund
dormeu eI dus, îI scouserù IneIuI dIn degeL sI îI uscunserù.
A douu zI ducu se desLepLù ¡ùL-¡rumos, îI Iu rusIne de
ceeu ce Iùcuse. EI se cùIu sI se cùInu cum de sù Iucù eI IupLe
de cure nu muI Iùcuse în vIuLu IuI, sù-sI beu udecù sI
sImLIrIIe. EI socoLeu, vezI, cù u bùuL cu un nemernIc, sI d-
uIu se îmbùLuse usu.
Cum se desLepLù se sI duse ucusù Iùrù sù buge de seumù
cù îI IIpsesLe IneIuI dIn degeL. Acusù ducu ujunse, Iu puIuLuI
de unde nu e. PIerIse cu sI cund n-ur II muI IosL, Iur în IocuI
IuI gùsI IurùsI bordeIuI pùrInLIIor IuI. Se muI cùI eI o Lounù
de negIIobIu ce Iùcuse, dur ucumu prInde orbuI, scouLe-I
ocIII, povesLeu ùIuIu.
Se IoLùrî durù sù se înLourcù Iu împùrùLIu IuI, sù nu se
muI înLuIneuscù cu nIsLe usemeneu oumenI rùI Iu suIIeL. EI
zIse sI pùrInLIIor IuI sù meurgù cu dunsuI, sù LrùIuscù cu în
ruI. Durù eI se muILumIrù u Ie rùmuneu ouseIe în sùLuceunuI
în cure se nùscuserù, sI poILIrù IIuIuI Ior o vIuLù IInù sI Iùrù
de supùrùrI dIuvoIesLI.
BIeLuI ¡ùL-¡rumos, LrIsL cù-sI pIerduse IneIuI, LrIsL cù
pùrInLII sùI nu voIesc u merge sù LrùIuscù cu dunsuI, sLu cu
cupuI rezemuL pe munù sI se gundeu cum sù Iucù cu LouLe
sù-I Iusù înde bIne. Cund, deoduLù, se înIùLIseuzù înuInLe-I
vIzILIuI ce-I duse împùrùLeusu.
- Ce uI, sLùpune, de esLI usu LrIsL, Iùrù sù Le munguI?
Au dourù prIImIL-uI nIscuIvu sLIrI reIe de Iu împùrùLIe?
- Bu sLIrI reIe de Iu împùrùLIe n-um prIImIL, druguI meu.
Durù Iucù, Iucù, Iucù ce mI s-u înLumpIuL.
SI-I spuse LoL, dIn IIr punù-n uLù.
- ¡u Iusù, sLùpune, nu Le muI muInI usu penLru uLuLu
Iucru de nImIc.
- Ce sLuI Lu de vorbesLI, omuIe? ApoI de nImIc Iucru IeI Lu
cù um pIerduL IneIuI, usu scuIù rurù? SI de puLIn Iucru
socoLesLI Lu cù esLe u mù despùrLI de pùrInLI Iùrù sù muI
nùdùjduIesc u-I vedeu?
- Bu nu, sLùpune; durù Iu sù ne înLeIegem Iu cuvInLe.
PùrInLII împùrùLIeI LuIe, ducu nu vor sù vIe sù LrùIuscù pe
Iungù d-Lu, poLI sù-I IucI sù LrùIuscù bIne sI ucI, Iùsundu-Ie o
sumuIILù bunIcIcù de bunI, de cure uI, muILumILù Domnu-
IuI, desLuI. CuL penLru IneI, upoI împùrùLeusu doumnu
nousLrù u uvuL de grIje sI penLru uceusLu. ¡u pIecure, eu mI-
u duL ucesL IneI, cu poruncù sLrusnIcù cu sù LI-I duu numuI
uLuncI cund voI vedeu cù muInIreu umbIù sù Le bIruIe. SI
LocmuI ucum mI se pure cù e LImpuI. PoILIm!
SI înduLù scoLund dIn sun un IneI, cu sI ceIùIuIL de
Irumos, I-I deLe, muI udùogund u zIce cù IneIuI ucesLu ure
duruI, cu, uILundu-Le Iu eI sI dorInd, înduLù se vu înIùLIsu
înuInLeu dumILuIe doI urupI, curI vor Iuce orIce Ie veI
poruncI.
TocmuI uLuncI Lreceu p-ucoIo sI sLùpunuI mosIeI, ceI cu
prIcInu, înLr-o cùruLù cu puLru LeIegurI, mergund în Lreubu
IuI.
¡ùL-¡rumos, cum Iuù IneIuI în munù, se uILù Iu eI, sI poILI
sù Iusù ceI doI urupI. ¡nduLù se pomenI cu doI urupI negrI cu
IunduI ceuunuIuI, cù sLuu dInuInLeu IuI, ugerI sI sprInLenI cu
nIsLe purdosI.
- Ce poruncesLI, sLùpune? zIserù eI.
- Sù-mI IuuLI pe cIIr ùIu cure Lrece în cùruLù sI sù nu-I
sIùbILI punù nu vu scouLe IneIuI ce mI-u Lrus dIn degeL
mIseIesLe.
VezI cù eI prIcepuse cù beLIu uIu d-uLunceu nu Iusese
Iucru curuL; durù n-uvusese ce-sI Iuce cupuIuI, d-uIu sI
Lùcuse dIn gurù.
Unde mI se repezIrù, neIcuIene, ùI urupI, cu nIsLe zmeI sI
cu nIsLe IeI puruIeI, de nu-I puLeuI ujunge cu prusLIu! ¡nLr-o
cIIpù Iurù ucoIo, sI unuI upucù cuII de durIogI sI mI LI-I oprI
cu pe eI, sI uILuI upucù pe pIzmùLureLuI de sLùpun uI mosIeI
de pIepL, sI cuL Le-uI sLerge Iu ocII, Iu sI duL jos; sI unde mI
LI-I începurù u-I rùsucI sI u-I bucIIsI înIunduL, de-LI eru muI
mure mIIu de dunsuI.
Ducù îI cerurù urupII IneIuI, eI LùgùduIu cu un nemernIc.
Se pusese dIuvoIuI cùIure pe InImu IuI sI nu-I Iùsu nIcI-
decum sù scouLù IneIuI Iu IveuIù. Durù ce credeLI cù urupII
mI-I Iùsurù numuI usu, cu unu, douù? NIcI sù vù gundILI.
¡I Iuurù dIn nou Iu LùrbùceuIù. UmbIu prIn muInIIe Ior, de
Iu unuI Iu uILuI, cu o mInge. ¡I muI IùLuIrù, îI muI LrudIrù, îI
Iuurù dIn nou Iu rupungIeIe, sI-I muI durù cùLeuuu, de cre-
deuI cù se pIerde prIn muInIIe Ior, sI, cu sù spuIe, nIcI cuL.
Ducù vùzurù urupII usu, cù se încuInuse sI nu vreu sù deu
IneIuI, îI puserù jos, unuI îI LIneu sI uILuI scouse un cuLIL de
Iu bruu, îI deLe pe musuL, sI se Iùceu cù vreu sù-I jupouIe de
vIu.
Vùzu ùIu cù nu e gIumù, cù-I sLu vIuLu numuI înLr-un IIr
de uLù, sI cu sù scupe de mourLe, spuse cù Iu eI esLe IneIuI sI-
I scouse de-I deLe urupIIor.
Ar II voIL oumenII IuI, vIzILIuI sI urguLuI, sù surù sù-sI
scupe sLùpunuI dIn munu urupIIor. Dur cIne se puLeu
upropIu de dunsII? NumuI cuLe un bruncI Ie du ucesLIu, sI se
duceuu pesLe cup, de se scuIuu scIIIozI.
¡ùL-¡rumos prIveu sI cresLeu curneu pe eI de muILumIre,
cund vedeu cù Ireucù rIdIcIeu becIsnIcuIuI de zùcus, dupù
cum I se cuveneu.
PrIImIndu-sI IneIuI ¡ùL-¡rumos, îI bùgù în degeL Iungù
ceIIuIL, sI se IoLùrî u se înLource înupoI Iu împùrùLIu su.
DeLe pùrInLIIor IuI vro douù, LreI pungI de guIbenI, IIIndcù
nu voIrù u merge cu dunsuI, se gùLI de drum, se urcù în
buLcù sI pornI.
Durù cund se despùrLIrù? PIungeu sI IemneIe sI pIeLreIe
de juIeu uncIIusuIuI sI u bubeI. VezI cù prIcepurù eI cù n-
ure sù se muI vuzù. PouLe cù în cer, dur ucI pe pùmunL, de
Ieuc!
SI se duse, sI se duse ¡ùL-¡rumos cuIe Iungù depùrLuLù,
cure de ucI înuInLe se gùLesLe, busmu muI Irumos grùIesLe,
se duse punù ujunse Iu o poIunù Irumousù, de murgIneu
cùreIu curgeu un ruuIeL. AcI îsI cùuLù eI Ioc de popus. ¡Ie,
cù-I sI gùsIse, cùcI eru o IrumuseLe de nu Le înduruI sù Le
depùrLezI de dunsu.
¡IcIeuuu de sLùpun uI mosIeI, nIcI unu nIcI uILu, voIu cu
dInudInsuI sù uIbù penLru dunsuI IneIuI IuI ¡ùL-¡rumos sI
muI muILe nu. Se Iuù dupù dunsuI, sI cugeLu cù, muI cu
murgIIoIII, muI cu souIdu, muI cu preIùcùLorII, sù înseIe pe
¡ùL-¡rumos sI sù-I deu puI de gIoI Iu IneI.
Ducu vùzu ¡ùL-¡rumos cù vreu sù poposeuscù, se oprI sI
eI muI cuL coIeu, dupù un mùrùcInIs, sI usLepLù punù sù
udourmù.
¡ùL-¡rumos, nIcI cù se gundeu Iu nIsLe usLIeI de mIseIII, eI
înLInse pe pujIsLe nIsLe scourLe scumpe ce Ie uveu, se usezù
pe dunseIe, muncù sI se cuIcù. VIzILIuI IuI ceI credIncIos
sLùLu de puzù o bunù bucuLù de LImp, sI ducu vùzu cù nIcI
upeIe nu se muI mIscù, sI IIInd sI ujuns de osLeneuIu dru-
muIuI, puse sI eI cupuI jos sI-I Iurù somnuI.
Cund vùzu cù umundoI dorm dusI, ùIu IesI dIn crung
bInIsor, sI pus, pus, cu o muLù cund pundesLe Iu sourecI, se
upropIe înceLIsor de ¡ùL-¡rumos, îI Lruge IneIeIe dIn degeL
sI p-uIcI LI-e drumuI.
¡urù ducu se scuIù ¡ùL-¡rumos sI vùzu cù-I IIpsesc IneIeIe,
crezu cù vIzILIuI I Ie-o II IuuL, cu sù Ie puIe bIne, de Leumù sù
nu Ie pIurzù dormInd, sI-I înLrebù. VIzILIuI rùspunse cù,
Doumne IeresLe! nu I Ie-u IuuL eI. Acum înLeIese cù vreun
Iur I Ie-u sLers sI se înLrIsLù, nevoIe mure.
Asu supùruL, poruncI de înIùmù cuII Iu buLcù sI pornI. EI
nu sLIu cu cIne sù I Ie II IuuL, sI n-uveu pe cIne upucu de eIe.
SI mergund eI usu sI cIudIndu-se sI IrùmunLundu-se de
muInIre, se gundeu cu se sù rùspunzù eI împùrùLeseI, cund
I-o înLrebu de IneIe. Nu-I veneu IuI, vezI, o duLù cu cupuI,
sù-I creuzù nesLIne cù esLe neIurnIc, moLoLoI sI udormIL.
TocmuI pe cund pùrereu de rùu îI ujunsese sI muI sI decuL
punù ucI, eruu Lrecund prInLr-o pùdure mure sI deusù.
DoduLù uuzI nIsLe buIuurI de IùuLurI Lrùgund dIn vIorI, de
gundeuI cù mùnuncù Ioc, sI dIn ce în ce se upropIuu. Nu Lre-
cu muIL sI IuLù cù IùuLurII Lrecurù pe Iungù buLcu IuI ¡ùL-
¡rumos, LoL cunLund, sI-I deLerù bunù-zIuu.
¡ùL-¡rumos Ie muILumI sI prInse u-I înLrebu:
- Durù de unde venILI, bre, oumenI bunI, sI unde vù
duceLI?
¡ùuLurII rùspunserù:
- Ne ducem sù cunLùm Iu nunLu împùrùLeseI LuIe.
- Cum sù cunLuLI Iu nunLu împùrùLeseI meIe? înLrebù ¡ùL-
¡rumos, cùruIu îI sùrI InImu de IrIcù.
- ApoI, sù vezI dumneuLu. Un împùruL dIn vecInùLuLe,
vùzund cù esLe uLuLu dIusLImù de vreme de cund uI pIecuL sI
nu Le-uI muI înLors s-u scuIuL cu ousLe usupru împùrùLIeI
LuIe, cu sù sIIeuscù pe împùrùLeusu u Iuu de soL pe IIuI sùu.
¡mpùrùLeusu s-u împoLrIvIL IourLe, sI de douù orI s-uu IovIL
osLIIe sI de douù orI uceI împùruL u IosL bIruILor. ¡n ceIe dIn
urmù, nIcI împùrùLeusu nu muI Lrùgeu nùdejde c-o sù Le
înLorcI. SI de mIIù, cu sù nu se muI prùpùdeuscù oruseIe sI
suLeIe sI uLuLu sumedenIe de ousLe, s-u îndupIecuL u uscuILu
cerereu împùruLuIuI, sI muIne Ie esLe nunLu.
- Cum se pouLe unu cu usLu?
- ¡ucu, se pouLe sI se preu pouLe. Durù IIIndcù Le înLorcI, sI
ducu voIesLI sù ujungI înuInLeu nunLII, Iusù-LI buLcu sù vIe
pe urmù, sI Lu uIdeLI cu noI.
¡ùL-¡rumos n-usLepLù sù-I muI zIcù încù o duLù. Se deLe
bInIsor jos dIn buLcù, sI pornI cu IùuLurII Iu drum. UnuI dIn
IùuLurI îI Iuù în curcù, sI cund îsI Iùcu vunL, se uruncù drepL
în sIuvu ceruIuI, sI mergeu cu vurLejuI. Ar II voIL eI sù
meurgù cu gunduI, durù îI Iu Leumù sù nu pIesneuscù IIereu
în ¡ùL-¡rumos.
OduLù începu ¡ùL-¡rumos sù sLrIge:
- SLùI, mù, sù-mI Iur cùcIuIu, cù mI-u cùzuL dIn cup.
- Ce sLuI dumneuLu de vorbesLI? ¡us-o încoIo, Iu nevoIIe,
cùcIuIu, cù eu ucum o II cuIe de suse IunI de depurLe, sù
mergI cu pIcIoruI punù ucoIo, unde u cùzuL eu.
SI muI merse ce muI merse sI se coborurù Iu scuru puIuLu-
IuI împùrùLIeI suIe.
AcI ducu ujunse, împùrùLeusu sI LoLI boIerII sI LouLù
ousLeu IesIrù înLru înLumpInureu IuI. Dupù ce-sI durù bun-
gùsIL sI bun-venIL, îI povesLIrù cum împùruLuI vecIn s-u scu-
IuL cu rùzboI usupru Ior, cum ousLeu IuI u spurL ousLeu
împùrùLIeI IuI de douù orI, sI cum se gùLesc penLru u LreIu
IovIre.
ApoI împùrùLeusu îI spuse cù eu u IùcuL uceIe
mesLesugurI cu IùuLurII, cu sù-I uducù muI curund, cù sLIe
cum u pIerduL IneIeIe sI ce-u pùLIL.
Pe cund vorbeuu încù, Iucù un curIer cù se înIùLIseuzù
înuInLeu Ior sI dù împùrùLeseI IneIeIe cu prIcInu sI
împùruLuIuI cùcIuIu ce-I cùzuse dIn cup.
Eu îI spuse cù doI dIn uceI IùuLurI ce u vùzuL eI în pùdure
u uvuL poruncu: unuI sù-I uducù pe dunsuI, sI uILuI IneIeIe.
¡mpùruLuI se veseII o Lounù; durù eru supùruL IourLe cum
de sù îndrùzneuscù vecInuI Ior împùruL sù se scouIe cu
rùzboI usupru împùrùLIeI suIe.
SI uuzInd gIouLeIe de venIreu IuI ¡ùL-¡rumos veneuu
drouIe sù se scrIe Iu ousLe. Se scuIurù, decI, cu mIc cu mure,
sI Iùcu ousLe cu Irunzu sI cu Iurbu. ¡ùL-¡rumos Ie LocmI sI Ie
învùLù cum sù meurgù Iu rùzboI. SI-I uscuILuu gIouLeIe, cù-I
Iubeuu nevoIe mure. D-upoI boIerII? Nu se Iùsuu nIcI eI muI
prejos. VezI cù sI eI eru drepL, îndurùLor sI vILeuz.
PornInd Iu rùzboI cu o sIIù usu de mure sI de grozuvù
spurse împùrùLIu vecInuIuI Ior cuLezùLor. PrInse în rùzboI sI
pe uceI împùruL vrùjmus, împreunù cu IIuI sùu, sI îI uduse
de-I LùIurù dInuInLeu împùrùLeseI.
ApoI înLInzund coprInsuI sùu sI usupru uceIeI împùrùLII sI
muI puInd Iu cuIe LouLe cum sù ujungù supusII sùI sù IIe
IerIcILI, se puse pe LruI, sI LrùIrù veuc de om nesupùruLI de
nImenI.
¡urù eu încùIecuI p-o seu eLc.
¿¿. Voinicol cel Iúrú de tutú
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL un împùruL s-o împùrùLeusù. EI uveuu numuI o IuLù
sI o pùzeu cu IumInu ocIIIor Ior. Eu n-uveu voIe sù Iusù nIcI
punù în grùdInù Iùrù dùducu eI. AceusLu o LIneu de uproupe
sI n-o scùpu dIn vedere nIcI cuL uI du în cremene. ¡uLu, LoL
sezund Iu IereusLrù, vedeu pe un june IIuIerù-vunL de coIo
punù coIo. ¡nLr-o zI uILundu-se Iu eI, o vùzu sI eI sI, LInLInd
ocIII în ocIII eI, eu sImLI un IIor, upoI cu o scunLeIe de Ioc o
urse cevu Iu InImù. Se Lruse IuLu de Iu IereusLrù sI spuse
dùducù-seI ce I se înLumpIù. ALuncI dùducu eI îI zIse:
- CI cu IugI sI d-Lu de Iu IereusLrù! Ce LoL Le zguIesLI sI Le
uILI Iu LoLI d-uIde LuIe cuInIIor Irunzù.
Nu Lrecu muIL sI IuLu începu u nu se sImLI bIne. PusùmILe
Iuuse în punLece, Iùrù sLIreu IuI Dumnezeu. Spuse dùducù-
seI. AceusLu se du de ceusuI morLII de cIudù, cum de sù se
înLumpIe unu cu usLu, Iùrù sù sLIe IuLu de bùrbuL. ¡rIcu ce Ie
coprInsese pe umundouù eru de nepovesLIL.
- Cu ce o sù zIcù LuLù-Lùu ucum cund vu uIIu, se vùIeLu
dùducu, ce o sù-I rùspunz eu, cund mù vu înLrebu?
- Cum o sù mù înIùLIsez eu ucum înuInLeu LuLù-meu cu
borLuI Iu gurù, zIse sI IuLu, cund numuI unuI Dumnezeu sLIe
cuL sunL de nevInovuLù?
SI în udevùr cù LuLù-sùu eru un om uspru. Nu Ie-ur II Ier-
LuL o duLù cu cupuI.
Se duserù, decI, sI povesLI împùrùLeseI LouLù înLumpIureu,
sI se rugurù de dunsu, cu sù InLre eu Iu împùruLuI cu mIjIo-
cIre de IerLure.
Cund uuzI împùrùLeusu de ceIe ce se înLumpIuse, se Iuù
cu muInIIe de pùr. Eu zIceu cù esLe pesLe pouLe cu sù rùmuIe
cInevu însùrcInuLù dIn vedere. VezI cù eu sLIu cum merg
IucrurIIe în Iume. SI Iu o mInune cu uceusLu nIcI cù se
usLepLu.
¡ucrurIIe nu puLeuu rùmuneu muIL LImp ucoperILe.
¡mpùrùLeusu, de sIIù, de mIIù, Iu nevoILù u spune
împùruLuIuI LouLù sIreLenIu.
Cund uuzI împùruLuI de usLù nùpusLù, se Iùcu Ioc munIe.
Rùcneu cu un Ieu:
- CIne sù IIe uceI neomenIL cureIe mI-u necInsLIL perII ceI
uIbI uI bùLruneLeIor meIe? Cu mourLe sù se omoure. ¡n IurcI
sù-I uLurne. PruI sI puIbere sù se uIeugù de cupuI IuI!
¡mpùrùLeusu îI Iuù cu bInIsoruI sI-I muI domoII oIecuLù.
VezI cù eI nu puneu crezùmunL pe spuseIe IIIcII suIe sI uIe
dùduceI. EI sLIu cù usLIeI de înLumpIure nu se muI uuzIse.
Dupù ce dojenI cu dojunù împùrùLeuscù pe dùducù, oropsI
pe IIe-su cu urgIe. PoruncI de Iùcu o corùbIourù, puse pe
IuLù înLr-însu, sI Iungù eu cIncI puInI sI un urcIorus cu upù,
sI îI deLe drumuI pe gurIù spre u se duce unde mIIu Domnu-
IuI o vu scouLe.
Mergund corùbIouru pe upù, eu se rugu IuI Dumnezeu cu
zdrobIre de rùruncII cu sù o scouLù Iu IImun bun, cu unuI ce
cunousLe nevInovùLIu eI, sI cu pe unu ce nu se sLIu Iu suIIe-
LuI eI cu nIcI o prIIunù.
CuLevu zIIe se bùIùbùnI eu usu cu vuIurIIe upeIor. ¡n zIuu u
LreIu îI venI ceusuI nusLerII, sI Iùcu un doIoIun de copII cu
un îngerus. BIuLu IemeIe! cùcI n-uvu eu nIcI un ujuLor
omenesc în zIuu necuzuIuI, decuL suIerInLeIe eI, sI uIInùLor
pe Dumnezeu! se munguIu ourecum în suIIeLuI eI cù se sLIu
nepungùrILù.
SI vrund Dumnezeu cu dunsu, corùbIouru, înLr-unu dIn
nopLI, se oprI. Eu sImLI cù corubIu nu muI merge; sLu pe Ioc.
Punù Iu zIuù, îI LucuI InImu de IrIcù, nesLIInd pe ce LùrmurI
se vu II oprIL. Cund se IumInù, vùzu cù corùbIouru poposIse
de murgIneu uneI pùdurI. ¡esInd Iu uscuL cu copIIusuI în
bruLe, rùLùcI încou sI-ncoIo prIn pùdure. ApoI se usezù în
scorburu unuI copucI mure sI gros cu buLIu. AcoIo sLeLe eu
muI muILI unI, IrùnIndu-se cu IerburI sI rùdùcInI, orI cu
roudeIe unor copucI. Eu îsI cresLeu copIIuI cu drug.
Eu Iùcu dIn rumurIIe unuI copucI un Ieugùn în cure îsI
puneu copIIuI zIuu; Iurù noupLeu nu-I depùrLu de Iu sunuI eI,
sI, penLru scùIdùLoure, se duceu Iu vuduI de Iu uIbIu unuI
puruIus ce curgeu p-uproupe d-ucoIo. AcoperùmunL Ie eru
ceruI cu sLeIeIe; Lovurùs de jucùrII copIIuIuI îI eru IIorIIe
cumpuIuI, puserIIe ceruIuI, IIuLureII sI gungùnIIIe.
Dupù ce se Iùcu muI mùrIceI, mù-su îI învùLù Iu vunuL sI-I
spuneu cu IucrùmIIe în ocII cum u IosL eu crescuLù sI cum
esLe nevoILù sù-I creuscù pe dunsuI. ¡urù eI uscuILu sI bùgu
Iu cup LouLe ceIe ce îI spuneu mù-su.
MuI mùrIndu-se eI oIeucù, începu u cùLu vunuL muI pe de-
purLe de IocuInLu Ior. ¡urù înLr-unu dIn zIIe zùrI un puIuL în
depùrLure. EI îsI uduse umInLe de ceIe ce îI spusese mù-su
despre puIuLurIIe LuLù-sùu sI I se pùru cù se cum useumùnù.
DeLe Iugu sI spuse mù-sII ceeu ce descoperIse. A douu zI
pIecù cu mù-su de munù sI, ujungund Iu uceIe puIuLurI,
mumù-su îI spuse cù uceIeu nu sunL uIe LuLùIuI eI; durù cù
LoL cum usu sunL sI uIe împùruLIIor dIn Iume.
MuI Lrecu ce muI Lrecu sI muI mùrIndu-se sI dunsuI, înLr-
unu dIn zIIe, ducundu-se IurùsI Iu vunuL, cum, cum, eI se
pomenI IurùsI dInuInLeu uceIuI puIuL; cu LoroIpunuI Iu spIn-
ure, eI îsI Iuù InImu în dInLI sI InLrù în curLe. PusùmILe puI-
uLuI uceIu eru uI unor zmeI. ¡IùcùIundruI nosLru ceI vILeuz,
cureIe nu sLIu ce esLe IrIcu, InLrù sI în puIuL. P-ucI, p-ucI eru
sù-sI Iusù dIn mInLI de mIrure sI sù-sI pIurzù cumpùLuI dund
de uLuLeu IucrurI, ce nu muI vùzuse eI în vIuLu IuI. Cund, ce
sù vezI d-Lu? o duLù îI IesI înuInLe LreI zmeI. AcesLIu eru
sLùpunII puIuLuIuI. SI unde se repezIrù Iu dunsuI de pure cù
sù-I Iu în ungIII, sI cu gruI rùsLIL, dojenIndu-I, îI zIserù:
- Cum de uI cuLezuL, spurcuLuIe, sù ne cuIcI cusu?
VoInIcuI nu zIse nIcI curc! cI, uducund LoroIpunuI, muI
IuLe decuL IuIgeruI, pùII pe unuI Iu dreupLu, pe uILuI Iu
sLungu, de nu sLIurù de unde Ie venI LrùsneLuI, sI îI cuIcù Iu
pùmunL. SI nIcI cù se muI mIscurù dIn Ioc, IIIndcù îI IovIse
cu nùdejde.
AI LreIIeu zmeu, vùzund cum merge Lreubu, pIerI dInuIn-
Leu IuI cu o nùIucù, sI se duse de se uscunse în pIvnILù. Vùzu
eI cù nu pouLe du pIepL cu un usemeneu vILeuz, sI se IoLùrî
u-I purLu sumbeLeIe.
VoInIcuI de romunus, în durdoru IupLeI, nu bùgù de
seumù ce se Iùcu uI LreIIeu zmeu. AsLepLù ce usLepLù sI ducu
vùzu cù nu muI vIne nImenI, eI se înLourse, Iuù pe mumù-
su, o duse în uceIe puIuLurI sI se usezù ucoIo.
UmbIund dIn cùmurù în cùmurù, deLe pesLe urmeIe
zmeIIor sI se mInunù. Mù-su îI spuse cù vùzuse în cusu
LuLùIuI sùu usemeneu urme, sI îI urùLù cum se
înLrebuInLeuzù. ¡I prInse bIne, cùcI vùzu cù îI merge muI
Iesne Iu vunuL. Acum începu u sùgeLu Iu cùprIoure sI Iu
cIuLe, cùcI punù ucum vunu numuI pùsùreIe cu IuLuI, sI îI eru
cu greu.
Ajunsese cu eI sù IIe Lure sI mure în pùdure. Nu eru cIne
sù-I sLeu împoLrIvù. De muILe orI nu veneu cu zIIeIe p-
ucusù.
¡nLr-unu dIn zIIe, zmeuI IesI dIn pIvnILù sI venI mIIo-
gIndu-se Iu mumu voInIcuIuI cu sù-sI Iucù pomunù cu eI sù-
I prIImeuscù Iu curLeu eI, cùcI zIceu eI cù prIbegesLe nu sLIu
de cuL LImp orbùcùInd prIn uceI bungeL de pùdure. Spuse cù
un nenorocIL cureIe se rùLùcIse, umbIund dupù vunuL, sI du
Iuudù DomnuIuI cù I-u învrednIcIL u muI du pesLe IIInLe de
oumenI.
Eu, bIeL, cure sLIu ce esLe necuzuI sI IIpsu, îsI pIecù
urecIeu Iu rugùcIunIIe ceIe vIcIene uIe zmeuIuI sI, Iùcundu-
I-se mIIù de nenorocIrIIe IuI, îI IùgùduI cù vu vorbI IIuIuI eI
de dunsuI.
Cum venI IIuI sùu de unde eru dus, eu îI spuse LouLù
sIreLenIu nenorocIreI omuIuI ce nùzuIu Iu mIIu Ior, sI îI rugù
sù uIbù mIIù de LIcùIosIu IuI, cùcI, zIceu eu, nu sLIm cum ne
vu muI uduce sI pe noI Dumnezeu.
VoInIcuIuI îI pùru bIne de usLù înLumpIure, muI cu
seumù, gundeu eI, cù vu II burIm o sIugù în curLe cure sù LIe
de uruL mù-sII, în IIpsu IuI, sI sù-I deu ujuLor în LrebIIe cuseI.
Nu-I cunoscu cù esLe zmeu, cund îI vùzu, uLuL de bIne sLIu
procIeLuI u se scIImbu. ¡I spuse ce ure de IùcuL sI îI prImI sù
seuzù Iu curLeu IuI.
MuILeIe IIpsurI, muILeIe necuzurI, muILu muInIre ce
suIerIse mumu vILeuzuIuI sI doruI ceI mure de Luru eI, Iurù
muI cu seumù suIerInLeIe eI cund se gundeu Iu rusIneu ce
rùmùsese usupru numeIuI sùu în cusu pùrInLIIor eI, eu IIInd
nevInovuLù, o Iùcu de Iuncezeu sI se Lopeu d-u-n pIcIoureIe.
Vùzund-o zmeuI usu seurbùd sI LoL Iùrù voIe-bunù, se
încumeLuse înLr-unu dIn zIIe, pe cund voInIcuI eru Iu
vunùLoure, sI o înLrebù, durù se preIùcu cù vorbesLe cu
sIIuIù:
- Cum bug de seumù, sLùpunù, nu preu LI-e bIne?
- Nu mI-e bIne, mù bùIeLe, cùcI mI-e dor d-uIde LuLu sI d-
uIde mumu, sI de Luru meu. VezI cù eu sunL IuLù de împùruL,
sI penLru o nùpusLe ce u cùzuL pe cupuI meu prIbegesc de
sunL uLuLI murI de unI.
- Eu sLIu un Ieuc penLru bouIu dumILuIe, sLùpunù; durù n-
ure cIne se duce sù-I uducù.
SI îI spuse o sumedenIe de mInunI ce Iùcuse IeucuI ce
zIceu cù ur II bun penLru eu.
Cund se înLourse de Iu vunùLoure IIuI eI, eu îI spuse cù
uuzIse de Iu sIugu Ior, cum cù de vu muncu mere dIn mùruI
rosu se vu Iuce sùnùLousù.
EI Iu bucuros cù uuzIse un Ieuc cure sù Iucù pe mù-su
sùnùLousù, sI se IoLùrî u se duce LocmuI ucoIo sù-I uducù
IeucuI. ¡sI Iuù zIuu bunù sI pIecù.
Dur încoLro s-upuce? cùcI nIcI nu muI uuzIse punù uLuncI
de usu cevu. Apucù sI eI înLr-un noroc spre rùsùrIL sI,
mergund prIn desIsurIIe pùdurII, zùrI un puIuL muI Irumos
decuL uceIu în cure sedeuu eI. Se duse drepL ucoIo. AcI
IocuIu o zunù mùIusLrù. Cum o vùzu, îI cùzu cu drug. Durù
mùIusLru, IesIndu-I înuInLe, îI prIImI dupù cum I se cuven-
eu, îI bùgù în puIuL sI îI omenI cu pe un ouspe.
DIn unu, dIn uILu, se înLeIeserù Iu cuvInLe. VezI cù, mùre,
uceusLu eru scrIsu IuI. EI nu muI vùzuse punù uLuncI uIL cIIp
de muIere, decuL p-uI mù-sII. S-upoI eru uLuL de Irumousù sI
de gInguse, cu o IIoure!
Eu încù uveu Iu ce se uILu Iu eI; cùcI eru un brud de
romunus.
EI se uILuse ucoIo Iu dunsu. Cund îsI uduse umInLe cù eI
pIecuse sù uducù mume-seI mere de Iu mùruI rosu, voI sù o
zbugIeuscù. Durù zunu mùIusLrù îI oprI sI-I înLrebù unde se
duce.
VoInIcuI îI spuse dIn IIr punù în uLù LouLù sIreLenIu. Zunu
prIcepu vIcIenIu zmeuIuI sI Lùcu. ApoI îI îndrepLù eu spre
IocuI uceIu cu mùruI rosu, sI-I sI învùLù cum sù Iucù cu sù Iu
mereIe.
Dupù ce-sI Iuù zIuu-bunù sI de Iu mùIusLrù sI-I IùgùduI cù
se vu înLource pe Iu dunsu, pornI; sI uIde, uIde, merse cuIe
Iungù sI muI Iungù, punù ce, Lrecund LùrI sI mùrI, ujunse Iu
o grùdInù ocoIILù numuI de LrunduIIrI. ¡nLrù înùunLru sI
deLe pesLe mùruI rosu, cureIe eru sùdIL în mIjIocuI grùdIneI.
EI cercù u se uIùLuru de pom, dur pomuI îI zIse:
- Nu Le upropIu de mIne, voInIce, cù îLI veI pIerde vIuLu sI
e pùcuL de dunsu.
¡IùcùIusuI, ce nu sLIu de IrIcù, îI rùspunse cum îI învùLuse
zunu:
- Nu Le Leme, pom oropsIL, cù Le voI curùLu de omIzI sI de
uscùLurI.
SI dupù ce-I LùIe uscùLurIIe sI îI Iuù omIzIIe, cuIese LreI
merIsoure cu ceIe dIn ruI sI se înLourse înupoI. Ajungund în
pùdure, deLe pe Iu zunu. AceusLu cum îI vùzu, îI prIImII cu
bucurIe, îI puse înLr-o cùmurù sù se odIIneuscù nILeI, sI
punù unu, uILu, îI scIImbù mereIe sI îI puse uILeIe în IocuI
Ior. Cund se scuIù voInIcuI, se grùbI u se înLource Iu mù-su
cu sIujbu IùcuLù. ¡uù decI mereIe sI pornI.
¡n vremeu uceusLu, procIeLuI de zmeu se IInguseu pe
Iungù mumu bùIuLuIuI sI, cu IspILe sI cu murgIIoIII, umbIu
sù o deu în cup sù se pIunIseuscù IuI. Eu, bIeL, nu sLIu unde
buLe dIuvoIuI de zmeu. Nu cunosLeu Iu suIIeLuI eI ce sunL Is-
pILeIe sI curseIe drugosLeI, sI prIn urmure nu du nus spurc-
uLuIuI sù se înLInzù. Eu sLIu unu sI bunù: se Lopeu de dor
dupù IIuI sùu, dupù pùrInLII eI sI dupù Luru în cure se
nùscuse. Cund o cùuLuI, eru cu ocIII scùIduLI în IucrùmI.
Cum vùzu pe IIu-sùu, sùILù de bucurIe. ¡ se pùru u învIoru
oIecuLù. Muncù dIn merIsoureIe ce-I uduse, sI I se pùru
bune.
Dupù ce muI Lrecu, eu cùzu IurùsI în pIroLeuIu de muI-
nuInLe.
VoInIcuI, vùzund cù sùnùLuLeu mù-seI LunjesLe, nu sLIu ce
sù-I muI Iucù spre u o muI înveseII. ¡urù drucuI de zmeu uLuL
de IurnIc se urùLu în uIe sIujbeI, încuL n-upucu sù Iusù bIne
vorbu dIn guru voInIcuIuI, sI eI o gIIceu; upoI se Iùceu
IunLre sI punLe, cu sù-I îndepIIneuscù voIIe. VoInIcuI bùgù eI
de seumù Lrugereu de InImù ce uveu sIugu spre u-I sIujI cu
credInLù, sI nu se cùIu de Ioc cù I-u prIImIL Iu curLeu su, bu
încù începuse u-I prIvI cu ocII bunI.
¡nLr-unu dIn zIIe, pe cund voInIcuI eru cu voIe-bunù,
zmeuI se upropIe de eI sI, cu gruI mIIogIL, îI zIse:
- SLùpune, cunosc IubIreu ce uI penLru mùmuIILu d-LuIe.
¡uncezeuIu de cure pùLImesLe, mIe nu-mI preu pIuce. De veI
vreu sù mù uscuILI, nu veI gresI.
- SLII Lu cevu IeucurI? spune, cù Le uscuIL.
- ¡n Luru de unde sunL eu, oumenII pùLImusI de usemeneu
bouIù Iuc LoL ce se pouLe de uduc upù vIe sI upù mourLù de Iu
munLII ce se buL în cupeLe. AceusLù upù esLe IeucuI ceI muI
bun. Te vùz cù esLI un mure vILeuz sI um credInLù în suIIeLuI
meu cù d-LuIe îLI vu II muI usor decuL uILoru u o uduce.
N-upucù sù Isprùveuscù vorbu sI vILeuzuI se duse Iu mù-
su. ¡IInd ucoIo, eI îI zIse:
- Mumù, Le vùz LoL guIesù, sI Le pIerzI d-u-n pIcIoureIe.
Mù duc, mumù, sù-LI uduc IeucurI. ¡u munLII ce se buL în
cupeLe esLe upù vIe sI upù mourLù. TocmuI ucoIo mù voI
duce, sù-LI uduc upù de uceeu.
- Nu Le duce, druguI mumeI; mIIu DomnuIuI esLe cu noI;
de vu vreu eI sù IIu boInuvù, mùcur orIce IeI de upù îmI veI
uduce, în deserL vu II. Nu mù muI Iùsu sIngurù. DesLuI mI-u
ros rùruncIII sIngurùLuLeu. MunguIereu meu ucum Lu esLI,
IùLuI meu, de voI muI II IIpsILù sI de dunsu, voI pIerI.
- ¡II bùrbuLù, mumù, LIne-LI IIreu punù mù voI înLource, sI
uI sù III veseIù sI sùnùLousù cu pIuLru, dupù ce veI beu upù
vIe.
Nu Iu cu puLInLù u-I LIne. Se gùLI sI pIecù. ¡n cuIe deLe sI
pe Iu zunu mùIusLrù. DIn unuI, dIn uILu, venI vorbu cù se
duce în cùIùLorIe, sI-I sI spuse unde se duce.
ZumbI zunu cund uuzI sI vùzu urcIoureIe ce-I duse zmeuI.
Nu zIse însù nImIc cure sù-I deu vro bùnuIuIù, cI îI deLe
douù borcune, cu cure sù Iu upù muI în grubù, sI îI învùLù
cum sù Iucù. ¡I zIse cù LocmuI Iu umIuzI, cund vu II soureIe
în crucI, sù înuILe o prùjInù sI în vurIuI eI sù puIe o
muIrumù rosIe. MunLII or cùLu Iu eu cu ocIII bIeojdILI; Iurù
eI, punù s-or desLepLu eI dIn buImùceuIù, sù se repeuzù IuLe
u Iuu upù cu borcuneIe dIn umbeIe IunLune. ¡I pùru muIL
bIne voInIcuIuI penLru învùLùLuru ce-I deLe. ApoI Iuundu-sI
zIuu-bunù, pIecù. Merse, merse, merse, punù ce, dupù o
cùIùLorIe sIIILù, ujunse Iu IocuI cu prIcInu.
¡ùcu precum îI învùLuse zunu; Iurù eI, d-u-n cùIureIe, se
repezI prInLre munLI sI umpIu borcuneIe. Cund Iu u se
înLource, munLII prInsese de vesLe cù ourecIne u IuuL upù
dIn IunLunù, sI începu u se buLe IurùsI în cupeLe. TocmuI
uLuncI sI voInIcuI se înLorceu. SI ducu nu se grùbeu u IesI
muI IuLe, ucoIo îI prùpùdeu. Scùpù însù cu IuLu curuLù.
NumuI coudu cuIuIuI o upucù sI ucoIo rùmuse de jumùLuLe.
De uLuncI, vezI, esLe cuIuI cu coudu jumùLuLe de curne sI
jumùLuLe de pùr.
Cund se înLourse ucusù, deLe IurùsI pe Iu zunu. Eu, cu sI
de Iu rund, îI rugù sù se deu nILeI odIIneI; sI în uceI LImp îI
scIImbù upu, puIndu-I uILu în IocuI ceIeI ce udusese eI.
ScuIundu-se dupù somn, Iuù borcuneIe cu upù sI venI
ucusù.
ALuLu îI Iuse mù-sII, cu sù-I vuzù. Nu sLIu ce muI Iùceu de
bucurIe. ¡I sùruLu sI p-o purLe sI pe uILu. ApoI dupù ce bùu
dIn upu ce-I uduse, eI îI pùru cù muI prInse nILeI suIIeL.
Vorbù sù IIe! Eu nu bùgu de seumù, vezI, cù bucurIu penLru
vedereu IIuIuI sùu o Iuce sù IIe ourecum muI sprInLenù.
ZmeuI se du de ceusuI morLII cund îI vùzu cù s-u înLors cu
Ispruvu IùcuLù. EI (îsI) bùLuse cupuI muIL sI bIne sù deu în
cup pe IuLu împùruLuIuI, în IIpsu IIuIuI sùu, durù LouLe mre-
jeIe IuI rùmùseserù de rus; cùcI eu nu deLe în cIupcu în cure
o împIngeu spurcuLuI. Eu nu-sI puLeu du seumù de ce LoL
umbIù eI pe Iungù dunsu cu soseIe, cu momeIe. NIcI cù vIsu
despre ce uveu de gund procIeLuI de zmeu.
PusùmILe zmeuIuI îI eru IrIcù sù se Iu Iu IupLù pe IuLù cu
voInIcuI. CI voIu sù-I pIurzù prIn vIcIenIe, sI upoI sù-sI buLù
joc sI de mù-su, cu sù-sI Izbundeuscù penLru mourLeu
IruLIIor sùI.
Durù nu-I ujuLù Dumnezeu.
VoInIcuI dIn cund în cund mergeu Iu vunùLoure, sI du sI
cuLe o ruILù pe Iu zunu. Nu Lrecu muIL sI bùgù de seumù cù
mù-su nu se îndrepLeuzù, cI gùIneuzù sI se LopesLe de pe pI-
cIoure. Se înLrIsLu în InImu IuI cund vedeu cù nu-I dù înde
bIne sI cù nu-I pouLe du nIcI un ujuLor.
PucosLeu de zmeu bùgù de seumù cù voInIcuI se IrùmunLù
cu IIreu penLru sùnùLuLeu mù-sII, se upropIe de dunsuI înLr-
o zI sI-I muI zIse înLr-o dourù; cùcI se Lemeu spurcuLuI u-I
muI îndemnu. Teumu IuI eru sù nu se desLepLe voInIcuI sI
sù-I gIIceuscù cugeLeIe IuI ceIe vIcIene.
- Am uuzIL sI eu, sLùpune, pe cund erum copII, cù oumenII
murI cund sunL pùLImusI de IungezeuIù sI copIII cund boIesc
de bouIù cuIneuscù se LùmùduIesc de vu muncu un purceI
de Iu scrouIu de sub pùmunL. MI se rupe InImu dIn mIne
cund vùz pe bunu meu sLùpunù cum I se sLInge vIuLu dIn
sIne. Durù nIcI pe d-Lu nu Le îndemn u Le duce, cùcI mure
prImejdIe vu cùdeu pe cupuI uceIuIu ce se vu cercu u Iuru
purceIuI, de nu vu IzbuLI.
- Nu sporovùI muI muIL, îI rùspunse voInIcuI, eu nu sLIu
ce esLe prImejdIe sI IrIcù.
NumuIdecuL sI puse Iu cuIe ceIe de LrebuInLù penLru o
cùIùLorIe muI Iungù. Mù-sII îI spuse cù se duce Iu vunùLoure.
PIecù sI deLe sI pe Iu zunù, cùreIu îI spuse ce uveu de gund
sù Iucù. EI sLIu, vezI, cù sIuLurIIe eI îI prInsese muIL bIne.
Zunu, dupù ce îI învùLù cum sù Iucù sù IzbuLeuscù, îI deLe
un sùpun, un pIepLene sI o perIe, cu sù-I IIe de sIujbù. EI
pIecù sI merse, merse, punù ce ujunse Iu o pùdure deusù sI
înLunecousù, de ubIu puLeu sù rùzbeuscù. BujbuI eI p-ucoIo
punù ce deLe de gIIzuInu scrouIeI. Cum sù se upropIe eI?
CùcI gIIzuInu eru încongIuruLù de busLenI sI de ruscoLe, de
nu se puLeu uLInge nIcI pusùre mùIusLrù.
VoInIcuI Iùcu precum îI învùLuse zunu. Sùpù un sunL
udunc punù ce ujunse sub cuIcusuI scrouIeI. ¡nLrù ucoIo sI
usLepLù punù ce venI scrouIu sù se cuIce. PurceII eruu LoLI în
pùr Iu ugeruI scrouIeI sI sugeuu. MuI-nuInLe de u rùsùrI
IuceuIùruI porcIIor, cunL LoLI porcII se desLeupLù, udormILI
IIInd purceII cu LuLu în gurù, voInIcuI bùgù munu bInIsor sI
upucù un purceI, dur usu de bInIsor îI upucù sI usu de usor îI
Lruse, încuL scùpù LuLu dIn gurù Iùrù sù sImLù. îI upucù
numuIdecuL de boL cu sù nu guILe, sI p-uIcI LI-e drumuI.
DrucuI de scrouIù bùgù de seumù cù o LuLù I se rùcesLe. Se
desLepLù sI vùzu cù un purceI îI IIpsesLe. Se Iuù dupù voInIc.
SI cu LouLe cù LeIeguruI voInIcuIuI eru un zmeu de cuI,
scrouIu îI ujunse. Cund vùzu cù ure sù-I înIuLe cu coILII eI,
voInIcuI uruncù sùpunuI. ALuncI unde se Iùcu un noroI
cIeIos sI puLuros, de LI ze scuLuru curneu de pe LIne. CuIuI
Iugeu de du cu burLu de pùmunL.
ScrouIu Iùcu ce Iùcu, se zvurcoII prIn ùI noroI sI se LùrbùcI
de nu o muI cunosLeuI, scrouIù e, orI ce drucu e. Scùpù dIn
nomoI sI se Iuù dupù voInIc. ¡nLr-o cIIpù îI ujunse. Cund
vùzu zoruI, voInIcuI uruncù pIepLeneIe. SI unde se Iùcu un
zId nuIL, nuIL, d-u curmezIsuI drumuIuI eI, de nu Iu cu
puLInLù sù-I surù. ALuncI scrouIu se puse cu coILII sùI sI
spurse zIduI, Iùcund o guurù numuI cuL puLeu eu sù Lreucù.
SI sù Le LII dupù dunsuI.
Ducu vùzu voInIcuI cù scrouIu Iurù s-u upropIuL, uruncù sI
perIu. DeoduLù se Iùcu o pùdure nuILù sI deusù, de nu se
puLeu sLrecuru nIcI puI de pusùre. Cum vùzu unu cu usLu,
scrouIu se puse sI rouse, sI rouse Iu copucI, punù ce-sI Iùcu
drum, sI dupù dunsuI! punù ce, cund Iu u-I ujunge, voInIcuI
InLruse în curLe Iu zunu. AceusLu IesI numuIdecuL, înLInse
munu sI sLrIgù:
- ¡nupoI, scrouIù rusInousù, sI Leme-Le de urgIu LuLùIuI
meu!
Cund îI uuzI gIusuI, scrouIu rùmuse încremenILù sI pIInù
de rusIne se înLourse. Mergeu sI se LoL uILu îndùrùL; pure cù
LoL nu-I veneu u crede ceeu ce vùzuse sI uuzIse.
Se cuIcù sI de usLù duLù nILeI voInIcuI, cu sù se
odIIneuscù, Iurù zunu îI scIImbù purceIuI, puIndu-I uILuI în
IocuI IuI. Dupù ce se desLepLù, se înLorceu Iu mù-su cu
voIe-bunù, de Ispruvu ce Iùcuse.
Veneu, nene, cu cùcIuIu înLr-o purLe, cu purceIuI în bruLe
sI cunLund dIn Irunzù.
Cund IuLù cù se înLuInesLe cu LreI InsI. PusùmILe eru
VunLuI, CùIduru sI GeruI. EI îsI Iuù cùcIuIu dIn cup, sI cu
muILù pIecùcIune îI zIse:
- Noroc bun sù deu Dumnezeu, neu VunLuIe.
- CuIe bunù, druguI meu, îI rùspunse VunLuI.
- Du ce, mù, numuI VunLuIuI Le pIoconesLI? îI zIse
CùIduru. Nu sLII Lu oure cù eu poL sù Ius o zùpuseuIù sI o
ursILù, de sù IIurbù muLeIe dIn LIne?
- Nu-mI pusù de nImIc, rùspunse voInIcuI, numuI VunLuI
sù-mI buLù.
- N-uI uuzIL Lu oure de mIne, mù, îI zIse sI GeruI, cù eu
um puLere sù duu un IrIg sI o geruIuIù pesLe LIne, de sù
îngIeLe muLeIe în LIne.
- Hubur n-um, rùspunde sI eI, numuI VunLuI sù nu-mI
buLù:
SI înceL, înceL, ujunse ucusù. Cund îI vùzu uIde mù-su sI
uuzI pesLe cuLe prùpùsLII u duL, murI sI învIe de bucurIe cù-I
muI vùzu o duLù în curne sI ouse.
¡I deLe de muncù purceIuI; durù eu mùrLurIsI cù nu vede
nIcI o usurure.
Sù înnebuneuscù zmeuI de cIudù! Vùzu eI cù nu pouLe
uILIeI sù rùpuIe pe voInIc, decuL prIn vIcIenIe. CùLu decI
vreme cu prIIej cu sù-sI puIe în Iucrure cugeLuI sùu ceI neIe-
gIuIL.
¡nLr-o zI cund voInIcuI se înLorsese de Iu vunuL sI eru os-
LenIL pesLe mùsurù, se cuIcù în grùdInù Iu umbru unor
LrunduIIrI. ZmeuI deLe pesLe dunsuI sI-I Iùcu bucùLI, bucùLI,
cu puIosuI pe cure îI purLu LoLduunu uscuns Iu dunsuI. SI cu
sù nu buge de seumù mù-su, puse LouLe bucùLeIeIe în
dùsugI, Ie usezù pe cuI sI, dund cuLevu bIce cuIuIuI, îI deLe pe
pourLù uIurù.
CuIuI Iusese uI zuneI. Eu îI dedese în dur voInIcuIuI cund
Iu u se duce Iu mùruI rosu. EI ucum, ducù se vùzu gonIL,
uIergù drepL Iu sLùpunù-su. Eu, cum îI vùzu vIInd Iùrù
sLùpunu-sùu, prIcepu cù LrebuIe sù IIe vreo drùcIe Iu mIjIoc.
Se deLe jos, sI ce vùzu se spùImunLù. ¡uù decI desugII, îI ud-
use în cusù Iu eu sI Iuù bucùLIcù cu bucùLIcù, os cu os, sI Ie
usezù unu Iungù uILu, IIecure Iu IocsoruI Ior. Dupù uceeu
Lurnù upù mourLù pesLe dunseIe. EIe se încIegù, IIpIndu-se
unu de uILu; pIeIeu se Iùcu Iu pIILIu, înLrupundu-se. ¡I sLropI
sI cu upù vIe sI se însuIIeLI; durù muL sI surd. ALuncI îI deLe
sù mùnunce un mùr de cure udusese eI sI îI venI gruI. ¡uù sI
purceIuI scrouIeI de pe sub pùmunL sI îI Iùcu sù-I guILe Iu
urecII sI îI venI uuz. ALuncI zIse:
- Durù greu somn dormII, soru-meu.
- Greu, IrùLIoure; sI uI II dormIL cuL Iumeu sI pùmunLuI,
de nu eruu mùIesLrILeIe IucrurI ce Lu uI udus penLru mù-Lu;
Iurù eu Ie-um oprIL sI LI-um pus uILeIe în IocuI Ior.
ALuncI îI spuse cIne eru dusmunuI cure voIse sù-I rùpuIe.
SI cu sù se încredInLeze de udevùruI ceIor spuse de dunsu, îI
deLe puLere sù se Iucù porumbeI sI sù se ducù sù vuzù cum
zmeuI cIInuIesLe sI pe mù-su. VoInIcuI se Iùcu porumbeI sI
ujunse înLr-un suIIeL Iu cuseIe unde sedeu mumù-su.
Cund coIo, ce sù vuzù? Se Irecù Iu ocII cu sù se
încredInLeze de sunL uIeveu ceIe ce I se înIùLIsu, suu
nùIucIrI.
ZmeuI, cureIe cu soseIe, cu momeIe nu puLuse du în cup
pe mumu voInIcuIuI sI u se pIunIsI IuI, ucum o pusese Iu
cIInurI. O Ieguse cu o IrungIIe de mùLuse rosIe, o LIneu
nemuncuLù sI cu ocIII în soure. EI voIu sù o omoure LocmuI
cund voInIcuI ujunse în cIIp de porumbeI. Se deLe de LreI
orI pesLe cup, cum îI învùLuse zunu, sI se Iùcu om cu subIu
gouIù în munù. SI cuL uI zIce meI, Iùcu mIcI Iùrume pe ne-
curuLuI de zmeu, buIu drucuIuI. Scùpù pe mumù-su de Iu
cIInurI, sI, vIInd zunu, îI deLe de bùu nILIcù upù vIe. Cum
bùu, vùzu cù se însuIIeLesLe sI se sImLe voIousù cu un om
pIIn de sùnùLuLe.
ApoI voInIcuI se însoLI cu zunu, sI LrùIrù cuLe LreI un LruI
pIIn de IerIcIre sI de îngùduInLù punù Iu uduncI bùLruneLe.
¡urù eu încùIecuI p-o seu eLc.
¿A. Zânu montilor
A IosL oduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL IourLe vILeuz; LouLe împùrùLIIIe
de prInprejuruI împùrùLIeI suIe îI cereu sIuLurI: uLuLu eru de
drepL sI înLeIepL. Cund se Iscu sIudù înLre dunsII, Iu ucesL
împùruL mergeuu muI înLuI Iu judecuLù sI, cum zIceu eI, usu
se sI Iùceu, IIIndcù eru judecùLor drepL sI IubILor de puce.
Cund Iu uproupe de bùLruneLe îI dùruI Dumnezeu un IecIor.
Nu se pouLe spune cuLù bucurIe sImLI împùruLuI cund u
vùzuL cù dobundI un mosLenILor. ToLI împùruLII vecInI I-uu
LrImIs dururI. EI nu muI puLIn se bucuruu cù vecInuI Ior,
cure îI ujuLu cu sIuLurI sI poveLeIe IuI ceIe de muIL IoIos, u
dobundIL IecIor.
Dupù ce se mùrI, îI puse de învùLù curLe. EI eru usu de sII-
ILor, încuL se mIruu duscùIII de dunsuI cum de învuLù usu
repede. Ceeu ce învùLu ceIIuILI copII înLr-un un, eI învùLu
numuI înLr-o sùpLùmunù. Ajunsese sù nu muI uIbù duscùIII
ce sù-I deu sù înveLe. ¡urù LuLù-sùu scrIse curLe
împùrùLeuscù Iu nIsLe IIIosoII vesLILI cu sù vIe sù IspILeuscù
cu învùLùLurIIe Ior pe IIuI sùu.
¡u curLeu uceIuI împùruL se uIIu pe uLuncI un vunùLor
vesLIL; sI, punù sù vIe IIIosoIII ceI vesLILI, împùruLuI deLe pe
IIu-sùu ucesLuI vunùLor cu sù-I înveLe mesLesuguI sùu.
Dupù ce venIrù IIIosoIII, învùLù sI de Iu dunsII cuLe în Iunù
sI în soure. BucurIu LuLùIuI sùu eru usu de mure unde vedeu
cù IIu-sùu ure sù IIe procopsIL cu nIcI unuI dIn IIII de
împùruLI, încuL se uILu Iu dunsuI cu Iu soure. ¡urù eI de ce se
mùreu d-uIu se Iùceu muI cu mInLe sI muI Irumos. ¡n LouLù
împùrùLIu IuI sI u vecInIIor IuI împùruLI, uILù vorbù nu eru
decuL de înLeIepcIuneu sI IrumuseLeu ucesLuI IIu de
împùruL.
N-ujunsese sù-sI rùsuceuscù musLùcIouru sI IoIIe de
zesLre curgeuu de Iu IeI de IeI de împùruLI, cure voIuu sù-sI
deu IeLeIe dupù dunsuI, durù eI nu voIu sù se însoure usu de
Lunùr.
¡nLr-unu dIn zIIe mergund Iu vunùLoure, vùzu o LurLurIcù,
cure LoL sùreu înuInLeu IuI; IuI îI Iu mIIù sù o vuneze; eI
cùuLu vunuLurI murI, IIIndcù nu se Lemeu de prImejdII; eru
vunùLor mesLer sI vILeuz. ¡n ceIe dIn urmù, ducu vùzu sI
vùzu cù LoL îI sùreu în cuIe, înLInse urcuI sI deLe cu o
sùgeuLù. EI se mIrù preu muIL cum de nu o puLu omorî eI,
cure eru usu de bun vunùLor, cI o rùnI puLIn în urIpù, cure,
usu rùnILù, se duse de nu o muI vùzu. Cum se duse LurLur-
Icu, sImLI, nu sLIu cum, nu sLIu de ce, cù îI LucuIu InImu.
Dupù ce se înLourse ucusù, eru LoL cm guIes. ¡mpùruLuI
vùzund cù LunjesLe IIu-sùu cu sùnùLuLeu, îI înLrebù ce ure,
Iurù eI rùspunse cù n-ure nImIc.
TurLurIcu uceeu eru Zunu MunLIIor cure se îndrùgosLIse
de IrumuseLeu IuI. EI nu-I veneu Iu socoLeuIù sù se uruLe IuI
uIeveu, cu sù-I deu prIcInù, sI d-uIu se Iùcuse LurLurIcù sI îI
LoL sùreu în cuIe. Nu sLIu însù cum sù Iucù, cum sù dreugù,
cu sù se cunouscù cu IIuI împùruLuIuI.
PesLe cuLevu zIIe de Iu înLourcereu IecIoruIuI de împùruL
de Iu vunùLoure, o IemeIe sùrucù venI Iu curLeu
împùrùLeuscù sù se buge sIujnIcù sI, IIIndcù LocmuI eru
LrebuInLù de o gùInùreusù, o prImI.
CurùLenIu sI bunu îngrIjIre ce du gùInIIor sI LuLuror
puserIIor de Iu coLeLeIe împùrùLesLI ujunsese de povesLe.
¡mpùrùLeusu eru usu de muILumILù, încuL în LouLe zIIeIe
spuneu împùruLuIuI cuLe o vorbù bunù penLru bùrbùLIu
ucesLeI IemeI LInere, durù sùrucù. Eu sI începuse u se gundI
Iu norocIreu bIeLeI IemeI. ¡IuI împùruLuIuI uuzInd uLuLeu
vorbe Irumouse despre gùInùreusù, voI sù o vuzù sI eI. ¡nLr-
o zI, cund împùrùLeusu se duse sù cerceLeze gùInIIe sI sù
vuzù de coLeLe, merse sI IIuI sùu cu dunsu.
GùInùreusu, cum vùzu pe IIuI de împùruL, îsI uruncù ocIII
usuprù-I cu o cùuLùLurù usu de munguIousù sI usu de pIInù
de drugosLe, durù cu smerenIe, încuL IecIoruI de împùruL se
IusLucI ourecum, durù îsI LInu IIreu. SImLI cù obrujII îI urde,
o sudoure rece îI Lrecu, sI InImu începu sù-I LucuIuscù, de
pùreu cù o sù-I spurgù pIepLuI. EI însusI nu-sI puLeu du
seumu cu ce pouLe sù IIe IsLorIu usLu. PIecù ocIII în jos, nu
zIse nIcI curc, sI se înLourse ucusù.
TouLù curLeu împùrùLeuscù Iuu în nume de bIne pe
uceusLù gùInùreusù, penLru vrednIcIu sI curùLenIu eI. Eu se
purLu cu LouLe sIugIIe cu bunùcuvIInLù, sI nImenI nu cuLezu
sù-I zIcù nIcI dù-Le muI încoIo, penLru cù eu nu Ie du prIIej
de gIumù.
¡nLr-ucesLeu un IIu uI unuI împùruL vecIn, însurundu-se,
u IosL poILIL Iu nunLù sI pe ucesL împùruL cu LouLù curLeu IuI.
¡mpùruLuI pIIn de bucurIe merse Iu uceu nunLù sI Iuù cu
dunsuI sI pe împùrùLeusù sI pe IIuI sùu.
¡n zIuu uceeu, cund eru cununIu IIuIuI de împùruL, Iu
nunLu cùruIu merse ucesL împùruL cu IecIoruI sùu,
gùInùreusu se ceru sI eu de Iu vùLuI sù o Iuse sI pe dunsu sù
se ducù Iu preumbIure. VùLuIuI, cum ruzund, îI zIse: "Ce-I
LrebuIe cIeIuIuI? TIcIIe de mùrgùrILur". ApoI o Iùsù. ¡urù
eu, îngIILInd înIrunLureu, nu zIse nImIc sI pIecù.
¡mpùruLuI eru veseI pesLe mùsurù vùzund cù dIn uLuLI Ie-
cIorI de împùruLI sI domnI uI sùu se deosebeu prIn
IsLeLImeu, boIuI sI înLeIepcIuneu IuI. TouLe IeLeIe de
împùruL ur II voIL sù jouce Iungù eI în Iorù. Cund, deoduLù,
vIne Iu nunLù o IuLù îmbrùcuLù în nIsLe IuIne cum nIcI unu
dIn IeLeIe de împùruL nu uveu.
CosILeIe eI împIeLILe cu mesLesug sI duLe pe spuLe îI uL-
Ingeuu puIpeIe sI eu eru usu de bIne IùcuLù, încuL ocIII Lu-
Luror rùmuse Iu dunsu. Eu cum venI, nIcI unu, nIcI uILu, se
prInse Iungù IecIoruI de împùruL sI numuI Iungù dunsuI jucu
punù cùLre seurù.
VorbIrù, ruserù, îsI povesLIrù IeI de IeI de IucrurI, durù
cum pe sub munù, IIIndcù-I eru rusIne IecIoruIuI de
împùruL sù ruzù sI sù vorbeuscù usu înuInLeu LùLune-sùu sI
upoI LoLI IIII de împùruLI îsI duu couLe, cùcI bùguserù de
seumù cù necunoscuLu LoL Iungù eI jucu.
¡ecIoruI de împùruL nu muI eru uI sùu. Se mIru însusI de
scIImbureu ce sImLeu înLr-însuI, durù nu cuLezu sù spuIe
nImùnuI. EI îsI pusese în gund cu, Iu Ioru dIn urmù ce vu
jucu, sù înLrebe pe uceusLù necunoscuLù cIne eru, de unde
veneu, de esLe IuLù orI mùrILuLù, sI se gundeu cù de n-ur
uveu bùrbuL sù o ceurù de nevusLù. Cund, pIerI cu o nùIucù.
¡ecIoruI de împùruL rùmuse cu un zùpùcIL. Se înLourse
ucusù, durù cu gunduI eru LoL Iu dunsu. TuLù-sùu, vùzundu-I
LoL pe gundurI sI LrIsL, nu sLIu ce sù-I muI Iucù sù-I
înveseIeuscù ourecum. Cund IuLù cù-I poILesc Iu uILù nunLù
de împùruL, unde se sI duse cu împùrùLeusu sI cu IIuI sùu.
Cu sI Iu ceuIuILù nunLù IecIoruI de împùruL jucù cu IuLu
ceu necunoscuLù sI Irumousù, cure venIse sI Iu uceusLù
nunLù sI se prInse în Iorù Iungù dunsuI. Dupù muILe
înLrebùrI, uIIù de Iu dunsu cù sedeu LocmuI înspre purLeu
uceeu, încoLro eru împùrùLIu LuLùIuI sùu, dourù cùcI nu-I
zIsese cù sude cIIur Iu dunsuI. ALuncI IIuI de împùruL îI
IùgùduI sù o ducù ucusù, ducu eru sIngurù, sI eu prIImI. ¡nsù
LocmuI cund eru sù se spurgù nunLu, eu pIerI de Iungù
dunsuI dIn Iorù.
Se înLourserù decI ucusù împùruLuI sI cu uI IuI, însù IIuI
Ior se Lopeu d-u-n-pIcIoureIe sI nImenI nu sLIu dIn ce
prIcInù. DesI se Iùcuse vuIvù cù IecIoruI de împùruL esLe
îndrùgosLIL cu o zunù, eI însù se upùru înuInLeu LuLùIuI sùu
cù nu sLIe Iu suIIeLuI sùu nImIc. ToLI vrucII sI cILILorII de
sLeIe se uduserù sI nImenI nu sLIu sù-I gIIceuscù rùuI de
cure suIerù. UnuI dInLr-însII zIse cù e Leumù sù nu
dobundeuscù IIpIcI.
¡nLr-uceusLu împùruLuI Iu poILIL Iu o uILù nunLù de
împùruL, unde nu voI sù se ducù, IIIndcù InImu IuI nu eru de
veseIII, cI se îngrIju muI muIL de IIuI sùu. Durù ducu vùzu cù
IIuI sùu uLuLu sLùruIesLe, îI Iùcu voIu. AcesLu poruncI Iu nIsLe
credIncIosI uI sùI cu sù uIbù pregùLIL Iu îndemunù cuLevu
cuzune cu smouIù, sù Ie IIurbù în zIuu nunLII sI cund vu II
înde seurù sù usLeurnù pe drum smouIù. Dupù ce puse Iu
cuIe LouLe usLeu, se duse Iu nunLù.
De cum începu Ioru, IuLu ceu Irumousù sI necunoscuLù
venI cu dIn senIn, sI Iurù se prInse Iungù dunsuI.
De usLù duLù eru gùLILù sI muI Irumos, uveu nIsLe IuIne de
Iu soure Le puLeuI uILu, dur Iu dunsu, bu. Jucu IecIoruI de
împùruL sI se uILu Iu dunsu cu Iu un cIres copL. SI de usLù
duLù o înLrebù sI eu îI LoL rùspunse cum în doI perI. ¡I
IùgùduI sI ucum cù se vu Iùsu sù o ducù ucusù.
Cund Iu înde seurù Iu Ioru ceu muI dIn urmù, pIerI cu o
mùIusLrù de Iungù dunsuI.
Nu se pouLe spune cuL de muIL se muInI eI; cùzu Iu puL sI
zùceu, Iùrù sù-I pouLù ujuLu cInevu. TuLù-sùu ur II duL nu
sLIu cuL uceIuIu ce ur II puLuL sù-I LùmùduIuscù copIIuI.
Cund IuLù credIncIosII IuI venIrù cu un condur. MùIusLru,
ducu se nomoII în smouIù, muI bIne Iùsù conduruI ucoIo
decuL sù înLurzIe.
ALuncI |IecIoruI| împùruLuI|uI| LrImIse pe credIncIosII IuI
sù umbIe dIn cusù în cusù, sI sù puIe pe LouLe IemeIIe sù se
încuILe cu uceI condur, sI Iu cure s-o poLrIvI, uceeu sù IIe
soLIu IuI. TuLù-sùu se învoI sI eI Iu uceusLù oLùrure. Se
duserù decI, credIncIosII IuI, ocoIIrù LouLù împùrùLIu,
cercurù LouLe IemeIIe conduruI, sI Iu nIcI unu nu se poLrIvI.
AuzInd IecIoruI de împùruL unu cu uceusLu se îmboInùvI
sI muI rùu. ApoI poruncI cu sù încerce sI IemeIIe dIn curLeu
împùrùLeuscù. ¡u nIcI unu nu se poLrIvI. Nu muI rùmuse
decuL gùInùreusu, pe cure o uILuserù; durù împùrùLeusu,
uducundu-sI umInLe de dunsu, îI poruncI sù se încuILe sI eu
cu conduruI. Cund îI Lruse Iu cùIcuI, pure cù Iu de ucoIo. Eru
LurnuL pe pIcIoruI eI. Eu începu u se vùIcùru sI u LùgùduI cù
nu eru conduruI eI. ¡ecIoruI de împùruL cum uuzI, poruncI
sù I-o uducù, sI cum o vùzu sLrIgù:
- AsLu esLe, mumù.
Eu, desI LugùduIu, dur înLeLILù de rugùcIunIIe
împùruLuIuI, uIe împùrùLeseI sI uIe IIuIuI Ior, în ceIe dIn
urmù mùrLurIsI cù eu esLe sLùpunu conduruIuI.
Dupù ce îI povesLI cù esLe zunù mùIusLrù, cù îI
îndrùgosLIse de cund îI vùzuse Iu vunuL, cù eI rùnIse o
LurLurIcù, sI cù uceu LurLurIcù eru eu, sI ducu nu s-u urùLuL
IuI usu cum esLe u IosL cù, de vu Iuu de bùrbuL un om de pe
pùmunL, LouLù puLereu eI pIere. MuI spuse cù, spre u-I puLeu
vedeu muI udeseu, InLruse gùInùreusù Iu dunsII sI cù LoL ce
eu Iùcuse eru numuI penLru drugosLeu IuI.
Dupù uceeu IesI Iu scurù, bùLu de LreI orI în puIme, sI IuLù
o cùrucIourù, Iùrù sù IIe Lrusù de cuI, venI; eu îsI Iuù zesLreu
numuI de scumpeLurI dInLr-însu, upoI, curgundu-I sIrouIe
de IucrùmI dIn ocII se înLourse sI zIse IecIoruIuI de
împùruL:
- ¡uLù, penLru drugosLeu Lu, mù Iepùd de puLereu meu ceu
mùIusLrù, numuI sI Lu sù mù IubesLI, precum Le Iubesc sI eu.
DeLe drumuI cùrucIoureI sI rùmuse Iungù IIuI
împùruLuIuI, cureIe în scurL LImp se Iùcu sùnùLos. ApoI Iùcu
o nunLù d-uIe împùrùLesLIIe sI dupù mourLeu LuLùIuI sùu,
rùmuserù eI în scuunuI împùrùLIeI, sI domnesc sI usLùzI
ducu nu vor II murIL.
¡ncùIecuI p-o seu eLc.
¿=. Zânu zânelor
A IosL oduLù cu nIcIoduLù eLc.
A IosL oduLù un împùruL mure sI puLernIc, sI eI uveu LreI
IecIorI. ¡ùcundu-se murI, împùruLuI se gundI IeI sI cIIpurI
cum sù Iucù sù-sI însoure copIII cu sù IIe IerIcILI. ¡nLr-o
noupLe, nu sLIu ce vIsù împùruLuI, cù u douu zI, de
munecuLe, îsI cIemù copIII sI se urcù cu dunsII în pùIImuruI
unuI Lurn ce uveu în grùdInù. PoruncI sù-sI Iu IIecure urcuI
sI cuLe o sùgeuLù.
- TrugeLI, copII, cu urcuI, Ie zIse împùruLuI, sI unde vu
cùdeu sùgeuLu IIecùruIu, ucoIo îI vu II norocuI.
CopIII se supuserù Iùrù u curLI cuLusI de puLIn, cùcI eI
eruu încredInLuLI cù LuLùI Ior sLIu ce spune. Truserù, decI, sI
sùgeuLu ceIuI muI mure dIn III se înIIpse în cusu unuI
împùruL vecIn; u ceIuI de uI doIIeu se înIIpse în cusu unuI
boIer mure d-uI împùruLuIuI; Iurù sùgeuLu ceIuI muI mIc se
urcù în nuILuI ceruIuI. ¡I se sLrumbuserù guLurIIe uILundu-
se dupù dunsu, sI p-ucI, p-ucI, eru sù o pIurzù dIn ocII.
Cund, o vùzurù coborundu-se sI se înIIpse înLr-un copucI
nuIL dInLr-o pùdure mure.
Se duse IIuI ceI mure, îsI Iuù soLIe pe IuLu împùruLuIuI
vecIn, sI se înLourse cu dunsu Iu LuLùI sùu.
Se duse sI ceI mIjIocIu sI se înLourse sI eI cu o soLIourù
mundrù sI Irumousù.
Se duse sI ceI mIc. CuLreIerù Iumeu punù ce ujunse Iu
pùdureu ceu mure unde se Iùsuse sùgeuLu IuI. BujbuI eI sI
orbùcùI p-ucoIo prIn bungeL, punù ce deLe de copucIuI în
cure se înIIpsese sI sùgeuLu IuI. AcesL copucI eru nuIL sI gros
sI bùLrun, de cund urzIse Dumnezeu pùmunLuI. Se
încovrIgù eI de dunsuI, sI se urcù punù ce ujunse de se ugùLù
de o rumurù. SI dIn rumurù în rumurù, cund uLurnuL cu
muInIIe, cund cu pIcIoureIe încrucIsuLe sI încIesLuLe, ujunse
punù în vurI. AcoIo puse munu sI-sI Iuù sùgeuLu. Se deLe jos
cu suIIeLuI pIIn de obIdù sI de muInIre, socoLInd cù esLe sec
de noroc, cùcI, se gundeu eI, cu ce eru sù gùseuscù în uceI
copucI?
Nu-I Iu desLuI cù nu-sI uIIuse ucoIo pe scrIsu IuI, nu-I Iu
desLuI cù Iùcuse uLuLu cuIe în deserL, se muI pomenI, cund
vru sù pIece de Iungù copucI, cù se uguLù de spInureu IuI o
buInILù. HuL în sus, IuL în jos, buInILu sù se ducù dIn spIn-
ureu IuI, bu. ¡I înIùLuse, drùcouIcu, cu gIIureIe, cu o guILù
spurcuLù, sI nu-I sIùbeu nIcI cuL uI du în cremene.
MuI se sucI, muI se învurLI sù scupe de pucosLe, sI nu Iu
nIcI un cIIp. Ducu vùzu sI vùzu, se IoLùrî sI eI u se duce
ucusù cu suxunuuu în spInure sI o Iuù Iu drum. ¡n cuIe, bùgù
de seumù cù uILe suse buInILe se LIneuu dupù dunsuI. Merse
eI, bIeL, cu uIuIuI dupù dunsuI, sI poLrIvI cu sù ujungù ucusù
noupLeu, spre u nu se Iuce de rusuI drucIIor de copII.
Cum InLrù în cùmuru unde IocuIu dunsuI în puIuLurIIe
LùLune-sùu, ceIe suse buInILe se usezurù curesI pe unde; Iur
ceu d-u supLeu buInILù, cure se încIesLuse de spInureu IuI, se
usezù în puL.
MuI sLùLu, bIeLuI IIùcùu, se muI socoLI, se muI gundI, muI
pIùnuI, sI în ceIe dIn urmù gùsI cu cuIe sù Ie Iuse în puce, sù
vuzù unde ure sù Iusù uceusLù înLumpIure. MuI cu seumù cù
ucum se coLorosIse de suxunuuu dIn spInure.
SI cum eru sI rupL de osLeneuIù de uLuLu cùIùLorIe sI de
uLuLu LevuLurù ce uvu pe drum, udormI, cum puse cupuI jos,
de purcù I-uI II IovIL cu mecIeu în cup.
A douu zI, ce sù-I vuzù ocIII? ¡ungù dunsuI în puL, o zunù
usu de Irumousù, de umuLeu sI nu sLIu cIne cund o vedeu;
Iurù Iu cupeLeIe puLuIuI Ior suse roube, unu muI Irumousù
decuL uILu. MuI vùzu, înLr-un coIL uI cùmùreI, supLe pIeI de
buInILe, uruncuLe unu pesLe uILu.
Se mIrù LuLù-sùu, se mIrù mumù-su de usu IrumuseLe sI
gIngùsIe, ce nu muI vùzuserù de cund eruu eI.
ZIuu de nunLù u IruLeIuI ceIuI muI mure vIInd, se duse sI
IIuI ce mIc Iu împùruLuI, însù sIngur, cùcI nu puLeu sù Iu sI
pe zunù, mùcur cù eru sù-I IIe IogodnIcù. Cund, se pomenI
cu dunsu cù se prInde în Iorù Iungù dunsuI. Nu muI puLeu
de bucurIe, cund o vùzu. Se IùIeu, nene, cuL un Iucru mure,
cùcI uILu cu dunsu nu se gùseu în LouLù împùrùLIu Ior sI u
vecInIIor. ToLI nunLusII rùmuserù cu ocIII bIeojdILI Iu
dunsu. ¡ur ceIIuILI III de împùruLI sI domnI curI eruu poILILI
Iu nunLù dedeuu LurcouIe roubeIor ce venIse cu zunu, sI cure
de cure umbIu sù se prInzù în Iorù Iungù dunseIe. SI usLIeI
se veseIIrù punù seuru. ¡u musù, zunu se usezù Iungù IIuI ceI
mIc uI împùruLuIuI. Muncurù sI se cIeIuIrù punù Iu mIezuI
nopLII. ApoI se duserù IIecure Iu uIe suIe. ¡IuI ceI mIc uI
împùruLuIuI se duse în cùmuru IuI. Zunu dupù dunsuI. Se
cuIcurù sI dormIrù cu nIsLe împùruLI ce eruu eI. Cund se
scuIù dImIneuLu sI vùzu pIeIIe de buInILù LoL ucoIo, îI upucù
un cuLremur de scurbù, uducundu-sI umInLe de ceIe ce
pùLIse de Iu dunseIe.
Se Iùcu sI nunLu IIuIuI de uI doIIeu uI împùruLuIuI. ¡IuI
ceI mIc se duse Iu nunLù IurùsI sIngur, sI Iurù se pomenI cu
zunu cù vIne, sI nIcI unu, nIcI uILu, Lop! se prInse Iungù
dunsuI în Iorù. CresLeu InImu înLr-însuI de bucurIe sI de
IuIù, muI cu seumù cund vedeu pe ceIIuILI III de împùruLI sI
de domnI cù Ie Iùsu guru upù Iu LoLI dupù o usu bucùLIcù. EI,
vorbu ùIuIu, în poIIdu cùpsuneIor, muncuu IoIIe. ¡sI scoLeuu
sI eI IocuI jucund în Iorù cu roubeIe zuneI. Seuru Iurù se
puserù Iu musù.
¡IuIuI ceIuI mIc uI împùruLuIuI, ce-I dù IuI drucuI în gund,
se scouIù de Iu musù, se duce în cùmuru IuI, Iu pIeIIe de
buInILù sI Ie uruncù în Ioc, upoI vIne sI se useuzù Iu musù
dIn nou.
O duLù se Iùcu o LuIburure înLre mese. SI IuLù de ce. Unu
dIn roube sLrIgù:
- SLùpunù, sunLem în prImejdIe!
AILu zIse:
- SLùpunù, mIe îmI mIrouse u purIIL! EsLe prùpùdenIe de
noI.
¡urù eu rùspunse:
- Tucù-vù guru, LocmuI ucum Iu musù v-uLI gùsIL sI voI sù
vorIbILI secùLurI?
Nu Lrecu însù muIL sI muI zIse sI u LreIu:
- SLùpunù! nu e scùpure, sunLem vunduLe mIseIesLe.
¡n uceeusI vreme, sI dunsu sLrumbù nILeI dIn nus.
PusùmILe îI venIse sI eI mIros de purIeuIu pIeIIor. SI deoduLù
scuIundu-se cu LouLeIe de Iu musù, se Iùcurù supLe porum-
beI. ApoI zunu zIse IIuIuI ceIuI mIc de împùruL:
- AI IosL nerecunoscùLor. Cu bIne Le-um gùsIL, cu bIne sù
rùmuI. Punù nu veI IzbuLI sù IucI ce n-u IùcuL om pe Iume,
sù nu duI cu munu de mIne.
Se înùILurù, decI, în sIuvu ceruIuI sI înduLù pIerIrù dIn
ocIII IuI.
¡n deserL muI rugurù mesenII pe IIuI împùruLuIuI sù seuzù
Iu musù, în deserL îI îndemnurù pùrInLII sù nu-sI muI Iucù
InImù reu, cùcI eI rùmùsese cu ocIII dupù porumbeI sI nu se
muI puse Iu musù.
A douu zI punù în zIorI pIecù sù-sI gùseuscù IogodnIcu. EI
sImLeu bIne ucum cù Iùrù dunsu nu muI puLeu LrùI. ¡sI Iuù
zIuu bunù de Iu pùrInLI sI de Iu IruLI sI o pornI în prIbegIe.
Trecu deuIurI, vùI, coInIce, sLrùbùLu pùdurI înLunecuLe sI
de pIcIor neumbIuLe, deLe prIn smurcurI sI IucovIsLe, sI de
urmu porumbeIIor sùI nu puLu du. Se IrùmunLu cu IIreu
voInIcuI, cerceLu, cùuLu, înLrebu; durù nIcI o Ispruvù nu-mI
Iùceu. Cu InImu înIrunLù, cu suIIeLuI zdrobIL de muInIre, sI
cu dogoruI drugosLeI înLr-însuI, umbIu cu un zmeu sI cu un
Ieu puruIeu, durù LouLe în deserL. UneorI îI bùLeu gundurIIe
sù-sI Iucù seumu sIngur, sù se deu de rupù, orI sù-sI sIùrume
cupuI de coILII de pIuLrù de prIn munLI; durù purcù îI spun-
eu InImu cù oduLù, oduLù, o sù se sIurseuscù LouLe necuzurIIe
suIe, sI deoduLù îsI veneu în sIne, sI se puneu dIn nou pe
drum, muI cu IùrnIcIe sI muI Lure în credInLù cù cIne cuuLù
cu umùrunLuI sI cu sLùruInLù LrebuIe sù gùseuscù sI gunduI
sù sI-I Izbundeuscù.
RupL de oboseuIù sI de zdruncInure, se deLe nILeI Iu
umbrù înLr-o vuIceu, sù se muI odIIneuscù oIeucù. SI sLund
eI ucoIo, îI Iurù somnuI. DeoduLù se desLepLù, uuzInd o
guruIuIù de gruIurI omenesLI, sI sùrI drepL în sus. Ce sù vezI
dumneuLu? TreI drucI se cerLuu de Iùceuu cIùbuc Iu gurù. Se
duse Iu dunsII cu pIepLuI înuInLe sI Ie zIse:
- CeurLu Iùrù pùruIuIù, cu nunLu Iùrù IùuLurI.
- Se IovI cu nucu în pereLe sI vorbu Lu, Iucù, rùspunserù eI.
Durù noI nu ne cerLùm, cI numuI ne sIùdIm.
- SI penLru ce vù sIùdILI voI? îI înLrebù eI; cùcI gùIùgIu ce
IuceLI voI, morL d-ur II cInevu sI LoL îI desLepLuLI.
- UILe, uvem de mosLenIre, de Iu LuLu, o perecIe de
opIncI, o cùcIuIù sI un bIcI, sI nu ne învoIm înLre noI, cure
ce sù Iu dIn eIe.
- SI Iu ce sunL bune buIendreIe pe cure vù sIùdILI voI?
- Cund se încuILù cInevu cu opIncIIe, Lrece mureu cu pe
uscuL. Cund pune cùcIuIu în cup, nu-I vede nIcI drucuI,
mùcur de I-ur du cu degeLuI în ocII. ¡urù cund vu uveu bI-
cIuI în munù sI vu LrosnI usupru vrùjmusIIor sùI, îI
împIeLresLe.
- AveLI drepLuLe sù vù sIùdILI voI, mù. CùcI unu Iùrù uILu,
ucesLe buIendre nu Iuc nIcI douù cepe degeruLe. ¡ucù ce-mI
zIce mIe gunduI, de veLI voI sù mù uscuILuLI, sù vù Iuc cu
drepLuLe omeneuscù.
- Te uscuILùm, Le uscuILùm, rùspunserù drucII înLr-o
gIùsuIre, spune-ne cum, sI vom vedeu.
- VedeLI voI ceI LreI munLI ce sLuu în IuLu nousLrù? Sù vù
duceLI IIecure în cuLe unuI, sI cIne vu venI muI curund, dupù
ce vù voI Iuce eu semn, uIe IuI sù IIe LouLe usLeu.
- Cù bIne zIcI d-Lu! Asu vom Iuce. Bruvo! Iucù ne-um gùsIL
omuI cureIe sù ne Iucù drepLuLe.
SI înduLù o rupserù d-u Iugu drucII, LuIInd-o înspre cuLe
un munLe.
Punù unu, uILu, voInIcuI puse opIncIIe în pIcIoure, cùcIuIu
în cup sI Iuù bIcIuI în munù. Cund ujunserù drucII în
vurIurIIe munLIIor sI usLepLurù sù Ie Iucù semnuI, IIuI ceI
mIc uI împùruLuIuI LrùsnI de LreI orI cu bIcIuI în IuLu
IIecùruI druc, sI îI împIeLrI ucoIo IocuIuI. ApoI o Iuù sI eI Iu
drum în Lreubu IuI, unde îI Lrùgeu doruI.
AbIu muI Iùcu vro zece pusI sI vùzu pe sus un sLoI de
supLe porumbeI. ¡I urmùrI dIn ocII punù ce îI vùzu în ce
purLe de Ioc se Iùsurù. ¡nLr-ucoIo decI sI dunsuI îsI îndrepLù
cùrùrIIe penLru cure se osLenIse uLuLu mure de vreme.
Trecu mùrI, puruIe sI upe murI cu pe uscuL, muI cuLreIerù
LùrI sI pusLIurI, punù ce ujunse Iu un munLe mure, mure, uI
cùruI vurI du de norI. AcI vùzuse eI cù se Iùsuse porumbeII.
Se puse u se urcu pe dunsuI, sI, dIn vùgùunù în vùgùunù,
dIn sLeI de pIuLrù în coILI, dIn rupù în rupù, cùLùrundu-se
cund pe mucII, cund pe coume de munLI, ujunse Iu o
pesLerù. ¡nLrund ucoIo, rùmuse cu IovIL de LrùsneL cund
vùzu nIsLe puIuLurI cu de domn sI usu de mùIesLrIL IucruLe,
cum nu se vùd pe pùmunLuI nosLru. AcoIo IocuIu IogodnIcu
IuI, zunu zuneIor. Cum o vùzu prImbIundu-se prIn grùdInù
cu roubeIe dupù dunsu, o sI cunoscu. Un copIIus de
drùguIeL se LIneu dupù zunù, uIergu, se zbenguIu prInLre
IIorI, sI LoL sLrIgu pe zunu cu sù-I uruLe cuLe un IIuLureI.
PusùmILe zunu rùmùsese greu cund zburuse de Iu musù. SI
ucesLu eru copIIuI Ior.
Nu muI puLeu de bucurIe IIuI ceI mIc uI împùruLuIuI. ¡I
veneu sù deu Iugu, cu un dezmeLIc, sù Iu copIIusuI sù-I
sùruLe. Durù îsI Iuù seumu, nu cure cumvu sù se sperIe. Pe
dunsuI nu-I vedeu nImenI, cùcI eru cu cùcIuIu în cup.
¡ncepu u du înde seurù, sI eI nu sLIu cum sù se uruLe. ¡n
ceIe dIn urmù uuzInd cù poILesLe Iu musù pe zunu, se duse
sI eI sI se usezù înLre dunsu sI înLre copIIusuI Ior. Aduserù
bucuLe. EI muncu cu un Iup IIùmund, cùcI nu muI LIneu
mInLe de cund nu muncuse eI Iegumù IIurLù. Zunu se mIru
cum de se sIursesLe bucuLeIe usu de IuLe. PoruncI de muI
uduse. Durù sI uceIe se IILuIrù înLr-o cIIpù.
¡nLre ucesLeu, eI rIdIcundu-sI nILeI cùcIuIu dInsLre purLeu
copIIuIuI, ucesLu îI zùrI sI oduLù sLrIgù:
- UILe LuLu, mumù!
- TuLù-Lùu, druguI meu, nu vu du pesLe noI punù nu vu
sùvursI o IupLù nùzdrùvunù, rùspunse mù-su.
EI îsI Lruse IuLe, IuLe, cùcIuIu pe ocII sI începu IurùsI u
muncu, de pùreu cù se buL IupII Iu guru IuI. Dupù ce sIursI sI
ucesLe bucuLe, zunu, coprInsù de mIrure, poruncI sù se muI
uducù, cu sù IIe dIn desLuI.
¡IuI împùruLuIuI se muI urùLù copIIusuIuI încù o duLù,
pIIn de bucurIe cù IIuI sùu îI cunoscu.
CopIIuI IurùsI spuse mù-sI; sI uceusLu IurùsI îI LInu de rùu,
vezI cù nu-I veneu eI u crede sù II IùcuL bùrbuLu-sùu nIscuI
IupLe mInunuLe, prIn cure sù pouLù ujunge Iu dunsu. Eu sLIu
cù pe ucoIo nIcI pusùre mùIusLrù nu cuIcù. CopIIuI Lùcu, cùcI
LuLù-sùu îsI Lrùsese cùcIuIu pe ocII numuIdecuL.
MuI muncù punù ce se IsprùvI sI ucesLe bucuLe. Muncu,
nene, sI nu se muI sùLuru. NemuIuvund ce sù muI uducù Iu
musù, zunu începu u curLI cù nu muI rùmùsese sI penLru
roube. Cund IuLù copIIuI cù sLrIgù IurùsI:
- Mumù! zùu cù esLe LuLu.
- Durù unde esLe, mù? ce LoL uIurezI Lu?
- Bu nIcI uIureuIù, nIcI nImIc. UILe-I, esLe coIeu Iungù
mIne, uILe-I, mù Iu în bruLe.
Se sperIe zunu cund uuzI. Durù eI nu o Iùsù punù în ceIe
dIn urmù Iùrù sù se uruLe, cu sù nu-I vIe cevu rùu. SI
Iuundu-sI cùcIuIu dIn cup, zIse:
- ¡uLù-mù sI eu. Tu n-uI vruL sù crezI pe IIuI nosLru cund
LI-u spus cù m-u vùzuL. Eu n-um sLIuL ce sù crez cund um
vùzuL scurbouseIe uIeu de pIeI, cI um socoLIL cù Iuc bIne,
dundu-Ie IocuIuI, cu sù vù scup pe voI de eIe.
- Asu um IosL noI ursILI sù pùLImIm, rùspunse zunu. ¡usù
ucum ceIe LrecuLe uILùrII, sI spune-mI cum uI IzbuLIL de uI
ujuns punù uIcI.
SI dupù ce-sI povesLI LouLe înLumpIùrIIe, sI LoL ce pùLI, se
îmbrùLIsurù, sùruLù copIIuI sI rùmuse ucoIo cu LoLI. EI sLùruI
de dunsu sù Iusù Iu Iume, sI eu îI uscuILù. Se înLourserù decI
cu LoLII Iu împùruLuI, LuLùI voInIcuIuI, sI ucoIo Iùcu o nunLù
de se duse vesLeu în Iume.
¡mpùruLuI uceIu îmbùLrunInd, LouLù boIerImeu sI LoL
poporuI uIeserù pe IIuI sùu ceI muI mIc de împùruL, penLru
cù eru romun verde, înLreg Iu mInLe sI drepL Iu judecuLù; sI
LrùIrù sI împùrùLIrù în IerIcIre, de Ie rùmuse numeIe de po-
menIre în vecII vecIIor.
¡urù eu încùIecuI p-o seu eLc.

1. Aleodor

imparat

A fost odata ca niciodata etc. A fost odata un imparat. EI ajunsese la caruntete, si nu se invrednicise a avea si el macar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul imparat, sa aiba si el, ca toti oamenii, macar 0 starpitura de fecior, dara in desert. Cand, tocmai, la vreme de batranete, iata ca se in dura norocul si cu dan suI si dobandi un drag de copilas, de sa-l vezi si sa nu-l mai uiti. Imparatul ii puse numele Aleodor. Cand fu a-I boteza, imparatul aduna Rasarit si Apus, Miazazi si Miazanoapte, ca sa se veseleasca de veselia lui. Trei zile si trei nopti tinura petrecerile si se chefuira si se bucurara, de 0 tinura minte cat trairti. Baiatul de ce crestea, d-aia se facea mai istet si mai iscusit. Nu mai trecu mult si iata ca imparatul ajunse la marginea groapei. Cand fu la ceasul mortii, el lua copilul pe genunchi si-i zise: - Dragul tatei, iata ca Dumnezeu rna cheama. Sunt in clipa de a-mi da obstescul sfarsit, Eu vaz ca tu ai sa ajungi om mare. Si chiar mort, oasele mele se vor bucura in morrnant de ispravile tale. Asupra carmuirei imparatiei nam nimic sa-ti zic, fiindca tu, cu iscusinta ta, stiu ca ai s-o duci bine. Un lucru numai am sa-ti spui: Vezi tu muntele acela de colo, sa nu te duca pacatele sa vanezi p-acolo, ca este nevoie de cap. Acel munte este mosia lui Jumatatede-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-§chiop: si cine calca pe mosia lui, nu scapa nepedepsit. Acestea zicand, casca gura de trei ori si-si dete sufletul. Se duse si el ca toata suflarea de pe pamant, de pare ca n-a

fost de cand lumea si pamantul. II jelira ai sai, jJ jelira boierii, jJ jelira si poporul; In cele de pe urrna trebuira sa-l ingroape. Aleodor, dupa ce se urea In scaunul tatane-sau, desi copilandru, puse tara la cale ca si un om matur. Toata lumea era multumita de domnirea sa, si oamenii se faleau ca le-a fost dat de sus ca sa traiasca In zilele lui. Adesea iesea Aleodor la vanatoare ca sa-si petreaca ceasurile ce-i prisosea de la trebile imparatiei. El tinea minte ce-i spusese tatane-sau si se silea sa-i pazeasca cuvintele cu sfintenie. Intr-o zi, nu stiu cum facu, dus fiind pe ganduri, si aluneca de calca pe pamantul pocitului de om. N-apuca sa faca zece, douazeci de pasi, si iata case pomeni cu dansul dinaintea lui. Acum nu-i era lui pentru ca trecuse pe pamantul omului celui slut si scarbos, ci Ii era ciuda cum de sa calce yorba tatalui san ce-i spusese cu grai de moarte. Pocitania pamantului Ii zise: - Toti nelegiuitii ce-mi calca hotarul cad In robia mea. - Mai intai trebuie sa stii, Ii raspunse Aleodor, ca din nebagare de seama si fara de voia mea am calcat pe coprinsul tau, si n-am nici un gand ran asupra-ti. - Eu te socoteam mai altfel; dara vaz ca ai de gand sa-ti ceri iertaciune de la mine ca toti fricosii. - Ba sa rna fereasca Dumnezeu! Eu ti-am spus curatul adevar, si daca vrei lupta, alege-ti: In sabii sa ne taiem, In buzdugane sa ne lovim, ori In lupta sa ne luptam. - Nici una, nici alta. Ci, ca sa scapi de pedeapsa alt chip nu e, decat sa te duci sa-mi aduci pe fata lui Verdes imparat.

Aleodor voi sa se codeasca oarecum, ba ca trebuile imparatiei nu-l iarta sa faca 0 calatorie asa de lunga, ba ca n-are calauz, ba ca una, ba ca alta; dara asil unde vrea sa stie pocitul de toate astea! El 0 tinea una, sa-i aduca pe fata lui Verdes imparat, daca vrea sa scape de ponosul de talhar, de calcator de drepturile altuia, si sa ramaie cu sufletul in oase. Aleodor se stia vinovat. Desi fara voia lui, dara stia ca a facut un pacat de a calcat pe mosia slutului. Mai stia iara ca de omul dracului, sa dai si sa scapi. Sa n-ai nici In din, nici In maneca cu dansul. Fagadui In cele din urma sa-i faca slujba cu care-l insarcina. Jumatate-de-orn -cal are- pe-jumatate-de- iepure-schiop stia ca, deoarece Aleodor i-a fagaduit, apoi are sa-si tie cuvantul, ca unul ce era om de omenie, si-i zise: - Pasa cu Dumnezeu, si sa-ti ajute sa vii cu izbanda buna. Aleodor pleca. Si cum mergea el gfmdindu-se si razgfmdindu-se cum sa-si implineasca sarcina mai bine, caci I§i daduse cuvantul, se pomeni pe marginea unui elesteu si 0 stiuca se zbatea de moarte pe uscat. Cum 0 vazu, el se duse sa 0 ia sa-si aline foamea cu dansa. Stiuca Ii zise: - Nu rna omori, Fat-Frumos; ci mai bine da-mi drumul In apa, ca mult bine ti-oi prinde cand cu gfmdul n-ai gandi. Aleodor 0 asculta si 0 dete In apa. Atunci stiuca Ii mai zise: - Tine acest solzisor, si cand vei gandi la mine, eu voi fi la tine. Flacaul pleca mai inainte si se tot mira de 0 astfel de

intamplare. Cand, iaca se intalneste cu un corb ce avea 0 aripa rupta. Si voind sa vaneze corbul, el ii zise: - Fat-Frumos, Fat-Frumos, decat sa-ti incarci sufletul cu mine, mai bine ai face sa-mi legi aripa, ca mult bine ti-oi prinde. Aleodor 11asculta, caci era baiat viteaz si de treaba, si Ii lega aripa. Cand era sa pIece, corbul ii zise: - Tine penita asta, voinicule, si cand vei gandi la mine, eu voi fi la tine. Lua penita Aleodor, si-si cata de drum. Dara nu facu ca la 0 suta de pasi si iata ca dete peste un taune. Cand se gatea a-I strivi cu piciorul, taunele zise: - Cruta-mi viata, Aleodor imparat, si eu te voi mantui pe tine de la moarte. Tine acest pufulet din aripioara mea, si cand vei gandi la mine, eu voi fi la tine. Auzind Aleodor unele ca aces tea, si ca Ii zise si pre nume, odata ridica piciorul si lasa pe taune sa se duca In voia lui. Si mergand inainte, cale de nu stiu cate zile, dete de palaturile lui Verdes imparat. Cum ajunse aci, se puse la poarta si astepta ca doar de va veni cineva sa-l intrebe ce cauta. Stete 0 zi, stete doua: si ca sa vie cineva sa-l intrebe ce voieste, ba. Cand fu In ziua d-a treia, Verdes imparat chema slujitorii si Ie dete 0 gura de or pomeni-o. - Cum se poate, Ie zise el, sa stea omul trei zile la poarta mea si sa nu mearga nimeni sa-l cerceteze? Pentru asta va platesc eu simbrie? Pentru asta va am eu la mine pe procopseala? Slujitorii dadeau din colt In colt si nu stiau ce sa

raspunza. In cele de pe urrna, chema pe Aleodor §i-l duse inaintea imparatului. - Ce vrei, flacaule, Ii zise imparatul, si ce astepti la poarta curtilor mele? - Ce sa voi, marite imparate, Ii raspunse el, iata sunt trimis sa-ti cer fata. - Bine, baiete. Dara mai lntai trebuie sa facem legatura, caci asa este obiceiulla curtea mea. Ai voie sa te ascunzi unde vei voi, In trei zile d-a randul. Daca fie-mea te va gasi, capul ti se va taia si se va pune In parul ce a mai ramas, din o suta, fara cap. lara de nu te va gasi, atunci cu cinste imparateasca 0 vei lua de la mine. - Am nadejde la Dumnezeu, marite imparate, ca nu rna va lasa sa piei. Parului Ii vom putea da si altceva, nu tot cap de om. Sa facem legatura. -Asa? -~a. Se pusera si facura Iegatura: scrisera carte si 0 intarira. Viind fata de fata, se invoira ca a douazi el sa se ascunza cum va sti mai bine. lara daca se invoira, el ramase intr-un neastampar ee-l chinuia mai cumplit decat moartea. EI se gandea si se razgfindea cum sa se ascunza mai bine. Vezi ca era yorba de capul lui, iara nu de altceva. Si tot mergand pe ganduri si tot planuind, iata ca-si aduse aminte de stiuca. Scoase solzul, se uita si gandi la stapftna lui; cand iata, mare, ca stiuca si venise si-i zise: - Ce poftesti de la mine, Fat-Frumos? - Ce sa poftesc? Iaca, iaca, ce mi s-a intfimplat. Nu stii tu ceva sa rna inveti ce sa fac? - la nu te mai ingrija. Lasa pe mine. Si indata, lovind din coada, IaCU pe Aleodor urn cosacel

si jJ ascunse pe fundul marii, printre ceilalti cosacei. Cand se scula fata I§i lua ocheanul si se uita cu el in toate partile. Nu-l vazu. De unde ceilalti cari venise sa 0 ceara In casatorie se ascundeau prin pivniti, pre dupa case, pre dupa cate 0 §ira de paie, sau prin vreo cula parasite, Aleodor se ascunse astfel, incat fata intra la grije ca a sa fie biruita. Ce-i veni ei, se uita cu ocheanul si In mare, si jJ zari pe fundul marii, printre cosacei. Pasamite, ocheanul ei era nazdravan. - Iesi d-acolo, hotomanule, Ii zise ea razand. Ce mi te-ai posmagit asa? Din coscogeamite omul te-ai facut un cosac si mi te-ai ascuns In fundul marii. N-avu incotro si trebui sa iasa. Ea si zise imparatului: - Mi se pare, tata, ca flacaul asta mi-a venit de hac. Si mult e nurliu si dragalas. Chiar de l-oi afla pana la a treia oara, sa-l ierti, tata, ca nu e prost ca ceilalti. Boiul lui jJ arata a fi ceva mai deosebit. - Vom vedea, Ii raspunse imparatul. A doua zi, ce-i veni lui, se gandi la corb. Acesta fu numaidecat inaintea lui, si-i zise: - Ce mai vrei, stapane? - Ia uita-te, neiculita, ce mi s-a intamplat; nu stii tu ceva sa rna inveti? - Sa cercam. Si lovindu-l cu aripa, jJ IaCU un pui de corb si jJ vari intrun stol de corbi ce se urease pana la vantul turbat. Cum se scula fata, I§i lua ocheanul si iarasi jJ cata prin toate locurile. Nu e. Cauta-l pe pamant, nu e. Cauta-l prin ape si prin mari, nu e. Se lua de ganduri fata. Cand, catre namiezi, ce-i veni ei, se uita si In sus. Si zatindu-l in slava

cerului printre stolul de corbi, incepu a-i face cu degetul, sr-i zise: - Ghidi, ghidi, talharule ce esti! Da-te jos d-acolo, omule, ce mi te-ai facut asa pitcoace de pasare? Nici In rai nu scapi de mine! Se dete jos, ca n-avea ce face. Imparatul incepu a se minuna si el de istetimea lui Aleodor si-si pleca urechea la rugaciunea fiicei sale. Insa, fiindca legatura era ca sa se ascunza pana de trei ori, imparatul zise: - D-a minune, ia sa vedem unde are sa se mai ascunzar! A treia zi, dis-de-dimineata, se gandi la taune, Acesta veni intr-un suflet. Dupa ce Ii spuse ce voieste, taunele zise: - Lasa pe mine, si de te-oi gasi, eu aici sunt. II facu 0 lindina §i-l ascunse chiar In coada fetei, lara sa simta ea. Sculandu-se fata si luand ocheanul, 11cauta toata ziua, si, ca sa dea de dansul, nici cat. Ea se da de ceasul mortii, caci 11simtea, i se arata ei a fi p-aci prin preajma, dara de vazut nu-l vedea. Cata cu ocheanul prin mare, pre pamant, prin vazduh, dara nu-l vazu nicairi. Catre seara, obosita de atftta cautare, striga: - Ci ia arata-te odata. Te simt ca esti p-aci pe-aproape, dara nu te vaz. Tu m-ai biruit, a ta sa fiu. Daca auzi el ca este biruita, se dete binisor jos din coada ei si se arata. Imparatul n-avu nici el ce mai zice, si Ii dete fata. Cand plecara, Ii petrecu cu mare cinste si alai, pana afara din Imparatia lui. Pe drum, ei statura sa faca popas. Si dupa ce imbucara cate ceva, el puse capul In poala ei si adormi. Fata de

Mai statui ce mai starui. Ii trase o palma de auzi cainii In Giurgiu. din iazma. fratioare.lata. caci eu nu team luat pentru mine.Piei de dinaintea mea. . cum se destepta. . dara grea palma mai ail . asil feritu-I-a santuletul sa se apropie de dansa! Caci 11tinea tintuit In loc cu ochii cat de colo. ladul. m-am inchinat cu slujba.imparat. satano. . si daca se vazu infruntat pana intr-atat. i se scurgea ochii dupa frumusetea si dupa boiullui. se lungea cu burta pe pamant si umbla cu sosele. de ce nu mi-ai spus asa de acasa. Dara fata Ii zise: . necuratule. cand vazu pe ace a iazma. iazma plesni de necaz. cu momele sa induplece pre fata a-Ilua de barbat. zise Aleodor. Slutul se dete pe langa fata si incepu s-o linguseasca cu vorbe mierloitoare si sa se ia cu binele pe langa dansa. Pornind si de aici. de pe fata pamantului. si voi sa pIece. cum de sa fie el ocarat atat . care te-a varsat pe fata pamantului. Ea planse si Ii zise: .l! Aleodor drag a. Aleodor. ca te trimit la muma-ta. lnima Ii dete branci si ea nu se putu opri. caci atunci stiam si eu ce sa fac. ci pentru cela ce m-a tramis pe mine. dara lasa. nici acum nu e timpul trecut.Piei.Apoi bine. ci 11saruta. sa scape lumea de 0 ciuma si de 0 hoI era ca tine.Te-am palmuit pentru fapta ce ai facut. Slutenia de neom se topea de dragostea fetei. si din spurcaciune nu-l mai scotea. se cutremura de scarba si nu voia sa ramaie la dansul 0 data cu capul. tot uitandu-se la el. ajunsera cu sanatate la Jumatatede-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-§chiop. Fata. Dara. Din satana.

cum altii se zbenguiau cu fetele. Baiatul eel bubos ~i ghigortul A fost odata ca niciodata etc. arunca-ma iara In put. Cand. 2. Drumul Insa Ii era pe la curtea rmparateasca.iepure-schiop. In toate zilele se ducea ella un put de aducea apa pentru casa. cand scoase apa vazu In ciutura un ghigort. de la nasterea lui. ca mult bine ti-oi prinde si eu vrodata. cum unii se incurau jucandu-se. ca 0 sa aiba In ziua aceea leguma mai deosebita. 11priirnira cu mare bucurie. Baietii la joe si fetele la hora 11huiduia si fugiau de dansul ca de 0 lepra. se pomenise bubos. si nu-ti face pacat cu mine. biet.de mult de 0 cutra de muiere. ce sa vezi d-ta? pestele incepu sa-i vorbeasca: . Ce n-a facut el ca sa se curete de bube? dara In desert. lua de sotie pe fata lui Verdes imparat si se intoarse la Imparatia lui. Si fiindca n-avea incotro. lara eu incalecai p-o sea si v-a spusei dumneavoastra asa. si ramnea la dansii. nici tu dezmierdare. alaturi cu 0 sotioara de-i radea si stelele de frumoasa. EI. . Nici tu joe. A fost odata un baiat. domni si trai In fericire. Intr-o zi. Atunci Aleodor intinse coprinsul san si peste mosia lui Jumatate-de-orn -cal are. pana se istovira.Flacaule. si el. si. I§i inghitea amarul. Cand 11vazura aIde gloatele venind teafar. Bucuria lui. Se uita cu jind la ceilalti baieti si flacai. si rabda.pe-jumatate-de. nici tu veselie. urcandu-se din nou In scaunul imparatiei.

ghigortule draga. intr-o zi. El I§i uitase de peste. ori ca cunoscuse ca el o sa fie un om frumos. Ce nu facu bietul tara-san. numai ca sa treaca. desi toti erau imparati si fii de imparati. Fata imparatului nu voia cu nici un chip sa se marite. dete niste raspunsuri de merse fetei tocmai la inima. se uita inauntru si zise: . si ducandu-se la put intr-o zi. Baiatul eel bubos Ins a de cate ori trecea cu cofa la apa si ea era la fcreastra. Pas amite fata imparatului. Si dintr-acel minut. odata: rogu-te. Azi asa. si ca 11pandea pana ce trecea. ia asa. se zapaci pana intr-atata de nu stiu deocamdata sa zica nici doua boabe leganate. ce nu drese ca sa-si dea fata la casa ei. trecand pe la curtea imparateasca. nu stiu ce dregea. mi-ai zis ca ai sa-mi prinzi bine odata.Peste. ci socotea ca asa este ea de felul ei cu zambetul pe buze. nu stiu ce facea el. vedea ca Ii tot rade. ori ca 0 tragea ata ca spre ursitul ei. pestisor. maine asa. scapa-ma de bubele astea . lara voia lui. ba. tiindu-si firea si luandu-si inima In dinti. Acum I§i aduse aminte de dansul. ca se pomenea. dara lui stiu ca-i tacaia de sta sa-i iasa afara din piept. 11chema de vorbi cu el. dragul neichii. Vezi ca si yorba lui ca si a fetei era yorba cu lipici. Ei nu-i da inima sa-si lege capul cu nici unul din petitorii ce veneau sa 0 ceara. El nici sa se gandea ca pentru dansul se punea la fcreastra. cum de sa vorbeasca un peste? Simti el ca trebuie sa fie aci la mijloc ceva nazdravan si-i dete drumul in put. Sa se prapadeasca baiatul de rusine cand vazu ca pe dansul 11cheamal Se facu rosu ca sfecla. Atat de mult se fastacise el. dara ca s-o induplece. fetei Ii tacaia inima nu-i tacaia. Apoi. pana ce.Baiatul se min una de asta.

cum de sa se arate el. patea necazul dupa urma fetei imparatului. vazu ca sunt numai buni de a se lua In casatorie. nevoie mare. 0 data cu capul. Daca vazu tatal fetei. mi i-a luat binisor pe amandoi. eu mi-am gasit logodnicul. ca un pui de brad. cruce de . ca fie-sa pusese piciorul In prag si nu voia nici In ruptul capului sa ia pe altul de barbat. Ea frumoasa de pica. si I-a sarutat. poate sa fie sarac.uricioase si imputite. i-a bagat intr-o butie si i-a dat pe gada. caci el nici nu-i batuse capul. cum zici dta.Tata. sa stii cu hotarare ca pe altul nu iau. Ii zise: . nu s-a mai putut opri. dara mie imi sfarftie inima dupa dansul. Daca nu vei voi sa rna insotesc cu el. fata mea? Unde ai mai auzit tu ca 0 fata de imparat sa ia de barbat pe un fluiera-vant. nevinovat. el frumos ca un bujor.Cum se poate sa-mi faci tu asta rusine. EI. ba nici ca visa ca 0 sa ia de nevasta pe fata imparatului. tatal sau. dara este om de omenie. golan si lara nici un capatai? . Vezi ca inima Ii da branci catre dansul. Pe el imi zice inima sa-l iau. destept si apoi mie imi place. biet. . poate sa fie golan. Nu stiu daca tie Iti place ori ba. se rusina singur de sine. si ce sa vezi dumneata? odata Ii cazu bubele. si ramase curat si luminat. si ducandu-se la imparatul. Ei incepura a se boci si a plange de mi ti se rupea rarunchii. Cand I-a vazut fata de imparat asa mandru si frumos. Vazftnd Ins a ca cu bocela nu 0 scoate la nici un capatai. N-apuca sa sfarseasca yorba bine. imparatul. si se bucura.Tata. Eu am sa traiesc cu el. ca pusese ochii pe un asa boboc de flacau.

acum sa te vadl Mi-ai dat . dovezi de nazdravania tao Stiu ca poti multe. Scapa-ma de nevoia In care am cazut. mare. Ii fu mila sa-i faca de petrecanie. copacii cei mareti. ce se nascu implatosat cu un piept de aur. nu avea asa palat bogat si impodobit cu de toate frumusetile lumei. asa putin la inima cand se intampla de caz In nevoie. tatal fetei. Dar asa palat maiestru nici ca s-a mai vazut. Mumasa. ca butia ajunsese la mare. de nici imparatul. Dorinta lui se implini numat cat te stergi la ochi. Cand. ce sa vezi dumneata? dintr-o pacatoasa de butie. odata Ii veni In gand ghigortul.11. Unde sa auzi la dansii ceartal ferita santuletul sa vezi la dansii neunire. floricelele cele frumoase. si Ii si puse gand rau. unde mi se IaCU un palat. si incepu a se gandi. si acest palat acolo se infiinta. casatoria lor fu binecuvantata cu un copilas. Caci diavolul vrajbei nu cuteza sa-si yare coada intre ei. Arata numai. zise.voinic. Traiau acolo ei ca In sanul mumei lor. Toate lucrusoarele dintr-insul era puse la randuiala lor si toate imi vorbeau ca niste nazdravane. Se duse deci de-l puse intr-un porn nalt si 11 . Si asa petrecand ei. Dara fiind rodul pantecelui sau. se sperie. pasarile vazduhului si stelele cerului impreuna cu santa luna. cum 11vazu asa.. ca ce ar face sa scape de primejdie. ghigortule dragut. Abia Ii iesi din gura yorba cea din urma. fata imparatului. Fata la nunta au fost: fiarele padurii. Ei acolo au facut nunta. Mai gandi 0 data baiatul eel bubos la ghigort si dori ca palatul sa se stramute intr-o padure. si. .

E! ce te faci tu acum? caci seara se apropie. Cum. aceasta Ii infrunta. sa fie mustrat de 0 proptea. se plimba de colo pana colo pe dinaintea portii. . ca va intampina un zabrac bun de la ai hranitoarei sale. rna neghiobilor.napusti acolo. In vremea aceasta. Si vaneaza ici. tot strangfind pumnii si dintii de necaz. Si apoi Ii veni si cu rusine cum el. imparatul. Si. ca va ridica tulpina din care iesise rna-sa. aici legati voi caii? locul cailor este la grajd. chiar de a doua zi incepu a veni un vultur In toate zilele. zicandu-le: . da ce. Cum ajunsera. ca hrana i-a va aduce 0 pasare. lucru ce nu mai vazuse el de cand intrase In butie. dcscalecara. se departase de oamenii sai. din care va scapa cu fata curata. plecase In vanatoare cu 0 multime de curteni. tatal fetei. Imparatul ramase stalpit de mirare. si voind sa lege capastrul calului de propteaua portii. imparatul. Venind ursitoarele. Bubosul vazu de pe fereastra ca tot umbla pe dinaintea portii niste oameni. ramaind numai cu credincerul sau. ca sa se mai racoreasca nitel si sa-si astampere necazul. cobori scara palatului si veni la poarta de pofti pe acesti calatori inauntru si-i ospata ca pe niste oameni de omenie si rataciti. ele ursi pe copil ca va ajunge om mare. slujitori si vanatori. cum. Tot bajbfiind ei prin amurg. la mare marire. si a-i aduce de mancare. Si In adevar. si casa de gazduit nici pomeneala. dete peste palaturile baiatului celui bubos. vaneaza colea. el se rataci. pe nebagate In seama. si loc de repaus nu este.De. apoi ca va fi povatuit de 0 alta pasare.

vulturoaica veni la copil si cu pliscul incepu a ciocni In pieptul copilului. apuca pe vulturoaica de gat. de aur. curtea. si despre care nimeni nu-i povestise nimic. vezi ca nici nu-i trasnea lui prin cap ca ei sa mai traiasca. Cand privi ceea ce facea. pentru ca era. parca l-ar fi invatat cineva. N-apuca sa priveasca cu bagare de seama la lucrurile ce mergeau singure si-si faceau slujba. si stranse.Stapanii palatului cunoscura pe imparatul. Toate I§i aveau vataful lor: tacamurile mesei. Imparatul nici n-avea vreme sa se minuneze de ceea ce vazu In acele palaturi. Dupa ce ospata ca un imparat. cum simti ciocniturile vulturoaicei. imparatul pleca la curtea lui cu hotarare desavarsita a pune gonaci cari sa afle ale cui erau palaturile acelea din coprinsul imparatiei sale. trancanaile de la bucatarie. Copilul. intinse manusitele. toate erau cu randuielile lor. Pieptul fiind tare. pana ce 0 sugruma si cazu jos moarta. Vulturul urma a hrani copilasul lepadat de rna-sa si pus In copaci. maturile de casa si de curte. pana ce intr-o zi se tinu vulturoaica dupa dan suI sa vaza unde tot vine el. Masa se puse In liniste si cu buna randuiala. Gasind 0 poteca care Ii scoase la luminis. Ea se ascunse si stete acolo pana ce pleca vulturul. si sta sa asculte la altele cari vorbeau si se imbarbatau una pe alta la lucru. . Cum se duse el. a doua zi plecara vanatorii cei rataciti. ca sa-i manance rarunchii. carele crestea repede ca 0 floare. si stranse. asternuturile. EI avea de gand ca sa poruneasca mai apoi sa i-I aduca lui acolo. grajdurile. cum zisei. I§i zburli penele de pe dansa si puse gand ran copilului. nu-l putu sparge asa lesne. de unde cunoscura drumul. dara el nu-i cunoscusera pe dansii.

fara sa stie de ce. 0 aduse baiatului. a zarit palaturile tatalui sau. EI intra In slujba la imparatul. A cercetat ce era aceea si a aflat ca acolo traieste 0 pereche de oameni. si afla ca el este copilullor. Gasind 0 carte pe unde colinda cocorul. se dara In yorba si despre copii. cu care se plimba pe apa. Dupa aceasta parintii 11rugara sa rarnaie cu dansii. nu se mai Indura a se dezlipi de dansul. din una. Plimbandu-se el asa pe apa. EI s-a dus sa faca cunostinta cu dansii. cocorul 11Invata a face 0 luntre. nu stiu ce parca Ii zicea sa ia In nume de bine pe acest june. vezi ca ursita lui 11tragea In alta parte. Si ispravile ce aduse imparatiei prin iscusinta lui facu pe imparat sa aiba pe acest tanar mai de aproape al sau. 11 batu gandurile sa se . Se puse In luntre si iesi la lume.Atunci si copilul. Vezi ca. tatal ma-sii. coborandu-se din copaci. si rubedenia la rubedenie trage ca aculla magnet. 0 apnea razna pe camp. Acolo. Aci daca ajunse. si vazand adesea pe fata imparatului. EI lua oameni cu dansul In luntre. In cale se intalni cu un COCof. caci dupa surghiunirea fetei celei mari dobandise imparatul alta fata. Iar lui. cu care se invata la manat. si acesta Invata sa citeasca si sa scrie. Mai tarziu el Ii si intrecu la mestesugul de a mana luntrea si Ii plimba si pe dansii. Ii tacaia inima de bucurie. EI nu voi. Dupa ce se mai mari baiatul. Cum 11vazu imparatul. si traiau impreuna In cuibul lui. mare. dete peste palaturile imparatului. Cocorul dand peste 0 asa bunatate si frumusete de copil. se imprieteni cu el. sangele apa nu se face. din alta. Cum 11vazu. Fiind tot pe langa imparatul.

Si incalecai p-o sea etc. Imparatul. Ins a ramasera rusinati cu vrajele lor cu tot. pana ce intr-o zi mersera amandoi inaintea imparatului. Azi asa. caci si ea pusese ochii pe dansul. Fel de fel de ferrnecatori fusera adusi. Rugaciuni si cate In luna si In soare se facusera. cari domnira cu omenie cate zile avura. hotari ca sa dea pe fiica lui de sotie si jumatate Imparatia sa acelui voinic. dara In desert. marturisira ca sunt indragiti. se cobori din scaunul imparatiei si Ii urcara pe dansii. Toti oamenii locului se tanguiau de rautatea si de frica balaurului. ca sa scape Dumnezeu pe biata omenire de acest nesatios balaur. In cele din urma. ea se uita gales la dansul. daca vazu imparatul ca toate sunt In desert. se inchidea In case si sta ascunsa pana ce-§i potolea foamea cu vreun drumet pe care 11tragea ata la moarte. dara cam cu sfiala. 3. nu se impotrivi nici 0 cirta de timp. Cand iesea ella mancarc. traia intr-o groapa. puse de Ie facu un pui de nunta de stiu ca s-a dus pomina. si se rugara de imparatul sa-i casatoreasca. EI avea sapte capete. si se hranea numai cu oameni. toata lumea fugea. maine asa. Intr-o zi se incumese a-i face cu mustata. Apoi fiind si batran. A fost odata intr-o tara un balaur mare. nevoie de cap. care va scapa tara de aceasta ur- . carele stia de patarama celei dintai fete. Balaurul eel eu sapte eapete A fost odata ca niciodata etc.intinza pana la dansa si nu gresi. dadura In genunchi. ci stiind si pe baiat destept si ager la minte.

si acolo sa stea sa privegheze pe rand cate unul. unul. imbarbiitandu-se. deci. asupra balaurului cu sabia goala In mana. drept pedeapsa daca va dormi cand ar trebui sa fie destept. si unde se arunca. pe cand ceilalti sa se odihneasca. si se lupta cu dansul. lara dupa ce se duse vestea In tara. Pornira. cate unul pana Ii taie sase capete. I§i alesera un loc aproape de groapa si se pusera la panda. . de te lua fiori de spaima. lara cand fu intr-una din zile. Viteazului care priveghea. mai multi voinici se vorbira sa mearga impreuna la panda si sa mantuiasca tara de un asa balaur infricosat. pe cand era de rand viteazul nostru sa pandeasca. pana Ii veni bine si harstl Ii taie un cap. i se facuse inima cat un purice. mare. iara tovarasii sai dormeau dusi. viteazul nostru Insa se lupta de moarte si obosise. si In care cetate era si scaunul imparatiei. Pandira 0 zi. pandira mai multe zile. pandira doua. cam dupa asfintitul soarelui. care era mai apropiata de locul unde traia balaurul. dara. cu totii. si asa cate unul. stii colea. Ei se intelesera intre dansii ca sa faca un foe la marginea cetatii. pui de roman. Balaurul se zvarcolea de durere si plesnea din coada. facura legatura ca cela care va lasa sa se stinga focuI sa fie omorat. iesi balaurul din groapa si se indrepta catre voinicii cari dormeau pe langa foe. harst! si-i mai taie unul. si ca nu cumva cela ce ar fi de panda sa doarma si sa vie balaurul sa-i manance d-a gata. si nu se intampla nimic. si dete In stire la toata lumea hotararea sa. Cu acesti voinici se intovarasi si un om verde. care auzise de ragaduinta imparatului si venise sa-si incerce si el norocul. se repezi.gie.

el 0 lega de copaci cobza. cum sa dreaga ca sa izbuteasca? 0 ruga sa-i ajute a lua un copaci in spinare.Daca vazu el ca tovarasii sai nu se desteapta. si trebui sa 0 lege si pe dansa ca sa nu dea peste Murgila. sa se duca si sa ceara nitel foe. se sui intr-un copaci inalt. tiara spurcata. pana ce dete de 0 padure. Atunci se dete jos si 0 porni intr-acolo. se duse. . pe cand el tot cu spatele la copaci de ceealalta parte va trage cu mainile. Miazanoapte. ca navea vreme de pierdut. in care intalni pe Murgila. si porni inainte. cum putu. pana ce stinse si foe si tot. si se uita in toate partile. 11taiase de la radacina. Sapuca mai intai si scoase limbile din capetele balaurului. Acum ce sa faca viteazul nostru. Merse dupa aceea mai departe si dete peste Miazanoapte. 0 invata el sa se puie cu spatele sa impinga. se mai arunca 0 data asupra grozavului balaur si-i taie si capul ce-i mai ramasese. si curse. si curse. zicea el. Se mai uita 0 data cu mare bagare de seama si zari intr-o departare nespusa 0 schinteie ce abia licarea. care. ca sa mai intarzie noaptea. ca sa-i pice in spinare si sa-l ia sa se duca la treaba lui. de mila si de rugaciunea ce-i facu. cand s-or destepta tovarasii lui. pe cand impingea. ca sa nu gaseasca focul stins. ca de va vedea undeva vro zare de lumina. se puse cu spatele la copaciul care i-I arata viteazul si. ca sa atate si el pe al lor ce se stinsese. Cata intr-o parte si intr-alta si nu vazu nicairi lumina. Ce sa faca. i§i puse toate puterile. Ie baga in san si iute. caci legatura lor era ca sa omoare pe acela care va lasa sa se stinga focuI. Atunci un sange negru lasa din ea. Se duse. si pe care 11 opri pe loc.

Nu facu multa cale si intalni pe Zorila. si asa avu timp destul sa colin de dupa focul care Ii trebuia. ca si pe ceilalti doi. Facu ce facu §i-l puse si pe dansul la buna randuiala. Apoi pleca inainte si se duse pana ce ajunse la 0 pestera mare. desteptandu- . fiindca voinicul Ii oprise cursul. Dupa aceea 0 tuli la fuga si fugi pana ce ajunse la Miazanoapte. In care zarise focuI. Ceru foe de la dansii. 0 dezlega si pe dansa. 0 apuca la sanatoasa. dar cu mai mare bataie de cap. dara lui Zorila nu prea Ii da mesii a sta mult de yorba. pusera mana pe dansul si-l legara. Ii puse gand rau. un zgomot se auzi nu departe de pestera aceea. caci. Lua focul dupa care venise. 11 orbi. si lasara pe un batran de ai lor ca sa faca asta treaba. dara voinicul indata puse mana pe un taciune §i-l azvarli drept In ochiul batranului. In pestera acolo traiau niste oameni uriasi carii aveau numai cate un ochi In frunte. dar ei. Unchiasul il dezlega ca sa-l bage In cazan. Ii dete drumuI. se duce dupa Miazanoapte. In loc de foe. pe care 0 luase In goana. toti iesira. Ajungand la Zorila. Dupa aceea asezara si un cazan pe foe cu apa si se gateau sa-l fiarba ca sa-l manance. vezi. Cand ajunse la tovarasii sai. N-apuca sa atftte focul bine si tovarasii sai. ei tot mai dormeau. zicea el. Dara tocmai cand era sa-l arunce In caldare. Inca a se arata albul zilei. si scapa cu fata curata. si apoi lara sa-i dea ragaz a zice nici care! Ii puse 0 piedica si-i facu vant In cazan. Nu lncepuse. Aci dete peste alte nevoi. si apoi se duse si la Murgila pe care 11trimise sa-si vaza de treaba. atat de lunga fu noaptea. Cum se vazu viteazul nostru singur numai cu unchiasul.

Viteazul nostru. lara imparatul daca vazu ca se infati§eaza bucatarul curtii cu izbanda. vericule. bucatarul imparatului. Zgaira ochii si cu mare mirare bagara de seama ca capetele balaurului lipsesc.Dara lunga noapte fu asta. raspunse viteazuI.Lunga da. si pusese in gand sa faca 0 nunta. nu se framanta deloc cu firea. dara se cutremurara cand vazura namila de lighioana Hinga dansii si un lac de sange cat pe colo. unde sa cherne pe toti imparatii. zisera: . de teama sa nu intre ura intre dansii. el se arunca cu satarul de la bucatarie si-i taie capetele. Pasamite. bala. mai ajunsera 0 data iara la ziua si ridica pan in naltul cerului pe mantuitorul lor. da lauda sfantului ca trecuse noaptea aia lunga. toata lumea se veselea cu mic cu mare de uciderea balaurului. iara viteazul nu Ie spuse nimic din cele ce patise. Tiganul arata la toata lumea hainele sale pe care Ie . fiindca se stia curat la inirna.se. se dusese d-a minune sa vaza ce mai ala. Apoi merse la imparatul cu capetele si i Ie arata. si porni catre curtea imparateasca. caci el intelesese ca aici trebuie sa se joace vreo dracie. ca sa vaza ce s-o alege cu capetele fara limbi. un tigan negru si buzat. si se intoarsera cu totii in oras. pe la flacaii ce stau la panda. apoi incepura a se-ntinde si a casca. Cand ajunsera in cetate. Si se umfla din foale ca sa aprinza focuI. facu 0 masa mare. . ca sa-l logodeasca cu fie-sa. care vazuse si el lips a capetelor. Si daca dete peste dansii dormind si peste dihania spurcata lara rasuflare. falindu-se ca el a facut izbanda. mai vere. Ei se sculara.

Fugi d-acolo. va sa zica ne dai sa intelegem ca acela a omorat pe balaur care va arata limbile. . maria-ta. care 0 sfeclise de tot. striga: .. . . si care se caia de ce n-a cautat capetele in gura. zise tiganul care tremura ca varga si se-ngalbenise ca ceara. El insa 0 cam bagase pe manica. eu sunt acela care I-am omorat. am auzit ca oarecine s-ar fi laudat catre maria-ta ca el ar fi ucis pe balaur. si poruncea slujitorilor sa-l dea afara. caci nu stiau ce va sa zica asta. se pot dovedi prea bine. iara cioropina sta in capul mesei pe sapte perne. care nu prea credea sa fi facut tiganul asta . zise: . nu vezi ca calicuI asta este un desuchiat. Tiganul. au si limbile lor. Cand ajunse viteazul nostru la palat. mojicule. mai nainte de a Ie aduce la imparatul. voinicule? . Atunci cautara si la nici unul din capete nu gasira limba. care stau colea la iveala.Sa caute. voimcie. raspunse viteazul.Zisele mele. Imparatul.Preainaltate imparate.Tu. porunciti numai ca mai intai sa se caute daca capetele balaurului. Cum ajunse la imparat. Imparatul insa zise: . striga tiganul ingamfat.umpluse de sange. dara se prefacea ca nu-i pasa. ii zise voinicul: . ca sa fie crezut. zise bahnita.Cu ce poti dovedi zisele tale. imparatul cu voie buna sedea la masa.Dati-l afara ca e un smintit si nu stie ce vorbeste. Nu e adevarat. sa caute.Minti. . imparate. voinicule. . care a venit aici sa ne amageasca? . iara mesenii inmarrnurira.

Eram si eu p-acolo si dedeam ajutor la nunta. dupa cateva zile IaCU nunta mare. sa-si ia pedeapsa. de harapina spurcata. puindu-l si In scaunul imparatiei. atat de tare se speriase dihama. Incelecai p-o sea etc. pana ce s-a prapadit si tigan si tot. EI incepu apoi a scoate limbile din san si a Ie arata la toata adunarea. si lua romanasul nostru pe fata imparatului de sotie. si de cate ori arata 0 limba de atatea ori cadea si cate 0 perna de sub tigan. In urma pregatindu-se lucrurile. iara la sfarsitul nuntei adusera un cos de prune uscate sa arunce In ale guri caseate. pentru miselia si minciuna lui cea nerusinata. In cele din urma. Dupa aceea voinicul nostru spuse toate cate a patit.. Nu-i trebui imparatului sa se gandeasca mult si sa vaza ca voinicul care vorbea avea dreptate. cazu si el de pe scaun.Cine amageste. 4. iara fata lacrama si multumi lui Dumnezeu ca a scapat -0 de slutenia pamantului. raspunse voinicul linistit. . si cum era de suparat pe tigan. si tinu veselie mare si nemaipomenita mai multe saptamani. si unde cadea nuca. unde caram apa cu ciurul. lega pe tigan de coadele cailor si sacii de nuci si Ie dete drumul. Ei 0 luara la fuga prin smarcuri. Broasca testoasa cea fcrmecata A fost odata ca niciodata etc. porunci si numaidecat se aduse doi cai neinvatati si doi saci de nuci. si cum a facut de a tinut noaptea atat de mult timp. cadea si bucatica. pana ce.

privind cu nedomirire. . 11scoase drept la un elesteu mare. mergeti de va cautati ursitele. rara sa-si dea seama unde se duce. si iute. Fiul eel mare se imbraca cu hainele ce Ie avea el mai bune. iute. si invoiala se si facu. singura la parinti. si. Mergand spre rasarit. sa pIece mai cur and. se logodi si el cu dansa. dupa ce se dichisi si el cum stiu mai bine. care mai de care. numai sa zica ca umbla. sunt pentru noi ca 0 icoana la care ne inchinam. se aseza si el acolo jos. ca sa intrati si voi in randul oamenilor. Ajunse si ella curtea unui alt imparat. nu stia. fara sa stie ce are sa faca cu dansa. iaca. le-a zis imparatul: . lua oaste cu dansul si banet de ajuns. si de cheltuiala ce pe apa nu curge. cam in dorullelii. In cale vazu 0 nuia lunga de alun pe care 0 lua. Lua si dansul niste haine.A fost odata un imparat. ia asa numai ca sa zica si el ca . Dara unde sa se duca? Nici el. asa de florile marului. carele asemenea avea 0 fata. dupa ce ii sarutara mana. Facura yorba. v-ati facut mari. insa. nu-l tragea inima a pleca in petit. unul dupa altul inaintea lui. Ajungand pe marginea elesteului. Cand. tata.Vorbele tale. apuca pe 0 carare ce intalni in cale. si el avea trei feciori. se gatira. Misca si el picioarele alene. caci tata-sau 11trimitea intruna sa caute a se capatui si el. 0 peti de la tatal ei. Pe fiul eel mai mic. ajunse la curtea unui imparat care avea 0 fata. raspunsera copiii si. si pleca si el. si merse pe ea. ce sa vezi d-ta? Poteca pe care apucase. stii. imparatul.Dragii mei copii. Asemenea si eel mijlociu. Dara n-avu ce-§i face capului. pleca si el inspre apus. numai sa nu zica nescine ca nu s-a gatit. Cand le-a venit si lor vremea de insuratoare.

si unde se deschidea talazurile care inconjura varful nuielei. In cele din urrna. si ochii de la dan suI nu si-i mai lua. iara broasca testoasa Ii tot sarea pe dinainte si se uita la dansul cu dor. Pasamite 11tragea ata la ursita lui. ca el era plecat . Dara el nu vedea. Apoi incepu a cugeta. Unde lovea el cu nuiaua. rara mai pe urrna sa se cunoasca nici locul unde a picat stropul. Se uita si nu mai vedea. ci totul ramanea ca mai-nainte. Nu mai simtea daca este. pana ce intra iarasi In sanul matcei de unde a iesit. baga de seama ca 0 broasca testoasa se tine dupa varful nuielei lui. tot da cu nuiaua In apa. ori nu mai este. EI vedea ca fiecare strop de apa. cum se scula. A doua zi iarasi asa facu. Cand se trezi bine din cugetarile lui. cand 0 lovea. si rara sa-si mai aduca aminte ca plecase In petit. Atata era de dus cu mintile. vazu ca soarele da In asfintit. nici intinderea armeanului din giurul lui. Se scula binisor. Se uita la dansul parca sa-l soarba cu privirea. EI era dus cu gandurile. Si cum sta el acolo si se juca cu nuiaua In apa. rara sa-i plesneasca prin cap ceva. iata ca 0 broasca testoasa iesise pe luciul apei. acolo. cand pica inapoi la matca. si de ce merge se mareste. si se duse acasa. si se uita gales la dansul. Se uita si el la dansa. nu auzea. pleca iarasi la marginea elesteului. balacea cu nuiaua prin apa. cum. adica fata apei lucie ca 0 oglinda. Cand. tast! si dansa. dara nu pricepu nimic. cum. si facea haz cum sare stropii de apa. la urma urmelor. si nu stia ce facea. A treia zi. fara sa-i pese de ceva. se face cate un armean (cere) impregiurul lui.face ceva. I§i aduse aminte. si parca Ii zicea inima ceva.

Pe tine te voi urma pana voi avea viata In mine. cum nu se mai afla sub soare. . Se mira de asta lancezeala. caci sirnti ca. Tu esti ursitul inimii mele. Mai voi el sa faca ceva cumva. colea la inimioara. fiul de imparat. sa 0 soarba intr-o lingura de apa. ca sa nu supere ori sa indaratniceasca pe zana a veni dupa el. dara In desert. pare ca 11sagetase ceva. de drag. si sirnti un nu stiu ce. de aci inainte. dara graiul ei era dulce si viersul cu lipici ce avea 11facu sa-i rarnaie talpile lipite de locul unde sta. iata ca broasca mai ta§ni 0 data. . dara parca 11pironise cineva locului. pare ca stralucea de un foe ce simtea ca 11atinge. mai aruncandu-si cautatura la broasca. Cuvantul tau a sfaramat toate farmecele ce rna tineau inlantuita. Se uita drept In ochii broastei. Si. asa ca sa se departeze. rara dansa nu va putea trai. Se sperie oarecum. vazu ochii ei. Ii venea Ilacaului. dragul meu iubit. si nu facu nici 0 miscare. Ar fi voit sa pIece. Tocmai cand voi sa se scoale si sa pIece spre a merge sasi lncerce si el norocul. Atunci I§i lua inima In dinti si striga: . ca si cand ar fi fost butucite. si ca fratii lui erau a se intoarce a doua zi cu logodnicele lor.Asta sa fie logodnica mea. Broasca se dete de trei ori peste cap si se facu 0 zana gingase. Dara se opri. iar el isi arunca ochii la dansa mai cu bagare de seama. Picioarele nu se mai miscara. Sezu iarasi jos. Ii raspunse atunci broasca.In petit. si plapanda. si frumoasa.Iti foarte multumesc. cand auzi pe broasca vorbind. Ar fi rupt-o d-a fuga.

A doua zi fiecare flacau zbura la logodnica sa. toti se umflara de ras deodata si incepu a-I cam lua peste picior cu vorbe In doi peri si cu glume nesarate. Se gandi el: "Acum 0 mie de vorbe un ban nu face. sa vedem ca cine rade mai la urma. iara dansul pleca la curtea irnparateasca. dara parca-l tot oprea cineva In cale.Se pusera la yorba. Broasca intra iarasi In elesteu. spuse zanei ca se duce sa instiinteze si el pe tatnne-sau ca a sa-si aduca si ellogodnica. caci Ii luau yorba din gura. pana ce se pomenira ca amurgise. Si fiindca a doua zi era sa vie fratii cu logodnicele lor. Daca vazu. caci. Cand ajunse sa Ie spuie ca a zis broastei: "Tu sa fii logodnica mea". dara nu-i detera ragaz. Venita unul dupa altul feciorii cei mai mari ai . Nu vedea nimic. Mergea el. pana si copiii se veseleau de veselia imparatului. I§i zise el. Aci incepeau una. Insa el isi tot intorcea capul si se uita. rade mai cu folos". cete prin cetate. ca sa-si priimeasca nurorile. El se tot intorcea de se uita inapoi. ca In zi de sarbatoare. I se parea ca-l trage cineva de la spate de haine. lara imparatul puse de impodobi palatul si cetatea cat se putu mai frumos. Vru el sa Ie spuie cine a fost broasca. si nici ei nu stiau ce vorbesc. §i-l cam dedeau In tarbaceala cu graiuri care mai de care pacalitoare. ostasii se gatira ca de alai. de tinea drumul mai lung. de atftta uitat inapoi. Noroc ca i se scurtase calea si ajunse acasa. aci lasau alta. Daca ajunse si gasi pe toti ai lor adunati la tatal sau. Lasa. incepu sa Ie povesteasca siretenia celor ce i se intamplase. Oamenii umblau cete. te mira de nu ramanea cu gatul stramb. tacu din gura si inghiti rusinea ce-i facura fratii inaintea tatalui sau.

imparatului cu logodnicele lor. Ce e drept, si ele erau frumoase, hainele pare ca Ie erau turnate pe dansele. Fiecare I§i adusese zestre insemnata: robi, cai, carute ferecate; si Ie priimise imparatul cum se cuvine imparatilor si fiilor de imparati. Ei, daca se adunara la un loc, adusera yorba iarasi despre broasca fratelui lor celui mai mic, si incepura impreuna cu logodnicele lor a grai des pre dan suI cam In dodii. Ii tinura de ran tatal lor, caci de, orice s-ar zice, fiu Ii era si al mic, si 11durea la inima cand 11luau In ras, dara toate fura In desert, caci, desi nu mai vorbea de ran aievea In fata imparatului, pe din dos, Ins a, I§i bateau mendrele, cum voiau, I§i dedeau coate de radeau, si chiar se vorbira, amandoi fratii cu logodnicele lor, sa faca pe fratele lor mai mic de ras si ocara, cand va veni cu broasca testoasa inaintea imparatului. Fiul eel mic al imparatului daca se duse si el sa-si aduca logodnica, broasca cea testoasa iesi din elesteu la dansul, se dete de trei ori peste cap si se facu om ca toti oamenii. Vorbira ce vorbira, apoi fiul imparatului Ii zise sa se gateasca sa mearga. Atunci ea Ii raspunse: - Dragul meu logodnic, trebuie sa stii ca si eu sunt fata de imparat, si Inca fata de imparat mare, si avut, si puternic. Dara blestematele de farmece ne-a acoperit palaturile cu apa aceasta murdara, Imparatia ne-a fost rapit-o dusmanii, si pe mine m-a facut precum m-ai vazut. Vorbele ei mieroase, viersul ei placut, de pare ca te ungea la inima, nu altceva, zapacise oarecum pe bietul fecior de imparat, dara, tiindu-si firea si nepierzandu-si cumpatul, el ii mai zise:

- Lasa astea aeum. Odata daca te-am ales, tu esti a mea, floncaneasca lumea ee va vrea. Gateste-te, iti zie, si aidem, ca ne asteapta tatal, eu fratii si eu eumnatele mele. - La noi este obieeiul, adaoga zana, ea inainte de a merge la eununie, sa ne imbaiem. - Ne vom imbaia la palaturile tatalui meu, raspunse el. - De ee sa mai faeem p-aeolo tevatura? Sa ne imbaiem ael. Si facand un semn eu mana, apa elesteului se trase intr-o parte si intr-alta, si in loeul lui se vazura niste palaturi, stralucitoare de podoabe, incat la soare te puteai uita, dara la dansele ba. Aurul eu care erau poleiti stalpii si eiubueele de pe langa streasina licarea de-ti lua oehii. Zana lua de mana pe fiul imparatului si intra in palat. Vezi ca el ramasese eu oehii bleojditi, ea unul ee nici dansul, desi era fecior de imparat, nu mai vazuse asemenea seumpeturi. Si fiind gata baile si apa incropita numai ea laptele cand 11 mulge de la oaie, intrara fieeare in cate 0 baie si se imbaiara. Fiul imparatului nu euteza sa cake pardoseala baii si pe velintele eele de mare pret ee erau asternute prin palat, de mila sa nu Ie striee frumusetea. Baia era pardosita eu tot felul de marrnura lustruita si adusa din mestesug asa, incat inchipuia fel de fel de flori, de pasari si cate nagode toate. Apa ciuruia din teve aurite si 0 lua eu nastrape si eu cause de aur. Stergarele erau de matase si in tesatura eu fir de eel mai bun si eu margaritare. Dupa ee iesira din baie si se imbracara, trecura prin gradina, unde mirosul florilor ii imbata.

Zana porunci si trase la scara 0 caruta ferecata In aur, cu patru telegari de mancau foe, Caruta era impodobita cu pietre nestemate de sclipeau In fata soarelui ca cine stie ce lucru mare. Ei se urcara. Cum se puse el langa dansa, un luceafar se aseza pe fruntea ei, si asa stralucea de orbea pe cei ce se uitau asupra dansilor. Amandoi erau imbracati cu niste haine scumpe si foarte frumoase. Caii pornira. Dara zburau de parca n-atingeau pamantul, iara nu ca mergeau. intr-o clipa ajunsera la imparatul, tatal baiatului, carele 11astepta si se ciudea de atftta intarziere. Cand Ii vazura, toti intelesera ca aceasta era femeie de pe alte taramuri, si lauda pe fiul de imparat pentru 0 asa nimerita si neasteptata alegere. Fratii cei mai mari 0 malcira, vazand atata frumusete si atata bogatie. Mai mare stralucire si gingasie ca aceasta nu se mai vazuse sub soare si pe la dansii pana atunci. Incepura a-§i da coate, a-§i veni In cunostinta si a se cai de rasul ce facusera de fratele lor. Imparatul nu mai putu de bucurie, cand vazu ca fiul san eel mai mic Ii aduce In casa minunea minunilor. Zan a se purta cu mare bunacuviinta, si vorbi astfel incat robi toate inimile. Oaspetii nu-si mai luau ochii de la dansa si urechile lor nu mai ascultau alte vorbe, decat vorbele ei, ca mult erau cu lipici. Fiii cei mari ai imparatului povatuira pe logodnicele lor ca sa faca si ele tot ce va vedea pe zana ca face, si la cununie si la masa. Imparatul isi implini pofta inimei lui. EI dorise, vezi, sasi cunune toti copiii intr-o zi, si asa si facu. Era vesel imparatul pentru aceasta, cat un lucru mare. Dupa ce se cununara fiii imparatului cu logodnicele ce-§i

alesesera fiecare, se prinsera In hora si jucara, ca la nunta unui imparat. Ceilalti jucau, nu jucau, dara zana cand juca, parea ca n-atinge pamantul. Lumea privea si i se umplea inima de mandrie, caci fiul eel mic al imparatului lor adusese 0 asa zana sa 0 domneasca. Oamenii se luau la prinsoare ca nici In cer nu se gasea 0 mai mare frumusete ca ceea ce aveau ei dinaintea ochilor lor. Intre acestea veni seara, si se puse 0 masa d-alea imparatestile. Imprejurul mesei imparatesti, 0 multime de alte mese erau puse pentru boierime, pentru negustorime si pentru prostime. Se pusera la masa. Nurorile cele mari ale imparatului tineau ochii tinta la zana sa vaza ce face ea ca sa faca si ele, dupa povata sotilor lor. Zana, din fiecare fel de bucate ce se aducea la masa, lua cate nitele si baga In san. Asemenea facura si cumnatele ei. Mancara si se veselira cat Ie ceru inima. Cand se sculara de la masa, zana se duse la imparatul socru, Ii saruta mana, Ii multumi, si, scotand din san, de unde bagase bucatele, un man un chi de flori bine-mirositoare, i-I dete ca semn de iubire fiasca. Odata se umplu locul de un miros asa de frumos si strein, cum nu mai mirosise oamenii locului aceluia. Atunci toti intr-o glasuire strigara: "Sa ne traiasca doamna si imparateasa noastra", iara ea, rara a se mandri, se trase din naintea imparatului cu totul smerita si se aseza langa sotiorul ei. In calea ei, incepu a curge de printre incretiturile hainei sale margaritare, de umplu locul; iara mesenii, cu buni, cu prosti, se plecara si Ie adunara. Ducandu-se si nurorile cele mai mari ale imparatului sa-

i multumeasca, Ii sarutara si ele mana. Cand voira Insa a scoate si ele din san ce pusesera In timpul mesei, bagara de seama ca hainele lor sunt murdare si terfelite de bucate, incat nu mai sernana a haine puse pe om, ci a alte dihanii, si se facu un ras de mila lor In toata nunta, incat plecara umilite In camarile lor ca sa se schimbe, fiindca nu mai era chip a mai sta asa ingalate la nunta. Atunci multimea, cu mic, cu mare, si imparatul impreuna cu dansa, strigara intr-un grai, ca acesti soti sa-i domneasca de aci inainte. Imparatul se cobori din scaun, si se urea fiul eel mic cu sotia sa. Aceasta imparateasa cu rostul ei eel blajin, cu purtarea cea cumpatata, se facu de 0 iubira pana si cumnatele ei. lara fiul imparatului, cu agerimea mintii lui, cu intelepciunea cea fireasca si cu povetele imparatesei, sotia lui, domni In pace, In liniste si In veselie toata viata lui. Eram si eu p-acolo. Si fiindca am dobandit si eu un os de ros, mi-am pus In gand sa va povestesc, boieri d-voastra, lucruri care, de s-ar crede, m-ar da de minciuna; si incalecai p-o sea etc.

5. Cei trei frati imparati
A fost odata ca niciodata etc. A fost odata un biet om sarac. EI avea femeie si trei copilasi. Luera bietul om de da pe branci, zi si noapte, orice si pe unde gasea, si doua In tei nu putea lega si el. Bietii copilasi erau mai mult flamanzi decat satui. Intr-o dimineata, plecand la padure ca sa aduca ceva uscaturele pentru casa, vazu intr-un copaci un cuib de pasare, cum nu mai vazuse el pana atunci. Se mira nitel,

apoi parca-i da cineva ghes, vru sa stie ca ce fel de pasare sa fie aceea ce se adapostea In astfel de cuib. I§i lepada calevrii, I§i scuipa In palme si se agata de copaci ca sa se urce In el. Incet, incet, el se sui pana la cuib, se uita intrinsul; pasarea nu era; cand, ce sa vaz? un ou ca de gaina. Asa de frumos era oul si lucios, lucios, incat parca-i era mila sa puie mana pe dansul. In cele din urma, il Iua §i-l baga In san. Dupa ce se dete jos, culese cateva uscaturi, facu 0 sarcina mica, lua la spinare si pleca cu dansa acasa. Copiii, cand vazura oul, sareau de bucurie. Se mira si femeia lui, caci nici ea nu mai vazuse un astfel de ou. Nu stiau cum sa umble mai binisor cu dansul, ca sa nu-l scape jos sa se sparga. Unul zicea ca sa-l coaca In spuza si sa manance toti dintr-insul; altul zicea ca sa-l fiarba; altul zicea ca sa-l pastreze. Muncitorul insa zise ca mai bine ar fi sa se duca cu el in targ sa-l dea pe bani, ca tot §i-a pierdut el ziua de munca, si cu ce va prinde pe dansul sa ia nitel malai. Toti gasira cu cale ca asa este mai bine sa faca. Se duse deci cu oul in targ. Se aseza si bietul muncitor In rand cu femeile ce vindeau oua. Umblau oamenii de colo pana colo si cumparau mereu la oua; dara la el nici unul nu venea. Se mira cum de nu-l intreaba si pe dansul nimenea de oullui. In cele mai de pe urma, iaca un negutator chiabur ca vine si la dansul. - De vanzare ai oul asta, prietene? Ii zise. - De vanzare, jupane. - Ce cei pe dan suI? - Pai, ce-i vrea sa-mi dai, jupane. - Sa-ti dau 0 punga de bani. - Ia lasa, jupane, nu-ti mai bate joe de mine, zise el si se

uita In alta parte, crezand ca rade de el pentru ca venise la targ numai cu un ou. - Ba nici ras, nici nimic, incepu a zice negutatorul eel chiabur. lata doua pungi: nu crez sa-ti dea altul mai multo Si scoase pungile cu bani, i Ie puse In mana, lua oul si pleca. Bietul om ramase inlemnit In loc, uitandu-se dupa negutator cum se ducea. Nici ca-i venea macar sa creaza ochilor. Si apoi unde se mai auzise ca un ou sa se vanza cu doua pungi de bani. Cand se destepta din zapaceala lui, pipai pungile sa vaza nu e vrun vis; apoi vru sa alerge dupa negutator sa-l intrebe de n-a facut vro greseala. Dara ia pe negutator de unde nu e. EI I§i cautase de drum vesel ca cumparase asa ou. Daca vazu si vazu, deschise si el pungile, se uita In ele, dara odata 11 luara de ochi banii ce era acolo. Apoi Ie stranse la loc, Ie baga In san si pleca sa-si cumpere merinde. Umplu un sac cu de cele de trebuinte si 0 lua catre casa. Se tot temea si se tot uita In toate partile sa nu care cumva sa vie cineva sa-i ia pungile. Cand ajunse acasa, tranti sacul jos si zise: - lata nevasta, ce minune facui eu cu oul ala poznas; vezi tu? - Vaz. Dar ce e In sacul ala marele? - Ei! dara ce nu e, aia intreaba-ma; malai, fasole, pastrarna, peste sarat, ceapa, ardei, usturoi. - Si unde Ie duci? - la auzi: unde Ie duc! acasa, fa, tie si copiilor, unde sa Ie duc? - Ce vorbesti, barbate, ori ai capiat astazi? Vezi, rna, ca ti

le-o fi dat cineva sa Ie duci aiurea si tu, stiind lips a de acasa, t -ei fi ratacit cu ele incoace. Cand ai mai facut tu asta comedie sa vii acasa cu merinde cat munca ta pe zece zile? - Pai bine, fa, nevasta, nu-ti spusei ca comedia asta 0 IaCU oul ala poznas, de-l gasii eu azi In padure? - Ce spui, barbate? atat a facut oul ala, cat ai dat tu pe toate astea? - Hei! dara cand ai mai vedea si p-astea, sa vedem ce 0 sa mai zici! Atunci scoase pungile si rasturna banii In pat. Femeia ramase inmarmurita cu ochii tinta la bani. Copiii carii pana atunci rascolea prin sac si inhata cu dintii cand din una, cand din alta, cum auzira zornaitul banilor, alergau de la sac la bani si de la bani la sac. Ei nu se puteau satura vazand atata belsug In casa lor. - Barbate, mai zise femeia, dara asta nu e lucru curat. Atatia bani pentru un ou de gaina! Si pipaia banii sa vaza, nu care cumva sunt niscai fermece, ori altceva? - De gaina, de negaina, uite, I-am vazut cu doua pungi de bani, cum Ii vezi cu ochii verzi. Apoi ori ca el a facut atata, ori ca negustorulla care I-am vandut n-a fost om curat, eu nu stiu. Atata stiu numai ca trebuie sa multumim lui Dumnezeu ca ne-a invrednicit sa vedem si noi 0 data cu ochii ce este belsug In casa noastra. Acum vezi de rosteste de masa, sa mancam si sa ne veselim. Asa si facura. Toata ziua intr-o veselie 0 dusera. A doua zi, se scula de dimineata, se gati si pleca la munca. Nu stiu Ins a cum IaCU el, nu stiu cum drese, ca se pomeni iarasi In padure, Nici el nu stia cum venise acolo;

Cateva zile d-a randul se mai duse el In padure si tot gasea cate un ou. ducandu-se In targ. se sui In el si mai gasi un ou. Cum para de asta data haine pentru copii. Indata Ii trasni prin cap ca ar fi bine sa 0 duca acasa la dansul. Asa frumusete de pasare nu mai vazuse. I§i mai indulci si el traiul si-si dete copiii la dascal ca sa invete carte. care faceau de zece ori atat cat Ii da lui pe ele negustorul. Cu chipul acesta scapa si de drumul de toate zilele prin padure si de suitul in copaci. caci scapa de saracie el si cu toti ai lui. 0 si lua binisor si cu mare bucurie aduse la bordeiullui pe stapana oualor. Pasamite oule astea erau de diamant. Se facu Ins a mai nazuros In targ. porunci 0 colivie foarte frumoasa si foarte mare. Apoi daca vazu ca asa merge treaba. tinu mai la pret si cu mirare vazu ca scoate cate patru pungi de bani In loc de doua. cata copaciul. Intr-una din zile. caci nu credea ca 0 sa fie In toate zilele Paste. Daca vazu asa. Sta pe cuib. In care colivie I§i aseza gaina si 0 ingrijea ca pe copiii lui.stia numai ca ella munca plecase. . dete peste pasarea ale cui oua Ie lua el. Mai lua niste unelte si dichisuri de ale lui pentru munca si pentru casa. sa tot gaseasca la oua d-astea scumpele. Apoi. EI Ins a era bun bucuros ca lua si atat. Se duse cu el In targ si mai lua Inca doua pungi cu bani tot de la acel negustor. nici mai auzise. caci erau goi. ducandu-se mai de dimineata sa-si ia merticul. I§i facu 0 cascioara.

dascalul ramase inmarrnurit si. . dupa ce vazu ca are destul.Sa te vaz. dara dupa ce-l incredintara. se hotari sa vie intr-o doara.Bine zici tu.Gaina Ii oua In toate zilele cate un ou. poti tu sa citesti ce zice aici? . In coIivie. de firea lui este sa se intinza ca pecingenea. tot ar vrea sa mai aiba. sa ne spuie el ce zice acele slove. Cand vazu acele slove si Ie citi. cand Iipsea si nevasta lui d-acasa. cand merge bine. copiii intrara In coIivie ca sa se joace cu gaina. Dascalul deocamdata nu voi sa creaza ceea ce-i spuneau copiii. decat pentru vro isprava. Imbogatindu-se el. goni saracia din satullui. ocrotea pe toti copiii sarmani. Copiilor Ins a Ie zise ca acelea ce Ii se pareau a fi slove era . Astea parca nu sunt slove de care ne arata dascalul. ca sa stie si ei ce zice acele slove de sub aripa gainei. nene. Porni dara intr-o calatorie departata peste mari si tari. Muncitorul. Ci cat are. Jucandu-se ei acolo. intrandu-i gargaunii In cap.Ba nici boaba. . sa mergem. Omul era nesatios. Facea bine la tot satul. pe care 0 pastreaza In coIivie tat-allor. raspunse el. raspunsera amandoi. Si fiindca negotul.Sa mergem sa chemam pe dascal. sa mergem. mai mult de hatarul lor. incepu a face negot. Intr-o zi. dete ghies muncitorului sa calatoreasca prin tari straine dupa negot. zise eel mai mic din Irati. cumpara vaci la toate vaduvele. Si intr-un suflet ajunsera la dascal. zise eel mijlociu catre eel mai mare din Irati. unul din ei ridica aripa gainei si vede ca este ceva scris acolo: . Ii si puse gand rau gainei. Ajuta pe orice nevoias. Ii spusera §i-l rugara sa vie sa citeasca. fratii mai mari.

Imi pare ran . voi trimite sa cumpere 0 pasare buna si grasa si 0 voi gati dupa pofta inimioarei dumitale. . Ii intra pe sub piele si se inadi cu dansa. raspunse dascalul.Ce mult as pofti sa mananc 0 pasare cu tine la masa. se planisi dascalului. dascale. Ce facu dascalul. Si ca sa nu mai ocolim. Intr-una din zile. . slaba ca toate femeile. deosebit. tot nu-mi vine sa fac una ca asta.Orisicum. caci am si eu destule In curte. iaca. cu sosele. pe sleau: am pofta sa-ti mananc fripta gaina aia a ta din colivie. cu momele.Daca ar fi yorba despre pasari de care se gaseste la toata lumea. care si asa e destul de batrana si care peste curand negresit ca tot are sa moara. . nu ti-as fi mai spus dumitale. slava Domnului! Dascalul batea seaua sa priceapa iapa. se dete pe Hinga mum a copiilor si. apoi ce fel de pasare ai voi dumneata? 11intreba femeia. dupa ce I§i scoasera ochii. Femeii Ii dete un fier ars prin inima. . dara cum as face eu una ca asta? Ce va zice barbatu-meu cand s-o intoarce? . Ii zise: .Orice va zice. ce drese. dascale. . raspunse femeia. . Biata femeie.Maine e sarbatoare. Si apoi nu pricep la ce sa mai tineti 0 gaina.Ceva asa. dascalul uitandu-se la ea cu ochi galesi si cu giugiuleli.Arata trecere n-am si eu la dumneata? mai zise dascalul. . ca sa nu se amarasca barbatu-meu.Vai de mine. tu sa-i spui ca a murit.E. ti-oi spune romaneste. Asta imi dovedeste ca nu rna iubesti.un fleac si ca nu insemna nimic.

ca sa-ti fac voile. pe langa aceasta. .. de frica ca sa nu-si faca seama singur pentru dragostea ei. meta cu copm. Cum auzi dascalul de una ca aceasta. veni numaidecat sa se puie la masa. copiii se intoarsera de la biserica. si tu pentru mine atftta lucru sa nu facio Sa stii dara ca de azi incolo n-ai sa rna mai vezi. cum iesi. Ii zise ca acum s-a incredintat ca si ea 11iubeste. Biata muiere incepuse a sirnti si ea de dansul. Apoi puse la cale ca gaina s-o gateasca bucatareasa lui. singur. dupa cum dorea. celui mare Ii dete capul gainei. care statuse ca pe ghimpi la biserica. Ie dete cate un codru de paine si. dupa ce porunci bucataresei sa nu lepede nimic din ale gainei.ca am indragit cu atftta foe pe 0 nesimtitoare. Cu atata gingasie se rugara copiii. celui mijlociu pipota. ci s-o friga asa intreaga-intregulita. se duse la biserica. Copiii mancara repede si se dusera iarasi la biserica. unde veni si fe. Dara se supara cat un lucru mare cand vazu ca i se aduse gaina lara cap. incat bucataresei i se facu mila de dansii. Dascalul. . si se rugara de bucatareasa sa Ie dea ceva sa manance. se indupleca si fagadui dascalului ca-i va da gaina s-o manance fripta. Eu pentru dragostea ta as fi dat prin foe si prin apa. singurel. caci Ii se facuse foame. Bucatareasa facu intocmai precum Ii poruncise stapanusau. Ins a pe cand era aproape sa fie fripta gaina desavarsit. Se catrani de ciuda si de necaz dascalul. incat p-aci. lara pipota si lara inima. Numai gfmdindu-se la gaina. . A doua zi. desi nu se ispravise slujba. nici din maruntaie. rna due sa rna inec. apoi. si celui mai mic inima. socotind ca acestea sunt lucruri de nimic. Ii lasa gura apa.

.p-aci era sa'nebuneasca. Si iata de ce: sunt dascal de atatia mari de ani. ori sa fii cu mine. si ei. Ii zise: . Ca sa rna incredintez cu desavarsire ca rna iubesti. dara azi.Trebuie sa alegi una din doua: ori sa fii cu copiii tai. sa iasa ei din biserica. intreband-o cum a facut de i-a calcat porunca.Spune. de s-a luat lumea de ganduri cu ei. Atunci racni ca un leu la bucatareasa. sa vie sa manance si apoi sa se intoarca In biserica clefetind din . ramase uimita auzindu-l ca este atftta de mahnit. si nu mi s-a mai intamplat ca vreun scolar pana acum sa-mi fi facut rusinea ce mi-a facut copiii tai. zicandu-i ca nu credea sa se faca atata tevatura pentru nimicul asta de maruntaie. eu rna silesc cu ei sa-i invat cate In luna si In soare. sufletul meu. Toata lumea stie ca pe copiii tai Ii am mai de aproape decat pe ceilalti. Ii raspunse femeia. Un lucru am sa-ti mai cer. Se duse dara pe langa dansul si cu fel de fel de vorbe dulci voi sa-l inveseleasca. de unde se astepta sa vaza pe dascal multumit pentru ca se jertfise sa-i faca placerea. gusta cate ceva din masa. fiindca am voit sa-i scot ciraci ai mei. spune mai curand. Femeia. Vazu ca nu mai are incotro si se stapani. Biata bucatareasa spuse lucrul cum se intamplase.Ai voit sa-mi dovedesti ca-ti sunt drag cand te-ai induplecat si ai dat gaina s-o taie si sa 0 frigji. numai sa se poata. ce sa vezi? Lasa ca fac miselii si umbla ca dezmeticii pe uliti. se scula foarte amarat si se hotari sa poarte sambetele copiilor. . am sa te pui Inca la 0 lncercare. Eu Ins a sunt gata si la moarte sa merg pentru d-ta. lara el. care nu-si lua de loc gandul de la gaina.

Bine. mai bine sa mor. ori eu. . rna invoiesc. rna intelegi? sa stea cu mine aici. dara cum sa facem? intreba femeia. dara In capullui clocea alte ganduri spurcate. pipota si inima gainei si sa Ie inghita el.Ori ei. dascale. de vorbesti? Apoi la mine nu te mai gandesti? Nu e pacat de Dumnezeu sa pierdem noi niste copilasi asa de dragalasi si curati ca margaritarul? Cum se poate una ca asta. raspunse dascalul: la noapte sa-i inchidem intr-o magazie si maine. Gandul dascalului era sa ia pe copii. In faptul zilei. berchea. ca eu sa-mi pierz copilasii? Gandeste-te. si sa Ie scoata dintr-insii capul. . . Nu mai pot.Foarte lesne. Dascalul vazu ca a cam scrantit -0 si 0 intoarse pe foaia ailalta.Ei bine.Ce stai. cand va auzi una ca asta. Dara norocul nu-i sluji nici de asta data. . sa-i duca In padure si acolo sa-i spintece pe cate unul. ci sa-i trimitem deocamdata la un alt oras.Eu nu zic sa-i omoram. . dragutul sufletului meu. daca este asa. Copiii fura coprinsi de frica cand se vazura inchisi In . ce 0 sa zica barbatul meu cand s-o intoarce? Lumea rna va omori cu pietre. raspunse el. caci ce glasuieste 0 zicatoare: dedit sa iasa omului nume rau.gura! Cu ce obraz sa mai ies eu In lume? Cine 0 sa-si mai dea copiii la scoala mea? Si dedit sa-mi iasa nume rau. ca sunt copiii mei. unul. caci nu voi sa-mi zica lumea ca sunt dascal d-aia. terchea. mai bine ochii din cap. Cu gura zicea el unele ca acestea. . trei lei perechea. Ii iau eu intr-o caruta si i-oi duce sa-i asez la un prieten al meu. sa zici ca i-ai trimis pentru invatatura.

ca insemna ceva acele slove? . sa ne duca in padure si sa ne omoare. . unde 0 va gasi cand se va scula. Slovele acelea ziceau ca: cine va manca capul gainei. ii raspunse fratele eel mijlociu. .D-aia stii tu nazdravaniile astea. Se pusera cu totii. care mancase inima. ca va fi bine de noi toti. raspunse fratele eel mijlociu. va ajunge imparat.Asa. . Dara n-a vrut Dumnezeu cu dansul. toata noaptea. ascultati-ma pe mine. fratilor. strigara fratii eel mare si eel mic deodata.magazie. ca sa se implineasca la dansul prorocia din acele slove. . . .D-aia. sfaramara fereastra si fugira.De ce intrebara ceilalti.Dascalul a spus minciuni ca nu insemna nimic slovele de subt aripa gainei. Iaca sa v-a spui eu acum. lara eel ce va manca pipota gainei se va face nazdravan.Mie sa mi se intample asta? intreba eel mic. Cel mijlociu ins a zise: . ca sa scapam de aici. Incepura sa planga. .Eu imparatr! zise eel mare. se va pune la capullui 0 punga cu banet. care mancase capul. Cel ce va manca inima gainei. Acum. Si d-aia a staruit el pe Hinga mama de a taiat gaina si s-o manance el. mersera. . trebuie sa ne punem toate puterile sa stricam fereastra magaziei astia si sa fugim.Adevarat sa fie. caci dimonul de dascal are de gand sa ne ia in revarsatul ziorilor.Fratilor. ajunsera . mai intrebara fratii.Mai e verbal raspunse el. Cand se lumina de ziua. de cate ori se va culca.Tie. Stiti de ce ne-a inchis dascalul aici cu voia mamei? . Ie raspunse mijlociul. Mersera.

si pe cine s-o lasa porumbelul. A doua zi de dimineata se scoala cu totii. Atunci nazdravanul zise: .la un loc unde se deschidea trei drum uri. ca nu va gasi nici un loc de mas si Ii lua la dansul acasa. auzi. sarmana. Asadara sa nu ne despartim In toata viata noastra. . Mai bine zi: ai sa mergem sa cautam ceva de lucru. Aci intalnira un batran pe care 11rugara sa-i indrepteze la vrun han.Ia lasa yorba aia incolo. Acolo a murit imparatul si maine se alege altul: eel ales ai sa fii tu.Pesemne ca Dumnezeu vrea sa fim tot impreuna. se scutura si pleaca cu batranul afara din oras pe 0 campie intinsa. cica n-am mancat de ieri si cere. Se hotarara sa apuce fiecare pe cate un drum si sa se duca unde i-a lumina Dumnezeu. p-acela 11face imparatul lor. mai frate. se sarutara. cand inde seara fratii cei mari se intalnira iara. si nu rna mai face sami intre gargauni In cap. Batranul Ie spuse ca hanurile gem de lume care a venit sa fie fata la alegerea imparatului. Batranul Ie spuse ca alegerea se face asa: dregatorii cei mari ia un porumbel alb nevinovat. care se va face maine. unde sa maie noaptea. Se imbratisara. ajunsera la orasul care era inaintea lor. 11incarca cu cordele foarte frumoase cu tot felul de fete. 11arunca In sus. I§i luara ziua buna unul de la altul cu lacramile In ochi si se despartira. Mergand ei. Aci stete sa se odihneasca. ca sa vaza si ei cum se aleg imparatii la cetatea aceea. ca burta. Mersera ei toata ziua. Mai-nainte de aci este un oras mare. unde Ie dete de mancare si un pat de odihna. Pasamite drumurile pe care apucasera ei se intruneau acolo. daca el ne-a adus aci. se spala. .

nu e bun de imparat. si altele. lara pe baiat 11bagara intr-un sac §i-l dusera departe de lume. Toata lumea tinea ochii tinta in sus. Imparatul eel nou. N-apucara sa se aseze bine si auzira un sunet de bucium. cata frunza si iarba. Atunci toata lumea striga intr-o unire ca acesta este imparatul lor. II scoasera dara din sac §i-l dusera de-l asezara pe tron. Aruncadu-se porumbelul in vazduh. e greseala. atftta lume. si cerura ca sa se faca 0 a doua lncercare.Pe locul hotarat se adunase. si de asta data. dupa ce falfai putin pe dasupra locului pe unde sta baiatul mai-nainte. veni si se puse drept pe capul baiatului. al surlelor si al strigarilor de bucurie ale multimei adunate. acesta ocoIi pe dasupra lumii si veni de se puse drept pe capul baiatului celui mare. porumbelul. i§i ia zborul si se duse de se puse drept pe sac. si cerura a treia cercare. Nu trecu mult si vestea se duse in toate tinuturile si in imparatiile . Fiii de imparati si de boieri. cum se vazu intronat. cari venisera cu gand d-a fi alesi. de nu se mai putea misca. lara nici un ocol. Atunci se facu 0 tacere de se auzea musca zbarnaind. in sunetul buciumelor. incepura a striga ca nu se poate. Se inalta dara porumbelul de a doua oara. inca pana a nu se face ziua. si batranul cu copiii abia gasira si ei un coltisor la 0 parte de unde sa se poata uita si ei. La a treia inaltare. mai intai hotari ca frate-sau nazdravanul si batranul ce-i gazduise sa fie nelipsiti de langa dansul. nu se poate. Inca 0 data strigara fiii boierilor ca nu se poate. Si cu ajutorullui frate-sau incepu a carmui imparatia cu intelepciune si dreptate.

dara se stapani. Atunci el hotari sa ceara dreptate pentru necinstea ce i-a facut sotia lui si pentru raul ce i-a pricinuit procletul de dascal. Merse deci pe la toate dregatoriile si fu straganit prin judecati mai multi ani. Adusese cu dansul bogatii dupa bogatii. Negustorul se min una de atata cinste ce i se facu si nu stia ce sa mai zica. simtind ca are sa vie tata-sau la judecata. Cand afla de fuga copiilor. Mai-nainte insa de a ajunge ei acolo. Afland si despre numele eel falnic al celor doi Irati imparati. rara sa-si dobandeasca dreptatea potrivit cu marimea vinei celor vinovati. Cand venira impricinatii la infatisare. iara supusii lor incepura a-i numi: cei doi Irati imparati cu minte si drepti. iesi inainte fratele imparatului si priimi pe negustor la scara. spuse fratine-sau. fratele imparatului.vecinilor despre numele lor. dar n-avu curaj. Vru sa-si faca seama singur. imparatul. nazdravanul. si i se spuse toata istoria cum s-a intamplat. turba de manie: caci era un zacas de n-avea margini. cat p-aci era sa-i vie rau. si amandoi se chibzuira ca sa faca 0 priimire ca unui parinte bun ce Ie era. Dupa 0 buna bucata de timp iata ca soseste si tatal copiilor din calatoria cea lunga ce facuse. Cand auzi dascalul de fuga copiilor. acesta se scula de pe tron si I-a intampinat cu vorbe bune si supuse. Cerceta in dreapta si in stanga. negutatorul i§i lua femeia si pe dascal si se duse sa-i judece ei. Vazand ins a ca norocul ii sta impotriva. se uita in to ate partile si nu pricepea . se potoli oarecum si se apnea iara de dascalia lui. iara cand 11duse inaintea imparatului.

crestea inima intrinsul de bucurie ca-si gasise copiii. dupa ce se desparti de . lara negustorul ramase la curtea imparateasca. dascalul si femeia se facura stane de piatra. EI se uita la amandoi imparatii si nu mai cuteza sa zica nici bleau. Imparatul porunci sa puie asta stane de piatra de 0 parte si de alta la scara palatului. La aceste cuvinte. lara negutatorul. iara femeia indruga si ea cateva vorbe. aruncand toata vina In spinarea dascalului. i-ar cunoaste el? . EI cauta cand la imparatul. cand la fratele imparatului. . se min una In sine. Dupa ce se aseza imparatul pe tron.Noi suntem. Imparatul zise ca de cand el este imparat. asa pricina grea nu mai judecase. Hotari dara ca toti sa caza In genunchi si sa roage pe Dumnezeu sa Ie arate dreptatea lui.Mai e yorba? raspunse negutatorul. Asa si facura. femeia si dascalul 0 sfleclira de tot si tremurau ca varga. Negutatorul isi spuse pasul si zice ca I§i pune nadejdea In intelepciunea imparateasca si asteapta sa hotarasca imparatul cum 11va lumina Dumnezeu. Pe cand Inca se rugau. * In vremea aceasta. Atunci imparatul intreba pe negustor ca: daca I§i va vedea copiii. fratele eel mic. statura ca trasniti de Dumnezeu. Vezi ca se stiau vinovati de moarte. raspunse imparatul.nimic din cele ce se face au. Intrand In camara si dascalul cu femeia. dara nu cuteza sa zica nimic. judecata incepu. Dascalul 0 malcise de tot. deodata.

ca e sting ere de tine. Acolo umbla catva timp. precum vezi. de atatea ori gasea cate 0 punga cu galbeni Ia capataiul san cand se scula. calauza se feri d-a-i spune. ajunse Ia margine si acolo era un ostrov.fratii sai. ca cuvantul din poveste ce d-aci incolo se gateste. Se duse deci. se duse. Maiastra baga de seama ca el venea intr-una de cateva zile. trase Ia gazda Ia un om allui Dumnezeu. el 0 vazu si apoi se intoarse. se duse. Ii zise: . bani am destui.Asta este tot? Maine rna due sa 0 vaz. nici frica de capiare nu I-a putut opri de a merge sa vaza pe ace a maiastra. .Pentru ca acolo sade 0 maiastra si oricine merge Ia dansa se intoarce capiu. lara daca trimise de-I cherna. pana ce nu 0 da doua pungi de bani. si ajunse Ia orasul unde 11scosese drumul pe care apucase el. d-aia dorea sa 0 mai vaza. dadu doua pungi de bani si intra In ostrov. "Trebuie sa aiba multi bani". Ea iesi. De ce 0 vedea. zise eI. Si apoi nimeni nu poate sa mearga sa 0 vaza. . Dupa ce ocoIi crucis si curmezis tot orasul. Acolo daca sosi. .Sa nu care cumva sa te muste sarpele de inima sa te duci acolo. vazand tot ce era vrednic de vazut. lara daca vru a sti ce era acolo. Ceru de Ia gazda pe cineva care sa-i arate Iucrurile cele mai insemnate.Pentru ce? intreba flacaiandrul. pe dinafara. a treia zi iara si tot astfel cat eva zile d-a randul. se gandi ea. ca un haidamac. A doua zi se duse iara. De cate ori se culca. ca doar maiastra va iesi Ia fereastra palatului sa 0 vaza. Seara intreba pe gazda si aceasta Ii zise: . Nici rugaciunile gazdei.

Da.Las' pe mine. golanel si gonit.Nu ti-am spus eu. ia si tu halaul ala. ajunse la marginea unui rau. iar el dete dintr-insul afara inima gainei. si vezi d-ei putea sa prinzi vro fata de peste ca sa avem de leguma pentru azi si maine. cugeta: "Daca nu ti-oi face-o eu. . Se duse la gazda si povesti ce i se intamplase. Pana una alta. saracul de mine. . mare si nesfarsita. Ii chioraia matele de foame si fu nevoit sa se abata. raspunse flacaiandru. Pescarul pleca. Nam vazut pana acum pe nimeni care sa vie la mine In ostrov de atatea ori una dupa alta.lata eu rna due la targ cu cosul asta de peste. tinere. Ii puse gand rau. raspunse flacaiandrul cu mandrie.. batu In jos si peste sa prinza. viclenindu-l ca sa-i afle puterea. Acolo dete 0 coliba de pescar. ca si puterea cu care 0 fac. sa nu te duci acolo? Ce 0 sa te faci acum? . . de 0 risipesti asa. Pescarul priimi sa ramana la dansul sa invete pescuitul. Cand se dezmetici el si se vazu pirpiricosac. si ce va vrea Dumnezeu cu mine. Se lua deci pe langa dan suI cu soptele cu momele. Atunci ea Ii dete ceva de bau. trecand printr-o padure. apoi sa stii ca nici dracul nu ti-o mai face". Intr-una din zile. Ea 0 lua. pescarul zise flacaiandrului: . . catusi decat.Mare stare trebuie sa ai tu.Ma voi duce In lume. Batu In sus. Cum auzi maiastra aste vorbe. Flacaiandrul se pierdea de dorul ei cand 0 vazu dezmierdandu-l cu niste cuvinte mai dulci decat mierea. apoi Ii dete pe bete din ostrov. lara baiatul intra cu pIasa In garla. Se In§ela si Ii spuse. A doua zi pleca si.

Acolo. si maiastra Ii sterse si covatica. cand vazu 0 mreana. 0 spinteca. ce sa vezi? ceva ce nu semana a nimic. Cand s-o duca la gura. Vazu el ca mreana era cat sa Ie ajunga pe dona zile. porunci slugilor sale sa-l huiduiasca ca p-o gagauta si 11goni cu rusine din ostrov. Fu peste putinta. Lua el acel ceva. Se bucura In inima sa ca facuse 0 treaba cumsecade.Tocmai era sa se lase de pescuit.Acum. Se puse deci de 0 curata de solzi. Pana una alta. se facu iara bani. . Cum se facu stapana si pe acest lucru. pana Ii veni bine si. II tragea ata la rele. Si indata si lua oleaca de apa cu dansa sa bea. §i-l chema la dansa. Ii scoase maruntaiele. umplu gazdei doua tocitori cu bani. zise el. Apoi lua cu dansul covatica de piatra si doua pungi pline. zise el. si ramase un fel de covatea mititica de piatra. Cum 11vazu maiastra. Se mira de asta intamplare. Cand In loc de lapti. .Buna este si asta. Si fiindca flacaiandrul I§i pierduse capul cum ajunse langa dansa. 11cunoscu. cu marghiolii si cu viclenii 11facu de spuse cum are atata stare. Rasturna banii In poala si mai lua 0 data apa ca sa bea. 11spala. Gazda se sili In toate chipurile sa-l opreasca de la aceasta otarftre a sa. Cand sa aduca la gura. aruncand pIasa. Lasa si plasa. Ii spuse despre norocul ce dase peste el si incepu a se gati sa mearga la ostrov. Intelese ea ca trebuie sa fi dat el cu mana In foe. 0 incalci intr-insa si 0 trase la margine. sa am cu ce bea apa. Mreana fugi. . si coliba si intr-un suflet alerga la gazda lui din oras. si se duse la ostrov. ea era plina cu galbeni. se lasa sa fie maglisit. el dupa ea. cu prefacaturi. aide la zana mea maiastra. si peste.

Alta nevoie acum. sa-l puie la vro munca ce n-ar putea-o duce. vazu de ceea parte a raului niste smochini. dete peste niste roscove. trecu prin paduri. si nu se putea impaca cu gandul ca n-o sa-si mai poata vedea odorul. se pomeni deodata magar. Cum sa se intoarca In cetate? Pe langa celelalte toate. Toata ziua umbla ratacind cu inima cat un purice de frica. Unde din om ce era. . zise el. Ce sa faca? Se cain a si se vaicarea. ca sa nu-l apuce vro fiara salbateca. se temea iara sa iasa mai la lumina. Merse. dara incepu a simti ca din ce In ce se schimba. Eu nu voi. acum are sa fie si prigonit. de-i plangeai de mila. In cele din urma. Tot scaldandu-se. Stand el asa si zbatandu-se cu gandurile.Cand se vazu iarasi dat afara si infruntat. Se apuca sa manance. cazu de obida si de mahnire. Se duse sa se scalde ca sa se mai racoreasca. Gazda 11povatui sa ia pe seama lui 0 tocitoare de bani din care Ii lasase sa se apuce si el de ceva si sa nu mai umble ca un pierde-vara dupa icre verzi. I§i aduse aminte ca nu mancase de doua zile si se duse sa faca 0 gustarica cu nitele smochine. ca sa nu fie si batjocorit. Umbland In sus si In jos pe marginea padurei. baga de seama ca p-acolo paproape curgea 0 apa.Ce mi-o da Dumnezeu. cum de sa nu se tie el. Ii era frica sa intre inauntru padurei. nu se putu astampara de necaz. Pleca iara la gazda si-i spuse toata siretenia. si pleca In lume. Flamanzi iara. Cautand cate ceva de mancarc. caci era lihnit de foame. ca sa nu-l prinz a vrun om. Manca ce manca. . si cu banii luati. merse. prin campii cu inima plina de foe pentru maiastra lui.

hat In jos. si incepu a striga la smochine. ba ca 0 fi alta. Maiastra se puse la masa. Apoi facu un cosulet. Ii spuse ca acum s-a implinit. zise el gazdei. femeie fara de inima ce mi-ai fost! Se apuca si umplu sanul de roscove. Auzind Ins a de faima celor doi imparati intelepti. se schimba si se facu iara om. Ie puse cate un capastru In cap. si culese intr-insul smochine. Apoi deodata Zlce: . oare n-or fi fratii lui? Dara pana sa se porneasca catre dansii. Cum 11vazu. dupa ce lua covatica si 0 baga In san. cu cosuletul de smochine pe mana. .Cat p-aci era sa moara de bucurie cand vazu ca incet.Acum esti a mea! Stai. El lua banii si se facea a se mai plimba prin ostrov. Hat In sus. . caci inima gainei 0 mancase maiastra. porunci de-i cumpara cosul cu totul. se mai duse 0 data la ostrov. 11cunoscu.Acum sa stii ca rna due intr-ale mele. prinzandu-i. Statu In loc si se cruci si el de asta minune. nimic. se facura magari. Dupa ce se intoarse la gazda lui din cetate. ca ti-o fac eu tie pe piele. Ramasera magari ca toti magarii. Cand la sfarsitul mesei. Se duse cu cardul de magari la gazda lui. dupa ce mancara impreuna cu ai lor smochine. auzindu-l. Ii lega unul de altul si Ii duse cu dansul. trimise sa-l cherne. incet. din nuiele de richita. si-§i puse In gand a merge la dansii sa vaza. Ba ca 0 fi una. pe la poarta palatului. cum putu. Maiastra. mai tu. de care mancase si el. Atunci flacaiandrul. Ii dete un fier ars prin inima. Crezand ca si In smochinele lui este ascuns vrun farmec numai bun pentru dansa.

Dara este destul. si sa auzim de bine. Trecu ce trecu si nici pomeneala nu era ca sa faca pe magari sa se schimbe iarasi In oameni. Cand ajunse la marginea cetatii unde domnea imparatul. Asa si facu. ce ai de gand cu magarii tai.Sa ne vedem sanatosi.Ei. se cunoscura si se imbratisara. cu alaiul dupa dansul. Mai cu seama caci stiu ca se topeste inima In tine de dorul ei. Dara cu turma aia de magari ce ai sa faci? Ia-ti un argat. apoi merse de se Infati§a imparatului. Ramai sanatos. Ie dete de mancara roscove si indata se facura iara oameni. raspunse gazda. . Pe cand mergea. iarta-i. . Pentru hatarul tau fac tot. ostrovul si palaturile sunt ale tale. cand vazu ca frate-sau eel mic este cu voie buna. care sa vaza de ei. se mira ca gasi pe fratele san eel mijlociu care 11astepta. Ii raspunse fratele eel mic. Sa nu socotesti ca nu stiu tot ce ai patit. si se pregatira sa-l priimeasca cu cinste. Tocmi un argat si porni sa mearga la fratii lui.Adevar ai grait. si cum Ii pedepsise Dumnezeu. Acesta Ii povesti toata intamplarea cu mum a lor si a dascalului. Apoi ceru de la imparatul sa-i dea un grajd curat unde sa-si puie magarii. pe care singur Ii ingrijea. Trimise de aduse magarii acolo. la masa. fratele nazdravan spune imparatului toate cele intamplate fratelui lor celui mai mic. imparatul ii zise: . destul i-ai pedepsit. . Planse fratele eel mic de osanda dumnezeiasca ce cazuse peste muma lor.bani ai destui. Intr-o zi. Cum se vazura.

. Iarta-ma pentru neajunsurile ce ti-am facut. Incelecai p-o sea etc. Fie ca si eu mi-am scos din capete. Sunt gata si eu a te lua de sotie.Mai intai multumesc imparatului ca s-a induiosat de stare a cea proasta si ticaloasa In care ajunsesem si a staruit de ne-a facut oameni la loco Apoi. 6. Se pregatira si facura 0 nunta d-alea imparatestile. Locuitorii apucau si ei de la acesti trei Irati cand dreptate. A fost odata un flacaiandru sarrnan de parinti. Cele douasprezece fete de imparat ~i palatul eel fermeeat A fost odata ca niciodata etc. Ei nu se mai dusera de acolo. Ea atunci incepu a zice: . pacatele mele. sunt gata a te lua de barbat. daca voiesti. car ora Ii se zicea: La cei trei Irati imparati. ca nu mi-a mai ramas la inima nici 0 zacaseala.Toti cei de fata ramasera inmarrnuriti cand vazura asta minune. si In toata lumea se duse vestea despre ei. si nici ca se mai poate afla In toata lumea. Ii zise: . si tu ti-ai batut joe de mine. Apoi ochii tutulor se atintira la maiastra si marturisira ca asa frumusete de muiere nici c-au mai vazut. cand povete bune si cand ajutoruri de bani. uitandu-se la fratele imparatului eel mic. Ramasera catetrei fratii la un loco Trebile imparatiei mergeau gaitan. mai cu seama acum.Numai tu mi-ai venit de hac pe lumea asta.Apoi eu ce umblam. cand tot veneam pe la tine. EI argatea .

fiindca pe unde Ie ducea el pasunea era mai cu gust si mai indestulatoare. ce dregea. de parca era 0 umbra pe buza lui cea de sus. Si ce e drept ca aveau la ce se uita. Ele dadeau mai mult lapte decat cele ale altor argati. dara el nu baga pe nimeni In seama. intre ele. 11porocleau cu numele de Fat-Frumos al satului. chica lui neagra. Nu stiu ce facea el. Si fiindca avea darul de a fi curatel.pe la unii si pe la altii ca sa-si castige hrana vietii. pentru aceasta ei 11porocleau zicandu-i cascaundul satului. Stapanii unde slujea el erau foarte multumiti de dansul si se bateau care de care sa-l apuce. Cand era la adapatul vacilor. neiculita. EI era curat la fata si chipes. ca pana corbului flutura ca 0 coama pe grumajii lui albi ca zapada: mustacioara abia mijea. Pe unde calca piciorul lui se cunostea. Si de unde sa nu fie asa! EI nu se uita nici In dreapta. mergea cu vitele la pasune si treaba iesea din mana lui mai cu asupra decat din ale celorlalti argati. Ceilalti argati casunasera pe dansul §i-l tot luau peste picior. dara apoi ochii? Avea niste ochi. fetele care de care se intrecea sa-i dea pricina de yorba. Pentru aceasta ele ca sa arate ca nu Ie pasa de nebagarea lui de seama. fetele I§i dau coate si se uitau la dansul pe subt sprincene. Cand se adunau seara si barfeau verzi si uscate. Cand trecea prin sat. nici In stanga. de bagase pe toate fetele In boale. iara el nu lua aminte la flecariile lor si-si cauta de treaba lui. fiindca si ierburile se . el se facea ca nu intelege vorbele aruncate In pofida lui. ca vacile pe cari Ie pastea el erau mai frumoase decat ale celorlalti argati. se facea ca nu pricepe ce vor ele. toti flacaii din sat 11pizmuiau. se arata prostanac.

. Printre cracile lui intinse se giugiuleau pasarelele si-si faceau cuiburi: numai ascultand cineva ciripirile lor se aprindea intr-insul focul dragostei. Visase un vis foarte frumos si se desteptase. fiinda nu stia ce-i este ascuns In cursul vremilor. nu era asa cascaund flacaul acesta. rara sa se atinga cu cuvantul sau In oricareva fel. N-apucase sa doarma. a carui obarsie venea dintr-un sipot de apa ce iesea din coasta unui delulet. de altii sau de al altora. Desisul frunzelor sale facea 0 umbra. de parca ramneai la ea. Visase ca unde venise la dansul. Dara el nici habar n-avea de asta si nici gand n-avea sa se mandreasca. Copaciul subt care se adumbrise era maret si parca se lupta ca sa ajunga la nuori. ostenit fiind tot umbland dupa vaci. I§i vedea de ale sale. 0 zana mai frumoasa decat toate zanele din cer si de pre pamant. Cum puse capul jos si adormi. Ceva mai cat colo un paraias. Pasamite se nascuse In ceas bun si era ursit sa ajunga ceva. serpuia printre brusturi si alte buruieni pe unde I§i facuse loc. si susurul apei parca te indemna la somn. Ci smerit.inveseleau. Intr-o zi de primavara. se dete la umbra unui copaci mare si stufos si adormi. si 0 data sari drept In sus. si-i zisese sa se duca la curtea imparatului locului aceluia. precum 11lasase pe el Dumnezeu. ca acolo are sa se procopseasca. ca de cand incepui sa va povestesc. to ate inflorite. I§i si alesese. Si tocmai pentru aceasta flacaii si ceilalti argati 11ponosluia. de parea ca da ghes omului sa treaca printre ele. vezi. Bag seama. loc pentru asa ceva. mare. Era 0 valcea impodobita cu fel de fel de floricele. si pe nedrept Ii atarnau de coada acest ponos ceilalti argati din sat.

Ba. si iarasi visa acelasi vis. sunt multumit de d-ta. . pe mine rna bate gfmdurile sa rna due In lume sa-mi caut norocul. ba Inca de asta data zana 11 ameninta cu boala si cu toate ticalosiile omenesti. de loc ca ce sa insemneze un asemenea vis. toata ziulica 11 muncira gandurile si nu se domirea de loc. baiete. si iarasi se culca la tulpina lui. sa iesi de la mine? Au doara nu te multumesti de simbria ce-ti dau? Au man care n-ai destula? la. stapane: man care am destula. se infatise la stapanu-sau si-i zise: . I§i zise: "Ma. si iarasi toata ziulica fu dus pe ganduri.Stapane. ca ce sa fie asta?" si incepu a se pune pe ganduri. si nu voi ramanea pentru nu stiu ceo . nu pot sa manii pe Dumnezeu. asta nu e lucru curat". A doua zi. daca se scula si veni acasa cu vacile si Ie baga In cosar.Cand se destepta. sa-ti faci si tu rost aici ca toti megiasii. de multumit. . I§i zise: "Ma.Da pentru ce. ca sa nu ajungi rara nici un capatai. Atunci si el. sa te mai ajut si eu cu ce m-o lasa inima. nu mai hoinari prin a lume. si eu voi cata sa-ti dau 0 fata buna din sat. si visa acelasi vis. si pana acum nu vaz nici un semn ca sa pot si eu salta ceva. Destul am argatit. ca vai de lume. Fa bine si-mi da socoteala. mai bine sezi la mine. mergand iarasi cu vitele la pascut. abatu din drum si dete iarasi pe la copaciul cu pricina. sa rna due In lume. cu nitica zestricica. dara asa mi-a venit mie. Sculandu-sc. EI nu intelegea ca steaua sub care se nascuse venea sa-l slujeasca. daca nu s-o duce. A treia zi cu dinadinsul facu sa-i fie drumul pe la acelasi copaci sub care se culca.

Ursitele lor Ie daruise cu patima jocului. dara hainele de pe dansul erau imoase. cand 11vazu asa curatel. Gradinarul puse de-l irnbaie. Pentru aceasta el dase sfara In tara lui si In tarile streine. fete ale imparatului. Ii sedesa bine cu hainele ce imbraca. ca de macar. Si cum era de potrivit facut la boiullui. Ii dete ce bruma mai avea sa ia. Ducandu-se de la satul sau. curatel. Nimeni nu stia unde merg ele noaptea de joaca. dantuind. 11 primeni si-i dete de imbraca niste haine care sa mai semene a argat la gradina imparateasca. deh! ce sa zici. si el pleca. luandusi ziua buna de la stapan. Curatel. Pe langa celelalte trebi gradinaresti. precum ca sa se stie ca cine se va gasi sa-i spuie ce fac . Aceste domnite erau ursite sa nu se poata marita pana nu va gasi cineva care sa Ie ghiceasca legatura ursitei lor si sa faca pe vreuna din ele ca sa iubeasca pe cineva.Daca vazu stapana-sau ca este peste poate a-I face sa ramaie. flacaul ajunse drept la curtea imparateasca si se baga argat la gradina imparatului. si In fiecare dimineata sa Ie dea la cele douasprezece domnite. Erau nebune dupa joe si pe fiecare noapte rupeau cate 0 pereche de conduri de matase alba. caci dobandise pana atunci cat eva bobarnace de la fetele imparatului ca baga argati tot ce este mai uracios si mai scarbos In omenire. slujba lui de capetenie fu ca sa faca In fiecare zi cate douasprezece manunchiulete de flori. Gradinarul fu bun-bucuros sa-l priimeasca. cand vor iesi din cas a spre a se primbla prin gradina. de care nu se putea lipi nici un june din cei ce venisera In petit. Imparatul se luase de ganduri cu atftta cheltuiala pe condurii fetelor sale si pentru inima lor de gheata.

incepu a curge la petitori. caci nu puteau. Nici de urma macar nu Ii se mai dedea. Ceilalti cari mai erau. Unsprezece flacai 0 patise pana acum. Insusi imparatul fu coprins de spaima. Cum se auzi de aceasta hotarare a imparatului. caci nimeni nu Ie vazusera pana atunci iesind din casa. EI stia ca Ie tine pe toate inchise la un loc. Nu se stia ce se fac. si nu mai cuteza sa indemne pe nimeni. pana si feciori de boieri mai mici. Si care cum venea se punea de panda la usa domnitelor cate 0 noapte. Si astfel. i se spunea ca junii ce se puneau de panda seara nu se mai gasesc dimineata. si el i-a va da lui de sotie. Imparatul era nevoit sa cumpere mereu pe fiecare zi cate . cum de sa piara asa junii ce voiau sa-i pandeasca fetele. nu mai voira sa stea de panda. intr-o camara din palatul sau. lor Ie era facut ca asa sa-si petreaca vremea In toata viata lor . si-i lasara fetele In plata Domnului. se carara pe la casele lor de la curtea acestui imparat. ba feciori de domni si de imparati. Asa Ie era oranda. caci nimeni nu mai voia sa-si piarza sufletul pentru un cap de muiere. ba feciori de boieri mari. incepusera a se codi. unul cate unul.fetele lui noaptea de rup fiecare cate 0 pereche de conduri. incuiate si zavorate cu noua usi de fier si cu noua lacate mario Dara nimeni nu stia ce fac ele noaptea de Ii se rup Incaltamintele. Imparatul astepta cu mare nerabdare In fiecare dimineata ca sa-i aduca cate vreo veste buna: dara In loc de aceasta. Se Iipseau de a lua de neveste niste fete pentru care se rapune atfiti tineri. Pasamite. poate sa-si aleaga pe care Ii va place din ele.

de sta sa-i sara din piept afara. bat-o pustia! si ar fi voit sa se puie si el la panda. Azi asa. cand da florile domnitelor. si-i tacaia inima. maine asa. nici nu-si ridica ochii asupra lor. Apoi unde pui d-ta gfmdul ee-l muncea groaznic. el vedea ca nu e de nasul lui 0 asa bucatica. sa lasam ca nut uitase pateniile atator flacai ce pierisera.douasprezece perechi de conduri. ca se rosea ca un bujor. Insa crezu ca flacaul este rusinos si d-aia se face asa de rosu cand vine inaintea lor. dara cand da florile fetei celei mici. unde incepu sa 0 dojeneasca cu niste vorbe cam luatoare In ras. Argatul de la gradinarie I§i implinea slujba cum stia el in legea lui. n-are sa mai vaza pe fetele imparatului. Fata baga de seama aceasta. nu stiu de ce. caci asta ar semana ca inima ei este pornita a se planisi cuiva. Cum auzi fata cea mai mare astfel de cuvinte ca iese din gura surorei sale celei mai mici. Dara ce-i faci inimei? Ea Ii da branci si lui. lara sa puie pirostriile In cap. EI. lui Ii era sa nu-si piarza slujba si sa rarnaie cu buzele umflate. dara sa lasam ca-si cunostea lungul nasului. Si domnitele erau multumite de manuchele de flori ce Ii Ie da argatul. Fata cea mica se gresi intr-o zi si spuse surorilor cum argatul care Ie da flori se roseste ca 0 sfecla cand vine inaintea lor si cum este de curatel. si gradinarul de lucrullui. ca de va fi gonit de la curtea imparateasca. Baiatului Ii zicea inima sa se arate la imparatul cu cererea de a pandi si el. cum de numai sa se gandeasca ea a scoate asa vorbe blande pentru un argat. caci dandu-le flori In . si apoi se gandea si la pataniile celor ce pazise inaintea lui. si intrase la grije ca 0 sai imbatraneasca fetele In vatra si 0 sa impleteasca cosita alba.

ca daca nu va mai atinge In fiecare dimineata cu degetele sale mainile cele albe ca 0 coala de hartie. vazu In vis iara pe zana din valceaua cea cu flori unde i se aratase odinioara. si mai cu seama cautatura cea blajina a fetei celei mici. nici nu se sterse la ochi macar. Ziua. Nici nu se dezmeticise bine din uluiala somnului. nu va mai putea trai. lara de care. cand vazu In fiinta toate cele ce Ii spusese zana In somn. orice vei cere de la dansii ti se va izbandi tocmai pe tocmai. adormind el cu gandul tinta la dorinta ee-l chinuia de-i rodea baierile inimei. acolo vei gasi doi pui de dafin. simtea el.Sa te duci In unghiul gradinei eel des pre rasarit. Acum se sterse . Sa iei acesti pui de dafin. noaptea. cu pielea moale ca puful. sa-i sapi cu sapaliga cea de aur. si dete fuga In unghiul gradinei eel despre rasarit si ramase nauc de bucurie. Ea Ii zise: . 0 nastrapa tot de aur si un stergar de matase. se socotea el. 11munceau aceste ganduri si nu stia cum sa faca sa-si implineasca pofta inimei. Cand vor creste si se vor face ca de un stat de om. sa-i uzi cu nastrapa cea de aur. totusi gigasiile si frumusetile fetelor de imparat. sa-i stergi binisor cu stergarul eel de matase si sa-i ingrijesti ca pe lumina ochilor tai. sa-i pui In doua ghivece frumoase. Intr-una din nopti. ca nu va putea sa mai traiasca. unul ciresiu si altul trandafiriu. ale fetelor de imparat. oricat se feri de vreo patima. lara sa apuce argatul gradinarului sa-i multumeasca barim. incat. alaturi de dansii vei vedea 0 sapaliga de aur.fiecare dimineata. 11ademenise pana intr-atat. Zise si pieri ca 0 naluca.

Ii ingriji cum stiu el mai bine. 0 lua si 0 baga In san. ce sa mai lungim yorba? Ii ingriji ca pe lumina ochilor lui. EI ramase buimacit de mirare. Cu nastrapa de aur udatu-te-am. cum creste de se mareste si cum se deschide 0 floare asa de frumoasa. vezi ca asa 11 invatase zana. tocmai precum Ii poruncise zana. de nu puteai sa te opresti ca sa nu 0 mirosi. Sa nu fiu vazut de nimeni. Ii sapa adesea cu sapaliga ce gasise el acolo. ele incepura a se pieptana.Dafine. cand In clipa aceeasi chiar vazu cum se infiinteaza un boboc de floare. el se furise binisor pe langa ele si intrara impreuna. Da-mi darul d-a rna face. Cand ajunsera ca d-un stat de om. oricand voi voi eu. puse mana si lua dafinii. Ii sterse cu stergarul si.si ella ochi. Nu trecu mult si se facura mario Frumusete ca la acesti dafini nici ca s-a mai vazut. el veni la dansii intruna din zile si zise unuia precum 11 invatase zana: . Cu sapaluga de aur sapatu-te-am. Elle vazu ca In loc sa se dezbrace spre a merge la cuIcare. Dafinii cresteau si se imputerniceau ca prin minune. dara ele nu-l vedeau pe dansul. Dafine. EI puse mana de 0 rupse. Cu stergar de matase stersu-te-am. Elle vedea pe ele ce fac. a se imbraca cu haine scumpe si a se gati de duca. Ii uda cu nastrapa. Seara cand domnitele intrara In camara lor cea incuiata si zavorata cu nona lacate mari. ca sa se cuIce. de noapte. . se pipai sa vaza nu care cumva doarme Inca si aievea sa fie oare ceea ce vedea? Dupa ce se incredinta ca nu este naluca.

EI se mira de eele ee vedea si hotari ea sa se tie dupa dansele eu dinadinsul sa vaza pe unde au sa iasa ele, unde au sa se duca si ee au sa faca. Cand deodata, fata eea mai mare zise surorilor sale: - Gata sunteti, fetelor? - Gata suntem, raspunsera ele. Atunei eea mare din surori batu eu piciorul in pamant, si deodata se desehise In doua dusumeaua easei. Ele se coborara prin aeea deschizatura si mersera, pana se ajunsera la 0 gradina garduita eu zid de arama. Cand fura sa intre, fata eea mare batu din pieior iarasi si portile eele de otel ale gradinei se deschisera. Intrand, baiatul ealca pe roehia fetei eelei mici. Aeeasta, intorcandu-se repede, nu vazu pe nimeni; si, chemandu-si surorile, Ie zise: - Surorilor, banuiesc ea s-a luat eineva dupa mine, ca uite, sirntii ca m-a calcat oarecine pe roehie. Surorile se uitara In toate partile si nevazand nici ele pe nimeni, Ii raspunse: - Nu fii asa banuitoare, soro; cine sa fie aci, ori sa se ia dupa noi. Niei pasare maiastra nu poate razbi pana unde suntem noi aeum. Ia vezi mai bine, sa nu se fi apueat roehia ta de vreun maracine si, cum esti tu fricoasa, ti s-o fi parut ca te-a calcat nestine pe roehie. Nu fi asa de usurica! Ea tacu. Baiatul se tinea dupa dansele. Trecura printr-o padure eu frunzele de argint, trecura prin alta eu foile de aur, trecura prin alta padure eu frunzele numai diamanturi si pietre nestimate, eari sclipeau de-ti luau oehii, si ajunsera la un elesteu mare. In mijloeul aeelui elesteu se ridiea un dambulet si pe dansul niste palaturi cum nu mai vazuse el pana atunei.

Palaturile imparatului ramasesera JOS de tot pe Hinga acestea, care straluceau de la soare te puteai uita, dara la dansele ba. Si asa de cu mestesug erau facute, incat cand te urcai In ele ti se parea ca te cobori, si cand te dedeai jos din ele ti se parea ca te urci. Douasprezece luntrisoare cu vaslasi muiati numai In fir de eel bun Ie asteptau la margine. Cum ajunsera, se pusera fiecare In cate una si plecara. Argatul se puse In luntrea fetei celei mici. Luntrile pornira si mergeau In rand ca cocorii. Numai luntrea fetei celei mai mici ramanea mai In urma. Vaslasul se mira cum de este mai grea decat alta data si tragea din rasputeri la vasle ca sa ajunga pe celelalte. Cum iesira la celalalt mal al elesteului, se auzi 0 muzica, care, vrand, nevrand, te facea sa dantuiesti. Fetele se repezira ca fulgerul, intra In palat si se pusera pe joe cu flacaii cari Ie pandisera, si jucara si jucara pana ce Ii se sparsera condurii. Baiatul se tinu mereu dupa ele. Intrand si el in palat, ce-i vazura ochii? Camara de joe mare si larga de abia puteai sa-i zaresti capataiul. Ea era impodobita numai cu aur, cu pietre nestemate si cu radii de jur imprejur ce ardeau In niste sfesnice de aur curat, mai mari decat omuI. Paretii albi ca laptele straluceau de-ti luau ochii, si cu dungi de aur, impodobite cu zamfiruri si rubinuri de licareau ca focuI. Argatul se puse intr-un colt si privea la toate minunile astea. Si avea si la ce privi, caci vedea acolo lucruri de cari nu-i mai vazusera ochii. Dar unde fu pomana aia ca sa stea la un loc? Sarea si el tontoroiul de colo pana colo, rara sa vrea; caci nu era chip sa stea la un loc rara a salta, cand canta muzica aia. Pana si sfesnicele si mesele si lavitele din

cas a saltau. Si nici pomeneala macar nu este ca sa-si inchipuiasca cineva frumusetea cantarilor si a muzicii aceleia; organe, fluiere, chitari, alaute, buciume, cimpoaie si alte multe daIde astea cantau intr-o unire de ramaneau mart cei mai buni muzicanti din lume. D-apoi feteler? Trageau cu foe la niste hori, batuta, braul, ca la usa cortului, de unul singur, piparus si cate joeuri toate, de puteai sa-ti rupi bojocii jucand. Si jucara si jucara, pana despre ziua. Cand, deodata, incetand muzica de a mai canta, iesi ca din pamant 0 masa incarcata cu de toate bunatatile, si ce este pe lume, si ce nu este. Se pusera cu totii la masa si mancara si se chefuira cat Ie poftira inima. Argatul de la gradinarie sedea in coltul lui unde se asezase si privea, lasandu-i gura apa. La masa Ie slujea niste arapi, imbracati in niste haine foarte scump impodobite. Dupa ce se sculara de la masa, prinsera a se intoarce acasa. Se intoarsera iarasi pe unde au fost venit. Baiatul se tinea dupa dansele, ca dracul dupa calugar. Cand fura a trece prin gradina cu frunzele de argint, ce-i dete argatului prin gand, ca numai rupse 0 ramurica dintrun copaci. Un freamat puternic se facu atunci in toata padurea, ca de 0 furtuna ce vine intaratata asupra copacilor; si totusi nici 0 frunza macar nu se misca din loc, ba nici macar nu se clatina ca de 0 adiere de vant barim. Fetele rasarira. - Ce sa fie asta, leiculita? zisera.

- Ce sa fie? raspunse cea mai mare din surori. Iaca, pasarica ce-§i are cuibul In turnul bisericii din palaturile tatalui nostru trebuie sa fi trecut prin frunze; caci numai ea poate sa razbata pe aici. Fetele trecura si ajunsera In palatul unde erau incuiate, tot pe unde iesisera. A doua zi, argatul de la gradinarie, cand dete manunchiurile de flori fetelor imparatului, ascunse cu mestesug ramurica rupta In manunchiul fetei celei mici. Domnita se mira cand I§i priimi manunchiul de flori, se uita cam cu mila la argat si nu-si putea da seama cum de sa ajunga acea ramurica intre florile ce priimise. A doua seara, iarasi asa 0 petrecura. Baiatul, iarasi pe furis, se tin use dupa dansclc, cu deosebire numai ca rupse o ramurica din copacii cei cu frunzele de aur, pe care 0 puse iarasi intre florile ce dete a doua zi domnitei celei rmci. Fata cea mai mare, iarasi cu cuvinte linistitoare, alina frica surorilor ei cand se auzi freamatul ce se facu In padurea de unde argatul rupse rarnurica. Cand a doua zi domnita cea mica priimi florile cu ramurica ascunsa intre ele, Ii dete un fier ars prin inima. Ea cauta vreme cu prilej si, prefacandu-se ca vrea sa se primble, iesi preste zi prin gradina si, intalnind pe argat la o cotitura a gradinei, 11opri si-i zise: - De unde ai avut tu ramurica ce mi-ai pus-o In manunchiul de flori? - De unde 0 stie prea bine maria-tao - Care va sa zica, tu te-ai tinut dupa noi, si stii unde mergem noi noaptea. - Cam a§a maria-tao

- Cum ai facut de a venit dupa noi de nici una dintre surori nu te-a vazut? - Pe furis. - Na 0 punga de bani, si sa nu scoti nici 0 yorba des pre primblarea noastra de noaptea. - Eu nu-mi vanz tacerea, maria-tao - Daca voi auzi Insa ca ai cracnit ceva, voi pune sa-ti taie capul. Zise ea vorbele astea aspre din gura, dara din inima altceva cugeta. E i se parea ca acest argat din ce In ce se face mai curatel. A treia noapte cand se duse dupa danselc, tot pe furis, rupse 0 ramura din padurea cu copacii cei care aveau foile de diamant, si iarasi se IaCU freamat printre frunze, si iarasi surora cea mai mare alina frica surorilor celor mici cu cuvinte linistitoare. Domnita Insa cea mica, nu stiu de ce, dara In inima ei se strecura 0 bucurie ascunsa. In ziua urmatoare, cand gasi ramurica de diamant In manunchiul de flori, cata cam pe subt ascuns la argat §i-l gasi ca nu se prea deosebeste de fiii de domni si de imparati. Atat i se paru de dragalas. Argatul si dan suI cata asupra domnitei cu ochi galesi, dara tot pe furis, si 0 vazu ca se tulburase oarecum, se IaCU Ins a ca nu pricepe nimic si-si cata de treaba. Surorile domnitei detera peste dansii vorbind si rasera de dansa si luara cu cuvintele cam peste picior. Fata cea mica tacu si inghiti rusinea. Nu se putea ea mira din destul cum a facut argatul de le-a descoperit. Ei, vezi, Ii intrase In cap ca acest flacau nu poate sa fie om prost, deoarece dovedise lucruri ce nici maiestrele nu Ie stiau. Si apoi, adevarul vorbind, boiul lui eel falnic, chipul lui

eel bine potrivit si blajin jJ arata cat de colo a nu fi de argat prost. Pe langa acestea, si infatisarea, si totul intr-insul avea pe vmo-ncoace. Dupa ce intrara In casa fetele, domnita cea mica Ie spuse ca argatul de la gradinarie stia tot ce fac ele noaptea. Atunci se adunara la sfat si planuira ca sa-l faca si pe dansul sa-si piarza inima si simtirile, cum facusera si cu ceilalti tineri. Flacaiandrul Insa se furisa si de asta data de intra In camara fetelor, ca sa asculte la sfatullor. Pare ca-i spusese ariciulla ureche ca are sa se petreaca intre ele ceva pentru dansul. Acum, dupa ce stia totul, dara totul ce trebuia sa stie, se duse la dafinii lui si zise catre eel trandafiriu: - Dafine, Dafine, Cu sapaluga de aur sapatu-te-am, Cu nastrapa de aur udatu-te-am, Cu stergar de matase stersu-te-am, Da-mi minte si procopseala de fiu de domn si imparatl Ca si de la rand, un boboc de floare incolti, crescu si se deschise 0 floare minunata. El lua floarea si 0 baga In san. Odata cazurii de pe fata lui arsaturile de soare si Ii ramase chipul curat si luminat, ca si cand atunci jJ facuse rna-sa. Simti ca In creierii lui se petrece un ce de care nu-si putea da seama. Dara vazu ca incepe a judeca altfel de cum judeca el pana acum. Pasamite se ascutise la minte. Si totdeodata se pomeni imbracat cu niste haine ca ale fiilor de imparati si de domni. Atunci se duse la imparatul si ceru si dan suI sa-i pazeasca fetele, intr-o noapte. Imparatului i se facu mila de tineretele lui §i-l sfatui sa-

si caute mai bine de treaba, dedit sa se rapuie. EI starui. Imparatul priimi. Acesta nici ca banuia macar a fi argatul de la gradinarie; asa de mult se schimbase. Cand jJ arata fetelor si Ie spuse imparatul ce voieste, nici ele, vezi, nu-l cunoscura. Numai cea mica, fiind cu cuiulla inima, jJ cunoscu si incepu a tanji de dragoste. Noaptea urmatoare, cand plecara ele lajoc, jJ luara si pe dansul. EI stia ce i se pregateste, dara se feri ca de oala malaiului sa nu dea In clapca. Ajunsera la palatul vrajit, jucara pana despre ziua, apoi se pusera la masa. I se aduse si lui bautura din care bause toti cari venisera inaintea lui, bautura care trebuia sa-l faca a-§i pierde mintile si simtirea, bautura care sa-l piarza si pe dansul ca pe ceilalti. Atunci unde I§i intoarse niste ochi lacramosi si plini de focul dragostei ee-l mistuia, si zise cu grai duios domnitei celei mici: - Vezi tu? iaca eu rna pierz pentru dragostea ta, daca ai asa inima de gheata. - Nu, n-am inima de gheata, focul dragostei tale mi-a incalzit-o, raspunse ea. Nu bea. Mai bine voi sa fiu gradinareasa cu tine, decat fata de imparat. Cum auzi asa, el arunca bautura la spate, si mai apropiindu-se de dansa, Ii mai zise: - Sa nu-ti fie teama, maria-ta, ca gradinareasa nu ai sa fii o data cu capul. Toti cei de fata auzira vorbele lor. Puterea farmecului se zdrobi si toti cu totul se pomenira In palaturile imparatului. Palatul eel fermecat pieri ca 0 naluca, ca si cum n-ar fi mai fost pe lumea asta. Cand Ii vazura imparatul, incremeni de uimire cu

amandoua mainile pe barba. Flacaul, fostul argat la gradinarie, Ii povesti toata siretenia noptilor. Imparatul dete pe fata cea mica dupa flacaiandrul eel frumos si dragastos. Apoi se Infati§ara si celelalte fete cu cate unul din fiii de imparati si de domni pe care §i-l alesese. Imparatul se indupleca si Ie dete pe fiecare la casa lor. Si se facu 0 bucurie mare In toate partile, care bucurie de ar fi 0 suta de guri, nu una ca a mea, n-ar putea-o spune. Inainte de a se cununa, fata cea mica intreba pe logodnicul ei cu ce putere facu el de Ie descoperi ascunsurile faptelor lor si legatura farmecului ce Ie tineau inlantuite. EI spuse. lara ea, ca sa nu fie barbatu-sau mai presus decat ea, ci sa fie deopotriva om ca toti oamenii, se duse de taie dafinii si-i baga In foe, Apoi se cununara si traira 0 viata fericita, cum se traieste pe lumea noastra asta baltata, pana ce se istovira toti cu totul, In adanci batranete. lar eu incalecai p-o sea etc.

7. Cele trei rodii aurite
A fost odata ca niciodata etc. A fost odata un imparat, si avea un fecior; acesta, sezand la fcreastra, vede 0 baba batrana, care venea cu tivga sa ia apa de la fantfina. Ce-i vine lui, ia 0 piatra si aruncand-o catre fantana, nemereste drept In tivga, si aceasta se sparge; baba, care simtise de unde venise piatra I§i aunca ochii la fereastra imparatului si vede pe fiul de imparat facand haz; atunci baba zise: - Pana nu vei gasi cele trei rodii aurite, sa nu te insori, dragul mamii; si se intoarse acasa trista si fara tivga si fara

0 matusa sihastra. caut cele trei rodii aurite. N-a§tepta sa-i zica de doua ori. si . si dupa ce se gandi mult timp Ia rodiile aurite. Fiul de imparat.Mama. dar incamite om cu picioare? . auzind acest blestem. Si toata silinta ce puse imparatul a opri pe fiul san de Ia aceasta. care sade putin mai departe de aici. si daca nu va putea descoperi nimic. ajunsese prin pustietati nelocuite de oameni.apa. sa se Into area.Da bine. si 0 tuli intr-acolo repede si merse. caci am sa fac 0 calatorie mare. zise fiul de imparat. dragul mamii. fiul imparatului incaleca si pleca. Nestiind ce sa faca. sa-mi faci trei randuri de haine de fier. dupa ce Ie lua. deci se duse Ia tata-sau si-i zise: .Tata. Daca vazu si vazu ca nu-I poate opri. Abia mai facu cativa pasi si iata ca zari 0 coliba. statu. de unde asemenea iesi 0 matu§a sihastra. flacaule. cale lunga neumblata. Un an de zile trecuse de cand calatorea. porunci si numaidecat i se si facu hainele. fu In zadar. Ii si zise: . dara poate soru-mea sa stie. Cand.Nu stiu. nici n-am auzit pana acum de asa minune. cum 11vazu. pana ce dete de 0 alta coliba. se aprinse dorinta In el de a Ie vedea si de a Ie avea. poti sa 0 intrebi pe dansa. si merse. hotari a mai merge catva. Se repezi intr-acolo iute ca sageata si indata si ajunse. de ai curaj sa mai mergi. cum ai ajuns p-aici pe unde nu se vede pasare cu aripioare. nu stii d-ta incotro se pot afla? . doua randuri de haine se rupsera si Ie lepadase. si tot ratacind In sus si In jos.

Buna ziua.Cum ai ajuns p-aici. daca as fi stint atunci. si care. frate. pline de praf si de paianjeni. dupa care s-a prapadit fiul sau.Noroc bun. om cu picioare. nu-mi pierdeam copilasul. incepu a se ruga sa-i spuie cum sa faca sa Ie ia. caut cele trei rodii aurite.Mama. Dupa ce i-a fagaduit ca se va intoarce. si mai scofalcita. ca sa-i arate si ei acele rodii. si trecu inainte. si dorinta de a Ie avea m-a adus p-aici. Indata ce ajunse la dansul ii zise: . apoi Ii raspunse: . frate. dragul mamii. si daca va izbuti. Ajunse apoi la 0 fantana. scutura praful. nu stii d-ta incotro se afla? La auzirea acestor vorbe. tot umbland dupa ele. iara batrftna 11povatui cum sa umble si cum sa se poarte.Am avut si eu un fecior. mucegaita si plina de namol: el se apnea indata de curati si primeni apa din fantana si-si cauta de drum pana dete de niste porti incuiate. pe unde unde nu vine nici pasari cu aripioare? . care si ea Ii zise: . cand. batrana incepu sa planga. care auzise despre acele blestemate rodii. zise fiul imparatului. I-a jurat pe tineretele lui ca sa se intoarca tot pe acolo. Cum auzi flacaul nostru. curati acei paianjeni. . i-a multumit pentru sfaturile cele bune ce a priimit de la dansa.mai batrana. cum sa Ie gaseasca cineva lara primejdie. dupa 0 calatorie Inca d-o saptamana si mai bine. vazu un balaur cu 0 buza In cer si cu alta In pamant. intr-una din zile se intoarse schiop si In cele din urma I§i rupse si capul pentru ele. si ca 0 naluca pieri dinaintea ei. Iar balaurul ii raspunse: .

I§i IaCU curaj. n-a venit nimeni sa ne mai scuture. ca de cand suntern facute. raspunsera portile. Ii zise: -Tine asta. portile. . Ii multumi. lara ea. raspunse brutareasa. ca de cand sunt urgisita a sta aci.Ba aia-i yorba. . zice fantana. fiul imparatului vazu 0 gradina ca un rai. mana de om n-a venit sa-mi curete apele.dete poarta de perete si trecu inainte.Ba sa ne iertati. care facuse intocmai cum 11invatase batrana. . In drumul san intalni 0 brutareasa care stergea un cuptor cu tatele sale. N-apuca sa faca zece pasi si toata gradina incepu sa tipe si sa cherne In ajutor pe brutareasa. raspunse si balaurul. cum 0 vazu. si 0 tuli d-a fuga inapoi. luand-o. si taindu-si 0 bucata din haina sa. In cele de pe urrna vazu cele trei rodii cum atarna de 0 craca In porn. de sterge cuptorul. incat ajunsesem a rna imputi. de intelenisem asa. La spatele cuptorului. pleca sa se intoarca la imparatia tatalui . si ne vom cauta de treaba. Ii dete buna ziua. In care se rataci catva timp.Ba ca chiar. leiculita. ca de cand sunt osandit a sta cu gura cascara si cu ochii sticliti la stele. Fiul Imp aratului . nu s-a indurat nimeni sa vie a rna scuti de arsatura de toate zilele. nimeni nu mi-a dat macar 0 buna ziua. si sa-mi zica frate.Ca alt gand n-am. Acest om ne-a scapat de urgia ce era pe noi. . fantana si pe balaur. ca de cand sunt facuta. se intoarse pe la dansa si dupa ce-i multumi si-i dete si ei cate ceva. scoase cutitasul si taie craculita de care erau atarnatc. sa ne deschiza.

Apa. ce-i veni lui. dara se tinu. Si el ii dete de ban si 0 stropi cu apa. Cand. si se uita la dansa ca la un cires copt. fiindca n-avu apa sa-i dea. si se tot minuna de . incat nemaiputandu-se tine. dara geaba. si asa scapa fata cu viata. mergea catre Imparatia tatalui san cu rodia care Ii mai ramasese. . taie si rodia care Ii mai ramasese. nu putu sa tie pana sa nu guste dintr-o rodie si scoase cutitasul de taie Inca una. deodata. la umbra unui copaci mare. si merse pana ajunse la 0 campie frumoasa pe unde incepu a cunoaste urme de oameni. dara temandu-se sa nu i se intample ca si cu celelalte. cand ce sa vezi? unde iesi 0 fata ca soarele de frumoasa. Tot mergand el. si acolo. lua apa In caciula. ca 0 zana de frumoasa. apa nu era. vazand ca nu mai poate rabda. iara fata cazu si muri. Intoarse fiul imparatului ochii In toate partile sa vaza apa. otari sa 0 taie si pe aceasta.Apa! apa! striga ea. ca mor. Mahnit de ciudata intamplare.sau. Aici Ii mai veni inima la loc. si se puse jos sa se odihneasca nitel. apa. si moare ca si cea dintai. Pe drum. scoase cutitasul si taie una din rodii. ce sa vezi? Deodata iese din rodie 0 fata. si tot gfmdindu-se se aprinse In el dorinta de a gusta din rodia pe care 0 mai avea. si Indata incepu a striga cu glas mangaios: . Gandul lui nu se lua de la rodii si de la fetele cele frumoase ce murisera. ca sa guste si sa se incredinteze de bunatatea lor. Fiul imparatului Ii da tarcoale. si cu parul de aur. p-aci era sa caza si el. cauta 0 fantana. iese si dintr-insa 0 fata ca 0 zana.

si. rupand-o d-a fuga. Apoi 0 lua de mana si Ii zise: .frumusetea si de gingasia ei. si 0 trimise iara. lara isprava si tot cu astfel de vorbe. Fiul imparatului ramase cu gura cascara uitandu-se la ea si la minunea cum de se lasase si se ridicase copaciul. dar cand vazu chipul care stralucea In apa. rogu-te. fiindca el cunoscuse locurile ca nu mai este asa departe. si el se lasa. Ii zise rna-sa. Fata cea frumoasa zise copaciului sa se lase jos. aratandu-i coceanul maturei. si asa de subtirica de parca era trasa prin inel. 0 frumusete ca a mea nu aduce apa. ca si intai. zise tiganca.Suie-ma si pe mine acolo. apoi. se intoarse fuga la muma-sa: . si 0 fata de tigan veni sa ia apa din fantana. spargand ulciorul. cum ajunse la fantana.Du-te la apa. apoi se puse In el si se ridica. Ea se duse si iara se intoarse. . cata In sus si vazu de unde venea In fantana acel chip ingeresc. parleo. zise ea. Tiganca. si Ii zise sa-l astepte acolo pana se va intoarce de la tatal sau cu cara imparatesti si cu calareti. ce tot spui astfel de fleacuri.Sotie sa-mi fii si ea priimi. fiindca 0 vedea ca era putintica la trup incat ar fi baut-o intr-un pahar de apa. ca Ii sfaraia calcaiele de iute ce se ducea. ca sa 0 ia. . EI 0 povatui sa se urce In pomul de langa fantana. EI nu voi sa 0 duca pe jos acasa la tata-sau. si 0 Invata ce sa faca cu el la intamplare de ar da peste cineva p-acolo. arapino. . sa te pazesti.Nu rna mai due la apa. Nu trecu mult de cand se duse fiul de imparat. ca sa nu osteneasca. crezu ca e al ei. Ma-sa intelese ca acolo nu e lucru curat si Ii dete un ac vrajit sa-l tie In par.

Fata se indupleca si se puse cu capulin poala tigancei. Nu trecu multe zile si iaca si fiul de imparat cu oaste si calareti si cu cara imparatesti veni ca s-o ridice. cum 0 vazu. incat soarele mi-a ars fetisoara si vantul mi-a batut perisorul. tu n-o sa-mi scapi. Ie iesi imparatul inainte. mmcium. si ramase inrnarmurit cand vazu in loc de zana frumusetelor. dupa vorbele ce-i zise. iti viu eu tie de hac. nu stiu ce fel. si. Si macar ca fiul san 11 .uitandu-se gales catre zana frumusetilor. si copaciul se ridica la loco Stand ele la yorba. lua pe tiganca ca sa-i tie de urat. eu socote am ca dormi. daca nu vazu pe altcineva. lara fata cu parul de aur zise copaciului de se lasa. Nu stiu cum. si nu stia cum sa faca sa nu creaza tata-sau ca spunsese . dara parca-i spunea inima ca n-o sa fie ea. pe 0 arapina neagra ca fundul caldarei. cand era sa 0 fure somnul. in sfarsit. iara tiganca. pleca cu ea. fie. tiganca se lingusi si ruga pe fata. Atunci tiganca zise: . pan cracile pomului. si deci se indupleca si 0 lua. cu fata ca soarele si cu parul de aur. Cand ajunse la curtea imparateasca. ii zise: ..Da bine. sa puie capulin poala ei. ramase la indoiala si nu-i venea sa creaza ca ea este zana pe care 0 lasase el acolo. Dara. pare ca ar fi crezut.. imparate m-ai lasat sa te astept atata. dara. si incepu a zbura de colo pana colo. cum mi-ai scapat. Imparatul. cum 11 vazu. si ea ii va cauta in cap.Ah! fata de lele ce mi-ai fost. ca de voieste sa doarma nitel. tiganca ii infipse acul otravit in cap. iara fata se facu 0 pasarica cu totul si cu totul de aur.

mai ramasese unul. Gradinarul spuse imparatului toata siretenia cu pasarea si cum se usuca pomii pe care se punea ea de canta. Atunci imparatul porunci sa puna pe fiecare craculita cate un lat. ramase Ins a . In revarsat de zori. In to ate diminetile. Ii raspundea gradinarul. 0 dete. Se facu bolnava.Sa doarma somn dulce si mai dulce. Mai toti pomii din gradina se uscara In cateva zile. mitui pe toti vracii cari spusera imparatului ca pana nu va taia pasarea de aur si sa dea imparatesei sa manance din ea. In gradina imparateasca. . de pe capatai sa saridice. venea 0 pasarica si canta cu dor de-ti rupea inima. Si pe care porn se punea de canta. Tiganca.Doarme. veni la imparatul cu pasarea de aur care dedese In lat. 0 tinea pe fereastra lui. de dragul ei. cum auzi de istoria cu pasarea. de acum pana-n vecie.Gradinar! Doarme imparatul? . Imparatul porunci de-i facu 0 colivie cu totul si cu totul de aur. .incredinta ca soarele Ii arsese fetisoara si vantul Ii batuse perisorul. puse pasarea In ea si. dupa rugaciunea fiului sau.Doarme. Dara cioroaica de imparateasa doarme? . Ii raspundea. imparatului tot nu-i venea sa creaza. adaoga pasarica. iara a doua zi. Ii trecu un fier ars prin inima. Plin de scarba imparatul nu se putea invoi la asta. de bine. de ran Ii puse intr-o parte a palatului si tot amana cununiile. pe loc se si usca. nu se va Insanato§i. si asa se si facu. D-a doua zi chiar.Sa doarma somnul de urgie. dara. Insa n-avu ce face. apoi striga cat Ii lua gura: . Imparatul se lua de ganduri.

nu va trece imparatesei. dara cand se intoarse acasa. fiindca de cand a venit ea. Din sangele pasarelei crescu la fereastra imparatului un brad inalt si frumos. lara tiganca. ca inca nu scapase cu totul si cu totul de primejdie. dupa ce se prefacu ca se insanatoseste. la care toata lumea se uita cu jind. n-a avut parte de nici un lucru ce i-a fost lui drag. vazand ca logodnica fiului san e piaza rea. 0 fiersera si 0 duse imparatesei. Se facu iara bolnava. si cand vru sa pIece. pasarea si 0 taiasera. si se hotari ca de aci inainte sa nu mai faca pe voia nimanui. Baga ins a de seama ca era un ac infipt in surcea. si fiindca surceaua era oarecum maricica si lata 0 facu capac la oala care 0 avea si ea dupa sufletul ei. ea 11scoase. Imparatul chema pre gradinar si-i porunci sa aiba cea mai marei ingrijire de acel porn. ramase incremenita vazand coliba maturata si deretecata de-ti era draga inima sa privesti. si era 0 minune cum de intr-o noapte crescuse asa de mare si falnic.nemangaiat si din ce in ce ura mai mult pe tiganca. Luara. 0 batrana cersetoare se opri si ea sa priveasca langa cealalta lume. daca ar mai da peste ceva care sa-i placa. cum auzi. incepu a se gati de cununie. Lasa sa taie si bradul ca sa nu mai aiba nici un cuvant a-I mai supara cineva cu ceva. iara ea. lua cu dansa 0 surcea ce cazuse de la 0 tandara a bradului si 0 duse acasa. . n-avu odihna si-i puse gand rau. cari spusera imparatului ca pana nu va taia bradul sa-l fiarba si cu apa aceea sa-i faca baie. mitui iara pe vraci. Imparatul se supara pana la suflet. Pricepuse. dracoaica. deci. Pe cand taia bradul. A doua zi pleca in prosteala ca totdauna.

si imparatul porunci sa 0 lase a intra. frumoasa si vrednica. zise ea. daca rna primesti sa sez la dta. adica cine sa fi venit sa-i faca ei astfel de bine. sangulia cusuta cu verde sa 0 puna pe genuchii imparatului. si iesi ca sa astepte sa vaza isprava. cum intra. Baba asculta si se duse. si dupa ce Ie ispravi. ba Inca baba se mandrea. Intr-o zi dupa ce pleca. uitandu-se pe furis. doara va da peste eel ce-i dereteca si-i pune toate alea la randuiala lor pan coliba si asa si facu. pe crapatura usii. cum invatase ea. facu cum Ii zisese fata. ca asa fata nici In casa imparatilor nu se gasea. vazu cum din capacul oalei sari 0 fata mai alba decat neaua si cu parul de aur. In sfarsit hotari sa pandeasca. imparatul si flu-san intelesera totul. Atunci ea facu zgomot. . si cand va fi pe tron alaturea cu fiul sau.0 fata fara triste. de imi faci astfel de bine? . Se invoira si rarnase.Nu intelegea baba ce minune sa fie asta. ea se ascunse si. dara ostasii n-o lasa sa intre. biet. dara intr-o zi Ii zise fata sa-i cumpere din targ panza si matase rosie si verde. mama. zise babei sa se duca cu dansele la imparatul. mult bine ti-oi face si eu dumitale. Fata I§i cusu toata istoria pe doua sangulii.Pentru ca 0 sa te faci imparateasa.Cine esti. din paralele ce adunase din cersit. Porunci sa cherne pe logodnica imparatului si-i zise: . baba. Cum vazura sanguliile. iara cea cusuta cu rosu pe ai fiului sau. cand judecatorii nu se domiresc la . Ii cum para. trebuie sa te deprinzi a si judeca pe femei. zise ea. Baba mergea mereu In prosteala. Ea. Cateva zile urrna tot astfel.

Dupa aceasta se dusera cu totii la casa babei.Zic. asijderea de soi. dupa care atftta a umblat fiul de imparat. . nevoie mare! . Incelecai p-o sea etc. ca vecina ei nu s-a multumit ca i-a omorat gaina.Bine ai judecat. si tu esti care l-ai furat. si toti cu totul oropsea pe tiganca cand s-a auzit istoria nelegiuirilor sale. si fiul de imparat cu tata-sau inainte ridicara pe fata cu toata cinstea. indata ii si cununara.cate un lucru. 0 dete pe mana ostasilor care fara mila ii rasplatira nelegiuirea ce facuse. Ce zici despre aceasta? . dara toate fura degeaba. avand un cocos de soi. si asa cere dreptate. si dupa ce 0 aduse la palat. si cocosul sa se intoarca stapanului impreuna cu gaina osanditei si cu ouale ce va fi facut. cu mare cheltuiala a alergat prin tari de a cumparat si 0 gaina. dupa ce se gandi putin. raspunse bahnita. Ciobanasul eel Istet sau tur'Ioaiele blendei A fost odata ca niciodata etc. ca femeia care a omorat gaina si a furat cocosul. gateste-te la osanda care tu ins uti ai gasit -0 cu cale. Astazi ni s-a ararat cu plangere 0 femeie. Ei se iubeau. Eu sunt femeia cu cocosul. raspunse imparatul. A fost odata un imparat si 0 imparateasa. cu moarte sa se omoare. si mare veselie fu in toata imparatia trei zile d-a randul. a se ruga. dara i-a furat si cocosul si I-a dat la 0 gaina d-ale ei. care zise ca. Tiganca incepu a plange. Amandoi erau oameni de treaba si frumosi. pentru ca s-a gasit vie si nevatamata fata cu parul de aur. a se jeli. 8.

Imparatul si imparateasa se pusera pe post si pe rugaciune. de parea ca erau niste covoare asternute. marite imparate.Da ce ai. frumoasa. Ma ratacisem cascand gura In toate partile. adorrnira indata. parca-i lovise cineva cu muchea In cap. ca voi sa ti-l povestesc: Se facea ca eram intr-o gradina. iaca am vazut un vis frumos si minunat. stufosi si bine potriviti de parea ca erau scrisi. rasarind din somn. intr-una din seri. Nu trecu mult si imparateasa dete un tipat. drag a mea imparateasa. Tot mergand si minunandu-ma. . uitandu-ma la poamele cu care erau incarcati pomii si ascultand la miile de pasarele ce cantau pe ramurele si lara a se sfii de mine. ce sa-ti spui? frumusetea de pe lume. Asculta. m-am pomenit catre mijlocul gradinei. frumoasa. de tipi asa de grozav? . Cum puse capul pe perina. Dupa trecere de cateva zile.Dara erau tot mahniti si amarati ca nu face au copii. cu gand ca doara Ii va asculta Dumnezeu si Ie va da si lor un copil. Flori cu fel de fel de fete si cu un miros de te imbata. se culcara si mai tarziu. Erau niste pomi inalti. unele rotunde si cu flori. cand petrecura ei 0 parte din noapte rugandu-se mai fierbinte.Ce sa am. iara altele facute ca niste ascunzatori. cum n-am mai vazut. Toate leacurile ce luase imparateasa de pe la vraci si vrajitoare nu-i folosise intru nimic. altele lunguiete si cu pomisori. Aici era. zise imparatul. acoperite cu un fel de iarba maruntica. Niste carari sucite si cotite. si asezati In tramba pe drumul pe care mergeam. Din loc In loc si mai cat colea. . se facea ca erau asezate niste stufisuri. In dreapta si In stanga era 0 padure tot cu de astfel de pomi de Iti place a sa-i privesti.

rna feream sa nu stric a frumusete de iarba si flori. caci nu mai incetau de a tot zice: "cine m-o manca. caut sa vaz de unde vine glasul. dar si tare ai tipat. Eu n-am mai putut sa rna opresc. cand sa rna intorc. Acolo. de parea ca erau prajite. pas. se culcau si se ridicau de parea ca sunt niste valuri de apa. ce sa vezi? stufuletul se facea ca era inconjurat de niste iarba verde. pare ca de dinadins era facut asa. pa§. Tot umbland incoa si incolo. Pe ramurile lui sta niste merisoare mici si p-o parte rumene. si ajung pana la stufulet. . in mijlocul unor pomisori. ramane grea!" Stau in loc. si apa curgea pe de 0 suta de parti. dara. Asa de m-a sagetat pustiul de ghimpe. Ele se facea ca mie imi vorbeau. incat m-am speriat. Eu. dau intr-un ghimpe. limpede ca vioara si rece ca gheata. astfel incat nu te indurai sa calci peste ele. mai frumosi decat ceilalti pe care ii vazusem pana aci. auz un glas ca de privighetoare care tot zicea: "cine m-o manca.Mai catre mijlocul gradinei se facea ca era 0 fantana de marrnura alba ca laptele. nesaturandu-ma de privirea florilor si de miros. incat am tipat si m-am desteptat. binisor. ca sa-l vaza oricine 0 trece. ramane grea". Si cand adia vantul. Nu trecu mult dupa asta si imparateasa sirnti ca a fost luat in pantece. nascu 0 fata ca 0 zana. Ma intinz peste ceilalti pomisori. si mi se parea ca iese din mijlocul unui stufulet de pomisori.Frumos vis ai visat. subtirica si nalta de-mi venea pana mai sus de genunchi: firicelul de iarba si floricica. Dupa nona luni. Stau si as cult. Ma iau si eu dupa glas §-o plec intr-acolo. 11 bag in gura sa-l mananc. Bu- . zise imparatul. Cand. iau un merisor d-alea. era unul ceva mai nalticel.

Ii placea sa iasa pe camp sa se joace. un tantar 11Intepa asa de tare. dara dupa asta I§i puse si el puterile si zicea din fluier niste doine de te adormea. vazando ca de ce merge se face mai frumoasa si mai cu minte. daca vazu ca nu mai vine fata pe acolo. I§i lua si ellumea In cap. cantase el nu cantase. nu zise nimanui nimic. Cand. la un oras. Ciobanasul dormea la radacina unui copaci si mielele se ratacisera pe campie. Dupa ce se duse fata imparatului cu dadaca-sa. pe langa alelalte. un flacaiandru chipes si tras ca pan inel. Pana aci. Ciobanasul. . Intr-una din zile fata imparatului merse cu dadaca-sa la camp si. Ramase uimit de ceea ce vazu. incat 11 destepta. d-aia se facea mai frumoasa. de se baga argat la vite. se dezbracara si se scaldara. iaca fata imparatului ca iesea din apa. Ii place a sa asculte si la viersul ce scotea din fluier un ciobanas care avea cateva miele si Ie pastea dincolo de pfiraias. Dadaca bagase de seama ca fetei. Vazftnd dadaca ca fetei Ii place a prea mult sa asculte la fluier.curia si veseliile tinura la curtea imparateasca mai multe zile. neauzind fluierul. se vazu ca fata este isteata si cuminte. si se duse In alta parte. Imparatul si imparateasa se uita la dansa ca la soare. Desteptandu-se el. I§i cauta si el mielele si se duse si el intr-ale sale. dara se feri de a mai veni cu fata pe acolo. Dupa ce mai crescu. Imparatul si imparateasa se topea dupa fata lor. crezu ca sunt singure. Fata de ce crestea. sa adune floricele. sa alerge dupa fluturei si sa se scalde In paraiasul ce curgea pe la spatele gradinei imparatesti si care era limpede ca lacrima.

fata noastra s-a facut mare. apoi lncaleca din nou si porni cu voie buna. Cand. Imparatul asculta de vorbele imparatesei si dete sfara In tara si pe la toate imparatiile.Maivazuse el cai buni. imparatul zise imparatesei: . altfel nu 0 marit. de . luatori In ras si infumurati. imbracati numai In fir si pe niste armasari de mancau foe. Iar daca auzi si ciobanasul.Fata noastra va lua de barbat pe acela. care Ii va ghici semnele ce are pe trup. aide. zise imparateasa. descaleca si. aceluia i-a va da de sotie. . I§i ceru simbria de la stapanu-sau. I§i cumpara un cal de atat pe cat Ii ajunsese bani si haine de primeneala. merse pana insera si se puse a se odihni. I§i mai vandu si ce bruma de toale mai avea. Se parea ca nu-i mai incape locul. Cum se vazu la camp. IaCU 0 rugaciune la Dumnezeu sa-i fie de ajutor In calatorie si sa izbandeasca. mai vazuse si fii tineri de boieri imbracati cu haine scumpe.Cand ajunse de maritat. I§i lua ceva merinde si pleca si el. se IaCU mare valva intre imparati si oamenii locului. dezmierdati. Doamne fereste. biet. precum ca sa se stie ca oricine va ghici semnele ce are fata imparatului pe trup. aide. Cand se auzi de asta hotarare imparateasca. Si asa. acum sa-i cautam un barbat dintre fiii de imparati. inselati si infranati frumos.Imparateasa mea iubita. cu ochii inmuiati In lacrami. si toti cu totul se sculara sa mearga la curtea imparateasca sa-si cerce norocul. EI. tot asa de frumos si de cu minte ca si dansa. se detemailaoparte. ce sa vezi d-ta? unde venea 0 ceata de fii de imparati si de boieri mari. auzise ca unii dintr-insii sunt limbuti.

. Pusera deci de Ie facu un foe mare de parea ca au sa friga un bou.lata. Din cand in cand greierii si prigoriile te faceau sa-ti mai aduci aminte ca traiesti pe lume. Nu Ie scapase nimic pe lume de care sa nu se alege. incepura a vorbi verzi si uscate. Se uita pe cer la drumul robilor. asculta si ella vorbele lor cele . Un vanticel adia. ba. Stau tolaniti pe niste rogojini pe dasupra car ora erau asternute niste velinte lucrate cu mestesug. incepura ei sa-i vorbeasca si sa-l cam ia peste picior. Noaptea era frumoasa. zise unul din ei. se pusera pe langa dan suI si. fata care duce apa in donite pe cobilite. Pe cand era cufundat in gandire. . II intrebara si aflara ca merge si ella cetatea imparateasca unde mergeau si ei. zise altul. Ciobanul tacea si inghitea. dupa ce cinara. vedea cum se misca carul. .nu Ie ajunge cineva cu stramurarea la nas.Asta negresit ca are sa-i ghiceasca semnele. mai multe rele decat bune. pe langa care pastea calul sau. fiii de imparati si de boieri bagara de seama ca mai era cineva. si cauta cu mare dorinta sa cunoasca care din candelele atarnate in cer ar fi aceea a fetei imparatului ca sa se inchine la ea. ba. dar ca si acestia.Da bine are sa saza fetei imparatului cu ast PatFrumos. Se mira de razele ce iesea din Iuceafar. Si fiindca vazura ca el nu Ie da pricina de yorba. grai un al treilea. ba! Trase si ei aci spre a manca peste noapte. incat de abia 11 sirnteai ca vine sa-ti mangaie obrajii. Pic de nour nu se vedea. inca un petitor pentru fata cea frumoasa a imparatului. si se pusese pe ganduri. Ciobanul se facuse mititel langa un maracine inflorit.

A doua zi ciobanasul se scula de dimineata. Asteptara pana adormi ciobanasul. Dar-ar Dumnezeu Insa sa apuce unul din dumneavoastra 0 asa bucatica buna. ostenit ca vai de el. I§i facu rugaciunea. Nu rna incumet iarasi ca 0 sa ghicesc ceva. Si de asta data se alegara de dan suI si-i catau cearta cu lumanarea. se puse si ella 0 parte. hei! ajunse si ciobanasul. EI stia ca cine tace merge In pace. se mai zbenguira si apoi plecara si ei. I§i pusera In gand sa i-a coaca si se culcara. Ii luara palaria si i-a aruncara pe foe. neastamparati cum erau. fiindca vi se cuvine. Eu nu aduc nimanui nici 0 suparare. Daca vazura si vazura ca el nu raspunde nici un cuvintel. ingriji de cal. mersera la dan suI si intre altele Ii zisera: . tocmai tarziu. de doua. mai atatara focul. Feciorii de boieri.Atati fii de domni si de imparati au fost si nimeni n-au putut ghici semnele fetei imparatului. Ciobanasul tacu din gura si I§i cauta de drum. prietene. desteptandu-l ii zise: . este un nesabuit caruia trebuie sa-i lipseasca vreo doaga. mult de trei ori. voira sa-si raza de el. Cand. Cel ce Insa umbla mereu cercand. 0 sa te gasesti mai firoscos? . zise ciobanul. Feciorii de boieri nu putura mistui vorbele ciobanasului. trei. I§i spala fata la 0 fantana. facu un focsor. Iar unul din ei. mergea singur. Feciorii de boieri si de imparati se sculara tarziu. Seara feciorii de imparati si de domni masera In marginea unei paduri. lncaleca pe martoaga lui si trei. apoi cina si se culca. 11 ajunsera de pe urrna si 11si intrecura.Omul este dator sa-si cerce norocul 0 data. si acela care face asa este om cu minte.nesarate si necumpatate. si tocmai dumneata.

apoi cina si se culca. Se dusera sa-si ia armele de unde Ie agatasera. cand erau pan dreptullui. dara ia-Ie de unde nu e. si acestea se facusera rosii. zicandu-le: . Ciobanasul era gata de plecare. arcuri. Ii scula. si-si cata de somn.Las-o sa arza. prietene. prietene. Seara iarasi tarziu sosi si ciobanasul la locul unde se asezasera ei sa conaceasca.. Vazura In cele din urma ca sunt pacaliti. de vedeti turloaiele blendei. sulite. carii dis era pana se tinura cu mainile de inima. fiindca tocmai se ingana ziua cu noaptea. sageti. nu Ie venea a crede ochilor. ca se arde. ingriji de cal. Dupa ce se culcara si boierii. Ciobanasul se scula si el. Insa inghitira galusca.Hei. scoala ca ti s-a innomolit martoaga si nu mai poate iesi. . se catranira de manie. cum vazura ca ciobanasul a adormit. pe cand el rascolea jaratecul cu 0 tandara de lemn. ti-a cazut bleanda pe foe. si Ie puse pe foc. adorrnira si ei. Locul unde masera ei noaptea aceasta era aproape de 0 lacoviste nomoloasa. boieri. batandu-si joe de dansul. Apoi desteptandu-l. Boierii. raspunse el. incaleca si 0 lua la sanatoasa: vezi ca se cam si temea sa nu pata ceva din mana boierilor. se trase la 0 parte ca si In ziua trecuta.Hei. palose. Ie ia toate armele. fiind incinse de foe. Cum ajunse. Ii luara calul si 11innomolira In Iacoviste. Ii zisera: . Dupa ce se arsera de ram asera numai fiarele. Cand se sculara boierii si vazura atatea fiare arse. scoala-te de 0 ia. Boierii iarasi 11 ajunsera de pe urrna si 11 intrecura. .Ia sculati.

sa nu-Ilase sa se sfinteasca. Imparatul daca vazu pe cioban. Dupa ce adormira. apoi se culcara.Sculati. uite. Rasera si de asta data boierii cu lacrami. Dupa ce sosi la cetatea irnparateasca. 11 ajunse. Ie jupoaie pieile picioarelor de la copite In sus si Ie leaga cu tei ceva mai sus de genuchi. pleca si Ii lasa cu buzele umflate. care era si mai semet. boieri. Ie ia arrnasarii. vazand martoaga mea innomolita In Iacoviste. dara boierul nu se dezlipea de langa dansul. Nsavura ce zice. Cand auzira boierii de una ca asta. si de unde sa nu fie asa.. rad. si tot cu sosele cu momele imbla pe langa el. Pentru aceasta rad. si cand vazura cum i-a poticalit ciobanasul. de sa se prapadeasca. ciobanul se Inrati§e si ella imparatul ca sa ghiceasca semnele fetei. se luara cu mainile de par. si raspunse: . se sculara. spalatel. intelese ca trebuie sa fie vreo dracie aci la mijloc. Boierul eel semet si nerusinat se lua dupa dansul. nici cat ai da In cremene.Cine dracul a pus-o sa se innomoleasca? las-o ca va iesi ea de va voi. se otari sa se tie de capul ciobanasului. se temura sa nu Ie fi jucat iarasi vrun renghi. se scoala si ciobanasul. si pe ici ti-e drumul. cu . unul din ei.Ciobanasul stia ca-si priponise calul bine. Apoi se duse sa destepte pe fiii de boieri: . Cu toate. de vedeti minune: armasarii dv. In Invalma§eala se strecura binisor. Ciobanasul Insa I§i scoase calul din nomoI si. dichisit. Ie pune cate un protap In gura ca sa stea cu dintii ranjiti si Ii baga In nomoI pe langa calullui. si-au sumes nadragii si s-au dus ca s-o scoata din noroi. cu bratele incrucisate si fluierand a paguba.

toalele curate pe dansul si cu mustacioara mijinda, Ii placu si lui; mai ales ca era si mandru si sta infipt inaintea lui si cu coraj, 11priimi deci sa vie sa ghiceasca. Infatisfmdu-se inaintea sfatului imparatesc, unde se afla si imparatul cu imparateasa si cu fata lor, el, dupa ce I§i arunca ochii ca un sarpe la fata, zise: - Preamarite imparate si imparateasa, fata mariilor voastre are soarele In piept, luna In spate si doi luceferi In cei doi umeri. - Asa eram sa zic si eu, raspunse de la spatele ciobanului boierul eel nerusinat, Toata lumea ramase uimita cand auzi semnele ce spusese ciobanul si marturisirea imparatului ca asa este; de unde pana aci se auzira, zicandu-se de unii, altii: - Ba, ca fata ar fi cocosata. - Ba, ca ar fi schioapa. - Ba, ca ar avea vreun semn de maslina, cireasa, coarna ori de alte poame pe care imparateasa, fiind grea cu fata, ar fi poftit la vreuna dintr-insele, si ca ar fi furat-o spre a-§i potoli pofta. Ca, dupa ce ar fi mancat poama, In locul unde a pus mana mai intai pe trupul ei, In acelasi loc s-a facut semnul poamei pe trupul fetei. Ca acel semn ar fi In cutare ori In cutare loco Unii, ba, ca una. Altii, ba, ca alta. Imparatul si imparateasa se afla intr-o mare incurcatura. Nu stia pe care sa aleaga din doi. Unii din sfatul imparatiei zicea sa aleaga pe fiul de boier mare, fiindca el zisese ca tocmai asa era sa spuie si el. Altii zicea sa aleaga pe cioban, fiindca el ghicise eel Intai semnele fetei. Imparatul lasa ca sa-si aleaga fata pe cine va voi, maine de dimineata, tot de fata cu sfatul. Lasa adeca fetei

timpul sa se gandeasca pana a doua zi. Pana atunci, imparatul porunci sa-i omeneasca pe amandoi ca pe niste mosafiri mari si sa-i gazduiasca in palaturile imparatesti. Le pregatira 0 camara cu doua paturi in care sa maie peste noapte. Pana a nu insera, ciobanul se furise de fiul de boier si se duse de-§i cumpara niste floricele-boabe. Intorcandu-se, ll intreba fiul de boier: - Dara unde fusesi, prietene? - Ma dusei de-mi cumparai un cutitas, raspunse el. - Ce sa faci cu el? - Imi trebuie. Cum auzi asa fiul de boier, se duse de-§i cumpara si el un cutitas. Dupa ce se intoarse, cina fiind gata, se pusera de cinara, apoi mersera sa se culce. Camara in care intrara era asa de mandru impodobita, incat bietul cioban se mira cum 0 sa calce el pe velintele si scoartele alea scumpele ce erau asternute pe jos. EI se ciudi si mai mult cand vazu pe fiul de boier mare ca intra si calca lara mila peste dansele, ca si cum ar fi fost cine stie ce zdrente. Paretii erau albi ca laptele si cu niste vargi de aur. La ferestre erau niste perdele de matase d-aia buna si groasa, intinse pe niste drugi de aur. Pe langa pareti, niste lavite si omasa de lemn mirositor, lucrate cu mestesug, Paturile era de 0 parte si de alta ale camarii si cu un fel de oranist dasupra, numai de matasarie d-aia buna, inmuiate in fir, asezate pe patru stalpi lucrati ca melcul si cu niste dungi de aur . Asternutul era de niste panza alba ca zapada si subtire de s-o spargi cu limba. Perina de cap era

imbracata cu panza de borangic de cea mai aleasa. Ciobanul intra cu sfiala. Abia calca, ca sa nu strice velintele. Se puse binisor In pat ca sa nu se mototoleasca albiturile. lara fiul de boier, cum intra, se arunca pe un pat, parc-ar fi fost la dansul acasa, si se tolani. Dupa ce se stinse luminarea, ciobanul incepu a rontai la floricele prin intuneric. Cum auzi feciorul de boier, intreba din patul sau: - Da' ce faci tu acolo, prietene? - Iaca, ce sa fac; mi-am taiat nasul si 11mananc, pentru aceea mi-am cumparat cutitasul. Indata si feciorul de boier I§i scoase cutitasul, I§i taie nasuI, si incepu a rontai si el, crezand ca asta trebuie sa fie ceva. Nu-i veni lui sa creada ca 0 asemenea fapta n-o insemneze vreo izbanda la norocul pe care nadajduia sa puie mana. II durea de durut; dara rabda In piele ca un drac, pana 0 vedea cum 0 s-o scoata la cale. Mai tarziu iara aude pe cioban rontaind. - Dara ce mai faci tu acolo, prietene? - Ce sa fac? Iaca mi-am taiat urechile si Ie mananc. Indata si Ie taie si feciorul de boier si incepu a rontai si dansul, ca sa nu ramaie mai pe jos decat ciobanul. Toata noaptea nu s-a putut odihni de durere. Se zvarcolea ca lipitoarea cand Ii dai sare. Dara Ii era rusine sa tipe ori sa geama. Ciobanul adormi si trase un pui de somn pana a doua zi, de sa se duca vestea. Cand se sculara, fura poftiti inaintea sfatului imparatesc ca sa-si aleaga fata un mire; cand colo, ce sa vaza? Feciorul de boier slut, ciont si plin de sange ca un starv, pe care 11

detera afara ca pe un martafoi si becisnic. Apoi porunci sa schimbe hainele ciobanului, si jJ lua de-l duse la biserica, unde jJ cununa cu fata. Sa lasam ca veseliile tinura multa vreme; dara bagand de seama imparatul ca ginere-sau nu e prost, ci ca din ce In ce iscusinta lui se ascute, jJ puse sa judece cateva pricini din cele mai grele. Ginerele imparatului era din firea lui om drept, bland si cu frica lui Dumnezeu. Sfatul imparatiei ramase cu gura cascara cand auzi hotararile cele drepte ce dase el. Atunci imparatul, mandru ca i-a trimis Dumnezeu un asa ginere ager la minte, se cobori de pe scaunul imparatiei, fiindca era si batran si puse pe ginere-sau imparat In locullui, care, de va fi traind, imparateste si azi. lara eu: 'Ncalecai p-un mariicine, Sa m-asculte orisicine.

9. Copiii vaduvului ~i iepurele, vulpea, lupul ~i ursul
A fost odata ca niciodata etc. A fost odata un om. EI avea 0 fata si un baiat. Si ramaind vaduv de mum a copiilor, jJ indemna ariciul sa se insoare a doua oara. Neveste-sei Ii sta acesti copilasi ca sarea In ochi. Nu era dimineata, nu era seara, nu era clipa lasata de la Dumnezeu sa nu-i amarasca. Cand Ii ciomagea, cand Ii cicalea si cand Ii da tutulor railor gonindu-i. Copiii, biet, ca copiii, nu stiau ce sa faca, ce sa dreaga, ca sa umble dupa placul ei, dara In desert. Nu mai aveau zi alba, caci ea se tinea mereu de cara lor. Intr-o zi, ea zise barbatului ei:

- Ma barbate, de nu ti-ei lua copiii sa-i duci undeva In pustietate, ca sa-i prapadesti, eu paine cu sare de pe un taler cu tine nu mai mananc. - Da bine, fa nevasta, cum sa prapadesc eu asa bunatate de copilasi? Si unde sa-i duc? - Nu stiu eu d-alde astea. Sa faci ce zic eu, ori mai multe nu. Ce era sa faca bietul om? Sa nu 0 asculte, Ii era ca i se risipeste casa si I§i pierde rostul. Sa 0 asculte, Ii era mila de copii. Dupa ee-l mai ciocmani muierea 0 toana, puse In gand sa-i faca voia, caci limbutia nevestei 11scoase afara din tatani. Se scula, deci, de dimineata, I§i lua copiii si plecara impreuna cu yorba ca merge la lemne. Fata, ca una ce era si mai mare decat baiatul, lua In sort vro doi pumni de malai si presara pe drum, pana In padure, Aci daca ajunsera, tatal lor Ie IaCU focul, apoi Ie zise: - lata, copii, v-am facut focul; stati aici si va incalziti, ca eu rna due ia, cat colea, sa tai nitele lemne, si cand rna voi intoarce am sa va aduc mere. - Bine, tatuta, raspunsera copiii, numai sa nu zabovesti mult, caci ne este frica singuri. - Fiti pe pace din partea asta. Zise si pleca. EI se opri la 0 departare cat arunci cu 0 zburatura de tandara, si se sui intr-un copaci si lega un capatai de scandura de varful copaciului. De cate ori batea vantul scan dura se lovea, iar copiii ziceau: - Auzi, tata taie lemne. EI Insa se intoarse la nevasta, si Ii spuse ceea ce facuse. lara daca se IaCU seara, pusera masa si mancara. Mai ramaindu-le niste faramituri, Ii zise nevasta:

- Unde or fi copiii tai, barbate? Ar putea sa manance si ei ceea ce ne-a ramas. - Iata-ne aci si noi, iata-ne aci. Si iesira de dupa cosul bordeiului si mancara. Dupa ce se scula tatal copiilor, vitrega intreba pe copii cum a nemerit de s-au intors. lara fata Ii povesti tot ce facuse, si cum se ascunsesera dupa cos, daca ajunsera acasa, de frica sa nu-i batao Pasamite ei se luase dupa dara de malai ce 0 presarase fata, cand mersera In padure. Mai trecu, ce mai trecu, si strigoaica de vitrega iara se tinu de cara barbatului san ca sa-si prapadeasca copiii. Si neavand ce-§i face capului, tatal I§i lua copiii si pleca cu dansii iarasi In padure, Fata voi sa ia si de asta data malai, dara nu mai gasi: se duse la vatra sa ia cenusa, dara vitrega 0 lovi cu vatraiul peste mana. Ajungand In padure, tatal lor Ie facu focul, si Ii lasa acolo ca sa se duca sa taie lemne. Si s-a cam mai dus, si dus a fost, caci pe la dansii nu se mai intoarse. Asteptara ce asteptara, si daca vazura copiii ca tatal lor nu se mai intoarce, 0 luara si ei inspre partea incotro se duse el, ca sa-l caute. Si negasindu-l orbacaira si ei prin padure pana In seara. Baiatul, mai mic fiind, incepu sa scanceasca de osteneala si de foame. Fata se vaicarea si ea ca nu stia ce sa-i dea de mancare si unde sa se aciuieze. Umblau ce umblau, si iarasi se intorceau la focul unde Ii lasase tatal lor. Baiatul scancea mereu, ca era rupt de osteneala. Amurgul dase peste dansii nemancati si neodihniti. Atunci fata, ca sa Imp ace pe copil, sa-l faca a adormi cu

gandul la mancare si sa nu mai planga, baga In spuza focului 0 baliga de vaca ce gasi pe-acolo, prin padure, si zise fratelui san celui mai mic: - Taci cu dada, baietelul dadei, ca uite am pus turta In foe sa se coaca. Pana atunci pune capul ici In poala dadei si trage un somnulet bun. Baiatul crezu pe soru-sa si tacu. Intr-acestea iata ca se pomenese cu un unchias. - Buna vremea, nepotilor, Ie zise. - Multumim dumitale, mosicule, Ii raspunde fata. - Dara ce aveti acolo In foc? - Ce sa avem, tata mosule, iaca am pus 0 baliga de vaca ca sa impac copilul asta, care este rupt de osteneala si pocaltit de foame. Si dupa ce mai sezu nitel, zise mosul sa 0 scoata din spuza ca s-o fi copt. Fata se supuse; dara cam cu indoiala. Cand ce sa vedeti d-voastra? scoase 0 paine alba ca fata lui Dumnezeu. Pasamite mosul acela era chiar Dumnezeu, rara Insa sa stie fata ceva des pre asta. Vazftnd fata 0 astfel de minune se spaimanta. Vezi ca stia ce pusese ea acolo, si acum iaca ce scoase. Se pusera cu totii si mancara. Mancau mereu si painea nu se mai sfarsea. Apoi mosul lua 0 vita de par din capul fetei, facu laturi si un arculet si, dandu-le baiatului, Ie zise: - Acum aveti paine. Cu astea prindeti pasarele ca sa aveti ce manca. - Multumim, tata mosule, multumim, raspunsera amandoi deodata. Apoi mosul Invata pe baiat cum sa se intrebuinteze cu

laturile si cu arcul, Ii Hisa acolo si el se facu nevazut. De aci inainte baiatul umbla prin padure si prindea pasari: iara soru-sa Ie gatea si aveau de mancare. Ei se facusera mari si Ii se urftse a mai mana prin scorburi si prin hatisuri. Ar fi voit sa aiba si ei un locsor sa puie capul pe capatai. Umbland baiatul in vanat, intr-una din zile intalni un iepure. El intinse arcul sa-l sageteze, Dara iepurele Ii zise: - Nu rna sageta, voinicule, ca ti-oi da un pui de al meu carele Iti va fi de mare folos. Baiatul asculta pe iepure si Ii lua puiul. Merse mai inainte si se intalni cu vulpea. Ea Ii zise ca si iepurele, si Ii lua un pui. Mai merse ce merse, si intalnindu-se cu lupul, Ii lua si lui un pui, caci 11ascultase si nu-l sagetase. Asemenea facu daca se intalni cu ursul. Acum baiatul avea patru fiare, pe care Ie numea catelusii lui. Se intoarse, deci, la soru-sa, cu catelusii dupa dan suI si ingrijea de ei ca de un lucru mare. Odata, ce-i veni fetii In gand, zise fratelui sau: - Urca-te, lcica, intr-un copaci mare si de uita In to ate partile, doara de vei vedea ceva asa care sa semene a sat. Caci Ii se acrise tot umbland incoace si incolo pnn padure ca niste haidamaci, urgisiti de Dumnezeu. Si se sui baiatul si-l intreba soru-sa: - Vezi, ceva, leica? - Nu vaz nimic, decat, uite, In partea asta incoa drept inainte, mi se aliceste albind ceva; dara nu stiu ce este ca nu mi s-alege, fiind prea departe. - Uite-te bine, Ii mai zise fata si sa tii minte incotro este, si da-te jos sa mergem drept acolo. Dupa ce mersera 0 zi, iara se sui intr-un porn nalt, se

Atunci se pune fata si scutura. si cata fel de fel de pricini ca sa ramaie acasa. Pusera masa. el spuse ceea ce vazu. si aseza toate lucrusoarele pe la locurile lor. Si asa bine ce-i paru zmeului. maine asa. dara nu vazura pe nimeni. Vazu el ca nu este toate tabara cum lasase. incepu a mi-ti sirnti zmeul ca Ii cam tacaie inima cand se da pe langa fata. si incolo pace .Cine mi-a facut ast bine sa-i fac si eu lui. si fata Ii raspunse: . Si din yorba In yorba. la yorba cu fata. gasira man carica si fierturica gata. Se dedulcise. apoi gati bucate si se puse la masa si manca cu frate-sau. Si tot astfel pana ce se indragosti cu fata cum se cade. si deretica. iaca-te ca vine si zmeul. A doua zi baiatul isi lua cateii si pleca la vanat. trecea zilele ca pacatele de iute. De catava vreme zmeul se intorcea de la vanatoare inaintea baiatului. Se pusera de imbucara si se veselira. Azi asa. EI pricepu. ca asa era treaba lui. Seara. si incepu a zice: . Apoi se ascunsera intr-o camara. Baiatul I§i cata de treaba lui si nu baga de seama ca zmeul incepuse a umbla cu sotia. hotomanul. Seara cand se intoarsera. Ei iesira de unde erau ascunsi. Asemenea IaCU si zmeul. cat nu se poate spune. ce sa vaza? niste palaturi ca de domn: era sala§luinta unui zmeu.uita intr-acolo si vazu bine ca sunt case. de ce nu-l mai trage inima sa mearga la vanat. Si daca 11intreba fata.Eu am scuturat si am dereticat. vezi. intrara. Si plecara si merse voiniceste pana ce ajunsera drept acolo. EI stia 0 dreptate. ori cand aceasta Ii zambeste si Ii spune ceva gogleze. Cand colo. mancara cu totii si se culcara.

nici nu auzea. se sui intr-un copaci. ca te face mici farame cainii lui. Ce faceau. ca am sa te mananc. Dara el. . Vazftnd el pe zmeu de departe ca vine necajit si tracanit dupa dansul. Ii se parea ca tot de el se impiedica. si de toate. cand se supara soru-sa pe cateii lui. ba ca a venit prea devreme si sa mai astepte pana sa se puie masa. Intr-o zi zmeul se vorbi cu sora baiatului ca sa-l omoare. soru-sa Ii lua. cand zmeul ii cata chioras. sora baiatului incepu sa se milogeasca pe langa frate-sau. si lui Ii da. ba ca alta. si-i lasa cateii ca sa-i tie de urat. ce dregeau. ba ca una. saracul.buna. Dara dupa mai multe rugaciuni. si puse impreuna cu zmeul un bolovan mare la gura vagaunei. Pentru aceasta 11ruga ca sa-i lase cateii sa-i tie de urat. si multe d-alde astea. si pe urma Iti spui eu ce sa facio Si astfel fiind siritenia. zmeul Ii zise: . Ii zise ea.Lasa ca pui eu la cale. vrajmasule. nici nu vedea. si sa se scape de el. Plecand ella vanat fara cateii lui. Deocamdata frate-sau nu voi. Zmeului si fetei incepu a Ii se parea ca baiatul le tot sta In cale.Apoi cum sa facem dara? . Ii baga intr-o vagauna de munte. Cum ajunse. caci se invatase cu ei. ca Ii este urat singura acasa. vai de mine. . . EI nu lua aminte la soaptele lor. Zmeul voia sa se duca In padure dupa dansul si sa-l manance. Apoi zmeul se lua dupa dansul in padure.Da-te jos. i se facu mila de soru-sa.Nu te duce. ca sa nu treaca bucatele din fiert. nu se uita la tertipurile si la renghiurile ce-i tot juca: ba ca a venit prea tarziu si. te mira ce. ei mancasera mai nainte.

Cand a strigat a treia oara.Ei acum da-te jos sa te mananc. ca n-am vreme de pierdut. hatarul ti-e mare. se prapadeste stapanul nostru. fratilor. tu sa gfmdesti stapanului nostru asa? Cand a strigat a doua oara. ursul Ii trase 0 palma si lui si 11 infrunta de ce sa gandeasca stapanului asa rau. Ii zise vulpea si-i trase 0 palma. raspunse baiatul. Si zicand si el ceea ce zisese vulpea. auzi si ursul. N-a vede. urechi de carp a. lupul i-a tras 0 palma si i-a raspuns intocmai cum facuse vulpea iepurelui.. a auzit vulpea. sa mai cant un canteccl. Dara canta mai curand. Ii dete Inca 0 opinca. Si usorul vantului. Ce sa vezi d-ta? Cand a strigat intai. da-mi ragaz sa cant un cantecel de cand eram tinerel.Ei. El canta: Uu! N-aude. Ca va piere stapanul. Vazftnd ca nu se simte nimic.Mai stai nitel. el Ii dete si caciula sa 0 roaza pana ce va canta si a patra oara.De mancat. Si ca sa mai cante un cantec. Na greul pamantului. aide. Catelusii mei. dara pana una alta. . . El canta acelasi cantec. . raspunse baiatul. a auzit iepurele. Iepurele .Auziti. . si na opinca asta de 0 roade pana atunci.Taci. a auzit lupul. si zise: . Dara cand a strigat a patra oara. zise zmeul. Zicand ea ce zise si iepurele. rna vei manca.

Vedeti voi busteanul ala parlit? . doar inima si ficatii sa-i lasati. Puse iepurele umarul. tocmai incepuse a se da jos. cinstiti boieri. dara nu se cunoscu nimic. acum sa va vedem la lucru. unde imi venea.Lasa ca ne-om judeca pe urma. Cand. umarul lui. baiatul facu 0 frigare. caci zmeul 11 intetise cu imbiala. si intr-o clipa ajunsera drept acolo. mare. si imi venea ca vartejul dus de furtuna. tot trupul sa-i mancati. daca Ii vazu si el se facu un bustean parlit. se dete bolovanul d-a rostogolul. mare. ca-mi trebuie mie. ai catelusi pe busteanul eel parlit si unde mi ti-l hartanira de nu se alese nici praful de dansul. sa mi-l scuturati. sa mi-l sfasiati.incepu sa se fataiasca ca pe nedrept a fost infruntat. caci 0 cam sfeclise. ursul.Sa mi-l faceti harta. Cum ajunsera catelusii. iara cand puse. Apoi se sfatuira a merge ca vantul. Si dandu-se jos din copaci. si ursul peste el. parta.Ce poruncesti.II vedem. si 0 lua d-a spinare. Puse si vulpea. lara zmeul. puse inima si ficatii zmeului intr-insa. si pare ca incepu sa se cunoasca oarecum ca se misca bolovanul. Si iesira cu totii afara. Baiatul daca vazu ca nu vin catelusii lui. . Puse si lupul umarul si cletina. iara nu ca gandul caci se prapadesc. . catelusii. Unde mi se puse. zise ursul. Ii zisera: . Baiatului Ii veni inima la loc. Intr-o clipeala de ochi nu mai ramase de dansul decat inima si ficatii. stapane? . Puneti mana toti cu totul sa dam bolovanul la 0 parte si sa mergem intr-un suflet sa ne scapam stapanul de la pieire. Apoi .

0 ban si pe aceea. Cum 0 vazu baba 0 ban toata. stapana casei. la cea d-a noua voi veni si eu sa-ti ajut. pana ce iesi din codrul acela naprasnicul. Si se duse. la mine.N-am. cantand din caval.Dumnezeu sa priimeasca. Daca ajunse acasa. Baba. si el lasa sa ia apa numai pe cei cei Ii daruiesc cate un cap de om. era sa rna sfarsesc de sete. si numai atunci sa-ti vie ochii la loco o lasa acolo sa-si ispaseasca pacatele: iara el pleca cu catelusii sai. si aduse babei vadra plina. si daca Ii aduse. Ea se uita la dansul. raspunse el. cresta friptura pe de toate partile si Ii dete sare multa. Si uitasem gustul apei de cand n-am mai baut. soro.Uita-te. si se duse. apa. Mai adu -mi una. dete frigarea soru-sei sa 0 puie la foe ca sa se friga carnurile. dragul mamei. caci era fripta de sete. Mai merse ce mai merse si dete de un sat. si sa . eu nu tiam vazut ochisorii. . se duse la 0 casa si ceru nitica apa. Dupa ce incepu a se parpali. Si Ii zise: . Si insetosind. Si puind-o iarasi la foe 0 lasa sa se friga pana ce era cu mustul intr-insa. caci la noi se afla numai 0 fantfina. zise soru-sei: . Nu mai ramasese suflet In mine. si sa te noroceasca. de 0 orbi. baiatul lua frigarea din mana soru-sei. Ii zise: . Ea 11ruga sa-i mai aduca una. dragul mamei flacaia§! Ii mai zise baba.se intoarse acasa cu catelusi cu tot.Soru-mea! sa plangi pana vei umplea cu lacrarnile tale nona buti. caci de cand te cunosc. In ea este salasul unui balaur mare. . sa rna due eu sa aduc apa. El lua vadra si se duse la fantana. Lua apa si bau. Apoi luand frigarea In mana. p-aci. p. aci.Ad-o vadra. lara el ii dete cu frigarea peste ochi.

You're Reading a Free Preview

Download