CAPITOLUL 8 NORME REPUBLICANE DE PROTECŢIA MUNCII

8.1. Aspecte pe care le au vedere normele republicane de protecţia muncii

Normele republicane de protecţia muncii sunt aprobate în conformitate cu legile în vigoare, prin ordine ale ministerelor muncii şi sănătăţii. Ele cuprind cadrul general de tehnică a securităţii muncii, fiind obligatorii pentru toate ministerele, organele administraţiei de stat, organizaţii obşteşti şi firme particulare. Normele republicane de protecţia muncii au în vedere următoarele aspecte: 1.Construcţii şi încăperi în care se desfăşoară procesele de muncă. 2.Tehnica securităţii muncii privind cercetarea, proiectarea, fabricarea şi exploatarea utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor, precum şi introducerea unor noi produse sau procese tehnologice. 3.Tehnica securităţii muncii privind amplasarea utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor. 4.Tehnica securităţii muncii privind încărcarea, descărcarea, transportul, manipularea şi depozitarea materialelor. 5.Tehnica securităţii muncii privind instalaţiile mecanice sub presiune. 6.Tehnica securităţii muncii privind instalaţiile şi echipamentele electrice. 7.Tehnica securităţii muncii privind uneltele de mână. 8.Tehnica securităţii muncii la executarea săpăturilor la suprafaţa solului şi a excavaţiilor subterane. 9.Microclimatul, încălzirea şi ventilaţia. 10.Norme de igiena muncii privind efortul fizic. 11.Prevenirea îmbolnăvirilor profesionale şi accidentelor provocate de gaze, vapori şi pulberi. 12.Măsuri de tehnica securităţii muncii pentru prevenirea erupţiilor de fluide. 13.Tehnica securităţii muncii pentru prevenirea şi combaterea incendiilor şi autoaprinderilor. 14.Iluminat. 15.Zgomot şi vibraţii. 16.Mijloace individuale de protecţie. 17.Primul ajutor în caz de accidentare. 18.Norme de igiena muncii privind controlul medical la încadrarea în muncă şi periodic. 19.Repartizarea personalului pe locuri de muncă şi instructajul de protecţie a muncii. Unele din aceste chestiuni sunt general valabile pentru orice activitate legată de instalaţiile de automatizare, ca de exemplu punctele 1, 2, 3, 7, 10, 13, 14, 15, 16, 18 şi 19. De celelalte chestiuni trebuie să se ţină seama în cazul în care instalaţiile de automatizare sunt concepute să funcţioneze în condiţii la care se face referire în aceste norme de protecţie a muncii. 74

De aceste norme de protecţie a muncii trebuie ţinut seama la întocmirea documentaţiilor de execuţie, fişelor tehnice ale instalaţiilor, cărţilor tehnice, instrucţiunilor de exploatare şi întreţinere, standardelor de produs etc.

8.2.

Noţiuni elementare de tehnica securităţii muncii privind instalaţiile şi echipamentele electrice

Instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi proiectate, construite, montate, întreţinute şi exploatate în aşa fel încât să fie prevenite electrocutările (prin atingere directă sau indirectă), arsurile, incendiile, exploziile provocate de curenţi electrici de dispersie sau de curenţi electrici vagabonzi din instalaţiile electrice sau datorită descărcărilor electrice. La întocmirea normelor de protecţie a muncii din documentaţiile aferente instalaţiilor de automatizare, în afară de normele republicane de protecţia muncii, se va ţine seama şi de normativele şi standardele în vigoare care se referă la protecţia împotriva accidentelor de muncă datorate curentului electric. Valorile maxime admise ale curenţilor Ih, consideraţi nepericuloşi pentru un timp mai mare de 3 sec. şi ale rezistenţei corpului omenesc Rh utilizaţi la dimensionarea instalaţiilor de protecţie, sunt următoarele. Tabelul 8.1. Valori maxim admisibile ale curenţilor nepericuloşi pentru corpul uman Valori maxime admisibile Condiţii Rh Ih [mA] [Ω] c. c. c. a. Cazul protecţiei contra electrocutărilor prin atingere 10 50 1000 directă Cazul protecţiei contra electrocutărilor prin atingere 10 50 3000 indirectă Rezistenţa corpului omenesc neglijabilă faţă de impedanţa 30 50 interioară a sursei de energie Valorile maxime admise ale tensiunilor accidentale de a atingere şi de pas, la instalaţiile electrice de joasă tensiune sunt date în Tab. 8.2, pentru curent alternativ deasupra şi pentru curent continuu dedesubt. Tabelul 8.2. Condiţii pentru tensiuni accidentale Locul de utilizare Categoria utilajelor

La suprafaţă

Fixe şi mobile Portative

În subteran

Toate categoriile

Puţin Foarte periculos periculos Timpul de deconectare [sec.] 65 40 65 40 40 40 110 65 110 65 65 65 65 40 24 24 24 24 110 65 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24

Mediul Periculos

Pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutărilor datorită influenţelor 75

electrostatice, valoarea maximă a curentului care trece prin corpul omului când acesta atinge elementul supus influenţelor electrostatice se va considera: a)Ih=10mA (valoare efectivă ) pentru Rh=1000 ohm sau b)Ih=30mA (valoare efectivă ) pentru Rh=0 ohm. Pentru alegerea măsurilor optime de protecţie se vor avea în vedere toate influenţele posibile asupra instalaţiilor şi obiectelor aflate în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune. Se vor lua măsuri de protecţie împotriva: -influenţelor electrostatice; -influenţelor electromagnetice; -potenţialelor periculoase produse datorită scurgerii curenţilor electrici; -punerii sub tensiune datorită defectelor de izolaţie; In prezentele exemple de norme de protecţia muncii nu se insistă cu referiri la linii aeriene de tensiune, linii ferate electrificate şi excavaţii subterane. Pentru acestea există norme de protecţia muncii mult mai stricte, specifice acestor locuri de muncă. Normele de protecţia muncii stabilesc tensiunile de lucru maxim admise pentru unelte portative, folosite în locuri de muncă periculoase. In locuri cu pericol de incendiu sau explozie de gaze sau pulberi, se vor lua măsuri de protecţie împotriva descărcărilor electrice datorate acumulărilor de particule electrizate (legarea la pământ a elementelor metalice, instalarea de dispozitive de neutralizare sau de eliminare a particulelor electrizate etc.). In locuri cu praf sau umezeală, cu pericole de incendiu sau explozie de gaze, vapori, lichide, pulberi, fibre, scame, se vor folosi numai utilaje, aparate şi echipamente electrice (inclusiv conducte electrice) de construcţie specială. Construcţia lor specială trebuie să asigure etanşeitate la praf, umezeală, respectiv protecţie antiexplozivă etc. In această privinţă se vor respecta normativele şi standardele specifice. In cazul în care întreruperea alimentării cu energie electrică poate duce la accidente, prin oprirea din funcţiune a instalaţiilor care asigură securitatea personalului sau a acelor utilaje care prin oprirea necomandată pot provoca accidente, se vor prevedea două alimentări cu energie electrică, din care una va constitui alimentarea de rezervă. Instalaţiile electrice în faza de experimentare sau provizorii vor îndeplini aceleaşi condiţii de protecţie împotriva accidentelor tehnice sau de muncă ca şi instalaţiile definitive. Este interzisă folosirea instalaţiilor sau echipamentelor electrice improvizate sau necorespunzătoare. Pentru prevenirea accidentelor de muncă prin atingere directă (electrocutări şi arsuri), se vor aplica măsuri de protecţie, în funcţie de condiţiile specifice şi anume: a) toate elementele conductoare de curent, care fac parte din circuitele curenţilor de lucru, vor fi făcute inaccesibile unei atingeri întâmplătoare, ceea ce se va realiza prin următoarele mijloace: -izolare electrică (folosind materiale izolante) a curenţilor de lucru, numită izolare de lucru; -introducerea elementelor în carcase de protecţie, prevăzute cu blocare mecanică sau electrică, carcasele trebuie să aibă, de asemenea un rol de protecţie împotriva solicitărilor mecanice asupra izolaţiei echipamentelor electrice; -amplasări la înălţimi inaccesibile; -îngrădiri care nu permit trecerea persoanelor spre elementele aflate sub tensiune, prevăzute cu blocări mecanice sau electrice (lacăte, şuruburi, dispozitive electrice, etc.); b) izolarea suplimentară de protecţie şi izolarea amplasamentelor la locul de deservire (de lucru); c) organizarea locului de muncă şi eşalonarea operaţiilor astfel încât acestea să se

76

desfăşoare fără pericole de accidente; d) folosirea mijloacelor individuale de protecţie electroizolante. Pentru izolarea electrică de lucru este necesar ca elementele instalaţiilor electrice sau a echipamentelor electrice aflate sub tensiune în timpul lucrului, să fie izolate pe întregul lor parcurs sau să fie protejate în zona de manipulare împotriva atingerilor întâmplătoare, prin însăşi construcţia lor, prin poziţie şi prin amplasare sau cu ajutorul unor dispozitive speciale. Acoperirea cu vopsele, lac, email, cu straturi de oxid, cu cămăşi din material fibros (ţesături, fileuri, benzi din ţesături care nu sunt tratate pentru a fi considerate materiale izolante) nu se consideră ca izolaţie în sensul protecţiei împotriva atingerii directe.

77