You are on page 1of 44

Introducere Alimentaţia publică reprezintă un ansamblu de întreprinderi cu statut organizatoric divers care se ocupă de comercializare, de producere şi organizarea consumatorului

produselor culinare. Funcţiile principale a alimentaţiei publice este de a deservi consumatorii cu produse de înaltă calitate, cu specifice deosebite diferitor tipuri de bucătării, fiecare tip de preparat se caracterizază prin modul de preparare a bucatelor, prin specificul de prezentare a preparatului. Prezentarea preparatului poartă un caracter deosebit, deoarece prezentarea corectă şi plăcută trezeşte consumatorului pofta de a o gusta şi de a o consuma în continuare. De aceea se optează mereu pentru îmbunătăţire şi perfecţionare măsurilor folosite la ornare a preparatelor care urmează să fie servite de către consumatori. Actualmente se folosesc un şir de metode noi care uşurează şi îmbunătăţesc domeniul dat. fiecare întreprindere de alimentaţie publică foloseşte metode noi, moderne, care sunt împrumutate de la alte ţări de la alţi lucrători ce sunt calificaţi în acest domeniu. Toate întreprinderile de alimentaţie publică î-şi păstrează statutul şi gradul înalt de deservire deoarece pe prim plan se află buna deservire a clienţilor cu bucate deosebite pregătite cu iscusinţă şi după toate regulile atît tehnologice cît şi sanitaro-igienice. Un mare aport în dezvoltarea deservirii preparatelor îl joacă utilajul şi inventarul folosit care a fost perfecţionat şi în zilele noastre sunt folosite un şir de unelte care uşurează lucrul dar nu în ultimul rînd care permite de a folosi idei noi care pînă în zilele noastre nu au fost folosite. Întreprinderile de alimentaţie publică optează permanent pentru a îmbogăţi nivelul de aprovizionare cu materiale necesare, schimbînd permanent utilajul folosit, reînoirea acestor utilaje şi materiale permite desfăşurarea şi sporirea nivelului de producere şi de servire a preparatelor. Dezvoltarea ramurei se prezintă prin nivelul de deservire în întreprinderi de alimentaţie publică, deservirea depinde de tipul întreprinderii şi de forma de deservire folosită în această întreprindere, actualmente se cunosc mai multe tipuri de deservire a consumatorilor. Pentru fiecare tip de deservire este necesar de mai multe tipuri de măsuri şi de inventar caracteristic care determină necesităţile chelnerului pentru a putea efectua corect deservirea consumatorilor. Este foarte important de a cunoaşte regulile de deservire, precum şi necesităţile de inventar care vor fi utilizate. Stare actuală a acestei ramure se află în permanentă dezvoltare, care se afişează prin dezvoltări şi tendinţe de a folosi în practică cît mai multe metode şi tehnici noi, aceasta fiind posibil prin acumularea cunoştinţelor în acest domeniu, prin schimb de cunoştinţe, prin utilizarea noilor tehnici şi metode de lucru.

Coala Mod Coala . № docum. Semnat Data .

2

Sisteme şi tehnici de deservire a preparatelor culinare se consideră una dintre cele mai importante caracteristici a ramurei, deoarece ea caracterizează întreprinderea dată şi îi confirmă statutul ei organizatoric. Pentru ca această ramură să se menţină permanent pe prim plan este necesar ca să fie implimentate permanent reguli noi de deservire, care ar confirma că întreprinderea dată nu se limitează la procese şi tehnologii vechi ci mereu caută să se perfecţioneze atît pe plan organizatoric cît şi pe plan de producere. În această lucrare voi prezenta metodele şi tehnici de deservire care sunt folosite în procesul de producţie, urmărind următoarele obiective: - cercetarea căilor de perfecţionare a sistemelor deservire; - urmărirea regulilor de bază în vederea organizării deservirii consumatorilor; - compararea metodelor vechi, cu cele noi care sunt folosite la deservirea consumatorilor; - analiza tuturor elementelor componente a procesului de deservire; - prezentarea unor idei noi care ar permite dezvoltarea ramurei date; - cercetarea şi luarea deciziilor în domeniul dat; - cercetarea opiniilor şi sugestiilor privind organizarea deservirii. Realizarea acestor obiective sunt posibile doar dacă se optează pentru perfecţionare şi pentru dotarea cu noi metode şi inventar care vor fi folositoare pentru întreprinderea dată. Perfecţionare căilor de dezvoltare este posibilă doar prin cercetări şi analizări ample în domeniul dat. de aceea este necesar de a căuta mereu metode şi căi noi de dezvoltare a ramurei date, dar trebuie să ţinem cont şi de regulile generale de producere pentru ca să nu fie neclarităţi şi necorespunderi.

Coala Mod Coala . № docum. Semnat Data .

3

1. Noţiuni de bază privind tehnica de deservire a preparatelor culinare. Caracteristica generală şi ordinea servirii preparatelor culinare. Fiecare preparat culinar are specificul său de deservire, primind preparatul de la distribuţie chelnerul controlează dacă totul corespunde regulilor şi este prezentată estetic şi după reguli, dacă corespunde normelor, de pregătire a timpului de realizare, dacă are aspect exterior plăcut şi estetic. Dacă totul corespunde regulilor el duce preparatul spre consumator şi deserveşte clientul. Aducînd preparatul în sală chelnerul aşează preparatul pe consolă şi aranjează inventarul necesare pentru servirea preparatului, după ce duce preparatul la consumator şi face deservirea clientului. Toate preparatele se servesc după reguli de deservire la început se servesc gustările reci de peşte, legume, de carne apoi se servesc gustările calde de peşte, carne , după aceea se servesc preparatele de bază de peşte,legume, carne după ce serveşte preparatele dulci şi desertul , băuturile calde şi cele dulci. O importanţă foarte mare chelnerul o atrage atenţia temperaturii de servire a preparatului precum şi regulilor de servire a acestora, conform destinaţiei sale. Temperatura de servire a bucatelor şi gustărilor reci nu trebuie să depăşească 10-14ºC, unele gustări reci cum ar fi untul, legumele naturale, icre de peşte se servesc răcite şi cu gheaţă. Supele, băuturile fierbinţi, sosurile se servesc la temperatura de 75ºC, bucatele de bază se servesc la temperatura de 65ºC, bucatele porţionate 85-90ºC. pentru păstrarea temperaturei chelnerul aduce farfuriile încălzite. Pentru ca să se respecte regulile de deservire a preparatelor la temperatura caracteristică chelnerul are grijă ca să fie adusă vesela încălzită, pentru ca să se menţină un timp mai îndelungat. Ordinea de servire a preparatelor şi a băuturilor în restaurante se prezintă prin următoarea regulă de servire a gustărilor , preparatelor de bază şi a băuturilor: Bucate şi gustări reci: Icre de peşte, unt, legume naturale Peşte marinat Peşte fiert Peşte în aspic Peşte sub marinadă Peşte sub maioneză Gastronomie de peşte Scrumbie naturală cu garnitură Salate de peşte Produse de mare
Coala Mod Coala . № docum. Semnat Data .

4

Carne fiartă Carne în aspic Carne prăjită Gastronomie de carne Salate de carne Pasăre fiartă Pasăre în aspic Pasăre galantin Pasăre prăjită Salate de pasăre Salate de legume Legume murate Legume marinate Gustări calde Din peşte Din carne Din pasăre Din legume şi ciuperci Din ouă Din paste făinoase Supe Limpezi Supe piure Supe drese Din lapte, reci, dulci Preparate de bază Peşte fiert Peşte înăbuşit Peşte prăjit Peşte copt Carne fiartă, înăbuşită Preparate din carne prăjite cu sos Preparate naturale din carne prăjite Carne înăbuşită, coaptă Pasăre fiartă, înăbuşită

coapte Preparate din crupe. Se aşează pe blatul mesei fără suport. Salatierele în care se servesc mai multe porţii se aduc pe suport şi se aşează pe blatul mesei fără suport la o distanţă accesibilă de fiecare client. Coala Mod Coala . Folosirea adecvată a legumelor proaspete şi conservate redau preparatului aspect plăcut şi prezintă consumatorului plăcerea de a-l servi. ţinute pe antebraţul şi mîna stângă. 6 . paste făinoase Preparate din ouă Bucate dulci Fierbinţi Reci Fructe Băuturi fierbinţi Servirea gustărilor reci şi cele calde: Gustările sunt preparate culinare sau produse alimentare care se servesc în cantităţi mici şi în sortimente variate. să fie ornat conform regulilor. Toate gustările reci trebuie să aibă aspect exterior plăcut. Semnat Data . în dependenţă de comanda care a fost dată. ele pot fi servite individual. 5 Pasăre umplută Pasăre prăjită Pasăre înăbuşită Legume fierte Legume înăbuşite cu unt în sos Legume prăjite Legume înăbuşite. la începutul fiecărei mese. Servirea gustărilor se poate efectua în diferite moduri cum este: Servirea directă şi cea indirectă. porţionate în farfurii de gustări pentru servirea individuală. Servirea salatelor se efectuează în mai multe moduri în dependenţă de numărul de porţii care urmează să fie servite. de asemenea va adăuga în raţionamentul preparatului vitamine şi substanţe minerale necesare. № docum.Mod Coala .şi acoperite cu ancărul. să corespundă temperaturii de servire. la o distanţă de 2-3 cm de dinţii furculiţei cele mari. în funcţie de numărul de consumatori. avînd menirea ca împreună cu băuturile aperitive să ce le însoţesc să deschidă apetitul consumatorilor. pe partea stângă a fiecărui consumator. sau pot fi servite în salatiere a câte 2-4-6 porţii. gust şi miros caracteristic. pentru ca să poată deservi fiecare consumator. № docum. Se prezintă în stare rece sau caldă. Semnat Data . iar servirea lor se face într-o stare sau alta şi nicidecum împreună. Regulile de deservire a salatelor sunt următoarele: salatele ce se servesc într-o singură porţie se aduc montate pe un suport format din tavă sau farfurie.

în bucătăria naţipnală se practică servirea din veselă din lut. iar apoi toarnă din supieră parte lechidă cu mişcări orientate de la sine. servirea preparatelor lichide se poate prezenta în mai multe sisteme. Preparatele culinare lichide constituie. aceste preparate pot fi: ciorbe. în general. În funcţie de gradul de dotare a unităţii cu obiecte de inventar. consomeuri. cu ajutorul luşului el porţionează în fiecare farfurie. În dependenţă de sortimentul de bucate şi de categoria restaurantului se folosesc diferite metode de deservire a preparatelor de bază însă. tacîmuri şi inventar folosit pentru deservirea preparatelor culinare În restaurante se foloseşte veselă de diferite tipuri şi categorii. Data . În practica de servire a supelor se deosebesc mai multe tipuri de deservire a supelor cum ar fi: chelnerul aduce supa în farfurie aşezată pe o farfurie suport pe care este aşezat un şerviţel. iar apoi aşează luşul pe farfurie ajutătoare.2 Veselă. borşuri. cum este el arănjat în farfurie şi regulile de asociere cu alte preparate sau componente care se includ pentru ornare. iar în cazul deservirii a unui contingent mi mare de consumatori se permite folosirea veselei multeporţionate. ceramică de metal. Se foloseşte deservirea de pe platou precum şi deservirea de la gheridon. Iar pentru unele tipuri de restaurante se mai foloseşte şi veselă din lemn. frigărui. Normativul de calculare a veselei se efectuează conform normei de trei sau trei şi jumătate de Coala Coala Mod Semnat Coala № docum. de sticlă. ele se servesc doar fierbinţi. Purceluş de lapte copt. Chelnerul aduce supiera aşezată pe palma pe care este aşezat ancărul iar apoi cu ajutorul luşului toarnă în fiecare farfurie la început partea consistentă iar apoi cea lichidă. Chelnerul aduce preparatul lichid în supiere pe care o aşează pe consolă de pe care şi efectuiază deservirea. Se ia în consideraţie temperatura de servire a fiecărui preparat. De obicei se folosesc platouri ovale şi cele rotunde pentru a deservi preparate din carne şi din peşte. crustal. Mod Semnat Coala № docum. . apoi aşează pe consolă pe care aranjază toate cele necesare pentru deservire. Sortimentul d bucate de bază este foarte larg . Chelnerul aduce preparatul lichid în supiere şi cu ajutorul luşului transferă toată partea mai consistentă. Preparatele de bază. creme. supe. În platourile ovale se recomandă de servit peşte umplut. permanent se ţine cont de regulile de bază de servire. preparate din carne şi din peşte. Data 7 . de obicei se foloseşte veselă din faianţă şi din porţelan. Chelnerul aduce supiera şi o aşează pe blatul mesei astfel ca apoi fiecare consumator să se servească singur.Preparatele lichide. În timpul cînd nu este aglomerat şi la masă se află puţini consumatori se serveşte preparatul de bază din farfurii mici din farfor. 1. felul întîi dintr-un meniu pentru mesele de prînz sau de seară. Sortimentul şi numărul de veselă se caracterizează după categoria şi tipul întreprinderii.

Vesela de faianţ şi de porţelan se deosebesc prin culoare. Vesela trebuie să fie uniformizată. greutate. unul la spălătorie şi unul la depozit. 8 . peşte. pentru unt şi gem cu diametrul de 8 cm. Aşa cantitate de veselă va permite deservirea consumatorilor fără abateri şi în timpul necesar. vesela din porţelan la lovirea pe margini redă un sunet destul de clar şi de lung. Coala de către client. ea trebuie să fie confecţionată din material rezistent şi cu o estetică adecvată. prin transparenţă. iar cea de faianţă redă un sunet încet şi destul de surd. preparate în bucăţi mari. în funcţie de destinaţia în procesul servirii. toate unităţile care trebuie să deservească un anumit tip de preparat trebuie să fie dotate cu următoarele tipuri de farfurii: farfurii întinse mari – cu diametrul de circa 26 cm . se aşează pe farfuria suport. Astfel ca un complet se află în sală. cu capacitatea de 300-400 g/porţie. supe. - întinse mici pentru servirea deserturilor de cofetărie patiserie cu dimensiuni de circa 16 cm. Ele se pot folosi şi ca farfurii suport. Vesela produsă pentru restaurante din porţelan şi din faianţă se deosebeşte printr-o gamă largă şi originală de forme. ele pot fi folosite şi ca farfurie de pâine. Pentru buna desfăşurare a activităţii în procesul servirii. - suport pentru ceşti de ceai şi de cafea cu diametrul de circa 11-13 cm. unităţile de alimentaţie publică trebuie să fie dotate cu inventar necesar din toate grupele de veselă. sunt destinate pentru servirea preparatelor lichide. 6 - adînci pentru servirea preparatelor lichide. avînd diferite capacităţi şi volume. Farfuriile Destinaţia farfuriilor este de a se manipula şi servi toate sortimentele de preparate culinare şi mărfuri alimentare de la secţie la masa consumatorului. - pentru gustări reci şi calde cu diametrul de 24 cm. corespunzător profilului şi nivelului de încadrare al unităţii. uneori se ea şi patru. . şi tipizată cu emblema unităţii.complete la un loc din sală. borşuri supe creme etc. Ele pot fi de capacităţi diferite în dependenţă de categoria unităţii de alimentaţie publică. brânzeturi. care au destinaţia de a fi deservite în ele preparate de bază din carne. unul la distribuire. Data . № docum. o igienă foarte înaltă. se caracterizază pentru servirea preparatelor de bază care se prezintă consumatorilor şi în care Mod se porţionează preparatul comandat Semnat Coala № docum. sunt farfuriile individuale destinate de a servi preparatele reci sau gustările calde. sau a preparatelor care se servesc în mai multe porţii. Ele de regulă se servesc cu farfurii suport. sunt destinate pentru servirea deserturilor ele se aduc şi se aranjează pe blatul mesei şi se adaugă cu toate inventarele necesare. Farfuriile sunt de diferite forme. Semnat Data . Coala Mod Coala . întinse mari pentru servirea preparatelor de bază cu diametrul de circa 24 cm.

ceainice. peştelui. Osiere se prezintă la masa consumatorilor în timpul cînd se serveşte un preparat care necsită dezosare. Supiere pot fi de diferite forme şi capacităţi (2-6 porţii) şi au ca destinaţie manipularea şi servirea preparatelor lichide. Destinaţia platourilor este multiplă: manipularea.2 cm . după capacitate şi destinaţie.lingura are lungimea de circa 21 cm. Salatierele pot fi de diferite tipuri. 9 . Forma şi dimensiunile platourilor pot fi diferite. după servirea cărnii. de forma ovală. . în funcţiile de operaţiile menţionate: de formă dreptunghiulară cu lungimea de 25-35-50 cm şi lăţimea de 25-35 cm. În cadrul întreprinderilor de alimentaţie publică se folosesc pe larg şi veselă din metal . Dotarea unităţilor cu tacîmuri. coapte. cu rondele de lămîie. în funcţie de destinaţia . Serviciile pentru ceai Setul unui serviciu de ceai trebuie să conţină: căni. Bolurile Se servesc în servirea sortimentelor de compoturi. cu ajutorul lor se consumă toate preparatele culinare. lungimea căuşului este de 7.cuţitul are lungimea de circa 24. adînci .cu decorul caracteristic. cafetieră. cu o capacitatea de 1-4 porţii de salată a cîte 200-250 g porţia. de cofetărie-patiserie. cu lungimea de 25-35 cm şi lăţimea de 15-20 cm. Salatiera se aduce de la secţia de distribuţie pe tavă şi se aşează în faţa consumatorului. la masa consumatorilor. atunci ele se aşează pe tăvi cu suport farfurioară. pe suport sau pe tavă metalică. formă rotundă cu diametru de 30 cm.furculiţa are lungimea de 21 cm şi este prevăzută cu patru furcheţii. Semnat Data .3 cm. pentru degresarea degetelor. Ravierele au formă ovală şi sunt folosite la servirea tuturor sortimentelor de salatelor din legume fierte. în aspic . iar la masă se aşează pa suport. Coala Mod Coala . conform normativelor de dotare. Destinaţia lor este de a prezenta şi a servi consumatorii cu diferite tipuri de salate. se aduc de la secţie la masa consumatorilor. Vesela din metal este practic asemănătoare cu cea din porţelan. № docum. cuţit.Platourile. prezentarea şi servirea preparatelor la masa consumatorilor. Bolurile pot fi servite şi cu preparate lichide. laptieră. . cu diferite forme şi capacităţi (200-500ml/1-2 l).8 cm din care lungimea lamei este de 13. furculiţă. confecţionată din inox sau alpacă argintată. unităţile reprezentative şi de categoria 1 trebuie să dispună de în procesul servirii şi de veselă metalică. tacîm obişnuit: lingură. cu capacitatea de 1-2-3 porţii a cîte 150/200 g oră.. pot fi de formă pătrată. Se aduc la masă pe tăvi şi se aplică serviciul de către chelne sau se aşează pe masă ca fiecare client să se deservească. Se folosesc la servirea preparatelor de bază din structura meniurilor. precum şi prezentarea apei călduţe. Tacîmurile forma pieselor din grupa tacîmurilor este în funcţia de destinaţia lor în procesul servirii.

compus din două furcheţii şi lama tăietoare. lungimea de circa 1011 cm. . În această grupă se includ: lingura pentru consomeuri. asemănătoare modelului pentru dulciuri . b) Pentru gustări calde: cocotieră pentru gustări calde din carne. Semnat Data . furculiţă. cu patru furcheţii. din care lungimea lamei este de 9. linguriţă pentru iaurt. corespunzător formei şi modelului celorlalte tacîmuri. .tacîm pentru dulciuri de cofetărie-pateserie: cuţit. cleşte pentru porţionarea produselor de cofetărie. toarta se înfrumuseţată cu papiotă. pentru servirea lămîei.tacîm pentru desert Destinaţia acestor tacîmuri este pentru servirea tuturor deserturilor.5 cm din care lungimea lamei este de 11 cm. cuţit pentru servirea icrelor negre. Se clasifică la fel după destinaţie. se prezintă pe farfuria suport – în vază se aşează cuburi de gheaţă. tacâm pentru preparate marine.tacîm pentru peşte: cuţitul cu lungimea de 21. cu căuşul plat. luşuri. tacîmuri speciale: furculiţă mică de 2 furcheţii. a) Pentru gustări reci: vază suport pentru servirea caviarului.tacîm pentru gustări. de formă specială cu lungimea de circa 18 cm.farfurioara din cristal cu caviar şi alături se pune o paletă pentru icre. foarfece pentru struguri. legume. pe deasupra . foarfece pentru tranşat pui la masa gheridon. subţiindu-se spre mâner. furculiţa avînd patru furcheţii. tigaie de servit (ouă ochiuri). cuţitul pentru servirea brînzeturilor la masă. Linguri şi linguriţe speciale. lingură de sosuri. linguriţă. cuţitul cu lungimea de 20. 10 .1 cm. furculiţa are lungimea de 18 cm. № docum. . cu vîrful lamei rotund şi lat.5 cm.tacîm pentru fructe: furculiţă şi cuţit. tigaie porţionată. volum – 100 ml. linguriţă pentru zahăr şi cafea. . Lungimea acestor piese este de circa 14-15 cm. palete speciale de porţionare a preparatelordin carne peşte. cochilieră pentru gustări calde din peşte şi fructe de mare – mânerul se îmbracă cu un şerveţel în formă de triunghi. Setul se compune din: . Vesela din metal Este confecţionată din inox – oţel inoxidabil sau din alpaca argintată (melhior). au formă specială de lungime mai scurtă furculiţa are trei furcheţii. linguriţă pentru îngheţată cu căuşul plat. c) Pentru servirea supelor: Coala Mod Coala . de forma specială.. se prezintă pe farfuria suport. compuse din dulciuri de cofetărie-pateserie şi fructe. furculiţa are lungimea de 18 cm şi este prevăzută cu patru furcheţii.

. se aranjează de la secţia de servire cu 10-15 min înainte de a începe operaţiile de servire. Folosirea adecvată a legumelor proaspete şi conservate redau preparatului aspect plăcut şi prezintă consumatorului plăcerea de a-l servi. .platouri rotunde pentru preparate din carne. Coala Mod Coala . în aşa fel ca ele să nu-şi piardă din aspect.mijlocii – banchete 20x20.ibric pentru fierberea cafelei. numai se prezintă: . . iar servirea lor se face într-o stare sau alta şi nicidecum împreună.suport metalic pentru pahare cu ceai. Semnat Data .- supiere. avînd menirea ca împreună cu băuturile aperitive să ce le însoţesc să deschidă apetitul consumatorilor.20x40. . № docum.farfurii cu capace sferice – tambale. . pentru pahare). d) Pentru preparate de felul II – din această veselă nu se serveste. Vesela pentru desert şi dulciuri . Gustările. . Se prezintă în stare rece sau caldă.3 Reguli de servire a diferitor grupe de preparate culinare Regulile de servire a gustărilor reci: Gustările sunt preparate culinare sau produse alimentare care se servesc în cantităţi mici şi în sortimente variate.suport pentru servirea şampaniei – se numeşte frapieră (la fund se pun cuburi de gheaţă.pentru servire (notă de plată. gust şi miros caracteristic. de asemenea va adăuga în raţionamentul preparatului vitamine şi substanţe minerale necesare. de regulă cele reci. diametrul 50 cm. la gâtul şampaniei se pune un şerveţel).mari – dimensiuni. . să fie ornat conform regulilor. Servirea gustărilor se poate efectua în diferite moduri cum este: Servirea la farfurie se practică în cazul meselor comandate.suport pentru sparanghel. să corespundă temperaturii de servire. . Platouri . volum – 250-500 ml.sosiere pentru sosuri calde 1-2-4 porţii – se prezintă pe farfuria suport.samovar pentru ceai.pentru pregătirea coctailurilor – şeiker. 1. Toate gustările reci trebuie să aibă aspect exterior plăcut. . 11 . cînd numărul de clienţi este mai mare.platouri ovale pentru preparate din peşte. . la începutul fiecărei mese.

În funcţie de gradul de dotare a unităţii cu obiecte de inventar. aşezate pe o tavă deserviciu. Cînd la tăierea preparatului se foloseşte mai mult cuţitul. chiar dacă nu se solicită. Data Mod . În acest caz se oferă platoul pe partea stîngă a clienţilor. ceşti sau pahare. Celelalte preparate se aşează spre marginea dinspre emblemă începînd din dreapta spre stînga. iar degetul mare de asupra farfuriei suport. Data 12 10 . acestea se aduc la masă pe mîna stîngă degetele fiind desfăcute în formă de evantai. Semnat. Servire cu ajutorul căruciorului se foloseşte în condiţii în care numărul clienţilor este foarte mare şi aceştia sunt grăbiţi. După ce toţi clienţii au fost serviţi iar pe platou a mai rămas gustări platoul se aşează la mijlocul mesei sau pe consola chelnerului ca mai apoi după necesitate să fie iarăşi servite. Reguli de servire a preparatelor lichide preparatele culinare lichide constituie. servirea preparatelor lichide se poate prezenta în mai multe sisteme. La servire gustărilor trebuie să se ţină cont: preparatele porţionate ăn tranşe mai mari sau care se taie mai greu. aceste preparate pot fi: ciorbe. Servirea cu ajutorul tăvii se practică mai mult la servirea preparatelor montate în cupe. care sunt aşezate pe blatul căruciorului astfel ca să se evite suprapuneri. cu căuşul în jos. în general. deoarece în caz contrar farfuria de pe care se consumă ar aluneca pe cealaltă farfurie. cît e de posibil. apă minerală. iar formaţia de lucru este incompletă. Coala № docum. Servirea cu ajutorul luşului. consomeuri. supe. Luşul se aşează pe diagonală. acoperită cu un şerviţel. Bolul sau supiera cu preparatul lichid se aşează pe o farfurie suport pe care s-a pus în prealabil şerviţel. care se va turna în pahare din sticlă din parteabdreaptă a consumatorului.Servirea indirectă se practică cînd numărul de clienţi este mai restrîns iar sortimentul de bucate este mai mare. cu mînerul îndreptat spre mîna dreaptă a Coala Coala Mod Semnat Coala № docum. Căruciorul se apropie cît mai aproape de masă şi se ridică cîte două farfurii una în mîna dreaptă alta în cea stîngă la început se servesc preparatul din farfuria din mîna dreaptă apoi cel din mîna stîngă. Să se păstreze. cleştele se aşează spre consumatori cu mînerele dîndu-le posibilitatea să se deservească singuri după preferinţile şi cantităţile dorite. îngruind operaţiile de tăiere şi s-ar produce zgomot. înainte de a fi consumate se aşează primele spre marginea farfuriei dinspre client. felul întîi dintr-un meniu pentru mesele de prînz sau de seară. se serveşte pe partea dreaptă a clientului. se va urmări sî se aducă la masă. Gustările de regulă în stare reci se montează la secţiile de producere pe farfurii. ordinea şi aspectul de pe platou. creme. de asupra bolului. În timpul cînd clienţii servesc gustările . se vor ridica farfuriile suport. borşuri.

Reguli de deservire a preparatelor de bază sortimentul d bucate de bază este foarte larg .. 1. cînd o mică parte din operaţii de desrvire se fac de către clienţi. 13 . Ceştile speciale sunt de formă sferică şi sunt prevăzute cu o toartă în exterior. Se foloseşte deservirea de pe platou precum şi deservirea de la gheridon. de plăcere. Servire cu ajutorul ceştii sau a bolului special se foloseşte de regulă la transportarea supelor creme. Servirea la ceacă ceştele cu preparatul lichid se aşează pe un suport sau o tavă peste care a fost aşezat un şerviţel. № docum. Aceste operaţii se realizază în mai multe moduri . iar în cazul deservirii a unui contingent mi mare de consumatori se permite folosirea veselei multeporţionate. Chelnerul aduce preparatul în mînă dreaptă. Se aduce preparatul lichid de către un chelner şi este porţionat de altul. Servirea la farfurie preparatele lichide se montează de la bucătărie în farfurii adînci aşezate pe farfuria suport. Se apropie de farfuria adîncă astfel ca marginea farfuriei să fie la marginea bolului. Purceluş d lapte copt. Se apropie de consumator şi luînd cu mîna dreaptă ea ceaşca iar cu cea sîngă porţionează preparatul. Coala Mod Coala . De obicei se folosesc platouri ovale şi cele rotunde pentru a deservi preparate din carne şi din peşte. Reparatul se toarnă ţn ceşti din bucătărie şi se transportă la consumator pe tavă. Servirea în aşa mod se efectuiază din partea dreaptă a consumatorului. În platourile ovale se recomandă de servit peşte umplut. Servirea de către doi chelneri se foloseşte în cazul cînd numărul de consumatori este mai mare sau în caz cînd nu este loc pentru deservirea din bol. pentru evitare stropirei luşul de fiecare dată se va trece de marginea bolului astfel ca să se prelingă lichidul de pe marginea căuşului. ce se efectuiază într-o unitate de alimentaţie. consomelor. Actualmente se folosesc mai multe metode de deservire cum sunt: sistemul de servire direct sau englezesc. dându-le posibilitatea să le ingereze cu un efort cât mai redus şi într-un climat de destindere. ele se servesc doar fierbinţi. frigărui.chelnerului. constau în manipularea obiectelor de servire pentru ca preparatele şi băuturile opţionale să fie consumate. În timpul cînd nu este aglomerat şi la masă se află puţini consumatori se serveşte preparatul de bază din farfurii mici din farfor. preparate din carne şi din peşte. care se caracterizază prin fptul că toate operaţiile de servire le petrece chelnerul. Semnat Data . luşul se aşează cu mînerul îndreptat spre chelner. să ajungă la dispoziţia clienţilor. sistemul de servire indirect sa francez. După servirea primului consumator luşul se scufundă în preparatul licid şi se trece la servirea altei persoane.4 Sisteme actuale privind tehnica deservirii preparatelor culinare Operaţiile de cea mai mare importanţă. peste care se aşează un şerveţel.

№ docum. Este un serviciu sobru. de marginea farfriiei aşezate în prealabil pe masă în faţa clientlui. trecerea acestora din obiectul din care se transportă în cele care se consumă. legumiere ceâare se aşează pe antebraţul şi palma stîngă.). chelnerul avînd o mare îndemnare la servirea preparatelor.- Atoservirea cînd toate operaţiile de servire se fac de către clienţi.a. se va ridica farfuria clientului pe partea dreaptă a acestuia şi se va folosi un alt tip de deservire caracteristic în aşa situaţii. cleştele sa luşul se aşează pe obiectul de servire. Servirea la domiciliu. să prezinte preparatl şi să porţioneze corect. nu dă posibilitatea clientuli să aleagă ceea ce vrea şi cît vrea din preparatl adus. pentru a efectua aceleaşi operaţiuni la alt client. sigzre se trece preparatul în farfurie. cunoscut din vechime ca „La botul calului”. apropiind-se maarginea obiectului. Acest mod de deservire scoate în evidenţă nivell de pregătire profesională a personalului. În cazl în care n se poate circula prin spatele clientlui. supiere. Semnat Data . se face într-n timp mai scurt. care impresionează în mod plăcut clientul. Se prezintă pe partea stîngă a clientlui şi pe aceeaşi parte se serveşte. ca: platori. creer pane ş. şi c mişcări ordonate. pe care în prealabil a fost aşezat ancărul. Dezavantajele servirii directe sunt: se deranjează clientul prin cererea permisiunii de a fi servit. Sistemul de desrvire direct se foloseşte celor mai multe felri de preparate (c excepţia nor preparate fragile ca: ochiri. După ce a fost servită cantitatea de preparat indicat în reţetă pentr o porţie comandată. 14 . deci spre dreapta. elegant. Este mai rapid. Servirea rapidă care se cunoaşte în engleză ca fast food. Nu necesită spaţiu prea mare pentru practicare lui. c ajtorul căruia sa transportat preparutul respectiv. Sistemul de servire direct sau Englez. în cantităţi mari sau într-n număr mai mare de porţii. Avantajele servirii directe sunt: deschide apetitul clientului. bolri. preparatele fiind aduse de la scţie montate şi prezentate. din cauza că masa este aşezată lăngă n stîlp sau n perete. iar personalul are calificativul de a lucra cu cleştele. cînd timpul de deservire este redus. Cu mîna dreaptă se prinde cleştele sau luşul. cu ajutorul cleştelui sau luşului constă în aducerea de la secţie a preparatelor porţionate şi montate pe obiectele de servire. se foloseşte în mod curent în toate unităţile de alimentaţie publică nde se deserveşte de către chelneri. Sistemul de servire direct. se trece prin spatele clientului servit. Coala Mod Coala . estetic şi mai atrăgător. Sistem de servire românesc. ceea ce permite ca aspectul să fie mai apetisant. Servirea prin intermediul automatelor.

. tranşarea sau decuparea preparatelor în piese mari aşa cum sunt: pui. şi se oferă din nou consumatorilor dacă aceştea vor cere. se începe la început cu tranşarea lui pe un platou din lemn sau platou din porţelan şi nici într-n caz n se tranşează pe platouri din metal. se pot efectua unele operaţii spectaculoase ca: porţionarea preparatelor tranşarea la secţii. o transportă şi o aşează pe blatul mesei în faţa clientului. După ce au fost serviţi toţi consumatorii şi dacă a rămas preparat el se lasă pe gheridon şi se menţine temperatura lui prin intermediul reşouli sau a spirtierei. fie din neatenţia cliantului care poate face mişcări ce incomodează chelnerul în timpul servirii preparatului respectiv. montate pe obiectele de servire şi se prezintă clienţilor. Semnat Data .. 15 . Apoi se montează în farfurii pe rînd fiecare tranşă din preparat. luş. efectuînduse operaţiile cerute de procesul tehnologic. preparate din paste făinoase etc. farfurii platou.) se efectuiază operaţiile de porţionare şi de trecere rînd pe rînd a preparatelor în farfuria consumatorului. folosindu-se ambele mâni. fără să împidice fluxul de circulaţie a clienţilor precum şi a personalului. muşchi de porc etc. se aduc şi farfriile pentru consmarea preparatelor şi se aşează în partea opusă – în faţa sau în dreapta blatlui gheridon. clătite.. Sisteml de deservire la gheridon. în care scop sunt aduse de la caz la caz obiecte de inventar necesar: castroane. aşezîndu-se în aşa mod ca blatul acestuia să fie văzut de toate persoanele de la masa dată. în aşa fel ca emblema de pe marginea farfuriei să se găsească în faţa consumatorului. De la secţie se aduc preparatele tranşate sau netranşate. Pe gheridon pot fi pregătite în faţa clienţilor unele preparate ca: salate. - Pe blatul gheridonului se aşează cît mai ordonat obiectele de servire necesare: tocător cuţit. № docum. pregătirea şi Coala Mod Coala . În cazl în care preparatul este format dintr-o piesă întreagă ( nu a fost tranşat la secşie). În cadrul acesti sistem. după care se aşează pe gheridon în partea stîngă. concomitent. fie din nepriceperea chelnerlui. oliviere. spirtiera etc. sosiere. Sistemul de deservire la gheridon constă în efectuarea a mai multor operaţii. pe măsră ce preparatul este montat pe farfurie chelnerul o preia cu mîna dreaptă ( degetul mare deasupra pe marginea farfuriei şi celelalte de desubt). Chelnerul ridică farfuria de pe gheridon. reşou. Servirea de la gheridon se practică la unităţile speciale şi la banchete organizate pentru un nmăr redus de persoane. - aducerea gheridonului de la locul de păstrare pînă la masa la care urmează să fie folosit. furculiţă etc. tranşarea şi filetarea peştelui. lingură etc. sau puţin mai înainte. Cu ajutorul ustensilelor de servire (cleşte.- prezintă riscl să se păteze cu mîncare faţa de masă sau înbrăcămintea clientului.

mai îngrijit. deoarece acestea se fac la secţia de producere.flambarea diferitor unor preparate aşa ca deserturi de bcătărie calde. farfriile adînci sunt aşezate pe cîte o farfrie întinsă mare drept suport în felul următor: prima farfurie se prinde cu suport. A patra farfurie o prinde între degetul mare de deasupra farfuriei şi celelalte de la mâna dreaptă răsfirate de desubt. eliminându-se timpul necesar porţionării şi montării în farfurie. materiale. Este n serviciu elegant. a treia va avea două farfurii sport. mai spectaculos. filetare în faţa consumatorului. Avantajele servirii la gheridon aducerea şi prezentarea preparatelor în piese mari. este îndepărtat riscul de a păta faţa de masă sau haina consumatorului. În cazul cînd se transportă preparate lichide calde. A doua farfurie o întroduce puţin sub prima şi o sprijină pe celelalte degete. 16 . pentru a prelua preparatele montate pe farfurie. Chelnerul se prezintă la secţie cu ancărul desfăşurat pe antebraţul şi palma stîngă. acestea se aşează pe mîna stîngă a chelnerului pe care în prealabil se aranjează ancărul. se poate practica mai uşor. Fiecare întreprindere se caracterizează prin capacitatea sa şi prin nivelul de dotare cu utilaj. efectarea operaţiilor de tranşare. În cazul cînd se servesc preparate lichide se folosesc suporturi ( farfurii mari întinse). Coala Mod Coala . Dezavantajul constă în faptul că există riscul permanent de a păta haina clienţilor sau feţele de masă. Sistemul de deserevire la farfurie Sistemul de deservire la farfurie constă în faptul că preparatele se montează de la secţie şi se aduc în sală. Prima farfurie o prinde între degetul mare aşezat de deasupra farfuriei şi cel arătător dedesubt. Dezavantajele deservirii de la gheridon Constă că el necesită spaţiu mai mare. chelnerul lucrează cu ambele mâini. Avantajele consta că în acest sistem deservirea se face într-n timp mai scurt. clienţii nu sunt deranjaţi în timpl servirii. personal calificat care atrag consumatorii de fiecare dată cum îi deservesc. învelit în mai mlte pliuri în dependenţă de temperatura preparatului. № docum. care stimlează pofta de mîncare şi care ridică gradul de servire în nitatea dată. a doaua fără sport. personal mai numeros şi timp mai îndelungat. Semnat Data . iar a patra va fi prinsă cu suport în mâna dreaptă. Pentru îmbunătăţirea calităţii de deservire se pledează pentru dotarea cu materiale necesare. decupare.. a treia farfurie o pune pe antebraţ şi pe marginea primei farfurii.

sfera de deservire . . fiind însoţit de un meniu variat referindu-se la cele mai bune tradiţii moldoveneşti. Bucătarii deservesc clienţii după un meniu vast fiind oricând la dispoziţia consumatorului. Restaurantul este destinat pentru servirea consumatorilor cu preparate naţionale precum şi cu bucate din bucătăria franceză. Restaurantul a fost înfiinţat în anul 2001 şi până în zilele de azi el se bucură de o gamă largă de preparate şi o deservire a clienţilor la un nivel foarte înalt.Avenue se referă la tipul de întreprindere restaurant de categoria a doua. Coala Mod Coala .7 persoane (1 şef de producere. .4 chelneri. precum şi a organizării corecte a lucrului. Semnat Data . care permite satisfacerea consumatorilor chiar şi a celor mai capricioşi. iar în caz de necesitate sunt completate rândurile de lucrători cu personalul din filiala sa din pizza – Pan .sfera de comerţ – 2 barmeni . El deserveşte un contingent larg de consumatori: . .2. Astfel la întreprinderea dată funcţionează 23 de persoane. contabil) . caracteristica generală a restaurantului Pan – Avenue Întreprinderea Pan .sfera de aprovizionare cu produse necesare 1 persoană.sfera de producere. 2 spălătorese de veselă). № docum. Procesul de lucru este împărţit în schimburi a câte doi bucătari de categoria a patra şi un bucătar de categoria a cincea. sau de la restaurantul cu care ei conlucrează – Plovdiv. ceea ce este bine observat datorită unui personal calificat care îşi depune efortul pentru ca clienţii să fie mulţumiţi şi ca să se reîntoarcă iarăşi în această încăpere.1. Acest fapt se datorează unei conduceri bune.locuitori ai sectorului dat. La restaurant se organizează şi un spectru larg de servicii de organizare a diferitor ceremonii.Avenue.sfera administrativă – 3 persoane (director.oaspeţi care vizitează ţara noastră. Analiza organizării deservirii preparatelor culinare la restaurantul Pan – Avenue 2. ascultând preferinţele lui referitor la comandă.Oameni de afaceri. shimbul durează două zile.menagere. Pentru a satisface toate aceste cerinţe şi multe alte la restaurantul dat lucrează cel mai calificat personal care este compus din: . ele sun efectuate la cel mai înalt nivel. 2 bucătari categoria a cincea şi patru bucătari de categoria a patra). administrator. La întreprindere funcţionează 4 bucătari de categoria a patra şi doi bucătari de categoria a cincea. . banchete.sfera auxiliară – 4 persoane (2. 17 .

folosind pentru pregătirea bucatelor numai cele mai calitative produse.2 Analiza indicelor tehnico economici ai restaurantului Pan – Avenue Indicii tehnico economici ai restaurantului se caracterizează prin următoarele date economice Nr. Semnat Data . costul de afaceri a fiecărui preparat se află în limita de 200%.bucate Mii lei Mii bucăţi de prima jumătate de an 4 180 90 6 2 90 4.producţie proprie . 1 1 2 3 4 5 6 Denumirea indicilor economici Unitatea de măsură Anul precedent - 2 3 Volumul de desfacere inclusiv volum Mii lei propriu Bucate finite realizate Mii bucăţi Numărul de lucrători la întreprindere Oameni Numărul de lucrători la producere Oameni Productivitatea unui lucrător al Mii lei întreprinderii . În meniul restaurantului este prezentă o gamă largă de preparate de diferite categorii. Mod Coala № docum. peşte care se caracterizează prin sortiment vast de tipuri de carne şi peşte. consumatorilor.5 Sortimentul larg de bucate care se realizează la restaurant corespund cerinţelor şi regulilor de pregătire.2. ceea ce nu lasă din atenţia Meniul Gustări reci Coala Coala Coala Mod Mod Coala .volum de desfacere Productivitatea unui lucrător producere . Semnat Data 18 19 . Meniul întreprinderii este foarte bogat în preparate atât bucate naţionale cât şi preparate internaţionale ceea ce permite de a deservi consumatorii cu un sortiment vast de preparate după cerinţele lor.3 Analiza sortimentului de preparate a restaurantului Pan -Avenue Sortimentul de bucate realizat la restaurant este foarte vast. 2. acest fapt permite de a pregăti un sortiment larg de gustări reci şi calde. ceea ce permite consumatorilor de a consuma preparatele de fiecare client. el include în sine o gamă largă de bucate care sunt pregătite şi servite la cel mai înalt nivel. preparate de bază din carne. Divertismentul de bucate permite consumatorilor de a consuma cele mai calitative preparate dintr-un meniu vast de cele mai diverse bucate. Semnat № docum.

lei 26-00 21-00 25-00 16-00 16-00 18 14-00 28 13-00 18-00 16-00 18-00 22-00 19-00 19-00 13-00 16-00 25-00 20-00 21-00 18-00 17-00 28-00 Gustări calde Denumirea preparatului Greutatea . lei 21-00 25-00 23-00 Coala Mod Coala № docum. 200/2 150/20 150/50/2 150/2 200 200 200/10 200 200 200 200 200 50/50/50/30/10/10 150/2 150/2 150 110/20/10 150/2 150/2 140/10 200 200 200 Preţul .Denumirea preparatului Salată de firmă Pan Avenue Asorti de carne Limbă de vită sub maioneză Salată pentru gurmani Salată din găină Salată ca la capitală Salată Italiană Salată din limbă de vită Salată şobschi Salată franceză Salată grecească Salată vitaminoasă Darurile Moldovei Ciuperci prăjite Ciuperci marinate Gustare picantă Sfeclă cu maioneză şi nucă Assorti de peşte Assorti de scrumbie Somon cu lămâie Salată din bastonaşe de crabi Salată gingăşie Salată din calmari Greutatea. Semnat Data 20 . gr. Ciuperci prăjite cu sos de 200 smântână Julien din pasăre Julien din pasăre 200 200 Preţ .gr.

lei 18-00 Coala Mod Coala № docum. Semnat Data 21 .Gogoaşe de caşcaval cu 130/20 30-00 umplutură de şuncă Tartină caldă cu pastrama 100/15/15/10/10 maioneză şi caşcaval Ochiuri cu şuncă Omletă cu caşcaval Clătite cu brânză Clătite cu vişină Clătite cu carne şi ciuperci 120/30 110/40 170/30 115/35 115/35 11-00 12-00 16-00 16-00 14-00 18-00 Felul întîi Denumirea preparatului Greutatea.gr Zeamă de găină cu tăieţei de 500 casă Saleancă mixtă cu carne şi 500 smântână 20-00 Preţ.

lei Ruladă de firmă Pan Avenue 250 Fileu de găină cu maioneză.Ciorbă de ciuperci cu carne de 500 viţel Ciorbă de fasole şi carne de 500 viţel Supă de legume 500 17-00 15-00 14-00 . Preparate de bază Denumirea preparatului Greutatea . 150/50/30/20 caşcaval şi brânză Pui Tobaco 200/2 39-00 38-00 35-00 Coala Mod Coala № docum. Semnat Data 22 . gr Preţ.

înăbuşit în sos de 100/50/50/30/20 vin cu ciuperci.Fileu de găină delicios 150/20 Carne coaptă înăbuşită ca în 175/25 Franţa Costiţă cu mujdei Fileu butoiaş Carne de porc ca la boieri Tocană de carne de porc Biftec de la Puşchin 150/15 150 175 150/10 130/20 30-00 35-00 30-00 27-00 29-00 24-00 26-00 30-00 34-00 30-00 38-00 47-00 18-00 Antricot de ciuperci în sos de 100/30/20 smântână Steic de vită cu coniac Brizole de vită 130/20 150 Limbă de porc fiartă cu unt 140/10 Iepure de casă ca în Burgundia 250 Pelimeni de casă 150/10 Colţunaşi cu cartofi şi ceapă 150/10 prăjita Carp prăjit cu mujdei 200/15 29-00 Şalău copt. legume şi caşcaval Fileu de şalău prăjit în ou 200/2 39-00 25 Somon prăjit 150 23 Garnituri Coala Mod Coala № docum. Semnat Data 23 .

lei 12-00 50/50/50/30/20 16-00 Pireu cu garnitură compusă 100/50/30/20 18-00 Cartofi prăjiţi ca acasă 150/50 18-00 Orez fiert cu legume 150/50 10-00 Tăieţei ca acasă 200/10 12-00 Sote din legume 100/50/50 17-00 Pârjoale din tăieţei cu brânză 100/25/25 şi caşcaval Pârjoale din varză cu caşcaval 100/25/25 şi orez 19-00 17-00 Bucate la grătar Denumirea preparatului Greutatea .Denumire preparatului Mămăligă smântână Garnitură compus cu brânză Greutate . Semnat Data 24 .gr şi 100/50/50 Preţ. lei Somon 135 21-00 Coala Mod Coala № docum. gr Preţ .

şi Coala Mod Coala № docum. suport pentru ceşti de ceai şi de cafea cu diametrul de circa 11-13 cm. se foloseau farfurii: farfurii întinse mari – cu diametrul de circa 26 cm întinse mari pentru servirea preparatelor de bază cu diametrul de circa 24 cm. unul la distribuţie. tacâmurilor şi a inventarului folosit la restaurant. pentru unt şi gem cu diametrul de 8 cm. vesela de porţelan este de culoare albă dar pe farfurii lipsea emblema restaurantului. cu capacitatea de 300-400 g/porţie pentru gustări reci şi calde cu diametrul de 24 cm. metal şi sticlă. întinse mici pentru servirea deserturilor de cofetărie patiserie cu dimensiuni de circa 16 cm. Fiecare tip de veselă se foloseşte conform destinaţiei sale.4 Caracteristica veselei .Şalău 135 21-00 25-00 Frigărui din fileu de găină cu 125/25/25 legume Frigărui din carne de porc cu 125/25/25 legume Piept de porc 150 25-00 23-00 Legume 75/75/75/25 20-00 2. se foloseau trei complete de veselă. adânci pentru servirea preparatelor lichide. La restaurantul Pan Avenue se foloseşte veselă de porţelan. Semnat Data 25 . Toate aceste farfurii se foloseau conform destinaţiei lor şi se menţineau mereu în curăţenie. unul se află în sală la consumatori.

2. Se foloseau şi platouri mari întinse pe care de regulă se prezentau preparate din carne şi peşte în mai multe porţii. Se folosesc la servirea preparatelor de bază din structura meniurilor. lungimea căuşului este de 7. compuse din dulciuri de cofetărie . Toată vesela se caracterizează prin gradul înalt de calitate fiind folosită doar veselă din porţelan şi din metal nu se admitea de folosit veselă de plastic.5 Particularităţile de deservire a unor preparate la restaurantul Pan Avenue Varietatea largă de bucate care se preparau la restaurant se deserveau fiecare conform regulilor şi a unor principii de deservire.patiserie: cuţit. Toată vesela se menţinea în curăţenie. Setul se compune din: .cuţitul are lungimea de circa 24. Semnat Data 26 .tacâm pentru dulciuri de cofetărie . de forma specială. . se usca iar înainte de servire se încălzea pentru ca să fie menţinută temperatura de servire a preparatului. furculiţa are lungimea de 18 cm şi este prevăzută cu patru furcheţii. . cuţitul cu lungimea de 20. din care lungimea lamei este de 9. . Servirea meselor cu inventar şi veselă necesară se face din timp.tacâm pentru gustări.1 cm.tacâm pentru desert. Tacâmurile auxiliare precum şi cele de bază sunt confecţionate din inox şi fiecare se foloseşte strict după destinaţie. se face deservirea mesei preventivă apoi se aduce după comandă celelalte farfurii şi tacâmuri necesare. Fiecare preparat se pregăteşte în cantităţi strict necesare şi se Coala Mod Coala № docum.tacâm pentru peşte: cuţitul cu lungimea de 21.unul în secţia de spălare a veselei. de regulă se servesc 4-5 porţii pe farfurie. furculiţă. linguriţă. Pentru banchete se foloseau farfurii mari în care se servesc mai multe porţii.furculiţa are lungimea de 21 cm şi este prevăzută cu patru furcheţii. furculiţă. de a servi consumatorii pentru a asigura calitatea şi regulile de igienă. furculiţa are lungimea de 18 cm. corespunzător formei şi modelului celorlalte tacâmuri.2 cm .3 cm. .patiserie şi fructe. cuţit. Destinaţia acestor tacâmuri este pentru servirea tuturor deserturilor. asemănătoare modelului pentru dulciuri. . De asemenea se atrăgea atenţie şi la tacâmuri care se prelucrau minuţios înainte de a fi date în sală.tacâm pentru fructe: furculiţă şi cuţit.5 cm din care lungimea lamei este de 11 cm.5 cm. La fel se folosesc un şir de tacâmuri auxiliare care au destinaţia de a porţiona preparatele. tacâm obişnuit: lingură.lingura are lungimea de circa 21 cm. cu patru furcheţii. furculiţa având patru furcheţii.8 cm din care lungimea lamei este de 13. La fel pentru fiecare tip de preparat se foloseau tacâmurile caracteristice care caracterizează preparatul. . Lungimea acestor piese este de circa 14-15 cm.

Alegerea veselei potrivite este primul pas în realizarea ideii de prezentare a preparatelor. Semnat Data 27 . Cristalul şi sticla de calitate se întrebuinţează adesea la servirea deserturilor. Diversitatea formelor de veselă (rotundă. Se foloseşte vesela caracteristică platouri mari rotunde în care de regulă se servesc mai multe porţii de preparat.distribuiau conform regulilor de distribuire. toate salatele se pregătesc numai după necesitate şi de obicei se ornează cu verdeaţă şi unele componente a acestei salate. O importanţă majoră o are şi forma veselei în prezentarea preparatelor. O atenţie deosebită se acorda deserviriii preparatelor specialităţii casei care se aşezau pe farfurii sau platouri în dependenţă de câte porţii se vor servi şi se ornamentau estetic pentru a trezi pofta consumatorilor. Ornarea propriu – zisă a preparatelor este următorul pas important în prezentarea lor. Vesela din porţelan actuală de regulă este de culori deschise cu elemente uşoare de decor. Toate preparatele şi gustările reci se servesc la temperatura caracteristică ornate frumos şi estetic. Arta prezentării şi decorării bucatelor se datorează mai întâi originalităţii şi fanteziei fiecărei gospodine. cu unele excepţii. se necesită unele elemente de ornare. salatelor – coctail. mai întinse şi mai adânci. băuturilor. cum se privesc şi cum sunt ornate. care ne permit conturarea reuşită a formei iniţiale a bucatelor. Vesela din porţelan şi alpacă argintată poate fi utilizată pentru orice tip de masă atât la cele luxoase cât şi la cele mai puţin luxoase. pătrată. pentru preparatele de tipul supe se foloseşte farfurii adânci care în prealabil se încălzesc. Importanţă deosebită are prezentarea bucatelor. cu sau fără picioruş) ne permite de evidenţiat şarmul preparatului şi a mesei în întregime. Vesela din ceramică reprezintă stilul naţional al bucatelor. care pot fi simple sau complexe. Elementele de ornare sunt destinate pentru a fi consumate. se urmăreşte faptul ca fiecare preparat să fie ornat corect cu astfel de componente care intră în reţetă sau care se combină cu preparatul. folosind diversitatea garniturilor alese. De exemplu farfuriile şi platourile ovale – pentru bucatele din peşte. Pentru ca un preparat să arate bine. Aici este important materialul din care este confecţionată vesela ce ne permite determinarea originalităţii şi provinienţii bucatelor. Coala Mod Coala № docum. Orice preparat are aspect estetic plăcut în astfel de veselă. alungită. Se lua în vedere temperatura de servire precum şi temperatura veselei în care se servea. Ornarea preparatelor se face din ingredientele ce intră în componenţa bucatelor. Toate tipurile de preparate care se pregătesc la restaurant se distribuie conform necesităţii şi se urmăreşte ca să fie urmărite toate regulile de servire precum şi cele sanitare.

Decorarea va fi mai atrăgătoare. poamă. bucatele ce fac parte din această categurie se servesc la temperatura de 60-65º în această categorie intră fripturile. O atenţie deosebită se atrage ornării preparatelor culinare. olivele şi măslinele. bucătarii dispun de iscusinţă şi abilităţi de formare a unui aspect plăcut şi atrăgător. cu ajutorul lui el poate efectua cele mai fine operaţii. Farfuriile nu trebuie să fie supraîncărcate. ouă. curăţire apoi tăiere în felii foarte subţiri. Aranjarea estetică în veselă reprezintă decorul final al preparatului. Dacă este nevoie de coloranţi (exemplu: la articolele de cofetărie) folosim – naturali. Cuţit cu lamă medie . ridichea. legume şi fructe proaspete. Elementul de ornare să fie simplu şi să evidenţieze forma naturală a preparatului. Spre exemplu în bucătărie se foloseau următoarele tipuri de inventare necesare pentru decorare: Cuţit cu lamă mare . costiţa de porc care se asociază cu mămăliga se servesc în farfurii de tip naţional ornamentate cu desene naţionale aceste farfurii sunt asemănătoare cu cele din lut. de asemenea se folosesc vase pentru fripturi speciale care amintesc forma ulcioarelor din lut. morcovul. O atenţie deosebită se atrage bucătăriei naţionale. Coala Mod Coala № docum. Pentru ornare se folosesc produse gastronomice din componenţa bucatelor unt. înzestrate cu culori vii. portocalele. Semnat Data 28 . sfecla.Pentru decoruri se folosesc produse naturale. Toate tipurile de preparate se servesc asociate unele cu altele pentru ca să nu fie survenite unele neclarităţi şi neplăceri din partea clienţilor. fructe marinate: gutui. fierte sau conservate. Din fructe: lămâia. ceea ce permite de a satisface clienţii cei mai capricioşi. verdeaţă. ciupercile. castraveţii. Lista legumelor pentru ornare cuprinde: roşiile.de asemenea este destinat tăierii diferitor tipuri de produse. cuţitul cu lamă mică şi care este ascuţit la capăt este cea mai de preţ armă a unui bucătar. dacă e oformată îngrijit.care este destinat pentru efectuarea celor mai diverse procese de tăiere. fiecare din ele fiind ornamentate şi aranjate în farfurii conform regulilor de deservire. Cuţit cu lamă mică – este foarte comod de folosit la lucrul cu fructele. cu marginile libere şi îngrijite. Fiecare preparat culinar este ornat doar cu componentele care se includ în această reţetă. Principiile de bază la decorarea preparatelor sunt: Decoraţia trebuie să corespundă preparatului. Să se respecte armonia culorilor. ardei graşi. prune etc. Bucătăria şi secţiile de producere sunt dotate cu unele inventare ajutătoare care permit de a lucra şi de a obţine noi metode de ornare.

Coala Mod Coala № docum. În organizarea servirii preparatelor se ţine cont de faptul cum este servit preparatul în farfurie dacă se respectă regulile de bază. se foloseşte pentru tăierea legumelor în formă de spirală cu care se ornamentează diferite tipuri de preparate culinare. prin ele se dozează şi se efectuează ornarea cu preparate de consistenţă mai moale. - Cuţit pentru tăierea rotundă şi ovală a bilelor. Poş de bucătărie şi duiurile se folosesc pentru ornarea a diferitor preparate culinare. Toate preparatele ce se servesc se montează de la secţie în farfurie şi chelnerul aduce farfuria gata oformată la consumator. acestea se aşează pe mâna stângă a chelnerului pe care în prealabil se aranjează ancărul. cum sunt legumele crude. în rezultat la tăierea acestui fruc sau legumă se obţin figuri de diferite forme. - Cuţit – spirală. învelit în mai multe pliuri în dependenţă de temperatura preparatului. sau se mai numeşte cuţit nuazet se foloseşte la tăierea din fructele moi a diferitor forme de bile de diferite dimensiuni. Prima farfurie o prinde între degetul mare aşezat de deasupra farfuriei şi cel arătător dedesubt. are de obicei o lamă subţire care permite curăţirea şi tăierea diferitor tipuri de legume.6 Sisteme actuale aplicate pentru deservirea preparatelor culinare la restaurantul Pan – Avenue La restaurant se foloseşte deservirea de la farfurie. A patra farfurie o prinde între degetul mare de deasupra farfuriei şi celelalte de la mâna dreaptă răsfirate de dedesubt. 2. este un cuţit cu lamă subţire care permite de a tăia oule în diferite modalităţi şi de diferite dimensiuni.- Cuţit cu lamă valuri sau gofrată – cu ajutorul căruia se pot tăia diferite figuri din diferite produse. În cazul când se servesc preparate lichide se folosesc suporturi ( farfurii mari întinse) Chelnerul se prezintă la secţie cu ancărul desfăşurat pe antebraţul şi palma stângă. . A doua farfurie o introduce puţin sub prima şi o sprijină pe celelalte degete. precum şi deservirea de către doi chelneri. Cuţit pentru curăţirea legumelor. pentru a prelua preparatele montate pe farfurie. Cuţit pentru tăierea ouălor. adică să fie aşezat preparatul în farfurii dar nu pe marginile acestea. Semnat Data 29 . dacă toate componentele sunt bine aranjate astfel ca marginile farfuriilor să fie libere. de asemenea cu ajutorul lor se pot înlătura seminţele din diferite fructe. a treia farfurie o pune pe antebraţ şi pe marginea primei farfurii. Cuţit pentru răzuirea liniilor pe coaja fructelor – cu ajutorul lui se efectuează diferite răzuiri de pe cojile fructelor sau a unor legume.

Semnat Data 30 . farfuriile adânci sunt aşezate pe câte o farfurie întinsă mare drept suport în felul următor: prima farfurie se prinde cu suport. toată de o culoare. Pentru a trece la un nivel de dezvoltare mai înalt şi pentru perfecţionarea de deservire a preparatelor culinare este necesar de a urmări noile tendinţe ce apar în domeniul dat. La întreprindere bază practică lipseau un şir întreg de lucruri şi inventare care sunt foarte necesare pentru deservirea consumatorilor . de fiecare dată fiind foarte atent când deserveşte clientul pentru ca nu cumva să-l atingă şi să-l murdărească. De regulă chelnerul nu are de transportat multe farfurii cu preparate de aceea el uşor transportă toate preparatele spre consumator.Perfecţionarea organizării deservirii preparatelor culinare la restaurant 3. adică deservirea de la farfurie. salatierele prinse între degete a mânii stângi şi farfuriile aşezate pe antebraţul aceleiaşi mâni până aproape de masa la care urmează de a face deservirea. pe farfurie. a treia va avea două farfurii suport. ceea ce nu este foarte bine deoarece scade din nivelul de vizitare a acestui restaurant. tacâmurile şi inventarului de deservire pentru preparatele culinare la restaurant. În primul rând este necesar de a folosi toată vesela de calitate şi de marcă. 3. care se află în mâna dreaptă trece preparatul din obiectul folosit la transport. . unul la distribuţie şi unul în secţia de spălare a veselei. Trebuie să se aprovizioneze cu trei complete la fiecare loc din sală. farfuriile. La fel se simţea lipsa calificării personalului de deservire deoarece se prezentau la un nivel nu prea înalt şi mai vechi din punct de vedere de servire. astfel ca un complet să fie în sală. Acest sistem este folosit foarte rar deoarece prioritate o are primul fel de deservire.1 Propuneri privind modernizarea veselei. în dependenţă de preparatul servit. Calitatea veselei este foarte importante este necesar de folosit dor acelea tipuri de veselă care sunt confecţionate din materiale favorabile ţi Coala Mod Coala № docum. iar cu ajutorul ustensilelor de servire. iar a patra va fi prinsă cu suport în mâna dreaptă. a doaua fără suport. un chelner aduce platourile. Apariţia diferitor tipuri de veselă care este de diferite modele cu diferite capacităţi permit de a folosi metode noi de ornare şi de servire a bucatelor. Antebraţul şi palma stângă sunt împăturite câteva pliuri. Un alt chelner care va deservi prinde cu mâna stângă farfuriile. acesta se face atunci când sunt foarte multe comenzi. În unele cazuri se foloseşte şi deservirea de către doi chelneri.În cazul când se transportă preparate lichide calde. Este necesar de aproviziona restaurantul cu un număr necesar de complete de veselă pentru ca să nu apară necesităţi de a folosi veselă şi ea să nu fie prezentă. vesela să fie cu simbolul întreprinderii. câte una. în dependenţă de preparatul servit cleşte sau luş.

care ar permite efectuarea a noilor procese de servire a preparatului. dar şi un spectru larg de noi forme şi dimensiuni. aceste tipuri de veselă se caracterizează prin forme şi dimensiuni diferite. Este necesar de schimba ţi de a include în procesul de deservire noi unelte şi tacâmuri necesare pentru a uşura lucrul chelnerului şi de a micşora posibilitatea de contaminare cu diferiţi microbi. Dacă azi restaurantul nu dispune de o veselă corespunzătoare şi în cantităţi necesare atunci este necesar de luat măsuri în această privinţă. actualmente se foloseşte tacâmuri confecţionate din inox. ele de asemenea trebuie să fie confecţionate din material calitativ şi care să fie rezistente astfel ca tacâmurile să nu se defecteze uşor. folosire numai a celor mai bune materiale care sunt rezistente şi menţin temperatura produsului un timp mai îndelungat. în acelaşi timp să fie folosită vesela şi tacâmuri în număr necesar. Actualmente sau confecţionat un şir întreg de obiecte şi inventar necesar pentru deservire. atunci trebuie să luăm măsuri în această privinţă deoarece pe fiecare farfurie trebuie să fie indicată emblema restaurantului ca apoi această farfurie să fie posibil de prezentat clientului. Ar fi bine ca la restaurantul Pan . iar cea existentă nu este într-un număr caracteristic. Semnat Data 31 . aceste noi forme de platouri permit de a servi aşa tip de preparate cum ar fi cele din carne şi peşte. Precum să nu fie din material care uşor rugineşte. ele fiind calitative şi au o duritate care este necesară pentru tacâmuri. Astfel o gamă largă de veselă şi tacâmuri de calitate le putem găsi în aşa firmă ca Bilancia care ne oferă un sortiment vast de veselă din porţelan. care ne permit să alegem noi produse de la această ramură. Din gama largă de firme şi servicii care ne sunt propuse noi trebuie să alegem cele mai optimale şi convenabile. din această gamă largă de accesorii trebuie de ales cele mai convenabile accesorii şi care corespund cerinţelor şi standardelor ai restaurantului. adică să fie dotat restaurantul cu vel puţin trei complete de veselă. Această alegere se poate face din mai multe ramuri a acestei industrii deoarece fiecare ramură pledează pentru îmbunătăţirea calităţii şi formarea a noilor produse care se vor califica şi vor fi utilizate în cadrul de deservire. de aceea este necesar de a da comandă de o aşa cantitate de veselă care să îndestuleze nevoile restaurantului. metal şi sticlă. Acum în restaurant se foloseşte doar veselă de coloare albă pe care nici nu este indicată emblema acestui restaurant. prin aspectul şi gama de nuanţe diferite. ea ne oferă nu numai platouri simple rotunde şi ovale care până acum se folosesc în procesul de servire. Încă o problemă care trebuie rezolvată este lipsa veselei şi tacâmurilor necesare. Avenue să se utilizeze veselă mult mai variată şi cu capacităţi diferite. în acest caz se ea vesela şi tacâmurile de la restaurantul Plovdiv dar acest fapt nu este foarte convenabil. fapt cu care restaurantul se întâlneşte foarte des. Coala Mod Coala № docum.care nu prezintă pericol sănătăţi omului. faianţă. acest fapt permite a folosi în procesul de servire noile tendinţe a acestei ramure . de asemenea la vesela folosită trebuie alese tacâmurile necesare şi corespunzătoare. forme noi.

2 Propuneri privind perfecţionare deservirii a unor preparate culinare la restaurantul Pan . care ar atrage interesul fiecărui client. Se pledează pentru îmbunătăţirea calităţii de servire.3. se iau în vedere cum se va orna acest tip de preparat şi cum vor fi ele aranjate în farfurie. Semnat Data 32 . Metoda folosită de către chelneri la restaurantul Pan – Avenue este una din cele mai simple şi care nu prezintă un interes de către consumatori. Regulile de ornare se menţin de fiecare dată când se aşează un oarecare preparat în farfuriile destinate pentru aceasta. dar desigur este foarte important de a cunoaşte şi de a efectua corect această deservire.Avenue Toate preparatele la restaurant sunt servite conform regulilor tehnologice şi de servire. ar fi bine de implementat noile metode Coala Mod Coala № docum. cărucior pentru servirea fripturilor etc. Este metoda folosită în multe restaurante. gheridon. astfel ca fiecare preparat să corespundă cerinţelor şi temperaturilor de deservire. Este necesar de a dota consola chelnerului cu ustensilele necesare. pe care urmează să le folosească în continuare. Folosirea noilor metode de deservire ridică gradul fiecărui restaurant.3 Actualizarea sistemului şi tehnicii de deservire a preparatelor culinare la întreprindere Actualmente o mare atenţie se acordă tehnicii de servire a preparatelor culinare. Organizarea deservirii a preparatelor culinare trebui de organizat în aşa fel ca să fie la nivel. astfel de cărucioare cum sunt cărucior lovelator. Pentru a îmbunătăţi şi a ridica calitatea şi tehnica servirii este necesar de a folosi noi metode de ornare şi de oformare a bucatelor. La restaurant se foloseşte doar metoda de servire la farfurie şi în unele cazuri servirea de către doi chelneri. Pentru servirea corectă este necesar de urmărit toate regulile de servire. pentru aceasta este necesar în primul rând de personal calificat cu capacităţi de lucru dezvoltate . Trebuie de acordat aşa condiţii ca să fie posibilă deservirea la cel mai înalt nivel. Este foarte necesar de a cunoaşte noile metode de servire căci ele acordă posibilitatea de a efectua deservirea la un nivel înalt şi care ar interesa fiecare client. Preparatul care urmează să fie servit se pregăteşte doar în cantităţi necesare şi se serveşte la temperaturi potrivite. precum şi sisteme de servire care se pun la baza a multor restaurante de elită. Ar fi bine ca la restaurant să fie cărucioarele necesare co ajutorul cărora se poate de îndeplinit servirea uni şir întreg de preparate. a temperaturilor necesare pentru a servi un oarecare preparat culinar. Pentru aceasta este necesar de a dota restaurantul cu toate utilajele necesare precum şi cu inventar care se va folosi să fie de calitate şi desigur să fie unelte aparte pentru diferite operaţii de deservire. fiind foarte răspândită printre toate unităţile de alimentaţie publică. asupra normelor de igienă. 3.Folosirea noilor metode de ornare ar permite de a facilita produsului un aspect plăcut şi atrăgător.

să se efectueze cursuri de calificare a personalului.de deservire cum ar fi metodele engleză şi cea franceză care se bucură de o capacitate foarte înaltă de deservire fiind considerat metode foarte eficiente în acest domeniu. trebuie de menţionat că această metodă necesită iscusinţă şi capacităţi de lucru foarte dezvoltate. Folosirea noilor metode de deservire şi a noilor utilaje trebuie cât mai repede de implementat în practică. care ar contribui la dezvoltarea continuă a ramurei. pentru aceasta este necesar de lucrat foarte sârguincios de făcut schimburi de experienţă între mai multe categorii de unităţi care posedă un spectru larg şi variabil de servicii. să se doteze cu inventare şi materiale necesare atât secţiile de lucru cât şi sala. Veselă din porţelan şi faianţă Farfurie plată farfurie pentru supe Farfurie aperitiv farfurie pentru servirea pâinii . . dar nu în ultimul rând de optat pentru noi perfecţionări. Este foarte important de utilizat corect şi adecvat inventarul propus pentru deservire. La întreprinderea bază practică ar trebui să se organizeze lucrul mai divers. E de menţionat faptul că prin deservirea prin metoda engleză sau franceză se subînţelege metode clasice care se află la un rang mai înalt şi care permite de a menţiona restaurantul cu categorie mai mare.

Bol adânc farfurie biftec Cupă farfurie pentru preparate de bază Platouri ovale salatiere Salatiere bol supieră Platou oval platou pentru servirea melcilor .

Platou pate Seturi pentru servit aperitive Tavă pentru paste farfurie suport .Set pentru brânzeturi cochiliere Bol cremă .

Farfurie ceşcuţă ceşcuţă pentru lapte Ceşcuţă pentru capucino farfurioară ceşcuţă capucino Veselă din metal Platou oval platou dreptunghiular Platou pentru peşte Platouri de modele diferite platou rotund .

Sosieră sosieră ovală Supieră cu capac legumieră dreptunghiulară .

Vas pentru pateu vas pentru unt Coş pentru pâine serviciu cafea Frapieră Tacâmuri Lingură de servire lingură perforată pentru salate .

Lingură de servire lingură de ceai Lingură gustare lingură de desert Luş pentru sosuri luş Cuţit pentru gustare furculiţă pentru gustare Cuţit de servit furculiţă de servit .

Cuţit de desert furculiţă de desert Cuţit pentru unt furculiţă cu doi dinţi Cuţit pentru friptură Tacâmuri auxiliare din inox Cleşte pentru spagheti .

cleşte cu fură cleşte legume Cleşte pentru melci cleşte foarfece pentru dulciuri Cleşte dulciuri cleşte pentru zahăr Cleşte pentru gheaţă Cleşte universal .

Cleşte pentru produse de patiserie Cărucioare de lucru .

Cărucior pentru servirea fripturilor Cărucior pentru flambare Cărucior pentru servire Cărucior pentru servire Cărucior pentru servirea produselor de patiserie cofetărie Cărucior de servit vinul Bibliografie 1. E. Dobrescu “ tehnica servirii consumatorilor ” Bucureşti 2002 Coala Mod Coala № docum. Semnat Data .

www. “ Profesionalinaia servirovca “ Moscova casa de ediţie “Restoranîie vedomosti” 2004 3. A. “ Bezuprecnîi servis ” Moscova casa de ediţie “Restoranîie vedomosti” 2005 5.md 7. N. Peatniţcaia “organizaţia obslujivania v predpriatiah obşetvenogo pitania ” Chiev “Vişcea şcola” 1980 4.4 Coala Mod Coala № docum...bilancia. N..restoved. www..Noţiuni de bază privind tehnica de deservire a preparatelor culinare……………………….2 1..ru Cuprins Introducere……………………………………………………………………………………….. N.2. Nadejin “ Sovremenîi restoran i iscustvo obslujivania ” Moscova Ăconomica 1980 6. Semnat Data ..

1. Perfecţionarea organizării deservirii preparatelor culinare la restaurant…………………….13 2..6 Sisteme actuale aplicate pentru deservirea preparatelor culinare la restaurant…………….31 3...4 Sisteme actuale privind tehnica deservirii preparatelor culinare……………………………..4 Caracteristica veselei . tacâmuri şi inventar folosit pentru deservirea preparatelor culinare…………………7 1.1 Propuneri privind modernizarea veselei. caracteristica generală a restaurantului Pan – Avenue………………………………………17 2.11 1.30 3.17 2..26 2..3 Reguli de servire a diferitor grupe de preparate culinare…………………………………….18 2. tacâmurilor şi a inventarului folosit la restaurant………………….3 Analiza sortimentului de preparate a restaurantului Pan -Avenue ………………………….32 Ministerul educaţiei şi ştiinţei a Republicii Moldova ...1..1 Caracteristica generală şi ordinea servirii preparatelor culinare……………………………. Analiza organizării deservirii preparatelor culinare la restaurantul Pan – Avenue…………..2 Analiza indicelor tehnico economici ai restaurantului Pan – Avenue ………………………18 2. tacâmurile şi inventarului de deservire pentru preparatele culinare la restaurant………………………………………………………………..5 Particularităţile de deservire a unor preparate la restaurantul Pan Avenue………………….4 1.3 Actualizarea sistemului şi tehnicii de deservire a preparatelor culinare……………………..30 3.29 3.2 Propuneri privind perfecţionare deservirii a unor preparate culinare ……………………….2 Veselă..25 2.

TAP 031 Railean Olga A verificat conf. univ.UTM Catedra TOAP Lucrare de an La organizare Tema: Organizarea deservirii preparatelor culinare şi sisteme actuale A efectuat studenta gr. Deseatnicova Olga Chişinău 2007 .