You are on page 1of 12

SUSPENSII

(SUSPENSIONES)

Conform FR X suspensiile sunt preparate farmaceutice lichide, constituite din una sau
mai multe substante active insolubile, suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si
destinate administrarii interne sau externe.
In general, suspensiile farmaceutice pot fi considerate sisteme eterogene constituite din 2
faze:
- faza interna – dispersator – formata din una sau mai multe substante insolubile
- faza externa – continua, lichida, semifluida, moale sau solida.

In literatura farmaceutica sunt socotite suspensii numai preparatele in care faza externa
este lichida, apoasa sau uleioasa, si care este suficient de fluida pentru a se putea reomogeniza
prin agitare.
Suspensiile se prepara atat in farmacie cat si in industria de medicamente, deoarece
prezinta importante AVANTAJE:
 sub forma de suspensii se pot administra medicamente insolubile sau putin solubile in
solventi uzuali, prescrise in concentratii mari;
 favorizeaza mascarea gustului neplacut al unor substante medicamentoase prin
administrarea unui derivat insolubil;
 prin prepararea unei suspensii in locul unei solutii se asigura stabilitatea chimica a unor
medicamente (de exemplu, penicilin-procaina suspendata in apa este mult mai stabila decat
penicilina);
 permit administrarea mai usoara a unor medicamente (capsule, drajeuri, comprimate)
destinate copiilor, cand sub forma de suspensie dozarea in functie de varsta se face mai corect si
administrarea este mai comoda -> suspensiile au o larga utilizare in pediatrie.
 Prin prepararea unei suspensii intr-un vehicul adecvat se asigura o resorbtie intarziata a
unor medicamente care sub forma de solutii prezinta o resorbtie si o eliminare prea rapida

DEZAVANTAJE:
 suspensiile prezinta instabilitate fizica

CLASIFICAREA SUSPENSIILOR se face dependent de calea de administrare:
- suspensii pentru uz oral
- suspensii pentru uz parenteral
- suspensii pentru uz extern

COMPONENTELE SUSPENSIILOR
- substante medicamentoase
- vehicul
- substante auxiliare

1

Diametrul optim al particulelor trebuie sa fie cuprins intre 10-50 µ. In cazul suspensiilor uleioase substantele de suspendat hidrofile nu sunt umectate de mediul de dispersie (de ex. 2. UMECTAREA Dispersarea uniforma a substantelor insolubile in mediul lichid depinde de umectarea si repartizarea lor in vehicul. sulf. aerosilul etc. glicerina. Indepartarea stratului fin de aer de la suprafata particulelor se poate realiza si prin triturare prelungita. micropulverizare.2%).E. FACTORII CARE INFLUENTEAZA STABILITATEA SUSPENSIILOR Avand in vedere ca suspensiile sunt sisteme disperse eterogene.capacitatea de umectare . P.G) in proportie de 0. Pulberi sau mult sau mai putin fine se pot obtine prin micronizare. Pentru a intarzia sedimentarea se cere sa se reduca pe cat posibil marimea particulelor fazei solide.5.marimea particulelor . Pentru a realiza preparate omogene cu stabilitate cat mai mare.: oxidul de zinc nu este umectat de uleiul de floarea-soarelui). precipitare controlata. carbune. In aceste cazuri se utilizeaza ca agenti umectanti substante cu grupari lipofile: acid oleic. Flotarea este fenomenul de ridicare a particulelor la suprafata mediului de dispersare datorita stratului subtire de aer care adera la fata particulelor hidrofobe carora le confera o densitate mai mica decat cea a mediului de dispersie.capacitatea de redispersare 1. trebuie sa se tina cont de o serie de factori: . nestabile.. Desi proportia in care se gaseste faza dispersata fata de cea externa este limitata. sulfamide. antibiotice insolubile. span-uri. deoarece este necesar sa se mentina fluiditatea amestecului. 2 . prepararea si stabilizarea lor necesita o serie de masuri tehnice deosebite comparativ cu alte forme farmaceutice. Umectantii cresc afinitatea particulelor de subtanta medicamentoasa suspendata fata de mediul de dispersie. Pulberile cu tendinta de flotare se umecteaza in prealabil cu un agent de umectare reprezentat de un lichid cu grupari hidrofile (alcool. benzocaina.viteza de sedimentare . fenacetina. MARIMEA PARTICULELOR Faza dispersata a suspensiilor farmaceutice lichide este constituita din una sau mai multe substante medicamentoase insolubile in mediul de dispersare.5-2%. etc. in care principiul activ sa fie repartizat uniform in faza externa lichida pe o perioada suficienta de timp. salicitat bazic de bismut. cu ultrasunete sau aplicand uscarea prin spray.5 – 1g umectant pentru 1 g substanta de suspendat sau de un agent tensioactiv (tween 0. Ca agenti de suspendare se pot folosi monostearatul de aluminiu. in proportie de 0. O alternativa la utilizarea acestor agenti umectanti o constituie triturarea cu o cantitate mica din mucilagul utilizat ca agent de suspendare.). aceasta poate varia intre anumite limite. Daca particulele nu sunt umectate in lichidul dispersat poate aparea flotarea sau depunerea particulelor. Unele substante medicamentoase prezinta o tendinta de a flota datorita aerului absorbit la suprafata particulelor (barbiturice.

Peptizatorii confera sarcini electrice particulelor in suspensie.5.polimorfismul. REDISPERSAREA Viteza de sedimentare in sine nu creaza prea multe greutati. Exemple de peptizatori: citrat de sodiu. fosfat disodic.apropierea densitatii particulelor si vehicului . SUSPENSII FLOCULATE SI DEFLOCULATE Suspensiile defloculate sau peptizate se obtin atunci cand particulele sunt umectate si se produce scaderea tensiunii interfaciale si in jurul particulelor se formeaza un strat de solvatare datorita unor sarcini electrice. Ei sunt electroliti ai caror ioni se absorb la suprafata particulelor suspendate. imprimandu-le sarcini electrice de acelasi semn. SEDIMENTAREA – este un fenomen des intalnit al particulelor care sunt mai dense decat mediul de dispersie.de aceea este indicat sa se regurga la : • forme cristaline cat mai stabile. Acestea sedimenteaza mai rapid decat in cazul suspensiilor peptizate. Respingerea electrostatica intre particule contribuie la mentinerea omogenitatii suspensiei.diferenta intre marimea cristalelor . Factorii care duc la cresterea cristalelor sunt : . Particulele mai mari se aglomereaza formand o masa tare ceea ce face ca preparatele sa fie necorespunzatoare. In astfel de dispersii particulele isi pastreaza individualitatea si cad liber. . Redispersarea sedimentului este uneori greu de efectuat datorita cimentarii sedimentului. s. dar sedimentul este mai afânat. In timp se formeaza la fundul flaconului un sediment compact mai greu de dispersat. .a in concentratii de 0. fosfat monosodic de potasiu. ocupa un volum mai mare si este usor redispersabil prin agitare. 3 . care pot avea o administrare corespunzatoare. Dificultatile cele mai multe sunt provocate de modul de sedimentare si de modificarile care se produc in sediment. Luand aceste masuri obtinem preparate uniforme la agitare.1%. De asemenea este foarte important ca particulele din acest sediment sa se poata redispersa astfel incat sa rezulte un produs omogen dupa o usoara agitare.modificarea temperaturii. • la particule de dimensiuni apropiate • la cresterea vascozitatii ph-ului • la adaosul de substante tensioactive pentru reducerea tensiunii interfaciale solid-lichid. el are loc sub influenta gravitatiei cand apare tendinta normala de depunere a particulelor de substante insolubile.cresterea densitatii 4. Viteza de sedimentare poate fi redusa prin: . In suspensiile floculate particulele se aglomereaza formand agregate slabe (flocoane). 3.reducerea marimii particulelor .

Flocularea poate fi realizata cu ajutorul electrolitilor.polisorbati  Argile colidale: -> bentonita -> veegum -> aerosil -> aluminiu coloidal PREPARAREA SUSPENSIILOR Obtinerea de particule fine de pulberi si dispersarea lor in vehicule adecvate se poate face: .derivati de celuloza -> metilceluloza -> hidroximetilceluloza -> carboximetilceluloza .pe cale fizica Prepararea pe cale chimica are loc in urma unei reactii de precipitare intr-un mediu lichid. ph-ul etc. temperatura. In acelasi timp formeaza un film in jurul particulelor de substanta cu rol de bariera mecanica in calea aglomerarii si cimentarii particulelor individuale. numit si agent de ingrosare.carbopolii .polietilenglicolii .pectine  De sinteza: .tragacanta .sunt substante care au rol de a micsora viteza de sedimentarwe si de a usura reomogenizarea la agitare si prelevarea dozelor. AGENTI DE SUSPENSIE .pe cale chimica . Pentru aceasta trebuie sa se porneasca de la particule cat mai fine. Pulberi fine se obtin folosind dispozitive de pulverizare 4 . Conditiile de reactie. agitarea.alcoolul polivinilic .guma arabica . reduc vitezqa de sedimentare si permit o usoara redispersare. a agentilor tensioactivi sau cu ajutorul agentilor de ingrosare. favorizeaza dispersarea. Agentii de suspensie pot fi:  Naturali : .polivinilpirolidona .au rol de umectanti cand reduc liofobia particulelor. concentratia.alginati -> alginatul de sodiu -> alginatul de propilenglicol . trebuie riguros stabilite pentru a ajunge la particule de dimensiunea dorita. La prelucrarea suspensiilor trebuie asigurata repartizarea uniforma a fazei interne cat mai mult timp si redispersarea dupa sedimentare prin agiare usoara. .. Agentul de suspendare. Acesta confera vascozitate crescuta mediului de dispersie si impiedica astfel sedimentarea particulelor de faza dispersata. este reprezentat de un compus macromolecular sub forma de pulbere – carboximetilceluloza sodica – sau sub forma de mucilag.

propilenglicolul. adecvate si cernerea prin site fine (VII) si foarte fine (VIII) pentru separarea fractiunii de pulbere cu dimensiuni potrivite. in care se dizolva substanta solubila in acest solvent. este exemplul unor solutii extractive alcoolice (tincturi. substante solide. pe arsuri si pe pielea sugarilor se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme. In cazul prepararii suspensiilor prin precipitare. Cand se folosesc agenti de suspensie ca atare trebuie luati in cantitati mai mari (aproape duble) intrucat acestia trec in solutie lent. precipitatele pot rezulta prin amestecarea unei solutii apoase cu o solutie a unui solvent miscibil cu apa –ex : etanolul. De exemplu. carbune) se umecteaza cu alcool. CONTROLUL SUSPENSIILOR Descriere: Suspensiile sunt preparate fluide. extracte fluide etc. se vor adauga mai intâi cele mai dense (cum este cazul siropului simplu in suspensie de uz intern sau glicerina in suspensiile de uz extern). Prin reducerea marimii particulelor.) canfor. Uneori la prepararea suspensiilor se adauga un tensioactiv. dar insolubila in apa. Care favorizeaza umectarea si impiedica cresterea cristalelor in timp. . FR X prevede: . prin diluarea alcoolului se produce scoaterea din solutie a substantei solubile in alcool dar insolubile in apa. Daca vehiculul prescris contine mai multe componente. Prepararea suspensiilor prin dispersare cere o atentie deosebita la alegerea mediului de dispersare si a agentului de stabilizare.suspensiile care se aplica pe plagi. mirosul si gustul sunt caracteristice componentelor (FR X). La prepararea suspensiilor destinate aplicarii pe piele nu se foloseste mucilag de guma arabica. opace. suprafata totala a sedimentului creste foarte mult ceea ce determina marirea vascozitatii suspensiei. Suspensiile care nu se lasa udate de apa (sulf. care la amestecarea cu apa dau un precipitat fin. aduse la un grad de finete corespunzator scopului si modului de administrare. 5 . iar vascozitatea necesara este atinsa uneori dupa cateva ore (guma arabica. omogene dupa agitare. . Legat de prepararea suspensiilor.suspensiile destinate administrarii interne pot contine agenti pentru corectarea gustului si mirosului. polietilenglicolul -. Substantele insolubile care se pot umecta (caolin.pentru substantele puternic active si toxice cantitatea de substanta medicamentoasa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru 24h. sulfar de bariu) se disperseaza la mojar adaugand agentul de stabilizare si apoi treptat lichidul apos. . se disperseaza in mediul de dispersie lichid printr-o metoda adecvata si se complecteaza la masa prevazuta (m/m). de exemplu: • umectanti • agenti de crestere a vascozitatii • agenti de floculare • coloranti • conservanti antimicrobieni adecvati. Este indicat sa se foloseasca stabilizanti sub forma de mucilaguri sau geluri. oxid de zinc. tragacanta). la preparare se pot folosi si substante auxiliare. . Culoarea. iar la suspensiile cu peste 20% substanta insolubila nu se mai adauga agenti de suspensie.

suspensiile oftalmice trebuie sa corespunda prevederilor de la OCULOGUTTAE .5% 0.1% pana la 0. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diamentru de cel putin 50 µm (FR X). Determinarea marimii particulelor se poate face la microscop echipat cu micrometru ocular. MARIMEA PARTICULELOR se determina prin examinarea la microscop a unei mase de preparat care contine cca.2% .1-0. Dupa o agitare de 1-2 minute trebuie sa se disperseze si sa-si mentina omogenitatea pe durata administrarii.1% -> ± 7.borat fenilmercuric 1:50 000 (pentru solutiile de uz extern) OBSERVATII: . se determina diametrul tutror particulelor din 10 campuri microscopice diferite si se calculeaza diametrul mediu. MASA TOTALA PE RECIPIENT se stabileste prin cantarirea individuala a continutului din 10 recipiente. Pentru o conservare de mai lunga durata se pot utiliza agenti conservanti: .5% -> ± 3% CONSERVARE – in recipiente bine inchise.nipagin 0. daca nu se prevede altfel.1% . abateri procentuale astfel: pana la 0.pe etichetele recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze „a se agita inainte de intrebuintare” . STABILITATE Suspensiile pot sedimenta in timp. 10mg substanta activa suspendata.5% si mai mult de 0.suspensiile injectabile trebuie sa corespunda prevederilor de la INJECTABILIA 6 .acid sorbic 0. intinsa intr-un strat subtire pe lama de microscop. Fata de masa declarata pe recipient se admit abateri procentuale astfel: pana la 25 g -> ± 5% 25 g pana la 50g -> ± 3% DOZARE Continutul in substanta activa poate sa prezinte fata de valoarea declarata.5% -> ± 5% 0.

Se amesteca 1 parte din zahar (25.50g Sirop de carboximetilceluloza sodica 85. cu gust si miros de cacao. apa si se amesteca pana la omogenizare. se adauga treptat glicerina.07g Antibioticul trebuie sa fie micronizat la maxim 10µm. iar celelalte componente solide prin sita VI. vascoasa.00g Glicerol 6.  suspensie omogena. conservanti.20g Zaharina sodica 0.20g Zahar 27.15g Tween 20 0. O formula de „suspensie uscata” cu antibiotice este: Rp/ Antibiotic X 2. Datorita stabilitatii limitate a antibioticelor se poate recurge la obtinerea unor amestecuri uscate constituite din antibiotic. agenti de stabilizare. antibioticul. Datorita gamei largi de agenti de suspensie si a progresului tehnologic de preparare au luat extindere si suspensiile industriale. edulcoranti aromatizanti care se aduc in suspensie in momentul utilizarii prin adaugare de apa. polivinilpirolidona si zaharina. benzoatul de sodiu. Suspensiile de tetraciclina Rp/ Tetraciclina baza 2. O lingurita de suspensie contine 125 mg tetraciclina baza.50g Cacao 1.05g Esenta de portocale 0.20g Benzoat de sodiu 0. Zaharul se pulverizeaza ca sa treaca prin sita V.00g Polivinilpirolidona 0. Se prepara la nevoie si se elibereaza in flacoane de sticla bruna cu gat lung si bine inchise. Amestecul este transformat apoi 7 .00g Apa distilata pana la 100ml Se tritureaza la mojar tetraciclina baza cu pulberea fina de cacao. siropul de carboximetilceluloza sodica. In afara de suspensiile obtinute se mai folosesc suspensii sub forma de doze unitare divizate in plicuri si amestecuri uscate sub forma granulara care se administreaza cu apa in momentul administrarii. EXEMPLE DE SUSPENSII SUSPENSII DE UZ INTERN Numeroase suspensii medicamentoase sunt administrate sub forma de suspensii.25g Metilceluloza 15cP 0. bruna.05g).

Dupa uscare se omogenizeaza pulberea granulata si se trece prin sita IV apoi se amesteca cu esenta si metilceluloza pana la omogenizare. Umiditatea reziduala nu trebuie sa depaseasca 5%.nu sunt tolerate de unele parti ale corpului .vehiculul joaca un rol important (el se evapora lasand pe piele un strat mai mult sau mai putin aderent constituit din pulberi insolubile). Dupa umectarea uniforma pasta este trecuta prin sita III. Cu rezultate bune in locul glicerinei se poate folosi 70%. Gama mare de preparate care poate fi obtinuta prin varietatea naturii si concentratia componentelor active si inerte ca si usurinta aplicarii si indepartarii fac ca lotiunea sa fie una din cele mai importante forme folosite in tratamentul topic. Glicerina intarzie sedimentarea si mareste capacitatea de aderare. Granulatul obtinut se usuca apoi in straturi cu grosime de 2 cm la temperatura de 40 0 timp de 10ore. exemelor generalizate. au capacitate de penetratie inferioara ungventelor. ! TEMA: dati exemple de suspensii obtinute in industria de medicamente. Suspensiile de uz extern sunt denumite si pudre lichide sau pensulatii deoarece se intind pe piele cu ajutorul unei pensule. 8 . Alcoolul grabeste evaporarea dar nu se poate folosi decat in cantitati limitate pentru a nu produce iritatii. Evaporarea fazei lichide produce un efect calmant. Esenta si metilceluloza nu se amesteca cu celelalte componente deoarece in primul rand s-ar pierde o parte din substanta aromatizanta in cursul procesului de uscare si apoi s-ar intarzia procesul de dispersare datorita unui proces puternic de aglutinare. Pentru stabilizarea acestor suspensii se adauga uneori agenti ajutatori stabilizanti. tween si 11ml apa. datorita depozitului lasat de ele (alb sau colorat) nu se pot folosi in timpul zilei pe zonele expuse (datorita aspectului neplacut) . Inainte de administrare 30g de pulbere se dilueaza cu 50 ml apa.ca vehicul se foloseste alaturi de apa si alcool si glicerina. SUSPENSII DE UZ EXTERN Suspensiile de uz extern denumite si LOTIUNI au o intrebuintare larga. racoritor .se pot aglomera in spatiile intertriginoase cand pot deveni iritante . De fapt aceste preparate pot fi considerate o forma convenabila de aplicare a pulberilor indicata pentru tratamentul dermatozelor. se agita pana la obtinerea unei suspensii omogene. avand mai ales actiune superficiala . DEZAVANTAJE: . eruptiilor localizate sau diseminate. Ele sunt preparate fluide care au ca vehicul apa sau amestecuri hidroalcoolice in care se afla suspendate substante active aduse la un grad de finete corespunzator scopului terapeutic urmarit.intr-o pasta cu ajutorul unei solutii constituita din zahar (2g).

oxid de magneziu. Aspect: suspensie omogena. vascoasa. calmanta in afectiuni ale pielii . fenol 0. Pentru a 9 . Rp/ Zinci oxydi 10. prin sita VII (in prezenta talcului cernerea Zn2O3 este facilitata).50 g Pulberea compusa obtinuta din talc si oxid de zinc se trece. bine inchese. in amestec. carbonat de magneziu si diferite substante medicamentoase ca: mentol 0. Extern Mod de preparare: Zn2O3 se usuca la etuva.00g M. Se adauga treptat uleiul.00g Heliamthy olei ad.protector si anticongestiv in exeme. In faza insolubila se prescrie frecvent oxid de zinc. se trece prin sita VII pentru desfacerea eventualelor aglomerari si se tritureaza cu 1% span (Zn2O3 nu este umectat de uleiul de foarea soarelui. f suspensio D. apoi se adauga glicerina si apa. cu eticheta rosie cu mentiunea „A se agita” Actiune: -sicativa. antiseptice. si de aceea pentru umectare se foloseste o substanta cu grupare lipofila -> span). Se elibereaza in flacoane de sticla cu gat larg. el fiind o substanta hidrofoba. alba. s.00g Sulful se tritureaza la mojar cu alcool. Actiune sicativa. Aspect: suspensie omogena. sulf precipitat 2-10%.25-1%. rezorcină 2-6%.50 g Apa 37. 100. antibiotice.25-1%. SUSPENSII CU SULF Rp/ Sulf 2. talc. Sulful precipitat este hidrofob si astfel atunci cand este dispersat in apa o parte floteaza la suprafata apei.00 g Glicerol 12. Se prepara la nevoie.00g Alcool 5.00 g Talc 25. Un exemplu clasic de suspensie Zn2O3 este reprezentat de formula: Rp/ Oxid de zinc 25.00g Apa pana la 100. anestezina 3- 10%. se tritureaza cu glicerina si se dilueaza cu apa in portiuni mici (sau se poate tritura cu amestecul glicerina-apa) adaugat treptat pana la omogenizare.00g Glicerol 5.

trietanolamida. tween 80.00g Oxid de zinc (VI) 150. in acnee.00g Talc 200. Se utilizeaza in dermatoze.00g Talc (VI) 150.00g Tween 80 2. f suspensie D.00g M. Umectarea sulfului se poate face si cu tinctura quilaia.00g M.00g Sulf 12.00g Solutie de acetotartrat de aluminiu 30. s.50g Alcool 900 4.evita flotarea sulfului se recomanda umectarea cu alcool sau amestecarea apa-glicerina si alcool. f suspensie D.00g Apa de calciu pana la 100.00g Apa distilata 212.00g Glicerina 200.00g Glicerina 150.00g Apa 200. ca antiseboreic.00g Sulful se tritureaza cu amestecul constituit din camfor si alcool dospersat in 25ml mucilag de metilceluloza. Se adauga apoi treptat apa de calciu. ! TEMA: explicati prepararea urmatoarelor mixturi: Rp/ Oxid de zinc 200.00g Mucilag de metilceluloza 300. s extern # 10 . Rp/ Camfor 3. Extern # Rp/ Acid boric 60.00g Alcool 200.

f suspensie D.50g Alcool 4.00g Ulei volatil de menta x gtt Solutie de acid boric 3% 40.00g Glicerina 10.00g Oxid de zinc 25.00g Solutie rivanol 1% 25. extern # Rp/ Camfor 3.00g Glicerina 25. suspensie D.00g Alcool diluat 10.00g M.00g + Tween 20 pentru sulf Apa distilata pana la 100. f suspensie D. f.00g Talc 25.00g Talc 20.00g Glicerina 20. extern # 11 . s extern # Rp/ Sulf precipitat 10.00g M.Rp/ Oxid de zinc 20.00g Apa de calciu pana la 100.s.00g M. s. f suspensie D. s extern # Rp/ Mentol 1.00g Sulf 12.00g M.00g se dizolva in alcool Anestezina 5.

12 .