P. 1
Analiza tranzactionala astazi, Ian Stewart

Analiza tranzactionala astazi, Ian Stewart

|Views: 830|Likes:
Published by sorelino
Ca teorie a personalitatii, AT ofera un model cu trei elemente, cunoscut sub numele de modelul starilor eului, ajutand la intelegerea modului in care oamenii sunt structurati din punct de vedere psihologic, a modului cum functioneaza oamenii si cum isi exprima personalitatea in plan comportamental. AT vine cu o teorie a comunicarii. Prin concepte, tranzactii si jocuri psihologice, propune si o metoda de analiza a sistemelor si organizatiilor.
AT cuprinde si o teorie a dezvoltarii copilului. Conceptul de scenariu de viata explica modul in care tiparele noastre actuale de viata isi au originea in copilarie. In cadrul unui scenariu de viata, AT dezvolta explicatii referitoare la modul in care putem continua sa re-luam strategiile copilariei in viata noastra de adulti, chiar si atunci cand acestea produc niste rezultate care sunt auto-distructive sau dureroase. Astfel, AT contine si o teorie a psihopatologiei.
In domeniul aplicatiilor practice, AT propune un sistem integrat de psihoterapie. Ea se foloseste in tratamentul tuturor tipurilor de tulburari psihice, incepand cu problemele de zi cu zi si pana la psihoze grave. Ofera o metoda ce poate fi folosita pentru terapie individuala, de grup, a cuplului sau a familiei.
In afara domeniului terapeutic, AT se foloseste si in medii educationale. Ea ii ajuta pe educatori sa mentina o comunicare clara si sa evite aparitia unor confruntari neproductive. AT este un instrument pentru formare in management si comunicare si in analiza organizationala. Dintre aplicatiile AT, mentionam utilizarea ei de catre institutiile de asistenta sociala, politie, serviciile de probatiune si institutii religioase.

Ca teorie a personalitatii, AT ofera un model cu trei elemente, cunoscut sub numele de modelul starilor eului, ajutand la intelegerea modului in care oamenii sunt structurati din punct de vedere psihologic, a modului cum functioneaza oamenii si cum isi exprima personalitatea in plan comportamental. AT vine cu o teorie a comunicarii. Prin concepte, tranzactii si jocuri psihologice, propune si o metoda de analiza a sistemelor si organizatiilor.
AT cuprinde si o teorie a dezvoltarii copilului. Conceptul de scenariu de viata explica modul in care tiparele noastre actuale de viata isi au originea in copilarie. In cadrul unui scenariu de viata, AT dezvolta explicatii referitoare la modul in care putem continua sa re-luam strategiile copilariei in viata noastra de adulti, chiar si atunci cand acestea produc niste rezultate care sunt auto-distructive sau dureroase. Astfel, AT contine si o teorie a psihopatologiei.
In domeniul aplicatiilor practice, AT propune un sistem integrat de psihoterapie. Ea se foloseste in tratamentul tuturor tipurilor de tulburari psihice, incepand cu problemele de zi cu zi si pana la psihoze grave. Ofera o metoda ce poate fi folosita pentru terapie individuala, de grup, a cuplului sau a familiei.
In afara domeniului terapeutic, AT se foloseste si in medii educationale. Ea ii ajuta pe educatori sa mentina o comunicare clara si sa evite aparitia unor confruntari neproductive. AT este un instrument pentru formare in management si comunicare si in analiza organizationala. Dintre aplicatiile AT, mentionam utilizarea ei de catre institutiile de asistenta sociala, politie, serviciile de probatiune si institutii religioase.

More info:

Published by: sorelino on Mar 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2013

Ian Stewart Vann Joines

s

z· I

IN ~ ANALIZA TRANZACTIONALA ,
Editura MIRTON

o NOVA INTRODVCERE
~

A

AT ASTAZI
o NOVA INTRODVCERE IN ANALIZA TRANZACTIONALA
IAN STEWART VANN JOINES

Traducere - Constantin CIlEVERESAN, Luminita CHEVERESAN Coordonatori volum - Linda KOLONITS, Lurninita CHEVERESAN Tehnoredactare computerizata, coperta - Silviu ANDONIE

© 2004 Asociatia Romana de Analiza Tranzactionala www.arat.ro

Dcscricrea

CIP a Bibliotccii Nationale

a Romfiniei

AT astiizi: 0 nouii introducere in analiza tranzactionala / Ian Stewart, Vann Joines; trad.: Constantin Chcveresan, Luminita Cheveresan, Timisoara: Mirton, 2004 240 p.; 24 em. I3ibliogr. ISI3N 973-661-400-X I. Joines, Vann II. Chevercsan, Constantin (trad.) III. Chcvcresan, Luminita Violcta (trad.) 159.923.2

STEWART, IAN

Multumiri

Consiliul Director ~i membri ARAT multumesc lui Ian Stewart ~i lui Vann Joines care au avut generozitatea de a acorda perrnisiunea pentru traducerea acestci lucrari In limba romana, De asernenea, multumim ~i cditurii Lifespace Publishing penlru acordarea drepturilor de publicare, sprijinind astfcl activitatca de training In Analiza Tranzactionala In Romania. In acest proces un rol deosebit l-a avut John Parr, primul trainer oficial EAT A in Analiza Tranzactionala In Romania care a facilitat obtinerca permisiunii de traduccre si publicare a acestei carli de la Ian Stewart ~i Varin Joines. Recunoastern ~i contributia dnci Lurninita Cheveresan, a lui Constantin Cheveresan si a h: Silviu Andonic pentru traducerca si tehnoredactarea acestei carti. De asernenea, multurnim Adrian, Cavasan, Lindei Kolonits si Coralici Sulea pcntru ajutorul dat translatorilor in asigurarca acuratctc traducerii si folosirii termenilor de Analiza Tranzactionala, Aceasta carte este tradusa sub auspiciile Asociatiei Rornane de Analiza Tranzactionala, iar termenii de Analiza Tranzactionala din aceasta carte sunt recunoscuti ca fiind lirnbajul oficial al Analizei Tranza-tionalc in Romania.

Consiliul Director ARAT Mai2004

5

CUPRINS
Prefa(a PARTEA I - INTRODUCERE 1. Ce este AT
Idei cheie In AT Filosofia AT

iN AT

PARTEA a II-a - REPREZENTAREA 2. Modelul starilor eului
Exemple de modificari ale starilor eului Definirea starilor eului Sunt reale distinctiile intre starile eului? Starile eului ~i Superego, Ego, Id Starile eului sunt denumiri, nu lucruri Modelul supra-simplificat

PERSONALITATII:

Modelul starilor eului

3. Analiza functionala a starilor eului
Copil Adaptat si Copil Liber Parintc Normativ ~i Parinte Grijuliu Adult Egograme

4. Modelul structural de ordinul doi
Structura Structura Structura Distinctia de ordinul doi de ordinul doi de ordinul doi lntre structura - Parinte - Adult - Copil si functie

5. Reeunoasterea stiirilor eului
Diagnoza cornportamentala Diagnoza sociala Diagnoza istorica Diagnoza fenomenologica Diagnoza starilor eului in practica Eul executi v si eel real

6. Patologie structurala
Contaminare Excludere

PARTl<:A a III-a - COMUNICARE: 7. Tranzactll
Tranzactii Tranzactii Tranzactii Tranzactii complementare incrucisate ulterioare si indiciile non-verbale

Tranzactii,

stroke-uri

si structurarea

timpului

Optiuni

7

8. Stroke-uri
Foamca de .r.uli Tipuri de ",' ,",'-un Stroke-uri, ','" rcintarirca comportamcntului A oferi si ,', mi stroke-uri Econornia q;clKe ..urilor Profilul stm:,~'lIrilor Auto-ofcrir. ~ de stroke-uri Exista stroke-uri "bunc" ~i "rdc" ?

9. Structurarea timpului
Rctragerc Ritualuri Discutii pcnuu Activitati Jocuri Intimitate

trccerea

tirnpului

PARTEA a IV-a - CUM NE SCRIEM PROPRIA
10. Natura si originile scenariului de viala Natura ~i dcfinirea scenariului de via\a Originile sccnariului 11. Cum este trait scenariul Scenarii castigatoare, pcrdantc si non-cfistigatoare Sccnariul in viata adulta Dc cc e importanta in(elcgcrca scenariului Sccnariul si cursul vietii 12. Pozhille de viala Pozitiile de viata la adulti - Coralul OK Schimbarea personal a si Coralul OK

POVESTE DE VIATA: Scenariile de viafa

13. Mesaje din scenariu si matricea scenariului
Mcsajele din scenariu si perccptia copilului Tipuri de mcsaje din sccnariu Matricea scenariului

14. Injunctii ~idecizii
Douasprezece injunctii Episccnari u Lcgatura dintre decizii si injunctii

Antisccnariu 15. Procese de scenariu
Sase procese de scenariu Combinatii de teme de proces Originile proccsului de sccnariu Elibcrarea de tiparele procesului

de sccnariu

16. Drivere ~i miniscenariu
Cum detectezi un comportament de tip driver Drivere prirnare Drivere ~i tipuri de procese de scenariu Driverc si pozitia de via\a Ccle cinci rnesaje permisive Originile driverclor Mi niscenari u I Cele patru mituri

PARTEA a V-a - CUM FACEM NOSTRU: Pasivitatea 17. Desconsiderarea
Natura ~i definirea desconsiderarii Exagerarea Cele patru comportamente pasive Desconsiderarea si starile eului Detectarea desconsiderari lor

CA LUMEA

SA SE POTRIVEASCA

CU SCENARIUL

18. Matricea desconsiderarilor
Domenii de dcsconsiderare Tipuri de desconsidcrare Niveluri (moduri) de desconsiderare Diagrama matricei desconsiderarilor Folosirea matricei desconsiderarilor

19. Cadrul de referinta ~iredefmirea
Cadrul de referinta Cadrul de referinta ~i scenariul Natura ~i functiilc redefinirii Tranzactii de redcfinire

20. Simbioza
Simbioza "sanatoasa'' ~i simbioza "nesanatoasa" Simbioza si sccnariul Invitatii simbiotice Simbioza de ordinul doi

PARTEA a VI-a - JUSTIFICAREA uri si jocuri 21. Racket-uri ~i timbre

CREDINTELOR

DIN SCENARIILE

NOASTRE:

Racket-

Racket-uri si scenariul Senti mente racket si senti mente autentice Senti mente racket, senti mente autentice si rezolvarea problernelor Racketarea Timbre

22. Sistemul Racket
Crcdinte si senti mente scenariale Manifestari racket Amintiri confirmatoare Iesirea din sistemul racket

23. Jocuri ~i analiza jocurilor
Exernple de jocuri Tricouri Diferite grade de jocuri Formula J Triunghiul Dramatic Analiza tranzactionala a jocurilor Planul de joe Dcfinitii ale jocului

24. De ce joaca oamenii jocuri
Jocuri, timbre ~i rezultatul negativ al scenariului lntarirea convingerilor din seenariu Jocuri, simbioza si cadrul de referinta Jocuri si stroke-uri Ccle "sase avantaje" ale lui Berne Jocuri eu rezultate pozitive

9

25. Cum ne ocupam de jocuri E nevoie sa dam jocului un nume? Cateva jocuri familiare Folosirea optiuni lor Dejucarea beneficiului negativ inlocuirea stroke-uri lor din jocuri

PARTEA a VII-a - SCHIMBAREA: 26. Contracte

ATin practicii

27.

28.

29.

30.

de schimbare Cele "patru cerinte" ale lui Steiner De ce se folosesc contracte? Incheierea unui contract eficient Obiectivele schimbarii in AT Autonomia Indepcndenta falli de scenariu Rezolvarea de probleme Opinii despre "vindecare" Terapie prin AT Auto-terapia De ce terapie? Caracteristicile terapiei AT Trei scoli de AT AT in organizatli ~ieducatie Diferente intre aplicatiile educational-organizationale Aplicatii organizationale ATin educatie Cum s-a dezvoltat AT Eric Berne ~i inceputurile AT Anii de inceput Anii de raspandire Consolidarea internationala

~i cele clinice

ANEXE
A. B. C. D. E. F. Carli de Eric Berne Aite cdrti cheie despre AT Ciistigiuon ai Premiului Stiintific Comemorativ Organizatii de AT Formare si acreditare In AT Tematica oficiaia a cursului AT 10]

Eric Berne

NOTE ~I REFERINTE BmLIOGRAFIE GLOSAR

10

Pre/alii
In aceasta carte va pre zen tam teoria si practica curenta a analizei tranzactionale (AT). Am prezentat materialul intr-un mod care sa fie util, fie ca studiati AT individual, fie ca participati la un curs. Dad sunteti cititori ocazionali, care fac pentru prima data cunostinta cu AT, sperarn ca veti aprecia stilul simplu si conversational al acestei carti. Am folosit exemple pentru a ilustra diferite aspecte teoretice.
Daca cititi cartea ca pe un instrument de lucru de baza pentru un curs AT ]0] Oficial, veti gasi in ea programa cornpleta a acestui curs 10 l. Astazi AT are 0 arie de raspandire internationala, Speram ca si aceasta carte sa fie citita pe scara internationala. Avand in vedere acest lucru, am ales un limbaj si exernple familiare oamenilor din lumea tntreaga.

Exercitiile
In timpul predarii cursurilor de AT facem frecvent exercitii folosind materialul predat. Fiecare unitate de predare este urrnata imediat de exercitii relevante. Consideram ca acesta este modul cel mai eficient de a permite celor care studiaza sa exerseze si sa-si consolideze ideile teoretice. In aceasta carte am procedat la fel. Exercitiile sunt Incorporate In text. Fiecare exercitiu urmeaza imediat dupa teoria corespunzatoare, Pentru a profita La maximum de pe urma cartii, faceti fiecare exercitiu de indatd ce ajungeti Lael. Sernnalarn exercitiile printr-un semn caracteristic si text tiparit cu caractere diferite . • Cand vedeti acest gen de caractere, aveti de a face cu un excrcitiu. Faceti-l de indata ce apare. Apoi treceti mai departe la urmatoarea unitate de predare. Sfarsitul exercitiului este marcat de acelasi semn ca si inceputul. • Va sugeram sa folositi un caiet de notite cu foi detasabile in care sa puteti atasa toate raspunsurile la exercitiile scrise, si alte idei sau ganduri care va pot veni in minte In timp ce parcurgeti cartea. Aceasta metoda va va ajuta sa invatati AT in modul eel mai eficient posibil - folosind-o pentru voi insiva.

Ce este si ce nu este aceasta carte
Dupa ce veti citi toata cartea si veti fi facut toate exercitiile, veti sti cu siguranta mult mai multe lucruri despre voi insiva decat stiati cand ali inceput-o, S-ar putea de asemenea sa descoperiti ca ali putea folosi aceste cunostinte pentru a face In viata voastra anumite schimbari pe care ali dorit mereu sa Ie faceti. Daca e asa, felicitari. Insa aceasta carte nu este menita sa inlocuiasca terapia. Daca aveti serioase probleme personale, e recomandabil sa va cautati un terapeut cunoscut care va poate oferi atentia personal a de expert de care aveti nevoie. Terapeutii AT isi incurajeaza pacientii sa-si insuseasca idei din AT. Daca va decideti sa incepeti o terapie AT, puteti folosi aceasta carte ca pe 0 sursa serioasa documentare. Daca doriti sa oferiti terapie sau servicii AT altor persoane, aceasta carte va va fi de asemenea utila ca introducere In ideile de baza ale AT. Insa aceste cunostinte esentiale nu va califica pentru a oferi ajutor profesionist. Pentru a fi acreditat ca terapeut AT practicant trebuie sa fi urmat un anumit numar de ore de curs avansat, sa fi facut practica terapeutica si supervizare. Trebuie sa dati niste examene organizate de institutii de acreditare AT. Gasili detalii suplimentare in anexa E.

Abordarea noastra teoretica
Materialul pe care il prezentam aici reprezinta filonul principal, general acceptat, al teoriei AT. Fiind un text de baza, nu ar fi recomandabil sa analizam zone lirnita ale teoriei AT. in care exista inca elemente controversate. Totusi, AT de azi difera mult de AT de acum 10 ani. Astazi exista cateva
11

conceptc importantc aflate chiar In ccntrul teoriei csentiale AT despre care Eric Berne nici nu auzise cand a murit in 1970. Unul din principalele motive pentru care scricm aceasta carte este sa va prezentam aceste idei noi. Berne a fost in primul rand un inovator. Presupunem ca ar fi aplaudat cu entuziasm modul in care terapcutii AT au continuat sa inoveze. . .A_cxistllt_g_\!_llcun;nt mai putin dezirabil in gandirea si scrierilc AT, care l~i are originile Inca la Inceputurilc acestei discipline. Ne referirn la trivializarea unora din ideile initiale ~i fundamentale' alq AT. Berne a dorit ca AT sa fie accesibila tuturor. A optat pentru folosirea unor termeni simpli pentru a descrie modul sau de a gandi, Insa, desi cuvintcle erau simple, ideile erau complexc ~i subtile. Pe masura ce AT a atins statutul indoielnic de psihologie populara, in anii '60, unii autori au profitat de simplitatca aparenta a AT pentru a 0 prezenta intr-o varianta super-sirnplificata. AT inca nu si-a revenit total dupa neajunsurile provocate in acei ani. In ciuda muncii de cali tate de peste doua decenii a autorilor si practicienilor AT, imaginea superficial a de psihologie de carte de bucate creata in jurul AT se dovedeste greu de sters, In lucrarca AT Aslazi, obiectivul nostru a fost corectarea acestei false imagini. Ne-arn propus sa descriem tcoria AT in subtilitatea si profunzimea sa originala, lara sa sacrificam nimic din claritatea sau simplitatca limbajului pe care Berne le-a apreciat at at de mult. Aceste lucruri sunt adevarate mai ales In ceca ce priveste bazele teoriei AT, mode lul starilor eului. In lucrarea sa original a, Berne a subliniat mereu faptul ca starile eului au 0 dimensiune . tll!'_lporqia. Stare_a_.de Pii~il1te~i£oRil reprezinta amiif1g9J.!~LeCQuriale trecuiiijur.-~area'de·A.dult este un ra~uns la aici-si-acum, folosind resursclc unui om matur. Toate cele trei stari. ale eului irnplica gIndire:~se.·ll!~~~nlC VQIiipOl:t;-rne.riU:.]ilii£dif~rente--~emnificaIIVe intrc-acesiti"varlaiita-Fcea' ulterioara, trivializata, a model~lui, care susline ca "Adult inseampa g~ndire, CoPilJIJ,Ss;.amna -senti memc', j'ar"P1i:riiiterc are Teg'~turrcUtrebu i;~i rebllT;;-:-" --.-- ... lir t , In acesfa cal·te, rcveniin fa formuTariTelriilTaIe aTe lud3erne privind modelul starilor eului. Le-arn folosit ca pc 0 baza solida de explicare a altor parti ale acestei teorii.

Cazuri ~inume
Ori de cate ori exemplificam cu cazuri concrete, numele Iolosite sunt fictive. Daca cumva cxista vreo asernanarc eu numele real al unei pcrsoane, aceasta este pur intarnplatoare.

Multumiri
nostru expert a fost Dr. Erika Stern de la departamentul de studii de Consiliere de la Universitatea din Utrecht, Olanda. EStegreu de' imaginat 0 persoana mai calificata pentru aceasta sarcina. Ea ne-a pus la dispozitie nu numai 0 intelegere profunda a AT, ci ~i a altor abordari psihologice. Ea insa~i este auto are a multor carti, Vorbind mai muIte lirnbi, ea ne-a atentionat eu privire la unele subtilitati de lirnba care ar fi putut crea probleme unor vorbitori non-nativi de engleza. Erika si-a adus 0 contributie majora la aceasta carte In to ate aceste moduri diferite. Referentii nostri nespecialisti au fost Dr. Andrew Middleton si Christine Middleton. Ei au cornentat manuscrisul din punctul de vcdere al unor invatacei in AT. Ne-au atras atentia asupra unor _0l_Sajeincare am presupus ca, deoarece noi cunoastern harta, nici altii nu vor ave a nevoie de indICUto·are"iutlere.·- Ne-au"semnafaCpunctein careexplicatiile noastre erau prea arnanuntite sau repetitive ~rne:-:1(fsugerat clarificari minunate. Andrew si Christine au avut 0 marc influenta asupra formei finale a lucrarii, Dr. Richard Erskine si Marilyn ZaIcman, MSW, ACSW, au citit prima versiune a capitolului desprc Sistemul Racket si au dat sugestii valoroase pentru unele reformulari. Jenni Hinne, MAOT, a furnizat date actuale des pre organizatii AT. Emily Hunter Ruppert, ACSW, a sugerat colaborarea celor doi autori, al carei rod este carte a de fata. Suntem recunoscatori pentru permisiunea de a folosi materiale cu copyright publicate initial In Transactional Analysis Journal sau in Transactional Analysis Bulletin de catre urmatorii autori: Referentul
12

John Dusay, MD, pentru 'Egograms' - TAJ, 2, 3, 1972 Franklin Ernst, MD, pentru The OK Corral' - TAJ, l , 4,1971 Richard Erskine Jr., Ph.D, ~i Marilyn Zalcman, MSW, ACSW, pentru The racket system' TAJ, 9, I, 1979 Taibi Kahler, Ph. D., pcntru The miniscript' - TAJ, 4, I, 1974 Stephen Karpman, MD, pentru The Dramatic Triangle' - TAB, 7, 26, 1968 Jim McKenna, MSW, pentru 'Stroking Profile' - TAJ, 4, 4,1974 Ken Mellor, Dip. Soc. Studs, ~i Eric Sigmund, pentru 'Discount Matrix' - TAJ, 5, 3, 1975. Comentarii,

va rugam

!

Dorim ca aceasta carte sa fie de acum incolo manualul de baza al AT. Dcoarece a suferit mai multe editari succesive, intentionarn s-o aducem la zi, astfel Incat fiecare noua editie sa merite titlul de AT Astdzi. Va solicitam sprijinul pentru acest proiect. Ati dori sa ne trimiteti comentarii critice si feedhack? Exista puncte In care credeti ca am f putut fi mai expliciti? Exista ceva ce ali f dorit sa gasit: In carte si n-ati gasit? Sau ceva ce n-ar trebui sa fie In ea ~i exista? Ati descoperit cumva inexactitati faptice, anacronisme, neclaritati? Ne intereseaza toate aceste lucruri. De asemenea, am vrea sa aflam daca exista elemente ale acestci lucrari care va plac in mo~ deosebit. Va rugam sa ne contactati prin Lifespace Publishing, la Nottingham, Anglia, sau la Chapel Hill, SUA. Gasiti adresele complete la pagina cu informatii de la sfarsitul cartii.

Jail Stewart si Vann Joines lunie 1987

13

PARTEAI INTRODUCERE iN AT

Capitolull
CE ESTE AT?

"Analiza tranzactionala este 0 teorie a personalitatii ~i 0 psihoterapie sistematica pentru dezvoltare si schimbare personala", Aceasta este definitia AT sugerata de Asociatia Internationala ATI. De fapt, AT inseamna astazi aceste lucruri, dar ~i multe altele. AT se remarca Intre abordarile psihologice prin profunzimea teoriei ~i gama foarte variata a aplicatiilor sale. Ca teorie a personatitatii, AT ne ofera 0 imagine asupra modului in care oamenii sunt structurati din punct de vedere psihologic. Pentru a realiza acest lucru, ea ne ofera un model cu trei elemente, cunoscut sub numele de modelul starilor eului. Acelasi model ne ajuta sa iutelegem cum functioneaza oamenii __cum i~i exprimK personalitatea In plan comportamental. AT ofera de asemenea 0 teorie a comunicari: Aceasta poate fi extinsa pentru a oferi 0 metoda de analiza a sistemelor si organizatiilor. AT ofera 0 teorie a dezvoltarii copilului. Conceptul de scenariu de via/a explica rnodul in .care tiparele noastre actuale de viata T~i au origine[l}Il~~Qlijlai:i~ In cadrul unui scenariu de viata, AT QezvoTt~ explicatii referitoare la modul cum putem continua sa re-luam strategiile copilariei in viata noastra de adulti, chiar si atunci cand aces tea produc niste rezultate care sunt auto-distructive sau dureroase, Astfel AT ne ofera si 0 teorie a psihopatologiei. In domeniul aplicatiilor pr;ctice, AT ne ofera cu adevarat un sistem de psihoterapie. Ea se foloseste in tratamentul tutu.ror tipurilor .de tulburari psihice, !n.(;~p&lldcu problemele de zi cLt.zi §i pima Ia psihoze grave. Ofer~· o·metodice ·poate fifolosita pentru terapie individuala, de grup, a - cuplului sau a familiei. In afara domeniului terapeutic, AT se foloseste ~i in medii educationale. Ea ajuta pe educatori si educati sa rnentina 0 comunicare clara ~i sa evite aparitia unor confruntari neproductive. Este deosebit de recornandabila in consiliere. . AT este un instrument de lucru valoros dsformarein maI1<\g:ern,;!1,W~.921l1IDj_£i!l:e"~.i in analiza, organizationala. Intre multe alte aplicatii ale AT, mention am utilizarea ei de catre institutiile de asistenta sociala, politie, serviciile de probatiune si instit~tii rel~io?se. -_. • AT poatefi folosita ori"cedomenlu in c"llfee·nevoie de intelegerea individului, a relatiilor ~i a

cornunicarii, Idei cheie in AT

.

in

Exista cateva idei esentiale care stau Ia baza teoriei AT. Ele servesc la diferentierea AT de orice alt sistem psihologic. In capitolele ce urmeaza vorn analiza arnanuntit toate aceste idei si Ie vom ilustra prin exemple. Iata-le mal intai in rezumat. Va sugeram sa cititi aceasta sectiune doar pentru a va familiariza cu termenii ~i ideile generale.
14

Modelul stdrilor eului (modelul PAC) ElemeptJJI de baza este modelul stiirilor~ului. 0 stare a eului este un set de comportamente, ganduri ~i senti mente "inmdlte~-Es!e-iriodurtn cafe nemaImestam 0 parte a personalitafilnoasiieTntr-un anuml[

moment.

--.-------- ----

..

.

Modelul descrie trei stan distincte ale eului. Daca rna comport, gandesc si simt ca reactie la ceea ce se petrece In jurul meu aici-si-acum, utilizand toate re-sursele'<if'late Ia dispozitia mea ca persoana matura, se spune ca maaflti IIrstafe,nre-' 'Adult a eului meu.···--_·_ ..----Poateuneori rna comport, gandesc ~i simt intr-un mod care copiaza pe eel al parintilor mei sau a altor persoane care au reprezentat figuii'parentale pentru mine. Cand fac aces! lucru, spunern carolr"aflu In starea de Pdrinte a eului meu. Uneori rna pot reintoarce la moduri de comportament, gandire si simtire pe care Ie foloseam cand eram copil. Atunci spunem ca rna aflu "instarea de Copil a eului meu. Observati literele initiale mario Se folosesc intotdeauna cand dorim indicam ca ne referim la starile eului (Parinte, Adult, Copil). Literele mici la inceputul acestor cuvinte indica faptul ca ne referim la un parinte, adult sau copil din viata reala, Modelul starilor eului este uneori numit ~i modelul P-A-C, dupa cele trei litere initiale. Atunci cand folosim modelul stan lor eului pentru a intelege diferite aspecte ale personalitatii, spunem ca forosiiri analiza structuralii.

s~

Tranzactii, stroke-uri $i structurarea timpului Cand comunic eu tine pot alege sa_ rna adresez.Jie_dinQricare dintre cele trei stari ale.eului meu. La randul tau; hi polisa-mi raspunzi din oricare din starile eului tau. Acest schimb de comlulidri poarta nUlilere-ae iranzac#e. . Folosirea modelului starilor eului pentru a analiza secventele unei tranzactii reprezinta analiza tranzactionala propriu-risii. Cuvantulvpropriu-zisa" a fost ad~ugat pentru a arata ca ne referimla aceasta anume ramura a AT si nu la AT in general. Atunci cand tu ~i cu mine tranzactionam, eu semnalez recunoasterea ta, iar tu 'imi intorci aceasta recUli'oa~tere.tri1imbaj AT, orice act de recunoastere este numit stroke, Oamenii aufi1:V'fitede str<'ike~ uri pentru a-si pastra starea de bine fizic ~i psihie. ," • Cand oarnenii tranzactioneaza in grupuri sau pereehi, ei folosesc factorul timp "indiferite moduri specifke, care pot fi Inreg1stiate'~ranalizate.Ace"astaeste analiza structurarii tIiiipului. (' Scenariu de via,d Fiecare dintre noi coneepe "in copilarie 0 poveste a propriei vieti. Aceasta poveste are un inceput, 0 parte de mijloc si un sfarsit. Alcatuim intriga de baza in primii ani din .copilarie, inainte chiar de a putea rosti cateva cuvinte. Mai tarziu, pe parcursul copilariei, adaugam detalii la poveste. La varsta de sapte ani, ea a fost deja in cea mai Illll!~p¥te sC!is~.PQ'M Q.maiglyizuim putin "inadolesq,lnta:----.. .. . ..- Ca adulfi;de obicelnu mai suntem constie-ti depovestea de viata pe care am scris-o pentru noi insine. Totu~i, exista posibilitatea sa traim in confomiitate'cuea. Para a fi constienti de acest lucru, ne organizam viata de asa natura, "incat ne indreptam spre scena finala pe care ne-am stiWim:q\iiC~<:ffi!l:, . prima copilaiie, ..' . .. .~' .. ...., _, ,.,-. "• .,,, ._ .... ,,-,~- _ •.--._ •. ", •.. '., .• ·c··'.·· .... " •.. __ " ,.... ~ •• "'- __ .,." ...... __ ,. _. ~ __

-

Aceasta poveste de viata de care nu suntem constienti se numeste in AT seenariu de viatd. Conceptul de scenariu de viata se afla, alaturi de modelul starilor eului, la baza AT. Este foarte important pentru aplicatiile terapeutice, In analiza seenariului folosim conceptul de scenariu de vial~ ..pentru a i~tel~~~ .~l\m l~Lc~~~.<gi\QlUlleniisil1guriprqbleme.iarll a fi constienti de acest lucrusi cum ar ~utea a~~~.t~,.2!2pJ~1ll.iA

sa:~iie~~v.~

15

Desconsiderare, redefinire, simbiozii
Copilul mic alege un anumit scenariu de viata, pentru ca acesta reprezinta cea mai buna strategie pe ~ a face fala la ceea ce deseori pare 0 lume ostila. Tn starea de Copil aeului nostru, s-ar putea inca sa credem ca orice amenintare la adresa reprezentarii noastre aecopildespre lume constituico amenintare la adresa satisfacerii nevoilor sau chiar a • supravietuirii noastrc. Astfel, uncori distorsionam perceptia noastra asupra realitatii, pentru ca ea sa se potriveasc~'cu-scenariui nostru. Cand procedam astfcl, spunem ca facem 0 redefinire. Unul din modurile ln care .p.~tem face ca Iumea sa para ca se potriveste scenariului nostru este sa ignorarn, selcctiv, inforrnatii af1ate la dispozitia noastra, referitoare la o anumita situatie. Em...Q.' intenlleCon:il!eii"ta, Tas1iiri' dCciparle acele aspccte ale situatiei care ar putea contrazicc sccnariul nostru. -Acest numcste desconsider(lre. ' _Ca parte a proc-esurui de m~~linere a scenariului nostru, ca adulti, intram uneori in relatii care rciau rclatiilc pe care Ic-arn avut in copilarie cu parintii nostri. Facem acest lucru fara a fi constienti de el. In aceasta situa(ie,unul. dintre parteneril 'din relatie joacaroltiTde Pannte ~TAOiiTt,1i1l1mp -ce - ccHifill joaca roIUl dc'Copil. In!rc' eel doi functioneaza ca si cum ar ave a doar trei, nu sase, stariale cului la dispozitic. 0 relalic de aces! gcn se numcste simbioza.

·r-are -copililopoat9'ciebor~.lleI1tm,ts\ll2ray,ictui

ru,:'iuse

~r

Racket-uri, timbre si jocuri Ca ~i copii mici, s-ar pute.. observant cain familia noastra anumite senti mente sunt incurajate, in tirnp ce alteTC-stiiit_'iincrzl;:~ l)cntru a n., obtine stroke-urile, s-ar putea sa hotararn sa simtim dear 'serifimentele permisc. /\(:eastii dc ciz.c se il.J.lir~a fi ell adevarat constient de eaCand ne interpretam scenariul in viata de adult,no! conililU~;r;; sa ne acopcrimsentimentcle auten'tice ellacde seritimente. care ne erau pcrrnise 111 copilar.e. P.ceste surogate de sentimente sunt cunoscute sub numele de sentimente racket: ". Daca traim- un sentiment racket ~i il punem deoparte, in IDe sa-l exprimam la momentul respeetiv, spunem ca arn colectat uniilnbrli.' .Idnjoc este 0 serie repctitiva de tranzactii in care ambele parti sfarsesc prin a incerca senti mente ,.racket. Intordcauna include 0 comutare, mornentul in care jucatorii sesizeaza ca s-a petrecut ceva ~ea~teptat si mconfortabil. Oamenii joaca jocurl {af~a-si da seama ca fae acest lucru. Autonomic Pentru_'!_~eali~~~_~::plilJ_'potcD1Lal\lL.Qe oameni maturj"avem nevoie sa ne reac~ua'-~~rp_,str:.~~egiile _d<;,ra.sp'\!I1~ (nf'!l'Lyjetii pe\;.arc.l1iJt;-am$.ta~ilitde~opii, Cand ne dam searna ca acey~_str'!t~_giLnu . ._!llai?untful)C\i_<)IL'ile .R~ntJ}lnoi, tr~1?~!~sa Ie inlocuirn cu altele, noi, care sa functioneze. In limbaj AT, trebuie sa iesim din scenariu ~i sa ne ca~tigam autonomia .. Instrumentcle AT sunt destinate sa ajute oamenii sa obtina 0 asemenea autonomie, Elementele ei cornponente sunt constietua, spontaneitatea §i capacitatea pentru intimitate. E~' irnplica capacitate a de a ~e:o~~~probleme folosind la maximum resursele de adult ale persoanei. Filosofia AT AT se bazcaza pe cateva premise filosofice. Acestea sunt afirmatii referitoare la oameni, viata si obiective ale schimbarii' Presupunerile filosofice sunt: Oamenii sunt OK. ~ Toata lumea are capacitatea de a gdndi. Oamenii tsi hotarasc singuri destinul si aceste decizii se pol modifica.

,i,

16

Din aceste premise deriva doua principii de baza ale practicii AT: Metoda contractuald. Comunicarea deschisa. Oamenii sunt OK Cea mai importanta premiss AT este ca oamenii sunt OK. Aeest lueru inseamna ca tu ~i eu avem amandoi merite, valollfe §ljemnitate ca oameni. Eu rna 3ff.~P_u~.e._m.ineinsumi asa cum siiiii' ~~p~)ine c\l~,~·itt).ceasia"este-o·lrrf§'aperefenfbare a~~ mai.~ mult la eeea ce esti decat la eomportament. Se poate ca uneori eu sa nu fiu de acord cu ceea ee [aci ui. Dar intotdeauna acce{lt ceea ee esti. Esenta taca fiinlK";:;-~~ae~te:CiR~rei1fi1lmjp(!Aehiar~~e~_s.:.¥Jlllla~port~~U~a nu fie.' . '. Eli iliHi sunt cu nimie superior lie ~i tll nuesti cu nimkm~ipresusde mine. Noi ne g~stm-ra acelasi nivel ca oameni. .Acest lucru este adevarat chiar dac~ iealizfuireJ;~;7t;e~sUiit"<rirerite. Rarril'me ~ev·~~[~F]~d~~~.a_Q¥li.nem unor rase, vafste, religiidifeii_t_e. ... " ._ '" Fiecare are capacitatea de a gondi Oricine ....cu exceptia eelor eu serioase afectiuni ale ereierului - are capaeitatea de a gandi. De aeeea, -esteJespons'~b1!itaiea'fieearuia dintre noi sa deeidem ce anume dorim de' favlaflf. tit final, fieeare Jn~iy!~_I~,i_trai_e.~~e eu consecintele deciziilor sale. viata Model decizional Eu si eu tine suntem amandoi OK. Poate uneori ne angajam In eomportamente non-OK. Atunci cand 0 facern, urmam niste strategii asupra carora am {Jecis inca de mici copii. Aceste stratcgii au reprezentat modalitatea cea mai buna pe care, ca si eO{lii, am elaborat-o pentru 'asupravielui si a obtine ceea ce doream de la 0 lume care parea uneori ostila, Ca adulti .' ·contiiil.l~msa actionam uneori coriformacelorasi tlpare. Faeem acest lucnrchiar daca rezultatele se dovedesc neproductive sau ehiar dureroase peritru noi. ' Chiar ~i atunei cand eram eopii mici, parintii nostri nu ne-au putut "obliga" sa ne dezvoltam mai degraba intr-o anurnita directie decat In alta. Desigur, ei puteau exercita presiuni putemice asupra noastra Dar !lQi ~1.!!~tpropria noastra deciziedaca sa ne supullem acestor presiuni, sa ne revoltam Impotriva lor sau sa Ie ignoram, . . Aeela~i lucru se aplica si i~ cazul nostru ca adulti. Nu putem fi "determinati" sa simtim sau sa ne comportam intr:'lin-iUiumit'mod de catre alte persoane sau catre "mediu". AID miriieni_~!!!L tmprejurarile din viata noastra pot exercita presiuni puternice asupra noastra. Dar decizia daca sa ne .conformam sau nu acestor presiuni ne revine intotdeauna noua, Noi suntem singuri raspunzatori de ' propriile noastre senti mente ~i.comportamente. Ori de cate ori luam 0 decizie, a~easta poate fi modificata ulterior. Aeeasta ~lica si la deciziile timpurii pe care feTuiIll!n-I(i~iW-1'cu noi insine ~i cuiumea: Oacl unele din deeiziii;lloastrit ~din c~ilaJ:ie P.t:0~l.I_c _r~_llItatenepI~e~!: p~ntru noi ca adulti, putem identifica aceste decizii ~i Ie putem. triIOCuicu altele noi, mai adecvate. ... .. --Ai>tfeT, oamenii se-poTiehimba. Noi realizam schimbareanu numai prin introspectie asupra vechilor noastre tipare de comportament, c"i"1r"piiri decizli active de a modi fica aceste fipare, "Modtftcarile pe care Ie facem pot'fi reitIe sidediirata. .... ,y-

de

Metodd contractuald Daca tu esti terapeut AT ~i eu sunt c1ientul tau, atunci ne asumam 0 responsabilitate realizarea oricarei schimbari pe care eu 0 doresc, _..... ... comunGpentru

17

Acest lucru deriva din presupozitia ca. tu ~i cu mine relationam de pe pozitii de egalitate. Nu §epinde de tine sa-rni faci ceva mie. Si nici eu nu yin la tine asteptandu-ma ca tu vei face totul pentru ,mine. Deoarece gmandoi participarn la procesul de schimbare, este important ca arnandoi sa stim exact cum anllme ne vorn imparti sarcinile. De aceea intocmim un contract. - . -' - .Acesta reprezinta 0 aSllmare de responsabilitati de catre fiecare din parti. In cali tate de client, spun ce anume doresc sischimb ~i ce sunt dispus sa fac pentru a provoca respectiva schimbare. Tu, ca :terapeut, confirmi ca esti dispus sa lucrezi impreuna cu mine pentru realizarea acestei sarcini.l'e angajezi sa faci uzde cele mai bune capacitati profesionale ale tale pentru a realiza acest lucru ~i ,sta~il~iti 9!t~illlaJa doresti de la mine in schimbul muncii tale, Comunicare deschisii Eric Berne a subliniat ca atat clientul, cat ~i terapeutul trebuie sa fie in deplina cunostinta de cauza cu privire la tot ce se petrece in cursul activitatii lor impreuna. Aceast lucru provine din presupunerea de baza ca toti oamenii sunt OK ~i ca toata lumea poate gandi. In practica AT, insemnarile privitoare la caz sunt accesibile clientului. Terapeutul incurajeaza clientul sa cunoasca ideile AT. Astfel, clientul tsi poate asuma un rol egal in procesul de schimbare. Pentru a fi de ajutor in cornunicare, ideile AT sunt exprimate intr-un lirnbaj sirnplu. Terrnenii -si derivatele- Iatinesti si grecesti lungi, obisnuiti In alte rarnuri ale psihologiei, sunt inlocuiti in AT cu cuvinte familiare ca Parinte, Adult, Cop it, seenariu, joe, stroke. Unii au crezut ca acest limbaj sirnplificat ar reflecta un mod de gandire superficial. Aceasta este o parere gresita. Desi lirnbajul AT e sirnplu, teoria sa este profunda ~i foarte atent justificata,
-,).

18

PARTEA a II-a REPREZENTAREA PERSONALITA.TII , Modelul stiirilor eului
Capitolul2

MODELUL STARILOR EULUI
Gandeste-te la ultimele 24 ore din viata tao Au existat In aceasta perioada momente In care ai actionat, ai gandit si ai simtit exact ca atunci cand erai copil? Au existat In aceasta perioada alte momente cand ai actionat, ai gandit si ai sirntit lntr-un mod copiat candva, de mult, de la parintii tai sau de la alte persoane care au reprezentat pentru tine figuri parentale? Sau au existat situatii In care comportamentul, gandurile si sentimentele tale au reprezentat pur ~i simplu un raspuns direct aici-si-acum la ceea ce se intampla In jurul tau In acel moment? In asemenea ocazii ai rectionat ca un adult ce esti, mai degraba decat sa aluneci din nou In propria copilarie .
• Gaseste-ti timp sa notezi eel putin un exemplu din aceste trei moduri de ate comporta, a gandi ~i sirnti, de care iIi arnintesti din ultimele 24 ore.

Astfel ai terminat primul exercitiu folosind mode/ul starilor eului. Sa analizarn ce ai facut acum. Ai analizat trei moduri diferite de a exista In lume. Fiecare din ele consta dintr-un set de comportamente, ganduri~(sentif[lente. '---------c-an-dma comport, gandesc si simt asa cum faceam cand eram copil, spunem ca sunt In starea de CopifaeTIliIi meu. Cand rna comport, gandesc si simt In moduri copiate de la parinti sau figuri parentale, spun em ca rna aflu In starea de Parinie a eului meu. cand rna comport, gandesc si simt In moduri care constituie raspunsuri directe de tip aici-siacum la evenimentele din jurul meu, folosindu-mi toate abilitatile de adult, spunem ca rna aflu In starea de Adult a eului meu. -"-"15eseori In practica de zi cu zi din AT, spunem pur si simplu "sunt In Copil", "In Parinte" sau "In Adult". Alaturand cele trei stan ale eului obtinem modelul de personalitate cu trei parti a/ stdrilor eului, care sta la baza teoriei AT. In mod conventional se reprezinta printr-un set de cercuri ca In Figura 2j". Deoarece cele trei stan aleeuliii sunt adesea marc ate eu initialele lor, modelul se mai numeste si modelul PAC. Aceasta versiune simpla a diagramei, In care eele trei eercuri nu sunt subimpartite, se numeste schem;stmcturaiii de ordinul l. Vom intalni intr-un alt capitol diagrama mai amanuntita de ordinul II. proeesul de analizare a personalitatii din punctul de vedere aI starilor eului se numeste al1,aliw structuralii.

~'--"lar

o

19

Starea de Parinte a eului comportamente, ganduri ~i senti mente copiate de la parinti sau figuri parentale

Starea de Adult a eului comportamente, ganduri ~i senti mente care reprezinta raspunsuri directe la aici-si-acum Starea de CopiJ a eului comportamente, ganduri ~i sentimente reluate din copilarie Figura 2.1 Diagrama structural a de ordinul I Modelul starilor eului

Exemple de modificari ale starilor eului
Jane conduce pe 0 sosea eu trafic intens. Clipa de clipa, observa pozitia ~i viteza vehiculelor din jurul ci. Este atenta la semnele de circulatie, I~i manevreaza masina in functie de cele ce se petree in jurul ci, aici ~i acum. Jane este in starea de Adult a eului ei. Exact In acea clipa, un alt sofer 0 depaseste pe Jane si intra brusc in fata ei. Pentru 0 fractiune de secunda Jane se teme ca cele doua masini se vor ciocni. Arunca 0 privire in oglinda retrovizoare, vede ca drumul e liber In spate si incetineste, astfel rncar coliziunea e evitata, In tot acest timp a ramas In starea de Adult a eului ei. Sentimentul ei de teama a fost un raspuns adecvat la pericolul de acum-siaici, care a ajutat corpul ei sa reactioneze mai rapid pentru a evita coliziunea. Acum, cand celalalt conducator auto a disparut pe sosea, in fata ei, Jane scutura din cap si strange din buze a dezaprobare. lntorcandu-se catre pasagerul ei, spune "Asernenea soferi n-ar trebui lasati pe sosea!'' In acest moment Jane a intrat in starea de Parinte a eului. Cand era mica, ea a stat de multe ori in fata, langa tatal ei, privindu-I cum sofa si-si manifesta dezaprobarea fata de greselile de conducere ale altor soferi, clatinand din cap si strangand din buze exact in acelasi mod. Dupa un minut sau doua, Jane paraseste soseaua si ajunge la birou. Uitandu-se la ceas, observa ca din cauza trafieului aglomerat, a lntarziat la 0 intalnire importanta cu sefa ei. I se strange inima si timp de 0 clipa, intra in panica. Acum Jane a intrat in starea de Copil a eului ei. ~i-a regasit amintiri veehi despre cum ajungea tarziu la scoala ~i se simtea inspaimantata de pedeapsa pecaref~i fmilgina _cfar~e~:_o Qriil1ide laprofesorul ei. Sentimentul ei de panica e un raspuns la aeeste vechi amintiri si nu la ceva ce i s-ar putea intampla in situatia ei actual a de adult. \ " in acest moment, Ja?e nu realizeaza constient ca ea i~i re-interpreteaza copilaria. Daca ai intreba-o "IIi aminteste aceasta situatie de ceva din copilarie?", poate' si-ar putea readuce constient in memorie acea veche scena dintr-o sala de clasa, Dar, ca alternativa, s-ar putea si ca ea sa-si fi ingropat acele amintiri neplacute atat de adanc, incat sa nu fie in stare sa si Ie reaminteasca imediat. S-ar putea sa dureze mai mult sau sa fie nevoie chiar ca ea sa mearga la terapie daca doreste sa-si readuca in memoria constienta acele amintiri profunde. De vreme ce acum retraieste sentimentele ~i gandurile din copilarie, Jane manifesta de asemenea uneleoompor'i~mente pe care le-a avut pentru prima data in acei ani de demult, ca ~colarita. li bate inima nebuneste, i~i ridica mana dreapta langa gura si face ochii mario Daca 0 privesti indeaproape, poti observa ca a ~i transpirat putin. Apoi, dupa 0 clipa sau doua, Jane i~i spune in sinea ei "Ei, stai 0 clipa ! De ce rna tern de fapt? Sefa mea e 0 femeie rezonabila, va intelege de ce am intfu-ziat. ~i oricum, putem recupera timpul 'pierdut, scurtand putin din pauza de cafea", Jane s-a reinters in starea de Adult a eului. Pasagerul din . masina 0 vede relaxandu-se si luand mana de la gura Pe fata ei apare un zambet, rade, Este un ras de femeie matura, ceea ce ~i este. Suna total diferit de chicotitul nervos al unei copile speri~te~-'
.• '.",*...... ,...

__

20

• [nainte de a citi mai departe, Intoarce-te Parinte din ultimele 24 ore.

la exemplele pe care le-ai notat despre starile tale de Copil, Adult ~i

Starea de Copil Gandeste-te la fiecare situatie cand ai fost in starea de Copil. Noteaza ce senti mente ai trait. Ar putea sa-ti fie de folos cand va trebui sa re-interpretezi numai pentru tine situatia rcspectiva. Noteaza apoi ce gandeai. Adesea, ajungi usor la gandurile de Copil intrebandu-te: "Ce imi spuneam in sine mea ?" Analizeaza ce spuneai in sinea ta despre tine, despre altii si despre lume in general. In fine, noteaza cum te comportai in timp ce erai in Copil. 0 metoda buna estc sa joci rolul de Copil in fata oglinzii. Verifica daca aceste sentimente, ganduri ~i comportamente sunt re-luari ale modului in care simteai, gandeai si te comportai cand erai copil. S-ar putea sa poti identifica chiar ce situatii anume din trecut re-joci. Ce varsta aveai in situatiile respective? Starea de Piirinte In mod asemanator, noteaza setul de senti mente, ganduri ~i comportamente pentru fiecare din situatiile in care te-ai aflat in Parinte. Din nou, poti sa faci joe de rol daca doresti. Po Ii accesa eel mai user gandurile de Parinte daca te intrebi: "Ce aud eu in capul meu ca spun mama sau tata?" Sau poate vocea pe care 0 auzi launtric este a unei matusi, a unui unchi, bunic sau profesor. Verifica daca in situatiile in care te-ai aflat in Parinte, iti copiai comportamentele, gfmdurile ;i senti mente le de la parinti sau figuri parentale reale. Iti va fi probabil destul de user sa identifici 0 persoana rcare 0 imitai in fiecare situatie. Starea de Adult In final, noteaza setul de comportamente, ganduri si senti mente corel ate pe care le-ai identificat ca apartinand situatiilor cand erai in Adult. Pentru a i..ce distinctia daca e vorba de Adult sau de Copil sau Parinte, pune-ti intrebarea: "A fost acest comportamenCgand sau sentiment adecvat ca mod de reactie adult la ceea ce se petrecea in jurulmeu in acit" moment?" Daca raspunsul este afirmativ, atunci considera reactia ca fiind din Adult. • ,- .

S-ar putea sa deseoperi ca in aeele situatii cand esti in Adult, poti enumera eomportamente ganduri, dar nu ~i sentimente. Pentru moment, ne putem deseurea eficient eu realitatea inconjuratoan de aici-si-acum tara a resimti sentimente. Totusi, uneori simtim emotii cand suntem In Adult.

~i

Cum putem distinge care sunt sentimente de Adult si care de CopiI?Sentimentele de Adult sum corespunzatoare .ca m?d de a reactiona la situatia imed[atJ.~RearllfritIl1~v~momerituroete-iiri&-anu;Janecano'maiinaI-a"intnit ajutand-o sa evite accidentul. prea Druse infa\[, Reaqia ei' emotionala a dus la un rasp-tins prompt,

Daca riii ill mai intalnit anterior ideea de stare a eului, poate ai indoieli daca unele gandun senti mente sau eomportamente pe care le-ai notat sunt din Adult comparativ eu cele din Copil san Parinte. Daca e asa, nu te ingrijora, pe masura ce citesti mai departe, vei avea multe ocazii de a-p dezvolta abilitatea de a face distinctie intre stan Ie eului.
Pentru 0 personalitate sanatoasa nostru.--Avem nevoie - de Adult pentru si echilibrata, avem nevoie de toate cele trei stan ale eului rezolvarea problemelor de aici-si-acum, ceea ce ne face sa avem nevoie de setul d, acces Ia spontaneitatea aMtaam viata in mod competent ~ieficient. Pentru a ne adapta in societate, reguli pe care 11 purtam In Parinte, In starea de Copil, avem din nou . creativitatea ~i forta intuitiva de care ne bucuram In copilarie, -

Definirea starilor eului
Eric Berne a definit 0 stare a eului ca un tipar constant de sentimente si experiente trdite legat direct de un tipar corespunzator de comportament.: , Beine a fost foarte exact in-iifegerea cuvintelor. Menta sa sacrifici putin timp pentru a clarifi, ce a vrut sa spun a cu aceasta definitie,

21

In primul rand, Berne spune ca fiecare stare a eului este definita printr-o combinatie.o.~e sentimente si train care apar In mod constant ImpreUl1a., De exemplu, cand Jane a mtarziat la intalnire, ea a inceput sa re-triiiascd amintiri des pre pedepsele de care se temea In copilarie. Pe cand facea acest lucru, a simtit panica. Daca ai fi intrebat-o pe Jane despre asta, ea ar fi confirmat ca, in timp ce i~i retraia copilaria In acest mod, simtea in mod constant si emotiile din copilarie, Toate amintirile pe care Jane Ie are despre experientele ei din copilarie, plus sentimcntele care se asociaza cu ele, sunt considerate ca apartinand starii de Copil a eului lui Jane. In continuare, Berne sugereaza ca acele comportamente tipice pentru fiecare stare a eului apar in mod constant impreuna. Daca 0 observ pe Jane mai multa vreme, voi putea sa confirm ca ea manifesta ·~lt.i:l.seturiseparate_ de.semnalecQmport~ITIentale. Un set defineste Adultul ei, altul Parintele ~i altul Copilu!. Semnalele care compun fiecare set apar in mod constant impreuna. Exista 0 diferenta clara si constanta intre un set ~i celalalt, De exemplu, face ochii mari si incepe sa transpire usor, in timp ce ritmul ei cardiac creste, e previzibil ca ea-si va ridica mana dreapta undeva spre gura. Aceste semnale fac parte din setul care defineste starea de Copil a lui Jane. Daca 0 observ pe Jane un timp mai indelungat, voi putea sa notez un sir intreg de alte comportamente care de asemenea fac parte din acest set. De exemplu, po ate Jane i~i apleaca capul intr-o parte si in cepe sa dea din picior. Cand vorbeste, vocea ei poate fi ascutita si trernuratoare. A~ putea sa dau ~i cxemple de comportamente care sernnaleaza in mod constant starile de Adult si Parinte ale lui Jane. Si acum, sa ne reintoarcern la definitia lui Berne si sa ne concentram asupra expresiei "legat direct de". Berne spune ca atunci cand sunt in contact cu senti mentele si trairile care definesc 0 anume stare a eului voi manifesta ~i comportamentcle definitorii pentru acea stare a eului. De exemplu, atunci "ailJTalle i~i retr~i'e~te experientele din copilarie legate de intarzierea la scoala ~i simte panlcape care o simtea atunci, .I,oea manifesta si setul de comportamente pe care I-a manifestat ca si copi!. va Comportarnentele sunt direct legate de senti mente ~i experiente trecute, ~i toate impreuna marcheaza starea de Copil a eului lui Jane. Esential in privinta modelului starilor eului este faptul ca ne permite sa stabilinl.!.~aturi trainice intre comporlament, experiente trecute si sentiment. Daca rna vezi manifestand constant setul de .. comportamente care maicli.eaZ~ stan:£i.1e ('opil a-'eulill meu, poti pe buna dreptate presupune ca eu retrmescnr~fee-Xp-erlenle-~l seiitilil'ente din copilarie, Daca vezi ca- mi schimb comportamentul si tncep sa dau semnale ce dcfinesc stareade Adult a eului meu, poti presupune in mod rezonabil ca experienta ~i sentimentele mele sunt cele ale unei persoane adulte, care reacfioneaza la aici-si-acum, Cand am' manifestari exterioare copiate de la parintii mei, poti prevedea ca intern eu re-inierpretez sentImente si train pe care Ie-am copiat de la ei.
• Intoarce-te acum la exemplele persona Ie pe care le-ai consemnat ca provenind din stan le de Copil, Parinte, Adult ale eului tau in ultimele 24 ore. Verifica daca senti mente Ie si gandurile pe care le-ai notat pentru starea de Copil a eului tau formeaza un set constant in ceea ce te priveste. Verifica daca comportamentele pe care le-ai notat pentru starea de Copil forrneaza de asemenea un set constant. Verifica daca comportamentele tale de Copil sunt in mod constant asociate eu sentimentele si gandurile tale de Copil. Reia aceiasi trei pasi pentru comportamentele, gandurile si sentimentele din starile de Parinte si Adult. Cornpara cele trei set uri de comportarnente, ganduri si sentirnente pe care le-ai consemnat ea fiind caracteristice celor trei stari ale eului tau. Veri fica daca cele trei seturi sunt foarte diferite unul de celalalt, •

22

Sunt reale distinctiile intre starile eului?
Efectuand exercitiile de pana acum din acest capito!, ai putut veri fica daca propriile tale comportamente, sentimente ~i experiente traite se incadreaza in modul sugerat de modelul starilor eului. Dar ce dovezi avem ca acest model se aplica tuturor oamenilor? Pentru a aduna probe trebuie sa folosim metode de observare a oamenilor care lin pe cat posibil la distanta ideile preconcepute ale observatorului. Trebuie sa analizam rezultatele in asa fel incat sa avem posibilitatea sa apreciem daca ele ar fi putut aparea din pura intamplare. Dupa ce am ales metode de observare si analiza corespunzatoare, trebuie sa Ie folosim pentru a studia doua probleme. (1) Manifesta oamenii trei seturi constante ~i usor sesizabile de comportamente care corespund definitiilor noastre despre cele trei stan ale eului? (2) Se coreleaza ceea ce raporteaza persoanele despre experientele si sentimentele lor cu setnl de: indicii comportamentale in rnodul in care ne-am astepta conform modelului? Acum avem la dispozitie 0 cantitate substantial a de observatii care Yin in sprijinul raspunsului "da" la ambele intrebari. Obiectivul acestei carti nu este sa descrie in amanunt aceste studii. Le puteti studia mai indeaproape daca doriti, consultand !ista de referinte pentru acest capitol?

Starile eului ~i Superego, Ego, Id
Personalitatea alcatuita din trei elemente din modelul starilor eului ne aminteste de un alt model faimos compus din trei parti, Sigmund Freud sugera existenta a trei .instante psihice": superego, ego si id. Este evident ca cele doua modele sunt asemanatoare. La prima vedere, Parim~l~ __~'!l~na cu ~ superego~ul critic care "observa, ordoneaza, corecteaza ~i ameninta", Adultul prezintaasemanari eu -ego-uTcare iesfeizll realitatea. Iar Copilul pare sa semene cu id-ul, sediul instinctelor necenzurate ~i aI impulsurilor. Asernanarca intre cele doua modele nu este surprinzatoare, dat fiind faptul ca Berne s-a format initial ca analist freudian. rnsa unii comentatori merg mai departe si sugereaza ca Parintele, Adultul ~i Copilullui Berne nu reprezinta decat variante trivializate ale celor trei in stante psihice freudiene. Aici ei gresesc. In scrierile sale de inceput, Berne a facut mari eforturi pentru a scoate in evidenta diferentele intre modelul sau si eel aI lui Freud. Prima ~i cea mai importanta: starile de Parinte, Adult ~i de Copil sunt fiecare definite in functie de indicatori comportamentali observabili. Dimpotriva, superego, ego si id sunt concepte pur teoreiice. -Nu'Sfpoate ca, uitandu-te la mine sau ascultandu-ma, sa apreciezi dad! sunt "in starea de si.ipe'rego". rnsa poti aprecia observandu-rna daca sunt sau nu in starea de Parinte, In aI doilea rand, starile eului se refers la persoane cu identitati anumite, in timp ce cele trei instante psihice ale lui Freud sunt abstracte. Cand 0 persoana este in starea de Parinte, nu actioneaza pur si simplu Intr-un mod care e in general "parental". Ea re-traieste comportamentele, sentimentele ~i gandurile unuia dintre proprii ei parinti sau figuri parentale ..Cand e in starea de Copil, nu se cornporta pur ~i simplu intr-o maniera "copilareasca", Ea va reproduce acel comportament pe care n manifesta in propria copilarie, irnpreuna cu sentimentele ~i trairile corelate. ~-~. Starile de Parinte, Adult si Copil includ fiecare influente ale superego, ego ~i id. Berne a atras atentia~·tlrcineva aflat in Parinte va reproduce "comportamentul, inclusiv inhibitiile, motivatiile si.... impulsurile" parintelui, la fel starile de Adult ~i Copil aduc cu ele propriile inhibitii, rnotivatii si impulsuri. Berne a Imbogatit modelul1ui Freud adopt and de la Paul Fedem ideea de stan ale eului, adica stan anumite in care eul semanifestaIa un 'moment dat, EI a CIaslfiCiitin connnuare aceste stimlntrer-' ~ ale eul~i obser.y;t'pjI~.~oIll£~rt~e.n_tal, pecare le-anumit ~arinte, Adult, Copil. Modelullui Freud si modelul stan lor eului nu sunt identice, darnlCl nu sec·ontrazic. Ele sunt pur ~i simplu moduri diferite de a descrie personalitatea." -.. --23

Nu poti lua t stare a eului sa 0 pui intr-o roaba, niei nu poti sa 0 cantaresti sau sa 0 atingi. Nu poti sa 0 localizezi intr-un punet anume in corp sau in ereier. Aeest lucru se datoreste faptului ca o stare a eului nu e un lucru, e 0 denumire pe care 0 folosim pen~~_a descrie un set d~ f~I1()Ill(:n.e! adiea I.!n.s~tde sentimente,_ganduri si comportamente tnl,lldite: tel niei Parinte,MultLS::()J?ilIlU~U!1lJ\lC[llri,supt tot denumiri. Folosim aeeste trei euvinte ea pe niste et1~hete:-peiltru-a' dlierenti~ tre,i seturi diferite d~ si'mfire:ilindire-eomportare pe care Ie-am intalnit in -aeest'caPltoC'-" """ , "
C

La

Deseori III praetiea AT, oamenii vorbese despre starile eului ea despre niste lucruri pe care Ie aveat. pori auzi afirmatii ea "Copilul meu vrea putina distractie" sau "ai un Adult putemie". Problema eu exprimari de felul aeesta consta in faptul ca am putea ajunge sa eredem ca starile eului ar avea un fel de existenta proprie, separata de eea a persoanei in discutie. Fireste ca lucrurile nu stau astfel. Nu "Copilul meu" vrea putina distractie, Eu sunt eel care vrea sa se distreze si in timp ee dorese acest lucru, pot fi in starea de Copil a eului meu. Nue yorba ca "eu am un Adult (Jutemie", ci mai degraba eu am eapaeitatea de a faeelueruri care in mod'obi~nu;t suniasoeiate custareade-- .. ifiiTfii' ( Tillm;clCileexemplti testarea rea)itatii~l evaluarea probabilitatilor. In aceasta carte am incercat sa evitam obieeiul de a vorbi despre starile eului de parca ar fi "lucruri", Va sugeram sa faceti acelasi lucru.

Modelul supra-simplificat
Dupa ce pe lamijloeul anilor 1969 Games people play (Jocuri pentru adulti) a de venit un best-seller, ~T ~eve~it!n'parte 0 "psihologie pODularii". Anumiti autori si vorbitori au prins din zbor idee a cornercialf 1"'entru a face din AT 0 marfa mai comerciala, au diluat putin cateva din ideile originale ale lui Berne. Au seos in evidenta trasaturi care orieum sar in ochi si sunt foarte evidente si au lasat deoparte aspecte ce necesita 0 gandire mai profunda sau 0 observare mai amanuntita. In aceasta perioada s-a raspandit 0 versiune supra-simplificata a modelului starilor eului. Acest model trivializat lrica:rl111i, xisfa. '£1 s:a:-a:flat Ia baza multor riclntelegen;-atat intre practicieniiA'I' . e "iii~l~i, cat si intre observatori profesionisti din alte domenii. • , In aceasta sectiune aruncam 0 privire asupra modelului supra-simplificat. NU va sugeriim sa-l [olositi. El NU va fi utilizat nicaieri In aceasta lucrare. VI-l prezentam n'umm datontnaphilulClrs'~ar putea slf bQ!},ta,rniH~,,",~H+Wr.aAI ..~~. iIveti intalni de asemenea in gandirea eelor ee au studiat AT III perioada tulbllre a anilor 1960. Ce sugereaza nmddul supra-simplificat ? EI spune pur ~i simpLlI:..~~and,_g1'indeseunt in Adult. Cand simt sunt in Copil. Cand fae judecati s de valoare sunt in Parinte". -.---.-----.,~----,---~ .., ..., .., ' "','

a

..

'

Ast£tefofrNue"(i~"-;;irare ca observatori profesionisti din afara AT, auzind ca acest model e »rezentat drept element fundamental al AT, au intrebat eu uimire "Si asta e tot?". Dupa ce ati citit in acest capitol 0 relatare despre ee spune de fapt modelul starilor eului, soar putea sa va intrebati daca modelul supra-simplificat are vreo asemanare cu versiunea reala, De fapt cxista unele asemanari. Modelul sU'p.!.a-~i~Elii.. .. e!l~,p!~~~nt~ unele caracteristiei tipice fiecarei stan a f eului, insa omite alte earaeteristiciesentiale pentru acest model. . Saaruncam mai intfii 0 pnvire'asuPra"gr~uriferul l'ie euprins in acest model. Prin ce se aseamana cu modelul real? Stiti ca, atunci cand sunt in starea de Adult a eului, reactionez la aici-siacum eu toate resursele de care dispun ca persoana matura, De obicei, acest lucru atrage dupa sine un anumit mod de rezolvare de probleme. E de presupus ca voi eonsidera despre mine ca "gandesc", Cineva care imi observa comportamentul n va interpreta probabil spunand ca eu "gandesc", Daca intru in starea de Copil, incep sa retraiesc eomportamente, senti mente ~i ganduri din propria mea copilarie, Copiii, mai ales eei miei, se confrunta eu lumea mai ales de pe 0 pozitie a

revar

24

sentimentelor. De aceea, cand sunt in starea de Copil, voi eonsidera eel mai adesea ca "simt". In acele momente, orieine rna observa va eonfirma probabil ca par sa "exprim sentimente". Cand sunt in Parinte, eopiez eomportamente, gandiri ~i senti mente de la un parinte sau 0 figura parentala, asa cum imi aparea aceasta persoana in copilarie, Unui eopil ii faee impresia ca parintii petree mult timp stabilind reguli in legatura eu ee trebuie ~i nu trebuie sa se intample, sau ernitand judecati despre modul in care este alcatuita lumea. Deci, in majoritatea timpului cand sunt in starea de Parinte, voi face ee faceau ~i parintii mei si voi emite judecati de valoare de tip "ar trebui" ~i "s-ar euveni". Reiese deei ca modelul supra-simplificat ne ofera niste prime indieii simple pentru recunoasterea starilor eului. ~unt in Adult, d~seori &andesc, in Copil deseori am sentimente eand sunt in

Parinte, dese~n

eirut ;mreC1'itiaeviiToare:-c"

.'.

'~araces{eiriCliCrr-evraentedesp~~tarile eului nu ne ofera 0 deseriere amanuntita a fiecarei stari in parte. Modelul supra-simplifieat omite total sa mentioneze ca pot si gandi si simti si evalua din oricare di~mei:r~-····n"'F' .... ,...."., ." .. -~.".. . " ----rrnrreajlll1s'·~rm;lise~;os al modelului supra-simplifieat este faptul ~_!1u E.0!l1ene~~~l~~~ n • di!l1ensiuIl~.a_ern.p2laM•.~..~.!!:i.!<?~ t , ..eullii. Berne insista mereu ca. Parintele ~i CopiluT sunt eG911ti. ~ , ~ . tr~s,u.!.u.!!!i)nCOj)il, imi reinte!l1ret~.£S!.ll1poIt'!I1l~]1!~>.,g!!1£l!ti.j~~~nt.imenteAill propriul n!euJ:;£c.!!o~ copilaria mea. Caildsunt in stareadeParinte .JTIa angajez in cornportamente, ganduri ~i sentimente.l!e ea~e In trecut Ie-am eopiat de lapari~Ji ~i.fi~~rile..~e~~la.:~~~~·e..]:§:~e~.? suntfn AdultL~~S!]'n~z .. la imprejurari eu toate resursele melepr!:{~!!t~,,;' ..~e.0JTIma:ttH. Dupa aeeasta- scurtil treeere in revista rie despartim de modelul supra-simplificat. E un subieet bun pentru 0 carte usoara ~i conversatii dupa cina. Dar nu ofera indicatii prea multe despre ee este AT eu adevarat. lnccpand din aeest punet, in aceasta luerare, ne vom mentine in limitele versiunii originale a lui Berne despre modelul starilor eului.

25

Capitolul3

ANALIZA FUNCTIONALA A STARILOR EULUI
In acest capitol ~i In cel urrnator, vorn continua sa prezentam versiuni mai detaliate ale modelului starilor eului. Acestea privesc starile eului fie In termeni de structurd, fie de functie. Un model structural arata ce se afla In fiecare stare a eului. Un model functional subirnparte starile eului pentruanearata SAexpnmam acest lucru in limbaj formal: un model structural al starilor eului se refera la continutul stan lor eului. Un model functional se refera la ~""''''"''H '

cumTe1Oloslm"- .-----=

. • p;oces.-~--~··'_r...

STRUCTURA. "CE" CONTINUT FUNCTIE = "CUM" = PROCES Modelul functional este probabil mai usor de inteles la prima vedere, asa ca il vorn analiza Intfu pe acesta.' Este prezentat In Figura 3.1.

=

Parinte Normativ

Plirinte Grijuliu

Copil Adaptat

CopilLiber

Figura 3.1 Analiza functionala a starilor eului

Copil Adaptat ~iCopil Liber
Imaginati-va ca sunt In starea de Copil a eului meu. Ma comport, gandesc si simt exact ca in copilarie, Cand eram copil, in majoritatea timpului rna adaptam cerintelor parintilor ~i figurilor parentale. Invatasern ca, pentru a-mi merge bine, era preferabil sa fiu politicos cu vecinii, chiar daca nu-mi placeau prea mult. Cand trebuia sa-mi sterg nasul, foloseam batista, nu maneca, desi poate maneca miar fi fost mai la indernana. Am descoperit foarte timpuriu In viata ca Tatei ii placea sa fiu linistit, Asa ca, atunci cand el era prin preajma, eram tacut in majoritatea timpului. Mamei Ii placea sa rad si parea sa nu-i placa cand plangeam sau rna infuriam. Deci, cand eram cu mama radeam mai tot timpul, chiar ~i cand eram trist uneori ~i as fi vrut sa plang, ori eram furios si as fi vrut sa strig la ea. Acum, ea adult, reiau deseori aceste moduri de eomportare asupra carora am hotarat in copilarie ca siint in conformitate eu ceea ce asteptau parintii mei. Cand procedez astfel, spunem ca rna aflu Tn partea de Copi! Adaptat a starii de Copil a eului meu.
26

Au existat si alte momente in copilaria mea cand rna revoltam impotriva acestor reguli si asteptari pe care se pare c1i parintii Ie stabilisera pentru mine: Cand Tata se intorcea cu spatele, rna strambarn nepoliticos la fetita vecinilor de alaturi. Si, uneori cand eram singur, rna stergeam frumusel la nas cu maneca - numai pentru ca tare rna saturasern sa mf1'6r~!ergcu-batrsiiifAilex1star~-zi1e 'cand rna saturasern pfma intr-atat sa tot rad mereu cand era Mama de fata, incat m~ incapatanam sa stau bosumflat numai asa, ca sa-i arat eu ei. ------Cand rna cornportam in acest lTIod,era ca ~i cum as fi luat regulile parintilor mei ~i le-as fi ipt_()rs _ pe dos. tn loc sa aifaptez a~teptanfor fiiceiin exact pe dos:, '. -. ,. -S-ar putea ca in viata de om matur inca sa rna mai revolt cateodata in acest mod. De cele mai multi ori se poate nu fiu constient ca purtarea mea reprezinta un act de revolt~~-~-'------'--'-'" Cand seful imi da 0 sarcina greu de indeplinit, s-ar putea sa descopar ca .n-am timp suficient" pentru a 0 termina la termen. De fapt, am tot atata timp ca oricine altcineva, 24 ore pe zi. Cand ii spun sefului ca nu mi-am terminat treaba, s-ar putea sa simt 0 obscura satisfactie gen ..1ti arat eu tie!". Cand " ""1!Veampatru ani, se poate sa fi sirntit acelasi gen de satisfactie cand ii aratam mamei ca .nJl~rria.I!~e face sa mananc acel ultim cartof din farfurie. -", CanqlTla las prada unui asernenea gen de revolta.Tnca mai actionez dupa regulile copilariei. De aceea "Sptiilem ca sunt tot in starea de Copil Adaptai a eului meu. ,_ onn -iuTori"A'F ~e...!ii~~25itau·~~~~~~!!~.s~ :Pf9Pirt.e separata a ~t.u:i!?,r .t!~lu.i pe~ 0 numeau copiluTRebeT Denumlrea se poate regasi ~i in lucrarimairecente. In aceasta lucrare;'nol vciili' EE!fera'practfca'curenta obisnuita, ~i vorn considera revolt a ca parte a setului decomportamente rue Copilului Adaptat, -A1:f-existat in 'copilaria mea ~i momente in care rna comportam intr-un mod ~<J'endeQt de presiunile parentale, In acele momente nici nu rna conformam asteptarilorparintilor, nici n~_m~ revoTtam impotfiva Tor:i"'tir actionam asa cum voiam eu. Cand animalul meu favorit, un ~bricel, a murit, am plans' penlm eram trist. Cand surioara mea m-a imp~m Ynturiat ~,l am irnpins-o si eu. Citeam cu placere povesti ore intregi sau rezolvam jocuri de puzzle, nu pentru a face placere parintiioTmer;Cl'pur~1s1mpru pell1ru mme. --,.-~- --~-~., .. Ca mTrlflatuf,canl1fuaafltiiIi stareade~COpil a eului meu, rna comport uneori in acest mod necenzurai' il'c<Ypirarrei. In- aceste-momenle, sptihelli"ca mi'l'iiflil Tn partea de Copil Liber din starea ,oe-<;0fliJ. 'Un-eori se folose~ie deriuinirei-aIterriiii.ivrOe.~g£iL~NI!!_l.l!,£llpentrU a descrie-aceasta #parte astiirii eului. De ...;, in modelul functional, starea de Copil a eului este subimpartita In Copil Adaptat si Copil Liber. In imaginea modelului starilor eului, aratam acest lucru prin tmpartirea' cercului Copil in doua TveziFigura 3.1).

m1i

lor,

s~

F

A

~isrmpiu

-c~

enr~I

Copil Adaptat pozitiv

# negativ

Ca persoane mature, toti suntem 0 bun a parte din timp in Copil Adaptat. Exista mii de reguli privitoare la modul de a trai si a fi acc~p!atln oviata, pe care Ie re~pe,~t~lTI; In yiala. de zi cu zi, nu ne gandim in mod constient la aceste reguli, inainte de a ne hotari sa le respectam. Inainte de a traversa, rna uit Ia dreapta ~i la stanga, asa cum au insistat sa fac tata '~(profesoni cfuld m-am dus prima data singur la scoala Cand sunt la 0 petrecere la masa si doresc legume spun: "va rog", Ca ~i copil, am invatat sa fac acest lucru automat, pentru ca am invatat in mod corect ca oamenii rna considera .nepoliticos'' daca no fac, Si daca rna vor considera nepoJiticos, va dura mai mult pana imi primesc legumele. Comportamentele noastre de Copil Adaptat pot functiona pentru noi in acest mod. Urmand aceste tipare de respectare a regulilor, obtinem adesea in mod confortabil ceea ce dorim pentrUnm~r -pen1ruaT(IT.~economislm muna erietgTe-mefffata.1frnrgirre'llZl1cti 'ctrmar fi sa trebuiasc~ sa itT' inventezi din nou manierele lamasade cate or! te a~ezrs~ _,_o.~_....., Putem folosi sintagma Copil Adaptat poziliv pentru a descrie aceste moduri productive de comportament din starea eului de Copel Adaptat. Onn autori folosesc sintagma iiItemahv~ Cop!l ~Adaptat OK. - __ ...~__

m1inancl[

.

,c-_,.

~-

·_,_

Prin contrast, putem folosi sintagma Copil Adaptat negativ (sau non-OK) cand reluarn tipare de,. comportament din copilarie care nu mai corespund situatrel'noastre actuale de adult. Ca ~i copil, poate
27

am invatat ~a un mod eficient de a at!_llg_e~t~l1_t~a_J~:!ameijLl_a,!~i.E_§.i!.g!!~_W.Ql!J!lM.,_,Ac_~m"ca!!4.lilt, poate mai staii uneori imbufnat in~er,anl!l,!!~a._<l.~t!n~.c.~ .•4gre~r;~S_~d fac asta, inseamna ca ignor opt1uneiimatura de a cere in mod direct pur si simplu ce dore.~c. ' , Sau po ate, ca ~i copil am decI~ca nu .e&ine sa atragin nici un fel atentia oamenilor asupra mea. Poate am fost palmuit de Mamiipentrutr';madadeamln Sj)ectacol". Poate tovarasii meide joacamau tachinat cand a trebuit sa recit in cla§~.·Acum, ca adult, cand sunt nevoit sa vorbesc in public, rna inrosesc ~i m(baIbai, simrindu-roa stanjenit ~i gandind des pre mine "Nu sunt bun ca vorbitor'L'In realitatea de aici-si-acum sunt perfect capabil sa vorbesc si aceasta situatie nu comport a nici uii rise pentru mine. Toti manifestam uneori tipare de comportament de Copil Adaptat negativ. Veti afla de ce, mai tarziu in-aceastil'cmte. -Onuldintre obiectiveled~ schiinb-iu-e"persoriiillf in"A::f'eSte inlocuirea acestor tiJJ_areinvechite cu altele noi, care valorifica pe deplin optiunile noastre de om matUl~ _..- ...... ,,--'---"... Copi/ Liber pozitiv

# negativ

Comportamentele de Copil Liber pot fi ~i ele impartite in pozitiv (OK) sau negativ (non-OK). A spune ca sunt in starea de Copil Liber inseamna ca sunt angajatin comportamente din copilarie care · nu tin cont de reguli sau limite .P.,erentale.., neori, acestea pot fi p~oductive pentru mine ca adult ~i U · astfe!sunfcaTif'icaff.'orept -r~·;tive. De exemplu, sa presupune-nl"'di eu arndecis ca ~i copil s~ma aaapfez parintilor mei, nearatandniciod,ata ca SUlll._fu.U9S. Soar putea ca in viata adujta-s~.-urmezaceea~strate'g'je: -de~rnu reali;~~ .•. l!.ist·'filc;~. infranandu-mi furia, poate. ca deviii"oepresiv'sau .. il'icofdat hZlC.'Ap6i~-poiite dffitcursui terapiei rna hotarisc-'~~ e)cpnm'cat de furiosrna simt. Lovind Tunos pemidn sfarsit imi mobilizez energia necenzurata de Copil Liberpe care 0 inabusisemin toti ace~ti ani. Probabil ca ulterio[I]ll},YQLsim1! ma!.'!?'~~,~imairelaxat~~~<:: ----.' ," , In mod asernanator, multi dintre noi ajungem In viata adulta cu sentimente ne exprimate ale Copilului, de mahnire, teama"sau'dori'!i'i'a'Oe-CQ'i1tacf1iZIc:Tand ne expnmllmaceste ernotii in situafii ·de siguranfa,neangajamintr-uncomportmljel1Tae CopilLtrJer P?zlti¥:"'''''' '. Exists ~i situatii cand comportamentul de Copil Liber este evident negativ, Daca ragai tare la o petrecere, irni satisfac ilUPulsurile mele necenzurate de Copil. Insa conse~C1ale-vorfi pentru ~TiImirrll1ai:nep[~~:~~~~L~ii£l=iiii-a~ fi repriInat ragait).!!. Intr-un caz extrem, mai gray, m-as putea angaja in comportamentul de Copil Liber negativ de a conduce cu viteza mare 0 .motocicleta pe 0 strada aglornerata, pun1l.p,dJll,p~Jjcol atat viata mea, cat ~i a celorlalti. • Gandili-va la ultimele 24 ore. Notati ocaziile cand ati fost in starea de Copil Adaptat pozitiv. Care a fost comportamentul vostru in fiecare din ocazii? Va arnintiti ce ocazii din copilarie retraiati? Faceti acelasi lucru pentru situatii cand ali fost in starea de Copil Adaptat negativ, Copil Liber pozitiv, Copil Liber negativ. Rezervati-va un minut pentru a nota toate cuvintele care va Yin in minte pentru a descrie pe cineva in starea de Copil Adaptat pozitiv (daca Iucrati in grup, faceIi brainstorming timp de un minut, iar cineva sa noteze cuvintele). Repetati operatia pentru: Copil Adaptat negativ, Copil Liber pozitiv, Copil Liber negativ.•

Parinte Normativ si Parinte Grijuliu
In mare parte din timpul cand eram copi!, parintii mei irni spuneau ce sa fac, controlandu-rna sau criticandu-ma, "Du-te ~i te culca! Nu iesi in stradal Sufla-ti nasul! Asta e 0 prostie, ceva inteligent, bine, rau, frumos, incorect ..." Atunci cand TIlacomport intr-un mod care copiaza~ parintii mei in acest rol spunem ca sunt in stareiide-Parinte Normanv(numit uneori ~iParTriie-Critic)-:-- .. ,,-_ .. -' . ' AJteon,parini'lT'mei"se ocupau-oe-"rrJine' fill ltia in 6rafe:-'rata imi citea povesti de culcare. Cand am cazut ~i m-arn lovit la genunchi, unul din parinti rn-a consolat ~i mi-a adus bandaje. Cand reiauc0fi.1,egr~~E1tele parinlilormei cand aveau grija de mine, spunem ca sunt in starea de Parint'e,(JrUultu~ .' '.'-""~."'"'' -_,,- . ..

~rm~"~

Reprezentarn aceasta diviziune in starea de Parinte functional impartind cercul starii eului in doua, asa cum am facut ~i pentru Copil (vezi Figura 3.1.), 28

Piirinte Normativ

# Grijuliu

pozitiv si negativ

Unii autori AT disting subdiviziuni pozitive ~i negative in fiecare din aceste parti din Parinte, (Aici se folosesc uneori termenii de OK ~i non-OK). Spunem ca suntem in starea de Piirinte Normativ pozitiv cand indica\iile Parentale date~~t02:l_l unt cu adev~~t.9_~~!!.nat~~~_i1:!..P$Q!Ej~.?i.:i~ijj·.nei!eilfi~~rs@§ s ...de..hiue....Un doctor poate ordona pa~1~.!!.i_:_':].E..!!l!nt..~.lafl!I1}flL~.J1Lfllcceau"., El re-interpreteaza r genul de ordin pe care-l primea deTa parinti cand era mic: "Nu iesi in strada , in fata masinilor", fii~~te Normativ negativ presupun~ ...,~?~J2or\<l£l~f.lt.e_(;are .impli.clLSl?e~~?ns.id~rare a celei~~!.!~_ pe~an.e, a'pune Ta punct pe·Cinq~]"ffilL~~S.IparW!J~secreJara~::~,U~~.'!tdiri nou 0 greseala!'' "eprodtIctpoate tonul si gesturile unui mvatator nervos care-i spunea acelasi lucru lui, in c1asa, cand' avea sase ani. ~inte Grijuliu pozitiv im.£.li~_~ferita de pe £ozi1i~_uneL I2reo<_::u.eari autentice l?,entru persoana aJutata:PcfiTriieGrijiilTu negativse refer:a.!a,Ja,ptlil. q'i ').iu~orul':e.dat.d.~~~,!!1Jli. presus de ceilalti", care desconsidera cealalta persoana.,un comportarnent de Parinte Grijuliu pozitiv ar fi sa spui unui coleg de serviciu: ::'_Vrei a te ajut la asta? Daca vrei, spune-mi". Variant'!Il~g~t~~Lar_ s inscmna sa te duci la el ~i sa-i spui '.' Bel, l~s~.E~.!.~_~l~!.~u::;'L~!:U!!i.§a.E~.ina.gJJ1_ll,l~Il.a! faci~in s-o locullui. "Marna-closca" e exemplul clasic de comportarnent de Parinte Grijuliu negativ. -

------

•..~..-~....... ".,

;

",

..'" ..,;~-",

..""...

,

....

"

• Ganditi-va la ziua care a trecut, notati situatii cand v-ati manifestat ca Parinte Normativ fa\a de altii, in care din aceste situatii reactionati din Parinte Normativ pozitiv? Dar din Parinte Normativ negativ? Va amintiti pe care dintre parinti sau figuri parentale ii imitati de fiecare data? Repetati exercitiul pentru momentele zilei cand v-ati comportat ca un Parinte Grijuliu pozitiv sau negativ. Rezervati-va un minut pentru a pune pe hartie toate cuvintele la care va puteti gandi pentru a putea descrie pe cineva in stare a de Parinte Normativ pozitiv (In grup, organizati brainstorming timp de un minut). Apoi, pe rand, procedati la fel pentru Parinte Normativ negativ, Parinte Grijuliu pozitiv, Parinte Grijuliu negativ .•

Adult
Starea de Adult din modelul functional de obicei nu este subimpartita. Consideram ca fiind cO_!l1_Qortament Adult orice comportament Ce-' reprezintaun raspuns la 0 situatie de aici-si-acum, folosind toate resursele de rnatur ale persoanei. Am reaJizat deja intregul model functlomil; putcti sa-l revedeti in Figura 3.1. Daca doresc sa rna pronunt ce parte anume a eului tau functional folosesti, trebuie sa apreciez acest iliCh! dup1i comportarnentul tau: Din acest motiv, aceste subdiviziuni functionale mai pot IT numite si descrieri comportamentale.

Egograme
Cat de irnportante sunt aceste parti ale starilor eului tau functional pentru personalitatea ta? Jack Dusay a creal un mod de a reprezenta intuitiv acest lucru pe care I-a numitegogramil? ....-..... Pentru a intocmi 0 egograma, incepi prin a trasa 0 linie orizontala, M'archeii lungul ei cele 5 parti principale ale starilor eului functional. Pentru economie de spatiu, foloseste initialele lor, cu majuscule. Deci Parinte Normativ devine PN, Copilul Liber devine CL ~i asa rnai departe. MarcheazaIe in ordinea aratata in Figura 3.2.

de:;

Figura 3.2
29

Ideea e sa trasam 0 bara verticala deasupra fiecarei denurniri de stare a eului. Inal(imea barei arata cfu timp folosesti acea parte functionala, - -_ --Trfcepe cu partea pe care consideri ca 0 folosesti cel mai mult si deseneaza o bara vertical a.. Apoi,iaparfea"pecare crezi eli 0 folosesti eel mai putin ~i deseneaza de asemenea baraeT vertical~. DeseneaHi'!nal(imea-relativa a celor doua bare conform modului in care aproximezi timpul petrecut in fiecare parte function ala.

Figura 3.3

De exemplu, daca apreciez ca petree eel mai mult tirnp in starea de Adult ~i eel mai putin in cea de Parinte Grijuliu, probabil ca voi desena pnmele doua bare ca in Figura 3.3. ----Cornpletati acum egograma desenand si celelalte trei bare. Desenati astfel incflt inaltimea fiecareia dintre ele sa reprezinte timpul aproximativ pe care il petreceti in acea parte functionala a starii eului. Egograrna mea cornpletata ar putea arata ca in Figura 3.A..

Figura 3.4 Inalumea exacta a fiecarei bare nu e importanta, Ceea ce conteaza este inaltirnea relativa a fiecarei bare in cornparatie cu celelalte. Jack Dusay nu a sugerat sa impartim barele in parti pozitive ~i negative, insa ar fi interesant sa facem acesrrucru-:-1"litelTna~ra-pfu1rare"biireroTpentru PN; PG,CL ~i CA pentru a reprezenta partea "negativa''. Astfel restul barei ramane sa ilustreze "pozitivul". De exemplu, eu cred ca majoritatea timpului petrecut de mine in Copil Adaptat este consumat pentru respectare de reguli, pozitiva. Cand rna comport ca ~i Copil Liber necenzurat, majoritatea acestor comportamente duc de asemenea la niste rezultate benefice ~i productive. Nu rna gasesc deseori in starea de Parinte Grijuliu, dar cand 0 fac, nu prea "cocolosesc" oamenii intr-un mod negativ. Ma aflu deseori in pozitia de Parinte Normativ. Majoritatea timpului petrecut in aceasta stare a eului e un mod pozitiv de a-i indruma pe altii, Egograma mea finals arata ca In Figura 3.5.
30

Figura3.S . • Treceti mai departe ~i desenati-va propria egograma. Dad! lucrati in grup, impartasiti ideile voastre altui membru al grupului in timp ce desenati. Lucrati rapid ~iintuitiv. Ce descoperiti despre voi insiva? Unii oameni considera ca 0 singura egograrna Ii se potriveste in orice situatie. Altii considera ca trebuie sa intocrneasca dona sau chiar mai multe egograme diferite. Poate ca au 0 egograma "de serviciu" si alta "de acasa'', Daca acest lucru \i se aplica ~i tie, deseneaza-le pe amandoua, Ce descoperi? Explica-ti egograrna cuiva care te cunoaste bine. Cere-i acelei persoane sa traseze egograma tao Ce descoperi comparand versiunea lui cu cea intocmita de tine insuti? •

Ipoteza constaruei
Jack Dusay a sugerat 0 ipoteza a constantei: "q!l4.Q_stare a eului creite in intt;nsitf!te, o.aha sau aItele .trebuie sa desereasca.,in cornpensatie. Modificarea- energiei psihice are drept rezultat faptul ca tntreaga eantitate de energie rlimID'ie ~nstanta. --,.,.,- .... '".•--~---.-,'-"'---,-. '"... -' ··.C:.-"""_" "''''''--''-'~'-'-"'.-.~ •... Dusay spune dt eel mai bun mod de a-mi modi fica egograma este sa rna hotarasc sa-rni mdresc acea parte din care don!scs£'7uii-mal mult. fac acest Iucru, energia se va deplasa automat acolo 'dinspre alte parti.unde as dori sa existe m~iputina . . _' Sa: pnisupunem 'ca rna uit. la egograma mea ~i deeid ca as dori sa fiu mai mult in Parinte Grijuliu ~i mai putin in Parinte Normativ. lncep prin a praetiea mai multe eomportamente de Parinte Grijuliu. Poate ca ofer euiva zilnic 0 mangaiere pe spate. Sau poate experimentez la servieiu cum ar fi sa fae niste oferte clare indrumare, in loc de a ordona oamenilor sa faca anumite lueruri. Nu fae niei 0 incercare de a-mi inabusi comportarea de Parinte Normativ. Conform ipotezei constantei, rna pot astepta ea aceasta se va diminua oricum, pe masura ee folosesc mai multa energie pentru starea de Parinte Grijuliu .

Dacll.

• Exista ceva ce ai dori sa modifici in egograrna ta? Daca da, hotaraste care bara ar trebui tnaltata pentru a obtine aceasta schimbare. Noteaza eel putin 5 noi comportamente pe care ar fi nevoie sa ti Ie Imbunatatcsti, pentru a man aceasta parte a eului tau. Impune-ti~~.!!cL~ceste.comportamente in sap!aIllii~l!..~e !ll"meaz~ Apoi, re-d~ egograrna. Daca e posibil, gbtine 0 refacere a egogramei tale ~i de la 0 persoana care te cunoaste bine. (Nu-i spune ce modificare ai avut in vedere pentru egograrna tal. Se potriveste noua ta egograrna cu ipoteza constantei?

31

Capitolul4 MODELUL STRUCTURAL DE ORDINUL DOl
In modelul functional din capitolul trecut, am subimpartit starile eului pentru a indica cum se manifesta ele In comportament - procesullor. Acum, analizand modelul structural de ordinul doi, vom examina ~e cuprind - con£inutuJ-lor. ---~.--'-_'-" ....--~-,- ..... Chiar din momentul in care rna. nasc, am experiente in leg_atura cu lumea. Pastrez aceste expenen!e in memona mea,. 'tllregistram intr-~devar fiecare moment al experientei noastre de viata undeva in memorie? Avern puterea de a rememora chiar totul? Nimeni nu stie sigur ~i nici nu este Inca c1ar cum se realizeaza aceasta depozitare in memorie. Stirn totusi ca fiecarepastreaza niste amintiri,despre trecut. Unele pot fi user reconstientizate, Altele sunt mai greu de recuperat. in special, amintirile dill prima copilarie pot reveni doar sub forma de vise ~i fantezii. Fiecare dintre noi a stocat un numar incomensurabil de experiente, ganduri. sentimente ~i comportamente in memarie .. Obiectivulrno~ielului stiuchlr;-tl -de ordinul doi esti'sa' clasifice acesle -amintiri lntr-un mod util, tn cad;;r~~~t~l'iamiliar de stari ale eului. Daca doriti, puteti considera modelul structural de ordinul doi ca pe un fel de sistem de arhivare. Imaginati-va un om de afaceri care sta la biroul sau. In fiecare zi se ocupa de 0 multirne de aocumente, citeste scrisori care au sosit, scrie raspunsuri care trebuie trimise, note despre personal etc. La sfarsitul zilei, nu poate arunca pur ~i simplu aceste hartii la gunoi. Le clasifica sistematic intr-un sistem de arhivare, Este evident de ce face acest lucru. Cu ajutorul acestui sistem de arhivare, poate sa-si organizeze inio.!!!.!.~Iiilf._l!1.!I:l.W,.~od sa fie util afac_erilor sale: sa presupunem, de exemplu, ca are care nevoie sa-~i verifice conturile financiare. N-are decat sa mearga la dosarul intitulat "Documente financiare" si gaseste acolo toate actele necesare contabilului. Exact la fel, l?E!~Jician].llAT foloseste mo~el':ll structural de ordinul doi pentru "pastrarea" inregistrarilor aminti~il()L!Ulei-l2!!..rg)e!1e, sentimentelor ~i comportamentelor acesteia, intr-un mod a ~care Ii va fi util pentru intelegerea personalitatii prin intermediul analizei structurale. I Modelul structural de ordinul doi este prezentat in Figura 4.1. Cum functioneaza el ca "sistern de arhivare"? Ca si copii, primim mesaje de la parintii nostri. Pentru orice mesaj pe care-I primim avem un anume mod de gandire, anumite fantezii pe care ni Ie cream in legatura cu acel mesaj. Avem sentimente pe care Ie incercam in legatura cu mesajul si Iuam 0 decizie in legatura cu ce trebuie sa facem ca raspuns la el. In plus, parintii ar put:,~~~_ll~__ QJere 1!l().\iY~k.l?,entJUCll[et:st~ ..~portant mesajul. ~,~ar..'p'uteaca ei sa transmita senti mente care implica un mesaj ascuns, pe langa rata de cel transrnis in mod explicit. tn modelul structural de ordinul doi, mesajele pe care Ie-am primit de la parinti sau figurile noastre parentale sunt pastrate in P3. Motivele ni Ie-au oferitparintii, precizand de ce suntele impoiianie,~suiitsiocate iiiA3:-Qrice' impficatie ascunsa sau secreta este stocata in C3. - PrORiiulj!2gEll_rn.2~Je_<l.~~,~..!!P.i:a.rnesajelor deyineparte a continutuil~ilu_i.&._ Fanteziile l1_<?~Jre<le~l?T~c«e!l_(;~ solll'_lnIAm'pj!!..d!l£ii.a...n:LlJ.Ll!!!U ..!.U nu ac_~_ste esaje devine l m p~e.?in_lil:,_~en!iI.n.~.~~~!~_p_ecare Ie avem ca raspuns ~~,_fl.2a~.!I.e~u~t_p~strateJn 'CI~ oeclZllle noatre cu nVlre la ce yom face rovm dm AI.' . n capito e e urmatoare vom stu ia mai am untit aceste "compartimente de stocare" din model.
• ~~--,~---.--.,.~--"'-"-"~"-"'--"""'--'""--"'.'... ,..'"--.--, -- -.-...'"'~-,.,..--.-""~-- ..... .~ ,,-- .. . - ... •· _... .. t

p;:-care

32

Parinte (P;,d

Piirin\ii introiectaf ~i figuri parentale fiecare cu proprile sale stiiri ale eului de Piirinte, Adult, Copil. Identitatea ~i numiirul diferii de la individ la individ

(Adultul nu se subimparte)

Piirintele din Copil ("Piirintele Magic") Adultul din Copil ("Micul Profesor") Copilul din Copil ("Copilul Somatic")

Figura 4.1. Modelul structural de ordinul doi.

Structura de ordinul doi: Parinte
~titi deja ca starea de Parinte a eului are in vedere intregul set de ganduri, sentimente si comportamente pe care le-ati invatat de la parintii vostri ~i figurile voastre parentale. Astfel, in modelul structural, continutul Parintelui este definit drept un set de amintiri ale acelor ganduri, senti mente ~i compOrtamente parentale, .---.------.--.

til Iimbaj formal, spunem ca acestea sunt introieclii parentale. A introiecta ceva e ca ~i cum ai inghiti ceva cu totul tara a mesteca sau digera. Esie ceva tl~1Cpentru modurtri care copiii procedeaza
vreme indelungata parintii ca emitand comenzi ~i definind lumea. Deci, continutul staru de Pannte va constam mare masuilll1acesteco-menzl ~I dehmfl1: ''Nu migamltnain roc'';-''N"u-e-Trii'iUos s'lCfiifi". ''tumea e un IoCbiii1,au;frumoS;lnrnco~ato~ru:1ga~i_~~~~_?i_ se intiparesc in memorie gesturi, tonalitati, expresii emotionale care s-au manifestat 0 data cu ele . .. tri- modelul structuralde' ordinUI doi;sllbtrhparpm 'ParinteIe'iifpnmliTranoTfCrunctie de persoana de la care a proven it fiecare mesaj reamintit. Pentru majoritatea oamenilor aceasta este Mama sau Tata. Poate ca ~i bunicii au reprezentat figuri importante. Deseori ~i profesorii joaca un anumit rol. Numarul si identitatea persoanelor care ti-au format continutul de Parinte este unic pentru fiecare. Apoi, consemnam faptul ca fiecare din figurile tale parentale a avut care 0 stare a eului de Parinte, Adult si Copil. Acest lucru ne duce la imaginea de rangul doi a Parintelui, prezentata in Figura 4.1. Observati ca intreaga stare a eului de Parinte este notata in mod conventional ca P2 in aceasta diagrarna. Diferiti autori AT au folosit diferite moduri de a nota subdiviziunile P, A si C din P2. Aici, noi Ie denumim P3. A3 si C3

!lIm()de~~~cepe ~

33

Piirintele din Piirinte (PJ)

Adultul din Piirinte (AJ) Descricm Adultul din Parinte ca fiind 0 colectie de afirmatii despre realitate, ~ care 0 persoana le-a auzit de la~ele-dii1NrlnteTeeI1rTe~a-c-opialMulteilmtre aceste afii-m~~2oCtladevarate la modul oblectlv. AlteIe retlecta reprezentanle eronate sau tantezllle panniilOr in legaturaCiTIurriea:-silu iiltele vor fi afi"rmatii desjjreluc'iuri-care-au fostcanova'aaevarafe, dar nu mai sunt. De-exemplu, 0 afirrnatie de tipul "Nu poti ajun-ge pe Luna"

a7~~1-;;(ivaoreafitafe:-~'_.
,..,.,,,,, •... ~",,

W',"",.p"__~'__"~OU"'=.

__

"'.

,"

- ··n"_·"~_,.•. ,->,

,,".,.

•.

,_.~

, .• _,,,_.,

..

,~.,,,,,,,~,,.,.,~.,_,~;

..

,,,,.,.

,"r_·'·',·

__w,..,•..

·,,_.. .......

,>_"' ....:',,-_ ,-""

- ---.~-~.

Copilul din Piirinte (CJ) M.~Il1~,.I~~a.jil)rofeson.~!<l.u_flyl!tfiecare 0 st.a_rs,~ e~lI}~i~e.~.~i~.s~nd i-am.introiectat in starea mea de Parinte: am inclus £erceptia mea des pre Copi~~l_I,?L!~a~_;,<l.~lltrote£ti_e~~s.esan_~~.nlliimrreIrfele ~_~i, ~~~~ni In contact cu sentimentefe, gan~~le ~i...5..~Il1_p~rtamentele de lor S-ar ~utea sa simt sau sa reactione~a~.fl.~ll~o ftls~a.ac.~l.p.i'irin~e c_a:ga e!_a_m eu copil. _~_~nd _Il1~ma~e.~_~:a._~~1.~~ica~~~e.c_i.s.E.a po ate ob\ine ce d?re~~e de la oameni bosumflanduse ~i facand 0 iTIutra acra, Ulterior, rand eu eram copil ~i dorea ceva de la mine adeseori se ea 'oosumtii ~i-facea Q..!!1utraacra, exact In acel~~i Il10.!_'~\C:.l!m, starea mea de Parinte, port mesajul eli. In _,.iIt\ll}fiSiill(U!~buit?_~'"IP.~"()cllp. ?~epi, ~s!-i de__ determill sa faca ce doresc bosumflandu-ma ~i facand 0 mutra acra,

1:2lW.

Structura de ordinul doi: Adult
Continutul starii mele de Adult este definit ca totalitatea gandurilor, sentimentelor si cornportamentelor pe care eu Ie manifest ca raspuns la aici-si-acum. Acest lucru implica faptul ca Adultul reprezinta "cornpartimentul de stocare" in care este plasat intregul set de strategii de testare a realitatii si de rezolvare a problemelor pe care eu il am la dispozitie ca persoan~ matura .. In starea ile Adult, plas~m nu numai tesllli lie reamatii,pe~carereaplic~~ lumii exterioare, ci si evaluarea noastramatura~s~.ri.y}:e la coutinutul starilor eului nostru de Parinte ~i CopiL De exernplu, '-e-uposeaociimand~trarentala in Pl, care~sptfrie: "Uita-te la dreapta ~i la stanga inainte de atraversa drurnul". Ca adult, am eV_l!.!lli!L_acest .mesaj ~__m ajun~:2.ncluzia ~ ca, intr-adevar, este valabil ~i in realitate. Aceasta concluzie este stocata in A2. -_.,--,-Jnceamai mar;;Parte a timpul~ 0 petrec in Adult, eu ~i ceilalti vom incerca senzatia ca eu "gandesc'', Dar va Yeti reaminti din Capitolul 2 ca In cOllJi_nutul starii de Adult sunt incluse raspunsurile emofionale de aici-~i-acum, precum ~i gandirea Je~ci-~i-acum. S-ar putea siCviintreha\J: cum ar putea sentlmentele reprezenta un mod ile solu\lOnare a problerrieTCir?Tmaglnati-vaclririacest moment un.t!_g~~S~Eat _§~__ circ ar sarl-pe fereastracamereivOaslre la .. Daca esti ca majoritatea oamenilor,-sentimentul tau de alci~-$i::a.cuin _ Vii-frae-feamir-sraceast~em6\ie i(i Va fi mare ajutor -pentru a

delermmavile"iittucare-verrugT···'----------··--·-- .....

de

. .-

Sau-rmagirieaz~':rrcae~trrntr-Un'autobuz aslomerat. Persoana de langa tine te tot impinge cu coatele .pana cand esti in primejdie de ~ cadea re usa afara. Furia de. aid1i~acumesfestiinu1UntlU "pentni a-oa din coate ~f(ra~trmapara lOCilfdedreEt -~isecurltatea. ." , --- '[Jac~~sl1nt oJ.ii1Th1[?e lif~~_I!l;.~~~ast~-~r~?_~ul meu de a_r~~I_va un tip dife:it de problema, adica pierderea cuiva sau a ceva foarte important pentru mine. .... _'" ...-- .. ... "-.'...,·.'-.--< :......
O~ •.. '.---~ .. '"·'-'.-... _,._ •. _ .. • _,.,._...... ~

34

,

'----

In modelul structural de ordinul doi, de obicei nu subimpartim Adultul. II reprezentam pe A2 In diagrama ca pe un cere simplu.

Structura de ordinul doi: Copil
Definim ori__ experienta pastrata din copilaria persoanei ca tac~~_parte din continutul stmi de C012il_ ce .• a eului. Exista multe modalitati diferite In care aceste milioane de amintiri pot fi clasificate. 0 modalitate evidenta ar fi sa Ie gruparn In functie de ~!!.2~~...s.~.~~e~,! Unii autori AT, In special Fanita English, au facut acest lucru2 $1 mal irecvent, dm punct de vedere structural, sublmpartim starea Copil a eului Intr-un mod diferit, reprezentat in Figura 4.1. Ratiunea est_ssj!!1l?la.J~.EilJ.l#t:.!:ll.Il1 (;9ElI~~_aveam sUfrile eulUl de l'Annte, Adult si COPIl.---·q_-_,,",-·--,~~· ---'1)iic'ttcol,iTarC"nevoi ~i dorin e de baza (Copil), fantazeaza cu privire la cel mai bun mod de a ~i Ie indep ml ( mte, ~Iposeda abilitati intUitive e rezolvare a Pentru a semnala acest lucru, aesen~m cerCllfl pentru i)'[mtte,AdU~opil In interiorul cercului cel mare care reprezinta starea de Copil a eului. Aceste 3 diviziuni interne ale starii de Copil a eului sunt notate conventional PI, A, ~i Cj. Intreaga stare de Copil a eului din modelul de ordinul doi este notata C2. Piirintele din Copil (PI) Orice copil invata foarte devreme in viata ca exista reguli care trebuie respectate. Aceste reguli sunt stabilite de Mama ~i Tata. Spre deosebire de yn adult, copilul rnic nu._9ispune de putere de judE-sata ll!<n.~ru examina aces_~ a ~ulil.i a~fis'.! daca are sen urm~J~s.~~_!~~bt;.i.t:~s!esIX:.c.~~t~. ~e. multe ori nu se ~~~_~.g£_ 0~j£_s!J.tr~~p~st~,.A~;lSk~m~.!P94l\!it~li9.1<.)~\.§~~H!Q;}_l1f~L~~l~j~~ . '" 'alim"-conviiige pentru a Ie respecta, ~---"'UaclfriU~ll1rspun seara mgllciunile, va ie~i Diavoluldin foe ~va lua"4 , ac nu m nanc tot a masa, rna va12~a§i ~i nu va mai Y~ni_l!JS!Q.~la inapoi".-~ . " .•... "Daca rna port frumos, toata lumea rna va iubi". Aceasta este forma magica In care copiii mici lsi stocheaza propriile versiuni ale mes\!jelor din partea parintilor. D~arece aceste impresiii'e'preziilta fantez'lile co i1uIui des re'1'i'n licaliile- ~esajelor_ n I or s I, e e sun grupa e ao m mo e su orma continutu ui s(arii de arinte a copilwlJi.

_pro1iterneror(AOult):·--·~·--·-_ .....

Par

F~ca ~i.aITuH, mil fii~stareaae.~~pi!jl,"§3~~ez·a~~ste l!!~1~.~~~i~ __ ~~~:,~?rmeazca ~ ifrmtele dm CoplluI meu,PI. , ~---Ace'iiSili versiune fantezista de~pre E~rinte poate fi dese~ri m_a!!lmenin\atoare dec1it_garintele reaL C§~ 21 atunci f~! 1_ll_~~S~:()ei~~L.~ aClioI1~,aza .!:ifa c~. clt p'ot_~~ bme ca paiiiifi;' eT COpUI 11 pot percepe ca ernitatori de mesaje destructive gen: tot ..".-~ .,I1\'{ vfea-s1rmorl"imeCllat!;'-'~'._._ -,,~ "..~.='" . .

C~nI

"Sa nu te bucuri niciodata de nimic!" "Tu nu trebuie sa gandesti!" Pentru a reflecta aceasta nuanta de duritate, lui P, is-au atribuit 0 multirne de porecle infncosatoare de catre autorii AT de inceput. A fost numit Parintele- Vrajitoare, Capcaunul sau Parintele-Porc. Insa irnaginatia exagerata a cop.illll.ll!.£.oatefi nu doar negat!v~,ci ~ipg~.itiv~.!,~ntek din_<;2()PiL este de asemeneaasoclat cu Zi'ina cea bun a sau Mo~ CraclUn. Din acest motiv noi preferam sintagrna l1l!'''Parinte Ma IC" entru Pj. .-.~,.'c. _. .•• ~-.•.-,~... .,-,.-

-_

--'''B'emea'~;''cu''termenul de" Electrod". Acest Iucru se refera la modul in care CopiluI raspunde aproape compUfsTvla aceste ImaginlmagIcede·f1precOll1pensa·saupeaeapsa.-·---'·'··---

---~-~'-~~~"'"~"'"'"~o._ .. ..,._~__.
35

Adultul din Copil sau " Micul Profesor " (AI) AI, Adultul din Copil, este semnul distinctiv pentru intreaga colectie de strategii pe care copilulle are la dispozitie pentru rezolvarea de probleme. Aceste strategii se modi fica ~i se dezvoltape m1:sura ce 'COpifurcre~e. Cerce@om care lucreaza 'Pe'pioblemede"dezvoltare a copilului au 'stlidlafTn ...amanuntime aceste modificari, Este important sa citim Iucrarile lor daca dorim 0 'iri\elegere aprorunaat~ a Xdu1tUllirain Copil? Ca si copil mic, fireste ca eram interesat sa verific lumea din jurul meu. Dar modul in care faceam acesUuci'Uriueraneaparat "logic" dupa aprecierile adultilor. Ma bazam mai mult pe intuitie ~i impresii de moment. In acelasi timp, Invatam lucruri noi cu mult mai fapRIOeat 0 putea face once om 'rnatur, Aceasta capacitate stocata i-a adus lui AI numele altemativ de "MiculProfesor". - .... ·'ln viata rriea deadult pofil1casa niaintorc la starea eului meu de Copil si sa accesez intuitia si ~ ~5"~~,~tivitateapecarelep1istrez in AI. Copilul din Copil (CI) Jean, in varsta de 6 ani, sta pe podea, foarte ocupata sa citeasca cartea pe care tocmai a primit-o de la scoala, Intra pisoiul. Jean i~i desprinde privirile de pe carte ~i se intinde sa-l mangaie. Dar pisoiul a avut 0 zi proasta, 0 zgarie pe Jean pe mana si din rana ta~ne~te sangele. In secunda urmatoare, gandirea de 6 ani a lui Jean e complet uitata, Se face ghem pe podea si urletul ei 0 aduce pe mama in goana din camera alaturata Pana cand zgarietura nu e bandajata si Mama n-a a1inat-o, Jean e din nou bebelus. Ca si copil de sase ani, ea s-a intors in starea eului ei de Copil de la varsta de un an. Ca adult, Jean va pastra stocata in memorie aceasta scena, Daca si-o reaminteste, ea va contacta in primul rand Adultul din stare a de Copil a eului ei de 6 ani (cand citea 0 carte). Apoi se va deplasa in C), Copilul timpuriu din Copil, pe masura ce retraieste durerea ~i panica de a fi fost zgfuiata. Copiii foarte. mici e~perimenteaza lumea mai ales prin senzalii corporale .. Acestea vor forma rnajoritateaaiiiintirilor stocate in CoplluCdln COP!!. nh;-acest motiv, C[ este u~iiiilltC;:ij)uur • Somatic. ,-Ati vazut vreodata seturile acelea de papusi rusesti? Desurubezi capacul papusii exterioare si gasest; in interior 0 alta papu~a mai mica. Apoi desurubezi capacul celei de-a doua papusi ~i vezi inauntru 0 papusa si mai mica. 0 desurubezi si pe asta si.... Modelul de ordinul doi al Copilului este ceva similar. In stl1;lctura Copilului meu de 6 ani, am un Copil anterior, sa zicem de 3 ani. La randul sau, in interioniiilcestiilit7' Copil si mai timpuriusi 'tot asa. Cand desenam diagrama'mooetului, de otlicelhil desenama:maniIh\it toate aceste detalii. {nsa, 'in mod special daca esti terapeut, tine minte aceasta particularitate. Adeseorie important sa poti urmari difen1rn! v~re~e'un cllent treceiri'ciI1'Stil teraplei. Punlihd lilOraIt~C2 cu imaginile pe cart!~-am format despre Adult si Parinte, obtinem diagrama structurala completa de ordinul doi, prezentata in Figura 4.1.

amlin

Distinctia lntre structura ~ifunctie
Pentru a folosi modelul starilor eului in mod eficient, e nevoie sa intelegem clar diferenta dintre structura ~i functie, Confuzia dintre cele doua a constituit multa vreme 0 problema in dezvoltarea teoriei AT. Totusi, aceste diferente sunt usor de inteles. Ele provin dintr-un fapt simplu pe care-l cunoasteti deja. Modelul functional clasifica comportamentele observate, In timp ce modelul structural clasifica amittiirile $i strategiile stocate. ' --._ --- '..-_._-1\tata vreme cat pnem minte acest lucru, vom putea face cu usurinta distinctie Intre structura ~i functie, Unul dintre noi (VJ) a explicat mai amanuntit aceasta diferenta in 1976 intr-un articol din TA Journal.4 El scria:
36

"Berne a avut grija in prezentl'irile sale sa faca diferenta intre diagramele function ale si structurale. Cred ca avea 0 baza logica solida pentru a face acest lucru. Multi autori de azi incearca sa puna pe picior de egalitate aceste doua categorii. Acest lucru e ca ~i cum ai incerca s!.E!0pui 0 egalitate tntre "roata "si "rotatie", Cele doua categorii se refera la aspecte diferite ale realitatii, anaHz~m stfu-Jle eiIlui, "struchiral" se refera la pl'irtile componente aleperso~alitatii, in timp ce "functional" sau"descnptlv" se refer~ Ia modul in care ~areaTuiicfiorieazT·Ta-Uiia'iiiiiiili momentdat.In-Il1()dalialoiCne:am pl.llear6firt Til <lpo'mplrcare f61OSi'taperHi1fa mcl!IZl sau r~con 0 "'CaS~~JSot(p'rivi pompa din punct de vedere ."structural" li stu'<!!!ji~~~~:"~~S.~£2E.~!l:te cUT ar ~ compresorul, conduc1a ae aer: termostatuI etc. De asemenea, poti analiza pompa in jlunct de vedere -"functionaJ" s]ti ...descnptlv~' vorbrdespre-iilOau1 in .care ea inca!ze~te' sau racoreii~ cag rransfeiflild ae"rul'CiTntr-o parte 1nalta, FOToSIllCJ' eleCtricitatea etc. Acestea reprezinta descrieri ale modului in care intregul sistem functioneaza la un anumit moment dat", Ori de cate ori doresti sa clarifici asemenea diferente, intre structura ~i functie, gandeste-te la roata si pompa de incalzire. Cunoasteti si un alt mod de a formula diferenta:

cana- .

e

·-~(poii.

STRUCTURA = "CE" FUNCTIE = "CUM"

= CONTINUT = PROCES

De ce este asa de important sa faci 0 diferentiere corecta? Ori de cate ori vorbim despre interactiuni intre oarneni, trebuie sa folosim mod~lullu~Elil!.!!q_L_ ModeluI structural cste adecvat atunci candDelntereseaz"[-cesepetrece liiTnterioruI individului. -- "Pentru a formula aceleasi lucruri Intr-un limbaj tehnic: aspeCiere-jliierp-e~;;;~~leale muncii in AT necesita modelul functional. Aspectele intrapsihice trebuiesc-stuaratecu-=iijiilOrlif modelului'~ struciurai. .--.. _.. -. - .'.-... _.... . In cartea de fata, discutia noastra despre "cornunicare" din Partea a III a, se va referi aproape in exclusivitate Ia functie. Descrierea "scenariului de vla~:' din Partea a IV a se va baza in special pe
structura,

- -----carid"ma uit la tine, te ascuIt si apreciez in ce stare anume a eului te afli, irni pot face aprecierile numai cuajl.lt6Iill modelului functional, Poate te vad aplecandu-ti capul tntr-o parte, incretindu-(i 1runtea ~l ,,1irana vlifrur:d'egetufiii1'i1gLi'ra:,Din aceste observatii deducca csti tn stareaJUllctlo~li->ii, .... eului de copiTAdaptat, ."__ .,,_. -. -,_",. ""JIfu' extsm'un' mod similar, in care sa te pot observa si sa apreciez daca esti in "Micul Profesor"sau "provenind din Parintele-din-Parinte". Aceste denumiri definesc un set de amintiri ~i nu ,;;!.l!.~~£l!!p?:~ru_r:re!1.t~~.!11Ji .d.~~aa..s~ul~_co.nfinuluLcejor Sl?tise de tme potincepe-sK.:n1i'aau seama ue structura de ordinul dol. . Daca vreau 'intr-adevfu- sa cunosc continutul Micului tau Profesor sau a Pl'irintelui-din-Pl'irinte mai degraba ceaear cum - trebuie sa fac oareculn 0 munca de detectiv. in primul rand, trebuie ~i-ll piiiiCfiiftIytTiTIeG€intreoail. tnu folosesc de asemenea cuno~tint~I~-gene~~te ripun-de '"JlersonaJitate ~i despre modul in care se dezvolta copiii, '..,. '..--"-' ... ... tn capiioiul urmaforvc)n;-(rece'"lnrevist['"cele patm moduri ale lui Eric Berne de dia_g_nosticarea ....."-.. ",--,-, starilor euIui Ie vom pune in legatura cu distinctia srructura-func(ie.

-

...-

~---- -.-

~,"~

...

Relatia dintre structurii si functie Este posibil ca doua lucruri sa fie diferite ~i totusi sa. fie inrudite unul cu celalalt. Acest Iucru se aplica si in cazul structuraji functie. EVident, III care'"inacom:porrrarm moment dat depinde in parte de setul de anllntiri ~i strategii pe' care Ie contactez intern. ..------.Sa presupunem manifest un set de comportarnente corespunzatoare partii de Copil Adaptat negativ din punct de vedere functional al stl'irilor eului. Sa spunem ca stau ghemuit cu bratele si picioarele strans indoite. Strang din dinti si fata mi se inroseste, iar pe frunte imi curge sudoarea. Dar' te uiti la mine, ce poti spune din punct de vedere structural despre partea din starea eului pe call probabil arn contactat-o intern?

rsm

c!i

37

Se poate ghici cu destula precizie ca am niste senzatii corporale de genul celor care definesc Copilul Somatic, CI. ~i se poate sa fie asa, dar poate accesez ~i imagini interne ale capcaunului infricosator sau 0 figura parentala de vrajitoare pe care mi-am construit-o la varsta de 3 ani si am stocat-o pentru a-mi forma PI. De asemenea, poate reiau modul in care tatal meu avea obiceiul sa se incordeze ~i sa se inroseasca cand se simtea arnenintat ca si copil. Daca e asa, 'inseamna ca accesez parte din propria mea stare de Parinte a eului, Copilul din Parintele Tatalui meu (C3 al Tatalui meu). j0in cat~l~:'!'£'l!tea~~~.rD?;!E!,~S!!?r~i sainsc«~t~~.ara<ia~ in vederea vreunui scop de offi_illarecTe care VOl nu ~titi nimic inca. Daca e a~~;~~!,uE.E.L~s~~_probabil comut, in plan intern, sa intre continutul Adultulm meu, A2, si la Micul Profesor, AI. . Sa recapitulam: cand rna privesti ~ima asculti, poti observa functia. Dar nu poti decal deduce ,~.,.--~.,,..~... .-' -.- .. structura.

......-"_...----,.,- ...

,._,

38

CapitolulS RECUNOASTEREA STARILOR EULUI
Eric Berne a prczentat patru moduri de recunoastere a starilor eului. Elle-a numit: Diagnozacomportamentali; Diagnoza sociala Diagnoza)st~rica DiagnozaJenomenologica .. , Berne a insistat asupra faptului ca este reeomandabil sa folosim In acelasi timp mai m\llt!':.modalitatL_. Pentru 0 diagnostieare completa trebuiese folosite toate patru, In ordinca prezent~is~s. Diagnoza _~mpo~ent~I!.;_e~~~._il,l1.E2.I1~~ dintre eele patru. c;,:lelalte trei servese la verifiearea, celor constatate antenor. '

Diagnoza comportamentala
In diagnoza comportamentala

compot;t!!IIientulutsau.-Facana acestlucru
cuvinte tonuri gesturi posturi expresii faciale.

-

apreciezi In ce stare a eului se afla :o persoana pofvedea sa\l iUizl:

prin observarea

Vei diagnostica stare a functionala a eului unei persoane observand mai multe din_ aceste eleme'iifei'i'iaCel'1i~i fimp. Sunt acesteindicii diferite constant concordante uncle cu altele? De exeIDpttr:sliupfe'supunem ca rna vezi sezand drept pe scaunul meu. Corpul meu este echilibrat In mod egal In jurul unei linii mediane verticale. Ambele picioare sunt asezate ferm pe podea. Din aceste indicii corporale poti face 0 prima apreciere ca am un comportament de Adult. Privesti fata mea ~i vezi ca privirea mea e linistita, muschii mei faciali sunt relaxati. Cand incep sa vorbesc, auzi 0 voce uniforma. Aeum ai niste indieii eoneordante ale expresiei si tonului voeii, care te ajuta la eonfirmarea diagnostieului eomportamental de Adult. Niei unul din indici nu e efieient singur. Poate ca stau aeolo discutand despre filosofia modelului stariloreului."Uaca ainota euvintele mele, ele ar parea de Adult. Dar, uitandu-te la mine, observi ca aeum mi-am deplasat picioarele astfel incat varfurile degetelor unuia s-au suprapus peste degetele celuilalt. Mi-am aplecat capul intr-o parte. Cu degetele mainii stangi, bat darabana pe bratul fotoliului. Indiciile date de gesturi si postura Iti dau de stire ca eel mai probabil sunt In starea de Copil Adaptat, In ciuda cuvintelor mele de Adult.

39

Existii "indicii standard" pentru stdrile eului? In mod tr~.t(lOnal, cartile de AT prezinta tabele de indicii standard pentru diagnosticul cornportamen.al. De exemplu, un deget aratator care se misca e considerat ea reprezentand Parintele , Normativ, 0 voce plangareata se presupune ca reprezinta Copilul Adaptat. Strigate de "Uau l, Iuhu!" sunt considerate indicii pentru Copil Liber etc. Dar trebuie sa fim atenti cu aceasta idee de "indicii standard" in ceea ce priveste natura fundamental a a modelului starilor eului. Tabelele de "indicii standard" se bazeaza pe sugestia ca atunci cand, de exemplu, sunt in Copil Ad'illl~T'vQrcoinpoj-ta ca si un copil care se conformeaza cerintelor parintilor sai. La fel, in Parinte Grijuliu rna voi comporta ca si un pa;:[nrecare'are-grija deun copil. . Dar modelul starilor eului nu spune a~a ceva."Ceinseamna cand folosesc exact limbajul modelului? Cand spun" sunt in Copil", inseamna ca rna comport, gandesc ~i simt ca si copilul care am fost eu odata - nu ca orice copil. Cand sunt "In Parinte Grijuliu", rna comport, gandesc si simt asa cum unul mn paniifilmei iarcut-o, nu ca "panii\iiin general". Rezulta de aici ca pentru 0 diagnosticare cornportamentala valida a starii eului de Copil Adaptat, tu vei avea nevoie sa ~trrcuiiCaratam si vorbeam eu in copilaria mea, cand rna conformam parintilor "mci. Pentru a rna recunoaste in Parinte Grijuliu, ai fi avut nevoie sa observi pe mama ~i pe tatal meu pe vremea cand aveau grija de mine, eu ani in urma, Setul de indicii. comportamentale care definese Copilul meu Adaptat sau Copilul Liber va fi j~~dbreJiT_!au.~£t:"~tru ,~a_~oL ~:fost copiidiferiti.Deoarece am avut parinti diferiti, fieeare vern ave a setul nostru unie de comportmente care sa indice Parintele Normativ sau Grijuliu. , Asta inseamna ca tabelele eu "indieii standard" sunt inutile? ' Din fericire, raspunsul e "nu" -,Exista anumite tipuri de comportamente care sunt tipice pentru copii In general, atunci cand se conformeaza parintilor sau cand se comporta spo~. Exista comportamente pe care plirinfii In general Ie vor manifesta deseori, cand i~i dirijeaza sau au grija de cOpilTTcir.Deei, dadnoi d.utam aceste- COIDportamentetlpfee,'avem un piirict de plecare uti! pentru ruagii'OSticarea starilor functionale ale euh.iC'frehuie numal sa flITI constienti ca e doar un punet de plecare.' "_ Pentru a ne consolida diagnosticul trebuie sa ajungem sa eunoa tern persoana. In timp, putem intocmi 0 .lista eu seturile ei uniee de comportamente care semna_eaza modificfu,rafe starilor eului. --'In -aceastft sa nu oferim tabe"iede"indicii standard'>: Va invitam in sehimb sa va intocmiti singuri unul.

ca;.t~-preferK'm

• la 0 foaie mare de hartie si deseneaza pe ea 6 coloane verticale. Pune in prima coloana titlul - Indicii despre... vlarchcaza celelalte coloane cu denumirile starilor eului functional pe care Ie-am folosit in egograrna - PN, PG, A,CL,CA, Intoarce-te la prima coloana, [mpane-o in cinci parti egale cu urrnatoarele titluri:
Cuvinte Tonuri Gesturi Posturi Expresii faciale

Traseaza linii orizontale astfel incat In final sa obtii 5 casete goale In josul fiecarei coloane. 0 caseta va corespunde la "Cuvinte", alta la "Tonuri" etc. Ideea e sa completezi fiecare coloana cu propiile tale indicii comportamentale. Sa luam coloana Parinte Normativ, Introdu in ea indicii comportamentale pe care Ie manifesti cand imiti modul In care parintii tai controleaza sau cornanda pe altii, Gandeste-te la situatii tipice In care intri In PN. Poate acest lucru se tntampla cand ai 0 raspundere fata de subordonati la serviciu. Daca esti parinte, ia in considerare comportamentele pe care le ai cand spui copiilor tai ce sa faca, lata cateva exemple de elemente pe care eu personal le-as putea introduce pentru mine in coloana PN. Cuvinte: Nu fa! Opreste-te. Fa! Fa asa. Asta e bine. Asta e rau, Trebuie sa ... N-ar trebui sa...
40

Dup ce at completat coloana pentru Parinte Normativ, completeaza in acelasi mod celelalte coloane. Pentru Parinte Grijuliu, consemneaza comportamentele pe care Ie manifesti cand irniti modul in care parintii tai se ingrijesc de alti oameni. Din nou, dad tu insuti esti parintc, probabil ca si tu procedezi la fel 0 parte din timpul afectat ingrijirii copiilor tai, Pentru Copil Adaptat, noteaza indiciile comportamentale pe care Ie manifesti cand reiei modul de ate conforma regulilor impuse de alti oameni pe cand erai copil. Probabil ca faci acest lucru cand te conformezi regulilor intreprinderii, cand vorbesti cu seful la serviciu etc. Pentru Copil Liber, gandestc-te la un moment recent cand te-ai comportat ca si copilul care ai fost candva, neconformandu-te unor reguli ale altora, dar nici respingandu-Ie. Poate te dadeai cu patinele cu rotile, ti-ai ascuns fata si-ai tipat alunecand in jos pe partie. Poate erai la medic pentru un vaccin de rutina si te-ai trezit deodata trernurand cand asistenta ti-a ararat acul. Reaminteste-ti ca. diviziunile funclionale din Parinte ~i Copil se pot manifesta in mod uri negative sau pozitive. Exista comportamente pe care Ie manifesti cand presezi oamenn dm starea de Parinte Normahv negativ? Vorbind cu seful, Ii se intampla uneori sa te tara~ti spre el, dorindu-ti sa fie la sute de km de tine? Daca da, in ce mod te-ai vedea sau auzi pe 0 imegistrare video in starea de Copil Adaptat negativ? In colo ana Adult, trece comportamentele pe care Ie manifesti cand actionezi ca matur aici-si-acum. Poate e Yorba de 0 situatie recenta cand te aflai la serviciu, schimband inforrnatii cu un coleg. Sau intr-un magazin, unde cumparai tot ce aveai pe lista de cumparaturi, Poate citeai aceasta carte si aflai despre starile eului. Reaminteste-ti ca starea de Adult a eului se refera atat la senti mente, cat i la and uri de aici- i-acum. De aceea comportamentele de Aut pot mc u e expnm n a e emo 11 or in care sentimentele exprimate sunt reaclii adecvate la s!tual!a prezent~. Rezerva coloana Cop!1 Liber pentru comportamente pe care Ie rnanifesti cand te cornporti ca ~i cum ai fi din nou copil spontan si nu adult spontan .•

Uneori, observand indiciile mele comportamentale, Soar putea sa fie nevoie sa pui mai multe intrcbari care sa te ajute sa apreciezi in care din starile eului meu se potriveste mai bine un anumit comportament. Sa presupunem ca rna vezi sezand intr-o pozitie daramata. Sunt aplecat inainte, cu capul in maini. Colturile gurii mele sunt trase in jos. Oftez pro fund ~i ochii mei se umplu de lacrimi. Din toate aceste indicii, deduci ca eu imi exprim tristetea, Dar in ce stare a eului rna aflu? Poate tocmai am auzit ca a murit 0 ruda apropiata? In acest caz, tristelea mea ar fi un raspuns adecvat la aici1T-aCtim, deci Adult. Sau po ate rm-arn reaiiiintll ceva despre 0 plerdere e care am sutent-o in~ie ~i tn legatura cu care nu rru-am permls mclO ata pana acum sa fiu tns!. In acest caz, exprimarea sentlmentelor mele provme dm Copd Llber. Ar rna! eXlsta poslb!Iltatea ca eu stl relau un tW~!Ie Copll Adaptat negativ, m care rna prabu~esc ~I rna mtnstez, ca mod de a manlPula pe eel dm 2$_ JUru meu. Penfru a veni in sprijinul evaluarilor facute despre indiciile mele comportamentale, soar putea sa doresti sa ui intrebari des re modul cum relationeaza altii cu mine. Ai putea tntreba des re istoricul meu ~i cum erau arintii mei. Al utea exp ora ce sunt eu III stare sa re-tralesc III ropria mea copi me .
• Deoarece urrneaza sa analizam celelalte 3 mod uri de diagnosticare lista cornportamentala ale lui Berne, foloseste-le pentru a verifica

pe care ai facut-o pentru tine Insuti, Modifica lista sau adauga ceva pe masura ce afli .•

41

Diagnoza social a
Ideea care sta la baza diagnosticului social este ca ceilal(i oameni vor rela iona adesea cu mine dintr-o . stare a eului complementara cu cea pe care 0 folosesc cu. De aceea, observand din ce stare a eu l!l reac(lOneaza el, pot venfica starea eului din care am venit eu. &' De exemplu, dad m1i adresez fie dm starea de Pfu'inte a eului, ansele sunt ca tu sa-mi raspunzi din starea de Copil. Daca eu ini(iez comunicarea din starea de Adult, e probabl ca tu s -ml r spunzl tot din Adult. Iar daca eu te abordez dm starea de Copil Adaptat, s-ar putea sa reac!lOnezl dm starea de arinte. Astfel, daca eu constat ca oamenii par sa-rni of ere adeseori raspunsuri din Copil, am motive sa cred ca rna adresez lor de obicei din starea de Parinte. Po ate ca am 0 functie de supraveghetor si constat ca cei supravegheati fie se "tarasc" in fata mea, fie gasesc mijloace sa saboteze in spatele meu. Ambele reactii de acest gen provin din Copil Adaptat. Deci e osibil ca eu sa rna com ort cu ei ca Parinte Normativ In masura mai mare decat mi-am ima mat. Daca vreau sa sc imb aceasta situatie, po semna com ortamente e de Parinte Normativ e care Ie folosesc in situa ii de serviclU. poi pot expenmenta inlocuirea lor cu - sa zicem - comportamente e Adult. Reactiile start or eu U1 celor Supraveghea(1 de mme, tafa de mme, 1lTI1 vor oten un diagnostic sOcHil inVitor la iII!tsma in tate all! -ml$1t sa rna schlmb tala de abordarea mea de parmte. • Gandeste-te la 0 ocazie recenta in care cineva parea sa-ti raspunda din starea de Copil. Ce indicii comportamentale a manifestat acea persoana pe care tu le-ai interpretat ca fiind din Copil? Ai invitat tu la aeeste raspunsuri actionand de pe pozitia de Parinte Norrnativ sau Parinte Grijuliu? Daca da, studiaza-ti lista eu indieii eomportamentale si alege elementele datorita carora persoana cealalta te-a vazut sau auzit ca Parinte. Cum ai fi utut sa- . rnodifici ro riul co

Diagnoza istorica
In dia noza istorica punem intrebari des pre modul in care era persoana ca ~i copil. Intrebam despre arinti ~i figuri arenta e. cest ucru ne POSI I I a ea s ne yen c ImpresnIe despre stanle . unctionale ale eului persoanei respective. De asemenea, ne 0 era in icatii espre structura s I or culUl. Diagno:a istorica se ocupii atdt de proces, cdt si de continut. S-ar putea sa te vad intr-un grup aplecandu-te inainte, cu fata incruntata. Mana ta e ridicata acoperindu-ti fata Te aud spunand: "Sunt confuz. Nu pot gandi", ComportamentaI, apreciez ca esti In Copil Adaptat. Pentru un diagnostic istoric voi Intreba: "Cum te sim eai dind erai copiI ~i cineva te punea sa te gande~ti?" Sau poate spun. cum pari un copil de 6 ani. Faci vreo Iegatura cu ceva n COPI aria ta._ Poate-ti amintesti ceva de genul: "Da, Tata ave a oblceiul sa rna puna sa citesc ~I apor radea de mIne pentru ca nu pronuntarn bine cuvintele. Asa ca am luat obiceiul sa fac pe prostuI ca sa-i fac In ciuda." Poate ca in aIt moment stai rezemat de speteaza scaunului. Dand capuI pe spate, te uiti in jos, In lungul nasului spre vecina tao Ii spui: "Nu-i adevarat ce-ai spus. De fapt Iucrurile stau asa ... ''. Poate ca ea se apleaca, I~i coboara umerii si ridica sprancenele In genul unui Copil Adaptat. Acum detin tot atatea indicii comportamentale, ciit ~i sociaIe ca tu esti in Parinte Normativ. Pentru 0 verificare istorica as putea intreba: "Ramai 0 secunda In pozitia in care esti, Statea vreunuI din parintii tai in aceasta pozitie cand Hi spuneau cum stau lucruriIe?" Poate tu vei izbucni in ras si vei spune: "Da, din nou Tata", Relatarile tale imi of era astfel confirmarea diagnosticului meu comportamentaI. Vazandu-te ca manifesti niste seturi de comportamente pe care eu Ie-am considerat ca reprezentand starea de Copil Adaptat a eului tau, mi-am confirmat faptul ca experienta ta interna reprezinta 0 reluare a modului in care tu reactionai la prescrierile parentaIe In copilarie, Cand, comportamentaI, manifesti indicii Parentale, rna informezi ca imiti comportamentul unuia din parintii tai.

42

• Reia lista de indicii comportamentale personale pe care ti-ai intocmit-o. Utilizeaza diagnoza istorica pentru a verifica indiciile pentru fiecare stare a eului. In timp ce revezi indiciile pentru Parinte Normativ si Parinte Grijuliu, ana daca IIi poti aminti ce parinte sau figura parentala anume irniti prin fiecare comportament. Care sunt gandurilc si senti mente Ie copiate care insotesc acel comportament? Pentru indiciile de Copil Adaptat ~i Copil Liber, aminte te- i situa ii din co ilaria ta cand te-ai com ortat In ace . o. a 1 am aveal. e gandeai ~i simleai la vremea aceea? Pentru Adult, veri fica daca comportamentele pe care le-ai consemnat nu sunt nici 0 reluare din copilaria ta si nici un comportament parental pe care l-ai asimilat cu totu!' S-ar putea ca In acest moment sa sirnti dorinta de a deplasa uncle din indiciile tale comportamentale intro alta coloana, De exemplu, unele din indiciile pe care le-ai consemnat prima data la Adult s-ar putea dovedi a se potrivi mai binc la Copil Adaptat. •

Diagnoza fenomenologica
Uneori ot sa-mi retraiesc trecutul in loc sa mi-l reamintese doar. Berne scria ca: "...validarea • fenomenologica se petrece numai .. daca individul e in stare sa experimenteze intreaga stare a eu Ul eu intreaga intensitate ~i foarte utine variatii". a presupunem ca toemai ti-ai reamintit momentele cand Tata te punea sa citesti si pe urrna radea de tine ca ai pronuntat gresit cuvintele! Daca eu a~ lucra cu tine in terapie, te-as invita sa te reintorci la acea scena din copilarie. Poate ca il poti aduce pe Tata in imaginatie in fata ta, sa-i spui ceea ee n-ai putut sa-i spui cand aveai 6 ani. S-ar putea sa descoperi ca intai te plilngi Tatei. Po ate apoi re-traie ti 0 manie furioasa ~i incepi sa strigi "Nu e drept!" lovind emu a a a cum aJ fl vrut sa-t love~ti pe Tata. Tu ~i eu mine putem sta 1 1 acum un lagnostic fenomenologic pentru 0 arte a con

Diagnosticarea

starilor eului in practica

La modul ideal, ar trebui sa folosim toate eele patru moduri de diagnosticare. Insa in practica, aeest lueru e adesea imposibil. In aceasta situatie diagnosticam cat putem de bine. Cand folosim AT in scopuri organizationale, educationale sau de eomunicare, sau pur ~i simplu pentru a ne irnbunatati relatiile de zi cu zi eu altii, trebuie sa ne bazarn in principal pe diagnoza cornportamentala. Diagnoza social a ne sprijina intr-o anumita masura, Chiar si in terapia AT, diagnoza comportamentala ramane primal ~i eea mai irnportanra modalitate de a recunoaste starile eului.

43

Eul exeeutiv ~i eel real
Pentru simplifiearea discutiilor despre starile eului, pana acum am presupus ca 0 persoana se afla Intro singura stare a eului la un anumit moment dat. In realitate, pozitia nu e ehiar asa de clara. E posibil ea eineva sa se comporte intr-un mod care se potriveste unei stan a eului, dar el sa simta ca este intr-07 ana stare a eulUl. De exemplu, imaginati-va ca sunt la lucru, discutand 0 sarcina de plan cu un coleg. In primele cateva minute ale discutiei, toata atentia mea e concentrata asupra sarcinii respective. Daca irni urmaresti semnalele comportamentale, ar fi normal sa apreciezi eli rna aflu in Adult. Eu simt interior de asemenea ca sunt in Adult - reactionand la aici-si-acum, schimband ~i evaluand informatii, Dar pe masura ce discutia se prelungeste, incep sa simt plictiseala. Imi spun in rnintea mea: "A~ vrea sa ies de aici, e asa frumos afara - as prefera sa rna plimb la aer curat. Dar nu cred ca pot...". Acum rna simt in Copil. Re-traiesc momente din zilele de scoala, cand eram inauntru, intr-o clasa, plietisit de lectie si dorindu-rni sa ies la joaca. Desi simt plictiseala, continui sa-rni vad de treaba. Daca-mi observi comportamentul rna vezi continuand sa schimb informatii, Astfel, la suprafata, continui sa rna comport ea un Adult. Insa comportamentul meu nu mai eorespurt<!e eli starea eUlm pe care 0 reslmt eu m mtenor. --Pentru a descrie aceasta situatie, Eric Berne a sugerat 0 dlstinctie intre Eul executiv si eel real. 2 Cand 0 anume stare a eului dicteaza eomportamentul unei persoane. spunem ea acea stare are putere 'execlttivii. Cand 0 ersoanli se simte interior ea aflandu-se intr-o anurnita stare, spunem ca resimte acea stare a eu UIsau ea pe Eul sau real. *" De cele mai multe ori, starea eului cu putere executiva este resimtita si ca Eu real. In exemplul de mai sus, cand am inceput discutia la lucru, aveam putere executiva in Adult ~i in acelasi timp resimteam starea de Adult ca fiind Eul meu real. Dar apoi, cand am inceput sa rna plictisesc, am transferat trairea Eului meu real asupra starii de Copil a eului meu. Cu toate aeestea, am continuat sa rna comport mtr-un mod corespunzator starii de Adult. Astfel am mentinut puterea executiva in starea acestuia. Sa presupunem ca colegul meu de servieiu ar fi prelungit discutia si mai mult. Poate as fi inceput sa case si nu l-as mai fi putut urmari, In timp ce el astepta raspuns la una din afirmatiile sale, eu m-as fi inrosit ~i as fi spus "Scuze, Ma tern ca nu te-am urmarit". Acum am puterea executiva in starea de Copil ~i resimt Copilul ca stare reala a Eului. • Gaseste eel putin alte trei exem Ie care s1iilustreze situatii in care cineva manifest1iputere executiv1i1ntr-o stare a eului, resimttud insa 0 alta stare ca fiind Eu s urea. 1\1 ammte$u un exemplu de acest fel din experienta personala din ultima sapt1imana?• Incongruetua Aceasta diferentiere intre Eul executiv si eel real ridica fireste probleme suplimentare pentru diagnosticarea starilor eului. Deoarece starea eului cu putere executiva este cea care determina comportamentul, e de a te tat 'ca mdlcllie comportamentate rue unel persoane sa mdice acea stare a eu Ul. tata timp cat aceasta stare a eu ui este resimtita ~i ca Eu real, diagnosticul tau comportamental Ttlva olen 0 Imagine exacta a triunlor Intenoare :rIe persoanel. J:)at ce se Ihtampia daca a 01 ersoana trece intr-o stare a eului diferita ca si Eu real, toloslnd diagnosticul comportamental? Reahtatea e ca uneori nu poti detecta acest lucru. Mai ales in general al persoanei este relativ macuv. De exemplu, po\! sa rna vezi ~ Stau drept, nu rna prea mise ~i nu spun nirnic. La prima vedere, comportamental, ca sunt in starea de Adult. Dar in interior as putea deschisi, a Copilului. Fara 0 investigare ulterioara, nu ai cum sa-ti dai

+

momente cand comportamentul ~ez~lid ~i ascultand 0 confei'inta. poti presupune, analizandu-ma fi intr-o stare de visare cu ochii seama de acest lucru.

44

Totusi, de cele mai multe ori, 0 persoana prezinta indicii comportamentale care sa arate ce se etrece. Vei realiza ca, atunci cand cineva are putere executiva intr-o stare a eului diferita de cea pe care 0 resimte ca Eu re , a are 0 Iscre an III re com 0 nus u ~I tr Irea sa III enoara. suprafata, acest lucru se manifesta de obicei in modul urmator: semn e e com amen ai ~ evi ente vor III lea s area eu Ul care are putere executIya. Dar in acela~i timp, el se va manifesta ~i ate '"""Semnalediferite, mai subtile, care nu concorda cu cele ale starn euiul execunv. In schlmb, cOiespulld starii eului care persoana 0 reslmte ca Eu reat. In Ii ba· tehnic, spunem c comportamentul sau manifesta incongrllenlii. Cand aveam discutia cu co egu la serviciu, eomportamentele me e cele mai evidente corespundeau starii executive a eului meu, adica Adult. Dar daca m-ai fi privit si ascultat cu mare atentie, ai fi observat niste schimbari in momentul cand am inceput sa rna plictisesc si am trecut in starea de Copil ca ~i Eu Real. Pana in acel moment intensitatea vocii mele a variat in mod observabil la fiecare propozitie. Acum a devenit monotona. Privirea mea, care pana atunci se deplasase regulat de la documentul de lucru la fata colegului meu, acum nu mai era focalizata, se mentinea asupra unui punct fix de pe masa, Asemenea incongruente te-ar fi putut ajuta sa realizezi ca am deplasat Eul meu real din Adult in Copil." Recunoasterea incon ruitatii este una din abilitatile cele mai im ort

Teoria energiei a lui Berne
Eric Berne a dezvoltat 0 explicatie teoretica a ceea ce se intampla cand deplasam puterea executiva si trairea senzatiei de Eu real de la 0 stare la alta a eului. Obiectivul acestei carti nu este sa discute aceasta teorie in amanunt, 0 yom schita doar in acest subcapitol si, daca doriti, puteti s-o aprofundati citind lista de referinte, Berne s-a inspirat de la Freud cand a creat ipoteza conceptului de energie psihica sau cathexis. El a sugerat ca acesta energie exista sub trei forme~egata, nelegata ~i libera. Termenul aditional de "cathexis activ" se aplica unei insuman de cathexis It era ~i nelegatL -Pentru a ilustra diferenta intre aceste trei forme de cathexis, Berne a folosit metafora maimutei in copac. Cand mairnuta sta pe 0 creanga malta, poseda energie potentiala - energia eare s-ar degaja daca mairnuta ar cadea. Aceasta energie este asemanatoare cu cathexis legata, Daca maimuta cade de pe creanga, energia potentiala este eliberata sub forma de energie cinetica. Aceasta explica natura cathexis nelegate. Jnsa maimula e un organism viu. Mai degraba decat sa cada de pe creanga, ar putea sa-si ...exercite optiunea de a sari jos. Berne sugereaza ca ~sta folosire voluntar1i a energlel este asemanatoare cu cathexIs hbera. ""hecare stare a eulu" rezentata ca avand 0 granila. Cathexis libera se poate mi~ca cu u~urinla intre 0 stare a eului si alta trecand peste aceste gran I e. n pus, iecare stare a eu UI e III anumita canutate e e ergle careIII enoru granl e or s e. aca acea energie nu este utilizata la un anumn moment, ea corespunde cu catheXIS Ie ata. and en T eXlstenta ince e sa fie o oSlta, cat eXls egata se transforma in ca eXls ne e ata. De exemp u, can am Inceput discutia la serviciu, eu foloseam activ acea energie care-si are sediul in starea mea de Adult. In acea stare a eului, cathexis era nelegata, Indreptandu-rni atentia asupra sarcinii de lucru, am deplasat de asemenea cathexis libera in Adult. In scena din exemplul nostru, eu as fi putut folosi un anume fel de energie existent Intre granitele starii de Parinte a eului meu. De exemplu, as fi putut incepe sa reiau in sine a mea aprecieri Parentale privitor la faptul daca lucrez sau nu destul de serios. Insa n-am procedat asa, Cathexis dintre granitele starii de Parinte a eului meu a ramas nelegata. Berne a resu us ca 0 stare a eului reia uterea executiva cand e aceea in care suma de cathexis nelegata ~i libera (adica cathexis activa) este maxima la un anumit moment. Starea eu UI _ -restrnttarca Eu reat va fi cea care la un anu ·t moment msumeaza cea mai mare cantitate de . I er . 45

,I,

La inceputul discutiei de la serviciu ave am putere executiva In Adult ~i de asemenea resimtearn Adultul ca Eu real. Putem deci deduce ca ave am In Adult la acest moment cantitatea maxima de cathexis activa si de cathexis Iibera, Cand am inceput sa dau atentie faptului ca rna simt plictisit, am deplasat 0 oarecare cantitate de cathexis libera spre Copil. Am continuat sa fae acest lucru pana cand aceasta stare a eului a ajuns sa contina mai multa cathexis libera decat starea de Adult sau Parinte, In acest moment am inceput sa resimt starea de Copil ca pe Eul meu real. Dar mi-am pastrat puterea executiva In Adult, aratand astfel ca maximum de cathexis activa era Inca In starea de Adult. Daca discutia ar mai fi continuat mult, s-ar fi putut sa eliberez tot mai mult din energia fixa localizata in Copil pana cand, in cele din urma, acea stare a eului ar f adunat mai multa cathexis activa decat starea de Adult si astfel ar fi preluat puterea executiva, Va Yeti da seama ca e posibil ca uneori 0 persoana sa aiba 0 oarecare cantitate de cathexis activa in toate trei starile eului in acelasi timp. De exemplu, as putea continua sa pastrez putere executiva In Adult, schirnband inforrnatii tehnice cu colegul meu. In acelasi timp as putea elibera niste cathexis din Parinte si sa incep sa-mi fac in sinea mea autocritica pentru ca nu inteleg destul de bine acea sarcina. Tot in acelasi timp, as putea elibera niste cathexis din Copil si sa incep sa rna simt rusinat ca nu m-am conformat acelor cerinte Parentale. Daca la prima vedere expunerea teoretica din acest subcapitol a parut greoaie, nu va ingrijorati. Daca te intereseaza problemele teoretice, poti urmari In continuare tratarea mai arnanuntita a acestei teme In scrierile lui Berne ~i a altor teoreticieni. Daca teoria nu te preocupa In mod deosebit, sari pur ~i simplu peste partea aceasta, nu e esentiala pentru intelegerea altor lucruri din aceasta carte.

46

Capitolul6

PATOLOGIA STRUCTURAL~.
Pana acum am presupus ca putem intotdeauna distinge cu claritate ce contine 0 stare a eului comparativ cu alta. De asemenea, am presupus ca oamenii pot trece dupa bunul plac la diferite stari ale eului. Dar ce se intampla cand continutul a doua stari ale eului se amesteca? Sau daca 0 persoana nu poate intra sau iesi dintr-o anumita stare a eului? Eric Berne a denumit aceste doua probleme contaminare si excludere. Impreuna ele formeaza obiectul patologiei structurale. 1

Contaminarea
Uneori pot confunda 0 parte din continutul starilor de Parinte sau Copil ale eului meu cu continutul starii de Adult. Cand se intampla acest lucru spunem ca Adultul meu e contaminat.

a) Contaminare din Parinte

b) Contaminare din Copil Figura 6.1. Contaminarea

c) Contaminare dubla

Este ca ~i cum 0 stare a eului ar invada granitele alteia. Pe diagrama starilor eului, reprezentam acest lucru prin cercuri care se suprapun si printr-o hasurare a suprapunerii. Zona hasurata reprezinta contaminarea. Figura 6, La prezinta continutul dintr-o stare de Parinte invadand Adultul, 0 contaminare din Parinte. Figura 6, 1.b prezinta 0 contaminare din Copil. Figura 6,1.c prezinta 0 dubla contaminare, atat Parintele cat si Copilul suprapunandu-se peste Adult.

47

Contaminarea din Piirinte Ma gasesc in contaminare din Parinte cand con fund lozincile Parentale cu realitatea Adultului. Acestea sunt credinte lnvatate, luate drept fapte reale. Berne le-a numit prejudecati. De exemplu: "Toti scotienii sunt mesehini", "Negrii sunt lenesi", "Albii exploateaza", "Lumea e un loc rau", "Nu poti avea incredere in oameni", "Daca nu reusesti de la inceput, incearca, si iar incearca", Daca ered ca 0 asemenea afirmatie exprima realitatea, rna gasesc in contaminare. Cand cineva vorbeste des pre sine ~i spune "tu" in loc de "eu", probabil ca continutu! a ceea ce urrneaza este contaminat din Parinte, De exemplu, Madge i~i povesteste viata: "Pai, oricum trebuie sa mergi mai departe orice ar fi, nu? Si nu poti lasa pe nimeni sa-ri cunoasca sentimentele". Exista probabilitatea ca Madge sa fi Invatat aceste sloganuri de la parintii ei. Probabil ei chiar credeau ca aceste afirmatii exprima realitatea. Contaminare din Copil Cand rna aflu in contaminare din Copil, imi umbresc gandirea matura cu credinte din copilarie, Acestea sunt fantezii, evocate prin sentimente, luate drept realitati, Sa presupunem ca plec de la 0 petrecere ~i aud niste oameni razand in timp ce ies pe u~a. lmi spun in sinea mea: "Rad de mine pe la spate". In acel moment, retraiesc momentul din copilarie, cand am decis in sine a mea: "Ceva nu e in regula cu mine. Toata lumea stie ce, in afara de mine. Dar nimeni nu-mi spune". Nu sunt constient de faptul c1\ am de a face cu 0 re-traire, Intr-o contaminare confund acea situatie din copilarie cu realitatca din viata mea de adult. Daca as vrea, as putca sa rna intorc in incapere si sa verific daca petrecaretii chiar radeau de mine. Daca ei raspund cinstit "nu", po ate as putea iesi din contaminare, Daca as face asta, as separa aprecierile mele de Adult asupra situatiei prezente, de imaginele mele invechite despre lume din starea de Copil. Mi-as da putea da seam a ca oamenii din camera radeau de 0 gluma care n-avea nici 0 legatura cu mine. Po ate mi-as aminti momentele din copilarie cand eram tachinat, dar acum le-as identifica ca pe ceva apartinand trecutului. Sa presupunem chiar ca oamenii de acolo s-au distrat foarte bine pe socoteala mea. A~ putea iesi din contaminare si spunandu-rni constient "Ei ~i ? Daca ei au chef sa rada de mine, treaba lor! Eu tot OK sunt''. Dar s-ar putea sa nu fiu pregatit chiar in acea zi sa ies din starea de contaminare din Copil. In acest caz, cand petrecaretii Imi spun "Nu radeam de tine", imi spun in sinea mea "A~! Pun pariu ca acum mint numai pentru a fi amabili!" Berne a folosit uneori cuvantul delusion (mistificare) pentru a descrie genul de credinte care apar de obieei in contaminarile din Copil. Cateva asemenea mistificari obisnuite sunt: "Nu sunt bun la ortografie, aritrnetica, limbi straine", "Oamenii nu rna plac", "Ceva nu e in regula cu mine", "M-am nascut gras", "Nu rna pot lasa de fumat". Atunei cand continutul contaminarii din Copil dateaza dintr-o perioada foarte timpurie, mistificarea poate fi mai bizara, Acest lucru e mai probabil cand copilaria persoanei a fost plina de evenimente traumatice: "Eu omor oameni numai prin simpla mea prezenta", "Daca mor, atunci mama rna va iubi", "Oamenii incearca sa rna ucida cu raze cosmice".

Dublii contaminare
Dubla eontaminare se produce cand 0 persoana reia un slogan Parental, il accepta cu Copil, si Ie confunda apoi pe amandoua eu realitatea. De exemplu: (P) "Nu poti avea incredere in oameni" combinat eu: (C) "Nu pot avea incredere in nimeni, niciodata", Sau: (P) " Copiii trebuie vazuti, nu ~i auziti" combinat eu: (C) "Ca sil rna descurc in lume, trebuie sa tac din gura".
0

credinta de

48

Unii autori AT modemi considera ell toate contarninarile sunt duble. Pentru ei, continutul unei duble contaminari consta in totalitatea credintelor invechite si deformate pe care 0 persoana Ie are in legatura eu sine, alti oameni si lume in general. In limbaj AT, aeestea sunt convingeri de scenariu. 2
• Ia 0 foaie de hartie si scrie pe ea "Sunt genul de persoana care ... ", apoi acorda-ti doua minute pentru a nota oricate moduri de a termina propozitia iti vin in minte. Dupa cele doua minute relaxeaza-te, respira si priveste 0 vreme prin camera, Faciliteaza-ti intrarea in Adult stand pe scaun cu spatele drept si cu talpile bine !ipite de pamant, Citeste ce ai scris. Pentru fiecare din afirmatiile facute, verifica daca este 0 afirmatie conforrna cu realitatea sau reprezinta 0 contaminare din Copi!. Daca decizi ca vreo afirrnatie despre tine provine dintr-o contaminare din Copil, gandeste-te care ar fi corespondentul ei din realitate. Elirnina cuvintele contaminate din Copil si actualizeaza-le in limbaj de Adult. De exemplu, daca ai notat: "Sunt genul de persoana care nu se intelege cu alti oameni", taie ~i scrie in loc: "Sunt inteligent ~i prietenos ~i rna inteleg foarte bine cu oamenii". Refa toate afirmatiile contaminate din Copil in acest mod. Acum ia alta foaie de hartie. Rezerva doua minute pentru a nota toate sloganurile si credintele pe care iti amintesti ca le-ai auzit de la parintii tiii si de la figurile parentale. Revino in starea de Adult de mai inainte. Uite-te peste lista ta cu sloganuri si convingeri Parentale. Verifica care din ele sunt afirmatii despre realitate ~i care contaminari din Parinte, Daca exista vreuna pe care decizi ca vrei s-o modifici pentru a fi in conformitate cu realitatea unui adult, tai-o ~i inlocuieste-o cu 0 noua versiune. De exemplu, ai putea elimina: "Daca nu reusesti de la inceput. incearca si iar incearca" pentru a scrie in loc: "Daca nu reusesti de la inceput, fa altceva, astfel lncat sa reusesti". Acest exercitiu este amuzant si util, II poti face in orice moment de ragaz .•

Excluderea
Berne sugereaza ell uneori 0 persoana i~i poate lasa deoparte una sau mai multe stan ale eului. El numeste acest lucru excludere. Figurile 6.2.a - 6.2.e prezinta trei posibilitati de excludere a unei stari a eului. In diagrama reprezentarn starea exclusa a eului prin barare ~i separare eu 0 linie de cercurile alaturate, Oamenii care exclud Parintele vor opera full reguli de-a gata despre lume. In schimb, ei i~i fae noile lor reguli in orice noua situatie, Folosesc cu succes intuitia din Mieul Profesor pentru a sesiza ce se petreee in jurul lor. Pot fi politicieni, functionari superiori de succes ori capi ai Mafiei. Daca irni exclud Adultul, imi blochez eapacitatea de matur de a testa realitatea. In schimb, aud doar un dialog interior Parinte - Copil. Actiunile, sentimentele si gandurile care rezulta vor reflecta aceasta lupta permanenta. Deoarece nu folosese pe deplin capacitatile mele de Adult de testare a realitatii, gandurile si actiunile mele pot deveni de-a dreptul eiudate si exista posibilitatea de a fi diagnostieat drept psihotie.

a. Parinte exclus

b. Adult exclus

c. Copil exclus

Figura 6.2. Excluderea

49

Cineva care exclude Copilul va mdeparta toate amintirile pastrate din propria copilarie. Inrrebat "Cum era cand erai copil?", va raspunde "Nu mai stiu. Nu-rni amintesc nimic des pre asta". Cand exprimam senti mente de oameni maturi, deseori suntem in starea de Copil a eului. De aceea, persoana cu Copilul exclus e deseori privita ca 0 persoana "rece", "f1ira inima'', "numai cu creier". Daca sunt excluse doua din cele trei stari ale eului, cea ramasa in stare de functionare e numita constantii sau care exclude. In imagine este reprezentata sub forma de cere mgrosat. Figura 6.3.a 6.3.c prezinta cele trei posibilitati. o persoana cu constanta Pdrinte va trata lumea numai prin accesarea unui set de reguli Parentale. Intrebata "Cum crezi ca am putea dezvolta acest plan?", ar putea raspunde: "Cred ca e un plan bun. Lasa-l asa cum e, asta zic eu". Ca raspuns la "Cum te simti?", raspunsul ei ar fi ceva de genul "In asemenea vremuri trebuie sa-ti pastrezi calmul, nu?" Dupa Berne, cineva cu constanta Adult "nu po ate participa la vreo distractie". Functioneaza aproape numai ca "planificator, colector si prelucrator de date". 3 Cincva cu constanta Copi/ se va comporta, va gandi si va sirnti ca si cum ar fi inca in copilaric, Cand se iveste vreo problema, foloseste strategia escaladarii sentimentelor. Elimina atat testarea matura a realitatii, cat si seturile de reguli Parentale. E de asteptat ca 0 asemenea persoana sa fie perceputa de altii drept "imatura" sau "isterica".

a. Parinte constant (care exclude)

b. Adult constant (care exclude)

c. Copil constant (care exclude)

Figura 6.3. Stan ale eului constante (care exclud)

Excluderea nu e niciodata totala, In schimb, este caracteristica unei anumite situatii, De exemplu, daca spunem despre cineva ca "are Copilul exclus" vrem sa spunem de fapt ca intra foarte rar in starea de Copil a eului, cu exceptia unor situatii speciale. Oamenii nu .pot functiona tara sa aiba ceva din starea de Copil. Ei nu pot functiona in afara institutiilor psihiatrice tara ceva din Adult. $i nu se descurca prea bine in societate tara a avea ceva din starea de Parinte.

50

PARTEA a III-a COMUNICARE Tranzactii, stroke-uri ~i structurarea timpului
Capitolul7

TRANZACTII
Stai si citesti aceasta carte. Eu intru in camera si spun: "Salut". Tu ridici ochii ~i spui: "Salut". Tocmai am finalizat 0 tranzactie simpla. o tranzactie are loc atunci eu iti ofer 0 forma de comunicare, iar tu imi raspunzi, In limbaj formal, initierea cornunicarii poarta numele de stimul. Replica se numeste raspuns. De aici rezulta definitia formal a a unei tranzactii: un stimul tranzactional plus un raspuns tranzactional. Berne a considerat tranzactia ca fiind "unitatea de baza a discursului social". Tu si cu mine putem continua conversatia, Ca raspuns la "Salut", eu as fi putut intreba "Ai avut o zi buna?" lar IU ai fi putut raspunde la randul tau ceva. Acum avem un Ian] de tranzactii, Raspunsul la fiecare din ele serveste drept stimul pentru urmatoarea, Comunicarea intre oameni ia intotdeauna forma unor asemenea lanturi de tranzactii. In analiza tranzactiilor, folosim modelul starilor eului pentru a explica ce se intampla in timpul acestui proces de comunicare. 1

Figura 7. I. Tranzactie cornplementara Adult - Adult

51

Tranzactii complementare
Eu te intreb "Cit e ceasul?". Tu-mi raspunzi "E ora unu". Am facut un schimb de informatii aici-siacum. Cuvintele noastre sunt de Adult. Tonul vocii si sernnalele eorporale confirms starea de Adult a eului. Figura 7.1. ilustreaza aceasta tranzactie Adult - Adult. Sagetile arata directia fiecarei comunicari, In Iimbaj formal, aeeste sageti sunt numite vectori. "Stimul'' se noteaza eu S, iar "raspuns" eu R. Cand am solicitat informatia eram in stare de Adult. Ilustram acest lucru prin vectorul Scare pomeste din eereul Adult al diagramei mele PAC. Comuniearea mea era destinata eului tau Adult. Deci veetorul ajunge in Adultul din diagrama tao Cu raspunsul tau cone ret, tu ai pomit de asemenea din Adult ~i te asteptai ca eu sa primesc informatia in Adultul meu. Deci vectorul R revine de la eereul tau Adult spre al meu. Aceasta este ilustrarea unui tip de tranzactie complementarii. Definim 0 asemenea tranzactie dupa cum urrneaza: o tranzactie complementarii este aceea In care vectorii tranzactionali sunt paraleli, iar starea cului adresata este si cea care rdspunde. Verificati in ee masura se aplica aceasta definitie la tranzactia Adult - Adult din exemplul nostru. Deoareee veetorii dintr-o tranzactie cornplementara sunt lntotdeauna paraleli intr-o diagrams, ea se mai numeste $i tranzactie paralela. Figura 7.2. prezinta un alt tip de tranzactie complementara, De data acesta ea angajeaza starile de Parinte si Copil.

Figura 7.2. Tranzactie complcmentara p~ C, C ~ P

• Alte doua posibilitati de tranzactii complementare sunt Parinte - Parinte ~i Copil - Copil. Continua si deseneaza 0 diagrama tranzactionala pentru fieeare din ele. Gandeste-te la cuvinte care sa se potriveasca stimulului si raspunsului pentru fieeare din ele .•

52

Putem efectua 0 analiza mai detaliata a tranzactiilor folosind modelul functional. De exemplu: Bob (prabusit in scaun): "Vai, ce obosit sunt ! Mi-ar placea sa rna freci putin pe spate, vrei 1" June (ton cald, zdmbeste, deschide brateley: "Sigur ca da". Tranzactia lor e cornplementara. Stimulul e CL spre PG si raspunsul vine inapoi din PG spre CL (Figura 7.3.)

Figura 7.3. Tranzactie complementara CL ~ PG, PG ~ CL

Prima regula a comunicarii tranzactie complementara are un element previzibil in ea. Cerandu-ti informatia despre ora, rna asteptam ca tu .a-rni raspunzi din Adult, ceea ce ai si facut, Cand patronull-a certat pe angajat, astepta o souza din starea de Copil ~i a primit-o. o conversatie poate consta dintr-un Ian] de tranzactii complementare. Daca e asa, intregul lant va da senzatia ca urmeaza sa se intample ceva previzibil. Patronul: "Ma asteptam sa regreti! Se intampla a treia oara saptamana asta!" Angajatul (tdnguitor): "Am spus ca regret, sefu'. Cu toate acestea, am fost blocat In trafic", Patronul: "Hai! Nu-mi spune mie povesti dintr-astea! Sa fi plecat mai devreme ... " Un schimb de acest gen poate continua la infinit, pana cand partenerii se calmeaza sau se hotarasc sa faca a1tceva. Aceasta situatie se poate rezuma in prima regula a comunicarii: Atata timp cal tranractiile raman complementare, comunicarea poate continua la infinit. Observati ca n-am spus "va continua", ci "po ate continua". Evident ca orice conversatie Sl inchcie dupa un timp. Dar atata vreme cat conversatiile raman complementare, nu exista nimic II, procesul de comunicare care sa lntrerupa curgerea lina de stimuli si raspunsuri . • Creati a conversatie imaginara constand dintr-un lant de tranzactii complcmentare Adult - Adult. Reluati , pentruParinte - Parinte ~iCapil- Copil, Asigurati-va eli fieeare din ele respecta prima regula a cornunicarii. Daca lucrezi intr-un grup, forrnati perechi si interpretati pe roluri fiecare schimb de replici Vedeti cat timp puteti mentine lantul de tranzactii paralele .•

o

Tranzactii incrucisate

53

Este un exemplu de tranzactie incrucisata. Se numeste astfel pentru ca vectorii din diagrama de acest tip de tranzactie de obicei se incruciseaza.

Figura 7.4. Tranzactie incrucisata A -7 A, P -7 C

Termcnul "incrucisata" se potriveste ~i pentru descrierea senzatiei pe care 0 da acest gen de schimburi. Cfuld tu treci peste Iinia tranzaC\iei noastre urlfuld la mine, rna simt de parca tu ai fi taiat (incruci~at) cursul comumdiiu noastre. • In hmbaJ formal, 0 tranzactie incrucisata este aceea In care vectorii tranzactionali nu sun! paraleli, sau In care starea eului adresatd nu este aceeasi cu cea care raspunde.

Figura 7.5. Tranzactie incrucisata P -7 C, A -7A

54

Bob (prabusindu-se vrei?"

In scaun): "Vai, ce obosit sunt! Mi-ar placea sa rna freci putin pe spate,

June (cu voce asprii, incruntaui, se uitii de sus la el]: "Esti nebun! Tu crezi ca am timp de asa ceva ?" Ea replica la stimulul C - P allui Bob eu un raspuns P - C. lntr-un model de ordinul I, tranzactia ar putea parea paralela, dar da senzatia de lncrucisare. Natura acestei incrucisari apare in Figura 7. 6. June a replieat din PN, nu din PO. Ea se adreseaza starii de CA nu de CL a lui Bob. A doua regula a comunlcarii

Figura 7.6. Tranzactie incrucisata CL ~ PO, PN ~ CA

mat vorbesc nlcl6aara. Ene Berne a caIculat ca, teoretie, exista 72 variante posibile de tranzactii incrucisate, Din fericire, doar doua din aces tea sunt foarte comune in practica. Ele au loc cand stimulul A -A este mtretaiat fie de un raspuns P C, he de unul C P. • Creati propriul vostru exemplu de stimul A - A incrucisat de un raspuns C - P. Cum ar putea continua conversatia daca persoana care primeste raspunsul s-a deplasat in Parinte ~i a deschis din ace a stare a eului 0 tranzactie paralela? Reluati exercitiul pentru stimul A-A intretaiat de un raspuns P - C. Creati un exemplu de stimul A - A intretaiat de raspuns C- C. Descnati diagrama tranzactionala. Observati din acest exercitiu eli vectori paraleli nu insearnna intotdeauna 0 tranzactie paralela, Daca lucrati in grup, forrnati perechi si interpretati pe roluri 0 conversatie in care fiecare tranzactie e incrucisata. De fiecare data cand vorbeste cealalta persoana, decide carei stari a eului tau se adreseaza. Intra intr-o alta stare a eului si raspunde. Ea, la randul ei, va mcrucisa tranzactia, Vedeti cata vreme puteti continua tara a aluneca spre tranzactii paralele. Cand terrninati, discutati experienta voastra din cursul acestui exercitiu. In ce masura a fost ceva diferit fa(a de ce ali facut anterior, cand ali mentinut toate tranzactiile paralele? •
55

Tranzactii ulterioare (ascunse)
Intr-o tranzacie ulterioara se transmit doua mesaje in acelasi timp. Unul din ele este un mesaj deschis sau mesaj la uivel social. Celalalt este un mesaj ascuns sau mesaj la nivel psihologic. De cele mai multe ori continutul nivelului social e Adult - Adult. Mesajele de la nivel psihologic sunt de obicei sau Parinte - Copil, sau Copil - Parinte, SO{lIl: "Ce-ai facut cu camasa mea?" Soria: " Am pus-o in sertarul tau". Privind doar textul scris am putea spune ca a fost 0 tranzactie Adult - Adult complernentara, De fapt chiar este, la nivel social. Dar acum s-o reluarn cu sunet ~i imagine: Sotul (repezit, vocea coboara la sfarsitul propozitiei; muschi faciali incordati, sprtincene impreunate): "Ce-ai facut cu camasa mea ?"
Sotia (voce trernurata, ton ridicat, ridicate): "Am pus-o in sertarul tau". da din umeri, apleaca capul inainte, priveste pe sub sprancenele

Nivelul psihologic este un schimb paralel P - C, C - P. Daca am formula in cuvinte mesajul transmis la acest nivel, el ar suna cam asa: Sotul: "Totdeauna irni amesteci lucrurile!" SOfia: "Totdeauna rna critici pe nedrept! " Acest lucru ne da 0 diagrama ca in Figura 7.7. Desenam stimulul si raspunsul la nivel social cu sageti cu linie continua, Ss si Rs. Sagetile cu linii punctate reprezinta stimulul ~i raspunsul la nivel psihologic, Sp si Rp.

Figura 7.7. Tranzactie ulterioara dubla (duplex): Nivel social A -+A, A -+A, nivel psihologic P -+C, C -+P

Orice tranzactie ulterioara de acest gen, in care mesajul social A -A se suprapune peste un schimb la nivel psihologic intre P si C (mai rar P -P sau C - C), poarta numele de tranzactie duplex
club/a).

Eric Berne a descris si un alt tip de tranzactie ulterioara pe care a numit-o tranzactie unghiulard. In aceasta, eu rna adresez tie cu un stimulla nivel social de Adult la Adult. Dar mesajul meu secret e de la Adultul meu spre Copilul tau. Eu sper ca tu vei accepta invitatia mea ~i vei reactiona cu un raspuns de Copil. Exemplul clasic e eel a unui vanzator care vrea sa determine un cumparator sa faca 0 achizitic dupa impuls. Vanzatorul: "Desigur, domnule, aparatul acela este eel mai bun din tot ce avem. Dar mii gimdesc ca poate va depaseste posibilitatile financiare". Clientul (sfidator): "il cumpar!" Diagrama tranzactionala din Figura 7.8 prezinta unghiul dintre vectorii Ss ~i Sp, care da numele tranzactiei.

56

Figura 7.S. Tranzuctie ulterioard unghiulara

Exista intotdeauna posibilitatea ca schimbul sa fi functionat ~i altfel: Vanzatorul: " .. .poate va depaseste posibilitatite financiare" Clientul (ganditor): "De japt, e cam asa cum spuneti. Imi depaseste bugetul. Oricum, va multumesc" Aici, manevra vanzatorului n-a reusit sa "agate" Copilul clientului. Acest exemplu ilustreaza 0 idee importanta in legatura cu tranzactiile. Atunci cand iIi ofer un stimul tranzactional, nu ot niciodata sa te FAC sa treci intr-o anumita stare a eului. Tot ce pot face e sa te sa-mi raspunzi in acea stare a eului. A treia regula a comunicarli Cea de-a "treia regula" a lui Berne spune: rezultatul comportamental al unei tranzactii ulterioare este determinat la nivel psihoiogic ~i nu la niveiSOcnr~+I.---:""_---------';_-----Berne a spus esie deiermlnat , ~l nu poate fl determinat". Ei sugereaza ca atunci cand oamenii comumca [a lIoua n!velUtl, eeea ee se liIl~IlipHl ea adevlhat esie mtotlleaarta rezuliatul mesaJeior !Ta:a dOl iI1l sa Iiltelegem CUIIipOl tarnentul, tlebaie sa um atentt ia mveiui pSlfioioglc al em itIT\icanl. In umBaJ AT, numim asa ceva "a gandi ca un Martian". Berne a imaginal un mic Martian verde care coboara si observa pe pamante~. Acest MartIan n-are mCI 0 idee preconceputa despre ceea ce se presupune ca inseamna cornunicarile noastre. El observa pur ~i simplu cum comunicam si apoi consernneaza comportamentul care urmeaza,

;:";w:'

• Exersati rolul acestui Martian. Fiti permanent constienti atat de nivelul psihologic, cat si de eel social. Verificati eeea ee a afirmat Berne. A avut dreptate crezand ell. rezultatele comportamentale sunt intotdeauna determinate la nivel psihologic? •

Tranzactiile ~i indiciile non-verbale
Intr-o tranzactie ulterioara, mesajul de la nivel social este transmis prin cuvinte. Pentru a "gandi ca
Martianul" la nivel psihologic, trebuie sa observi indiciile non-verbale, Acestea se pot descoperi in intonatie, gesturi, tinuta, expresii faciale. Exista indicii ~i mai subtile in respiratie, tensiuni musculare, puis, dilatarea pupilara, gradul de transpiratie etc. Am numit mesajele la nivel psihologic "mesaje secrete". De fapt, ele nu sunt deloc secrete daca stii ce sa cautio Indiciile non-verbale sunt prezente, tu trebuie doar sa Ie descifrezi.

57

Copiii mici descifreaza intuitiv aceste indicii. Pe masura ce crestern, suntem instruiti sistematic sa ne inabusim aceasta intuitie. ("Nu-i politicos, drag a, sa te uiti fix"). Pentru a fi eficienti in AT, trebuie sa ne re-antrenam sa observarn indiciile corporale. Ati facut un inceput bun cand ati exersat diagnosticul comportamental al starilor eului. Adevarul e ca fiecare tranzactie are si un nivel psihologic ~i unul social. Insa intr-o tranzactie ulterloara. cele doua flu se ponivese. MesaJele transmise piln cavmce SUiIl Inghitite 8@Hli!Saje ft6nver a e. Ali aflat in Capitolul 5 ca numele acestui gen de nepotrivire este incongruenta, Pentru a "gandi ca Martianul", exersati observarea incongruentei. Acest lucru ne duce spre 0 problema mai generala. Pentru a analiza exact ORlCE tranzaclie, este necesar sa iei In considerare si indiciile non-verbale, pe lallga cuvmte. Amintiti-va exemplul cu sotul care-si intreba sotia unde Ii este camasa, Cand am citit cuvintele, parea a fi yorba de un schimb Adult - Adult. Asociat cu indicii non-verbale, s-a dovedit a fi un schimb Parinte - Copil. Am fi putut relua aceleasi cuvinte, de fiecare data cu un alt set de indicii non-verbale, pentru a obtine de fiecare data alt fel de tranzactie.
• Verificati acest lucru. Pastrati aceleasi cuvinte intre sol Si sotie, Analizati cate tipuri de tranzactii putcti genera introducand indicii non-verbale diferite. In grup, interpretati rolurile sotului si ale sotiei cu diferite seturi de indicii non-verbale. • diferite .

Optiuni Nici un fel de tranzactie nu e "buna" sau "rea" in sine. Daca doresti sa mentii un flux previzibil ~i constant de comunicare, mentine tranzactiile paralele. Daca simti ca conversatia ta cu cineva e adesea smucit ~i inconfortabila, veri fica daca tu si aeea persoana va incrucisati adesea tranzactiile. Daca da, decide daca vrci sa-ti dornolesti schimburile de repliei, evitand incrucisarile, Dar ce se intampla, de exernplu, daca persoana cea mai plictisitoare din biroul tau si-a bagat in cap sa stabileasca un flux neted de eomunicare cu tine? Sau daca vecina ta de alaturi si-a facut obiceiul sa vina pe capul tau dimineata si sa-si Inceapa ziua povestindu-ti ultimele cuceriri, in timp ce bea cafeaua ta? In asemenea cazuri s-ar putea sa fii bueuros sa intrerupi tluxul conversatiei, incrucisand in mod deliberat tranzactiile. In articolul sau Optiuni, Stephen Karpman a dezvoltat ideea ca putem opt a sa tranzactionam!!.1 ce mod dorim. Mai ales pentru a iesi din interactiunile familiare inconfortabIi blocate, putem opt a pentru nOI mITode de tranzactionare". La serviciu, Mary pare tot timpul ca se scuza sau se justifica. Seful ei se plaseaza exact la polul opus si 0 critica mereu, ii tot spune cum ar trebui sa stea lucrurile. Scful: "Vezi, raportul acela ar fi trebuit facut pe hartie de dimensiuni mai mici." Mary: "Oh, Irni pare rau. E vina mea" Seful: "Ma rog, probabil ca n-ai avut incotro, Totusi, eu iIi scrisesem un bilet In legatura cu asta", Mary: "Zau ca incerc sa citesc toate notitele astea, dar, sincer, am fost atat de ocupata In ultimul timp ... " Cei doi par blocati intr-un desis Parinte Normativ - Copil Adaptat. Daca Mary se hotaraste pana la urma sa se eliberezc, ce optiuni are? K man scrie: "Scopul e sa <schimbi ceca ee se petrece si sa te eliberezi in orice mod poti», Pentru a realiza aces u , a persoan sa las , modifici tu starea eului tau, ori amiindoua ..." EI stabtle~te patru conditii pe care Ie ai de mdep!tmt , daca doresti ca aceasta strategie sa functioneze: Una sau ambele stari ale eului trebuie sa se schimbe cu adevarat. • Tranzac ia trebuie sa he tncrucl~ata. Trebuie sa se schimbe subiectu . 'fema anterioara de dlscu(Je trebute lasata deoparte..

>

-

58

Noi am sugera ca prima si a doua dintre aceste conditii sunt esentiale. Consideram ca celelalte doua reprezinta niste adaugiri optionale, desi de obicei se aplica ~i acestea. Seful: "Ar fi trebuit cu adevarat sa scrii acest raport pe hartie mai mica" Mary (Se preface ca a cazut de pe scaun. Zace pe spate pe podea, dand din maini si din picioare): "Ahl Vreti sa spuneti ca iar am facut-ol Doamne, ce aveti de gand cu mine?" Seful (izbucneste in ras). Marya ales un joe de Copil Liber in locul scuzei unui Copil Adaptat. Scful, la randul sau, accepts invitatia lui Mary de a i se alatura in Copil Liber. Incrucisarea dins pre Copil Liber e doar una dintre optiuni. Po ate ca Mary ar fi putut incerca mai intai 0 incrucisare mai conventional a din Adult: Mary (ia creion si hattie): "Va rog sa-mi spuneti ce dimensiuni de hartie doriti sa folosesc pe viitor pcntru rapoarte." • Ori de cate ori te simti blocat tntr-un set de tranzactii inconfortabile, ai optiunea de a Incruci~a din oricare dintrc cele cmct pill (t ale slam tunctlOnale ale eulm tau. De asemeliea, te pop Mresa oncareta alIi tele cmci partl ale celetlalte persoane. Karpman sugereaza chiar ea poti aIege sa tolOsqn "iitat mVlZluntie ne attve, cat ~I e cele oZIt!ve starilor eului. Mary ar fi putut alege sa intarnpine mones area de Parinte ormativ negativ a sefului ei, rep ican ea insa~i cu 0 riposta de Parinte Normativ negativ: Seful: "Ar fi trebuit sa folosesti hartie de dimensiuni mai mici". Mary (se reculege, se incrunta, vorbeste pe ton aspru): "Ei, stati un pic! E numai vina dumneavoastra! Ar fi trcbuit sa ne spuneti asta tuturor!" Sugerarn ca atunci cand incepeti sa exersati Optiuni, sa ramaneti in partile pozitive ale starilor eului. In orice caz, folositi Adultul pentru a decide ce gen de incrucisare e eel mai probabil sa aduca rezultatele pe care Ie doriti, Nu poti garanta niciodata ca incrucisarea ta va reusi sa invite cealalta persoana intr-o noua stare a eului. Daca acest lucru nu merge, incearca sa-ti rnodifici propria stare a cului si sa vii cu 0 alta incrucisare .

are

• Gandeste-te la 0 situatie cand te-ai sirntit "bloc at" intr-un hati~ familiar, neconfortabil, de tranzactii paralele cu cineva. Poate e yorba de 0 situatie de serviciu. Poate are loc intr-o relatie mai stransa. Folosind modelul functional, identificati starea eului din care veniti tu ~i cealalta persoana, Ai;vi imagineaza eel putin patru moduri in care poti folosi Optiunile starilor eului pentru a intrerupe acest flux de tranzactii, Pentru moment, inregistreaza orice fel de incrucisare chiar daca pare "nepotrivita". Din aceasta lista de posibilitati, alege una sau mai multe care par pasibile de rezultate sigure, corespunzatoarc. Daca ai exclus unele Optiuni ca fiind "necorespunzatoare'', analizeaza-le din nou. Arninteste-ti cll ai abilitatea de a folosi oricare din starile eului tau. Uneori 0 incrucisare neconventionala este cea care va functiona eel mai probabil. Foloseste Adultul pentru a separa ceea ce e neconventional de ceea ce e intr-adevar nesigur. Daca doresti, continua experimentul pentru a-li testa optiunile si a vedea rezultatele. in grup, oricine doreste poate descrie 0 situatie "blocata" din care doreste sa se elibereze. Ceilalti membri ai grupului fac brainstorming cu alte Optiuni, interpretand pe roluri situatiile in fiecare caz. Persoana care a ridicat problema trebuie sa noteze fiecare idee de brainstorming, dar nu are voie sa comenteze pana nu s-au dat toate sugestiile. Atunci insa, depinde de ea sa accepte una, mai multe sau nici una din sugestii. Daca actioneaza conform uneia din sugestii, rezultatul reprezinta propria sa responsabilitate .•

59

Capitolul8

STROKE-URI
Te plimbi pe strada, Zaresti un vecin venind din directie opusa. Cand treceti unul pe langa altul, zambesti si spui: "Ce zi frumoasa!", Vecinul iIi intoarce zambetul si spune: "Da , asa e". Tu ~i vecinul tau tocmai ali schimbat niste stroke-uri. Un stroke este definit ca 0 unitate de recunoastere, I Suntem atat de farniliarizati cu acest gen de schimburi, incat de obicei nu ne gandim la ele. Dar sa presupunem ca scena se reia cu 0 mica modificare. Cand vecinul se apropie, zambesti si spui: "Ce zi frumoasa '", vecinul nu reactioneaza in niei un eel. Trece mai departe ca si cum tu nici n-ai exista. Cum te-ai simti? Daca esti ca majoritatea oamenilor, vei fi surprins ca vecinul nu ti-a raspuns.Te-ai putea intreba ce nu a fost in regula. Avem nevoie de stroke-uri ~i ne simtim privati daca nu Ie primim.

Foamea de stimuli
Eric Berne a descris anumite tipuri de foame pe care le avem cu totii. Una dintre acestea este nevoia de stimulare fizica si mentala, Berne a numit-o foamea de stimuli. El mentioneaza cercetarile in domeniul dezvoltarii umane si animale. Intr-un cunoscut experiment, Rene Spitz a observat bebelusi crescuti la case de copii.' Erau bine hraniti, curati, aveau caldura. Totusi, ei erau mult mai expusi problemelor fizice si ernotionale decat copiii crescuti de mamele lor sau alti ingrijitori directi, Spitz a tras coneluzia ca eeea ce le lipsea copiilor de la orfelinat era stimularea. N-aveau nimie la ee sa se uite toata ziua, in afara peretilor albi ai camerelor lor. In plus, aveau prea putin contact fizic cu eei ce ii ingrijeau. Le lipseau atingerile, mangaierile, alintarile pe care bebelusii Ie primesc in mod normal de la eei ce Ii ingrijesc. Berne a ales cuvantul "stroke" pentru a se referi la aceasta nevoie a copilului de atingere. Ca adulti, spunea el, continuam sa tanjirn dupa contact fizic. Invatam insa si sa substituim atingerea fizica cu alte forme de recunoastere. Un zambet, un compliment sau chiar 0 tncruntare, 0 insulta - toate ne dernonstreaza ca existenta noastra a fost recunoscuta, Berne a folosit termenul de foame de recunoastere pentru a descrie acest gen de nevoie de luare in considerare din parte a altora.

Tipuri de stroke-uri
Putem distinge diferite tipuri de stroke-uri. Ele pot fi: Verbale sau non-verbale Pozitive sau negative Conditionate sau neconditionate.

Stroke-uri verbale ~inon-verbale
In exemplul de la inceputul capitolului, tu si vecinul tau ali schimbat stroke-uri atat verbale, cat si nonverbale. Ati vorbit unul cu celalalt ~i ati zambit, Ali fi putut schimba multe alte stroke-uri verbale, de la un simplu "Salut!" pana la 0 intreaga

conversatie,

60

Alte stroke-uri non-verbale ar fi putut fi: sa faci cu mana, sa dai din cap, sa dai mana sau sa va imbratisati. Referindu-ne la capitolul anterior, ne vorn da seama ca orice tranzactie este un schimb de strokeuri. Majoritatea tranzactiilor implica atat schimburi verbale, cat si non-verbale, Ele pot fi integral nonverbale. Este dificil sa-ti imaginezi 0 tranzactie pur verbala, fara nici un continut non-verbal, cu exceptia poate doar a unei conversatii telefonice,

Stroke-uri pozitive ~inegative
Un stroke pozitiv este acela pe care receptorul n percepe ca pe ceva placut. Un stroke negativ este perceput ca neplacut, In exemplul nostru initial, tu si vecinul ati schimbat stroke-uri pozitive, verbale si non-verbale, Daca vecinul ar fi raspuns la salutul tau incruntandu-se in loc sa zambeasca, el ti-ar fi dat un stroke negativ non-verbal. Ti-ar fi putut da unul non-verbal si mai intens, lovindu-te peste fata. Ca stroke verbal negativ, ar fi putut raspunde veselei tale remarci: "Ce zi frumoasa!" cu "Aiurea!" sau chiar "Era frumoasa pana n-ai aparut tu!" Ti-ai putea usor imagina ca oamenii cauta intotdeauna stroke-uri pozitive si evita pe cele negative. In realitate, functionam dupa un principiu diferit: orice fel de stroke e mai bun decat nici un fel de stroke. Aceasta idee este sustinuta de diverse studii asupra dezvoltarii animalelor. Intr-unul. doua seturi de pui de sobolan au fost tinute in cutii identice. Unui grup is-au administrat socuri electrice de mai multe ori pe zi. Ceilalti nu au primit acelasi tratament. Spre surprinderea cercetatorului, grupul care primea socuri s-a dezvoltat mai bine decat eel fara acest gen de stimulare, fie ea si dureroasa, 3 Si noi ne asemanarn cu sobolanii. Pentru a ne satisface foamea de stimulare putem folosi si stroke-uri negative, ca ~i pe cele pozitive. Ca si copii, stirn acest lucru instinctiv. Aproape toti am avut momente in prima copilarie cand nu am primit stroke-urile pozitive pe care Ie doream sau de care aveam nevoie. In asemenea momente ne-am irnaginat modalitati de a obtine stroke-uri negative. Oricat erau de neplacute, Ie preferam altemativei inspaimantatoare de a fi privati de orice fel de stroke. In viata adulta retraim uneori acest model din copilarie ~i continuam sa cautam si stroke-uri negative. Aceasta este sursa unor comportamente care par a fi autopunitive. Yom reveni la aceasta idee cand vorn discuta despre jocuri, senti mente racket ~i scenarii.

Stroke-uri conditlonate ~i neconditionate
Un stroke conditionat se refera la ceea ce facio Un stroke neconditionat se refera la ceea ce esti. Condition at pozitiv: "Ai facut 0 treaba buna" Neconditionat pozitiv: "E placut sa te aiba omul in preajma" Conditionat negativ: "Nu-rni plac ciorapii tai" Neconditionat negativ: "Te urasc" • Dati cate cinci exemple din aceste patru tipuri de stroke-uri- conditionate ~ineconditionatepozitive, conditionate ~ineconditionatenegative.Ganditi-va atiltla exempleverbale, cat ~inon-verbalepentru fiecare din ele. In grup, exersati cate 0 tura de stroke-uri pozitive date de fiecare persoanei din stanga sa. Observati de fiecare data cum e dat si cum e primit stroke-ul. Cand lantul se incheie, discutati ce ali observat. Apoi reluati in cealalta directie. Discutati din nou modul in care au fost date ~iprimite stroke-uriIe.•

Stroke-urile ~iintlirirea comportamentului
Ca ~i copii, testam tot felul de comportamente pentru a descoperi care din ele ne procura stroke-urile de care avem nevoie. Cand se dovedeste ca un anumit tip de comportament ne aduce stroke-uri, e foarte probabil ca yom repeta acel comportament. Si de fiecare data cand mai obtinern un stroke cu ajutorullui, devenim ~i mai inclinati sa folosim acel comportament in vii tor.
61

In acest fel, stroke-urile intaresc comportamentul respectiv. Adultii, avand la fel de multa nevoie de stroke-uri ca ~i copiii, sunt la fel de predispusi la model area comportamentului lor 'in orice mod se dovedeste eficient pentru a rnentine un flux constant de primire a stroke-urilor. Arnintiti-va ca functionam pe baza principiului "orice fel de stroke e mai bun decat nici un fel de stroke". Deoarece se pare ca nu exista suficient de multe stroke-uri pozitive pentru a ne satisface nevoia de stroke-uri, vern continua sa cautam si stroke-uri negative. Sa presupunem ca eu, ca ~i copil, am decis ca prefer sa caut stroke-uri negative decat sa rna expun riscului de a fi lipsit de ele. Deci, cand primesc ca adult un stroke negativ, acesta va functiona ca 0 confirmare a comportamentului meu la fel de eficient ca si un stroke pozitiv. Acest lucru ne faciliteaza intelegerea motivului pentru care unii oameni repeta cu tenacitate comportamente ce pot parea autopunitive. De asemenea, putem afla cum sa ne eliberam de aceste tipare negative. Putem obtine acest lucru schimband modul 'in care solicitam stroke-urile, In loc sa ne straduim sa obtinem stroke-uri negative neplacute, putem sa ne propunem sa obtinern stroke-uri pozitive placute, De cate ori obtinern strokeuri pozitive printr-un anumit comportament, devenim mai dispusi sa repetarn acel comportament in viitor. Aici, calitatea si intensitatea stroke-urilor sunt importante. Nici unul din aceste concepte nu pot fi masurate numeric. Dar e 0 chestiune la nivelul simtului comun sa presupui ca oamenii vor acorda valori subiective diferite stroke-uri lor in functie de persoana de la care provin si de modul in care au fost oferite. Sa presupunem, de exemplu, ca noi, eei doi autori, primim niste stroke-uri pozitive pentru valoarea acestei carti de la un reputat practician AT, care tocmai a citit-o din scoarta-n scoarta. Fireste ca vorn aprecia mult mai mult valoarea unui asemena stroke fata de unul primit de la 0 persoana neinteresata de AT, care a rasfoit doar prefata si titlurile capitolelor. De asemenea, imaginati-va un copil care prirneste un stroke negativ de la tatal sau pentru ca s-a cornportat intr-un mod care nu-i place acestuia. Acest stroke po ate fi transmis printr-o voce aspra si un deget clatinat amenintator, sau poate fi insotit de un strigat furios ~i lovitura fizica, Este evident ca copilul ll va resimti pe acesta din urma mult mai intens decat pe primele. A oferi ~i a primi stroke-uri Unii oameni au obiceiul de a oferi stroke-uri care incep prin a parea pozitive, dar pana la urma sfarsesc Intr-o "intepatura" ncgativa, "Vad ca intelegi asta - mai mult sau mai putin". "Ai 0 haina foartc frumoasa - ai cumparat-o la mana a doua?" Stroke-uri de felul accsta se numesc stroke-uri contrafacute, E ca si cum ar oferi ceva pozitiv si pe urrna ar lua inapoi. Exists si oameni care sunt foarte generosi cu oferirea de stroke-uri pozitive, numai ca 0 fac cu ncsinceritate. 0 asemenea persoana te va repera intr-o camera, va veni in fuga spre tine si te va sufoca intr-o imbratisarc de urs. Cu gura pana la urechi va spune: "Vai, ce impresionat sunt ca esti aici! Camera s-a luminat pur $i simplu cand ai intrat tu! Si stii, am citit articolul pe care I-ai scris ~i m-arn gandit ca e asa de inspirat, asa de profund ... " etc. Eric Berne a descris aceasta situatie cu numele de dulcegarii nesincere (Nota: de la termenul englezesc "marshmallow throwing". Marshmallow: bomboane gumate, moil. AI(i au tori folosesc tcrmenul de stroke-uri plastiee pentru a descrie aceste stroke-uri nesincere. Exista si oameni care tree in extrema cealalta si au probleme cu exprimarea oricarui fel de stroke-uri pozitive. In mod tipic, 0 asemenea persoana provine dintr-o familie in care stroke-uri Ie pozitive erau rare. Fondul cultural i~i are si el rolul sau. 0 persoana din Britania sau Scandinavia va fi probabil mai zgarcita cu stroke-uri Ie pozitive, 'in special cele fizice. Persoane provenind din lID latine sau din Caraibe, mai deschise stroke-urilor pozitive, pot percepe persoanele nordice drept reci si rezervate. Cand se pune problema primirii de stroke-uri, toti avem anumite preferinte, Mie poate imi place sa primesc stroke-uri pentru ceea ce fac mai degraba decat pentru ceea ce sunt. Tu po ate preferi stroke-uri neconditionate, Po ate eu sunt dispus sa accept un numar destul de mare de stroke-uri 62

negative, in timp ce tu esti iritat la eel mai mie stroke negativ. Po ate pe tine te ineanta gandul unui stroke fizic, in timp ee mie mi se strange inima in legatura eu oriee mai mult decat 0 strang ere de mana. Fieeare din noi avem anumite stroke-uri pe care suntem obisnuti sa le primim. Din cauza obisnuintei s-ar putea sa nu apreeiem suficient aeeste stroke-uri. In acelasi timp s-ar putea sa dorim in secret sa primim alte stroke-uri, pe care nu Ie obtinern decat rar. Poate ca eu sunt obisnuit sa primesc stroke-uri verbale pozitive conditionate privitoare la capacitatea mea de a gandi clar. lmi face placere, dar am senzatia ca ele reprezinta "fleacuri", Ceea ee as dori cu adevarat ar fi ca cineva sa-rni spun a: "Arati grozav" si sa rna imbratiseze, A~ putea merge mai de parte ~i sa neg chiar fata de mine Insumi ca tanjesc dupa aeele stroke-uri pe care le doresc eel mai mull. Sa presupunem ca in copilarie doream mult ca Mama sa rna imbratiseze, iar ea 0 facea cam rar. Pentru a-mi potoli aceasta suferinta, as putea decide sa-mi blochez dorinta de imbratisari, Ca adult, poate ca men tin aceasta strategie fara sa fiu constient ca 0 fac. Poate rna tin la distanta de orice stroke-uri fizice negandu-mi nevoia de ele, inca si acum nesatisfacuta. In termeni AT spunem ca fiecare are 0 cornbinatie de strokuri (stroke quotient) preferata, Proverbul "Stroke-uri diferite pentru oameni diferiti" e un alt mod de a spune acelasi lucru. lntelegern de asemenea de ce calitatea stroke-uri lor nu poate fi masurata obieetiv: un stroke de cali tate superioara pentru tine ar putea fi un stroke de cali tate inferioara pentru mine. Filtrul stroke-urilor Cand cineva primeste un stroke care nu se potriveste eu stroke-urile sale preferate, probabil sau il va ignora, sau II va minimaliza. Spunem ca persoana desconsidera sau filtreaza acel stroke. Cand face acest lucru, se va observa probabil 0 oarecare incongruenta in modul in care primeste stroke-urile. De exemplu, as putea sa-ti spun sineer: "Admir gandirea ta clara in modul in care ai intocmit acest raport". Dar sa presupunem ca atunci cand erai eopil, tu ai decis: "Sunt frumos ~i amuzant, dar nu rna prea duce capul". Stroke-ul meu nu se potriveste cu cornbinatia ta de stroke-uri preferata, Auzindu-l, s-ar putea sa-rni spui "Multumesc'', Dar in timp ce spui, strambi din nas si strangi din buze de parca ai gusta eeva neplacut, Alt mod frecvent de desconsiderare a unui stroke e rasul sau chicotitul: "Multumesc, ha, ha!" Este ca ~i cum fiecare din noi am detine un filtru de stroke-uri intre noi ~i stroke-uri Ie care intra. Filtram stroke-uri Ie selectiv. Acceptam acele stroke-uri care se potrivesc eu combinatia de stroke-uri preferata ~i eliminam pe cele care nu se potrivesc. La randul sau, combinatia de stroke-uri serveste la mentinerea imaginii noastre despre noi insine. Unii oameni deeid in copilarie ca stroke-urile pozitive sunt rare sau inselatoare si ca vor supravietui mai bine cu stroke-uri negative. In viata de adult continua sa elimine prin filtru stroke-uri Ie pozitive si preiau doar pe cele negative. Daca Ii se face un compliment, este probabil ca acesti oameni 11vor desconsidera. "Imi place parul tau". "Oh, da, ar trebui sa-mi amintesc sa-l mai ~i spal cateodata!" Persoanele care au avut 0 copilarie deosebit de neplacuta ar putea decide ca nu sunt in siguranta daca accepta orice fel de stroke-uri. Acesti oameni au un filtru al stroke-uri lor atat de strans reglat, incat ei refuza practic orice stroke Ii se ofera. Procedand astfel, i~i mentin seeuritatea lor de Copil, insa se priveaza de stroke-urile pe care ca adulti le-ar putea primi in toata siguranta, Daca nu gasesc un mijloe de a-si deschide putin filtrul stroke-urilor, e foarte probabil ca vor sfarsi in izolare ~i depresie . • In grup: rearnintiti-va seturile de stroke-uri date si primite anterior. Dintre stroke-uriIe date, care erau adevarate si care false? A manifestat careva dulcegarii nesincere? Cand oamenii primeau stroke-uri, cine le-a primit in modul eel mai deschis? Cine a desconsiderat strokeul oferit? Cum i-ai vazut sau auzit facand acest lucru? A existat cineva care a refuzat deschis un stroke pe care nu-l dorea mai degraba decat sa-l desconsidere? Acum despartiti-va in subgrupuri de patru. Hotarati daca in cursul exercitiului ce urrneaza Yeti lucra numai cu stroke-uri pozitive sau si pozitive si negative. Daca cineva dintre cei patru doreste numai stroke-uri pozitive,trebuie sa-i respectati dorinta.
63

Jucati pe rand rolul de "it (subiect)". Timp de trei minute persoana care e "subiect" asculta in timp ce ceilalti emit stroke-uri verbale. Stroke-uriIe pot fi conditionate si neconditionate, Cand cele trei minute s-au terminat, "subiectul" i~i impartaseste celorlalti trairile. Aveti in vedere
urmatoarele intrcbari:

Care dintre stroke-urile primite rna asteptam sa Ie primesc? La care nu rna asteptam? Care mi-au placut? Care nu mi-au placut? Exista stroke-uri pe care mi-ar fi placut sa le primesc, dar nu le-arn primit? Continuati apoi, repetand exercitiul cu alta persoana pe post de "subject" •

Economia stroke-urilor
Claude Steiner sugereaza ca, ca si copii, toti suntem indoctrinati restrictive privitoare la stroke-uri: Nu oferi stroke-uri cand Ie ai de oferit. Nu cere stroke-uri cand ai nevoie de ele. Nu accept a stroke-uri daca Ie doresti. Nu respinge stroke-uri cand nu Ie doresti, Nu-ti oferi lie insuti stroke-uri. Acest grupaj de 5 reguli sta la baza a ceea ce Steiner nurneste economia stroke-urilor, 4 Instruind copiii sa respecte aceste reguli, spune Steiner, parintii se asigura ca " ... 0 situatie in care soar putea ca stroke-uri Ie sa fie disponibile 'in cantitate nelimitata se transforms Intr-o situatie in care rezerva de stroke-uri e mica ~i pretul pe care parintii iJ pot obtine pentru ele este mare". Steiner considera ca parinjii actioneaza in aces! mod pentru a-si tine sub control copiii. Invatiindu-I pe copil ca rezerva de stroke-uri e mica, parinrele castiga pozitia de monopolizator al stroke-urilor, Stiind ca stroke-uri le sunt esentiale, copilu! va 'invala curand sa le obtina, comportanduse in felul dorit de Marna si Tata. Ca adulti, spune Steiner, ne conformam inca in mod inconstient celor 5 reguli. In consecinta, ne petrecem viata intr-o stare de privare partiala de stroke-uri. Consumam multa energie in cautarea stroke-urilor despre care inca mai eredem ca sunt in cantitate redusa, Steiner sugereaza ca sun tern usor de manipulat ~i exploatat de catre eei care reusesc sa-si asume rolul de monopolizatori de stroke-uri. Acestia pot fi guveme, corporatii, agenti publicitari, artisti. Chiar ~i terapeutii pot fi considerati fumizori de stroke-uri. Pentru a ne redobandi spontaneitatea, constientizarea ~i intimitatea, Steiner insista ca e nevoie sa respingem "instruirea" noastra de baza restrictiva, irnpusa noua de catre parinti, cu privire la sehimbul de stroke-uri. In schimb, ne vom da searna ca exista cantitati nelimitate de stroke-uri. Putem oferi un stroke ori de cate ori dorim. Oricate oferim, nu se termina niciodata, Cand dorim un stroke, suntem Iiberi sa-l cerem si il putem accepta cand ni se ofera. Daca nu ne face placere un stroke oferit, putem sa-l respingem pe fata. Si putem sa ne bucuram de auto-oferirea de stroke-uri. Nu toti teoreticienii AT ar merge atat de departe ca Steiner in descrierea rigida a "economiei stroke-urilor" ca baza a manipularii comerciale ~i politice. Voi puteti trage propriile voastre concluzii. Ceea ce este sigur e ca majoritatea dintre noi folosim schimburile de stroke-uri in mod Iimitat, in functie de deciziile luate in prima copilarie. Aceste decizii au fost luate ca raspuns la perceptiile noastre infantile asupra presiunilor facute de parinti, Ca oarneni maturi, putem re-evalua aceste decizii ~i le putem modi fica daca dorim . • In grup: revedeti exercitiile de stroking efectuate. Cu tot grupul sau pe sub-grupe, discutati modul in care ali resimtit oferirea, acceptarea si respingerea de stroke-uri. In legatura cu care din acestea te-ai sirntit confortabil? Dar inconfortabil? Cand simti disconfort, crezi ca acesta provine de la regulile pe care parintii Ii le-au impus in copilarie? Probabil ca aceste reguli au eonstituit mai degraba un model decat au fost exprimate in cuvinte .• 64 de parintii nostri cu 5 reguli

1

Cum sa soliciti stroke-uri
Exista eel putin un mit privitor la stroke-uri in legatura cu care am fost instruiti aproape toti la eel. Acesta este: "Stroke-urile pe care trebuie sa Ie soliciti sunt lipsite de valoare". Realitatea e ca: stroke-urile pe care le obtii prin solicitare sunt la fel de valoroase ca ~i cele obtinute tara a fi cerute. Daca vrei 0 mangaiere, eere-o si primeste-o, e exact la fel de buna ca 0 mangaiere obtinuta prin asteptare sau speranta. Ati putea obiecta: "Da, dar daca eu 0 cer, cealalta persoana mi-o va da numai pentru a fi drag uta cu mine!" Judecand din punct de vedere al Adultului, vedem ea este ~i aceasta 0 posibilitate. Dar exista ~i posibilitatea ca stroke-ul sa fie sincer. Soar putea si ea ceilalti sa fi dorit sa-ti of ere stroke-uri, dar sa-si fi auzit propriul Parinte decretand "Nu oferi stroke-uri!" lntotdeauna ai si optiunea de a veri fica cu cealalta persoana daca stroke-ul ei a fost sau nu autentic. Daca n-a fost, exista alte optiuni. Poti opta penlru a accepta totusi stroke-ul, Sau poti sa refuzi stroke-uri Ie nesincere si sa soliciti un stroke autentie, de la aceeasi persoana sau de la alteineva. • Exercitiu de grup. Grupati-va cate patru. Daca doriti, puteti respecta grupurile de patru din exercitiul in care trei persoane of ere au stroke-uri si al patrulea asculta. Acesta va fi un exercitiu de soJicitare de stroke-uri. Jucati pe rand ~i rolul de "subiect", De data acesta "subiectul" va avea 3 minute pentru a solicita stroke-uri de la ceilalti. Cei trei raspund prin oferirea stroke-uri lor solicitate nurnai daca doresc cu adevarat s-o faca. Daca trebuie esti dintre furnizorii de stroke-uri si nu doresti cu adevarat si'l Ie oferi, spune solicitantului "Nu sunt dispus sa-Ii ofer stroke-ul acesta chiar acum". Nu oferi nici 0 explicatie. Dupa ce se incheie timpul alocat, "subiectul" i~i impartaseste celorlalti trairile. Reluati apoi si continuati cu alt "subiect". Daca lucrezi individual, noteaza eel putin 5 stroke-uri pozitive pe care Ie doresti, dar de obieei nu Ie soliciti, Pot fi verbale, non-verbale sau combinate. In saptamanile urmatoare, cere eel putin unei persoane fiecare din aceste stroke-uri. Daca prirnesti stroke-ul, multumeste celui ce ti l-a oferit. Daca nu, e OK sa ceri 0 informatie de Adult despre motivul pentru care cealalta persoana n-a dorit sa-ti of ere stroke-ul pe care l-ai cerut. Exercitiul se considera incheiat in momentul cand ai cerut stroke-uri le, indiferent daca le-ai primit pe toate sau nu. Dupa ee ai eerut toate stroke-urile de pe lista ta, ofera-ti singur un stroke pentru ca ai facut acest

exercitiu .•

65

Cit de de, oferi stroke-uri pozitive altere?

Cat de de,
eccepti

stroke-uir pozitive?

C"t de de, ceri de 14 ilii ,troke-;,ru. pe c~ Ie dorelti?

Cat de de, refuzi , .. dai .ltor. strcke-urile p. care ei le ~te.pt" de 14tine?
'LO +9

[ntotd.twl!& F';Jrutt' frecvent

~

----~
De'
~-;---:t~IO::l(jd4t.o

Erecveru

_:g_ +6 -4-+-!
~..;)
04.4.

R..

4+2
A priJai
Aan AnflU.

N.I';lodl1l.4

_:Q_

_-R.,
D.. Fre ......... eru Fe"","
Precveru lntQldel,l.Q14

-+
~3

,L

-4-~ -4-7
-:9
-10 -$

Cat de de, oferi stroke-uri nega.tive altere?

Cat de de, a.cceW stroke-uri negative?

it de do, ceri dUectlindirect troke-uri ~tiV!!?

Cit do do, refuzi so. dei altere stoke-uri nega.tive?

Figura 8,1. Profilul stroke-urilor

Profilul de stroking
Jim McKenna a creat un grafic pe care-I numeste profil de stroking.' EI analizeaza tiparele de strokeuri in mod asernanator cu modul in care egograma lui Dusay analizeaza folosirea starilor function ale ale eului, prin folosirea unui grafic cu bare. Pentru a rcaliza un asemenea profil incepem cu graficul in alb din Figura 8.1. Desenezi bare In fiecare din cele patru coloane care sa reprezinte estimarile tale aproximative privitoare la cat de des oferi stroke-uri, Ie primesti cand Iti sunt oferite, ceri stroke-uri, refuzi sa oferi stroke-uri. Sub fieeare titlu treceti separat estirnari pentru stroke-uri Ie pozitive si cele negative. Frecventa eelor pozitive e ilustrata prin trasarea unei bare deasupra axei centrale a diagramei, iar pentru eele negative barele se traseaza dedesubt. Figura 8.2. prezinta un posibil model de profil de stroking completat. Aceasta persoana nu ofera multe stroke-uri pozitive, dar e generoasa cu cele negative. Doreste foarte mult sa primeasca stroke-uri pozitive de la altii si deseori Ie cere. Se autopercepe ea primind sau cerand rar stroke-uri negative. Refuza freevent sa ofere stroke-urile pozitive pe care Ie asteapta alti oameni, dar nu e la fel de dispusa sa refuze oferirea de stroke-uri negative. Cum te-ai simti sa ai de a face cu persoana care a desenat acest profil de stroking?

66

_I

Figura

8.2. Exemplu

de profil de stroking .

• Continua inrocmind propriul profil. Lucreaza rapid si intuitiv. In coloana "a cere stroke-uri", la negativ, include ocaziile cand l(i pui in minte in mod indirect sa obtii din partea aItora 0 atentie neplacuta sau inconfortabila pentru tine. In aceste ocazii reiei 0 credinta de Copil: orice fel de stroke e mai bun decat nimic. In acelasi mod, cand completezi coloana negativa de la "a refuza sa oferi", include ocazii cand ai refuzat sa dai aItora stroke-uri Ie negative pe care acestia si-au bagat in cap sa Ie obtina indirect de la tine. Jim McKenna sugereaza ca scalele pozitive si negative din fiecare coloana se afla Intr-o relatie inversa, De exemplu, dad 0 persoana accepta putine stroke-uri pozitive, va primi probabil multe stroke-uri negative. Se aplica acest model propriului tau profil? Afla daca exista ceva ce ai dori sa modifici in profilul tau de stroking. Daca da, solutia e sa maresti acele bare din care doresti mai mull. Acest lucru, zice McKenna, e mal probabil sa functioneze decat daca incerci sa reduci barele din care crezi ca ai prea mult. In starea de Copil probabil ca nu doresti sa renunti la tiparele vechi de stroking pana nu ai ceva mai bun cu care sa Ie inlocuiesti. Daca doresti intr-adevar sa-ti modifici profilul de stroking, noteaza eel putin 5 comportamente destinate sa creasca oricare din barele pe care vrei sa Ie maresti. Manifesta aeeste eomportamente in saptamana care urrneaza. De exemplu, daca decizi ca doresti sa oferi mai multe stroke-uri pozitive altora, ai putea nota un compliment sincer pe care ai putea sa-l faci fiecaruia dintre prietenii tai, dar nu l-ai facut niciodata, Apoi continua ~i Hi aceie complimente in cursul saptamanii. Are McKenna dreptate sa sugereze ca pe rnasura ce iIi cresti bara pe care 0 doresti mai mare, bara pe care o doresti mai mica in aceeasi coloana descreste automat? •

Auto-oferirea de stroke-uri
Fiirii indoiala ca multi dintre noi am fost educati 'in copilarie conform celei de a cincea reguli Steiner: "Nu-ti oferi singur stroke-uri". Parintii ne-au spus "Nu te da in spectacol. Nu e frumos a lui sa te

lauzi." Scoala a continuat aceasta indoctrinare. Cand ieseam in fata clasei si castigam premii la evenimente sportive era OK ca ceilalti sa spuna ce buni am fost. Dar se presupunea ca noi personal ridicam din umcri ~l spunem cu modestie: "Oh, n-a fost mare lucru". Ca adulti, vom continua probabil aceasta comportare de Copil Adaptat. In momentul cand ajungem la maturitate, majoritatea suntem deja asa de obisnuiti cu ea, incat ne minimalizam propriile realizari chiar si in proprii ochi. Procedand in acest fel, reducem 0 sursa importanta de stroke-uri strokurile auto-oferitc. Ne putem auto-acorda stroke-uri oricand. lata cateva moduri atragatoare de a practica aceasta

indeletnicire placuta:

67

-• in grup: faceti 0 tura de cere in grup, in care fiecare spune celorlalti un lucru bun despre sine insusi. Cine nu doreste sa faca acest lucru poate spune pur si simplu "pas" cand ii vine randul. Este OK sa te lauzi deschis si singur in cursul acestui exercitiu, In timp ce fiecare persoana i~i spune lauda, restul grupului asculta atent si-si manifesta aprecierea asupra oricarui aspect bun pe care "laudarosul" it imparrascste cu ei. Cand te-ai obisnuit sa spui grupului un lucru bun despre tine, treci mai departe la un exercitiu mai intens de laudare. ln acest exercitiu, pe rand, fiecare membru al grupului trece in centrul cercului ~i se laud a non-stop o perioada de timp convenita, "Laudarosul" trebuie sa se adreseze direct diferitelor persoane din jurul cercului, suficient de tare ca sa poata fi auzit de toata lumea. Daca nu mai ai idei, repeta-te pur si simplu. Restul grupului it incurajeaza pe "laudaros'' prin eornentarii bine intentionate gen: "Da, Grozav. Mai spune!" o varianta ar fi "caruselul stroke-uri lor auto-oferite". Grupul se irnparte in doua, Asezati-va in doua cercuri, unul in interiorul eeluilalt. Cereul interior sta cu fata spre exterior, astfel incat oamenii sunt unii eu fata la ceilalti, in pereehi. Conducatorul grupului sau un voluntar tine evidenta timpului. Timp de 3 minute persoana din interiorul fiecarei pereehi se lauda eontinuu persoanei din exterior, care 0 asculta si 0 apreciaza. Cronometrorul spune "schirnbati" ~i partenerul din exterior preia rolul de .Jaudaros", In timp ee eel din interior asculta, Dupa alte 3 minute, eronometrorul striga "Deplasati", Toti eei din eereul interior se deplaseaza eu un loe mai spre stanga, astfel Incat sa obtina un nou partener, ~i incep sa se laude din nou, pentru Inca 3 minute. Apoi noul partener din exterior se lauda si el 3 minute. Cereul interior se deplaseaza din nou mai departe eu un loe ~i tot asa mai departe. Se continua pam fiecare persoana s-a laudat in fata tuturor eelor din eereul celalalt sau atata limp cat aveti energie. Daca lucrezi singur: ia 0 foaie mare de hartie. Serie pe ea toate luerurile bune in legatura eu tine. Acorda-ti cat timp doresti pentru a face aeest lucru. Daca e posibil in conditiile in care locuiesti, prinde hartia eu un ac undeva unde 0 poti vedea des. Daca nu, tine-o undeva, la indernana. De fiecare data cand iIi mai arnintesti un lueru bun despre tine, adauga-l pe lista, Fa 0 lista eu eel putin 5 mod uri in care poti sa-ti oferi singur stroke-uri pozitive. Poate i~ faci timp sa te relaxezi intr-o baie calda, ascultand muzica favorita. Poate I\i oferi 0 masa deosebita sau 0 excursie undeva dcparte. Nu considera aceste stroke-uri ca fiind 0 "rasp lata" pentru ceva anume. Ofera-ti-le pur ~i simplu de dragul tau. Foloseste metode de evaluare de Adult pentru a aprecia daca aceste stroke-uri sunt realmente pozitive. Confirrna ca ele sunt sanatoase, sigure pentru tine, ~i ca ti Ie poti permite. Apoi mergi mai departe si of era-t i-Ie pe fieeare din ele .•

"Banca de stroke-uri"
Desi stroke-uri Ie auto-oferite reprezinta 0 sursa importanta de stroke-uri, ele nu inlocuiesc niciodata total stroke-urile primite de la aite persoane. E ca si cum fieeare dintre noi am dispune de 0 banca de stroke-uri." Cand primim de la cineva un stroke, nu numai ca Il acceptam in momentul cand e oferit, dar li ~i stocam amintirea un de va, in banea no astra de stroke-uri. Ulterior putem apela la banca pentru a folosi aeel stroke drept stroke auto-oferit. Daca stroke-ul a fost unul pe care I-am apreciat in mod deosebit, 11putem reutiliza de multe ori. Insa, pana la urma, aceste stroke-uri pastrate in rezerva i~i pierd din eficienta. Trebuie sa ne realimentam banea eu stroke-uri de la alte persoane.

Exista stroke-uri "bune" si "rele"?
Exista tentatia sa afirrnam ca stroke-urile pozitive sunt "bune", iar eele negative "rele", In literatura AT s-a facut deseori aceasta presupunere. Oamenii au fost indemnati sa dea ~i sa primeasca un numar nelimitat de stroke-uri pozitive, preferabil neconditionate. Parintilor Ii s-a recomandat sa ofere eopiilor un regim bogat in stroke-uri pozitive, astfel tncat copiii sa creasca OK. In reaiitate, problema nu e ehiar asa de simpla, Reamintiti-va ea nevoia noastra de stroke-uri se bazeaza pe foamea de recunoastere. Recunoasterea in sine reprezinta un stroke. Eliminand prin eenzurare din eomportamentul unei alte persoane zone intregi pe care Ie consideram "negative", oferim doar 0 recunoastere partiala aeelei persoane. Un regim seleetiv de stroke-uri pozitive neconditionate ar putea sa nu se potriveasca cu experienta interna a acelei persoane ~i astfel, destul de curios, ea s-ar putea simti privata de stroke-uri, desi aparent e inconjurata de stroke-uri pozitive.
68

Stroke-uri le conditionate atat pozitive, cat si negative, sunt importante pentru noi, pentru ca Ie folosim ca pe un mod de a invata despre lume. Acest lucru e valabil atar in copilarie, cat si in viata noastra de adult. Ca ~i copil mi-am rasturnat morcovii fierti din castronel pe jos. Mama a tipat la mine ~i mie nu mi-a placut, Am invatat ca daca vreau ca Mama sa zambeasca in loc sa tipe, as face mai bine sa-rni las morcovii in castronel. Stroke-uri Ie conditionate indeplinesc aceasi functie semnalizatoare ~i pentru mine ca adult. Un stroke conditionat negativ imi sernnalizeaza ca unei persoane nu-i place modul in care rna comport. Pot alege atunci daca doresc sau nu sa-mi modific comportamentul, astfel incat sa-i placa, Un stroke pozitiv conditionat semnaleaza ca altcuiva ii place ce fac. Obtinerea de stroke-uri pozitive rna face sa rna simt competent. Daca lipsesc stroke-urile conditionate negative, nu am nici un motiv sa-mi schimb cornportamentul, chiar daca el poate fi contra-productiv pentru mine. Acest lucru se intampla cand oamenii sunt "prea politicosi" pentru a-i spune cuiva ca are respiratie rau mirositoare sau cl'l ar trebui sa-si spele camasa mai des. Aceasta persoana va fi evitata de altii, dar nu va sti ce e de facut, Eu nu am nevoie de stroke-uri neconditionate negative, dar chiar ~i acestea contin mesaje pe care le-as putea folosi spre binele meu. Daca cineva imi spune "Nu pot sa te sufar", stiu ca nici 0 schimbare in comportamentul meu nu ii va schimba parerea, Pentru a-mi purta de grija ar fi preferabil sa rna retrag din compania lor. S-a dovedit ca atunci cand parintii reusesc sa-si creasca copiii intr-un regim constant de strokeuri pozitive, copilul nu va fi capabil in final sa faca distinctie lntre stroke-uri pozitive si negative.' EI avut parte constant de negarea sau nerecunoasterea experientelor sale interioare de catre parin; Aceasta po ate duce la un sir de probleme in viata de mai tarziu. Din fericire, majoritatea parintilor i~1 urrneaza propriile impulsuri si impun un set de reguli instituite printr-o combinatie de stroke-uri negative si pozitive. doza sanatoasa va include atat stroke-uri pozitive, cat ~i negative, conditionate si neconditionate, Acestea fiind spuse, exista cateva motive serioase pentru care AT traditionala pune accentul pe schimbul de stroke-uri pozitive. In special in culturile nordice, oamenii tind sa fie zgarciti cu cele pozitive. La birou, e probabil ca seful sa-i certe pe angajati cand intarzie. Dar e mai putin probabil sa-i laude cand sosesc la timp. Cand profesorul noteaza testul lui Johnny, probabil va scoate in evidenta unicul cuvant pe care I-a gresit ~i nu va spune 0 yorba despre ceJelalte noua pe care le-a scris bine. Atat seful, cat si profesorul i~i vor imbunatati eficienta feedback-ului oferind stroke-uri pozitive pentru ceea ce e bine, si stroke-uri negative pentru ceea ce e rau. Per total, avem nevoie de mai multe stroke-uri pozitive decat negative, daca vrem sa ne simtim in general bine in legatura cu noi insine.

o

Stroke-uri versus deseunsiderari Un stroke direct negativ trebuie diferentiat clar de 0 desconsiderare.! 0 desconsiderare atrage dup. sine intotdeauna 0 oarecare deformare a realitatii. In contextul schimbului de stroke-uri, te desconsider daca te critic intr-un mod umilitor sau defaimator. Spre deosebire de un stroke negativ direct, desconsiderarea se indeparteaza de realitatea faptelor ce reprezinta ce esti sau ce faci tu. Yom analiza mai amanuntit desconsiderarile intr-un capitol ulterior. Pentru moment, iata cateva exemple de stroke-uri negative directe (SND), comparativ cu desconsiderari (D): SND: D: SND: D: SND: D: "Ai ortografiat gresit acest cuvant." "Vad ca nu stii sa scrii." "Ma simt inconfortabil cand faci asta." "Tu rna faci sa rna simt inconfortabil cand faci asta." "Te urasc." "E~ti dezgustator."

Spre deosebire de un SND, 0 desconsiderare nu-mi da nici un semnal pe care as pute fundamenta 0 actiune constructiva. Nici nu poate, pentru ca desconsiderarea in sine se bazeaza pe realitate deforrnata. 69

Capitolul9 STRUCTURAREA TIMPULUI
Ori de care on oamenii se intalnesc in perechi sau grupuri, exista 6 moduri diferite in care i~i pot petrece timpul. Eric Berne a numit aceste 6 modalitati de structurare a timpului: retragere ritualuri discutii pentru trecerea timpului activitati jocuri intimitate .' Berne sugera ca toate acestea reprezinta moduri de satisfacere a foamei de structura, Atunci cand oamenii ajung intr-o situatie in care nu Ii se impune nici 0 structura a timpului, primullucru pe care n vor face probabil este sa-si creeze 0 structura proprie. Robinson Crusoe, ajungand pe insula lui pustie, si-a structurat timpul prin explorare si amenajarea unei locuinte. Prizonieri incarcerati, in izolare, i~i construiesc singuri calendare si orare zilnice. Daca ai participat vreodata la vreun exercitiu de dinamica grupurilor, unde timpul grupului era initial total nestructurat, ai cunoscut disconfortul unei asemenea situatii. In mod normal, oamenii vor intreba: "Dar de ce ne-am adunat aici, ce sa faeem?". In final, fieeare membru al grupului va rezolva aceasta problema angajandu-se intr-unul din eele sase moduri de structurare a timpului. Daca analizam eele sase moduri putem corel a cu ceea ee stim deja despre starile eului si strokeuri. Intensitatea schimbului de stroke-uri creste pe masura ce coboram in partea de jos a listei, de la retragere spre intimitate. In literatura AT s-a sugerat uneori ca gradul de rise psihologie creste de asemenea pe masura ce coboram spre partea de jos a listei. Desigur, imprevizibilitatea sehimbului de stroke-uri lor tinde sa creasca. In special, e tot mai putin previzibil daca vom fi acceptati sau respinsi de cealalta persoana, Din Copil, putem percepe intr-adevar aceasta imprevizibilitate ca pe un "rise" pentru noi insine. Cand eram copii, starea noastra de OK depindea de stroke-urile pe care Ie primeam de la parintii nostri. Percepeam respingerea din partea lor ca pe 0 amenintare pentru supravietuirea no astra. Pentru noi ca adulti, nu exista asemenea riscuri in nici unul din modurile de structurare a timpului. Nimeni nu ne poate "face" sa simtim, Daca 0 alta persoana alege sa manifeste respingere fata de mine, pot s-o intreb de ce 0 face, ~i sa Ii cer sa-si modifice atitudinea. Daca n-o face, pot renunta la relatia cu aceea persoana si sa-rni gasesc 0 alta relatie in care sunt aeceptat. Retragere Sa presupunem ca iau parte la acel exercitiu de dinamica a grupului. 0 duzina de oameni - intre care si eu - s-au adunat intr-o camera. N-avem nici un program in afara faptului de a fi acolo. 0 vreme stam in liniste. S-ar putea ca eu sa-mi indrept atentia spre interior. Probabil monologhez in mintea mea: "Oare pentru ce suntem aici? Pai, presupun ca stie cineva. Oh! Ce incomod e scaunul acesta! Poate daca as intreba-o pe femeia de acolo, mi-ar spune pentru ce e exercitiul acesta .... " Poate eft in imaginatia mea ies imediat din camera. In timp ce corpul meu continua sa stea acolo, gandul mi-a zburat departe, la vacanta urrnatoare sau la cearta de ieri cu seful,
70

1

M-am angajat in retragere. Cand 0 persoana se retrage poate sa raman a fizic in grup, dar nu tranzactioneaza cu ceilalti membri ai grupului. Cand rna retrag pot accesa orice stare a eului. S-ar putea ca ceilalti sa nu poata diagnostica din punct de vedere comportamental starea eului in care rna aflu in acel moment datorita absentei indiciilor exterioare. In timpul retragerii, singurele stroke-uri pe care Ie pot obtine sau oferi sunt auto-stroke-urile. De vreme ce nu intru in relatie cu altii, evit "riscul" psihologic de respingere pe care s-ar putea sa-l percep in starea mea de Copil. Unii oamenii se retrag de obicei cand sunt in grup, pentru ca au deeis in copilarie ca e riscant sa schimbi stroke-uri cu altii, Ei ar putea sa-si dezvolte 0 banca de stroke-uri bogata si mult utilizata, Ca 0 camila in desert, acesti oameni pot rezista fericiti 0 lunga perioada de timp fua niei un aport extern de stroke-uri. Cu toate aeestea, daca rna retrag pentru foarte rnulta vreme, rise ca la un moment dat sa-rni secatuiesc banca de stroke-uri si sa fiu privat de acestea.

Ritualuri
In timp ce stam in camera grupului, un barbat din partea opus a rupe tacerea, Intorcandu-se spre vecinul sau spune: "Ei bine, cred ca ar trebui sa facem cunostinta, Sunt Fred Smith. Incantat de cunostinta", Si intinde mana. Fred a ales sa-si structureze timpul sub forma de ritual. Acesta este un tip familiar de interactiune sociala care functioneaza ca ~i cum ar fi pre-programat. Toti copiii invata ritualurile corespunzatoare culturii familiei lor. Daca esti dintr-o tara occidentala si cineva intinde mana sa dea mana cu tine, stii ca se presupune ca iei acea mana ~i 0 strangi, Un copil indian invata gestul namaste in acelasi mod. Fetele ~i baietii britanici invata ca atunci cand cineva spune " How do you do?", raspunzi cu aceeasi expresie rituala, Complexitatea ritual uri lor difera. Cel mai simplu este schimbul american de cate un stroke: "HilHi!" (Salut!-Salut!). La polul opus se afla anumite ritualuri religioase. Aici, succesiunea secventelor este real mente sensa pe hartie, iar preotul si credinciosii urmeaza niste instructiuni detaliate pentru un ceremonial care po ate dura ore intregi. Din punct de vedere structural, programul ritualurilor apartine starii de Pannte a eului. In 'indeplinirea unui ritual, suntem 'in starea de Copil care se conformeaza acestor instructiuni ale Parintelui, Din punct de vedere functional, ritualurile sunt de obicei indeplinite 'in starea de Copil Adaptat. De cele mai multe ori, un ritual produce rezultate placute in privinta adaptarii noastre la normele asteptate, si deci va fi clasificat drept comportament de Copil Adaptat pozitiv. Datorita cuvintelor stereotipe, a tonurilor ~i a semnalelor corporale folosite 'in ritualuri, acestea sunt greu de confirmat prin diagnosticare comportamentala, Din starea de Copil ritualurile sunt percepute ca implicand un "rise" psihologic mai mare decat retragerea. Totusi, ele ofera stroke-uri familiare pozitive. Participantii la ritual adeseori contabilizeaza riguros stroke-uri Ie schimbate. Desi de mica intensitate, aceste stroke-uri pot fi importante pentru banca ta de stroke-uri. Daca te indoiesti de acest lucru, imagineaza-ti cum ar fi daca ai intinde mana cuiva, iar acesta te-ar ignora. Previzibilitatea stroke-urilor rituale po ate constitui un plus pentru oamenii care au decis in copilarie ca e riscant sa faci schimb de stroke-uri intr-o relatie mai apropiata.

Discutii pentru trecerea timpului
Revenind la grup, gheata fost sparta acum. Acum mai multe persoane discuta despre experientele lor in diferite grupuri. "Am mai fost intr-un grup din acesta in liceu. N-am ajuns niciodata sa aflam despre ce era vorba". "Da, stiu ce vrei sa spui. Ceea ee rna deranjeaza pe mine sunt tacerile indelungate''. "Stii ceva, astia-s bani usor castigati pentru eei ce organizeaza asemenea lucruri. Eu, cand m-am inscris lntr-un asemenea grup, am sperat ca " ..." s.a.m.d.

71

Vorbitorii au trecut acum la discutii pentru trecerea timpului. (Nota: "pastimes" in engleza), Deseori in Ih\\';, engleza se foloseste cuvantul si ca verb (pastiming) pentru a spune ca oamenii petrec timpul in ace.: ",J. Asemeuea discutii pentru trecerea timpului, la fel ca un ritual. se desfasoara intr-un mod familiar participantilor. Dar continutul unor discutii pentru trecerea timpului nu e atat de strict programat ca eel al unui ritual. Participantii la discutiile pentru trecerea timpului au mai multa libertate de a adauga omamente proprii, in orice discutie pentru trecerea timpuiui participantii vorbesc despre ceva, fara sa se angajeze intr-o actiune in legatura cu acest lucru. Cei care discuta pentru trecerea timpuiui intr-un exercitiu de grup vorbese des pre acel grup ~i despre grupuri in general. Ei nu dau nici un semn ca vor face ceva in legatura eu ceea ce se petrece in grup. Un indiciu frecvent pentru deruiarea acestor discutii pentru trecerea timpului este "past time = pastime" ("timp trecut = discutii pentru trecerea timpului"). Cel mai adesea discutiile pentru trecerea timpului se refers la ce s-a intamplat cu 0 zi inainte undeva, mai degraba decat aici ~i acum. Aceste modalitati de structurare a timpului se caracterizeaza prin conversatie usoara, superficial a, ca cea de la cocktailuri, petreceri. Berne a inventat nume arnuzante pentru diferite discutii pentru trecerea timpuluii. Barbatii sporovaiesc despre "General Motors", femeile prefera "Bucataria" sau "Garderoba", daca fiecare dintre ei se simt confortabil in rolurile de sex traditionale. Cand se aduna mai multi parinti, totul se transforms de obicei intr-o "Sedinta parinti - profesori": "Lui Johnny tocmai ii iese a doua tura de dinti. N-am dormit aproape deloc noaptea trecuta." "0, da, mi-aduc aminte cand erau si ai nostri la varsta asta ... n Pentru britanici, cea mai cunoscuta varianta de discutii pentru trecerea timpului este cea pe care Berne n-a numit-o: "Vrernea". Aceste discutii pentru trecerea timpului se desfasoara de obicei din starile de Parinte sau Copil ale eului. Intr-o discutie pentru trecerea timpului Parental a, oamenii dau glas unor seturi de idei preconcepute despre lume: "Tinerii din ziua de azi nu stiu ce-i asteapta" "Da, asa e. Nu mai departe decat ieri ... " Cei care discuta pentru trecerea timpului aflandu-se in starea de Copil se intorc in timp si retraiesc ganduri ~i senti mente din copilarie, "Aceasta tacere rna face sa rna simt intr-adevar penibil". "Hm. Ma intreb ce s-ar presupune ca facem aici?" Unele discutii pentru trecerea timpului suna la nivel social ca si cum ar proveni din Adult, dar cand "gandesti ea Martianul", ele se dovedesc a fi din starea de Copil. "Stii, in timp ce stam aici, am senzatia ca toti suntem in starea de Copil Adaptat. Ce parere ai?" "Pai, cred ca eu sunt in starea mea de Adult acum. Dar po ate eram in Copil cu cateva clipe mai devreme". Aceasta e discutia pentru trecerea timpului pe care Berne a numit-o "Psihiatria AT". Schimbul de inforrnatie la nivel social ascunde obiectivul real al zilei, care este evitarea din Copil a ceea ce se netrccc cu adevarat intre membrii grupului. Evident, va trebui sa verificam aceste lucruri observand .ionatiile ~i semnalele non-verbale. Discutia pentru trecerea timpului produce multe stroke-uri pozitive si unele negative. In comparatie eu ritualurile, stroke-uri Ie oferite de discutiile pentru treeerea timpului sunt mai intense, dar ceva mai putin previzibile. De aceea din starea de Copil Ie percepem ca purtatoare de "rise" putin mai mare. in eadrul schimburilor sociale discutia pentru trecerea timpului indeplineste ~i 0 functie suplimentara. Este un mod prin care oamenii se "intuiesc" unii pe altii ca posibili parteneri pentru niste schimburi mai intense de stroke-uri, cum sunt cele care au loc in jocuri sau intimitate. In continuare vorn spune mai mult despre aceste lucruri.

72

l
Activitiiti
din grup din partea opusa mie spune: "Pana acum ne-am petrecut timpul vorbind despre ce s-ar presupune ca facem noi aici. Dar chiar rna intreb ce vom face cu adevarat aici. lata 0 sugestie. Ce-ati zice sa facem timp de doua minute brainstorming cu privire la lucrurile pe care Ie-am putea face ~i apoi sa supunem la vot si sa ne apucam de unul din aceste lucruri?" Yecinul ei raspunde: "Cred ca eo idee buna. Eu rna duc la tabla si notez." Toti oamenii din grup sunt de acord si incep sa faca sugestii cu voce tare. Acum suntem in activitate. Comunicarea intre membrii grupului este directionata spre indeplinirea unui scop, nu doar spre discutarea despre el. Aceasta este diferenta intre activitati si discutii pentru trecerea timpului. Intr-o activitate, oamenii i~i canalizeaza energia catre obtinerea unui anume rezultat concret, Este foarte probabil sa ne gasim in activitate in mare parte a timpului la serviciu. Alte exemple ar fi repararea unui aparat, schimbarea scutecelor unui bebelus sau completarea unui cec. Cineva care se ocupa "series" de sport sau exerseaza din greu pentru a deveni interpret profesionist la un instrument se angajeaza intr-o activitate. In activitate, starea eului predominanta este Adultul. Acest lucru se datoreaza faptului ca activitatea se centreza pe atingerea unor obiective aici-si-acurn. Uneori in cursul activitatilor urmam niste reguli corespunzatoare. In asemenea cazuri ne deplasam spre starea de Copil Adaptat sau Parinte pozitiv. Stroke-urile provenind din activitate pot fi atat condition at pozitive cat si conditionat negative. Ele sunt de obicei stroke-uri intarziate, oferite la sfarsitul activitatii pentru 0 treaba bine sau prost facuta, Gradul de "rise" psihologic perceput in cursul activitatii poate fi mai mare sau mai mie de cat in discutiile pentru trecerea timpului, depinzand de natura fiecaruia.

o femeie

Jocuri
In camera grupului, brainstorming-ul s-a terminal. Pe tabla sunt scrise vreo duzina de sugestii. "O.K. Si acum sa votam", zice eel care le-a scris. "Eu voi striga cu voce tare fiecare sugestie. Ridicati mana daca aceasta reprezinta ceea ce doriti sa faceti." Dupa ee se voteaza, "secretarul" numara, "Pai, e clar", spune el, "incepem cu 0 discutie in cere. Fiecare din noi spune cine suntem ~i ce dorim sa realizarn prin prezenta noastra aici". "0 clipa", rasuna 0 alta voce. Toata lumea se intoarce spre vorbitor, un barbat care ne-a spus ca-l cheama John. Acum el se apleaca in fata, pune coatele pe genunehi. Se incrunta "Sunt foarte ncdumerit. Cine a spus ca ce s-a votat este obligatoriu pentru toata lumea?" Secretarul Isi strange gura intr-un zambet incordat, da capul pe spate ~i se uita de sus la John. "Pai, vezi", ziee el-"eam asa se petrec lucrurile eu voturile. Minoritatea se supune majoritatii, Asta se cheama democratic. E elar acum?" "Nu, regret, pentru mine nu", spune John. "De fapt, m-ai nedumerit ~i mai mull. Ce are asta de-a face cu democratia?" Se incrunta ~i mai tare privind prin toata camera. Secretarul se incovoaie ~i ofteaza. Ridicand din umeri, se uita in jur. "Pana aici i-a fost ~i ideii asteial Atunei sa trecem peste asta'', zice el eu tristete. Dar acum John i~i schimba la randul sau atitudinea. Indreptandu-se pe scaun, face oehii mari si deschide gura. Se plesneste peste cap: "0, nu", zice el. "Asta e povestea vietii mele. Ma tern ca am stricat acest exercitiu pentru toata lumea. Imi pare rau, sincer." John si secretarul tocmai au jucat fiecare cate un joe, Analiza jocurilor este 0 parte irnportanta a teoriei AT. Yom studia jocurile mai amanuntit in capitolele urmatoare, Pentru moment, observati doar caracteristicile principale ale schimbului intre John si secretar. Ei au schimbat 0 succesiune de tranzactii. La sfarsitul acestei succesiuni, amandoi s-au simtit inconfortabil.

l I

l
!

!

73

Chiar inainte de a resimti acele senti mente neplacute, ei au parut brusc ca inverseaza rolurile. John a inceput prin a-si exprima confuzia si a parut foarte iritat. S-a deplasat spre auto-invinovatire care a sunat a scuza. In acelasi moment, secretarul a trecut de la 0 explicatie aroganta la 0 neajutorare

urnila,
Pentru ambele parti a existat 0 fractiune de secunda chiar dupa comutare, cand fiecare a sesizat ca se intampla ceva neasteptat, Daca ar fi avut timp sa exprime aceasta senzatie in cuvinte, fiecare ar fi intrebat probabil: "Ce se intampla aici?" In ciuda acestui sentiment de neasteptat, atat John, cat ~i secretarul trebuie sa mai fi trecut prin secvente asemanatoare de multe ori in trecut. Imprejurarile si oamenii pot diferi de la 0 ocazie la urmatoarea, Dar de fiecare data, natura cornutarii va fi aceeasi, si la fel ~i sentimentele neplacute pe care Ie traieste persoana. De fapt, John si secretarul si-au semnalizat disponibilitatea de ajuca unul cu altul jocul respectiv chiar la inceputul interactiunii. Ei au facut acest lucru prin schimb de tranzactii ulterioare. Mesajele lor la nivel social sunau ca un schimb de informatii, Dar la nivel psihologic, John I-a invitat pe secretar sa joace un joe, iar secretarul a acceptat. Toti jucam jocuri din cand in cand, Cand trebuie sa-ti identifici propriile tipare de structurare a timpului in exercitiul de mai jos, clasifica drept "jocuri" timpul pe care il petreci in genul de schimburi pe care tocmai Ie-am descris. Este ceva repetitiv pentru tine. Se incheie cu 0 senzatie neplacuta La un anumit moment, apare 0 clipa cand te intrebi : "Oare ce s-a intamplat acum?" si ai sentimentul ca intrun mod oarecare s-au schimbat rolurile. Toate jocurile sunt reluari ale un or strategii din copilarie care nu mai sunt adecvate pentru adulti. De aceea, prin definitie, jocurile sunt jucate din orice parte negativa a starilor eului: Copil Adaptat Ncgativ, Parinte Normativ Negativ sau Parinte Grijuliu Negativ. Tot prin definitie, jocurile nu pot fi jucate din starea de Adult. Jocurile irnplica intotdeauna un schimb de desconsiderari, Aceste desconsiderari se petrec la nivel psihologic. La nivel social, jucatorii traiesc jocul ca pe un schimb de stroke-uri intense. In fazele de inceput ale unui joe, stroke-urile experimentate pot fi fie pozitive, fie negative. La sfarsitul jocului, ambii jucatori incearca senti mente intens negative. Gradul de "rise" psihologic perceput e mai mare decat in activitati sau discutii pentru trecerea timpului. Intimitate In timp ce iI ascult pe John exprimandu-si confuzia si apoi trecand la scuze, incep sa rna simt furios. In loc sa-rni stapanesc furia, 0 exprim. Intorcandu-ma spre John, ii spun: "Sunt eu adevarat furios pe tine pentru ceea ce ai spus. Poti gandi la fel de bine ca oricine altcineva. Vreau sa te apuci s-o faci." Spun aceste cuvinte cu 0 voce aspra si tare. Aplecandu-ma spre John, simt ca rna inrosesc la fata, Intonatia mea si semnalele corporale sunt in conformitate cu ceea ce exprim. Fata lui John se inroscste la fel de tare ca a mea. Aplecandu-se spre mine si aproape ridicandu-se din scaun, i~i agita bratele deasupra capului. "Ei bine, ~i eu sunt furios", urla el: "Simt asta inca de cand am intrat aici. Fireste ca pot gandi si in acest moment am nevoie de niste spatiu personal ca sa pot face acest lucru fara ca tu sa strigi la mine." John ~i cu mine am intrat in intimitate. Ne-am exprimat unul fata de altul sentimente ~i dorinte autentice fara nici un fel de cenzura, In intimitate nu exista "rnesaje secrete." Nivelul social si eel psihologic sunt congruente.ln asta consta diferenta esentiala intre intimitate ~ijocuri. La fel de important e faptul ca in intimitate sentimentele exprimate sunt potrivite pentru a finaliza situatia, Cand John ~i cu mine ne-am infuriat unul pe altul, fiecare din noi i-a dat de stire celuilalt ce doreste, prin ernotii, ca si prin cuvinte. Nici unul din noi nu I-a putut face pe celalalt sa se comporte intr-un mod anume. lnsa fiecare din noi a ararat cat se poate de dar ce doreste, atat la nivelul sentimentelor, cat ~i la nivelul gandirii. Dimpotriva, sentimentele incercate la sfarsitul jocului nu fac nimic pentru a solutiona situatia pentru jucatori, Stirn acest lucru din faptul ca jocurile sunt reluate iar si iar.

74

Cand ajungem sa analizam mai In amanunt jocurile si racket-ul, vom reveni la aceasta diferenta intre senti mente productive si neproductive. Folosirea de catre Berne a termenului de intimitate aici trebuie inteleasa In sens tehnic specializat. Intimitatea ca mod de structurare a timpului are sau nu are prea mare legatura cu termenul de "intimitate" In sensul obisnuit de dictionar. Atunci cand oamenii sunt "intimi" personal sau sexual, pot de asemenea sa-si impartaseasca deschis unul fata de celalalt sentimente si dorinte, In acest caz ei I~i structureaza timpul pentru intimitate. Dar se intampla foarte des ~i ca relatiile emotionale intense sa se bazeze In special pe jucarea de jocuri. Jocurile sunt uneori folosite ca substitut pentru intimitate. Ele implica un schimb de stroke-uri de intensitate similara (desi stroke-uri Ie din jocuri sunt mai ales negative), rnsa Tara a avea acelasi grad de "rise" perceput. Intr-un joe, fieeare persoana transfers responsabilitatea pentru rezultat asupra eeluilalt. In intimitate, fiecare i~i accepts propria responsabilitate. Scriind despre starile eului implicate in intimitate, Berne a spus: "Intimitatea e 0 relatie candida Copil-spre-Copil, fara jocuri si exploatare reciproca, Este initiata de starile Adulte ale eului partilor implicate, astfel in cat ele i~i inteleg foarte bine contractele si angajamentele unuia fata de celalalt. .. " Am scris cu caractere inclinate cuvintele din acest citat pentru a sublinia importanta Adultului In intimitate. Unii autori AT de dupa Berne au simplificat prezentarea sa si au zugravit intimitatea ca fiind pur si simplu 0 interactiune Copil - Copil. Ca de obicei, ideea original a a lui Berne se dovedeste a fi mai subtila si mai semnificativa. Pentru a relationa In intimitate, e neeesar In primul rand sa stabilim relatia eu intreaga putcre de gindire, comportare si simtire a Adultului. In interiorul acestui eadru protector putem sa ne intoarcern In Copil daca dorim, impartasind si satisfacand niste nevoi neimplinite pe care Ie purtarn cu noi din copilaria timpurie. Unii autori AT au sugerat ca intimitatea irnplica de asemenea grija reciproca si protectie din parinte.2 Mesajul din aceasta stare a eului este "Eu nu te voi deseonsidera ~i nu-ti voi permite sa rna desconsideri niei tu pe mine." Sehimbul de stroke-uri In intimitate este mult mai puternie decat In orice alta forma de strueturare a timpului. Se pot sehimba stroke-uri atat pozitive, cat si negative. Dar nu va exista niei 0 desconsiderare de vreme ee intimitatea este prin definitie un schimb de dorinte ~i sentimente autentiee. Cand am deseris intimitatea mai devreme In acesta subeapitol, am ales in mod deliberat un exemplu In care stroke-utile schimbate au fost negative directe. Acest lucru s-a facut pentru a contraca. .i impresia data de unii autori AT de dupa Berne ca intimitatea trebuie sa fie intotdeauna un fel de al noualea eer al schimbului de stroke-uri pozitive. Atunci cand intimitatea implica eu adevarat un sehimb de stroke-uri pozitive, ele sunt resimtite ca deosebit de placute ~i reeonfortante. De exemplu, ne putem imagina un mod in care ar fi putut continua seena de grup anterioara, Dupa ee mi-am exprimat mania contra lui John rna relaxez, rna uit tn ochii lui ~i zarnbesc. Spun: "Hei, simt ca acum te cunose mai bine. Ma bucur ca mi-ai spus deschis ce simti." John Irni intoarce privirea la fel de direct. Zarnbeste si spune: "Si mie imi pare bine. Si imi place faptul ca m-ai aseultat." Ne aplecam unul spre altul si ne prindem de maini, Deoarece intimitatea nu e pre-programata, ea este in acelasi timp eel mai imprevizibil din toate modurile de structurare a timpului. Astfel, din starea de Copil soar putea sa percep intimitatea ca fiind eel mai "riscant" mod de a relationa eu alte persoane. In mod paradoxal de fapt, ea comports eel mai mic rise. Cand eu ~i cealalta persoana ne aflam In intimitate, comunicam fiira desconsiderari. De aceea, rezultatul intirnitatii trebuie sa fie intotdeauna constructiv pentru persoanele implicate. Daca ei vor considera sau nu ca e intotdeauna confortabila, asta e alta poveste. Depinde probabil de caracterul evident pozitiv sau negativ al stroke-urilor schimbate.
• Intocmiti un grafic circular de structurare a timpului. Pentru a face acest lucru desenati un cere.

Impartiti cercul in sectoare care sa reprezinte timpul pe care il petreci intr-o zi obisnuita in cele sase forme de
structurare a timpului. Aflati daca doriti sa modificati aspectul graficului vostru de structurare a timpului. Daca da, dcsenati si versiunea pe care doriti sa 0 obtineti. Notati eel putin cinci moduri in care veti spori cantitatea de timp petrecut in modul pe care doriti sa-l mariti. in saptamana ce urmeaza, incercati sa puneti in aplicare aceste comportamente. Apoi re-desenati graficul vostru circular de structurare a timpului.

75

Fiti atenti In fiecare zi la modul in care tu ~i ceilalti va structurati timpul. Analizati structurarea timpului In cursul sedintelor, la serviciu, In timpul conversatiilor cu vecinii, la petreceri, oriunde In alta parte. Nu spuneti altora ce faceti dedit daca sunteti siguri ca doresc sa afle acest lucru. In grup, formati subgrupe de sase. Alegeti orice tema de conversatie. Vorbiti despre aceasta trei minute, fiecare persoana jucand rolul uneia din cele sase modalitati de petrecere a timpului. La sfarsitul intervalului discutati despre trairile voastre. Alegeti apoi alta terna, schimbati rolurile de structurare a timpului si repetati. In grupul mare, nurnarati-va de la unu la sase, Toti cei cu nurnarul unu urmeaza sa interpreteze retragerea, cei cu numarul doi ritualurile ~i cei cu numarul trei discutiile pentru trecerea timpului si asa mai departe. Apoi amestecati-va ~i faceti 0 "reuniune de structurare a timpului" timp de cinci minute, fiecare jucandu-si rolul sau. La sfarsitul intervalului impartasiti-va experientele personale celorlalti din grup .•

76

Scenariile de viatii ,

PARTEA a IV-a CUM NE SCRIEM PROPRIA POVESTE DEVIATA ,

Capitolul 10 NATURA SI ORIGINILE SCENARIULUI DE VIATA
Tu ti-ai scris propria poveste de viata, Ai inceput sa 0 scrii inca de la nastere, Pl'ma pe la patru ani, deja ai decis asupra elementelor esentiale ale intrigii. La sapte ani, ai adaugat deja toate detaliile principale ale povestii, De atunci si pana pe la 12 ani ai mai cizelat-o si ai mai adaugat cate ceva pe ici, pe colo. In adolescenta, ai revizuit povestea, aducand-o la zi cu personaje mai apropiate de viata reala, Ca toate povestile, povestea vietii tale are un inceput, 0 parte de mijloc ~i un sfarsit, Contine eroi, eroine, raufacatori, complici sau figuranti, Are 0 tema principala si cateva idei secundare. Poate fi tragic a sau comica, captivanta sau plictisitoare, tnaltatoare sau lipsita de glorie. Acum, ca esti adult, memoria ta constienta nu mai are acces la inceputurile povestii tale. Poate pana acum nici macar nu ti-ai dat seama ca ai scris-o. Totusi, si tara a constientiza acest lucru, e foarte probabil ca traiesti conform povestii pe care ti-ai compus-o in toti acesti ani din urma, Aceasta poveste constituie scenariul tau de viata . • Sa presupunem acum ca ai scris cu adevarat povestea vietii tale.
Ia un creion si a hartie si scrie raspunsurile la urmatoarele lntrebari. Lucreaza rapid si intuitiv, acceptand primele raspunsuri care iii Yin in minte. Care e titlul povestii tale? Ce fel de poveste e? E vesela sau trista? E triumfatoare sau tragica? Interesanta sau plictisitoare? Foloseste cuvinte familiare, noteaza-le exact asa cum iti Yin in minte. Descrie in cateva propozitii scena finala: cum se terrnina povestea ta ? Pastreaza la indernana raspunsurile. Te vei folosi de ele pe masura ce citesti rnai mull despre natura scenariului de viata .• In limbajul AT de zi cu zi, folosim pentru conceptul de scenariu de viall! termenul mai simplu de scenariu.

Natura $i dejinirea scenariului de via(d
Teoria scenariului a fost creata data de Eric Berne si colaboratorii sai, mai ales Claude Steiner, pe la mijlocul anilor 1960. De atunci, multi autori au imbogatit aceste idei initiale Importanta conceptului de scenariu ca parte a teoriei AT a crescut, ajungand, alaturi de modelul starilor eului, 0 parte central a aAT.l

77

In Principles of Group Treatment, Berne a definit scenariul de viata ca pe un "plan de viata inconstient". Mai tarziu, in What Do You Say After You Say Hello a oferit 0 definitie mai completa: "un plan de viata creat in copilarie, intarit de parinti, justificat de evenimente ulterioare ~i culrninand eu 0 alternativa aleasa." Pentru a intelege scenariile menta sa acordam putin timp studierii atente a aeestor definitii,

Scenariul e un plan de viata
Ideea ca tiparele vietii adulte a oamenilor sunt afeetate de experientele din copilarie este 0 idee central a nu numai in AT, ci ~i in multe alte abordari psihologice. Ceea ce are distinctic teoria AT este sugestia ca copilul intocmeste un plan anume pentru viata sa, si nu pur ~i simplu 0 viziune general a asupra vietii. Aceasta teorie sugereaza ca acest plan de viala este creat sub forma unei piese de teatru, cu parti distincte de inceput, mijloc si sfarsit.

Scenariul este directionat spre un rezultat

o alta afirmatie distinctiva a teoriei scenariului este ca planul de viata "culmineaza cu 0 alternativa aleasa". Cand copilul mic i~i scrie povestea vietii, el scrie ~i scena finala ca parte integranta din ea. Toate celelalte elemente ale intrigii, incepand cu prima scena, sunt apoi planificate, pentru a conduce spre scena finala, In limbajul stiintific al teoriei scenariului, scena finala e numita rezultat al scenariului. Teoria sugereaza ca atunci cand, ca adulti, iesim din scenariul nostru, alegem, flira sa ne dam seama, comportamente care ne vor duce mai aproape de rezultatul scenariului nostru.
Scenariul este decisional
Berne defineste scenariul ca "plan de vialafiicutin copilarie", Adica copilul decide asupra planului de viata. Acest plan nu e determinat numai de forte exterioare, ca parintii sau mediul. In limbaj specializat AT, exprimam acest lucru spun and ca scenariul este decizlonal. Rezulta de aici ca, chiar in cazul in care diferiti copii sunt crescuti in acelasi mediu, ei se pot decide asupra unor planuri de viata foarte diferite. Berne relateaza 0 poveste despre doi frati carora mama le-a spus amandurora: "0 sa sfar~ili intr-o casa de nebuni", Unul din ei a ajuns paeient cronic intr-un spital de boli mentale, celalalt a devenit psihiatru. In teoria scenariului, termenul "decizie" e folosit in sens diferit de eel obisnuit din dictionar. Deeiziile de seenariu ale copilului nu sunt luate prin gandirea deliberata pe care de obicei 0 asociem cu luarea decizilor la maturitate. Cele mai timpurii decizii provin din sentimente si se iau inainte ca copilul sa inceapa sa vorbeasca, Ele depind de asemenea de un tip de testare a realitatii diferit de eel folosit de adulti,

Scenariul e intarit de piirirui
Desi parintii nu pot determina deeiziile din seenariul unui eopil, ei pot exereita 0 influenta majora asupra lor. Din primelc zile de viata ale unui eopil, parintii ii transmit mesaje pe baza carora el i~i formeaza eoncJuziile despre sine insusi, altii si lume. Aceste mesaje din scenariu sunt atat non-verbale cat si verbale. Ele formeaza eadrul in eonformitate cu care se iau deeiziile seenariale prineipale ale eopilului. In Capitolele 13 si 14 vom analiza diferite tipuri de mesaje din scenariu si felul in care sunt eorelate eu deeiziile din seenariu.

78

Scenariul este In afara constientei
In viata adulta, momentele cand ne apropiem eel mai mult de amintirea primilor nostri ani de viata sunt in vise ~i fantezii. Daca nu ne facem timp sa analizam si sa descoperim care ne este scenariul, probabil nu vom deveni constienti de deciziile timpurii pe care le-am luat, chiar daca prin comportamentul nostru traim in conformitate cu ele.

Realitatea este redejinitii pentru a ,justijica" scenariul
Cand Berne a scris ca scenariul este "justificat de evenimente ulterioare" ar fi fost mai bine sa puna termenul justificat intre ghilimele. Ceea ce facem noi adesea este sa interpretam realitatea din propriul nostru cadru de referinta, astfel incat ea sa ne [aca impresia de justificare a deciziilor noastre din scenariu. Facem acest lucru pentru ca in starea de Copil a eului nostru putem percepe orice amenintare la adresa conceptiei noastre despre lume bazate pe scenarii ca pe 0 arnenintare la adresa satisfacerii nevoilor noastre sau chiar a supravietuirii. Cand vorn vorbi despre desconsiderare, redefinire ~i cadre de referinta in capitolele urmatoare, vorn vedea cum se produce aceasta deformare si ce legatura are cu problemele de viata,

Originile scenariului
De ce luam noi in copilarie aceste decizii cuprinzatoare in Iegatura cu noi insine. cu altii si cu lumea? Ce functie indeplinesc ele? Raspunsul se afla in doua trasaturi caracteristice ale formarii scenariului. 1. Deciziile din scenariu reprezinta cea mai buna strategie de supravietuire a copilului intr-a lume care deseori pare ostila, chiar amenintatoare la adresa vietii. 2.Deciziile dill scenariu se fac pe baza emotiilor si testarea realitaiii ale unui copil. Suntem indatorati lucrarilor lui Stan Woollams2 pentru modul in care vorn discuta aceste probleme in subcapitolele urmatoare. Riispunsul fa
0

lume ostilii

Copilul e mic si vulnerabil fizic. Pentru el, lumea e populata de uriasi lnfricosatori. Un sunet neasteptat poate semnala ca viata sa e in pericol imediat. Fara cuvinte sau gandire coerenta, stie ca daca Mama si Tata pleaca, el va muri. Daca ei se infurie prea tare pe el, l-ar putea anihila. Si copilul mic nu are intelegere adulta a timpului. Daca Ii e foame sau frig si Mama nu vine, atunci poate ca Mama nu va mai veni niciodata si asta inseamna moartea. Sau ar putea insernna ceva ~i mai rau decat moartea - sa fie lasat singur pentru totdeauna. Cand copilul are doi-trei ani, poate se naste un frate sau 0 sora. Copilasul, acum ca a crescut un pic, stie probabil ca el nu 0 sa moara din asta. Dar intreaga atentie a mamei pare sa fi fost captata de noul venit. Poate nu exista destula dragoste pentru toti? 0 va lua bebelusul pe toata? Arnenintarea consta acum in pierderea dragostei Mamei. Exact in anii in care se formeaza scenariul, copilul este tntr-o pozitie de inferioritate. I~i percepe parintii ca detinand in totalitate puterea. In copilarie, aceasta putere inseamna viata sau moarte; mai tarziu mseamna satisfacerea sau nesatisfacerea nevoilor. Raspunsul copilului e de a decide asupra unor strategii pentru a se men tine in viata ~i de a-si satisface mai bine nevoile. Testarea timpurie a realiuuii $i emotia Un copil mic nu gandeste ca un adult. Si nici nu resimte emotiile in acelasi fel. Deciziile de scenariu se fac pe baza modurilor de gandire ~i simtire specifice copilului.
79

-Experienta emotional a a bebelusului include furie cumplita, nefericire, tristete mare, groaza sau exaltare. EI ia deciziile sale timpurii ca raspuns la aceste senti mente intense. Astfel, nu e surprinzator ca aceste decizii sunt adesea extreme. Sa spunem, de exemplu, ca trebuie sa mearga la spital pentru 0 operatie. Nu e 0 experienta placuta nici macar pentru un adult. Dar pentru copilul mic ea poate constitui un dezastru infricosator. Pe langa spaima mai simte si 0 tristete groaznica pentru ca. mama nu e acolo si poate nici nu 0 sa mai fie vreodata. Si e furios ca ea a putut permite ca asa ceva sa i se intample lui. Ar putea decide: "Acesti oameni vor sa rna omoare. Mama a permis ca acest lucru sa se intample. deci ea vrea sa rna omoare. Mai bine Ii omor eu pe toti inainte sa puna ei mana pe mine". Dupa logica copilului, rationamentul merge de regula de la particular la general. De exemplu, sa presupunem ca mama copilului e inconsecventa in reactia ei la cererile copilului. Poate ell.uneori vine la el cand plange, dar alteori ll ignora. Copilul nu decide pur si simplu "Mama nu e de incredere". In loc de asta poate decide: "Nu pori avea incredere in oameni" sau poate "Nu pori avea incredere in femei". 0 fetita de patru-cinci ani poate fi furioasa pe Tata ca nu-i mai ofera aceeasi calda atentie cu care 0 coplesea cand era mai mica. Deci probabil ea nu va decide doar : "Sunt furioasa pe tata", ci : "Sunt furioasa pe barbati", Copilul po ate compensa sentimentul sau de neputinta, imaginandu-si ca e atotputemic sau ca poate face minuni. Poate ca simte ca Mama si Tata nu se inteleg grozav unul cu altu!. In special daca e copil unic, poate decide: "E vina mea". Daca parintii ajung la conflicte fizice, s-ar putea sa considere ca e misiunea lui sa protejeze pe unul dintre parinti irnpotriva celuilalt. Daca copilul simte ca e respins de unul din parinti, el ar putea sa-si atribuie lui insusi vina, hotarand "Ceva nu-i in regula cu mine". Copiilor mici Ie e greu sa faca distinctia intre dorinte ~i fapte. Un copilas poate sirnti "A~ vrea sa-l omor pe acest nou bebelus care are parte de toata atentia", Pentru el acest lucru e identic cu "Am ornorat bebelusul nou-venit". Apoi ar purca ajunge la concluzia: "C, ucigas, sunt rau ~i groaznic". In viata adulta, aceasta poate persoana pastra un vag sentiment de vinovatie pentru "crima" pe care nu a comis-o vreodata. preocupare esentiala in AT e de a da un sens acestui gen de logica de copi!. Lingvistii vorbesc despre Sprachgefuehl. "simtul limbii'' In special daca doresti sa folosesti AT pentru terapie, merita sati dezvolti capacitatea de intelegere a limbajului folosit de copil in scenariu. Pentru a-ti irnbunatati intelegerea acestui limbaj, pori citi lucrarile lui Erikson, Piaget si alti analisti ai dezvoltarii copilului.' Pentru a-ti da seama ce inseamna pentru tine, acorda atentie viselor tale. Prin vise ne apropiem cel mai mult In viata adulta de amintirea modului in care vedeam lumea ostila ca si copii.

o

• EXERCITII

- DESCOPERIREA

PROPRIULUI

SCENARIU

Visele, fanteziile, basmele ~i povestile copilariei, toate ne pot oferi indicii privitoare la scenariul nostru. lata cateva exercitii care folosesc aceste surse. Lasati-va libera imaginatia in timp ce faceti aceste exercitii. Nu va bateti capul sa Intclegeti la ce sunt bune sau ce lnseamna. Nu va cenzurati si nu incercati sa descoperiti ce anume e de asteptat sa spuneti. Acceptati pur si simplu primele imagini ~i sentimente care Ie insotesc. Puteti face interpretari si descifrari ulterior. Exercitiile vor fi mai utile daca gasesti un grup sau un partener cu care sa lucrezi. Fie ca lucrezi in grup sau individual, nu e 0 idee rea sa-Ii inregistrezi raspunsurile pe banda. Da pur si simplu drumul la casetofon ~i lasa-l sa mearga in timpul exercitiului, Dupa aceea, asculta de mai multe ori si permite intuitiei tale sa scoata la suprafata intelesul. Vei fi uimit de cate lucruri vei afla despre tine si scenariul tau. S-ar putea sa incepi sa simti emotii puternice In cursul unora dintre aceste exercitii. Acestea vor fi sentimente din copilarie pe care le aduci la suprafata 0 data cu amintirile tale de scenariu. Daca (i se tntampla asa ceva, pori decide In orice moment sa te opresti sau sa continui exercitiul, Daca hotarasti sa te opresti, inceteaza exercitiul si fixeaza-ti atentia asupra unui obiect mai deosebit din camera. Spune-ti tie (sau partenerului) care e acest obiect, ce culoare are ~i la ce se foloseste. Gandeste-te la 0 terna obisnuita de discutie de adult, ca de exemplu ce vei manca la masa urrnatoare sau cand vii data viitoare la serviciu. In timp ce faci acest lucru, stai in pozitie sezanda sau in picioare, drept, cu capul ~icorpul echilibrate in jurul unei linii mediane verticale.

80

Erou sau eroinii
Cine e personajul tau preferat? Po ate e cineva dintr-o poveste din copilarie, Poate e un erou sau eroina dintr-o carte, poezie sau film pe care ti-l rearnintesti. Poate e 0 persoana reala. Alege primul personaj care-ti vine in minte. Aeum da drumul la casetofon sau atrage atentia parteneruJui sau grupului. Joaca rolul personajului tau favorit. Vorbeste cat vrei depre tine insuti. Foloseste cuvantul "eu ... ". De exemplu: sa presupunem ca eroul meu de basm e Superman. Pot incepe cam asa: "Sunt Superman. Sarcina mea e sa-i ajut pe oamenii cu probleme. Yin in zbor de nicaieri, fae tot felul de lucruri miraculoase, apoi dispar din nou. In mare parte a timpului nimeni nu stie ca sunt Superman, pentru ca am multiple

dcghizari ... "
Indiferent ce personaj ai ales, continua, intra in pielea lui si vorbeste despre tine insuti.

Poveste sau mit

o variants a primului exercitiu ar fi sa spui 0 poveste sau un mit. Alege ~i de data aceasta orice vrei prima care-ti vine in minte e eel mai bine. Poate e 0 poveste de copii, un mit sau orice altceva. Pot incepe cam asa: "A fost odata ca niciodata 0 fata frumoasa care a fost pusa sa doarma secole Intrcgi de catre mama ei vitrega cea rea. Ea zacea intr-o camera ascunsa in interiorul castelului. De jur imprejurul castelului era un gard de spini. Regi si printi veneau sa 0 caute pe fata, dar nici unul nu era de stu I de putemic sa-si poata croi drum prin hatisul de spini ... " Pentru a obtine ~i mai mult de la aceasta poveste, poti continua jucand rolul fiecaruia din personajele din paveste. De fiecare data, vorbeste despre tine. Din povestea de mai sus ai putea alege sa joci ralul fetei, al mamei vitrege, al camerei, al castelului, al unora dintre printi sau al gardului cu spini. Ca si gard, ai putea spune: "Sunt un gard. Sunt tare, aspru ~i Intepator. Toti spinii mei se indreapta inafara, astfel incat oamenii sa nu poata veni sa rna taie. Misiunea mea e sa 0 pazesc pe tanara fata care doarme dincole de mine ... "
Vis
Alege unul dintre visele tale. Vei afla probabil mai mult dintr-unul din visele tale recente si recurente, dar arice vis e la fel de bun. Povesteste visul. Relateaza-l la timpul prezent, nu la trecut. Apoi, exact cum ai facut si eu povestea, joaca rolul fiecarei persoane si al fiecarui lucru din vis si vorbeste despre tine Insuti, Arninteste-ti cum te-ai simtit imediat dupa ce te-ai trezit din vis. Ai avut 0 senzatie placuta sau una neplacuta ? Ti-a placut cum s-a terminat vi suI? Daca nu ti-a placut, poti continua acest exercitiu rescriind sfarsitul visului tau. Povcsteste sfarsitul rescris al visului asa cum ai povestit visul propriu-zis, folosind timpul prezent. Verifies daca acum esti pe deplin satisfacut de sfarsitul visului. Daca nu, rescrie-I de cate ori doresti.

Obiect din camera
Uita-te prin camera. Alege orice obiect vezi. Cel mai bun e primul la care te gandesti. Apoi pref'a-te in acel obiect si vorbeste despre tine insuti. De exemplu: "Sunt usa, Sunt tare, dreptunghiulara, de lemn. Uneori stau in calea oamenilor. Daca se intarnpla asta, ei rna imping in laturi ... " Pentru a obtine mai mult din acest exercitiu, roaga un partener sa lnceapa cu tine 0 conversatie ca s cum ai fi obiectul ales. Partenerul nu are voie sa faca interpretari, EI trebuie doar sa vorbeasca eu tine ea usa, semineu sau orice ai ales tu sa fii. De exemplu: "Eu sunt usa. Cand stau in calea oamenilor, ei rna Imping in laturi." "Ei bine, usa, si cum te sirnti cand oamenii te imping in laturi?" "Mil simt furioasa, Dar sunt daar 0 u~a si nu pot vorbi, ii las sa 0 faca ~i gata". "Da, Dar ar exista ceva ee tu, usa, ai dori sa schimbi ca sa te sirnti mai bine?"

81

Sti-Ii vezi viata ca pe
0

piesii

Pentru acest exercitiu ai nevoie de cineva care sa faca pe "ghidul" si sa-ti vorbeasca In timp ce te relaxezi. Sau poti inregistra indicatiile pe 0 banda, sa Ie asculti In timp ce te relaxezi. Se poate alege un ghid care sa conduca un grup de oameni de-a lungul exercitiului. Ghidul nu trebuie sa urmeze indicatiile scrise aici pas cu pas. De fapt, e chiar mai bine daca-si noteaza doar cateva jaloane despre secventele cc trebuie urmate si apoi irnprovizeaza pe marginea lor. lsi poate lngadui multe pauze intre propozitii, Acest lucru lasa participantilor timp sa-si dezvolte irnaginile vizualizate. " Relaxeaza-te pc un scaun sau pe podea. Poate te-ar ajuta sa inchizi ochii." Ghidul continua cu aceste cuvinte: "Imagincaza-ti ca esti intr-un teatru. Astepti sa inceapa piesa. Aceasta piesa e de fapt povestea propriei tale vieti". "Ce fel de piesa va urrna? 0 comedie sau 0 tragedie? 0 drama elevata sau 0 poveste siropoasa? E interesanta sau plictisitoare, eroica sau obisnuita - sau cum?" "Cum e teatrul - plin, gol, pe jumatate plin? Publicul va fi captivat sau plictisit? Fericit sau trist? Va aplauda sau va iesi din sala? Sau va face altceva?" "Ce titlu are piesa asta a ta - propria ta poveste de viata?" "Deci, luminile sunt pe cale sa se stinga. Cortina se ridica. Piesa ta personal a e pe punctul sa lnceapa". "Si vezi prima scena, Este chiar prima scena din viata tao Esti foarte, foarte mic in aceasta scena, Ce vezi in jurul tau? Cine e acolo? Vezi fete sau fragmente de fete? Daca vezi vreo fata, priveste expresia de pe acea fata, Ce auzi? Constientizeaza ceea ce sirnti. Poate simti ceva in corp. Poate simti vreo emotie, Sirnti vreun miros sau gust? Acorda-ti acum timp pentru a fi constient de aceasta prima scena din piesa ta." (Panza). "Acurn scena se schirnba, In aceasta a doua scena din piesa ta esti copil mie - poate de trei sau sase ani. Unde te afli? Ce poti vedea in jurul tau? Mai sunt ~i alti oameni pe acolo? Cine este acolo? Iti spun ceva lie? Le spui tu ceva lor? Auzi vreun alt sunet? Ce simti In aceasta scena? Ai vreo senzatie sau vreun sentiment In corp? Simti vreo ernotie? Poate simti vreun miros sau vreun gust. Acorda-ti timp sa constientizezi tot ce vezi, auzi, simti, gusti sau mirosi In scena a doua a piesei tale scena in care ai trei sau sase ani." (Panza) Apoi "ghidul" reia aceleasi indicatii pentru urrnatoarele scene din piesa, una dupa alta: o scena de adotescenta.Intrc 10-16 ani. o scena din prezent, de la varsta pe care 0 ai acum. o scena peste zece ani de acum incolo. Ultima scena din piesa - scena mortii tale. Cand da indicatiile pentru aceasta scena "ghidul" trebuie sa intrebe si "cftti ani ai In aceasta ultima scena din piesa?" In final "ghidul" Iti cere sa te reintorci In prezent acordandu-ti timpul de care ai nevoie. Impartascste grupului sau unui partener cat de mult vrei din trairile pe care le-ai avut. •

82

CAPITOLUL 11 CUM ESTE TRAIT SCENARIUL
Dupa ce in copilarie am scris povestea vietii noastre, e de asteptat sa continuam ~i sa 0 traim eel parte din timpul vietii noastre adulte. In acest capitol, vorn descrie modul in care iti poti trai scenariul ca fiind castigator, perdant sau non-castigator. Vom arata cum intra ~i ies oamenii din comportamente determinate prin scenarii si vom explica de ce cunoasterea scenariului e importanta pentru intelegerea tiparelor de viata ale oamenilor. Scenariul tau are atat un continut, cat si un proces. Reaminteste-ti ca acest continut se refera la ce, iar procesulla cum. Continutul scenariului tau e diferit de eel aI oricarui altcuiva. E la fel de unic ca si amprentele digitale. Procesul din scenariu, pe de alta parte, pare sa aiba loc conform unui numar relativ mic de tipare. Le yom analiza intr-un capitol ulterior. putin
0

Scenarii ca~tigatoare, perdante ~i non-castigatoare
In termenii continutului, putem clasifica scenariile in trei categorii: ciistigatoare perdante sau hamartice non-castigatoare sau banale.l

Scenariul ct1$tigiitor
Berne a definit drept "castigator" pe "cineva care i~i realizeaza obiectivele propuse" (Robert Goulding a adaugat: "si ca rezultat face lumea sa devina un loc mai bun"). "A castiga" inseamna, de asemenea, ca "obiectivul propus" sa fie atins in mod confortabil, placut si usor, Daca eu decid din copilarie ca voi fi un mare conducator si pina la urma devin un politician sau un general realizat si plin de succes, care se scalda in aprecierile publicului, inseamna ca sunt un castigator, Daca decid sa devin milionar, mseamna ca am castigat daca ajung un milionar fericit ~i indestulat. Daca hotarasc sa devin pustnic fi'ira un ban ~i continui p1l.naajung intr-adevar un sihastru ce traieste fericit in chilia lui, atunci sunt un castigator, "Succesul" e intotdeauna dependent de obiectivele pe care mi Ie fixez pentru mine insumi.

Scenariul perdant
Dimpotriva, un "invins" inseamna "cineva care nu-si realizeaza obiectivele propuse". Din nou, nu e yorba numai de atingerea obiectivului, ci ~i de gradul de confort cu care este asocial. Daca eu hotarasc sa devin un mare conducator, rna inrolcz in armata, sfarsesc prin a fi dat afara cu tam-tam, in dizgratie, sunt un invins, Daca viata mea politica se incheie printr-un scandal care rna azvarle afara din functie, sunt un invins. Daca am decis sa devin milionar ~i sfarsesc ca pustnic, sarac lipit, sunt un invins,

83

Dar tot un invins sunt ~i daca decid sa fiu milionar, devin ~i apoi sufar In permanenta de ulcer ~i de stresul de la serviciu. Daca ajung In chilia mea de sihastru ~i traiesc acolo plangandu-ma permanent de saracie, umezeala si singuratate, sunt tot un invins. Berne a avut grija sa defineasca notiunile de "castigator" ~i "perdant" In functie de "realizarea telurilor propuse", deoarece a dorit sa scoata In evidenta ca "invingatorii" nu sunt doar aceia care ingramadesc valori materiale ~i bani. Si nici invinsii nu sunt neaparat cei care nu poseda multe bunuri materiale. De fapt, realitatea e ca unii din noi am fi putut decide In copilarie sa atingem un tel care nu poate fi atins fl'lra suferinta, limitari auto-impuse sau chiar suferinta fizica, De exemplu, copilasul poate decide in sinea sa: "Se presupune crt voi qua, indiferent ce fac" si apoi traieste in eonformitate eu aceasta decizie din scenariu. EI nu reuseste nimic tocmai pentru a-si atinge telul propus. Alt copil poate decide timpuriu in viata: "Ca sa fiu iubit de Mama si de Tata trebuie sa mor'' ~i continua sa traiasca pentru acest scop tragic. Scenariile cu asemenea rezultate vor fi considerate "perdante" de catre oricine, chiar daca nu respect a intru totullitera definitiei lui Berne. Scenariile perdante pot fi clasificate In mare In scenarii de gradul 1. 2 si 3, In functie de gravitatea rezultatului. Un scenariu perdant de gradul 1 este acela in care insuccesele si esecurile sunt suficient de blande pentru a fi discutate in cercul social al persoanei. Certuri repetate la serviciu, depresie usoara cu tratament ambulator sau insuecese la examene scolare sunt exemple de acest gen. Invinsii de gradul 2 traiesc rezultate din scenariu suficient de neplacute pentru a nu fi considerate subiecte acceptabile de discutie In societate. Asa ar fi concedierea succesiva din mai multe slujbe, spitalizarea pentru 0 depresie grava sau exmatricularea din scoala pentru abateri disciplinare. Un scenariu perdant de gradul 3 culmineaza cu moarte, ranire grava sau imbolnavire, sau 0 criza legala. Rezultatele de gradul 3 pot fi intemnitare pentru delapidarea fondurilor firmei, spitalizare pe viata pentru tulburari psihice sau sinueidere dupa un esec la examene finale. Folosim deseori termenul de hamartic pentru a descrie scenariile perdante de gradul 3 ~i rezultatele lor. Cuvantul deriva din limba greaca veche, hamartia insemnand "defect vital". Reflecta modul in care un scenariu perdant, la fel ca tragedia greaca antic a, pare sa duca In mod inexorabil de la decizia negativa timpurie la scena tragica finala, Scenariul non-cdstigator Cineva cu un scenariu "non-castigator" e 0 persoana "care merge pe calea de mijloc", Se t1lra~te de pe 0 zi pe alta, necastigand mare lucru, dar nici nu pierde mai nimic. Nu-si asuma nici un fel de risco Acest gen de scenariu este deseori definit ca banal. La serviciu, un non-castigator nu va ajunge niciodata sef, Dar nici nu va fi dat afara. In schimb, T~iva face probabil toti anii de serviciu constiincios, i se va face cadou un ceas de rnarrnura ~i va ies: linistit la pensie. Va sta In balansoar, meditand: "A.)' fi putut fi sef daca m-as fi aflat in locul potrivit, la momentul potrivit. Dar de fapt, cred ca nu mi-a mers chiar asa de rau'', Invingiitori, tnvinsi, non-ctistigiuori Berne a sugerat ca poti sa-ti dai seama cine e un invingator ~i cine un invins. intrebandu-l ce ar face daca ar pierde. EI spune ca un Invingator stie, dar nu vorbeste despre asta. Un invins nu stie, dar nu poate vorbi decat despre cum va castiga, "Cand voi face primul milion ... ", "Cand calul meu va castiga ... ''. EI W pune toate sansele pe 0 singura optiune si astfel va pierde. Un invingator are intotdeauna si alte alternative si astfel ca~tiga. Daca un lucru nu merge, recurge la altceva pana cand va ave a succes. Un non-castigator uneori ca~tiga ~i alteori pierde, dar niciodata prea mult in vreo directie, pentru ca nu-si asuma nici un risco EI joaca numai la sigur si astfel ramane un non-castigator.

84

Atentie la clasificari Aceasta clasificare a seenariilor in castigatoare, non-castigatoare ~i perdante e doar aproximativa, Ceca ce pare un rezultat non-castigator pentru tine, po ate fi un rezultat castigator pentru mine. Ceea ce e inaeeeptabil in eereul meu social, ar putea fi OK in al tau. De fapt, majoritatea ne decidem asupra unor seenarii care reprezinta 0 combinatie de castig, non-castig si pierdere. In setul meu unie de deeizii din copilarie, pot sa-rni propun sa fiu castigator in domeniul muneii intelectuale, necastigator in domeniul activitatii fiziee si un invins de categoria intm in domeniul relatiilor personale. Cornbinatia ta de deeizii poate arata eu totul altfel. Cel mai important lucru e sa-ti dai seama eii oriee seenariu se poate schirnba: devenind constient de seenariul meu pot descoperi domenii pentru care am luat decizii perdante ~i Ie pot schimba in decizii castigatoare. Clasificarea castigator - non-castigator - perdant reprezinta 0 informatie utila despre trecut. Imi ofera 0 harta intema utila pentru schimbari actuale. Dar in nici un caz nu reprezinta o declaratie imuabila In ceea ce priveste viitorul.
• Revezi ce ai descoperit despre propriul tau scenariu cand ai facut exercitiile din capitolul anterior. Ce ai spune despre scenariul tau - ca a fost preponderent castigator, perdant sau banal? Poti identifica anumite domenii specifice din viata ta in care ti-ai propus sa fii invingator, invins sau non-castigator? Exista domenii in care pfma acum ai fost invins sau non-castigator si in care ai dori sa fii invingMor? Daca da, pentru fiecare din aceste domenii, noteaza cum ai fi stiut ca invingi in loc sa pierzi sau sa non-castigator in acel domeniu. Care ar fi putut fi rezultatele tale castigatoare? Pentru fiecare din aceste domenii scrie eel putin cinci actiuni pe care le-ai putea intreprinde pentru a produce rezulate castigatoare. Fa cate una din aceste actiuni in fiecare zi. Daca lucrezi intr-un grup, relateaza despre succesele tale .•

Scenariul in viata adulta
Ca adulti, uneori reluam strategiile pe care Ie-am ales ea si copii. In aceste momente raspundern la realitatea de aici-si-acum ca ~i cum ea ar fi lumea pe care ne-am imaginat-e in deciziile noastre timpurii. Cand facem acest lucru, spunem ca sun tern tn seenariu. Un alt mod de a spune acest lucru este ca ne angajarn in comportamente sau sentimente seenariale. De ce facem acest lucru? De ce nu abandonam pur ~i simplu deciziile din copilarie atunci cand crestern? Principalul motive ca inca speram sa solutionam problema de baza care a ramas nerezolvata in copilarie: cum sa obtinem dragoste si atentie neconditionat. Astfel, ca adulti, actionam adesea ca si cand am fi inca copii. La fel ca ~i alte terapii, AT considera acest fapt ca fiind sursa celor mai multe probleme de viata, Cind intram in scenariu, de obicei nu suntem constienti ca re-punem in scena strategii din copilarie. Putem ajunge la constientizarea acestui fapt intelegandu-ne scenariul si deseoperind care all fost propriile noastre decizii timpurii. Nu e posibil sa prevezi exact daca cineva va intra in scenariu intr-un anumit moment. Dar exista doi factori care fac probabil acest lucru: (1) cdnd situatia de aici-si-acum e pereeputii ea stresantd (2) cdnd exista 0 anumitii asemdnare lntre situatia de aici-si-acum si 0 situatie stresantii dill

copilarie
Acesti doi factori se intaresc unul pe celalalt. Stresul si scenariul Stan Wollams a sugerat ideea unei scale a stresului.: Cu cat stresul e mai mare, cu atat e rna! probabil ca persoana sa intre in scenariu. Daca acordam puncte pentru stres, sa zicem de la 1 la 10, as putea intra in scenariu intr-o situatie cu nivelul de stres de 6 sau mai mult. S-ar putea ca unii sa ajunga pana la 8 inainte de a intra in scenariu.
85

Sa zicem ca am un conflict cu seful meu direct. Acest lucru reprezinta doar un nivel 3 de stres, asa ca nu intru in scenariu si discutam diferentele noastre de opinie intr-un mod Adult. Cred ca seful si cu mine sau vorn ajunge la un compromis, sau vorn cadea de acord sa ne mentinem parerile diferite. Daca se intampla a doua varianta, nu e 0 nenorocire. Dar sa spunem acum ca seful meu direct n chearna pe director. Un conflict cu directorul e socotit de nivel 6 pe scara stresului. Intru in scenariu. Confruntat cu directorul, activez aceleasi reactii fizice, senti mente si ganduri pe care Ie ave am ca si copil cand tatal meu, furios, se apleca asupra mea ca un urias, strigand cuvinte de arnenintare pe care nu Ie intelegeam. Fara sa irni dau seama in mod constient de acest lucru, I-am facut pe director "sa devina" tatal meu. Iar eu reactionez ca si cum as fi din nou un copil de trei ani ingrozit. "Scala stresului" este un mod bun de a scoate in evidenta relatia tntre stres ~i raspunsurile scenariale. Asta nu inseamna ca stresul poate "face" pe cineva sa intre in scenariu. Intrarea in scenariu eo decizie personal a, chiar daca decizia e in afara constientei, Probabil ca numai afland ce este un scenariu, voi deveni capabil sa suport 0 cantitate mai mare de stres inainte de a intra intr-un comportament scenarial. Daca fac terapie personal a, pot sa-rni imbunatatesc ~i mai mult capacitatea de a rezolva problema, in loc sa recurg la comportamente scenariale.

Benzile de cauciuc
Cand am intrat in scenariu in timpul disputei cu directorul, acest lucru nu s-a intamplat numai pentru ca situatia a fost stresanta, ci si datorita faptului ca scena de aici-si-acurn era asernanatoare cu 0 scena dureroasa din copilarie,
In Iimbaj AT, spunem ca situatia prezenta e
0

banda de cauciuc care trage Inapoi spre

0

situatie anterioara.

Acest lucru exprirna graitor modul in care reactionam uneori ca si cum am fi fost catapultati inapoi in scene din copilaria timpurie. Imaginati-va 0 imensa banda de cauciuc intinzandu-se peste timp. Ni se agata de anumite elemente din prezent care evoca durerea din copilarie si hatl. ... ne trezim deodata in trecut. De obicci nu rernernoram constient scena din copilarie, A~a ca nu recunoastern nici punctul de asemanare, Pentru mine, banda de cauciuc se intinde de la director inapoi spre tatal meu furios. Dar in timp ce tremuram in fata furiei directorului, nu realizam in mod constient ca in spatele lui se afla tata. Deoarece Mama si Tata sunt figuri atar de importante in viata noastra timpurie, ei sunt adesea de gasit la capatul benzii de cauciuc. La fel ~i fratii nostri sau alte figuri parentale, ca bunicii, matusile si unchii. Ori de cate ori ne alaturam unui grup de oameni, vorn atribui probabil fiecarui membru al grupului rolul unuia din parinti sau frati. Cand vorbim cu cineva cu care avem 0 relatie mai sernnificativa, il identificam macar 0 parte din timp cu figuri din trecut. Facem acest lucru tara a fi constienti . Acesta este un fenomen pe care freudienii Il numesc transfer. In AT ii spunem familiar "a atribui cui va un chip". Cand am intrat in seenariu datorita eonflietului cu directorul, i-am pus acestuia chipul tatalui meu. Benzile de cauciuc nu te arunca intotdeauna neaparat la oameni: te pot trimite ~i inapoi la sunete, mirosuri, locuri speciale sau orice altceva din trecut ne aminteste in mod inconstient de situatii stresante din copilarie. In AT, unul din scopurile schirnbarii este intreruperea benzilor de cauciuc. Prin intelegerea scenariului si prin terapie personal a pot solutiona trauma initiala si rna pot elibera de trasul inapoi catre vechile scene din copilarie, Facand acest lucru, voi putea aborda situatiile de aici-si-acum, avand control asupra tuturor resurselor adultului.
• Gandeste-te la 0 situatie recenta in care ai fost stresat ~i care s-a terminat cu esec sau in mod neplacut pentru tine. Gandeste-te mai ales ce senti mente ai incercat in cursul acelei situatii, Nu e nevoie sa retraiesti cu adevarat acel sentiment din nou in timp ce faci acest exercitiu. Acum evoca 0 situatie anume din anul trecut care s-a terminat pentru tine intr-un mod asemanator si in care ai sirntit acelasi sentiment neplacut.

86

Intoarce-te cu cinci ani in trecut ~i aminteste-ti 0 situatie in care ai avut acelasi sentiment neplacut. Aeum readu amintirea unei situatii neplacute similare, eu acelasi sentiment neplacut, din anii adoleseenlei tale. Aminteste-ti aeum 0 scena asemanatoare, eu un sentiment neplacut similar, din copilarie. Ce varsta aveai? Daca poti, gandeste-te si mai departe la 0 scena sau scene similare mai timpurii din copilaria ta . Ce vlirsta aveai? Cine era de fata? Ce se Intampla? Scopul acestui exercitiu este sa localizezi capatul eel mai indepartat al benzii de cauciuc. Ce asernanare a existat tntre experienta recenta si cea din copilarie? Daca a fost implicata si 0 alta persoana in aceasta cxperienta recenta, ce "chip" din trecut i-ai pus? De indata ce devii constient de ce situatie trecuta anume retraiai, poti incepe sa intrerupi banda de cauciuc. Foloseste-ti constienta de Adult, pentru a-ti aminti ca oamenii de aici- si-acurn sunt de fapt diferiti de Tata, Mama sau altii ale caror fete le-ai fi putut pune lor. Daca incepi sa resirnti acelasi sentiment neplacut, incearca sa constientizezi ca situatia prezenta e diferita de cea din trecut, Acum dispui de resursele si optiunile unui adult, pe lilnga eele ale eopilului care erai in scena timpurie .• Scenariul si trupul Se pare ca luam unele din primele noastre decizii atat cu mintea, cat si cu trupul nostru. Po ate copilasul doreste sa ajunga la Mama. Dar descopera ca deseori Mama se indeparteaza de el. Pentru a alina durerea acestei respingeri el i~i reprima impulsul corporal. Pentru a se infrana sa se intinda dupa Mama, i~i incordeaza bratele si umerii. Multi ani mai tarziu, ca adult, ar putea mentine inca aceasta incordare. Dar nu e constient de acest lucru. Are rnsa dureri si neplaceri in umeri sau ceafa, Cu ajutorul unui masaj profund sau al terapiei, ar putea sirnti tensiunea si apoi s-o descarce. 0 data cu aceasta descarcare, se va elibera probabil ~i fluxul de senti mente pe care le-a inabusit inca din copilarie, Eric Berne a vorbit despre semnale de scenariu. Acestea sunt niste indicii corporalc care arata ca o persoana a intrat in scenariu. Poate va ofta adanc, i~i va schimba pozitia sau i~i va incorda 0 parte a capului. Berne a atras atentia In special asupra tensiunilor din sfinctere, muschii care inchid diferite orificii ale corpului. Unii terapeuti AT s-au specializat in acest domeniu aI scenariului corporal.'

De ce e importanta intelegerea

scenariului

De ce este scenariul de viata un concept atat de important in teoria AT? Deoarece ne ofera un mod de intelegere a cauzelor pentru care oamenii se comports asa cum 0 fac. Avem nevoie de aceasta intelegere in special cand examinam moduri de comportare care la prima vedere par a fi dureroase sau aute-aistructive. De exemplu, cand vorn analiza jecurile mai departe in aceasta carte, vorn vedea oameni care intra in interactiuni neplacute pe care Ie repeta iar si iar. De ce continuarn sa facem aceste lucruri daca este atat de inconfortabil? Teoria scenariului sugereaza un raspuns: 0 facem pentru a ne in tan scenariul ~i a-I duce mai departe. Cand suntem in scenariu, ne agatam de deciziile din copilarie, Pentru noi ca si copii mici aceste decizii au parut cele mai bune moduri de a supravietui si a ne satisface nevoile. Ca adulti inca mai pastram aceasta convingere in starea de Copil a eului nostru. Flira sa constientizarn clar, incercarn sa ne adaptam lumea de asa natura incat sa para ca justifica deciziile noastre din copilarie. Cand suntem in scenariu, incercam sa facem fa(a problemelor de adult re-luand strategii din copilarie. In mod obligatoriu, ele produc acelasi rezultate pe care Ie produce au cand eram copii. Cand obtinern aceste rezultate neplacute, putem sa ne spunem noua Insine, in starea no astra de Copil a eului: "Da, lumea este intr-adevar asa cum am decis eu ca este", Si de fiecare data cand ne "confirrnam" in acest mod credintele din scenariu, putem face un pas mai aproape de scena finala a scenariului nostru. De exemplu, poate ca si copilas, eu am decis: "Ceva nu e in regula cu mine. Oamenii rna resping. Sfarsitul povestii mele va fi sa mor singur si trist." In viata de adult as putea continua acest plan de viata aranjand sa fiu mereu in situatia de a fi respins. 0
87

data eu fiecare respingere, bifez 0 noua "confirmare" a faptului ca seena mea finala va fi 0 moarte 'in izolare. Fara ':'~eu sa fiu constient, poate ca pastrez credinta magica ca daca voi interpreta acest sfarsit, Mama si Tat» i'~ vor schimba ~i rna vor iubi 'in eele din urma, Scenariul ca "solutie magicii" Seenariul ofera 0 solutie magica pentru rezolvarea problemei de baza care a rarnas nerezolvata 'in copilarie: cum sa obtii dragoste si acceptare neconditionate. Ca adulti ne e greu sa ne despartim de acesta magie deoarece, copii fiind, ne identificam deseori cu un basm ~i fantezia noastra spune ca daca putem face ca viata noastra sa se desfasoare ea In basme, atunci poate ca si noi vorn sfarsi "traind fericiti pana la adanci batranete", Singura problema e ca basme1e sunt inselatoare pentru copii. Ele Ii invata ca, daca vrei sa ti se intample eeva bun, mai 'intai trebuie sa fii 0 victirna suficient de mare ea sa meriti acellucru. De exemplu, daca vrei sa te casatoresti cu un print, ai cateva alternative interesante. Poti munci si suferi din greu, poti sta In cenusa si plange, asteptand ca nasa ta cea bun a sa vina ~i sa te trimita la bal. Sau poti manca un mar otravit, te poti intepa la deget cu un [us otravit, asteptand sa apara un tip dispus sa sarute femei moarte. Sau ai putea sa stai inchisa intr-un tum, lasand sa-ti creases parul lung si asteptand sa apara cineva investit cu misiunea de a gasi femei intemnitate. Sau poti saruta un broscoi sau incerca sa transformi fiare 'in printi, Daca vrei sa te inson cu 0 printesa, variantele sunt la fel de atragatoare. Poti umbla sa saruti fcmei moarte sau sa cauti femei internnitate. Poti incerca sa gasesti femei care fug de tine sau se cornporta ca animalele sau broastele. Daca vrei ca in final sa ai succes si sa fii iubit, trebuie sa incepi prin a fi urat si vrednic de batjocura. Lucrul bun pe care-l fac basmele pentru copii este ca Ie ofera un sentiment de putere ~i control asupra vietii lor atunci cand ei se simt neputinciosi. Singura problema e ca solutia oferita e magic a si nu functioneaza In realitate, dar eel putin Ii da copilului posibilitatea sa supravietuiasca intr-o situatie care altfel ar fi putut parea disperata, Mai tarziu, 'in viata de adult. Copilul din noi pastreaza aceste credinte magice si incearca sa Ie faca sa functioncze. Daca n-au function at inca, poate ca n-am suferit indeajuns pentru a merita salvarea. Un element al iesirii din scenariu este sa renunti la credinta intr-o lume perfecta In schimb, putem incepe sa ne folosim Adultul pentru a rezolva probleme si a ne satisface nevoile intr-o lume care nu va fi niciodata perfecta, dar poate fi frumoasa si placuta, Scenariul ca "protectie impotriva dezastrului" Mai exista un motiv pentru care oamenii se agata atat de tenace de credintele din scenariu. Sa prcsupunem ca rna vad pus in situatia de a rna comporta, gandi sau simti intr-un mod care nu se potriveste cu scenariul meu. Pentru mine in starea de Copil, asta ar insemna sa trebuiasca sa renunt la "solu\ia magics" si asta pare ceva foarte rau, Dar ar insemna si ca trebuie sa fac fata la lucrul de care rna temeam eel mai mult ca s-ar putea lntampla 111 loc sa obtin rezultatul magic la care speram. Atunci cand, ca si copil, am luat deciziile de scenariu, mi se parea ca unica alternativa 'in afara de a urma aceste decizii ar fi vreun dezastru groaznic, de nedescris. Nu aveam 0 idee clara despre ceca ce ar fi putut insemna acel dezastru. Stiam doar ca cram ingrozit de el. Trebuia evitat cu orice pret. Si unicul mod de evitare pe care-l stiam era sa rna aga] de deciziile pe care Ie luasem in legatura cu mine insumi, cu altii ~i cu lumea. De fiecare data cand imi pot "confirma" aceste decizii mi se pare mai putin probabil ca acea catastrofa sa rna atinga, Cand ne interpretam scenariul 'in viata adulta, continuant sa actionam 'inca 'in conforrnitate cu accasta motivatie din copilarie. De aceea oamenii relateaza adesea ca se simt "mai confortabil" daca continua sa se comporte in mod uri pe care 'in acelasi timp Ie recunosc ca fiind auto-distructive. Fara a fi consticnti, ei se cornporta conform credintei ca: "Modul 'in care rna comport acum e dureros, dar nici pe departe atat de rau ca dezastrul necunoscut care s-ar petrece daca mi-as schimba comportamentul".

88

Toate acestea ne ajuta sa intelegem mai bine de ce intelegerea scenariului este atat de important a pentru procesul de schimbare personala. Pentru a iesi din scenariu, eu trebuie sa identific nevoile care nu mi-au fost satisfacute cand eram copil. Trebuie sa gasesc modalitatea de a-mi satisface nevoile acum, folosindu-mi resursele de adult, in loc sa rna bazez pe "sol uti a magica" a scenariului. Si trebuie sa rna incredintez ca pot sa rna eliberez din tiparele scenariului fara a trebui sa fac fata dezastrului de care m-am temut atat de mult cand eram copil.

Scenariul ~i cursul vietii
Berne scria: "Scenariul este ceea ce persoana a planificat sa faca in copilaria timpurie, iar cursul vietii este ceea ce se intampla de fapt." Cursul vietii tale este un rezultat al interactiunii a 4 factori: ereditate evenimente exterioare scenariu decizii autonome Mostenirea mea genetica deterrnina in mare masura aspectul meu fizic. Ajuta poate si la determinarea caracteristicilor mele mentale, desi inca nu s-a ajuns la un acord in disputa "ereditate vs. mediu". Poate ca ~i copil eu decid ca destinul meu in viata e sa fiu un atlet vestit. Daca ereditatea mi-a dat un corp care nu este decat relativ rapid si putemic, atunci ar fi mai bine sa gasesc un alt mod de a rna realiza. Poate decizia mea timpurie a fost sa traiesc sanatos pana la adanci batranete. A~ putea avea ghinionul unui incendiu, al unui cutremur de pamant sau al unui accident de avion, desi nu m-am pregatit in nici un fel pentru 0 asemenea situatie. Un eveniment exterior intamplator s-a interpus deciziei mele de a trai, Uneori influentele exterioare intrerup tiparele de scenariu negative. De exemplu, atunci cand populatia unei tan "strange randurile" in timp de razboi, exista mai putini oameni care sufera de tulburari nervoase decat pe timp de pace (acesta nu e un argument in favoarea razboiului. Exista moduri mult mai confortabile de a trata nevrozele). Fie ca sunt supus sau nu la terapie formal a, multe din deciziile mele de viata pot fi luate facand uz deplin de resursele mele de adult. Spunem despre aceste decizii ca sunt independente de scenariu sau autonome. Cand iau 0 decizie autonoma, am de a face cu realitatea de aici-si-acum, a adultului care sunt acum. Cum stim daca actionam dupa scenariu sau autonorn? Pe masura ce continui sa citesti aceasta carte ~i sa efectuezi exercitii iti vei forma capacitatea de a evalua acest lucru. Daca ai indoieli, presupune ca esti in scenariu. In special daca ajungi intr-o situatie care in mod repetat pare "sa nu mearga bine" pentru tine, considera ca prima prezumtie faptul ca ai "montat" aceasta situatie fara a fi constient ca faci acest lucru. Apoi incearca moduri in care ai putea face ca situatia sa mearga bine.

89

Capitolul 12

POZITII DE VIATA.
Berne sugereaza ca un copil mic, inca de la inceputurile procesului de formare a scenariului sau " ... are deja anumite convingeri despre sine insusi ~i oamenii din jurul sau'', Aceste convingeri se vor mentine probabil toata viata ~i pot fi rezumate dupa cum urmeaza: 1. 2. 3. 4. Eu sunt OK, sau Eu 1111 sunt OK; Tu esti OK, sail Tu IlU esti OK. toate cornbinatiile posibile, obtinern patru afirrnatii despre sine ~i

Alaturand toate acestea in despre ceilalti: 1. 2. 3. 4.

Eu sum OK, tu esti OK; Eu IlU sunt OK, tu esti OK; Eu sunt OK, tu nu esti OK; Ell IlU sum OK, tu 1111 esti OK.

Aceste 4 situatii sunt cunoscute sub numele de pozitii de viata.' Unii autori Ie numesc pozitii de baza, pozitii existentiale sau pur si simplu pozitii. Ele reprezinta atitudinile pe care 0 persoana Ie adopta fata de valoarea esentiala pe care 0 percepe in sine si in altii. Acest lucru inseamna mai mult decat a avea pur ~i simplu 0 opinie despre comportamentul personal si eel al altor oameni. o data ce copilul a adoptat una din aceste pozitii, probabil isi va construi intreg scenariul in asa fel incat sa se potriveasca cu aceasta. Berne scria: "Orice joe, scenariu si destin se bazeaza pe una din aceste 4 pozitii de baza". Copilul care alege "Eu sunt OK, tu esti OK" i~i va construi probabil un scenariu castigator. EI se vede pe sine insusi ca vrednic de iubire ~i ca fiind 0 prezenta placuta, Decide ca parintii lui sunt iubitori si de rncredere ~i ulterior extinde aceasta viziune asupra oamenilor In general. Daca copilasul adopta pozitia "Eu nu sunt OK, tu esti OK" e mai probabil sa scrie 0 poveste de viata banala sau perdanta. EI va construi un scenariu care se potriveste cu pozitia sa de baza, in jurul ideii de a fi victimizat si a pierde in fata altora. "Eu sunt OK, tu nu esti OK" poate sta la baza unui scenariu care la prima vedere pare a fi castigator, Dar acest copil va avea convingerea ca el trebuie sa fie cu 0 treapta mai sus, iar pe altii sa-i puna cu una mai jos. S-ar putea sa reuseasca asta pentru 0 vrerne, realizandu-si dorintele, dar numai dupa 0 lupta permanenta Alteori, oamenii din jurullui se vor satura sa tot fie cu 0 treapta mai prejos si-l vor respinge. Atunci el va trece de la un aparent "invingator" la un gray perdant. Pozitia "Eu nu sunt OK, tu nu esti OK" este cea mai probabila ca punct de plecare pentru un scenariu perdant. Acest copil si-a insusit convingerea ca viata e inutila si plina de disperare. Se percepe pe sine ca fiind mereu mai prejos, de neiubit. Crede ca nimeni nu-I va ajuta, pentru ca nici ceilalti nu sunt OK. Astfel i~i va scrie scenariul in jurul unor scene in care respinge ~i este respins.

90

Originile pozuiilor de via{d Exists anumite neintelegeri intre autoritatile AT cu privire la modul ~i varsta la care apar pozitiile de viata, Berne credea ca ..... pozitia e adoptata devrerne in copilaria timpurie (3-7 ani) pentru a justifica 0 decizie bazata pe 0 experienta anterioara". Cu alte cuvinte, pentru Berne, prima data apar deciziile timpurii, iar pozitia de viata e adoptata mai tarziu in copilarie, pentru a face ca lumea sa para ca justifica ceea ce s-a decis anterior. De exemplu, copilul po ate decide in sinea sa: "Niciodata nu voi mai risca sa iubesc pe cineva pentru ca Mama mi-a aratat ca sunt de neiubit". Mai tarziu justifica asta adoptand convingerea ca "Nu voi fi iubit niciodata'', care devine "Eu nu sunt OK". Daca un tata abuzeaza fizic de 0 fetita, ea poate decide "Nu voi avea niciodata incredere intr-un barbat din cauza purtarii rele a Tatei". Apoi ea generalizeaza convingerea in forma "Nici un barbat nu prezinta incredere" sau "Voi (ei) nu sunteti OK". In viziunea lui Claude Steiner, pozitia de viata este adoptata mult mai devreme. El ii plaseaza originea in primele luni de alaptare, Pentru Steiner, pozitia "Eu sunt OK, tu esti OK" reflecta interdependenta confortabila, reciproca, intre sugarul care se hraneste ~i mama. EI echivaleaza aceasta pozitie cu "increderea fundamental a" descrisa de 0 autoritate in materie de dezvoltare a copilului, Erik Erikson. Acesta este "". 0 stare de lucruri in care bebelusul simte ca este una cu lumea si ca totul e una cu el", Steiner sugereaza ca toti copiii Incep din pozitia "Eu sunt OK, tu esti OK". Copilul trece in alta pozitie numai daca ceva intrerupe interdependenta mutuala intre copil ~i mama. Poate copilul percepe ca Mama i~i retrage protectia ~i acceptarea pe care Ie oferise anterior. La unii copii actul nasterii in sine po ate fi resimtit ca 0 astfel de amenintare. Bebelusul poate raspunde la asemenea disconforturi hotarand ca el nu este OK si nici ceilalti nu sunt OK. S-a deplasat din starea de "incredere fundamental a" a lui Erikson intr-o "non-incredere fundamental a". Apoi copilul i~i croieste scenariul pe baza acestei viziuni fundamentale despre sine insusi si altii. Astfel, Steiner e de acord cu Berne, sugerand ca pozitia de viata "justifica" deciziile de scenariu. Dar in versiunea lui Steiner, pozitia de viata e cea care e adoptata intai, iar decizia vine mai tarziu, Pozitia de viata se po ate defini drept suma credintelor Jundamentale ale cuiva despre sine si despre altii, [olosite pentru a justifica decizli si comportamente.

Pozitiile de viata la adulti - Coralul OK
Fiecare dintre noi ajunge la maturitate dupa ce si-a scris un scenariu bazat pe una din cele 4 pozitii de viata. Dar nu ramanern in pozitia respectiva tot timpul. Ne deplasarn dintr-o pozitie in alta, clipa de clipa. Franklin Ernst a creat un sistem de analiza a acestor deplasari, El ll numeste Coralul OK (Figura 12.1).2 Ernst foloseste expresia "OK din punctul meu de vedere" in loc de expresia mai simpla "OK". Acest lucru ajuta la evidentierea faptului ca chestiunea OK-ului e 0 problema ce tine de convingerile me Ie despre mine ~i convingerilor mele despre tine. Axa vertical a a coralului indica "Tu esti OK" in sus si "Tu nu esti OK" in jos. Pe axa orizontala avem "Eu sunt OK" la dreapta si "Eu nu sunt OK" la stanga, Fiecare din cele patru cadrane corespunde unei pozitii de viata. Deseori, autorii AT prescurteaza "OK" cu semnul "+" si "non-OK" prin semnul "_". Uneori cuvantul "you (tu)" e prescurtat cu "U". Cele patru pozitii de viata sunt definite ~i scrise simplu: I+U+ , I-U+ , I+U- ~i J-U-. (Nota: Notatiile reprezinta prescurtarea celor 4 pozitii de viata) Pe versiunea Coralului prezentata in figura 12.1, fiecare din cele 4 pozitii are un nume. Aceste nume nu apareau pe diagrama original a a lui Ernst, insa sunt deseori folosite de alti au tori. Franklin Ernst evidentiaza faptul ca fiecare din pozitiile din copilarie se reflects in viata de adult printr-un anume tip de interactiunc sociala, El 0 nurneste operatie. Numele celor 4 operatii sunt prezentate in Coral. Daca intram Intr-una dintre aceste operatii filra a ne da seama, din starea de Copil
91

a eului nostru, probabil ne vom crea 0 "justificare" scenariala pentru pozitia de viata corespunzatoare, Dar avem de asemenea si optiunea de a intra in Adult si de a folosi oricare dintre operatii in mod constient, Procedand astfel putem obtine rezultatele sociale pe care Ie dorim. Eu sunt OK, tu esti OK: Get- on- with (a te iruelege cu ... ) Tocmai am sosit la serviciu, iar sefa mea intra cu un morman de hartii, "lata raportul pe care il asteptam", zice ea. "Ti-arn notat punctele de care trebuie sa te ocupi tu. Vrei, te rog, sa te uiti peste ele ~i sa rna informezi pe urrna" " "Da", zic eu, "asa am sa fac", Fiind de acord cu solicitarea sefei, m-am sfatuit cu mine insumi. daca sunt competent sa fac ceea ce cere ea si, daca rna simt bine in legatura cu asta, consider ca ea a fost corecta ~i rezonabila cerandu-rni sa fac acellucru. Astfel sunt in pozitia "Eu sunt OK, tu esti OK". In interactiunea no astra social a, sefa si cu mine eadem de acord cu privire la ceea ce trebuie amandoi sa facem. De fiecare data cand intru intr-o interactiune din aceasta pozitie, imi intaresc convingerea ca eu si ceilalti din acesta lume sun tern OK.

TU ESTI OK PENTRU

MINE

Opera\le:
indepirteci-Ie

Pozij e rt:ZUlnL~ Eu nu rut1 OK pentru mme p tu eSU OK pentru moe
(Pozllie df1lll.'5!vii)

(GAF)

Operajle Tutein\~legiI de= (GOW)
POZItier.:zultat.l:

cu

Eu ~t OK pentru moe :;I tu e;ru OK penuu rrune
(Puzlt.i! sanatoas.\)

EU NU SUNT OK PENTRU IIIINE

'Opern\le Nu a) un~ ra cat en cu .. (GN'w) POZ!~ e r t:ZUltaL! Eu nu SUIt OK pentru mine 11 tu rD.I esti OK pentru
mUle (Puzl\h de Inutllitale)

Opera~e S(4pa de (GRO) POZI\1 e rezulta~ Eu sunl OK pentru mne j1l1unu ejii OK penlru mine
(Puzlti! paramldil)

EU SUNT OK PENTRU IIIINE

TU NU ESTI OK P[NTRU

MINE

Figura 12.1 Coralul OK: Grila pentru "Ce se intampla"

Eu nu sunt OK, tu €$ti OK: Go-away-from

( indepiirteazii-te)

M-am asezat ~i am deschis raportulla prima pagina, Cu coada ochiului zaresc pe cineva indreptanduse spre mine. E unul din colegii mei. Are 0 privire mcruntata ~i ingrijorata. Nu mi-e greu sa presupun de ce vine, caci am mai vazut aceasta privire si alta data. Are de gand sa petreaca 0 buna parte a diminetii plangandu-se de situatia lui de la locul de munca ~i cerandu-rni sfaturi pe care oricum nu Ie urmeaza, In momentul cand ajunge la biroul meu si deschide gura, am doua optiuni, Pot sa intru in scenariu sau sa-i raspund din starea de Adult. Operatie scenarialii: presupunem ca intru In scenariu si adopt pozitia "Eu nu sunt OK, tu esti OK". lmi spun pur ~i simplu: "Nu pot face fata lamentarilor acestui tip. Nu rna simt in stare. Dar se pare ca el oricum vrea sa vorbcasca, indiferent ce fac eu. Trebuie sa ies de aici!" Stomacul mi se strange si incep sa transpir. Fara sa aud prea bine ceea ce spune colegul meu, mormai: "Iarta-ma, Jim, trebuie sa ies la baie pentru 0 clipa!" Si rna indrept catre usa. Numai cand am ajuns afara rna relaxez, scot un suspin de usurare, M-am tndepanat de Jim intr-un mod scenarial. Procedand astfel, mi-am intarit convingerea mea de Copil ca eu nu sunt OK, In timp ce altii sunt OK.

92

Operatie Adulta: Daca optez pentru a ramane in Adult, imi spun: "Nu sunt dispus sa 11ascult pe Jim chiar acum. Are probleme, dar nu e treaba mea sa i Ie rezolv. 0 data ce 'incepe sa vorbeasca, e foarte greu sa-l opresti, Cred ca eel mai bun lucru este sa ies din raza lui de actiune! Pe cand Jim deschide gura si a ajuns la jumatatea plangerii, spun: "Jim, asta nu prea sun a bine. Dar n-am timp acum, trebuie sa cobor la biblioteca sa verific niste date pentru acest raport. Sper sa reusesti sa-ti rezolvi problema". Iau raportul ~i ies. Cu constientizare de Adult, am ales operatia indeparteaza-te. Eu sunt OK, tu nu esti OK: Get-Rid-Of (Scapii de ...) Peste 10 minute, rna aflu 'in birou cu 0 ceasca de cafea in fata si am inaintat bine cu raportul. Usa se deschide din nou. De data asta e secretarul meu. Arata abatut. "Ma tern ca am 0 veste proasta", zice el. "Stii ca mi-ai dat sa rna ocup de ceva de dat la tiparit, Am fost ocupat si am uitat total de asta. Terrnenul limita al tipografiei a trecut ! Ce sa fac?' Operatic scenariala: Pot sa raspund dintr-o pozitie de "Eu sunt OK, tu nu esti OK". Ma inrosesc la fata ~i rna rastesc la asistentul meu: "Ce sd faci? Sa rezolvi imediat aceasta problema. Asa ca miscate si sa nu mai aud de tine pana cand n-ai rezolvat-o. Ai inteles?" In timp ce spun acestea ritmul meu cardiac se accelereaza si rna infurii cu adevarat. Dupa ce asistentul meu a disparut dincolo de usa, imi spun 'in sinea mea: "Nu poti avea 'incredere 'in nimeni sa faca 0 treaba in vremurile astea daca n-o faci singur!" Am scapat de asistentul meu, creandu-mi 0 "justificarc" scenariala pentru faptul ca eu cred ca eu sunt OK, iar altii nu sunt. Operatic Adulta: Replic asistentului: "Ei bine, e treaba ta sa rezolvi aceasta problema. Eu sunt ocupat acum cu ceva urgent. Du-te si gaseste 0 solutie pentru a rezolva problema aceasta cat poti mai repede! Vino inapoi la ora 1 si spune-mi ce ai facut ". Ma uit din nou in jos, spre raportul meu, pentru a-i semnala ca intrevederea noastra a luat sfarsit, Aici am scdpat de asistentul meu intr-un mod care imi permite sa-rni vad de treburile mele si amandoi ramanem OK. Eu nu sunt OK, tu nu e$ti OK: Get-Nowhere- With (N-ajungi nicaieri cu ...) Suna telefonul. E parten era mea care telefoneaza de acasa: "S-a intamplat ceva ingrozitor. S-a spart 0 teava de apa si tot covorul s-a udat 'inainte ca eu sa opresc apa!" Operatie scenariala: auzind aceasta, pot strabate drumul catre "Eu nu sunt OK, tu nu esti OK". Imi spun: "M-am saturat. Nu mai suport. Si nici prietena mea nu Imi e de nici un ajutor. Nu e nici 0 speranta ". Oftez la telefon: "Uite ce-i, nu mai pot sa rna ocup si de asta. E prea mult dupa ziua pe care am avut-o". Fara sa astept nici un raspuns, trantesc telefonul. Ma simt secatuit si deprimat. In interiorul meu mi-am intarit parerea ca eu si ceilalti nu suntem OK. Operatic Adultii: Daca hotarasc sa raman 'in stare de Adult, replic: "Uite ce-i, acum raul e oricum facut. Asteapta pana rna Intore acasa, Vom vedea atunci ce e de facut". Am ales operatia: N-ajungi nicdieri cu.

Schimbarea personal a si Coralul OK
Desi ne deplasam dintr-un cadru al Coralului 'in altul, fiecare avem un cadru "favorit" 'in care ne petrecem majoritatea timpului cat suntem 'in scenariu. Acesta va fi eel pentru care am optat In copilarie ca fiind pozitia noastra de baza, "Eu sunt OK, tu esti OK" este pozitia sanatoasii, rna descurc cu viata si rezolvarea problemelor. Actionez pentru a obtine rezultatele castigatoare pe care le doresc. Aceasta e unica pozitie bazata pe realitate. Daca pozitia mea din copilarie a fost "Eu nu sunt OK, tu esti OK", imi voi juca probabil scenariul mai ales din pozitia depresiva de a rna simti putin mai prejos decat ceilalti, Inconstient, 'imi aleg senti mente neplacute si comportamente repetitive pentru a "confirma" ca aceasta este pozitia mea potrivita In lume. Daca am probleme psihiatrice, as fi probabil diagnosticat drept nevrotic sau depresiv. Daca as scrie un scenariu hamartic, rezultatul probabil ar fi auto-ranire sau sinucidere.

93

o pozitie timpurie de "Eu sunt OK, tu nu esti OK" inseamna ca imi traiesc scenariul mai ales de pe pozitia defensiva prin care incerc sa rna mentin un pic mai presus de ceilalti. Cei din jurul meu rna vor percepe po ate ca fiind bagaret, insensibil si agresiv. Desi deseori acestei pozitii i se atribuie numele de paranoida, ea corespunde, de asemenea, diagnosticului psihiatric de tulburare de personalitate. Intr-un scenariu perdant de gradul 3, scena mea finala ar putea implica uciderea sau ranirea celorlalti, Daca in copilarie am adoptat pozitia fundamental a "Eu nu sunt OK, tu nu esti OK", scenariul meu va fi jucat in principal din pozitia de inutilitate. Aici, cred ca ceilalti si toata lumea nu sunt buni de nimic, si nici eu . Daca am scris un scenariu banal, tiparul meu va fi sa n-ajung nicaieri cu majoritatea lucrurilor de care rna apuc in viata, Daca scenariul meu e hamartic, rezultatul probabil va fi "a innebuni", cu un diagnostic psihotic. Ca toate celelalte aspecte ale scenariului, ~i pozitia in viata poate fi schimbata. Acest lucru e posibil sa se petreaca numai ca rezultat aI analizei interne a scenariului, aI terapiei sau aI unei experiente externe puternice. Procesul de schimbare implica adesea 0 deplasare prin Coral intr-o succesiune anumita, Daca persoana Incepe prin a petrece majoritatea timpului in Eu-Tu-, urmatoarea ei miscare va fi probabil sa intre in Eu+ Tu-. Dupa ce acesta va fi 0 vreme cadranul ei eel mai important, ea se va deplasa spre EuTu+, Telul final e sa creasca timpul petrecut in Eu+ Tu+ pana cand aceasta ajunge sa devina pozitia favorita. Poate parea ciudat faptul ca oamenii simt adesea nevoia sa se deplaseze prin Eu- Tu+ pentru a ajunge din Eu+ Tu- la Eu+ Tu+, Dar experienta terapiei demonstreaza ca Eu+ Tu- reprezinta deseori 0 apdrare contra Eu- Tu+. Copilasul care a ajuns la concluzia "Eu sunt OK ~i toti ceilalti nu sunt OK" a adoptat aceasta pozitie pentru a se apara irnpotriva realizarii dureroase a faptului ca e mai prejos si neputincios fata de parintii lui. Pentru a se schimba ca adult, trebuie sa se confrunte cu acea durere din copilarie si sa se elibereze de ea.
indeparteua-te

U+ .--------------;r--------------,

T e 'in~elegi cu ...

1-

I.

Nu

ajungi niciieri

lJ-

Scapi. de...

Figura 12. 2 Exemplu de Coralograma

• EXERCITII

CU CORALUL

OK

Traseaza axe Ie Coralului OK si marcheza eadranele. Aeum deseneaza 0 forma inchisa pe axe pentru obisnuita, De exemplu, dad! erezi ea petreci eel mai mult Eu+Tu- si eel mai putin in Eu-Tu- , forma ta incercuita aeeasta imagine Coralogramd.' Care sunt imprejurarile in care e de presupus ca vei te sirnti in fieeare? 94

a arata cat timp petreci in fieeare eadran intr-o zi timp in Eu-Tu«, apoi in Eu+ Tu+, pe loeul al 3-lea in va arata ea in figura 12.2 . Franklin Ernst a numit intra in fieeare eadran? Ce faei in mod obisnuit, cum

Din ce stan ale eului vii in fiecare cadran? (foloseste modelul functional). In ce stari ale eului ii inviti pe ceilalti sa intre? Ce fel de stroke-uri prirnesti si oferi in fiecare cadran? Dupa ce ai desenat Coralograma, exista ceva in ea ce ai dori sa schimbi? Daca doresti sa faci schimbari, gandeste-te cum ai putea alege oricare din cele 4 operatii Adulte pentru a Ie folosi in loc de a intra in reactii scenariale. Decide asupra eel putin unei ocazii cand vei testa 0 operatic Adulta in saptamana ce urrneaza, si fa-c. Daca lucrezi intr-un grup, inforrneaza ~i pe ceilalti despre rezultate .•

95

Capitolul 13 MESAJE DIN SCENARIU ~I MATRICEA SCENARIULUI
Stili ca scenariul de viata consta dintr-un set de decizii. Acestea sunt luate de copil ca raspuns la mesajele scenariale despre sine, altii si lume. Mesajele scenariale provin mai ales de la parintii copilului. In acest capitol vom analiza cateva mesaje din scenariu si modurile in care pot fi ele transmise. Yom intalni un model, matricea scenariului, care ne ofera 0 metoda standard de analizare a mesajelor care stau la baza scenariului fiecarui individ.

Mesaje din scenariu si perceptia lnfantila
E important sa ne amintim ca copilul W ia deciziile scenariale ca raspuns la propria perceptie despre cele ce se petrec in jurul sau. Aceasta perceptie se bazeaza pe modul copiilor de a sirnti ~i testa realitatea. De aceea mesajele pe care copilulle percepe ca venind de la parinti si lumea inconjuratoare pot fi foarte diferite de orice ar putea percepe un adult. Copilasul mic, tresarind din cauza unui zgomot puternic, poate concluziona in sinea lui' "A colo, afara, cineva incearca sa rna omoare!" In acelasi moment, poate, parintii iubitori se felj(;ii~ pentru rnediul protejat pe care au reusit sa i-I creeze,

Tipuri de mesaje din scenariu
Mesajele din scenariu pot ti transmise verbal, non-verbal sau cornbinat.' Atat mesajele verbale, cat ~i cele non-verbale pot contine un element de modelare. Mesajele din scenariu verbale pot fi transmise sub forma de eomenzi sau atribuiri. Mesaje verbale

# non-verbale

Inca inainte de a putea vorbi, copilul interpreteaza mesajele altor oameni sub forma de semnale nonverbale. Bebelusul are 0 perceptie acuta a expresiilor, tensiunilor corporale, a miscarilor, intonatiei ~i mirosurilor. Daca Mama il tine in brate, il incalzeste, lasandu-l sa se cuibareacsa strans de corpul ei, probabil ca el va percepe mesajul ei catre el drept: "Te accept si te iubesc!". Dar daca ea e incordata si-l tine teapan, un pic departat de ea, s-ar putea ca el sa interpreteze ca ea transmite: "Te resping si nu te doresc aproape!". Mama insa~i s-ar putea sa nu tie constienta de tensionarea ~i distantarea ei. Uneori, copilul poate construi mesaje scenariale din evenimente provenind din jurul sau, care nu sunt opera parintilor. Zgomote puternice, miscari bruste, despartiri de parinti, ca de exemplu, 0 sedere in spital, pot aparea bebelusului ca amenintatoare pentru viata sa. Deoarece presupune ca parintii detin controlul asupra realitatii, poate sa traga concluzia ca si acele amenintari yin tot de la ei, deoarece presupune ca parintii sunt responsabili de realitate. Mai tarziu in copilarie, cand copilul intelege limbajul, comunicarea non-verbal a continua sa fie irnportanta ca 0 cornponenta a mesajelor scenariale. Abuzul tizic sau amenintarea cu acesta poate insemna pentru un copil ca parintii ll resping sau poate chiar ca ii doresc moartea. Cand parintii vorbesc unui copil, el va interpreta sernnificatiile de scenariu a ceea ce spun ei in functie de semnele non-verbale insotitoare. Amintiti-va cea de-a 3-a Regula a Comunicarii a lui Berne: atunci cand tranzactiile sunt ulterioare, mesajul semnificativ e la nivel psihologic.

96

Imaginati-va mica scolarita so sind acasa cu cartea noua de citire pc care tocmat [-a dat-o lnva(atoarea. Incepe sa citeasca din ea parintilor ~i sc poticneste la un cuvant pe care nu I-a mai vizualizat. Tata spune: "Ai spus gresit cuvantul acesta'', Aceste cuvinte pot fi insotite de diferite scturi de semne non-verbale. Fiecare din ele poarta propriul mesaj pentru copil, In termenii unor posibile decizii de scenariu. Tatal poate vorbi cu 0 voce aspra, putemica, ridicand din sprancene si strambandu-si fata. Poate, In acelasi timp, sa arunce cartea din mana ei sau chiar li da 0 palma. Pentru copil, acest mesaj inseamna: "Nu vreau sa te vad prin preajma si as vrea sa mori". Tatal poate vorbi cu 0 voce neutra, fara sa-si ridice privirea de pe ziarul pc care 11 citeste el insusi. Interpretand semnele non-verbale, fiica sa interpreteza mesajul drept "Tu nu esti irnportanta pentru mine". EI si-ar putea insoti cuvintele cu un chicotit si un clipit din ochi. Folosind strategia Micului Profesor, fetita inccarca sa chicoteasca si ea. Mai mult ca sigur, Tata zambeste mai departe. Ea interpreteaza mesajul: "Ca sa imi faci placere, trebuie sa faci pe proasta". Tata po ate pronunta cuvintele cu 0 voce egala, In timp ce sta langa ea si urmarcste cu degetul euvintele din cartea ei. Apoi 0 pune sa se uite din nou la acel cuvant, Atunci "Martianul" Ii transmite copilului: "E In regula ca tu sa gandesti", Modelarea Copiii mici sunt observatori receptivi ai modului In care se cornporta oamenii. In primul rand, observa relatiile dintre Mama si Tata, relatiile lor unul cu celalalt si cu restul membrilor familiei. Folosind strategiile Micului Profesor de testare a realitatii, copilul cauta permanent sa gaseasca solutii la intrebarea: "Cum pot obtine mai bine ceea ce doresc sa am prin preajma?" Poate 0 fetita observa ca atunci cand Mama vrea ceva de la Tata, obtine acest lucru provocand 0 cearta ~i apoi izbucnind in plans. Copilul trage concluzia: "Pentru a obtine ce vreau de la oameni, mai ales barbati, trebuie prima data sa rna cert si apoi sa izbucnesc in plans" . Poate un baietel a avut un frate care a murit. Observa ca parintii merg In fiecare saptamana la eimitir cu flori. Par aproape tot timpul tristi si se gandesc mai mult la copilul care a murit decat la eel care traieste. Copilul concluzioneaza: "Oamenii care mor au parte de toata atentia". Nu are capacitatea adulta de a intelege finalitatea rnortii. Deci atunci po ate decide: "Pentru a obtine toata atentia pe care 0 doresc de la parinti e nevoie sa mor ca fratele meu". Comenzi si atribuiri Mesajele scenariale pot lua forma de comenzi directe: "Nu rna deranja! Fa ce (i se spune! Dispari! Grabeste-te! Nu fi rau! Daca nu reusesti prima data, mai incearca 0 data si Inca 0 data!" Majoritatea parintilor l~i bombardeaza copiii cu sute de comenzi de acest gen. Potenta lor ca mesaje scenarialc depinde de cat de des sunt repetate si de semnalele non-verbale care Ie insotesc, Alteori copilului i se spune nu numai ce trebuie sa faca, ci si ce este. Acest gen de mesaj se numeste atribuire.

.Esti prost!";
"Tu esti fetita mea!"; ,,0 sa sfarsesti In puscarie"; .Nu ai sa reusesti niciodata"; .Esti bun la citire!". Aeestea sunt exemple de atribuiri adresate direct unui copil. Continutul lor po ate fi pozitiv sau negativ. Ca intotdeauna, puterea lor de mesaje scenariale va fi influentata de semnele non-verbale care Ie insotesc. "Esti prost", spus cu voce aspra ~i insotit de 0 lovitura, transmite un mesaj scenarial diferit de' eel purtat de aceleasi cuvinte spuse cu un ton usor insotit de un zarnbet ~i 0 irnbratisare.

97

Uneori atribuirile sunt transmise indirect. Aceasta inseamna ca parintele vorbeste despre copil cu altcineva, In prezenta copilului sau intr-un mod care va ajunge la cunostinta acestuia: "EI e un copil linistit''. "Jill e asa dulce!" "Stii, nu e prea sanatos". "Ne ingrijoreaza ca e asa neastamparat", "Tat a spune ca esti 0 pacoste!" Atribuiri indirecte ca acestea vor fi foarte probabil interpretate de copil ca mesaje scenariale putemice. EI considera ca parintii sai influenteaza realitatea. Auzindu-i vorbind cu altii despre cum este el, ia de bun a ca ceea ce spun ei este un fapt real. In anumite familii, atribuirile se transmit din generatie In generatie prin mesaje la nivel psihologic. Acestea se pot baza pe caracteristici ca pozitia in familie sau numele primite. De exemplu: Ellen a venit la terapie pentru ca se temea ca s-ar putea sa innebuneasca, Din analiza scenariului s-a dedus ca alte doua femei din familia ei fusesera botezate Ellen: bunica si matusa. Ambele ajunsesera psihotice, aproximativ la varsta de atunci a lui Ellen. Mesajulla nivel psihologic, neexprimat nicicdata in cuvinte, a fost "Oricine din familia noastra care se nurneste Ellen innebuneste la 35 ani". Evenimente traumatice vs. repetuia

Un copil poate lua 0 decizie de scenariu ca raspuns la un singur eveniment pe care-I resimte ca deosebit de arnenintator. Poate 0 fetita e abuzata sexual de tatal ei. Ea poate interpreta un episod unic drept un mesaj scenarial dominant ~i decide "Nu voi mai avea niciodata incredere in barbati". Inca de foarte timpuriu in viata, 0 perioada de despartire de mama poate constitui baza unei decizii nonverbale de tipul "Nu pot avea incredere in nimeni" sau "Oamenii vor ca eu sa mor". Unii terapeuti AT cred ca evenimentul traumatic insusi al nasterii in sine poate influenta niste decizii scenariale. Poate si mai des, copilul ajung la niste decizii scenariale dupa 0 anumita perioada de timp ca raspuns la mesaje scenariale pe care Ie traieste repetitiv. Poate copilasul se intinde spre Mama ~i ea se indeparteaza de el. Se intinde din nou ~i iar nu obtine nici un raspuns. Abia dupa ce acest lucru s-a intamplat de mai multe ori incepe sa i~i formeze concluzia: "Mama nu rna vrea aproape". Baietelul care aude atribuirea: "Asta e eel timid" s-ar putea sa aiba nevoie s-o auda timp de luni ~i ani intregi pana sa decida ferm ca e intr-adevar timid. Eric Berne a comparat construirea unor mesaje scenariale cu 0 gramada de monede, puse una peste alta. Cateva monede sunt tocite. Cu cat sunt mai multe tocite, cu atat e mai probabil ca intregul teanc sa se dezechilibreze si sa se rastoarne, 0 moneda foarte tocita poate rasturna singura fisicul. La fel si un anumit numar de monede tocite, mai ales daca sunt asezate in asa fel incat toate sa aiba partea tocita in aceeasi directie, Aceasta este 0 imagine grafica a modului in care evenimentele traumatice ~i mesajele repetate se cornbina pentru a forma baza unui scenariu de viata 2.

Matricea scenariului
Si mama scenariale trei stari modelele si tatal tau au fiecare starile de Parinte, Adult si Copil ale eului. Ei iti transmiteau mesaje din to ate aceste trei stari ale eului. Tu ai primit aceste mesaje si le-ai stocat in propriile tale ale eului. Realizand acest lucru, Claude Steiner a creat ceea ce acum constituie unul din centrale In AT - matricea scenariului. Este prezentata in Figura 13.1 3.

98

T
Mama Tala

Figura 13.1. Matricea scenariului

Mesajele provenind din starile de Parinte ale mamei si tatalui se numesc contrainjunctii. Le pui deoparte ca parte a continutului propriului tau Parinte. Modelarea sau mesajele de tip "iata cum" ale Adultului parintelui catre Adultul copilului compun ceea ce se numeste programul. Mesajele trimise din starea de Copil a mamei ~i tatalui pot fi de doua tipuri: injunctii si permisiuni. Ni Ie reprezentam pe acestea ca fiind depozitate In continutul propriei stari de Copil a eului. Diferiti autori AT au elaborat diagrame ale matricii scenariului care difera una de cealalta doar prin detalii minore. Cea pe care 0 prezentam noi aici reprezinta 0 cornpilatie. Contrainjunctiile Aceste mesaje Parinte-la-Parinte au fost denumite initial contrainjunctii pentru ca s-a crezut despre ele ca "functioneaza In directie opusa injunctiilor". Acum stim ca se poate ca uneori aceste mesaje sa contrazica injunctiile, dar ele pot sa Ie ~i tntareasca sau sa fie irelevante. Insa numele de "contrainjunctie" a ramas, Contrascenariul este setul de decizii luate de copil In conformitate cu contrainjunctiilc. Contrainjunctiile constau din comenzi despre ce sa faca sau sa nu faca, plus definiri ale oamenilor si lumii. Toti primim cu miile astfel de mesaje de la parinti si figuri parentale. Cateva din cele tipice sunt: "Fii cuminte!" "Nu fi rau!" .Fii printesa mea!" .Lucreaza din greu!" "Sa ajungi in fruntea clasei!" .Nu-i frumos sa minti!" .Rufele trebuie spalate In familie!" In majoritatea timpului ne folosim contrascenariul in mod pozitiv, pentru a ne purta de grija si pentru a ne adapta confortabil societatii, Ca adulti, se pare ca nu e nevoie sa ne gandim daca sa ragaim la masa sau daca e politicos sa aruncarn peste urnar mancarea care nu ne trebuie; cunoasterea acestor lucruri se afla deja In contrascenariul nostru pozitiv. La fel, nu alergam in strada in fata masinilor ~i nici nu bagam mana in foe.

99

Totusi, multi dintre noi avem niste mesaje de contrascenariu pe care am hotarat sa Ie folosim ca parte din decorul unui scenariu negativ. Sa presupunem ca sunt purtatorul unei comenzi Parentale "Lucreaza din greu!". 0 pot folosi pentru a avea succes la scoala sau facultate. In cariera poate continui sa lucrez din greu si sunt promovat. Dar s-ar putea de asemenea sa lucrez din greu ~i sa rna suprasolicit. Poate sacrific timpul liber, relaxarea si prietenii pentru solicitarile de la serviciu. Daca scenariul meu este hamartic, imi pot folosi mesajul "Lucreaza din greu" pentru a obtine un rezultat ulterior de ulcer. hipertensiune arterials sau atac de inima, Exista cinci comenzi care joaca un rol deosebit in contrascenariu. Ele sunt: • • • • • Fii perfect Fii puternic Incearca din greu Fa placere (oamenilor) Grabeste-te

Acestea se numesc mesaje conducatoare sau drivere. Numele de "driver" se foloseste deoarece copilul simte 0 constrangerc de a asculta de aceste comenzi. EI crede ca po ate rarnane OK atata timp cat asculta de driver. Toti purtam aceste 5 mesaje in contrascenariul nostru, desi combinate in proportii diferite. Atunci cand reactionez intern la un mesaj driver, manifest un set de comportamente tipice pentru acel driver. Aceste comportamente de driver sunt con stante de la persoana la persoana, Studiind comportamentul de driver al cui va, putem prevedea cu destula exactitate anumite caracteristici ale scenariului sau. Vom analiza mai indeaproape driverele intr-un alt capitol. Programul Programul consta in mesaje despre cum sa faci diferite lucruri. Cand construim matricea scenariului, le formularn sub forma de propozitii incepand cu "lata cum se ... ". Fiecare din noi invata mii de mesaje de program de la parinti si figuri parentale. De exemplu: "lata cum sa ... N umeri pana la 10 hi scrii numele Faci porridge I\i legi pantofii Fii barbat (femeic) Fii dragalas Ajungi in fruntea clasei Iti ascunzi sentimentele. Si in cazul contrascenariului ne folosim majoritatea mesajelor de program intr-un mod pozitiv, constructiv. Dar s-ar putea sa purtam cu noi si vreun program negativ. De exemplu, un baiat poate invata dupa modelul tatalui sau: "lata cum sa lucrezi din greu, sa te suprasoliciti ~i sa mori de tanar". o fetita po ate invata de la Mama: "lata cum sa-ti inabusi sentimentele ~i sa ajungi in finalla depresie", Aceste mesaje de program negative ar putea fi reprezentate mai exact in diagrama matricei ca provenind din Adultul contaminat al parintelui, stocate in Adultul contaminat al copilului. De asemenea, multe din mesajele de tip "lata cum ... " din program ar putea fi mai degraba interpretate ca facand parte din continutul Micului Profesor (AI) al parintelui si ca fiind stocate in Al al copilului mai degraba decat in A2. Totusi, diagrama nu se deseneaza de obicei cu toate aceste detalii. Injunctii $i permisiuni Imaginati-va 0 mama cu un nou-nascut. In timp ce ingrijeste copilul, ea poate relua mesaje din starea de Parinte a eului ei, ca de exemplu: "Copiii trebuie protejati, Nevoile lor conteaza in primul rand". Se poate ca in majoritatea timpului ea sa fie in starea de Adult a eului ei, aplicand tehnici de ingrijire a copilului despre care a citit in carti. Dar ce se intampla in starea de Copil a eului ei?
100

Pe cand mama se intoarce in timp si-si retraieste propria copilarie, poate simti: "Grozav, inca un copil cu care sa te joci pe aici !". Poate ca Ii face placere schimbul fizic de stroke-uri intre ea insasi si bebelus, exact asa cum Ii placea sa dea si sa primeasca stroke-uri ~i cand ea era bebelusul, Percepand mesajele ei non-verbale, probabil ca bebelusul va trage concluzia: "Mama rna vrea si-i face placere sa rna aiba aproapc",
In limbaj de scenariu spunem ca mama Ii da bebelusului permisiuni - aici in sensu I de permisiunea de a exista si a fi aproape.

Dar Copilul din mama ar putea sirnti altceva "Asta e ceva periculos. Acum exista un nou bebelus care primeste toata atentia. Eu cand voi mai primi atentie? Poate nu exista destula atentie pentru toata lumea?" Reluand sentimentele si impulsurile necenzurate din propria copilarie, mama se poate simti speriata ~i furioasa de noul venit. S-ar putea sa doreasca, undeva in adancul starii de Copil a eului ei, sa respinga bebelusul ~i chiar sa-l omoare. E foarte probabil ca ea sa nu fie deloc constienta de aceste sentimente. In fata propriei ei constiinte ~i a oricarui observator exterior. ea e 0 mama atenta ~i grijulie. Dar bebelusul stie. Cu perceptia sa acuta pentru indicii non-verbale, sesizeaza teama si furia Mamei. Treptat, treptat poate concluziona in sinea sa: "Mama nu rna vrea aproape! De fapt, ea ar prefera ca eu sa nu exist deloc". Aceste mesaje negative de la Copilul parintelui sunt exemple de injunctii. In acest caz injunctiile sunt "Nu exista" si "Nu fi apropiat". Ca adulti, toti avem cate un set de injunctii si perrnisiuni depozitate undeva in continutul starii de Copil a eului nostru. Deciziile pe care Ie-am luat ca raspuns la aceste mesaje stau la baza scenariului nostru de viata. Acest complex intreg de injunctii si perrnisiuni, plus deciziile luate pe baza lor de catre copil, sunt uneori numite scenariul propriu-zis. Cum

sa deosebcsti

injunctiile / permisiunile

de contrainjunctii

?

Cum dcosebesti in practica 0 contrainjunctie negativa de 0 injunctie? Sau 0 contrainjunctie pozitiva de o perrnisiune? Exista doua rnodalitati de a Ie deosebi: (1) Contrainjunctiile sunt verbale, injunctiile si permisiile sunt (initial) pre-verbale. Daca asculti in interiorul capului tau. vei fi in stare sa auzi contrainjunctiile rostite in cuvinte. Deseori vei fi in stare sa auzi pe adevaratul parinte sau figura parental a care ti le-a spus initial pentru prima data. Daca incalci 0 contrainjunctie si asculti din nou in interior. probabil ca vei auzi 0 admonestare verbala de la figura parentala care a emis comanda. Dimpotriva, injunctiile ~i permisiunile nu sunt auzite neaparat sub forma de cuvinte. In schirnb, Ie simti in ernotii ~i senzatii corporale si Ie reflecti in comportarea tao Daca nesocotesti 0 injunctie, probabil vei resirnti 0 tensiune corporal a sau un disconfort. Poate inima iti bate mai repede, incepi sa transpiri sau sirnti "noduri in stomac". Vei gasi probabil tot felul de modalitati de a evita comportamentul care incalca injunctia, Aceste modalitati ti se par de Adult, dar de fapt sunt niste rationalizari, De exemplu, sa presupunem ca am primit injunctia "Nu fi apropiat" de la mama mea si am luat decizia timpurie ca intr-adevar ar fi mai bine sa nu rna apropii de nimeni. Acurn, ca adult. fac parte dintr-un grup de lucru. Conducatorul ne invita sa inchidem ochii, sa gasim un partener printr-o simpla atingere si sa incercam sa cunoastern acea persoana numai prin atingerea mainilor, Eu incep sa transpir ~i pulsul meu creste. Simtind 0 alta persoana care se intinde spre mana mea deschid ochii si spun: "Hmm, nu vad care e sensul acestui exercitiu, Tu la ce crezi ca e bun?" Uneori injunctiile pot fi auzite si in cuvinte. De exernplu, 0 persoana care a primit injunctia "Nu exista" poate sa-si aminteasca de faptul ca parintii i-au spus: "Mai bine nici nu te nasteai" sau "Vedea-te-as mort!". (2) lnjunctiile / permisiunile se dau III copilaria timpurie, contrainjunctiile mai tdrziu. In planul dczvoltarii, injunctiile si permisiuniile sunt mai timpurii decat contrainjunctiile. Acest lucru are fireste legatura cu distinctia "verbal-preverbal". Ca regula gcnerala, copilul preia injunctii cpermisiuni in anii dinainte de a stapani Iimbajul. Nu exista 0 varsta lirnita care marcheaza exac. sfarsitul acestei perioade. Din experienta noastra, injunctiile pot continua sa fie date pana cand copilul are 6-8 ani. Contrainjunctiile pot fi date intre 3-12 ani.
101

Capito lui 14 INJUNCTII SI DECIZII
In cursul activitatii lor de terapeuti, Bob si Mary Goulding au descoperit ca 12 teme apar frecvent la baza deciziilor negative timpurii ale oamenilor. Ei au creat Iista celor 12 injunctii pe care 0 reproducem mai jos 1. Fiecarei injunctii Ii corespunde 0 perrrusiune, In mod traditional, In analiza scenariului, injunctiile se formuleaza incepand cu cuvantul "Nu ", iar permisiunile cu expresia "Este OK sa ... " Observati ca "Nu ... " si "Este OK sa..." nu sunt pur ~i simplu opuse. "Nu ... " transmite 0 interdictie ascunsa, 0 comanda sa nu faci ceva. Dar "Este OK sa..." nu este 0 comanda sa fad ceva. In schirnb, invita receptorul mesajului sa aleagd daca sa faca sau nu ceva. E important. de asemenea, de retinut ca aceste denumiri pentru injunctii si permisiuni sunt doar niste etichetari verbale pe care Ie aplicam conventional In analiza scenariului. Injunctiile ~i permisiunile propriu-zise sunt transmise unui copil mai ales prin modalitati non-verbale.

Douasprezece injunctii
Nu exista Daca te-ai gandit vreodata la sinucidere, e foarte probabil ca mesajele scenariului tau includ injunctia "Nu exista". Acest lucru probabil e valabil ~i daca te-ai simtit vreodata neinsemnat, inutil, de neiubit. Poate Iti amintesti ca un parinte ti-a spus lucruri de genul: "Te omor pentru asta" sau "Mai bine nu te-as fi avut!", Asemenea mesaje verbale ajuta la confirmarea prezentei acestei injunctii, desi probabil ca principalul impact trebuie sa fi fost prin semnale non-verbale mai devreme In viata ta. De ce transmit parintii un mesaj "Nu exista"copilului? Probabil datorita faptului ca parintele, in starea de Copil a eului sau, se simte privat sau arnenintat de prezenta unui copil in jurul sau, Poate un barbat tanar se casatoreste si devine tata, Vazand ca sotia acorda majoritatea energiei si atentiei doar bebelusului, tatal ar putea resimti 0 banda de cauciuc care-l trage inapoi spre propria copilarie, Fara sa-si dea seama, retraieste timpul cand avea doi ani si In familie a aparut un nou bebelus. Ca si copilas de 2 ani a fost foarte rnfricosat de faptul ca de acum nu va mai exista niciodata destula atentie pentru el. Cum ar putea re-castiga vreodata dragostea mamei? Unica speranta parea sa fie indepartarea bebelusului, care ar fi fost de preferat sa fie mort. Acurn, ca adult, s-ar putea sa manifeste non-verbal asemenea impulsuri criminale catre propriul bebclus. Sau poate 0 femeie are deja multi copii si nu mai doreste altii, Din cauza presiunii familiale sau "accidental" are totusi un copil. In starea de Copil a eului ei ea striga "Of, nu! Nu Inca unul! Vreau si eu atentie pentru nevoile mele, macar 0 vrerne!". Probabil isi va inabusi furia de Copil, negand-o chiar ~i fa\a de ea insasi. Dar totusi, In moduri subtile, ea va transmite respingerea la bebelus, Poate ca nu zambeste niciodata si vorbeste foarte rar cu el, desi indeplineste absolut toate indatoririle care reprezinta ingrijirea lui materiala, In cazurile 'in care parintii abuzeaza fizic sau mental un copil, mesajul "Nu exista" este transmis explicit. Injunctia "Nu exista" apare frecvent in analiza scenariului. Acest lucru poate parea surprinzator, avand In vedere implicatiile ei referitoare la moarte. Dar arnintiti-va ca e foarte usor ca un copil sa interpreteze ca 0 arnenintare cu moartea diferite feluri de comportament parental sau evenimente
102

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->