P. 1
Procese Markov - Crauciuc Robert

Procese Markov - Crauciuc Robert

|Views: 164|Likes:
Published by blackhawk6631

More info:

Published by: blackhawk6631 on Mar 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/11/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ SPECIALIZAREA : AUTOMATICĂ AVANSATA, PRODUCTICA ŞI INFORMATICĂ INDUSTRIALA

PROIECT

Modelarea Sistemelor Dinamice cu Evenimente Discrete

MASTERAND : CRAUCIUC Robert-Gabriel
« Februarie 2011 »

PRODUCTICA ŞI INFORMATICĂ INDUSTRIALA PROCESE MARKOV « Februarie 2011 » În cadrul proceselor aleatoare un loc deosebit îl ocupă procesele Markov caracterizate prin aceea că apariţia unei anumite stări este condiţionată doar de un număr determinat de stări .UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ SPECIALIZAREA : AUTOMATICĂ AVANSATA.

adică: p ( t ) = ( p0 (t ).1. N (t1 ) = n1.. Pentru orice sistem este caracteristic vectorul de stare p(t).…în stări N (t 0 ). Dacă se consideră evoluţia unui astfel de sistem între două momente succesive t şi t+Δt . N (t j ) = n} = = P{N (t j +1 ) = k N (t j ) = n} = pk (t) (3. sau n. N (t j ).. În figura 3. atunci probabilitatea ca la un moment următor tj+1. Procesele Markov de ordinul 1 ocupă un loc important în studiul proceselor de trafic ce caracterizează reţeaua de telecomunicaţii în ansamblul ei. t j . …) cu 0 ≤ pn (t) ≤1 şi (3. sunt reprezentate prin cercuri. N (t1 ).1) Cu alte cuvinte aceasta se exprimă prin formularea: starea viitoare k depinde doar de starea prezentă n sau starea prezentă inglobează în ea întregul trecut.2) ∑(n) pn (t) =1 . starea lui să fie N(tj+1) este determinată doar de starea lui din momentul anterior. înseamnă că o stare k oarecare poate fi obţinută printr-un salt în intervalul Δt dinspre oricare altă stare a sistemului 0. adică: P{N (t j +1 ) = k N (t0 ) = n0 . atunci este vorba de un proces Markov de ordinul r.… .anterioare. iar prin săgeţi sunt figurate eventualele tranziţii între stări.…. Stările sistemului numerotate începând cu 0 . t1 . pn (t).2. având ca elemente probabilităţile absolute p n (t) ale tuturor stărilor n ale sistemului ( 0 ≤ n ≤∞ ).… .1 se prezintă grafic această evoluţie corespunzătoare unui proces Markov de ordinul 1. Se mai spune că procesele Markov sunt procese fără memorie.…. Înseamnă că dacă un sistem se află la momentele de timp t 0 .…şi dacă el se comportă ca un sistem Markov de ordinul 1. El este structurat ca un vector linie. p1 (t ). Pe fiecare săgeată sunt notate probabilităţile de tranziţie: . Dacă numărul acestor stări anterioare este r .

k ( t ) = P{N (t + Δ t ) + k N (t ) = n} (3. Relaţia 3. aşteaptă servirea. 1. Toate probabilităţile de tranziţie pn .k (Δt) (3.p n . Procesele de naştere şi moarte ca subclasă importantă a proceselor Markov de ordinul I se adaptează perfect modului de apariţie şi de servire a . pe baza matricei de tranziţii şi a vectorului de stării vide.5) Această relaţie reprezintă modul de exprimare matematică a caracterului Markovian al procesului. pentru ca apoi în final să moară. k sunt grupate într-o matrice de tranziţii T. o matrice pătratică ce are ca dimensiune numărul total de stări posibile ale sistemului. Se obţine astfel relaţia matriceală: p (t + Δt) = p (t ) T sau p (t) = p(0) Tt (3.5 poate fi scrisă şi sub formă matriceală. adică: starea k (t + Δt ) = ∪{starea n (t ) ∩ salt n → k} (3. trăiesc o viaţă atingând o anumită vârstă.6) care face posibilă determinarea vectorului de stare a sistemului în orice moment de timp. Procesul general de naştere şi moarte Orice reţea de telecomunicaţii funcţionează conform unor procese în echilibru statistic. În această matrice suma elementelor fiecărei linii este egală cu unitatea. pentru ca la momentul t +Δt sistemul să se afle într-o stare nouă k trebuie ca plecând din starea prezentă n la momentul t să aibe loc tranziţia: n→k. în care starea viitoare k nu depinde decât de starea prezentă n. în care apelurile (cererile de serviciu) se nasc.3) Cu alte cuvinte.4) (n) ceea ce în termini probabilistici se poate scrie ca: pk (t + Δt ) = ∑pn (t) (n) pn .

Aceste procese sunt caracterizate de un spaţiu discret de stări şi de un parametru temporal continuu. n+1  pn. Prin definiţie.8) .n(Δt)+pn(t)[1− pn.k (Δt) = pn.traficului în sistemul global de telecomunicaţii. n ( Δt ) + pn+1(t) pn1. de asemenea nu este marcat nici intervalul Δt=t′. 3. care la momentul t se află în starea k=n.k(t)Δt. Deci conform relaţiei 3. n−1 ) = pn−1 pn−1.k a schimbării de stare.k(t) apare ce o rată a schimbării de stare şi care multiplicată prin tΔ măsoară chiar probabilitatea tranziţiei n→k. un proces de naştere şi moarte autorizează pentru un sistem. În condiţiile echilibrului statistic se obţine ecuaţia echilibrului global scrisă ca în relaţia (3. De fapt pn.t în care se pot produce tranziţiile. probabilităţile stărilor sunt independente de timp. iar aceasta este permisă doar între stări adiacente.k). Pe durata intervalului t nu poate avea loc decât cel mult o singură tranziţie. care este o constantă reală pozitivă. adică: pn. ale cărei elemente sunt probabilităţile de tranziţie între stări.2 sub forma unui lanţului Markov liniar cu număr finit N+1 de stări. tranziţia la momentul următor numai către stările adiacente n=k+1sau n=k-1şi evident că starea poate fi menţinută şi la momentul t′.n−1 (Δt)] (3.10) (3. pentru orice proces Markov se poate forma matricea T de tranziţie.7) În regim staţionar. n + pn1 pn+1.9) Aşa după cum s-a precizat anterior.n (3.n1(Δt) − pn.5 se poate scrie că: pn (t +Δt ) = pn−1 (t) pn−1. iar valoarea probabilităţii de tranziţie depinde. de lungimea intervalului în care are loc tranziţia şi de rata pn.k (Δt)+o(Δt) Cu o(Δt) este notat indicele Landau definit astfel: (3.10) şi care probabilistic exprimă faptul că suma fluxurilor de ieşire de probabilităţi dintr-o stare este identic egală cu suma fluxurilor de intrare: pn ( pn. în mod direct proporţional. Evoluţia dinamică a unui sistem conform unui proces de naştere şi moarte poate fi reprezentată ca în fig. controlate prin termeni de tipul pn. Pentru simplificarea desenului nu s-a reprezentat decât pentru starea n tranziţia de tip n→p(fluxul intern de probabilităţi pn.

atunci plecând de la (3.pn-1.pn.5) este adevărat că: pk(t +Δ t ) – pk(t) k k lim t →0 = lim t →0 ∑ pn (t ) p (n≠k ) n. pn-1. Dacă se consideră variaţia continuă a parametrului timp.n=pn.pn.12) .Se pot deduce deasemenea ecuaţiile echilibrelor locale după cum urmează: p1.p1.11) pn.pN.n-1.11 indică faptul că în ecuaţia echilibrului global termenii din cei doi membrii sunt egali doi câte doi.k(Δt)-1 t →0 Δt (3.n.p0.pN-1.N-1. pN-1.pn+1.0=p0. adică pentru o stare n tranziţiile ascendentă şi descendentă sunt echiprobabile.k Δt (t) Δt ++ pk(t)lim pk.N=pN. Ultimele două relaţii din 3. (3.n+1=pn+1.1.

k= lim Δt→0 (3.5 în care s-a considerat un proces trunchiat. în intervalul imediat următor Δt sunt posibile doar următoarele două evoluţii: .14) Trebuie precizat că elementele matricei infinitezimale Q (tabelul 3. Q= (T −I) (3. ale cărei elemente sunt constante reale şi anume: qn.k= lim Δt→0 Relaţia (3.Se formează în consecinţă matricea infinitezimală Q .13) qk.12) devine: p′k(t)= Sau sub forma cunoscută ca şi ecuaţia viitorului: p' (t ) = p(t)Q (3.16) 2. adică s-a presupus un set finit de N+1 stări.1) se deduc uşor din cele ale matricei de tranziţii T . Procesul de naştere pură Un proces de naştere pură are o evoluţie ca cea prezentă în figura 3.15) (3. În raport cu o stare N(t)=n pentru un moment de timp .

n (Δt) = 1 (3.18) (3. adică o(Δt)..20) pn.n+1 (Δt) = λn Δt+  o(Δt) (3.n (Δt) =1.n+1 (Δt) + pn.17) Procesul este omogen şi probabilităţile de tranziţie nu sunt funcţii de timp. adică: pn.λn Δt+  o(Δt) λn reprezintă rata medie de naşteri adică numărul mediu de cereri de serviciu ce apar în unitatea de timp Mărimea intervalului de tranziţie este în aşa fel aleasă încât probabilitatea de a avea mai mult de o naştere în Δt să fie un infinit mic de ordin superior lui Δt.Nu se întâmplă nimic: prob{N(t+Δt)=n|N(t)=n}= pn.n(Δt) Ceea ce înseamnă că: pn. Ele sunt proporţionale cu Δt .Apare o naştere: prob{N(t+Δt)=n+1|N(t)=n}= pn.n+1 (Δt) . .19) (3.

ceea ce înseamnă că: λn = λ.21) Procesul de sosire adecvat cererilor de serviciu se caracterizează prin independenţa faţă de starea sistemului a ratei de naştere λn . Înseamnă că: pn (0) =1 . pentru orice n Є N (3.23) pn (0) =0 daca n ≠ n0 daca n = n0 (3 Se poate deduce uşor că distribuţia căutată este o distribuţie Poisson: .22) Presupunem că la momentul iniţial t=0.Plecând de la ecuţiile viitorului şi folosind elementele din Q se obţin relaţiile: p0' (t ) = −λ0 p0 (t) pn (t ) = λn −1 pn−1 (t ) −λn pn (t) p N' (t ) = λN −1 p N −1 (t) (3. starea sistemului este N(0) = n0 = 0.

t).pn (t ) = λt n n! e−λt (3. Ştiind că duratele celor două tipuri de stări urmează distribuţii de probabilitate exponenţiale de medie 1 (α = 5 ).p0(t)) . notate cu 0 . adică n0 = 0 . Rezolvare: p’n(t)= λn-1 pn-1 (t)−λn pn(t) p’1(t)= α p0 (t)−β p1(t) p’0(t)= − α1 p0 (t) + β p1 (t) p’1(t)= α p0 (t)−β p1 (t) rezultă sistemul de ecuaţii diferenţiale a viitorului: p’0(t)= − α p0 (t) + β p1(t) p’1(t)= α p0 (t)−β p1 (t) -relaţia de normare: p0(t) + p1(t) = 1 p’0(t) = − α p0 (t) + β(1.3 şi p1 (0)=0. Aplicaţia 1 Linia unui abonat telefonic se poate găsi în două stări: liber sau ocupat. 4 (respectiv β = 5) să se determine probabilitatea de stare p0 (t ) şi p1(t) în funcţie de probabilităţile iniţiale de stare : p0(0)=0. respectiv 1.7. dacă starea iniţială este caracterizată de o populaţie nulă.24) Ea precizează de altfel probabilitatea condiţionată ca n naşteri să apară în intervalul (0.

βp1(t) p0(t) = 1.3.1e-1 p’1(t) = αp0(t) . β 0.3 = α + β + C rezultă β C = 0.2 + 0.3 – 0.p’0(t) + ( α + β) p0(t) = β sP0(s) + ( α + β) p0(s) = β β β p0(s) = S + α + β = α + β + S Cu soluţia: + Ce-(α+β)t α +β 1 4 5 α+β= + = =1 5 5 5 1 β 1 = 5 = = 0.(α + β)t pentru t = 0 condiţia iniţială p1(0) = 0. p0(t) = 0.7 rezultă p1(0) = α β +α + K de unde K = p1(0) - α β +α .1 α +β p0(t) = β Cu soluţia: Pentru t =0 avem condiţia: p0(0) = 0.p1(t) p’1(t) = α (1.3 .2 α +β 5 1 β C = 0.p1(t)) .2 = 0.α + β prin urmare.βp1(t) p’1(t) + (α + β )p1(t) = α p1(t) = α + Ke β +α .3 = 0.

α 4 = = = 0.1 p1(t) = 0. mediu de surse simultan ocupate în decursul unui interval cât durata medie de servire 1/μ . Aceeaşi definiţie poate căpăta forma: Traficul oferit este nr.8*0. ceea ce înseamnă că e o cantitate fără dimensiuni: A= (1 / µ ) sec (1 / λ ) sec Unitatea care tinde să se generalizeze este ERLANG-ul. ceea ce înseamnă că: traficul scurs (prelucrat) este nr. cu rata de apelare λ . pe care îl ocupă pe toată durata lui de prezenţă în sistem. Se cere: a) Diagrama de ocupare totală a grupului b) Durata totală de angajare c) Intensitatea traficului scurs .7 – 0.8 β +α 1 4 5 + 5 5 4 5 K = 0. A = λ (surse ocupate/secundă)*1/ μ (secunde) Definiţia 3 Orice cerere acceptată de sistem are la dispoziţie un circuit sau dispozitiv de prelucrare.0.8 = . Definiţia 2 Traficul oferit sau traficul de intrare este nr.1e-1 Definiţia 1 Traficul este raportul dintre durata medie de serviciu şi durata medie a interapelului. mediu de cereri ce se prezintă în sistem. dacă rata lor de apelare este λ . funcţionând într-un grup comun observate în decurs de 20 ore. A = λ (surse ocupate/secundă)*1/ μ (secunde) Aplicaţia 2 În figura de mai jos este prezentată diagrama de ocupare a 3 resurse. în intervalul de apelare egal cu timpul medie de serviciu 1/μ . Dar cererile nu pot exista în afara surselor cele produc. de resurse simultan ocupate pe durata timpului mediu de serviciu 1/μ pentru prelucrarea cererilor oferite cu rata λ .

5 =10.a) Diagrama de ocupare totală a grupului b) Durata totală de angajare ∑σ i =1 3 1 = σ1 + σ2 + σ3 σ1= 3.5+2*1+3*1+2*1+1+2*2+3*1.5 + 1 = 9.5+ 2.5+3*0.5+0.6E 20 .5 + 1.5 ore σ2= 3+ 3.5 + 2.5+0.5+2*0.5+ 3+ 2+ 1=12 ore c) Intensitatea traficului scurs: AS 1 = T T ∑iσ (i) i =1 R = 1 [1 * σ (1) + 2 * σ ( 2) + 3 * σ ( 3) ] = T 1 [1*1+2*0.5 +2+ 0.5+ 20 +1+2*0.5+2*0.5+0.5+1+2*1+3*0.5+ 2.5+2] = ∑σ 1 = i ∑σ(i ) 32 ore = 1.5 ore σ3=2 + 1.

tsi = ni T În urma observării a 4 resurse pe durata a 6 minute s-au trasat diagramele din figura de mai jos. Rezolvare: .ocupat. Se cere: a) Diagrama de ocupare totală a grupului b) Durata totală de angajare c) Intensitatea traficului scurs Stabiliţi intensitatea medie a traficului servit de respectivul grup pe parcursul intervalului considerat. în care: 1 .λ'i = Aplicaţia 3 σi ni . 0 – starea de neutilizare a fiecărei resurse. .

5) = = = Aplicaţia 4 1. ( ii) 8 Mbiţi/sec exprimările în unităţi Erlang: B= În cazul nostru: .== A= = =2.5 + 4. Accesul unui grup de terminale la reţeaua de telecomunicaţii se face prin intermediul unui mod de comunicaţie care dispune de o singură linie de date de o capacitate de 10 Mbiţi/sec.5 + 3 + 3. Dacă traficul oferit de terminale spre a fi transferat în reţea este de: ( i ) 600 pachete / sec cu câte 1000 de biţi pachetul.25E = = (2.

8E = 0.06E Trafic scurs după definiţia 3: AS= = 1. Nr de angajări în unitatea de timp (rate de angajare) λi= .(i) B= (ii) B= Notă: = = 0. Intensitatea traficului după definiţia 4 = = 2. Timpul mediu de servicii caracteristic t*si= 3.

G. G.. V. Editura Didactică şi Pedagogică.Săcuiu. Editura Didactică şi Pedagogică...Probleme de teoria probabilităţilor. Ciucu. Editura Tehnică. V. 1963 [2].. I.Craiu.Craiu. Ciuci G..Elemente de teoria probabilităţilor şi statistică matematică.BIBLIOGRAFIE [1]. . Bucureşti. Ciucu. Bucureşti.Introducere în teoria probabilităţilor şi statistică matematică. 1971 [3]. 1974 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->