CENTRUL SCOLAR DE EDUCATIE INCLUZIVA TG-JIU COMISIA METODICA T.T.L. PROF. LOGOPED: MERIŞOR DANIELA DATA: 21.01.

2011

RETARDUL DE LIMBAJ (simptomatologie, etiologie, clasificare, terapie)
Retardul de limbaj este considerat de Constantin Paunescu “o intarziere in aparitia si dezvoltarea vorbirii copilul care pana la varsta de trei ani foloseste un numar redus de cuvinte, aproape totdeauna alterate ca pronuntie si care nu formeaza inca propozitii simple, desi auzul este bun, organele fono-articulatorii sunt normal constituite iar dezvoltarea intelectuala este corespunzatoare varstei cronologice.” Astfel, un copil cu retard verbal nu reuseste, pana in jurul varstei de sase ani, sa-si dezvolte un ritm lingvistic adecvat comunicarii si intelegerii, limitandu-se la un vocabular sarac, adeseori cu exprimari prin cuvinte simple, mono si bisilabice, nu poate lega cuvintele, are dificultati de pronuntie, de intelegere si de asimilare a notiunilor abstracte. Desi intelegerea este deficitara, ea nu este atat de afectata ca exprimarea. Dificultatile de intelegere sunt legate, mai mult de sistemul lingvistic restrans, suplinit, in comunicare, de unele mijloace extralingvistice, dar care ii permit, totusi, o adaptare la cerintele celor din jur. Aceste manifestari din planul comunicational sunt insotite si de unele intarzieri in dezvoltarea motricitatii grosiere, dar mai ales a celei fine. Miscarile sunt slab coordonate si imprecise, iar la nivelul aparatului fono-articulator apar frecvent desincronizari intre elementele care participa in pronuntie, accentuand dificultatile de emitere. Exista dificultati cu privire la punerea diagnosticului, astfel ca trebuie sa realizam acele situatii in care intarzierea in aparitia si dezvoltarea vorbirii nu inseamna automat tulburare de limbaj, ci “expresia unui ritm propriu de maturizare” , dar in cazurile cand retardul de limbaj este o consecinta a starii de handicap ori acesta se manifesta de sine statator. Retardul in limbajul propriu-zis nu se datoareaza vreunei maladii, si nici factorilor de mediu defavorizanti. 1

evitarea contactului interpersonal). avand structura simpla . in urma anamnezei si a examenului logopedic se constata ca : • • • • • • • • • Perioada de lalatiune a fost scurta si saraca in productii sonore si ca a fost urmata de latenta . Fonemele dificile lipsesc sau sunt inlocuite cu altele mai usor de pronuntat . 2 . Primele cuvinte au aparut pe la doi-doi ani jumatate. reticenta fata de comunicarea verbala. nu apar notiunile cu grad mare de abstractizare .Simptomele cele mai importante sunt sesizate la nivel verbal si respectiv. factori neurologici : cei raspunzatori de leziuni cerebrale ce conduc la micro sau macro. Exista deficiente in dezvoltarea neuro si psihomotorie . vocabularul activ are un volum de circa 20-30 de cuvinte. factori somatici : afectiuni somatice ale gravidei. 3. psihomotor. factori traumatici : accidente obstreticale. • Se manifesta inhibitii afectiv-emotionale (timiditate excesiva.sechele in sfera verbo-motorie si psiho-motorie . infectii recurente ale cailor aeriene superioare . 2. fiind extrem de simple ca structura (cu eliziunea sunetelor finale) . iar mai tarziu. in timp ce competenta verbala este aceea a unui copil de doi ani . cei mai importanti grupandu-se dupa cum urmeaza : 1. La varsta de patru. Grupurile consonatice sunt reduse la sunetul component cel mai usor . pronumele si adverbele.cinci ani. Etiologia retardului de limbaj include o multitudine de factori. Exista deficiente in aria operarii mintale (dar care nu sunt de natura constitutionala) . Nu sunt folosite cuvintele de legatura. Propozitiile se constituie cu dificultate si tardiv. boli cronice ale copilului sau boli infectioase care se succed la intervale foarte scurte in cursul primei copilarii. Totusi. traumatisme abdominale ale mamei .

chiar agramatism). lichidarea trairilor de inferioritate . factori constitutionali : trasaturi congenitale (adesea ereditare) ce determina aparitia si consolidarea unei inabilitati lingvistice manifestata in toate domeniile limbajului (adica intarzierea vorbirii la varsta de treipatru ani. 2. greseli in educatie. . forma somatica : asociata rahitismului. Paunescu. forma psihogena : cu varietate reactiva (pe fond nevrotic). Dupa C. urmata de o dislalie prelungita dupa cinci ani. distrofiei musculare etc. respectiv constitutiva (pe fondul unui deficit intelectual liminar). . echilibrarea lui afectivmotivationala. neglijenta verbala si actionala. parinti surdomuti etc. 4. Obiectivele interventiei logopedice sunt axate pe : 1 . depasirea reticentei fata de comunicare si relatii interpersonale.4. etapele interventiei logopedice se refera la : • psihoterapia : precede si insoteste terapia propriu-zisa. forma sechelara sau microsechelara : asociata leziunii cerebrale . Expresivitatea vorbirii . Corectitudinea si complexitatea exprimarii prin alungirea frazei . continuata de tulburari de tip dislexo. Activizarea vocabularului pasiv . 3. Dezvoltarea capacitatii de a verbaliza intamplarile traite si cunostintele insusite.Imbogatirea vocabularului . 5. Formele retardului de limbaj sunt urmatoarele : • • • • • forma pura : fara simptome in aria somatica sau neuropsihica . disortografii. factori psihologici si psihosociali : abandon. avand ca scop eliminarea sau diminuarea starilor conflictuale care afecteaza copilul. mediu conflictual. forma constitutionala : caracterizata de o simptomatologie de tip afazic (unii autori folosesc termenul de disfazie sau alalie) . 5.disgrafic. 3 .

D. (2004). (2009). corectarea tulburarilor fono-articulatorii. materialul verbal folosit va fi ajustat in functie de nivelul de intelegere al copilului aflat in terapie. B. precum si de varsta. 2. Buica. Timisoara. fara a exagera insa. putand lua forme de joc. Bucuresti. formarea si consolidarea deprinderilor de a initia si intretine un dialog . vol. perseverenta si competenta. Compediu logopedic scolar.• modelul stimularii lingvistice : are drept scop realizarea unei comunicari verbale fiabile cu anturajul apropiat. BIBLIOGRAFIE : 1. Editura Eurostampa. 4 . Verza. obosind copilul. iar pe de alta parte. pe de o parte. Terapia logopedica desfasurata in detaliu si tehnicizata specific se poate extinde si in familie. (1998). Editura Semne. rabdare. obtinerea tempoului si melodicitatii vorbirii. Exercitiile selectate vor tine cont de forma si gravitatea retardului de limbaj. Ungureanu. Bazele defectologiei. Cel mai folosit programul de stimulare a vorbirii este sistemul Portage. Bucuresti. E. 3. cresterea claritatii si expresivitatii vorbirii. interesele si trasaturile de personalitate ale logopatului. Tratat de logopedie. • modelul de interferenta lingvistica : orientata. C. De asemenem. Recuperarea generala a copilului se va desfasura organizat si esalonat. preocuparile. 2. cu tact. catre eliminarea modelelor verbale si comportamentelor negative ce pot fi imitate cu usurinta de catre copil sau care pot genera repulsie si evitarea participarii la comunicare. Editura Aramis. favorizarea celor pozitive (stimularea si imbogatirea vorbirii copilului) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful