C}NTAREA @N BISERICA ORTODOX{ ROM}N{ CA EXPRESIE A IDENTIT{|II NA|IONALE

Biserica Ortodox[ Rom]n[ este o Biseric[ na\ional[, a`a cum arat[ specifica\ia "rom]n[" din denumirea sa `i a`a cum sunt, de fapt, marea majoritate a Bisericilor Ortodoxe. Dintru ^nceput aceasta poate s[ ne ^ndrepte aten\ia `i spre o serie de aspecte particulare de identitate na\ional[, ^ntre care se num[r[ `i cele privind specificul c]nt[rii ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[.

Istorie
Situa\ia actual[ din Biserica Ortodox[ Rom]n[, ^n particular situa\ia c[nt[rii biserice`ti, se consider[ actualmente c[ este rezultatul a aproape dou[ milenii de evolu\ie istoric[. @nceputurile acestei evolu\ii sunt situate prin tradi\ie odat[ cu predica Sf]ntului Apostol Andrei ^n p[r\ile Dobrogei (regiunea cu ie`ire la Marea Neagr[ a Rom]niei actuale) `i cu ocuparea Daciei de c[tre Imperiul Roman la ^nceputul secolului al II-lea d.H., ceea ce a determinat `i p[trunderea unor elemente cre`tine, concomitent cu declan`area procesului de formare a poporului `i a limbii rom]ne. Latinitatea fundamental[ a limbii rom]ne actuale `i vocabularul (latin) de baz[ al credin\ei cre`tine sunt mo`tenirea acestor ^nceputuri. @n secolele ce au urmat s-au ad[ugat influen\ele slave (^ncep]nd cu venirea acestora ^n sec.a al VI-lea), prin care prin care mai ales termenii cultului bizantin (predominant ^n R[s[rit) s-au impus tot mai mult ^n limba rom]n[. Atest[rile istorice `i m[rturiile arheologice (acolo unde manuscrisele muzicale lipsesc pentru primul mileniu) ne fac s[ presupunem folosirea limbii latine ^n c]ntarea secolelor de ^nceput ale cre`tinismului la popula\ia str[rom]n[, poate `i o limb[ rom]n[ str[veche. Mai apoi, pe m[sur[ ce partea de r[s[rit al Imperiului Roman - ulterior devenit[ Imperiul Bizantin (cu limba greac[
183

Un moment important ^l constituie traducerea `i tip[rirea integral[ (dup[ mai multe tip[riri fragmentare) a Bibliei ^n limba rom]n[ (Bucure`ti.al XVII-lea avem atest[ri ale c]nt[rii biserice`ti ^n limba rom]n[ (T]rgovi`te. care cuprinde c]nt[rile majorit[\ii slujbelor biserice`ti (inclusiv crea\ii proprii). Folosirea limbii rom]ne ^n c]ntarea bisericeasc[ ortodox[ a ^nsemnat mult mai mult dec]t simpla traducere a textelor c]nt[rilor din 184 . spre exemplu. pentru perioada de dup[ sec.al XVIII-lea. Dup[ ce pe la mijlocul sec.proces ^ncheiat ^n sec. referitor la c]ntarea bisericeasc[) mai ales odat[ cu ini\ierea traducerii c[r\ilor de cult ^n limba rom]n[ pe la mijlocul sec. ^n sec.al XVI-lea . circula\ia manuscriselor descoperite. primul manuscris muzical (psaltic) ^n limba rom]n[. se poate presupune `i o folosire a limbii grece`ti (a`a cum ne-o dovede`te. 1653).preponderent[) .a dob]ndit o tot mai mare influen\[ ^n aceast[ zon[. sau activitatea bisericeasc[ (inclusiv muzical[) din jurul Bisericii Sf]ntul Nicolae din Scheii Bra`ovului. dup[ 1495 etc. Pentru c]ntarea bisericeasc[ rom]neasc[. unde sunt atesta\i `i c]\iva protopsal\i de origine rom]neasc[ (cum ar indica. dup[ structurarea statelor feudale `i a mitropoliilor din Muntenia `i Moldova (^n sec. specifica\ia "vlahu" de la numele lui Dometian Vlahu). elemente incipiente ale identit[\ii na\ionale de mai t]rziu ar putea fi apari\ia Pripelelor lui Filotei Monahul de la Cozia (pe la 1400). Adoptarea limbii slavone ca limb[ de cult dup[ ^ncre`tinarea bulgarilor (sub \arul Simeon. ^n particular. Toate acestea nu au r[mas f[r[ urm[ri ^n planul c]nt[rii biserice`ti. situa\ie care a durat p]n[ ^n secolul al XVII-lea.XV-XVI). Identitate na\ional[ `i unitate cre`tin[ (ortodox[) Despre o afirmare a identit[\ii na\ionale rom]ne`ti ^ntr-un sens mai modern se poate vorbi ^ns[ (^n planul bisericesc `i. ^n anul 1713 Filotei sin Ag[i Jipei finalizeaz[ manuscrisul Psaltichiei rom]ne`ti. 1688). ^ntre altele. al XIVlea). a ~colii muzicale de la Putna (sec.al XI-lea).al IX-lea) `i faptul c[ ace`tia ^`i ^ntindeau st[p]nirea `i asupra \inuturilor rom]ne`ti a f[cut ca `i ^n aceast[ zon[ s[ se r[sp]ndeasc[ limba slavon[ ca limb[ de cult (`i de c]ntare).

dar r[m]n]nd totu`i ^n stilul tradi\ional al c]nt[rii de origine bizantin[. ^n care se ^ncadreaz[ `i c]ntarea bisericeasc[ (care este prin Cf. al lui Filotei sin Ag[i Jipei.al XIX-lea `i ^n prima jum[tate a sec.al XX-lea. Anton Pann (17961854). Dimitrie Suceveanu (1816-1898) etc. XC (1972). @n sf]r`it. ^n a`a fel ^nc]t acestea s[ fie mai adecvate specificului rostirii rom]ne`ti.171. cu evitarea rupturii (prin reforme bru`te) fa\[ de realit[\ile anterioare. @nceput ^n sec. @n cadrul acestui proces. Din acest punct de vedere. este o expresie a preocup[rii ca afirmarea unei identit[\i proprii de factur[ na\ional[ s[ nu se fac[ ^n detrimentul unit[\ii cu ansamblul cre`tin[t[\ii (ortodoxe). faza de maturitate a "rom]nirii" l-a constituit compunerea pentru textele imnelor biserice`ti a unor melodii noi. procesul de rom]nire a c]nt[rilor s-a ^ncheiat prin realiz[rile marilor protopsal\i din sec. dup[ simpla traducere a textelor ^n limba rom]n[ `i a`ezarea lor mai mult sau mai pu\in potrivit[ pe vechile melodii de origine bizantin[. cu specificul ei. a determinat schimb[ri treptate.o ^ncununare t[rzie constituind-o `i activitatea lui Ion Popescu-Pas[rea (1871-1943).al XVII-lea. nr. care se conformau canoanelor ehurilor bizantine1.limba greac[ sau slavon[.al XIX-lea: Macarie Ieromonahul (1770-1836). . în „Biserica Ortodoxæ Românæ“. a preferat pentru cântærile sale glasurile (modurile) grece`ti. o etap[ superioar[ a fost ^ncercarea de modificare par\ial[ a melodiilor. Evolu\ia treptat[. inclusiv ^n structurile muzicale. acela`i Filotei sin Ag[i Jipei ar[ta ^n „Dedica\ia“ sa cætre Constantin Brâncoveanu c[ de`i cuno`tea cântærile biserice`ti gregoriene `i ruse. dar profunde.Ciobanu.1-2. Muzica bisericeascæ la români.Gh. Prof. ce a caracterizat ^ntreaga devenire a c]nt[rii biserice`ti rom]ne`ti. 1 185 . A fost vorba despre o afirmare complex[ a identit[\ii (na\ionale) ^n c]ntarea bisericeasc[. de-a lungul a secole. la sf[r`itul sec. deoarece limba rom]n[. Este interesant faptul c[ toate aceste tendin\e de dezvoltare ale c]nt[rii biserice`ti ortodoxe ^n limba rom]n[ pot fi observate (desigur ^ntr-o stare incipient[) ^nc[ ^n manuscrisul Psaltichiei rom]ne`ti de la 1713. p. @n secolul al XIX-lea Anton Pann a numit procesul de adaptare la limba rom]n[ a c]nt[rilor "rom]nirea" c]nt[rilor biserice`ti. Iar mai aproape de noi. vorbind despre r]nduielile cultului ortodox.

Inten\ia lui Macarie viza chiar unitatea c]nt[rii biserice`ti a rom]nilor de pretutindeni (!). un Neon Anastasimatarion `i un Doxastarion. pentru cæ ele men\in legætura de continuitate cu trecutul istoric.^n Muntenia. un liturgist rom]n subliniaz[ c[ "pe acestea Biserica le pæstreazæ neschimbate.“2 Identitate `i unitate na\ional[ Tot odat[ cu afirmarea identit[\ii na\ionale.al XIX-lea.) unitatea ei.excelen\[ liturgic[). ^n anul 1820.s-a pus. Petru Efesiu tip[re`te la Bucure`ti. XXI (1969). @n planul c]nt[rii biserice`ti. din punct de vedere ortodox. omogenitatea vie\ii religioase (a spiritualitæ\ii) ortodoxe..Prof. (. în „Ortodoxia“. impus[ la ^nceputul sec. un aspect mai "intern" de unitate). ^n limba grac[). @ns[ ^ndeosebi r[sp]ndirea tip[riturilor muzicale rom]ne`ti ^ncep]nd cu prima jum[tatea a sec. unitatea externæ a Bisericii. deja ^n anul 1823 Ieromonahul Macarie (un elev al lui Petru Efesiu) tip[re`te la Viena primele trei c[r\i de muzic[ bisericeasc[ ^n limba rom]n[: Theoreticonu.al XIX-lea au contribuit la creerea unui climat unitar ^n domeniul muzicii biserice`ti rom]ne`ti. @n primul r]nd se poate aminti circula\ia manuscriselor muzicale rom]ne`ti ^n sec. pentru cæ exprimæ `i sus\in doctrina ortodoxæ.Ene Brani`te. p. nr.Dr.2.201. a fost vorba de a se pune de acord variantele deosebite.al XVIII-lea. 186 . Probleme de actualitate ale Bisericilor de azi: dezvoltare (evolu\ie) `i revizuire (adaptare) în cult. ^n m[sura 2 Pr. Dup[ apari\ia primelor tip[rituri cu nota\ie neumatic[ de origine bizantin[ (^n nota\ia hrisantic[. `i problema unit[\ii ^n cadrul respectivei identit[\i na\ionale (deci. dintre acestea mai ales Anastasimatariu cunosc]nd o larg[ r[sp]ndire (fiind `i retip[rit). al[turi de preocuparea pentru p[strarea unit[\ii cu restul cre`tin[t[\ii (ortodoxe) un aspect de unitate oarecum "extern[" . mai mult sau mai pu\in programatic. `i este vorba mai ales de copiile dup[ Psaltichia rom[neasc[ a lui Filotei sin Agai Jipei.. Mai multe elemente au concurat la realizarea acestui deziderat al unit[\ii (interne). Anastasimatariu `i Irmologhionu. Moldova `i Transilvania (Ardealul `i Banatul). existente ^n diferitele regiuni istorice ale actualei Rom]nii .

@n acest sens se pot aminti edi\iile uniformizate ale c]nt[rilor biserice`ti publicate la Bucure`ti: Anastasimatarul uniformizat (Vecernierul-1953. Moldova `i Transilvania3.Ciobanu.Gh. constituie alte elemente pentru conturarea unui specific na\ional ^n c]ntarea bisericeasc[ rom]neasc[.^n care el a destinat din tirajul de 3200 de exemplare al c[r\ilor sale c]te 1000 de exemplare pentru |ara Rom]neasc[. Nu poate fi neglijat nici rolul jucat de cultivarea relativ unitar[ a c]nt[rii biserice`ti ^n `colile teologice (seminarii `i facult[\i). Dup[ unirea `i a Transilvaniei (ca `i a altor regiuni istorice) cu Rom]nia ^n anul 1918 `i ^nfiin\area Patriarhiei Rom]ne ^n anul 1925. Utrenierul-1954) `i Cântærile Sfintei Liturghii `i podobiile celor opt glasuri (1960). pentru structurarea tot mai clar[ a unei identit[\i na\ionale ^n acest domeniu.al XIX-lea.al XX-lea cele ale lui Ion Popescu-Pas[rea au impus variante tot mai uniforme pentru c]ntarea din Biserica Ortodox[ Rom]n[.cit. Dimitrie Cun\anu (1837-1910) public[ la Sibiu o culegere de Cântæri bisericesci (1890). @n Ardeal. Influen\ele folclorului rom]nesc. p. Un alt elev al lui Petru Efesiu. care public[ c]nt[ri biserice`ti specifice zonei (`i unde se pot sesiza unele influen\e s[rbe`ti). prin care impune o uniformizare regional[ (pentru c]ntarea din Ardeal). a tip[rit `i el la r]ndul s[u circa 14 c[r\i ^n domeniul c]nt[rii biserice`ti (dintre care dou[ cu caracter teoretic). tip[riturile muzicale ale lui Dimitrie Suceveanu. 3 Prof. iar ^n prima jum[tate a sec. problema uniformiz[rii c]nt[rii ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ s-a pus ^ntr-un mod tot mai acut.175. nou ^nfiin\ate ^n sec. 187 . @n continuare. @n Banat o activitate asem[n[toare desf[`oar[ la ^nceputul sec.al XX-lea Atanasie Lipovan (1874-1947) `i Trifon Lugojan (18741948). ce pot fi remarcate pentru c]ntarea bisericeasc[ din aceast[ zon[.. op. ca o expresie a dorin\ei de afirmare a unit[\ii (identit[\ii) na\ionale.. ~tefanache Popescu (1824-1911) etc. Anton Pann.

seria a II-a. modal[.1-2. în „Studii Teologice“. 1993.al XX-lea spre adoptarea vechilor melodii de tradi\ie bizantin[ pentru a fi armonizate.17-38.Dr. Nicolae Lungu etc.al XIX-lea s-a introdus (uneori prin decizie politic[4) ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ c]ntarea armonic[ `i polifonic[ de influen\[ apusean[.ale lui Ioan Cartu (1820-1875).Prof.G. nr. i s-au g[sit argumentele ^ncadr[rii ei ^n Tradi\ia Bisericii6. ceea ce a f[cut ca ele s[ dispar[ ^ncetul cu ^ncetul din repertoriul liturgic. nr. în ”IAH Bulletin”. Temeiuri biblice `i tradi\ionale pentru cântarea în comun a credincio`ilor.pentru c[ nu trebuie s[ uit[m c[ secolul al XIX-lea este momentul de maturitate al "rom]nirii" c]nt[rii biserice`ti de origine bizantin[ . 4 188 . Alexandru Flechtenmacher (1823-1898).Ene Brani`te.Kiriac. VI (1954). Eduard Wachmann (1836-1908) etc.Vasile Gr[jdian. nr.a condus p]n[ pe la ^nceputul sec. 1865 . Cântarea în comun.al XX-lea un import de factur[ protestant[5. Tot ^ntre aspectele mai recente ale identit[\ii c]nt[rii ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ ar mai fi de men\ionat revitalizarea c]nt[rii ^n comun (de ob`te). XXVII (1938). p.86-96. 5 Øtefan Felea. 6 Pr. în „Cultura“.a`a cum este cazul crea\iilor lui D. c[reia. dup[ ce fusese considerat[ de unii ^n prima parte a sec.Its Influence over the Developement of Chanting in the Rumanian Church. p.Alte provoc[ri istorice ^n raport cu identitatea c]nt[rii ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ Atunci c]nd spre mijlocul sec.37-39.21. p. primele Liturghii armonizate ^n stil clasic (occidental) . Monarch Alexandru Ioan Cuza's Decree Nr. nu s-au bucurat de un succes deoebit.101 of January 18. Concluzii Pr.4-5. Reac\iile celor care \ineau la identitatea na\ional[ (`i tradi\ional[) a c]nt[rii biserice`ti . dar deja va fi vorba despre o armonie `i o polifonie specific[. ^n care isonul joac[ `i el un rol important .

Cultura muzicalæ de tradi\ie bizantinæ pe teritoriul României.C.117-139 S. BIBLIOGRAFIE (^n afar[ de lucr[rile indicate ^n note) T. 104. p. Muzica bisericeasca la români în sec. 1985.Moisescu. Prolegomene bizantine. ^n "Biserica Ortodoxæ Românæ" 103. 1989 Gh. Bucure`ti. dovedit[ de ^ntreaga evolu\ie istoric[. p. Bucure`ti. Din acest punct de vedere. ^n special europene. 1994 189 . N. Muzica bizantinæ în manuscrise `i carte veche româneascæ.615-636.Barbu-Bucur.Moldoveanu. de-a lungul veacurilor. ^mpreun[ cu deschiderea spre celelalte experien\e culturale cu care a venit ^n contact au ^nso\it `i au caracterizat ^ntreaga devenire a identit[\ii na\ionale ^n cazul c]nt[rii din Biserica Ortodox[ Rom]n[. aceast[ identitate na\ional[ nu poate fi ^n\eleas[ ca un fenomen izolat de ansamblul istoriei cre`tine `i de alte evolu\ii culturale. @n acela`i timp. 1985. 1986.XX.Afirmarea identit[\ii na\ionale a c]nt[rii ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ constituie o realitate indiscutabil[. s-au ocupat cu muzica de tradi\ie bizantinæ în România. Bucure`ti.Ionescu. ^ncadrarea ^n orizontul Ortodoxiei r[s[ritene de origine bizantin[. Lexicon al celor care.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful