ANEXA 8 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.5235 / 01.09.

2008

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

ARIA CURRICULARĂ: „TERAPII SPECIFICE ŞI DE COMPENSARE”

TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ Clasele I – a X-a Curriculum DEFICIENŢE MINTALE SEVERE, PROFUNDE ŞI/ SAU ASOCIATE

Aprobat prin ordin al ministrului nr. 5235 / 01.09.2008

Bucureşti, 2008

adresează enunţuri/ întrebări inteligibile.asigurarea flexibilităţii activităţilor educaţionale şi de învăţare. pregătind elevul pentru viitoarea integrare socială. Pentru a relaţiona cu lumea înconjurătoare. . În cazul copilului cu deficienţe mintale severe. Activităţile de învăţare propuse în aceasta programă au un statut orientativ. .cadru. Programa de TTL. profunde şi/ sau asociate. se precizează şi se dezvoltă vocabularul (introducerea noţiunilor integratoare/ vocabularului tematic) până la dezvoltarea capacităţii de integrare propoziţională (cu sprijin obiectual/ imagistic şi verbal). oferă răspunsuri logice la întrebările puse. În etapa ulterioară. cu accent pe dezvoltarea abilităţii de ascultare şi pe comunicarea nonverbală (mimică. prin cuvinte proprii.realizarea parteneriatului socio-educaţional cu familia. potenţialului psihofizic al fiecărui copil. exersarea şi dezvoltarea comunicării. urmărite în activitatea terapeutică. operează cu structuri sintactice simple şi esenţiale. profunde şi/ sau asociate. având libertatea de a-şi alege acele activităţi de învăţare care corespund cel mai bine potenţialului psihologic al copiilor cu care lucrează sau de a folosi alte exemple care i se par mai potrivite pentru atingerea obiectivului propus. - Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 1 . desen. Datorită complexităţii structurii limbajului şi rolului esenţial atât al procesului de comunicare.crearea unui mediu educaţional deschis tuturor copiilor cu deficienţe mintale severe. constituie un adevarat instrument de lucru pentru terapeut. redă. îşi exprimă opiniile în legătură cu fapte şi întâmplări cunoscute etc. Activităţile de terapia tulburărilor de limbaj debutează cu activităţi centrate pe formarea abilităţilor prelingvistice. . profunde şi/ sau asociate. conţinutul unor texte scurte şi accesibile. Prin conţinuturile structurate în această programă. Se recomandă individualizarea demersului terapeutic. cât şi a expresivităţii limbajului. în general. îşi exprimă intenţia de comunicare prin mimică. apare necesară terapia tulburărilor de limbaj ca domeniu de intervenţie distinct. se urmăreşte: . având implicaţii negative în planul randamentului şcolar şi al relaţiilor interpersonale. Elevul cu deficienţă mintală severă poate să comunice cu alte persoane atunci când: exprimă un comportament nonverbal adecvat contextului.NOTA DE PREZENTARE Copiii cu deficienţe mintale severe. acesta raportandu-se în permanenţă la zona proximei dezvoltări a fiecărui copil în parte. Terapeutul nu e obligat să le parcurgă în întregime. profunde şi/ sau asociate se caracterizează printr-o diversitate de forme de manifestare la nivel anatomo-fiziologic. gestică şi pantomimă) şi imagistică. gest.asigurarea unui mediu comunicaţional care să determine manifestarea liberă a elevului în diverse contexte. acoperind sfera achiziţiilor limbajului primar şi pe cea a corectării sunetelor deficitare şi a disfoniei. Ca urmare. ştiinţific proiectată şi desfăşurată sistematic. ei au nevoie adesea de mijloace alternative de exprimare şi comunicare. dar centrându-se pe formarea. Intervenţia compensatorie. imagine. cognitiv. intervenţia de natură logopedică este complexă. acestea din urmă pot afecta structura personalităţii. .recuperatorii printr-o strategie educaţională adecvată particularităţilor individuale şi de vârstă. astfel încât să se găsească soluţii profesionale pentru nevoile de şcolarizare impuse de diferenţele de dezvoltare psihologică şi emoţională ale tuturor elevilor cu dizabilităţi mentale severe. elaborată pentru copiii cu deficienţe mintale severe. integraţi în şcoala specială. se formează. cu sprijin psihopedagogic. Prezenta programă se dovedeşte a fi un ansamblu informaţional unitar de modele de intervenţie şi structuri operaţionale subordonate obiectivelor . psihic şi social. comportamental.respectarea individualităţii fiecărui copil/elev implicat în activităţile de terapie.terapie. va determina progrese în dezvoltarea vocabularului şi în diminuarea frecvenţei tulburărilor de limbaj şi va influenţa pozitiv întreaga evoluţie personală. Eficienţa acesteia este condiţionată de realizarea programelor terapeutic .

4.CICLUL PRIMAR ŞI SECUNDAR (CLS. exersarea abilităţii de structurare a mesajului oral Formarea abilităţilor în plan lexico-grafic Dezvoltarea comunicării în context social-integrator Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 2 . 3. I-X) OBIECTIVE CADRU: 1. 2. Exersarea abilităţii de receptare a mesajului verbal şi nonverbal Formarea.

in prezenta/absenta vazului) Exerciţii de antrenare asociată a analizatorilor Exerciţii de receptare a unor mesaje vizând comportamentul de ascultător / privitor : “Să ascultăm !.reacţionează la prezenţa unor obiecte.exerciţii de recunoaştere a vocii persoanelor familiare. persoane. 3 1.exerciţii de identificare şi reproducere a sunetelor emise de animale (onomatopee). reacţii verbale simple.exerciţii de localizare şi de denumire a zgomotelor specifice mediului ambiant sau provocate. Exerciţii de discriminare tactilă . mărime). cuvinte Exersarea simţului ritmic (bătăi din palme. dă-mi!) prin: îndreptarea privirii către obiectele/ părţile corpului denumite. se manifestă prin vocalize. sortare după un criteriu (culoare. grupare.reacţionează la atingerea/ zâmbetul adultului. jocuri cu ritm şi mişcare. ia!. Exerciţii de recunoaştere a stimulilor olfactivi şi gustativi .2 Educarea şi exersarea auzului fonematic 1. . Exersarea abilităţii de receptare a mesajului verbal şi nonverbal OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1.recunoaşterea obiectelor (mulaje fructe.exerciţii-joc de clasificare. forme geometrice prin pipait. . .1 Receptarea semnalelor/stimulilor din mediul apropiat. Exerciţii de identificare a stimulilor vizuali .A. preluarea de la adult sau aducerea obiectelor denumite. se întinde/ atinge/ arată cu degetul sursa sonoră. Să privim !. sunete.exercitii de identificare a diferitelor fructe si alimente după miros / gust. la comenzile simple ale adultului (uite!. cu localizarea fonemelor în cuvânt Exerciţii de ascultare şi reacţie: . Să pipăim!” Exerciţii de emitere independentă a fonemelor Exerciţii de rostire de silabe. fixarea privirii.menţine suficient contactul vizual şi auditiv în timpul comunicării. atingerea/ indicarea/ denumirea acestora. formă.exerciţii de identificare obiectuală şi imagistică. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE 1. Să mirosim !. . seriere. zâmbeşte. cu acordarea de semnificaţii corespunzătoare EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii de ascultare şi identificare a unor semnale sonore (zgomote. se întinde spre adult. menţinerea contactului vizual şi auditiv. reacţinează prin vocalize. reacţii verbale simple.3 Ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale scurte exprimate de terapeut Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a . mişcarea părţilor corporale indicate de adult.joc didactic. . onomatopee. . la pronunţarea numelui său prin: fixarea privirii cu menţinerea contactului vizual şi auditiv. animale ca surse sonore prin: întoarcerea capului.reacţionează la denumirea unor obiecte familiare/ părţi ale corpului. onomatopee) . structuri euritmice) Exerciţii de diferenţiere auditivă Exerciţii de diferenţiere a sunetelor surdă-sonoră Exerciţii -joc de rostire a perechilor paronimice Exerciţii-joc de analiză fonetică. .exerciţii de diferenţiere a sunetelor emise de diverse instrumente muzicale.

gesturi) 1.maaa.3 Ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale scurte exprimate de terapeut EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii aplicative de executare de comenzi verbale simple („Pune mâna pe masa!” Aşază mingea pe raft!” etc..) Exersarea unor comenzi verbale potrivite la mediu ambiant („Închide uşa!”. umflarea balonului. tristeţe. .abordând o mimică adecvată) şi invers Organizarea de jocuri de grup.citirea expresiilor mimico-faciale (bucurie. râde . cu oferirea de modele comportamentale nonverbale 1. utilizarea jucăriilor de suflat etc.4 Utilizarea în comunicare a modelelor de exprimare nonverbală (mimică. rezistenţă) Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a . tare) Reproducerea unei linii melodice simple (emitere vocalică) 4 2. de-a prinselea. exprimate mimico-gestual (plăcere. . Formarea.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1. ) Exerciţii-joc de respiraţie cu emiterea vocalelor/ silabelor deschise (aaa.5 Dezvoltarea abilităţii de imitare a unor activităţi/ modele acţionale oferite de terapeut (alternarea rolului şi imitare) 2. expresii mimicofaciale. tristeţe. schimbând rolurile copiilor (jocuri de-a v-aţi ascunselea. exersarea abilităţii de structurare a mesajului oral OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 2. – miii.. se încruntă.2 Exersarea inspir-expirului 2. cu mingea. etc) Exerciţii de asociere suport imagistic – expresie mimico-facială. intensitate. rapid şi cu intensitate diferită (în şoaptă... propoziţii ex.: „Ce frumos miroase floarea!”) Exerciţii de vocalizare în registru mediu. acţiuni. însoţite de suport concret. .. supărare. moderat.. pentru buze. Jocuri cu marionete Jocuri de rol Exerciţii de imitare a unor sunete. cuvinte din repertoriul terapeutului Joc de alternare a rolurilor în comunicare (alternarea rolurilor de ascultător/ vorbitor): terapeutul imită tot ceea ce face copilul (zâmbeşte.) Exerciţii-joc de respiraţie nonverbală (suflatul în lumânare. etc. bucurie. Exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de a elabora răspunsuri emoţionale. acut şi grav Exerciţii de vocalizare în ritm lent. obraji. – meee..3 Exersarea vocii (întindere. „Adună jucăriile în coş!”) Exerciţii de ascultare şi înţelegere a unor mesaje accesibile. linguală.intuitiv (obiectual/ imagistic) Exerciţii de formare a comportamentului de ascultător (exerciţii – tip postaudiţie privind punerea în corespondenţă cuvânt – obiect / imagine şi enunţ scurt – imagine / acţiune) Joc de rol cu imitarea unor acţiuni/ simularea unei convorbiri telefonice (roluri situaţionale) Exerciţii de identificare a unor modele de exprimare nonverbală: ..perceperea şi preluarea unui model gestual/ mimico-gestual.eeee . obişnuit.. gesturi.…) Joc de rol pe teme diferite.) de pe faţa terapeutului/ în imagini sugestive.iiii .1 Exersarea articulator aparatului fono- EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii de coordonare generală Antrenamente ludice de exersare a aparatului fono-articulator (gimnastică maxilară. văl palatin etc.) Exerciţii pentru reglarea ritmului respirator şi pentru realizarea echilibrului inspir-expir Exerciţii de expir prelungit cu rostirea unui material verbal gradat ca dificultate (cuvinte.

atribute/ senzaţii / stări emoţionale: utilizează cuvinte care descriu o persoană. „Nu (e) păpuşa!” . „Tata plecat”. „moale”. aici.exerciţii de asociere imagistică – „parte-întreg”. „plecat”. „rece”. ploaia: pic-pic. „î”).exerciţii de articulare vocalică (vocala deschisă „a”. 5 - la nivel de cuvânt. animale sau lucruri cunoscute („mama”. c) sunetele bilabiale („p”-„b”-„m”).bu. .) Exerciţii şi jocuri cu silabe deschise.4 Formarea abilităţii de vorbire reflectată şi independentă: . cum e?”). „roşu”. asociere „material. ma-ma. . animale. pisica: miau. Exerciţii de integrare propoziţională simplă care exprimă: . exerciţii de articulare a consoanelor: a) sunetele „l” (laterală) şi „r” (vibrantă). a!. mai. Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a . . sinonimie. aha!. bu .) . . „se loveşte” etc). „cuţu”.solicitarea (cere un obiect):”Vreau apă/ Dă-mi cana!”etc . „tata”. logatomi. „pa!”. Exerciţii de reproducere de sunete onomatopeice produse de diferite obiecte şi animale (copilul va imita cum face câinele: hamham. f) sunetele guturale („c”. albina: zzz etc. EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Întărirea sunetelor existente deja în repertoriu Emiterea de sunete noi prin imitaţie (vorbire reflectată) . fructe. omonimie (ex: „Dacă nu-i aşa. telefonul: ţrr. „Lapte gata!”. nerotunjite. „murdar”. „ia”. nici unul. pa-pa. prepalatale („ş”-„j”. uite. „cald”. d) sunetele alveolare („t”-”d”-„n”).dispariţia: comentează dispariţia unei persoane/ lucru din câmpul său vizual („nu-i”.la nivel fonematic.formarea. „stă”. . „pâine” etc) . - la nivel propoziţional. „la revedere!”). rotunjite labiale „o”. „doarme”. legume. ta-ta. culori etc. „dus”.”vesel” etc). „meserii.exerciţii-joc de antonimie. iată.obiect”. asociere funcţie/utilitate–„organ/obiect”. hai). duble (ma-me-mi-mo-mu. .non-prezenţa (comentează despre ceva/cineva care nu mai este prezent): „Nu (e) mama”. este. „face”. . inclusiv propriile senzaţii sau stări emoţionale („frumos”. „ă”. pu . „ce”-„ci”-„ge”-„gi”).acţiunea şi rezultatul ei: foloseşte cuvinte care denumesc acţiuni sau care exprimă rezultatul acţiunii efectuate („pune”.entitate (fiinţe/ lucruri): foloseşte cuvinte care denumesc persoane.prezenţa: salută sau atrage atenţia asupra unei persoane/ obiect aflat în raza sa vizuală (da. „cade”. „nu-nu”).respingerea/ refuzul: exprimă respingerea faţă de ceva care se apropie de el / ce îi este oferit („nu”. „u”.. „se sparge”. da. „rotund”. „mâna”.dispariţia (comentează dispariţia unei persoane/lucru pe care nu-l mai vede): „Tata pa!”. b) sunetele labio-dentale („f”-„v”). e) sunetele palatale („che-chi-ghe-ghi”). …). animal sau lucru.unelte” etc. altul.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 2. „tare”. Exerciţii de exprimare la nivelul cuvântului .noţiuni integratoare/ vocabular tematic (schema corporală. „eu”. „pisi”. din nou. oh!). lingo-dentale („s”-„z”). nelabiale „e” „i”. „g” şi” h”).recurenţa: repetă verbal şi acţional (încă.pu. colo.precizarea repertoriului personal prin însuşirea cuvintelor care semnalează: . bună!.

posesia: „mama copilului”. . cuvintelor nepotrivite Exerciţii de reglare a discursului (ca lungime. adecvare. propoziţii Automatizarea sunetului în cuvinte şi propoziţii Exerciţii pentru exersarea ritmului corect al vorbirii Exerciţii pentru controlul intensităţii vocii Exerciţii pentru controlul înalţimii vocii Exerciţii pentru controlul timbrului vocii Exerciţii pentru controlul rezonanţei sunetului Exerciţii pentru realizarea controlului emoţional Exerciţii de control al calamburului.beneficiar: „arată-mi!” .”. .entitate . însoţit de verbele „a vrea”. respingerea/ refuzul („nu papa”/ „nu doarme”. după suport obiectual şi/sau imagistic. „eu ud” etc. interogative.subiect + nume predicativ: „Păpuşa este mică. . - EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE „Mama la revedere.subiect + verb + complement: „Ana bea apă”.exerciţii de selectare şi reproducere a unei propoziţii enunţiative/interogative/ exclamative dintr-un enunţ audiat.. interlocutor) 2.acţiune-obiect direct al acţiunii: „bate toba”. cuvinte. „a vedea”. exclamative cu suport imagistic/cuvinte date. .la nivel propoziţional. . agent –acţiune/ rezultatul acţiunii: „mama spală”.emiterea prin imitaţie/ pronunţie reflectată (după terapeut/ coleg) şi concomintentă. „fata (e) bună”.atribut: „mingea roşie”. .punerea aparatului fono-articulator în poziţie corectă de articulare. etc). fixare şi consolidare a sunetului Exerciţii de introducere a sunetului în silabe. „pisi (e) jos”.acţiune -localizare: „mergi acolo!” .demonstraţia articulatorie.acţiune . „bea apă”. .subiect + verb + adverb: „Maşina merge repede.exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare (suport imagistic/ sprijin verbal).5 Corectarea pronunţiei sunetelor deficitare şi a tulburărilor de voce Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 6 . „patul păpuşii” . „a a avea” Exerciţii de integrare propoziţională. .exerciţii de alcătuire de propoziţii enunţiative.4 Formarea abilităţii de vorbire reflectată şi independentă: .exerciţii de completare a unui enunţ cu început dat. Exerciţii de emitere. .OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 2. .localizare (fără utilizarea prepoziţiei): „pisi coş” etc. cu o anumită structură: . . Exerciţii de impostare corectă a fonemelor pronunţate deficitar: . Exerciţii de utilizare a pronumelui personal „eu”. „pupă copilul” etc.”/ „Mama vine acasă”.entitate .

oblică. casă.a) antrenament psihomotor EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii de relaxare musculară Exerciţii de coordonare motrică generală Exerciţii-joc pentru motricitatea fină la nivelul mâinilor şi a degetelor: . scară etc). de la stânga la dreapta.. . bilă. linii frânte.). de pliere a hârtiei etc. precizie.1.exerciţii .3.b) formarea abilităţii de a urmări cu privirea în sensul convenţional al actului citirii (stânga-dreapta) 3. prin haşurare de linii). .joc de aşezare de jetoane de la stânga la dreapta Exerciţii de formare a progresiei stânga-dreapta fără mişcarea capului (de ex. Exerciţii de antrenare-stimulare a musculaturii fine a mâinilor/ degetelor (fineţe. cu antrenarea diferitelor părţi ale corpului. modelare a plastilinei. Formarea abilităţilor în plan lexico-grafic OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 3. zigzag-uri Exerciţii antepregrafice: . Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 7 . „batem toba”. simulare cusături pe planşa cu găurele.desen figurativ: desen dupa şablon (trasare de contururi şi umplerea spaţiului – cu fond.exerciţii de imitare cu mâna/degetul/ creionul a poziţiilor orizontală. . .exerciţii de apucare. caiet tip)..exerciţii de folosire a fiecărui segment al corpului.joc în plan acţional: aşezarea pionilor pe tabla cu găurele. fără mişcarea capului) Exerciţii de focalizare a unei mişcări de la stânga la dreapta (vom desena cu o creta linii grafice alternative – llllllll mmmmmmm uuuuuuuuuu. „ghemuleţe”. caiet de geografie/ biologie. coordonare oculo-motorie şi control motric): .joc didactic cu vocabular imagistic – noţiuni corporale (Loto imagistic „schemă corporală”). cercuri – spirale. a mărgelelor pe aţă. Exerciţii de cunoaştere a schemei corporale proprii/ a partenerului fixarea lateralităţii Exerciţii-joc de identificare şi numire a elementelor principale şi de detaliu ale schemei corporale proprii şi ale partenerului: în oglindă / pe un coleg sau pe o păpuşă / în imagini Exerciţii de observare a alcătuirii corpului: .1. foaie bloc mare/ mică de desen. incastrare etc.exerciţii de motricitate generală. zigzaguri în formă de linii.. frământare.1 Pregătirea actului grafic 3.. ..exerciţii-joc de flexie-extensie a degetelor (ex: „ploaia”.) 3... siluetă etc.. linii curbe.divertisment grafic exprimat in mâzgălituri în diverse direcţii şi planuri (vertical. haşurări în spaţii determinate (tăbliţa de scris. Exerciţii-joc de aliniere a obiectelor într-o anumită succesiune şi de denumire a lor de la stânga la dreapta Exerciţii-joc de mutare/ translare a obiectelor/ jucăriilor de la stânga la dreapta („Pune merele în coş!”) Exerciţii. focalizarea unui obiect în mişcare – minge.2 Însuşirea schemei corporale şi 1. „cântăm la pian” etc. Exerciţii de prehensiune (prindere corectă a instrumentelor de scris): efectuarea de mâzgălituri. orizontal). desen lacunar şi desen după obiecte familiare prin asociere/redare de figuri geometrice (ou. verticală.

tristeţe. . ureche-auz etc) 2.cu cele ale propriului corp) Exerciţii .2 Însuşirea schemei corporale şi fixarea lateralităţii EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Executare de comenzi verbale după model/ fără model („Puneţi mâinile pe bancă!”. la stânga – la dreapta) Trasarea de cercuri cu mâna dominantă. tristeţe. căciulă. apoi trasarea în continuare cu mâna stângă. în sensul acelor de ceasornic şi invers Trasarea de cercuri cu mâna dreaptă şi cu cea stângă. . cu antrenarea membrului superior dominant Exerciţii de identificare „stânga-dreapta” Exerciţii de localizare a unui obiect. simultan.picior . supărare etc (de pe faţa terapeutului în imagini sugestive). după model/ în absenţa modelului. ochi–văz. .citirea expresiilor mimico-faciale: bucurie. Trasarea de semicercuri/ jumatăţi de frunză cu mâna dreaptă. Exerciţii de fixare a lateralităţii: Antrenamente de exersare a membrului superior dominant Exerciţii de coordonare oculo-motorie.joc de reconstituire imagistică [puzzles – nr. gheată.parte corporală corespunzatoare” (asocierea desenului figurilor umane . Exerciţiu ludic: asocierea obiectelor cu părţile corespunzătoare ale corpului (mănuşă/ tacâm – mână.parte cu parte .) Jocuri de pantomimă (imitarea gesturilor unor personaje cunoscute: un violonist în concert. exprimate mimico-gestual (plăcere. un elev scriind tema etc) Jocuri cu marionete/ jocuri de rol Exerciţii-joc de reconstituire a obiectului din părţi (păpuşa demontabilă) Exerciţiu ludic de asociere „imagine . „Închideţi pumnii!”etc. prin raportare la schema corporală proprie (în faţă – în spate. etc. Exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de a elabora răspunsuri emoţionale.perceperea şi preluarea fidelă a unui model gestual/ mimicogestual. ochelari-ochi etc.cap. bucurie.construcţie „omuletul” din forme geometrice (3-5 piese).modelare „omuleţul” din plastilină.colorare şi desenare „omuleţul” din figuri geometrice (după model/ în absenţa modelului). mic (3-5 piese)/ completare imagine lacunară] Redarea/ reprezentarea schemei corporale în plan obiectualacţional şi imagistic .) Exerciţii-joc de asociere „parte corporală (organ de simţ) – simţ corespunzător” (nas-miros.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 3. Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 8 . apoi cu cea opusă. .) Exerciţii – joc: imitarea posturii terapeutului/ a persoanelor dintrun set de fotografii Exerciţii mimice (de identificare a unor modele de exprimare nonverbală): .desenul corpului uman / test proiectiv „Omuleţul”.

completare imagine lacunară etc). sortare imagistică prin intermediul software-ului educaţional.redarea gestuală a literelor. . denumire a literelor. incastrare.construirea literei din plastilină. galben. . . vocalăconsoană (os. citire şi scriere de cuvinte mono/bisilalice (eventual. pătrat etc). beţişoare etc.exerciţii de asociere literă – cuvânt ilustrat.exerciţii de sinteză perceptuală (puzzle. . orientare spaţială EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii pentru formarea noţiunilor de culoare (roşu. Exerciţii de asociere fonem-literă-grafem . cu dimensiuni mari de 10 cm). între etc) .vizualizare.exerciţii de identificare. om. cerc. da.exerciţii de identificare. după unul sau mai multe criterii (culoare. Ana). . înainte-înapoi etc). după următoarea succesiune: cuvinte monosilabice de tip vocală-vocală (ou. cuvinte monosilabice de trei litere (cal. oi. „v”). diferenţiere.integrare propoziţională simplă după suport imagistic. culoare-formă etc) cu verbalizare.delimitarea cuvântului vizat din cadrul propoziţiei. cuvinte bisilabice cu structură vocală. „m”.identificare tactilă a literelor (pipăirea literei decupate din carton gros.identificarea sunetului aflat în poziţie iniţială în cuvânt. lung-scurt. au). formă.pronunţia reflectată şi independentă a sunetului vizat. în special cu labialele „p”. Exerciţii de identificare – diferenţiere şi fixare mnezică a literelor: . tata. pe.consoană-vocalăconsoană (inel. etc). mărime (mare-mic. sârmă.exerciţii de selectare a literei dintr-un grup dat. liare prin metoda citirii globale şi scrierea cu majuscule / tastarea literei pe computer. papa). cuvinte bisilabice cu structură consoană-vocală-consoană-vocală. formă (punct. oblic.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 3. susjos. verde). . . „b”. el etc) şi consoană-vocală (ba. Exerciţii de identificare auditivă a fonemului: . linie. cuvinte bisilabice cu structură vocală. cu vibranta „r”. . trisilabice) cu literele însuşite. direcţie (dreaptastânga.exerciţii de asociere literă – imaginea unui cuvânt care începe cu sunetul corespunzător literei. mărime. oraş). ac.) după model/ în absenţa modelului. . .exerciţii de orientare în spaţiul restrâns (foaie de bloc/ caiet de desen) după repere date (puncte de sprijin). .3 Formarea structurilor perceptivmotrice de culoare. subţiregros etc). . cu verbalizare. . . negru.transciere din litera de tipar în litera de mână/ asociere fonem – literă mare de tipar (scriere majusculă sau tastare pe computer).exemplificări de cuvinte cu sunetul vizat în poziţie iniţială.consoană-vocală (apa. rac) cuvinte bisilabice cu silabă repetitivă (mama. cu labiodentale („f”. vertical. 9 3. albastru.dictări de litere. sortare obiectuală şi imagistică.exerciţii de redare a grafemului cu sprijin de puncte/cu ajutorul săgeţilor. sac. . nu. Exerciţii de compunere. cuvinte trisilabice cu silabe deschise („pisica” etc).4 Corectarea dislexo-disgrafiei - Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a . alb. poziţie (orizontal.

. *Notă: În cazul copiilor cu tulburări accentuate în planul analizei-sintezei perceptuale şi cu probleme la nivelul motricităţii fine.exerciţii de scriere de cuvinte.grafie la nivel de text: . precizarea conţinutului semantic al fiecărui cuvânt.scrierea corectă din p. pe o temă dată.4 Corectarea dislexo-disgrafiei EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Lista de cuvinte de legătură cu rol inductor poate fi: „a.introducerea lexiei silabelor pe verticală. „n-nas”. .ac”. (lexia cuvintelor pe verticală / lexia pe orizontală. „p-pat”.v.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 3. adecvate statutului partenerului şi momentului zilei 10 4.introducerea principiului cromatic la nivelul structurii silabice a cuvântului (silabele sunt redate în culori diferite).exerciţii de scriere a propoziţiei analizate. incapabili de a reda grafemul şi de a face sinteza lexică.trasee metrou etc) Exerciţii de mimă/ pantomimă în cadrul unor jocuri de rol Descrieri ale unor persoane cunoscute Exerciţii-joc cu marionete în vederea iniţierii şi desfăşurării unui dialog Antrenamente de selectare şi de utilizare corectă a formulelor de adresare şi de politeţe. . interogative. „f-foc”. „ş-şah”. .exerciţii de selectare (lexie-grafie) dintr-un text a propoziţiilor enunţiative. Exerciţii de lexie . prin copiere sau transcriere (cu marcarea spaţiilor dintre cuvinte prin căsuţe colorate sau linii verticale).” î-în”. „m-mama”. . imagini din cadrul unui CD educativ etc ) Exerciţii ludice de decodificare de simboluri vizuale cu semnificaţie socială (eticheta hainelor. „g-gât”. „d-dop”.exerciţii de citire a unui text scurt (cu sprijin psihopedagogic). „e – elev”. „b-ban”. precizarea structurii sonore a fiecărui cuvânt).exerciţii de aşezare corespunzătoare în pagină a unui text scurt. exclamative. „k-kilogram”. Joc de rol Exerciţii de citire a unui suport imagistic (poze. cu departajarea sintagmelor).grafie la nivel propoziţional: . „hhoţ”.1 Formarea comportamentului de ascultare a unor mesaje formulate de persoane cu statut diferit/ decodificare de simboluri vizuale cu semnificaţie socială - EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii de ascultare şi de decodificare a mesajelor: antrenarea într-un dialog cu alternarea rolurilor de emiţătorreceptor. propoziţii simple/ dezvoltate pe calculator (cu sprijin psihopedagogic). Exerciţii de lexie . „i-inel”. „c-cap”. panou . „ţ-ţap”. 4. „oom”. „u-unu”. Ca procedee de lucru în vederea stimulării sintezei lexice. „j-joc”. „t-tata”. „s-sac”. „z-zid”.ortografic a propoziţiei.exerciţii de lexie a propoziţiei simple/ dezvoltate. panouri publicitare. . Dezvoltarea comunicării în context social – integrator OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 4. imagini din manual/ reviste.2 Dezvoltarea abilităţii de a comunica adecvat în diverse contexte situaţionale. semne rutiere.. se pot folosi: . . „vvin”. se recomandă însuşirea unui inventar de cuvinte familiare prin metoda citirii globale şi scrierea cu majuscule/ tastarea literei mari pe computer.d. „r-rac”. utilizând ambele tipuri de limbaj (verbal şi nonverbal) Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a .exerciţii de analiză a structurii propoziţiei (delimitarea numărului de cuvinte.

reflectând diverse ipostaze sociale. „La doctor”. „Ziua mea de naştere”. a percepe.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 4. tactili Antrenarea asociată a analizatorilor 2. olfactivi. Actul lexic şi grafic Antrenament psihomotric Schema corporală şi lateralitatea Structurile perceptiv-motrice de culoare. consolidarea pronunţiei corecte a sunetului.exerciţii de formulare a propoziţiilor dezvoltate după imagini. introducerea sa în silabe. CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII 1. decodificare de simboluri vizuale cu semnificaţie socială. animale. cuvinte şi propoziţii. utilizând ambele tipuri de limbaj (verbal şi nonverbal) EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii de iniţiere a unui dialog pe baza unui suport imagistic educarea empatiei cu personajele din cadrul unei poveşti vizualizate/audiate Exerciţii de exprimare a propriilor opinii şi gânduri în legătură cu fapte şi întâmplări cunoscute.integrator ( în afara clasei) comportamentului de ascultare a unor mesaje formulate de persoane cu statut diferit. antonime – sinonime – omonime.2 Dezvoltarea abilităţii de a comunica adecvat în diverse contexte situaţionale. Dialoguri situaţionale: „La cumpărături”. B. auditivi. Stimulare polisenzorială Stimuli vizuali. a înţelege Alternarea rolului şi imitaţia Semnificaţia globală a unui mesaj audiat Stimularea motricităţii aparatului fono-articulator Reglarea echilibrului inspir-expir - Vorbirea reflectată şi independentă: la nivel fonematic. formă. Corectarea sunetelor deficitare: impostarea sunetului prin demonstraţie şi imitaţie. la nivel de text scurt. Auzul fonematic şi modalităţi de exersare /dezvoltare a sa 3. diafilme. Comunicarea în context social. „La spectacol” etc. etc). diapozitive. legume. Vocabular şi semantică: noţiuni integratoare/ vocabular tematic (schemă corporală. fructe. automatizarea sunetului în cuvinte şi propoziţii. trăite la şcoală / în familie/ în vacanţă etc) Dialoguri cu roluri situaţionale: . la nivel de cuvânt. orientare spaţială Achiziţii instrumentale de bază: scris-citit 4. comunicarea situaţională. Clasele I – a X-a 11 Terapia tulburărilor de limbaj . - 5. „Să vorbim la telefon!” . Comunicarea nonverbalǎ şi verbală Limbajul corporal şi expresiile faciale Mesajul oral . suport imagistic în cadrul software-urilor educative. la nivel de propoziţie. gustativi. mărime.capacitatea de a asculta. culori.

care dispun de tulburări accentuate pe linia motricităţii fine şi a analizei şi sintezei perceptuale. să permită o comunicare rapidă şi accesibilă terapeut– elev. 2.C. dizartria). exersării şi dezvoltării comunicării (pregătirea cabinetului de TTL). În aceste situaţii. incită curiozitatea copilului şi stimulează motivaţia de a prelua modelul verbal.. ci şi din punct de vedere al capacităţii de operare cu acest bagaj lexical. Într-o primă fază. terapeutul apelează la o comunicare predominant nonverbală. grefate pe fondul deficienţelor mintale severe. culori şi mărimi diferite) şi. în corelaţie cu modalităţile tradiţionale de învăţare-terapie. comunicarea este esenţială. profunde şi/ sau asociate. pe măsura ce se înregistrează mici progrese şi în plan verbal. tulburările de scris-citit (dislexia –disgrafia. în cazul copilului cu deficienţe severe. întruneşte valenţele unei învăţări afectiv-motivaţionale specifice şi creează. profunde şi/ sau asociate. SUGESTII METODOLOGICE: Activitatea de terapie a tulburărilor de limbaj debutează cu evaluarea potenţialului comunicaţional al copilului. Terapia tulburărilor de limbaj este o activitate complexă. Pentru elevii cu deficienţe severe. Computerul devine un . profunde şi/sau asociate învaţă să comunice. foarte atractiv şi dinamic. Exerciţiile de vorbire reflectată (modelul verbal al profesorului fiind preluat şi. să aibă un caracter predominant ludic. tulburările de voce (disfonia. În comunicarea verbală. tulburări polimorfe (alalia). desfăşurată cu copilul cu deficienţe mintale severe. de aceea este important să găsim metoda /modalitatea care sa permită receptarea şi înţelegerea mesajului şi să determine o anumită reacţie. sunt indispensabile exerciţiile de corectare a disfoniei şi a deficienţelor de pronunţie. oferit prin vorbirea reflectată. Prin conţinuturile propuse şi prin stabilirea unui canal optim de comunicare cu elevul. Terapeutul trebuie să aibă în vedere întreaga gamă a tulburărilor de limbaj. Evaluarea stadiului de dezvoltare a limbajului copilului presupune inventarierea vocabularului nu doar sub aspect cantitativ. se naşte numai într-un context obiectual şi imagistic familiar. în cazul copilului cu deficienţe mintale severe. interiorizat) devin „element-cheie” în terapia tulburărilor de limbaj. Sugerăm următoarele: 1. treptat. folosirea. de suporturi imagistice atractive. fonastenia. copilul cu deficienţe mintale severe. E important a construi „spaţiul terapeutic” adecvat stimulării. adaptând permanent traseul logopedic la „terenul” pe care îl manifestă copilul cu deficienţă mintală severă. tulburări de ritm şi fluenţă (bâlbâiala). Interesul pentru comunicare. activizarea vocabularului verbal pasiv şi îmbogăţirea sa. astfel. ulterior. accentul trebuie să fie pus pe însuşirea citirii globale Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 12 . atractivă prin dinamismul imagistic şi prin demersul acţional. alexia-agrafia). desfăşurându-se ori de cate ori copilul manifestă receptivitate în această direcţie. Înconjurat de persoane apropiate. se încearcă a se elimina această pasivitate. profunde şi/sau asociate. pregătirea musculaturii fine pentru exerciţiul grafic) au un puternic caracter ludic. Ulterior. profunde şi/sau asociate răspund şi interacţionează cu mediul într-un mod predominant pasiv. în planul lexico-grafic. jucării. axată pe mimico-gesticulaţie. Învăţarea asistată de computer. Copiii cu deficienţe severe. Astfel. obiecte (de forme. în aşa fel încât acesta să-i devină familiar şi să fie integrat „lumii sale”. Activizarea şi nuanţarea bagajului lexical al copilului cu deficienţe mintale severe şi formarea. afonia). profunde şi/sau asociate. în activitatea de învăţare-compensare-recuperare. înlăturând negativismul determinat de relaţia directă cu o altă persoană. profundă şi/ sau asociată în context social-integrator. urmărind să asigure.. „terenul” necesar antrenării copilului cu deficienţă mintală în comunicare. pentru a asigura comprehensiunea mesajului transmis. obiectivul final fiind formarea/ dezvoltarea capacităţii de comunicare a copilului cu deficienţă mintală severă. profunde şi/sau asociate: tulburările de pronunţie (dislalia polimorfă. tulburări de dezvoltare a limbajului – retardul în dezvoltarea limbajului. a unor materiale didactice accesibile. cu timpul. îl are învăţarea asistată de computer: suportul imagistic al softwareurilor educative. Aspectele ce ţin de terapia generală (educarea respiraţiei şi pregătirea aparatului fono-articulator pentru emitere. sunt incapabili a-şi însuşi . exersarea şi dezvoltarea capacităţii de integrare propoziţională sunt obiective ce pot fi atinse prin introducerea computerului în activitatea de terapie a tulburărilor de limbaj. în vederea precizării diagnosticului logopedic şi a stabilirii grupelor de terapie. adaptate potenţialului psihofizic al acestuia şi aplicarea unor strategii moderne. activitatea de terapie-compensare-recuperare.bun necesar” şi în activitatea de terapie axată pe intervenţia în plan lexico-grafic. un rol aparte în stimularea comunicării verbale în cadrul cabinetului de TTL.scrisul de mână”. care nu se limitează la intervenţia de tip logopedic. cele două modalităţi de comunicare (verbală şi nonverbală) se vor folosi în paralel. Copiii cu deficienţe severe.

10.10.). simplu sub aspect propoziţional. Bucureşti Prof. realizarea contactului direct şi activ cu obiectele şi situaţiile lumii apropiate copilului (observaţii libere şi dirijate. aude. Musu. suprapunerilor cu alte discipline. Adina Valeria Marinache AUTORI: Prof. a relaţiilor semantice. încurajarea. C.11 . atinge. gustă..„Metodologia învăţării limbii române în şcoala ajutătoare” 4. În activitatea de terapie a tulburărilor de limbaj. joc) trebuie asociată cu verbalizarea (elevul trebuie pus în situaţia să folosească un „cod verbal” pentru a rezolva o sarcină/ exerciţii etc. Bucureşti Prof. acţionare repetată. 2001 Grupul de lucru pentru elaborarea programei şcolare: Coordonator: Consilier CNCEIP. C. centrarea pe verbalizare: orice metodă (observaţie. introducerea calculatorului în activitatea de terapie a tulburărilor de limbaj ca suport modern în stimularea comunicării. abordare ludică a oricărui conţinut. cu reliefarea permanentă a conţinutului prozodic afectiv din exprimare. Miţoi . crearea unui climat afectiv. 1997 3. în selectarea temelor. evitarea reluărilor. economic. folosirea de către terapeut a unui limbaj accesibil. la început folosind propriile onomatopee. Matiana Ene – Şcoala Specială nr. exerciţiu. a subiectului lecţiei.„ Ghid de predare-învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale”. Volintiru. Păunescu . iunie 2002 5. cuvinte şi apoi fiind antrenat în verbalizări dirijate.(memorarea şi redarea fidelă a imaginii . iniţiativele copilului pentru a-l motiva în rezolvarea sarcinilor. Editura Fundaţiei Humanitas 2. Bibliografie: 1. organizarea şi planificarea experienţelor de limbaj în funcţie de ritmul propriu de dezvoltare. EDP. Bucureşti Prof. Mihaela Bazarciuc – Şcoala Specială nr. dar exprimarea să fie întotdeauna însoţită de înţelegere). Marian Casapu – Şcoala Specială nr. recompensarea oricărui succes.grafice”/ literale a cuvântului) şi pe scrierea cu majuscule (identificarea literelor mari de tipar şi scrierea lor la computer). Mariana Volintiru – Şcoala Specială nr.6. dezvoltarea concomitentă a componentei receptive şi a celei expresive a limbajului (copilul trebuie să aibă un limbaj productiv. M. Asociaţia RENINCO România . E. a conţinuturilor trebuie să ţină seama de dorinţele.„Metodica predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar”. Bucureşti Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 13 .„Terapia tulburărilor de limbaj – Intervenţii logopedice”. Asociaţia RENINCO România „Curriculum pentru copiii cu deficienţe (dizabilităţi) severe şi profunde”. manipulările şi acţiunile propriu-zise cu obiectele). dacă este necesară. E. Ra. evitarea observaţiilor descurajante cu privire la deficienţele de limbaj (evitarea comparaţiilor între posibilităţile copiilor). introducerea imaginilor care vor fixa reprezentările obiectelor cu care copilul a acţionat direct şi vor media indirect înţelegerea sensurilor. Vrăşmaş. se recomandă: crearea unor situaţii de comunicare în măsură să provoace copilul să exprime ceea ce vede. progres/ sarcină rezolvată. Stănică . favorabil formării exprimării libere. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful