Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

NO IUNI GENERALE ŞI ELEMENTE DE BAZĂ PRIVIND TEHNOLOGIA DEFORMARII LA RECE

1
CLASIFICAREA OPERA IILOR ŞI A DISPOZITIVELOR DE PRESARE LA RECE

Opera iile de presare la rece se execută, aproape în exclusivitate, cu dispozitive speciale ac ionate de prese. În industria constructoare de maşini, presarea la rece se aplică atât pentru prelucrarea pieselor cât şi pentru asamblarea unor piese. Prelucrarea prin presare la rece a pieselor se realizează prin opera ii simple sau combinate.

1.1. CLASIFICAREA OPERA IILOR SIMPLE DE PRESARE LA RECE
După caracterul general al deforma iilor, opera iile simple de presare la rece se clasifică [38, 39, 40, 89, 90] în două grupe (schema A): 1) opera ii de forfecare (tăiere); 2) opera ii de matri are. Opera iile care se realizează prin forfecare (tăiere) se caracterizează prin separarea par ială sau totală a unei păr i a semifabricatului de cealaltă. Opera iile de forfecare se pot executa la foarfeci sau cu ştan e ac ionate de prese. Tăierea la foarfeci este cunoscută în produc ie sub denumirea de debitare. Când forfecarea se realizează cu ştan e pe prese, opera ia respectivă este de ştan are. Opera ia de ştan are după contur deschis se numeşte retezare sau debitare. Când ştan area se realizează după contur închis, opera ia se numeşte decupare sau perforare. Crestarea este o opera ie de forfecare prin care se separă par ial o parte a semifabricatului de cealaltă. Matri area cuprinde două subgrupe de opera ii: opera ii prin care se modifică numai forma semifabricatului, grosimea acestuia rămânând, teoretic, constantă şi opera ii prin care se modifică voit, impus, atât forma cât şi grosimea semifabricatului. Din prima subgrupă fac parte opera iile de îndoire, ambutisare şi fasonare. Prin îndoire se prelucrează piese din tablă sau din diferite profile laminate. Prin ambutisare sau fasonare se prelucrează piese diverse din tablă.
Alexandru Filip

1

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Din cea de a doua subgrupă de opera ii de matri are fac parte opera iile de presare volumică la rece cum sunt, de exemplu, lă irea, refularea, extrudarea etc. Prin aceste opera ii se prelucrează piese diverse ob inute, în prealabil, prin debitare din bare sau prin ştan are din tablă. la foarfeci (debitare) forfecare (tăiere) cu ştan e pe prese (ştan are) retezare (debitare) decupare perforare crestare îndoire Opera ii simple de presare la rece îndoire răsucire roluire ambutisare ambutisare cu sub iere impusă reliefare răsfrângerea marginilor bordurare gâtuire lărgire lă ire refulare calibrare ştampare extrudare rulare

cu modificarea formei ambutisare semifabricatului, fără redistribuirea impusă a materialului fasonare matri are cu modificarea formei semifabricatului, cu redistribuirea impusă a materialului SCHEMA A

În tabelul 1.1, Anexe, sunt exemplificate opera iile simple de presare la rece cuprinse în schema A. Trebuie men ionat faptul că opera ia de ambutisare cu sub ierea impusă a materialului (poz.9, tabelul 1.1, anexa nr.1), este o opera ie de ambutisare combinată cu presare volumică la rece. La această opera ie, preponderente sunt deforma iile produse de ambutisare, aceasta fiind faza principală a opera iei de presare respectivă. Prelucrarea pieselor prin opera ii simple de presare la rece are avantajul că dispozitivele de presare utilizate sunt simple şi ieftine, se între in uşor şi au o mare fiabilitate. Când piesele de prelucrat necesită mai multe opera ii simple, se recomandă concentrarea acestora într-una sau în câteva opera ii combinate.

Alexandru Filip

2

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

1.2. CLASIFICAREA OPERA IILOR COMBINATE DE PRESARE LA RECE
Prelucrarea pieselor prin opera ii combinate de presare la rece este frecvent întâlnită în produc ie. La asemenea opera ii, productivitatea la prelucrare şi precizia pieselor ob inute sunt mai ridicate. După caracteristicile tehnologice, opera iile combinate de presare la rece sunt de trei feluri: 1) opera ii combinate de ştan are; 2) opera ii combinate de matri are; 3) opera ii combinate de ştan are şi matri are. După modul de asociere a fazelor, adică a prelucrărilor simple, oricare opera ie combinată de presare la rece poate fi de trei feluri: 1) opera ie combinată simultană; 2) opera ie combinată succesivă; 3) opera ie combinată simultan-succesivă. Opera ia combinată simultană se caracterizează prin aceea că piesa de prelucrat se ob ine la o cursă activă a berbecului presei, dispozitivul de presare la rece având numai un post de lucru. La opera ia combinată succesivă, piesa se ob ine succesiv, prin diverse prelucrări simple, dispozitivul de presare la rece având mai multe posturi de lucru. Semifabricatul se deplasează, prin dispozitiv, de la un post de lucru la altul, iar piesa se ob ine la două sau mai multe curse active ale berbecului presei. Opera ia combinată simultan-succesivă rezultă prin asocierea unor opera ii simple si combinate simultane. Această opera ie se aseamănă, principial, cu opera ia combinată succesivă cu deosebirea că, la cel pu in unul din posturile de lucru ale dispozitivului, trebuie să existe o prelucrare simultană, adică să se execute, simultan, cel pu in două opera ii simple. În figura 1.1 se prezintă unele piese din tablă prelucrate prin diferite opera ii combinate de ştan are. Piesa din figura 1.1,a este ob inută printr-o opera ie combinată simultană de ştan are (decupare la diametrul D şi perforare la diametrul d1 la acelaşi post de lucru I). Conform figurii 1.1,b, aceeaşi piesă se poate ob ine şi printr-o opera ie combinată succesivă de ştan are (perforare la diametrul d1 la postul I de lucru al dispozitivului şi decupare la diametrul D la postul II). Piesa din figura 1.1,c este ob inută printr-o opera ie combinată simultan-succesivă de ştan are (perforare simultană la diametrele d1 şi d2 la postul de lucru I şi decupare la diametrul D la postul II de lucru). În toate cele trei cazuri prezentate, semifabricatele S utilizate sunt sub formă de bandă.

Fig.1.1 În figura 1.2,a se prezintă o piesă cavă cu pere i dubli ob inută printr-o opera ie combinată simultană de matri are: ambutisare directă la diametrul d1 şi înăl imea h1 şi ambutisare inversă de la diametrul d1 la diametrul d2 şi de la înăl imea h1 la înăl imea h2. În acest caz, piesa este prelucrată dintr-un semifabricat plan individual având diametrul D.
Alexandru Filip

3

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Piesa cavă din figura 1.2,b este ob inută printr-o opera ie combinată simultană de ştan are şi matri are: în prima fază, decupare din bandă a unei rondele circulare având diametrul D şi, în a doua fază, ambutisare la diametrul d1 şi înăl imea h1. Piesa în forma de V din figura 1.2,c este prelucrată, de asemenea, printr-o opera ie combinată simultană de ştan are şi matri are: perforare simultană la diametrele d1 şi d2 la postul I de lucru şi, la postul II de lucru, debitare la lungimea l1 şi îndoire.

a.

b. Fig.1.2

c.

În produc ie, se aplică, pe cât este posibil, opera iile combinate de ştan are şi opera iile combinate de ştan are şi matri are a pieselor din tablă. Opera iile combinate de matri are a pieselor din tablă (fig.1.2,a) se întâlnesc foarte rar în produc ie. Însă, la prelucrarea pieselor prin presare volumică la rece, opera iile combinate de matri are se întâlnesc frecvent, cum sunt, de exemplu, refularea şi extrudarea.

1.3. CLASIFICAREA DISPOZITIVELOR DE PRESARE LA RECE
Dispozitivele de prelucrare prin presare la rece se aseamănă, principial, cu cele de prelucrare prin presare la cald. Însă, dispozitivele de presare la rece sunt mai complexe. Pe lângă poanson şi placă activă, acestea con in un număr relativ mare de elemente dintre care unele participă nemijlocit la realizarea procesului de deformare plastică. Pe de altă parte, opera iile de presare la rece sunt mai numeroase şi diverse, din punctul de vedere al complexită ii procesului de deformare plastică a materialului semifabricatului, comparativ cu opera iile de presare la cald. De aceea, denumirea şi clasificarea dispozitivelor de prelucrare prin presare la rece necesită o mai mare diversificare, fa ă de dispozitivele de prelucrare la cald [54, 55]. Terminologia dispozitivelor de presare la rece utilizată în prezent în întreprinderile constructoare de maşini din ara noastră, cât şi din unele ări avansate industrial, nu în toate cazurile corespunde rolului func ional al acestora. De asemenea, neconcordan a dintre denumirea dispozitivului de presare la rece şi rolul func ional al acestuia se reliefează şi în unele standarde în vigoare. Neconcordan a cea mai evidentă există în cazul dispozitivelor de matri are care, uneori, sunt denumite ştan e. Neexistând, până în prezent, o terminologie corespunzătoare a dispozitivelor de presare la rece, nici clasificarea acestora nu s-a putut face corect. Atribuind dispozitivelor de presare la rece o denumire în deplină concordan ă cu caracterul deforma iilor specifice opera iei ce o realizează [54, 55], clasificarea acestora se prezintă conform schemei B. Dispozitivele de ştan are (ştan ele) se utilizează, în exclusivitate, pentru executarea diverselor opera ii de ştan are: ştan a simplă este destinată executării unei opera ii simple de forfecare (tăiere) cum ar fi: decupare, perforare, retezare, crestare etc. Cu o ştan ă combinată se execută simultan, succesiv sau sumultan-succesiv o opera ie combinată de acest tip, după cum urmează: decupare şi perforare simultană, la un post de lucru, (v.fig.1.1,a); perforare la postul I şi apoi decupare la postul
Alexandru Filip

4

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

II, (v.fig.1.1,b); perforare simultană la primul post de lucru şi apoi decupare la următorul post de lucru, (v.fig.1.1,c). Dispozitivele de matri are (matri ele) se folosesc pentru executarea unor opera ii simple sau combinate de matri are; matri ele simple se folosesc pentru executarea unor opera ii simple, iar matri ele combinate se folosesc pentru executarea unor opera ii combinate simultane, succesive sau simultan-succesive. Dispozitivele combinate de ştan are şi matri are la rece se utilizează pentru executarea unor opera ii combinate de ştan are şi matri are. Acestea pot fi: cu ac iune simultană, de exemplu pentru decupare şi ambutisare (v.fig.1.2,b); cu ac iune succesivă; cu ac iune simultan-succesivă, de exemplu pentru perforare şi apoi retezare şi îndoire (v.fig.1.2,c). dispozitive de ştan are (ştan e) Dispozitive de presare la rece dispozitive de matri are (matri e) simple combinate simple combinate dispozitive de ştan are şi matri are cu ac iune simultană cu ac iune succesivă cu ac iune simultan-succesivă cu ac iune simultană cu ac iune succesivă cu ac iune simultan-succesivă cu ac iune simultană cu ac iune succesivă cu ac iune simultan-succesivă

combinate SCHEMA B

Dată fiind natura diferită a deforma iilor la opera iile de ştan are şi matri are care se combină, dispozitivele aferente nu trebuie denumite niciodată ştan e sau matri e, ci numai dispozitive combinate de presare la rece (de ştan are şi matri are). Aceste tipuri de dispozitive sunt utilizate foarte mult în produc ie. Elementele principale ale unui dispozitiv de presare la rece sunt sculele, adică poansonul şi placa activă. În scopul punerii în eviden ă a tipului dispozitivului respectiv din care fac parte, aceste scule se vor denumi cât mai sugestiv, în deplină concordan ă cu natura deforma iilor materialului piesei care se prelucrează la opera ia respectivă, cum ar fi, de exemplu: poanson de decupare, poanson de îndoire, placă de perforare, placă de ambutisare, sculă combinată (în cazul dispozitivelor cu ac iune simultană) etc.

Alexandru Filip

5

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

PRELUCRAREA PIESELOR PRIN ŞTAN ARE
Ştan area cuprinde opera ii de tăiere par ială sau totală. Aceste opera ii se execută cu ştan e ac ionate de prese. Tăierea (forfecarea) totală se realizează după contur închis sau deschis. Când tăierea se face după contur deschis, opera ia se numeşte retezare sau debitare. Dacă tăierea se face după contur închis, opera ia poate fi de decupare sau de perforare. Când tăierea este par ială, opera ia se numeşte crestare.

DECUPAREA ŞI PERFORAREA PRIN FORFECARE OBIŞNUITĂ LA RECE
Decuparea şi perforarea sunt opera ii de tăiere după contur închis prin care se ob in piese plane de diferite forme din tablă. Dimensiunile de gabarit ale pieselor care se pot prelucra prin decupare sau perforare variază de la câ iva milimetri până la câ iva metri, iar grosimea tablei din care se ştan ează piesele poate ajunge până la 20…25 mm. Procesul de forfecare a materialului la opera iile de decupare şi perforare este identic, întrucât opera iile se execută în acelaşi mod. Diferen a dintre decupare şi perforare se referă numai la atribuirea denumirilor de piesă şi deşeu; piesa şi deşeul rezultate la decupare (fig.5.21,a) reprezintă deşeul şi, respectiv, piesa prelucrate prin perforare (fig.5.21,b).

a.
Fig.5.21

b.

a.

b.
Fig.5.22

c.

Alexandru Filip

6

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Poansonul 1 şi placa tăietoare 2 (fig.5.22) ale ştan elor de decupare sau perforare reprezintă nişte cu ite de formă închisă cu muchiile tăietoare conjugate. În consecin ă, procesul decupării-perforării pieselor din tablă este analog cu procesul de tăiere a tablelor la foarfece (v.subc.4.1) sau cu ştan e. În procesul de decupare sau perforare cu o ştan ă la care jocul efectiv j’ dintre scule este egal cu jocul normal j (fig.5.22,a), fisurile de forfecare care apar la muchia tăietoare a poansonului coincid cu fisurile de forfecare care apar la muchia tăietoare a plăcii active formând o suprafa ă comună de forfecare. Când jocul j’ este mai mic decât jocul normal j (fig.5.22,b), suprafe ele de forfecare nu mai coincid ci se propagă paralel una fa ă de cealaltă; por iunea inelară de material care se află între cele două suprafe e este tăiată prin deplasarea, în continuare, a poansonului care provoacă noi fisuri de forfecare, iar piesa rezultă cu o ruptură şi o dublă tăietură (două zone lucioase) cu bavură alungită. Însă, suprafa a găurii astfel ob inute este de mai bună calitate decăt în primul caz. De aceea, ştan ele de perforare se pot construi şi cu un joc mai mic decât cel normal. Dacă jocul j’ dintre sculele ştan ei este mai mare decât jocul normal j (fig.5.22,c), procesul de forfecare se modifică considerabil; semifabricatul pătrunde în spa iul dintre poanson şi placa tăietoare, creat ca urmare a jocului prea mare, iar separarea piesei de semifabricat se face prin rupere şi forfecare. Piesele astfel ob inute au o formă geometrică incorectă, bavuri mari şi margini neuniforme. STABILIREA JOCULUI MINIM NORMAL DINTRE POANSON ŞI PLACA TĂIETOARE

∆j = jmax – jmin.

(5.31)

Ob inerea pieselor de bună calitate cu o ştan ă având jocul dintre scule cuprins într-un interval de valori ∆j se explică prin aceea că unghiul α al planului după care se propagă fisurile în semifabricat la forfecare variază între limitele α=4°…6° (v.subc.4.4). Jocul căruia îi corespunde o rezisten ă de forfecare minimă şi, implicit, o for ă de decupareperforare minimă, o calitate superioară a piesei şi o precizie de prelucrare ridicată se numeşte joc optim (jo). Cercetările experimentale [38, 39, 78, 89] arată că valoarea acestui joc se situează în câmpul jocurilor normale şi, în mod practic, el coincide cu jocul minim, adică cu jocul care trebuie realizat la execu ia ştan ei, jo ≅ jmin = j. (5.32) Cu cât valoarea câmpului jocurilor normale ∆j va fi mai mare cu atât ştan a respectivă va putea func iona timp mai îndelungat, adică uzura admisibilă a sculelor acesteia va fi mai mare. Valoarea câmpului jocurilor normale poate fi sensibil afectată de valoarea toleran elor de execu ie ale poansoanelor şi plăcilor tăietoare, δp şi, respectiv, δpl, atunci când se fac desene de execu ie cotate complet pentru ambele scule (fig.5.26). În acest caz, muncitorul prelucrează placa tăietoare la dimensiunea efectivă D’pl şi poansonul la dimensiunea efectivă D’p, iar jocul efectiv j’ dintre acestea va fi situat între limitele j ≤ j’ ≤ j + δp + δpl. (5.33) Astfel, rareori se va întâmpla ca, la prelucrarea ştan ei, să se ob ină un joc efectiv j’ egal cu jocul minim j între scule. În mod obişnuit, se va ob ine j’ ≥ j, (5.34) şi se va afecta valoarea câmpului jocurilor normale ∆j şi, implicit, durata de func ionare posibilă a ştan ei.
Alexandru Filip

7

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Valoarea jocului (diametral sau bilateral) se calculează cu rela ia matematică (5.35), j = k1 g2 + k2 g, (5.35) în care k1 şi k2 sunt coeficien i ale căror valori depind de duritatea materialului semifabricatului. Valorile acestor coeficien i sunt conform tabelului 5.2.

Tabelul 5.2 Starea materialului semifabricatului Nr.crt. 1. 2. Coeficientul k1 k2 Moale 0,008 0,040 Semi-dur 0,009 0,060 Dur 0,010 0,080 Călit 0,030 0,200

În cazul când ştan ele de decupare sau perforare obişnuite se folosesc pentru prelucrarea pieselor din materiale nemetalice, jocul dintre scule se va adopta după cum urmează [78, 79]: – pentru materiale nemetalice moi (piele, hârtie, carton etc.), j = 0,02…0,03 g; – pentru materiale nemetalice dure (ebonită, textolit, pertinax), j = 0,04…0,05 g. (5.37) (5.36)

Alexandru Filip

8

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

CONSTRUC IA ŞTAN ELOR DE DECUPARE ŞI PERFORARE Tipul şi construc ia ştan elor de decupare sau perforare depind de mai mul i factori cum sunt: 1) volumul produc iei; 2) forma şi dimensiunile pieselor de ştan at; 3) grosimea semifabricatelor şi duritatea materialului acestora; 4) precizia de prelucrare a pieselor. Ştan ele de decupare sau perforare pot fi speciale sau universale. Ştan ele speciale se folosesc la prelucrarea pieselor în serie mare şi de masă. Ştan ele universale sunt specifice prelucrării pieselor în serie mică. Aceste ştan e sunt mai complexe şi, implicit, mai costisitoare decât ştan ele speciale. Însă, piesele prelucrate cu ştan e universale au o precizie inferioară celei ob inute la prelucrarea cu ştan e speciale. Din aceste cauze, în produc ie se preferă utilizarea ştan elor speciale, indiferent de volumul de fabrica ie. Trebuie men ionat faptul că, în prezent, există tendin a de trecere de la maxi la mini privind volumul produc iei în orice ramură industrială. În acest context, devine posibilă scoaterea din uz a ştan elor speciale înainte ca acestea să fie amortizate, datorită încetării fabrica iei unui anumit reper. În acest context, construirea ştan elor speciale din elemente modulate este solu ia cea mai eficientă. 5.2.8.2. CONSTRUC IA SCULELOR ŞTAN ELOR DE DECUPARE ŞI PERFORARE După cum se ştie (v.subc.1.5), elementele principale active, poansonul şi placa tăietoare, constituie sculele unei ştan e de decupare sau de perforare. Forma constructivă şi dimensiunile sculelor unei ştan e sunt determinate de geometria şi de dimensiunile pieselor de ştan at. Tipurile de poansoane utilizate frecvent în construc ia ştan elor de decupare sau de perforare sunt prezentate în figura 5.71. În majoritatea cazurilor, suprafa a frontală a poansoanelor este plană, iar suprafa a laterală a păr ii active este, întotdeauna, cilindrică sau prismatică, nu tronconică sau sub forma unui trunchi de piramidă. Construc ia poansoanelor ştan elor de decupare sau de perforare, pentru piese de formă circulară, având dimensiuni medii, este prezentată în figura 5.71,a. De obicei, poansonul 1 are două diametre distincte, pentru a se putea prelucra independent partea activă şi partea de asamblare; diametrul nominal dp al păr ii active este egal cu diametrul pieselor de ştan at, iar diametrul d este egal cu diametrul nominal al alezajului plăcii suport 2 cu care formează un ajustaj presat. De obicei, d=dp+(1…2) mm. Lungimea l1 a gulerului poansonului 1 se va executa mai mare decât adâncimea l2 a locaşului corespunzător din placa portsculă 2, cu 0,4…0,5 mm. După asamblare, acestea se vor rectifica împreună, pentru a li se asigura aceeaşi dimensiune efectivă l1=l2. Numai în acest mod se va asigura rezemarea ambelor piese (poanson şi placă suport) pe placa de sprijin a ştan ei (v.5.2.8.6). Când, pentru o anumită lungime l a poansonului (fig.5.71,b) nu se asigură o rigiditate suficientă a acestuia, se recomandă construirea lui în trepte. Poansoanele ştan elor de perforare care au diametrele mici, de ordinul a câ iva milimetri, nu se pot prelucra prin aşchiere în bune condi ii. În aceste cazuri, poansoanele 1 (fig.5.71,c) se execută din sârmă de arc şi se asamblează presat cu placa portsculă 2. În partea superioară a alezajului plăcii portsculă 2 se execută o teşitură la 45°, pe adâncimea de 2…3 mm, iar gulerul poansonului se ob ine prin refulare manuală la rece sau la cald (ştemuire). După aceea, poansonul 1 şi placa portsculă 2 se
Alexandru Filip

9

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

rectifică împreună, în stare asamblată. În acelaşi mod se pot asambla şi poansoanele care au formă complexă în sec iune transversală (fig.5.71,d). În aceste cazuri, se recomandă însă evitarea unei asemenea construc ii, mai accesibilă fiind varianta cu guler demontabil (fig.5.71,e). În scopul evitării prelucrării alezajelor profilate în plăcile suport, care este foarte costisitoare, se recomandă construc ia prezentată în figura 5.71,f. În acest caz, poansonul se construieşte din două bucă i; corpul 1’ al acestuia, care are o construc ie simplă (cilindrică) şi partea activă 1”, care are forma şi dimensiunile pieselor de prelucrat. Asamblarea celor două piese se realizează prin bol uri şi şuruburi.

Fig.5.71 Plăcile tăietoare ale ştan elor de decupare sau de perforare pentru piese de dimensiuni mici şi mijlocii se construiesc monobloc (fig.5.72). Forma şi dimensiunile de gabarit ale acestora se stabilesc constructiv, în func ie de forma, pozi ia relativă şi dimensiunile alezajelor active dpl. Când piesele de decupat au dimensiuni mari, cum sunt, de exemplu, piesele pentru caroserii auto, construc ia monobloc a plăcii tăietoare este neeconomică. În asemenea cazuri, în special când forma pieselor este complexă, plăcile tăietoare se construiesc din mai multe elemente active simple, 1, 2 şi 3 (fig.5.73) care se asamblează pe o placă suport 4, prin bol uri (5) şi şuruburi (6). Prelucrarea de
Alexandru Filip

10

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

finisare a elementelor simple active se face numai în stare asamblată, pentru a se asigura forma şi dimensiunile dorite plăcii tăietoare. În acest scop, se prevede un adaos tehnologic de material δ.

Fig.5.72

Fig.5.73

Dacă piesele care se prelucrează prin perforare au mai multe găuri, iar distan a dintre acestea este prea mare, construirea plăcii tăietoare monobloc este neeconomică. În acest caz, se construiesc plăci tăietoare simple 1, pentru fiecare gaură (fig.5.74,a şi b) sau pentru câte un grup de găuri apropiate (fig.5.74,c), iar acestea se asamblează într-o placă suport 2. Plăcile tăietoare simple 1 de forma bucşelor fără guler (fig.5.74,b) se utilizează mai rar şi numai pentru prelucrarea găurilor mici.

a.

b. Fig.5.74

c. La prelucrarea pieselor prin perforare, sunt cazuri când poan-sonul se construieşte cu muchii tăietoare înclinate (fig.5.75). La proiectarea poansoanelor având muchiile tăietoare înclinate, se va adopta fie înăl imea h, fie unghiul ϕ (tab.5.16).

a. Fig.5.75

b.

Alexandru Filip

11

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

TIPURI DE ŞTAN E PENTRU DECUPARE ŞI PERFORARE Aşa după cum s-a precizat la subc.5.2.8, tipul şi construc ia ştan elor de decupare sau de perforare depind de mai mul i factori cum sunt: 1) volumul produc iei; 2) forma şi dimensiunile pieselor de ştan at; 3) grosimea semifabricatelor şi duritatea materialului acestora; 4) precizia de prelucrare a pieselor. Ştan ele de decupare sau de perforare pot fi speciale sau universale. Ştan ele speciale se folosesc la prelucrarea pieselor în serie mare şi masă. Ştan ele universale sunt specifice prelucrării pieselor în serie mică. Aceste ştan e sunt mai complexe şi, implicit, mai costisitoare decât ştan ele speciale. Piesele prelucrate cu ştan e universale au o precizie inferioară celei ob inute la prelucrarea cu ştan e speciale. Din aceste cauze, în produc ie se preferă utilizarea ştan elor speciale, indiferent de volumul produc iei. inând seama de faptul că, în prezent, există tendin a de trecere de la maxi la mini în volumul produc iei şi la o mai rapidă înnoire a gamei de produse, apare posibil riscul scoaterii din uz a ştan elor speciale înainte ca acestea să fie complet amortizate, atunci când un anumit reper nu se mai fabrică. În aceste condi ii devine necesară tipizarea ştan elor [54, 55] sau utilizarea ştan elor speciale din elemente modulate. Construc ia ştan elor de decupare sau de perforare prezintă o mare varietate. Clasificarea lor se poate face din mai multe puncte de vedere. După modul de ghidare a sculelor, ştan ele de decupare sau de perforare sunt de următoarele tipuri: 1) ştan ă fără ghidare; 2) ştan ă cu placă de ghidare; 3) ştan ă cu coloane de ghidare; 4) ştan ă cu ghidare combinată. Ştan ele fără ghidare, care se mai numesc şi ştan e deschise, se utilizează la prelucrarea în serie mică a pieselor de dimensiuni mari, cu grosimea g≥5 mm, când precizia acestora este scăzută. Aceste ştan e se întâlnesc, de obicei, în atelierele de cazangerie. În figura 5.81 este prezentată o ştan ă fără ghidare. Aceasta se compune dintr-un subansamblu fix A şi un subansamblu mobil B. Subansamblul fix A are ca păr i principale placa de bază (inferioară) 1 şi placa tăietoare 2, care se asamblează prin bol uri şi şuruburi. Subansamblul mobil B se compune din placa de cap (superioară) 3 pe care se asamblează poansonul 4, prin intermediul plăcii portsculă 5. Placa de sprijin 6 are rolul de a preveni imprimarea capătului superior al poansonului 4 în placa de cap 3, care este construită din material relativ moale (fontă, o el turnat OT sau o el laminat OL). Placa de sprijin 6 se execută din o el de îmbunătă ire (OLC45) şi se tratează termic la o duritate HRC=48…50. Ghidarea semifabricatului (benzii) S prin ştan ă se face cu două bol uri laterale 7, care sunt presate în placa tăietoare 2, iar pasul avansului benzii se asigură cu opritorul 8. Strângerea prealabilă a semifabricatului (benzii) S pe placa tăietoare 2 şi eliminarea acestuia de pe poanson, după ştan are, se face cu placa mobilă 9. Aceasta este ac ionată de trei sau mai multe arcuri elicoidale 10. Limitarea cursei plăcii mobile 9 se asigură prin şuruburile speciale 11.

Alexandru Filip

12

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Fig.5.81 Când bol urile 7, de ghidare a benzii S, se află sub placa de eliminare 9, acestea se construiesc mobile sau se fac locaşuri speciale în placa 9, aşa după cum se observă în figura 5.81. Fixarea subansamblului mobil B de berbecul presei se face prin intermediul cepului 12. Fixarea subansamblului fix A pe masa presei se face, cu bride şi şuruburi, după ce acesta s-a centrat, prin intermediul plăcii tăietoare 2 pe poansonul 4 al subansamblului mobil B. Centrarea trebuie să se facă astfel încât jocul dintre sculele ştan ei să fie cât mai uniform. Ştan ele fără ghidare prezintă unele dezavantaje cum sunt: – dificultate mare la centrarea şi reglarea pe presă; – durabilitate mică; – pericol de accidente în exploatare, în special când presa pe care va lucra este uzată. inând seama de aceste dezavantaje, ştan ele fără ghidare sunt utilizate foarte rar în produc ie. Ştan ele cu placă de ghidare (fig.5.82) se folosesc în produc ia de serie la prelucrarea pieselor simple de dimensiuni mici şi mijlocii a căror grosime nu depăşeşte 4…5 mm. Aceste ştan e sunt mai perfec ionate decât cele fără ghidare şi asigură o precizie mai mare de prelucrare a pieselor. Ştan a cu placă de ghidare prezentată în figura 5.82 se compune dintr-un subansamblu fix A şi un subansamblu mobil B. Subansamblul fix A cuprinde o placă de bază 1 pe care se asamblează, prin bol uri şi şuruburi, placa tăietoare 2, cele două rigle 3 pentru ghidarea benzii S şi placa de ghidare 4 a poansonului 5. Placa de sus inere 6, fixată prin şuruburi de capetele riglelor 3, asigură sprijinirea şi introducerea comodă a benzii în ştan ă. Asigurarea pasului benzii, la avansarea acesteia prin ştan ă, se face cu ajutorul opritorului mobil 7, ac ionat de un arc lamă 8. Întrucât acest opritor este amplasat departe de poansonul 5 cu un pas, pozi ionarea benzii, la începutul lucrului, se asigură prin intermediul opritorului lateral suplimentar 9, men inut în pozi ie retrasă de arcul elicoidal 10. Astfel, la începutul ştan ării din fiecare bandă, se va ac iona, manual, opritorul lateral 9.
Alexandru Filip

13

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Fig.5.82 Deplasarea normală a benzii prin ştan ă se asigură printr-un mecanism lateral alcătuit din împingătorul 11 şi arcul lamă 12. Acesta presează uşor banda pe rigla de ghidare posterioară 3. În acest caz, jocul lateral dintre bandă şi rigle se poate adopta suficient de mare, adică distan a b1 dintre riglele 3 va fi b1 = b + (4…5) mm, indiferent de lă imea b a benzii. (5.96)

Alexandru Filip

14

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Ştan area pieselor din tablă prin metode flexibile
Metode flexibile de ştan are şi sistemele tehnologice aferente. Prelucrarea pieselor prin ştan are utilizând maşini cu conducere numerică (CN) a cunoscut o dezvoltare accentuată în ultimele trei decenii ale mileniului trecut datorită cerin elor de flexibilizare a fabrica iei impuse de evolu ia generală a pie ei mondiale. Utilajele cu conducere numerică se clasifică în două grupe, după cum urmează: 1) ştan are cu scule speciale (perforare obişnuită) sau universale (ron ăire) conduse numeric; 2) ştan are cu conducere numerică prin tăiere cu laser. Majoritatea marilor firme care produc astfel de maşini (Trumpf, Mazak, Salvagnini, Amada, Finn-Power etc) utilizează ambele metode sus-prezentate în construc ia maşinilor respective. Prelucrarea pe maşini cu conducere numerică asigură o produc ie flexibilă, fiind utilizată în cazul seriilor mici de fabrica ie sau în cazul pieselor mari de formă complexă, pentru diminuarea costurilor cu dispozitivele clasice. Totuşi, o maşină cu conducere numerică presupune o investi ie ini ială mare, dar care, administrată corect, îşi poate dovedi, în timp, eficien a. Deosebirile care există în componen a diferitelor maşini CN de perforare constau în primul rând în forma şi traiectoria sculelor utilizate. Maşina este prevăzută cu un cap de perforat care execută mişcarea principală de forfecare (rectilinie alternativă pe verticală) şi, eventual, mişcările de avans necesare pentru urmărirea conturului de ştan at. Alimentarea cu semifabricate şi evacuarea pieselor şi deşeurilor se face automat, prin mecanisme de avans cu role şi graifăre (cleşti). Există câteva variante mai des folosite care sunt prezentate în continuare.

b. Contur complex

a. Contur de forma simpla

Fig.2.9 a. perforarea la o singură cursă a berbecului, utilizând scule speciale care au forma conturului de ştan at; se utilizează numai pentru contururi de formă simplă care sunt, de obicei, în număr mai mare pe suprafa a unei piese; b. perforarea la mai multe curse ale berbecului, utilizând scule de formă simplă (fig.2.9) care deplasate pe o traiectorie stabilită pot genera contururi ştan ate de formă relativ simplă (fig.2.9); Fig.2.10
Alexandru Filip

15

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

c. perforarea prin ron ăire; în acest caz, sculele au o formă simplă (circulară, pătrată, de banană), fig.2.9, şi se deplasează, în coordonate, pe două direc ii, în func ie de configura ia conturului de ştan at; d. perforarea prin ron ăire cu scule speciale – poansoane în trepte sau tubulare cu cep de ghidare; sunt utilizate mai rar, în cazurile în care este necesară o ghidare mai precisă a sculei şi o compensare a for elor transversale datorate încărcării neuniforme a acesteia. Utilizarea unei anumite forme a sculei (fig.5.10) depinde de dimensiunea conturului ştan at şi de precizia geometrică necesară a acestuia. Metoda de perforare prin ron ăire asigură cel mai înalt grad de flexibilitate. Practic, oricât de complex ar fi conturul piesei, prin alegerea corespunzătoare a formei sculei şi întocmirea unui traseu adecvat pentru aceasta, ştan area este posibilă. Bineîn eles, cu respectarea condi iilor tehnologice generale ale decupării-perforării care sunt valabile şi în acest caz. Centrele de perforare cu conducere numerică moderne sunt prevăzute cu magazii care con in seturile de scule necesare prelucrării complete a pieselor. În conformitate cu un algoritm dinainte stabilit, seturile de scule asamblate în casete speciale sunt aduse şi fixate în capul de lucru al maşinii, într-o anumită succesiune, de către o mână mecanică. Atunci când se activează un set de scule se vor realiza toate prelucrările aferente la nivelul întregului semifabricat. De aceea este necesară optimizarea traseului de prelucrare, astfel încât deplasarea semifabricatului sau a capului de perforat să se facă pe o lungime cât mai mică. În cazul maşinilor-unelte de ştan are cu comandă numerică moderne, construc ia sculelor şi a sistemului de sus inere al acestora se întâlneşte în două variante: cu un singur set de scule sau sub forma capului rotativ multiscule. Fig.2.6 Structura unui sistem cu un singur set de scule, în cazul maşinilor de ştan are CN cu scule metalice, este prezentată în fig.2.6. Sistemul este al firmei TRUMPF®, Germania. Poansonul, placa activă şi placa de eliminare sunt sus inute şi centrate pe un suport special care poate fi montat uşor într-un locaş special al maşinii. Pentru stabilirea corectă a pozi iei poansonului fa ă de placa activă, acesta este montat prin intermediul unui inel de centrare. În fig.2.7 este prezentată imaginea unui sistem de ştan are multiscule cu şase seturi de scule. Capul de ştan are al maşinii realizează pozi ionarea setului necesar prin rota ia corespunzătoare a sistemului, cu ajutorul unor instruc iuni specifice în programul CN. În fig.2.7, în partea de sus se află capul rotativ care sus ine poansoanele, iar în partea de jos cel care sus ine plăcile active. Schema structurală a unei maşini de ştan are CNC care poate utiliza seturi de scule precum cele prezentate în fig.2.6 şi 2.7 este prezentată în fig.2.8. Batiul este în forma de C, iar ac ionarea poansonului se face cu un sistem hidraulic. Tabla este fixată, cu ajutorul unor cleme, pe şina transversală, deplasabilă transversal. Şina transversală este montată pe şina longitudinală, deplasabilă longitudinal. Se asigură astfel deplasarea tablei pe două direc ii, pentru mişcările de avans. Maşinile de ştan are CNC pot fi echipate cu două capete de lucru, unul de ştan are obişnuită, cu scule metalice şi unul de prelucrare cu laser. Fig.2.11 prezintă zona de lucru a unei astfel de maşini, produsă de firma TRUMPF®, liderul mondial în domeniu. Prelucrarea pieselor din tablă prin tăiere cu laser pe maşini cu conducere numerică reprezintă, la momentul actual, procedeul cu cel mai ridicat grad de flexibilitate tehnologică, fiind foarte eficient la
Alexandru Filip

16

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

executarea pieselor plane sau spa iale din tablă cu configura ie complexă, în cazul produc iei de unicate sau serie mică. Acest procedeu are însă o serie de dezavantaje cum ar fi consumul mare de energie, tăierea realizându-se prin topirea locală a materialului şi modificarea proprietă ilor mecanice ale materialului în zona de tăiere. De asemenea, productivitatea este mai scăzută decât în cazul prelucrării pe centre de perforare cu conducere numerică, viteza de tăiere fiind mică, în special atunci când semifabricatul are grosime mare.

Fig.2.7 Fig.2.8

Fig.2.11 Constructiv, o maşină de tăiere cu laser are o structură foarte asemănătoare cu cele de perforare prin ron ăire cu scule universale, cu deosebirea că, în locul capului de perforat cu sculă metalică,
Alexandru Filip

17

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

există un cap de tăiere cu laser. Acesta este deplasabil în coordonate, pe două direc ii, asigurând astfel, practic, orice traseu pe semifabricat, deci orice contur ştan at. În ultimul timp, prelucrarea pieselor de formă complexă din tablă se realizează prin combinarea procedeului de tăiere cu laser cu cel de perforare cu ştan e. În acest scop există centre de prelucrare prevăzute cu diferite posturi de lucru, pentru perforare clasică şi pentru tăiere cu laser, în func ie de configura ia pieselor (fig.2.12). Semifabricatul este aşezat pe o masă rotativă şi prelucrarea acestuia se face prin trecere succesivă pe la posturile de lucru 1..5, care pot fi de perforare clasică sau cu laser, în func ie de complexitatea conturului care trebuie executat. Pe un astfel de centru de prelucrare se pot prelucra simultan mai multe tipuri de piese pentru care se face o croire combinată pe acelaşi semifabricat.

Fig. 2.12

Alexandru Filip

18

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

PRELUCRAREA PIESELOR DIN TABLĂ PRIN AMBUTISARE Bazele teoretice ale prelucrării pieselor prin ambutisare Clasificări privind ambutisarea

Fig.7.1 1. După mecanica procesului de ambutisare: a) ambutisare prin întindere; b) ambutisare prin tragere adâncă. 3. După modul de re inere-strângere: a) ambutisare fără re inere; b) ambutisare cu re inere; c) ambutisare cu strângere. 2. După direc ia de deformare curentă fa ă de direc ia de deformare precedentă: a) ambutisare directă - acelaşi sens; b) ambutisare inversă - sensuri opuse. 4. După energia utilizată la deformare: a) ambutisare mecanică; b) ambutisare hidraulică; c) ambutisare electro-hidraulică; d) ambutisare magneto-dinamică; e) ambutisare prin explozie.

5. După modul de realizare a succesiunii opera iilor: a) ambutisare prin opera ii simple sau simultană; b) ambutisare succesivă.
Alexandru Filip

19

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Procesul deformării semifabricatului la ambutisare

Fig.7.2

Fig.7.3

Fig.7.4 h > h’ = R – r

Alexandru Filip

20 Fig.7.5

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

dσ ρ dρ

+

σρ − σθ ρ

= 0,

tensiunea radiala

σ ρ = σ c ln

R

ρ

;

σρ - σθ =σc,

tensiunea circumferentiala σ θ = −σ c 1 − ln

 

R  ρ

σa = σt eµα sinα,

tensiunea de frecare (retinere) σ

f

=

2 µQ , πdg 0

σt = σρ + σf + σi. Tensiunile maxime de ambutisare:

tensiunea de incovoiere σ i =

g 0σ c , 2rpl + g 0

π  R µQ g0  µ 2 σ a = σ c  ln +  r πrg σ + 2 r + g  ⋅ e   0 c pl 0

Fig.7.6

Alexandru Filip

Fig.7.7 21

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Re inerea şi strângerea semifabricatului în procesul de deformare la ambutisare Scop: Prevenirea formarii cutelor (incretituri) pe suprafata flansei plane in formare. Crearea unor tensiuni radiale suplimentare la piesele de forma complexa.

Fig.7.8 Forta necesara retinerii: Q = Presiunea specifica: q = f (m1, g, σr)

Fig.7.9

π
4

⋅ D 2 − (d + 2 ⋅ r pl ) ⋅ q
2

[

]

o el moale: q=2,5…3,0 N/mm2

Fig.7.10

Fig.7.11
Alexandru Filip

Fig.7.12 22
2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Calculul for ei necesare la ambutisare
 R  g 2 µQ (1 + 1,6 µ )σ c F = π d1 g σa = π d1 g  ln + +  r π d gσ 2r pl + g  c 1   F = k1 π d1 g σc Fn = kn π dn g σc

Fig.7.13 Determinarea jocului dintre sculele matri ei de ambutisare j=k g

Nr. op. I-a 1 2 3 4 Fig.7.15 1,0…1,1 g 1,1…1,3 g 1,3…1,5 g 1,3…1,5 g

Opera ia II-a III-a IV-a Jocul j 1,0…1,1 g 1,1…1,3 g 1,0…1,1 g 1,3…1,5 g 1,1…1,3 g 1,0…1,1 g

Calculul dimensiunilor păr ilor active ale sculelor matri elor de ambutisare

Fig.7.16
Alexandru Filip

23

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

A. Dimensiunea principală: dimensiunea exterioară a pieselor dpl = (dn - δi )0
+δpl

dn

+δ s −δ i

dp = (dn - δi – 2j )0-δp
+δ s

B. Dimensiunea principală: dimensiunea interioară a pieselor dp = (dn - δi + δp )
0 -δp

dn

−δ i

dpl = (dn - δi + δp +2j)0+δpl Precizia sculelor δpl / δp: conform ajustajului H7/h6 Precizia pieselor ambutisate: conform STAS 11.111 (cote libere).

Proiectarea tehnologiei de ambutisare a pieselor
Coeficientul de ambutisare
An −1 − An . An −1

ε=

Pentru piese de formă cilindrică: An =πdng, rezultă

ε=

d n −1 − d n d = 1 − n = 1 − mn d n −1 d n −1

Valori limită minime: tablă de o el m1 = 0,55…0,62 (re inere plană) mn = 0,75…0,85 (re inere combinată) m1 = 0,45…0,48 Pentru piese de formă paralelipipedică Coeficient de ambutisare par ial:

m1 =

Rc R

Coeficient de ambutisare mediu:

mn =

pn p n −1

Coeficient de ambutisare global:

Fig.7.18

m=
Alexandru Filip

pn p0
2009

24

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Tehnologia de ambutisare a pieselor cave din tablă Ambutisarea pieselor cilindrice

A. Piese cilindrice fără flanşă

Fig.7.19
d1 = m1 D d2 = m2 d] = m2 m1 D d3 = m3 d2 = (m’)2 m1 D ………………… dn = mn dn-1 = (m’)n-1 m1 D | lg Se consideră aproximativ m2 = m3 = …= mn = m’

n =1+

lg d n − lg(m1 D ) lg m'

B. Piese cilindrice cu flanşă

a. piese scunde cu flanşă îngustă b. piese înalte cu flanşă îngustă (fig.7.21a) c. piese cu flanşă lată (fig.7.21b)

Fig.7.20

h ; d

df d

;

g D

Alexandru Filip

25

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

a. Fig.7.21

b.

Alexandru Filip

26

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

ANEXE
Tabelul 1.1
Opera ii simple de presare la rece

Nr. crt. 0

Grupa de opera ii 1

Denumirea opera iei 2 Debitare (retezare) a – fără deşeu b – cu deşeu

Schema prelucrării (Piesa ob inută) 3

Definirea şi caracteristicile opera iei 4 Separarea piesei de semifabricat prin forfecare după contur deschis

1.

2.
Ştan are

Decupare

Separarea piesei de semifabricat prin forfecare după contur închis

3.

Perforare

Separarea deşeurilor de piesă prin forfecare după contur închis

4.

Crestare

Forfecare par ială a piesei după contur deschis

5.
Îndoire

Îndoire simplă

Curbarea semifabricatului plan în jurul unei axe denumită axă de îndoire

6.

Roluire

Curbarea completă sau numai a capătului semifabricatului plan după o anumită raza r

Alexandru Filip

27

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Tabelul 1.1 (continuare) 0 1 2 3 4 Rotirea unui capăt al semifabricatului fa ă de celălalt în jurul axei sale geometrice

7.

Îndoire

Răsucire

8.

Ambutisare

Ambutisare

Transformarea unui semifabricat plan într-o piesă cavă, sau modificarea formei şi a dimensiunilor acesteia Sub ierea pere ilor unei piese concomitent cu micşorarea diametrului acesteia prin ambutisare Formarea unui relief convex-concav pe o piesă prin întinderea locală a materialului acesteia Formarea unui bosaj în jurul unei găuri sau prelungirea pere ilor unei piese tubulare

9.

Ambutisare cu sub ierea impusă a materialului

10.

Reliefare

11.

Răsfrângerea marginilor conturului interior

Fasonare

12.

Răsfrângerea marginilor conturului exterior

Transformarea unui semifabricat plan într-o piesă cavă cu înăl ime relativă mică Formarea unei borduri semicirculare sau circulare, în sec iune transversală, la marginea unei piese cave sau tubulare

13.

Bordurare

Alexandru Filip

28

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

0 14.

1

2 Gâtuire

3

Tabelul 1.1 (continuare) 4 Micşorarea dimensiunii transversale a unei piese cave sau tubulare prin presare radială spre interior Mărirea dimensiunii transversale a unei piese cave sau tubulare prin presare radială spre exterior

15.

Fasonare

Lărgire

16.

Tragerea pe calapod (tipar)

Transformarea unui semifabricat plan într-o piesă profilată prin întindere şi tragere pe un calapod

17.

Lă ire (turtire)

Micşorarea înăl imii unei piese prin deplasarea liberă a materialului în direc ie transversală Realizarea unei îngroşări locale a piesei prin deplasarea şi redistribuirea materialului Ob inerea unor dimensiuni şi forme geometrice precise, finale, la exteriorul sau interiorul unei piese Realizarea unui relief convex-concav pe suprafa a unei piese prin modificarea grosimii acesteia în diferite sec iuni Micşorarea diametrului unei piese masive (tip arbore) sau realizarea unei piese cave sau tubulare cu pere i sub iri din semifabricate masive

18.

Refulare

19.

Presare volumică

Calibrare

20.

Ştampare

21.

Extrudare

Alexandru Filip

29

2009

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Tabelul 2.1
Materiale metalice utilizate pentru piese care se prelucrează prin presare la rece

Nr. Denumirea semifabricatului Materialul semifabricatului crt. şi nr.STAS şi nr.STAS 0 1 2 O el laminat pentru 1. Tablă neagră STAS 1946 construc ii STAS 500/2 OL 32 şi OL 34 O el laminat pentru Tablă pentru construc ii construc ii STAS 500/2 2. şi o el carbon de calitate metalice STAS 901 STAS 880

Recomandări pentru utilizare 3 Lucrări de tinichigerie şi unele piese plane ob inute prin ştan are Piese prelucrate prin ştan are şi îndoire Table şi benzi pentru piese prelucrate prin îndoire şi prin ambutisare obişnuită, A1 Table şi benzi pentru piese prelucrate prin ambutisare adâncă, A2 Table şi benzi pentru piese prelucrate prin ambutisare foarte adâncă, A3 Table şi benzi pentru piese diverse de caroserii auto, A4 Table şi benzi pentru piese complexe de caroserii auto, A5 Ambalaje ob inute prin ştan are şi matri are Pentru învelitori şi alte scopuri individuale evi şi profile ob inute la maşini sau instala ii speciale cu role şi piese ob inute prin ştan are şi matri are Fabricarea profilelor prin deformare plastică la rece Diferite arcuri utilizate în construc ia de maşini Butelii pentru gaz petrolier lichefiat Piese pentru radiatoare, aparataj electric etc. Piese ob inute prin ştan are şi matri are Piesei ob inute prin ştan are şi matri are Piese utilizate în industria electrotehnică şi metalurgică având grosimea g=6…30 mm
2009

3.

Table sub iri din o el laminate la rece STAS 9624 şi benzi late din o el laminate la rece STAS 9150

O el cu con inut redus de carbon STAS 9485

O el cu con inut mic de carbon STAS 10318 4. 5. 6. Tablă cositorită STAS 900 Tablă zincată STAS 2028 Benzi din o el STAS 1945 O el laminat pentru construc ii STAS 500/2 O el laminat pentru construc ii STAS 500/2 O el carbon de calitate STAS 880 şi o el laminat pentru construc ii STAS 500/2 O el laminat pentru construc ii STAS 500/2 O el conform STAS 795 O el conform STAS 6450 Cupru STAS 270/1 Cupru STAS 270/1 Cupru STAS 270/1 Cupru STAS 270/1

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Benzi din o el STAS 908 Benzi din o el STAS 7655 Tablă din o el STAS 6450 Tablă din cupru STAS 426/2 Benzi din cupru STAS 427/2 Discuri de cupru STAS 2673 Plăci din cupru STAS 2429/2

Alexandru Filip

30

Tehnologii performante de fabricatie

Deformarea plastica la rece

Tabelul 2.1 (continuare) 0 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 1 Tablă din alamă STAS 289/2 Benzi din alamă STAS 290/2 Discuri din alamă STAS 2674/2 Plăci din alamă STAS 2430/2 Tablă din aluminiu STAS 428 Benzi din aluminiu STAS 5681 Discuri de aluminiu STAS 2675 Table din alpaca STAS 1178 2 Alamă STAS 95 Alamă STAS 95 Alamă STAS 95 Alamă STAS 95 Aluminiu STAS 7607 Aluminiu STAS 7607 Aluminiu STAS 7607 Aliaj Cu-Ni-Zn STAS 1096 Plumb STAS 663 Plumb STAS 663 Zinc STAS 646 3 Piese ob inute prin ştan are şi matri are Piese ob inute prin ştan are şi matri are Piese ob inute prin ştan are şi matri are Piese diverse având grosimea g=6…30 mm Piese ob inute prin ştan are şi matri are Piese ob inute prin ştan are şi matri are Piese ob inute prin ştan are şi matri are Tacâmuri, vase şi alte produse asemănătoare ob inute prin ştan are şi matri are Piese diverse Piese diverse Piese diverse

Table şi plăci din plumb STAS 490 Benzi din plumb 23. STAS 491 24. Table din zinc STAS 488

Alexandru Filip

31

2009

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful