Obiectul și metoda contabilită ii

Capitolul I

Capitolul I Obiectul şi metoda contabilită ii
1.1.Scurt istoric privind apari ia şi evolu ia contabilită ii
La început când oamenii produceau doar pentru propriul consum nu s-a sim it nevoia nici unei însemnări contabile. Mai târziu însă, când schimburile între triburi s-au intensificat a apărut şi necesitatea unor socoteli şi a unor însemnări contabile (rudimentare). Aceste însemnări contabile se făceau cu ajutorul funiilor înnodate, al pietricelelor colorate şi al răbojului (crestături în lemn). Descoperirea hârtiei1 a dus la o dezvoltare rapidă a scrisului şi bineîn eles şi al însemnărilor contabile. În Evul Mediu2 marile Organiza ii ale epocii (Ordinele Cavalerilor Templieri) au creat adevărate aşezăminte de credit unde se inea o contabilitate (în partidă simplă) pe care unii consideră că aceştia ar fi învă at-o de la libanezi descenden ii fenicienilor. Perioada de la finele Evului Mediu până la începutul secolului al XIX-lea este considerată cea mai importantă din istoria contabilită ii deoarece ea este în acelaşi timp aceea a genezei şi a dezvoltării metodei în partidă dublă.

1

Descoperirea hârtiei a dus după sine şi inven ia tiparului la 1440 (după unele documente de olandezul Laurens Coster) şi pe care Gutenberg l-ar fi perfec ionat în 1450. 2 Bernard Colasse, 1995, Contabilitate generală, Ed. Moldova, edi ia a 4-a

1

Obiectul și metoda contabilită ii

Capitolul I

Naşterea acestei metode este consacrată prin publicarea, în 1494, de către călugărul şi matematicianul franciscan Luca Paciolo, la Vene ia , a lucrării “Summa de arithmetica, geometria, proportioni et proportionalita”. În capitolul IX -“Tractatus particularis de computis et scripturis”- al acestei lucrări este definită pentru prima dată contabilitatea şi este oferită o descriere a metodei în partidă dublă.3 Luca Paciolo analizează contabilitatea ca un ansamblu de principii şi tehnici privind înregistrarea în partidă dublă a averii ce apar ine unui negustor, precum şi toate afacerile acestuia, în ordinea în care au avut loc.

1.2. Aspecte teoretice privind obiectul contabilită ii
Delimitarea obiectului unei discipline ştiin ifice are o importan ă deosebită pentru conturarea şi concretizarea profilului său. Ea îşi găseşte o rezolvare corespunzătoare în măsură în care face posibilă caracterizarea obiectului de studiu al disciplinei respective, atât din punct de vedere al con inutului, cât şi al sferei sale de ac iune. Odată cu aceasta, cunoaşterea obiectului unei discipline ştiin ifice permite să se stabilească locul pe care aceasta îl ocupă în sistemul general al ştiin elor, rela iile ei cu disciplinele înrudite, importan a pe care o are în procesul cunoaşterii, precum şi sarcinile concrete ce-i revin în dezvoltarea ştiin ei, tehnicii şi culturii. Contabilitatea, în calitatea ei de disciplină ştiin ifică independentă are un obiect propriu de cercetare, deosebit de obiectul celorlalte ştiin e.

3

Unii autori sus in că nu italienii au inventat primii această metodă, ci hindușii.

2

Obiectul și metoda contabilită ii

Capitolul I

În ceea ce priveşte obiectul contabilită ii, în decursul timpului s-au formulat numeroase defini ii care deşi în majoritatea cazurilor con in elemente comune, există variante care aduc unele elemente specifice, în func ie de criteriul luat ca bază pentru definirea obiectului contabilită ii.

1.3. Obiectul de studiu al contabilită ii
În prezent (în scop didactic) se acceptă pentru definirea obiectului contabilită ii dihotomia patrimoniu – resurse economice. În ceea ce priveşte patrimoniul de-a lungul timpului s-au elaborat trei concep ii şi anume: • concep ia juridică; • concep ia economică; • concep ia economico-juridică. Conform teoriei juridice activul reprezintă bunurile economice ca obiecte de drepturi şi obliga ii, iar pasivul reprezintă drepturile şi obliga iile titularului de patrimoniu. Potrivit celei de-a doua teorii, teoria economică, activul reflectă modul de întrebuin are a capitalului iar pasivul reflectă modul de provenien ă a capitalului (capital propriu şi capital străin). Cea de-a treia concep ie privind patrimoniul, concep ia economico-juridică oferă o imagine completă asupra patrimoniului prin cele două componente: componenta

3

Obiectul și metoda contabilită ii

Capitolul I

economică constând în bunuri economice şi componenta juridică exprimată prin drepturi şi obliga ii. Patrimoniul contabil este reprezentat prin egalitatea:

Bunuri economice = Drepturi + Obliga ii

(1)

Bunurile economice exprimate în bani constituie “Activul patrimonial ” iar drepturile şi obliga iile aferente formează “Pasivul patrimonial ”. Astfel, ecua ia de mai sus devine:

Active = Pasive

(2)

Contabilitatea anglo-saxonă nu foloseşte no iunea de patrimoniu, obiectul de studiu al contabilită ii fiind definit prin prisma resurselor economice şi a capitalurilor, prima ecua ie devenind:

Resurse economice = Capitaluri

(3)

La răndul lor capitalurile cuprind capitalurile proprietarilor şi capitalurile creditorilor şi atunci ecua ia (3) se poate scrie:

Resurse economice

=

Capitalurile proprietarilor

+ Capitalurile creditorilor

(4)

4

3.4.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul I Contabilitatea ca orice disciplină ştiin ifică are un obiect propriu de cercetare şi totodată o anumită metodă specifică de lucru pentru realizarea obiectului său.4. iar procedeul este numai o manieră de a atinge un scop. Dată fiind complexitatea obiectului de studiu metoda contabilită ii reuneşte mai multe procedee tehnice de lucru. Într-o accep iune generală. 1. Procedee comune tuturor disciplinelor (generale) II.3. Procedee specifice metodei contabilită ii III. Procedee comune şi altor discipline economice 1.Procedeele comune tuturor disciplinelor sunt: a) Observa ia b) Ra ionamentul c) Compara ia d) Clasificarea e) Analiza f) Sinteza 5 . Metoda contabilită ii cuprinde un ansamblu de procedee aflate într-o strânsă corela ie şi intercondi ionare ca un tot unitar.1. metoda este o cale ra ională de urmat pentru atingerea unui scop. Procedeele metodei contabilită ii Procedeele metodei contabilită ii cuprind trei categorii: I. în vederea stabilirii normelor şi a principiilor cu caracter special pe care se fundamentează contabilitatea ca disciplină ştiin ifică în scopul cunoaşterii situa iei patrimoniale şi a rezultatelor ob inute.

în care sunt prezentate. Astfel.3. ca mijloc de lucru utilizat în cadrul procedeului. evaluarea. după opera ia de inventariere. 3) Bilan ul contabil este procedeul specific metodei contabilită ii. înaintea opera iei de inventariere.3. pentru fiecare element patrimonial se deschide în contabilitate un cont. reprezintă un procedeu specific metodei contabilită ii prin care se centralizează datele înregistrate în conturi şi se controlează exactitatea acestora. balan a de verificare şi bilan ul contabil. O balan ă de verificare poate să fie întocmită în orice moment: de ex. lunar. gruparea. 1.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul I 1. soldate şi nesoldate în Cartea Mare.3. sistematizarea şi calculul stării şi mişcării elementelor patrimoniale (atât de A cât şi de P). este o listă a tuturor conturilor.4. 1) Contul (şi sistemul de conturi) este un procedeu specific metodei contabilită ii prin care se realizează înregistrarea cronologică. Procedee specifice metodei contabilită ii Procedeele specifice contabilită ii sunt: contul. informa ii privind soldurile.4. evolu ia situa iei financiare şi a rezultatelor ob inute. rulajele şi sumele conturilor. a) Documenta ia 6 .2. în func ie de formă. 2) Balan a conturilor. prin care se asigură sistematizarea şi generalizarea datelor cu privire la situa ia patrimoniului. denumită şi balan a de verificare sau balan a contabilă. calcula ia şi inventarierea. Procedee comune şi altor discipline economice Aceste procedee sunt: documenta ia. Balan a de verificare.

veniturilor şi rezultatelor financiare ale unită ii. apar inând altor persoane juridice sau fizice. a elementelor patrimoniale. cheltuieli şi rezultate. Evaluarea periodică Se practică în două momente: . I. Evaluarea curentă este legată de două momente importante: II.cu prilejul întocmirii bilan ului. datorii şi crean e precum şi venituri. d) Inventarierea Inventarierea reprezintă procedeul contabil care are ca scop principal stabilirea situa iei reale a tuturor elementelor de activ şi de pasiv ale fiecărei unită i. a indicatorilor economico-financiari în vederea evaluării cheltuielilor.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul I b) Evaluarea. . momentul intrării în patrimoniu şi momentul ieşirii din patrimoniu. 7 . c) Calcula ia Calcula ia ca procedeu al metodei contabilită ii constă în ansamblul opera iilor matematice care se efectuează în vederea determinării. surse economice. În ceea ce priveşte formele de evaluare există: evaluare curentă şi evaluare periodică. Evaluarea este procedeul care asigură exprimarea valorică a elementelor patrimoniale: mijloace economice. în vederea întocmirii situa iilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a pozi iei financiare şi a performan ei unită ii pentru respectivul exerci iu financiar. precum şi a bunurilor şi valorilor de inute cu orice titlu.cu prilejul inventarierii. pe bază de principii şi metodologii stabilite.

6) Ce forme de evaluare cunoaşte i ? 8 . 3) Enumera i procedeele comune tuturor disciplinelor. 4) Da i exemple privind utilizarea acestor procedee în contabilitate.5. 5) Enumera i procedeele specifice metodei contabilită ii. Întrebări şi probleme 1) Care sunt cele trei concep ii privind patrimoniul ? 2) Defini i metoda contabilită ii.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul I 1.

într-o astfel de abordare. 4 impuse de cererea de pe pia ă și ob inerea unui profit Scopul creării unei întreprinderi este. 2008 Monitorul Oficial nr. culturală şi ecologică). scopul unei întreprinderi este de a satisface. 454 / 18 iun. forma de proprietate și organizare produce bunuri și servicii destinate vânzării pe pia ă. scopul fiind ob inerea profitului. financiară. 454/2008 9 .Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul II Capitolul II Întreprinderea ca domeniu de organizare şi aplicare a contabilită ii 2. economică. acela de a ob ine Legea contabilită ii 82/1991. conform Legii contabilită ii nr. la un nivel rezonabil. interesele majore ale exponen ilor mediului ei intern şi extern. Delimitări privind întreprinderea În sens economic o întreprindere. Întreprinderile sunt entită i în care realitatea ia forme diferite datorită dimensiunilor multiple care le caracterizează (juridică. sunt următoarele: • societă ile comerciale. indiferent de dimensiune. republicată în Monitorul Oficial nr.82 republicată4 (art. ca agent economic. • societă ile / companiile na ionale. socială.1. Întreprinderea este veriga organizatorica unde se desăvârșește fuziunea între factorii de produc ie cu scopul ob inerii de bunuri economice în structura. Într-o concep ie modernă. Entită ile care sunt obligate să organizeze şi să conducă contabilitate proprie. cantitatea și calitatea profit.1).

• institutele na ionale de cercetare-dezvoltare.cit. prototipuri. 5 6 Emilian R. • societă ile cooperatiste şi celelalte persoane juridice cu scop lucrativ.. pag. serviciilor. Deşi o delimitare clară a con inutului fiecărei func ii a întreprinderii este o sarcină dificilă totuşi.Şchiopu A. Editura ASE. Bucureşti. Emilian L. pag.51. majoritatea specialiştilor grupează activită ile întreprinderii în următoarele func iuni6: 1. Func iile întreprinderii În prezent este acceptată defini ia5 conform căreia func ia întreprinderii reprezintă ansamblul activită ilor în cadrul cărora se folosesc tehnici specializate în vederea realizării obiectivelor derivate.. inven ii şi inova ii. produc ie: programarea. 2. lansarea şi urmărirea produc iei. informareadocumentarea. fabrica ia produsului sau prestarea serviciului. cercetare – dezvoltare: cercetarea produselor. Management. tehnologiilor. realizarea proiectelor de investi ii. Editura Expert. Şchioupu A. asocia iile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop lucrativ.38 10 . dezvoltarea capacită ilor de produc ie... organizarea produc iei şi a muncii. 2. op. 2003.2. Bucureşti. transportul intern. Emilian L.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul II • regiile autonome. 1993. Managementul firmei. rezultate din obiectivele generale ale organiza iei.. • institu iile publice. pag.37 Russ C. proiectarea produselor. Emilian R. controlul tehnic de calitate.

depozitarea. controlul financiar intern. transportul exterior. în scopul organizării unor activită i generatoare de avantaje economice. marketing: cercetarea pie ei. recrutarea şi selec ia. 5. Societă ile comerciale se constituie prin asocierea de persoane şi /sau de capitaluri şi pot îmbrăca. evaluarea performan elor salaria ilor. promovarea. motivarea. Societă ile de persoane sunt create prin asocierea a două sau mai multe persoane care convin să-şi utilizeze capitalurile şi aptitudinile manageriale. încheierea şi urmărirea derulării contractelor.societă i de persoane şi capitaluri. publicitatea. gestiunea stocurilor. 4. desfacerea produselor şi serviciilor. potrivit normelor legale în vigoare următoarele forme: . serviciile postvânzare. contabilitatea.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul II 3. financiar-contabilă: planificarea şi execu ia fianciară. gestiunea carierei. 6.societă i de capitaluri. în special cu clien ii. gestiunea previzională a personalului. integrarea socioprofesională. . activită i şi servicii cu caracter social.societă i de persoane. . elaborarea politicilor întreprinderii în consens cu cererea clientelei şi cu managementul strategic al întreprinderii în domeniile produc iei. resurse umane (personal): analiza şi evaluarea posturilor. La baza 11 . distribu iei şi comunicării cu mediul ambiant. comercială: aprovizionarea. analiza economico-financiară a rezultatelor. pre urilor. remunerarea. instruirea şi dezvoltarea profesională. Unele dintre aceste func ii ale întreprinderii pot deveni predominante în func ie de domeniul de activitate al acesteia.

Societă ile de capitaluri sunt constituite pe bază de contract şi statut de societate. Răspunderea ac ionarilor duce la delimitarea a două tipuri de societă i: • societatea în comandită pe ac iuni • societatea pe ac iuni 12 . Societă ile de capitaluri Sunt create prin asocierea capitalurilor a două sau mai multe persoane prin emisiunea de titluri de valoare liber negociabile numite ac iuni. să plătească impozite. În cadrul societă ilor de persoane există două tipuri de astfel de societă i: • societatea în nume colectiv. ele pot să vândă sau să de ină bunuri. fapt ce determină ca rela ia care duce la constituirea unei societă i de persoane să fie “intuitu personae”. • societatea în comandită simplă. să dea sau să fie date în judecată.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul II înfiin ării unei societă i de persoane există încrederea între asocia i. În virtutea acestui fapt.

Malciu L.1. Bazele contabilită ii-o abordare europeană şi interna ională. concentrându-se asupra utilizatorilor care nu pot impune informa iile pe care ar trebui să le primească. Aceste informa ii sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice. pag. performan ele (contul de profit și pierdere) și modificările pozi iei financiare (situa ia fluxurilor de numerar) ale unei entită i. Aceşti utilizatori sunt7: • investitorii actuali care sunt interesa i de capacitatea întreprinderii de a realiza investitorii poten iali care sunt interesa i de calculul ratei câştiguri viitoare şi rentabilită ii pe care au dreptul să o pretindă întreprinderii pentru a-şi investi fondurile de care dispun. Obiectivul și utiizatorii situa iilor financiare Obiectivul situa iilor financiare este de a furniza informa ii despre pozi ia financiară (bilan ). 7 Feleagă N. Editura Economică..2002..Bunea Ş. în func ie de riscul aferent investi iei respective şi de oportunită ile existente pe pia ă.35-39 13 .Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III Capitolul III Situa iile financiare anuale 3..

În vederea realizării acestui obiectiv unită ile patrimoniale întocmesc. aceşti creditori. • salaria ii sunt interesa i de securitatea locurilor de muncă care depinde de continuarea activită ii întreprinderii. Ei mai sunt interesa i şi de creşterile salariale ce depind de performan a întreprinderii. performan elor financiare şi modificărilor pozi iei financiare ale unită ii. 14 . Aceste informa ii trebuie să asigure o imagine fidelă asupra pozi iei financiare. neutilizării de întreprindere a împrumuturilor pe termen scurt ca sursă de acoperire a finan ării imobilizărilor. O aten ie deosebită o acordă. • furnizorii consideră necesar să cunoască capacitatea întreprinderii debitoare de a-şi îndeplini obliga iile financiare dar şi perspectivele de dezvoltare a întreprinderii care ar însemna un volum majorat al volumului şi valorii comenzilor cerute de către aceasta. lucrări contabile de sinteză care poartă denumirea de situa ii financiare (denumire dată de Standardele Interna ionale de Contabilitate). la închiderea exerci iului.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III • băncile sunt interesate de capacitatea de rambursare a împrumuturilor de către întreprindere şi de acoperire a dobânzilor din profitul ob inut de aceasta. • puterea publică adică administra ia fiscală şi economică. obligatoriu. Pe baza informa iilor contabile furnizate de întreprindere se stabilesc bazele de calcul al impozitelor şi taxelor şi se efectuează analiza diferitelor cereri care vizează acordarea de subven ii. • clien ii doresc să cunoască capacitatea furnizorilor lor de a-şi continua activitatea pentru a cunoaşte la rândul lor posibilitatea de a-şi onora obliga iile contractuale fa ă de proprii lor parteneri. împrumuturi cu dobândă redusă etc.

pe măsura perioadelor la care se referă. Principiul continuită ii activită ii – conform căruia se presupune că întreprinderea îşi va continua în condi ii normale activitatea şi pe viitor. Evaluarea posturilor cuprinse în situa iile financiare anuale ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile : 1. pentru a asigura comparabilitatea în timp a informa iilor contabile. Principiul permanen ei metodelor (sau principiul fixismului) – conform căruia trebuie aplicate aceleaşi reguli şi metode de evaluare şi înregistrare în contabilitate. cheltuielile şi veniturile trebuie delimitate în timp. Dacă se presupune că prezentarea fidelă este echivalentă cu transparen a. 2. Principiul pruden ei – conform căruia evaluarea patrimoniului trebuie făcută în aşa fel încât elementele de activ şi veniturile să nu fie supraevaluate. Principiul independen ei exerci iului (sau principiul autonomiei exerci iului) – conform căruia. fără a se ine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plă ilor. în cadrul cărora transparen a este asigurată. fără a intra în lichidare (desfiin are).Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III Prezentarea fidelă este ob inută prin furnizarea unor informa ii utile (prezentare totală) în situa iile financiare. 3. 15 . 4. un obiectiv secundar al situa iilor financiare poate fi definit astfel: asigurarea transparen ei prin prezentarea în totalitate a informa iilor și furizarea unei prezentări fidele a unor informa ii utile în scopul luării deciziilor. pe mai multe exerci ii financiare. iar elementele de pasiv şi cheltuielile să nu fie subevaluate. sau fără a-şi diminua volumul de activitate.

53 din 22. 3. 8 OMFP nr. 6. Structura situa iilor financiare Structura situa iilor financiare diferă în func ie de mărimea întreprinderilor şi anume: • A) pentru întreprinderile mari 8 situa iile financiare anuale cuprind: a) bilan ul.3. Principiul prevalen ei economicului asupra juridicului – potrivit căruia. în sens britanic ( true and fair view). 7. nu este admisă compensarea între elementele de activ şi cele de pasiv înscrise în bilan şi nici între veniturile şi cheltuielile înregistrate în contul de rezultate. Acest principiu este de sorginte anglo-saxonă ( materiality) şi alături de principiul realită ii economice asupra apartenen ei juridice reprezintă fundamentul conceptului de imagine fidelă. toate informa iile prezentate în situa iile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzac iilor. se detemină separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III 5. Principiul intangibilită ii – sumele înregistrate în conturi la data de 1 ianuarie anul curent.1752 /2005 Reglement[ri contabile conforme cu Directiva a IV-a și Directiva a VII-a ale Comunită ilor Economice Europene aprobate prin OMFP nr. b) contul de profit şi pierdere.01. nu numai forma lor juridică.2004 16 . Principiul necompensării – conform căruia. 8. Principiul importan ei relative sau al pragului de semnifica ie. În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unor pozi ii din bilan .2374/2007 publicat în Monitorul Oficial nr. 9.2001/2006 și nr. Evaluarea separată a elementelor de activ și de pasiv. trebuie să coincidă perfect cu cele înregistrate în conturi (şi înscrise în bilan ul contabil anual) la 31 decembrie al anului precedent.

2. Activitatea desfășurată în străinătate de subunită ile fără personalitate juridică.situa ia modificărilor capitalului propriu și/sau . e) politici contabile şi note explicative. număr mediu de salaria i în cursul exerci iului 50 structura situa iilor financiare anuale este următoarea: a) bilan . • B) pentru întreprinderile mici şi mijlocii (care nu îndeplinesc două dintre criteriile: cifra de afaceri până la 7. raportului Situa iile financiare anuale ale întreprinderii se supun spre aprobare de către adunarea generală a ac ionarilor sau asocia ilor.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III c) situa ia modificărilor capitalului propriu. total active până la 3.300. se include în situa iile financiare ale persoanei juridice române și se raportează pe teritoriul României. b) cont de profit şi pierdere.Bilan ul 17 . Subunită ile fără personalitate juridică care apar in persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România organizează și conduc contabilitatea proprie la nivel de balan ă de verificare. 3.000 euro/an.000 euro.situa ia fluxurilor de trezorerie. c) politici contabile şi note explicative Op ional aceste întreprinderi pot întocmi: . și care apar in persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România. pe baza administratorilor şi a raportului auditorului financiar şi se pastrează timp de 50 de ani. d) situa ia fluxurilor de trezorerie. fără a întocmi situa ii financiare.1.650.

sc. ____. datorii şi capital propriu grupate după natură şi lichiditate. Bilan ul cuprinde toate elementele de activ. Soldurile conturilor din balan a de verificare se grupează şi se înscriu în formular potrivit men iunilor din cadrul fiecărui rând. _________________. Exemplu de bilan contabil simplificat Jude ul __BUCURESTI___| Persoana juridică _SC BETA SRL__ Forma de proprietate PRIVATA_|3|5| Activitatea preponderentă Adresa: localitatea sectorul str. precum şi în celelalte situa ii prevăzute de lege. ____________ Telefon ____________.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III Bilan ul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. Bilan ul se întocmeşte pe baza balan ei de verificare a conturilor sintetice la 31 decembrie puse de acord cu soldurile din balan a conturilor analitice. respectiv natură şi exigibilitate. ap. datorii şi capital propriu ale persoanei juridice la încheierea exerci iului financiar. fax _____________ Număr din registrul comer ului J40/23439/1994 (denumire clasă CAEN) Cod clasă CAEN 5|1|4| Cod fiscal/Cod unic de înregistrare R|6|5|4|2|2|3|1| 18 . încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate opera iunile financiar-contabile aferente activită ii perioadei raportate.

Sold la: Începutul anului Sfârşitul anului A A ACTIVE IMOBILIZATE I.291 . 301 + 302 + 05 303 +/.2805 . IMOBILIZĂRI NECORPORALE(ct. STOCURI (ct.293*) II.2801 . ACTIVE CIRCULANTE 1.2807 . IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct.293*) III.296) ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (rd. rd.308 + 331 + 332 + 341 + 345 + 346 19 .Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III BILAN încheiat la data de 31 decembrie N .2813 2814.2811 . IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct. 01 la 03) B 1 2 01 02 03 04 B. 201 + 203 + 205 + 207 + 208 + 233 + 234 .2808 290 . 211 + 212 + 213 + 214 + 231 + 232 .lei – Nr.2803 . 261 + 262 + 263 + 265 + 267 .2812 .

05 la 08) 06 07 08 09 C. INVESTI II FINANCIARE PE TERMEN SCURT(ct. 501 + 502 + 503 + 505 + 506 + 508 + 5113 + 5114 .391 . D.378 + 381 +/.394 .169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431***)+437***) 10 11 20 .392 . CREAN E (Sumele ce urmează a fi încasate după o perioadă mai mare de un an se prezintă separat.398 + 4091 4428) II.495 .397 .592 . 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 + 4282 + 431**) + 437**) + 4382 + 441**) + 4424 + 4428**) + 444**) + 445 + 446**) + 447**) + 4482 + 451**) + 452**)+ 456**) + 4582 + 461 + 473**). 161 + 162 + 166 + 167 + 168 . 471) DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN (ct.396 .596 .368 + 371 +/.388 . CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI ct.395 .595 . CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 5112 + 5121 + 5124 + 5125 + 531 + 532 + 541 + 542) ACTIVE CIRCULANTE TOTAL(rd.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III +/.348 + 351 + 354 + 356 + 357 + 358 + 361 +/.591 .593 .496 + 5187) III.393 .598) IV.) (ct.491 .

04 + 12 . TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.426 + 427 + 4281 + 431***) + 437***) + 4381 + 441***) + 4423 + 4428***) + 444***) + 446***) + 447***) + 4481 + 451***) + 452***) + 455 + 456***) + 457 + 4581 + 462 + 473***) + 509 + 5186 + 519) 14 H.18) 12 F. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN (ct.subven ii pentru investi ii (ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 – 169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 .Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III + 4381 + 441***) + 4423 + 4428***) + 444***) + 446***) + 447***) + 4481 + 451***) + 452***) + 455 + 456***) + 457 + 4581 + 462 + 473***) + 509 + 5186 + 519) E. 09 + 10 .11 . PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI (ct. ACTIVE CIRCULANTE NETE. AVANS VENITURI ÎN 16 rd. 472) 17 18 21 . 131) . 151) 15 I.venituri inregistrate in avans(ct. RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd. din care: . (17 + 18).17) 13 G.

patrimoniul regiei (1015) ŞI 19 20 21 22 23 II.28 + 29 . 104) III. REZULTATUL EXERCI IULUI FINANCIAR (ct.30 31) Patrimoniul public (ct.capital subscris vărsat (1012) . CAPITAL (rd.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III J. 105) Sold C Sold D 24 25 26 27 28 29 30 IV. PRIME DE CAPITAL (ct.capital subscris nevărsat (1011) .25 + 26 + 27 . 1016) 33 TOTAL CAPITALURI 34 22 . 106) V. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 20 la 22) din care: . REZULTATUL REPORTAT (ct. REZERVE (ct. CAPITAL REZERVE I. 19 + 23 + 24 . 117) Sold C Sold D VI. 121) Sold C Sold D Repartizarea profitului (ct. 129) 31 32 TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.

Rezultatul din exploatare (veniturile din exploatare .cheltuielile finaciare). Rezultatul curent (rezultatatul din exploatare + rezultatul financiar).Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III (rd. Impozitul pe profit. precum și a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. Numele şi prenumele ______________ Semnătura ________________________ 3. Rezultatul financiar (veniturile financiare . Numele şi prenumele ______________ Semnătura ________________________ Ştampila unită ii ÎNTOCMIT. după deducerea reducerilor comerciale și a taxei pe valoarea adăugată. 23 .cheltuielile din exploatare). informa ii care sunt cunoscute din Contul de profit şi pierdere care are cuprinde următorii indicatori: Cifra de afaceri netă. Cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse și furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entită ii. Rezultatul extraordinar (veniturile extraordinare–cheltuielile extraordinare).2. 32 + 33) -----------*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective **) Solduri debitoare ale conturilor respective ***) Solduri creditoare ale conturilor respective ****) Conturile respective se utilizează numai de cooperativele de credit ADMINISTRATOR.Contul de profit şi pierdere Pentru că în bilan rezultatul exerci iului este reflectat prin soldul contului “121 Profit şi pierdere” este nevoie de informa ii suplimentare care să detalieze modul de generare a rezultatului.2.

Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III Rezultatul net al exerci iului (rezultatul curent + rezultatul extraordinar – impozit pe profit). 721 + 722) 4.TOTAL (rd. 707) Venituri din subven ii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.1752/2005 24 . a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. Normele romîneşti prevăd ca întreprinderile să întocmească cont de profit şi pierdere sub formă de listă care să aibă următorul format9 : CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE la data de 31 decembrie 2003 lei - Denumirea indicatorului A 1 Cifra de afaceri netă(rd. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. rd. 711) Sold C Sold D 3. 7417 + 758) VENITURI DIN EXPLOATARE . Alte venituri din exploatare (ct. Varia ia stocurilor (ct. 7411) 2. 603 + 604 + 606 + 9 Nr.06 + 07 + 08) 5. 601 + 602) Alte cheltuieli materiale (ct. Realizări aferente perioadei de raportare Exerci iul financiar precedent Exerci iul financiar încheiat B 01 02 1 2 03 04 05 06 07 08 09 10 11 Ordinul nr. Produc ia imobilizată (ct. 01 + 05 .02 la 04) Produc ia vândută (ct.

2) Venituri (ct.22) b. 6811 + 6813) a. 2) Venituri (ct. 6812) 6. în care: b) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) (ct. 28 . 21 . Cheltuieli cu despăgubiri. Cheltuieli privind presta iile externe (ct.2. dona ii şi activele cedate (ct.3.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III 608) Cheltuieli cu personalul (rd. 7813) b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 14 12 13 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 25 . 605) c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 24 la 26) 8. 658) Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (rd. 635) 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.Cheltuieli (ct. taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628) 8. 15 + 16). 621 + 641) b) Cheltuieli cu asigurările şi protec ia socială (ct. 1) Cheltuieli (ct. 1) Cheltuieli (ct.1. 754 + 7814) 8. 654 + 6814) b. 607) a) Salarii (ct. 18 19) a.29) . Cheltuieli cu alte impozite. 645) 7. a) Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale (rd.

42 . 666) . în cadrul grupului 10 Venituri din alte investi ii financiare şi crean e care fac parte din activele imobilizate (ct. 10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27) REZULTATUL DIN EXPLOATARE: . în cadrul grupului Alte venituri financiare (ct. în cadrul grupului 11 Venituri din dobânzi (ct.din care. 09 . 30 . 766) .din care.30) . 686) . 7613 + 7614 + 7615 + 7616) .Cheltuieli (ct.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III .Profit (rd. 762 + 763 + 764 + 765 + 767 + 768) VENITURI FINANCIARE TOTAL (rd. Venituri din interese de participare (ct. în cadrul grupului Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL (rd.Venituri (ct. 786) 13 Cheltuieli privind dobânzile (ct. 33 + 35 + 37 + 39) 12 Ajustarea valorii mobilizărilor financiare şi a investi iilor financiare de inute ca active circulante (rd. 7812) 29 30 CHELTUIELI DE EXPLOATARE .TOTAL (rd. 41 + 44 + 46) 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 26 .Venituri (ct.din care.09) 9. 7611 + 7612) .Pierdere (rd.din care.43) .

40) Venituri extraordinare (ct.52) VENITURI TOTALE (rd. şi prenumele ___________ ÎNTOCMIT.47) .47) . 698) REZULTATUL NET AL EXERCI IULUI FINANCIAR: .(rd.60 61) .Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III REZULTATUL FINANCIAR: 14 . 30 + 47 + 53) REZULTATUL BRUT: . 53 .53) .Profit (rd.40) REZULTATUL CURENT: 48 49 50 - 15 16 17 18 19 20 21 Profit (rd.Pierdere (rd.Pierdere (rd. 09 + 40 + 52) CHELTUIELI TOTALE (rd.09 .Pierdere (rd.Pierdere (rd. Numele şi prenumele ______________ Numele În contul de rezultate se prevăd aşadar cheltuielile şi veniturile întreprinderii care sunt definite. 771) Cheltuieli extraordinare (ct. 40 .Profit (rd. 58 . 59 + 60 + 61). în Cadrul pentru elaborarea şi prezentarea situa iilor financiare elaborat de IASC (IASB din 2001). 691) Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 671) REZULTATUL EXTRAORDINAR: -Profit (rd.56) IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 60 + 61 . 56 . astfel: • Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori 27 . 57 .57) . 47 .58) 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 ADMINISTRATOR. 52 . 09 + 40 30 .Pierdere (rd.Profit (rd. 30 + 47 .

altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către ac ionari. modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. 28 . • Recunoaşterea cheltuielilor Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii. 3. altele decât cele rezultate din contribu ii ale ac ionarilor.2.profitul net sau pierderea netă a perioadei. care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu.3. • Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor. modificare ce poate fi evaluată în mod credibil.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III descreşteri ale datoriilor. care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu.Situa ia modificărilor capitalului propriu Situa ia modificărilor capitalului propriu eviden iază: . Acelaşi Cadru conceptual face referiri şi la recunoaşterea veniturilor şi a cheltuielilor şi anume: • Recunoaşterea veniturilor Veniturile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii.

primele de capital.2.Situa ia fluxurilor de trezorerie Fluxurile de trezorerie reflectă rezultatul activită ilor de exploatare. Fluxurile de trezorerie se clasifică în trei grupe : a) fluxuri de numerar din activită i de exploatare. natura. rezervele. de investi ii şi de finan are desfăşurate de o unitate patrimonială în cursul unui exerci iu financiar. plă ile în numerar sau restituiri de impozit pe profit. 3. plă i în numerar către şi în numele angaja ilor. încasări în numerar provenite din redeven e. rezultatul reportat şi rezultatul exerci iului şi a modificărilor acestora. câştig sau pierdere care. comisioane şi alte venituri. onorarii. plă i în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii. aşa cum este cerut de un standard este recunoscut direct în capitalul propriu şi totalul acestor elemente şi .Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III . sumele transferate în sau din cont destina ia oricărorsatfel de transferuri exerci iului financiar. Situa ia cuprinde o prezentare a soldurilor de deschidere şi închidere pentru capitalul social.fiecare element de venit şi cheltuială. sursa sau precum şi suma existentă la sfârşitul 29 . indicându-se: suma la începutul anului. care cuprind: încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii.4. în timpul exerci iului. doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activită ile de investi ii şi de finan are.efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corec ia erorilor fundamentale.

plă ile în numerar către ac ionari pentru a ac iona sau a răscumpăra ac iunile întreprinderii. să ofere informa ii suplimentare care nu sunt prezentate în bilan .Provizioane. după caz. credite. în situa ia modificărilor capitalurilor proprii și/sau situa ia fluxurilor de trezorerie . 30 . dar sunt relevante pentru în elegerea oricărora dintre acestea. 3. c) Fluxuri de numerar din activită i de finan are care cuprind: veniturile în numerar din emisiunea de ac iuni şi alte instrumente de capital propriu. contul de profit și pierdere și.Active imobilizate. .Repartizarea profitului. veniturile în numerar din emisiunea de obliga iuni. ipoteci şi alte împrumuturi.2. plă ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga iilor legate de o opera iune de leasing financiar. care reprezintă încasări şi plă i aferente opera iunilor legate de imobilizări. Notele explicative la situa iile financiare anuale sunt: Nota 1 Nota 2 Nota 3 .5. rambursările în numerar ale unor sume împrumutate. .Note explicative Notele explicative trebuie: să prezinte informa ii despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situa iilor financiare anuale și despre politicile contabile folosite.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III b) fluxuri de numerar din activită i de investi ii.

. . economico- Nota 9 31 .Analiza rezultatului din exploatare. politici şi metode contabile.Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori financiari.Informa ii privind salaria ii și membrii organelor de administra ie. . .Participa ii și surse de finan are.Situa ia crean elor şi datoriilor.Principii. conducere și de supraveghere. .Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul III Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 .

5. drepturi şi valori similare Fondul comercial Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execu ie 32 . la un moment dat.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV Capitolul IV Bilan ul contabil 4. în expresie valorică. precum şi celelalte situa ii prevăzute de lege. brevete. 4. Diferitele pozi ii care formează activul şi pasivul bilan ului sunt denumite posturi de bilan . Conform reglementărilor în vigoare posturile obligatorii ale bilan ului contabil sunt următoarele: A. licen e. 2. respectiv posturi de activ şi posturi de pasiv.1. Reglementările din România definesc bilan ul astfel: documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerci iului. 3. mărci. precum şi profitul sau pierderea ca rezultat al activită ii desfăşurate. 1. Active imobilizate I. echilibrul dintre bunurile economice şi sursele de finan are. Con inutul şi structura bilan ului Bilan ul este un tablou sau o situa ie care eviden iază. Imobilizări necorporale: Cheltuieli de constituire Cheltuieli de dezvoltare Concesiuni.

1.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV II. II. 4. 4. B. 5. III. 3. 2. 3. 6. I. 1. 2. 2. 1. utilaje şi mobilier Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execu ie Imobilizări financiare: Titluri de participare de inute la societă ile din cadrul grupului Crean e asupra societă ilor din cadrul grupului. altele decât cele comerciale Titluri sub formă de interese de participare Titluri de inute ca imobilizări Alte crean e Ac iuni proprii (cu indicarea în note a valorii nominale) Activele circulante: Stocuri: Materii prime şi materiale consumabile Produc ia în curs de execu ie Produse finite şi mărfuri Avansuri pentru cumpărări de stocuri Crean e: Crean e comerciale Sume de încasat de la societă ile din cadrul grupului Sume de încasat de la societă ile la care se de in interese de participare 33 . 3. 4. Imobilizări corporale: Terenuri şi construc ii Instala ii tehnice şi maşini Alte instala ii. 1. 3. 2.

inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale E. Sume datorate privind interesele de participare 8. Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni. F. Alte datorii. IV. 3. respective datorii curente nete Total active minus datorii curente 34 . Active circulante nete. Datorii comerciale 5. Efecte de comer de plătit 6. 1. Alte crean e Crean e privind capitalul subscris şi nevărsat Investi ii financiare pe termen scurt: Titluri de participare de inute la societă ile din cadrul grupului Ac iuni proprii (cu indicarea în note a valorii nominale) Alte investi ii pe termen scurt Casa şi conturi la bănci C. prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile 2. 2.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV 4. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de 1 an: 1. 5. Sume datorate institu iilor de credit 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. III. Sume datorate societă ilor din cadrul grupului 7. Cheltuieli în avans D.

Împrumuturi de emisiuni de obliga iuni. 3. IV. 5. 4. inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale H. J. II. Provizioane pentru pensii şi alte obliga ii similare Alte provizioane Venituri în avans Capital şi rezerve: I. 8.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV G. 2. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1. III. 2. 6. Capital subscris (prezentându-se separate capitalul vărsat şi cel nevărsat) Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve: 1 2 Rezerve legale Rezerve pentru ac iuni proprii 35 . Datorii ce trebuie plătite într-o perioada mai mare de 1 an: 1. 7. I. prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile Sume datorate institu iilor de credit Avansuri încasate în contul comenzilor Datorii comerciale Efecte de comer de plătit Sume datorate societă ilor din cadrul grupului Sume datorate privind interesele de participare Alte datorii.

Rezerve statutare sau contractuale Alte rezerve Rezultatul reportat Rezultatul exerci iului financiar.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV 3 4 V. Activele imobilizate cuprind trei grupe: I. Caracterizarea elementelor bilan ului Normele contabile româneşti prevăd următoarea structură a activului bilan ier.2. valoarea activelor imobilizate este recuperată prin sistemul amortizărilor (în general) şi al provizioanelor (rar). 36 . Imobilizări financiare. I. Imobilizări necorporale II. În urma deprecierii. în ordinea crescătoare a lichidită ii: A) active imobilizate B) active circulante C) cheltuieli în avans. VI. A. 4. Imobilizările necorporale (numite şi active intangibile sau active nemateriale) reflectă valori economice de investi ie care nu îmbracă fizic forma de bunuri materiale concrete. Activele imobilizate reprezintă valori economice de investi ie a căror perioadă de utilitate şi lichiditate este mai mare de 1 an şi care nu se consumă la prima utilizare. Imobilizări corporale III.

Imobilizări corporale (active fizice şi tangibile ) se prezintă sub forma unor bunuri cu con inut material (corporal). mărci. încredin ate ter ilor. În structura imobilizărilor corporale se includ: 1) terenuri şi construc ii. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execu ie Imobilizările necorporale în curs de execu ie sunt active imobilizate. Alte imobilizări necorporale 6. II. create fie prin mijloace proprii ale întreprinderii. Concesiuni. În cadrul acestei structuri sunt eviden iate şi avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale. drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale 4. fie rezultate din lucrări de durată mai lungă sau mai scurtă. Fondul comercial 5. active care vor fi utilizate pe parcursul mai multor exerci ii. Cheltuieli de constituire 2. în scopuri administrative sau pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau în prestarea de servicii. În reglementările legale româneşti imobilizările corporale sunt definite ca fiind active de inute de o întreprindere pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau în prestarea de servicii. în scopuri administrative sau pentru a fi date în loca ie ter ilor. 37 . Cheltuieli de dezvoltare 3. care nu au fost terminate la închiderea exerci iului şi care sunt destinate să servească durabil activită ii întreprinderii.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV În structura imobilizărilor necorporale sunt incluse: 1. licen e. brevete.

în general. alte instala ii. Imobilizări financiare (numite şi investi ii financiare pe termen lung) reprezintă titluri şi crean e financiare B.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV 2) 3) 4) III. 2) Produc ia în curs de fabrica ie 3) Produsele şi mărfurile 4) Avansurile pentru cumpărări de stocuri II. instala ii tehnice şi maşini. participă la un singur circuit economic. III. În cadrul stocurilor se cuprind: 1) materii prime şi materiale consumabile. modificându-şi în permanen ă forma. avansuri şi imobilizări corporale în curs de execu ie. II. În structura activelor circulante se includ: I. Crean ele (sau valori în curs de decontare) sunt sumele ce urmează a fi încasate de întreprindere în urma vânzării de bunuri şi servicii către ter i numit generic debitori. Active circulante reprezintă bunurile şi valorile care se utilizează pe o perioadă scurtă în activitatea întreprinderii şi. IV. 38 . utilaje şi mobilier. Stocuri Crean e Investi ii financiare pe termen scurt şi Casa şi conturi la bănci.

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli C – Datorii D – Venituri în avans A. IV. Capitalul şi rezervele (numit şi capital propriu) reprezintă sursele de finan are stabile de care dispune o întreprindere. În ceea ce priveşte structura pasivului bilan ier. Investi iile financiare pe termen scurt (numite şi titluri de plasament sau valori de trezorerie) cuprind titlurile achizi ionate în vederea realizării unui câştig pe termen scurt. abonamentele. În structura acestora se includ cheltuielile înregistrate în avans care prin natura lor pot reprezenta: chiriile plătite în avans. normele contabile româneşti prevăd: A – Capital şi rezerve B . În structura capitalului propriu sunt incluse: I capital II prime de capital III rezerve din reevaluare 39 . Cheltuielile în avans reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare exerci iu financiar numai a cheltuielilor care îi sunt proprii. taxele de loca iune.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV III. C. primele de asigurare şi dobânzile plătite anticipat. Casa şi conturile la bănci sunt reprezentate prin numerarul aflat în casieria unită ilor şi prin disponibilită ile aflate în conturi la bănci.

Capitalul social este format din ac iuni (sau păr i sociale). Capitalul reprezintă sursa proprie permanentă ce se constituie la înfiin area întreprinderii. Capitalul îmbracă două forme şi anume: 1) capital subscris şi nevărsat adică acel capital pe care proprietarii sau angajat să-l pună la dispozi ia întreprinderii. 2) capital subscris vărsat adică acea parte din capitalul subscris care a fost. fizic. Rezervele 1) 2) 3) 4) rezervele legale rezervele statutare rezervele pentru ac iuni proprii alte rezerve 40 . II. reprezentând condi ia de existen ă şi func ionare a acesteia. Promisiunea scrisă a ac ionarilor de a participa la formarea capitalului se numeşte subscriere iar aducerea aportului în bani sau în natură se numeşte vărsarea capitalului. Rezervele din reevaluare IV. Primele de capital III.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV IV rezerve V rezultatul reportat VI rezultatul exerci iului. depusă de proprietari la dispozi ia întreprinderii. numită valoare nominală. având valoare egală. Capitalul social se formează prin aportul în bani sau în bani şi natură adus de ac ionari (asocia i). I.

Rezultatul reportat VI. 2) este probabilă efectuarea unor plă i pentru onorarea obliga iilor respective şi 3) suma poate fi estimată. fie de bănci sau alte institu ii financiare. de care beneficiază o întreprindere destinate achizi ionării sau 41 . Datoriile (sau capitalul străin) sunt sursele de finan are externe puse la dispozi ia întreprinderii. D.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV V. Rezultatul exerci iului B. Din structura veniturilor în avans fac parte şi subven iile pentru investi ii adică acele surse de finan are alocate de la bugetul de stat sau din alte surse nerambursabile. fie de furnizori. Veniturile înregistrate în avans cuprind toate veniturile provenite din încasarea anticipată a unor lucrări şi servicii (chirii. Veniturile în avans Reprezintă valorile care asigură alocarea pentru fiecare exerci iu financiar numai a veniturilor care îi sunt proprii. taxe. Provizioane Recunoaşterea provizioanelor în contabilitate se face numai în momentul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condi ii: 1) există o obliga ie curentă generată de un eveniment anterior. C. fie de ter i pentru care întreprinderea trebuie să acorde o presta ie sau un echivalent valoric. dobânzi încasate anticipat).

Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV producerii de echipamente sau alte bunuri de natura imobilizărilor. 4. unor activită i pe termen lung sau pentru acoperirea unor cheltuieli de natura investi iilor.3. 2) Ce este lichiditatea ? 3) Ce este exigibilitatea ? 4) Ce pozi ii bilan iere compun grupa activelor imobilizate ? 5) Ce elemente patrimoniale se includ în grupa de imobilizări necorporale ? 6) Ce elemente patrimoniale se includ în grupa de imobilizări corporale ? 7) Ce elemente patrimoniale se includ în grupa de imobilizări financiare ? 8) Ce reprezintă veniturile în avans ? 42 . 1) Defini i bilan ul. Întrebări şi probleme I.

000 25.000.000.000 75.000.000.000 4.000 500.000.000.000.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV II.000.000.000 10.000 43 .000 30.000.000 7.000 35. Care este valoarea imobilizărilor necorporale de inute de o societate cunoscându-se următoarele date: Specifica ie Cheltuieli cu materiile prime Fondul comercial Construc ii Cheltuieli de dezvoltare Brevete Utilaje Terenuri Furnizori Programe informatice Efecte de primit Clien i-creditori Produse finite Cheltuieli de constituire Suma 10.000 75.000.000.000 8.000 50.000.000 300.000.

000.000.000.000 10.000.000 50.000.000 25.000. Care este valoarea imobilizărilor corporale de inute de o societate cunoscându-se următoarele date: Specifica ie Venituri din vânzarea produselor finite know-how Construc ii Cheltuieli cu salariile personalului Instala ii de lucru Utilaje Terenuri Furnizori Programe informatice Efecte de plătit Clien i Produse finite Cheltuieli de constituire Suma 10.000 300.000 375.000 8.000.000.000.000.000 500.000 44 .000 30.000 7.000.000 75.000 4.Obiectul și metoda contabilită ii Capitolul IV III.000.000.000 35.000.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful