P. 1
vocabularul, fonetica, morfologia

vocabularul, fonetica, morfologia

|Views: 12,766|Likes:
Published by Magdalena Magda

More info:

Published by: Magdalena Magda on Mar 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/02/2013

pdf

text

original

Sections

  • ‡ Derivarea
  • II. FONETICA
  • ‡ Felul substantivului:
  • ‡ Num rul substantivului
  • Genul substantivului
  • de polite e
  • persoana I:
  • interogativ
  • ‡absolut:
  • ‡Adjective care nu au grade de compara ie:
  • ‡Func iile sintactice ale adjectivului
  • Verbele auxiliare:
  • Verbele copulative:
  • Timpurile modului indicativ
  • ‡Persoanele verbului:
  • complement circumstan ial (A promis f r a gândi.)
  • ‡Algoritmul de analiz morfosintactic a verbului
  • ‡Algoritmul de analiz morfosintactic a locu iunii verbale:
  • ‡Adverbe propriu-zise:
  • ‡Adverbele i locu iunile adverbiale predicative:
  • ‡Func iile sintactice ale adverbului/locu iunii adverbiale:
  • a)dup form :
  • b)dup cazul cerut de preopozi ie:
  • ‡Felul conjunc iilor:
  • ‡Algoritmul de analiz a conjunc iei:
  • ‡Interjec iile de adresare
  • ‡Punctua ia interjec iei
  • ‡Func iile sintactice ale interjec iei:
  • nume predicativ: E vai de tine

1

I. Vocabularul
1. Jocabularul / lexicul limbii române
~ reprezintá totalitatea cuvintelor care au existat si care existá în limba româná (cca 120 000);
~ cuprinde: a) vocabularul fundamental,
b) masa vocabularului.
· Vocabularul fundamental
Cuprinde cca 1500 de cuvinte având urmátoarele caracteristici: sunt cele mai importante,
întelese de toti vorbitorii unei limbi;
Au cea mai mare frecventà în comunicare;
Au vechime si durabilitate,
Denumesc sau exprimá notiuni fundamentale. reprezentând toate pártile de vorbire;
Au o mare capacitate de derivare/compunere;
Fac parte din numeroase locutiuni si expresii;
Cele mai multe sunt polisemantice.
Exemple.
Cuvinte care denumesc:
·párti ale corpului omenesc ·grade de rudenie ·animale, pásári, insecte cunoscute · Ilori,
arbori, Iructe ·alimente, báuturi de strictá necesitate ·Ienomene ale naturii · însusiri ·culori
·diviziuni ale timpului (párti ale zilei, zilele sáptámânii, lunile anului, anotimpurile s.a.) ·
corpuri ceresti.

· asa vocabularului (90° din cuvintele limbii)
Cuprinde:
Toate cuvintele care nu Iac parte din vocabularul Iundamental;
Termeni stiintiIici/tehnici din limbaiele de specialitate (neologisme);
Arhaisme; Regionalisme; Termeni de iargon; Termeni argotici.



2

. Cuvântul
~ este unitatea de bazá a vocabularului;
~ se caracterizeazá prin formà (sunete/litere) si prin sens (are unul sau mai multe sensuri).
· Felul cuvintelor:
simple ~ au structurá unitará (an. aur. barcà. mare. scrie. azi. vai'. ori. prin s.a.);
compuse ~ alcátuite din douá sau mai multe elemente componente (bunàvointà. a
binecuvanta. binevoitor. fiecare. douàzeci. dupà-amiazà. de la. ca sà. tic-tac' s.a.).

· Sensul/semniIicatia cuvântului
I. Sensul propriu
Caracteristici:
Este sensul obisnuit al unui cuvânt; este cunoscut de toti vorbitorii;
Se reIerá la un aspect din realitate;
Are douá aspecte:
a sensul propriu de bazá: sensul cuvântului în sine care apare în orice context s-ar aIla
]picior. parte a corpului omenesc);
b) sensul propriu secundar. sensul rezultat dintr-o asemánare; depinde strict de context
(piciorul podului: stâlp care sustine podul).

II. Sensul figurat
Caracteristici:
Sens neobisnuit al unui cuvânt;
Folosit cu valoare expresivá, în scopul Iormárii unei imagini poetice. Exemplu. ,Pe-un
picior de plai." (Balada Miorità)

3. Câmpul lexical
Cuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu;
Cuvintele au trásáturi de sens comune;

3

Este alcátuit din cuvinte care apartin aceleiasi pàrti de vorbire (numai substantive, numai
verbe, numai adiective etc);
Cuprinde cuvintele domeniului, sinonimele, derivatele acestora si expresiile din care
acestea Iac parte.
Exemplu. domeniul: grade de rudenie: mamà. tatà. tàtic. sorà. frate. bunicà. bunic.
stràbunicà. màtusà. tanti. vàr. verisoarà s.a.

. Mijloace interne de îmbogátire a vocabularului
· Derivarea
Cuvintele noi se Iormeazá de la cuvântul de bazá
Exemplu. bun - stràbun - bunàtate sau de la rádácina cuvântului de bazá - partea comuná a
tuturor cuvintelor derivate obtinute Exemplu. scolar. prescolar.
Cuvintele obtinute se numesc derivate;
Derivarea: cu suIixe; cu preIixe; parasinteticá (cu suIixe si preIixe);
· sufixe - sunete sau grupuri de sunete adáugate la sIârsitul rádácinii;
· sufixe diminutivale - Iormeazá diminutive (nume de obiecte sau însusiri considerate de
vorbitor mai mici decât cele denumite de cuvintele de bazá); Exemple. copilas. copilità.
floricicà. bunicel. frumusicà s.a.;
· sufixe augmentative - Iormeazá augmentative (nume de obiecte sau însusiri considerate de
vorbitor mai mari decât cele denumite de cuvintele de bazá); Exemple. flàcàiandru. càsoi.
gràsan. lungan s.a.
· prefixe - sunete sau grupuri de sunete adáugate Lnaintea rádácinii, pentru a Iorma un cuvânt
nou. Exemple.
a) derivate cu sufixe: frunzis. frunzulità. frunzar s.a
b) derivate cu prefixe: neadevàr. inegal. reLnvàt. ràstimp. nebun. stràbun s.a.
c) derivate parasintetice (cu sufixe si prefixe Lnfrunzit. prescolar. refàcut. neLntelegàtor.
stràlucitor s.a.
· PreIixe care dau un anumit sens cuvintelor derivate.
Exemple. antebrat (înaintea bratului), antiràzboinic (împotriva rázboiului), arhicunoscut
(cunoscut Ioarte bine), bisilabic (cu douá silabe), hipertensiune (tensiune máritá), hipotensiv
(cu tensiune micá), intravenos (în interiorul venei) s.a.


4

· ompunerea
Este Iormarea de cuvinte noi prin unirea (contopirea), alàturarea sau abrevierea unor
termeni diIeriti. Termenii cuvântului compus îsi pierd sensul pe care îl au când sunt
independenti. Exemple. binevoitor. bloc-tum. de la. untdelemn. floarea- soarelui.
macrocosmos. francofonie. plafar. ONU. TAROM s.a.

· ompunerea prin unire (contopire Exemple. bunàstare. doisprezece. cumsecade.
Campulung s.a.

· ompunerea prin alàturare (parataxa Exemple. bunà-credintà. apà-de-gurà. verde-
gàlbui. de la. pentru cà. floarea-soarelui. gura-leului. ochiul-boului s.a.

· ompunerea prin abreviere (prescurtare)
Exemple.
a) din initiale (SNCFR, CEC, ONU, UNESCO, UE);
b) din fragmente de cuvinte (TAROM);
c) din fragmente si cuvinte întregi (Rompetrol, Romarta).
Atentie! Nu se pune punct dupá: abrevierile din matematicá, Iizicá, chimie (m, Km, Ag, W, O
s.a.); punctele cardinale (N, SV s.a.).

· Compunerea cu elemente de compunere savante (preIixoide si suIixoide)
· Prefixoidele (falsele prefixe
Elemente de compunere care se asazá înaintea rádácinii pentru a Iorma cuvinte noi;
Provin din limba greacá veche si limba latiná;
Îsi pástreazá sensurile vechi;
Sunt elemente savante de compunere, cu circulatie internationalá;
NU trebuie conIundate cu preIixele!
Exemple. aeronavà. autocriticà. biosferà. geografie. microcosmos. multimedia. ortopedie.
polisemantic. pseudonim. telespectator. zootehnie s.a.


3

· Sufixoidele (falsele sufixe
Elemente de compunere care se asazá dupá rádáciná sau dupá un preIixoid, pentru a Iorma
un cuvânt nou;
Provin din limba greacá veche sau din limba latiná;
Îsi pástreazá sensurile vechi;
Sunt elemente savante de compunere, cu circulatie internationalá;
NU trebuie conIundate cu suIixele! Exemple.
-cid (ucigátor): genocid. suicid,
-cratie (conducere): democratie,
-fil (iubitor): bibliofil,
-fob (care nu suportá, uráste): xenofob, claustrofob,
-fug (care îndepárteazá): centrifuga),
-log (specialist): geolog.

· $chimbarea valorii gramaticale (conversiunea)
Procedeu de Iormare a cuvintelor prin trecerea de la o parte de vorbire la altá parte de vorbire.
Exemple.
a) adiectiv ~ substantiv: · Un alb stràlucitor Lmpodobeste crengile màrului.
b) verb la participiu ~ substantiv: · Acest om este un privilegiat.
c) adverb ~ substantiv: · Aiutà-ti aproapele'
d) interiectie ~ substantiv: · Are un of mare la inimà.
e) verb la participiu ~ adiectiv: soare aurit. cer Lnnorat
I) verb la gerunziu ~ adiectiv: · lebàdà murindà. oameni suferinzi
g) pronume ~ adiective: · copilul acela. eu Lnsumi. fata cealaltà
h) adiective ~ adverbe: · pluteste usor. vorbeste tare
i) substantive ~ adverbe: · Jara merg la munte. · Ne vedem sambàtà.
i) adverbe ~ prepozitii: · Stà Lnaintea vitrinei. · Merge Lnapoia lui.

6

) verbe la participiu ~ prepozitii: · E premiat datorità muncii. · A reusit multumità
spriiinului acordat.
1) substantive ~ prepozitii. · A aiuns vedetà gratie talentului.

5. Familia lexicalá (Familia de cuvinte)
~ Cuprinde toate cuvintele obtinute prin: derivare, compunere, conversiune.
Exemple. frumos (adi.), (un)frumos (s.), (cântà) frumos (adv.). frumusel. frumusete.
Lnfrumuseta. preafrumos. Tàrgu-Frumos.

6. Sinonimele
~sunt cuvinte cu Iormá diIeritá si cu sens asemánátor sau identic;
~existá termeni sinonimi care apartin tuturor pártilor de vorbire.
Exemple. substantive (soartà ÷ destin). pronume (el ÷ dansul). numerale (primul ÷ Lntaiul).
adiective (uman ÷ omenesc), adverbe (astfel ÷ asa). prepozitii (ca ÷ precum). coniunctii
(fiindcà ÷ deoarece, ori ÷ sau), interiectii (of' ÷ vai').
· Sinonimele se stabilesc numai în context, unde trebuie:
Sá denumeascá acelasi aspect din realitate;
Sá se poatá înlocui unul cu celálalt/celelalte, Iará a modiIica sensul enuntului;
Sá Iie aceeasi parte de vorbire;
Sá Iacá parte din aceeasi variantá a limbii.
Exemplu. Nu se poate Iace echivalenta între un termen din limbaiul obisnuit si un
regionalism, arhaism, termen stiintiIic.
Sinonimia se poate stabili între: un cuvânt si o expresie; douá expresii (a fugit ÷ a luat-o la
sànàtoasa, e foc si parà ÷ Li tunà si Li fulgerà).
· Ielul sinonimelor:
a) perfecte (cu sensuri identice)
Exemple. el ÷ dansul. orani ÷ portocaliu´. sud ÷ miazàzi s.a.
b) aproximative (sensul unuia sugereazá obiectul, în limbai artistic, echivalentele Iiind
neobisnuite).
Exemplu. lunà ÷frunte de poet (G. Cosbuc - Noapte de varà).

7

În Iunctie de numárul de sensuri suprapuse:
c) partiale (sinonimia acoperá numai o parte din sensurile unui cuvânt).
Exemple. repede ÷ iute. armà ÷ puscà. ceas ÷ orà.
d totale (când toate sensurile termenilor sinonimi coincid).
Exemple. kaliu ÷ potasiu. cupru ÷ aramà.
· Seria sinonimicá
Cuprinde toate sinonimele unui cuvânt.
Exemple. acerb ÷ necrutàtor ÷ Lnversunat ÷ aspru ÷ agresiv ÷ sarcastic,
luptà ÷ bàtàlie ÷ ràzboi,
nevinovàtie ÷ inocentà ÷ naivitate ÷ candoare,
nevoie ÷ trebuintà ÷ necesitate ÷ cerintà.

. Antonimele
Sunt cuvinte cu Iorme diIerite si cu sensuri opuse. Exemple. substantive (zi-noapte. curai-
fricà. hàrnicie-lene). verbe (a intra-a iesi. a plange-a rade. a urca-a coborL). adiective (bun-
ràu. altruist-egoist), adverbe (aici-acolo, sus-ios. Lnainte-Lnapoi).
Se pot Iorma antonime prin derivate cu preIixele: ne-. in-. des-. dez-. i-. Exemple. atent-
neatent. credincios-necredincios, uman-inuman. iust-iniust, a acoperi-a descoperi. a prinde-a
desprinde, a robi-a dezrobi, rational-irational. responsabil -iresponsabil.

8. Omonimele
Sunt cuvinte cu aceeasi Iormá si cu sens complet diIerit;
OmoIonele se pronuntá la Iel (ea - ia, ei - iei);
OmograIele se scriu la Iel (unele se pronuntá diIerit: copii - copii).
· Tipuri de omonime
a) totale (cele douá cuvinte sunt identice în Ilexiune);
Exemple. leu (animal) - lei, leu (unitate monetará) - lei, lac (apá státátoare) lacuri, lac
(substantá lucioasá) - lacuri,
b) partiale (cele douá cuvinte se diIerentiazá în Ilexiune);

8

Exemple. corn cornuri, corn - coarne, colt - colti, colt - colturi,
c) omonime lexico-gramaticale
Exemple. cer (subst.) - cer (verb); car (subst.) - car (verb. pers. I - sg.).
9. Cuvinte polisemantice
~ Au douá sau mai multe sensuri legate Lntre ele,
~ Sensurile unui cuvânt polisemantic sunt mai mult sau mai putin apropiate, deosebindu-se
astIel de sensurile omonimelor, care nu au nicio legáturá între ele.
Exemplu. baie. încáperea în care se Iace baie (intru Ln baie).
cada de baie (robinetul de la baie),
actiunea de a se îmbáia (face baie).

10. Paronimele
Sunt cuvinte cu Iorme asemánátoare si cu sens diIerit;
~se deosebesc prin unul-douá sunete sau prin pozitionarea diIeritá a unui sunet;
~în general, sunt aceleasi párti de vorbire.
Exemple. compliment-complement. cazual-cauzal. epic-etic. familiar familial. literar -
literal. numeral - numerar s.a.

11. Pleonasmul
~Gresealá de exprimare constând în Iolosirea aláturatá a unor cuvinte/constructii cu acelasi
înteles.
Exemple. democratia poporului (demo- ÷ popor); conducàtor managerial (manager ÷
conducátor); coopereazà Lmpreunà, insecticid ucigàtor. si-a Lntàrit fortele sale, dar Lnsà s.a.

12. Aeologismele
~Sunt cuvinte noi, împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii prin derivare sau
compunere, având obligatoriu un component neologic;
~Fac parte din masa vocabularului.

9

Exemple. autor. buldozer. celest. dinam. alice. inerent. lexicolog. locatie. muzeu. (a) nara.
omniprezent. politolog. retardat. silentios. televizor. umor. vast. xenofobie.

13. Arhaismele
Sunt cuvinte care nu se mai întrebuinteazá în limba actualá;
Fac parte din masa vocabularului;
Sunt Iolosite în opere literare prin crearea/redarea atmosIerei epocilor trecute.
· Tipuri de arhaisme:
lexicale (cuvinte vechi): armas. ban. clucer. feudà. para. parcàlab. pre. spàtar s.a.;
fonetice (pronuntii vechi): carii (care), vecinic. Lmpregiur. a Lmbla s.a.;
morfologice (Iorme morIologice vechi): gresale ]greseli). (drumul) Jienii. Adormirea Maicei
Domnului, tàrei s.a.;
sintactice (constructii sintactice vechi): somnul vames vietii,
semantice (sensuri vechi, schimbate cu timpul): om prost. calic (sárac).

14. Regionalismele
Sunt cuvinte Iolosite numai în anumite zone ale tárii;
Fac parte din masa vocabularului;
Sunt Iolosite în opere literare, pentru a caracteriza personaie.
· Tipuri de regionalisme:
lexicale. crumpen. curechi. barabule. cucuruz. ciurdà,
fonetice - pronuntii regionale: sinsi. deste,
morfologice. a màncatàrà. au venitàrà.
sintactice: Iolosirea singularului verbului-predicat, în locul pluralului (constructii cu dezacord
al predicatului cu subiectul, în Muntenia).

15. Argoul
Este un limbai secret elaborat de un anumit grup social cu intentia de a nu Ii înteles de
ceilalti vorbitori.

10

Termenii argotici au o existentá scurtá;
DiIerá în Iunctie de grupul care îi Ioloseste;
Circulá mai mult oral.
Exemple. mititica. pàrnaie (închisoare), smenar. diriga. proful. sase'. spagà s.a.

16. 1argonul
Este limbaiul unor persoane culte, care vor sá se distingá printr-o exprimare care produce
impresie prin introducerea în enunturi a unor cuvinte din alte limbi.
Exemple. ,Iartà-mà ma ser'", ..E OK'", Am spus adevàrul. parol', Ciao Maria', Mersi.
dragà', Bonsoar'
Sunt elemente de iargon si termenii din limbaiele specializate (medical, lingvistic,
matematic etc.) Iolositi cu ostentatie în limbaiul comun.

II. FONETI
1. Sunetul
~Este cea mai micá unitate sonorá a limbii, produsá de vibratiile aerului expirat prin
articulatie; sunetele se aud.
2. Jocala
~Este sunetul care se poate pronunta singur; S poate Iorma silabá; sunt sapte vocale: a, á, e, i,
o, u, î (â).
Exemple. a-ur. mà-rar. e-lev. i-nel. o-rar. u-re-che. L-na-poi. mà-nà.
3.Consoana
~Este sunetul care nu se poate pronunta singur. Se pronuntá numai însotit de un alt sunet.
Exemple. b (bâ, be), d (dâ, de),/(Iâ, Ie, eI), g (gâ) s.a. Nu poate Iorma silabá, decât cu aiutorul
unei vocale. Exemple. na-re. soa-re.
4. Semivocala
~Este un sunet cu notare graIicá asemánátoare vocalei; se pronuntá scurt, nu se poate
prelungi, ca vocala; nu se poate rosti singurá, ci însoteste întotdeauna o vocalá; nu poate
Iorma singurá silabá. Exemple. oa-ie. nou. iar-nà. leu. ve-neai.
5.Diftongul

11

~Este grupul de sunete alcátuit dintr-o vocalá si o semivocalá, care se pronuntá în aceeasi
silabà,
· Felul diItongilor:
a) diftong ascendent'suitor (semivocala precede vocala).
Exemple. ie´-pu-re. floa-re. veac.
b) diftong descendent'coborâtor (semivocala urmeazà vocalei).
Exemple. nai. ui-tà. trei. zmeu.
6.1riftongul
~Este grupul de sunete alcátuit dintr-o vocalá si douá semivocale, pronuntate/scrise în aceeasi
silabá.
Exemple. a) semivocalá (S) ¹ vocalá (V) ¹ semivocalá (S);
bo-ie-roài-cà. miei. i-àu (dat), ve-neài s.a.;
b) S ¹ S ¹ V: cre-ioà-ne. là-crà-mioà-rà. vo-ioà-sà s.a.
. Hiatul
~Apare între douá vocale aláturate, pronuntate în silabe diIerite.
Atentie! A nu se conIunda vocalele în hiat cu diItongul, numai pentru cá literele caIe transcriu
vocalele sunt aláturate! în caz de nesigurantá, se desparte cuvântul în silabe si se observá
trecerea vocalelor în silabe diIerite.
Exemple. a - e (a-er. ma-es-tru),
e - e (a-le-e. i-de-e),
i - i (fi-ind-cà. fi-in-tà. scri-i-tor),
o - o (al-co-ol. co-op-ta),
u - e (du-el. du-et),
a - i (ca-i-sà. na-ist. na-iv),
i - e (a-ri-e. cu-ti-e. mi-e).
8. Silaba
~Este alcátuitá dintr-o vocalà sau un grup de sunete care cuprinde obligatoriu o vocalá si care
se pronuntá printr-o singurá deschidere a gurii (un singur eIort expirator). Exemple. A-u-rel.
pà-là-ri-e. vi-oa-rà s.a.

12

· Cuvintele pot Ii:
a) monosilabice - Iormate dintr-o singurá silabá; Exemple. an. ac. bec. car. steag s.a.;
b) plurisilabice/polisilabice - Iormate din mai multe silabe; Exemple. bo-boc. cà-ru-tà. dà-
ru-i-re s.a.

9. Reguli de despártire a cuvintelor în silabe:
1) O consoaná între douá vocale, la despártirea în silabe, trece în silaba urmàtoare.
(VCV » V-CV) Exemple. a-pà. casà. mà-nà. via-tà s.a.
· Grupurile de litere ce. ci. ge. gi. che. chi. ghe. ghi noteazá Iiecare o consoaná, deci
respectá regula 1. Exemple. a-ce. ro-chi-e. u-re-che. ve-cin s.a.
2) Douá consoane între douá vocale, la despártirea în silabe, trec: prima la silaba dinainte si a
doua la silaba urmátoare.
(VCCV -~ VC-CV) Exemple. car-te. din-te. mun-cà. pun-te s.a.
· Dacá în grupul de douá consoane, a doua este l sau r si prima este b, c, d, I, g, h, p, t, v,
despártirea în silabe se Iace înaintea întregului grup de douá silabe.
Exemple. ca-blu. a-cru. co-dru. a-flu. e-gre-tà. pe-hli-van. a-proa-pe. a-pri-li-e. a-tlas. co-
vrig s.a.
3) Trei sau mai multe consoane între douá vocale, la despártirea în silabe, trec: prima la silaba
dinainte si celelalte la silaba urmàtoare. Exemple. as-tru. al-bas-tru. cas-tron. con-struc-tor
s.a.
· La grupurile de consoane: Ipt. mpt. ncs. net. ndv. ret. erf. stm. despártirea în silabe se Iace
dupá a doua consoaná din grup.
Exemple. sculp-tu-rà. somp-tu-os. sfinc-sii. punc-tu-a-ti-e. func-ti-e. sand-vici. An-tarc-ti-ca.
iert-fe. ast-ma-tic.
· în acelasi mod se despart în silabe si cuvintele: astfel. ab-sorb-ti-e. trans-la-tor.
Potrivit noului DOOM, cuvintele se pot despárti:
· dupá pronuntare: a-nor-ga-nic, des-pre,
· dupá structurá: an-or-ga-nic, de-spre.
10. Accentul
~Reprezintá pronuntarea mai intensá a unei silabe dintr-un cuvânt;
~silabele cuvintelor pot Ii accentuate si neaccentuate-.

13

~semnul accentului (') se pune pe vocala din silaba accentuatá;
~întreaga silabá accentuatá se pronuntá mai intens decât cele neaccentuate;
~în limba româná, accentul este mobil. Exemple. ân, a-na-nâs, no-uá-spre-ze-ce, ve-ve-ri-tá,
vic-to-ri-e.


III. orfologia
MorIologia studiazá: cuvântul ca unitate gramaticalá (apartinând pártilor de vorbire);
modiIicárile Iormale ale cuvintelor, în Iunctie de categoriile gramaticale: gen. numàr. caz.
determinare (prin articulare), grad de comparatie. persoanà. diatezà. mod. timp.

1. Substantivul
-este partea de vorbire Ilexibilá care denumeste obiecte (Iiinte, lucruri, Ienomene, însusiri,
actiuni, stári suIletesti s.a.);
-are categorii gramaticale speciIice: gen. numàr. caz,
-se poate numára: un om - doi oameni,
-poate avea un determinant: acest om, om Lnalt.
· Felul substantivului:
A) comun (bàiat. stradà. oras. vant. munte. tarà),
propriu (Doru. Strada Armoniei. Bucuresti. Dàmbovita. Carpati. Romania).
B) simplu (floare. localitate. iudet. munte. ràu),
compus (gura-leului. Alba Iulia. Caras-Severin. Piatra Craiului. Crisul-Negru).
· Numàrul substantivului
Este o categorie gramaticalá care exprimá ideea de cantitate (unul - mai multe).
- numárul singular: prieten. casà. animal,
- numárul plural: prieteni. case. animale.
· Desinenta este sunetul sau grupul de sunete de la sIârsitul substantivului, prin care se indicà
numàrul acestuia. Exemple. elev - elevi, basma - basmale, cuier - cuiere s.a.
· Substantivele se pot numára: un-doi. o-douà. un-douà.

14

· $ubstantivele colective au Iormá de singular si sens de plural. Exemple. stol. ceatà. grupà.
echipà s.a.
- unele substantive colective se pot Iorma prin derivare cu suIixele: -inie. -is. -et. -iste. -arie
(scolàrime. alunis. bràdet. porumbiste. rufàrie. pepenàrie).
· $ubstantive defective de plural au numai Iormá de singular:
- alimente: miere. unt. untdelemn s.a.; materii: aur. argint. fier s.a.,
- însusiri morale: cinste. onoare. omenie s.a.;
- sporturi: fotbal. volei s.a.; S epoci istorice: feudalism. capitalism s.a.;
- religii: crestinism. catolicism s.a..
· $ubstantive defective de singular au numai Iormá de plural:
- alimente - icre,
- párti ale corpului sale,
- pluralitáti - aplauze. urale.
· &nele substantive au douà forme de plural, care permit diIerentierea ca sens:
Exemple. bandà - benzi, corn - coarne.
- bande; - cornuri.
enul substantivului
Categorie gramaticalá care marcheazá prin desinente ideea de animate (sex bárbátesc si
Iemeiesc) si de inanimate;
· genul se determiná prin numárare:
masculin: un-doi: un cal (gâscan, curcan) - doi cai (gâscani, curcani);
Ieminin; o-douá: o iapá (gâscá, curcá) - douà iepe (gâste, curci);
neutru: un-douá: un tablou (album) - douà tablouri (albume).

Cazurile substantivului
azul Iorma luatá de substantiv pentru a exprima Iunctia sintacticá a acestuia;
sunt cinci cazuri: nominativ (N), acuzativ (A),dativ (D), genitiv (G), vocativ (V);
modiIicarea Iormei substantivului dupá numár, gen si caz se numeste declinare.

13

Cuvinte cu rol de instrumente gramaticale care determiná sau însotesc substantivul în
declinare
· Articolul
· Aratá în ce másurá obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorilor.
1) Articolul hotárât 2) Articolul nehotárât
· aratá cá obiectul denumit de
substantiv este cunoscut:
· aratá cá obiectul denumit de substantiv este mai putin
cunoscut:
genul nr. art. hot. Exemple genul nr. art.
nehot.
Exemple
masc.
neutru
sg -1 -le bàiatul.
blocul.
fratele.
numele
masc. neutru Sg. un un bàiat. un frate. un bloc. un
nume
masc. pl -i bàietii. fratii Iem. Sg. o o fatà
Iem. pl -a fata masc.
Iem.
neutru
Pl. niste niste bàieti (frati) niste fete
niste blocuri (nume)
Iem.
neutru
pl -le fetele.
numele


Pe baiatul acesta l-am mai vàzut. Pe stradà trece un bàiat.

3) rticolul posesiv-genitival
Aiutá la:
· formarea cazului genitiv; articole genitivale: al, a, ai, ale.
Exemple. (caiet) al elevului; (carte) a elevei; (elevi) ai scolii, (rochii) ale fetelor.
· formarea pronumelui posesiv (al sàu. a sa. ai nostri. ai vostri).

16


4 rticolul demonstrativ-adjectival
Aiutá la:
· legarea substantivului de determinantul acestuia (adiectiv).
Forme ale articolului adiectival: N. - A. -cel, cea, cei, cele;
D. - G. -celui, celei, celor.
Exemple. màrul cel rosu, màrului celui rosu, merelor celor rosii.
· !repozitiile
~ însotesc substantive în cazurile: acuzativ. dativ. genitiv.
a) !repozitii specifice cazului &TIV
simple. cu. de. din. dupà. Ln. Lntre. la. panà. pe s.a.
compuse. despre. de la. de pe. de langà. de pe la s.a.
b) !repozitii care cer cazul DTIV:
asemenea. conform. contrar. datorità. gratie. potrivit. multumità s.a.
Exemple. Am actionat conform (contrar. potrivit) planului. Am Lnteles gratie (datorità.
multumità) aiutorului tàu.
c) !repozitii si locutiuni prepozitionale care cer cazul ENITIV:
contra. deasupra. Lmpotriva. Lmpreiurul. Lnaintea. Lnapoia. de-a lungul. din pricina. Ln fata. Ln
vederea s.a.
Exemple. contra curentului. Lmpotriva minciunii. Lnaintea clasei. Ln fata soarelui s.a.
· Cazurile si Iunctiile sintactice ale substantivului
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·atribut substantival apozitional
·Prietenul mà aiutà.
·El este fratele meu.
·Dana. prietena mea. a adus o carte.

17

A ·complement direct
·complement indirect
·nume predicativ
·atribut substantival prepozitional



·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
-de mod
-de cauzá
-de scop
·-am Lntalnit pe prietenul meu.
·El mi-a adus cartea Lmprumutatà.

·Iti povestesc despre prietena mea.
·Mà gandesc la fratele meu.

·Am un dar pentru prietenul meu. ´ Penarul
lui Andrei este din piele.

·Dinu citeste o carte de aventuri.
·Dan a plecat Ln parc.
·Meciul Lncepe peste o orà.
·Ana citeste cu plàcere.
·El tremurà de fricà.
·Am organizat carnavalul pentru distractia
noastrà.
A · complement de agent · Propunerea a fost fàcutà de Dan.
D ·complement indirect
·complement circumstantial:
-de mod
-de loc
-de cauzá

·nume predicativ:
·l-am adus prietenului (lui Dan) o carte.
·Am castigat meciul. conform (potrivit)
previziunilor noastre.

·De ce nu stai locului?
·Am luat notà bunà datorità sàrguintei.

·Scorul a fost contrar previziunilor.
G · atribut substantival genitival · Am vàzut caietul colegului (lui Dan).

18

·nume predicativ
·complement indirect
·complement circumstantial
- de mod
- de timp
- de loc
- de cauzá
- de scop
·Jictoria pàrea a dinamovistilor. ´
Mereu am luptat Lmpotriva (contra)
minciunii.
·Ei vaslesc contra curentului.
·S-a Lntors acasà Lnaintea orei optsprezece.
·Zmeul plutea deasupra caselor.
·Am Lntarziat din pricina ploii.
·Am strans bani Ln vederea excursiei.
V Nu are Iunctie sintacticá · Hai. Dane. la stadion'

Explicatie.
primul -i- (Iiii) Iace parte din rádácina cuvântului; al doilea -i- (Iiii) este desinenta care
marcheazá pluralul; al treilea -i (Iiii) este articolul hotárât.
în acelasi mod se explicá scrierea substantivelor. copil ~ copii ~ copiii´. geamgiu ~
geamgii ~ geamgiii s.a.
2) Pluralul substantivelor Ieminine terminate în -ie si al substantivelor neutre terminate în -iu:
poezie ~ pl. poezii » pl. articulat cu art. hotárât poeziile, exercitiu -» pl. exercitii » pl.
articulat cu art. hotárât exercitiile,
poeziile » primul -i~ Iace parte din rádáciná; -» al doilea -i- » desinenta pluralului; ~
-le ~ articolul hotárât.
3) Articolul genitival se acordá în gen si numár cu substantivul determinat de un alt substantiv
în genitiv.
Exemplu. Cartea este a colegului. ,ai tàrii umeri dalbi. " (V. Alecsandri)
4) Substantivul în cazul vocativ se desparte întotdeauna prin virgule de restul propozitiei.
Exemple. - Copile. fii cuminte'
- Jino. Ioane. mai repede'
-Pregàteste-ti caietul. fato'
Explicatia virgulei:
Exemplu.

19

în propozitia: - Jino. Ioane. mai repede'. virgula este cerutá de substantivul ,Ioane" în cazul
vocativ.
Substantivizarea unor párti de vorbire
Prin schimbarea valorii gramaticale a unor párti de vorbire, se pot obtine substantive.
1) Substantive provenite din adjective (prin articulare sau în vocative, Iolosindu-se Iárá
termen regent).
Exemple. Frumoasa aceea este sora mea, enesul mai mult aleargà, Un Lntreprinzàtor nu
ràmane fàrà ocupatie, Aceasta este fapta celui curaios, Frumoaso. unde te duci?
2) Substantive provenite din pronume (prin articulare cu articol hotárât sau nehotárât).
Exemple. Eul sàu era mereu fràmantat, Este un àla' Un nimeni'
3) Substantive provenite din numerale (prin articulare cu articol hotárât, nehotárât,
demonstrativ/adiectival).
Exemple. Azi am luat un zece, Zecele de ieri a fost la fizicà, ipeste unul din cei cinci.
4) Substantive provenite din verbe la moduri nepersonale
Iorma lungá a inIinitivului (Jino la alergare', Treci la spàlare').
participii articulate (Cat costà un tuns?, Tunsul costà... Cel tuns este fratele meu).
5) Substantive provenite din adverbe (prin articulare). Exemple. binele. ràul (fàcut), Mai
existà si un maine'
·Locutiunea substantivalá: este un grup unitar si stabil de cuvinte; este sinonimá cu un
substantiv; în propozitie are valoare de substantiv, putând Ii determinatá de atribute; în
general, provine din locutiuni verbale cu verbul la inIinitiv. Exemple.
bàgare de seamà. aducere aminte. nebàgare de seamà. pàrere de bine. tinere de minte. tàiatul
(tàierea) frunzelor la caini.
· lgoritmul de analizà morfosintacticà a substantivului
Am castigat conform pàrerilor tale. (conform)pàrerilor- substantiv comun, genul Ieminin,
numárul plural, cazul dativ cerut de propozitia conform. articulat cu articol hotárât, enclitic -
lor. Iunctia sintacticá de complement circumstantial de mod.





20

2. Pronumele
Este partea de vorbire Ilexibilá care tine locul unui substantiv; are urmátoarele categorii
gramaticale. gen, numár, persoaná, caz
.Exemple. tu. dumneata. Lsi. se. fiecare. acesta. al meu. cine. oricine. Lnsumi s.a.
Functii sintactice: subiect. nume predicativ. atribut. complement. element predicativ
suplimentar.
Tipuri de pronume: personal. de politete. reflexiv. posesiv. demonstrativ. negativ.
interogativ-relativ. nehotàrat. de Lntàrire.
Pronumele personal
Indicá diIeritele persoane care participá la actul comunicárii.
· Categoriile gramaticale ale pronumelui personal
persoana (pers. I, care vorbeste; pers. a Il-a, cu care se vorbeste; pers. a IlI-a, despre care se
vorbeste);
numárul (singular, plural);
genul (numai la persoana a IlI-a: masculin, Ieminin);
cazul.
· are Iorme accentuate la toate cazurile si neaccentuate numai la cazurile: acuzativ si dativ,
· are cazurile N, A, D, G (numai la pers. a IlI-a); V (numai la pers. a Il-a);
· la persoana a IlI-a, existá sinonime ale pronumelor personale el, ea, ei, ele: dansul. dansa.
dansii. dànsele.
· Cazurile si Iunctiile sintactice ale pronumelui personal
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·Eu plec la plimbare.
·Prietenii mei sunt ei.

21

A ·complement direct
·complement indirect
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
-de mod
·complement de agent
·-am invitat si pe el la ziua mea.
·Tocmai vorbeam despre voi.
·Am primit scrisoarea de la tine.
·Mingea este pentru el.

·Sà mergem panà la ei'
·Am sosit dupà voi. la cinci minute.
·As vrea sà scriu ca tine.
·Tema lui este scrisà de tine.
D ·complement indirect
·nume predicativ
·atribut pronominal prepozitional
·atribut pronominal în dativ (dativul posesiv)
·complement circumstantial de mod
·Mi-ai Lnapoiat cartea?
·Aceastà fatà este asemenea ei.
·Un bàiat asemenea lui nu mai existà.
·Parcà vàd privirea-ti seninà.
·Ai fost pedepsit datorità lui.
G ·nume pronominal genitival
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
·Jocea lui este stridentà.
·Atitudinea contra ei nu este frumoasà.
·De ce esti contra lor?

·Mà asez Lnaintea lui.
·Ea a sosit dupà noi. ceva mai tarziu.
V Nu are Iunctie sintacticá · Cei de-acolo. voi. veniti la mine'

Pronumele personal de politete sau de reverentá
Exprimá respectul Iatá de anumite persoane; are Iorme numai la persoanele a Il-a si a IlI-a;
are Iorme diIerentiate de gen, numai la persoana a IlI-a numárul singular.
Exemple. dumneata. dumneavoastrà. dumnealui. dumneaei. dumnealor.
- în limbaiul solemn se utilizeazá Iormule reverentioase, exprimând cel mai înalt respect.

22

Exemple. Domnia-Joastrà. Domniile-Joastre. Domnia-Sa. Mària Ta. Sfintia Sa. Excelenta
Sa.
- regional, în limbaiul Iamiliar: mata. matale. màtàlutà s.a.
- îndeplinesc aceleasi Iunctii sintactice ca si pronumele personal.
· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui personal si a pronumelui personal
de politete
Tata mi-a povestit despre cartea de la dumneavoastrà. mi- - pronume personal, Iormá
neaccentuatá, persoana I, nr. singular, cazul dativ, Iunctia sintacticá de complement indirect.
(de la) dumneavoastrà - pronume personal de politete, persoana a Il-a, nr. singular, cazul
acuzativ, precedat de prepozitia compusá de la. Iunctia sintacticá de atribut pronominal
prepozitional.
Pronumele reflexiv
Exprimá identitatea dintre subiectul asupra cáruia se exercitá (direct sau indirect) actiunea
verbului si subiectul verbului. Exemplu. El Lsi spalà dintii.
Are Iorme proprii, accentuate si neaccentuate:
numai la cazurile acuzativ si dativ. la persoana a IlI-a; ~ nu se deosebesc dupá numár si gen.
Cazul Forme accentuate Forme neaccentuate
A · (pe) sine · se. s-
D · sie. siesi · Lsi. si- (-si. -si-)
·Pentru persoanele I si a Il-a singular si plural, Ioloseste Iormele neaccentuate ale pronumelui
personal în acuzativ si dativ.
·Pronumele reIlexiv este marcá a diatezei reIlexive.
·Functiile sintactice
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
A · compl. direct · Azi se Lntalneste cu fostii profesori.
D ·compl. indirect
·atribut pronominal
(dativ posesiv)
·Isi cautà de lucru.
·Jorbea cu gura-si micà.

s- -pronume reIlexiv, persoana a IlI-a, nr. singular, cazul acuzativ, Iunctia sintacticá de
complement direct.

23

-si - pronume reIlexiv, persoana a IlI-a, nr. singular, cazul dativ, Iunctia sintacticá de atribut
pronominal.
Pronumele si adjectivul posesiv
Caracteristici: pronumele posesiv înlocuieste numele obiectului posedat si numele
posesorului, pronumele posesiv devine adiectiv posesiv când determiná un substantiv,
acordându-se în gen, nr. si caz cu acesta; Iormele pronumelui posesiv sunt stabilite în Iunctie
de numárul posesorilor si al obiecteor posedate. Exemple.
persoana I
un posesor - un obiect posedat: al meu. a mea,
un posesor - mai multe obiecte posedate: ai mei. ale mele,
mai multi posesori - un obiect posedat: al nostru. a noastrà,
mai multi posesori - mai multe obiecte posedate: ai nostri. ale noastre.
persoana a Il-a: al tàu. a ta, ai tài. ale tale, al vostru. a voastrà, ai vostri. ale voastre.
persoana a IlI-a al sàu. a sa. ai sài. ale sale. al lor. a lor. ai lor. ale lor.
Exemple Ln propozitii.
pronume posesiv: Ai mei mà asteaptà, Unde sunt ai vostri? ·
adiectiv posesiv: Ii plac caii mei, Jàd un prieten de-al meu.
· azurile si functiile sintactice ale pronumelui posesiv
N: a) subiect · Ai sài stau la masà
b) nume predicativ · Casa este a voastrà
Ac: a) complement direct · latà-i pe ai tài'
b) complement indirect · Cand Lncep un caiet. mà gandesc la ale tale.
c) atribut pronominal prepozitional · Merele de la ai mei sunt mai dulci.
d) nume predicativ · Fructele sunt pentru ai tài.
e) complement circumstantial:
- de loc · Astàzi aiung la ai sài.
- de timp · Plecàm dupà ai tài. imediat.
- de mod · Muncesti ca ai vostri. cu spor.

24

D: a) complement indirect · e-am adus ceva alor tài.
b) nume predicativ · El este asemenea alor sài.
c) atribut pronominal prepozitional · Mi-ar plàcea o casà asemenea alor tài.
d) complement circumstantial de mod · Jà chibzuiti asemenea alor vostri.

G: a) atribut pronominal genitival · Jom merge la cabana alor vostri?
b) atribut pronominal prepozitional · Cine este fata dinapoia alor tài?
c) nume predicativ · El este Lmpotriva alor sài.
d) complement circumstantial:
-de loc · Stau Lnaintea alor mei.
-de timp · Dan a plecat Lnaintea alor nostri.
· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui/ ad jectivului pronominal posesiv.
Fratele meu este harnic. El este asemenea alor nostri. iii -u - adiectiv pronominal posesiv, un
singur posesor si un singur obiect posedat, se acordá în gen, numár si caz cu
substantivul,.fratele" (masculin, singular, nominativ), Iunctie sintacticá de atribut adiectival, fi
/ stmenea) alor nostri - pronume posesiv, mai multi posesori si mai multe obiecte posedate,
nr. plural, genul masculin, cazul dativ cerut de prepozitia asemenea care îl însoteste, precedat
de art. genitival alor. Iunctia sintacticá de nume predicativ.

Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ
Caracteristici: Pronumele demonstrativ înlocuieste numele unui obiect, indicând apropierea.
depàrtarea. identitatea si diferentierea acestuia Iatá de alt obiect.
Felul: · de apropiere. acesta. aceasta. acestia. acestea,
· de depàrtare. acela. aceea. aceia. acelea,
· de identitate. acelasi. aceeasi. aceiasi. aceleasi,
· de diferentiere. cestàlalt/celàlalt. ceastàlaltà/ cealaltà. cestilalti/ceilalti.
· Din punctul de vedere al structurii:
simple. acela. aceasta. aceea. aceia s.a.
compuse: celàlalt. celelalte s.a.

23

· Când determiná un substantiv, acordându-se în gen, numár si caz cu acesta, pronumele
demonstrativ devine adiectiv demonstrativ.
Exemple. báiatul acesta (acela, cestálalt, celálalt);
casa aceasta (aceea, ceastálaltá, cealaltá);
acest animal, aceastà albiná.
· Functiile sintactice ale pronumelui demonstrativ
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·Acesta este vàrul tàu.
·Bunica a ràmas aceeasi.


A ·complement direct
·complement indirect
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
-de mod
·Ii astept pe ceilalti.
·Despre acesta vom discuta.
·Cortul de la aceia mi-a prins bine.
·Cartea este de la aceea.

·Joi merge la ceilalti. Ln curte.
·Joi veni dupà aceea. nu Lnaintea lor.
·Jorbesti frumos ca aceea.
D ·complement indirect
·nume predicativ
·atribut pronominal prepozitional

·complement circumstantial de mod
·e-am fàcut o surprizà acelora.
·Telefonul tàu este asemenea acestuia.
·Dezordinea asemenea acesteia mà
deranieazà.
·Jorbeste asemenea celorlalte.

26

G ·atribut pronominal genitival
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
·Pàrerile acestora sunt interesante.
·Floarea dinaintea aceleia o Lmbia.
·Opinia mea este contra celeilalte.

·Merg Lnaintea celorlalti cu un pas.
·Maria a venit Lnaintea celeilalte.

· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui/ ad jectivului demonstrativ
Cortul acesta este pentru ceilalti.
sta - adiectiv pronominal demonstrativ de apropiere, se acordá, cu substantivul .cortul"
(neutru, singular, nominativ), Iunctia sintacticá de atribut adiectival. (pentru) ceilalti -
pronume demonstrativ de diIerentiere, de depártare; genul masculin, nr. plural, cazul acuzativ
precedat de prepozitia simplá pentru; Iunctia sintacticá de nume predicativ.

Pronumele si adjectivul pronominal nehotárât
Pronumele nehotárât înlocuieste un substantiv, Iará a da vreo indicatie precisá asupra
obiectului.
1) Sunt: simple: altul. atat. cutare. tot. unul.
compuse: careva. ceva. cineva. catva. altcineva. altceva. altcareva. fiecare.
oarecare. oarecine. vreunul s.a.
2) Când determiná un substantiv, acordându-se cu el în gen, numár si caz, pronumele
nehotárât devine adiectiv pronominal nehotàrat.
Functia sintacticá a acestuia este de atribut adiectival.
Exemple. pronume nehotárât: M-a oprit unul pe stradà.
adiectiv pronominal nehotárât: Oricare elev are o pàrere proprie.
· Functiile sintactice ale pronumelui nehotàrât
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·Este cineva la usà?
·Marian pare un altul.

27

A ·complement direct
·complement indirect
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de mod
·complement de agent
·Eu ascult cu atentie pe oricine.
·Am vorbit cu fiecare despre concurs.
·Sfatul de la oricine Lmi este necesar.
·Cadoul este de la cineva drag.

·Aleargà spre altul.
·Alin se poartà ca un oarecare.
·Compunerea e scrisà de altcineva'
D ·complement indirect
·nume predicativ
·atribut pronominal prepozitional
·complement circumstantial de mod
·e-am povestit tuturor despre olimpiadà.
·Ioana este asemenea fiecàreia.
·Exprimarea asemenea unora mà Lngriioreazà.
·Dan munceste potrivit programului.
G ·atribut pronominal genitival
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
·Ideea unuia a fost interesantà.
·Opozitia contra oricui nu este beneficà.
·Pàrerea ta este contra vreunuia dintre noi?

·a poartà sunt doi meri´ si Lnaintea fiecàruia este
cate o bancà.

·Elena a aiuns la scoalà Lnaintea tuturor.

· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui si a adjectivului nehotàrât
a fiecare sunet. Mihai Lntreabà. - E cineva la usà?
fiecare - adiectiv pronominal nehotárât, se acordá cu substantivul .sunet" (neutru, singular,
acuzativ), Iunctia sintacticá de atribut pronominal nehotárât,
cineva -pronume nehotárât, cazul nominativ, Iunctia sintacticá de subiect.



28

Pronumele si adjectivul pronominal negativ
Caracteristici: înlocuieste numele obiectelor prezentate ca inexistente; apar numai în
propozitii negative.
· Formele pronumelui negativ: nimeni. nimic. niciunul. niciuna.
· Când determiná un substantiv si se acordá în gen, numár si caz cu acesta, pronumele
negativ devine adiectiv pronominal negativ.
Exemplu. pronume negativ: Nu este nimeni acasà.
adiectiv pronominal negativ: Nu mai am niciun màr.
· azurile si functiile sintactice ale pronumelui negativ
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·Nu a venit nimeni la mine.
·Premiantul nu este niciunul dintre noi.
A ·complement direct
·complement indirect
·atribut pronominal prepozitional

·nume predicativ
·complement circumstantial:
·de loc
· complement de agent
·Nu am pregàtit nimic pentru serbare.
·Nu am povestit despre nimeni.
·Scrisoarea de la niciunul nu m-a
impresionat.
·Darul nu este pentru niciuna dintre I
ele.

·Sambàtà nu m-am dus la nimeni.
·Fapta n-a fost fàcutà de niciunul de-
aici.
D · complement indirect · Nu m-am destàinuit nimànui.
G · atribut pronominal genitival · Caietul niciuneia nu este dezordonat.





29

Pronumele si adjectivul pronominal interogativ
Caracteristici: tine locul substantivului asteptat ca ráspuns la o întrebare; apare numai în
propozitii interogative; Iunctia sintacticá corespunde cu aceea a cuvântului asteptat ca
ráspuns la întrebare.
Exemplu. Cine scrie? (Ion scrie) » subiect.
· Pronumele interogative sunt: care. cine. ce. cat.
· Când determiná un substantiv si se acordá în gen, numár si caz cu acesta, pronumele
interogativ devine adiectiv pronominal interogativ. cu Iunctia sintacticá de atribut adiectival.
· Functiile sintactice ale pronumelui interogativ
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·Cine bate la usà?
·Ce sunteti voi?
A ·complement direct
·complement indirect
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-timp
-mod
·complement de agent
·Pe cine ai aiutat astàzi?
·a cine ai fost Ln vizità?
·Din ce este acest vas?
·a cine te duci? Cat ai stat Ln parc? s.a.



·De càtre cine a fost descoperit radioul?
D · complement indirect · Cui i-ai Lmprumutat cartea?
G · atribut pronominal genitival ´ A cui picturà este cea premiatà?

· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui si a adjectivului pronominal
interogativ
Ce faci? Care cheie se potriveste? ce - pronume interogativ, cazul acuzativ; Iunctia sintacticá
de
complement direct. care - adiectiv pronominal interogativ, genul Ieminin, numárul singular,
cazul nominativ, se acordá în gen, numár si caz cu substantivul .cheie"; Iunctia sintacticá de
atribut adiectival.

30

Pronumele si adjectivul pronominal relativ
Caracteristici: pronumele relativ Iace legátura în Irazá între o propozitie subordonatá si
regenta ei; sunt omonime cu pronumele interogative.
Forme ale pronumelui si adiectivului pronominal relativ:
simplà. care. cine. ce. cat,
compusà. ceea ce.
· Când determiná un substantiv nearticulat înaintea cáruia este plasat si se acordá în gen,
numár si caz cu acesta, pronumele relativ (care. ce. cat) devine adiectiv pronominal relativ.
Exemple.
pronume relativ: 1) Eleva
1
/ care cantà

/ este sora meaM
adiectiv pronominal relativ: 2) Care spectator o ascultà. o admirà.
· Functiile sintactice ale pronumelui relativ
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect

·nume predicativ
·Elevii´/ care merg la olimpiadà

/ sunt
pregàtiti temeinic.´/
·Cine este sportivul anului´/. acela va fi
invitatul.

/
A ·complement direct
·complement indirect

·complement circumstantial de loc
·Fata´/pe care am cunoscut-o

/ este Aura.´/
·Filmul´/ la care mà gandesc

/ este de
aventuri.´/
·Clàdirea´/ Ln care lucreazà mama

/ este
impunàtoare.´/
D) · complement indirect · Omul´/ càruia Li port cel mai mare respect

/
este tatàl meu.´/
G ·atribut pronominal genitival

·complement circumstantial de loc
·Albumul´/ ale càrui fotografii ti-au plàcut

/
este al familiei mele.´/
·Casa´/ Lnaintea càreia te-ai oprit

/ este casa
mea.´/



31

· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui si a adjectivului pronominal
relativ
Cine stii
1
/care cheie se potriveste.

/ acela va intra.
3
'
cine - pronume relativ, cazul nominativ, Iunctia sintacticá de subiect.
care - adiectiv pronominal relativ, se acordá în gen, numár si caz cu substantivul .cheie"
(Ieminin, singular, nominativ), Iunctia sintacticá de atribut adiectival.

Pronumele si adjectivul pronominal de întárire
Caracteristici: pronumele de întárire a dispárut din limba contemporaná; în comunicare se
Ioloseste astázi numai adiectivul pronominal de întárire.
· Formele adiectivului pronominal de întárire
Persoana Cazul Numárul singular Numárul plural
masculin Feminin masculin Ieminin
I N-A Lnsumi Lnsàmi Lnsine Lnsene
D-G Lnsumi Lnsemi Lnsine Lnsene
a II-a N-A Lnsuti Lnsàti Lnsivà Lnsevà
D-G Lnsuti Lnseti Lnsivà Lnsevà
a III-a N-A Lnsusi Lnsàsi Lnsisi Lnsesi (Lnsele)
D-G Lnsusi Lnsesi Lnsisi Lnsesi (Lnsele)

· în cadrul propozitiilor, adiectivul pronominal de întárire va determina întotdeauna un
substantiv sau un înlocuitor al acestuia si, în consecintá, va avea Iunctia sintacticá I de atribut
adiectival.
Exemple. 1) Maria Lnsàsi mà aiutà mereu.
2) ui Mihai Lnsusi Li pare ràu cà a gresit.
3) Nouà Lnsene ni se aduc daruri.
4) Tie Lnsuti Lti place cum te porti?



32

· lgoritmul de analizà morfosintacticà a adjectivului pronominal de întàrire
Fetelor Lnsesi nu trebuie sà le parà ràu. Lnsesi - adiectiv pronominal de întárire, se
acordá în gen, numár si caz cu substantivul .Ietelor" (Ieminin, plural, dativ), Iunctia sintacticá
de atribut adiectival.


3. Aumeralul
Este partea de vorbire Ilexibilá care exprimá un numár sau ordinea obiectelor prin numárare.
· Felul numeralelor:
a numeralul cardinal. exprimá un numár; poate Ii:
·simplu: un leu. opt dansatori-.
·compus: doisprezece. douàzeci si cinci. o sutà doi.
b. numeralul ordinal: indicá ordinea prin numárare; poate Ii:
·simplu: neprecedat sau precedat de articolul demonstrativ (Lntai. al treilea. cea de-a treia),
·compus: neprecedat sau precedat de articolul demonstrativ (al treisprezecelea. cea de-a
unsprezecea),
Se construieste cu: al. a. ai. ale (articole genitivale) ¹ numeralul cardinal ¹ particula -lea.
cnumeralul colectiv.
·Exprimá însotirea, indicând numàrul de obiecte din care este Iormatá o colectivitate.
Exemple. a) ambii. amandoi amandurora,
b)tustrei. tuspatru. tuscinci s.a.;
c)catesitrei. càtesipatru s.a.
dnumeralul fractionar: Denumeste o Iractie.
Atentie! Numeralele cardinale, ordinale si colective pot avea valoare substantivalá si valoare
adiectivalá.
Exemple. Au sosit trei.
trei - numeral cardinal cu valoare substantivalá, cazul nominativ, Iunctia sintacticá de subiect.
-am urmàrit pe al treilea.

33

(pe) al treilea - numeral ordinal cu valoare substantivalá cazul acuzativ, precedat de
prepozitia simplá .pe", însotit de articolul genitival .al", Iunctia sintaticá de complement
direct.
Trei elevi au luat-o Lnainte.
trei - numeral cardinal cu valoare adiectivalá, se acordá în gen, numár si caz, cu substantivul
.elevi" (masculin, plural, nominativ), Iunctia sintacticá de atribut adiectival. S Amandurora
le-am Lmpàrtàsit ideile mele. amandurora - numeral colectiv cu valoare substantivalá, cazul
dativ, Iunctia sintacticá de complement indirect.
· Numeralul Iractionar are numai valoare substantivalá.
Exemplu. O treime din tort s-a mancat.
o treime - numeral Iractionar, cu valoare substantivalá, cazul nominativ, Iunctia sintacticá de
subiect.
e numeralul adverbial: indicá de câte ori se îndeplineste o actiune sau în ce proportie se
gáseste o calitate sau o cantitate a unui obiect; se Iormeazá din: prepozitia (de) ¹ numeralul
cardinal (douá) ¹ pluralul substantivului oarà (ori).
Exemple. de douà ori. de trei ori. de cincisprezece ori s.a.;
·determiná un verb, un adiectiv sau un adverb;
·are valoare adverbialá;
·are Iunctia sintacticá de complement circumstantial de mod.
Exemplu. Adrian a fost premiat de cinci ori. / inci ori - numeral adverbial, Iunctia sintacticá
de complement circumstantial de mod.
f).numeralul distributiv: indicá repartizarea în grupe numerice egale a obiectelor; sunt
alcátuite din: adv. (câte) ¹ numeralul cardinal (doi, trei, etc.)
Exemple. cate unul (una). cate doi (douà). cate zece. unul cate unul. doi cate doi s.a.
· poate avea valoare: adverbialá, adiectivalá si substantivalá.
Exemple. a) Ei mergeau pe stradà doi cate doi.
b) Cate patru colegi formau o grupà.
c) In fiecare grupà erau cate cinci.
doi cate doi - numeral distributiv cu valoare adverbialá, Iunctia sintacticá de complement
circumstantial de mod.
cate patru - numeral distributiv cu valoare adiectivalá, Iunctia sintacticá de atribut.

34

cate cinci numeral distributiv cu valoare substantivalá, Iunctia sintacticá de subiect,
g numeralul multiplicativ:
·indicá în ce proportie creste o cantitate sau o calitate;
·are structura unui derivat parasintetic cu Iormá asemánátoare unui participiu: Lndoit ~
preIix Ln-. suIix -it.
Exemple. Lndoit. Lntreit. Lmpàtrit. Lnzecit s.a.
·sinonime neologice: dublu. triplu.
·are valoare adiectivalá si adverbialá.
Exemple. a) valoare adverbialá: Munceste Lnzecit (dublu. triplu).
b) valoare adiectivalá: Am strans o recoltà Lnzecità (dublà etc.).


4. Adjectivul
Este partea de vorbire Ilexibilá care exprimá însusirea unui obiect.
·Felul adiectivelor:
·propriu-zise (om Lnalt. floare frumoasàf),
·provenite din: verb la participiu (màr Lnfrunzit), verb la gerunziu (frunzà tremurandà) -
gerunziu acordat; adverbe (asemenea copii), pronume (aceastà fatà. clasa noastrà).
·variabile (îsi modiIicá Iorma în cadru comunicárii). Pot avea:
patru Iorme: înalt-înaltá-înalti-înalte;
trei Iorme: mic-micá-mici (1) m. sg.; 2) I. sg.; 3) m. ¹ I. pl.);
douá Iorme: (adiectivele terminate în -e, în diItong iu în consoanele ' si c).
Exemple.·cuminte (m. si I. singular) - cuminti (m. si I. plural)
·bàlai (m. sg. si pl.) - bàlaie (I. sg. si pl.)
·vechi (m. sg. ¹ m. pl. ¹ I. pl.) - veche (I. sg.)
·invariabile (nu îsi modiIicá Iorma în cadrul comunicárii)
Iorme vechi: ditamai. otova s.a.
Iorme noi: bleumarin. roz. oliv s.a. Aceeasi terminatie la m. si I., sg. si pl.

33

Exemplu. (rochie, palton, rochii, paltoane) bleumarin.
·Se acordá în gen, numár si caz cu substantivul determinat.
Cradele de comparatie ale adjectivului
·gradul pozitiv frumos,
·gradul comparativ:
de superioritate - mai frumos,
de inferioritate - mai putin frumos,
de egalitate - tot asa de (la Iel de, deopotrivá de) frumos.
·gradul superlativ
·relativ
de superioritate - cel mai frumos,
de inferioritate - cel mai putin frumos,
·absolut
de superioritate - foarte frumos,
de inferioritate - foarte putin frumos.
·djective care nu au grade de comparatie
Exemple.
·însusirile exprimate nu permit comparatia: antic. complet. fundamental. imens. infinit. mort.
principal. sfarsit/ terminat s.a.
·Iorme de comparatie si superlative mostenite din limba latiná: anterior. extrem. inferior.
maxim. minim. posterior. superior. suprem s.a.
·sensul cuvintelor nu permite comparatia: bibliofil. celest. electric. electronic. lingvistic.
matematic. topografic s.a.
Pozitia adiectivului: de obicei urmeazá dupá substantivul determinat;
Exemplu. norii plumburii.
când trece înaintea substantivului, preia de la substantiv articolul.
Exemplu. plumburiii nori.


36

· Articolul adiectival leagá adiectivul de substantivul
determinat.
Exemple. N-A: norul cel plumburiu, norii cei plumburii
D-G: norului celui plumburiu, norilor celor plumburii
·Functiile sintactice ale adjectivului
·Atribut adiectival: hiocelul plàpand a Lnflorit.
·Nume predicativ: Petalele sunt albe.
Modalitáti de formare a adjectivelor:
·prin derivare
cu suIixe (aràtos. albàstrui. fanatic. dornic s.a.);
cu preIixe (necurat. stràluminat. imatur s.a.).
·prin compunere
binevoitor. binemeritat. ràufàcàtor s.a.
galben-verzui. dulce-acrisor (-amàrui) s.a.
·prin conversiune / schimbarea valorii gramaticale (adiectivizare)
Exemple.
·din verbe la participiu sau la gerunziu: Lmpodobit(à), supàrat(à), complicat(à), arzànd(à),
suferind(à), tremurànd(à) s.a.;
·din adverbe: (efort) evident, (sentiment) firesc, (om) ràu, (timp) probabil s.a.

ocutiunea adjectivalà
·reprezintá un grup unitar de cuvinte cu valoare morIologicá si sintacticá proprie adiectivului;
·nu are gen, numár si caz proprii.
Exemple. (om) de exceptie (vorbe) Ln doi peri, fel de fel,
de geniu (báiat) la locul lui, ca acela,
de frunte (om) nedus la bisericà s.a.
· lgoritmul de analizà morfosintacticà a adjectivului

37

1)Rochia Eugeniei este vernil.
2)Andrei este colegul cel mai prietenos.
vernil- adiectiv propriu-zis, invariabil, cu o singurá terminatie, gradul pozitiv, se acordá în
gen, numár si caz cu substantivul .rochia" (Ieminin, singular, nominativ), Iunctia sintacticá de
nume predicativ. cel mai prietenos - adiectiv propriu-zis, variabil, cu patru terminatii, gradul
superlativ relativ de superioritate, se acordá în gen, numár si caz cu substantivul .colegul"
(masculin, singular, nominativ), Iunctia sintacticá de atribut adiectival.

5. Jerbul
Este partea de vorbire Ilexibilá care aratá actiunea, starea sau existenta.
· Verbele sunt:
a predicative: când pot Iorma singure predicate, Iiind la moduri personale. Lnvàt. sà Lnvàt.
as Lnvàta. Lnvatà'
b nepredicative: când nu pot Iorma singure predicat;
· verbele copulative: care Iormeazá predicate nominale, cu nume predicative (pare cuminte.
este bun),
· verbele auxiliare-. care aiutá la Iormarea unor moduri si timpuri (am citit. voi fi. as
cumpàra),
Verbele auxiliare
a avea - indicativ, perIect compus (am vàzut),
- conditional-optativ, prezent (as vedea),
a fi - coniunctiv, perIect (sà fi vàzut),
- conditional-optativ perIect (as fi vàzut),
- indicativ, viitorul anterior (voi fi vàzut),
a avea - indicativ, viitor (voi povesti),
- indicativ, viitorul anterior (voi fi povestit).
Verbele copulative
A Ii - când nu este verb predicativ sau auxiliar.
Exemplu. (Adrian este elev, floarea este parfumatà),
a deveni - verb numai copulativ.

38

Exemplu. (El va deveni profesor).
!!!!! a aiunge. a iesi. a Lnsemna. a se face. a pàrea. a ràmane (sunt verbe predicative, care
pot deveni copulative).
Exemple. - verb predicativ: Ei au aiuns Ln pàdure.
- verb copulativ: Ei au aiuns cantàreti.
Conjugárile verbului
· Se pot stabili dupá suIixele de inIinitiv:
coniugarea I, în -a. a canta,
coniugarea a Il-a, în -ea . a vedea
coniugarea a IlI-a, în -e. a crede,
coniugarea a IV-a, în -i si L. a dormi. a coborL.
Diateza
Indicá raportul dintre actiune, subiectul gramatica si obiectul care suportá actiunea.
Exemple.
Diateza:
activá: ~ Elevul scrie (a scris. va scrie etc) tema.
pasivá: ~ verbul a Ii ¹ participiul verbului coniugat: Tema este scrisà de elev.
reflexivá: ~ pron. reIlexiv în D sau Ac ¹ verb la mod personal :El se gandeste la problemà.
El Lsi imagineazà o poveste.
tentie! Pronumele reIlexive intrá în structura verbului nu se analizeazá separat.
Exemplu. Lmi Lnchipui - verb predicativ, coniugarea a IV-a. diateza reIlexivá cu pronumele
reIlexiv în cazul dativ, modul indicativ, timpul prezent, persoana I, numárul singular, Iunctia
sintacticá de predicat verbal.
Modul
Este categoria gramaticalá prin care se aratá cum considerá vorbitorul actiunea exprimatá de
verb.
· odurile personale (predicative): verbele au marcate categoriile gramaticale de persoaná
si numár; au Iunctie sintacticá de predicat verbal sau pot alcátui predicat nominal împreuná cu
un nume predicativ; sunt patru moduri personale.

39

INDICATIV: Verbul exprimá o actiune sigurà (care se realizeazà). Dan pleacà în excursie.
Noi am cantat în cor. Tu vei expedia o scrisoare.
IMPERATIV: Verbul exprimá o poruncá (un ordin), un Lndemn. un sfat. o rugàminte. o
urare. -Cantà tu! -Nu canta' -Scrieti mai ordonat! -Ràmaneti cu bine!
CONJUNCTIV: Verbul exprimá o actiune posibilà. realizabilà. - Poti
1
/ sà mergi si tu la
cinematograI!
2
/
CONDITIONAL-OPTATIV: Verbul exprimá o actiune a càrei realizare depinde de
Lndeplinirea unei conditii sau o actiune dorità. Dacá as avea timp,
1
/ as veni cu tine.
2
/ As
merge si eu în excursie.
PREZUMTIVUL: Verbul redá un proces asupra cáruia vorbitorul nu are o opinie clará:
Probabil cá m-o fi cunoscand de undeva. Ja fi fost de curând?

odurile nepersonale (nepredicative): verbele nu au marcate categoriile gramaticale de
persoaná si numár; verbele nu au Iunctia sintacticá de predicat; sunt patru moduri nepersonale
INFINITIV: Verbul exprimá numele actiunii: A citi este o mare desIátare. El poate canta la
pian.
PARTICIPIU: Verbul exprimá o actiune terminatà. suferità de o fiintà sau de un lucru.
Am vázut un cátel lovit de o bicicletá. Scrisoarea primità azi m-a bucurat.

GERUNZIU: Verbul exprimá o actiune în desfàsurare. simultaná cu actiunea verbului
determinat: Trecand prin parc, l-am întâlnit pe Dan. Se plimba citind ziarul.

SUPIN: Verbul exprimá: numele actiunii, scopul unei alte actiuni sau destinatia unui obiect:
E usor de criticat. Am venit la cules struguri. Am o masiná de scris.

Timpurile modului indicativ
·Prezentul. Actiunea verbului se desIásoará în momentul vorbirii Exemple. Lnvàt. Lnveti
Lnvatà. Lnvàtàm. Lnvàtati. Lnvatà.
Atentie la ortograIia unor verbe! creez (recreez. agreez). creezi. creeazà. creàm creati,
(tu) scrii. (tu) stii. (tu) vii.
·Imperfectul:Exprimá o actiune trecutá, care se desIásoará în acelasi timp cu o altá actiune
trecutá; exprimá durata sau repetarea. Exemple . Lnvàtam. Lnvàtai. Lnvàta etc.
·Perfectul compus: Exprimá o actiune trecutá, terminatá în momentul vorbirii; este alcátuit
din: Iormele speciIice ale verbului auxiliar a fi: am, ai, a, ati, au ¹ participiul verbului de
coniugat.

40

Exemple. am Lnvàtat. ai vàzut. a trecut. (voi) ati hotàrat.
Forma inversá: Lnvàtat-am. vàzut-ai. hotàràt-ati.
·Perfectul simplu: Exprimá o actiune trecutá si terminatá în trecut (în limba literará); în limba
vorbitá: (în regiunea Olteniei) exprimá o actiune terminatá de curând. Exemple. Lnvàtai.
vàzusi. trecu. dormiràm. hotàràràti. citirà.
·Mai mult ca perfectul: Exprimá o actiune trecutá, terminatá înaintea altei actiuni trecute.
Exemple. Lnvàtasem. vàzusesi. mersese. dormiseràm. hotàraseràti. porniserà.
· 1impul viitor: Exprimá o actiune care se va desIásurá dupá momentul vorbirii.
·Jiitorul: Are Iorme speciIice pentru limba scrisá (cenzuratá si pentru limba vorbitá.
Exemple. (pentru limba scrisá, cenzuratá): voi Lnvàta. vo vedea. va cere. vom citi. veti hotàrL.
vor canta,
(pentru limba vorbitá): o sà citesc. ai sà citesti. are sà citeascà s.a.
·Jiitorul anterior: Exprimá o actiune viitoare, terminatá înaintea altei actiuni viitoare;
este alcátuit din: verbul auxiliar a fi la viitor ¹ participiul verbului de coniugat.
Exemple. voi fi Lnvàtat. vei fi vàzut. va fi trecut. vom fi avut. veti fi venit. vor fi coborat.
·Modul conjunctiv Are timpurile:
- prezent: (sà Lnvàt. sà vezi. sà faci. sà coboram s.a.);
- perIect: (sà fi Lnvàtat. sà fi vàzut s.a.).
·Modul conditional-optativ Are timpurile:
- prezent: as (ai. ar. am. ati. ar) Lnvàta,
- perIect: as fi (ai fi. ar fi. am fi. ati fi. ar fi) Lnvàtat.
·Modul imperativ: Are numai persoana a Il-a; are Iorme aIirmative si negative.
Exemple. Lnvatà', Lnvàtati', nu trece', nu treceti' s.a.
·!ersoanele verbului
persoana I - a emitátorului (vorbitorului): (eu) Lnvàt. (noi) Lnvàtàm,
persoana a Il-a - a receptorului (ascultátorului): (tu) Lnveti. (voi) coborati etc.;
persoana a IlI-a - (despre care se vorbeste în mesai): (el, ea) crede. (ei, ele) cred.
·Numàrul verbului

41

singular (actiunea este Iácutá de o singurá persoaná: cant. vezi),
plural (actiunea este Iácutá de mai multe persoane: cantàm. vedeti).

Functia sintacticá a verbelor
· Iunctia sintacticá a verbelor la modurile personale (predicative)
predicat verbal Exemplu. El deseneazà.
verb copulativ - parte a predicatului nominal: Exemplu. El va fi medic.
predicat verbal incomplet (verbul copulativ urmat de o propozitie subordonatá predicativá):
exemplu. Tu ai ràmas
1
/ cum te-am cunoscut.

/
· Iunctiile sintactice ale verbelor nepredicative:
subiect (A munci este datoria tuturor.),
nume predicativ (Alimentele sunt de mancat),
complement direct (Nu pot astepta.),
complement indirect (M-am sàturat de a scrie.),
complement circumstantial (A promis fàrà a gandi.)
atribut (Temele de scris sunt dificile.).

Jerbele active pronominale
Sunt verbe la diateza activá;
· însotite de pronume reIlexive care îndeplinesc, separat de verb, Iunctie sintacticá. Sunt:
obiective - pronumele reIlexiv are Iunctii sintactice de:
·complement direct ~ Ea se laudà.
·complement indirect ~ Eu Lmi impun un nou regim alimentar.
reciproce pronumele reIlexiv cu Iunctii sintactice de:
·complement direct ~ Ele se aiutà.
·complement indirect ~ Ei Lsi scriu des.
posesive - pronumele reIlexiv are Iunctia sintacticá de:

42

·atribut pronominal în dativ (dativul posesiv).
Se veriIicá prin acceptarea pronumelui reIlexiv, Iormá accentuatá. Exemple. El si-a rupt
haina (sa). El se laudà (pe sine).
· Alte exemple de verbe active pronominale, unde pronumele reIlexive se analizeazá separat
de verbul lângá care se aIlá:
Ea si-a spàlat ferestrele. Ele se Lnteleg prin gesturi. El si-a stricat stiloul. As vrea sà-mi iau
un trening.
Exemplu. ..sà(-mi) iau" - verb predicativ, activ pronominal posesiv coniugarea I, diateza
activá, modul coniunctiv, timpul prezent, persoana I, numárul singular, Iunctia sintacticá de
predicat verbal.
·Verbele personale A cáror actiune este Iácutá de o persoaná; au toate cele trei persoane.
Exemplu. eu citesc. tu citesti. el/ea citeste.
·Verbele impersonale (actiunea nu este Iácutá de o persoaná): Au numai Iorme la persoana a
IlI-a (sunt unipersonale). Nu au subiect gramatical:
a) când exprimá Ienomene ale naturii (a brumat. tunà. plouà),
b) când reIerirea la o persoaná se Iace prin complement indirect (Li tunà si Li fulgerà. Li arde
de...),
- au subiect gramatical exprimat printr-un substantiv care nu denumeste o persoaná. (Este o
duminicà frumoasà., Este o toamnà bogatà.),
· verbele impersonale pot Ii la:
diateza activà (ploua. a brumat),
diateza reflexivà (se zice. se asteaptà (mult);
diateza pasivà (i-a fost scris sà..., i-a fost dat sà...
· verbe impersonale (provenite din verbe personale)
Exemple. A aiuns la scoalà » a aiuns ÷ verb personal
Ne-a aiuns/cat am muncit » a aiuns ÷ verb impersonal
·lgoritmul de analizà morfosintacticà a verbului
Ionel era Lntrebat cel mai des la lectie. era Lntrebat - verb predicativ, coniugarea I, diateza
pasivá, modul indicativ, timpul imperIect, persoana a IlI-i singular, Iunctia sintacticá de
predicat verbal.

43

·ocutiunea verbalà Este un grup unitar si stabil de cuvinte sinonim cu un verb; poate Ii
determinatá de complemente, ca si verbul; elementele care o compun apartin unor clase
morIologice diIerite; cel putin unul din termenii care o compun este verb; multe au sensuri
Iigurate.
Exemple. a-si aduce aminte (a-si aminti); a da de veste (a vesti, a înstiinta); a lua loc (a sta; a
sedea); a-l duce capul (a iudeca; a gândi); a se da ios (a coborî); a se face bine (a se vindeca);
a se da de-a rostogolul (a se rostogoli); a o lua la fugà (a alerga) s.a.
·lgoritmul de analizà morfosintacticà a locutiunii verbale
.a dat de veste" - locutiune verbalá alcátuitá din verb (a dat), i coniugarea I, diateza activá,
modul indicativ, timpul perIect i compus, persoana I, numárul singular ¹ prepozitia .de"
¹substantivul .veste" genul Ieminin, singular, nearticulat; Iunctia sintacticá de predicat
verbal.

ô.Adverbul
Este partea de vorbire care exprimá o caracteristicá a unei stári sau a unei însusiri; determiná
un verb sau o locutiune verbalá.
·Felul adverbului:
·dupá semnificatie:
adverbe de loc: casà. acolo. aici. dincolo. dincoace. aproape. departe. afarà. Lnàuntru s.a.
adverbe de timp: azi. maine. acum. atunci. ieri. ziua. noaptea. toamna. primàvara. ioia.
vinerea s.a.
adverbe de mod: asa. astfel. altfel. clar. greu. usor. viteieste. frantuzeste. socialmente s.a.
·dupá provenientá: provenite din alte párti de vorbire prin:
·derivare (tinereste. taras. actualmente),
·compunere (altfel. de-a lungul. iur-Lmpreiur),
·prin schimbarea valorii gramaticale: -din substantive: lunea. dupà-amiazà. vara,
-din verbe la participiu, neacordate: vorbeste deschis.
·dverbe propriu-zise
Vezi exemplele de la Ielul adverbelor dupá semniIicatie.
·dverbe provenite din alte pàrti de vorbire

44

prin derivare cu suIixe: -este (fràteste. voiniceste)-. -is/as (crucis. piezis. taras), -mente
(realmente).
prin compunere din:
·prepozitie ¹ adverb (degeaba. Lntocmai)´.
·prepozitie ¹ substantiv (devreme. acasà),
·prepozitie ¹ numeral (Lntruna),
·adiectiv ¹ substantiv (altfel. bunàoarà. astfel),
·articol sau numeral ¹ datá (odatà/o datà. deodat niciodatà s.a.).
prin schimbarea valorii gramaticale:
·adiectiv » adverb: caine ràu (adi.); se poartà ràu (adv)
·substantiv » adverb; varà (subst.) frumoasà, Jara (adv.) merg la mare.

Cradele de comparatie ale adverbului
·pozitiv. aproape. bine,
·comparativ.
de superioritate - mai aproape, mai bine,
de inIerioritate - mai putin aproape, mai putin bine
de egalitate - tot asa de aproape, tot atat de bine.
·superlativ
relativ
·de superioritate (cel mai aproape. cel mai bine),
·de inIerioritate (cel mai putin aproape. cel mai putin bine),
absolut
·de superioritate (foarte aproape. foarte bine),
·de inIerioritate (foarte putin aproape).
·dverbele relative Se Iolosesc în Iraze, ca elemente introductive ale unor propozitii
subordonate (unde. cand. cum).
exemple. Am fost/unde m-a trimis.Am plecat cand am hotàrat. A fost cum m-am asteptat.

43

·dverbele interogative Apar în propozitii interogative.
Exemple. Unde te duci?Cand plecàm Ln excursie?
·dverbele nehotàrâte Sunt adverbele care nu precizeazá împreiurarea.
Exemple. candva. undeva. cumva. oriunde. oricand. oricum s.a.
Locutiunea adverbialá: Este un grup unitar de cuvinte, sinonim cu un adverb; în propozitie
se comportá ca un adverb.
Exemple.
·de loc: (de) iur-Lmpreiur. de unde panà unde. din loc Ln loc. de o parte si de alta. peste tot. la
dreapta s.a.
·de timp: din zi Ln zi. cand si cand. zi cu zi. de-a pururi. astà- varà. maine-searà. dupà-amiazà
s.a.
·de mod: din nou. fàrà Lndoialà. pe din douà. de asemene de voie de nevoie. de-a binelea. de
aceea. pentru aceea. p tàcute. pe Lncercate. dintr-odatà. de zor s.a.
·dverbele si locutiunile adverbiale predicative
Sunt urmate de coniunctii subordonatoare (cà. sà), îndeplinesc Iunctia sintacticá de predicat
verbal.
Exemple. fireste (cá...); desigur (cá...); sigur/cu sigurantà (cá...); imposibil (sá...), negresit
(cá...); de bunà seamà (cá...) s.a.
·Functiile sintactice ale adverbului/locutiunii adverbiale
° complement circumstantial de loc: Dan mà asteaptà afarà. Frunzele se Lmpràstiaserà peste
tot.
° complement circumstantial de timp: Maine vom pleca Ln excursie. Joi merge la tenis dupà-
amiazà.
° complement circumstantial de mod: Cuvantul lui atarnà greu. II durea capul de-a binelea.
° atribut adverbial: Casa de aici este a bunicilor mei. Excursia de astà-varà a fost de vis.
° predicat verbal: Imposibil´/ sà nu ia o notà mare

./ Cu sigurantà cà Lmi va scrie.
° Iará Iunctie sintacticá: Nu a mai venit la noi.


46

7. Prepozitia
Este partea de vorbire neIlexibilá care leagá complementul de verbul. adiectivul sau adverbul
determinat si atributul de substantivul ori de substitutul acestuia.
· Felul propozitiilor:
adupà formà
simple. càtre. cu. de. din. dupà. fàrà. Ln. la. langà. pe. pentru. peste. spre. sub s.a.
compuse: de la. de pe. de prin. despre. dinspre. Lnspre. pe la. de pe la s.a.
bdupà cazul cerut de preopozitie
prepozitii care cer cazul acuzativ. cu. din. de. la. pe. despre. dinspre s.a. (cele mai multe
prepozitii)
prepozitii care cer cazul genitiv. asupra. contra si prepozitii provenite din adverbe articulate:
Lnaintea. Lnapoia. deasupra. dedesubtul. Lnàuntrul. Lmpreiurul s.a.
tentie! Aceste prepozitii cer cazul:
·dativ numai când se aIlá înaintea unui pronume personal, Iormá neaccentuatá.
Exemplu. S-a nàpustit asupra-mi. (dativul posesiv)
·acuzativ, când se aIlá înaintea unui adiectiv pronominal posesiv.
Exemplu. S-a nàpustit asupra mea.
·dativ asemenea. aidoma. contrar. conform. potrivit (provenite din adverbe); datorità.
multumità (provenite din participii); gratie (provenitá din substantiv).
Exemple.
·Se poartà asemenea unei printese. (unei printese - dativ)
·Am castigat datorità efortului depus. (eIortului - dativ)
·ocutiunea prepozitionalà este un grup unitar de cuvinte care se comportá ca o prepozitie;
grupul poate Ii Iormat din douá sau mai multe cuvinte.
a) Locutiuni prepozitionale care cer cazul genitiv: Ln fata. Ln iurul. Ln miilocul. Ln spatele. de-a
lungul. Ln preaima. Ln apropierea. din pricina. din cauza s.a.
Atentie! Ca si prepozitiile, cer dativul în constructia dativului posesiv (Ln iuru-mi. Ln preaima-
ti), cer acuzativul înaintea adiectivului pronominal posesiv (Ln iurul sàu. Ln preaima sa).
b)Locutiuni prepozitionale care cer cazul acuzativ conform cu. Ln afarà de. fatà de. Ln loc de.
Lmpreunà cu s.a.

47

Atentie! Prepozitiile se analizeazá împreuná cu partea secundará de propozitie analizatá. Nu
separat!
8. Conjunctia
Este partea de vorbire neIlexibilá care leagá:
a în propozitie: douá párti de propozitie de acelasi Iel (subiecte. nume predicative. atribute.
complemente).
Exemple.
subiecte: Carmen si Dana vor realiza un interviu.
nume predicative: Aurora este inteligentà si prietenoasà.
complemente: Dan va lua tramvaiul sau metroul.
atribute: Purta un colier de aur ori de argint.
b în frazà: douá propozitii de acelasi Iel sau diIerite:
Exemple.
de acelasi Iel: Elevii au aiuns la timp
1
' si s-au urcat Ln vagon.

/
diIerite (o propozitie principalá (1pp/) si un secundará (
ps
/). Relu nu a rezolvat problema./
fiindcà nu Lnvàtase teorema./
·Felul conjunctiilor
·dupá Iormá:
simple (si. dar. iar. ci. cà. sà. dacà. desi etc.);
compuse (ca sà. ci si. fiindcà etc.).
·dupá rolul în enunt (propozitie sau Irazá):
a)conjunctii coordonatoare, care leagá párti de propozitie sau propozitii de acelasi Iel.
Acestea sunt:
copulative. si. nici. iar (cu sensul de si. Eu scriu iar/si el citeste/.),
disjunctive: sau. ori. fie,
adversative: ci. dar. iar. Lnsà,
conclusive. deci. asadar.
b)conjunctii subordonatoare, care leagá propozitiile secundare de regente: cà. sà. dacà.
desi. fiindcà. Lncàt s.a.

48

·ocutiunea conjunctionalà: este un grup unitar de cuvinte cu valoare de coniunctie:
a) coordonatoare:
copulative: precum si (Si-a cumpàrat o bluzà si o fustà. precum si o rochie),
adversative: numai cà,
conclusive: prin urmare.
b) subordonatoare cu toate cà. de vreme ce. fàrà sà. màcar cà. pentru ca. pentru ca sà s.a.
·lgoritmul de analizà a conjunctiei
Am vrut
1
/ sà-l aiut.

/ dar mi-a respins propunerea.7 dar - coniunctie simplá, coordonatoare
adversativá.

9. Interjectia
Este o parte de vorbire neIlexibilá; se Ioloseste exclamativ; exprimá: senzatii, stári suIletesti,
îndemnuri; reproduce sunete din naturá (onomatopee).
·Felul interiectiilor:
simple. a. ah. au. ei. hm. miau. tii. uf. vai. zàu s.a.
compuse: hei-rup. cip-cirip. tic-tac. cot-co-dac. cioc-poc s.a.
Atentie! Interiectiile simple repetate nu trebuie conIundate cu interiectiile compuse! (cioc-
cioc', piu-piu', pic-pic').
·Interjectiile de adresare
· prin care:
- emitátorul se adreseazá direct unei persoane: (mài.tu. bà(i). bre),
- se atrage atentia receptorului asupra unei situatii (ia.... iatà. hei. uite).
·!unctuatia interjectiei
·Dupá interiectie se pot Iolosi virgula sau punctul, în Iunctie de intensitatea senzatiei sau a
zgomotului.
·Dupá semnul exclamárii cerut de interiectie, enuntul continuá cu literá micá.
De la interiectii se pot Iorma, prin derivare, verbe.
Exemple. miorlau' tranc' beh' tic-tac' zdrang' chit-chit' ham-ham' groh-groh' cirip'

49

miorlau» a miorlài (v.) groh-groh ~ a grohài
tic-tac -~ a ticài ham-ham ~ a hàmài etc.

·Functiile sintactice ale interjectiei
farà functie sintacticà: Ah' (Jai' Jàleu') m-am ars'
predicat verbal: Eu. atunci. tusti' Ln apà.
nume predicativ E vai de tine.
complement circumstantial de mod Zbura fal-fàl.


















0.:2-74230 7057039g949,9,90,.:;39047.,70,:089,9 .,70089gL32-,7423g ..,   .:573/0, ;4.,-:,7:1:3/,2039, - 2,8,;4.,-:,7::  W'4.,-:,7:1:3/,2039, :573/0.., /0.:;390,;3/:72g94,700.,7,.90789.8:39.002,25479,390  L3x0080/094x;47-947:302- :.0,2,2,70170.;03xgL3.42:3.,70 :;0.20 /:7,-9,90 03:208.8,:0572g34x:31:3/,2039,0 705700393/94,905g7x0/0;47-70 : 42,70.,5,.9,90/0/07;,70

.425:3070 ,.5,790/33:2074,804.:x:3 05708 002,2:908:3954802,39.0  0250 :;390.,70/03:208. W5g7x,0.475::420308.W7,/0/07:/030W,32,0 5g8g7 380.90.:348.:90W147  ,7-47 17:.90W,20390 -g:9:7/0897.9g30.089,90W10342030,03,9:7WL38: 7W.:47 W/;:3,0925:: 5g7x,00 008g59g23 :30,3:: ,34925:70 , W .475:7.070 9   W,8,;4.,-:,7::  /3.:;39002-  :573/0 %4,90.:;3900.,703:1,.5,790/3;4.,-:,7:1:3/,2039, %07203 93x1.

903./32-,00/0850.,9,90 3044820  7,820#043,820%07203/0,743%07203,749.    


/0-..7.g..  :.7:: 80..4.39: 0890:39.-:.9070..90.g5731472g 8:3090.

4947 10.39047 8250 .7g .2:900020390. .7.70 /4:g0.3 . -30.   W$038:.:.g9:90/3/4:g8.2.g 2. /:5g .:2.. -30..70 8.g /0.8g 9. .43xg .. .:7 -.2:908038:7  W0:.:897:.:2. 9..425430390 -:3g.425:80 .:.70:3:8.9:7g:39.70 .9070  5738038 ..39.  . 47 573 .

:. 8908038:4- 3:9.:9/094x.47 5.45:1472g7:302.  .7.1.70.. :573/094.x.90789..9/397 4.42:30   ..7x3.850.90.7.475::420308.39::  $038:57457: .g8038:.9. 8038:57457:/0-.:.:3:./.439098 .8038:57457:80.9/370.:348.:3:.39::L3830.9/0.47:54/::895..3900.708:8x3054/:    $038:1:7.4.35409.:97g8g9:7/08038.80231.5..70/053/0897..790..:.390890.47/05.:3.0:.:.0..47-947 $070107g. $038304- 3:9.g L38.47xg    25:0.7005708.43909 5.:.:3/..90 70/4:g.0 025: !0 :3 5..9 .90 .90789.850.70L347.  .3900. 5..7 8038:70:9.39 4489. /4203: :.7.70.802g3.:.5..

0 17:2: .3900/0-.39.39 .0 3:20/04-0.47-9472..:/4:g8.7.2g 9.5.900.7g-4:: .3900/4203:: 8343200 /07.  W57010 8:30908../0.39047/07.7g . 057080/3.00/03:290/0.390.7 701g.:.    4.009...83909.390. .  897g-:3.:348..790./0/07:/0302.8:-89.:L38: 7.g/0.:.:9038:302.g .7 570 .70/.0 14720.gx 7g8925 30-:3 897g-:3 .3.390-7.0 . .39::/0-.397g-43.:914.7 .908.90/0 ./0.x:: .::3.  :573/0.:2039.g7 30.0390730/0L2-4gx70.3 :3.g 397. .2...70.x L3.g.90  0250.3 .45..70. /07.90.08947.g7 .. 890.1472.45xg  147.5.390.07 4. 5g7x/0.3900348014720.g9:9/3.:.:.438/07.:7:5:7/08:3090.  W8:10.7.  .:.2.817 9:7g/g.-:.39:/0-./0.-.947 ..90 07. .:8:10 57010 L317:39 570 .3/7: .7g/g.. 847g 17./g:.7/0.790-30 -8.:8:1017:3 17:3:xg 17:3.:.:9 30L3x00g947  897g:..90 -:3.4.4.905.908.438/07.39047/07.3:298038.g.. :.7.:.9g 9g9.3 W8:10/23:9. ...:/0.908.g 2g9: g 9.g 5.g -:3.47-70 3:2..-0 5079038:30 9038:302g79g 549038.g/23:9.:L38: 7.g 02501g.:9 .7 :. /07.904-x3:90025: .90.:5701030.-7.  W!7010.9.0 3:20/04-0.0890. 9:9:747..00/03:290/0.90/0 .39004-x3:90803:208.9..00.90L3.3 50397:.9../07.:.1.     .:7:5:7/08:3090..g84  7g8.0 14720.9.g . 70L3..:348.39 34: 0250 . L25497.:3.:8:10 57010  W8:10 8:30908.790  025:/4203:7..70.07-0 3:2.:8:10.83909..90.7x3.:570105..7g/g.47-9472.g -:3./g:./07.g 025:-:3 897g-:3 -:3g9.9.0 3:2..030  .:2039...42:3g.7:: W07..:.3900/0-.4.4..70 .g 0250.0348 L3390747:.

  W425:3070..7.70 /485700.70  0250 .:.     .:0020390/0.70.74.7/3.1472.70 5.4394570 0250-:3g89.4947 -4.48248 2:920/.5g /0 :7g .:.9. .573. W425:3070.-70.070/32..:.431:3/.390./0  25::3 . 479450/0  54802.93g  5g8970.   W425:3070.390 57014/0 8:14/0  W!7014/00 1.48248 17.:280.70:  2.70L.39034 !74./0.:94.0 $#   & &$ &  .x43.39.3.3/32-.  903x0:805:305:3.   W425:3070.. /317..350397:.70.425:8L 507/8038:50.20 2 2     ..900.947 449030 . /33x.x039073. 0250-:3g .g .80057010  020390/0...74.573:370 .-70.425:30708.573./317.0 .3/8:39 3/0503/03x 0250-30.390/0.9. 5:3.g -48107g 047.7080. ..:. 84.070.7  & %#  .g 14.390 %#   .g8038:70.70.10 2.70.:79..90.79.79....   W425:3070.0.g .g9:7. 50397:. 0:: 4.20390/0.: -4:: .07/0 g-: /0.39::. 8901472.0 2-. :39/0023 14.070 5708.8.70.0  $' .39034573:370.7.:. ...390L3970 #4250974 #42.:.:.g.425:3070 . $:3900203908.g9:7.:.:.:347 907203/107x %07203.70/3xg .4394570.-70.41430 5.gL3.20390 .9..g &970-:0.70: :7.0.g 1.:570100 0250.0743. 9:2 /0.1.9/:5g. 580:/432 900850.7g/g.425:3070.902. 84.

07:3:  5743:20  ..7.3g8.:..:79 .03971:..:/32-./.g/:5g7g/g. W&3.07L3347.g8038:70.9g .425:3070.70 .477./0.79.08.:8:1000250 . W$:14/00 1./.9.70.45:.5: 1 .0.0 W.2:390 W0.x0 8:-89. .:/:5g:357014/ 50397:./0.0  ..70./0..43.9.70.07-0 W5:90 90: 47 .g.9.0.0  8:-89.390/0..2-.70L3/05g790.W0-g/g2:73/g 4.390.70302g7::  .54.5.g947 034.07-..9730 W070L3.2038:1073 0 .9  .07-.790/0.39.3934: !74.7080. 0:L38:2 1.7.79.3/32-.84.9.089420890:357.7.  4 850.0.0./.5.790/0..9 .07-0 W'./ :.70.39.g &970-:0..32g  .0/0282-g9g  57054xW$9gL3. $:3900203908.x0 .:897414- 1: .45./.703:8:5479g :7g 90 03414-.9..070.070 /024.:..500 / 39070.9...9g5.47-0 909./0.425:3070 ..07-.39.47-70  0250 .89 044   W$.7.8008:10  020390/0.07-0 .  !74.947L254/4-0 90.70.g .078:30.1472./ 8:..574./0..39. W:9g x.0.:    .x039073.07- 8:-89./0./ .-897g:.207.90.2.9.x43..93g  5g8970. :3. .43/:.0/0:/01472.0 .431:3/.W.47-70.39047573970. 8:-89.:.x0 1 :-947 --41 14- .5: 8:-89.39.. .:..W70:3412.

425:3070 .:/039.-08.47-70  02508:-89.9/370.9.9gL34.:.:1472g/1079g .7x39:9:7475g7x47/0.0 84..2.  .9.0   . 17:2: 0 17:2:80x0  L317:2:80x.5.g . 089g90720383432..570.5.8910..07-0.:.:.: 39070..3:2.0.8.90 $g8054.L3. 57054x .39.0478..:.:8038.39g 17:248 .  W$3432008089.07-0 .70.x 13/.70.39./0./  :3 17:248 8  .90././0.9   8:-89.0 :2.43:3.9.3420308. .x 41.79..:2 . W70: 92:x:29g 8573::.::3:.39004-x3:90573/07.47/.43909 :3/0970-:0 $g/03:20.390.802g3g9478. .9/.43. 570.g/04.078:30  025017:248 . .0g.9479g2:3..0.g.390  :573/094.79g/0893 5743:20 0/38: 3:207./.2.850.17:248 %g7: 7:248    $343200 8:39.5: 57054xW5702.0 572:L39:  .70 .

L3970:3907203/32-.03x0013/ 304- 3:90  025::3g17:390/05409  4 -:.5742.00.790/0.g5.47-70 $g1.2-  025::8054.354794.... 5.82 907203 93x1..: 8:/2.7..8:070.9089.:.00. 50710.:. 0.39g.g ..7g.039::  .0 8038::3:.:8038:7/039. 8g3g94.03x.901.  .7gL9:3g L1:07g  W10:83432047 .90 1..0  02500/38: 47.8038:03:3x:: $g10.7989.90 .1:9.014..:4- 3:9 :3 7043.  $3432.790/3.8. .9: L32-..-L3970:3.g4-0.. 4.9 4.:38.00.590/0.00.7.82 .x09...9.0/09g7..8054.. 5..39 4057080/4:g05708 .24/1.7g    57054x W.

0 030 .3/4.:8038..530 . 31:3.48:2.394320573/07. .908038:709072034783432.5:80 .:7.:.45 ..-     243200 $:39.:.:14720/10790 .07-0 .07 :3.43.x43.4507 .9024309.4507 .x0/03:2g7:/08038:78:57. ..089.:7.83432.908343200:3:.:..8. 7085438. 1472g .90.45  W%5:7/0424320 .2g  W$07.gx034.03xg3.07-30.gL310:30    ./074-7..0 .:..0.39.:.. . 0 0   247. 17..3/94.10 :300805743:3xg/1079.74- .9039 30..397.:8038:745:80 02508:-89.00/4:g.70 30. 7. /08573/0. 949.72g5: .7/0 .90..073xg    3943200 $:39.0 .4-47L .7..0  34.9.0  .3xg:.90.857:.8g  .42509/1079  2414300805743:3xg.7x.448:8 48 L3.00/4:g. .39080/10703x.:57:.54  $05491472.g :573/094.39  02507050/0:90 .3 :89 3:89.5g89g9g94.847g  / 949.- 7085438.70  8:-89.0 83432.4507g3:2.708.:7.7x.573/0 .590 .0L310:30  02500: .4.:549.390.48 30.70/3.5../.89.7:. 5.:7 ..9039 ..34.40970-:3xg30.:.97:89 0489 ..39  0250.0 -:3 7g: . :59g-g9g07g-4 30.100808./0.10 0.7g  0.7.g .7:xg947L3.07-0 ..:57010030 3 /08 /0  0250...3908:39/039.390 L3.8: .x43.390.00.70/3.:.. ./08.  00: :39.45./  0250. .790/38038:70:3:.0 .32.9.3 3:2.9.g g73.

.730.:14720.07.2:98./0-.    !043.473:7..2.7 .43893/L3144870..:3:8:309 L30307. 4243200.82: 70 0.7 .:...473.4x . 907.7 1.39. 5g7x/0..4.90L397000 $038:70:3:.:57354x43.g9:7. 09.00.703:.2.07 8:-89  .42502039 .39054802.:.2. .L3.0  .802g3g94.4x..:8038/1079 80/0480-08.:2.2:908038:70.8910/08038:7042432047 .70 .8:392.0 397:L3-./0. 1. 1. 0250./1079g.3954802.0 74-309:/0.:.x:30.4x .:347.70801.:2.7 8:-89  .07 .7  907.90 /0480-3/: 80 .g5070.0 :/4:g8.. 05.4252039 .9g. 8:39.:.9.473 ..5745.743200 $:39.:3.0-.573:3: /4:g8:30908.0    !.0  .5:x3.39.0L3.40g9:7gL397000  025:-.:.g/00572.-.70.07- 5078  8   :..0-.4x:7 .47-70  0250..0 0250. 3:207.390. 3:207...4 7.80L2-g.70.390./..

../:.54547:: /024 54547 ... .:. 2.43/:.43/:.07 ..0.:.07.-:.9.7.3/4-.39034 L257:2:9.g947 .90/3..x.5.43897:.    0448200 $:39.g947   .L39g79147x008.7::    .425:3070 .90L3390747:2-573/07.: .gL2570:3g380.8.445070.:.  L3x008  0250/024.3.902-8..x.70.3.425430393044.947::3.0/.g9472.708.790/32.4.7L38g .

.9 803x48 900.:947 -:/407 ..g .8200 $:39.9:..4.. 3.703:802.-:.70573..gL32-.8.44 4.7/.0 307039 0.70.390.:.7..L3970-:3x0.0089 /3.790/32.x0 2:0:  .70. 0250.7:: $:39144890L345070907.47 :247 ....89 03414-0    7.  423570039 54944 709.5.2 .

.0 14720247144..0.0.9 L34.9g7g .3:297:584.3 .x..039g7g  839.    #043.:.47/ .9::.0..:925: 4257489 .0  W%5:7/07043.0.9: L3:3903.:70..  247144.43897:..820 0.:7/g 14309.3..70.70/.070 0  /7:2: '03 /47270.7 .0.7..570 85g9.0 5743:3x.0 8038:7.92481070054.390.72..-:0 .0./0.907.90.:7: .0144870.7. 70 .0 .7 .:90  W%5:7/0..07 10:/g 5.9.4..0 3  /0 90 247144..7090..0..0.70 .L3.0.570/.:.  14309..47970.3901448903:2.:.:.43897:.0x 802.8..7. 57.2-.0 5743:3x7043.0 423::xg70 .3:290430.g...0 .80.-47.0xg7 . 8g7.507843.47-947    .:3903x.3:1L3x008/0 .-:.83:..790/32.. .39.7::.x.. .9. -..7. -.07-:: 570/.:8:-0.:5:7.x839. ..:.7:2503 . L2570:7 . 8.L2-.20 .2g3..5.70 50397:.9..  839..820 0. 8423:.0.:: .:/0.0.9/0:3.8200 $:39.7:: $:39144890L345070907..    74: 890:32-.

83:7$54.x0. g 0   4 : L   0250.g .2- 574/:8g/0. :7 2g 7.x0L32-..703:8054.84.9. 54 2g 3g   4384./0.7. 8908:309:.070...L303:3x:7.0.g7: 5.:/   '4.743: 8902-.:347.901472.:g2..0 2570805733974/:.:79g 107gL31:3. 1448x.g4384.g:39.70. 8908:309:..9084347g.:.078  /7.L384x9/0:3..::34750784. 5741:  .0 L 3.89.70574/:.9573 .79g 2g2.7 : 70 .70  203.:. 07  285:8. %07203.708054.    .90 20/.2.x08:3090080.:..4.902-  0250 .70.8.7 0 0.3.905743:3x.2:947..07::057..x0/07:5:.-g8:39 .390/3.98:309  0250- - -0 / / /0 .478g80/893g57397 40572.0 L3.  30 4 7..743 907203/32-.4.:489039.749.:408903xg8.70L14480 90 7.2.79. 5g73.  0250299.09.-7.74..30.590.902.80  5.83:7 $05743:3xg3:2.  2.7 $:390020390/0.00850..:90 .905743:3x.. 3.42:3     %  $:309: 890.0.7 /7.

.g3:54.   1943:   .90748983:7g ...:79 3:8054..-g 02504.9.0 30..707. 890:38:309.:. 1 10 01    .4.1.4.901472.:349.4.0 02503.8.3:8054.g. :54. 70 84.:947: :30.90 570:3 .4.0805743:3xg8.4.7 3g 0: ..83:7g8.:3. 70   $02.70.802g3g94..-g /0.90 1472. 0 34: ..4..L384x0 90L3949/0.

.03/039...4..g 4802..  8.03/0398:947 802.g9:9/397 4.570....4.8.:720. : 9g 970 20:   %71943: 8907:5:/08:3090.. 70 . /1943.4..4.  .4-47947 802.  02500 5: 70 14.4.g9:9/397 4. 8907:5:/08:3090..g ...0/0..0 5743:3x.00...0.4.-g W0:/194347 .g./1943/08.4.g /4:g802.70805743:3xgL3.0  02503.4.90.

70L3970/4:g.4.38.4 45 9.947 0250 : 70  5g g 7 0 ....4.00. 4.4.780L3..3xg 80/085.9 .:7 :383:701479057.g9:7.50397:.  .9..  8g 3.90L3..   0 ..070. 08 97:  0 0 .g 20  g: /./0308:7.:573/04-.39:L38.g '  802.:/1943: 3:2.  : 0 /: 0 /: 09  ..047L38. 7 0 ..    .7  947  4 4 .4. . 07 2.-0/10790  0250.$ $ '.g . 0 0  /0 0    1 3/ .4.4.00L3.-0 804-807.: 9 0 2 0   $.  8.   .4.4 4 . .8. 89 3.  .90L38.:..1097.431:3/.4.-.. 802..7: .4 4g 8g .-g  0250.9: 5.g90700..70 805743:3xg57397 483:7g/08.g $  -4 0 74g ./070.70 4g 30 g .g8.g9:9g/397 4... 0 .7g 24g 7g ...g9:7.. 7g . 890.0.90 5743:3x.4.947:4.::37:5/08:3090.0 30g .g 970.g 1 3 xg 8.008:39.790.70.g $  .-0/10790  903x03:80.

..0 1472.-. 24348.5:78.0. W:. .  . .90/397 483:7g8.7 890.39005491 . -0.3 .-g0250.-.

x 0 8..390 . 347 ..390080549/085g7x W/:5g5743:3x.4 /7: .. 947 .  W.38 .:308.8.7: .8. 0 3490..3/ ..0 .00. 57  0 . /3.8.:. /4:..9g70:.7. .. 574.:.4384.L38.-.  W7:5:70/09070.g10.8 .7:5:70/0. -: .0 ..8 97: .0 .L3970::7:5/0/4:g8.9:7g.0L3. xg .0..039:.7 90 /3 90 2:3 .90/32.-0801.4384.8 97: .70 0250.039: #057039g5743:3x.30 . 947  !497.90    ./4:.:2./085g7x70. 0  .L38.. 50 . 24/80/085.. x 0 1:3.g 7: xg /g 7:  70 .  WL3.572. 3.-0801. .0 . 9 .:. 70850..-. 0 : 70 .-.4384../3.  079 10 .3 47 .90.   %708.-.-0 970.390 ..4 .7 .3900. 309 3/.934::  .gL37:5:/0/4:g. 3.390475491./08 570 W/:5g897:..2.:72g94.0890.39 8...8.3059 259 3. 1: 0 70 9g 50  .4384.3g/37:5  02508.-0  0250.43 897:.L38.-00250-4 -4.-0 ..:7 572.0 .39038g.4.0L38.. .8g 2g 3g .4384.-00.70   '' ' ' 0250. 5g .-. -./4:.2:90.:72g94. 9.- 847- x 0 97.  5:3.:.548.-0 970.30L3970/4:g.90 30.-0/397 :3.039:.-0   . / 1   5 9 . 3 9.-0 970.-. 9.2:908.   4:g../085g7x70.0 /:5g.70./0 8570   .4384.4384.3g /0.70..:5 9: 7g 8425 9: 48 813.89 2.L38..0 .3 .70   '' ' ' 0250.:.g 5:3 90 ./085g7x70.  W.704.0 1472.39047L38...L38. 709 071 892 /085g7x70.. 9: .  /085g7x70.390.4.0 74 .3 .572.    #0:/0/085g7x70.8 9743 .8910 .:72g94.0 .79L38..3gL3970/4:g.. 0250.08908.30L3970/4:g.4.

g701472.:: 8904.003 3:2g7 .. 0:: -...399.039:./0.0.x #423.7:7 10342030 L38: 7  .425..32.9.2.0030.9. .7.7g  57457: 47: $97..82.9g805743:3xg2.g.:07 .9  W0:8:-89.2.39.:: 7 : 07:  W:2g7:8:-89.-...2..903:2g7.:3/090723.039:.82.7.:39.9.39 2:390 x..073 !.2.0  W08303x..39...//0.0894242L3.. 47144./38.70.g 3:2g7:.47-7010-g.x..9.  /090723...x0 50784.0.39.7570903 .::  .700572g/00.90...2:90  3:2g7:83:.4..  W$:-89.:070 .003 3:2g7 .0850..790.:3 /4 4 /4:g :3 /4:g    .70 4..9g L3970.: 08905. ..0.g.:: 573.70803/.x:3 89g78:1090 9 .:.039:.70 573.39047 L31:3...904707.1. 00.  .90 13x0 :.42:3 -g. 8054.97.72430 :.x0/0.90477.:.:7:5:/08:3090/0.39.907.3g /..0 .. 8023:.904707. 3.9..70/03:20 904-0.570903 .70 7..7.203 54.9..425:8 :7.:.9 897.:342 /44.g .7x33/5g7x47/0.7423g .089:.00805493:2g7.75.8g .39.39:.32.:70 9 g2-4. 94 7 0     47144.89:/.0.90 :/0x 2:390 7g:  .90 :3: 2.0 .039:089024- 02503 .8./.39038/0./g 47..47-70  24/1. -.-g.5..80 .817 9:8:-89. .08908:309:8.   825: 14.:. 38 34 :g 8570 0 . $0. 025000.90 L32-..90g 24/ 925    $:-89.0 7 xg  ..-..39. 3:2g7:5:7./0.79.039:: 805:3050...

:: .39.:3 -7g/09 547:2- 90 7:1g70 50503g70  W$:-89.839. .147208:-89..9gx .5g 8..0.3 . 2.0.x..2.g.70.   :3008:-89.473:7    .82 ..39.7.3.475:: ..:7 .0.:..94.1472g/083:.9. ..70 2..g573/08303x0/00.:7. '  24/1.39.089:.3890 434.  /03.0  W&3008:-89.1:3.:3:2.1472g/05:7.9.39.  .:3:2.70 9382 .0/010.32..907.0.8038 0250-..473 .::/:5g3:2g7 03 .   85479:7149-.7 .3.4g720 .   70.0  5:7.82 .0.. W$:-89.702.39.  /.70  5g7x.9..50397:.:3:3 /4:3.:7..82 .40.:7.904707.70 42030 .0/05:7. 8.0572..20390 .010:/.:/4:g14720/05:7.  ./0.203902070 :39 :39/0023 .39.5g . 8.-4:7 .32.3/0 03:8:-89.90 80-g7-g908.739 107 ..:.:1472.9.573/07.9.:8:100 30    09   90  .:708:-89.0.  039.9.-:20   .g..  W$:-89.39..9.9g 7:5g  0.. 8:39.70.7 8038/05:7.730   .9g/08:-89.90 W03:80/090723g5733:2g7. 0250894 ..4.:0 :7.3 ..:1472g/083:.7050729/10703x070.g .9.0.40.803:20 90/0..3  102334 /4:g4.39.70  .:7.9.:: .0/083:.0/010.40 .00.59.-:2  /4:g9.  102008.  L38: 7247.  .3  /4.5.8.70 . $054.3/g -03   -.4..9.8947..:73423..39.g  /4:g050  90 .7.0805491472.  30:97::3 /4:g:39.-4: .

 ..8.5743:20:54808./g970.22. -g0x 17.  102  30:97: $  !  4 3 90 41.:  17.79 49  0250 -g. .:L3 /0..0 00.790 . .9:/03:29/08:-89. :.4 74.:: . .00. 10900  3:200 2.9.9g.8g: .4 97    .9:/03:29/08:-89.g4-0. .4:3049g79 W.:74/03897:203907. :9g.g:9 !0897.7.::039..39.8:-89.  102  5  5 . . :3 3:20 2.39.:348..9.:9 03: 2. .8. 039.3...40039.0:3-g..:9.g4-0. 30:97: 37  $  0250 .79  3049  :3 :3-g.8.2.4:49g79 W.9g 3 90-g0x 17.08902.9:  -4.70/090723g8...7..47-94747   79. .9gL3.02g8:7g4-0.9 :317.90 :3-4.x102  1.34 97 .00.0.70 W79. .x 3 901090 3 90-4.39.9g.:L384x08.5:x3 .70.  8  0 30:97: 2.70. W1472.:7 3:20  5 0 102  30:97:   !0-..0890.:348.0.089.09 .39.9:/03:29/0 8:-89.:9 03: 37  .0890.:348.4:54808.390..79.900  3:200  79.4: W7..8.9    79.0  0250 .0109047  W1472.8.9:.

.9.802030.00     .  4720.390.. 039.84.::&%' 8250.4397. !7054x850.790    .00 .0.0 .:x:357054x43.9 W3:20570/.9 2:x:29g ...9479g 7.:947::9g:  ./0..x43. L31. W.9.  0250.x0 /..0. L3 .70.x..54x43.0: .0 .g W8:-0. :9g.. L25497.3:: 2L3x0087.x.8:-89.9.x0 5497.390.  .4397.07.:9g  W089017.. .9.97-:98:-89.   79. .4397.x.20. L3..80 L31.. /050 /03g /050.90020:  W.70. L2570:7: L3./0.8:57.54. W0. /0.089:.x0839. .4:/0243897.:.70..:3: /357.08:-89.. /0 .  02502.9.79.3.0. 53g 50 .4397. .39.:7039:: L25497.:  :3..07.23.39:.0./0...:70.!7054x.  .9.70: .047  02502g7:.:%' .839..1.7 5497..4::.. 0250/057454x W!70903:2g. /.074 :2g7::..9.0/070.431472 .0:74 :207047./:84. .0.:70 1:3.9...04774   W!7054x0 L384x08. 570903.9479g  2:x:29g .  .9.:%' .0L3.:3 L3.431472 .39.: /0 /3 /:5g L3 L3970 .:: . .9.8:-89.  W.39.425:80/08570 /0. .9 5. !7054x 4..    .::/0/090723.3.39.7 /.

7..90 90.9g   W.2.05050890447g  W3.x.:50397:/897.:g  W3:20570/.42502039. /04.3    ..3.039..790/0.09:.9479g8g7:3x0   W$..9.90020:   W2:3/.97-:98:-89.14891g. /0925 /024/ /0.17..9 W3:20570/.     W.9  570.3x..1489./08570570903.425020393/70..g:9.3  W . W .: .9..790.9 W. 34.  W0.42502039.:9g/0.3.  W.:5g..:g /08.9L35.3 4.790  W2..73.7: :3/700890/3500   W3:.:347  W2.039 W.4397.:L3.:289.50..42502039/0..08908.4.897g    W..039:7  W.9 W.7.39./:8570903:: :.20..:: W2:.57054x43. 9.:34734.42502039/70. W x54.070  W9702:7g/017.8970   W0.45 Wg3/08.7.7570. W!745:3070..90 904.3x..425020393/70.431472 5497.9.2L393950570903:20:  W2 . /024/ /04..9349g-:3g/.750397:570903:20:  !03. /0./:8.g  W247..47:.03:89..:289.  W.40:: :...39.920.L257:2:9.97-:98:-89.

./0.2 0.:780  W./43 '  5..425020393/70.40::  .:g /08.:289.573.04710233090723...45 0..90L3 0 .7:0 025:   ..9.09: 1.0.:.9.79.x0 :.0  W20:5:90.47/gL303 3:2g7.2 ..9.:.30 .790L3949/0.4:49g79  L3.:8:-89.05.9L25497.  23.0.701:3.2:59....79.:.39.39.:/090723..7.5g70. /0.:8:-89..7.39::.   0 ..3x.5:7.8.79. .3L3.   1 0890/08303x.4:039.4397.947.39.4397.3/7   $:-89.90L3 : 5400 5 540 5 . .790/37g/g.70 2.047 .x0 5400 572:  1.04730:97090723.42502039.790/37g/g.:3.8:57.x .0.  W3:20570/.  1 0890.39.80.2:  0.::   79.:.:L3.:3  W.79 49g79007..:.45 W'.3..0/070.79 49g795400007.9.94 5..4:49g79  5  /08303x.L39478..89.g5:7./40..45 ..98:-89. /024/ /0925 /04.8047  W2L397.:. 24/8005..   !:7.x.9 W.9/357./40.24.79.7:0/07089:57454x0  0250 450 1..808.  025:.8:-89.:2390  '34 4.4.54  W289738-.xg7:207/.7070.47045985700.9.45 . 947   070:.05.0890.-  ' 0..9/0:3.g8. W..3g .g 572:   1 1.7050/0  !70g90 90 x.:7039::  W$ .8:-89.9700.790.3.30 2.8gL3./3..:.39. L3039.390..80/085.x0839.x: 5 007.39..

  $:-89.0 14483/: 801g7g 90720370039  02507:24.79..79..487:24.89.030 :2.:.39.4.&33203  $:-89.84 :3/090/:.0.:5.70.0.449g79 3049g79  /0243897.0   $:-89.2:9.00.:.:.:L3.07:9g/08:-89.8.:7. L357454x.0:.70.0390/3.47-70 !738.47-70 805494-x308:-89..:3475g7x/0.:3049g79  0250:8g:07.449g798.9890:3g.0390/33:207..79.7:.0574.: .:3475g7x/0.:.x0.  $:-89.39..39..0 573.39.2070:17g239.20.708.2.9.7g&3L3970573g9473: 7g2301g7g4.79./0.: 4.59..0.30 2.477.30L3.0574.0 573. '34 4.9.:.39.2-.0890847.0574.0890.0390/35743:20 573.08901...4..9.70.7050/0 .70.79.39.9.9.

489g:39:38%:38:.   $:-89.0 1472.0.:.07:9/057454x.:/.839.90020:   $:-89.70/08:-89.:: '34.7.2390 30-g..g.00.3.39.0390/3.4314725g707479.:.39.  0250.42502039.39..:289. 17:3047.79. 47 1:3.79..24/:730507843.g24714839.0574.42:3 03:10233  3:2g7:5:7.449g79 03. 9.9.30/34.:.9.1489.5...70%70.070.431472 5g70747 8:-89.431472 .0390/3.g/0.g50 90:3:/3..4.79. 5:93/1/090723. 089g :3230 W4.0.2g 5g7070/0-30 x3070/02390 9g.97-:90L3 0307.39.:9 .9.9:30./024/        .9.90 9.39..8:-89.07.9.9.:x:3..39.:3g.g0890:37:5:39.70/080.:.3  W4792:/0.70.07-..70  5.70 0250-300 7g: 1g.-/0.00/007.3139.9g/0.2:.3./0.::3 8:-89.489g 09:38089017.x.3x.L357454x0.0574.07-:.:./:.3139. 574.7 89.79.0  .39.8:-89.1.2g .:x:30./.79.. .70/080..85g.9: 9g070.:.9.07-0 573..390089083432g..07-0. 0250 -g.:: 2.

7 5:7...2.9 W3:20570/.  W. L  80 10..5g.089. 8:52039.7014720.9.9047 7....  03: 3:2.: W..2.003 3:2g7 50784.g/10790050784.5078 .70.39.9. 30.08:-0.039:.9:..705. 54808..52-..  :3.9.:70.  /3  /g3800  W.x.05743:2047507843.x839. 70..5078 .00 0. .3g .. 0 00/38: /38... . .97-:9 .::3:8:-89..9.x0839...g7  W. 3/....039:. 5078  .9.:70 30..30.50784.2.7080. ' 3:2.20: . 02509: /:230../0..  39074.47-0 90  3:2g7: 83:.903:2.9. 0250/057454x W:50.9.50784.3.:70    3:2.9. 089g834320..3.9.79.70x304.7  %5:7/05743:20507843..0..30 47.70 ..700.839.g  W8:-0.0.90.42:3. . /05490x0 7010.790..9... 3049g79 /0L39g770  !743:200507843.  !743:200 8905... .. /0243897.47-7010-g. ..904707. ..9.9 3:20570/.:70 1:3.9.42502039 002039570/.70.:. /. /08570.9..70:72g94.05743:20:507843. .9.8.:3 10233  .: :3.70  W!70903208:390    .05743:20:507843. 50784.7080 .47-0 905078 .30 L38:2 .94.47-0 905078 .:.90. . .3..9. W.

7.42502039.790.0 W28489/:5g.42502039. W.9 W..4  W257298..0703xg 572g70850.:08908.50784.0.7  0250/:230./0.9.9.:3:2. .3:2g7:83:.4397.0  W&3-g.039.50784..03x.89g1.4397. W.390.3. .0 /:230.8g  W0.xg/0.80 05723/.57054x43.70.0703x4.:/070.L3.02.9:1.57054x43.03:089017:24.97-:95743423.3x.  W.9 W.97-:95743423.  W.4 . W..930  W30.7.42502039/0.425020393/70.9g0890.2.:289.57054x43.:.:  W.:54808.3:29050784.784.:0890897/039g  W99:/30.930  W%02.20.9.9. W. 0L3. x8033g  W148950/0589/.g !743:200507843.44 .23:90  W .3x.70.g.54. W3:20570/.230  W.897g /:230.97-:95743423.9.L3/.039 W .. /:230.47-0.42502039/70.70.7.0. /04.78g/0930  W .9479g:  W'4.9.30..:289. W. /04.g/57.42502039.3.4 .0.L3.:289.9    .7014720/10703x.g1472:070.701:3. /0925 /024/ W...90/003 3:2.70147203:2.9 500..23. W.4./05490x08.7. .. /0925 '  :. . /.9 W3:20570/.2/08570.. W3:20570/..9./024/  W3:205743423..089050397:0   W$g2070253g.3x..: /:230.970850.802030.8489/:5g34 .802030..97-:95743423..47  Wg. .300.97:  W0/0 ..8g8.089g  W!.:8402380:90.  W%4.7:.2.00 9.9.425020393/70.x0839.47  L32-.9.9.

.:   4720. 1:3..9    ... $13x.9. .9. .425020393/70. .97-:95743423.839.g. 37 83:.0 .8:57.9.9. 57054x43.7 ..039:..  W4792:/0.2 .3..:14 957410847  W .90 30.9.::7.$.2.. 2.039:.:70.039:.9g 50784.897g 5743:20507843.:. /./:5g3:2g7 03  .8970 423. $.g/0. 2.9  /0./0..9..3.  W!743:2007010. L32-.425 /70.003x.. 1:3..:. 0250423.9:.3:80/0480-08.7 .07-:: 8:-0.9 W.0/.5743:20:507843..9.5743:20:507843.x:30.00./39708:-0.: .839.9g /70...:./..x.7.  !743:2007010.9..L3.90 W 50 830 W80 80  472030./05490x0 50784.42502039/70.039:.. .x.   8  5743:207010.7:  W.039:. .x839.9..897g 4230 '4..54...g7:.9.90 W80 8  WL         W!0397:50784.9007010.  7043. g7.%.3. 572g/0399.g/3x  701472057457 .:.:9g/0:.897g 2  5743:20507843.. 1:3.0 2g9g:xg .9.:   :3.425:8g/0.  L3/05308.425 3/70...98.839.g/0 . 37 83:. 1472g 30.7 5:7.72.3...7 .97-:95743423.g/0.g.50784. . 14480 9014720030..300 . 5743:200507843. 1:3. 50784. 37 83:.90.g  /.x. .90 3:2.9 0250/057454x W80L3930 90. /05490x0 %.83:.4.3....08902.:.9.839. 570.9. /:230..05743:20: 507843.:3/70.g24714839.9.80007.x..4..x0839.. $. .90. /..54808. '4.. W'47-0.g W.:1.9 .9.0899/08570.9..07-:: 025:L 85.9/057054x.0  W:3.9.:/.9.790.0..9:...039:./:230...

37 83:.W.4..59g&3/08:39.x0839.:289.897g 2.W7:.8970  50784.47 .97-:9 5743423.g/0..4-0.9.54808. .0 9.9.:8547    .047  0250L357454x 5743:2054808.20 .:3.39.905480/..97-:95743423.05743:20:54808.3.9. .20: .57054x43.90.08.2:904-0.34897: .8g: .20'g/:3570903/0 ./:.034..9W3/L3.0 .089..34 97 ./0.8g   /0925W!0.9.9W8g89.2.8g .:.3.:70 1:3..95480/..:0 903:2004-0.5743:20054808./0. :35480847 2..425020393/70.897g.. .05:3.9g .:54808.4897: .09. .x.. .9::5480/...905480/.9g .2:904-0..09.47 .90.  5743:207010.9 3:200 5480847::5743:20054808.0  .2:x5480847 :34-0..0.47 .8g .3..9.:.90789.7. :35480847 :34-0. 90..8.3:20570/. 50784.9g  0 .09 2g3/08.4 97W .3..208:392.W89g.9g 20/.  !743:200 .0200 2.9g: ./0.95480/.8970  50784.9W.9..90 0250 50784.  ..202g.:/.7..7 .9   /024/W:3.4./0..8:3989.9g 50.  / 3:20570/.9.20.42502039/70.g2/:5g.34.9.54808.9.8. 8:-0..L34.W0700/0.-90L31:3...3x.  /04.90475480/..5..4.4 97 .9.0..4 97 .9.. ...0.0890. 1:3.9008:3950397:..2:x5480847 2..3//090723g:38:-89..47/3/: 80L303 37  .42502039. .839.x0 /03:2g7:548084747 .30.897g ..1472005743:20:54808.. .20:  W.

..390.42502039.4 97 .. .7. .390.5743:20:.425020393/70....3x.3.W0890L25497.57054x43.4720   /0925W.W .3.478g  / .9.3:20570/.42502039.9.:289..039..3x.57054x43./3.479g  ..W'422070.802030.50.4.-:x.-..9..97-:95743423.479g  / .802030.:289.47..97-:95743423.0..W0890..9.7.. ./:8.479g .802030.9L3.4 97   .  /04.478g  ..0...g.g24714839.3.8g.75g.54.W3008901..47..9W0 .:L3./024/W'g.W$9.2..4734 97  W4792:/0.97-:95743423. 3:20570/.

47/gL303 3:2g7 ....8.: 8:-89.9.54808.  7.:3 83:.9.802030.90020:0890.4734 97  : .9. 1:3.95480/./0.9 80.7 3423..9.x0839.: 17.54808.. :3 83:75480847 :383:74-0..::5743423.900 2.97-:9.39./0.73.g/0.. 1 . 0890.5743423.9./0.

.00.089.9.9  0:W/0. .79 039.90..L34.g/03:20570/.2:904-0.8.94-0. ..3/.0...4734 97 5743:2054808...90.0. .0.0./0243897.9. W/0/05g79.:0 903:200:3:4-0.9.0 9...1.0890..:3 . W/0/0399.00.. .70...00..xg/0.089:.5745070.9.892030.90789. ..0/....802030.9.089g.00.  .x.0.905480/.9. ..5745070. .:/.  W/0/10703x070.90  37 5:7..9.. /0399..7.70..   !743:200 .70LL384x0 90 570.9 3/.9 /0.89.  .  . .839.:5743423.. 2.47 1:3.07:9/057054x.2:x5480847 2.!743:200/0243897. /10703x070.  /05g79. 03:2./0.

89g.0.9g.0g.9 ..

x...089.9g .0.

00.897:. ..90 .x  W35:3.0. .9 .0...9:/0.9:7 8250.89. .0.0. .  .0/070.425:80..    .00.0g..

0.9 W.x  W08570.g7:9g:  W:3.: :3. ..3x.21g.5738-30  W.9.8.0890.089...32.0. W3//090723g:38:-89.9.802030.. W.9...00.0g.8.0.089g.  W.0.802030. 905950.0.9...9 .0.9 W3:20570/...425020393/70. .089.9..89g.42/8.57054x43.:289.:9..      W.30..   W'42070..089.839..2 ..9.0890.390.g  W8:-0...9:.. W..00. /04.9.9 W3:20570/..9.0.00. /0925 /024/  W.0..9.47  W'47-0 917:248. 5743:200 /0243897... 3:L3.0.00.47/3/: 80L303 3:2g7 .42502039.  W0 ./0243897..7.42502039.97-:95743423..89.00..2g /07.05743:20:/0243897..x./024/ W .089:.x L3.89g.. .9 W.-3g  W:3.. 0250/057454x W.047..9  .802030.:.39.g  W'47-0 90.x0839./0.425020393/70.42502039/70..047.9g  .  0250-g.:790  W'4.03/:5g..30.790.7g2.:289. . .  W047/30.7.90    ...089./0.:948:757g.. ..3x.  W%00143:9g:0890.089. .  W479:/0.97-:95743423...9g .0890/0. W3:20570/.57054x43.

4397.  W 53..390.00..7.70./3.3x..9.00....390  W4..:289. W.390. /04.90   W07L3.390..5743:20:.047.97-:95743423. W3:20570/.8:39390708.4L2-.90  W4792:/0.08947.0890... /0925  W!g7070.97-:95743423.  W.x.9.57054x43.039.g24714839.8  W.3.g..7.00.42502039.::35. W.039L3.20.

g/03:20570/. 1.:8:-89..  02505743:203049g79 ./0.9..x.:. .7 3423.5743423.:  :3....9.0890/0..5743423.9. .70 4.8:57.. 10.7045g7070574570  W:3.70. 479:.x..x0839.3049g79 7.05743:20:3049g79 .47/g .8g.425:80.  50397: .   !743:200 ..99 .:0 90:38:-89.9.7043/..39. .089:... ..0.97-:9.7g.70.839.3049g79 !743:2003049g79L34.x.9. 1:3.9. .4579:3:50897.70:3.9.30 .0...: ./0.   3//090723g:38:-89.:3 37 5:7.9.9.47/3/: 80..825g50397:1:3.70 949 :3:  .70. .7003:2..9:     .0.479: 30:97: 83:. .9::   $:398250..7000.70  4.g/0.089./0.9. . 570.9.9 W3:20570/.3049g79  :3. .30.9./0243897. 5743:200 3049g79/0..9.39..9: .x  5743:20/0243897.x  89./0/10703x070 /0/05g79./g  .::/0243897...5743423. 4-0..9.8..:0L303 3:2g7 .9.:.:9../0.9.9.839.g W8:-0.089050397:.: g W.9.9/057054x.g. 0250/057454x W890.39.30.30./0.97-:9.0./..0..x../0.:5743423.7.x0570.9.70:3: .../0..839..9.0/.839.9./0..9.30..9..70.35.5745070 80.

 W.:10.254.9 W3:20570/.30.g/08:-0.L3970.3049g79 80.79g.:289.7.3049g79  .:3:.9.7.97-:95743423.9 W.97-:95743423.0890 ..:34.57054x43. /024/ W.9:/0./024/ W.3.g70.39..::3049g79 W/00..97-:95743423.3.839.7g8570.g/0.7.5743423.  W572....:.:.9.5743:20: .-g .. W3:20570/.70 .7  W.039.g  W!g7070./0.2gL37470..039 W:.9.3x.3x..1489390708.425020393/70.78g/0.4397.0 905497.:78  W$1.97-:95743423..3./0./7.79g8:39/4207  L3.39g  W 54x.9:  W38054.904-.47.30  W2..7  .43./4:0890/0.47/g.70  W425:3070.9. /0925  W 4792:/0. W.  W.2::   W. .9.9.708:309 .42502039/70./g  W4.:8:-89. W.30.97-:95743423.10.42502039.08.:289..9.9.9.: 8:309 30:97: 83:..57054x43..0890.x.802030.42502039.30. 1:3./397034  W.30. 1:3.08999:9:747/08570425.54....:3:0890-0301..g   W03. W3:20570/.390.47-9.9      .g   W. W0 .70. /04..   W0.:38.:347.4397.4.08.10..9.:289.30L2089030.9...390.gL3.95747.g24714839. W. W.70..9..3x.g.32:3.: g 10..10.g7:.8.:3423.802030.9 W..42502039.70/08570.903x05047. 5743:203049g79 .0890.9:9:747  .47. /04.:9.42502039/0...57054x43.x.70:3:.425020393/70.839.

 W3//090723g:38:-89.9.9047570039.9.425020393/70.7:3:089050397:3.:9g/03..5743423.425020393/70.  025:5743:2030.59.:...5743423.0  W472005743:20:30.42502039/70.:0 903:2004-0.:3:/0 .9..0.      .9 W3:20570/.39:3:08903.30.50397:807-.8g  .47/gL303 3:2g7 .230  W!702.039.:3.784.:3:/397034  W:.9 W.42502039/0.0393203..:08903203.:3.9. 3.3.3203 32.839./0.g  W8:-0.3203  W.05743:20:30.42502039.:70 1:3./0. 2570843..x0839.5.9.9  W.2/089g3:932g3:  W.:3: 3.73:2.23.089.3x.  W:2 .9     W.x.09:3. 5743:200 30. .9.  W3:20570/.14891g.2/:8.L3 57454x30.:32g7  W.9.57054x43... ./3970 00   W$2-g9g3:2 .2570g9932. W/04.. 80.9.:3:3:2 .39. W.:2.97-:95743423./0.30.90.9..9.70.90789.: :3..9.L34.7.30.:30.039 0250/057454x W:.3:0890/047/43..254.0899/085703203  W$. W.:5743423.9.30.7..9.3 ./0..  W.9. !743:200 .97-:95743423..9.9 W.9 W.70  W:.:289./0.30890390..

1489L3.9L35. 80.9.9.7g85:38.g/0 .9..9 W.97-:95743423..:3423.1489/08.:  :3..70  8:-0..8 W.:.g24714839.00.9 W3:20570/.  W.9.4L3970-. 03:10233 3:2g7:83:.39...839.0 5743:2039074.x0839.:.9..08:39.9.     W0.9..: g W08:390x.9 W. 80.. 7g85:38.5.9.9.9 .839.:5743423. 9059.9.g970.9.70  025:308.00890.839..x.703:2...7./0.89g W.05743:20:39074..30./0.x. /04./0. .9:7g0890.:5.:. 39074. 9059. .:8:-89.x.42502039/0..9.9.: .    0250/057454x W30-..39074. .5702.9.9.x.39.9g W3.:. 01.39074.47/gL303 3:2g7 .450797.3x..70.5743423.39074.7.9.70 438. W.30.9. 5743:200 39074.L257:2:9.x304.425020393/70.70 .:289. ..039    W4792:/0.9.L3 57454x39074....:.425020393/70.0.30.839.790./0.97-:9.47085:3/0. .039.5743:20: .42502039/70.90.:9../0.0 90.g.::5743423.  W:3./0.9 W3:20570/..g.7  .9.9./0.:1:3.9..L3970-..9.9.g/0.9  W!743:20039074.9.3090/:.9  W3//090723g:38:-89.g W8:-0..9... 925 24/ W.9.7..3.9g W.1:3.70..70 .0.0 .001:3.9. .089.5743423..g /0 .00805497. .9..30..:8:-89.89.90789.39::..839.089.47/gL303 3:2g7 ..97-:9.x..4 W!0..30 .9.::.42502039/70...9./4: W: .9.01:3.. !743:200 .39.42502039.

70.9.9 /0..9g  70039.90789.L317.47/gL303  3:2g7 .00g9:7.9.1.0 .08:39424320..00.9 80.:.5743:20070..30 . . 0. !743:200 .30.9.5743423.0  W3//090723g:38:-89.9..7.::5743423..0  4720./0.425:8g./0./0. 5743:20070..05743:20: .8..g7:.9 .089.70 .70 .70. .9. 825g.9.08905.9.:5743:20039074.30..70.0 ...9.  0250 5743:2070.:.:5743423..9.9.gL3970457454x08:-47/43.39..9L3.390.79.

39g...70.

9.9.425020393/70.9.20.x.:289.9 W. .9  W.   W.425020393/70.70. .3x..9474.5743423.839.: :3.:9g 4..42502039/70./0.9  W3:20570/. .9..  W.3x.97-:95743423.x0839.42502039.8./27g  W:3.70850.7.9. ./04.42502039.05743:20:70.9.  W.   0250/057454x W0.7../04.g  W8:-0.0.039.:289.9.9 W.0890847.

70207../g..425.

.8:39 570g9x90203.

3:: .:. W30089085479.

..9..9: . .0.1 3.

 W. .9.

70.2..:9 4.50.:348.

.0890:7.

 W2: .

.702g3/08....

039:7 ..0890/0 .

. Wg/70.

L3..2..70:.g2.70.

0890 25:3g94.70 .

 W 2: .

L5479..9.g7:.2.02.7070850.

 08909.9g20: .

 W-:2: .

0.:9.g7:14947.:5g..1x .

1. 0890.20200 .

. W.8.

g70.L3..90 .390.4579.

.8. 20.0890..

   .

5743:20: .g24714839./0.9.3.9..g.::5743423.9.. W4792:/0. 30 9. 70.

0 90 .00805497..70..

./0L39g770 ./....: .3.97-:9 ..5743:200/0L39g770. 1:3..39.1:3./0.::3L34./0.L3949/0.9.9. . 80..7:7    0L38:xLx5. ..8.g L3   L3   10233 L38030 L38030 L380.:3      .L38: L5..0..: :2g7:83:.9.g/0.39.7.397.g L380  L3800  L380  L3800  0233 L38g2 L3802 L38gx L380x L38g  L380  L38:2 L38:2 L38:x L38:x L38:  L38:  . 1:3. 2.9.     .9.089:. ./0..0.x.9  .9./0L39g770 !0784.9.7.   !743:200 .70 .g L380.:290547x     :2g7:5:7./:..97-:9.8.:3..4380.:8:-89.:3 L3 30 L3 30 L3 .9.      WL3.g L3 .30 5743:2070.7080 14480 90..9.839./0.:3423./85g7:9/32-.:947.g.00 10233 83:..70.707g:.8..47/gL303 3:2g7 ..9.:9g2070:   :.:5743423.9.9./0L39g770..839.9.42:3.:5743423.g/0.:3 8:-89.:5743423. .9.43902547..7 2.70 9   4:gL38030380.839..89g3:2./0.g/08:-0...  0250 .0..  L3..5743423.x./0./0L39g770  W47200../7:57454x47 ./090723.3xg .   ./0.::5743423.90789.x..L38g 2g.3gL3.7 3423.

/0.:570.9700.47-7010-g.97-:9.: 8905..708:-89...0 .3.98..97: .7008901472.0572g:33:2g754. .839.39.. .0 /4:g0.0/.9. 5.40./0L39g770 80 .x0  903x0:207.4.9.0.839. :385700.00.5733:2g7.0.703:20 90417. ./0.x.9.g24714839..23/:747.9.39.43897:0 90.g. 3:207.9.:..9.7/3.23/4.g90 5.0/.40039.  .7/3.9.9700.901 W825:30570.    .9. ..425:8/485700.3.9.79. 3:207.90475733:2g7.39. W4792:/0.7/3.970. .90  0250.70 .  / 3:207. ..0./0. .g .  W.0549.790.0.901 W825::30: 459/.4.:570..     :207.:17.047 .0  3:207.:47/3.: 109047 10233 5:7.. L39 .:../0 . .9g4.40.0/.4.425:830570.9.9/0.38.:./0 .:. 48:9g/4  - 3:207.:.47/gL303 3:2g7 . 1:3.700572g:33:2g78.40..::5743423..:47/30.7g7g: L380  .0 47/3.9   ..3/3:2g7:/04-0.g47/30.7054.:3423. /.708:-89.00.9..9.79.0/.2:72g7950.5743423.g/08:-0.947  W.. 1:3. 3/..  $0.9/0.97085700.  W572gL384x70.  .4:/0243897. 0.9:8970 9:85..70  W0:3:207./0L39g770 09047L380 3:970-:08g05..7/3..:./0..9.3/.3.:8:-89.x./0.g .4-0..79. .97: 9:8.g  0250:8489970  970 3:207...98.. . .90 970 .0 .2- .9.g /0.x43.79.90/3...9.4:/0243897.

07- W...g  025: 97020/394798 . 1:3..9../024/  025:/7.9.39.x.x.7/3.8.:289.x43..g W...70.70. 3:207. 3423.904780L3/0530 904.4.703:2..:.x:308.g/0.97-:9.85700.40..: .g/0.:.9./..839.x43.17.4.9..7. 3:207../.9..g/0 8:-0.x.0/.39. 50 .:..g/0.:. .::..708:-89.g/0.::4.9.7 .g .39.:3. .047 ./0.9.9.23/:747.:4.39..399..:8:-89...9  0 3:207. 0 ..7..g..701:3.9.3/.23.: /..42502039.3./.3.9  497020 3:207.::3.:3:4-0..4.9  %7000.4.9...708:-89./0.839.39.42502039 /70.g .14895702.  W/090723g:3.70.825g 50 L384x9/0.9.9..47/3.4:039.g 80..4.908.:.7g 47  0250/0/4:g47 /097047 /0..07.7/3.2L25g79g 9/00200 .9  W:207.9.g/357054x.708:-89. /0  3:207.390  970 3:207..90.g/0.9.:. 570.:. 2.:3423.9700.x. $23/:747.07-.4.839.9/0.8../0.3.47 .. 1:3.425020393/70.839. 1:3.9/0 57054x. 1:3.:8:-89.39..98014720.3x..839.47/gL303 3:2g7 . /4:g  5:7.79..x.:17..07-..: 00.:L3..0574547x080 g80 904.:3 5:7.708:-89.9 4L3.

./024/  1 3:207.9.3x.97:.9.g 1:3.3.905..39..707:5g07.401472../.:/897-:9./.90:3: /4.9.  ./g/4.07-./897-:9.:.90/4 3:207../. 2070.g/0.90:3: :3.g /0..0 :3:.839.g705.g  0250..3.g 1:3.x.7.9.07-..839.g9:90/3.97-:9    ..90/4 /4:g .00.:.7. 1:3.70../897-:9.900./0.:50897.9.90/4  .07-.4.  W54.4.4.3x..g/0.7/3.0.97: 3:207./0.70...:289.90.  0250.x. .g ./.0. /4 970 09.70.:.42502039 .3/.x.47 3:207.4-0.905.90/4 .g 8:-89.:47:5g  ..L37:503:207.79.90478:39 .70.839.  /4..:.:289.90.42502039.90  3:207.  310./024/  ...

9.g 2.8g1  W574.70897:../0.83909.:2:95..07-.:. . 2.9.34.908..2  1 8  5    .4.  1472034-0:2.0..399../0.73 74 4.g/08:-0.790.70.4.3.  0250W....9   3:207.gL3.90. W3/.g  0250./7:.7.9g .9. .39. .0574547x0.-0 3:L 24/1.47-7010-g..70 904.90 970147202.4384.g1472.:2390 2  1 83:.g289738470.g 1:3.7.7  ../897-:9.0. 3:207.47/..9g L3.0/:-: 975:  W./7:.49gL30.g7  14720.:1472g.g .g7 !49.9..9 /:-: 975:  .g:3./0.. 494.42:3.300  .x.7.70:3:5.     /0.0./..:3:4-0.9.5.9  W0:.:23x 2  1 5:7. 2 8  2 5  1 5  .90L3 0 L3/1943:L3.9 L3. 90723./0.70.45 5743:20 ..2.7017:24.5: 2g7L317:39 ..L3.00.97:14720L3./9.79.: 8905../.0390/3.839.9.9./.4.:3:/07.047 W57457: 80 42L3.. 5.07-.9..8.42:3.802030../0.  W8343203044.9 .-0 L 24/1.9 14.0090723.x0..79. .0.70.89g1. 2 8  5  -g. .0.L3.897g  W.  W-g.:4..x L3.0 1 8  W3..95.9:7.g1472..700572gL38: 70.  2 8  1 8  2  1 5  /4:g14720 .802g3g94..0 1 8  5  W.07-0 .0 90L30.4..5:L3/49  5701L3 8:1 9  0250L3/49 L39709 L25g979 L30.9g /:-g09.70.07:3: 17:3g9702:73/g   07:3:.07-.708:-89.07-.9.90 W.

 2038 3139 2479  573.5..90 949.90 . W70.17:248 /03107479.9.0.943 74.703:. /08:507479.-84:9 /08:507479.:8:-89.x0 0250 WL38: 700572..90 .30 -0:2.5:x317:248 /00.425.47/gL303 3:2g7 .7.425.7905:x317:248  W/0.9.2039.02.94.73  W$0.9.90 14.9.02. .903:50729.:: W7.39. 817 9.:7.9. 025: 74. 5...90 2.5:x317:248 W./0/0.425.9  7./:.g/0 17:248  W7. ..17:248 W7.10/0 /045497.7.425. /08:507479.42509 1:3/./:549.7.7.79017:248 /03107479./00/0.90 2./0 .9./:8:507./0.90 14.17:248 /03107479.x0.0.39.:/090723.x.0 5.

 !4x.9. .0089 00..::/04-.9.g/:5g8:-89.39.0L3.024 90390/32-.97.:/090723.x0 8:507.390.9743. 94547.  W8038:..39.7. 3.9 .9 025:3475:2-:7  .90723. 00.x.--41 .89.425.1.8:-89.390747 09702 310747  2.:.3/970./0./0.  W14720/0.79.4:  025:5:2-:7347     .93g.7.9..:: 570.0:720.39.8:-89.2 232 54890747 8:50747 8:5702 .390473:507290.902.  2.425.

9 2.:7.-03 .3.9.: /090723..425:3070 -30.9 7g:1g.L31479  W:20570/.7 47 .:8:10 .:: W97-:9.  W573./0.9. /473.4:.9.078:30.-g897: 1.x0839.047 W573/07.:/08:-89.-0  4/.05:2-:7:347.:57010 30./0.g947 ./0.  ..0.0:5:2-:7:34747./0.  .70.. W79..9 897g:23.9..  W573.9.9.9.2g7:  .05:2-:7  347::.008:39.43.g.07: /:.9  0250 347:../0.0475:2-:7 W:3..4947 -302079.9gx/01472.9.0:5g53/.70 .4.0 .39.0.7g948 .9:7 .!09.0. .

390.5:8.70  0250 W/3..9./0..g .:: W3:.05x0 .. 42 7g: 925 574-.0..2-..g24714839.:.9.07-0.::   .9.9./0.8./.477.47-0 L3/450710/010 /003:  -g..-807.9..   4.425.:x:30.70.07:3:L254/4-9 g 8:5g7.5.79.g.:.9./0./039 80392039 1708..57457  0250 42 /00.- .g W7057039g:37:5:39..  W4792:/0..3..  W/3.70247144.4. /017:390 42 30/:8..0 .7003 3:2g7 ..::.g 839.2.7g3/ g  8:1073/ g 9702:7g3/ g  ..9 g ./0.9 .4.07-0 01479 0.7/0.:..9.g574570.9 g .

57090348  .: 74.x:30.9.2.3/3:0890.70.9 W.83:70570/..9.70 .0.425:8 ./08:507479.9.7.9 .  W'07-008:39 . 50710.g/0.    .390747 ../:549.x..0. 50710.9.9.0 . .947:.70./: 8:507.839. 570/.9.43/x43.39.:0300890.:5.:.47/gL303 3:2g7 .:./0.9 8g1.83:70570/..9g..24/:7507843.30570/.8. 459.. 80..9.. 89.70.9.9./0.14.45:.07-00.. L3.0L3.57457: 8 3.- ./0..43/x43.790.43:3.9.08905.97:90723.  '07-00.7..9.:.0.gx  .089   3/. 570039 .9.839..9.70.9.903423.g570/...9.:8:-89..47/gL3 03 3:2g7 .073 .073   3/700890.57090348 . 3/.9.947 . 459.9.9. L3.40:.9.g/0 3:20570/.. 1..9.g:9   .02.3/3:5491472.454.  .90 80.9.:3 83:. .. 1:3.70.g:9   .02.:.:3:20570/.9.07-00.g:9   3/.7 3423.99 .g:9  ..:483:7g90723...40: 2.41.0 1 .: .07-3:2.0/0.97-:9. 1:3.  .gx..57457: 8 .8. 3/...9.x0 7.70.- .:9g.gx 8gL3.9.947:.0.70. 10233 83:.70 .. .45:...  #4.39.0 5.:8:-89.:25g7...0899  '07-00.x 7.45:.9. .71:2. .41 .07-570/.1 ./0.1472..390747 ..7 3423.    '07-: 8905.4154...9g  .50710.03 ..7..x.:34724/:7 925:7 .3089000.0.47-7010-g.7  025: /7.7014720./0.2.:08903x.3/5491472.:2390  0890-:3  W.8.90 13/.xg .

70/0 . 925:570039 50784.07-.0357410847  .9:. /.g.9..9  025:L2L3.4-47L  .9%02.g 5743 7010.07-  W4/:70507843...x:30 8:-0..39g70x  43:g70.2.7.07-. 839.07-::3:80.. .90.9.0  0250 .0 570/.x0839.3g 3:2g7.24/507843. .:38L35g/:70   .9.0  .43:.:2..08908.  7010.g573.70.g/0570/.  4/: 890.9.:.0 .9.93423.9.9:7.L3.0397gL3897:.07-.:38.39....07-00. .x.9.-/:5g8:100/03139..0 ..9.x:30.2.1 5. L3  L.  5.8:395.8.43:.9047.9.07-:: W$054989. 902.9:7.L2570:3g.7009..9.:5743:200 7010.03..:30 .g .70.:.07-570/...7 1:3.9.7010..78 .47-947:.07-::../0.07-0570/.7...78g/000..45:. 24/:3/..2.803/0 90.0 .07-570/.70...:/.5g70...5479:/3970..07-..438/07g. .9.7.. .90.79. 3/.574-02g  L 2.g454..43:.0    .7.x:30.9.5: .. ...904707.:8.9g/0 .8.: :33:20570/.0572.708:5479g.43:.0/0.:1:3.07-:.3.0/050784..9.801.9.43:.8.. . L3 . 3:2g7:83:.7080..0.' .g 0..30.43:.9.7g230 8:39.. L3 0..:2..5:. .:.45:. 4-0.g805.70 .L38023..90.L38. .:549.g7..9g.70..8.90. .97:24/:7507843..' .9.g9:570/.70 549/0. L3 0.g/0570/.3./472 .  0250 . 025: .70.0890  903x0!743:2007010.

-g  !4x.x:308:7g .70  !#%''07-:0572g4547:3.9 #g230x.70x2.47 %:...9 47:g2390 4 :7.39.350. $.gL30.9L3.39.g :347/3 :3L3/023 :381. %''07-:0572g4.0050/..g ..48.784.x:30548-g 70.:780  4.70 39g9: :.:-30  &%''07-:0572g4.708070.0.2.47/43..

302. .8g207 9:.947.1.

:30.0. .925 ..g7070..g.70/053/0/0 L3/05370.x:30.:4.x:30/479g ..43/x8....     !%%''07-:0572g4.

.:930 ..03.

90.x:30 970.700 .:73/  4/:7030507843.9:.43:.:348.70 82:9.9. 5..9/04-..:70509.:7.0x L3.7:   $&!'07-:0572g3:200.9:572g4.x:30..x:30.07-003:. .x:3 8.70/081g9.2L393950.9.:2..2..47-70890.... '.x:30970.7044530.x 9: 8.x.3g 3:2g7.gx..90.x:30L3/081g :7.70...gx. .0 .0.9 2.039.700 70.0.x:3090723.:08897::7 242.07-:: /090723.0 30570/.07-0..70 54..gx.09g $.. L3.: 5.g:9:3.0.gxg2 L3.784.8:57.7.0 %''07-:0572g3:200.:9g .79.70g2.9.98:395..7gL3.9    .07-::80/081g 4.90.. 925.09.39.700.7: 2.3 $052-..x:38.x ..3/5735.2 .2 L3.9.g2 41.  .:.:/0893.1.g7:.. W!70039:.9g 8:1079g/0413xg8.:3:4-0.47-947:3:.x..904707.:347.8.  W!0710..47947.:780  !#&%'&'07-:70/g:3574.xg  903x0.x L3.70.700 .3  !#%!&'07-:0572g4.9g.:.70..839.0/0 50784.7g !74-.9089042.47-70250L3..5:. 3g/08..:/0:3:.79..9.78   %25:7024/::3/.1.45::30.. 0250L3.9   #&&'07-:0572g4.7.9gL3242039:..x:30970.:9g0572g/:7.gx.08.g .97:24/:730507843.  W250710..11489/0.700 .-:.g/0570/..1.07-::/0 .7  9:  9  9: .:1:3.g9:9 /3147200850.5729g.9%70.:4.gx04.-.  2070 0:L30.xg L3..3//0:3/0..x:3.425:8572g4.93/..07-::.2 .07-003:.gx L3.3g.9 : 47/0.7080/081g 4.:9g 90723.7.7gL3242039:.

9  W4/:2507.21 .gxg2 50784..2L3..43:..05947:: .50710.x3:970...70/  W:2g7:....  0 0. .94.x:3.x:30970.gx 8g..39..703:2.:9  .0x49g7L  . .g:9 .3.3.9.9 8g1L3. .03:970...x:3090723. 49g7g9 .9.71 .07-:.:. 8g.1970.2 .gx. .g:9 .7014720.4-479  W4/:. .43/x43.  .9gL3.: /4727g2 49g7g7gx .947 5.x  W!0710.390747572g4.gx  34 L3..  50784.7080.g:9 .g:9 .172.9 .9 8g1.4.  /08570.g:  970.  W4/:..  W'947:.02xg947:: .gx.0  0250L3.  50710. 0250..4-472 .90.71 L3.9.:9 L32-.g9:9/3.9.050397:2-.908.070 .8g.90.70 90723.9  0250.3.gx.x:3970.03:7.7 L3.9gL3970.97g  W.42.9:572g4.0x1.9:825:572g4.  W!0784.90.90 9 .2 .1.9g .390.0 8g1.94.  50397:2-.9 .3.5:..2:9.421.7.70925:70  570039 8gL3.:73/ 0250L3. .41L3.7g L32-..:9g 90723.8. .4 . ..01.g .8.3. 1 ./081g :7g/:5g242039:.:9 .8.947572g4..708g.078gL3.gx.g:80  2078080 /472807g2 49g7807gx 5473807g  W%25:.9g 50397:2-..xgL3.390.9.4 .79.7 .8.70 0890.1.07-::/0.47-7  W'947:7014720850.0x ..x:30.47-0 90L3208.x:30970.x1 .:9 .:9g947::  9: L3.1 ..gx.9..43:3.03:7.70925:70  570039. .802 .78g ..970.47-9g L370:30.gx.7080.  ..47-9g 48g.47.4L3.9g/0.039 .x:30.x .07-::   .0x  .07-:: 50784.471..x49g79  472.0 30.70.78g .9gL3.300.47-9g  0250 50397:2-..47-947::  0: L3.50784.70/0  0 00 .9 .gx.   50710. . 459. ..4-47x09.907.0/0.gx.9 .:90  0250L3.gx.:9g 90723.gx. 9030 0572g4.

08901g.025:/08030.07-.025:.9. ..07-.42509 ..3. 5.07-047.2:9050784.9::3423.9.24/:70507843.g  0025:%:.:9g/0483:7g50784.30.9.07-..839.9.07-047 W1:3.g.:9g/02.9.9.3g...x..9g570/.39g2 .x:30.790.x:30.0 570/.08901g.570/..0  5:7.9.g  .  570/..0/0x   :3.0  570/.39 ..g. 83:.8..45:.7 .07-:.9.9/0457454x08:-47/43.45:.120/.7g2..839.:72.x..

2.:290 .:348.:9 ..

 574281g7g.3x.7. 9059.0/0 W.28g9:7.9..0   '07-00.9 .701:3.:1:3.9. W1:3.7  70.:9g  L 8..07-0.x839.x839.g $:39 4-0. 2039008:39/023.425020393/70.9. 805..:/g  :L225:3:334:702.42502039/70.g WL384x90/05743:207010.0.70L3/05308.9 W...07.9...3/  .9  ...839.9:9:747  3:20570/.0 8:-0.8.x0839.9.9 080.0 5743:2007010.0.07-04730570/.574.1:3..0 $:39.42502039/70..90.9.701:3.9.0 5743:2007010.97-:9 %0200/08.2039.42502039/70.80..9 2:3.9/0..788:39/1.947.0890/.9/0.9 W.:289.9.g/0   .x0839./.9 :549.0 5743:2007010.9  .05743423..7:/08  54808.425020393/70..42502039.x.425020393/70.0.0/0 W.  .70  .9.7.9.

:/g 50830  W9000250/0.05743423.70.  W'07-00507843.9894:  .897.g747.9.97-:95743423..059. /.: :397033  025: 8g 2 .9.1g .0 :3/05743:2007010.8g 2..7.9g 0250  . W.g/0 570/. .07-.g805..3.90..90 9 0. 925:570039 50784.x:3008901g.90..9..07-:3g.43:.43:3..9.7 1:3.039:.9. 8.3.:9g/0450784..:54808..3g.L3/..: .g 24/:.7:59 .7080.0.0.9.07-0.  .9. 80.071.70.x. 1472g.9107089700 080L3x00573089:7   ..:94.5743:20:7010.30  025:0:.0097050784.9 /0.54808.07-570/. 3:2g7:83:..9.839. 9:.85g.3.908.5743423. .9. /.080..g573.70.  $0..

8g 890494.2.g 54:.90.0  0250.4.97.:8:-0.703:/03:20 90450784.g 0 .3g  8904 /:23.50784.3g :3:2.788g  .03.. .9  /.14720.0 ..97.07-02507843.0573.14898.-7:2.0.9:7 .. .07-0507843. 8:39:3507843.90 90  W'07-002507843..g17:24.7/0 /0   ..8.2.9 L9:3g L1:07g L.957397 :38:-89.0572. .9g  W. .90.05491.0390/3. 90. /.9 9:3g 54:g  ..0 574..x:30.0 80.23g-4.3..39.9...3/7010770.-7:2.:38.98g  W.425020393/70.3:08901g.g 80.9.0 :.:8:-0.:38.07-002507843.9..  .g  .450784..90.1489/.5.59g 2:9  /.7010.3g801.3/0572g10342030.:9g/0450784..

9 .70... 5.7 1:3.x0 07.839.9.3.g 24/:3/..L3970-.9 50784.x.g24714839.L3970-..90.22:3. .02.0.3.07-:: 43007.    .9.9.43:...9 .9..07-507843. 925:250710.07-2507843.9.g. /. 83:.8.:38.9.07-570/../08.:38.07-.9.. ..g/0 570/. W4792:/0.

.7.90. ..7g L3g:397: ..9 .g.:8038:7 1:7..801.::3.07-0/024/.901 /090723.0.7 30.9.574.39..7 57054x. 0/0.../. ./0.9.748944: .9.0390/3.. .44 .3/0. .8910 .0/10790.70 93070 90 97 .47-0 90/08..07-.7..4-47L .07-.x0 .07-0/0925.07-54.07-047/:5g80231.x0  W/.8g .:3: :7 L2570:7  W5738. /3.839.:..9.20390  W. 4.9.39083432.1:g .2390 .0890 ..8  W/.80748944 .905g7x/0.89.80/.g/0570/.80 247144..g890:37:5:39. W4.4.:3089g78.05:x3:3:/3907203.477.. 230 .3/ .704.0:30.  .90  0250. 94.80.9/0.90..239 ../. 34.0390/3.07.07-057457: 80 '0002500/0..44 /3...425:3070 ../0.3x:0 90 84.. 3:2g7:83:.790.4.9 .910 /0 .425020390 .:/0.5: 30.0 /38:-89.3.:44.90789.07-.07-.:x:30. .0890 4.4.425:3.910 ..g.07-: 8905..07-0.43:.:2 .g9:9g/3.1..3070.:x:30.39.4:./.2. /.g24714839.900 90 17..70..5: ./.g.089003:10233 83:.0 .0-30 ..  .9g/0.-/0.47-70   ../0 .  .. 572g.10:.07-8.9:3.7 89.07-0/04.3.0303xg574.07-.47-70. .590.: .47-70573 W/07.07- .:30L38: 7/090723g :3.2.79.0.  W4792:/0.5.9.07-2:90.  . .7. 07 :./.L3 93x.2-.x.425:8 50784.47/.    /./:. 925:50710.790 ..5...g  W0:.80/.9:.48 ..089 ....:x:3. /0 8:-89.. /:5g .7x3:347./.g  24/:3/..:.91:3.g .23.70.704. .7 70: : 47 . /:..0 ./.:x:30..:.  .79.20390 .700572g4..:.07-:: W/:5g80231./.07-0574.50 /05.07-:00203900.  W/:5g574.  /3...905g7x/0. .425:30890.

 573/07.43..0 90   .70.:8:10 0 90 17gx0 90 .

 8:-89..425:3070/3 W57054x0 .9.79. L397:3.48.39..39. L394./0.8910  W.  W57054x0 8:-89. /. . /0.20390  573./.9g.910 -:3g4. 50 97  20390 70.7:.  W.8g  W57054x0 3:207.-.:3:207.9g 4/.07- /00.7g .7020 .  .2.

5:x3-30  . W/08:507479.07-:: W549.50 14.3/ .50949.07-0070. /08:507479.9.90 .9..0 W.425.7.574.02.:2  0025021489.50 . 70.477.50 -30 W..0 .574.02.9.574.9.9g .0:34757454x 8:-47/43.0$0144808.-84:9 W/08:507479.790-30  W/03107479.502.790.574.-30 /03107479.  5738./00/0. W8:-89.9.5:x3.9g /04/.2-./.90 .39.90 2.x0.5:x3.7905:x3.9.5:x3-30 /00..02..574.  7.90 949.93.90 14.0.00203903974/:.70.4/.90 2../0.0.502..99/0-30  W8:507.574.9.2..50 .-30  W/03107479.02.90 :3/0 .L317.574.50  W/.425. .4/.7.90 14.574./0.9.

/.9728 250.:22 ..9    .3/.:3/02 .7g 8:-89 17:24. .7./ 8054.07-.79g7g: ./.07-.2.9.2.  .8g'./. 9059.249g79 1489../.307g: .70  . 207.

9.00...:90 50L3.70.. 50397:.40 /0 .94.x.7g 230 80.  W/0925/3L3 .-300.425479g.3/ 47.40/030.1:3.7/0.05.0570/.390 83432.9 .:x:30. 59g.gL2570:7.07..9.00.g/0570/.g 8:7.  W/024//334: 1g7gL3/4.90/0.9.9.59.0..790 /0...43:3.0 $:39:72.  0250170 90 . /0 . ..7g /:5g .90 /397 4/..:780 W/.g /08:7 .:2.: /0 .g890:37:5:39..g 50/3/4:g /0.:x:30. .:3.:2 . /045.3/ ./..802030/0.9g /047 . /0 :7 L2570:7 /0:3/053g:3/0 /34.3/ .07-00.  W/.7L357454x39074.g 8g L3/05308.07-  0250 W/04.g ./.2. W/. :3/0.L34.::3.89g ..9.5:7:7 .703:570.07-.0  0250&3/090/:./.839./.07-00 4.07-.  4. /70.:.70 .07-L357454x0 80.07-.g2L30.x8:-47/43. 50890949 .07-003049g790$:39.3/50.07-0039074. 47:3/0 47..3/./.  0250.

.0.g 2548- 8g 3070 9 .07-::.9.2g .g /0-:3g80.x0839.0.  W:3.:8:7..g  ./.3xg .

89g ..2..-:3..39::..07-.07-.8.42502039.  °.0890../092530. 90.:x:3.:780 '42070.4250..7./0.3x.4720 .3x.7g.42502039.7g 7:30080L257g 9.97-:9.8  °570/.9038/:5g ..807g50890 949  °.973g70: /:70.1.32g.5:/0 .1489/0.3x.L30.9./.:289.7.4./0.2548- .-300.:289.0 °.59g.07-./024/:..42502039.:289.7./.g  °.:78./04.

8g3:.4349g2.70 .

2.039..9.:8:7.gL2.g:.34      ..3xg.8.7g1:3.70  °1..x0839.

x.0390/35.1gL3.3/80./.390  .  W./0.07.9.0390/3.9011472.3g5:899.90 L3.390. L3:7: 2 L3570.::5743423.54808.5743423.43897:.: /0 /3 /:5g 1g7g L3 .07-0.07-: /090723. 4.39.:3:.:..:. L3.07..47-703010-g.79.9.  .42502039:/0.07/.::54808.: /3 /0 . 2  /.0...x../.  .:x:30. 57054x574. .002.2:90. . .8:57.431472.L31.: L385.70. 9.:L3.2.  903x0. /:5g1472g 8250.700.7 ..390. L3:7: L324..07:9/0570454x0 57054x.9.:..  !7054x. .    .390.2.3. 1472g30.431472 5497.79g.4..:2.9.: . 3g 50 50397: 50890 8570 8:- .8:57.:.8:57./.. ..x0 574.9/3/4:g8. /3.1gL3.:039.g970 ..390.9.70.:x:357054x43..  025:$ . /357. 57054x0 .0..:8.802030.802030. x ..: W/..9.g.9g  025:$ .9.  W4.9.900 /0 . L3:7:8g: L3570.9 .7g/0 1./:5g.. /050.5 7.9. .457054x0 7:5:54./. /0/08:-9: L3g:397: L2570:7: .07.:./0.79.  903x0.3g5:899.:.2.:.9.9... /0.9.70.  W0:57454x47 .:L3.4397.9479g  2:x:29g 574./0.g0890:37:5:39.:.70.07-0 /.039:.  0250 W$054./0  L2570:3g.  W/.:3:5743:20507843.0390/3.425:80/0.:47/08:-899:9:.8..  .07.:..xg/0 L34./0..57054x43.: L3.20.  .039g/38:-89.54808.:54808..4397.39.089:..:039.089057054x.2:90 57054x  57054x.07. L3.9/.9.790.390.7080.97-:9:/08:-89. 50 /08570 /38570 .:30573x080  :30573x080 /..:.54. 8905.8:57.3:2..1. :3: L3570.5745070. /050 /0573 /08570 /38570 L38570 50.3/80.9 574.9479g01479::/05:8  01479:: /.07.:.07-: .:.7/0.:x:357054x43..9.425479g.  W2./42.

407/0.97-:90!:79.4770.97.0. L357454x0/4:g5g7x/057454x0/0...9g : 805.:38.700.80.8g  ..:3/..:33907.:.425020390.425020390  0250 8:-0.925  8 .2.:/10790 0250 /0.7.:20974:  .3.. 8905./0.:8..x.3.gL2570:3g.g .790..43 .0890390039g 5709034.0.7g/057454x0.3..g/4:g57454x/0.97-:90  ..L317.:747/0.739  .9  43:3.9.9.3.::7.9L3.0. 10 8:-0.790..:3. 903x0!7054x080. 108.. 100.90 3:20570/..:  3:20570/.7203 .:5.:.47-703010-g.0 ..0:747.90..0.

5. /10790 457454x0573.g 55.

gx. .g3:L3.:3/.80904702.7g 13/.  :380.

 W0:. 10  ..  W/:5g74:L303:3x 57454x08.x47 W/:5g1472g 8250  /..g  .700.43:3.7.:57454x/0.x.:17.43:3.7 .g /0 09.447/43.  .7 .:8038:/0 :8.  13/.94.0  3. .g5g7x/057454x08.425:80 .8:39 .45:.0890.9.7 .g09.0..g 8g /.70 .8g . . ..7:.

90 90. 0.

43.g 8g /.9./..7 L38g .9.x8:-47/43.94.70 ..g57454x080.7  .g  /0  13/..  /8:3.43:3.    58 .:3/./.7 .0/0. .g9 .:8. .0.70/0700390.g L3. /.700.08.078.: 47 10 .

#0:3:.. .704.9574-02.

 .

078.70 .g 50397:.8g .:2 474.70.:8.43.0570..9.9..43:3.:.70/0. 50397:.:94.390..45:.8:-47/43.:25g7..94-:g 41:89g 570.x0 2.0  .x43. W4.03:2.3.x0 .447/43.g0890:37:5:39.7./..:.7/0.:x:30.94.g.g . ..  W4792:/0.0 1g7g8g 2g.94.4.g /0...70  .7:9.:2   .7020.43:3.43:3.90.0573:72.

:9 .8g .

425:80 .2./.:39070..: 9 :1 .x47 8250.g    39070. 9.4393:g.:3089:.425:800 7:5 . . 54.x0 W:5g39070.7 .x0/0390389.9g 0 :90  W!:3.30 2g 9: -g  -70  80./.447/43.39070.x. 4249::  W:5g8023:0.9. 5. . 573/07.70 .  903x039070.9:.2g7.790/0. ./708.49 . . g: ..94500  W0:39070.0572g803.7:.x805491472.431:3/.x0/0.2 . .9:7g 4342.70 .47-703010-g8014480 900..x0 03:3x:.70 02xg947:80.  ./7080.:907g2.05947::.x.97. ..5: 5:5.4.903x.:.-09.43:3.07:9/039070.72 .4 /.  W39070. 9.75   .8:57.9.g/70... 89045.90.07-0  0250247.3.274 74.x.078.4. .x .75 9.94.0. /.:5:3.70.x 89g78:1090 9  L3/023:770574/:.08:3090/33./7.70 W573.: 0 2 2.9:3050784.4.5 .x0805491448.x0.903:970-:0.:97.x08.7085385745:3070...x .39070.9: L31:3.803.8.g  0.x0825g .x0825070509.90.3.

1 1g                       .g '..2. 9: 9L3.2 .0.9.9.039070.247g .9.'g0: 2 ..42502039.: .2 .g2g09. 9.x0 1..5g  3:20570/. 247./0930  .  74 74 .g  .  W:3..9.78 570/.: .3x.9:3.x0839...74g 9. .7..7g1:3./024/-:7.:289.x0839.9.07-.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->