INSPECTORATUL GENERAL DE STAT  PENTRU DIRECTIVARE ŞI CONTROL  ÎN  PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA  CONSTRUCŢIILOR  ORDIN Nr.

 44  din 23 februarie 1976 

PRIVIND APROBAREA "NORMATIVULUI PENTRU EXECUTAREA  LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI  ŞI VOPSITORII",  INDICATIV C. 3­76  Având în vedere referatul Inspectoratului pentru directivare, norme generale şi sinteză nr.  172 E din 10 februarie 1976,  În  temeiul  Decretului  nr.  44  din  14  februarie  1973  privind  înfiinţarea,  organizarea  şi  funcţionarea  Inspectoratului  General  de  Stat  pentru  Directivare  şi  Control  în  Proiectarea  şi  Executarea Construcţiilor,  se emite următorul 

ORDIN:  1. Se aprobă "Normativul pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii",  având  indicativul C.3­76.  2.  Normativul  intră  în  vigoare  pe  data  de  5  aprilie  1976  şi  se  va  publica  în  Buletinul  construcţiilor.  3.  Pe  data  intrării  în  vigoare  a  normativului  aprobat  prin  prezentul  ordin,  încetează  valabilitatea următoarelor prescripţii tehnice:  ­  Normativ  privind  executarea  vopsitoriilor  cu  vopsele  pe  bază  de  acetat  de  polivinil,  indicativ C.3­61, aprobat cu ordinul CSCAS nr. 115/1961;  ­  Normativ  pentru  executarea  şi  recepţionarea  lucrărilor  de  zugrăveli  şi  vopsitorii,  indicativ C.66­70, aprobat cu ordinul M.C. Ind. nr. 125 N/1970;  ­ Instrucţiuni  tebnice  pentru  finisarea  pe şantier  a  plajelor interioare executate cu plăci  dure din fibre de lemn, cu desene în relief, indicativ C.96­70, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr.  127 N/1970;  ­ Instrucţiuni tehnice privind executarea vopsitoriilor cu Vinarom şi vopsea decorativă în  relief, aplicate direct pe stratul suport sau prin intermediul unui strat de netezire, indicativ C.124­  72, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 167 N/1972;  ­  Instrucţiuni  tehnice  pentru  folosirea  emailului  Polilac  la  vopsitorii  în  construcţii,  indicativ C.143­72, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 77 N/1972. 

INSPECTOR GENERAL DE STAT,  Ing. EMANOIL FLORESCU

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA  LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII  CAIETUL I: PRESCRIPŢII  GENERALE 

indicativ C.3­76  înlocuieşte: C.3/61,  C. 66­70, C. 96­70  C. 24­72 şi C. U3 72 

I. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 
"  1.1.  Prezentul  normativ  este  compus  din  "caiete ,  fiecare  cuprinzând  prescripţii  pentru  executarea soluţiilor de zugrăveli şi vopsitorii asemănătoare din punct de vedere al  materialului  specific întrebuinţat sau al alcătuirii structurii de finisaj.  1.2. Conţinutul caietelor este următorul:  Caietul I ­ Prescripţii generale,  comune tuturor sistemelor de zugrăveli şi vopsitorii.  Caietul II ­ Zugrăveli cu lapte de var.  Caietul  III  ­  Zugrăveli  în  culori  de  apă,  zugrăveli  în  relief,  finisarea  ornamentelor  de  ipsos.  Caietul IV ­ Vopsitorii cu vopsele de ulei, alchidal, polilac,  imitaţie  lovituri de ciocan,  bronz­aluminiu, pe  bază de derivaţi   celulozici,  bituminoase, şelac, ceruire.  Caietul V ­ Vopsitorii cu vopsea Vinarom şi cu vopsea decorativă în relief.  Caietul VI ­ Vopsitorii cu vopsele pe baza de acetaj de polivinil, nuanţate pe şantier.  1.3. Normativul de faţă stabileşte condiţiile şl modul de executare, condiţiile tehnice de  calitate  şi  modul  de  verificare  a  acestora,  pentru  lucrările  de  zugrăveli  şi  vopsitorii  de  tipurile  indicate la pct. 1.2.  1.4. Nu sunt cuprinse în normal vopsitoriile ignifuge, (cu excepţia celor pe bază de var),  cele anticorosive cu vopsele epoxidice, clor­cauciuc, copolimeri vinilici.  De  asemenea,  nu  sunt  cuprinse  în  normativ  lucrările  de  zugrăveli  şi  vopsitorii  ornamentale  (aurire,  ornamentarea  stucaturilor,  imitaţie  de  diferite  esenţe  de  lemn,  sgrafite,  al  fresco).  1.5. Prezentul normativ se aplică la lucrările de zugrăveli şi vopsitorii care se execută atât  la clădiri de locuit şi social­culturale cât şi la construcţii industriale şi agrozootehnice care nu sînt  supuse acţiunii agresive a agenţilor chimici.  În cazul când vopsitor ia trebuie să joace şi rolul de barieră de vapori, se va ţine seama de  prevederile  din  "Normativ  pentru  proiectarea,  executarea  şi  recepţionarea  barierelor  contra  vaporilor", indicativ C. 108­70.  1.6. Lucrările de zugrăveli şi  vopsitorii cuprinse în  normativ se  execută pe suprafeţe de  lemn,  PFL,  PAL,  metal,  glet  de  var,  glet  de  ipsos,  glet  de  nisip­aracet,  glet  de  ipsos­aracet  (Gipac),  tencuieli  cu  mortar  de  var  sau  cu  mortar  de  ciment,  drişcuite;  de  asemenea  se  pot  executa zugrăveli şi vopsitorii direct pe faţa văzută a elementelor de beton (prefabricat sau turnat  monolit), elemente care rezultă din decorare cu faţa plană şi netedă.  1.7. La lucrări de restaurări şi reparaţii de clădiri monumentale şi la monumente istorice,  proiectantul  va  putea  prevedea  condiţii  şi  detalii  tehnologice  necesare  pentru  asigurarea  aspectului corespunzător, în funcţie de specificul clădirii.

2. MATERIALE  2.1. Materialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile tehnice  conform standardelor şi normelor interne specificate în caietele respective.  3. LUCRĂRI CARE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE  DE ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR ŞI VOPS1TORIILOR  3.1. înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli,  glet, placaje, instalaţii sanitari, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.  De  asemenea,  vor  fi terminate  pardoselile  reci  (betoane  mozaicate,  gresie  etc),  exclusiv  lustruirea. 3.2. În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrăvelile se  vor  executa  înaintea  aplicării  îmbrăcămintei  pardoselii.  La  executarea  zugrăvelilor  se  vor  lua  măsuri  pentru  protejarea  stratului  suport  al  îmbrăcămintei,  pentru  a­l  feri  de  umiditate  şi  de  murdărire, care poate compromite aderenţa îmbrăcămintei, în  special în cazul aplicării acesteia  prin  lipirea  cu  adezivi.  în  cazul  pardoselilor  cu  strat  suport  din  plăci  fibro­lemnoase  poroase  bitumate, zugrăvelile se vor executa înainte de montarea stratului  suport.  3.3.  Tâmplăria  de  lemn  şi  cea  metalică  trebuie  să  fie  montate  definitiv;  accesoriile  metalice  la  tâmplărie  trebuie  să  fie  montate  corect  şi  buna  lor  funcţionare  să  fie  verificată,  cu  excepţia drucărelor şi a şildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei.  3.4. La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea  completă a zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli (raşchetare, curăţire,  lustruire), luându­se măsuri de protejare contra murdăririi îmbrăcămintei pardoselilor.  3.5.  Înainte  de  începerea  lucrărilor  de  zugrăvire  sau  vopsire  a  faţadelor,  trebuie  să  fie  complet executate toate lucrările de la faţada construcţiei ca: jghiaburi, burlane, streşini, cornişe,  glafuri, socluri, cofrete pentru instalaţii electrice sau de gaze etc. precum şi trotuarele. 

4. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR  Pregătirea suprafeţelor de beton sau tencuială drişcuită  4.1. În vederea finisării cu  zugrăveli de  var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai  fin, astfel ca urmele de drişcă să fie cît  mai puţin vizibile; toate reparaţiile necesare trebuie să fie  executate îngrijit, terminate şi uscate.  4.2. În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede (exemplu: panouri mari),  toţi perii rămaşi de la turnare sau găurile survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul  pereţilor din beton monolit), se vor umple cu mortar de ciment­var, după ce în prealabil bavurile  şi dungile ieşinde în relief au fost îndepărtate, astfel ca să rezulte suprafeţe netede. De asemenea,  betele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de sârmă.  Suprafaţa  panourilor  prefabricate  din  beton  greu  trebuie  să  îndeplinească  condiţiile  de  planeitate  şi  netezire  prevăzute  în  "Normativ    pentru    executarea  construcţiilor  din  panouri  mari" P.42­71.  Suprafaţa  se  va  curăţa  bine  de  praf,  pentru  a  se  asigura  aderenţa  stratului  de  finisaj  pe  suprafaţa suport.  4.3.  În  cazul  suprafeţelor  de  zidărie  netencuită,  care  urmează  să  fie  zugrăvite  direct,  se  vor curăţa cu atenţie stropii şi resturile de mortar, şi se vor completa rosturile care prezintă goluri  în mortar

  piatră  abrazivă  sau  prin  sablare  sau  ardere  cu  flacără  ;  în  cazuri  speciale  se  vor  folosi  băi  de  spălare şi  decapare acidă. răzuitoare. gheaţă. suprafaţa se şlefuieşti cu hârtie de şlefuit (în cazul  pereţilor începând de la partea superioară spre partea inferioară) după care se curăţă de praf cu  perii sau bidinele curate şi uscate.  Pregătirea suprafeţelor de lemn.  Pregătirea suprafeţelor cu un finisaj vechi  4.  4.  Se  interzice  folosirea  petrolului  lampant  sau  a  benzinei  auto. noroi. Umiditatea tâmplăriei de lemn înainte de vopsire trebuie să nu depăşească media de  15%.10.11. fără desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin  14 zile.12.  4. nitroceluloză  sau alte vopsele care formează după uscare pelicule bariere de vapori.  vor fi grunduite cu grund anti­coresiv şi vopsite cu vopsea de ulei sau cu un email. Pasta se realizează  prin presărarea ipsosului în apă. zăpadă etc. trebuie să  fie plane şi netede. .  Petele  de  grăsimi  se  şterg  cu  tampoane  muiate  în  solvenţi  (white­spirit. pereţii şi tavanele  se  vor spăla cu apă şi  săpun şi după uscare se vor pregăti pentru zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.  Pregătirea suprafeţelor metalice  4.Pregătirea suprafeţelor gletuite  4. Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var.  Vopsitorul verifică si corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate.  în  instalaţii  industriale sau paste decapante. umiditatea gletului trebuii  să fie de maximum 8%. şpacluri de oţel.  4.  care  pot  înlesni  coroziunea metalului.  4.  terebentină.  Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt nichelate sau lăcuite din fabricaţie.  este  luată în primire  de vopsitor.  mortar. După uscarea porţiunilor reparate. se prepară din două părţi ipsos şi o parte apă (în volume).  Toate  fisurile.  păcură. Verificarea umidităţii se poate face cu aparatul electric tip "Hygromette". PFL.  Compoziţia  se  va  prepara  în  cantităţi  care  să  poată fi folosite în cel mult 20 minute de la preparare.7.  grăsimi. PAL  4.8. vopsea veche. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea  defectelor izolate.  Suprafeţele  metalice  nu    trebuie  să  prezinte  pete  de  rugină.  Pentru şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos­var. după care se omogenizează prin amestecare rapidă (în intervalul  de maximum 1 minut de la presărare). Zugrăvelile vechi  se  vor răzui cu şpaclu.6.  se  chituiesc  de  către  zugravul  vopsitor  sau  se  şpăcluiesc  cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. În cazul când pe suprafaţa gletului se aplică vopsitorii de ulei.13. prelingerile de răşină sau  alte  murdării  curăţate etc. glet de nisip (ipsos) cu aracet.4.  Compoziţiile pastei pentru gletul de nisip (ipsos) şi aracet sunt  indicate  în  Caietul  V.  neregularităţile  etc.  benzină  uşoară). Pasta se va prepara în cantităţi care să poată fi   folosite  înainte de sfârşitul prizei  ipsosului (circa 6 minute).5. în proporţie de  1 parte  ipsos şi 1  parte  lapte de  var  (în  volume).  4.  Tâmplăria  verificată  de  către  tâmplar  în  privinţa  bunei  execuţii  şi  funcţionări.9.  Tâmplăria  metalică  se  aduce  pe  şantier  grunduită  cu  un  grund  anticorosiv  corespunzător vopselei care se aplică.  Rugina  se îndepărtează prin  frecare cu perii de sârmă.  şi  reparată  în  ceea  ce  priveşte  degradările  survenite  în  timpul  transportului  sau  montajului.  alchidal. cuiele  îngropate. dălţi.  4.

  Acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor şi cel puţin încă 8 ore pentru  zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri. 2x5 cm) din suprafaţa suport 0 soluţie de fenolftaleină în  alcool. La executarea finisajelor se va ţine seama de indicaţiile date la fiecare caiet.  5. după executarea lor. după care vor fi  îndepărtate cu şpaclul înainte de rărirea lor.7.4.4.  5.  30  zile  de  la  executarea  mortarelor  şi  după  circa  2  săptămâni de la executarea gletului. pregătirea pentru vopsire se face ca pentru  un glet nou.  în  cazul  zugrăvelilor  pe  bază  de  apă  şi  de  cel  puţin + 15°C.1.). Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi  prevederile din prezentul normativ.  în  mediul  ambiant. gletul se  va reface complet. de pe tâmplăria metalică sau de lemn.  după care se curăţă cu şpaclul. pentru a evita uscarea  accelerată şi crăparea peliculelor.  4. se curăţă în mod  similar ca de pe suprafeţele gletuite.15. precum şi compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcătuiesc finisajul.  În  cazul  când  pe  şantier  nu  se  găsesc  aparatele  indicate.  5.14.  5.  se va evita lucrul la faţade în orele de însorire maximă sau vânt puternic. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore  de la încetarea ploii (în condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţei); de asemenea.  5. în ceea  ce  priveşte  compatibilitatea  dintre  natura    fiecărui  tip    de    finisaj  şi  stratul  suport  pe  care  se  aplică.  5. Vopsitoriile  vechi se  vor curăţa prin ardere cu lampa de benzină.. pentru a se evita condensarea vaporilor. îndepărtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu  piste  decapante. Aceasta se obţine în condiţii obişnuite (umiditate relativă a  aerului de  60%  şi  temperatură  +  18.  Umiditatea se verifică cu aparatul electric tip "Hygromette" (bazat pe principiul variaţiei  rezistivităţii  electrice  a  materialelor  funcţie  de  umiditatea  lor)  sau  cu  un  alt  aparat  similar  (aparatul cu carbid tip C. în concentraţie de 1%; dacă porţiunea respectivă se colorează în violet sau în roz suport  are o umiditate mai mare de 3%.6. în cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. CONDIŢII DE EXECUŢIE  5.  se  poate  verifica  dacă  stratul  suport de mortar sau beton s­a uscat suficient prin următoarea metodă: cu ajutorul unei pensule  curate se aplică pe o porţiune mică (cea. Vopsitoriile vechi degradate.2.  5.  Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor putea fi  folosite numai după verificarea şi confirmarea de către un laborator de specialitate a păstrării ca  racteristicilor vopselelor în limitele prevăzute în standardele şi normele interne de fabricaţie.1. pregătirea suprafeţelor se va face la fel ca în cazul  unor finisaje noi.  Diferenţa  de  temperatură  între  aerul  înconjurător  şi  suprafeţele  care  se  vopsesc  nu  0  trebuie nu trebuie să fie mai mare de 6  C.  6.  se  lasă  să  se  înmoaie  pelicula  câteva   minute.  Pasta  se  întinde cu  un  tampon. După aceasta. La executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se vor avea în vedere prevederile  din: .  Înainte  de  începerea  lucrărilor  de  zugrăveli  şi  vopsitorii  se  va  verifica  dacă  suprafeţele suport au atins umiditatea de regim (suprafeţele de beton sau zidărie tencuită 3% şi  suprafeţele  gletuite 8%).  După îndepărtarea vopsitoriilor vechi.M.  de  cel  puţin  +  5°C.  după  cea..3. MASURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PCI  6. Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a  aerului.20X).  Dacă  gletul  de  vopsea  este  prea  crăpat  sau  s­a  cojit  odată  cu  scoaterea  cu  şpaclul  a  vopselei.5.

 vor fi instruiţi şi  muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă. la loc vizibil şi uşor accesibil.  În  cursul  lucrărilor  de  vopsitorie  interioară  cu  mijloace  mecanizate  şi  în  cazul  utilizării lacurilor şi vopselelor cu uscare rapidă care conţin solvenţi toxici. trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise. cu inscripţiile:  FUMATUL STRICT INTERZIS  NU VA APROPIAŢI CU FOC DESCHIS  NU SUDAŢI  NU ÎMPUŞCAŢI CU PISTOLUL PENTRU BOLŢURI  6.9. le transvazează din butoaie sau bidoane.  6. aprobate de Ministerul Muncii  şi Ministerul  Sănătăţii cu ordinele nr. în număr suficient.  la  oricare din nivelele clădirii. În cazul lucrului în spaţii închise. cu lac sau cu vopsea cu solvenţi  inflamabili. eşafodajelor etc.  6.8. XVII.  PERICOL  DE  INCENDIU  NU FUMAŢI  NU  INTRAŢI  CU  FOC DESCHIS  6.  În  cazul  imposibilităţii asigurării  ventilaţiei  naturale  se  va  realiza  obligatoriu  ventilarea  artificială (cu precădere în spaţii închise). De asemenea. având scris pe uşă.  7. iar muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri  fără  foc deschis şi  nu vor  fuma.4.  acestea trebuie să fie acoperite.  iar  în  clădirea  respectivă  este  strict  interzis  să  se  lucreze  cu  loc  deschis  sau  să  se  sudeze. 34/1975 şi nr.  6.3. trebuie să poarte ochelari de protecţie şi să  efectueze aceste operaţii în locuri ferite de surse de loc.  Pentru  muncitorii  care  lucrează  la  înălţime  se  vor  verifica  şi  asigura  stabilitatea  podinelor.  6.5.  toate  materialele  inflamabile  vor  fi  duse  cu  capacul  ambalajelor  fixat  ermetic  şi  închise  în  magazii  destinate  în mod  special. 60/1975;  ­ Norme de protecţia muncii (construcţii­montaj).7. aprobate de M. Muncitorii care prepară amestecurile de lacuri şi  vopsele cu toluen sau alţi solvenţi  inflamabili. pe o rază de cel puţin 10 m. Muncitorii care lucrează cu vopsele preparate cu solvenţi inflamabili vor fi instruiţi  zilnic.2.6. cap. cu ordinul nr.  La  terminarea  lucrului  în  fiecare  zi. B;  ­ Norme PCI  în  vigoare.10.  6. La transportul recipientelor cu toluen.11.  La  folosirea  instalaţiilor  mecanice  sub  presiune  se  vor  prevedea  aparatele  de  măsură  şi  control  necesare   funcţionării acestora în condiţii de securitate.  muncitorii vor purta  măşti  cu  filtre  adecvate  sau  izolante  ori  ochelari  de  protecţie  (în  cazul  când  se  poartă  o  semimască).  În  imediata  apropiere a  locului  unde  se  lucrează  cu  lacuri şi vopsele.  6. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE  ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR . În jurul  locului  unde se lucrează cu aceste  materiale.  acestui fel  de  materiale.C.­ Norme republicane de protecţie a muncii.  trebuie să fie puse afişe uşor de citit de la distanţă. trebuie  să  fie  aşezate stingătoare de incendiu.  6. Ind. scărilor de acces.  6. 7  N/1970.

 4;  în  cazuri  de  importantă deosebita consemnându­se acestea în procese­verbale de lucrări ascunse;  b)  calitatea  principalelor  materiale  ce  intră  în  operă. scurgeri.2. se verifică în mod special (de  către şeful punctului de lucru):  a)  îndeplinirea  condiţiilor  de  calitate  a  suprafeţelor suport.  7.  7.  conform pct.3.  urmărindu­se  respectarea  prevederilor din prezentul normativ.7.5. după cum se prevede în proiect  sau în mostrele stabilite; vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la "perfect curat" adică .  Pentru  lucrările  găsite  necorespunzătoare  se  vor  da  dispoziţii  de  şantier  pentru  remediere sau refacere.  Vopsitorii  7.  precum  şi  de  către  beneficiar  şi  proiectant. emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată  suprafaţa acelaşi ton de culoare   şi acelaşi aspect lucios sau mat.6. prin organele sale de control  tehnic  de  calitate.8. Prin examinarea vizuală a zugrăvelilor se verifică ur­Bmătoarele:  a)  corespondenta  zugrăvelilor  interioare  şi  exterioare  cu  prevederile  proiectului  şi  dispoziţiile ulterioare.  Se admit la un perete cel mult două devieri izolate. spre a se constata concordanţa lucrărilor executate cu prevederile acestora;  b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă precum şi a celor în calcio­vechio; ele  trebuie să aibă un ton de culoare uniformă.1. chiar la distanţe mai mici de 1m; pe suprafeţele  finisate  prin  stropire  trebuie  ca  stropii  să  fie  repartizaţi  uniform.  Ele  trebuie  să  fie  fără  înnădiri  şi  de  o  lăţime  uniformă  pe  toată  lungimea lor.  7. conform prevederilor capitolului 4 al fiecărui caiet.  Rectiliniaritatea  liniaturilor  de  separaţie  se  verifică  cu  ochiul  şi  la  nevoie  cu  un  dreptar  de  lungime  adecvată.7.  7.  exceptând  cazul  când  prin  condiţiile speciale ale lucrării s­a prescris o repartizare neuniformă;  c) uniformitatea desenului  la zugrăveli interioare executate cu rolă. stropi.  7.  fapt  ce  se  constată prin ciocnirea uşoară a vopselii cu degetul în mai multe puncte. Controlul în timpul execuţiei se face de către executant. Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la  vopsitoriile  în  ulei  sau  la  cele  pe  bază  de  polimeri  s­a  format  pelicula  rezistentă.  avându­se  în  vedere  următoarele:  a) suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei.  Recepţia  lucrărilor  de  zugrăveli  şi  vopsitorii  se  va  face  numai  după  uscarea    lor  completă. care să nu se abată de la linia dreaptă  cu mai mult de 2 mm. să nu prezinte pete. Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma  pe perete.  c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier;  d) corectitudinea execuţiei.  Prin  examinarea  vizuală  se  verifică  aspectul  vopsitoriilor. băşici şi cojiri.9.  conform  standardelor  şi  normelor  interne de fabricaţie respective.  7.  fire de păr sau urme de la pensulă sau bidinele; urmele de bidinea sunt admise numai dacă sînt  vizibile  până  la  o  distanţă  de cel  mult  1m de  la  suprafaţa  zugrăvită;  nu  se  admit  corecturi sau  retuşuri locale care distonează cu tonul general. O zugrăveală aderentă nu trebuie să se ia pe palmă. dar pe o  lăţime de cel mult 1 mm. Zugrăveli  7.4. Pe parcursul executării lucrărilor zugrăveli­vopsitorii. burete sau pânză de  sac;  nu  sunt  admise  pete  sau  sărituri  şi  nici  suprapuneri  sau  lipituri  ale  desenului;  în  cazul  execuţiei  desenului cu rola se admite  lipsa desenului numai  la  legătura a fâşii  vecine.

  ondulaţii  etc;  verificarea rectiliniarităţii liniilor de separaţie se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare;  la această verificare trebuie ca pe un întreg perete să nu existe mai mult de două devieri izolate şi  care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.  fără  pete. Suprafeţele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea definitivă în relief se pot spăla  cu o cârpă muiată în apă şi stoarsă.  Este interzisă spălarea unei vopsitorii cu vechime mai mică de 14 zile.    lipsuri  de  bucăţi de peliculă. supra­lejele finisate cu calcio­vechio  patinat cu vopsele de ulei. aplicarea succesivă a straturilor prevăzute în proiect);  f)  bordurile.  7.  drucăre.  sunt  vopsite  în  culorile  prescrise  şi dacă  vopseaua  este de  culoare uniformă.  umflături  etc;  pentru  verificarea  suprafeţelor  din  spatele  conductelor.2. polilac. se va controla  ca  accesoriile  metalice  vizibile  (şilduri. ÎNTREŢINERE  8.    desprinderi.  fire de păr. Calitatea lucrărilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifică în acelaşi  mod ca la celelalte lucrări de vopsitorie.    cute. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaje dacă este aplicată vopseaua pe  suprafeţele corect pregătite în prealabil şi dacă este executata conform proiectului (curăţirea de  rugină sau mortar.  fără  suprapuneri.  să  nu  prezinte curburi sau frânturi de acelaşi aliniament.  olivere  etc. cu fire de păr sau sintetice. nitrolac. care pot genera în viitor desprinderea stratului.  În  cazul  în  care  spălarea  nu  este  necesară suprafaţa se poate şterge direct cu o cârpă uscată flanelată.3.  Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativă în relief. chituirea rosturi lor etc. TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA . şlefuirea.  neregularităţi cauzate de chituiri sau şlefuire necorespunzătoare.  ventilatoarele  etc.  se  întreţin prin curăţarea de praf cu perii cu coadă lungă.  8.  în lăturându­se cu grijă vopseaua până la stratul suport;  e)  se  va  examina  vizual  dacă  ţevile.    scurgeri. Vopsitoriile de ulei.  urme  de  pensulă.)  să  nu  fie  pătate  de  vopsea;  c) nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţele de tâmplărie vopsite;  d)  pentru  controlarea  pregătirii  corecte  a  suprafeţelor  de  tâmplărie  înaintea  vopsirii  (curăţirea. aglomerări  de pigmenţi.  8.  frizurile  şi  liniatura  trebuie  să  fie  de  ai  i  lăţime  pe  toată  lungimea.  calcio­vechio  nepatinat  şi  patinat  cu  ceară. fără  locuri  neacoperite.să  nu  prezinte  straturi  străvezii  şi  nici    pete.  9.  aerotermele. precum şi toate vopsitoriile care formează pelicule bariere de vapori se  spală cu cârpa sau buretele cu apă caldă şi dacă este necesar se adaugă şi săpun sau detergenţi.  8.    băşici.) se vor face verificări prin sondaje în diverse puncte. crăpături ori fisuri. iar înnădirile să nu fie vizibile de la distanţa  mai mare de 1 m;  g)  separaţiile  dintre  vopsitorii  şi  zugrăveli  pe  acelaşi  perele  precum  şi  cele  dintre  zugrăveala  pereţilor  şi  tavanelor  trebuie  să  fie  distincte. urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare etc;  b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se  va verifica vizual buna acoperire cu peliculă  de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice bine chituite şi şlefuite în prealabil. urme de pensulă.  radiatoarele.  după  care  se  revine  şi  se  şterge  cu  o  cârpă  curată  uscată.1.  crăpături  sau  alte  defecte;  cu  aceeaşi  atenţie  se  va  controla  dacă  pregătirea feţelor laterale şi spatele acestui piese şi aparate sunt vopsite pe toate elementele.10.  convectoarele. nu se vor spăla înainte de 30  zile de la realizarea lor. prevăzute în prezentul capitol. alchidat.  cremoane.  Zugrăvelile  cu  lapte  de  var  şi  humă.  radiatoarelor etc.

  9.2. 1976  indicativ:  C. Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii.500;  1;  5;  10;  15;  25  litri  sau  butoaie  de  PVC  cu  saci  de  polietilenă la interior cu capacitate de 50 kg. 44  din 23 feb.  Ipsosul livrat în saci de hârtie se transportă în vagoane închise.  cu  capacitate  de  0. produse de MICh  livrate în bidoane de  tablă.S.MATERIALELOR PE ŞANTIER  9.  9.  Depozitarea materialelor pentru zugrăveli se va face în depozite închise sau acoperite şi  ferite de umezeală. vor fi depozitate separat pe loturi.  9.250;  0.  Se  0  recomandă ca temperatura la locul de depozitare să fie cuprinsă între + 7°C şi + 20  C.3.  cu ordinul nr. în locuri uscate şi  ferite de îngheţ. În timpul depozitării se va urinări ca ambalajul să fie ermetic închis. uscarea sau murdărirea produselor.  Elaborat de:  INSTITUTULDE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC ­  NORMATIV PENTRU EXECUTAREA  LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII  CAIETUL II: ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR  Aprobat de I.C. Varul gras în bulgări şi huma livrate în vrac se transportă  în vagoane închise. pentru a se evita  scurgerea.4.1.  Depozitele  trebuie  să  satisfacă  condiţiile  de  securităţi  împotriva  incendiilor.G. 376 .

 STAS 2710­70;  ­ Var pentru construcţii. care însă se va încălzi până la topire şi se va amesteca numai în  cazul preparării laptelui din var bulgări şi anume înainte de răcirea amestecului.  1.  în  compoziţii  se  vor  introduce  uleiuri..2. pe beton. STAS 790­73;  ­ Oxizi. PRESCRIPŢII  DE  EXECUŢIE  Prepararea compoziţiilor de zugrăveli cu lapte de var  3. produse absorbante. Zugrăvelile cu lapte de var (spoieli) se aplică la exteriorul şi interiorul construcţiilor  pe  suprafeţe  tencuite. încât acoperirea suprafeţelor să se poată face  corect. pigmenţi pentru vopsele.  1. standardele  din sectorul L "Industria chimică" subgrupa "L 17";  ­ Hârtie pentru şlefuire uscată. STAS 2078­70;  ­ Ulei tehnic de floarea­soarelui..1. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor trebuie să corespundă prevederilor din  următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor producătoare:  ­  Ulei de in sicativat.  Pentru  aceasta. MATERIALE  2. Laptele  de  var  folosit  la  zugrăveli  se prepară din  var pastă  gata  stins. agrozootehnice  şi lucrări de organizare de şantier; pe suprafeţe de lemn. STAS  16­70;  ­  Ulei tehnic de in.2% (în volume). se aplică la exterior sau interior. în proporţie de 1. STAS 1581­61;  ­ Corpuri abrazive cu liant ceramic. amestecând continuu. .2.5 părţi apă la 1 parte var bulgări ­ în volume). deoarece ruginesc şi schimbă culoarea laptelui de  var.5 părţi apă (în volume) şi amestecare până la  perfecta  omogenizare.  Varul pastă poate fi folosit la zugrăveli după 3—5 zile de la preparare.  3. în aceeaşi proporţie.. ca dezinfectant sau pentru ignifugări.1.  fără  ca  materialul  să  curgă  şi  fără  să  rămână  urme  vizibile  de  bidinea  sau  pensulă;  de  asemenea  trebuie  să  aibă  pigmenţii  bine  fixaţi.  2.  Laptelui de var i se adaugă.2. colorate. de rapiţă sau de floarea soarelui). Nu se va face prepararea  în recipiente (butoaie. industriale (când nu sunt supuse agresivităţii agenţilor  chimici). Zugrăvelile cu lapte de var.  Amestecurile  preparate  pentru  zugrăveli  cu  lapte  de  var  trebuie  să  fie  rezistente  la  lumină  şi  la  acţiunea  mediului  în  care  se  vor  găsi  suprafeţele  respective  în  timpul  exploatării.  pe  zidării aparente.  Compoziţiile trebuie să aibă o astfel de consistenţă.  laptele  de  var  se  poate  prepara din bulgări (2. grăsimi (ulei de  in.  Prevederile  prezentului  caiet  se  referă  la  modul  de  preparare  şi  executare  a  zugrăvelilor cu  lapte din var. la fel ca la pct.  În  caz  că  nu  există  pe  şantier  var  gata  preparat. prin diluarea  pastei de var cu apă în proporţie de 1 parte var la 1. pe glet  de  var.3.  1.  2. găleţi) din tablă neagră.2.  la  construcţii  de locuinţe  şi  social­culturale. pământuri decolorante. Se poate folosi şi seu  topit tehnic.1. STAS 4593­68. până la omogenizare.. STAS 18­70;  ­ Ulei tehnic de rapiţă.1. STAS 146­70;  ­ Apă pentru mortare şi betoane. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE  1.

  La  zugrăvirea  pereţilor  se  delimitează  de  la  începui  suprafeţele  care  trebuie  să  fie  zugrăvite  diferit.  3.  Laptele de var strecurat se amestecă cu colorantul muiat în apă cu 24 ore înainte de strecurare.  Aplicarea zugrăvelii  3.7.  prin  trasarea  unor  linii  subţiri  între  suprafeţele  respective  (de  exemplu  inii. unul executând  zugrăvirea părţii superioare a peretelui de pe scara dublă. fără pigmenţi şi grăsimi) şi zugrăvelile de var  se execută în două­trei straturi. La aplicarea mecanizată prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:  ­ cu acţiune discontinuă. primul strat de zugrăveală se poate aplica cu bidineaua.  3.6. la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziţia de  zugrăveală este necesară întreruperea lucrului;  ­  cu  acţiune  continuă. În cazul unor încăperi în care se execută lambriuri în vopsea de ulei (băi. utilaje este dată în Anexă). Aparatul cu  acţiune discontinuă  folosit curent   este aparatul tip "Calimax". La locul de muncă.15).  se  zugrăveşte  mai  întâi  partea  superioară  a  peretelui  împreună  cu  tavanul.  Este necesar ca.  Zona imediat învecinată liniei de demarcaţie se zugrăveşte cu o pensulă.4.  3.  cel  mult  după 2.  Zugrăvirea  manuală se va face concomitent de către doi zugravi.3.  Se  admite  şi  aplicarea  manuală  cu bidineaua  a  tuturor  straturilor  zugrăvelii  numai  pe  suprafeţe  mici.4  ore;  în  caz  contrar  ştergerea  de  praf  se  va  efectua  din  nou  înainte  de aplicarea  primului strat de zugrăveală..  tavan şi pereţi).  3. pentru a se evita apariţia de dungi la locul de îmbinare.  Aplicarea  primului  strat  se  va  face  imediat  după  terminarea  lucrărilor  pregătitoare.  până la  nuanţa  dorită.  putere  de  absorbţie şi culoare..8. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legătură dintre  suprafaţa  pregătită  şi  zugrăveală);  el  crează  o  suprafaţă  uniformă  ca  porozitate.  pentru  reţinerea  atât  a  impurităţilor  cât  şi  a  particulelor  de  var  nestins sau de pigment..10.9.  spălătorii.  3.  săli  de  clase  etc). cu  ţesătură  din  sârmă  de  alamă. Spoielile (preparate din lapte din var.13.  la  care  compoziţia  de  zugrăveală  este  absorbită    de    pompa  aparatului printr­un furtun dintr­un vas (recipient) alimentat continuu. bucătării.2. iar apoi se execută lambriul în ulei.  3.12. întinderea straturilor se va face purtându­se bidineaua pe  direcţii perpendiculare; la plafoane ultima netezire se va face pe direcţia luminii (spre fereastră)  iar la pereţi în sens orizontal. în timpul lucrului se vor evita depunerile  la  fundul vasului. .11.12. În cazul zugrăvirii manuale. Fiecare strat se va aplica numai după uscarea celui precedent. compoziţia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm  ).  pentru  a  se  evita  variaţiile  de  nuanţă în cadrul aceluiaşi câmp vizibil. 3.  3.  În  cazul  unor  zugrăveli  colorate  se  adaugă  pigmenţi  în praf. Limita de demarcaţie se trage cu culoare de apă.  2  3. compoziţia din zugrăveală se transportă şi se păstrează în găleţi  de tablă zincată. Trasarea liniilor se va face conform caietului III.3. (lista  de scule. dispozitive.5. Pentru a  asigura o mai bună aderenţă de suport. aşi  cum s­a indicat mai sus. Înainte de întrebuinţare.  3.3. iar celălalt zugrăvind de pe pardoseală  partea inferioară a peretelui. compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel  puţin  a  unei încăperi  (la  interior)  sau  a  unei  faţade  (la  exterior). Zugrăveala se aplică prin stropire cu aparate de pulverizat (pct.  3..

.  3.  3. starea de funcţionare a  pompei şi a pulverizatorului etc);  ­ se reglează jetul.13 şi 3. 1.75. legătura furtunului de absorbţie  cu aparatul.14. cu compoziţia de zugrăveală. iar duza să se afle la o distanţă de  suprafaţă de 0.. 3.  aşezându­se pe  gura  rezervorului  o  sită pentru strecurarea ei;  ­ se ridică presiunea în rezervor prin pompare manuală.6  atm.15.5 atmosfere;  ­ se deschide robinetul şi se reglează jetul;  ­ se verifică manometrul şi legătura furtunului la rezervorul şi la tija duzei. legătura furtunului de refulare cu duza şi cu pulverizatorul.14). se deschide  robinetul de la pulverizator şi se începe stropitul;  ­ jetul  sub care compoziţia de zugrăveală  iese din  duza pulverizatorului trebuie să fie cu  stropii fini şi în unghi drept iată de suprafaţa care se finisează. strecurată în prealabil.  de  unde  este  absorbită  prin  furtun  în  rezervorul de presiune şi respinsă prin furtunul de refulare în pulverizator.  Ca  aparat  de  pulverizat  cu  acţiune..  Înainte  de  aplicarea  compoziţiei  de  zugrăveală  se  execută  următoarele  operaţii  pregătitoare:  ­  se  prepară  compoziţia  de  zugrăveală  cu  o  astfel  de  consistenţă  încât  să  se  asigure  posibilitatea de a fi pulverizată şi se strecoară prin sită;  ­ se umple recipientul de alimentare continuă şi se introduce furtunul de absorbţie în acest  recipient;  ­  se  acţionează  pompa  cu  membrană  până  la  presiunea  de  5. astfel încât compoziţia care se pulverizează să nu cadă pe jos şi să nu  ricoşeze; .  continuă  se  poate  folosi  aparatul  electric  de  zugrăvit (AEZ­1). se alimentează continuu  un  recipient  (găleată)  separat  pe  măsura  consumului..  înainte  de  punerea  în  funcţiune  se  va  face  legătura  acestuia cu pământul.  Pentru  executarea  zugrăvelii  cu  aparatele  de  pulverizai  se  procedează  în  felul  următor:  ­ se ridică presiunea în pompă până la cea de lucru (conf. până la 3.00 m.  La  aparatul  electric  de  zugrăvit.  şi  se  deschide  robinetul pulverizatorului;  ­ se verifică buna funcţionare a aparatului (manometrul.Înainte  de  aplicarea  compoziţiei  de  zugrăveală  se  execută  următoarele  operaţii  pregătitoare;  ­  se  umple  rezervorul  cu  compoziţia  de  zugrăveală. pct...

­  pentru  o  aplicare  uniformă  a  compoziţiei  de  zugrăveală.  se va evita aplicarea acestora pe boare puternic; aplicarea se va face în primele ore ale dimineţii  iu  după  amiază  (în  lunile  de  vară).  După  terminarea  lucrului  se  va  spăla  aparatul  atât  în  interior  cât  şi  în  exterior  precum  şi    furtunul    şi    pulverizatorul.17. pentru a se împiedica uscarea bruscă şi cojirea zugrăvelilor.  În  cazul  când  este  necesar  să  i  lucreze  pe  timp  însorit.  3. La zugrăvirea faţadelor.  prin  introducerea  unei  cantităţi  de  apă  în  interiorul  aparatului.  3. .  suprafaţa se va uda cu apă în prealabil.16.  se  execută  cu  duza  pulverizatorului mişcări în spirală;  ­ fiecare strat se aplică numai după uscarea celui precedent. creându­se din nou presiune.

 în compoziţiile de zugrăvii se va introduce un adaos  preparat din clei  de oase sau de piele  2. N. STAS 1582­61;  ­ Corpuri abrazive cu liant ceramic şi mineral.I. STAS 89­69;  ­ Gelatină tehnică. STAS 4593­66. construcţii industriale (unde nu sînt  supuse agresivităţii agenţilor chimici). preparate cu humă sau caolină. 3­76  1. OBIECT Şl DOMENIU DE APLICARE  1. STAS2706­71;  ­ Oxizi.1. a zugrăvelilor în relief şi la finisarea ornamentelor de ipsos.  ZUGRĂVELI ÎN RELIEF.S. pământuri decolorând produse absorbante.G. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor în culori de apă trebuie să corespundă  prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor producătoare:  ­ Ipsos de construcţii şi ipsos de modelat. Industria chimică subgrupa "L 17";  ­ Praf de bronz alb şi galben;  ­ Praf de mătase "Micalux". STAS 88­73;  ­ Clei de piele. pe suprafeţe gletuite cu glet de  var sau glet de ipsos. pigmenţi pentru vopsele.  1.  1976  ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC ­  NORMATIV PENTRU EXECUTARE LUCRĂRILOR  DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII  CAIETUL III: ZUGRĂVELI IN CULORI DE APĂ. STAS 232­83;  ­ Humă. condiţiile tehnice prevăzute in normele interne ale carierei producătoare;  ­ Caolin spălat de Harghita.1.  încât  acoperirea  suprafeţelor  să  se  poată  face  corect. 4589­60 a UCECOM;  ­ Hârtie pentru şlefuire uscată. precum şi la lucrări provizorii. 44 din 23 feb.2. standardele  din sectorul "L.  Zugrăvelile în culori de apă. STAS 2540­73;  ­ Cretă  măcinată  de Murfatlar­Dobrogea.C. .  FINISAREA ORNAMENTELOR DE  IPSOS  Indicativ C. STAS 545­66;  ­ Caolin spălat de Aghireş.2. cu ordinul  INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  nr. în încăperi cu umiditate relativă a aerului sub 60%.  2.  Prevederile  prezentului  caiet  se  referă  la  modul  de  preparare  şi  executare  a  zugrăvelilor în culori de apă. trebuie  să aibă pigmenţii bine fixaţi. agrozootehnice. se aplică  la  interiorul  construcţiilor. MATERIALE  2. Pentru aceasta. STAS 1581­61;  ­ Pânză pentru şlefuire uscată. STAS 4888­68;  ­ Apă pentru mortare şi betoane.  Amestecurile  preparate  cu  culori  de  apă  trebuie  să  reziste  la  lumină  şi  la  acţiunea  mediului în care se vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării.Elaborat de:  Aprobat de I. la clădiri de locuit şi social­culturale. STAS 790­83;  ­ Clei de oase. Compoziţiile trebuie să  aibă  o  astfel  de  consistenţă.  fără  ca  materialul să curgă şi fără să rămână urmi vizibile de bidinea sau pensulă; de asemenea.

  II  sau  în  cazuri  speciale.  tot  cu  bidineaua. după care amestecul se va  omogeniza bine cu o lopată. Concomitent se va prepara şi o soluţie de săpun cu apă.. pigmenţi şi  soluţie de clei. întrucât se alterează cu timpul.  Ultimele  două  straturi  de  zugrăveală  se  aplică  mecanizat  cu  aparate  de  pulverizat.  cap.  Se  adaugă  apoi  rest  vil  de  apă  caldă.3.  Plăcuţele de clei sparte în bucăţi sau cleiul granulat se înmoaie în apă timp de 24 ore.  3.  compoziţiile  colorate  să  se  prepare  în  cantităţi  suficiente  pentru  zugrăvirea cel puţin a unei încăperi (la interior) sau a unei  faţade (la exterior) pentru a se evita  variaţiile de nuanţe.)  sunt  indicate  la  zugrăvelile de lapte de var (Caietul II).  Prepararea compoziţiei de zugrăvit.3..  după  ce  a  fost  amestecată  n  soluţia  de  clei. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE  Zugrăveli în culori de humă.48 ore de la preparare. . Prepararea compoziţiei de zugrăveală se va face astfel:  Se toarnă în amestecul de humă cu apă soluţia de clei. La prepararea compoziţiei de zugrăvit se vor folosi: humă muiată în apă.  preparat  ca  la  punctul  3.  uneltele  necesare  etc.  3. până la obţinerea nuanţei  cerute de proiectant.9. Cantitatea de apa poate varia în funcţie de calitatea humei. introducând vasul cu clei în alt vas cu apă care fierbe.  3. Înmuierea humei cu apă se face în proporţie de 2 litri de apă la 1 kg  humă bulgări  frământaţi mărunt. După aceea  amestecul se fierbe. Pigmenţii vor fi înmuiaţi în apă cu 24 ore înainte de prepararea compoziţiei.  3.  Aplicarea zugrăvelii  3.  Compoziţia  de  zugrăveală. în special vara.2.  3.  se  2  omogenizează şi se strecoară prin sita cu 900 ochiuri/cm  .  2  Întreaga compoziţie se va strecura prin sita cu 900 ochiuri/cm  . bulgării se vor lăsa în apă timp de 5.  Fundul vasului cu clei nu trebuie să atingă fundul vasului cu apă..8.  atât  cît  să  acopere  bulgării  de  humă;  restul  de  apă  se  adaugă  după  înmuierea acestora. se aplică cu bidineaua.24 ore.6.  Se  introduce  săpunul  (pastă  sau  bucăţi)  într­o  cantitate  mică  de  apă  caldă.  conform  prevederilor  din  caietul  II.  Soluţia de clei  se  va prepara din clei  şi apă în proporţie de 1 kg clei  la 5 litri apă..4.5. în cadrul aceluiaşi câmp vizibil.6.  se  va  întrebuinţa în timp de 24. în proporţie de 1 kg săpun la  circa  16  litri  apă.  3.  3.  Toate  celelalte  indicaţii  tehnologice  privind  aplicarea  manuală  sau  mecanică  a  zugrăvelii  (modul  de  aplicare  a  stratului  pe  pereţi.1.  După  uscarea  şi  şlefuirea  reparaţiilor se aplică un strat de săpun pe porţiunile reparate.7.  Atât săpunul cît şi primul strat de zugrăveală.  3.  cu  pastă  de  ipsos. în proporţie de 100 g soluţie clei la  1 litru de humă cu apă; după aceea se adaugă pigmenţii înmuiaţi în apă. pe întreaga suprafaţă.  Se  toarnă  întâi  apă. după care se v;i aplica compoziţia  de zugrăveală în trei  straturi.  amestecând  până  la  dizolvarea  completă  a  săpunului.  Se  aplică  un  prim  strat  de  săpun.  Pentru înmuiere.  după  care  se  face  repararea  defectelor  mărunte  la  tavan  şi  pereţi.  pe  suprafeţe  mici.  Este  necesar  ca.

 Compoziţia se prepară din soluţie de clei cu adaos de apă şi pigmenţi  minerali. .  În  locul  soluţiei  de  clei  se  poate  folosi  lapte  animal în  aceeaşi  proporţie.  Se  întrebuinţează  de  obicei  fără  pigmenţi..  3. după care se toarnă bronzul.9 de mai sus.  Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos.  Compoziţia  de  zugrăveală  se  aplică  pe  cilindrul  rolei  confecţionat  din  burete.  Prepararea  se  face  în  mod  similar  ca  la  zugrăvelile  cu  humă  şi  clei.1.  3.  Zugrăvelile cu desene.  se  întrebuinţează  cu  diverşi  pigmenţi.16.  Desenele  rezultate  cu  compoziţiile  preparate  ca  mai  sus  pot  fi  completate  cu  un  desen în culoare de bronz (galben sau alb)..  pentru  obţinerea  unei  compoziţii  de  zugrăveală  de  culoare  albă  pentru  zugrăvirea  tavanelor.3 se diluează cu apă în  proporţie  de  100  g  soluţie  de  clei  la  1  litru  apă. la compoziţiile de zugrăvit pereţii. liniaturi şi stropite  3. Zugrăveala simplă de fond se  execută în conformitate cu prevederile de la pct.  Pigmenţii se adaugă până la obţinerea nuanţei cerută de proiectant.  3.600 ml  Prepararea  se  face  dizolvând  amidonul  în  puţină  apă  caldă  şi  amestecând  până  la  desfacerea  cocoloaşelor;  după  aceea  se  adaugă  apă  până  se  obţine  o  soluţie  de  consistenţa  laptelui  (circa  400.  Zugrăveli cu desene.  liniaturile  şi  zugrăveli  stropite  se  vor  executa  pe  suprafeţe  zugrăvite în prealabil într­o singură culoare.  cu  ajutorul unei pensule.  răcirea  şi  întărirea trebuind să se iacă pe suprafeţe ce se finisează.200  ml  apă  caldă  şi  se  amestecă până la omogenizare completă.Zugrăveli în culori de apă cu caolină  3.  Compoziţia în culoare de bronz se prepară din:  bronz            100 g  amidon  100 g  gelatină  50 g  apă               500.  Se va avea grijă ca benzile cu desen obţinute să fie perfect verticale şi să nu apară zone de  suprapunere a desenului sau zone neacoperite între benzile cu desen. 3.  vasul  cu  compoziţia  se  ţine  în  alt  vas  cu  apă  fierbinte..  În  timpul  lucrului...  gelatina  se  dizolvă  în  restul  de  100.13.  Executarea desenului cu rola  3.  în  aceleaşi  proporţii. în locul humei.  Mai  rar.12. amestecând continuu. 3.14. care constituie fondul. Zugrăveala cu caolină se aplică pe suprafeţe gletuite; tehnologia de aplicare este aceeaşi ca  la zugrăveli pe pereţi cu humă şi clei.  Soluţia de clei preparata în conformitate cu prevederile de la pct.  În vasul cu amidon se toarnă gelatina.  Prepararea compoziţiei  3..10.11..15. huma fiind înlocuită cu caolină..3.500  ml).

3  cm  (specială pentru lucrări cu şablon). Pentru folosirea şabloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper.  3.19. bine răsucită. prin prindere cu ţinte bătute în dibluri; diblurile vor fi montate în tencuială din 50 în 50 cm. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul.  cu  desene  corespunzătoare fiecărei culori.  3.20. de in sau cu piele de căprioară  3.  Baghetele de lemn vor fi vopsite sau lăcuite   în   prealabil.  Tragerea liniilor se face prin sprijinirea şi deplasarea pensulei pe un dreptar subţire şi elastic (din  lemn sau material plastic). soclurile sau pentru  completarea ori încadrarea lucrărilor decorative. .27. Liniile de reper se vor trase cu  o sfoară trecută prin praf de pigmenţi. Modul de lucru cu şablonul este următorul:  ­ se aplică şablonul pe perete;  ­  se  aplică  culoarea  cu  ajutorul  unei  bidinele  cu  părul  fin  şi  scurt.26. vopsit cu două straturi de vopsea de ulei de culoare închisă.  3. după  uscarea acestuia.  3. desenului de zugrăveală..  lungime  2.Executarea desenului cu pânză de sac.  Executarea desenului cu şabloane  3. Liniile ce  despart o suprafaţă acoperită cu o culoare de apă de una vopsită în ulei. răsucindu­se ca să formeze un sul.  3.  se  înmoaie  în  prealabil  în  vasul  cu  compoziţia de zugrăvit şi se stoarce uşor. aceasta se  va monta după o linie trasată în mod similar ca mai  sus. Culorile folosite voi fi culori de apă.  Desenele  compuse  din câteva  culori  se  realizează  cu  şabloane  diferite. Poziţia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subţiri. Şabloanele pot fi folosi ic şi la realizate vopsitoriilor în ulei.  Şabloanele sunt confecţionate din carton presat. se execută în culoare de  apă. peste locurile tăiate ale şablonului.17.  Liniatura  se  realizează  cu  pensule  speciale  de  diferite  grosimi  (pensule  linior).21.  3.  Liniile  simple  sau  grupurile  de  linii  trebuie  să  corespundă  în  ceea  ce  priveşte  dimensiunile şi coloritul detaliului.25. protejat cu un strat de ulei de in şi.  În  cazul  când  detaliul  desenului  de  zugrăveală  prevede  despărţirea  tavanelor  de  pereţi printr­o baghetă de lemn.23. de in  sau  de  piele  de  căprioară.  3.. trasă prin praf  de  cretă  sau  pigment  (care  nu  pătează  suprafaţa);  trasarea  se  va  face  pe  semne  marcate  în  prealabil.  Centrarea şabloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne tăiate în colţurile  lor.18.  3. bidineaua în acest caz  fiind înlocuită cu o pensulă cu părul moale.  Se pot aplica cu acest sistem desene în mai multe culori. Liniile care despart două suprafeţe vopsite în ulei se execută tot în ulei.24. indicat în special pentru lambriuri.  3. una orizontală la  partea superioară a peretelui şi altele verticale la colţurile camerei.  Pânza  de  sac.22. Prin rostogolirea pe  perete a sulului astfel format se obţine un desen neregulat. lambriurile.  prin  mişcări circulare ale  bidinelei. cu o consistenţă mărită.

. Se adaugă cleiul.  stropirea  unei culori făcându­se după ce s­a uscat culoarea precedentă. granit etc.32).  Zugrăveli în relief  3.000 litru  Cantităţile  pot  prezenta  mici  variaţii  (±  5%).  În cazul când se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit. se aplică pe  perete un grund din soluţie de clei preparată ca la pct..  în  funcţie  de  calitatea  materialelor. împrăştie stropii uniform pe pereţi.  operaţiile  se  execută  succesiv.34. Zugrăvelile stropite se execută cu culori de apă. 3.31.Executarea zugrăvelilor stropite  3. Aplicarea zugrăvelilor stropite se va face cu ajutorul unei bidinele cu părul scurt (6  cm)  sau  cu un dispozitiv  special  (indicat  la  pct. Prin stropirea a 3. cu ajutorul pompei de zugrăvit.  3. păstrându­se  acelaşi  sens  de  aplicare.  Pentru  zugrăvirea  în  mai  multe  culori  stropite. cu deosebire că în loc de 100 g praf de bronz se pune 50 g  praf de mătase. Colorarea pereţilor pe care s­a aplicat calcio­vecchio mărunt se face în general prin  aplicarea pe deasupra a unei zugrăveli colorate.32. Porţiunile care nu trebuie stropite se acoperă cu hârtie..  Soluţia de humă şi clei se poate prepara în cantităţi necesari pentru executarea de lucrări  pe  durată  mai  mare  (1  .33. Prepararea compoziţiei se  face în  mod similar cu cea pentru bronzare.30.  Calcio­vecchio  cu  bob  mărunt  se  obţine  prin  stropirea  pe  perete  a  unei  paste  cu  2  următoarea compoziţie (cantităţile sînt date pentru 1 m  de suprafaţă executată):  ipsos  1.  fie  cu  o  bidinea  din  paie  de orez  şi  a  unei  bucăţi  de  tablă  îndoită  în  formă  de  "S";  o  margine a tablei este ţinută cu o mînă iar de cealaltă margine se bate părul bidinelei.  3.500 kg  clei de oase  0. care se loveşte de  mână. cu pete. Stropirea se poate executa şi cu praf de mătase.  Nu  se  vor  folosi  bidinele  cu  părul  lung  deoarece zugrăveala va rezulta neuniformă.. se va stoarce bidineaua de surplusul de  compoziţie. panouri sau rigle de protecţie.60 minute de la preparare. până  la consistenţa necesară. pe suprafeţe pe care s­a aplicat în  prealabil o culoare de fond.  3.4 culori.  Pentru a se evita pătarea suprafeţei. În cutie se toarnă compoziţia de zugrăveală carie prlin rotirea periei şi lovirea acesteia  de o plăcuţă rigidă montată deasupra ei.4. pasta se nuanţează  pentru fiecare strat în parte înainte de fiecare  aplicare; calcio­vecchio mărunt nu se patinează.  a  suprafeţelor suport. continuându­se amestecarea; apoi se adaugă ipsosul. se amestecă  bine şi se strecoară. după care se aplică încă 2—3  straturi până se uniformizează întreaga suprafaţă.  Huma se pisează şi se pune într­un vas cu apă; după ce s­a dizolvat complet.  Stropirea se execută prin lovirea uşoară a bidinelei de mână sau de o riglă.100 kg  apă  1.28.000 kg  humă  0.  3. Aplicarea pastei se face cu ajutorul unei bidinele din păr de porc..29.  3. Calcio­vecchio cu bob mărunt se aplică în  general pe perei  gletuiţi; se mai poate  aplica şi pe pereţi tencuiţi şi drişcuiţi fin.  Stropirea  pastei  de  calcio  se  poate  face  şi  cu  ajutorul unul dispozitiv  de  stropit  compus  dintr­o cutie de metal în interiorul căreia se roteşte o perie cilindrică acţionată de la exterior de o  manivelă. se pot  realiza imitaţii de mozaic. a uneltelor cu care se face aplicarea şi a îndemânării lucrătorilor.2  zile);  adaosul  de  ipsos  se  va  face  numai  pentru  cantităţi  ce  se  pot  consuma în 30.  3.  Primul strat se formează prin aplicarea unor stropi mal rari. Înainte  de stropirea pastei pentru calcio. .  astfel  ca  să  se  obţină  o  acoperire  cît  mai  uniformă  a  suprafeţei  ce  se  zugrăveşte..

  după  care  se  aplică  zugrăveala  în  culori de apă şi se patinează părţile profilate.  Pe  tencuială  se  aplică  un  grund  dintr­o  soluţie  de  clei. aplicarea  unui  strat  de  vopsea  albă  (uscare  24 ore). conform procedeelor descrise la pct. după uscarea vopselei se poate aplica o vopsea  deschisă pe părţile reliefate ale ornamentului. Finisarea ornamentelor se poate face cu zugrăveli în culori de apă sau cu vopsele de  ulei.5  kg  ceară  la  8  litri  benzină. cu un rulou de cauciuc  care are aplicat pe el un desen în relief.  aplicarea  unei  vopsele mate în nuanţa cerută (uscare 24 ore).  3.020 kg/m  ulei de in.  3. 3.  Coloranţii  folosiţi  vor îi  coloranţi  speciali  solubili  în  grăsimi; coloranţii  se  prepară prin  amestecare în prealabil cu puţin ulei.37. grunduirea cu ulei de in fiert (uscare 24 ore). 3. rămânând cu o nuanţă mai deschisă decît părţile  adîncite În cazul în care nu se aplică lazur sau lac.  Patinarea se poate face şi cu ceară colorată; aceasta se prepară din ceară de albine diluată  cu  benzină  în  proporţie  de  1.  preparată  după  cum  s­a  indicat la pct.  Finisarea  cu  vopsele  de  ulei  a  ornamentelor  cuprinde  următoarele  operaţii:  şlefuirea suprafeţei şi ştergerea prafului. cu un tufăr de cauciuc sau prin simpla învârtire a pensulei  perpendicular pe suprafaţa peretelui şi prin smulgerea pensulei de pe suprafaţă.38.  cu pastă de ipsos; porţiunile reparate se şlefuiesc după uscare şi se şterg de  praf. curată  şi uscată.  Suprafaţa  se  grunduieşte  cu  un  strat  de  săpun. cu adaos de clei.  chituirea  cu  chit  de  ulei  a  fisurilor  şi  a  zgârieturilor  mărunte  (uscare  24  ore). .  pentru  obţinerea  unor  efecte  estetice  superioare.  3. Aplicarea stratului de ceară se îace cu o cîrpă moale.  3. care după uscare poate râmâne  nepatinată  sau  poate  fi  patinată  cu  o  vopsea  de  ulei.  suprafaţa  se  poate  patina  cu  o  cârpă  muiată  într­o culoare de apă.  Operaţia de patinare constă din aplicarea pe vârfurile reliefului de calcio­vecchio a unei  culori mai deschise sau mai închise dccât culoarea de fond din adîncituri.39.  şlefuirea  şi  curăţirea  prafului  rezultat  de  la  şlefuire.40.  3.  la  care  se  adaugă  colorant  pînă  la  nuanţa  cerută.38.  ştirbiturile  şi  fisurile suprafeţei. aplicarea unui strat de lac colorat ­ lazur ­ sau a  unui lac transparent incolor.  în  care  se  3  adaugă 0.36. tencuiţi şi drişcuiţi fin.3.  Pentru  finisarea  cu  zugrăveli  în  culori  de  apă  se  repară  defectele.  Culorile şi jocurile de nuanţe trebuie indicate în prealabil de proiectant.  Părţile ieşinde ale ornamentului se şterg după aproximativ 1 ­ 2 ore de la lăcuire şi înainte  de uscarea lacului cu o cârpă uscata şi curată. cu un burete de cauciuc.  3. Calcio­vecchio cu relief mare se aplică pe pereţi negletuţi.  În  lipsa  coloranţilor  speciali  pentru  ceară.  Pasta  se  prepară  în  mod  similar  ca  la  calcio­vecchio  cu  bob  mărunt. după uscarea căreia se lustruieşte cu ceară necolorată.  Finisarea ornamentelor de ipsos  3. După uscarea pastei se aplică o zugrăveală de apă.  După aplicarea şi uscarea grundului se aplică pasta de ipsos cu o pensulă lată.  Pasta se poate prelucra în diferite modele.42.35.41.4 sau un grund de ulei.  Soluţia  de  ceară  în  benzină  preparată  cu  cantităţile  de  mai  sus  este  suficientă  2  pentru patinarea a 10 m  de suprafaţă.

C cu ordinul  INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  nr. saloane. se poate aplica (în cazuri mai rare) la interior şi pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos  sau pe suprafeţe de lemn.  Vopsitoriile  cu  vopsele  pe  bază  de  derivaţi  celulozici  (emailuri  şi  lacuri  nitrocelulozice) se aplică la interior şi exterior pe suprafeţe de metal.  BITUMINOASE. radiatoare etc. Vopsitoriile cu vopsea de ulei.  stâlpi  etc;  de  asemenea. 1976  ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC ­  NORMATIV PENTRU EXECUTAREA  LUCRĂILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII  CAIETUL IV: VOPSITORII CU VOPSELE DE ULEI. ţevi de scurgere  în subsoluri.  BRONZ ALUMINIU.);  —  pe  suprafeţe  metalice  (tâmplărie.)  —  pe suprafeţe de lemn.  g) vopsitorii cu vopsele bituminoase;  h) patinare cu şelac;  i) patinare cu ceară.  tâmplărie. ipsos­aracet. cazane de calorifer. PE BAZA DE DERIVAŢI CELULOZICI.  ALCHIDAL. IMITAŢIE LOVITURI DE CIOCAN. 44 din 23 feb.Elaborat de:  Aprobat de I. POLILAC. sageacuri etc. PFL.  Vopsitoriile  cu  email  imitaţie  lovituri  de  ciocan  sau  cu  email  bronz  aluminiu  se  aplică  la  exterior  şi  la  interior.  alte  elemente  de  construcţii  metalice  similare).3.S. culoare de spitale. nisip fin­aracet sau din dolomită­  aracet (la băi. Vopsitoriile cu vopsele bituminoase se aplică la interior şi exterior:  —  pe suprafeţe metalice supuse umezelii (conducte industriale aeriene.  pe  elemente  de  construcţii  metalice. tencuieli gletuite cu  glet de ipsos. email polilac se  aplică:  a) la interior:  — pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos. ŞELAC. 3­76  1. şcoli. magazine alimentare  etc.5.  1. lambriuri. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE  1.  1. pereţi despărţitori etc);  —  pe suprafeţe metalice (tâmplărie. lemn.)  b) la  exterior:  —  pe suprafeţe de lemn (tâmplărie. PAL. CERUIRE  indicativ:  C. bucătării.2. Prevederile prezentului caiet  stabilesc  condiţiile şi modul de executare a   lucrărilor  de vopsitorii de următoarele tipuri:  a) vopsitorii cu vopsele de ulei;  b) vopsitorii cu emailuri şi lacuri alchidice;  c) vopsitorii cu email polilac;  d) vopsitorii cu email imitaţie lovituri de ciocan;  e) vopsitorii cu emailuri bronz aluminiu;  f) vopsitorii cu emailuri  pe  bază de  derivaţi celulozici. emailuri şi lacuri pe bază de alchidal.  1. grupuri sanitare.  parapete. (la tâmplărie.G.4.  1.1. Se utilizează numai la lucrări cu destinaţii speciale şi acolo unde se cer supraîeţe cu  luciu puternic (la construcţii social­culturale). rezervoare pentru alimentarea caloriferelor cu păcură etc); . parapete.

 NI  1703­68 şi anume:  •  E 815­500 pentru metal. ca pelicule cu mare rezistenţă la apă (la construcţii industriale. STAS 3474­67;  e) Materiale pentru vopsitorii pe bază de derivaţi celulozici:  —  Diluanţi pentru produse pe bază de   derivaţi celulozici. NI 90­61 anexe;  —  Grund anticorosiv  pe bază de  minium de plumb 351­6 NI 90­61;  —  Diluant  pentru  chit  de  cuţit  pe  bază  de  ulei  D  001­3. STAS 3122­74;  —  Lacuri pe bază de nitroceluloză.  Vopsitoriile  cu  scopul  de  patinare  sau  lustruire  cu  şelac  sau  cu  ceară  se  aplică  în  mediu interior pe supraîeţe de lemn.  2.  NI  1708­61;  d)  Materiale    pentru    vopsitorii    cu:  email      imitaţie    lovituri  de  ciocan.  1.  în încăperi cu umiditate relativă a aerului ridicată: uscătorii de diverse materiale.  conform  caietului  de  sarcini  Policolor­Bucureşti. STAS 5192 sau grund pe bază de minium de plumb. STAS 3124­75;  —  Grund pentru astupat porii.6. STAS 3421­75; . PFL sau PAL. caiet de sarcini Policolor 46;  —  Grund G 005­2. NI 1703­67;  —  Emailuri alchidice. cu soluţie de întărire L 005­501;  •  E 815­520 pentru  lemn şi  ipsos. STAS 6592­75;  —  White­spirit. NI 1703­68;  —  Diluant pentru produse pe bază de răşini alchidice. STAS 5192­75;  —  Grunduri colorate mate. simbol G 351­6. MATERIALE  2.  email  bronz  aluminiu şi vopsele bituminoase:  —  Emailuri  imitaţie  lovituri  de ciocan cu  uscare  la  aer.  NI 1703­68;  —  Lacuri incolore alchidice. lacuri şi emailuri pe bază de ulei. NI 1703­68 şi anume:  •  L 005­20 pentru finisarea tâmplăriei de lemn (mai rezistent în mediu marin);  •  L 005­5 pentru  finisarea  tâmplăriei metalice;  •  L 005­32 pentru finisarea tîmplăriei din metale uşoare;  •  L 005­1 pentru finisarea tâmplăriei în mediu exterior (pe lemn şi  metale);  —  Diluant pentru produse pe bază de răşini alchidice STAS I 3123­74.  NI 90­61; —  Chit pe bază de ulei. hale de derulare  a placajelor din buşteni etc).—  pe suprafeţe tencuite. STAS 44­67;  —  Hârtie de şlefuit. NI 1703­68;  —  Chit de stropit alchidal C 895­4.  Materialele  utilizate  la  executarea  vopsitoriilor  trebuie  să  corespundă  prevederilor  din următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor producătoare:  a) Materiale pentru vopsitorii pe bază de ulei:  —  Benzină de extracţie. STAS 1123­74;  —  Lacuri pe bază de bitum. STAS  44­67;  —  Grund pentru astupat porii. STAS 5192­75;  —  Ciuturi pe bază de ulei. STAS 6592­75;  —  Vopsele. STAS 1581­61;  —  Feruginol. STAS 45­75;  —  Diluant 104 pentru produse pe bază de ulei.1.  b) Materiale pentru vopsitorii pe bază de alchidal:  —  White­spirit rafinat.  c) Materiale pentru vopsitorii pe bază de polilac:  —  Email polilac simbol 5044. cu soluţie de întărire l 005­521 ;  —  Email bronz aluminiu E 815­1.

  NI  306­61. aderent.  în  îuncţie de natura vopsitoriei ce se execută.  emailuri  pe  bază  de  derivaţi  celulozici.  şlefuirea  locurilor  chituite şi  ştergerea de praf după uscare; apoi în cazul unor lucrări de calitate superioară.  Plăcile  din  aşchii  de  lemn  (PAL)  vor  fi  chituite  şpacluite  până  la  completa  lor  netezire.  ci numai  şlefuite.  f) Materiale pentru vopsitorii  patinate (lustruire) cu şelac şi cu ceară:  —  Ceară de albine. şpacluite şi vopsite. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE  Vopsitorii cu vopsele de ulei  3.  Plăcile  fibrolemnoase  (PFL)  dure  vor  fi  în  prealabil  şlefuite.  3.  3. În cazul unor elemente de lemn sau metal.  urmate  de  şlefuiri  după  uscare  şi  ştergerea  prafului  rezultat.  grunduite şi lăcuite. prin diluare cu un diluant special D  001­3.  3.  cu  grundurile  indi  cate  la  pct.1. 2. NI 2062­62. .  Materialul pentru şpacluit se prepară din chil de cuţit. cu pensula. STAS 45­75;  —  Şelac ­ materie primă sub formă de fulgi din import;  —  Alcool tehnic.  Diluantul special se adaugă la chit până la obţinerea consistenţei de lucru necesară pentru  şpacluire. care au îost  confecţionate  pe  şantier.2.  Grundurile  nitrocelulozice  sunt destinate  industriei metalurgice; în construcţii  se aplică  vopsele  de nitroceluloză pe grunduri de ulei sau alchidal. Pe glet de ipsos se aplică un grund de îmbibare incolor. NI 1564­66;  —  Benzină de extracţie.—  Chituri. STAS 3064­74;  —  Ceară pentru parchet Intrep. după care vor fi gunduite. Victoria.3. STAS 5190­75;  —  Decapant D 002­10.  pentru  a  transforma  suprafaţa lor într­un suport absorbant.  Tâmplăria  de  lemn  şi  metalică  se  îurnizează  pe  şantier  gata  grunduită  cu  grundul  de  îmbibare şi respectiv grund anticoroziv. sau cu vopsea la culoare.  acestea  se  vor  grundul pe  şantier. STAS 4593­68;  —  Lichid de lustruit.  După grunduire se  execută  chituirea  defectelor  locale. În  cazul  când  se  finisează  cu  lacuri  transparente  suprafeţele  nu  vor  fi  şpacluite. sau cu ulei.  3. MIA ­ NI 614­61;  g) Materiale auxiliare pentru vopsitorii:  —  Hârtie pentru şleîuire uscată.  Chituirea  şi  şpacluirea  se  face  cu  chil  de  ulei  pentru  aplicarea  cu  şpaclu  (chit  de  cuţit). pentru a se asigura o legătură  mai bună a vopsitoriei ulterioare cu suprafaţa suport.  3. NI 1708­61;  —  Apă de lustruit Novolin Super D 002­31.  lacuri. STAS 1582­61;  —  Corpuri abrazive cu liant ceramic. se execută una sau  două  şpacluiri  complete  ale  suprafeţelor.  Vopsitoria de ulei se aplică pe glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn sau metal după  terminarea lucrărilor pregătitoare (Caietul I).  grunduri.4. STAS 1581­61;  —  Pînză pentru şlefuire uscată.5.  Grundurile se  vor aplica întotdeauna manual.

7. în funcţie de calitatea  cerută. În cazul încăperilor în care se produc vapori de apă (băi.  3. 2); amestecul se face cu 5.8. 3.  în  funcţie  de  rugozitatea  suprafeţei  suport de calitatea cerută.10.  3.  cu  pensule  moi  sau  cârpe  care  nu    lasă  scame..3.  După  aplicarea  ultimului  strat  de  vopsea. 3.15. după uscarea acestuia.  în  vase  rămâne  vopsea  neconsumată. acestea trebuind să rămână netede pentru o  mai bună întreţinere. cu  granulaţii  din  ce  în  ce  mai  mici.  Chituirea  se  face  cu  chit  de  ulei.3.  pentru  diferitele  straturi.  În  general  se  vor  aplica  1.  3..10% diluant.  După aplicarea primului strat de vopsea.14.  În  cazul  în  care  la  terminarea  lucrului.. după fiecare strat de vopsea (cu excepţia ultimului) se execută  şlefuiri  sau  eventual  şi  chituiri­şlefuiri  intermediare.13.  Pentru  vopsirea  radiatoarelor  se  folosesc  pensule  de  o  formă  specială  cu  coadă  lungă.  pot  îi  vopsite  şi  înainte de montarea lor. în condiţiile arătate la pct. cu condiţia ca efectuarea lucrărilor de vopsire a acestora şi depozitarea  elementelor vopsite să se facă într­o încăpere lipsită de praf şi curent.2  straturi  de  şpacluială  în  grosime  de  0.  prin  amestecarea  cu  un  diluant  corespunzător  cu  natura  vopselei  respective  (pct. se  recomandă ca suprafeţele vopsite să nu se tutuiască.  se  toarnă  peste  aceasta  puţin  solvent.  Foile    de    uşi..  Ultimul strat de vopsea se întinde de preferinţă astfel:  —  de sus în jos pe pereţi;  —  în lungul fibrelor pe elemente de lemn;  —  pe linia de cea mai mare pantă (de la coamă spre streaşină. fără a face diluarea pe şantier. În cazul finisării transparente se aplică un strat grund şi 1—2 straturi lac de ulei.  Straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii perpendiculare. suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit HS 80.  Şlefuirea şi aplicarea unui nou strat se face numai după minimum 24 ore de la aplicarea  stratului precedent.  3. Radiatoarele. spălătorii etc).  însă  fără  curenţi puternici de aer.  3.0. .6. unul faţă de celălalt.  acesta  se  va tufui  sau se va  netezi cu pensule  moi.12.  Încăperea  unde  se  vopseşte  trebuie  să  fie  lipsită  de  praf  şi  bine  aerisită. În cazul în care se cere executarea unei vopsitorii mâlc sau semimate. după cum se indică de către proiectant.2. Înainte  2  de aplicare. după grunduire cu grund anticorosiv.  3.9. după care se aplică unu­două straturi de vopsea specială pentru  învelitori. vopseaua se strecoară prin site fine (900 ochiuri/cm  ) şi se potriveşte la consistenţa  necesară  de  lucru. se vopsesc în două­trei straturi  cu vopsele speciale pentru radiatoare (rezistente la căldură). bucătării.  3.  După  fiecare  şlefuire  se  şterge  bine  praful  de  pe  suprafaţă.  Aplicarea  vopselei se  face de obicei în două — trei straturi..  În cazul că  este  necesar.  Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pînză de şlefuit sau cu piatră de şlefuit. aceasta se netezeşte cu pensule speciale cu părul  moale; după uscare.  pentru a pătrunde între elementele radiatorului.  3.5  mm;  la  lucrări de calitate superioară se vor executa 3 şpacluiri. pe acoperişuri)..  pentru  a  se  împiedica  formarea  unor  pojghiţe  tari  până  la  începerea lucrărilor de vopsire.  Vopseaua se va aplica într­un strat uniform fără a se lăsa urme mai groase sau mai subţiri  de vopsea şi va fi întinsă pîna la obţinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Vopsirea învelitorilor de tablă neagră se face mai întâi prin grunduirea şi chituirea  cu un grund şi chit anticorosiv.  cercevelele  ferestrelor  şi  alte  element  detaşabile.11. se vor folosi  vopsele destinate acestui scop. Se recomandă  ca tâmplăria detaşabilă să fie vopsită în poziţie orizontală.

 folosindu­se însă  produsele alchidice indicate la pot.  Succesiunea    operaţiilor    şi    restul    prevederilor    privind  timpul    de  uscare  între  straturi.  Vopsitorii cu emailuri şi lacuri alchidice  3.  3. sunt  cele indicate la vopsirea manuală...20.  La  executanţi  vopsitoriei  cu  mijloace  mecanozate  se  vor  lua  măsuri  ca  toate  lucrările de pregătire a lucrărilor să fie executate cu deosebită grijă.  3.  numărul straturilor.  Vopsirea  se  execută  cu  o  instalaţie  de  pulverizat  fabricată  la  Intrep.  încât  jetul  de  vopsea  să  acopere  o  suprafaţă  cât  mai  mare  posibil.  3.  Vopsirea  propriu­zisă  se  execută  după  terminarea  grunduirii. Se pot folosi pistoale cu rezervorul  de vopsea de 1l ataşat deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi un rezervor separat  pentru cantităţi mai mari de vopsea.3. . dispozitive şi utilaje este dată în anexă..  iar  ceaţa  formată  de  stropi  să  fie  mică;  distanţa  optimă  de  la  pistol  la  perete  este  de  15.21. se va avea grijă ca.. placaj..  pistolul să fie bine curăţat cu solvent (benzină sau White­spirit). Succesiunea straturilor este următoarea:  a) Pe suprafeţe de lemn sau din glet de ipsos;  Finisarea cu email:  •  grund de îmbibare;  •  chit de cuţit (chit de stropit);  •  grund  mat colorat;  •  email (1—2 straturi).19.  pistol  de  pulverizai Presiunea de lucru va fi cuprinsă între 3. tablă etc).  vopseaua  se  strecoară  prin  site  de  mătase  (900  2  ochiuri/cm  ).17. cît şi la exterior.23.  Vopsirea  se  execută    ţinându­se  pistolul  la  o  astfel  de  distanţă  de  la  perete. la orice întrerupere a  lucrului  şi  la  terminarea  lucrului.  3.5 atmosfere.20  cm;  pistolul  se  va  ţine  cu  jetul  perpendicular  pe  suprafaţa  de  vopsit  şi    se  va  purta  în  sens  spiralat;  după  fiecare  umplere  a  rezervorului      dacă  este    necesar. Înainte  de  încărcarea  rezervorului  pistolului  de  vopsit.22.  3.  Lista de scule.  3.  se    reglează  deschiderea  duzei  pulverizatorului  şi  presiunea  aerului.  care  se  diluează  înainte  de  întrebuinţare până la consistenţa necesară stropirii (sub forma unei  pulberi  fine şi  uniforme).18.  Diluarea se face adăugind diluant în proporţie de 10.  Vopsirea  se  execută  cu  compoziţii  gata  preparate  pentru  vopsirea  mecanizată  sau  cu  compoziţii  obişnuite  de  ulei  preparate pentru  vopsirea  manuală. întreţinerea sculelor. 2. atât la  interior prin pulverizarea unei mici cantităţi de solvent.  rezervor  de  vopsea.  Suprafeţele  care  nu    trebuie  vopsite    (stropite)    vor    fi  protejate  printr­un  ecran  separator (carton. Vopsitoriile alchidice cu emailuri   colorate  şi  lacuri transparente se execută atât  manual cât şi mecanizat.  furtun  de  cauciuc..  păstrarea materialelor la locul de lucru.16.  chituirii  şi  şlefuirii  suprafeţei.  6  Martie  Timişoara  compusă  din:  compresor  de  aer.15% din cantitatea vopselei.  Modul de lucru este acelaşi ca în cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei. în plus. ca şi în cazul vopsitoriilor executate manual; chitul folosit va fi chit de stropit special  pentru aplicarea cu  pistolul.

24. al doilea strat se va  aplica pe direcţie perpendiculară faţă de primul. În vederea aplicării.  Emailurile.  se  va  dilua  cu  white­  spirit.Finisarea cu lac:  •  grund de îmbibare;  •  iac diluat cu unul din diluanţii indicaţi la pct.  3.  3..  fiind  preparat  pe  bază  de  răşini  alchidice.31.  3.  Pentru  obţinerea  aspectului  dorit.  3.  După 24 ore se aplică al doilea strat de Polilac.27. se aplică un prim strat de Polilac sau de vopsea de ulei colorată la  fel cu emailul Polilac ce se va aplica ulterior. pentru aplicare.  cca  100g/m  pentru  un  strat.  deoarece  produsele alchidice au proprietatea de a se întinde superficial  şi de a uniformiza ultimele urme  de pensulă.  Vopsitorii cu email imitaţie lovituri de ciocan şi bronz de aluminiu  3.28.  fără  a  micşora  calitatea finisajului. 2. Se vor  folosi numai emailuri cu uscare la aer.  Vopsitoriile  imitaţie  lovituri  de  ciocan  se  obţin  cu  emailuri  speciale  pe  bază  de  alchidal.  Aplicarea  polilacului  se  face  manual  cu  pensula  sau  mecanizat  cu  pistolul  cu  aer  comprimat. acestea  se  vor curăţa de 2—3 ori pe zi cu unul din diluanţii  indicaţi  la pct. După terminarea operaţiilor de pregătire a suprafeţelor şi ştergerea prafului rezultat  în urma pregătirii prafeţelor.  3. .  Emailul  Polilac.26.  3. în felul următor;  —  Se amestecă emailurile indicate (pentru lemn. emailul se va dilua în aşa fel. glet de ipsos sau metal) cu soluţiile de  întărire respective.  în  special  pe  suprafeţele  verticale. grundul de îmbibare fiind înlocuit cu un grund anticoroziv.29.  Vopsitorii cu email polilac  3. în mod similar ca la aplicarea vopsitoriei de ulei..  b) Pe suprafeţe metalice se aplică aceleaşi straturi ca la finisarea cu email pe suprafeţe de  lemn sau din glet de ipsos. în proporţie de 5% (5 g întăritor la 100 g email);  —  Amestecul  se  aplică  în  maximum  o  oră  de  la  preparare;  din  aceasta  cauză. La aplicarea manuală. încât să nu fie prea subţire şi să  curgă din pensulă şi nici prea gros ca să reţină pensula la întindere. în proporţie de 10.  La  terminarea  lucrului  se  vor  închide  bine  capacele  bidoanelor  pentru  a  se  evita  formarea  de  pojghiţe  la  suprafaţă. ultimul strat nu necesită operaţia  de  netezire  cu  pensule  fine  sau  operaţia  de  netezire  ca  la  vopsirea  cu  vopsea  de ulei. La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice.15%;  •  lac (1­2 straturi).32.  indicate  la  capitolul  2  pentru  vopsitorii  imitaţie  lovituri  de  ciocan.30.  Deoarece  vopselele  pe  bază  de  alchidal  încleiază  puternic  părul pensulelor.  se  va  prepara o cantitate de email necesara pentru o folosire de maximum o oră.  Straturile se pot aplica manual sau mecanizat. Ultimul strat trebuie să fie aplicat pe pereţi de  sus în jos.  cu  anumite  adaosuri.  2  Emailul  se  poate  aplica  în  strat  subţire. de­a lungul fibrelor. atât la aplica cât şi la aplicarea mecanizată. în nici un caz nu se vor lăsa pensulele sau vasele de lucru să se  usuce mur dare de email sau lac alchidal.  nu  se  vor  aplica  straturi  groase. Se va folosi diluant D 005­11  gata preparat şi numai în lipsa acestuia white­spirit sau terebentină. iar pe suprafeţe de lemn.  care  după  uscarea  peliculei  dau  aspectul  unui  metal  lovit  cu  ciocanul; se aplică pe suprafeţe metalice şi mai rar pe suprafeţe de lemn sau glet de ipsos.  deoarece  se  obţine  un  aspect  necorespunzător  prin  prelingerea  vopselei.25.  3. Procentul maxim de solvent este acelaşi ca la  vopsitoria pe bază de alchidal.  se  prepară. 2  precum şi la încetarea lucrului.

36..40.  conform  prevederilor  din  caietul I.34.  3..  3.  3.6 straturi de email (în funcţie de calitatea cerută).  3. în clădiri social­culturale şi de locuit.33. Timpul de uscare pentru un strat de chit este de 24 ore.  grunduite  anticoroziv în prealabil.  fără  o  grunduire  prealabilă.35. Se obţine o peliculă cu aspect de aluminiu.  3. În cazul suprafeţelor  metalice.  3.  Patinare cu şelac şi ceruire.  care  se  aplică  pe  suport. acesta  se lasă să se usuce 24 ore. în încăperi cu umiditatea relativă a aerului de max.  Lustruirea  cu  ceară.  constituind  numai  o  patinare. asfalt­lacul se aplică pe un grund anticoroziv pe bază de minium.43.Timpul de uscare la suprafaţa peliculei este de o oră; timpul ele uscare totală este de 24  ore.220) după uscare.  pentru  a  evita  închiderea  culorii  specifice  esenţei  de  lemn.  3.  Pe  suprafeţele  grunduite  se  aplică  un  chit.  3.  3.  care  se  şlefuieşte  după  uscare;  după  primul  strat  de  chit  de  şpaclu  se  aplică  un  şpriţ­chit..  Ultimele  straturi  de  email  se  pot  şlefui  după  uscare  cu  pastă  şi  lichid  de  şlefuit  pe  bază  de  nitroceluloză. În lipsa asfalt­lacului se poate utiliza o soluţie de bitum în white­spirit în proporţie  de 1 : 1.3.  cu  aspect lucios.38.  Vopsitorii cu vopsele bituminoase (asfalt­lac)  3.  3.  Vopsitorii cu vopsea pe bază de derivaţi celulozici  3.  Finisarea  cu  şelac  se  face  prin  aplicarea  a  3—5  straturi  succesive  de  şelac  cu  ajutorul unui tampon confecţionat dintr­o cârpă moale şi curată. pereţi despărţitori sau lambriuri la  pereţi).  Deoarece  lustruirea  cu  şelac  sau  cu  ceară  lasă  vizibil  fibrajul  lemnului.  Timpul de uscare a unui strat de email este de o oră.  Constituie un finisaj scump. . mai ieftină decât cea cu şelac.44. Soluţia de şelac se prepară din  200 g fulgi de şelac la  1  kg alcool   tehnic.. Emailul bronz aluminiu se aplică în două straturi pe suprafeţe metalice. PFL sau PAL (tâmplărie. se şterge suprafaţa cu un tampon de vată sau pâslă.  Timpul de uscare a fiecărui strat este de 24 ore.6.  pregătirea  suprafeţelor  se  va  face  numai  prin  şlefuiri  şi  chituire  locală.  Se  verifică  dacă  suprafaţa  a  fost  pregătită  în  prealabil.42. Apoi se aplică 2. Suprafeţele din lemn.39. Se aplică pe tencuieli şi metale în două­trei straturi cu pensula.. După şlefuire. Aplicarea emailurilor se face mecanizat prin stropire cu instalaţii de vopsire cu aer  comprimat..  Lustruirea  cu  şelac  constitue  un  finisaj  cu  aspect  semi­lucios. Pe suprafeţele de lemn sau tencuială gletuită se aplică întâi un grund de îmbibare pe  bază de ulei sau alchidal.  nu  formează  o  peliculă  continuă.  care  se  şlefuieşte  cu  hârtie  de  şlefuit  fină  (HS 180. Lustruirea cu şelac sau cu ceară se va aplica pe suprafeţele pregătite în prealabil.37.  3.4. iar pe suprafeţele metalice un grund anticorosiv de ulei sau alchidal.  60% pot fi finisate prin aplicarea unui strat de lustruire cu şelat sau cu ceară.  În cazul când stratul de email se lustruieşte cu pastă de lustruit sau apă de lustruit.41.  fără  a  mai  şpaclu  (cazul  finisării  lemnului  cu  pelicule  opace  de  vopsea);  şlefuirea  şi  chituirea  locală  se  va  face  conform  pct.

.44 Folosind ceară emulsionată sau ceară dizolvată în petrosin (250. 1976 .S.  Elaborat de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­  Aprobat de I. 44 din 23 febr..C.Tamponul  se  va  purta  în  sens  spiralat  alternativ  pe  verticală  şi  orizontală.  3.  La  diferitele  straturi  succesive  se  vor  efectua  alternat  mişcări  în  spirală  şi  rectilinii  paralele;  se  va  evita  apăsarea puternică a tamponului pentru a nu se produce prelingeri.G.  3.  cu ordinul  nr. Finisarea cu ceară se face în acelaşi mod ca la pct.300 g petrosin la 1  kg ceară).45.

 având suprafaţa gletuită cu glet Gipac în două  straturi. primul netezit iar al doilea sub formă de stropi;  —  suprafeţe de lemn.  PAL.  iar  în  încăperi  cu  umiditatea  relativă  a  aerului  de  peste  60%. turnate în poziţie orizontală cu faţa drişcuită;  — panouri  prefabricate de beton sau beton turnat în cofraji verticale a căror suprafaţă   a  fost gletuită cu glet de netezire din nisip fin (sau dolomită) şi Aracet DP 25. a.  de  la  lambriuri  în  sus  şi  pe  tavane.  în  încăperi  cu  umiditate  relativă  a  aerului  până  la  60%.  1.  PFL;  b) Vopsea şi glet cu produsul 8208 pe:  —  beton.  în  două  straturi;  — idem pct. Prevederile prezentului caiet se referă la modul de preparare.NORMATIV PENTRU EXECUTAREA  LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI Şl VOPSITORII  CAIETUL V: VOPSITORII VINAROM ŞI CU  VOPSEA DECORATIVĂ ÎN RELIEF  indicativ: C.1. Aceste vopsele nu se pot folosi la vopsirea suprafeţelor metalice şi nici pe suprafeţe  exterioare din lemn. alcătuire şi executare a  vopsitoriilor cu vopsea Vinarom şi cu vopsea decorativă în relief. colorată. având suprafaţa gletuită cu produsul 8208­I. Vopsitoriile din prezentul  caiet  se aplică  la  construcţii de  locuinţe.  aplicat  fie  la  consistenţa  de  livrare  sub  formă  de  strop. tencuită cu tencuieli obişnuite (ciment.2. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE  1. 3­76  1.3.  1.  aplicat  la  rândul  lui  pe  suprafaţa  peretelui  ce  se  finisează.  industriale. pe:  —  panouri  prefabricate  de  beton.  având  suprafaţa vopsită cu vopsea Vinarom în două straturi;  —  panouri  prefabricate  de  beton  sau  turnat  în  cofrale  verticali  a  căror  suprafaţă  a  fost  gletuită cu glet de netezire din nisip fin (dolomită) + Aracet DP 25 şi vopsită cu Vinarom într­un  strat;  În mediu interior  a) Vopsea Vinarom pe:  —  zidărie de cărămidă tencuită cu tencuieli obişnuite. însă pe zidărie de cărămidă tencuită.  agrozootehnice  şi  lucrări  de  organizare  de  şantier. social­culturale. având faţa gletuită cu glet de ipsos  sau cu glet din ipsos şi Aracet DP 25 (glet — Gipac);  —  beton având suprafaţa gletuită cu glet de nisip fin (dolomită) şi Aracet DP 25 sau cu  glet din ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac);  —  beton sau zidărie de cărămidă tencuită. nisip);  —  panouri prefabricate de beton.  turnate  în poziţie  orizon  tală  cu  faţa  drişcuită.  b) Vopsea  decorativă  în relief (simbol  8203).  în  mediu  exterior  sau  în  mediu  interior. necolorat şi vopsitorie cu produsul  8208­II. var. .  colorat.  în  următoarele  moduri  de  alcătuire a finisajelor:  În mediu exterior  a) Vopsea Vinarom pe:  —  zidărie de cărămidă. aplicate direct pe suprafaţa de  finisat  sau  peste  un  strat  de  glet  de  netezire.  fie  diluat  cu  apă  sub  formă de vopsitorie.

 NI 4138­1968;  ­  ciment Pz 400.  1. STAS 1500­67;  ­  ipsos de construcţii şi ipsos de modelat.7. Finisajul cu vopsea decorativă în relief.  însă  având  o  tendinţă  mărită  de  fixare  a  prafului.  maschează  lipsa  de  planitate  a  peretelui.  1. STAS 545­66;  ­ hârtie pentru şlefuire uscată.  Vopseaua decorativă în relief (simbol 8203) se  va aplica  numai în mediu exterior. fiind indicat pentru finisaje interioare. STAS 1581­61.  fiind  neindicată  la  interior  datorită  rugozităţii  şi  conţinutului  de  polimeri  corespunzător  rezistenţei la intemperiile din mediul exterior.1. conf. STAS 6737­75;  ­  dolomită. STAS 6284­60;  ­  grund pentru vopsele în dispersie apoasă simbol V 108­211k.  1. MATERIALE  2. STAS 7058­73;  ­  nisip  cuarţos  de  Văleni  şi  Crivineni  pentru  fabricarea  sticlei  şi  a  geamurilor.ire realizat cu nisip ţin sau cu dolomită şi Aracet DP 25 constituie un  finisaj  neted.  2.2. Nil 4741­71;  ­  vopsea   8208 1. Materiale principale:  ­  vopsea Vinarom. şi are o  durabilitate mai mare în timp.  1.  Vopsitoria  cu  produsul  8208  se  va  folosi  numai  la  interior. pe bază de poliacetat de vinii în dispersit. se vor finisa cu  vopsea Vinarom numai pe un strat intermediar de glet de netezire. Gletul de nete7. la care feţele au alveole.  Finisajul  cu  vopsea  decoralivă  în  relief  peste  1—2  straturi  de  vopsea  Vinarom  se  poate folosi la lucrări speciale.  1. prin aceea că se obţine o  suprafaţa plană cu rezistenţă mult mai bună la murdărire. necolorată. Materiale auxiliare:  ­  apă.11. colorată.1. a termocentralelor şi a liniilor de cale ferată neelectrificată. .  Gletul  de  netezire  realizat  cu  ipsos  şi  Aracet  DP  25  (Gipac)  constituie  un  finisaj  neted. STAS 790­73;  ­  Aracet DP 25 şi DP 50.  datorită  conţinutului  scăzut de polimeri (faţă de vopseaua decorativă în relief). datorită prafului din atmosferă. cu o bună aderenţă de suport.9. prin realizarea unei suprafeţe  în  relief.10.103. simbol 8203.  2.  1.  Vopsitoria  cu  Vinarom  aplicată  pe  glet  de  netezire  reprezintă  un  finisaj  superior  vopsitoriei cu Vinarom aplicată direct pe tencuială sau pe beton greu. se recomandă să se evite folosirea lui în zonele  din  apropierea fabricilor care degajă  fum şi praf. fiind protejată de acţiunea alcalinităţii din beton. STAS 7359­73;  ­  vopsea decorativă   în relief simbol 8203.6.103;  ­  vopsea 8208 11.  STAS  3844­73;  ­  făină de cuarţ pentru turnătorie.4. aplicând culori diferite la stratul de Vinarom şi la strop. conf. etanş şi  cu bună aderenţă de suport; se poate utiliza   atât     la  interior   cit  şi   la  exterior. caietului de sarcini CCPALV nr.  1.5. caietului de sarcini CCPALV nr.8.  Pereţii din beton turnaţi în cofraje verticale.

 Finisajul cu vopsea Vinarom a suprafeţelor de zidărie tencuită sau a suprafeţelor de  beton cu faţa drişcuită din turnare. colorat (diluat până  la consistenţa de aplicare). .  De asemenea. se realizează în următoarea ordine:  —  grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108—211 sau grund de Aracet DP 25;  —  glet de netezire din nisip fin cuarţos 0—0. necolorat;  —  gletuire cu produsul 8208 II.4.2 mm. cu  Aracet DP 25 (sau glet GIPAQ;  — vopsea Vinarom diluată.  PAL.2 mm sau făină de cuarţ.3. colorat (diluat) într­un strat;  —  strop cu produsul 8208 II. sau grund de Aracet DP 25;  —  chit de nisip cu aracet. Finisajul cu vopsea decorativă în relief pe beton se realizează în următoarea ordine:  —  grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108­211 sau grund de aracet DP 25;  —  chit de nisip fin cuarţos cu Aracei DP 25 pentru chituirea alveolelor;  —  glet de netezire din nisip fin cuarţos 0—0.5. aplicată în două straturi.  3.  Executarea straturilor de finisaj cu vopsea Vinarom pe beton  3. în două  straturi;  Varianta III:  —  gletuire cu produsul 8208 I;  —  vopsire cu produsul 8208 II.  3.  3. Finisajul cu produsele 8208 se realizează în următoarea ordine. pentru chituirea alveolelor rămase de la turnare;  —  glet de netezire din nisip fin cuarţos 0—0. conform caiet II pct. se va aplica pe şantier;  —  grund de vopsea Vinarom sau grund V 108—211 sau grund de Aracet DP 25;  — vopsea Vinarom diluată în două straturi.2. colorat (la consistenţa de livrare).1. În prealabil se va îace. în 3 variante:  Varianta I:  —  gletuire cu produsul 8208 I. cu Aracet DP 25 sau glet GIPAC (cu  sau fără acest strat);  —  vopsea Vinarom diluată aplicată în două straturi. veriiicarea şi rectificarea eventuală a suprafeţei de finisat.  PFL  se  realizează  în  următoarea ordine:  —  grund de îmbibare din ulei de in incolor (sau înlocuitori. se poate aplica pe beton aceeaşi alcătuire de finisaj.2 mm. sau dolomită. colorat (la consistenţa de livrare);  Varianta II:  —  gletuire cu produsul 8208 I. 2.  3. în două straturi;  —  vopsea cu produsul 8208  II. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE  Succesiunea straturilor  3.  Finisajul  suprafeţelor  de  beton  cu  vopsea  Vinarom  se  realizează  în  următoarea  ordine;  —  grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108—211.3. cu Aracet DP 25 (cu sau fără acest  strat);  —  vopsea decorativă în relief aplicată în două straturi.6.  Finisajul  cu  vopsea  Vinarom  pe  suprafeţele  de  lemn. parapete etc.2); pe  tâmplărie  acest  grund  poate  fi  aplicat  din  fabrică  sau  pe  şantier;  pe  elemente  ca  pereţi  despărţitori. în care primul strat de  vopsea decorativă se înlocuieşte cu două  straturi  de vopsea Vinarom diluată.

 În cazul întreruperilor de lucru.2 mm; Aracet DP 25: apă.5  (nisip­ciment:Aracet).  repararea  se  face  folosind  un  mortar  de  ciment  cu  adaos  de  Aracet  în  proporţie    de    3:1:0.  Mortarul  se  aplică  cu  şpaclu  şi  se  netezeşte  astfel  încât  să  nu  mai  prezinte  denivelări  faţă  de  suprafaţa  înconjurătoare. apoi se înlătură părţile neaderente prin periere cu peria de paie. conform  normativelor P 42­71 şi C 140­71. în rânduri paralele.  La  pistol  se  reglează  cu  reductorul  respectiv  o  presiune  de  4—5  atmosfere citită pe manometrul aferent.  În cazul găurilor de la turnare sau survenite de la transport.  pistolul se scufundă într­o găleată cu apă.  2  Gletul strecurat prin sita de 100 ochiuri/cm  se introduce în recipientul aparatului.  începând  din  extremitatea  stingă  de  sus.  Timpul  de  uscare  este  de  minimum 2 ore ia temperatura de +15°C şi de o oră la temperatura de +25°C sau mai mare.  astfel  ca  manometrul  montat  pe  capac  să  arate  o  presiune  de  3—5  atmosfere.  Gletul se prepară prin amestecarea manuală. acestea se  vor repara cu un  mortar de ciment­nisip 0—1 mm (dozaj 1:3 în volume).  Pistolul  se  poartă  în  sens  spiralat  sau  în  serpentină.  Granulozitatea nisipului se alege în funcţie de adîncimea reparaţiei  astfel:  —  adîncimea 0. pentru a nu se usca vopseaua din duză.  Grundul  se  aplică  numai  manual  cu  bidineaua  sau  cu  pensula  lată. 8 ore de lucru.5 (în volume) nisip cuarţos sub 0. Nisipul cuarţos  se poate înlocuit cu dolomită sau făină de cuarţ. se aplică plăci PFL sau carton pentru a evita stropirea  cu  jetul  de  la  pistol.5 m. după verificarea prealabilă a  jetului.7 din aceea a recipientului  După  închiderea  capacului  recipientului.  trebuie  să  se  usuce  minimum 16 ore înainte de aplicarea stratului următor sau al vopsitoriei propriu­zise. suprafaţa stratului  suport trebuie să fie netedă şi nu trebuie să prezinte abateri de la pin nitate  mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă mai mare de 2 mm la dreptarul de 0. La terminarea .  reglând  presiunea la 6 atmoşiere (la ieşirea din compresor). se pot produce accidente.7.5—10 mm  nisip cuarţos 0.  La  terminarea  sau  întreruperea  lucrului. se aplică un glet de netezire cu  următoarea compoziţie: 3:1:0.  3. placaj ceramic etc.  Pe  suprafeţele  învecinate: tâmplărie.Suprafaţa se curăţă. astfel ca să se acopere uniform suprafaţa. După executarea reparaţiilor locale şi grunduire. Stropirea suprafeţei se face. în cantităţi pentru cca. Executarea stratului de glet de netezire se face pe şantier iar în cazul panourilor prefabricate  se poate face şi la fabrică.  După  terminarea  reparaţiilor. Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pre gătire un volum de vopsea Vinarom  2  sau Aurel DP 25 (strecurate prin sita de 900 ochiuri/cm  ) şi un volum egal de apă şi se omogenizează. prin stropire cu pistolul şi netezire cu şpaclul de cauciuc sau fierul  de glet. volumul de apă se poate mări până la de 4 ori (respectiv 2 volume). 0.8.  De la executarea reparaţiilor cu mortar de ciment şi până la aplicarea vopsitoriei propriu­  zise  se  vor  lăsa  7  zile  pentru  uscare.  înainte  de  a  deschide  capacul  recipientului. înlăturîndu­se părţile proeminente cu şpaclul şi  eventual cu dalta şi  ciocanul.  Gletul de  dolomită se poate  aplica  manual sau  mecanizat.2 mm  —  adîncimea peste 10 mm  nisip cuarţos 0—3 mm  Mortarul se prepară în găleată prin amestecarea manuală în cantităţi corespunzătoare unei  perioade de lucru de maximum 3 ore. Stropirea se întrerupe la  2  fiecare  1  —2  m  şi  se  netezeşte  cu  şpaclul  de  cauciuc  sau  cu  fierul  de  glet.  Fiecare strat  al  mortarului  de  reparaţii  cu  adaus  de aracet.  în  cazul  alveolelor  de  la  turnare  sau  al  adînciturilor. iar  în perioada caldă (peste 20°C) se poate înlocui  şi  cu  Aracet  D 50.  În cazul aplicării cu pistolul.  Ca liant se va folosi de preferinţă Aracet DP 25 care este obligatoriu în perioada rece.  Aplicarea mecanizată se realizează cu instalaţia de aplicai tencuială stropită şi masă  de şpaclu.  3. Se reglează apoi reductorul de presiune de pe capacul  vasului  de  presiune  (care  conţine  materialul).  se  omogenizează  materialul  prin  învârtirea  agitatorului  şi  se  porneşte  compresorul. În caz contrar. se închide ventilul şi  se elimină toată suprapresiunea prin deschiderea supapei de  siguranţă de pe capac.  etanşat  cu garnitură  de  cauciuc  cu ajutorul  unor  cleme  rabatabile.  pe  când  cel  de  nisip  fin sau  făină  de  cuarţ numai prin aplicarea mecanizată. pe o înălţime  de cea.

4—0. gletului şi vopselei este cea indii la pct.  Executarea mecanizată a vopsitoriei se realizează cu aparatul de aplicat tencuială stropită  şi masă de şpaclu. Amestecul de întîrzietor de priză şi plastifiant se face în proporţie de 19:1.8.  Caietul  III.7).8.  Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe zidărie  sau pe beton cu faţa drişcuită  3. Bidoanele şi vasele  cu  vopsea  se  vor  închide etanş. cu duza de Ø 1 alimentat din  vasul de presiune de 50 l. Stratul  de vopsea Vinarom se aplică manual sau mecanizat conf.  După  executarea  gletului  se  aplică  vopseaua  Vinarom  Vopsitoria  cu  Vinarom  se  realizează  pe  şantier. Executarea  finisajului cu produsul 8208.25: 2—4 (până la  consistenţa de lucru). tehnologiei de la pct.  Executarea manuală a vopsitoriei se realizează cu aparatul de aplicat sau cu pensula lată. Succesiunea straturilor este cea indicată la pct.11. folosind tehnologia arătată la punctul la pct.  Pe  aceste  suprafeţe  vopsitoria  cu  Vinarom  se  execută  la  30  zile  de  la  terminarea  tencuielii sau turnarea betonului. fabricat de Intreprinderea 6 Martie Timişoara. 3.  vopsitoria  cu  Vinarom  se  execuţii  în  succesiunea  straturilor  indicată la pct.  Executarea finisajului cu vopsea decorativă în relief  3. 3.  3.  Vopseaua decorativă în relief poate fi diluata. PFL  3. Tehnologia  de lucru pentru aplicarea grundului. 3. vopseaua va fi bine omogizată în prealabil.  2  1  m  . Aplicarea se face pe suprafeţe succesive de cca. Grundul de îmbibare şi grundul Vinarom se aplică manual cu pensula (după  ce în prealabil pe elemente din PFL s­a înlăturat luciul prin şlefuire cu hârtie de şlefuit). 3.  Soluţia  de  clei  se  prepară  ca  la  pct.  Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe suprafeţe de lemn.  3. 3. Pentru aplicarea manuală a gletului de nisip în şi Aracet se va folosi fierul de glet cu  lamă de oţel flexibilă de 0.14.6—3.13.4.12. după tehnologia arătată la pct. 3. până la o cantitate de  maximum 5%.11. 3. Gletul se aplică manual sau mecanizat în mod similar ca la gletul de nisip fin  şi Aracet cu instalaţia de aplicat tencuială stropită şi masă de şpaclu descrisă la pct.  prin  întinderea  şi  îndesarea  materialului  pe  stratul  suport  în  grosime  de  1  mm  2  (corespunzător  consumului  de 1200—1400  g/m  ).9.  Pe  aceste  suprafeţe. . PAL.4. 3.  pentru  a  împiedica  formarea de  pojghiţe  şi  evacuarea  apei  din  emulsie la reluarea lucrului.5 mm grosime. în mod similar ca la aplicarea gletului de nisip fin  (pct.  Prepararea pastei se îace cu următoarea compoziţie:  ipsos: Aracet DP 25: întîrzietor de  priză (clei de oase) + plastifiant (Disan):  apă.  3.6 şi 3.11.  iar  soluţia  Disan  se  prepară  cu  apă  în  concentraţie 20%. Aplicarea vopselei decorative în relief se faci prin stropire cu pistolul instalaţiei de  aplicat tencuiala stropită şi masă de şpaclu. cu apă.zilei de lucru se încarcă vasul de presiune cu apă şi prin stropiri repetate se spală toată instalaţia  la interior şi  exterior.  2  Înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sita cu 900 ochiuri/cm  .9. Executarea gletului  de netezire cu pastă de ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac) se face  după aplicarea şi uscarea grundului şi chitului.  aplicând  două  straturi  de  vopsea  diluată  cu  apă  în  proporţie  de  4:1  (volumetric).  Vopseaua se poate aplica manual sau mecanizat.  Stratul  de  glet se  lasă  să  se  usuce  minimum  16 ore înainte de vopsire.  3.7­3.3.10.9 şi 3. în proporţie volumetrică 6:1:0. prnlni care.

Gletuitorii lucrează cu şpaclul de 100 cm.  3.  Executarea manuală a vopsitoriei propriu­zise se realizează cu bidineaua sau cu  pensula  lată.  Consistenţa materialului aplicat trebuie să fie de 12 cm la conul etalon.15. În cazul aplicării   sub  formă  de  glet  se  procedează  ca  la  pct. mişcare care se repetă la fiecare zonă ce se finisează.  Imediat după aplicarea materialului.  Funcţionarea      pompei  se  întrerupe automat în momentul când maneta de la tija de stropire nu este presată.15.  se  omogenizează  cu  amestecătorul  pneumatic.  iar  pentru  alimentare uşoară rezervorul este prevăzut cu  un dispozitiv de golire a sacilor cu vopsea 8208.  Pentru  realizarea  manuală  a  gletului  se  va  folosi  ciripea  metalică  cu  lamă  de  oţel  flexibilă de 0. În modul acesta  operatorul  care  proiectează  materialul  poate  dirija  de  la  locul  de  lucru  oprirea  sau  pornirea  pompei. stratul final se realizează  cu produsul 8208 II diluat cu apă.  La îndepărtarea excesului de material de pe tavane.  Excesul de material luat de şpaclu se refoloseşte prin introducere în vasul de alimentare ai  pompei.  Acest strat se mai poate aplica mecanizat cu pistolul pulverizator de vopsit. la primul strat şpaclul se va deplasa în  direcţie paralelă cu peretele exterior al încăperii.  După  ce  se  introduce  materialul  în  rezervor  şi  apa  de  completare.  care  preia  materialul  dintr­un  rezervor  de  deasupra  şi  îl  împinge  prin  furtun  la  tija  de  stropire.  2  Aplicarea  se  face  pe  suprafeţe  succesive de  circa  1  m  descriind  cu drişca  o  serpentină  orizontală. Executarea  stratului  de  finisaj  cu produsul  8208  II se poate  face  la  consistenţa  de  livrare (12 cm pe conul etalon) sub formă de glet sau sub formă de strop. iar la al doilea strat pe o direcţie perpendiculară  pe prima. în primele camere se începe operaţia de  netezire şi  îndepărtare a excesului de material.15.0.  În cazul când straturile 1 şi 2 se realizează cu produsul 8208 I.  În continuare se execută operaţiile de corectare în urma şpacluitorilor.16.  Capacitatea  rezervorului  este  de  cea  150  l. Cu acest aparat se  poate realiza şi aplicarea produsului 8208 II. Se aplică materialul la toate încăperile unui etaj.  dacă  consistenţa  a  devenit  mai  mare  prin  adausul  de  material  recuperat  de  pe  pereţi.  Executarea manuală a finisajului 8208  3. netezind întâi tavanul şi după aceea pereţii.  În  momentul când acesta atinge presiunea de 8 atm.  Excesul de material acumulat în colţuri se netezeşte cu o pensulă udă cu apă şi cu şpaclul  de 20 cm..5 mm grosime. precum şi între tavan şi pereţi. Modul de lucru pentru netezire  este cel descris la  pct.17. ..  3. Aceasta constă din  aranjarea racordărilor la tocurile uşilor şi a ferestrelor.  În  cazul  aplicării  sub  formă  de  strop  se  reduce  proporţia de aer pentru a se ajunge la o stropire discontinuă a materialului.3.  Pentru porţiuni de perete mai mici de 1 m se foloseşte şpaclul de 60 cm şi 20 cm. alimentat din  vasul de presiune al instalaţiei de aplicat tencuială stropită şi mase de şpaclu. care se obţine prin  adaus  de  apă.  Executarea  stratului  1  şi  2  de  finisaj  cu  produsul  8208  I  se  face  prin  aplicarea  mecanizată cu maşina de proiectat pasta cu pompă elicoidală.4. 3. Agregatul constă dintr­o pompă cu  şnec  îmbrăcată  în  cauciuc  neoprenic. se cuplează aparatul şi se reglează debitele la  tija  de  stropire  pentru  obţinerea  unui  raport  optim  de    material/aer.  sub formă de strop.  Pentru  punerea  aparatului  în  funcţiune  se  porneşte  compresorul. până la o consistenţă corespunzătoare aplicării cu pensula cu  bidineaua.

G. care pot înlocui vopselele Vinarom.  din dispersie de acetat de polivinil nuanţate din fabrică. 71;negru nr.  nuanţate  pe  şantier  prin  amestecare  de  vopsea albă (simbol 8202).1.1. putând însă îi  folosite şi la interior.  2. 2 elaborat de Centrul  de Cercetări pentru Proiectări Antico­rosive   de   Lacuri   şi   Vopsele — CCPALV;  —  Paste  concentrate  de  nuanţare  simbol  8200.  3. Prevederile prezentului caiet se referă la finisarea pereţilor tencuiţi sau a pereţilor de  beton. 3­76  1.  conform  caietului  de sarcini nr. 45; galben nr. 652; ocru nr. 44  din 23 feb. STAS 6737­75;  ­  Ciment Pz 400.  NUANŢATE PE ŞANTIER  Aprobat de l. 482; galben nr.  cu  vopsele  din  dispersie  de  acetat  de  polivinil.S. STAS 790­1973;  ­  Aracet DP 25 şi D 50.  în  special  în  cazul unor lucrări de reparaţii.1976  Indicativ C.  conform  caietului  de  sarcini  nr. STAS 058­73;  ­  Nisip  cuarţos  de  Văleni  şi  Crivineni  pentru  fabricarea  sticlei  şi  a  geamurilor. sînt destinate a se aplica în mediu exterior. Finisajul cu vopsele nuanţate pe şantier se reallzează  pe suprafeţe tencuite astfel;  —  grund  de vopsea nuanţată  diluată cu apă  în proporţie 1 :2 (în volume); .  Se produc următoarele tipuri de paste concentrate de nuanţare: roşu nr. STAS 6284­60.  Materiale auxiliare:  ­  Apă. 25; roşu nr.  cu ordmul nr. 252;  portocaliu nr.  1. MATERIALE  Materiale principale:  —  Vopsea  albă  simbol  8202.C.  STAS  3841  ­  Făină de cuarţ pentru turnătorie.Elaborat de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­  NORMATIV PENTRU  EXECUTAREA  LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII  CAIETUL VI: VOPSITORII CU VOPSELE PE  BAZĂ DE ACETAT DE POLIVIN1L. 90. cu paste colorate (simbol 8200). STAS 1500­67;  ­  Dolomită. 48; galben nr.  elaborat de CCPALV.  Prin  posibilitatea  nuanţării  pe  şantier  se  poate  obţine  exact  nuanţa  dorită. 54; verde  nr. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE  1.  Vopselele nuanţate pe şantier. 35; galben nr. 65; albastru nr. 54/1; albastru nr. 49; verde nr. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE  Succesiunea straturilor  3.

  Aplicarea  straturilor  de  vopsea  se  poate  face  manual  sau  mecanizat. Timpul de uscare este de minimum 2  ore la temperatura de + 15°C şi de o oră la temperatura de + 25°C sau mai mare.  Suprafaţa  panourilor  prefabricate  din  beton  greu  trebuie  să  îndeplinească  condiţiile  de  planitate şi netezire prevăzute în: "Normativul pentru executarea construcţiilor din panouri mari".6.  Grundul se aplică cu bidineaua sau cu pensula lată. prefabricate din beton greu.  în  cazul  vopselelor nuanţate  pe  şantier  se  amestecă  0. înainte de executarea vopsitoriei.5  mm  grosime.5.6.  până  la  acoperirea  întregului  perete.  În    funcţie  de nuanţa    dorită.  de  cu  indicată  în  proiect  şi  se  2  strecoară prin sita de 900 ochiuri/m  . prin stropire cu pistolul şi  netezire cu şpaclu de  cauciuc. Pentru suprafeţele de beton care urmează să fie  finisate  cu  vopsea  nuanţată  pe  şantier  se  aplică  un  strat  de  glet  de  netezire  cu  următoarea  compoziţie: nisip fin de Văleni sub 0.  Gletul  de  Dolomită se  poate  aplica  manual  sau  mecanizat.7.. Aplicarea  manuală  se  face  cu  drişca  metalică  cu  lamă de  oţel flexibilă  de  0. conform Caietului V.  P 42­71. Pe şantier se va iace o revizuire şi rectificare a suprafeţelor. până la completarea unui  rînd  vertical  şi  după  aceea  se  continuă  cu  rândurile  următoare.4 care se aplică obligatoriu manual.5..  3.  Pentru prepararea  grundului se  introduce în  vasul  de pregătire  un  volum  de  Aracet  2  DP 25 (strecurat prin sita de 900 ochiuri/cm  ) şi un volum de apă şi se omogenizează.2.—  vopsea nuanţată diluată cu apă în proporţie 1:1  (în volume);  —  vopsea  nuanţată la consistenţa de livrare din fabrică. Finisajul cu vopsele nuanţate pe  şantier aplicate pe suprafeţe de beton se realizează în următoarea alcătuire:  —  grund de Aracet DP 25 diluat cu apă  în proporţie 1:1 (volumetric);  —  glet de nisip (Dolomită) şi Aracet DP 25;  —  vopsea nuanţată pe şantier diluată cu apă în proporţie 4:1 (volumetric);  —  vopsea nuanţată pe şantier diluată cu apă  în proporţie 4:1 (volumetric). Aplicarea mecanizată se realizează cu instalaţia de aplicat tencuială stropită şi masă  de şpaclu. Stratul de glet se lasă să se usuce 16 ore înainte de  aplicarea grundului pentru vopsire..  cu  excepţia  grundului de la pct.  pe  când  cel  cu  nisip  fin  sau  făină de cuarţ numai prin aplicare mecanizată.  3. 3..  cantitatea  de  apă  se  poate  mări  până  la  de  4  ori  (respectiv  două  volume). Pregătirea stratului suport.  Aplicarea  gletului  de  netezire  se  execută  pe  şantier.  După  terminarea  rectificărilor  suprafaţa  stratului  suport  trebuie  să  fie  netedă  şi  nu  trebuie să prezinte abateri de la planitate mai mare de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă  mai mare de 2 mm la dreptarul de 0.  3.  Executarea straturilor  3..10  părţi (în volume) de pastă simbol 8200 de culoare dorită la 100părţi de vopsea de culoare albă  (simbol 8202). Orientativ se recomandă concentraţiile de 0.2  mm (sau Dolomită sau făină de cuarţ): Aracet DP 25 şi  apă.  Gletul se aplică în grosime de 1 mm.  În cazul  aplicării  cu  pistolul.  3.0. pct.4.  3.  Gletul  se  prepară  prin  amestecare  manuală  în  cantităţi pentru circa 8 ore de lucru..10 părţi pastă .3.  Înainte de executarea vopsitoriei se  pregăteşte  amestecul  de  vopsea  simbol  8202  şi  pastă  8200. se recomandă a se face  din fabrică în cazul panourilor. Tehnologia de lucru pentru aplicarea mecanizată şi manuală a  gletului este similară cu cea indicată în Caietul V.5 m.  3.  iar  în  cazul  panourilor  prefabricate se recomandă să se facă la fabrică.  în  proporţie  volumetrică 3:1:  0.4.  2  Aplicarea gletului se face pe suprafeţe succesive de circa 1 m  .

  carese  aplică  pe  porţiuni  mici  din  suprafaţa  de  vopsit;  după  uscarea  probelor  martor  de  nuanţă. la terminarea lucrului se va  avea grijă să se scurgă restul de vopsea din vas. se pregăteşte cu proporţia respectivă o cantitate  mai mare (un butoi).  3.  În cazul vopsitoriilor nuanţate pe şantier aplicate mecanizat. . din care se ia după aceea şi se prepară diluţiile pentru diferitele straturi aşa  cum  s­a  arătat  la  pct.  Atât  la  aplicarea  manuală  cât  şi  la  cea  mecanizată.  Executarea  mecanizată  a  vopsitoriei  se  realizeazii  cu  instalaţia  de  aplicat  vopsele  compusă din compresor şi pistol de stropit sau cu instalaţia de aplicat tencuieli stropite şi masă  de şpaclucu  duză de Ø 1mm folosind tehnologia arătată în caietul V. se vor spăla cu apă sculele şi utilajele folosite. la temperatura minimă de aplicare de +15°C.  la  terminarea  lucrului  sau  la  orice  întrerupere mai mare de o oră.1  Executarea  manuală  a  vopsitoriei  se  realizează  cu  bidineaua  sau  cu  pensula lată.  se  va  alege  proporţia  cu  care  se  va  executa  întreaga suprafaţă. să se înlocuiască cu apă şi să se proiecteze prin  pistol până la spălarea completă de vopsea din instalaţie. După alegerea nuanţei dorite.simbol  8200  la  100  părţi  vopsea  simbol  8202.  Intervalul de uscare între straturile succesive de vopsea atât în cazul aplicării manuale cât  şi în cazul aplicării mecanizaţi este de o oră în lunile calde iulie­august; în perioadele reci se va  prelungi timpul până la 3 ore.

 1.G.  stropite  şi  mase  de  şpaclu  cu  transport  pneumatic  al  materialului.  „6 Martie­Timişoara"  —  Aparat electromagnetic pentru vopsit (fără compresor) producător UCECOM. late şi rotunde.  —  Aparat  de  aplicat  tencuieli. producător Întrep.  pentru  şters  praful      după  şlefuire  —  Bidinele rotunde sau dreptunghiulare  —  Lampă de benzină  —  Perii de sârmă  —  Răzătoare pentru rugină  —  Daltă  —  Şpaclu metalic  —  Şpaclu de cauciuc  —  Cleşte de cuie  —  Ciocan  —  Cancioc  —  Drişcă de lemn şi metalică  —  Aparat cu perie cilindrică şi manivelă pentru calcio­vecchio  —  Metru de buzunar  —  Scară dublă  —  Riglă de lemn.S.3 litri)  —  Pensule de diferite mărimi din păr de porc.Elaborat de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  ŞI  ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­  Aprobat de I.  în  afară  de  sculele  şi  dispozitivele  enumerate la  pct.  „6 Martie" — Timişoara .  cu  coadă  lungă.  cu ordinul nr.  nitroceluloză. tufăr din păr de  veveriţă sau bursuc pentru netezit  —  Perii  din  păr  de  porc  sau  fire  sintetice.  polilac.  compusă din compresor şi pistol pulverizator produs de Întrep. următoarele:  —  Aparat  de zugrăvit tip Calimax  —  Aparat de zugrăvit electric tip AEZ­1 sau AEZ­2  —  Instalaţie  de  aplicat  mecanizat  vopsele  de  ulei. 44  din 23 feb. flexibilă şi uşoară.   Coop.  alchidal. Pentru executarea manuală a lucrărilor  2  —  Site fine (900 ochiuri/cm  )  —  Găleţi din tablă zincată  —  Vase portative de inventar pentru ţinut materialele la locul de lucru (din tablă zincată  de capacitate 0. DISPOZITIVE ŞI UTILAJE  1..  Electrobobinajul — Buc..5. de liniat.C. 1976  ANEXA  SCULE. Pentru executarea mecanizată a lucrărilor  Pentru  vopsirea  mecanizată  mai  sunt  necesare. pentru liniatură  —  Schele demontabile. metalice sau de lemn  —  Schelă nacelă  —  Capre de  lemn  pentru  vopsirea elementelor de tâmplărie detaşabile  —  Sfoară (10 m)  —  Butoaie de 100 kg din tablă zincată sau din lemn  2.

  Caietul VII: Prepararea şi aplicarea pastei GIPAC  Indicativ C. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE .3­76  1.  DIRECTOR GENERAL. producător Întrep. INDICATIV C. cu caietul VII „Prepararea şi aplicarea pastei  Gipac".6/1977  INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE .  putând  fi  folosite  şi  alte  tipuri  cu  funcţiuni identice. 3329  din 9 iunie 1977. „6 Martie" ­ Timişoara  Lista  de  utilaje  este  exemplificativă. normative şi prescripţii nr.  Avînd în vedere referatul Direcţiei directivare. VALERIU CRISTESCU  NORMATIV PENTRU EXECUTAREA  LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII. 3­76.  Ing. norme. 3­76.  Se aprobă completarea „Normativului pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi  vopsitorii".  nu  limitativă. Completarea prevăzută la pct. se emite următoarea  DECIZIE :  1.—  Aparat  de  aplicat  tencuieli  stropite  şi  mase  de  şpaclu  cu  pompă  elicoidală  pentru  transportul materialului. 74  din 17 VI 1977  PENTRU APROBAREA COMPLETĂRII „NORMATIVULUI  PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI  VOPSITORII".  BULETINUL CONSTRUCTIILOR NR. indicativ C.  170/1976  pentru  organizarea  şi  funcţionarea  Institutului  Central de cercetare. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul  Construcţiilor.  2.  PROIECTARE ŞL DIRECTIVARE  ÎN CONSTRUCŢII  DECIZIA Nr. proiectare şi directivare în construcţii. CU CAIETUL VII „PRE­  PARAREA ŞI APLICAREA PASTEI GIPAC".  În  temeiul  Decretului  nr.

  conform  STAS  8625­70. În încăperi cu umiditate relativă a aerului sub 65%.2.  cît  şi  aplicarea pe  suprafeţe  netede  de beton şi beton celular autoclavizat pe şantier. SCULE ŞI DISPOZITIVE  2. la finisarea. pasta GIPAC aplicată pe pereţi şi  tavane constituie stratul suport pentru zugrăveli cu humă. La prepararea pastei GIPAC se vor folosi următoarele materiale:  — ipsos de construcţii.  pasta GIPAC se aplică pe  pereţi  şi  tavane. Pasta GIPAC face obiectul invenţiei unui colectiv din INCERC. 61.  2.  constituind  stratul  suport  pentru  zugrăveli  şi  tapete  sau  ca  finisaj  definitiv sub formă de strop.  Pasta  GIPAC  înlocuieşte  mortarele  pentru  executarea  tencuielilor  tradiţionale  cu  straturi multiple.74  din 17 iunie 1977  —  plastifiant  DISAN.60 m lungime;  — tărgi din lemn căptuşite cu tablă zincată pentru preparat pasta;  — sapă cu ochiuri pentru amestecat pasta;  — sită cu ochiuri ø  1 mm pentru strecurat pasta;  — butoaie din material plastic de 50 l.  La  prepararea  şi  aplicarea  pastei  GIPAC  se  vor  utiliza  sculele  şi  dispozitivele  prevăzute în anexa la normativ.3.  1.1.1. conform STAS 7058­73;  — clei de oase.  Prin  prezentul  caiet  se  stabilesc  modul  de  preparare  a  pastei  GIPAC  şi  tehnologia  de  aplicarea  ei  pe  betonul  proaspăt  în  fabrici  de  prefabricate. conform STAS 790­73.  produs  de  Fabrica  de  Celuloză  şi  Hîrtie — Zărneşti;  — apă.1. PREPARAREA PASTEI GIPAC . cu pasta colorată în masă.2.  Consumul  de  materiale.  1.4. brevetată cu  dosar OSIM nr.  pe  linia  tehnologică  de  formare  a  panourilor mari  de beton. la care se adaugă următoarele:  — mistrie;  — fier de glet cu lamă de grosime 0.  3.  În încăperi cu umiditate relativă a aerului peste 65%. suprafeţelor netede de beton şi beton celular autoclavizat din  interiorul construcţiilor civile şi industriale. vopsea de ulei sau vinarom.  1.  manoperă  şi  utilaj  pe  m  de  suprafaţă  finisată  se  dă  orientativ în anexa 1. 777/1969.5 mm şi de 0.  2. MATERIALE.3. conform STAS 88­73;  Elaborat de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  ŞI   ECONOMIA  CONSTRUCŢIILOR – INCERC –  Aprobat de ICCPDC  cu Decizia nr. conform STAS 545/1­75;  — Aracet D50  sau DP25.  2  2.

  3.04 părţi cristale de fenol la o parte soluţie de întîrzietor de priză plus  plastifiant.  3.4. Înainte  de  aplicare.2. APLICAREA PASTEI GIPAC PE BETONUL PROASPĂT  ÎN FABRICI DE PREFABRICATE .2.  3.  exprimată  în  părţi  de  volum: — 1 parte întîrzietor de priză plus plastifiant;  — 4 părţi Aracet D50  sau DP25 ;  — 23—24 părţi ipsos de construcţii;  — apă. apoi vasul în care s­a dizolvat cleiul se va pune în alt vas cu  apă care se află deasupra unei surse de căldură.6.  într­o  targa  foarte  curată;  la  fabrică  se  va  prepara  într­un  malaxor  de  mică  capacitate. cantitatea corespunzătoare  de  oxid  se  va  adăuga  componentei lichide la prepararea acesteia.  3. Cantitatea  de  pastă  ce  se  va  prepara  odată  va  fi  corespunzătoare  acoperirii  unui  front  de  lucru  ce  se  poate  realiza  în  maximum  6  ore. care se va prepara în laboratorul de trust sau  întreprindere şi se va livra şantierelor la bidon.  la  temperatura  de  + 24 o C.  3.  aşezat  pe  linia  tehnologică  de  realizare a panourilor mari.  4.  pasta  bine  omogenizată  se  va  trece  printr­o  sită  cu  ochiuri  de ø 1 mm. la temperatură de peste + 5  C.8.  Pasta  GIPAC  se  va  prepara  pe  şantier  manual. în încăperi închise.  3. Întîrzietorul de priză sub formă de soluţie se va prepara din clei de oase granular.  În cazul cînd pasta GIPAC se aplică colorată în masă. în greutate. Se va amesteca conţinutul şi eventual se va  mai  adăuga  apă. pentru o  bună conservare.  În cazul cînd amestecul nu se va utiliza imediat.  se  va  adăuga  în  butoiul  de  Aracet  în  proporţie  de  o  parte  soluţie  la  patru  părţi  Aracet  şi  se  va  amesteca puternic. Soluţia  de  întîrzietor  de  priză  plus  plastifiant.  Pasta    GIPAC  se  va  prepara  după  următoarea  reţetă.  timp  în  care  pasta  îşi  păstrează  consistenţa de lucru.  Pe şantier sau în fabrica  de prefabricate  se  va adăuga ipsosul respectiv  şi apă pînă  la  obţinerea consistenţei de lucru.10.  Amestecul de soluţie de plastifiant plus întîrzietor de priză şi Aracet constituie  componenta lichida a pastei GIPAC.  3..05  l.3.  3.  Amestecul  de  întîrzietor  de  priză  plus  plastifiant  se  realizează  din  o  parte  plastifiant Disan şi 19 părţi întîrzietor de priză.11.  3.7.5.  3.  Cantitatea de clei respectivă amestecată cu apă în proporţie 1: 4 părţi.  realizată  conform  pct.1. se va  adăuga şi 0. se va lăsa  să se înmoaie timp de 24 ore. pînă la obţinerea consistenţei de lucru a pastei.3.9.  pînă  la  obţinerea  unei  soluţii  cu  densitatea  de  1.  3.  Depozitarea  componentei  lichide  a  pastei  GIPAC  se  va  face  în  butoaie  de  o  polietilenă.

  4.  se  finisează de obicei  cu  betoane  aparente  decorative  realizate  prin  pozarea  pe  fundul  cofrajului  a  unui  strat  de  pietriş sau piatră spartă. Panourile  finisate  vor  fi  aşezate  cu  grijă  în  rastele.4. zgîrierea sau ştirbirea lor.  Faţa  exterioară  a panourilor. se va proteja împotriva intemperiilor cu folii de polietilenă.  Panourile pentru pereţi despărţitori se vor finisa pe o  faţă pe betonul proaspăt. diafragme de beton turnat în cofraje metalice.9. plăci de sticlă colorată  etc. Înainte de depozitare. ce urmează a se finisa pe şantier. Panourile  nu  se  vor  depozita  la  exterior  sau  interior  în  locuri  cu o  temperatură  mai mică de +5°C.  iar  pe  cealaltă  faţă  pe  betonul  întărit  după  tehnologia  de  la  cap.  panourile finisate  vor fi  prerecepţionate intern sub aspectul  calităţii execuţiei finisajului.  După finisarea panoului de beton proaspăt în  fabrică. pereţi de beton  realizaţi cu .1. prin pozarea pe fundul cofrajului a covorului de marmoroc.  în  fabrică  sau  pe  şantier. ca să se evite lovirea.  finisată  cu  pastă GIPAC. se va aplica cu canciocul  pe suprafaţa betonului pasta GIPAC de consistenţă fluidă şi se va întinde cu fierul de glet în  strat foarte subţire. avînd grijă să se  insiste cu fierul de glet ca  suprafaţa realizată să fie perfect netedă.  roţi  cu  pneuri  şi  rastele  cu  dispozitive  care  să  împiedice  balansul  panourilor  şi  să  asigure  protejarea  panourilor  cu  manşoane  de  pîslă  sau de cauciuc în punctele de sprijin.8.  prevăzute  cu  suspensii.  atît  la fabrică cît şi pe şantier. După turnarea ultimului strat de beton de consistenţă  vîrtoasă şi drişcuirea fină  a suprafeţei. Transportul panourilor finisate trebuie efectuat cu mijloace de transport (trailere)  special  amenajate.4.10. peste care se toarnă un  strat  de  mortar.6. lăsîndu­se o bandă de circa 10  cm.  apoi  betonul  respectiv.  Aplicarea  din    fabrică  pe  panouri  mari  prefabricate  a  pastei  GIPAC  se  poate  realiza în tehnologia de formare a panourilor cu faţa interioară la suprafaţa cofrajului.  4.  4. APLICAREA PASTEI GIPAC PE BETONUL ÎNTĂRIT  PE ŞANTIER  5.  5.5.  luîndu­se  toate  măsurile. Aplicarea pastei GIPAC la şantier se va face pe suprafeţe netede de beton întărit din  panouri mari prefabricate.  4.  4. În  cazul  cînd  panourile  se  depozitează  în  aer  liber.  faţa  interioară.  4.  4.  se  va acoperi cofrajul cu  capacul respectiv şi se va începe tratamentul termic pentru întărirea betonului.  5.2. sau plăci  ceramice. după terminarea operaţiei de montaj. Eventualele porţiuni degradate vor fi refăcute.  Finisarea  pe  betonul  întărit  se  va  face  după  decofrare.3.  4. decît după o perioadă de minimum 5 zile de la confecţionarea lor.7.  odată  cu  finisarea  benzilor  ce  mărginesc rostul de îmbinare între elementele prefabricate. ce  se  află  la  fundul cofrajului.  Pasta GIPAC nu se va aplica pînă la marginea cofrajului.  4.1.  Imediat se  va aplica cel de al doilea strat.

  In cazul cînd pasta se aplică în două straturi. .  5.  cu  fierul  de  glet.  5.2 ore de la executarea amorsei.  Primul strat de pastă se va aplica după 1..4.  5.3. cu mortar de ciment;  — repararea  cu  mortar  de  ciment  a  porţiunilor  de  beton  degradate.  cu  aparatul  de  aplicat  tencuială  stropită.  acoperirea  lor  se  va  face  în  straturi  succesive  ce  nu  vor depăşi  grosimea de 2 mm.5. Înainte  de  aplicarea  propriu­zisă  a  pastei  de  finisaj  se  vor  executa  următoarele  operaţiuni:  — frecarea cu peria de paie sau de sîrmă a suprafeţei de beton pentru înlăturarea prafului  de ciment şi urmelor de mortar rezultate de la reparaţii;  — aplicarea cu bidineaua sau cu pistolul pulverizator a unei amorse de Aracet: apă. cît şi pentru obţinerea unei suprafeţe perfect plane.  repararea porţiunilor degradate etc;  — montarea tîmplariei şi a geamurilor;  — turnarea şapei pentru montarea pardoselilor;  — asigurarea unei temperaturi în încăperi unde se vor executa lucrări de finisaj cu pasta  GIPAC de peste +5°C.  astfel  încît  să  se  obţină o suprafaţă neteda.    acest  strat  fiind  necesar  pentru  astuparea  alveolelor  existente  în  beton.a.  5.  5. (pct. Pasta  GIPAC  se  va  aplica  într­un  singur  strat  cînd  pe  suprafaţa  respectivă  se  aplică  ulterior  tapete.5 m  lungime;  — închiderea şanţurilor din beton rezultate de la montarea instalaţiilor;  — raderea  bavurilor  de  mortar  rezultate  de  la  lucrările  de  închiderea  rosturilor.7. Finisarea pereţilor şi tavanelor va începe după ce au  fost executate următoarele  lucrări:  — închiderea rosturilor dintre elementele prefabricate.  6. cu abateri de la planitate sub 5 mm.  În funcţie de amploarea lucrărilor.  5. care prezintă abateri de la planitate  mai  mari de 5 mm.  Suprafeţele  fără  denivelări  şi  alveole  pot  rămîne neacoperite complet cu pastă.  5.  Vinarom  sau  vopsea de  ulei. care va fi mînuit cu putere pentru închiderea alveolelor  existente  în  beton  şi  a  unor  eventuale  denivelări. aceasta se va aplica în două straturi succesive.  În cazul cînd pasta GIPAC constituie şi finisajul definitiv se va aplica al doilea strat  colorat  în  masă.. aplicarea pastei GIPAC  se  va  face  manual. în  proporţie de 1:4.  Acest  lucru este  valabil şi pentru  pereţii realizaţi din  fîşii b.  măsurat sub dreptarul de  1.6. nu este  necesară revenirea cu fierul  de  glet  peste  suprafaţa  acoperită  pentru  eliminarea  urmelor  uşoare  lăsate  de  fierul  de  glet. în urma aplicării primului strat.2.cofraje glisante şi pereţi despărţitori din fîşii de beton celular autoclavizat.3) şi se va netezi cu fierul de glet.  Cînd  pasta  GIPAC  urmează  a fi  finisată  cu  humă.8.  sau  mecanizat.  dotat  cu  un  pistol  pulverizator cu duze de diferite mărimi. Dacă pe  suprafaţa  betonului  există  goluri  cu  adîncimi  de  peste  5  mm.c. Grosimea totală a pastei nu va depăşi 1  mm.

9.  avînd  consistenţa  mai  fluidă.  se  va  aplica  după  ce  primul strat de pastă s­a zvîntat (nu este absolut necesară uscarea lui).  Pentru  lucrările  găsite  necorespunzătoare  se  vor  da  dispoziţii  de  şantier  pentru  remediere sau refacere.  în  mai  multe  puncte.  6. CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR  6.3. ca să nu rămînă urme;  — cu pistolul pulverizator al aparatului de aplicat tencuieli stropite.  Ca  strat  suport  pentru  vopsitorii.  6. finisajul rezultat  fiind  sub  formă  de  strop..6. conform standardelor şi normelor  interne de fabricaţie respective;  — respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier;  — corectitudinea  execuţiei  lucrărilor  în  conformitate  cu  cele  înscrise  în  prezentele  instrucţiuni tehnice.  6. Stratul  al  doilea  de  pastă. se va verifica în  mod special;  — îndeplinirea  condiţiilor  de  calitate  a  pregătirii  suprafeţelor  suport.1.  scurgeri.  urmărindu­se  respectarea prevederi lor din prezentele instrucţiuni tehnice.  pasta  aplicată  cu  pistolul  pulverizator  se  netezeşte cu fierul de glet. .  Se  va  controla  rezistenţa  stratului  de  pastă. băşici.urme ce dispar la aplicarea celui de al doilea strat.  cu  pastă  colorată  în  masă  sau  peste  care  se  aplică  zugrăveli  cu  humă. Pe parcursul executării  lucrărilor de aplicare a pastei  GIPAC.  trebuie să rezulte un sunet plin.  Aplicarea celui de al doilea strat de pastă se poate face:  — cu fierul de glet în strat foarte subţire (0.  care  trebuie  să  fie  aderent  la  suprafaţa  suport;  la  ciocănirea  uşoară  cu  un  ciocan  de  lemn.  Suprafaţa finisată cu pastă GIPAC nu trebuie să prezinte desprinderi.2. cute.  consemnîndu­se  aceasta în procese­verbale de lucrări ascunse;  — calitatea principalelor materiale ce intră în operă. Controlul  în timpul  execuţiei  se  va  face de  către  executant prin organele  sale de  control  tehnic  de  calitate.2 mm).  5.5.  6.  Recepţia  lucrărilor  se  va  face  numai  după  uscarea  completă  a  straturilor  de  pastă.  precum  şi  de  către  beneficiar  şi  proiectant.1.4.  6. urme de la fierul de glet etc.  revenind cu fierul de glet  pe suprafaţa acoperită. crăpături sau fisuri..0.  6.

... 0........  0.................. ....... .............  0..................................................0..0......................... 3 ................................  0.....  0......  0.....................................25 ore/m  2  Ipsosar categ....0323 kg/m  (clei de oase)  2  Apă . 0.0017 kg/m  2  Întîrzietor de priză.......................................................0........ Manoperă  2  Ipsosar categ...................0008 kg/m  2  Întîrzietor de priză ..............  0.......ANEXA 1  2  CONSUMUL ORIENTATIV DE MATERIALE......001 kg/m  2...............132 kg/m  2  Ipsos de construcţii ...  0......10 ore/m  b) Finisarea manuală cu pastă GIPAC aplicată în două straturi  1..........................001 m  /m  2..... 0.............................0323 kg/m  3  2  Apă .............856 kg/m  2  Plastifiant Disan ...20 ore/m  c)  Finisarea mecanizată cu pastă GIPAC aplicată în două straturi  1..................0017 kg/m  2  Întîrzietor de priză .........................0......................50 ore/m  2  Ipsosar categ................ MANOPERĂ ŞI UTILAJ e PE m  DE SUPRAFAŢĂ FINISATĂ  a) Finisarea manuală cu pastă GIPAC aplicată într­un singur strat  1.................................. 6 ...........132 kg/m  2  Ipsos de construcţii............................... 0........ 0.................... 0....................856 kg/m  2  Plastifiant Disan ................. ................ 6 ... Manoperă .....  Materiale  2  Aracet D50  sau DP25..0......  Materiale  2  Aracet D50  sau DP25..............0162 kg/rn  (clei de oase)  3  2  Apă.......06 kg/m  2  Ipsos de construcţii .................... 3 ..... 0.......  Manoperă  2  Ipsosar categ..001 m  /m  2. Materiale  2  Aracet D50  sau DP25...........................................38 kg/m  2  Plastifiant Disan .

.................. Utilaje  Instalaţie de aplicat tencuială stropită....... .0...... 0....................  0...................................10 ore/m  2  kg/m  2  kg/m  2  kg/m  3  2  m /m  .................  Materiale  Soluţie de întîrzietor de priză plastifiant............................................. 0........ 0...596  Apă. ..........104  Ipsos de construcţii . 6 ............ 4... 0......... 3 ................  0......10 ore/m  2  Zugrav categ................30 ore/m  2 Ipsosar categ.....................028 ore/m  d)  Finisarea  în  fabrică  a  panourilor  mari  prefabricate  cu  pasta  GIPAC  aplicată  în  două  straturi pe betonul proaspăt  1. masă de şpaclu şi glet  2  prod. Intrep.......0.............. Manoperă  2  Ipsosar categ.003  2......026  Aracet D50  sau DP25..............2  Zugrav categ.. 6 .................... 0....... „6 Martie —Timişoara ......13 ore/m  3..........

 VEPATIM ŞI A VOPSELELOR STROP DECORATIVE"  INDICATIV: COMPLETĂRI C 3­76  Biroul executiv  al Consiliului Ştiinţific al  Institutului  central de cercetare.   1  intră  în vigoare   la data publicării în  Buletinul Construcţiilor.INSTITUTUL  CENTRAL  DE  CERCETARE.  31/1983.  proiectare  şi  directivare  în  construcţii. 5/1978. 119  din 28 martie 1989;  În  temeiul  Decretului  nr. emite următoarea.   VEPA­  ROM.  PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV  DIRECTOR GENERAL  Dr. 35  din  3.  Se aprobă „Instrucţiunile tehnice pentru utilizarea vopselelor DASIROM.  3.  modificat  prin  Decretul  nr. republicată în 1982.  Instrucţiunile  tehnice  de  la  pct. GHEORGHE POLIZU  INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE UTILIZARE  A VOPSELELOR EMULSIONATE  „DASIROM" V­8415.1989  PRIVIND    APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR    TEHNICE  PENTRU   UTILIZAREA   VOPSELELOR   DASIROM. litera „d" din Decretul  nr. 170/1976.  2.  VEPAROM. proiectare  şi directivare în construcţii;  Avînd în  vedere prevederile art. arh.   PROIECTARE   ŞI   DIRECTIVARE  ÎN CONSTRUCŢII  Biroul executiv  DECIZIA Nr.11. şi a vopselelor  strop decorative avînd indicativul  completări C 3­76. VEPATIM.  DECIZIE:  1.  privind  organizarea  şi  funcţionarea  Institutului  central  de  cercetare.  Indicativ: C 3­76  „VEPATIM"   V­8630 ŞI  A  VOPSELELOR STROP .  170/1976. cît şi avizul  CTE­ICCPDC nr. „VEPAROM"  V­8430. cît şi a Legii nr. 5.

 Veparom V­8430 sau  Dasirom   V­8415. agrozootehnice.  1.  Prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice se referă la modul  de  preparare. PAL. PFL.  pe  panouri  prefabricate  de  beton  sau  beton  turnat  în  cofraje  pe  şantier.1.  In mediu interior  a)  Vopsea Dasirom V­8415.  avînd  suprafaţa grunduită cu amorsa de Aracet DP 50 : apă (1  : 1).  nr.1989  b)  Vopsea  strop  decorativă  V­8411. tencuită cu tencuieli obişnuite (ciment. pe:  — zidărie de cărămidă.  ipsos şi Aracet DP 25 (glet  — Gipac);  — beton  sau  elemente  din  BCA  avînd  suprafaţa  gletuită  cu  glet  din  nisip  fin  (dolomită) şi Aracet DP 25 sau glet din ipsos si Aracet DP 25 (Gipac);  — suprafeţe de lemn. OBIECT ŞI DOMENIU DE UTILIZARE  1.  cu  faţa  gletuită  cu  glet  de.  — pentru efecte speciale se pot aplica 1—2 straturi de Vinarom. elemente din BCA.DECORATIVE  V­8411  1.  b)  Vopsea   strop  decorativă   V­8411  pe  amorsa  de   Aracet DP 50 : apă. în  următoarele moduri de alcătuire a finisajelor:  În mediu exterior  a) Vopsea „Dasirom V­8415 şi vopsea „Veparom V­8430.  — elemente  din  BCA  tencuite  sau  gletuite  (cu  glet  de  netezire  din  nisip  fin  sau  dolomită şi Aracet DP 25).  a  căror  suprafaţă  a  fost  gletuită  cu  glet  de  netezire din nisip fin (sau dolomită) şi Aracet DP 25.  Vopsitoriile din prezentele instrucţiuni tehnice se aplică la construcţii de locuinţe.9  —  20.  35—40  din  cartela  de  culori  CCPALV.  Vepatim V­8630 şi a vopselelor strop decorative V­8411. var.  în  culorile  1.  Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI  ÎN  Aprobate de  CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR     ICCPDC cu decizia  ­ INCERC. în mediu interior sau în exterior. aplicat la rîndul lui pe suprafaţa peretelui  ce se finisează. (1  : I) se  poate aplica pe suprafeţele de beton. Veparom V­8430.  social­culturale. Veparom V­8430. 35 din 3. nisip).   peste   amorsa   de Aracet DP 50 : apă (1   : 1 ).  în culoare contrast cu  stropul decorativ V­8411. aplicate direct pe suprafaţa  de finisat sau peste un strat de glet de netezire. industriale. Vepatim V­8411 pe:  — zidărie  de  cărămidă  tencuită  cu  tencuieli  obişnuite.  — elemente din beton armat sau beton precomprimat   cu  faţa drişcuită;  — panouri  prefabricate  de  beton.2.  alcătuire  şi  executare  a  vopsitoriilor   cu vopsele Dasirom V­8415. zidărie de cărămidă tencuită .11.

  pe  bază  de  copolimer  acrilo­stirenic.ca mai sus. .  12.831­­88. STR 12035­86.  care  se  livrează  într­o  paletă  de  24  nuanţe  conform cartelei de culori CCPALV. nisip cuarţos de la 0—3 mm.1.1. apoi se înlătură părţile neaderente prin periere cu peria de paie. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE  3.5 (nisip : ciment  : aracet).  — Vopsea   emulsionată   „VEPAROM"   seria    8430.  — Vopsea strop decorativa.  care  se  livrează  într­o  paletă  de  48  nuanţe.  Granulozitatea nisipului se alege în funcţie de adîncimea reparaţiei astfel:  — adîncimea 0. Materiale auxiliare  ­  apă STAS 790­84;  — nisip cuarţos 0—1 mm.  Romacril  DVM.  conform cartelei de culori CCPALV.1988. precum şi în alte nuanţe la cererea beneficiarului.  conform  cartelei de culori CCPALV. iar în perioada caldă (peste 20°C) se poate înlocui şi cu Aracet D'50. pe bază de emulsie stiren­  maleică.  îndepărtîndu­se  părţile  proieminente  cu  şpaclul  şi  eventual  dalta şi ciocanul.  pe  bază  de  copolimer  vinil­maleic. Romacril DAS­50.2 mm;  — adîncimea peste  10 mm.832­88 pe bază de  copolimer acrilo­stirenic. care se livrează  într­o paletă de  40 nuanţe conform  cartelei de  culori  CCPALV. STAS 3844­76;  — ciment PA 35 STAS 1500­78;  — Aracet DP 25 şi DP 50 STAS 7058­80;  — ipsos pentru construcţii STAS 545/1­80;  — hîrtie pentru şlefuire uscată STAS 1581/2­8  3.. care se livrează într­o paletă de 30 nuanţe. seria V­8411.  ­  Vopsea  emulsionată  „VEPATIM"  seria  8630. Materiale principale  —  Vopsea  emulsionată  „DASIROM"  scria  8415  STR.5—10 mm — nisip cuarţos 0. acestea se vor repara cu  mortar de ciment cu adaos de Aracet  în proporţie 3 : 1 :  0.  Ca  liant  se  va  folosi  de  preferinţă  Aracet  DP  25  care  este  obligatoriu  în  perioada  rece.  2. Romacril D­SAM­35. de la lambriu  în sus (datorită rugozităţii materialului).  2.2. În prealabil se va face verificare şi rectificarea eventuală a suprafeţei de finisat.1. 3 ore.  Romacril  —  DAS. dar  numai în încăperi cu lambriul executat din alte materiale..  Mortarul se prepară în găleată prin amestecare manuală în cantităţi corespunzătoare unei  perioade de lucru de max.  67/26. MATERIALE  2.S.     STR12.  In cazul găurilor de la turnare sau survenite de la transport.  Suprafeţele  se  curăţă.  C.

  În cazul vopselelor Dasirom V­8415. .4.  se  şlefuieşte  cu  o  hîrtie  de  şlefuit.  4. se aplică prin stropire direct peste amorsa de  Aracet DP 50 : apă (1 : 1).  La exterior se va evita lucrul în orele cu vînt puternic pentru a evita pierderile  de vopsea şi stropirea neuniformă a suprafeţei.  4.   pereţii  se  vor  spăla cu apă şi săpun.interval de minim 3 ore  de la încetarea ploii. acest regim  se  va menţine în  tot timpul executării  lucrărilor şi timp de  5 zile după executarea lor.  Grundul se aplică numai manual.  Vopseaua strop decorativă V­8411. aplicînd culori  diferite la stratul de vopsea şi la strop.  După  .  Fiecare  strat  al  mortarului  de  reparaţie  cu  adaos  de  Aracet  trebuie să se usuce minim 16 ore înainte de aplicarea stratului următor al vopsitoriei  propriu­zise.   pentru  a  preveni  stropirea  şi se va feri cu stricteţe vopseirea altor elemente de construcţie.5 m conform Normativului C 140­86. peste  grundul realizat din vopseaua respectivă diluată cu apă 1 : 1.1.  Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor  putea fi folosite numai după verificarea si confirmarea de către un laborator de  specialitate a păstrării caracteristicilor vopselelor în limitele prevăzute în standardele şi  normele de fabricaţie.  4.  Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pregătire.  4.4.  După   terminarea   reparaţiilor. Timpul de uscare este  de minim 2 ore la temperatura de + 15°C şi de  1 oră la   temperatura   de + 25°C  sau mai  mare. un volum de vopsea  Dasirom V­8415.3.  3. cu bidineaua sau cu pensula lată.2.  4.  Se afişează vizibil anunţuri în zona unde se aplică mecanizat  vopseaua.  3..uscarea  porţiunilor  reparate.  vopseaua strop decorativă se  poate  aplica peste 1—2 straturi de Vinarom.2. se vor răzui cu şpaclul şi  după uscare se vor pregăti pentru zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.5.3. Veparom V­8430' sau Vepatim V­8630.  La interior. Pentru efecte decorative speciale.Mortarul  se aplică  cu şpaclul şi  se  netezeşte  astfel încît să  nu mai prezinte denivelări  faţă  de  suprafaţa  înconjurătoare.  Aplicarea vopselei  se poate efectua şi pe ceaţă şi la.  suprafaţa.  3.  La  zugrăvelile  vechi. Dasirom V­8415. CONDIŢII DE EXECUŢIE  4.5.   suprafaţa   stratului   suport trebuie să fie netedă şi nu  trebuie să prezinte abateri de la planeitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vre­o  undă mai mare de 2 mm la dreptarul de 0. sau Veparom V­8430. după care se curăţă de praf  cu perii sau cu bidinele curate şi uscate.  începînd de la partea superioară a pereţilor spre partea inferioară.  Lucrările de vopsitorie se vor începe numai la temperatură a aerului în mediul  ambiant de cel puţin +15°C. se aplică 2 straturi din aceeaşi  vopsea  în consistenţa de livrare. Veparom  V­8430 Vepatim V­8630 sau Aracet DP 25 (strecurate prin sita de  900  2  ochiuri/cm  ) şi un volum  egal de apă şi se omogenizează.  3.

 începînd din extremitatea  stingă de sus. în cazul întreruperilor de lucru. Pentru stropire se  indică a se folosi duze cu 0  5± 0. se aplică după uscarea  gletului. După închiderea capacului recipientului.  se  aplică  plăci  PFL  sau  carton. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR  6. urmărindu­se respectarea preve­  derilor din prezentele instrucţiuni. Veparom V­8430 sau Vepatim  V­8630.2. etanşat cu garnituri de  cauciuc  şi  strîns  cu  ajutorul  clemelor  rabatabile.  conform  cap. Veparom V­8430 sau Vepatim V­8630. pistolul se  scufundă într­o găleată cu  apă. Vopselele Dasirom V­8415.  5.  6. cu bidineaua sau cu pensula lată.  — 2 straturi  din  acelaşi  tip  de vopsea  Dasirom  V­8415. folosind Instalaţia de vopsit „6 Martie" Timişoara (duză 0.  3.  se  verifică  în  mod  special  (de  către şeful punctului de lucru).5.  ­ Cele două straturi de vopsea se pot aplica manual cu bidineaua.  pînă  la  circa  0. Controlul în timpul execuţiei se face de către executant prin organele sale de control  tehnice  de  calitate  precum  şi  de către beneficiar  şi proiectant.  Stropirea suprafeţei se face după verificarea prealabilă a jetului.  6.  Succesiunea straturilor  — 1 strat de Vopsea Dasirom V­8415.  se  omogenizează  materialul  prin  învîrtirea  agitatorului  şi  se  porneşte  compresorul  reglîndu­se  presiunea  la  8 ±  0.  placaj. diluat 1 : 1 (în  volum) cu apă (grund) se aplică manual. Vopseaua strop decorativă V 8411 se aplică peste grundul de Aracet DP 50 : apă.:  a)  îndeplinirea  condiţiilor  de  calitate  a  suprafeţelor  suport.  ceramic.  Pe  parcursul  execuţiei  lucrărilor  de  vopsitorii. EXECUTAREA VOPSITORIEI  5. În caz contrar. manual sau mecanizat.  etc.1. se pot produce accidente.  se  închide  ventilul  şi se elimină toată suprapresiunea prin deschiderea supapei de siguranţă de pe  capac. pentru a evita stropirea cu jetul de la pistol.5  atm.  Pe  suprafeţele  învecinate:  tîmplărie.  cu  instalaţia  de  aplicat  tencuială  stropită  şi  masă  de  şpaclu fabricată de întreprinderea „6 Martie" Timişoara.      conform  standardelor  şi  normelor interne de fabricaţie respective; .  La terminarea sau întreruperea lucrului. şi prin stropiri repetate se   j. înainte de a  deschide  capacul recipientului. spală toată instalaţia la interior şi exterior.7  din  înălţimea  recipientului. pentru a nu se usca vopseaua din duză.  consemnîndu­se acestea în procesele­verbale de lucrări ascunse;  b) calitatea  principalelor  materiale  ce  intră  în  operă. cu consistenţa de livrare.2.79 mm).5 mm.64—0. Pistolul se poartă în sens spiralat sau în serpentină în rînduri paralele astfel ca să  acopere uniform suprafaţa. La terminarea zilei de lucru se încarcă vasul de  presiune cu apă. Veperom V­8430 şi Vepatim V­8630.  Apoi se reglează reductorul de presiune al aparatului pentru ca manometrul montat pe  capacul vasului de presiune (care conţine materialele) să arate o presiune de 3 — 5 atm.1.  Vopseaua  se  introduce  în  recipientul  de  50  1  al  aparatului. cu pensula lată sau cu rola şi  mecanizat.  ( 1 : 1 )  mecanizat  prin  stropire.  (la ieşirea din compresor).

 eşafodajelor etc. în acest  interval de timp vopselele nu trebuie să­şi schimbe esenţial caracteristicile.  Vopselele emulsionate Dasirom V­8415.  — Norme de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj / aprobate de  M.c)  respectarea   prevederilor   din   proiect   şi   a   dispoziţiilor de şantier;  d) corectitudinea execuţiei. se va face numai după uscarea lor completă.  8. SCULE.1.  TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE  ŞANTIER  8.  8.3.  Pentru executarea manuală a lucrărilor: .2.  6. 34/75 şi nr.2.4. aparate de  măsură şi control necesare funcţionării acestora în condiţii de securitate.  8.  Pentru muncitorii care lucrează la înălţime se vor verifica şi asigura stabilitatea  podinelor.  Recepţia lucrărilor de vopsitorii.  7.  9.I. Veparom V­8430 Vepatini V­8630 şi  vopselele strop decorative V­8411   nu  sînt toxice sau inflamabile.  Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru  remediere sau refacere.C. uscate. vopselele  emulsionate Dasirom V­8415.4. Se admite o  creştere a viscozităţii. Vepatim V­8630 şi  vopselele strop decorative V­8411   se livrează în vase nemetalice închise ermetic sau  metalice prevăzute cu saci de polietilenă pentru a se evita evaporarea apei şi impurificarea  produselor.La executarea lucrărilor de vopsitoric se vor avea    în vedere prevederile din:  — Norme republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi  Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. DISPOZITIVE ŞI UTILAJE  1.  Transportul se face în vehicule acoperite ferind produsul de acţiunea directă a  razelor de soare şi de îngheţ. 1233/D/1980. transport şi depozitare de mai sus.  7. se vor prevedea.C.4. AMBALAREA.3.  La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune. Veparoni V­8430. Veparom V­8430.  Vopselele emulsionate Dasirom V­8415. lucru care se poate remedia prin diluare cu apă. scărilor de acces.  1 MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI  P. apa fiind utilizată  ca solvent.  — Norme P.. cu ordinul nr. au un termen de garanţie de 6 luni de la data fabricării. la temperaturi  cuprinse între 5—40°C evitîndu­se îngheţul care poate duce la deprecierea completă a  produsului.C. Vepatim V­8630 şi vopselele strop  decorative V­8411. în vigoare.Ind. 60/75.  7.I.  6.  7.3.  Depozitarea acestor vopsele se face în încăperi închise.1.  În condiţiile de ambalare.  8.

 pentru  şters praful după  şlefuire;  — bidinele rotunde sau dreptunghiulare ;  — perii de sîrmă;  — daltă;  — şpaclu metalic;  — ciocan;  — cancioc;  — scară dublă;  — butoaie de 100 kg din tablă zincată sau nemetalice pentru pregătirea amorsei. Pentru executarea mecanizată a lucrărilor. următoarele:  — aparat  de  aplicat  tencuieli  stropite  şi mase de şpaclu de la întreprinderea „6  Martie" Timişoara;  — compresor;  — aparat de pulverizat lacuri şi vopsele EM 65 (Coop. .  2. în afară de sculele şi dispozitivele enumerate la punctul 1. Pentru vopsirea mecanizată mai sînt  necesare.ELECTROMETALICA  Ploieşti);  — Instalaţie de vopsit  de la  „6   MARTIE" — Timişoara. cu coadă lungă.2  — site fine (900 ochiuri/cm  );  — găleţi din tablă zincată sau polietilenă;  — pensule de diferite mărimi late şi rotunde;  — perii din păr de porc sau fire sintetice.

 sau sub formă de plăci ondulate).    179  din 29 oct.  indicativ  C. 7191 din 20  octombrie 1977.  2.  cu  caietul  VIII  „Vopsitorii  permeabile  la  vapori. proiectare şi directivare în construcţii se emite următoarea  D E C I Z I E :  1.1.  CU  CAIETUL  VIII „VOPSITORII PERMEABILE LA VAPORI. conform anexei la prezenta decizie. ca de exemplu panourile de azbopan. VALERIU CRISTESCU  NORMATIV   PENTRU   EXECUTAREA   LUCRĂRILOR  DE ZUGRĂVELI Şl VOPSITORII  Caietul VIII.INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE. OBIECT ŞI DOMENIUL DE APLICARE  1. prescripţii nr.  INDICATIV:  C. cu  vopsele acrilice rezistente la alcaliile azbocimentului şi permeabile la vapori. norme. putînd fi folosite şi la interior.l intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor.  170/1976  pentru  organizarea  şi  funcţionarea  Institutului  central  de  cercetare.  Se  aprobă  completarea  „Normativului  pentru  executarea  lucrărilor  de  zugrăveli  şi  vopsitorii". pentru  azbociment presat  1. normative.  în  baza  Decretului  nr. Prevederile prezentului caiet se referă la protecţia şi finisarea azbocimentului presat (sub  formă de plăci plane.  Ing.  PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN  CONSTRUCŢII  DECIZIA   Nr.  pentru  azbociment presat". Indicativ:  C.3  ­  76.  Vopselele  rezistente  la alc al ii  şi  permeabile  la  vapori  sînt  destinate  a  se  aplica  în  mediul  exterior.   1977  PRIVIND  APROBAREA  COMPLETĂRII  „NORMATIVULUI  PENTRU  EXECUTAREA  LUCRĂRILOR  DE  ZUGRĂVELI  ŞI  VOPSITORII”.3—76.  DIRECTOR GENERAL. PENTRU AZBOCIMENT PRESAT”  Având în vedere referatul Direcţiei directivare. Vopsitorii   permeabile   la  vapori.  Completarea de la pct. 3­76  .

2. MATERIALE  2.1. Materiale principale:  — Vopsea gri deschis 8352 (se utilizează ca grund)  — Vopsea albă 8352 (se poate u t iliza  şi ca grund)  — Vopsea roşu oxid  8352—2  — Vopsea roşu oxid 8352—6  — Vopsea verde 8352­2  — Vopsea verde 8352­6  — Vopsea galbenă 8352­6  — Vopsea albastră 8352—2  — Vopsea galben­deschis 8352  — Vopsea galben mijlociu 8352  — Vopsea albastră 8352  — Vopsea verde 8353  — Vopsea Vinarom conform STAS 7359—73 

Elaborat de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI IN CONSTRUCŢII  ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR  ­ INCERC ­ 

Aprobat   de   ICCPDC cu  decizia   nr.   179 din   29  oct.   1977 

2.2. Materiale auxiliare:  —Apă,  conform STAS  790 —73  3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE  Succesiunea straturilor  3.1.  Finisajul  cu  vopsele  rezistente  la a lcali i,  pe  suprafeţe  de  azbociment  presat,  se  poate  realiza în următoarele alcătuiri:  —grund:   grund vinil acrilic gri 8352 sau grund acrilic alb  8352 (pentru vopseaua albă), în două straturi, di­luţie cu apă, 4 : 1 în volume;  —vopsea acrilică, simbol  8352 sau 8353, în două straturi,  diluţie cu apă 4 : 1, în volume, sau vopsea Vina­rom, în două straturi, d i lu ţ ie  cu  apă 4 : 1, în volume.  Aceste alcătuiri de vopsitorii pot fi aplicate pe azbociment atît la exterior cît şi la interior, cu  menţiunea ca în cazul încăperilor cu umiditate peste 65%, la exterior să se folosească grundul  acrilic cu vopseaua acrilică.  Executarea straturilor  3.2. Plăcile de azbociment trebuie să fie montate cu faţa plană de la presare spre exterior. în  cazul  cînd  unele  plăci  apar  cu  feţe  neregulate  la  exterior,  se  va  aplica  un  strat  de  grund  suplimentar faţă de alcătuirea indicată la pct. 3.1.  3.  Pentru  prepararea  grundului  se  introduc,  în  vasul  de  pregătire,  4  volume  de  vopsea  gri  2  simbol  8352  sau  vopsea  albă  simbol  8352  (structurată  prin  sita  de  900  ochiuri  pe  cm  ),  un  volum de apă şi se omogenizează.  Grundul se aplică cu bidineaua sau cu pensula lată.

Timpul de uscare între straturi este de minimum 2 ore la temperatura de +15°C şi de 1 oră la  temperatura de +25°C sau mai mare.  3.4. Pentru prepararea straturilor de vopsea se introduce, în vasul de pregătire, 4 volume de  2  vopsea (strecurată prin sita de 900 ochiuri pe cm  ), un volum de apă şi se omogenizează.  Vopseaua se poate aplica manual, cu bidineaua sau cu pensula lată, sau mecanizat.  Executarea  mecanizată  a  vopsitoriei  se  realizează  cu  instalaţia  de  aplicat  vopsele,  compusă  din compresor şi pistol de stropit sau cu instalaţia de aplicat tencuieli stropite şi masă de şpaclu,  folosind tehnologia arătată în caietul V.  Intervalul de uscare între straturile succesive de vopsea şi între stratul de grund şi vopsea, atît  în cazul aplicării manuale cît şi în cazul  aplicării mecanizate, este de 1 oră în perioadele calde  0  0  (peste +20  C); în perioadele reci (la temperatura minimă de aplicare de +15  C), se va prelungi  timpul pînă la 3 ore.  Atît  la  aplicarea  manuală  cît  şi  la  cea  mecanizată,  la  terminarea  lucrului  sau  la  orice  întrerupere mai mare de 1 oră, se vor spăla cu apă sculele şi u t ilajele  folosite.  INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE  PROIECTARE ŞI DIRECTIV ARE IN  CONSTRUCŢII  DECIZIA Nr. 1  din  16 ianuarie 1978  PENTRU COMPLETAREA „NORMATIVULUI PRIVIND MODUL DE ÎNTOCMIRE  A  DEVIZELOR PE CATEGORII  DE LUCRĂRI ŞI PE OBIECTE PENTRU LUCRĂRILE DE  CONSTRUCŢII­MONTAJ, INDICATIV P. 91­77  Avînd  în  vedere  Decretul  nr.  170  din  16  iunie  1976  pentru  organizarea  şi  funcţionarea  Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii.  În baza ordinului nr. 75/IX.1976 al Viceprim­ministrului guvernului Gheorghe Cioară,  Directorul general al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii  emite următoarea  DECIZIE :  Articol  unic.  Se  aprobă  completarea  punctului  2.2.4.  şi  anexelor  3  şi  5a  din  „Normativul  privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de  construcţii­montaj",  indicativ  P.91­77,  aprobat  cu  decizia  Institutului  central  de  cercetare,  proiectare  şi  directivare  în  construcţii  nr. 106 din  12  august  1977,  cu prevederile  din  anexa  la  prezenta decizie.  DIRECTOR GENERAL,  Ing. VALERIU  CRISTESCU 

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE   ŞI DIRECTIVARE IN  CONSTRUCŢII  Biroul executiv  DECIZIA NR. 102

din 18 noieriibrie 1980  PRIVIND  APROBAREA  COMPLETĂRII  „NORMATIVULUI  PENTRU  EXECUTAREA  LUCRĂRILOR  DE  ZUGRĂVELI  ŞI  VOPSITORII",  INDICATIV  C.  3­76,  CU CAIETUL  IX  „PREPARAREA  CENTRALIZATĂ  A  PASTELOR  DE  FINISAJ  ŞI  APLICAREA  LOR  PE  SUPRAFEŢE NETEDE DE BETON ŞI BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT"  Avînd în vedere art. 5 litera d din Decretul nr. 170/1976 privind organizarea şi funcţionarea  institutului central de cercetare,  proiectare si directivare în construcţii si avizul CTE nr. 197 din  11 iulie 1979  Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al  Institutului central  de cercetare,  proiectare şi  directivare  în construcţii  emite următoarea  DECIZIE:  1.      Se  aprobă  completarea    „Normativului    pentru  executarea  lucrărilor  de  zugrăveli  şi  vopsitorii",  indicativ  C.  3­76,  cu  caietul  IX  „Prepararea  centralizată  a  pastelor  de  finisaj  şi  aplicarea  lor    pe  suprafeţe  netede  de  beton  şi  beton  celular  autoclavizat,  conform  anexei  la  prezenta decizie ;  2.  Completarea de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor.  PREŞEDINTELE  BIROULUI  EXECUTIV  DIRECTOR GENERAL  Ing. VALERIU CRISTESCU 

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR  Indicativ C 3­76  DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII  Caietul IX:   Prepararea centralizată  a  pastelor de  finisaj  şi  aplicarea  lor pe  suprafeţe  netede de beton şi b.c.a. 

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE  1.1. Prezentele prescripţii   tehnice  stabilesc modul de preparare a pastelor de finisaj pentru  interior  şi  exterior,  în  staţii  centralizate  de  întreprindere  precum  şi  tehnologia  de  aplicare  a  lor  pe santier.  1.2. Pastele respective se aplică pe suprafeţele  netede de beton ale diafragmelor de beton  realizate pe şantier în cofraje plane, pe pereţii realizaţi din fîşii de b.c.a, precum şi a panourilor  mari prefabricate, în cazul, cînd acestea nu sînt finisate din fabrică.  1.3. Pastele de exterior constituie finisajul definitiv. Pasta de interior poate rămîne ca atare  atunci, cînd este colorată în masă sau serveşte ca strat suport pentru zugrăveli, tapete etc. 

2.  MATERIALE, SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE  2.1. La prepararea pastelor de finisaj se vor utiliza următoarele materiale:

  organizată  conform­schemei tehnologice din Anexă.3. conform STAS 7055­71. amplasată într­o construcţie care să­i asigure protecţia  la intemperii si obţinerea unei temperaturi interioare care să nu scadă sub +5°C  .  2. Construcţia în care se amplasează staţia de preparare centralizată trebuie să dispună de  spaţii  pentru  depozitarea  materialelor  necesare  cît  şi  pentru  depozitarea  bidoanetor  cu  pastele  preparate. dozate conform reţetelor respective. rezultat ca deşeu la tăierea marmurei ;  —  emulsie acrilică sau Aracet D 50.  3. conform NID 4702­71;  —  Romsil.  într­o  staţie  centralizată  de  întreprindere.  La aplicarea pastelor de finisaj se vor utiliza sculele şi dispozitivele prevăzute în anexa  la normativ. conform STAS 790­73;  —  praf marmură Ø 0—1 mm. conform Caiet de sarcini elaborat de Combinatul Chimic Rm.2. acţionat de un microvibrator.  2.   102 din 18  noiemb. conform STAS 7058­80;  —  ciment alb. Vîlcea  —  apă. conform STAS 7058­80;  —  carboximetilceluloza.  3. conform STAS 1667­76;  praf de cretă.2. 1980  Elaborat de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI  ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR  — INCERC —  —  var hidratat.conform STAS 9201­78;  —  Aracet D 50.3. PREPARAREA PASTELOR DE FINISAJ  3. se toarnă  în conteinerul de pe vagonetul aflat pe calea de rulare şi se transportă la staţie;  —  se  răstoarnă  materialele  în  schipul betonierei  şi  se  malaxează  în  betonieră  timp  de 5  minute pentru omogenizare;  —  se introduce în betonieră apa şi emulsia respectivă.  Prepararea pastelor de finisaj se va desfăşura după următoarea  tehnologie:  —  materialele componentei uscate a pastei.    Pastele  de  finisaj  se  prepară..5 mm   folosit   la   fabricarea   teracotei.  conform STAS 1667­76;  nisip  Ø 0—1 mm. prevăzut  pe unul din pereţi cu o trapă de curăţare;  —  buncăr­pîlnie (5);  —  pompă de mortar (6);  —  instalaţie cu trolii pentru ridicarea emulsiei (7);  —  bidoane de plastic cu capacitate de 50 1;  —  saci de polietilenă.1. ridicată prin intermediul unui troliu  pînă la gura betonierei; .    Staţia  de  preparare  cuprinde  următoarele  utilaje  şi  dispozitive  legate  tehnologic  conform schemei din Anexă:  —  cale de rulare;  —  vagonet pentru conteinerul de primire a materialelor uscate   (1);  —  betonieră cu amestecare forţată şi schip (2);  —  buncăr intermediar (3);  —  ciur oscilant din tăblii de oţel cu găuri Ø 3 mm. conform STAS 2706­79;  filer de calcar.  3.—  —  —  —  nisip   fin  Ø 0­0. conform STAS 539­79;  Aprobat de ICCPDC cu  decizia  nr.

.....16......  Pentru pasta folosită la finisajul exterior se va utiliza următoarea reţetă la prepararea  centralizată:  —  nisip Ø 0—1 mm    .  .  3.   . .    Pentru  asigurarea  unui  flux  continuu.  :.........   .  . pasta este dirijată în sacii de plastic din interiorul bidoanelor; se  leagă  sacii  etanş  si  se  înşurubează  capacele;  bidoanele  se  umplu  cu  pastă  la  jumătate  de  capacitate.........1%  din cantitatea de ciment  —  apă .... se adaugă în bidoanele cu pastă pentru finisajul exterior:  —  ciment alb    .  ...1....0.  produsă  de  întreprinderea  „6  Martie­Timişoara”  Tehnologia de aplicare a pastei de interior ..  .   .. se dă drumul treptat pastei pe ciurul oscilant avînd  fundul de tablă de oţel cu găuri de diametrul Ø 3 mm...  ........... ...... acţionat de un microvibrator montat pe  unul din pereţi;  — prin intermediul buncărului­pîlnie pasta cade în pompa de mortar prevăzută cu un furtun  de minimum 15 cm diametru;  — cu ajutorul furtunului.  Amestecarea se face cu o lopăţică de lemn pînă la complecta omogenizare... ...  Pasta de finisaj interior se poate colora în masă la preparare folosind oxizi obişnuiţi.7%  —  praf marmură sau piatră Ø 0 —1 mm 12.....  3..  . +20 º C.. Pentru folosirea la maximum a utilajelor...  3..—  se amestecă în betonieră componenta uscată cu componenta lichidă prin malaxare timp  de 20 de minute;  — se lasă să cadă pasta din betonieră în buncărul prevăzut cu o trapă de închidere;  — prin manevrarea trapei buncărului... APLICAREA PASTELOR DE FINISAJ  4....  cu  instalaţia  pentru  executat  tencuieli  stropite  şi  masă  de  şpaclu.  .  ..4..  ....   ...9..  Pastele  de  finisaj  se  aplica  mecanizat.....  .  Pentru pasta folosită la finisajul interior se va utiliza următoarea reţetă:  —  nisip  Ø 0—5 mm  ...0%  Pe şantier.5..3%  —  carboximetilceluloză   ....  ..  3.  pe  suprafeţe  netede  de  beton  şi  b...21. .  Pastele de finisaj interior şi exterior se pot prepara alternativ...7.17%  3..7% sub formă de pastă (2:1 ciment: apă)..  ..10....4........2% din cantitatea de var  —  Romsil   .6......12%  —  emulsie acrilică sau Aracet D 50 ...6%  —  carboxilmetilceluloză ..    Durata  maximă  de  păstrare  a  pastelor  astfel  preparate  este  de  3  luni  la  temperatura  cuprinsă între + 5 . .  .12%  —  var hidratat ..   .... pentru a se putea manipula cu uşurinţă; bidoanele vor purta etichete cu reţeta şi data  fabricaţiei;  —  bidoanele de plastic se depozitează sau se transporta direct la şantier pentru aplicare..  .40%  —  praf calcar (fiIer său praf de cretă) 30%  —  var hidratat .......  ..   ..  Cantitatea de oxid utilizată nu va depăşi  1/80 din greutatea amestecului uscat.......  .10%  —  Aracet D 50... ...   . . staţia va funcţiona în trei schimburi........8........0%  —  granule marmură Ø 2 mm   ..  ...   21........  ..... în aceeaşi staţie sau se  pot crea două linii tehnologice de preparare........ ..   ......a...  4.  .   .  prepararea  amestecului  următor  va  începe  imediat după golirea betonierei.  3...   ....  .. 1% din greutatea amestecului uscat  —  apă...c..  .  ..  Reţetele de preparare a pastelor de finisaj  exprimate  în procente de greutate  3......  . înainte de folosire..

 sub formă de strop.4. se finisează cu  pasta respectivă numai suprafeţele de la lambriu în sus.  4.9.  Al doilea strat se aplică după ce primul strat s­a zvîntat.  Tehnologia de aplicare a pastei de exterior  4.10. este necesar a se interveni  cu fierul de glet.12. al doilea  strat  constituie  finisajul  definitiv. cu mortar de ciment;  —  repararea  cu  mortar  de  ciment  a  porţiunilor  degradate.  Formaţia optimă de lucru se compune din doi muncitori calificaţi care se alternează la  lucru cu pistolul. repararea  porţiunilor degradate etc;  —  montarea  tîmplăriei  şi  a geamurilor;  —  turnarea şapei pentru pardoseli;  —  asigurarea unei temperaturi. astfel încît finisajul rezultat  să fie pînă la 2 mm grosime.  pentru  a  se  obţine  un  strop  uniform  şi  a  aplica  pe  suprafaţă  cantităţi  aproximativ egale de material.  In încăperile cu umiditate relativă a aerului peste 65% (băi şi bucătării). în încăperile unde se vor executa lucrări de finisaj. cu pistolul  pulverizator. ambele straturi de pastă se aplică cu pistolul şi se  netezesc cu fierul de glet.11.3.5 m lungime;  —  inchiderea şanţurilor din beton rezultate de la montarea instalaţiilor;  —  raderea bavurilor de mortar rezultate de la lucrările de inchidere a rosturilor.5 mm.  La executarea finisajelor pe tavane.  Finisarea   pereţilor şi  tavanelor va începe   după ce au  fost executate următoarele  lucrări:  —  închiderea rosturilor între clementele prefabricate. se pot executa zugrăveli în culori de apă sau peste ultimul strat netezit. măsurată sub dreptarul de 1.  Presiunea de lucru a aparatului va fi fixată la 6 atmosfere.  Finisarea faţadelor va începe după ce s­au executat următoarele lucrări:  —  matarea rosturilor dintre panouri;  —  curăţirea de praf a suprafeţelor ce urmează a fi finisate prin frecare cu peria de sîrmă şi  suflare cu pistolul cu aer sub presiune ;  —  aplicarea  cu  pistolul  a  unei  amorse  din  Aracet  diluat  cu  apă.5.  Primul strat de pastă se aplică după zvîntarea amorsci.  întreaga suprafaţă se va netezi imediat după aplicarea mecanizată a pastei.  4. In timp ce un muncitor aplică pasta.  peste  ultimul  strat  sub  formă de strop.  4.13.  4.  astfel  încît  să  se  obţină  o  suprafaţă netedă cu abateri de la planitate  sub 0.  In cazul cînd pasta de finisaj vine de la staţia de preparare colorată în masă. . la tavane sau pe toată suprafaţa.  Dacă  nu  s­au  adăugat  oxizi  coloraţi.  Grosimea fiecărui strat nu trebuie să depăşească 1 mm.  4. celălalt o netezeşte cu fierul de glet pe por­  ţiunile cu alveole.  4. La panourile ce prezintă suprafeţe întinse cu alveole.2. executînd cu pistolul o  mişcare  de  rotaţie.  4.  4.4.  4. tapete.  4. Distanţa de lucru cu pistolul  se reglează funcţie de mărimea stropului ce se doreşte a se obţine.  Inainte de aplicarea pastei se vor executa urmatoarele operaţiuni:  —  înlăturarea prafului de ciment şi a altor impurităţi de pe suprafaţa de beton prin frecare  cu peria de sîrmă şi suflare cu pistolul pulverizator cu aer sub presiune;  —  aplicarea cu pistolul a unei amorse de Aracet: apă în proporţie de 1 : 3.6. de peste  +5°C.8. suprafeţele care se vopsesc cu vopsea de  ulei urmînd a fi finisate cu pastă GIPAC. pentru umplerea acestora.  în  proporţie  de  1  :  4  (Aracet :  apă).  Aplicarea pastei se începe din partea superioară a peretelui. Pe porţiunile unde betonul prezintă alveole din vibrare.7.

18.celălalt prepară pasta  de ciment.  6.17. Presiunea de lucru a aparatului este de 7 atmosfere.  se  vor  lua  în  plus  următoarele măsuri:  —  la prepararea pastelor în staţia centralizată.   CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ŞI VERIFICAREA  LUCRĂRILOR  In afară de prevederile din caietul.21. .20. o amestecă în bidonul cu compoziţia preparată în staţie si se ocupă cu alimentarea cu  material a aparatului:  4.  MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUICII ŞI PCI  In  afară  de  prevederile  din  caietul  I  cap.  5.5 mm.  4.apa.  6  al  prezentului  normativ.  Finisajul  exterior  se  va  executa  complet  mecanizat.15.  In  momentul  cînd  s­a  terminat  aplicarea  primului  strat.  4.  4. finisajul rezultă în grosime totală de  circa 3 mm. Peste pasta de finisaj nu este necesar a se mai executa zugrăveli. pe care se  instalează  aparatul.  Lucrările de  finisaj  se execută de pe o schelă autoridicătoare.14.19.  pe  tronsoane  corespunzătoare lungimii schelei.  Grosimea fiecărui strat fiind în jur de 1. se poate începe la partea superioară aplicarea stratului următor.    Aplicarea  pastei  se  începe  de  la  partea  superioară  a  clădirii. bidoanele cu material şi  cantitatea necesară de ciment şi. Mărimea stropului se reglează după distanţa de aplicare şi deschiderea duzei folosită  la pistol.  4.4. muncitorii vor purta măşti care să oprească  praful de var hidratat să pătrundă în plămîni;  —  la execuţia lucrărilor de finisaj pe şantier sînt obligatorii mănuşile de cauciuc.  de  pastă  pe  tronsonul  respectiv.  4. culoarea finisajului  fiind dată de praful şi granulele de marmură colorată natural. I cap.  4.    Echipa  de  lucru  va  fi  compusa  din  doi  muncitori  calificaţi  care  execută  alternativ  operaţiile de finisare şi anume: în timp ce unul din ei lucrează cu pistolul. 7 se va urmări în plus:  —  marcarea pe bidoane a datei la care s­a preparat pasta şi reţeta;  —  etanşeitatea sacilor de plastic şi închiderea corectă a bidoanelor;  —  depozitarea  pastelor  preparate  în  locuri  ferite  de  călduri  excesive  sau  temperaturi  sub  +5°C;  —  umplerea bidoanelor la jumătate din capacitatea lor pentru a putea fi manipulate uşor şi  a avea loc suficient pentru amestecarea cu pastă de ciment pe şantier (în cazul pastei de exterior).16.  Nu  este  necesară  netezirea  cu  fierul de glet.

.

  LUCICRIL  V­8513  şi  a    vopselei    pentru    binale    V­  8810.03.  Se  aprobă  completarea  „Normativului  pentru  executarea  lucrărilor  de  zugrăveli  şi  vopsitorii” indicativ C 3­76.  BINACRIL  V­8510.MINISTERUL   LUCRĂRILOR  PUBLICE.  Şeful  Departamentului  Construcţiilor  şi  Lucrărilor  Publice  emite  următorul  ORDIN :  1.1991;  În   temeiul   Hotărîrii   Guvernului  nr.  Direcţia Generală de Prescripţii Tehnice  va aduce la îndeplinire prevederile prezentului  ordin.  Completarea de la pct. cu caietul X „Instrucţiuni tehnice de utilizare a vopselelor cmulsio­  nate  pentru  lemn.  3.    5/N  din   17.”  2.04.  Elaborate de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CONSTRUCŢII­INCERC .  964/1990;  Secretarul  de  Stat.  ŞI   AMENAJĂRII  TERITORIULUI  DEPARTAMENTUL  CONSTRUCŢIILOR   ŞI  LUCRĂRILOR  PUBLICE  ORDIN   NR.1991  Avînd în vedere avizul Consiliului tehnico­economic nr. 63­din  14. 1 intră în vigoare la data publicării   în  Buletinul   Construcţiilor.  VICTOR DUMITRACHE  NORMATIV PENTRU EXECUTAREA  LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI Şl VOPSITORII  INDICATIV C 3/76  CAIETUL X  INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE UTILIZARE A VOPSELELOR  EMULSIONATE PENTRU LEMN „BINACRIL” V­8510. „LUCICRIL”  V­8513 ŞI A VOPSELEI PENTRU BINALE V­8810.  SECRETAR   DE  STAT.

 OBIECT ŞI DOMENIU DE UTILIZARE  Indicativ C 3­76  1. se aplică:  a) la interior:  — pe suprafeţe de lemn. MATERIALE  2. Vopsitoriile  cu  vopselele  cmulsionate  „Binacril”  V­8510  „Lucicril”  V­8513    şi  vopseaua  pentru binale V­8810.1. Execuţie  7. Lucrări pregătitoare  6.2. Măsuri de tehnica securităţii muncii şi PCI  NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR  DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII  CAIETUL X:  INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE UTILIZARE A  VOPSELELOR EMULSIONATE PENTRU LEMN  „BINACRIL”  V­8510.)  b) la exterior:  — pe suprafeţe de lemn (tîmplărie.Director  ştiinţific:   ing.   Baciu  Victoria  Coordonare şi avizare : Direcţia Generală de reglementări tehnice  Director : ing.V.ucicril”  V­8513  şi  a  vopselei  pentru  binale  V­8810  1.1.S.L. sageacuri.  Prevederile prezentului caiet  stabilesc condiţiile şi modul de executare a lucrărilor de  vopsitorii  cu  vopselele  emulsionate  „Binacril”  V­8510. PAL (la tîmplărie.  pereţi  despărţitori.   Rizea  Dragoş  Şef laborator PCC:  Dinu Teodorescu  Responsabil   lucrare:   ing. 53/1984 la I. Materiale  3. nr. Condiţii tehnice de calitate şi verificarea lucrărilor  8. PFL. Materiale principale  — Vopsea emulsionată „Binacril” V­8510 pe bază de răşini acrilice care se fabrică conform  C. Scule dispozitive şi utilaje  9. transportul şi depozitarea materialelor pe şantier  4. etc. Condiţii tehnice  5. Hacerian Ion  Responsabil temă: ing. lambriuri. „I. etc.  „LUCICRIL” V­8513 ŞI A VOPSELEI  PENTRU BINALE V 8810  1.)  2. Obiect şi domeniu de utilizare  2. Ambalarea. „Policolor”  şi CCPALV . Stan Sabina  CUPRINS  1.

1991 .04.Elaborat de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI  PENTRU CONSTRUCŢII: INCERC  Aprobat de:  MLPAT­DCLP­DRT  Nr. 5/N  din  17.

— Vopsea  emulsionată  „Lucicril”  V­8513  pe  bază  de  răşini  acrilice  care  se  fabrică  conform C.  Umiditatea  lemnului  în  momentul  aplicării  lucrărilor  de  vopsitorie  nu  trebuie  să  depăşească 18% în greutate pentru suprafeţele expuse la intemperii şi într­o atmosferă umedă  şi  12%  în greutate în încăperi  încălzite continuu.  LUCRĂRI PREGĂTITOARE PENTRU EXECUTAREA VOPSITORIILOR  5. 82/1984 la CCPALV.2.1. temperatura ambiantă trebuie  să fie de minim +5°C.  Vopselele  emulsionate  pentru  lemn  „Binacril”  V­8510. 399/1982 la I.  Lucrările  de  vopsitorie  nu  vor  fi  executate  într­o  atmosferă  care  poate  favoriza  apariţia condensului. „Policolor” şi CCPALV  — Vopsea emulsionată pentru binale V­8810 pe bază de răşini matacril maleice care se  fabrică conform C. nr.4. 340/1990 la „Sintcza”­Oradea şi CCPALV  — Grund  pentru  astupat  porii  4333  pe  bază  de  răşini  vinil­maleice  în  solvent  care  se  fabrică conform C.  Verificarea calităţ ii vopselei pe şantier.  4.S.2.  Pentru executarea lucrărilor de vopsitorie la exterior.  Se  admite  o  creştere  a  vîscozităţii. iar umiditatea  relativă  de  maxim  —70%.  3. vopselele emulsionate  „Binacril” V­8510.1. transport şi depozitare de mai sus.  Pentru  executarea lucrărilor de  vopsitorie  la  interior.  Transportul se face în vehicule acoperite ferind produsul de acţiune directă a razelor  de soare şi de îngheţ.  temperatura  ambiantă  trebuie  să fie de minim +8°C.  4.  „Lucicril”  V­8513  şi  vopseaua  pentru  binale  V­8810  se  livrează. „Lucicril” V­8513 şi vopseaua pentru binale V­8810.  CONDIŢII TEHNICE  4.S.  4.  4.1. după terminarea  lucrărilor care se efectuează înaintea vopsitoriei. Materiale auxiliare  — apă  STAS  790­84  — hîrtie  pentru  şlefuire   uscată   STAS   I581/2­S3  3. TRANSP0RTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE  ŞANTIER  3. iar umiditatea  atmosferică  trebuie să fie  de maxim 75%.  În condiţiile de ambalare.  Depozitarea  acestor  vopsele  se  face  în  încăperi  închise. 328/1981 la CCPALV  — Grund pentru astupat porii 8440 pe bază de hidrosol acrilo­stireni Ronacril HAS care  se fabrică conform C. .  2.  În  acest  interval  de  timp  vopselele  nu  trebuie  să­şi  schimbe  esenţial  caracteristicile.S.  lucru  care  se  poate  remedia prin diluarea  cu  apă.2.3.4.L.3.S. au un termen de ga­  ranţie  de  6  luni  de  la  data  fabricării.  3.  Lucrările de vopsitorie se vor executa pe suprafeţe curate şi desprăfuite.  uscate  la  temperaturi  0  cuprinse  între  5  —  40  C  evitîndu­se  îngheţul  care  poate  duce  la  deprecierea  completă  a  produsului.V. AMBALAREA.  3. nr.  5. nici pe suporturi îngheţate sau supraîncălzite.  în  materiale  nemetalice  închise  ermetic  sau  metalice  prevăzute  cu  saci  de  polietilenă  pentru  a  evita  evaporarea  apei  şi  impurificarca  produselor.

  — stratul  2:   vopsea la consistenţa de livrare  — stratul  3:   vopsea la consistenţa de livrare. la o temperatură de 20°C şi umiditatea  relativă 60—70% şi se va mări în cazul executării vopsitoriei la temperaturi mai scăzute.  6.   periere  şi  şmirgheluire. se execută una sau  două şpăcluiri complete ale suprafeţelor. 2 în funcţie de natura  vopsitoriei  ce  se  execută. 350—400 g/m.  pot  fi  vopsite  şi .  6.  6.  Şlefuirile  succesive  se  fac  cu  hîrtie  sau  pînză  de şlefuit  sau  cu piatră de  şlefuit.6.  Vopsitoria se aplică pe suprafeţe de lemn după terminarea  lucrărilor  pregătitoare.  Pentru  suprafeţele  grunduite  (şi  eventual  chituite)  se    aplică      vopseaua      în  următoarea  succesiune:  — stratul   1 : vopsea  diluată  cu  apă  în proporţie  de 1:1 (în volum) — amorsa. cu pensula pentru a asigura o legătură mai  bună a vopsitoriei cu suprafaţa  suport.  cu  granulaţii din ce în ce mai mici. În cazul unor lucrări de calitate superioară.4. 2 h. se vor verifica  pe  şantier  următoarele  caracteristici   ale vopselelor.2.  Cele  două  straturi  de  vopsea  se  pot  aplica  manual  cu  pensula  şi  mecanizat  folosind  „Instalaţia de vopsit” — fabricată la  întreprinderea „6 Martie”  Timişoara.  — aspect  — culoare  — putere de acoperire  — timp de uscare.2—0.  5.  Grundurile se vor aplica întotdeauna manual.3.  6.  6.  fără  a  se  lăsa  urme  mai  groase  sau  mai  subţiri de vopsea şi va fi întinsă pî­nă  la  obţinerea  unei bune  adeziuni  de  stratul  inferior. sau peste  straturile  vechi de  vopsea. peste grund +  chit.  Tîmplăria de lemn se va grundui cu grundurile indicate la pct. EXECUŢIA  6.8.  Straturile  de  vopsea  succesive  se  întind pe direcţii  perpendiculare  unul  faţă  de celălalt.  cercevelele  ferestrelor  şi  alte  elemente  detaşabile.  Pentru  vopsitorii  la  exterior  se  recomandă  folosirea  grundului  8­  140.  6. care se  aplică manual cu pensula peste  grund.  6. urmate de şlefuiri după uscare şi ştergerea prafului  rezultat.7.5 mm; la  lucrări de calitate superioară se vor  executa  3  şpăcluiri.  Intervalul de timp între straturi va fi de cca.1. în lungul fibrelor.  urmată de o clătire cu apă rece. Consumul de vopsea pentru cele 3 straturi  este de cea. Foile  de  uşi.  — în cazul în care lucrările de vopsitorie se execută pe substraturi vopsite anterior se va  efectua  o  spălare  a  suprafeţei  cu  apă  rece  şi  detergent  în  cazul  suprafeţelor  fără  pete  de  grăsime şi spălare cu apă caldă şi detergent în cazul suprafeţelor pe care sînt pete de grăsime.Lucrările  înaintea  vopsitoriei  sînt  lucrările  care  pregătesc  substratul    pentru    aplicarea  vopselei  şi  constau  în:  — lucrări  pregătitoare  care  în  funcţie  de  gradul  de  finisare    solicitat      cuprind  desprăfuire. şlefuirea  locurilor chituite şi  ştergerea de praf după uscare.  ultimul strat de vopsea fiind aplicat de preferinţă. pe elementele de lemn.  După grunduire se execută chituirea defectelor locale.  În general se vor aplica 1—2 st r at ur i  de şpăcluială în grosime de 0. pentru diferitele straturi.2.  6. în f u nc ţ i e  de rugozitatea suprafeţei  suport:  şi  de  calitatea  cerută.  Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorie.  Chituirea şi şpăcluirea se face cu chit aplicat cu şpaclu.  Vopseaua  se  va  aplica  într­un  strat  uniform.5.

  furtun de cauciuc.  8.  Controlul în timpul execuţiei se face de către executant prin organele sale de control  tehnice de calitate precum şi de către beneficiar şi proiectant.  7.9. Vopsirea  mecanizată  se  execută  cu  o  instalaţie  de  pulverizat  fabricată  la  întreprinderea  „6  Martie”  Timişoara  compusă  din:  compresor  de  aer.  6. La  executarea  vopsitoriei  cu  mijloace  mecanizate  se  vor  lua  măsuri  ca  toate  lucrările de pregătire a suprafeţelor să fie  executate  cu  deosebită  grijă. la orice întrerupere a lucrului şi la  terminarea lucrului.  Presiunea  de  lucru  va  fi  cuprinsă  între  3—5  atmosfere.  pistol  de pulverizat.  sînt  cele  indicate la vopsirea manuală. În cazul în care la întreruperea lucrului în vase rămîne vopsea neconsumată. se va avea grijă ca.10.  7.13.  6.  se  verifică  în  mod  special  (de  către  şeful punctului de lucru):  a)  îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport conform cap. pensulele se vor curăţa cu apă pentru  a se evita  uscarea vopselei pe pensule. placaj.  CONDIŢII  TEHNICE DE CĂLITATE ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR  7. urmărindu­se respectarea pre­  vederilor   din   prezentele   instrucţiuni.  cu  condiţia  ca  efectuarea  lucrărilor  de  vopsitorie  a  acestora  şi  depozitarea elementelor vopsite să se facă într­o încăpere lipsită de praf. pînă la reînceperea lucrărilor de  vopsitorie. atît la interior prin pulverizarea unei  mici cantităţi de apă. DISPOZITIVE ŞI UTILAJE  8. 3. consemnîndu­  se acestea în procesele verbale de lucrări ascunse;  b) calitatea  principalelor  materiale  ce  intră  în  operă. etc). Succesiunea operaţiilor şi restul prevederilor privind timpul de uscare între straturi.  păstrarea  materialelor  la  locul  de  lucru.4.  Recepţia lucrărilor de vopsitorie.1.11. chituirii şi a aplicării  manuale a amorsei (vopsea diluată cu apă 1:1).  7. pistolul să fie curăţat imediat cu apă. cît şi la exterior. tablă. Pentru  executarea  manuală  a lucrărilor:  — găleţi   din   tablă   zincată   sau   polietilenă;  — pensule  de  diferite  mărimi  late şi  rotunde; .  rezervor  de  vopsea.  6.  SCULE.înainte  de  montarea  lor.  6. acestea  se vor acoperi pentru a se împiedica formarea unei pelicule.3.  Pe  parcursul  execuţiei  lucrărilor  de  vopsitorii.  6.  După terminarea lucrărilor de vopsitorie. Suprafeţele  care  nu  trebuie  vopsite  (stropite)  vor  fi  protejate  printr­un  ecran  separator (carton.  întreţinerea  sculelor.14.  Se  pot  folosi  pistoale  cu  rezervorul de vopsea de 1 litru ataşat deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi  un rezervor separat  pentru  cantităţi  mai  mari  de  vopsea.  Vopsirea se execută cu vopsea diluată cu apă la consistenţa necesară stropirii (sub formă  unei pulberi fine şi uniforme).  7.1.12. se va face numai după uscarea lor completă.  conform  standardelor  şi  normelor  interne de fabricaţie respective;  c)  respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiunilor de şantier;  d) corectitudinea execuţiei.  6. În plus.2.  numărul  straturilor. Vopsirea propriu­zisă se execută după terminarea grunduirii.  Pentru  lucrările  găsite  necorespunzătoare  se  vor  da  dispoziţii      de    şantier    pentru  remediere sau refacere.

  „Lucicril”  V­8513  şi  vopseaua pentru binale V­8810 nu sînt toxice sau inflamabile. Pentru  executarea  mecanizată  a  lucrărilor.  60/75. cu coadă lungă pentru şters praful;  — bidinele rotunde sau  dreptunghiulare;  — perii de sîrmă;  — daltă;  — şpaclu metalic;  — ciocan;  — cancioc;  — scară dublă;  — butoaie de 100 kg din tablă zincată sau nemetalică pentru pregătirea amorsei.  La executarea lucrărilor de vopsitorie se vor avea în vedere prevederile din:  — Norme republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul  Sănătăţii cu ordinele nr.  8. apa fiind utilizată ca solvent.  Vopselele  emulsionatc  pentru  lemn  „Binacril”  V­8510.. 34/75 şi  nr.— perii din păr de porc sau fire sintetice.  9. se vor prevedea aparate de măsură  şi control necesare funcţionării acestora în condiţii de securitate.  în  afară  de  sculele  şi  dispozitivele  enumerate la punctul 8. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI P.C. . scărilor de acces. eşafodajelor..  —  Norme  de  protecţie  a  muncii  în  activitatea  de  construcţii  montaj.  aprobate  de  M.I.1.  — Norme P.2.4. următoarele:  — compresor;  — aparat de pulverizat lacuri şi vopsele EM 65 (Coop. în vigoare.C.  9.C.  Pentru  muncitorii  care  lucrează  la  înălţime  se  vor  verifica  şi  asigura  stabilitatea  podinelor.2. cu ordinul nr.  La folosirea  instalaţiilor mecanice sub presiune.  Ind.  9.  Pentru  vopsirea  mecanizată  mai  sînt  necesare.  9. etc.  1233/D/1980.  9.I.1.3. Electrometalica   Ploieşti);  — instalaţie de  vopsit  de  la  „6  Martie”  Timişoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful