Michel MONTIGNAC

EdiŃie nouă integral revizuită

Metoda Montignac pentru femei a slabi şi a preveni luarea în greutate la toate vârstele

PrefaŃa de Dr. Morrison C. Bethea

Martie 2004

Flammarion
1

SUMAR:
PrefaŃă Cuvânt înainte Introducere PRIMA PARTE Capitolul 1. Mitul cazanului de abur Capitolul 2. Falsele piste sau ghidul „slăbirii greşite” Capitolul 3. CompoziŃia nutritivă a alimentelor Capitolul 4. Pentru ce ne-am îngrăşat ? Capitolul 5. Metoda Faza I Faza II Capitolul 6. Oboseala: şi dacă ar fi alimentaŃia ? Capitolul 7. Prevenirea bolilor cardio-vasculare Capitolul 8. AlimentaŃie şi sport PARTEA A DOUA Capitolul 1. VariaŃii pe o imagine : Corpul feminin Capitolul 2. Simbolica alimentului Capitolul 3. Adolescenta Capitolul 4. Femeia de 30 ani Capitolul 5. Femeia de 50 ani Capitolul 6. Femeia de vârsta a treia Capitolul 7. Medicamentele perverse ANEXE Anexa I : ReŃete Anexa II : Fundamentele metodei Montignac probate ştiinŃific de un mare studiu canadian Anexa III: Adrese utile Anexa IV: Prima gamă de gastronomie nutriŃională

PRESCURTĂRI FOLOSITE: IG = indice glicemic Metoda = Metoda lui Michel Montignac MM = Michel Montignac M = Montignac MG = materii grase (grăsime) IMC = indice de masa corporală (BMI)
2

PREFAłĂ
În această nouă carte, care pune în mod mai particular accentul asupra nevoii femeilor, Michel Montignac (MM) ne face o dată în plus, demonstraŃia faptului că el nu are doar solide cunoştinŃe nutriŃionale dar este şi dotat cu un formidabil instinct în acest domeniu. Nu mai este nici o îndoială de acum înainte, că el a reuşit să se impună prin el însuşi, ca o veritabilă autoritate în materie de nutriŃie. În cursul acestor ultime decenii, medicina a făcut considerabile progrese permiŃându-ne diagnostice şi tratamente mai bune dar şi prevenirea nenumăratelor boli. În mod global, sănătatea noastră se află într-o considerabilă ameliorare. S-a încurajat mai ales îmbunătăŃirea obiceiurilor alimentare dar şi practicarea exerciŃiilor fizice. Totuşi, când examinăm atent problema nutriŃiei, trebuie să recunoaştem că nimic valabil nu a fost cu adevărat propus înainte de apariŃia metodei Montignac (M). Atunci când mare parte din nutriŃionişti s-au mulŃumit cu o abordare simplistă care constă în reducerea raŃiei alimentare zilnice şi mai ales a grăsimilor, pentru a diminua greutatea şi ameliora sănătatea, MM a fost primul care a restabilit abordarea hipocalorică pentru a se concentra asupra adevăratei relaŃii care există între diferitele alimente şi răspunsurile biochimice pe care ele le declanşează în corpul nostru. Inspirându-se din studii bine cunoscute, care arată şi explică de ce francezii suferă mult mai puŃin de obezitate şi de boli cardio-vasculare decât alte Ńări industrializate, MM a stabilit judicios postulatul potrivit căruia metabolismul glucidelor (şi nu cel al grăsimilor sau proteinelor) este cel care era piatra de moară a tuturor programelor nutriŃionale. Ingestia de glucide, care se traduce printr-o secreŃie de insulină, constituie factorul dietetic preponderent. Alegând glucidele plecând de la indicele lor glicemic (IG), cum recomandă MM, este posibil să stăpânim secreŃia de insulină şi în consecinŃă, să acŃionăm asupra luării în greutate sau pierderii în greutate. Regulile se referă la consumul de grăsimi şi de proteine, aşa cum sunt definite de metodă, conducând dealtfel la o ameliorare a sănătăŃii. Se ştie că proteinele stimulează secreŃia de glucagon, un hormon care contribuie indirect la reducerea grăsimilor de rezervă. Recent, serviciile noastre din Spitalul Mercy-Baptist din New-Orleans, Statele Unite, au întreprins un studiu asupra aplicării principiilor metodei Montignac. Primele rezultate, obŃinute pe pacienŃii noştri, arată nu doar o reducere substanŃială a suprasarcinii ponderale, dar de asemenea şi mai cu seamă, pentru mulŃi dintre ei, o scădere de la 20 la 30 % a colesterolului lor total. Sentimentul nostru este că această performanŃă este legată direct de diminuarea secreŃiei de insulină obŃinută cu metoda M. Acesta este motivul pentru care am întreprins, începând de acum, studii aprofundate în cursul cărora măsurăm sistematic insulina, colesterolul şi trigliceridele, ceea ce trebuie să ne permită verificarea ipotezele noastre. Metoda M reprezintă o incontestabilă contribuŃie în domeniul nutriŃiei. Ea răspunde în manieră ştiinŃifică şi raŃională la întrebări care se pun referitor la obişnuinŃele noastre alimentare. Înainte de ea, existau lucruri care nu au fost clarificate şi care nu au fost înŃelese.
3

Urmarea metodei nu poate decât să conducă la o sănătate mai bună şi la restituirea fericirii. Nu este pentru mine nici o îndoială că toate studiile serioase, care sunt de acum înainte întreprinse, vor confirma că MM are dreptate să persevereze pe o nouă cale şi va fi recunoscut într-o zi ca “deschizător de drum”. Doctor Morrison C BETHEA Şef de serviciu al departamentului de chirurgie cardiacă la Mercy-Baptist Hospital New-Orleans – Statele Unite Nota bene: această prefaŃă a doctorului Bethea a fost scrisă în 1994 cu ocazia publicării primei ediŃii a acestei cărŃi. Zece ani mai târziu, se va remarca că ipotezele pe care MM le-a formulat la acest moment, nu au fost doar demonstrate în fapte dar că ele au fost de asemenea validate prin numeroase lucrări ştiinŃifice. Ca urmare, au fost publicate multe studii despre interesul alegerii glucidelor plecând de la IG-ul lor în scopul de a stăpâni mecanismele metabolice care, prin hiperinsulinism şi insulinorezistenŃă, conduc la dezvoltarea obezităŃii şi diabetului. În plus, mai multe lucrări specifice despre metoda M au fost realizate în aceasta perioadă şi amintim în special pe cele ale unei echipe de cercetători de la Universitatea Laval din Canada, care au fost publicate în noiembrie 2001 în prestigioasa revistă ştiinŃifică The British Journal of Nutrition. Marele interes al acestui studiu dincolo de faptul că el validează bazele metodei M, este că el probează, cum a remarcat doctorul Bethea în practica sa cotidiană, că urmarea metodei M permite diminuarea considerabilă a factorilor de risc pe plan cardio-vascular (vezi anexa II).

CUVÂNT ÎNAINTE
Metoda M a apărut în 1986 cu publicarea cărŃii Cum să slăbeşti făcând mese de afaceri. Această lucrare se adresa în mod particular unei categorii de oameni şi în mod deosebit acelora care luau frecvent masa la restaurant. łinând cont de succesul important obŃinut de această carte, necesitatea de a publica o versiune pentru marele public privind principiile nutriŃionale propuse de mine s-a impus rapid. Astfel s-a născut prima versiune din Mănânc, deci slăbesc, în toamna lui 1997. Foarte asemănătoare în prezentarea principiilor metodei de slăbire, aceasta nouă carte avea o orientare mai domestică şi se adresa unui public mai larg ale cărui mese sunt, în mare parte, preparate şi luate acasă. Cele două lucrări, având o vocaŃie esenŃial practică, au fost cunoscute datorită unei abordări simple. Am convenit efectiv de a da prioritate caracterului pedagogic al unei învăŃături nutriŃionale uşor de pus în practică, pentru a obŃine rezultate în acelaşi timp substanŃiale şi durabile. În urma metodei de slăbire se profilează, totuşi, o anumită filozofie
4

mi s-a părut că mesajul disociativ era mult prea exclusivist. Succesul său se explică atât de bine pentru că dincolo de slăbire. studii. la două principii inspirate din Atkins: „suprimarea glucidelor şi consumul după dorinŃă de grăsimi”. ExperienŃa practicienilor de teren. să încarci cititorul cu o avalanşă de informaŃii ştiinŃifice care riscă sa-l distragă de la esenŃial? Din această cauză. de a le înnoi. Pentru raŃiuni esenŃial practice. este pentru ca ea nu este un „regim” în sensul tradiŃional al termenului. chiar dacă este -şi trebuie să fie. reŃinând doar marile principii ale metodei şi se instalează chiar de la plecare în faza de croazieră. Această prezentare suplimentară nu a fost totuşi suficientă pentru a împiedica nutriŃioniştii de rea credinŃă să continue să prezinte metoda M ca pe o sperietoare. Mai întâi. din metodă decât regulile stricte ale fazei I cărora le-au amplificat excesiv austeritatea. luând în considerare multiplele aplicaŃii. mereu perfect bine trăită de către cei interesaŃi. cei care constituie de fapt. de peste aproape douăzeci de ani. sunt numeroşi cititori care nu aprofundează faza I. fundamentul de bază al principiilor mele nutriŃionale. era însă suficient pentru a obŃine rezultate. denunŃând exagerat. căci dincolo de aceasta perioadă tranzitorie. am luat decizia de a introduce un capitol despre indicii glicemici (IG). prin binefacerile fizice pe care le resimte după ce a pus în aplicare recomandările care-l conduc la schimbarea obiceiurilor sale alimentare. faza I nu constituie decât o etapă intermediară. care au constatat mereu. precum corespondenŃii cititorilor. al Dr. Pare apoi important şi necesar de a preciza din nou mesajele esenŃiale. mărturii şi comentarii al cărui obiect îl face. prezentarea adoptată la început de drum a fost voluntar simplificată. ne-au arătat contrariul. Mărturiile lor 5 . care s-a crezut obligat sa inventeze un regim „asociat” pentru a se poziŃiona mai bine mediatic în raport cu metoda M. Aceste afirmaŃii mincinoase nu au fost crezute de nimeni şi mai cu seamă de medicii generalişti şi specialişti în boli cardiovasculare. Metoda M se rezuma. în mod deliberat. La ce bun. De aceea. colesterol şi mai ales trigliceride. dar cititorul nu o descoperă adesea decât la sfârşit. Publicarea acestei a treia cărŃi se justifică deci pentru mai multe considerente. că în afară de o slăbire substanŃială şi durabilă. excluderea unor alimente. începând cu anii 1989 şi 1990. înscriindu-se şi în cadrul unui concept de sănătate global. Este cazul. ceea ce înseamnă o schimbare armonioasă a obiceiurilor alimentare. ea permite regăsirea unei vitalităŃi mai bune şi este dealtfel afirmată ca o artă de a trăi mai bine. adică restrictiv şi temporar. ideea că metoda M era de inspiraŃie disociată (glucide-lipide) a fost folosită pentru mult timp. de a le defini. principiile adevărate ale metodei sunt în faza II. Daca metoda M s-a impus în timp. este important să tragem învăŃămintele unei abordări nutriŃionale care este dovedită. care o suportă cu atât mai bine cu cât ea nu este niciodată restrictivă.selectivă. ceea ce era total eronat. ToŃi s-au simŃit bine. Majoritatea observatorilor critici şi mai ales nutriŃioniştii convenŃionali sunt de fapt dispreŃuitori la adresa adevăratelor intenŃii ale primelor două cărŃi. de altfel. după părerea lui.alimentară din care rezultă o veritabilă igienă de viaŃă. Ajutat de experienŃă. În plus. metoda M conduce la o reglare sistematică a parametrilor sanguini. în realitate. de exemplu. Ei nu au reŃinut. Jaques Fricker.

Unele au chiar multe zeci de ani de regim în urma lor. vom insista mai mult asupra principiilor fundamentale. printr-o simplă schimbare a obiceiurilor noastre alimentare şi făcând o uşoară înnoire. organismul feminin este de o mai mare complexitate decât omologul său masculin. ne-au făcut să luăm cunoştinŃă de faptul că aplicarea principiilor nutriŃionale pe care le recomandăm se exprimă diferit în funcŃie de sex. Trebuie spus că ea avea în urmă 25 ani de regimuri restrictive! Dincolo de mai marea lui sensibilitate. indirect. Răspunsul nostru a fost întotdeauna că se constată aceeaşi eficacitate indiferent care este sexul dar că. sau mai mult celor care sunt presate de a afişa rapid rezultate. De aceea noi am ales aici să prezentăm metoda diferit. ImplicaŃiile hormonale sunt mai frecvente şi efectele lor secundare pot în unele cazuri. de altfel. de altfel salutară. După ani. în mare parte medici de teren. Doar schimbarea specialităŃii farmaceutice. să favorizeze luarea în greutate sau mai puŃin frecvent. Ori. că organismul lor este în defensivă şi cu toată schimbarea alimentară. se poate spune. Femeile care abordează metoda au în general un „trecut hipocaloric foarte încărcat”. în mod evident. Femeia este dealtfel o mai mare consumatoare de medicamente. ceea ce nu a fost. prin practicarea zilnică a metodei la clientela lor. Vom descoperi cum. se împiedică obligatoriu de un blocaj. De aceea. au făcut ca problemele luării în greutate ca şi acelea de rezistenŃă la slăbire să fie mult mai bine înŃelese. De acum înainte. locul pe care l-a avut întotdeauna în metodă: acela al unei faze opŃionale. ceea ce ne va conduce să înŃelegem cum Ńările moderne au adoptat progresiv un mod de alimentaŃie pervers. mai ales a obezităŃii. decât mai benefic pentru stabilizarea lor ponderală. 6 . Există multe explicaŃii pentru acest fenomen. ale cărui consecinŃe sunt creşterea dramatică a bolilor metabolice. Aceasta fază “tranzitorie” şi “accelerată” îşi va regăsi deci. poate fi suficient pentru a debloca situaŃia. cum au crezut unele persoane că remarcă. numeroşi medici. să constituie o frână la slăbire. pe scurt. fără a modifica tratamentul necesar. Celor care au o reală problemă referitor la unele alimente (zaharul. dar le-a trebuit evident. frânarea procesului de slăbire. diabetului şi afecŃiunilor cardio-vasculare. de exemplu). Ele vor putea astfel deodată: să schimbe radical proastele obiceiuri procedând la o veritabilă înnoire. faza I (care rămâne o simplă etapă intermediară) va continua să le fie propusă. mai mult timp pentru a pierde kilogramele. funcŃionează diferit. Pierderea celor 12 kg ale sale s-a realizat după aceea în câteva săptămâni. celor care au o serioasă problemă de greutate. Cu toate acestea este greşit să pretindem că „acestea merg mai bine la bărbaŃi decât la femei”. pentru unele femei. va fi posibil să inversăm complet tendinŃa. Un medic din Rouen ne-a explicat că la una din pacientele sale a fost nevoit să aştepte şapte luni înainte de a se declanşa slăbirea. este dovedit că unele dintre ele au efecte perverse asupra metabolismului şi pot aşadar. punând organismul lor în repaus pentru a-l face să regăsească o nouă sănătate şi să obŃină rezultate în termen scurt.arată că au obŃinut aceleaşi rezultate. Miile de mărturii pe care noi am putut să le culegem de-a lungul anilor de la cititorii noştri.

aceea care a amorsat deja faza sa de declin ? Dacă întrebaŃi un medic specialist motivul pentru care natura v-a înzestrat cu o „suprasarcină ponderală notorie” chiar dacă aŃi jurat pe marii voştri zei că nu mâncaŃi aproape nimic şi că aveŃi o activitate fizică normală. Aici în sens figurativ : ceea ce dă avantaj 7 . ar putea explica existenŃa cazurilor izolate. Nu se găseşte aproape nici o urmă în regnul animal. ca pe un joker3. clovn. Pentru a înŃelege bine problema obezităŃii actuale. Contrar a ceea ce se poate crede a priori2. Doar câteva probleme serioase de sănătate. nu aşteptaŃi de la el să restabilească abordarea lui dietetică. să ne îndreptăm studiul în Ńările unde a luat o importanŃă asemenea unei catastrofe naŃionale: SUA. în materie de obezitate. nu există în natură. În secolele următoare.) a priori = înainte de orice experienŃă. obezitatea devine în general soarta bogaŃilor care aveau privilegiul. obezi îi socotim de acum încolo mai mult pe cei din categoriile mai defavorizate şi slabi sunt cei mai bogaŃi. în capitolele următoare. Nec plus ultra1 nu putea să se exprime efectiv. în unele etnii. INTRODUCERE Îngrăşarea şi cu atât mai mult obezitatea. bufon. el nu va rata ocazia de a vă scoate în evidenŃă. nu pentru că mâncau în plus ci pentru că mâncau diferit.Aceasta carte a putut fi realizată plecând de la experienŃa lor şi cu concursul lor. decât ca excepŃie. VeŃi înŃelege uşor de ce. în mod veritabil. după opinia lui. Astăzi aceasta tendinŃă este total inversată. deoarece. mai bine cunoscută de marile civilizaŃii. modelul celei mai avansate civilizaŃii moderne. În acest caz. Acolo. Vine de altundeva aceasta tară excepŃională a obezităŃii care dă loc. nu este obligatoriu de 1 2 Nec plus ultra = ce este mai bun (lat. argumentul ereditar. Dacă istoria ne-a arătat că obezitatea era un subprodus al civilizaŃiei (cum era cazul în Egipt sau în Imperiul Roman) este de înŃeles ca acest fenomen să fie în mod particular evident astăzi în SUA. 70% din americani sunt prea graşi (spre deosebire de 38 % în FranŃa) şi 35 % sunt obezi (spre deosebire de 12 % în Hexagone). Este adevărat că ereditatea. de a avea acces la o alimentaŃie mai „rafinată”. Această Ńară nu reprezintă de fapt. Cititorii şi în particular cititoarele vor putea astfel. mai ales de origine hormonală. cu excepŃia animalelor domestice. căci el va considera că nu poate fi decât greşeala voastră. dar ea este uneori. sau alt dietetician practician. să optimizeze aplicarea principiilor metodei pentru o mai buna eficacitate. datorat nivelului lor de trai. bogaŃii erau altădată mai graşi decât sărmanii. la un veritabil cult al corpolenŃilor. în mod aprioric (lat. în spatele motivului real. obezii erau în general o mare raritate. singura responsabilă nu va putea fi decât proasta voastră ereditate. şi din ce pricină! În societăŃile primitive. Dacă un nutriŃionist.) 3 joker = farsor. oferă o foarte importantă predispoziŃie. nu reuşeşte să vă facă să slăbiŃi. Dacă nu mâncaŃi într-adevăr pe ascuns.

tot atât ca în urma cu câteva secole. dar fac negreşit dovada unei slăbiciuni disperante. că dacă oamenii puteau mânca atât altădată. admitem fără dificultate. cum vom avea ocazia de a demonstra mai departe. relaŃiile voastre sau membrii familiilor voastre modele din categoria lacomilor profesionali. veŃi fi stupefiaŃi de cantitatea fenomenală de hrană pe care ei erau în stare să o înghită în timpurile acelea. verii lor africani. căci. cum vi se arată în mod caricatural în filme. dacă oamenii sunt graşi. că se plimbau mai mult de plăcere decât din necesitate.) 8 . iar fenomenul e recent deoarece el datează doar de câteva decenii. cu ingeniozitate şi multe detalii. făceau efortul de a urca scările. VeŃi deduce deci uşor. descoperiŃi printre prietenii voştri. este pentru că ei mănâncă prea mult! Vi se explică atunci. dacă priviŃi în jurul vostru. care se impune cu necesitate (lat..când ne gândim la subalimentaŃii din lumea a treia! Ori. nu putem să credem că zecile de milioane de obezi americani din 2003 sunt descendenŃii acelor rari obezi care erau o excepŃie în secolul XIX şi care ei însuşi o moşteneau de la strămoşii lor! Curios. dar nu se parcurgea FranŃa cu bagajul în spate. Există deci.. cu cât oamenii sunt mai graşi cu atât ei socotesc mai în disperare caloriile şi invers. bilanŃul caloric al mâncării lor este incredibil de scăzut. Transporturile în caleşti erau mai utilizate. pentru că în acea civilizaŃie risipa încă nu apăruse. Ori acest paradox nu trebuie să ne mire. Acum 100 de ani. Maşinile erau poate mai puŃin răspândite. Când întrebăm obezii. dar dacă analizăm situaŃia burgheziei epocii. Este acela pe care îl vedeŃi mereu la pândă după ceva ce ar putea în sfârşit. aceia care nu numai că nu sunt graşi. ceea ce va demonstra că factorul ereditar nu este nativ. dar putem spune că erau mult mai puŃine. Nu se poate să nu facem supoziŃia că sunt proastele deprinderi alimentare cele care i-au condus progresiv la crearea condiŃiilor unei rele eredităŃi. să-l facă să ia câteva kilograme. Trebuie să admitem în schimb. ceva ce le scapă pentru că. este „hiperfagia”. este pentru că ei se deplasau mai mult: se plimbau mai mult. Dacă găsiŃi în podul case voastre meniurile de la nunta. ai căror descendenŃi sunt. greutatea medie a americanilor creşte din generaŃie în generaŃie. Eu înŃeleg: nu mai mulŃi ca altundeva. ceea ce dealtfel este dovedit de mult timp. Atunci vi se explică. că se poate mult mai bine slăbi în zilele noastre comparativ cu ale lor. Să nu vă simŃiŃi prost. majoritatea obezilor americani sunt astăzi negrii. Încălzirea centrală.. mai ales din categoriile socio-profesionale mai de jos. trăiau în case mai puŃin încălzite. nu era generalizată cum este în timpurile noastre şi acolo unde exista se folosea cu economie. nu sunt obezi. Ori.. cu insistenŃă. trebuie să ştim. Chiar de aceea. că 4 a fortiori = cu atât mai mult. ci într-un fel e dobândit! A doua raŃiune în general scoasă în faŃă de către specialişti pentru a explica îngrăşarea şi a fortiori4 obezitatea. botezul şi comuniunea bunicilor sau părinŃilor voştri. că ridicarea nivelului de trai şi societatea de consum au făcut pentru contemporanii noştri „mâncărurile” imorale. Altfel spus.. progresiv.Era probabil adevărat pentru unii.. în schimb.. vom fi siliŃi să constatăm că în ciuda câtorva excepŃii. nu existau obezi în SUA. va trebui să căutaŃi mult timp înainte de a găsi clişeul „gras cel care mănâncă tot timpul”.vină această „fatalitate” care vi se aduce prea uşor ca motiv. Se urcau desigur adesea scările.

cum îl denumeşte ea impropriu. ştiŃi înainte de toate că metoda M. dar mai ales după al doilea război mondial. Este vorba despre o filozofie de viaŃă conducând la adoptarea unor obiceiuri alimentare noi. Foarte evident. Singurul lucru pe care pot să vi-l cer stăruitor. foarte natural. Dacă vă recunoaşteŃi în acest scenariu pe care l-am evocat. profund întristat. dar că ea este de asemenea consecinŃa urmării succesive de regimuri hipocalorice. Sunt mereu. încă o dată.oamenii erau mult mai acoperiŃi ca azi. va apare. când întâlnesc o persoană care pretinde că a Ńinut „regimul M”. permite obŃinerea de rezultate rapide. contemporanii noştri sunt graşi pentru că ei se alimentează cu prea multă energie în raport cu cea cheltuită. dar care este foarte mulŃumită de a urma câteva principii de bază. În al doilea rând. că obezitatea este nu doar direct legată de modul de alimentaŃie modern. obezitatea endemică a civilizaŃiilor occidentale nu poate fi decât rezultatul derivei progresive a obişnuinŃelor noastre alimentare. veŃi afla din experienŃă. Aplicarea acestor principii fără a le gândi.. veŃi ajunge. principiile nutriŃionale ale metodei. Vom înŃelege în capitolele următoare. A pretinde astfel că. este de a face un mic efort pentru a citi cu atenŃie cele câteva pagini de explicaŃii care se găsesc în capitolele următoare. Cantitatea de haine pe care o purtau era impresionantă şi acest lucru chiar şi vara. în primul rând să înŃelegeŃi de ce dietetică tradiŃională v-a minŃit făcându-vă să credeŃi că este suficient să mâncaŃi mai puŃin pentru a slăbi. Citind cu atenŃie capitolele care urmează. dacă nu se va urma „ca la carte”. cu eficacitate. vă va fi greu să puteŃi pune în practică.. nu este foarte convingător. poate în fapt. ceea ce e simplu. Aceleaşi cauze produc aceleaşi efecte. Va trebui să se caute explicaŃii în altă parte. Dar liniştiŃi-vă: ceea ce vă va fi explicat în aceasta carte este de o mare simplitate şi demersul pedagogic care este adoptat vă va permite o perfectă asimilare. De altfel. veŃi înŃelege de ce şi cum aŃi luat kilogramele inutile. izolate de context. a pierdut 10 kg fără probleme şi a pus apoi la loc jumătate. aplicarea acestor principii va fi pentru voi un joc de copii.. tentaŃia de a reveni la vechiul mod de alimentaŃie. înŃelegându-se de ce s-a pierdut în greutate. În final veŃi fi convins de faptul că nu există decât o singură soluŃie pentru a vă debarasa de ele definitiv: MÂNCAłI! Dar mâncaŃi diferit. bazate în esenŃial pe bune alegeri. Dacă aveŃi efectiv această carte în mâini este pentru că vă doriŃi să vă debarasaŃi o dată pentru totdeauna de acele kilograme inutile care vă îngreunează existenŃa. nu este un „regim”. ceea ce noi cunoaştem de două secole. 9 . Fără aceste date „preliminare” esenŃiale. dar o dată ce se atinge acest stadiu. că acest lucru era greşit. Pe măsură ce veŃi asimila tentaŃiile şi reuşitele. în mare parte se vor lua foarte simplu kilogramele pierdute. Este vorba invariabil de o persoană care n-a citit niciodată cartea mea..

alimentele sunt banalizate pentru că risipa. Fiecare era convins că maniera în care se hrăneşte condiŃionează starea lui de sănătate şi că hrana sa este „cea mai bună medicină”. . graŃie celor precedente. 10 . Rezultat al revoluŃiei agroalimentare de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.o importantă creştere a populaŃiei. Astăzi coşul gospodinei se năruie de abundenŃă. căci lăzile de gunoi sunt pline. ce a produs societatea de consum ! Trebuie ca un eveniment important să se producă pentru ca această atitudine de lipsă de respect cu privire la hrană. pe care o dovedesc mare parte din contemporanii noştri. societatea noastră a trebuit să facă faŃă la două probleme majore: . spectrul foametei sau cel puŃin privaŃiunile. Ori.Hr. erau încă prezente în toate spiritele. A fost nevoie să aşteptăm mijlocul secolului XX. Aceasta din urmă. adică restricŃiile. Acum mai puŃin de 60 de ani. dar şi migrării progresive a Ńăranilor. Dar chiar dacă am remarcat de-a lungul istoriei că silueta unor privilegiaŃi – comandanŃi militari.era un pic îngreunată. acestea sunt condiŃiile socioculturale particulare care au prezidat înflorirea acestui fenomen. ele merg direct amestecate cu alte mizerii. avea cu atât mai multă importanŃă în acea epocă cu cât era mai rară şi scumpă.PRIMA PARTE 1 MITUL CAZANULUI CU ABURI Am înŃeles bine. suntem forŃaŃi să constatăm că obezitatea nu a rămas mereu. ea a banalizat „mana” noastră cotidiană şi bulversează mentalităŃile noastre. pentru că problema a izbucnit într-adevăr şi a luat proporŃii îngrijorătoare. hrana reprezenta pentru contemporanii noştri ceea ce ea mereu a reprezentat de-a lungul secolelor: „sursa vieŃii”. resturile domestice erau minuŃios adaptate sau mai preŃios recuperate pentru a hrăni animalele. Din acest punct.un urbanism intens. După 1945. Cu mai puŃin de un secol în urmă. să se dezvolte în mod progresiv. aristocraŃi. ca urmare a exploziei demografice (baby-boom) de după război şi sosirii zecilor de mii de refugiaŃi. decât o afecŃiune marginală. burghezi sau ecleziaşti . De acum încolo să ne câştigăm pâinea cu sudoarea frunŃii. căci pentru prima dată în istoria umanităŃii exista brusc un decalaj între zonele de producŃie alimentară şi zonele de consum. Acest eveniment nu are alt nume decât „pletoră alimentară”. cum a afirmat Hippocrate cinci secole î. că obezitatea era un subprodus al civilizaŃiei. În zilele noastre. care se cunosc astăzi în SUA. A fost deci necesar să se producă în plus şi mai ales diferit. consecinŃă a fenomenului precedent. a devenit o insultă pentru înfometaŃii lumii a treia. Altădată.

În 1950, 80% din ceea ce se consuma într-un oraş de provincie de medie importanŃă era produs în aproximativ 50 km. Cele 20 % rămase veneau din departamentele din jur sau din alte Ńări. Astăzi raportul este inversat. În plus, atunci când alimentele erau produse pe loc, reziduurile şi deşeurile erau reciclate ca îngrăşăminte. Începând din momentul în care încep să exporte, nimic nu s-a putut recupera şi a trebuit să se recurgă la alte modalităŃi de fertilizare. In timpul acestor ultimi 50 de ani, industria agroalimentară nu a încetat să se dezvolte sprijinindu-se pe un larg evantai de tehnologii, toate mai performante unele ca altele. Această revoluŃie a avut mai multe consecinŃe. 1. A permis creşterea considerabilă a randamentelor: - prin mecanizare; - prin utilizarea masivă de îngrăşăminte chimice; - prin generalizarea utilizării pesticidelor, insecticidelor si fungicidelor; - prin organizarea unei creşteri industriale intensive. 2. A permis dezvoltarea tehnicilor de conservare: - prin generalizarea refrigerării şi a congelării; - prin utilizarea aditivilor alimentari şi a altor conservanŃi chimici. Rezultatul tuturor acestor măsuri a fost în fapt, mult superior previziunilor, ceea ce a permis total unei părŃi din umanitate să intre într-o fază de abundenŃă alimentară. Chiar de la debutul acestei perioade de transformare a peisajului agroalimentar, observatorii nu au pierdut ocazia de a sublinia că îngrăşarea medie a populaŃiei occidentale crescuse într-un mod semnificativ. În SUA, încă din anii 1930, încep să se caute soluŃii la problema obezităŃii. Oamenii de ştiinŃă ai epocii –căci nici dietetica, nici nutriŃia nu erau considerate ca specializări medicalese gândesc la problemă şi emit o ipoteză: dacă curba greutăŃii contemporanilor lor se ambalase deodată, în momentul în care occidentul intra într-o veritabilă eră de supraabundenŃă alimentară, era verosimil să existe o relaŃie cauză-efect. Şi aşa s-a născut mitul „omului–cazan de abur”. Organismul uman, se gândeau ei, funcŃionează ca un cazan cu abur. Pentru a trăi, el are nevoie de o energie care îi este furnizată prin alimentaŃie. Era deci pe de o parte aport energetic şi pe de altă parte cheltuială. Îngrăşarea şi a fortiori obezitatea nu putea deci să fie decât consecinŃa unui dezechilibru între „intrări” şi „ieşiri”. În alŃi termeni, kilogramele în plus nu erau decât un reziduu energetic. Ori, din două unul: fie era prea mult aport, fie pierderea nu era destul de importantă. Adică: dacă era gras era fie că mânca prea mult, fie că nu făcea destul exerciŃiu fizic, sau amândouă deodată. Plecând de la această ipoteză simplistă, dar în conformitate cu o anume logică, teoria hipocalorică a fost elaborată. Din moment ce aporturile energetice erau cuantificabile în unităŃi valorice calorice, toate alimentele puteau astfel, în funcŃie de greutatea lor şi de categoria căreia îi aparŃineau (glucide, lipide, protide), să fie clasificate după puterea lor calorică.
11

Totuşi, acest raŃionament era deja atins de eroare de la plecare, pentru că se socoteau caloriile în farfurie fără să se Ńină seama de ceea ce se petrece realmente în timpul digestiei. De aici s-a născut dietetica convenŃională, voluntar restrictivă, deoarece era de esenŃă hipocalorică. Stabilind că organismul uman avea nevoie de aproximativ 2500 de calorii pe zi, ea explica de asemenea, că în funcŃie de consumul energetic real se poate merge pe variaŃia greutăŃii într-un sens sau altul. Astfel, dacă se consumă 3000 de calorii pe zi, se creează un excedent de 500 de calorii care va fi pus în rezervă, antrenând o luare în greutate. Dacă, în schimb, se mulŃumeşte cu 2000 de calorii, se creează atunci un deficit de 500 de calorii, obligând organismul să consume din grăsimile sale de rezervă pentru a compensa diferenŃa, ceea ce ar antrena o pierdere în greutate. Altfel spus, teoria caloriilor aplicată nutriŃiei afirma că pentru a slăbi, este suficient să mănânci mai puŃin şi invers spus, dacă te îngraşi este pentru că mănânci prea mult. Aceasta este schema simplificată, bazată pe o credinŃă naivă, care a dominat dietetica acestor ultime decenii. Ori este, din nefericire, ceea ce se vehiculează mereu în mod oficial, în serviciile de nutriŃie ale spitalelor şi ceea ce se predă încă în şcolile de dietetică. A raŃiona după modelul energetic, cum fac încă toŃi profesioniştii dieteticii, înseamnă ignorarea deliberată a fenomenelor de adaptare şi de reglare a corpului uman, înseamnă tăgăduirea particularităŃilor personale care fac ca fiecare individ să fie unic şi înseamnă mereu, tăinuirea influenŃei factorului calitativ al alimentului. Contrar ideilor preconcepute, obez nu este obligatoriu cineva care mănâncă mult. În majoritatea cazurilor, este chiar contrariul. Statisticile care au fost realizate pe populaŃii de obezi (în FranŃa ca şi în toate Ńările occidentale) arată că: - 15 % doar din obezi mănâncă mult (2500 la 3500 calorii); - 35 % din obezi mănâncă normal (1800 la 2500 calorii); - 50 % din obezi mănâncă puŃin (800 la 1500 calorii). În lumea competiŃiilor sportive, se poate dealtfel remarca că pentru menŃinerea unei stabilităŃi ponderale, aportul caloric poate varia de la 2500 la 9000 de calorii în funcŃie nu de specialitate ci de indivizi. Maratonistul Alain Mimoun îşi menŃine greutatea şi îşi asigură perfect antrenamentul său dur cu doar 2000 de calorii pe zi, pe când alergătorul ciclist Jacques Anquetil avea nevoie de 6000 de calorii pentru greutatea şi conservarea formei sale. De bine ce ea poate fi în mod curios discretă referitor la acest subiect, literatura medicală a publicat totuşi un mare număr de studii care arată că diferenŃa aportului caloric este neînsemnată indiferent că subiecŃii sunt slabi, normali, graşi sau obezi. În realitate, numeroase studii au arătat că nu există o corelaŃie semnificativă între corpolenŃă şi aportul energetic. Dar cel mai bun mijloc de a fi convinşi de ineficacitatea abordării hipocalorice, este de a analiza rezultatele acesteia în Ńările unde ea este prezentă cotidian: in SUA. 88 milioane de americani urmează în permanenŃă regimuri bazate pe calorii şi acest lucru de peste 50 de ani. Mesajul caloric este la ei omniprezent. Parcurgând comunicaŃiile audiovizuale şi mai ales spoturile publicitare, această cultură dietetică este în permanenŃă întreŃinută în spiritul lor. Şi pentru a fi siguri că obŃin rezultate americanii care fac mereu
12

lucrurile la extrem, nu se străduiesc doar să calculeze caloriile, dar se înverşunează în mod egal, într-o o manieră cvasiobsesivă, să facă multe exerciŃii fizice pentru a fi siguri de arderea la maxim a energiei. Ori statisticile referitoare la obezitate în USA ne arată o situaŃie catastrofală. În condiŃiile în care, mai mult de o treime din populaŃie urmează cu îndârjire regimuri hipocalorice şi practică zilnic exerciŃii fizice intense, americanii sunt, paradoxal, cei mai graşi din lume. Două treimi din populaŃie au o greutate excesivă, comparativ cu o treime în FranŃa, şi un american din trei este obez, comparativ cu unul la opt în Ńara noastră. Toate acestea fără a fi posibil în realitate, să comparăm relativii-obezi francezi cu super-obezii americani...căci în mod curent întâlnim în America, oameni care au peste 200 kg. Un documentar realizat despre obezitate în SUA şi difuzat în noiembrie 1990 pe TF1, a arătat un specimen de 460 kg şi Cartea recordurilor Guiness a semnalat că greutatea maximă care n-a fost atinsă niciodată de un om era de 620 kg. Era vorba natural, de un om de naŃionalitate americană. Este adevărat că dacă vrem să înŃelegem bine de ce dietetica hipocalorică care ni se propune de 50 de ani, este dietetica eşecului în SUA este foarte uşor de verificat. Dar în toate Ńările occidentale unde ea este aplicată cu aceeaşi perseverenŃă, rezultatele sunt de aceeaşi natură, adică catastrofale. Ştiam că dietetica hipocalorică era ineficace, căci rezultatul aplicării sale a dus mereu la eşec, ştim de acum înainte de ce. Ipoteza pe care se bazează este falsă şi nu are nici un fundament ştiinŃific. Vom descoperi, în capitolele următoare, că este şi periculoasă.

13

2
FALSELE PISTE SAU GHIDUL „SLĂBIRII GREŞITE”
REGIMURI PE BAZĂ DE CALORII: PERICOL ! Am văzut până acum, că în plan istoric, era născut conceptul echilibrului energetic al corpului uman aşadar că de aceea ideea regimului pe bază de calorii este aplicată. Avem astăzi suficiente informaŃii obŃinute în urma aplicării ei pentru a-i constata ineficacitatea. Profesorul David Gartner, de la universitatea din Michigan consideră, împreună cu un număr de colegi, că primul factor al obezităŃii în SUA „este urmarea succesivă a regimurilor hipocalorice”. Profesorul Walter Willett, de la Harvard Medical School, unul dintre cei mai mari oameni de ştiinŃă americani, este încă şi mai categoric în acest domeniu. El consideră efectiv, că „ la originea creşterii dramatice a obezităŃii în aceste ultime decenii, sunt sigur recomandările oficiale ale nutriŃioniştilor”. ToŃi aceia şi mai ales acelea care au Ńinut o dată un regim hipocaloric ştiu că, într-o primă fază, se obŃin în general rezultate, dar că nu ajung niciodată să se stabilizeze. Mai rău încă, în numeroase cazuri este posibil ca ulterior să se regăsească cu un câştig suplimentar în greutate. Vom încerca să înŃelegem de ce, examinând comportamentul organismului uman. Să ne imaginăm că raŃia zilnică a unui individ este de circa 2500 de calorii, şi că acest individ suferă de câteva kg în plus. Dacă îi reducem raŃia la 2000 de calorii, printr-o abordare hipocalorică clasică, vom crea un deficit de 500 de calorii. Organismul care este obişnuit să primească 2500 de calorii, se va găsi în pierdere şi va consuma echivalentul celor 500 de calorii pierzând din grăsimile de rezervă. Se va obŃine astfel, o slăbire corespunzătoare. După ceva timp, de o durată variabilă de la un individ la altul, se va remarca că slăbirea nu se mai produce în condiŃiile în care regimul hipocaloric este menŃinut. Aceasta pentru că el, progresiv, va ajusta „intrările” şi „ieşirile”. În măsura în care nu îi mai aducem decât 2000 calorii pe zi, organismul decide de a se mulŃumi cu acestea şi asistăm la o stagnare a greutăŃii. Dacă decidem să prelungim experienŃa, gândind că pierderea în greutate va reîncepe poate după ce vom atinge un palier, decepŃia va fi şi mai mare. Se va observa efectiv că, curba greutăŃii reia deliberat o direcŃie ascendentă. Paradoxal, atunci când mâncăm mai puŃin, ne îngrăşăm. ExplicaŃia este simplă. Organismul uman este efectiv animat, de un instinct de supravieŃuire care se pune în acŃiune în momentul în care, subit, apare o ameninŃare, în acest caz o restricŃie. Cum reducerea aportului energetic este continuată, după ce cheltuielile au fost ajustate în funcŃie de aporturi, organismul este condus de instinctul de supravieŃuire să reducă încă aportul. Ceea ce se petrece la 1700 de calorii, spre exemplu, aşa că rezervele se pot constitui din nou.
14

ei înnebunesc organismul care pe drept. Pe cât este de posibil să reuşim diminuarea volumului unei celule de grăsime. dar ea se produce de asemenea. când organismul este în situaŃia de lipsă. datorate acestor înfometări şi altor înfometări mai vechi. că dacă masa de grăsime a organismului feminin este superioară celei a bărbatului. profită pentru a face rezerve la masa următoare. prin acŃionarea instinctului de supravieŃuire. Regimul hipocaloric este iluzoriu şi ineficace. cu cât această situaŃie e ireversibilă. Vom trata problema în detaliu în a doua parte a cărŃii. ceea ce este legat de filozofia ei particulară. ObişnuiŃii regimurilor hipocalorice ştiu dealtfel foarte bine. organismul feminin. aşa cum am demonstrat. experienŃele care au fost făcute pe animale de laborator au arătat foarte bine că pentru o aceeaşi cantitate de hrană pe zi. Din nefericire. întotdeauna animalul face apel la instinctul sau de conservare pentru a-şi constitui rezerve. poate să îl facă să repună dintr-o singură lovitură. fiind în situaŃia de a suporta o frustrare. se face socoteala în majoritatea cazurilor că esenŃialul acestei suprasarcini 15 . Curios este că cu toate că este înfometat. timp de un week-end de exemplu. acest procedeu este cel care îi permite să recupereze cu atât mai repede obezitatea pierdută (şi mai ales de a-i creşte volumul). că cea mai mică renunŃare la regim. Se ştie de mult timp. Dealtfel. Ori studiile au arătat că. îşi păstrau greutatea optimă. crescând insidios capitalul celulelor de grăsime. în raport cu greutatea normală). adică este subalimentat. cu cât potenŃialul său va fi crescut. căci va avea ca efect consolidarea potenŃialului de obezitate la femei. adesea. suprasarcina ponderală a animalelor domestice. este la fel de stupid şi poate explica în numeroase cazuri. pe atât e de imposibil să reducem numărul lor după ce creşte. Am semnalat deja că obezitatea femeii poate fi mai rebelă ca cea a bărbatului. În fapt. este în mod particular în defensivă şi nu pierde nici o ocazie de a face rezerve până când apare posibilitatea de a primi. este vorba de un număr mai important de celule de grăsime (adipocite). fabrică noi celule de grăsime. animalele care nu aveau decât o singură masă deveneau în timp obeze şi cele care primeau echivalentul acesteia repartizat în cinci sau şase mese pe zi. Când se studiază istoricul unui obez (mai mult de 15 sau 20 kg. Este de asemenea una din raŃiunile pentru care noi sfătuim cititorii noştri să nu sără niciodată o masă. Obiceiul. în cazurile unui proces de restricŃii alimentare (regim hipocaloric). Acolo vom preciza mai ales. nu sunt îndepărtate şi că amintirea lor este îngropată în memoria inconştientă. dar este în plus periculos. organismul uman este animat de acelaşi instinct de supravieŃuire ca şi un câine care îngroapă oasele sale atunci când moare de foame. Privându-se de hrană la o masă. că obezitatea la femei se produce (ca şi la bărbaŃi) printr-o creştere a volumului fiecărei celule de grăsime. ele pot reveni la cea mai mică alertă. care constă în a nu de mâncare câinelui său decât o dată pe zi (din raŃiuni practice evident). Drama este cu atât mai de mare. pentru care i-au fost necesare săptămâni să le piardă. Dealtfel. ceea ce fac totuşi numeroase persoane.Nu trebuie să uităm că privaŃiunile. printr-o multiplicare a numărului celulelor sale. 2 până la 3 kg.

ponderale a fost creat în mai mulŃi ani. În cursul primului regim. pacienŃi care cu preŃul unui raŃionament sever controlat şi al unor enorme frustrări (generate de regimuri la 800 de calorii). un individ se regăseşte câŃiva ani mai târziu la 120 kg. Astfel. Profgesorul Bronwell. de la Universitatea din Pensilvania. în încăpăŃânarea de a vrea să piardă 5 kg atunci când erau stabilizate la o greutate. iar în situaŃia absenŃei hipercolesterolemiei. diabet sau tabagism. că plecând de la o greutate stabilizată la 90 kg cu o alimentaŃie de 3000 de calorii. aceste „obezităŃi armonică” favorizează apariŃia bolilor cardio-vasculare. în condiŃiile în care el nu consumă decât 800 de calorii. curba greutăŃii revine mai mult sau mai puŃin la valoarea de plecare apoi pe măsură ce avansează în timp. ajung nu doar să nu slăbească dar mai des continuă să ia kg. a căror alimentaŃie era constituită dintr-o alternanŃă de regimuri bogate şi regimuri sărace în calorii. Mereu medicii ne spun. vitamine.. că au întâlnit printre clientela lor. Ceea ce e important de notat este că în timp ce noi regimuri sunt întreprinse. Calvarul subalimentatului sau martiriul obezului Se vede bine. săruri minerale. stabilizare. oligoelemente) ceea ce produce o mare oboseală dar şi o mare vulnerabilitate faŃă de boli. SituaŃia este cu atât mai dramatică cu cât cu diverse „regimuri sărmane” aceste persoane sunt complet secătuite de nutrimente indispensabile (acizi graşi esenŃiali. 16 . unele persoane se regăsesc 15 ani mai târziu cu o suprasarcină ponderală de 30 kg. a studiat fenomenul pe şobolanii de laborator. De fiecare dată când un regim hipocaloric a fost introdus se pot constata cele trei faze următoare: slăbire. mijloacele lor de apărare fiind reduse. La început. o mare parte dintre ele. reluare în greutate. Animalele câştigau şi pierdeau în greutate dar ritmul de câştig şi de pierdere varia la fiecare nou regim. În sfârşit. devin depresive. În timpul celui de-al doilea regim. fiind complet subalimentate. chiar anorexice. în exemplul de mai sus. se produce un câştig suplimentar al greutăŃii. randamentul este din ce în ce mai slab. În plus. părăsind nutriŃionistul pentru a ateriza la psihiatru. prin punerea în practică a regimurilor hipocalorice succesive. şobolanul pierdea din greutate în 21 de zile şi repunea la loc în 46 zile. Ele nu au deci. decât să schimbe specialistul.

Când se vizitează un salon ca SIAL5. El a şi fost. Ea este şi în unele Ńări ca FranŃa. Totuşi. în scurt timp. apare o brutală reluare în greutate. 5 Salon internaŃional al industriei alimentare. Rezultat: un drac! Nici o singura scrisoare de la cititori. istoriseşte că a publicat într-o zi un lung articol în care denunŃa regimurile hipocalorice şi explica dorinŃa noastră de a le Ńine precum şi care este pericolul. ceea ce după 50 ani va fi evident. spitale. Tot deficitul caloric poate efectiv reduce cheltuielile metabolice cu mai mult de 50 %. că metabolismul se adaptează la reducerea calorică. publicul. a răspuns afirmativ la întrebarea pe care el însuşi a pus-o: „În ce priveşte tratamentul obezităŃii. să salutăm iniŃiativa profesorului Apfelbaum care. ne dăm seama că toate eforturile industriilor. Emisiunea fiind retransmisă. în cursul Congresului InternaŃional din Anvers în septembrie 1993. am fost tentat. nu e decât foarte timid denunŃat de specialişti. care se sfârşesc cu o variaŃie a greutăŃii în Yo-Yo şi cu o rezistenŃă la slăbit crescând progresiv. În fine. de invitaŃia care mi-a fost adresată pentru a participa la o mare dezbatere televizată despre obezitate. prima din toate şi una din multele prospere. Trebuie să spunem că „fenomenul hipocaloric” a dobândit în societatea noastră occidentală. Trebuie totuşi. aproape de Roissy-en-France. cu atât revenirea ponderală se face mai repede. dar când totul revine la normal. Toate studiile de marketing sunt formate: în acest sens trebuie să se orienteze piaŃa de mâine! Toate noile produse sunt deci elaborate în consecinŃă. importantă manifestaŃie care se Ńine în fiecare an în luna noiembrie la Villepinte. care este baza de învăŃământ pentru şcolile oficiale de dietetică. se înscriu în logica hipocalorică. Se dovedeşte astfel. „reducerile (de calorii)” au pierdut teren de-a lungul anilor. IndiferenŃă totală. şcoli şi întreprinderi? Cum am putea restabili un principiu care subminează o parte importantă din Ńesătura economică a societăŃii noastre occidentale? Industria alimentară este una din cele care înfloresc azi. suntem noi cu toŃii înşelaŃi ?” Curios. În continuare pierderea în greutate era din ce în ce mai dificil de obŃinut şi repunerea din ce în ce mai rapidă.şobolanul pierdea aceeaşi greutate în 56 zile şi repunea totul în 14 zile. nu este întotdeauna pregătit să accepte adevărul. O jurnalistă reputată pentru scrierile sale serioase despre sănătate. pasajul a fost tăiat în momentul difuzării şi aceasta din cauza lipsei de interes fără îndoială. Cum am putea restabili un principiu care este înscris de stat în programe la toate facultăŃile de medicină. este totuşi bine cunoscut dar paradoxal. o veritabilă dimensiune culturală. Efectul acestor „regimuri armonică”. 17 . Profitând într-o zi. aici ca şi pretutindeni şi mai ales pe continentul american. Este ca şi cum le e frică să mărturisească astăzi. instituŃionalizat la toate nivelurile. să abordez subiectul pentru câteva minute. el însuşi fiind totuşi primul care are de pierdut şi adesea de suferit. în condiŃiile în care cel mai mic „regim miracol” face mereu vâlvă. dar fără mare succes. care este în vigoare în toate colectivităŃile. cu cât intervalul între regim şi alimentarea obişnuită este mai mare. ca şi cum ar exista un soi de conspiraŃie a tăcerii. adică dezvoltarea lor.

6 7 dietă foarte slabă în calorii “Bady mass index”. Dar este adevărat că în obezitate slăbirea masei musculare are loc oricum. există VLCD6 („very low calories diet”) sau regimurile pe bază de pacheŃele de proteine. Această hipotensiune arterială este datorată absenŃei glucidelor care provoacă pierdere de sodiu şi de apă. care va trebui să fie teoretic. este greşit prescrisă încă. Care sunt inconvenientele lor ? Studiile ştiinŃifice făcute asupra diferitelor sectoare corporale. 18 . care în 48 ore taie pofta de mâncare şi dă subiectului puŃină euforie. Importanta pierdere de săruri favorizează în o pierdere de apă suplimentară. Aceasta din urmă. rezervată obezităŃilor serioase (cu un BMI7 superior lui 30). Aceste proteine aduc aproximativ 500 de calorii pe zi (şi uneori mai puŃin!). Vezi primul capitol din partea a doua. Până ce rezervele lipidice se topesc (lipoliza). subiectul slăbeşte. printre cele mai hipocalorice abordări. unde în loc de maître d`hôtel este un dietetician care oficiază. fără să o urmeze corect din punct de vedere medical. pierderea de apă trebuie supravegheată.. PACHEłELELE ÎNŞELĂTOARE DE PROTEINE Trebuie să ştim că. este neoglucogeneza. Aportul proteic al acestor pacheŃele permite evitarea pierderii masei musculare şi absenŃa glucidelor reduce glicemia şi secreŃia de insulină. ca să nu provoace căderi de tensiune arterială. Li se asociază un supliment de vitamine şi minerale ca şi o priză de băutură abundentă (pe puŃin 2 litri pe zi). timp de 20 până la 30 zile. Aproape 25 % din pierderea în greutate se realizează de fapt prin pierderea masei musculare. de către unii medici de oraş şi face de asemenea parte din automedicaŃia femeilor care se decid singure să o Ńină. Care este principiul lor ? Se acŃionează prin substituirea alimentaŃiei normale.LanŃurile hoteliere au şi ele virusul bazat pe calorie. care are mereu efect asupra balanŃei. permite în mod egal crearea corpilor cetonici. Organismul este atunci obligat să fabrice glucoza de care are nevoie pentru a scăpa de grăsimile de rezervă. cu 55 până la 75 g de proteine în pudră (care se diluează) sau preparată sub formă lichidă. Sunt mulŃi cei care au înscris deja în cartea restaurantelor lor.. Această dietă proteică. indice de masă corporală. meniuri bazate pe calorii. au arătat că are loc de asemenea o topire a muşchilor (proteine) în timpul primelor 19 zile şi că bilanŃul nu se echilibrează decât începând cu a 20-a zi. AlŃii au creat secŃiuni separate.Ori.

crampe musculare: 7%. Hiperuricemia (concentraŃia ridicată a acidului uric) persistă circa 3 săptămâni. căci dacă sunt absorbite în cantităŃi mari. Nu există nici o diminuare a masei de grăsime. Este chiar evident. Când se ştie că aceste „tratamente” se vând liber în farmacii. posibil ca aceasta să fie urmarea tratamentului timp de 5 la 6 luni. În SUA.constipaŃie: de la 8 la 10%. . În alte cazuri. Putem să fim siguri că. obezul nu va fi tentat să urmeze tratamentul mai mult de 2 luni? În ce-i priveşte pe cei care nu urmează acest tip de dietă decât timp de 8 până la 10 zile. În cea mai mare parte a cazurilor s-a pus în evidenŃă proasta calitate a proteinelor consumate. .creşterea concentraŃiei de acid uric: de la 10 la 20%. o dată ameŃit de rezultate promiŃătoare.oboseală: 8%. este capital să se bea multă apă. . Ele erau sărace în triptofane şi erau lipsite de suplimentul necesar de potasiu. este moartea subită.unghii casante: 8%.tulburări de ciclu menstrual: 6%. ComplicaŃia cea mai dramatică. . ei trebuie să ştie că dieta nu produce în timpul primei săptămâni. decât o slăbire musculară şi o pierdere de apă. ConstipaŃia este normală pentru că nu există aport de alimente solide. Efectele secundare ale VLCD sunt numeroase: . . nu putem fi decât îngroziŃi.piele uscată: 8%. . de aceea ei nu slăbesc! 19 . În scopul de a limita riscurile (crize de gută sau colici nefritice prin formarea de calculi renali).dureri de cap: 3%. .stări depresive: 5%. Food end Drug Administration a evidenŃiat numeroase decese datorate acestor „regimuri cu conŃinut foarte scăzut în calorii” ! Este vorba în acest caz de femeile care fără nici un antecedent particular. . O nouă cură trebuie făcută după un interval de 3 luni.hipotensiune arterială: de la 8 la 10%.intoleranŃă la frig: 8%. un bilanŃ complet a funcŃiilor renale şi cardiace. . .În consecinŃă la oprirea dietei este imperativ să se reintroducă glucidele în mod progresiv. în condiŃiile în care dieta proteică nu trebuie să depăşească 4 săptămâni. de ocazie.căderi de păr: 9%. . au făcut fibrilaŃie auriculară şi un stop cardiac ireversibil. se produce apariŃia de edeme cauzate de o brutală retenŃie de apă. că aceste cure trebuie Ńinute sub controlul unei echipe medicale competente. nu a putut fi găsită nici o cauză evidentă. căci nu trebuie să fie prescrise decât subiecŃilor cu un indice de masă corporală mai mare ca 30 şi care trebuie să aibă efectuat în prealabil. care poate surveni în mod excepŃional. în codiŃii de spital şi sub strictă supraveghere cardiologică. Se poate combate mâncând salate pregătite cu zeamă de lămâie.

îndulcite cu zahăr. aşa cum a arătat studiul realizat de Van Goal asupra a 400 cazuri. vitrinele farmaciilor şi raioanelor specializate din supermarketuri. nici un sens în cadrul unui proiect de slăbire pe termen lung şi necesită supravegherea pacientului şi integrarea unei prize de încărcătură dietetică vizând modificarea obişnuinŃelor alimentare.31 % pe un an. ceea ce demonstrează că nu are un profit mic! Acest fel de abordare a slăbirii. la piaŃă sau într-un mare supermarket dar în nici un caz nu se duce la farmacist. sunt. Ea nu are deci. (Seara se acordă privilegiul unei mese normale). pentru că. Un studiu recent publicat de Universitatea din Pensilvania. nici nu te gândeşti că ai mâncat bine şi acest lucru. foarte simplu. CompoziŃia lor chimică este foarte variabilă dar mereu dezechilibrată. Printre mecanismele care calmează senzaŃia de foame. după prescripŃia medicului. Mai rău este că. acesta încasează încă un procentaj la volumul vândut. care a repurtat o ardentă defensivă asupra acestei diete proteice timp de 25 ani. aceste tratamente se distribuie cu atât mai bine cu cât ele reprezintă o piaŃă care aduce bani laboratoarelor şi farmaciştilor. . înghiŃind un lichid nu faci nici masticaŃie. în ciuda pericolului (când sunt practicate fără supraveghere). pe de o parte masticaŃia şi pe de altă parte sentimentul de saturaŃie (stomac plin). nu există decât: . Să vedem de ce această opŃiune este încă mai perversă. care l-ar putea ajuta să pună în practică un demers nutriŃional serios pentru a slăbi. Rezultat: Ńi-e foame la câteva ore după şi riscul de a ronŃăi încă ceva. nu a indicat decât 2 % reuşite timp de 5 ani. concluzionând că „pe termen lung toŃi subiecŃii au pus la loc kilogramele pierdute”.Aceste privaŃiuni draconice nu le garantează nici o pierdere in greutate. „NEPLĂCERILE” SUBSTITUITELOR DE MESE În zilele noastre. Profesorul Apfelbaum. a avut curajul în Congresul InternaŃional al obezităŃii de la Anvers din 1993. Este unic când face cursele sale la băcănie. . Unele sunt lipsite de proteine iar altele conŃin prea multe glucide.14 % pe 2 ani. În condiŃiile în care sunt obŃinute în vânzare directă (prin corespondenŃă). sunt invadate de pliculeŃe de pudre vanilate sau de ciocolată care. are adesea cusurul de a crea o paranteză artificială de 4 săptămâni în „viaŃa alimentară” a subiectului.38 % de succese pe 6 luni. luate la micul dejun sau la dejun sunt considerate eficiente în slăbire. este foarte mare. care trece atunci pe lângă adevărate probleme. Dacă se iau aceste substituite de mese dimineaŃa şi la prânz (în momentele când riscul de „a se depune grăsime” este cel mai mic) vom fi tentaŃi la cină să luăm o masă mai 20 . pentru că „nu Ńine de foame corpului”. Ori. să recunoască inutilitatea sa.

.copioasă. cu cât a fost frustrat în cursul celor două pseudomese precedente. va dezvolta inconştient un fel de aversiune cu privire la hrană. o eroare psihologică care se manifestă când optăm pentru substituitele de mese. trebuie ştiut că apa antrenează cu ea sărurile minerale (sodiu. căci obezul consacrat şi la fel cel care nu are decât o simplă suprasarcină ponderală. În plus. în acest timp. potasiu). În acest scop. provoacă în final mai mult rău decât bine: uscarea pielii. oboseală. ca un burete care a fost mult timp stors: el recuperează mai repede apa şi sărurile care în primă fază. nu este prea aproape de a se naşte. să studiem medicamentele care au fost prescrise sau care sunt în continuare. Obezul trebuie să înceapă prin a se împăca cu alimentaŃia în loc de a o respinge în ansamblul ei. în preparate 21 . Nu este o ocazie favorabilă: este exact ora la care organismul este foarte înclinat să facă rezerve şi va face cu atât mai multe. Dar. crampe musculare şi vertij. care seamănă mult cu „oaia cu cinci picioare”. ei le disimulează frecvent sub termeni chimici necunoscuŃi de pacienŃii lor. pentru a fi acceptabilă pe plan medical şi etic. în mod greşit propuse. . Există. La oprirea tratamentului corpul are tendinŃa de a reveni.o eficacitate dovedită prin experimente fiabile şi reproductibile. Diureticele Dacă faptul de a slăbi constă în a pierde o anumită masă de grăsime. după părerea noastră. ea trebuie să răspundă la un anumit număr de criterii: .o toleranŃă corectă (absenŃa efectelor secundare nedorite). ceea ce dacă socotim. Revenind la o logică hipocalorică. Acest lucru îl va conduce la ideea că hrana este adversarul căruia trebuie să i se opună. despre care va gândi cu timpul că este responsabilă de toate relele. Medicii care au încă aplombul de a prescrie aceste diuretice (şi inutile şi periculoase) nu au decât rar onestitatea de a înscrie numele lor în toate reŃetele. în plus. căci sunt cunoscuŃi şi în mod obişnuit le prescriu pentru a trata unele boli. care pot determina căderi de tensiune putând ajunge la sincope. adaugă riscul apariŃiei edemelor ce pot deveni rebele. pentru încorporarea lor discret.. în speranŃa de a te face să slăbeşti. căci azi nici un produs nu se apropie mai mult sau mai puŃin de acest model ideal! Putem. mesajul pe care trebuie să-l perceapă este exact opus.o absenŃă a toxicităŃii pe termen lung. MEDICAMENTELE MIRACULOASE „Pilula miracol” care te va face să slăbeşti este mereu prezentă în fantasmele noastre.. El va învăŃa în continuare cum să facă bune alegeri. este evident că diureticele care nu ne fac decât să pierdem apa forŃând organismul să urineze mai abundent. nu răspund la acest obiectiv. Putem spune că acest comprimat. însă.

e important să bem suficient. având în vedere diareile care însoŃesc aceste veleităŃi de „curăŃire”. Hipotiroidia antrenează efectiv o diminuare a pierderii energetice în repaus. conŃin plante cu efecte diuretice mai mult sau mai puŃin marcante. 22 . Referitor la apa minerală. permite eliminarea deşeurilor metabolismului proteic (uree. ulmul. dar ele nu fac altceva decât să elimine apa. În fitoterapie se prescriu astfel de remedii ca: laminarii sau fucus vesiculosus. mărarul. acid uric). eliminând mai multe scaune! Ele vor învăŃa că riscă mai ales să irite colonul folosind laxative iritante sau să creeze carenŃe de potasiu. frasinul. dar acest lucru nu va avea niciodată decât efecte uşor diuretice. inima este de asemenea muşchi (un pic particular. mesteacănul.. ea nu răspunde global decât la argumentele de marketing. graŃie complicităŃii binevenită a farmaciştilor.. tahicardie. Efectele lor diuretice sunt poate uşoare. Dacă o bem.. angoasă. coada calului. trebuie să menŃionăm unele prescripŃii fitoterapeutice recomandate pentru a folosi la „drenaje”.magistrale pseudohomeopatice. cum deja am spus. Desigur. nu este doar inutilă dar e şi periculoasă căci poate antrena o hipertiroidie forŃată. nu reprezintă decât o tendinŃă bolnavă (frica de toxine) sau obsesională (o nebunie a curăŃeniei. Aceste medicamente care produc mai mult pierderi musculare decât grăsime. cităm vulturica. Aceste remedii–otrăvuri sunt adesea ascunse în interiorul unor preparate complexe şi mascate prin folosirea de nume chimice complicate sau de abreviere. anghinarea. Totuşi complicaŃia cea mai gravă rămâne decompresia brutală a unei insuficienŃe coronariene (anghină pectorală) preexistentă şi care e posibil să fi fost trecută cu vederea la un bilanŃ prealabil. În aceeaşi ordine de idei. ceea ce reduce riscul pierderilor de potasiu. Prescrierea de extracte tiroidiene la un subiect a cărui tiroidă funcŃionează bine. Tulburările care apar asociate sunt: insomnii.). desigur). aceste extracte tiroidiene sunt adesea rău suportate.. păpădia. Extractele tiroidiene InsuficienŃa tiroidiană nu intervine decât în mod excepŃional în cauzele obezităŃii. tremur şi stări de excitare. care este prezentată adesea ca un ajutor în slăbire. ceea ce nu duce în consecinŃă la pierderea grăsimilor! Laxativele Unele femei ingenioase se gândesc că ele vor putea să slăbească simplu. palpitaŃii. brusturele. care sub un aer fals natural. ortosifonul şi cozile de cireşe. riscă mai degrabă să provoace tulburări de ritm cardiac. Având în vedere efectele secundare pe care le induc (destabilizând tiroida). Printre ele. pentru că trebuie să amintim. pentru obiectivul de a creşte pierderea energetică. care agită tiroida prin intermediul iodului pe care îl conŃin. Acestea. Toate acestea se fac bineînŃeles. chiar dacă aceste artificii sunt total interzise.

anxietate. tulburări de somn. tratamentul cu amfetamine nu va putea avea decât efecte agravante. greŃuri şi vărsături. poliurie. Un studiu. Aşa s-a născut. uscăciuni ale gurii. fiind puternic psihostimulante. dexfenfluramina mai bine cunoscută sub numele de Izomeridă. diaree. aveau repuse 2! Medicii care procedaseră la acest studiu. cel mai mare defect al lor este antrenarea unei dependenŃe majore. Punctănd.Medicamentele care taie pofta de mâncare Sunt compuse de amfetamine care taie pofta de mâncare. dublu realizat cu Izomeride şi prin placebo8 pe mai mult de 800 de obezi trataŃi timp de un an.. o substanŃă care intervine în reglarea poftei de mâncare şi dezvoltă senzaŃia de saŃietate. dispoziŃii depresive. Nu vom fi deci miraŃi să constatăm că ele provoacă o stare de excitaŃie constând din tulburări de somn dar şi o diminuare a autocriticii şi autocontrolului. 8 Placebo: substanŃă neutră care se substituie unui medicament 23 . la oprirea tratamentului survine frecvent o depresie nervoasă care poate merge până la suicid. ea nu provoacă toxicomanie. De aceea ar fi abuziv să se facă tratament în toate cazurile de obezitate. vertij. au concluzionat deci că tratamentul trebuia să fie urmat pe viaŃă pentru a menŃine eficacitatea sa. AcŃionează modificând metabolismul serotoninei. Dacă. cu o priză de susŃinere în încărcare. să devenim foarte uşor un veritabil drogat al acestor „taiefoamea”! Obezii care mănâncă adesea foarte puŃin sunt uneori cruŃaŃi dar pentru cei care au tulburări de comportament alimentar (bulimie). decât o diferenŃă de greutate medie de aproximativ 2. somnolenŃă. Aproape 40% din subiecŃi au întrerupt pe drept tratamentul.. laboratoarele au căutat să pună la punct o moleculă prezentând cele mai mici riscuri. Putem deci. sursă de toxicomanie. din cauza efectelor secundare supărătoare: oboseală. Izomeridele Vrând să păstreze unele din efectele benefice ale amfetaminelor. al cărui efect psihostimulant a fost suprimat. la începutul anilor 1990. se nota că în seria placebo subiecŃii aveau repuse 1 kg pe lună iar cei care fuseseră trataŃi cu Izomeride. După experienŃele care au fost făcute pe animale. dar aceştia nu reprezintă decât 15 % din obezi. a arătat că acest medicament nu era bine suportat. jenă abdominală. destul de relativa. Eficacitatea sa a fost recunoscută pe subiecŃi controlaŃi glucidic. nu s-a notat în 11 luni. Semnalăm că aceste persoane urmau simultan un regim hipocaloric cu mai puŃin de 1450 calorii pe zi. fără a mai dezvolta inconvenientele lor. adică fanaticii dulciurilor. Între seria tratată cu dexfenfluramină şi seria placebo.7 kg. dureri de cap. din care 86 % femei având un surplus mediu de 40% în raport cu greutatea ideală teoretică (cu un BMI mediu de 32).(spre marea satisfacŃie a laboratorului). după 2 luni de la întreruperea tratamentului (care a durat 1 an).

Cu toate că laboratorul ne recomandă de a nu urma tratamentul decât o perioadă de 2 ani.. pentru a ajunge la un rezultat modest. Ecocardiografiile făcute în 5 state. Guygrand nu pierdea nici o ocazie să le facă publicitate. este de a lua în considerare o reeducare din punct de vedere alimentar. au permis să se tragă concluzia că riscul apariŃiei anumitor leziuni creştea. se poate deci pune întrebarea dacă este cu adevărat rezonabil pentru un obez să i se recomande. inconsistenŃă fecală. Orlistat (Xenical) Este un medicament care limitează absorbŃia intestinală a grăsimilor inhibând lipazele digestive. 24 . pe cât e de rău (privind efectele secundare) şi pe cât e de scump (căci produsul este scump şi nu se poate rambursa). buletinul epidemiologic al Departamentului American al SănătăŃii arăta că un număr nedefinit de persoane care au consumat acest medicament prezentau anomalii cardiace. 32% din grăsimile ingerate sunt astfel eliminate în fecale. laboratorul Servier a decis la sfârşitul 1996 de a ceda toate drepturile de comercializare pentru aceste produse. Ca toate medicamentele de slăbire. răspunsul terapeutic la o problemă metabolică sau la o tulburare de comportament alimentar nu se poate reduce. în acest mod..Izomeridele. Dar. la prescripŃia unui medicament. din moment ce studiile arată că. eşalonului mondial. Nu este deci vorba de un simplu „taie-foamea” şi mult mai puŃin de un regim miracol. în 1996. AgenŃia de medicamente franceză avea. oprirea tratamentului implică în mod evident o reluare automată în greutate. din partea medicului. De aceea. Food end Drug Administration avea numărate 144 cazuri de malformaŃii cardiace. deci uşor în grăsimi. să decidă suspendarea autorizaŃiei de punere pe piaŃă a dexfenfluraminelor ca şi a fenfluraminei. mai ales în timp ce tratamentul era administrat pe perioade mai mari de 6 luni şi pentru unele persoane chiar de 3 luni. mai mult de 60 milioane de persoane au consumat acest medicament cu complezenŃa nedisimulată a profesioniştilor în nutriŃie. unde erau comercializate sub numele de Redux. cărora profesorul B. eficacitatea sa este relativă. La sfârşitul acestui an. Acest produs a fost cunoscut de obezi şi trebuie să fie luat în cadrul unui regim hipocaloric. „celebrul” său strămoş. în cursul a 2. Trebuie totuşi să ştim că timp de 35 ani pentru fenfluramină şi 12 ani pentru dexfenfluramină. FaŃă de presiunea crescând a autorităŃilor sanitare americane şi franceze. Efectele nedorite observate sunt esenŃial digestive şi legate de modul de acŃiune al produsului: scaune grase. mai ales dacă nici unul dintre ele nu este cu adevărat eficace. Departamentul American al SănătăŃii recomanda ca toate persoanele care au fost expuse la dexfenfluramine (produse de laboratoarele franceze Servier) trebuiau să beneficieze cât mai repede de o supraveghere cardiologică pentru a preîntâmpina prezenŃa unei eventuale leziuni vasculare. ani pierderea greutăŃii suplimentare obŃinută cu Orlistat (Xenical) este de aproximativ 3 kg comparată cu placebo. au fost mult prescrise în anii 1990 în FranŃa dar şi în SUA. flatulenŃă cu scurgeri. Obiectivul cerut înainte de orice. Se realizează astfel că. În mod legitim.

9 25 . desigur. în mod abuziv L-carnitina este prezentată ca o substanŃă ajutătoare pentru „arderea grăsimilor”. dar dacă subiecŃii suferinzi pot avea tulburări musculare în schimb ei nu sunt obezi! În publicitate. un produs inutil organismului. Carnitina e o substanŃă produsă în mod natural de organism. dacă un bun număr de femei. ea nu trebuie să mai fie decât o rea amintire. pui. doresc să aibă un record de la un „medicament miracol”. fiŃi circumspecŃi cu privire la nenumăratele produse care ajută slăbirea şi se comercializează. duc la o progresie a obezităŃii. mai ales dacă au un slab aport de fier. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât unele medicamente (în afară de toxicitatea şi efectele secundare supărătoare). Ea este sintetizată la nivelul ficatului şi rinichilor plecând de la 2 amino-acizi: L-lizina şi L-metionina. Decizia de a slăbi trebuie să fie o alegere deliberată.De asemenea. medicul trebuie sa fie rezervat. sub aspect eronat natural. care „nu încântă”. Încă o dată. triglicerida-lipaza (graŃie unei slabe concentraŃii de insulină). Recidivele regulate ale acestor incoerenŃe terapeutice fac să se dezvolte rezistenŃe la slăbire şi contrar scopului căutat. deficite congenitale de L-carnitină. în ficat si rinichi. nerăbdătoare să slăbească pentru a putea intra la timp în costumul lor de baie la apropierea vacanŃei. SUPLIMENTELE ALIMENTARE AdepŃi ai soluŃiilor fulger. poate permite topirea grăsimilor de rezervă şi eliberarea acizilor graşi în circulaŃia sanguină. alte substanŃe miraculoase îi iau locul. Există. Doar activarea unei alte enzime. L-ul pus înaintea denumirii se refera la polaritatea chimică a substanŃei şi o deosebeşte de D-carnitina. graŃie ajutorului fierului şi vitaminelor C şi B6. pe termen lung. Cu timpul. serviciul de represiune al fraudelor îşi face în sfârşit treaba şi interzice comercializarea numeroaselor produse conŃinând L-carnitina. deficitul dobândit de L-carnitină este în realitate foarte rar. îi expun pe cei care le folosesc la o complicaŃie gravă: revenirea terapeutică cu reluarea în greutate. pentru asta trebuie refuzat spectaculosul imediat care nu vă pregăteşte decât pentru ziua următoare. toată strategia de slăbire nu se poate concepe decât în perspectivă. L-carnitina9 L-carnitina este o enzimă care există în organism. Să fim corecŃi! Ea este. căci putem să ne procurăm această enzimă din alimentele pe care le mâncăm curent: carne. pot avea o sinteză de Lcarnitină puŃin insuficientă. Nu este vorba de o prescriere pentru a realiza rapid un obiectiv pe termen scurt. iepure. în mod rarisim. cunoscând derivatelor alimentare actuale. necesară la utilizarea acizilor graşi liberi din sânge ca şi „carburant energetic”. Doar câŃiva vegetarieni. Din fericire. În zilele noastre. Din nefericire. dar nu permite în nici un caz „arderea” grăsimilor de rezervă care sunt stocate sub formă de trigliceride. lapte de vacă şi ouă.

Dar ele favorizează penibilele balonări.Plantele Fitoterapia este de acum înainte chemată în ajutor: plante mâncătoare-de–grăsimi. În cantitate de 4 g pe zi ele pot fi interesante pentru a tăia rapid. Cine nu a auzit măcar o dată în viaŃă. cu atât mai preferate) au fost responsabile de hepatite toxice grave. 26 . spunându-se că ananasul aspiră grăsimile? Faima bromelinei. sunt fibrele solubile ca glucomananele. comprimatele deturnează inevitabil obezii de la adevăratul obiectiv: modificarea într-un mod durabil a obiceiurilor alimentare. toate în timp ce mâncăm oricât ! Luăm cazul ananasului. Alte plante pe care le-am crezut inofensive sunt dovedite şi ele toxice. la rigoare. ceaiuri diuretice. după ce au fost la originea ocluziilor intestinale în SUA. aceasta este singura conştiinŃă nutriŃională care vă va putea permite stabilizarea greutăŃii pe termen lung. nu este de loc „mâncătoarea de grăsimi” renumită pentru slăbire. aşa cum s-a crezut. plasturi cu fucus. Până la urmă. Este cazul dumbeŃ-ului care s-a interzis la vânzare. ele nu mai sunt în vogă. toate sunt bune pentru a face să sclipească ideea unui slăbit fără efort. Luate cu un pahar mare de apă. Ea nu are chiar de loc. Ori ce ar fi şi câte ar fi. dau o senzaŃie de saŃietate precoce şi reduc cantitatea de insulină secretată. efecte benefice asupra metabolismului insulinei. cu o jumătate de ora înainte de masă (se umflă în stomac). Cât despre păstăile de fasole. o mare poftă de mâncare. dar ele nu au nici un efect în doze mici. De asemenea unele plante chinezeşti de slăbit (cu cât mai exotice. Singurele substanŃe care se pot permite. care se găseşte de fapt în tijă (pe care o tăiem) şi nu în fruct.

LiniştiŃi-vă. Aceste nutrimente se grupează în două categorii: • Nutrimentele energetice. adică substanŃe asimilabile de organism şi destinate să-l menŃină în viaŃă. numaidecât. evitând unele alimente înşelătoare în profitul celor mai salutare.oligoelementele. 27 .). că nu energia conŃinută de alimente este responsabilă de luarea în greutate. prezentul capitol.apa. . Şi. în termeni de glucide. că este suficient să armonizăm mai bine alimentaŃia. săruri minerale şi oligoelemente. sunt „principiile de bază”. . vitamine.3 COMPOZIłIA NUTRITIVĂ A ALIMENTELOR S-a văzut clar în capitolele precedente. . . Vom înŃelege. este asimilabil pentru toate femeile chiar dacă ele nu au o pregătire ştiinŃifică. Sintetizând. nu slujeşte la nimic privarea de hrană. Indiferent care sunt pasiunile care vă ocupă timpul liber (grădinăritul. treburi mărunte.lipidele sau grăsimile. Sunt necesare la asimilarea şi la metabolismul precedentelor. în ciuda caracterului său tehnic. . Vom descoperi ulterior că ceea ce face diferenŃa. deoarece s-au spus atâtea lucruri eronate în domeniul nutriŃiei. • Nutrimentele neenergetice. este natura alimentului.sărurile minerale. aşadar că nu ne îngrăşăm pentru că mâncăm prea mult ci pentru că mâncăm greşit şi că alegerile noastre alimentare nu sunt întotdeauna bune. adică conŃinutul său nutritiv. Trebuie înainte de toate să ştim că alimentele sunt compuse din nutrimente.. .fibrele. este necesar. încât merită mai bine să fim neîncrezători. Rolul lor este de a furniza energie dar şi de a servi ca materie primă numeroaselor sinteze care au rol în construcŃia şi reconstrucŃia materiei vii. lipide. primul lucru cu care începem să vă învăŃăm. plecând de aici veŃi putea în continuare progresa serios. Unele informaŃii care vă vor fi date aici vă sunt probabil familiare.glucidele sau hidraŃii de carbon. Dar pentru a face alegerile bune. Vom descoperi. proteine.vitaminele.proteinele sau protidele. Unele servesc ca şi catalizatori nenumăratelor reacŃii chimice care le pun in joc. dar dublaŃi-vă atenŃia. Ele sunt: . activităŃi sportive) sau activităŃile voastre profesionale (informatică. pentru a pierde kilograme şi a regăsi o greutate ideală.. înainte. să putem recunoaşte categoriile de alimente care sunt la dispoziŃia noastră şi să înŃelegem bine fiecare caracteristică a lor. fibre. Enumerăm: .

alge. lapte. un adult trebuie să consume zilnic 1g pe kg corp. mezeluri. organe. alune. alimente complete şi leguminoase. în caz de nevoie. din care unele sunt gătite. căci corpul nu ştie să-i sintetizeze el-însuşi. peşte. . conduc forŃat la un dezechilibru. nici un alt aliment nu aduce un coctktail complet şi echilibrat de amino-acizi. ouă. migdale. . doamnele mele „cordon-bleu”. scoici. Ele sunt constituite din numeroşi amino-acizi care sunt elementele de bază. dacă dăm de-o parte oul. ca tiroxina şi adrenalina. un regim vegetarian incluzând ouă şi lactate este în întregime acceptabil (vezi capitolul 4 din a doua parte).NUTRIMENTELE ENERGETICE Proteinele Proteinele sunt substanŃe organice. ciocolată. cu un minim de 60 g pe zi la femei şi 70 g pe zi la bărbaŃi. care pot stânjeni absorbŃia altor aminoacizi. .de origine animală: în carne. Pentru o alimentaŃie echilibrată. care formează urzeala de structuri celulare ale organismului. Dacă unii din aceşti amino-acizi pot fi fabricaŃi de organism. Mesele exclusiv constituite din vegetale. După originea lor. dar de asemenea în cereale. alŃii în schimb. găsim proteine: . lactate şi brânzeturi. Un aport suficient de proteine este indispensabil: .pentru fabricarea unor hormoni şi neuromediatori. Când se ştie că absenŃa unui amino-acid indispensabil poate constitui un „factor limitant” putând să împiedice asimilarea altora.de origine vegetală: în soia. Masă Mic dejun Prânz Alimente 150 ml lapte 60 g pâine completă 150 g peşte 50 g paste complete 1 iaurt 200 g linte 30 g brânză 60 g pâine completă Total proteine: Proteine animale 5g 20 g 5g 5g 18 g 3g 33 g 5g 33 g 28 Proteine vegetale 5g Cina . crustacee. de origine animală sau vegetală.ca sursă eventuală de energie pentru organism. .pentru întreŃinerea sistemului muscular. . ŞtiŃi. se înŃelege atât de bine de ce este recomandat să avem o alimentaŃie care să fie totodată de origine animală şi vegetală. trebuie în mod imperativ să fie aduşi din alimentaŃie. În schimb. Un aport proteic bazat exclusiv pe carne va aduce.pentru construcŃia structurilor celulare. o carenŃă de amino-acizi suferinzi. de altfel. ca el.pentru formarea acizilor biliari şi pigmenŃilor respiratori.

cu mai mare prudenŃă. căderi de organe etc. Cu toate acestea. se recomandă să se bea abundent pentru a elimina aceste deşeuri. Să ne reamintim totuşi că proteinele sunt indispensabile pentru o bună sănătate şi că. Iată un ajutor pentru a face alegerile voastre: Alimente bogate în proteine Proteine animale Vită ViŃel Oaie Porc Păsări de curte Mezeluri Peşte Brânzeturi rafinate Ouă Lapte Brânzeturi proaspete ConcentraŃie medie Proteine vegetale Boabe de soia Germeni de grâu Alge Arahide prăjite Linte Fasole albă Migdale Fulgi de ovăz Pâine integrală Ciocolată ( > 70% cacao) Secară completă Paste integrale Orez complet Nuci Linte O alimentaŃie deficitară în proteine are grave consecinŃe asupra organismului: topiri ale muşchilor. De aceea. Aceste proteine trebuie să reprezinte minim 15 % din raŃia noastră de alimente zilnice. circa 33 g de proteine animale şi 33 g proteine vegetale. consumul lor este mult prea mare. cu condiŃia să bea din abundenŃă. nu este o problemă decât în cazul unei insuficienŃe renale grave.Sportivii de performanŃă care doresc să-şi crească masa musculară pot atinge 1. oxigen şi hidrogen. consumul lor. pe care poate să le repartizeze în modul indicat în tabelul de mai sus. glucidele (din greacă glukus însemnând „dulce”) sunt desemnate şi comun sub termenul de „zaharuri”.5 g pe kg corp. 29 ConcentraŃie importantă . din nefericire. În practică. o persoană cântărind 66 kg trebuie să ia în fiecare zi. Dacă. în schimb. prezenŃa reziduurilor proteice persistă în organism şi se transformă în acid uric şi uree care sunt originea gutei. trebuie să ştim că în alimentaŃie ele sunt în general asociate grăsimilor (lipidelor) şi foarte des grăsimilor saturate care trebuie să fie consumate. dificultăŃi de cicatrizare. chiar în cantităŃi mari. Glucidele Mult timp denumite „hidraŃi de carbon” pentru că sunt molecule compuse din carbon.

care nu necesită decât puŃină transformare digestivă şi sunt rapid absorbite aproape de trecerea în intestinul subŃire. secretată de unele plante sau obŃinută pe cale sintetică. boabele (leguminoasele). care este zahărul pe care îl găsim în laptele mamiferelor. gomme) 11 10 30 . compus din foarte multe molecule de glucoză şi pe care îl găsim în: cereale: grâu. rădăcini: rutabaga11. energie în organism. . igname10. cu tuberculi foarte mari. secară. tuberculi: cartofi.„zaharurile simple” (glucide cu una sau două molecule). pe care o găsim în miere în mică cantitate şi în fructe. Mai bine pot fi clasate printre fibre. pe care-l găsim în ficatul animalelor. . (din fr. bogaŃi în amidon şi comestibili (din fr.glicogenul. linte. departajându-le în două categorii. orez. Glucide cu mai multe molecule (polizaharide): . formate plecând de la amidon şi care. . ne gândim. .Clasificarea glucidelor în funcŃie de complexitatea moleculelor (formula chimică) Glucide cu o singură moleculă (oligozaharide): . orz. păstârnac. igname) Rutabaga = specie de varză-tubercul 12 Guma = SubstanŃă vâscoasă.maltoza (glucoză + glucoză). având proprietatea de a se întări în contact cu aerul.fructoza.„zaharurile complexe”. Glucide cu două molecule (dizaharide): .zaharoza (glucoză + fructoză). soia. decât glucide neasimilabile în momentul digestiei. năut. morcovi. pe care o găsim în bere şi în porumb. . fasole uscată. Recentele experimente ne-au dovedit efectiv că. hemiceluloza.galactoza. de fapt. folosită în industrie. Să ne imaginăm efectiv că asimilarea lor digestivă este mai lungă. care nu este altceva decât zahăr alb (în pudră sau în bucăŃi) pe care o extragem din sfeclă sau din trestia de zahăr. pectina din fructe şi gumele12 în această categorie.glucoza. fiind denumite „zaharuri rapide” . aceea de „zaharuri simple” şi „zaharuri complexe”: . că trebuie să suporte o lungă digestie Ńinând cont de complexitatea moleculelor lor. ovăz. dar acestea nu sunt. Această clasificare a glucidelor în „zaharuri cu absorbŃie rapidă” şi „zaharuri cu absorbŃie lentă” este astăzi complet depăşită şi corespunde unei credinŃe eronate (vezi încadrarea de mai jos). pe care o găsim în principal în fructe. fiind denumite „zaharuri lente”.amidonul. Pentru mult timp s-au considerat glucidele plecând de la această clasificare (fondată pe structura lor moleculară). care este extrasă din malŃ. porumb. complexitatea Ignamă = plantă exotică.lactoza (glucoză + galactoză). Unii autori includ egal celuloza. pe care o găsim în lapte. Ele nu aduc deci.

din nefericire. acela al amplitudinii lor glicemice. clasificarea glucidelor în „zaharuri rapide” şi „zaharuri lente” nu are decât un caracter pur teoretic şi speculativ. Ori. că această clasificare este total eronată. nu scapă totuşi niciodată ocazia de a aminti cu vehemenŃă. diabetolog. Această clasificare greşită a glucidelor serveşte încă. ZAHARURI „LENTE”. După 1978. mai ales în domeniul alimentaŃiei sportivilor unde ea face mai adesea figură de credo. se face mereu. mai mult sau mai puŃin în acelaşi interval de timp. indiferent de care sunt (cu molecula simplă sau complexă) are loc în aproximativ 30 minute după ingestie. pentru că nu este vorba de o extrapolare făcută plecând de la formula lor chimică. cvasi-totalitatea de cuvântări Ńinute astăzi de nutriŃionişti. Procedând la numeroase experienŃe. căci ea nu corespunde nici unei realităŃi fiziologice şi că glucidele trebuie clasificate după un singur criteriu. ZAHARURI „RAPIDE”. Walhquist a arătat că vârful glicemiei apare în acelaşi timp (în 25 până la 30 minute) pentru toate glucidele. greşita difuzare a acestei informaŃii. ca referinŃă numeroaselor abordări dietetice. referinŃă la noŃiunea de „zaharuri lente” şi „zaharuri rapide”. să vehiculeze conceptele deplasate de „zaharuri lente” şi „zaharuri rapide”. indiferent care este complexitatea moleculei sale. ExperienŃa a arătat că absorbŃia glucidelor.moleculei de hidrat de carbon nu condiŃionează viteza cu care glucoza este asimilată de organism. indiferent că moleculele lor sunt simple sau complexe. Profesorul Slama. fără nici un fel de inconveniente. fără nici un fel de inconveniente. Se observă astfel că. O DISTINCłIE ERONATĂ Majoritatea nutriŃioniştilor şi alŃi dieteticieni de astăzi continuă. industria alimentară şi media fac încă. 31 . se poate demonstra că variaŃia concentraŃiei de glicemie sanguină după absorbŃia unei glucide pe stomacul gol.

Ce este glicemia ? Glucoza este unul din principalii carburanŃi ai organismului. care este de ordinul 1 g pe litrul de sânge. pancreasul. Este de asemenea carburantul exclusiv al creierului. NoŃiunea de indice glicemic Şi. După ce absorbŃia glucozei a fost realizată integral (o jumătate de oră aproximativ după consum). este mai bine să le considerăm plecând de la creşterea. fructe. Pentru a satisface nevoile. legume uscate. cartofi. Dar poate fi utilizat de muşchi în anumite circumstanŃe. uneori încă comun denumită „zahăr în sânge”. secretă un hormon: insulina (vezi schema în continuare). a glicemiei pe care o induce. Insulina are deci ca efect alungarea glucozei din sânge pentru stocarea ei în ficat (sub formă de glicogen) sau în muşchi. organismul menŃine (graŃie secreŃiei unui hormon: glucagonul) o concentraŃie constantă de glucoză în sânge. Această glucoză care traversează bariera intestinală se regăseşte într-un prim timp în sânge. aşa cum am văzut mai devreme. mai mult sau mai puŃin ridicată. 32 . cereale.. se atinge ceea ce numim „vârful glicemiei”. Aceasta se cheamă glicemia. mai degrabă decât să ne bazăm pe viteza de asimilare a glucidelor pentru a le studia. pentru a o readuce la nivelul de „croazieră” (1 g la litrul de sânge). aceasta se transformă într-o anumită cantitate de glucoză. Are deci ca efect creşterea glicemiei. Acesta este momentul în care unul din organele cheie al metabolismului.). În timp ce mâncăm o glucidă (zahăr. Dar această situaŃie nu este decât tranzitorie. Rolul insulinei este acela de a face să scadă glicemia.

Ea este cea care ne va permite efectiv să explicăm. Vom descoperi pe parcurs. că noŃiunea de IG este fundamentală. Se dă. Astăzi este deci admis de către toŃi oamenii de ştiinŃă că. 33 . dar şi pe aceea a numeroaselor probleme de oboseală şi de pierdere a vitalităŃii care preocupă contemporanii noştri în general şi femeile în particular.Deci „vârful glicemiei” fiecărei glucide ingerate este cel care ne interesează. să clasificăm glucidele în două categorii: „glucidele bune” (cele care au un IG scăzut) pe de o parte şi „glucidele rele” (cele care au un IG ridicat) pe de altă parte. la suprafaŃa triunghiului din curba hiperglicemiei induse de alimentul testat. Acest IG corespunde efectiv. arbitrar. în această carte. nu doar originea îngrăşării şi a fortiori a obezităŃii. în scopul de a simplifica lucrurile. indice 100 glucozei. cum a fost ea definită prin indicele glicemic (IG) pus la punct în 1981 de profesorul Jenkins. în Canada. clasificarea glucidelor trebuie făcută în funcŃie de puterea lor hiperglicemiantă aşa cum este definită prin conceptul de IG. IG ridicat IG scăzut De aceea eu voi propune. adică puterea sa hiperglicemiantă. cel al altor glucide apare deci ca rezultat al raportului următor: Suprafata triunghi ului glucidei testate *100 Suprafata triunghi ului glucozei IG va fi cu atât mai ridicat cu cât hiperglicemia indusă de glucida testată va fi mai mare.

galbenă Năut Mere. apoi se usucă (la fel ca fasolea uscată). sifon BiscuiŃi Porumb modern Orez alb TăiŃei. pere.TABELUL INDICILOR GLICEMICI Glucide cu IG ridicat Maltoza (bere) Glucoza Cartofi la cuptor Cartofi prăjiŃi Făina de orez Amidonuri modificate Piure de cartofi Chips Miere Pâine albă (de hamburger) Morcovi fierŃi Corn flakes. arahide. dovlecel. raviole (colŃunaşi) Struguri deshidrataŃi (stafide) Pâine neagră sau intermediară Cartofi fierŃi în coajă Sfeclă DulceaŃă îndulcită cu zahăr Griş rafinat Orez lung Banane. Mazărea uscată integrală se foloseşte în supe. înainte de a fi fiartă. usturoi. roşii. portocale proaspete Fasole verde Fidea de soia Gem fără zahăr Linte verde Fasole oloagă Mazăre verde deshidratată13 Ciocolată neagră (>70% cacao) Fructoză Soia. ceapă 50 50 50 50 45 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 35 35 35 35 30 30 30 30 30 30 30 30 22 22 22 22 22 20 15 <15 <15 Boabele de mazăre uscate sunt numite «mazăre uscată». vinete. mazărea verde deshidratată este mai puŃin făinoasă şi fierberea ei este mai rapidă. migdale Caise proaspete Legume verzi. Mazărea verde deshidratată este adesea pasată în piure. se poate folosi şi în supe. nuci. 34 . alune. Mazărea uscată integrală trebuie lăsată la înmuiat. caise deshidratate Porumb ancestral (indian) Orez sălbatic Quinoa Morcovi cruzi Lactate Fasole uscată albă Linte brună. se lasă pe câmp până la maturarea completă. tradiŃional cu jambon. pepene galben Spaghete albe bine fierte BiscuiŃi uscaŃi 13 110 100 95 95 95 95 90 90 85 85 85 85 85 85 85 80 75 75 70 70 70 70 70 70 70 70 70 70 65 65 65 65 65 60 60 60 55 55 Glucide cu IG scăzut Orez complet Orez basmati bob lung Cartof dulce Paste complete (grâu integral) Spaghete al dente Mazăre proaspătă Cereale complete fără zahăr Fulgi de ovăz Fasole roşie Suc de fructe proaspăt fără zahăr Pumpernikel Pâine de secară completă Pâine 100% integrală ÎngheŃată cu alginate Paste integrale al dente Smochine. pop-corn Orez prefiert Prăjitură de orez Orez expandat Bob fiert Dovleac Pepene verde Zahăr (zaharoză) Pâine albă (baghetă) Cereale rafinate îndulcite cu zahăr Batoane de ciocolată Cartofi decojiŃi fierŃi Cola.

ca făina albă (pâinea albă.. diverse produse gratinate14).).).. sunt glucide care ocazionează o eliberare modestă de glucoză în organism. salate. pur sau combinat cu alte alimente (băuturi. dealtfel recunoscute pentru bogăŃia în fibre. în majoritatea cazurilor. varză. Lipidele (sau grăsimile) De mulŃi ani. asupra acestei noŃiuni care. alungând glucoza din sânge. atunci când absorbŃia unei glucide era la punctul său maximal (vârf glicemic). După ce a fost timp de secole alimentul cel mai căutat şi apreciat. fulgi de porumb. Cuplul hiperglicemie şi insulină Am văzut până acum că. Vom reveni ulterior mai în detaliu.. al căror IG este cu atât mai ridicat cu cât ele au suferit o transformare industrială (fecule şi fulgi de cartofi. mazărei şi fasolei. Dealtfel. floricele de porumb. mai ales fructele şi toate legumele verzi (praz..). pancreasul secreta insulină pentru a coborî glicemia. de asemenea al lintei. adică slabă. Dietetica tradiŃională. E adevărat că în SUA comportamentul. sau care au fost modificate prin gătire (piure de cartofi. al tuturor excluderilor. dulciuri. unele produse de consum curent precum cartofii sau porumbul. Este cazul tuturor cerealelor brute (faină nerafinată).. Este vorba mai ales de glucide al căror IG este superior lui 50. dar de asemenea şi mai ales al tuturor glucidelor rafinate industrial. este fundamentală pentru a înŃelege bine majoritatea fenomenelor metabolice şi consecinŃele lor. cartofi prăjiŃi. fasole verde. o 14 Gratin = crustă subŃire formată din pesmet şi brânză rasă 35 . a orezului complet şi a nenumăratelor feculente şi legume uscate.Glucidele rele Acestea sunt toate glucidele a căror ingestie are ca efect declanşarea unei importante creşteri a glucozei în sânge şi provoacă în consecinŃă hiperglicemia. un hiperinsulinism. şi ea. Glucidele bune Contrar celor dinainte. în special pentru luarea în greutate. pastele albe şi orezul alb). ceea ce este cazul zahărului alb sub toate formele. grăsimea este astăzi obiectul tuturor reproşurilor şi datorită consecinŃelor sale. Ele provoacă deci o creştere redusă a glicemiei. conduce la paranoia. referitor la ele. grăsimile fac obiectul unei veritabile psihoze printre contemporanii noştri. Cantitatea de insulină produsă va fi obligatoriu în raport cu importanŃa glicemiei. hiperglicemia antrenând aşadar.. Se adaugă. vom descoperi că aparŃin în mod egal categoriei de „glucide rele”.

Ea este de asemenea acuzată astăzi. . Se disting astfel: • Acizii graşi saturaŃi.) şi margarinele. . . biscuiŃi. este foarte interesant să le clasificăm în funcŃie de natura acizilor lor graşi. porc. vom reveni mai în detaliu asupra acestor consideraŃii de ordin sociologic şi epidemiologic. sunt molecule complexe. fructele oleaginoase. Corespund grăsimilor din carne (vită. oaie.unii acizi graşi joacă un rol preventiv în patologiile cardio-vasculare.intră în compoziŃia Ńesuturilor şi mai ales a sistemului nervos.. chiar indispensabil..D. brânză). mai curent denumite „corpi graşi”.sunt la baza fabricării sărurilor biliare.lipidele de origine animală sunt grăsimile conŃinute în carne. Sunt prezenŃi în crustacee şi mai ales în peşte (omega 3). . • Acizii graşi mononesaturaŃi. peşte. Ele furnizează o energie stocabilă pentru orice moment şi participă la multe funcŃii ale organismului. ea era responsabilă de afecŃiunile cardio-vasculare.furnizează energie stocabilă sub formă de grăsimi de rezervă şi disponibilă în orice moment pentru a alimenta organismul în caz de nevoie energetică.. unt. de floarea soarelui. patiserie şi feluri de mâncare gata preparate. 36 .. . .sunt singura sursă de acizi graşi esenŃiali: acidul linoleic şi acidul alfa-linolenic. Sunt aceleaşi ca cele precedente dar structura lor chimică a fost modificată prin tratament industrial sau prin coacere. din ouă şi din lactatele integrale (lapte. se poate demonstra că prin colesterolul interpus. Lipidele sunt necesare echilibrului alimentar. smântână. . • Acizii graşi polinesaturaŃi vegetali.vehiculează vitaminele liposolubile A. Se găsesc mai ales în uleiul de măsline.sunt la originea formării membranelor şi celulelor. • Acizii graşi nesaturaŃi „trans”. viŃel.lipidele de origine vegetală sunt uleiurile (de măsline. Îi găsim în toate pâinile industriale (sortening). lactate. Lipidele sau grăsimile de rezervă. Totuşi. Sunt prezenŃi în uleiuri de seminŃe (mai ales cel de floarea soarelui).).face efectiv responsabilă de obezitate. unt. ne mulŃumim deci să abordăm subiectul cu cea mai mare obiectivitate şi realism posibil.permit fabricarea hormonilor şi prostaglandinelor.E şi K. Se clasifică în general după originea lor: . De altfel. fursecuri. Consumul de lipide în alimentaŃie este important. grăsimile de raŃă şi de gâscă şi în ficat. în măsura în care ea conŃine o mare cantitate de calorii. Capitolul prezent este de natură tehnică. brânză. de a fi un factor important în producerea diabetului şi a unor cancere. căci: . ouă. . • Acizii graşi polinesaturaŃi animali. În capitolul consacrat prevenirii bolilor cardio-vasculare. din mezeluri.

fructele oleaginoase şi peşte dar şi în grăsimile de gâscă şi de raŃă (ficat de gâscă.grăsimile care cresc colesterolul.. unt şi unele brânzeturi. că hiperglicemia prin hiperinsulinismul interpus. Din contră. la stocarea anormală a aportului excesiv de grăsimi datorat lipidelor (lipogeneza) Lipidele şi colesterolul CorelaŃia între un consum excesiv de grăsimi şi concentraŃia colesterolului sanguin (responsabil de bolile cardio-vasculare) a fost de fapt arătată. Idealul este de a menŃine o concentraŃie a colesterolului total care să fie inferioară sau egală cu 2 g/l şi în care proporŃia colesterolului „bun” să fie cea mai importantă posibilă. mezeluri.grăsimile care fac să scadă colesterolul şi se opun leziunilor arterelor. să clasificăm grăsimile în trei noi categorii: . . să considere că abuzul de grăsimi saturate poate constitui un factor de risc în apariŃia unor cancere. de aceea ele constituie inamicul numărul 1 în regimurile hipocalorice. mai ales acidul oleic din uleiul de măsline dar şi din ficatul de gâscă şi din ciocolată. Acestea sunt cele care sunt conŃinute în păsările de curte. . căci colesterolul total se împarte în două tipuri de colesterol: cel „bun” şi cel „rău”. dar de asemenea în toate grăsimile hidrogenate ale margarinelor (acizi graşi „trans”). Pentru acest lucru. Un consum excesiv de grăsimi saturate poate produce o ridicare a concentraŃiei colesterolului sanguin de natură să favorizeze accidentele cardio-vasculare. Dar vom avea ocazia să descoperim ulterior că. lapte. este mai mică cantitatea de energie care este adusă prin alimentaŃie.). într-o mare măsură. de altfel. decât proastele obiceiuri alimentare care destabilizează metabolismul. convenim în scopul de a fi precişi. în crustacee şi în ouă. conducând la favorizarea procesului de constituire a grăsimilor de rezervă.. Se disting printre aceştia: acizii graşi mononesaturaŃi. Au avantajul de a fi chimic stabili. Ceea ce trebuie să ştim este că nu toate grăsimile favorizează creşterea colesterolului „rău”. există unele care au tendinŃa să-l diminueze sensibil. Dar această afirmaŃie era incompletă şi nu era nuanŃată. Acestea sunt acizii graşi nesaturaŃi pe care îi găsim mai ales în uleiuri (excepŃie face uleiul de palmier). care au proprietatea de a face să scadă colesterolul total şi de a creşte colesterolul „bun”. lactate integrale. 37 .Lipidele şi obezitatea Grăsimile sunt cele mai mari furnizoare de energie. Este ceea ce vrem să redăm mai în detaliu în capitolul consacrat hipercolesterolemiei şi riscurilor cardiovasculare.grăsimile care au o mică influenŃă asupra colesterolului. mai ales în carne. Vom învăŃa aşadar. Numeroase studii tind. este aceea care contribuie. Acestea sunt acizii graşi saturaŃi care sunt conŃinuŃi.

Sunt bogaŃi în acizi graşi esenŃiali. Acizii graşi esenŃiali Acidul linoleic (omega 6) şi acidul alfa-linolenic (omega 3) (regrupate altădată sub denumirea de vitamina F) merită aici o atenŃie deosebită în măsura în care. porumb şi de sâmburi de struguri. De asemenea modificările chimice (hidrogenarea) făcute asupra unor grăsimi vegetale. mucoasele. se recomandă amestecul (sau alternarea a) 2 sau 3 tipuri de ulei: . prezenŃa lor este indispensabilă în alimentaŃie. Aportul recomandat este de 10 g pe zi care poate fi obŃinut de exemplu consumând zilnic 20 g ulei de floarea soarelui. S-a demonstrat efectiv. de alune. Ori. devin de asemenea nocivi pe plan arterial ca un acid gras saturat. dar au inconvenientul de a se oxida uşor. 38 . pe care-l găsim în uleiurile de rapiŃă. de porumb. ulei de floarea soarelui. CarenŃa sa poate produce o alterare a performanŃelor de învăŃare. el singur. aceşti acizi graşi polinesaturaŃi. aceşti ultimi ani. Aportul recomandat este de 2 g pe zi. rapiŃă şi sâmburi de struguri. de porumb sau de soia. rolul capital al acestor acizi graşi în constituirea membranelor celulelor cerebrale şi în dezvoltarea sistemului nervos. absenŃa lor poate constitui un factor de responsabilitate în dezvoltarea unor grave boli cronice ale metabolismului. un risc agravat de tromboză şi o foarte mică rezistenŃă la alcool. care sunt conŃinuŃi mai ales în uleiul de floarea soarelui. de rapiŃă şi care fac să scadă concentraŃia colesterolului total. Acest lucru are ca rezultat influenŃarea nivelului de aptitudini mentale ale subiecŃilor cu carenŃe (mai ales în copilăria lor). S-a arătat şi că. glandele endocrine şi organele sexuale. sunt probabil la originea acestor carenŃe. cum este natura îndoielnică a produselor care ne sunt oferite. 15 Isio4 = ulei vegetal compus din: Oléisol ®(un sortiment de ulei de floarea soarelui).acizii graşi polinesaturaŃi. să aducă un echilibru satisfăcător în acizi oleic. Această cantitate poate fi obŃinută printr-un consum zilnic de 25 g de ulei de rapiŃă. Proastele obiceiuri alimentare din epoca noastră. Nici un ulei nu poate. linooleic şi alfalinolenici. anomalii ale transmisiei nervoase. care ating populaŃiile Ńărilor industrializate şi în principal toate acelea în care apare o deficienŃă a sistemului de apărare imunitară. mai ales cele rafinate. atunci când sunt oxidaŃi (formează „trans”). Pentru vinegretele crudităŃilor şi salatelor. . de germeni de grâu dar şi în grăsimile de peşte este în mod particular important în biochimia sistemului nervos. Acidul alfa-linolenic (omega3). Acidul linoleic care se găseşte în uleiurile de floarea soarelui.ori ulei de măsline + Isio415 . de aceea solidificarea lor (pentru a deveni margarine) pare să le schimbe proprietăŃile (formează „trans”). diminuează riscul cardio-vascular.ori ulei de măsline + ulei de floarea soarelui + ulei de rapiŃă. CarenŃa sa antrenează tulburări de creştere şi modificări celulare care alterează pielea.

ulei de măsline) şi 25 % acizi graşi polinesaturaŃi (peşte. cereale şi leguminoase. Fibrele alimentare. prea mult la neglijarea lor. Sunt pectina (fructe). sub toate formele. FIBRELE ALIMENTARE Strămoşii noştri mâncau fibre fără a şti. care se găsesc în cea mai mare parte în glucide cu IG scăzut şi mai ales foarte scăzut. gumele (leguminoasele). mare parte din hemiceluloze şi lignina. ele pot fi incluse în glucide totale. El este astăzi în FranŃa de mai puŃin de 45 % (din care două treimi sunt compuse din grăsimi saturate).). unt. Sunt celuloza. Formula lor chimică este compusă din glucide complexe. NUTRIMENTELE NEENERGETICE Faptul că unele nutrimente nu sunt energetice nu diminuează într-atât interesul lor nutriŃional. Astfel. Vom reveni mai în detaliu asupra acestor recomandări ulterior. de rapiŃă. 50 % acizi graşi mononesaturaŃi (grăsime de gâscă. pe unele ambalaje alimentare. • Fibrele solubile. mezeluri. în condiŃiile în care rolul lor în alimentaŃie este vital. ulei de floarea soarelui. Dar această asimilare este abuzivă pentru că ele nu sunt digerate în totalitate şi deci nu au nici o incidenŃă asupra glicemiei. Le desemnăm câteodată sub termenul de „glucide nedigestibile”. Le definim ca „reziduuri vegetale rezistente la acŃiunea intestinului subŃire. de puŃin timp şi singular: constatând că nu mâncăm destule. le-am descoperit.Aportul zilnic de lipide Consumul zilnic de grăsimi. sunt substanŃe de origine vegetală. legume. Ba din contră. Idealul este de a repartiză raŃia lipidică mâncând 25 % grăsimi saturate (carne. guar. Se găsesc în fructe. lactate integrale). de porumb etc. Diversele tipuri de fibre Se disting două varietăŃi care au proprietăŃi foarte diferite: • Fibrele insolubile. dar parŃial hidrolizate de flora bacteriană colică”. nu va trebui să reprezinte mai mult de 30% din alimentaŃie. 39 . Dar faptul că ele nu furnizează energie a condus contemporanii noştri. carragahen) şi hemicelulozele din orz şi ovăz. alginatele din alge (agar. În ce ne priveşte. ele sunt în general combinate cu alte nutrimente.

S-a pretins de asemenea că „pâinea completă era decalcefiantă”. a diminuat anormal consumul lor de fibre. linte mai ales). formează un gel dens cu proprietăŃi multiple. permiŃând accelerarea evacuării stomacului în vederea curăŃirii. dar şi producerea de scaune mai voluminoase şi mai umede ceea ce uşurează expulzarea lor. de a realiza o excelentă prevenire a constipaŃiei (în asociere cu băuturi din abundenŃă). o bună porŃie de fibre solubile va ajuta la slăbit. care produc încă. la un moment dat. Aşadar. toate Ńările industrializate şi mai ales SUA. SecreŃia de insulină este deci de mai mică importanŃă. această acŃiune contribuie la ameliorarea echilibrului diabeticului diminuându-i glicemia. Fibrele solubile. Un aport minim de 30 g trebuie respectat. acidului phytic din cereale că împiedică absorbŃia calciului. în cazul în care este nevoie să pierdem kilograme. Prin volumul său mare. producând scăderea concentraŃiei colesterolului sanguin. fasole albă. leguminoase. Lucrări moderne au arătat că nu este de loc aşa dacă pâinea este făcută cu maia şi dacă respectă procedura de fabricaŃie tradiŃională (fără frământat accelerat16). Rolul lor primordial este deci. Rezumând. ele au o acŃiune preventivă asupra cancerului de colon şi de rect. În acelaşi fel. în timp ce aportul zilnic trebuie să fie de 40 g. Aceia care au un diabet. legume) conŃin adesea un mare număr din aceşti micronutrienŃi indispensabili pentru buna funcŃionare a organismului nostru. el umple generos stomacul ceea ce dă o saŃietate precoce. Fibrele. betacaroten) care protejează de asemenea pereŃii arterelor. Acest lucru este pe atât de adevărat. care au un IG scăzut. În FranŃa nu se consumă astăzi decât 17 g de fibre pe zi şi pe locuitor. Dar ele contribuie şi la o mică scădere a concentraŃiei colesterolului sanguin şi mai ales la prevenirea apariŃiei de calculi la nivelul vezicii biliare. fructe crude şi oleaginoase) conŃin antioxidanŃi (vitaminele C şi E. 25000 de morŃi pe an în FranŃa! Se poate reproşa. Acest gel modulează absorbŃia glucidelor şi grăsimilor: ingestia alimentelor bogate în fibre solubile este urmată de o mai mică creştere a glicemiei. adică luarea în greutate. fără a absorbi multe calorii. În sfârşit. pe cât unele alimente bogate în fibre (legume. Ori. Nu putem decât deplânge faptul că. acest hormon facilitează stocarea grăsimilor. constituie un factor de protecŃie cardio-vasculară. Americanii consumă actualmente mai puŃin de 8 g. absorbind o mare cantitate de apă. ceea ce este catastrofal. senzaŃia de foame se diminuează mai repede.Efectele fibrelor Fibrele insolubile se umflă în apa ca un burete. 16 Frământat lent 40 . Fibrele nu stânjenesc absorbŃia vitaminelor şi oligoelementelor atâta timp cât alimentele bogate în fibre (fructe. Această acŃiune benefică asupra lipidelor sanguine este valabilă şi pentru trigliceride. trebuie deci să prefere alimentele glucidice bogate în fibre solubile (fructe.

41 . El poate pierde rezervele de glicogen. necesară organismului. ..5 litri pe zi.apa metabolică. de exemplu lipsa de vitalitate sau mai exact oboseala..APA Masa lichidă a corpului reprezintă 45 până la 60 % din greutatea unui individ adult în stare de bună sănătate.5 l/zi (apă.băuturi: 1. SĂRURILE MINERALE ŞI OLIGOELEMENTELE Sărurile minerale sunt substanŃe esenŃiale în viaŃa omului. De exemplu. PrezenŃa lor este deci indispensabilă. reacŃiile chimice nu pot avea loc. lapte degresat. este cazul fierului. sunt intermediarii care activează enzimele în munca lor şi dacă lipsesc. . ceai. Unele oligoelemente sunt cunoscute de mult timp. sunt relativ la cantitatea şi calitatea lor. Într-un fel. chiar dacă ele acŃionează în cantitate infinitezimală. muşchilor. la formarea structurilor osoase sau dinŃilor.cele care se regăsesc în cantitate infimă: sunt oligoelementele. un procent de umiditate de 35 %). Oligoelementele sunt metale sau nemetale prezente în organism în foarte mică cantitate (din greacă oligos însemnând „mic”). respiraŃie. de exemplu. adică apa produsă de diferite procese chimice ale organismului. dar o deshidratare de doar 10% va fi o cauză notabilă de oboseală. Aceste substanŃe acŃionează ca şi catalizatori al reacŃiilor biochimice ale organismului. transpiraŃie şi de asemenea prin materiile fecale. la diferite funcŃii metabolice şi electrochimice ale nervilor. Ele participă într-un mod activ. Înlocuirea se face prin: .apă conŃinută în alimentele solide (pâinea are. urina trebuie să fie limpede. multe din acŃiunile lui au fost descoperite recent. . unele minerale au rol de catalizator în multe reacŃii biochimice ale organismului. Faptul că ea este prea galbenă înseamnă. este relativ importantă: sunt macroelementele.cele a căror cantitate. Cantitatea astfel eliminată este de ordinul a 2 litri la 2. Fiecare din noi ştie că trebuie să înlocuiască apa pierdută prin urină. Dacă se bea suficient. Dar. De altfel. semnul unei cantităŃi insuficiente de apă băută. sincer. al cărui interes pentru sănătate a fost remarcat din antichitate. fără să se ştie atunci cum poate el acŃiona. Mineralele trebuie clasificate în două grupe: . supă.). referitor la oligoelemente. Cele două probleme care se pun în zilele noastre. suc de fructe. de grăsimi şi jumătate din proteinele sale fără a se expune la un pericol real. Omul poate supravieŃui săptămâni fără hrană dar numai câteva zile fără apă. cu ocazia cercetărilor efectuate asupra a ceea ce de obicei numim „bolile civilizaŃiei”.

Sărurile minerale Sodiul Potasiul Calciul Fosforul Magneziul Oligoelementele Fierul Iodul Zincul Cuprul Manganul Fluorul Cromul Seleniul Cobaltul Molibdenul Pământul agricol s-a sărăcit în oligoelemente. de fapt l-a sărăcit exploatarea industrială intensivă. aici este baza problemelor patologice ale acestui început de secol. cu ocazia circumstanŃelor particulare (cetăŃi asediate. Pe măsura schimbării obiceiurilor alimentare din aceste ultime decenii. în carenŃă. ori se completează alimentaŃia cu suplimente alimentare. de exemplu să adăugăm în unele cazuri zinc în alimentaŃia vacilor pentru a le permite din nou a gesta. s-a putut remarca că apariŃia bolilor se manifestă în raport cu o alimentaŃie greşită. procreaŃia nu poate avea loc. care sunt puse pe acest sol sărăcit. foamete. conŃine în general suficient pentru a nu provoca carenŃe notorii. Acest lucru este adevărat. înainte de întoarcerea la normele de culturi mai conforme nevoilor noastre naturale. este suficient. în special pentru deficitul de magneziu. prin subtrefugiul utilizării masive de îngrăşăminte chimice şi de fosfaŃi şi prin nereintroducerea îngrăşămintelor naturale de origine animală în ciclul biologic. Fără zinc. dezvoltarea 42 . orez alb). În afară de cazurile istorice citate înainte. VITAMINELE În cursul secolelor. A trebuit să aşteptăm sfârşitul secolului XIX şi mai ales începutul secolului XX pentru a se fi demonstrat că acest dezechilibru era legat de absenŃa în alimentaŃie a substanŃelor indispensabile pe care le-am denumit „vitamine” (din latină vita însemnând „viaŃă”). Este cazul hemoragiilor de gingii datorate scorbutului. De asemenea lumea animală este influenŃată. existenŃa acestor nutrimente esenŃiale a fost ignorată căci hrana consumată de om. Conform avizului specialiştilor. Vegetalele. tulburărilor osoase datorate rahitismului. ceea ce nu trebuie să constituie decât o etapă de tranziŃie. Rămân deci două soluŃii: ori se revine în urmă. făină albă. ceea ce a propus cu succes agricultura biochimică. paraliziilor şi edemelor datorate bolii beri-beri şi încă a leziunilor pielii datorate pelagrei. Cum alimentaŃia noastră este din ce în ce mai deficitară în oligoelemente. ne găsim prin voia sorŃii. generalizarea consumului de produse rafinate (zahăr alb. expediŃii maritime). sunt la rândul lor sărace în oligoelemente.

Rădăcinile. ele sunt în general asociate alimentelor grase: unt. . noi carenŃe sau mai puŃin subcarenŃe în unele vitamine. grăsimi şi unele legume. Principalele vitamine hidrosolubile sunt următoarele: . din ce în ce mai frecvent.vitamina B6 (piridoxina). . Deoarece au fiecare proprietăŃi particulare.D. alunele sau cerealele integrale sunt egal bogate în vitamine. în care sunt implicate. Putem defini vitaminele ca şi compuşi organici necesari în mică cantitate.culturilor intensive şi transformărilor industriale.vitamina B1 (tiamina). Vitaminele liposolubile Vitaminele liposolubile sunt în număr de 4: vitaminele A. care oferă o concentraŃie importantă. smântână. SeminŃele. . Cât despre fructe şi legume verzi. Există multe surse. . . .vitamina B2 (riboflavina). ConŃinutul lor poate varia după natura solului. aceste vitamine sunt solubile în apă şi deci pot fi eliminate prin urină în caz de exces. uleiuri vegetale.E şi K. pentru a menŃine viaŃa. se pot clasifica în două grupe: vitamine liposolubile pe de o parte şi vitamine hidrosolubile pe de alta parte. tuberculii (cartofi) sunt mai puŃin. mai ales organele (ficat şi rinichi). 43 .sunt depozitate în organism. . .vitamina B5 (acid pantotenic). ProprietăŃile comune ale vitaminelor liposolubile sunt următoarele: . . nucile. s-au pus în evidenŃă. Este mereu interesant să vorbim de vitamine în general. dar ele constituie cel mai puŃin un grup eterogen. mai ales în ficat ceea ce face ca eventuala carenŃă să se manifeste în timp. dar şi după timpul şi condiŃiile de păstrare şi încă după acelea de eventuală coacere.vitamina B8 (biotina). Carnea slabă a animalelor reprezintă una dintre ele. .vitamina PP (niacina). precum şi leguminoasele. a promova creşterea şi a permite capacitatea de reproducere a omului ca şi a majorităŃii animalelor. Totuşi.vitamina B9 (acid folic sau folacina).vitamina B12 (cianocobalamina).pot fi toxice dacă sunt ingerate în exces (mai ales vitaminele A şi D) Vitaminele hidrosolubile Aşa cum indică denumirea lor. În natură.sunt stabile la căldură şi chiar rezistente la coacere.vitamina C (acid ascorbic). se pare că sunt intim legate între ele prin diferite reacŃii celulare. sunt într-un mod variabil. prin structura şi modul lor de acŃiune.

Aşadar. în capitolele următoare. că îngrăşarea şi a fortiori obezitatea sunt mai degrabă rezultatul unei destabilizări a metabolismului. Astăzi. suntem conduşi să punem întrebările corecte şi să observăm că ele induc mare parte din răspunsuri. Vom descoperi. este imposibil să nu cerem explicaŃii.Ca şi oligoelementele. căci în majoritatea cazurilor simptomele se manifestă. vom învăŃa pe de-a întregul să punem în practică. interesul acestui capitol tehnic este capital. cum propun regimurile hipocalorice. El este. veŃi putea să înŃelegeŃi de ce ne îngrăşăm şi cum putem realmente şi definitiv să slăbim mâncând. Acum când cunoaşteŃi compoziŃia nutriŃională a alimentelor. În lumina acestor cunoştinŃe care se înmulŃesc din zi în zi cu noi observaŃii. catalizatori ale multor reacŃii biochimice. Dar ceea ce ştim deja. în termeni de derivă şi poluare alimentară. produc în timp obezitatea. Vom fi dealtfel mai surprinşi de a învăŃa că. este totuşi foarte important. indispensabil pentru înŃelegerea metodei în general şi mai ales a capitolului următor. în toate cazurile. din frustrare în frustrare. de care este deja responsabilă alimentaŃia noastră modernă. nu pot conduce decât la o agravare a deficitelor de minerale şi vitamine. vitaminele sunt deci. cum am fost lăsaŃi să înŃelegem încă prea adesea. se cunosc mai puŃin bine condiŃiile interdependenŃei lor şi consecinŃele precise ale insuficienŃei lor. Există aceste diferende de opinie. încât suntem determinaŃi să dezvoltăm în capitolele următoare şi cu toate acestea. Cum am indicat la început. În schimb. sunt paradoxale aceste reduceri calorice abuzive care. dacă nu ne scapă ceva. decât al unei alimentaŃii prea bogate în calorii. caracteristică Ńărilor industrializate şi în particular SUA. Vom vedea mai ales că a reduce în mod drastic porŃiile alimentare. cel puŃin pentru a limita considerabil efectele perverse. 44 . se cunosc destul de bine consecinŃele absenŃei lor.

să producă glucoză pornind de la masa lui musculară. Organismul este capabil. sub formă de glicogen.5 g la litrul de sânge. de la 1 g la 1. Astfel. De fapt. vă face să credeŃi că dacă vă îngrăşaŃi -în afara unui eventual factor ereditar–este pentru că mâncaŃi prea mult. avem hiperglicemie. Am văzut că în acest « rezervor » există teoretic o cantitate permanentă corespunzând la 1 g de glucoză la litrul de sânge. Va putea trece. când toate celelalte surse sunt epuizate. în orice moment. rinichii. Rezervorul permanent din care se alimentează toate organele care au nevoie de glucoză pentru a funcŃiona (creierul.. Mai mult. pentru a-l stimula să citească cu atenŃie acest capitol chiar dacă. Îndată ce am depăşit pragul de 1 g de glucoză la litrul de sânge. Unul dintre mijloace este de a-l fabrica. organismul dispune de două mijloace pentru a-şi procura glucoza necesară şi pentru a menŃine astfel nivelul rezervorului sau la 1 g pe litrul de sânge. cum am mai spus. sau la 1. într-adevăr. Am explicat înainte că unul din principalii carburanŃi ai organismului este glucoza. dacă scade glicemia sub 0. dacă mâncăm fructe. muşchii. deci restrictivă. Încă o dată. mai obişnuit. de exemplu. glucoza digestivă trece prin sânge. Ea poate apărea mai ales în timpul unui post. am atras atenŃia cititorului. dulciuri sau feculente. nu excesul de energie conŃinut în alimente este responsabil pentru depozitele de grăsimi. glucoza corespunzătoare va duce la creşterea glicemiei. atunci când consumăm o glucidă. aceasta din urmă se transformă (spunem că se « metabolizează ») în glucoză în timpul digestiei (cu excepŃia fructozei). ŞtiŃi însă că e fals. din care unele conduc tocmai la formarea depozitelor de grăsime.7 g dacă mâncăm cartofi. dar în foarte multe cazuri. avem hipoglicemie (a se vedea schema de mai jos). chiar s-au trezit după un timp. După ce am consumat un fruct. ci după cum vom vedea în detaliu în acest capitol. Dar.4 DE CE NE INGRĂŞĂM? Dietetica tradiŃională. glicemia va creşte brusc peste valoarea sa normală (care. este de 1 g la litrul de sânge). ExplicaŃia pentru « De ce ne îngrăşăm ? » se află în planul mecanismelor metabolice. adică caracteristicile lor nutriŃionale. are doar un caracter tehnic. A trece direct la capitolul « Metoda » fără a fi înŃeles adevăratele motive ale îngrăşării ar fi o eroare regretabilă. Din contră. nu doar nu au reuşit o scădere în greutate pe termen lung. ca şi precedentul. inima. cu o greutate mai mare decât cea iniŃială. fructele şi alte feculente (vedeŃi capitolul precedent). este de a consuma alimente din categoria glucidelor.2 g. în măsura în care toŃi cei care au încercat să-şi reducă porŃiile de mâncare pentru a slăbi. Celălalt mijloc pentru procurarea glucozei. înainte de a fi stocată în organism. 45 . hipocalorică până la disperare. adică toate zahărurile.) este sângele. atunci când organismul consumă o glucidă. Ştim că. natura alimentelor consumate. Dar aceasta soluŃie de refugiu este excepŃională.

De exemplu. pancreasul va secreta puŃina insulină pentru a scade această glicemie. de exemplu. Ea poate de asemenea favoriza transformarea glucozei (dacă este excedentară în raport cu necesarul normal) în depozite de grăsime. dacă vom mânca un desert care va declanşa o hiprglicemie mare. pancreasul secretă un alt hormon – glucagonul-. 1.75g. hiperglicemia provocată de consumarea unei glucide depinde de indicele său glicemic. Dar insulina mai favorizează şi stocarea grăsimilor în depozite. imediat ce glicemia din sânge creşte. 46 . dacă vom consuma un fruct al cărui IG este mic (30). cel care secretă insulina. Îndată ce procentul normal este depăşit. hiperglicemia va fi foarte slabă. se va declansa un mecanism de reglare.După cum am văzut în capitolul anterior. În mod normal. hiperglicemia va fi puternică şi curba ar putea atinge. pancreasul secretă insulina pentru a readuce curba la normal. Acesta din urma este controlat de un organ foarte important numit « pancreas ». pancreasul va trebui să trimită o doză mai mare de insulină pentru a scade glicemia. dacă vom consuma dulciuri (IG 70). În schimb. pentru că această sarcină este puŃin importantă. Astfel. Principala proprietate a acestui hormon este de a scade glicemia trecând glucoza în ficat (glicogen) sau chiar în muşchi. imediat ce nivelul scade sub normal (hipoglicemie). al cărui rol este de a mări procentul de glucoză din sânge cu scopul de a restabili echilibrul glicemiei. Astfel. dacă mâncăm un fruct ce produce o hiperglicemie mică. sau un cartof copt (IG 95). În schimb. cantitatea de insulină produsă de pancreas cu scopul de a scade glicemia este direct proporŃională cu importanŃa glicemiei. În acelaşi mod.

sărurilor minerale şi oligoelementelor. deoarece nu mai există un exces de insulină (fig. 3 şi fig. (fig. atunci pancreasul său va fi tentat să secrete o doză excesivă de insulină. 4). Cum nu există hiperinsulinism. I s-au eliminat nu numai fibrele. este un aliment brut. 1). iar untul în acizi graşi şi cele două substanŃe vor tranzita sângele (vezi fig.În toate cazurile. dar şi cea mai mare parte a proteinelor. 4).2). Acesta este motivul pentru care IG-ul său este ridicat. ori va fi depozitată în Ńesuturile musculare. Pâinea integrală. Pâinea albă fiind o glucidă cu IG ridicat (70). pancreasul va secreta doar doza de insulină necesară pentru a cobori această hiperglicemie mică (fig. este suficient pentru a face bine înŃelese mecanismele formării depozitelor de grăsime şi deci al greutăŃii excedentare. Pentru a reduce această hipeglicemie slabă. vom face un experiment dublu. 3). adică disproporŃionată în raport cu creşterea glicemiei. în afara unei slabe solicitari. cantitatea de insulină va fi disproporŃionată în raport cu cea normală. cum ar fi creierul. Dar ştim de acum că dacă un individ are tendinŃa de a se îngrăşa şi mai ales dacă înclină spre obezitate. acizii graşi din unt nu vor mai fi stocaŃi anormal. va rezulta o hiperglicemie scazută (aproximativ 1. Pentru a înŃelege mai bine acest fenomen. 2). punând o persoană cu tendinŃe de îngrăşare să consume două feluri de tartine (pâine) cu unt. Şi acest hiperinsulism va provoca o stocare anormală a unei parŃi din acizii graşi din unt (fig. 2). De ce ne îngrăşăm în primul caz şi în al doilea nu? Din cauza naturii pâinii. în schimb. Pentru a coborî nivelul glicemiei. căruia i 47 . Acest experiment al pâinii cu unt. pancreasul va secreta o anumită cantitate de insulină. va rezulta o hiperglicemie mare. ori va fi folosită de organele care au nevoie de ea. (aproximativ 1. Drept urmare. deşi este oarecum schematic. Pâinea albă este de fapt un aliment rafinat. 1). glucoza astfel « alungată » din sânge de către insulină va fi ori stocată în ficat (sub forma de glicogen).7). Pâinea integrală având un IG scăzut (40). cum avem de-a face cu un pancreas defectuos. pancreasul va secreta o cantitate foarte mică de insulină (fig. A DOUA OBSERVAłIE De data aceasta îl vom pune să consume pâine integrală veritabilă peste care vom pune tot cele 30 g de unt (fig. EXPERIENłA PÂINII UNSE CU UNT PRIMA OBSERVATIE Îl vom pune să consume 100 g pâine albă peste care vom pune 30 g unt. rinichii sau chiar globulele roşii. În cele două cazuri « cobaiul » nostru a mâncat acelaşi lucru: 100 g de pâine + 30 g de unt. Pâinea se va metaboliza în glucoză. bineînŃeles! CompoziŃia sa nutriŃională este singura explicaŃie. Dar.

48 .s-a lasat în întregime conŃinutul nutriŃional şi mai ales fibrele şi proteinele. De aceea indicele său glicemic este scăzut.

Pâinea integrală. descriind această experienŃă. Am demonstrat astfel că nu cantitatea de energie conŃinută de alimente (aproape aceeaşi pentru cele două cazuri de pâine cu unt) este cea care provoacă luarea în greutate. conduce de fapt la o creştere în greutate (stocarea untului) prin hiperinsulismul ce a intervenit. adică conŃinutul lor nutriŃional. să precizăm că era vorba despre un organism în care pancreasul suferea de hiperinsulinism.Pâinea albă provocând o glicemie mare. Dacă nu există creştere în greutate în al doilea caz. provocând o slabă glicemie. Natura alimentelor consumate. Am avut grijă ca. nu va favoriza stocarea acizilor graşi din unt întrucât nu va avea loc o secreŃie excesivă de insulină (hiperinsulinism). este ceea ce va induce sau nu mecanisme ce vor produce îngrăşarea. este pentru că IG-ul pâinii e suficient de mic pentru a evita hiperinsulinismul. proces care este. indirect. Ce diferenŃiază slabul de gras? Daca 49 . adevaratul factor ce declanşează îngrăşarea.

În stadiul în care ne aflăm putem. Astfel am explicat de ce. Dacă populaŃia occidentală se confruntă astăzi cu serioase probleme legate de îngraşare şi de obezitate. 50 . suprimând în totalitate consumul de grăsimi şi înlocuindu-le cu glucide cu IG mare. Dar. Căci s-a arătat că răspunsul insulinic era aproape întotdeauna mai mare (mai puŃin pentru fasolea albă) atunci când glucida era consumată în cadrul unei mese complexe decât dacă era consumată izolat. Am arătat deci că anumite proteine (mai ales proteinele conŃinute în lactoserul laptelui de vacă) declanşau indirect o secreŃie importantă de insulină chiar dacă aveau un mic impact asupra glicemiei. va începe să dea semne de oboseală. pentru care nu a fost pregătit. dacă va continua să consume în exces glucide rele. inŃelege uşor că îngraşarea şi a fortiori obezitatea. dar după câŃiva ani de tratament din acesta dur.unul dintre cei doi se îngraşă mult (obez) mâncând acelaşi lucru (glucide cu IG mare). o alimentaŃie în care glucidele rele au o prea mare importanŃă. Există deci o rezultantă glicemică a mesei. era pentru că pancreasul vostru deja se afla într-o stare proastă când aŃi venit pe lume. Acesta din urmă va putea rezista. prea multă făină albă. care în absenŃa hiperinsulinismului ar fi în mod normal arse. este deoarece contemporanii noştri au adoptat. dincolo de noŃiunea de IG. Dacă eraŃi gras în copilărie. Hiperinsulinismul este. este mai ales amplitudinea secreŃiei de insulină cea care trebuie luată în considerare. dar şi de proteinele şi de fibrele care sunt ingerate împreună. REZULTANTA GLICEMICA A MESEI Studiile au arătat că noŃiunea de IG rămânea valabilă în cazul unei mese complexe. Celălalt. nu sunt decât consecinŃa indirectă a unei alimentaŃii bogate în glucide cu IG ridicat (prea mult zahăr alb. adecvare între procentul de insulină secretată şi cantitatea de glucide ingerată. pe de o parte. nu a facut încă hipeinsulinism. Căci nu există. el va face hipeinsulinism. ceea ce este cazul obezului (şi al unui diabetic ce nu este insulinodependent). responsabil de stocarea anormală a acizilor graşi în depozite de grăsime. la un subiect suferind de hiperinsulinism. cal slab. într-o primă fază. îngrăşarea fiind întotdeauna proporŃională cu dezvoltarea hiperinsulinismului. anumite peroane supraponderale continuau să ia în greutate. la el. Dar trebuie să mai ştim că el este de asemenea responsabil de transformarea glucozei în depozite de grăsime atunci când glucoza este excedentară. cum tocmai l-am descris. dar nu va dura mult. adică este într-o cantitate superioară capacităŃii de stocare şi nevoilor imediate. Ea depinde cert de catitatea de glucide absorbite. Şi obiceiurile alimentare proaste pe care vi le-aŃi însuşit apoi (prea multe glucide rele) n-au făcut decât să agraveze situaŃia. de mai bine de cincizeci de ani. Consumul excesiv de glucide rele se va traduce într-un final printr-o hiperglicemie permanentă. despre care studiile arată că nu este decât uşor inferioară aceleia care ar exista în cazul în care glucida principală a mesei ar fi fost consumată singură. chiar dacă ele consumau mai puŃine calorii. din motive ereditare fără îndoială. Atunci vom lua în greutate cu vârsta. a cărei consecinŃă va fi o stimulare anormală a pancreasului. prea mulŃi cartofi) asociată cu un aport de grăsimi.

Consumul său antrenează deci o hiperglicemie care are drept urmare o stimulare excesivă a pancreasului. De fapt. Nu este nimic. germanii 52 kg. în 1812. o glucidă cu IG ridicat (70). are un indice glicemic mult mai ridicat. cartoful şi făina albă. CARTOFII Unii ar putea crede că. Descoperirea Lumii Noi permite o dezvoltare relativă a trestiei de zahăr. iar raritatea sa îl făcea să fie un produs foarte scump. consumul era mai mic de 1 kilogram pe an pe cap de locuitor.1930: 30 kg pe an pe cap de locuitor. cartoful aparŃine patrimoniului alimentar al bătrânei Europe. acest lucru derivă din obisnuinŃele alimentare existente de aproape un secol şi jumătate. Era uneori consumat ca şi mirodenie. . recordul mondial fiind deŃinut de americani. face din zahăr. Se poate astfel considera că descoperirea zahărului extras din sfecla de zahăr a bulversat obiceiurile alimentare ale contemporanilor noştri. progresiv.1900: 17 kg pe an pe cap de locuitor. statisticile legate de consumul de zahăr sunt urmatoarele: . . preŃul său de revenire fiind vizibil mai scăzut. un produs de larg consum. a procedeului de extragere a zahărului din sfeclă. De altfel.1990: 35 kg pe an pe cap de locuitor.În fapt. Pentru FranŃa.6 kg pe an pe cap de locuitor.1800: 0. . pentru că a început să se dezvolte doar la începutul secolului al XIX-lea. toate cauzatoare de hiperglicemie. accesibil doar celor bogaŃi. dar transportul şi costurile legate de rafinare l+au făcut mereu să rămână un produs de lux rezervat celor privilegiaŃi. Francezii pot totuşi să se bucure aflând că sunt cei mai slabi consumatori de zahăr din lumea occidentală. zahărul era practic necunoscut lumii occidentale. la mijlocul secolului al XVI-lea. Descoperirea. . după ce Parmentier l-a propus ca înlocuitor provizoriu al grâului în timpul perioadei de foamete care preceda RevoluŃia. care este extras din porumb (şi nu din sfecla de zahăr ca în Europa). . Zahărul este. În 1780. cartoful a servit doar la îngrăşarea porcilor. se numea « tubercul porcesc » şi făcea obiectul unei mari 51 . începând cu prima jumatate a secolului al XIX – lea noile alimente. cu 58 de kg pe cap de locuitor! SituaŃia este chiar mai gravă în condiŃiile în care zahărul american. după cum se ştie. până la punctul la care putem spune ca niciodată în istoria omenirii n-a avut loc o schimbare alimentară atât de radicală într-un interval de timp atât de scurt.1880: 8 kg pe an pe cap de locuitor. După descoperirea sa la Pérou. s-au răspândit mai larg în Ńările occidentale: zahărul.1965: 40 kg pe an pe cap de locuitor. ZAHĂRUL Până în secolul XVI. Englezii consumă 49 kg.

cum ştie toată lumea. sandwich-uri. Când facem cartofi copŃi sau piure.. mai ales orezul glutinos. fibre. vitamine. Contemporanii noştri (cu exceptia americanilor) mănâncă poate mai puŃină pâine decât acum o sută de ani. oligoelemente.neîncrederi datorită apartenenŃei sale la familia botanică a solanaceelor. dar consumă mai multă făină albă: paste albe. Ce ne preocupă astăzi este să învăŃăm că. din Asia. diverse prajituri. hibrid şi selectat genetic pentru randament. Şi ştim mai ales că rafinarea făinii de grâu face ca IG-ul său să treacă de la 40 la 70. RevoluŃia franceză a făcut din pâinea albă una din revendicarile ei simbolice esenŃiale. adică cu grăsimi saturate. bogate în fibre şi proteine. ceea ce le conferea un IG mai degrabă scăzut. ştim astăzi că o făină rafinată este sărăcită de toate substanŃele sale nutriŃionale: proteine. are IG ridicat. căci pot conduce la apariŃia. vine. El se reduce. Occidentalul. el are un conŃinut nutriŃional foarte mic dupa gătire (8 mg/100 g de vitamina C şi câteva fibre). acizi graşi esenŃiali. este mai mare decât cel al zahărului. Ori. minerale şi oligoelemente este cu atat mai inexistent cu cât ele se situează în apropierea cojii şi este deci eliminat sistematic în timpul curăŃării. al căror conŃinut în fibre. cu mâna şi Ńinând cont de preŃul său de revenire ridicat (30 % din materii eliminate). întrucât copt sau prăjit. care a inventat rafinarea. în afara efectului sau hiperglicemiant foarte mare. 52 . vitamine.. mai mult sau mai puŃin. ceea ce duce la scăderea rezultantei glicemice. FĂINURILE RAFINATE Măcinarea făinii. a amidonului rezistent. Cartoful are de altfel. Trebuie să precizăm întâi că orezul străvechi (asiatic mai ales) corespunde vechilor specii. Orezul modern. fursecuri. săruri minerale şi oligoelemente e foarte mare. Cel mai bun exemplu este cel al orezului basmati (IG: 50). în cea mai mare parte specii otrăvitoare. ConŃinutul său în vitamine. îl mănâncă mai bucuros cu carne gătită. unde localnicii îl consumă în general cu legume. deoarece. săruri minerale. cartoful are unul dintre cei mai mari IG. Altădată era realizată grosier. Felurile în care este gătit cartoful sunt foarte importante. ceea ce face din ea un aliment hiperglicemiant. cantitatea de amidon rezistent este aproape nulă şi deci majoritatea e transformată în glucoză. Dar a trebuit să se aştepte anul 1870 şi descoperirea morii cu cilindri pentru a face să scadă substanŃial preŃul de revenire al rafinării făinei şi pentru a putea asigura unui număr mai mare pâinea albă zilnică. PopulaŃia neavând dreptul decât la pâine neagră. un interes alimentar scăzut. cernerea ei a existat dintotdeauna. pizza. consumul făinei astfel obŃinute era rezervată celor bogaŃi. OREZUL ALB ŞI PORUMBUL Orezul alb. de asemenea în cazul păstrării în timp.

deci de grăsimi. cartofi. chiar dacă pancreasul lor începea să dea semne de oboseală. având consecinŃele metabolice deja cunoscute. s-a facut în detrimentul calităŃii nutriŃionale a alimentelor. obezitatea rămânea înca foarte marginală. Mai întâi. fasole. făină. Porumbul original cu care se hrăneau indienii din America are un indice glicemic mai scăzut (aproximativ 35). cum am vazut anterior. privilegiind consumul de carne gătita.) care constituiau altădată baza alimentaŃiei. Există două explicaŃii pentru asta.. orientate doar spre obiective legate de productivitate. ÎnŃelegem deci. Nu numai că acest aport important de fibre solubile ducea la o glicemie scazută. În plus.. făină rafinată. fructe. cartofi. Ńările occidentale şi-au schimbat rapid obiceiurile. mazăre. de exemplu. cereale brute. ceea ce reprezenta un aport important de fibre. adică mai puŃine fibre. este suficient să constatăm că deriva obiceiurilor alimentare ale lumii noastre s-a făcut în avantajul alimentelor hiperglicemiante (zahăr. 53 . Dar. AMELIORAREA EFECTELOR NEDORITE Dacă vrem să înŃelegem bine fenomenul occidental de îngrăşare şi obezitate. S-a arătat că. O dată cu creşterea nivelului de trai. de la începutul secolului al XIX-lea. ÎnŃelegem de asemenea că toate cercetările în domeniul agronomiei din ultimii ani. populaŃia occidentală a introdus în alimentaŃia sa produse din ce în ce mai hiperglicemiante. este necesară azi udarea excesivă a speciilor de porumb moderne –cu consecinŃele ecologice ştiute privind epuizarea pânzei freatice. În cazul cerealelor. asta pentru că nu dispuneau de mijloacele necesare preparării. porumb hibrid) şi consumând mai puŃine legume şi leguminoase. în cadrul cercetării agronomice canalizate doar pe randament. orez alb. bob. şi mai ales. oamenii epocii mâncau mult mai multe legume şi leguminoase decat astăzi. În acest fel consumul lor de grăsimi saturate (cele care se depun cel mai uşor)era mic. din cauza productivităŃii scăzute. orez alb) şi în detrimentul glucidelor cu IG mic (legume verzi. IG-ul al cerealelor (chiar parŃial rafinate) era mai scăzut. În mod progresiv. Deriva obiceiurilor alimentare ale societăŃii noastre occidentale corespunde trecerii de la consumul de alimente din coloana dreapta la coloana stangă şi deci adoptarea unui model alimentar în care domină glucidele cu IG mare. oamenii mâncau puŃină carne gătită.La fel este şi cu porumbul. Când privim tabelul IG-urilor (vezi capitolul 3 din prima parte). Apoi. linte. a cărui varietate consumată este în Ńările occidentale corespunzătoare seminŃelor hibride puse la punct în laboratoare. această sărăcire s-a tradus printro creştere a IG-urilor. de ce în absenŃa fibrelor solubile. dar permitea de asemenea reŃinerea umidităŃii. Se ştie că aceste fibre au ca efect scăderea glicemiei şi limitarea secreŃiei de insulină a pancreasului. dar mai ales de glucide rele (zaharuri. conŃinutul său mai bogat în fibre solubile explică diferenŃa. suntem surprinşi să constatăm că alimentaŃia modernă se afla în partea stangă (indici glicemici mari) şi că alimentaŃia traditională se regaseşte în coloana din dreapta.

cel mai mare procent de persoane obeze este în rândul oamenilor săraci. Alegând alimente care convin. RecitiŃi-le de mai multe ori. căci avea mijloacele necesare pentru a putea procura şi consuma zahăr şi făină rafinată. SperanŃele pe care le aveŃi să scapaŃi pentru totdeauna de kilogramele în plus constau în aceea că organismul uman este capabil de o reală reversibilitate. li s-a propus indienilor din Arizona să se « întoarcă » la alimentaŃia strămoşilor lor. Dacă veŃi prefera glucidele din coloana dreaptă vor fi şanse serioase să slăbiŃi. Şi asta pur şi simplu pentru că alimentele hiperglicemiante. cu aborigenii a căror existenŃă a fost salvată datorită întoarcerii la alimentaŃia lor tradiŃională. aceştia erau bântuiŃi de obezitate şi diabet.Statele Unite sunt. în SUA. acest capitol este foarte important pentru înŃelegerea principiilor metodei. produse rare şi scumpe. Mult timp s-a crezut ca dacă cineva era gras. este responsabilă pentru acest lucru. preşedintele Roosevelt deschidea. Am remarcat întotdeauna. În mod paradoxal. fie la scăderea ei. ToŃi americanii care vizitează FranŃa sunt surprinşi să constate că au pierdut din greutate mâncând bucate din bucataria noastră tradiŃională. INDIENII DIN ARIZONA ŞI ABORIGENII DIN AUSTRALIA REDESCOPERĂ IG MICI Odata cu « New Deal ». nu mânca mai mult decat oamenii din popor. Acelaşi tip de experiment s-a realizat şi în Australia. în măsura în care este locul unde se consumă cele mai multe alimente hiperglicemiante şi carne preparată şi unde se consumă cel mai puŃin legume verzi. S-a putut proba astfel experimental că. Pentru a putea manca fără a ne mai îngrăşa vreodată. ci mânca doar diferit. Şi tocmai calitatea celor mâncate şi nu cantitatea. a cărei explicaŃie detaliată urmează să o dăm în continuare. Dacă mâncaŃi doar glucide din coloana stangă. în 1945. doar alegerea exclusiv a glucidelor cu IG mic explica rezultatele excepŃionale obŃinute. cele al căror IG este mare. ea este însă selectivă. Acum câŃiva ani. Asta înseamnă că modul alimentar pe care îl adoptăm este cel care conduce fie la creşterea în greutate. În acelaşi fel. Cum v-am mai spus de multe ori. adolescenŃii francezi care îşi petrec vara în SUA se întorc în general cu « rotunjimi » suplimentare. cel mai bun exemplu în acest sens. cu un aport caloric identic (prezenŃa grăsimilor mai ales). la fel ca şi cărnurile foarte grase. Iată de ce metoda pe care v-o propun este bazată pe alegeri alimentare. de altfel. De fapt. este absolut necesar să înŃelegem de ce ne-am îngrăşat. de-a lungul secolelor. Ea nu este restrictivă. Cincizeci de ani mai târziu. vă veŃi îngrăşa. ceea ce a permis echilibrarea balanŃei. era pentru că era bogat şi astfel mânca mai mult ca alŃii. Nu este deci de mirare că această Ńară deŃine recordul în materie de obezitate. oricare ar fi 54 . au găsit aici cea mai bună piaŃă de desfacere. că puŃinele persoane care erau grase făceau parte din rândul bogaŃilor. până cand veŃi fi siguri ca aŃi înŃeles de ce natura glucidei este cea care va conduce sau nu la acumularea de grăsime. dându-le astfel acces la modul de alimentaŃie vicios « feŃelor palide ». rezervaŃiile indienilor din SUA. după cum ştiŃi.

cantitatea, veŃi putea slăbi în mod eficient şi durabil şi asta continuând să mâncaŃi cu plăcere şi de asemenea gastronomic. Dacă, după cateva luni de menŃinere corectă a Fazei I, slăbirea este nesemnificativă sau chiar insuficientă, vor trebui căutate posibilele cauze ale acestei rezistenŃe la slăbit. Voi înlătura de la început cazul acelor femei care au o greutate foarte apropiată de cea ideală, dar care, în ciuda acestei situaŃii normale, se încăpăŃânează să slăbească, ca şi cazul acelor femei care confundă excesul de greutate şi celulita. AlŃi factori de responsabilitate vor trebui totuşi identificaŃi şi îi vom putea enumera astfel: - ori anumite medicamente ar putea avea un efect negativ asupra organismului. Este cazul tranchilizantelor, antidepresivelor, litiumului, betablocantelor, a cortizonului sau a tonicelor ce conŃin zahăr (a se vedea capitolul 7 al parŃii a doua); - ori stresul (de care vom mai vorbi ulterior). A-l gestiona printr-o metodă de relaxare poate fi necesar în scopul obŃinerii unei slăbiri corecte; - ori tulburările hormonale care apar la femeie înainte sau în momentul menopauzei, cu sau fără tratament medical (a se vedea partea a doua); - ori o bulimie relevant comportamental. REZUMAT. MECANISMUL LUĂRII ÎN GREUTATE ŞI AL PIERDERII ÎN GREUTATE Persoanele care au tendinŃe de îngrăşare suferă de hiperinsulinism. Asta înseamnă că pancreasul secretă o cantitate de insulină disproporŃionată în raport cu glicemia lor postprandială (de după masă). Această diferenŃă de insulină va avea deci ca efect deturnarea unei părŃi a acizilor graşi consumaŃi în timpul mesei pentru a-i depozita sub formă de grăsimi de rezervă (este fenomenul de lipogeneză). Mai mult, această diferenŃă de insulină poate avea ca efect transformarea glucozei în exces în grăsimi de rezervă; este mai ales în cazul în care consumul de glucide cu IG mare în timpul unei mese a fost important şi organismul nu l-a utilizat. În ambele cazuri, are loc o creştere în greutate. Dacă, în schimb, persoana care are exces ponderal consumă doar glucide cu IG scăzut şi mai ales foarte scăzut (mai mic sau egal cu 35), creşterea glicemiei va fi foarte slabă şi prin urmare răspunsul insulinic va fi nesemnificativ. În aceste condiŃii, toate grăsimile consumate în timpul mesei vor fi arse, iar organismul va activa ceea ce se numeste « lipoza », adică va căuta rezervele de grăsime pentru a le arde. De unde slăbirea. ÎnŃelegem astfel că, cheia pierderii în greutate este reducerea secreŃiei de insulină. (În absenŃa totală a insulinei există chiar o slăbire patologică: diabetul juvenil de tip I.)

5
METODA
55

Când privim la televizor clipurile pentru produsele alimentare, suntem întotdeauna surprinşi de contrastul ce există între diferite exagerări, fie că e vorba de un aliment pentru animale sau de unul pentru noi, bieŃii oameni. Când produsul în cauză este destinat prietenilor noştri necuvântători, scenariul mesajului publicitar este oarecum acelaşi. Intră mai întâi în scenă un veterinar, căci referinŃele unui profesionist sunt întotdeauna valoroase. Apoi prim-plan pe animal, un câine de exemplu, alergând pe câmp, cu scopul de a-i sublinia vitalitatea. Apoi, nu lipseşte decât să ni se atragă atenŃia asupra frumuseŃii blănii, privirii vioaie, care sunt semnul unei excelente sănătăŃi. În final apare veterinarul care ne explică faptul că, dacă animalul este într-o stare atât de bună, acest lucru se datorează stăpânului său care îl hrăneşte cu produsul X, a cărui calitate el a verificat-o în mod ştiinŃific. Şi enumeră toate nutrimentele indispensabile –proteinele, vitaminele, sărurile minerale, oligoelementele şi fibrele- pe care le conŃine. Dacă, în schimb, spotul publicitar laudă meritele unui produs alimentar pe care majoritatea muritorilor îl consumă în mod obişnuit, scenariul este cu totul altul: accentul se pune cel mai adesea pe preŃ sau pe condiŃiile de păstrare. Când într-un spot celebru, ciclistul ghinionist ajunge cu întârziere şi prietenii lui de drum au golit castronul de supă, îl linişteşte, căci punguŃa cu concentrat, căreia i se face reclamă, are nevoie de doar câteva secunde pentru a face o supă « ca la mama acasă ». Un adevărat substituit, fals, a cărui compoziŃie n-o bănuieşte nimeni (glutamat de sodiu, zaharuri, amidon modificat, conservanŃi..), şi nici nu se întreabă nimeni de absenŃa aproape totală a nutrimentelor. Când cei ce lucrează în publicitate elaborează un mesaj, profesionalismul îi conduce invariabil la enunŃarea unor termeni sensibili şi anume se referă la simbolurile ce au impact asupra subconştientul publicului. Chiar aşa, de ce să pomenim conŃinutul nutriŃional al unui aliment pentru a-i lauda calităŃile, dacă nimeni nu este sensibil la acest argument şi pe deasupra, nimănui nu-i pasă ?

IMPORTANłA ACORDATĂ HRANEI
După aproape jumătate de secol, civilizaŃia noastră a uitat treptat importanŃa pe care ar putea-o avea factorul alimentar, nu numai pentru sănătate, dar şi pentru supravieŃuire. Dieteticienii şi alŃi nutriŃionişti de avangardă, nepunând accentul decât pe aspectul energetic al alimentelor, industria alimentară s-a putut concentra exclusiv asupra obiectivelor economice, ceea ce a permis o dezvoltare fantastică în plan tehnologic. MentalităŃile s-au transformat. Urbanizarea, organizarea societăŃii, munca femeilor şi timpul liber au modificat treptat raportul indivizilor cu hrana. SituaŃia extremă este chiar modelul pe care ni-l oferă americanii. În această Ńară, procesul de hrănire este redus doar la satisfacerea unei nevoi fiziologice. Se mănâncă la fel cum se merge la toaletă, din obligaŃie. În aceste condiŃii, nu văd de ce ar cheltui mai mult şi de aceea alegerea se face mai întâi în funcŃie de preŃ. SoluŃia de marketing a fast-food-ului a fost de a propune un prânz cu 99 cenŃi. Mai puŃin de un dolar.
56

În cadrul sindicatelor din SUA, prânzul nu este niciodată luat în calcul. În mod oficial nu există. De aceea se mănâncă mergând pe stradă sau pe un colŃ al biroului, continuând munca. În toate cazurile, alimentul este redus la simplul rol de a tăia foamea. Prin urmare, trebuie să fie ieftin şi să fie mâncat cât mai repede posibil. FranŃa, ca majoritatea Ńărilor latine (Italia, Spania, Portugalia, Grecia) are, slavă Domnului, o altă concepŃie asupra hranei. Pentru francezul sadea, mâncarea aparŃine unei alte simbolistici. A se hrăni face parte din ritualul vieŃii. Chiar dacă acest lucru reprezintă un mijloc de supravieŃuire, este mai ales un prilej de răsfăŃ, căci a mânca se încadrează într-o intervenŃie hedonistă. TradiŃia culinară şi chiar gastronomică nu derivă doar din folclor, este o caracteristică fundamentală a culturii Ńării noastre. Este o artă, cu nuanŃele, particularităŃile şi caracteristicile sale geografice. Bucătăria şi produsele specifice FranŃei fac parte din zestrea căreia fiecare francez îi asigură, inconştient, continuitatea. Ora prânzului este deci sacră şi i se rezervă timpul necesar. În provincie, birourile, magazinele şi administraŃiile îşi închid uşile; cea mai mare parte a oamenilor se întorc acasă pentru a servi masa împreună cu familia. AlŃii se îndreaptă spre cafenele, cantine sau restaurante, cei mai norocoşi. Masa este un act important al vieŃii, ea în sine este o adevărată instituŃie. Arta de a trăi trece negreşit prin arta mesei. De aceea îi rezervăm timp şi nu ezităm să cheltuim bani pentru ea.

PARADOXUL FRANCEZ
Pe 17 noiembrie 1991, cea mai celebră emisiune de televiziune americană, «Sixty minutes», consacra 20 de minute unui reportaj intitulat «Paradoxul francez». Se arăta că francezii, care petrec o mare parte din timpul lor la masă, care mănâncă cu 30 % mai multe grăsimi ca americanii, care nu fac exerciŃii fizice şi beau de 10 ori mai mult vin, sunt mai sănătoşi decât americanii. Curba greutăŃii lor medii este cea mai lină din toate Ńările occidentale şi riscul de mortalitate cauzată de afecŃiuni cardio-vasculare este cel mai scăzut din lume, după Japonia. Emisiunea CBS-ului furniza şi observaŃiile OrganizaŃiei Mondiale a SănătăŃii, apărute în cadrul unui mare studiu epidemiologic numit « Monica ». Cum au reuşit francezii să reducă de trei ori riscurile cardio-vasculare în raport cu americanii, deşi fac contrariul celor recomandate peste tot în SUA, în termeni de prevenire? Oamenii de ştiinŃă, încremeniŃi, au trebuit să recunoască faptul că găsiseră mai multe explicaŃii: - francezii îşi fac timp pentru a manca; - iau trei mese pe zi; - servesc mese structurate (trei feluri, a căror compoziŃie diferă); - mănâncă mai multe legume şi fructe, deci mai multe fibre şi vitamine; - consumă grăsimi bune (ulei de măsline, de floarea soarelui, grăsime de gâscă, de raŃă şi de peşte);
57

- beau vin, roşu mai ales şi asta în mod regulat. De la lansarea conceptului de « paradox francez », care a declanşat o mărire a consumului de vin şi ficat de gâscă (foie gras) în SUA, studiile au evoluat. Ele dezvăluie astăzi că modul de alimentare ideal, care ar trebui luat drept model este cel care a fost întotdeauna în vigoare în toată zona mediteraneană şi din care cea mai mare parte a sudului FranŃei s-a inspirat Se poate spune că, văzând aceste observaŃii internaŃionale, ar trebui să facem « cucurigu » fără a ne schimba obiceiurile alimentare? SituaŃia franceză e cu siguranŃă satisfăcătoare dacă o comparăm cu cea a americanilor care este dramatică. Dar asta nu înseamnă că ea nu s-a degradat considerabil de câŃiva ani încoace. UN MODEL AMENINłAT Statisticile ne arată într-adevăr că greutatea medie a copiilor s-a mărit semnificativ în ultimii ani. În 20 de ani (1980-2000), procentul de obezi din rândul copiilor de 10 ani a trecut de la 5 la 13 %, o creştere de 260 %. Un sondaj făcut de curând în rândul tinerilor recruŃi din armată relevă că 25 % dintre ei aveau de pe acum nivelul colesterolului prea ridicat deşi doar 5 % împliniseră 20 ani. Paradoxul francez nu se mai verifică deci pentru generaŃia tânără. Şi asta din cauză că este singura care pentru moment şi-a renegat originile şi şi-a schimbat complet obiceiurile alimentare, adoptând fără rezerve, sub presiunea mesajelor publicitare, modelul alimentar nord-american, în care cola şi hamburgerul sunt în vârf. La adulŃi, obiceiurile alimentare s-au păstrat mai bine căci ele îşi au rădăcinile în tradiŃie. Au cunoscut totuşi o degradare lentă şi incontestabilă datorită modificării modului de viaŃă, suprastandardizării industriei agroalimentare şi impactului mesajelor publicitare. Însă, analizând componentele acestui mod de alimentare modern, remarcăm că este de aceeaşi natură ca şi bucătăria Americii, adică hiperglicemiant. Alimentele care se află acum pe mesele contemporanilor noştri sunt în principal: - făina albă, cu toate derivatele ei (pâine albă, sandwichuri, hot dog, pizza, biscuiŃi, prăjituri, crackers, paste albe, cereale rafinate...); - zahărul, în substituiŃi ai sucurilor de fructe şi alte băuturi carbogazoase, dar şi în dulciuri diverse şi mai ales în batoanele care « taie foamea »; - cartofii, mai ales în formele lor cele mai perverse: prăjiŃi, chips-uri sau gratinaŃi; - orezul alb occidental, care antrenează o glicemie cu atât mai mare cu cât este gătit în apă multă, care este apoi aruncată cu grijă; - aditivii alimentari şi alŃi conservanŃi, stabilizatori, gelifianŃi, compuşi ai glucozei, sirop de grâu sau de porumb, amidonuri modificate, maltodextrine şi alte feculente pe care le regăsim de acum sistematic în toate alimentele industriale; Altădată, mâncam legumele din grădină, fie doar şi în supă. Astfel, aportul corespunzător de fibre era în medie de 30 g pe zi de persoană. Astăzi, consumul zilnic de fibre este de 17 g, el trebuind să fie de cel puŃin 30-40 g. Acestea fiind zise, să revenim la subiect.
58

Cu un regim hipocaloric. Nu va exista deci nici un motiv. În acest caz. Metoda se va împărŃi deci în două faze : .redarea vitalităŃii maxime. din cauza modificării randamentului metabolic pe care l-a îndurat organismul. Ea nu este totuşi canalizată doar pe slăbire ci îşi propune şi alte obiective: . . este pentru că pancreasul nostru e într-o stare proastă şi secretă o cantitate excesivă de insulină.asigurarea unei preveniri cardio-vasculare eficiente.faza I. în capitolul precedent. veŃi fi îndrumaŃi să adoptaŃi noi principii din care veŃi păstra multe aspecte pentru totdeauna.. nu este vorba de a vă abŃine pentru o scurtă perioadă de timp. după cum vom vedea. cum am văzut.Metoda M. care este perioada de pierdere rapidă a kilogramelor şi de reînnoire. căci unele pot contribui la scăderea în greutate. probabil mai multe luni. În măsura în care nu sunt restricŃii legate de cantitate. Încă o dată atenŃionez cititorii: este absolut indispensabil să citiŃi şi să înŃelegeŃi capitolele precedente pentru a va folosi de principiile Metodei. în termeni de 59 . va fi nevoie de timp. mai armonios şi mai ales mai echilibrat. adoptând un regim alimentar marginal pentru a reveni apoi la vechile obiceiuri. Cu metoda pe care o propun. se pun la loc toate kilogramele pierdute. Trecerea de la alimentele din coloana stângă la cele din coloana dreaptă a tabelului IG ar trebui să fie suficientă pentru a obŃine o scădere substanŃială în greutate. atunci când reîncepeŃi să mâncaŃi ca înainte. precum şi de a alege bine grăsimile. că dacă avem tendinŃa de îngrăşare. adică convivial şi gastronomic.reintegrarea alimentaŃiei într-un context care n-ar fi trebuit să fie părăsit niciodată. când veŃi obŃine rezultatele scontate. A mânca trebuie să rămână în primul rând o plăcere care se împărtăşeşte! ADOPTAREA BUNELOR OBICEIURI ALIMENTARE Metoda pe care v-o propun e simplă. pe de o parte în a evita alimentele cu IG ridicat şi pe de altă parte de a le favoriza pe cele al căror indice glicemic este scăzut. Toată strategia alimentară pe care o vom pune la punct va consta. Ea va consta întâi în a vă recentra obişnuinŃele alimentare în raport cu IG. vor putea fi luate măsuri mai selective într-o prima etapă. Noul mod alimentar pe care îl veŃi adopta va fi neapărat mai variat. Kilogramele în plus de care va plângeŃi vin din proastele voastre obiceiuri alimentare şi mai ales din consumul mărit de glucide rele şi grăsimi rele. se pot lua şi mai multe. va permite realizarea unei bune gestionări a echilibrului ponderal. Pentru a « merge » mai repede şi mai ales pentru a permite pancreasului să-şi refacă « sănătatea ». Am înŃeles. . MulŃi dintre voi şi-au văzut silueta deformându-se din cauza urmării unor regimuri hipocalorice care erau foarte restrictive şi limitate ca durată. să reveniŃi la alimentaŃia dezordonată pe care o aveaŃi înainte.

faza a II-a. Această fază este uşor de Ńinut. căci vor putea slăbi în sfârşit reîncepând să mănânce. Ea are totuşi cea mai mare importanŃă. Această fază este uşor de suportat. Organismul se va « dezintoxica » şi anumite funcŃii metabolice (secreŃia pancreatică) se vor normaliza. se revoltă. mai ales dacă mâncăm în oraş. în seara asta iau cina la nişte prieteni şi înŃelegi. Implică faptul că nu trebuie sărită niciodată o masă şi că trebuie evitată ronŃăiala a la americani. va fi chiar o bucurie. preventiv. căci ea nu presupune nici o restricŃie legată de cantitate. IERARHIA CELOR TREI MESE 60 . Cei care se aventurează să sară mesele. pentru că silueta mea…» Iată ilustrarea unei erori colosale. bogată în proteine. Vă amintiŃi de cele discutate în capitolul privind regimurile hipocalorice: cel mai bun mijloc de a te îngrăşa este să nu mănânci! Dacă săriŃi o masă.vitalitate. Aceste rezerve sunt de altfel cu atât mai substanŃiale cu cât masa e mai bogată. La modul general. săruri minerale şi oligoelemente. Faza I este în schimb selectivă în sensul că anumite alimente vor fi excluse (glucide rele) sau consumate într-un anumit fel într-un anumit moment al zilei. FAZA I Ea va dura în funcŃie de fiecare individ în parte şi de obiectivul propus. Va fi fericit să constate. se găseşte deci în defensivă cu masa următoare şi profită în mod deliberat să-şi facă rezerve. TREI MESE PE ZI Regula care constă în respectarea celor trei mese pe zi ar putea părea prea simplă pentru a mai fi menŃionată. căci cel ce mănâncă după poftă evită riscul crizei bulimice compensatoare. Pentru vechii « abonaŃi » ai regimurilor hipocalorice. . răspunde cea din urmă. care nu sunt mai puŃin fundamentale. mai ales prânzul. de la una la mai multe luni.Nu. . Este timpul necesar pentru a se schimba obiceiurile alimentare: renunŃaŃi la cele rele şi adoptaŃi-le pe cele bune (alegerea glucidelor şi grăsimilor « bune »). comisă zilnic. vitamine. beneficiile noului său mod alimentar. faza I nu provoacă nici o frustrare. fibre. Mesele în oraş vor fi variate şi alimentaŃia va fi echilibrată. Dar înainte de a dezvălui amănuntele acestei faze. sunt cei care se tem cel mai mult să nu se îngraşe: « Vii sa mâncam? întreabă o secretară pe colega sa de birou. organismul este în lipsă. care este perioada de « croazieră » pe care o vom prelungi la nesfârşit. este important să trecem în revistă câteva puncte generale. în fiecare zi.

la ierarhizarea celor trei etape în mod invers celui normal: . care presupunea trezirea la ora 4. mai mult decât este necesar pentru a ne potoli foamea. cu excepŃia meselor în interes profesional. O jurnalistă de televiziune. prioritatea este munca. el trebuie sa fie copios. chiar lejer. Unii obiectează: « Dar dimineaŃa. Astăzi. mai ales cele privind organizarea meselor de seară. cel puŃin îndeajuns de copios pentru a relaŃiona corespunzător cu micul dejun. MICUL DEJUN După cum am precizat. sau evitat. deci nu este nici un motiv pentru care să nu reuşiŃi şi voi. Această practică este bineînŃeles catastrofală în plan metabolic. Vom reveni succesiv asupra celor trei etape nutriŃionale ale zilei. prima masă a zilei. CondiŃiile vieŃii moderne ne-au condus. precizând de fiecare dată ceea ce trebuie făcut. Răspunsul e simplu: dacă nu vă este foame dimineaŃa este pentru că mâncaŃi prea mult seara. Este singurul lucru. VeŃi reuşi dacă vă doriŃi cu adevărat. uşurând considerabil masa de seară. Mai simplu spus. Argumentele evocate în general pentru a justifica această regretabilă practică sunt că: . pe care vă invit să-l faceŃi. când se reuneşte întreaga familie şi ocazia de a ne aşeza pe masă bucate gustoase. Dat fiind că va fi prima etapă a noului vostru stil de viaŃă. Prânzul trebuie să fie normal. după cum v-am mai spus. .dimineaŃa nu ne este foame şi nu avem timp (deja am văzut).cina este întotdeauna prea importantă. Pentru că noaptea organismul îşi reface rezervele. . sau cât mai uşor posibil. În ceea ce priveşte cina. din nefericire cea mai mare parte a contemporanilor noştri procedează exact pe dos.prânzul este normal. ar trebui să fie deci copios. Reuşita voastră va fi pe măsura determinării voastre. AŃi remarcat că. băută fără cel mai mic aport de aliment solid. Era mai bine altădată.Când ne trezim dimineaŃa. TreziŃi-vă cu un sfert de oră sau douăzeci de minute mai devreme. Micul dejun. în afară de faptul ca nu avem timp.la prânz. în realitate. stomacul este teoretic gol de aproape zece ore. . Trebuie deci să « reactivaŃi pompa » de câteva ori. Cel mult. Va fi cu atât mai uşor cu cât somnul vostru va fi foarte sensibil ameliorat de punerea în practică a ansamblului nostru de recomandări. un anumit aliment mâncat seara va fi mai « greu » decât dacă ar fi fost mâncat dimineaŃa sau la prânz. Sau în orice caz cât mai îndepărtată de ora de culcare. Milioane de persoane ca voi l-au făcut deja. fiind întrebată cum a acceptat să prezinte o emisiune matinală.seara este singurul moment de destindere. a răspuns: « A trebuit pur şi simplu să îmi schimb obiceiurile! ». adesea. micul dejun este cel mai neglijat. adevărata problemă este că nu ne e foame ». Este puŃin ca un cerc vicios. trebuie să-i dedicaŃi timpul necesar. se rezumă la o simplă ceaşcă de cafea sau ceai. 61 . ar trebui să fie cât se poate de uşoară. .micul dejun este inexistent.

pentru a echilibra balanŃa. Mai întâi. vom putea începe micul dejun. căci orice întârziere degajează o degradare considerabilă a vitaminelor. această doză importantă de vitamina B ar trebui să contribuie nu doar la reducerea oboselii ci ar da rezultate rapide în privinŃa rezistenŃei unghiilor şi a frumuseŃii părului. aproape de cota de alertă iar pentru alŃii doar o veche amintire. vitaminele de sinteză sunt mai puŃin asimilate decât vitaminele prezente într-un aliment. drojdia conŃine crom. cum se procedează deja în Japonia. A bea un suc de fructe din comerŃ este o prostie. de mult timp nu mai conŃine aproape nici o vitamină. trebuie neapărat să-l mâncăm înainte de orice alt lucru. toată faza I. care este un produs natural. adică pe stomacul gol. va trebui să vă refaceŃi rezervele. care contribuie la corectarea hiperinsulinismului. Trebuie ştiut că absenŃa sau cel puŃin insuficienŃa vitaminelor are o responsabilitate importantă în ceea ce priveşte oboseala. dar pe de o parte asta ar fi puŃin prea « ecologic » şi pe de altă parte mai multe pieŃe potenŃiale ar putea astfel scăpa de mai multe rele. Dacă mâine aerul este poluat până la punctul la care devine irespirabil. Ar fi totuşi mai simplu să suprimăm poluarea. adică în farmacii. într-un volum mai mic. kiwi fiind cel mai indicat căci conŃine de 5 ori mai multă vitamina C decât portocala. dar numai dacă nu există o soluŃie naturală şi asta din diverse motive. e suficient să consumăm drojdie de bere uscată. plus o lună în a doua fază. Pentru a avea doza zilnică de vitamina B. în care industria agroalimentară nu se preocupă absolut deloc de conŃinutul nutriŃional al produselor sale. să recurgem la produse de sinteză ale industriei farmaceutice. Se întâmplă mai ales în cazul vitaminelor din grupa B şi vitaminei C.MAI ÎNTÂI VITAMINELE Cum nivelul vitaminelor este. din cauza unui principiu: dacă ne mulŃumim să acceptăm ideea conform căreia alimentaŃia modernă este lipsită de nutrimentele esenŃiale şi că este suficient. oricare ar fi dozajul. oricare ar fi fructul ales pentru micul dejun. îl vom face. Dacă fructul este stors. noi nu vom contribui la rezolvarea problemei dramatice a epocii noastre. Vom putea mânca un fruct. pentru că există în produsele naturale şi alte substanŃe pe care le cunoaştem prea puŃin şi care au ca efect de potenŃializare a absorbŃiei lor. 62 . trebuie să-l bem imediat. Îl găsim mai peste tot: în marile magazine. trebuie să notăm că. va fi probabil posibil să sfătuim pe fiecare să poarte mască de oxigen. pentru mulŃi dintre voi. Drept urmare. căci chiar dacă este « numai fruct ». Dacă acest lucru este necesar. în farmacii sau în magazinele specializate. După cum am zis. FRUCTE ŞI VITAMINA C Prin ingerarea unui suc de fructe proaspete (lămâie. Oricum. grape-fruit sau portocală). Unii ar putea crede că e suficient să le caute acolo unde sunt. Ar fi totuşi păcat. Mai mult. sau chiar să-l invităm să cumpere regulat doze de oxigen. Ar trebui deci făcută o cură de drojdie timp de o lună.

el a fost de fapt solicitat anormal pentru a produce insulină din cauza consumului excesiv de alimente hiperglicemiante. . În privinŃa fructelor preparate. miere sau dulceaŃă. el trece în stomac dar nu rămâne acolo.).pâine integrală. fără restricŃii cantitative. Dacă un fruct este mâncat la sfârşitul mesei. Îl vom solicita deci mai puŃin.gem de fructe fără zahăr. la alegere sau în totalitate din : • glucide bune: . este necesar să începem de la micul dejun. Atunci când mâncăm un fruct. în afara faptului că trebuie să renunŃăm la obiceiul de a mânca fructe la sfârşitul meselor. care îl va face să fermenteze.Fructul. restricŃia nu este aceeaşi. pentru a-l lăsa să-şi regăsească funcŃiile normale. pentru a permite acestuia să ajungă în intestinul subŃire şi astfel de a nu risca să fie blocat de un alt aliment. pentru că n-are nimic de făcut. era la originea oboselii (scăderii de tonus) de la sfârşitul dimineŃii. el ajunge într-un stomac al cărui pilor este închis din cauza ingerării alimentelor (carne. Da aceea. nu ar trebui consumat la finalul meselor. DIVERSE MODELE DE MIC DEJUN Obiectivul principal al fazei I este evident pierderea kilogramelor în exces. a căror digestie necesită două-trei ore. Contrar celor ce ar putea crede unele persoane. a mânca fructe la micul dejun nu are nici o influenŃă asupra scăderii în greutate. peşte.. căci ele nu vor risca să fermenteze. perturbând procesul digestiv al celorlalte alimente şi pierzând de asemenea vitaminele esenŃiale. grăsimi. Toate formulele pentru mic dejun pe care le vom propune vor respecta deci acest principiu. . căci este un aliment al cărui proces digestiv este scurt (de ordinul unui sfert de oră). responsabilă de tendinŃele sale hiperinsulinice. Recomandarea noastră este chiar de a aştepta un sfert de oră până la douăzeci de minute după ingestia fructului. unde este digerat şi absorbit. Sărmanul pancreas care a fost maltratat atâŃia ani are nevoie uneori să-şi refacă sănătatea pentru a scăpa de această hipersensibilitate. MICUL DEJUN GLUCIDIC Trebuie sa fie preferat cât mai des posibil şi mai ales când suntem acasă. Vom fi învăŃaŃi să avem o toleranŃă mai mare în ceea ce le priveşte. Dar unul din celelalte scopuri urmărite este de a da pancreasului şansa de a regăsi funcŃionarea normală. 63 . S-a putut demonstra că un mic dejun compus din pâine albă. zahăr. Acest obicei este pur şi simplu recomandat pentru confortul digestiv. Ajunge astfel repede în intestinul subŃire. Va fi compus. După cum am văzut în capitolele precedente. contrar tradiŃiilor. Fructul va fi astfel prizonier într-un mediu cald şi umed.cereale complete fără zahăr.

dar dacă ea conŃine şi fibrele necesare pentru a scădea glicemia. este preferabil. lucru rar întâlnit în brutării.lapte de soia. În ce proporŃie? Asta e problema. AnumiŃi brutari adaugă chiar făină albă în pâinea lor completă. . fie pentru a uşura fabricarea ei.ceai uşor. Nu o confundaŃi cu pâinea completă. . insecticide şi erbicide. Din acest mic dejun. TărâŃele obişnuite sunt de fapt un concentrat de pesticide.cafea decofeinizată. O puteŃi însă înlocui şi cu crackers de tip Wasa fibre sau chiar cu pâine neagră (pumpernickel). În ceea ce priveşte pâinea din tărâŃe. Anumite tipuri de pâine. a cărui denumire este ambiguă. Astfel. fie pentru a o face mai aspectuoasă (creşte mai mult). 92602 Asnières Cedex. : 01 47 93 59 59) sau pe site-ul Internet www. margarină) sau lactatele integrale vor fi excluse. îi va lipsi totuşi integralitatea vitaminelor şi sărurilor minerale. (B. deoarece făina din care este făcută nu este destul de « completă » cum se pretinde: ea cuprinde cea mai mare parte a componentelor bobului de grâu. e pur şi simplu o pâine pe bază de făină albă în care brutarul pune tărâŃe17. • băuturi: .cicoare. este greu de găsit o adevărată pâine completă. toate grăsimile (unt. făcută exclusiv din faină completă. adică fabricată cu făină care conŃine integral componentele bobului de grâu. 250. . veŃi putea eventual să o găsiŃi la un magazin cu produse dietetice.fr 17 64 . precizăm aici că tărâŃele ar trebui să fie obligatoriu de origine biologică.michelmontignac. Dacă nu găsiŃi pâine integrală adevărată la brutărie. că profesionistul este tentat să nu pună prea multe tărâŃe.brânză de vaci 0 % grăsimi sau iaurt slab. nu se consumă pâine (fără excepŃie) în timpul celorlalte două mese. Mai întâi trebuie pâine integrală. dar o anumită cantitate din ele a fost din nefericire eliminată şi e greu de ştiut în ce proporŃie.P. pentru un bun echilibru alimentar. proaspete sau prăjite (pâine Montignac)18. ceea ce n-ar fi surprinzător căci încă este rară.tm. ca ea să se mănânce fără restricŃii la micul dejun. Nu pentru că ar fi prea scump. însă nu oricare. O pâine din tărâŃe ce conŃine cel puŃin 20 % din acest ingredient poate fi bună. ci pentru că aluatul este mai greu de lucrat. 18 PuteŃi obŃine lista magazinelor ce comercializează produsele Montignac ca şi cea a fabricanŃilor de pâine prăjită integrală adresându-vă serviciului consumatorilor de Naturgie. Tél. Glucidele bune • Pâinea integrală După cum vă sfătuiam. .• lactate: .lapte degresat.

pentru a avea reale şanse de partea lor pentru a se debarasa de ele mai rapid. Gemul fără zahăr însă. care se prezintă în fulgi. dacă optăm pentru brânză de vaci (cu sau fără gem). migdale şi fructe uscate pot fi bune dacă nu aveŃi de pierdut decât câteva kilograme. deoarece în cel mai bun caz nu este diminuat conŃinutul de zahăr decât cu 10 până la 15 %. să fie prepararate în momentul folosirii cu un aparat adecvat. Lactatele Ele constituie un aport de proteine şi de calciu. Cerealele pe care le recomandăm. caramelizate atunci când nu li se adaugă miere. în loc să conŃină 55 %. Dacă întâmplător am uitat nobila lor origine americană. • Cafeaua Este recomandabil (măcar în faza I) să vă dezobişnuiŃi de cofeină. este important să bem multe lichide. ea conŃine doar 45 %. firesc. Gemul fără zahăr nu are nici o legătură cu dulceaŃa cu slab conŃinut de zahăr în care nu trebuie să aveŃi încredere. Adică.Ce vom pune pe această pâine integrală? În funcŃie de gusturi. Pentru cele care vor să slăbească mult (peste 10 kg) este preferabil să aştepte faza II. atunci când cereala este proaspăt zdrobită sau măcinată putem lua din ea maximum de vitamine. sunt bineînŃeles cerealele complete. provenite din culturi biologice. interzise în această fază de slăbire. Fulgii de cereale şi muesli pot fi amestecaŃi cu brânză de vaci cu 0 % materii grase. sunt mai multe opŃiuni. să ne amintim că aceste produse sunt pline de zahăr. căci la unele persoane sensibile. precum şi cu lapte cald sau rece (degresat bineînŃeles). este imperativ ca această brânză să aibă 0 % materii grase (MG). « cerealele pentru micul dejun ». Organismul trebuie rehidratat la maximum la trezire. 0 % zahăr adăugat şi pectină (fibră solubilă). Îl puteŃi deasemenea cumpăra prin poştă sau din magazinele specializate. ea are ca efect stimularea secreŃiei de insulină atunci când pancreasul este într-o stare 65 . fulgii de cereale şi muesli vor trebui mestecaŃi încet şi impregnaŃi bine cu salivă. • Cerealele În limbajul curent. sau cu iaurt. Toate sunt. Pentru a fi digeraŃi. sunt compuse mai ales din fulgi de porumb (corn fIakes) şi din orez expandat. Vom putea pune branză de vaci cu 0 % grăsimi sau gem fără zahăr. Ele nu au nici un adaos de zahăr sau caramel. sau chiar ciocolată. Dar atenŃie. Practic. alune. sau chiar un amestec al celor două. Băuturile La fel cum trebuie să mâncăm la micul dejun. Ideal este. Muesli. mai ales cele pentru copii. care conŃin nuci. conŃine 100 % fructe (fierte natural în sucul lor).

la filtru. nimic nu dovedeşte că nu poate deveni după un consum prelungit timp de mai mulŃi ani. detractorii săi (producătorii de zahăr). cel puŃin în FranŃa. nu este nevoie să renunŃaŃi la ea.». dar în cantităŃi rezonabile. Dar. Să profităm de ocazie pentru a puncta câteva aspecte. Chiar dacă s-a adeverit că nu este toxic. veŃi putea utiliza în mod excepŃional edulcoranŃi de sinteză precum aspartamul. Cineva a spus într-o zi : « Când nu punem zahăr în cafea. Se spun multe lucruri despre cafeaua decofeinizată şi uneori lucruri contradictorii. are un gust mai rău. Unii autori îi atribuie totuşi proprietatea de a ajuta la topirea grăsimilor. mai ales la micul dejun. De 66 . Totul este o problemă de sensibilitate individuală. căci se va putea obŃine o onctuozitate mai mare adăugând cea mai redusă cantitate de apă. dar acest lucru nu a fost demonstrat ştiinŃific. este gustul zahărului şi tocmai de acesta va trebui să va dezobişnuiŃi progresiv. ceea ce nu înseamnă decât că pentru anumite persoane este nerecomandată. cel puŃin să vă dezobişnuiŃi de zahăr. cu condiŃia să nu fie prea concentrat. A spune că este o otravă este o afirmaŃie gratuită. în toate cafenelele şi barurile. ca şi partizanii (laboratoarele care îl fabrică) au rivalizat în studii pentru a încerca să demonstreze nocivitatea lui. îl putem lua ca atare. la rândul său. mărind uşor cheltuielile energetice (termogeneza). Preferabil este să-l alegeŃi pe cel praf. • Laptele Va trebui să-l alegeŃi pe cel degresat. dacă nu să vă dezintoxicaŃi. Putem deci bea. Pentru a diminua consumul de zahăr. cafea decofeinizată. Totuşi. Dacă vă place cafeaua cu lapte şi dacă o toleraŃi bine. Uneori o deficienŃă enzimatică este la originea digestiei proaste a laptelui şi în plus a amestecului cafea-lapte. Ceaiul are proprietăŃi diuretice interesante şi unii asiatici afirmă că anumite ceaiuri chinezeşti contribuie la slăbire. toŃi cei care au renunŃat la adăugarea zahărului în cafea nu ar reveni pentru nimic în lume la vechile obiceiuri. o mare controversă. în care cafeaua a modificat structura laptelui. S-au spus multe lucruri despre aspartam care este. E adevărat că altadată procedeul industrial de decofeinizare făcea bautura mai toxică decât chiar cofeina. Miza economică a acestui produs fiind considerabilă.proastă. Ajutorul provizoriu al edulcoranŃilor Este destul de clar că zahărul alb trebuie înlăturat pentru totdeauna. căci laptele integral este prea bogat în grăsimi saturate. Acest lucru nu se mai întamplă însă şi astăzi. • Ceaiul Chiar dacă el conŃine puŃină cofeină. formându-vă obiceiul de a îndulci mai puŃin. în spatele zahărului. unde se găseşte acum. cu atât mai mult cu cât a devenit mai bună. sau contrariul. Trebuie deci.

În faza I. MIC DEJUN PROTIDO-LIPIDIC 67 . Cine poate spune care vor fi efectele lor pe termen lung asupra organismului? Recomandarea noastră va fi deci de a-l folosi provizoriu (dacă este nevoie). fie protido-glucidice. Studii. ar avea tendinŃa. tind să arate că dacă aspartamul nu este toxic el însuşi. chiar cu glucide cu indice glicemic mic. ale cărei merite au fost lăudate pentru că nu este cancerigenă şi că IG-ul său este mic. nu se întâmplă decât la cei care au probleme serioase în această privinŃă şi care ar consuma mai mult de 100 g pe zi.fapt este aceiaşi problemă ca la toŃi aditivii chimici alimentari. el nu va modifica glicemia. Folosit în timpul unei mese. de a destabiliza metabolismul. curba glicemiei ar risca să se mărească anormal. Iată un motiv în plus să profitaŃi de faza I pentru a vă dezobişnui de gustul zahărului. în măsura în care mesele sunt fie proteino-lipidice. ea este recomandată pentru prepararea deserturilor. dacă masa următoare ar conŃine glucide. neantrenând riscul de secreŃie de insulină. franceze şi americane. Edulcorantul va trebui să folosească doar la traversarea acestei etape de tranziŃie şi progresiv trebuie redus. Urmând principiile Metodei (cum vom vedea ulterior). cu mare zgârcenie. dacă nu chiar abandonat. Cât priveşte fructoza. având totuşi o diferenŃă importantă: exclude complet prezenŃa glucidelor. etc. pericolul va fi poate mai mare. veŃi putea folosi fructoza rezonabil la prepararea dulciurilor. de mezeluri. ceea ce este mult. În faza a II-a. dar vom reveni asupra acestui subiect. A fost totuşi acuzată că ar favoriza mărirea concentraŃiei trigliceridelor. în final. Este pe alocuri micul dejun anglo-saxon. ce au ca efect scăderea trigliceridelor în mod semnificativ. de ouă. de brânză. În realitate. chiar şi celor bune (fără pâine). riscul va fi totuşi puŃin mai mic. MIC DEJUN GLUCIDIC Recomandat Suc de fructe proaspăt Un fruct (de mâncat cu 15 minute înainte) Pâine integrală Wasa fibre Cereale brute fără zahăr Gem fără zahăr Brânză de vaci 0 % MG Iaurt 0 % MG Lapte praf degresat Cafea decofeinizată Tolerat Pâine completă Pâine cu tărâŃe Muesli Pâine neagră germană Pâine prăjită suedeză Gem fără zahăr Compot fără zahăr Lapte degresat lichid Ceai Cafea + cicoare Ciocolată Interzis Pâine albă PesmeŃi Croissant Brioşe Pâine cu lapte Pâine cu ciocolată Madeline DulceaŃă Miere Brânză de vaci completă Lapte integral sau semi-degresat Cafea normală MICUL DEJUN PROTIDO-LIPIDIC SĂRAT Altă variantă a micului dejun: formula care constă în consumul de carne. perturbând glicemia la masa următoare. În schimb.

MIC DEJUN DIN FRUCTE Un mic dejun în totalitate din fructe este posibil. este imperativ ca cei care au hipercolesterolemie să îl excludă din start. este preferabil să luaŃi un prânz fără lipide.Recomandat Ouă prăjite Ouă tari Ouă ochiuri Omletă Bacon Cârnăciori (chipolatas) Jambon de casă Jambon alb Brânzeturi Somon afumat Lapte degresat sau semidegresat Cafea decofeinizată Ceai Tolerat Suc de fructe (de băut cu 15 minute înainte) Lapte integral Cafea + cicoare Interzis Pâine albă Pâine integrală PesmeŃi Croissant Pâine cu lapte Pâine cu ciocolată Madeline DulceaŃă Miere Cereale Cafea normală Ciocolată Fructe O menŃiune importantă: acest mic dejun presupunând o cantitate mare de grăsimi saturate. recomandările sunt exact aceleaşi ca şi cele conŃinute în formula glucidică. când sunteŃi în vacanŃă într-o Ńară exotică. MIC DEJUN DIN FRUCTE Recomandat Portocale Mandarine Grapefruit Kiwi Mere Pere Mango Fragi Zmeură Tolerat Struguri Cireşe Alune Prune Curmale Fructe deshidratate Banane verzi Migdale Interzis Banane coapte Salate de fructe din conservă Fructe conservate 68 . În ceea ce priveşte băuturile. Dacă adoptaŃi acest model de mic dejun. organismul are nevoie să reconstituie rezervele de glucoză (glicogen hepatic şi muscular). Dar adăugaŃi cel puŃin un lactat degresat (lapte. brânză de vaci. căci tradiŃionalul bufet de dimineaŃa oferă în general o largă paletă de posibilităŃi. pe stomacul gol. de exemplu. iaurt) pentru a avea un aport suficient de proteine şi calciu. centrat pe glucide bune şi să mâncaŃi fructele la gustare. Acest mic dejun trebuie totuşi să rămână excepŃional. Căci dimineaŃa. Este de fapt tipul de mic dejun pe care il puteŃi obŃine cel mai uşor când sunteŃi la hotel.

de exemplu legume verzi).Mure Smochine Caise Nectarine Prune GUSTĂRILE Dacă aveŃi obiceiul să ronŃăiŃi câte ceva la sfârşitul dimineŃii. CrudităŃile conŃin în general o importantă cantitate de fibre. Ele conŃin pe de altă parte săruri minerale şi vitamine. care asigură o buna funcŃionare a stomacului. care vor fi cu atât mai bine asimilate cu cât alimentul nu este gătit.un antreu. . PRĂNZUL Prânzul trebuie de asemenea să respecte unul din obiectivele fundamentale urmărite în faza I. fără a degaja mirosuri neplăcute. în general: . este probabil din cauză că faceŃi o uşoară hipoglicemie. carne. Dintre ele. . ceea ce poate fi o obişnuinŃă profesională. scoici sau crustacee.castraveŃi. Un măr. dacă nu preferaŃi să mancaŃii câteva migdale sau alune (care sunt foarte bogate în vitamine). ANTREUL Va putea fi constituit din crudităŃi. de exemplu.brânză sau un iaurt. 69 .roşii. În ipoteza în care doriŃi totuşi să mâncaŃi ceva cu ocazia unei pauze. el nu este limitat cantitativ. Va trebui totuşi să fie suficient pentru a putea da senzaŃia de saŃietate. şi anume acela de a nu solicita prea tare pancreasul. Punerea în practică a recomandărilor acestui capitol.un fel principal însoŃit de glucide foarte bune (cu un IG foarte scăzut. ar trebui să vă permită rapid dispariŃia aceastei nevoi şi de a stăpâni mica foame de la ora 11. Ca şi micul dejun. . care vă vor conduce mai ales la adoptarea unui mic dejun mai puŃin hiperglicemiant. Va cuprinde. profitaŃi pentru a mânca un fruct. Există acum porŃii mici de brânzeturi ambalate individual care sunt uşor de transportat. Un ou fiert tare este de asemenea recomandat. CrudităŃile Este de departe tipul de antreu care trebuie întotdeauna preferat. Va fi consumat fără pâine. ouă. peşte. Vă puteŃi de asemenea alege o bucăŃică de brânză (slabă dacă este posibil). putem recomanda: .

CrudităŃile vor putea fi asezonate cu un sos vinegretă normal. sare şi piper şi eventual puŃin muştar. Vor putea fi acceptate în salate: nucile. va trebui să daŃi prioritate uleiului de măsline. fie ceea ce e mai de preferat. brânză de vaci cu 0 % MG. avocado.grişul sau bulgurul19. dar şi toate salatele : • lăptuci. alunele şi mugurii de pin .cartofii. • andive. În acelaşi fel. care asigură o bună prevenire a bolilor cardio-vasculare. se va putea adăuga castraveŃilor fie puŃină smântână proaspătă degresată. mâncare gătită din acest grâu 70 .porumbul. Vor trebui în schimb refuzate categoric crutoanele şi pâinea prăjită. brocoli. ulei. .orezul. ridichii.Ńelină. praz. varză (roşie sau albă). castraveciori cornişon. łelina va putea fi preparată în sos remoulade. . • păpădie. scoicile şi crustaceele - 19 Bulgur = grâu măcinat mare. ca amidonul şi diverse făine suspecte. morcovi raşi. • salata mâche. • creson. ciuperci de cultură. anghinare. inimă de palmier. conopidă. Peştele. În măsura posibilului. . BineînŃeles. fasole verde. adică un sos de maioneză. crupe de grâu. adică făcut cu oŃet. sunt ingrediente pe care le întâlnim adeseori la restaurant sau la bufet şi de care va trebui să uitam în timpul fazei I: . • salata scarole. râşnit sau pisat. nu va trebui să consumăm maioneză şi vinegrete gata preparate. care conŃin zahăr şi alŃi aditivi nedoriŃi. Printre salatele compuse.

toate celelalte scoici şi alte crustacee. ca toate felurile gata preparate. în general carne de porc rezultată din mari acumulări. Nu vă privaŃi deci de somon. de fecule sau amidon. Dar mai ales.caviarul şi toŃi substituenŃii săi.creveŃii.anşoa. LimitaŃi-vă consumul şi asiguraŃi-vă de calitate. . .gambas şi scampis20. . . mai ales cel marinat în ulei de măsline (carpaccio). adică să nu fi fost fabricate industrial. pentru că cele care se găsesc în marile reŃele de distribuŃie sunt pline de aditivi (nitraŃi). . hering.heringii (evitând bineînŃeles nedoriŃii cartofi).sardinele (fripte sau în ulei de măsline. . . . 20 21 fructe de mare Terină = vas de ceramică pentru diverse preparate culinare. Atunci când sunteŃi la restaurant. Mezelurile Prima recomandare referitoare la mezeluri: reduceŃi uşor consumul lor şi înarmaŃi-vă cu o anume neîncredere.langusta şi homarul. somon sălbatic) cu atât mai mult va contribui la scăderea concentraŃiei trigliceridelor şi la protejarea sistemului cardio-vascular. Apoi.crabii. artificial gustul.scrumbiile. din memorie.FolosiŃi şi abuzaŃi de peşte de fiecare dată când vi se iveşte ocazia. Cu cât vor conştientiza problema cu atât vor fi mai constrânşi să-i dea atenŃie. . terinele. pentru că ele conŃin o cantitate importantă de grăsimi saturate (variabilă în funcŃie de părŃile folosite şi modurile de fabricaŃie). 71 . cu cât peştele e mai gras (sardine. conŃin numeroşi aditivi alimentari: lianŃi pe bază de făină. scoicilor sau crustaceelor care pot face obiectul unui antreu: . ObişnuiŃi-vă să vă sâcâiŃi furnizorii ca să vă spună compoziŃia produselor lor. fel de mâncare pregatit în acest vas.scoicile Saint-Jacques. A fost de altfel demonstrat că grăsimile conŃinute în peşte contribuie la scăderea în greutate mărind cheltuiala energetică (termogeneza). scrumbie. stridii şi langoustine. pentru că deseori sunt făcute cu carne de calitate îndoielnică. dacă este posibil). Mai întâi. Când sunt fabricate în circuitul industriei alimentare. ceea ce din păcate este din ce în ce mai des întâlnit. va constitui antreul ideal. Să ne amintim. cea mai mare parte a peştilor. zahăr sub toate formele sale (sirop de glucoză şi alte polidextroze) şi inevitabilul glutamat care pune în evidenŃă. . AŃi înŃeles că. BineînŃeles că toate terinele21 pe bază de peşte vor fi binevenite cu condiŃia să fie « de casă ». .tonul.

pentru că dacă nu sunteŃi atenŃi. cum va fi cazul Salatei de Nisa sau Assiette landaise22. ConŃine de fapt o proporŃie importantă de grăsimi mononesaturate (acid oleic). lebăr. Rămânea de făcut ceea ce în bucătăria franceza se numeşte « bucătăria porcului ». dacă veŃi comanda un antreu ce cuprinde mai multe feluri de alimente. Ele prezintă un interes nutriŃional excepŃional. au un galben arămiu. D. cotlete şi jambon. atunci când sunt proaspete şi obŃinute în urma unei hrăniri tradiŃionale a găinii. adresa unei echipe specializate care va veni la voi acasă sau la casa de vacanŃă a prietenilor voştri să vă pregătească porcul şi să vă gătească atent caltaboşi. « se tăia porcul ». amestecate cu restul. în familiile tradiŃionale franceze care nu tăiaseră complet legăturile cu originile lor rurale. fabricată în Sancerrois. în care prezenŃa acestora din urmă a devenit simbolică în favoarea crutoanelor. mai multe alimente. care este de obicei Crottin de Chavignol23 cald pe un pat de salată. Ouăle conŃin anumite grăsimi saturate. Ouăle Ouăle. deoarece regăsim în ele numeroase vitamine (A. Printre alte antreuri posibile să amintim brânza. ouă cu maioneză. 72 . veŃi putea găsi orez. porumb sau crutoane. E. Riscul cardio-vascular va fi deci mai mic în cazul hipercolesterolemiei. veŃi găsi informându-vă. l-am exclus benevol din rubrica mezelurilor. Ouăle pot face obiectul antreurilor: ouă tari. cea mai mare parte gata să fie pusă în congelatorul de acasă. Acest aliment posedă virtuŃi nutriŃionale puŃin cunoscute. aflaŃi exact de la chelner sau de la şeful de sală compoziŃia exactă. PrecizaŃi că vreŃi să vă fie servită fără pâine prăjită. B8. ouă ochiuri. În toate satele din FranŃa. aparŃinând categoriilor mai sus menŃionate. omlete. care au proprietatea de a proteja sistemul cardio-vascular. FiŃi atenŃi mai ales la faimoasa salată cu şuncă. de formă rotundă. Antreurile interzise 22 23 Assiette landaise = platou cu specialităŃi de file de raŃă sau gâscă Crottin de Chavignol = brânză uscată şi tare. sau măcar a bucătarului şef. Alte antreuri posibile După circumstanŃe şi imaginaŃia fiecăruia. a căror calitate depinde de calitatea ouălor. dar ele nu sunt foarte bine asimilate din cauza prezenŃei lecitinei. căci este vorba de un fel excepŃional.. B9 si B12). Pateul de foie gras va trebui deci mâncat cu salată. Se cumpărau doi purceluşi de lapte care se dădeau fermierului. pâinea prăjită care îl insoŃeşte este interzisă în faza I.Acum câŃiva ani.. unul dintre ei revenea orăşeanului. Totuşi. Va fi cu siguranŃă mai ieftin decât dacă ar fi să cumpăraŃi de la raionul de mezeluri al supermarketului şi incontestabil mult mai bun din toate punctele de vedere şi mai ales pentru sănătatea voastră şi alor voştri. vor putea face obiectul amestecurilor armonioase. Acesta ii hrănea şi când erau mari. La restaurant. Acest lucru consta cel mai des în a da pe jumătate cu un Ńăran. fripturi. K. În privinŃa pateului de ficat de gâscă (foaie gras).

în cazul marilor restaurante. sunteŃi capabili să vă faceŃi voi-înşivă inventarul sau să descoperiŃi o specie rară parcurgând un meniu sau într-un colŃ al farfuriei voastre. ceea ce nu se întâmplă. vă vor fi servite în mijlocul unui sos « betonat » cu făină albă. De asemenea fileurile de gâscă (magrets) nu conŃin decât puŃine grăsimi saturate. . la grătar sau gătit la abur. că lista noastră n-ar putea fi nicicând exhaustivă. care nu figurează pe listă. selecŃionaŃi dintre cărnuri pe cele care sunt mai puŃin grase. în numeroase cazuri. . Nu aveŃi încredere nici în escalop. În majoritatea cazurilor va fi suficient să judecaŃi prin analogie. deci.orez alb (mai ales cel glutinos). La fel se întâmplă şi cu alimentele ce trebuie neapărat excluse din alimentaŃia voastră.tot ce este pe bază de cartofi.Unii ar putea crede că tot ceea ce nu este menŃionat este interzis! E fals! căci există o asemenea varietate de produse. nu acceptaŃi decât peştele în staniol. astfel încât să limitaŃi la minim consumul grăsimilor saturate. pe care numai carnea de pasăre se poate lăuda că le are. Peştele ToŃi.buşeuri regale. Ca întotdeauna. Vor fi. Vita. Păsările le sunt deci superioare în această privinŃă. din fericire. 73 . care este adesea acoperit cu o textură nedorită conform principiilor noastre. din pasăre sau din peşte şi ca garnitură.paste albe. nici daŃi prin făină şi apoi prăjiŃi. vol-au-vent şi alte foitaje. vă va fi uşor de aflat dacă un anumit aliment (exotic.sufleurile pe bază de făină albă.grişul rafinat. nu va trebui să aveŃi încredere în tocăniŃe şi alte mâncăruri care. . . În stadiul în care vă aflaŃi. fără excepŃie pot fi aleşi. este acceptat sau nu.tarte şi plăcinte englezeşti . întrebaŃi la bucătărie. cu singura menŃiune că nu vor putea fi nici pane. legume verzi conŃinând o mare cantitate de fibre sau leguminoase. oaia şi porcul sunt cărnuri mai grase (calul şi viŃelul mai puŃin). Iată totuşi o listă a câtorva dintre ele : . Carnea În afară faptului că e bine să luaŃi peşte dacă aveŃi de ales. de exemplu). legume care figurează în lista cu glucide foarte bune. . căci conŃin grăsimi nesaturate (cele bune). În măsura în care cunoaşteŃi regulile de bază ale metodei noastre. adică cele al căror IG este sub 15. în cea mai mare parte. BineînŃeles. FELUL PRINCIPAL Felul principal al prânzului va fi întotdeauna alcătuit din carne. al căror indice glicemic este mai mic sau egal cu 35. dacă sunteŃi la restaurant.

Ierburi de Provence = diverse plante aromatice. să ne atragă în sanctuarele lor după săptămâni de aşteptare. Mie personal mi-a fost mai greu la Pointe-à-Pitre decât la Paris să găsesc un restaurant care să servească un bun piure de cristofine. nu produce nimic. ne putem extazia că orezul creol poate simboliza bucătăria locală în aceasta Ńară. dacă este. Atunci când mergeŃi pentru prima oară la Guadeloupe. înseamnă să-Ńi baŃi joc de lume. Dar ca el să troneze în mijlocul celor mai mari meniuri gastronomice. de vreme 80 % din clienŃi refuză să iasă din veşnicii cartofi. pentru că ar trebui să fie un reflex înainte de a comanda ceva la restaurant. după cum ştiŃi. întrebaŃi: « Ce garnituri serviŃi? ». De fapt. fie la foc foarte mic într-o oală acoperită în care aŃi pus un strop de ulei. am fost tentat să dau buzna în bucătărie şi să-i răstorn bucătarului oalele cu glucide rele în cap. CumparaŃi file de peşte cod sau de merlucius pe care îl veŃi găti în diverse feluri. uscate şi măcinate folosite la condimentarea mâncărurilor. crezând că vă va fi pe plac: « cartofi prăjiŃi sau cartofi sote ». Acasă. Garniturile Ca întotdeauna. prin definiŃie. Exemplele de incoerenŃă în obiceiurile alimentare în acest domeniu nu lipsesc. conŃin: salvie. dafin etc 74 . mai bogat în vitamine. în nouă cazuri din zece. Dacă întrebaŃi de altă garnitură. ca să-l pedepsesc pentru lipsa de creativitate. în asemenea cazuri. fie într-un bulion24 simplificat făcut cu ierburi de Provence25 (o lingură de supă la un litru de apă). vă va răspunde invariabil « Orez sau poate paste ». pentru a ne prepara cu grijă un mic piure de cartofi bun. cimbru. o excepŃie în termeni de creativitate? Că fast-foodul din cartier sau cantina orfelinatului « şi-au servit cartoful ». ci impus de indieni. se străduiesc chiar. un star al bucătăriei să nu aibă acel punct de discernământ. În acelaşi fel. precum ultimul bucătar de cantină şcolară. Baza alimentaŃiei sale este de fapt constituită din orez alb şi cartofi care sunt bineînŃeles importaŃi. un aliment local cu totul excepŃional. peştele congelat este cea mai bună garanŃie a prospeŃimii. care ar putea fi o adevarată oază şi ar exporta în toată lumea remarcabilele sale legume tropicale. Ospătarul vă va răspunde. ci pentru că ştiu că sărmanul ar fi spus: « La ce bun să fac altceva. chiar şi dintre cei mai mari. căci acea insulă de vis. 24 25 Bulion = supă concentrată de carne (zeama în care a fiert carnea). mi-ar fi spus trist. orez şi paste?» Unii bucătari. Cum poate.Sosurile vor face obiectul aceleaşi neîncrederi ca cele pentru carne. Ei continuă totuşi să fie admiraŃi de cele mai bune ghiduri gastronomice. cu atât mai mult cu cât e facturat ca şi cum ar fi vorba de trufandale. după ce a îngrăşat porcii timp de secole. Cel mai bun dintre ele va rămâne totuşi amestecul de suc de lămâie şi ulei de măsline extravirgin. veniŃi să înlocuiască sclavii negri în momentul emancipării lor. rosmarin. Dacă nam făcut-o niciodată nu e pentru ca sunt « bine crescut ». De multe ori. se prea poate. nu e aşa. deşi nu a fost niciodată cultivat. vă veŃi aştepta să vi se servească acele excepŃionale varietăŃi de legume exotice de care vorbesc toate cărŃile de botanică.

ciuperci. .conopidă. dar şi: . conopidă sau brocoli. . . veŃi fi chiar surprinşi să constataŃi că este totuşi posibil să primiŃi fasole verde. . de magneziu şi de potasiu. frunzele. cereŃi deci să vă servească altceva decât ce li se serveşte celorlalŃi. Dacă nu au nimic din toate astea. .măcriş. . BRANZĂ SAU DESERT ? În faza I.mărar..mazăre. Face parte din aceeaşi specie cu sfecla. e greu. Frunzele se pot găti ca şi spanacul. Beta vulgaris var. Bette. deşi veŃi spune. Altă posibilitate de a înlocui suportul ce îl 26 Blettes.bette26. 75 .Ńelină. Un şiretlic ce permite să reuşim fără tranziŃie constă în a mânca brânza cu salată. Insistând puŃin. spanac. . Parisienne şi le Midi. .fasole verde. A. partea verde foarte colorată. ne vom întreba cum am putut mânca altfel aşa de mult timp. va trebui să vă mulŃumiŃi. însă de la ea se consumă tijele.fasole uscată sau fasole oloagă. . De fapt. MâncaŃi brânza fără pâine. Când vom reuşi. . e la fel de simplu ca şi neîndulcirea cafelei. .varză de Bruxelles. Cicla) plantă originară din estul bazinului mediteranean. cu brânză. .vinete.varză acră. . Partea fibroasă se pregăteşte cu sos de Mornay sau olandez sau cu vinegretă. . .spanac. .salsifi.linte. Crudă este o excelentă soursă de vitamina C.Atunci când sunteŃi la restaurant.. Şi lista nu e deloc exhaustivă.brocoli.roşii.(lat. . cultivată în regiunileLyonnaise.varză. cel mai ades.ardei verde. Legumele pe care vi le putem recomanda în faza I sunt următoarele: .năut. mulŃumiŃi-vă cu o salată şi faceŃi de ruşine gazda.dovlecei. . .

veŃi completa cu un iaurt. Brânza de vaci conŃine o cantitate deloc neglijabilă de glucide (glactoza) în zer. mai puŃin banana coaptă. care provoacă un răspuns glicemic important (index glicemic de 60). Vom vedea că va putea eventual să reapară în faza II. din diverse motive.. care este de acum înainte. Altădată aŃi fi recurs la un sandwich. Pe de altă parte. să ştie că nu este recomandat a se consuma o cantitate mare de brânză de vaci. al cărei IG este 22 (vedeŃi reŃetele din anexa I). O doza de 60 până la 80 grame ar trebui să constituie maximul. Bananele verzi nu sunt interzise. puteŃi totuşi să faceŃi ouă à la neige sau lapte de pasăre. va trebui deci să găsim mijlocul prin care să respectam un minim. făină sau unt. Acasă. Cât priveşte deserturile. la nevoie îndulcite cu fructoză..constituia pâinea: folosiŃi o bucată de brânza tare (caşcaval de exemplu) pentru a manca o brânză moale (brânză proaspătă). caise. Sau puteŃi consuma o spumă de ciocolată sau o prăjitură cu ciocolată făcută fără zahăr.) sau dintr-o prăjitură cu fructe ce nu conŃine nici zahăr. piersici. cel puŃin în faza I. chiar dacă are 0 % MG. nici unt (vedeŃi reŃeta de clafoutis în anexa I). va trebui să trageŃi o linie în timpul fazei I. MâncaŃi de exemplu trei sau patru mere. De aici recomandarea de a consuma doar brânzeturi bine scurse şi de preferat brânzeturi de capră şi oaie. cu condiŃia să conŃină adevărata pâine integrală. prune negre. să nu aveŃi timp să dejunaŃi normal. desertul va putea fi întotdeauna alcătuit din fructe coapte (mere. Totuşi. evitându-le pe cele cremoase. nici faină. şi consumând multă ar putea relansa la sfârşitul mesei o secreŃie mai importantă de insulină ceea ce ar risca stocarea grăsimilor ingerate înainte. PRÂNZUL « LA BOTUL CALULUI » Este posibil. PuteŃi de asemenea sa mâncaŃi două mere cu 50 g de alune sau migdale (se găsesc gata decojite). Ne putem gândi la mai multe soluŃii. căci există puŃine posibilităŃi de a consuma unele fără zahăr. studii recente au demonstrat că proteinele din laptele de vacă şi mai ales din lactoserum (zer) provoacă un răspuns insulinic important. În măsura în care este posibil. sau mai bine alternaŃi cu portocale. PRÂNZ CU BRÂNZĂ SAU OUĂ 76 . interzis. deoarece indicele lor glicemic e mai mic: 45. În măsura în care v-am explicat că era important să nu săriŃi niciodată peste o masă. cu ciocolată cu peste 70 % cacao. fără excepŃii. Pentru cele ce au cu adevărat intenŃia de a slăbi. PRÂNZ CU FRUCTE Toate fructele sunt bune. va trebui să alegeŃi întotdeauna brânzeturi albe scurse.

Vom reveni în faza a II-a asupra modului în care trebuie băut şi asupra proastelor obiceiuri la care vă trebui să renunŃaŃi. Din nefericire. Nu vă veŃi îngrăşa neapărat. Mai bine beŃi apa în faza l sau ceai. nu ezitaŃi. mai ales dacă aveŃi multe kilograme de dat jos. poate fi o variantă. vor fi mai puŃin grele pentru stomac. UITAłI-LE ÎN FAZA I A renunŃa la pâine la cele două mese principale este un principiu de bază important de respectat. va fi uşor să vă schimbaŃi obiceiurile. Dacă surplusul de kilograme nu este semnificativ. Acestea sunt de fapt puŃinele fructe. să vă limitaŃi la jumătate de pahar pe care îl veŃi bea la sfârşitul mesei. Două sau trei ouă tari pot de asemenea să constituie o soluŃie. alături de brânză. cina ar trebui să fie cea mai uşoară masă a zilei. care fac excepŃie de la regula conform căreia fructele trebuie mâncate pe stomacul gol. PÂINEA ŞI VINUL. În faza I. să judecam după acelaşi principiu ca pentru prânz. în faza II. scopul este de a stimula prin orice mijloc pancreasul. au descoperit nu numai plăcerea dar şi beneficiile lui. v-aŃi putea gândi că aş fi putut fi mai nuanŃat şi n-aş fi interzis decât pâinea albă. veŃi putea. în care puneŃi câŃiva fragi. împreună cu murele. o invitaŃie) în cadrul relaŃiilor sociale. Micul dejun fiind de-acum mai copios şi prânzul nemaifiind uitat. ToŃi cei care au încercat sa bea ceai în timpul unei mese normale. cea mai mică secreŃie de insulină. dar limitând în special grăsimile şi evitând carnea dacă deja am consumat la prânz. zmeură sau kiwi. fie acasă fie în oraş (o ieşire. La o masă protido-lipidică. cum procedau altădată englezii. este mai bine să vă lipsiŃi de el complet în faza I de scădere în greutate. chiar dacă nu este suficientă pentru a constitui depozite de grăsime. dar nu veŃi slăbi aproape deloc. Ceaiul are proprietăŃi digestive pe care le putem atribui tuturor băuturilor calde. la extrem. O porŃie de 250 g de brânză de vaci cu 0 % MG. ea este de cele mai multe ori ocazia unui festin. oricare este binevenit. Mâncându-le cu brânză cu 0 % MG nu este greşit. Dacă le putem adăuga o mică roşie proaspătă. CINA Cum am avut deja ocazia să precizăm. Vom vedea mai departe că vor fi acceptate chiar la sfârşitul unei mese normale. profesionale sau amicale. Nici unul nu este contraindicat. de exemplu). Acasă. dimpotrivă.Orice tip de brânză este bun. Prânzul fiind prin definiŃie protido-lipidic. AmintiŃi-vă însă că pâinea integrală autentică are IG 40. referitor la compoziŃie. cina va putea să nu mai fie atât de pantagruelică. ar putea frâna scăderea în greutate. În faza I. Putem. Este de fapt interesant să puteŃi servi de trei sau patru ori pe săptămână cine protido-glucidice. cum era înainte. orice glucidă îl însoŃeşte trebuie obligatoriu să aibă un indice glicemic mai mic sau egal cu 35. De aceea dacă preferaŃi să beŃi un ceai de plante (fără zahăr) la masă. În privinŃa vinului şi a alcoolului în general. cu condiŃia să fie cât mai puŃin grasă posibil (dacă nu veŃi fi repede scârbit) şi mirosul său să fie compatibil cu locul în care o consumaŃi (biroul vostru. adică 77 . Aceste fructe au un risc foarte scăzut de a fermenta în stomac.

Singura regulă de respectat în faza I este să le gătiŃi şi să le consumaŃi neapărat fără grăsimi. Bigorneaux. sau preparând un platou de orez (basmati) însoŃit de un sos concentrat de roşii. Dar cina va fi mai ales ocazia de a reveni la tradiŃiile pierdute. Pétoncles = specii de scoici Bulots = melci (lat.Buccinum undatum) 78 .alcătuite în principal din glucide cu IG mic şi foarte mic. reabilitând anumite legume pe care nu le mai consumaŃi astăzi. fasolea sau mazărea. ca lintea. MASĂ PROTIDO-LIPIDICĂ FAZA I cu glucide cu indice glicemic foarte mic CrudităŃi Sparanghel Roşii CastraveŃi Anghinare Ardei łelină Ciuperci Fasole verde Praz Inimă de palmier Varză Conopida Cornişon Avocado Germeni de soia Lăptuci Andive Salata mâche Păpădie Salata scarole Creson Brocoli Ridichii Morcov (ras) Linte Interzis Sfeclă Porumb Orez Bulgur Cartofi ANTREURI Peşte Mezeluri Somon afumat Cârnăciori uscaŃi Somon marinat Jambon crud Sardine Jambon alb Macrou Cârnăciori porc Hering CârnaŃi uscaŃi Anşoa Cap de porc sau de vită Ton Tobă sau piftie Ficat de morun Cărnuri de Grisons CreveŃi Friptură cu şuncă Scoici Saint-Jacques Salată de pipote Gambas Friptura porc Scampis Pate de ficat Languste Pate de foie gras Homar Caviar Scoici Praires27 Bigorneaux Crabi Bulots28 Calamar Sepie Pétoncles Altele Mozzarella Brânză de capră friptă caldă Timus de viŃel Picioruşe de broască Escargot (melci) Omletă Ouă tari Ouă prăjite Ouă mimoza Aspic de ouă Supă de peste RECOMANDATE De evitat De evitat Caltaboş alb Quenelle29 Terine conŃinând făină Cârnăciori industriali De eliminat Foitaje Buşeuri regale Plăcinte Clătite Sufleuri Blinii Pâine prăjită Crutoane 27 28 Praires.

în măsura posibilităŃilor. cu o ciorbă de legume (fără cartofi şi morcovi) sau cu o supă cremă de ciuperci sau de roşii. de un sos de roşii sau de un sos cu ciuperci (vedeŃi reŃete în anexa I). legat cu ou şi uneori cu miez de pâine în formă de mic caltaboş. vânat Iepure Iepure de câmp Căprioară MistreŃ Caltabosi Sângerete Jambon Inimă de vită Limba de vită Timus de viŃel Rinichi Picioare de porc De eliminat Mezeluri prea grase RECOMANDATE De evitat BucăŃi prea grase Pielea De evitat Vom putea începe. varză (fără cartofi !). fără grăsime bineînŃeles. veŃi încerca. Acasă. 79 . de exemplu.Pizza MASĂ PROTIDO-LIPIDICĂ FAZA I cu glucide cu indice glicemic foarte mic Peşte Somon Macrou Ton Sardine Hering Bar Dorada Merlucius Cod Somn În general. Ńelină. organe. fasolea sau mazărea pot fi însoŃite de ceapă. îi va urma o omletă mică împreună cu o salată. toŃi peştii de apă dulce şi sărată Interzis Peşte pane Vită ViŃel Porc Oaie Miel Cal FEL PRINCIPAL Carne Păsări Pui Găină Cocoş Bibilică Curcă Gâscă RaŃă PrepeliŃă Fazan Porumbel Iepure Mezeluri. MASĂ PROTIDO-LIPIDICĂ FAZA I cu glucide cu indice glicemic foarte mic GARNITURI Recomandate Fasole verde Brocoli Vinete Dovlecei Spanac Ciuperci Salsifi 29 De eliminat Cuş-cuş Castane Cartofi Morcov gătit Orez Paste Quenelle = preparat compus din peşte sau carne albă. Lintea. să preparaŃi ciorba de legume cum se făcea altădată: praz.

Aceste alimente conŃin proteine vegetale. pe care le vom garnisi cu legume şi sos sau coulis fără grăsime.łelina Bette Măcriş Andive Napi Praz Roşii Ceapă Ardei Amestec de legume Conopidă Varză Varză acră Cristofine Salate verzi Spumă de legume (fără cartofi) Anghinare Mazăre Linte Fasole uscata Fasole oloagă Năut Morcovi cruzi Dar vom putea să mâncăm şi o porŃie de paste integrale. MASĂ PROTIDO-GLUCIDICĂ FAZA I bogată în fibre Antreuri Ciorbă de legume Supă cremă de ciuperci Supă de dovleac Supă cremă de roşii Fel principal Linte Fasole uscată Bob. fibre. nici morcovi Recomandări Fără grăsimi. sau cu o garnitură de 80 . servite cu coulis de roşii sau sos de ciuperci. mazăre Năut Orez complet Paste integrale Griş integral Deserturi Brânză de vaci cu 0 % MG Compot Fructe coapte Gem de fructe fără zahăr Lapte de pasăre (cu fructoză) Spumă de ciocolată cu cel puŃin 70 % cacao Fondant de ciocolată cu cel puŃin 70 % cacao Clafoutis cu mere* Fără grăsimi. vitaminele B şi numeroase săruri minerale. orez complet sau griş integral. fără zahăr Glucide bune la alegere Fără grăsimi. fără cartofi.

ceaiul slab sau ceaiurile de plante. veŃi putea manca doar fructe (mere) şi un iaurt.de nuci . Putem la acest tip de masă. 81 . ObŃinem de altfel aproape acelaşi lucru cu brânză de vaci cu 0 % MG.de arahide . Se poate de asemenea folosi pentru a unge o carne sau un preparat.e un piure de ansoa.de floarea soarelui . sau cereale şi lactat degresat. 30 Nuoc-mâm = este o saramură de peşte obŃinută prin fermentaŃie în cuve speciale din anşoa şi sare. Trebuie să vă feriŃi de ele ca de ciumă.de alune .de sâmburi de strugure Lămâi Parmezan ŞvaiŃer în cantităŃi rezonabile Pătrunjel Muştar Tarhon Sare Usturoi Piper Ceapă Maioneză Haşmă Sos bearnez Cimbrişor Sos olandez Dafin Sos de smăntână ScorŃişoară proaspătă Busuioc arpagic Cimbru Mărar De eliminat Fecule de cartofi Fecule de porumb Ketchup de roşii Maioneză din comerŃ Sos Bechamel Sos cu făină Zahăr Caramel Ulei de palmier Ulei de parafină Ca şi pentru dejunul fazei I. RECOMANDĂRI SPECIALE 1) ATENTIE LA SOSURI Sosurile tradiŃionale şi alte sosuri sunt realizate pe bază de faină albă. băuturile recomandate vor fi apa. să mâncăm pâine integrală sau şi mai bine: un cracker bogat în fibre (Wasa fibres). Dacă aŃi servit un prânz copios (prânz festiv sau profesional) şi dacă vreŃi să mâncaŃi uşor seara. în general. În mod excepŃional. mai mult sau mai puŃin slabă. rezultatul ornării unui vas de gătit cu puŃină smântână proaspătă. INGREDIENTE SI CONDIMENTE DIVERSE De consumat… Fără restricŃii Cornişon Murături mici Ceapă mică Vinegretă de casa Nuoc-mâm30 Măsline verzi Măsline negre Tapenade31 Sare de Ńelină Ulei . CONDIMENTE. măsline si capere (tapeno) care e tartinabil pe pâine. Sosurile bucătăriei moderne sunt. 31 Tapenade = este un antreu tipic FranŃei.legume * vezi reŃeta din anexa I Desertul unei mese glucidice nu va putea fi compus decât din brânză de vaci sau iaurt cu 0 % MG (aromate eventual cu gem fără zahăr) sau din fructe coapte. Se foloseste ca şi condiment lichid. un păhăruŃ de vin roşu.de măsline .

nu numai că alimentul la origine posedă mai puŃine vitamine decât altădată. Nu putem decât deplânge faptul că nu sunt folosite în bucătăria noastră la fel de mult ca cea din străinătate. multe vitamine. În afară de salate. În mai puŃin de un sfert de oră. este suficient să amestecăm smântână proaspătă slabă sau brânză de vaci 0 % MG cu muştar aromat. Vor mai rămâne deci 16 mg la 100 g. va mai pierde încă 50%. Dacă. ea a pierdut deja 30 % din vitamine şi într-o ora 48 %. pierdută. 2) BAZATI-VA PE CIUPERCI Ciupercile constituie un fel excepŃional din toate punctele de vedere. Este suficient. 3) NU VĂ LĂSAłI AMĂGIłI DE CONSERVARE Cei care au strămoşi la Ńară îşi amintesc că mama sau bunica lor mergea să culeagă salata din gradină cu câteva minute înainte de a o servi la masă. în care pot fi mâncate proaspete. într-o pungă de plastic şi care nu numai 82 . Acelaşi lucru se întâmpla şi cu păstăile. Dacă îl mâncaŃi în aceeaşi zi. Dacă adăugaŃi amestecului ciupercuŃe tăiate felii nu va strica deloc. TradiŃia. să încălzim uşor şi să servim peste carne.Pentru a face un sos care se potriveşte cu o carne albă. Pe atunci se credea că legumele şi fructele proaspăt culese sunt mai bune. dar mai ales instinctul strămoşilor. onctuos. să facem un piure de ciuperci şi să-l lungim cu puŃin lichid în care au fiert ciupercile. în jur de 25 mg per 100 g. Apoi le tăiem feliuŃe şi le călim uşor în puŃin ulei de măsline. ciupercile pot face obiectul unui fel în sine. din nou. datorită modului de cultivare industrial. dar intervalul de timp între recoltare şi consum s-a mărit considerabil. există o soluŃie: ciupercile. conŃinând. în schimb. Putem deci să ne ieşim din minŃi când ştim că salatele care ne vin în farfurii au deja un trecut în spatele lor (de la 2 la 5 zile). vă vor rămâne 35 mg de vitamina C. friptură de iepure sau chiar cocoş cu vin. căci este vorba de o excelentă fibră. roşiile şi toate crudităŃile în general. Pierderea de vitamine în cazul unei salate este şi mai impresionantă. E cea mai bună modalitate de a face un sos suculent. fără a şti. Dacă îl vom fierbe în apă. îi conducea. fapt legat în timp de conservare. După o singura zi de transport. conŃine între 40 si 50 mg de vitamina C la 100 g de produs. pe lângă altele. Spanacul rezultat din culturile intensive. sunteŃi fericitul posesor al unei grădini de legume şi cultivaŃi cu drag spanac. adică al cărui randament la hectar este mare. de fapt. Astăzi. apoi le servim. pentru o mâncare de iepure. cum făcea bunicul vostru. le fierbem un sfert de oră. În cel mai bun caz. cele 100 g de produs pe care le veŃi culege vor conŃine cel puŃin 70 mg de vitamina C. treimea rămasă de vitamina C va fi. Dacă vreŃi să faceŃi un sos mai gros fără făină. la ferirea hranei de pierderea vitaminelor. a pierdut deja 50 % din conŃinutul de vitamine. fără a vorbi de cele ce se vând gata de consum. vă vor rămâne aşadar în farfurie cam 8 mg de vitamina C la 100 g de spanac. Dacă îl păstrăm două zile într-un frigider. adică de aproape patru ori mai mult ca în cazul precedent. sau măcar al unei garnituri apreciate peste tot în lume: după ce am opărit ciupercile. adăugând usturoi şi pătrunjel la sfârşit. Dar pentru asta trebuie făcută o mixtură.

Numeroase restaurante vă laudă calităŃile peştilor sau crustaceelor lor. De ce n-ar face acelaşi lucru şi cu salatele? O conopidă ar pierde. câte 2 % din vitaminele sale la fiecare oră. este deci important să recuperam această apă. B2) prin înăbuşire decât gătite la abur. şi riscă să aibă un efect nefast asupra colesterolului. Opărirea (în jur de 65 °C) distrugea 90 % din vitamina C a spanacului. care e nemiloasă. ne oferă. « A se întreba ce face poliŃia.. De aceea un aliment gătit se conservă mai bine decât unul crud. lotul de produse chimice şi în cel mai rău caz salmonella ca şi compensaŃie.. decât în temperatură. Dar. Ca urmare a unei fierberi în apă. generos.. în condiŃiile în care nu pierdea decât 18 % la o temperatura de 95 °C. Astfel. dar nu în aceeaşi măsură ca răzătoarea. după părerea specialiştilor. trebuie ştiut totuşi că esenŃialul vitaminelor şi sărurilor minerale se regăseşte în apa în care s-a gătit. În schimb. în timp ce la 95 °C sunt puŃin neutralizate. avide de vitamine şi al căror rol e distrugerea produsului atunci când nu mai este viu (deci după smulgere). în multe cazuri. legumele ar pierde mai multe vitamine (C. CuŃitul de bucătărie este deci un instrument redutabil. pe foc domol. apa recuperată va conŃine toŃi poluanŃii deja enumeraŃi (nitriŃi. pescuite în faŃa clientului dintr-un acvariu cu câteva minute înainte de a fi servite. insecticide.că nu mai conŃin nici o vitamină. făcând această tristă constatare. dar. metale grele. grătarele făcute la barbeque sunt de câŃiva ani obiectul unei puternice critici din partea cancerologilor: au observat că grăsimile arse se transformă în benzopirenă. Varza roşie ar pierde. cum avem uneori nostalgia trecutului. căci pe lângă nutrimentele care ne sunt necesare. contrar a ceea ce am putea crede. mai mult în timpul de gătire nu trebuie sa avem încredere. În caz contrar putem ezita. 4) CONTROLAłI-VĂ FELUL DE A GĂTI Şi gătitul este inamicul vitaminelor. Ńelina sau ridichiile sunt supuse astfel unei adevărate DMV (devitaminizare de mare viteză). pesticide. sunt în mod special active între 50 şi 65 °C. natura uleiului se modifică şi se transformă într-o grăsime saturată la fel de rea ca cea a unei bucăŃi de carne. fără a mai vorbi de pungile preambalate pe care le găsim la toate raioanele magazinelor. după studiile efectuate în special de germani.. cu atât mai mică va fi pierderea. 8 % la fiecare sfert de oră şi 18 % la fiecare oră. De aceea e mai bine să se gătească la oala sub presiune (oala-minune) decât să se lase la fiert înăbuşit. Dacă legumele provin dintr-o cultură biologică. o 83 . pentru a face supa. B. Varza roşie..). de exemplu 62 % din vitamina C în două ore. Când gătim o grăsime vegetală într-o oală. Putem să ne imaginăm cu înfrigurare starea vitaminică în care se află felurile preparate ale birtaşului. Dacă e tăiată bucăŃele. Progresul aduce uneori şi lucruri bune. de exemplu. ironiza într-o zi un ziarist. Răzătoarea este de fapt un adevărat instrument de tortură vegetală.. ale spitalelor. căci ea multiplică de 200 de ori suprafaŃa de contact a legumei. dacă depăşim temperatura de 170 °C (lucru care se produce când pregătim o friptură). Sunt aceleaşi legume tăiate şi rase înainte în cantinele şcolare. ale firmelor. ». Cu cât timpul de preparare va fi mai scurt. ExplicaŃia e simplă: enzimele (mereu lacome).

De aceea. pentru a obŃine o scurgere a grăsimilor. Trebuie ştiut că microundele nu sterilizează laptele mai mult decât o fierbere normală. E de dorit să se limiteze consumul de carne şi mezeluri la de trei ori pe săptămână. evitând intrarea în contact cu flacăra. oaie. Dar ce incidenŃă reală poate avea asupra « vitalităŃii » alimentelor ? Pentru moment nu se ştie nimic. În ce stare se regăsesc eventualele vitamine după ce au stat întrun mediu în care moleculele de apă au suferit o asemenea măcinare atomică? Întrebarea rămâne pentru moment pusă. grăsimilor animale şi mezelurilor: vita.substanŃă foarte cancerigenă. Cu îndoială. căldura produsă se transmite prin conducŃie sau mai exact prin schimb termic. Dar când se cunoaşte principiul de bază al cuptorului cu microunde. În schimb. Un consum excesiv al acestor alimente ar putea conduce la mărirea nivelului colesterolului. de floarea-soarelui. încă de la lansarea pe piaŃă. Va fi convenabilă alternarea consumului de carne de pasăre (de două ori pe săptămână) şi ouă (de două ori pe săptămână). În ceea ce priveşte cuptorul cu microunde. din contră. devine normal să-Ńi pui întrebări în privinŃa transformării vitaminelor. căci poate fi foarte mare în timp ce exteriorul recipientului a rămas rece sau e călduŃ. 5) ATENTIE LA GRĂSIMILE RELE Am văzut că anumite grăsimi. 6) CÂTEVA EXEMPLE DE ECHILIBRE LIPIDICE BUNE SI RELE 84 . cu atât mai mult cu cât bebeluşul riscă serioase arsuri. trebuie deci să fim prudenŃi şi să facem în aşa fel încât cuptorul cu microunde să fie doar un aparat de reîncălzit mâncarea şi nu un instrument folosit sistematic pentru toate mâncărurile. A fost nevoie de multe generaŃii pentru a demonstra că grătarul orizontal. căci studiile care au fost făcute sunt imprecise şi contradictorii. el a declanşat. În alegerile alimentare pe care le veŃi face aplicând regulile referitoare la faza I. ceea ce ignoră majoritatea utilizatorilor. Prepararea unui aliment în cuptorul cu microunde se produce prin fricŃiunea moleculelor de apa pe care le conŃine. numite saturate. Ńinând cont de conŃinutul său mare de fier. smântânii. din care o dată sângerete (făcut fără grăsime). căci răspunsurile alarmante care sa-u dat nu sunt suficient probate pe plan ştiinŃific. porc. Este cazul untului. Nimeni nu îi va reproşa faptul că este practic. utilizarea frecventă. utilizat de foarte mult timp. puteau avea un efect nociv asupra sistemului cardio-vascular. este cancerigen. de către tinerele mame pentru a încălzi biberoanele este condamnabilă. Din aceasta cauză se recomandă să se prepare carnea pe grătare verticale. Va fi nevoie probabil de mai mulŃi ani de observare înainte de a putea determina dacă acest mod de a găti este atât de periculos cum pretind unii. Controlul temperaturii interioare a lichidului este dificilă. e bine să ştim să diferenŃiem grăsimile între ele. am văzut că anumite grăsimi aveau. mai ales că se ştie că ele sunt foarte sensibile. ulei de măsline. proprietatea de a ne proteja arterele: grăsimile din peşte. sau grăsime de gâscă. că se adaptează bine lipsei de timp a civilizaŃiei noastre. o polemica aprinsă.

salata . cu atât mai mult cu cât gazul artificial pe care îl conŃin are ca efect declanşarea intoleranŃelor gastrice la anumite persoane.ghiveci . Chiar dacă sunt preparate pe bază de extracte naturale.1 măr .antricot – legume mici .sucul a 2 lămâi stoarse .1 măr . ridiche .Bun echilibru Antreu Fel principal Desert Antreu Fel principal Desert Cârnăciori Peşte Brânză Jambon Antricot Brânză sau Sardine Coaste de porc Iaurt complet Rău echilibru sau Frisée aux lardons ou Escalop normand Brânză albă à la crème Trezire ora 7:10 Mic dejun ora 7:30 Dejun ora 12:30 Gustare ora 16:30 Cină ora 20:00 Exemplu de două zile de mese în faza I .supă de legume – paste integrale cu ciuperci .brânză .somon . Berea 85 . nu trebuie să aveŃi încredere în sucuri.iaurt degresat În restul timpului trebuie privilegiat peştele.5 litri conŃine echivalentul a 35 cuburi de zahăr). Ideal ar fi să se poată servi trei cine glucidice din şapte.bibilică . 7) BĂUTURILE DE ELIMINAT Limonade.brocoli .iaurt natural .sucul unui grapefruit stors .brânză . Cât despre cele mai rele.2 iaurturi degresate . amintind că pot fi dăunătoare sănătăŃii. cele pe bază de cola conŃinând mult zahăr (o sticla de 1. 1 kiwi .1 para. Aceste băuturi sunt în general preparate pe bază de extracte aproape întotdeauna sintetice şi au toate acelaşi defect major: conŃin mult zahăr.gem de fructe fără zahăr – o cafea fără cofeina .un bol de lapte degresat . Am avea astfel zece mese din 20 (şase mic dejunuri şi trei cine) fără a conŃine nici un fel de grăsimi ci doar glucide bune. care pot fi toxice.2 kiwi . suc acidulat şi alte sucuri de fructe. Ele sunt deci condamnabile şi trebuie excluse în totalitate. ca terpenele.pâine integrală .cereale (fără zahăr) . se găsesc urme importante de substanŃe nocive.ciuperci à la grec .crudităŃi: castravete. S-a constatat că în extractele naturale de mandarină. ar trebui fie interzise fie să fie etichetate special (ca pachetele de Ńigări).

Pentru a ajunge la stabilizare trebuie respectate câteva principii generale: 86 .. gin.. Ea nu-şi găseşte locul nici în faza I. În concluzie. vom reveni la practici mai puŃin austere. În faza II. va trebui să vă mulŃumiŃi cu un Perrier sau cu un suc de roşii. Dacă înainte de adoptarea acestor principii alimentare aŃi consumat în mod regulat zahăr sau eraŃi un mare amator de foitaje şi prăjituri. Trebuie semnalat că asocierea alcoolului cu zahărul. reintroducând vinul şi mai ales cel mai prestigios dintre ele. nu este restrictivă în privinŃa cantităŃii (trebuie totuşi să mâncăm cât să ne potolim foamea). nefastă. toast. chiar dacă sunt cele băute la aperitiv (anason. favorizează apariŃia hipoglicemiei generatoare de oboseală (vezi cap 6 al acestei prime părŃi). Un anumit număr de alimente au fost excluse voluntar în favoarea altora. cu atât mai mult cu cât este vorba de o bere fără alcool... De aceea vom putea considera ca o bere de 33 cl băută în timpul unei mese şi mai ales la sfârşitul ei ar putea face obiectul unei anumite toleranŃe.. încă o dată.) sau cele pe care le servim ca pseudo-digestive (cognac. Orice slăbire ce nu se concentrează pe termen lung este fără interes. Alcoolul Este evident ca în timpul fazei I vom trage o linie peste alcoolurile distilate. care. Nu vă opriŃi atunci căci aveŃi toate şansele de a pune la loc în doua zile kilogramele pierdute în 8 zile. o bere conŃine cele mai rele glucide: maltoza (indice glicemic 110) a cărei concentraŃie este de 4 g pe litru.).. dar care în schimb e selectivă.Berea este o băutură ce poate fi consumată cu foarte mare moderaŃie. alcool alb. vodcă. dar a-Ńi atinge obiectivul doar efemer e incoerent. respiraŃie urâtă şi creştere în greutate.) trebuie să dispară din cele două mese principale (când conŃin lipide). Nu trebuie să fi fost în Germania pentru a şti care sunt efectele sale secundare nefaste: balonări. şampania. Iată-ne deci la sfârşitul fazei I. ale căror caracteristici nutriŃionale sunt superioare Este necesar să reamintim că pâinea şi toate derivatele sale (pesmeŃi. berea este nerecomandată băută între mese şi în cantităŃi importante. veŃi putea pierde 2 kg încă din prima săptămână. La aperitiv. Comparativ cu vinul. calvados. armagnac. whisky. A pierde kilograme e bine. dar e necesar să o regăsim sub forma integrală la micul dejun. care este prezent în bere. FAZA II Este cea de stabilizare ponderală definitivă. nici în a II-a.

organismul se răzbună şi nu are decât un scop: reconstituirea depozitelor de grăsime. lupta împotriva celulitei şi echilibrarea psihicului. 5. Trebuie să continuaŃi să analizaŃi raportul vostru cu hrana şi să îl clarificaŃi. ca un copil căruia îi cedăm la cel mai mic scâncet. Metoda Montignac facilitează stabilizarea ponderală din mai multe motive: • Datorită absenŃei limitărilor cantitative. ea constituie o adevărată terapie comportamentală. Dar dacă veŃi adopta metoda Montignac. în câŃiva ani. sevrajul riscă să antreneze o lipsă. să se obosească să o fabrice pentru a menŃine glicemia în limite normale? Reducerea hiperglicemiei va avea ca efect limitarea aporturilor directe de glucoză în locul glicogenului. Dacă aŃi recurs la sport pentru a va readuce la normal funcŃia insulinică. A mânca nu trebuie să fie un răspuns la stres (teamă. se poate face un demers auxiliar. sofrologia sau yoga. • Buna acceptarea a fazei I şi starea de bine pe care o generează previne apariŃia tulburărilor de comportament alimentar. PuteŃi să vă hotărâŃi să învăŃaŃi ori să continuaŃi practicarea tehnicilor de gestiune a stresului ca relaxarea.1. Organismul care trăieşte de mult timp din aporturi exterioare permanente de glucoză a devenit puŃin asemănător şi. cu atât mai mult cu cât lărgirea alegerilor permite să mănânci practic de toate. dar adoptarea noilor obiceiuri alimentare nu poate fi decât unul din aspectele schimbării fundamentale ale modului vostru de viaŃă. nefericire în dragoste). e bine să continuaŃi practicarea acestei activităŃi fizice. căci organismul nu suportă efectele ascunse ale procesului privare – realimentare normală. La nevoie. forŃând astfel 32 Vezi primul capitol din a doua parte 87 . A vrea să cobori sub un BMI32 de 20 e o greşeală. în aceste condiŃii. sau cel puŃin o schimbare a obiceiurilor alimentare. 4. adică e mai bine să vizaŃi o greutate rezonabilă ce va putea fi menŃinută. e suficient să intre în hipoglicemie pentru a cere şi a obŃine glucoza. este posibil ca organismul să nu se lase aşa uşor. Dacă aŃi pus în practică recomandările pentru faza precedentă. la încetarea fazei I nu există riscul apariŃiei efectului « rebond ». FixaŃi-vă un obiectiv realist. Ea permite modelarea siluetei. căci imediat ce perioada de « regim » este sfârşită. La ce bun. vizita la un psiholog specializat în comportamente alimentare. care este selectivă şi nu restrictivă. • Adoptarea unor bune obiceiuri alimentare în faza I se prelungeşte apoi fără stres. veŃi fi feriŃi de acest pericol. Trebuie să gestionaŃi orice perturbare de natură psihică. Trebuie să ştiŃi să refuzaŃi raŃionalizările drastice care sunt sursă de frustrări. în acest caz. 3. Nu trebuie omis însă un risc de rezistenŃă a organismului. ar trebui să resimŃiŃi deja efectele benefice. avem uneori de-a face cu o adevărată dependenŃă şi. o legătură de subordonare cu privire la glucidele rele. Prin aspectul său educativ. Ca şi pentru alcool şi tutun. decât o greutate nerealistă. anxietate. chiar manifestări de ostilitate. Perioada de slăbire este gratifiantă. Unele femei nu par a fi înŃeles această regulă de bază! 2. Pentru oricine a stabilit.

Se va evita astfel acest contrast prea brutal. În acest caz. să cedeze tentaŃiei de a stoca un pic. trebuie să se aştepte la o uşoară creştere în greutate. Aş fi tentat să spun. provizorie. care este obiectivul principal. Normalizarea funcŃiei pancreatice. Foarte repede. ieşind dintr-un regim hipocaloric. în sensul că silueta vi se subŃiază. căci nu veŃi face altceva decât să întăriŃi situaŃia. semnalată de căderi de tonus. o anumită rezistenŃă opusă de organismul lor acestor noi obiceiuri alimentare. În special persoanele puternice. chiar provizoriu. Dacă este şi cazul vostru. simptomele imediate sunt oboseala bruscă. Dacă scăderea tonusului e mai serioasă. organismul va înŃelege că nu vom ceda aşa uşor şi că nu are altă soluŃie decât să-şi reactiveze funcŃiile naturale. 88 . adică să–şi fabrice singur glucoza. ExplicaŃia este că. adică în special oboseala. refuzând să-şi fabrice singur glucoza. PuŃin după punerea în practică a principiilor metodei pe care v-am propus-o. Dimpotrivă. Vă puteŃi găsi în acel moment. care sunt. dar asta nu va dura decât câteva zile. care practică un sport. De fapt e normal ca un organism care a fost supus la frustrări imposibile ani la rând să fie slăbit. organismul vostru va recâştiga încredere şi va înŃelege că nu îi doriŃi decât binele. perseveraŃi. Foarte repede. ceva ce conŃine zahăr. Dar vom reveni mai în detaliu asupra acestui lucru în partea a doua. doar 2 sau 3 kilograme suplimentare. Pentru cele care urmează un regim hipocaloric foarte sever. se face pe o perioadă care trebuie să fie suficient de lungă (de la câteva săptămâni la câteva luni) pentru a se putea observa o ameliorare durabilă a funcŃiei insulinice. determinată de un organism înfometat care judecă încă în funcŃie de vechile sale reflexe hipocalorice. oricum. veŃi risca să vă găsiŃi în faŃa unui organism care opune rezistenŃă. masa voastră musculară este mai mică decât ar fi trebuit să fie (deficit de proteine). ar trebui să crească încet rata calorică. riscă să întâlnească. În câteva zile. are loc un « transfer de masă ». cu riscul de a va face să zâmbiŃi: « Un anumit timp! » Totul depinde de numărul de kilograme de care vreŃi să scăpaŃi. tranzitoriu. cei care fac foamea mult timp şi pun 2 kg doar privind vitrina unei patiserii. care sunt bogate în nutrimente. făcând alegerile recomandate de Metodă. Nu vă daŃi bătut! Nu fiŃi tentat să reluaŃi. pornind de la rezervele proprii.organismul să îl fabrice. « glucide bune ». în hipoglicemie. să nu scădeŃi în greutate la început. cel mai bine ar fi să mâncaŃi migdale sau nuci. E normal ca. dar veŃi vedea apariŃia primelor rezultate. deşi simŃiŃi că slăbiŃi. având dintr-o dată la dispoziŃie energia minimală de care avea nevoie şi de care era privat. În timpul primelor zile (sau chiar săptămâni). în primele săptămâni ale fazei I. cu simptomele cunoscute. vom prefera smochine uscate sau caise uscate. Pentru abonaŃii regimurilor hipocalorice. de sensibilitatea individuală şi de rigoarea cu care sunt aplicate principiile fazei I. nu numai că veŃi pierde această suprasarcină adiŃională. Dacă manifestarea este uşoară. de asemenea. Este posibil. Întrebarea ce stă acum pe buzele tuturor cititoarelor este cât timp trebuie să dureze faza I. adeseori responsabil de o creştere în greutate trecătoare. adică o pierdere reală de grăsime în favoarea unei reconstituiri a masei slabe (muşchii). nu renunŃaŃi şi mai ales nu alegeŃi din nou un regim de înfometare.

Trebuie sa renunŃăm deci la alcool dur de tip whisky. Vom mai vorbi despre el şi legat de prânz. să spunem că un minim de două până la trei luni ar fi de dorit. îmbogăŃită cu posibilitatea de a introduce eventuale abateri pe care va trebui să le gestionam convenabil. Trebuie sa fie cât mai puŃin alcoolizat posibil. În schimb. dacă alegeŃi uneori un mic dejun protido-lipidic sărat. Dacă simŃim nevoia să bem alcool. vodca. Amatorii de alcool îl beau fără apă şi pe stomacul gol. VeŃi putea deci. dându-le impresia fugitivă că sunt stimulaŃi. alcoolul va face să le crească provizoriu glicemia. E preferabil sa beŃi vin sau şampanie sau un echivalent. Dar faza II nu este de fapt decât prelungirea naturală a fazei precedente. o veŃi unge cu unt sau margarină (nehidrogenată) dacă doriŃi. să funcŃionaŃi plecând de la aceste reflexe. poate fi precedat de un eventual aperitiv. 89 . etc. pancreasul vostru ar trebui sa fie capabil să suporte o hiperglicemie fără a declanşa totuşi un hiperinsulinism şi o hipoglicemie reacŃională. PRÂNZUL ÎN FAZA II Prânzul. O asemenea practică favorizează şi accesele de oboseală. dacă este excepŃional (prânz de afaceri. cu pâine integrală veritabilă sau cereale complete fără zahăr.Pentru că trebuie să răspundem la întrebare. Nu ezitaŃi să le serviŃi dacă este un caz excepŃional şi vă face plăcere. cu prilejul unei deplasări sau a unor mici-dejunuri profesionale. care este mai puŃin asimilabil de organism. Mai întâi. legat de natura sa. gin. de-acum înainte. Faza I v-a servit oarecum la a vă dezobişnui de unele proaste obiceiuri alimentare pentru a le adopta pe cele bune. APERITIVUL Există mai multe principii importante de respectat în legătură cu un aperitiv. Dacă sunt mai mult sau mai puŃin în hipoglicemie. cu câteva amendamente ce vor permite o mai mare flexibilitate în aplicarea anumitor principii. MICUL DEJUN AL FAZEI II Nimic sau aproape nimic nu se va schimba în raport cu recomandările noastre anterioare. să nu aveŃi altceva la dispoziŃie decât croisante sau brioşe. Vi se poate întâmpla. etc. Scăderea de tonus de la ora 11 n-ar mai trebui sa aibă loc. de aceea trebuie să preferăm alcoolul natural de fermentaŃie şi să evităm alcoolul distilat. Nu l-am menŃionat până acum deoarece era exclus în faza I. de familie. Dacă aŃi respectat faza I. nu mâncaŃi pâine: e un obicei pe care nu trebuie să-l pierdeŃi niciodată. Dacă mâncaŃi pâine integrală adevărată. ContinuaŃi să respectaŃi principiile ce constau in a servi întotdeauna un mic dejun copios. se indică faptul că putem fi într-un proces de dependenta alcoolică.). frecvente după masă.

într-un fel. e o practică de încurajat. Ceea ce noi propunem. sub toate formele sale. căci este atât digestiv cât şi tonic. Kir-ul. Băut in cantitate rezonabila (un pahar sau două la masă). după o metabolizare directă. nu contează ce anume. e bine să mâncăm proteine şi lipide. ConvenŃiile sociale vor să servim întâi băutura şi după aceea să se aducă hrana -ceea ce rămâne de altfel o eventualitate. Trebuie deci să mâncăm înainte de a consuma alcool. dacă veŃi deveni un adept al metodei. lipidele pot contribui astfel la evitarea sau măcar la limitarea absorbŃiei de alcool prin pereŃii săi. cel al băuturilor alcoolice. Pentru asta. este important să închidem mai întâi stomacul în zona pilorului. sau mai rău unei şampanii. înainte de a consuma o băutură alcoolică este să mâncaŃi arahide sau migdale. vinul este o băutură excelentă. Alt principiu extrem de important ce trebuie aplicat este următorul: nu beŃi niciodată ceva alcoolizat pe stomacul gol! Dacă veŃi aplica principiile acestei cărŃi. îndulcite. loupiac şi sainte-croix-du-mont). adică căderi de tonus. În cel mai bun caz. Pentru a evita ca alcoolul să treacă direct în sânge. pe stomacul gol. ConŃine şi o cantitate importantă de oligoelemente. Putem deci regreta că în numeroase cazuri i-am preferat sucuri sintetice de fructe. luptaŃi-vă alături de noi pentru a da valoare acestui concept şi mai ales pentru a schimba obiceiurile profesioniştilor. care constă în servirea unui vin alb cu aromă de fructe ca vinul de Alsacia sau spumosul. analergic si bactericid. ». VINUL Cum spunea doctorul Maury: « Vinul s-a lăsat închis într-un ghetou. absorbindu-l parŃial. Dacă e un singur principiu de reŃinut din această carte. Din acelaşi motiv se pretinde că se diminuează efectul alcoolului când se beau în prealabil una sau doua linguriŃe de ulei de măsline. barsac. un lichior destinat in majoritatea cazurilor să mascheze calitatea sa mediocră. care e un sfincter situat între stomac şi intestinul subŃire. E băutura ideală pentru a vi se tăia picioarele şi a muri pentru restul zilei sau al serii. ale căror consecinŃe asupra metabolismului sunt adeseori regretabile. câteva cuburi de brânză (şvaiŃerul e bun) sau câteva rondele de cârnăciori sau de cârnaŃi uscaŃi33. Toate punch-urile. chiar şi cea mai puŃin alcoolizată băutură. la neutralizarea alcoolului băut. « Căptuşind » stomacul. acela este să nu bem niciodată. să mâncăm ceva. Ştim că lichiorul e egal zahăr şi că zahăr plus alcool conduce sigur la hipoglicemie. să aruncăm în foc inventatorul său. ori chiar substituitele sale excelente (ca montbazillac. Putem chiar considera că acest început de bol alimentar blocat în stomac va ajuta. 33 Sunt excluşi cârnaŃii ordinari care conŃin numeroşi aditivi 90 . Dacă îl vom neglija vom declanşa negreşit o mică catastrofă metabolică. a căror digestie lentă implică închiderea stomacului. Dar să suprimăm pentru totdeauna acel deplorabil obicei de a adăuga unui vin alb. ce vi se propune este bineînŃeles alcătuit din glucide rele.Moda vinului ca aperitiv. porto şi alte sangria trebuiesc puse la un loc. ar trebui interzis. canonicul care i-a lăsat numele său.

nu numai că nu veŃi mai cunoaşte somnolenŃa de după masă. 50 % din vitalitatea lor este pierdută pentru restul zilei. primul lucru pe care îl face ospătarul este să aducă vinul. Suprimarea pâinii la cele două mese principale rămane încă o chestiune de principiu. după ce au renunŃat la fumat o lungă perioadă de timp. vechi fumători. Pâinea albă e ca Ńigara: când te dezobişnuieşti de ea. măsline) pentru a închide pilorul. trebuie să continuaŃi şi să nu recidivaŃi. Dacă este un lucru proscris şi condamnat ferm. îngreunează considerabil o masă importantă încărcată de lipide. faptul că. Ideal ar fi deci să nu vă atingeŃi de pahar decât la mijlocul mesei. Pâinea trebuie consumată doar la micul dejun. riscul de a reveni în urmă. nu vinul este responsabil de somnolenŃa de după masa. ContinuaŃi să o veneraŃi ca pe un aliment exceptional. Nu vă asumaŃi. căci cu cât va fi mai plin stomacul cu atât se vor simŃi mai puŃin efectele alcoolului. Când nu luăm un aperitiv şi ne aşezăm la masă la un restaurant. căci doar în acest moment îşi are locul în alimentaŃia zilnică. Din două una: sau aşteptăm să mâncăm întâi. neavând Ńigarete ei revin la Ńigări şi iată nereuşita. căci o merită. veŃi avea o digestie fără probleme şi nu veŃi avea parte de somnolenŃă. Cu cât aşteptăm mai mult. brânză. MergeŃi kilometri pentru a o găsi dacă este nevoie. PÂINEA Chiar în faza II. fără excepŃii (abateri). veŃi sfârşi masa uşor ca o frunză. MenŃineŃi-i cultul. una sau două bucăŃi de pâine luate la o masă ca aceasta vă va da o impresie dezagreabilă de balonare şi vă va perturba digestia. este acest deplorabil obicei pe care îl au oamenii când se aşează în jurul unei mese de a se axa (hipoglicemia obligă) pe pâine şi eventual unsă cu unt. MacaŃi cât doriŃi. în ciuda cantităŃii importante de hrană pe care aŃi consumat-o. Dacă aŃi reuşit acest lucru în faza I. după cum am arătat. Dacă respectaŃi principiile metodei noastre atât privind compoziŃia mâncărurilor cât şi maniera de a bea vin. Şi într-o zi. este de dorit să continuaŃi să respectaŃi principiul care constă în suprimarea pâinii la cele două mese principale. nu trebuie să te întorci înapoi. acceptă mici Ńigarete. sau cerem ceva de mâncat (arahide. AŃi remarcat desigur în jurul vostru cum. cantităŃile. compusă de exemplu din două antreuri. apoi Ńigarete. Dacă î bem. cârnăciori. au cedat încet-încet. ci felul în care este băut. FaceŃi experienŃa: luaŃi o masă copioasă. neavănd întotdeauna la dispoziŃie trabucuri.Ca aperitiv. ne găsim în aceeaşi situaŃie ca şi cu aperitivul. care a stârnit admiraŃia anturajului lor. La masă trebuie deci să aşteptăm să mâncăm întâi antreul înainte să începem să bem vin. neapărat rezonabile. chiar integrală. îşi aprind într-o zi un trabuc (trabucul n-are nimic de-a face cu Ńigara). Cu paharul de vin sau aperitivul pe stomacul gol. Dacă respectaŃi această practică. Şi apoi. cu atât va fi mai bine. 91 . pentru nimic în lume. dacă nu urmează din nou asaltul. un fel principal. să desfacă sticla şi să umple paharele fiecărui mesean. A bea vin la masă implică. dar veŃi avea şi o digestie mai bună. Pâinea. şi suntem tentaŃi să o facem. După o lungă perioadă de abstinenŃă. dar uitaŃi de ea la celelalte două mese. brânză şi chiar un desert. În schimb. trebuie să fie întotdeauna proporŃionale cu cele de hrană consumate înainte.

Trecând la faza Iivom putea în mod excepŃional reintegra ca garnituri la carne şi peşte. eventual cu o smântână bătută fără zahăr (Nata). zmeură şi mure. este multiplicarea abaterilor până la punctul de a se reveni in mod progresiv la vechile obiceiuri. Regula de bază a unei bune gestiuni în această privinŃă este tocmai de a le accepta sau a le evita. fără a socoti bineînŃeles şi creşterea în greutate. Dat fiind conŃinutul lor slab în zahăr. ABATERI DE TEMPERAT Dacă vă plac cartofii şi suferiŃi din cauza privării de ei. repartizându-le în timp. ca bomboanele şi batoanele de ciocolată vândute în marile magazine. Ceea ce trebuie evitat în schimb. mâncaŃi-i cu salată. Prea multe abateri într-o singură zi. nu îi măncaŃi în nici un caz cu carne. cu diferenŃa că anumite abateri vor putea fi făcute la cină. riscă să vă amintească proastele obiceiuri în următoarele 24 de ore. încât să vă doriŃi să faceŃi o abatere . O dată nu este un obicei. ExcepŃie vor putea face fructele roşii: fragi. lăsându-le discret deoparte când eşti invitat. CINA ÎN FAZA II Principiile generale pe care le-am definit pentru faza I sunt aceleaşi şi în faza II. Aceasta înseamnă că dacă se aplică principiile metodei noastre cu o anumită constanŃă. nu riscă să ne tulbure digestia printr-o fermentaŃie nedorită. asta nu înseamna că vor putea fi făcute abateri la fiecare masă a zilei. însoŃiŃi-i întotdeauna de un alt aliment conŃinând fibre. Dacă vă doriŃi să mâncaŃi. Cu morcovii gătiŃi. se poate din timp în timp să fie permisă o abatere fără a prejudicia rezultatele generoase obŃinute. Căci pe cât este de posibil să se evite anumite alimente la antreu sau la felul principal. paste integrale). problema este aceeaşi.ABATERILE A gestionaa alimentaŃia înseamnă a gestiona echilibrul ponderal. RefuzaŃi de exemplu. ceea ce este important de făcut este de a le însoŃi cu fibre pentru a limita ridicarea glicemiei. Dar cel mai adesea abaterea va fi făcută la desert. cu o revenire a oboselii. pe atât este de dificil să refuzi categoric desertul care poate în acelaşi timp să fie şi îndulcit cu zahăr şi să conŃină făină albă. scăderilor de tonus şi somnolenŃelor de care v-aŃi deyobişnuit. Dar ca la toate alimentele hiperglicemiante. Dacă vă plac cartofii prăjiŃi pe atât. Aceste fructe vor putea fi mâncate la sfârşitul mesei. singurele garnituri acceptate erau glucidele cu IG foarte mic care conŃin glucoză şi multe fibre. Î ceea ce privesc fructele proaspete. făceŃi-vă plăcerea o dată din timp în timp. vom continua şi în faza II să le consumăm pe stomacul gol. orice dulciuri de proastă calitate. În faza I. Aceasta poate fi un sufleu care să conŃină un pic de făină albă sau paste proaspete care stau să cadă din farfurie sau chiar o mică porŃie de orez alb. glucide cu IG superior lui 35 dar întotdeauna mai mic de 55 (orez complet. înseamnă a gestiona performanŃa dar şi abaterile. în loc de prânz. LuaŃi deci decizia de a nu accepta niciodată o abatere dacă nu vă aduce în schimb o deosebită plăcere. Abaterea trebuie sa fie o concesie făcută 92 . Dar atenŃie.

A deveni un obsedat al calităŃilor naturale ale alimentelor. sau crakeri îmbogăŃiŃi cu fibre (Wasa fibres). Ea trebuie să ne conducă mai ales. Nu mai este ca în faza I. Calitatea alimentelor pe care le mancăm. apetisant. şi naturală şi realistă nu trebuie să lase loc comportamentelor excesive. ca şi puritatea aerului pe care îl respirăm. care de acum înainte.) să fie preparate cu făină nerafinată şi cu produse de origine biologică. căci ar însemna căderea în extrema cealaltă. PUNEREA IN PRACTICA A FAZEI II Faza II e mai subtil de gestionat ca faza I.. pe de o parte lucrurile pe care le putem face şi pe de altă parte cele pe care nu le putem face. şi revolutionară. privându-l de zahăr. vor trebui făcute într-o optică mai salutară. să căutăm în hrană delectarea şi plăcerea. este condamnabil. să cultivam sensul sacru al gastronomiei şi să respectăm autenticul. la un discernământ în alegerile alimentare. tarte. oriunde şi oricum. 93 . refuzaŃi categoric acele infame produse industriale vândute în patiseriile din gări sau în supermarketuri. Ea nu ne obligă să negăm numeroasele binefaceri ale societăŃii moderne. Dar această nouă abordare a nutriŃiei. E mult mai nuanŃat decât atât. de cea mai mare parte a grăsimilor saturate şi de reziduurile de pesticide. pe fiecare.. Putem face orice – cu condiŃia să nu fie prea mult. care de altfel nu ne oferă obligatoriu o garanŃie. naturalul. funcŃie de oferta comercială şi în totală ignoranŃă. ar merita acelasi gen de dezaprobare. în voia soartei. Masa frugală biodietetică de mâine ar putea reuşi să împace copiii progresului şi nostalgicii modului alimentar străvechi. condiŃionează starea noastră. De asemenea putem să luăm în considerare o « restaurare rapidă » în care principalele feluri (pizza. căci este vorba de un comportament iresponsabil. Noua conştiinŃă căpătată acum în materie de alimentaŃie nu justifică faptul că ne facem cumpărăturile exclusiv din magazine dietetice. Cu condiŃia ca acesta să rămână excepŃional. ca şi pe cele ale consumului. A mânca orice. somon afumat sau crudităŃi. să redescoperim acele varietăŃi de gusturi pe care le-am pierdut. sau un paranoic al culturilor biologice. SANDWICH INTEGRAL LA FAST-FOOD DIETETIC Dacă aveti la dispozitie pâine integrală veritabilă. produsele pure ale pământului. puteŃi oricând să faceŃi un sandwich cu carne slabă. făcut cu dragoste de un maestru patiser. A-şi gestiona performanŃa înseamnă a-Ńi gestiona alimentaŃia. căci principiile sale sunt mai puŃin stricte. În acelaşi fel în care căutam să schimbăm aerul şi să ne oxigenăm mai bine. « Noul hamburger » va fi întru totul acceptat dacă îi vom restitui fibrele. să întreŃinem o mare diversitate alimentară. sărurile minerale şi vitaminele sale. pâinici.calităŃii sau gastronomiei: acceptaŃi un croisant cu unt.

am slăbit şi ne-am recastigat vitalitatea. din instinct am putea spune. Abaterile mici sunt următoarele: . Cu puŃin bun-simŃ.o felie de pâine integrală prâjită cu pate de foie gras sau somon. quiche. .un antreu ce conŃine o glucidă rea (sufleu. să revenim la vechile obiceiuri alimentare.un desert ce cuprinde puŃin zahăr. După cum vă imaginaŃi. paste albe. cârnăciori. nu se punea problema de a face nici cea mai mica abatere. acest lucru se poate întămpla din două motive: fie pancreasul nu a găsit încă un plafon de toleranŃă acceptabil. că măsurile de corectare sunt luate automat. În faza I.două pahare de vin în timpul unei mese. există abateri mici şi abateri mari. sunt şanse ca toate kilogramele şi scaderile de tonus să revină. făină albă). dar aplicate poate cu mai puŃina rigoare. Dacă vedem că greutatea creşte. . dar trebuie să înŃelegeŃi că toate micile abateri vor fi încasate de un organism care a fost o bună perioadă de timp în faza I şi se menŃine în continuare acolo. .. E o libertate supravegheată. măsline . foitaj).un cracker Wasa fibre cu brânză. În caz contrar. principii ce trebuie întotdeauna să constituie referinŃa şi baza de revenire. abaterile alimentare se măsoară mai bine.u . În practică. cu câteva corecŃii. .un pahar de aperitiv + două pahare de vin la aceeaşi masă. În realitate. după ce am mâncat în prealabil brânză. cartofi).Trebuie să fim clari doar asupra faptului ca nu se pune problema. Abaterile mari sunt urmatoarele : . gestiunea abaterilor e mult mai uşoară decât în teorie. percepem atât de repede consecinŃele asupra organismului. . Gestiunea abaterilor este o artă şi poate fi făcută în aplicarea anumitor reguli. aceleaşi cauze vor produce aceleaşi efecte.un desert ce conŃine o glucidă rea (zahăr. adică să nu se piardă din vedere principiile fazei I. . căci consecinŃa prea multor abateri nu se manifestă numai printr-un risc de îngrăşare. Din momentul în care mergem prea departe. măsurile potrivite vor fi luate în consecinŃă.un pahar de vin sau de şampanie la aperitiv. Asta înseamnă că principiile de bază ale fazei I vor fi păstrate pentru totdeauna. Este în general în planul formei.un fel principal ce conŃine o glucidă rea (orez alb. care trebuie să devină întotdeauna o a doua natură. fie frecvenŃa abaterilor e prea mare.un platou de glucide bune cu o grăsime vegetală (orez basmati cu ulei de masline). Faza II e puŃin mai permisivă în această privinŃă. după ce am obŃinut rezultate.. într-un cuvant: al vitalităŃii. cu condiŃia ca frecvenŃa lor să fie episodică. .. Marile abateri sunt absorbite. Dar vor trebui gestionate corect aceste abateri. Acul balanŃei va trebui să serveasca drept indicator pentru a decide corecŃiile. de exemplu o cremă caramel sau un iaurt îndulcit34. dar nu de orice fel. care propune şase deserturi clasificate « abateri mici » şi paisprezece deserturi clasificate « abateri foarte mici ». al rezistenŃei. Vezi cartea Retete si meniuri Montignac. sunt posibile orice abateri. 34 94 . Faza II este una de libertate.

Nu luaŃi niciodată mai mult de o masă pe zi care conŃine o abatere mică. Nu faceti niciodata mai mult de o masă din trei conŃinând o abatere mare şi o masă din patru cuprinzând o abatere mare şi două mici Exemple: Masă cu o abatere mare plus două abateri mici Avocado Stridii Colin. Asta înseamnă că una din cele două mese principale va face parte din faza I extinsă. brocoli Peste + orez basmati* Tartă cu mere ** Profiterol** 1 pahar de vin 2 pahare de vin * * abatere mică ** abatere mare Masă cu o abatere mare Exemple de meniuri din faza II (* abatere mică ** abatere mare) ZIUA nr. 3. 1 Mic dejun Fruct Pâine integrală + gem fără zahăr Margarină slabă Cafea decofeinizată Lapte degresat Prânz Avocado vinaigretă Friptura fasole verde Cremă caramel Băutură: 2 pahare de vin * Cina 95 . Exemple : Acceptabile 2 pahare de vin Lapte de pasare îndulcit cu zahăr Neacceptabile 1 aperitiv 2 pahare de vin Portie de orez cu carne 2. Nu faceŃi niciodată mai mult de două abateri mici la aceeaşi masă.REGULI GENERALE ALE FAZEI II 1.

2 Mic dejun Suc de portocale Croisante + brioşe** Unt Cafea + lapte Prânz CrudităŃi (roşii + castraveŃi) File de cod la grătar Spanac Brânză Băutură: doar 1 pahar de vin Cina Anghinare vinegretă Ouă prăjite cu roşii Salată verde Băutură: apă ZIUA nr. 3 Mic dejun Fruct Pâine integrală Unt slab Cafea decofeinizată Lapte degresat Prânz Aperitiv: Apéricubes + 1 pahar de vin alb* Somon afumat Pulpă de oaie cu fasole oloagă Salată verde Brânză ÎngheŃată* Băutură: 3 pahare de vin** 96 .Supa de legume Omletă cu ciuperci Salată verde Brânză de vacă scursă Băutură: apă ZIUA nr.

35 97 . 4 Mic dejun Ouă prăjite Bacon CârnaŃi Cafea normală sau decofeinizată + lapte Prânz 1 duzină de stridii Ton la grătar cu roşii Tartă cu fragi ** Băutură: 2 pahare de vin* Cina Ciorbă de legume Gratin de conopidă Salată verde Iaurt Băutură: apă ZIUA nr.Cina Supă de legume Roşii umplute (vezi ReŃete şi meniuri Montignac) Salată verde Brânză de vaci cu O % MG Băutură: apă Ziua nr. Acest tip de abatere va trebui sa fie excepŃional. 5 (ABATERE MARE)35 Mic dejun Suc de portocale Cereale sau brânză de vaci cu 0 % MG Cafea normală sau decofeinizată + lapte degresat Prânz Pate de ficat de gâscă (foie gras) Somon la grătar + orez basmati Cremă arsă** Băutură: 3 pahare de vin** Ziua nr. căci şase pahare înseamnă mai mult de jumatate de litru. În nici un caz nu constituie o recomandare. care este excesivă. deja considerat un maxim. mai ales în privinŃa cantităŃii de vin. 5 nu este dată cu titlu de exemplu de meniuri. de nedepăsit într-o zi.

7 Mic dejun Pâine integrală Brânză de vaci cu 0 % MG + gem fără zahăr Cafea normală sau fără cofeină Lapte degresat Prânz Salată de andive Antricot cu fasole verde Fragi + smântănă bătută fără zahăr Băutură: 1 pahar de vin Cina Fructe: 1 portocală. 6 (INTOARCERE COMPLETA LA FAZA !) Mic dejun Pâine integrală Brânză de vaci cu 0 % MG Cafea sau cafea fără cofeină + lapte degresat Prânz CrudităŃi (castravete.Cina Soufflé cu branza * Friptura** Branza Ouă à la neige * Bautura : 3 pahare de vin ** ZIUA nr. ceai Cina Supă de legume Jambon alb Salată verde 1 iaurt ZIUA nr. ciuperci. 1 pară şi 150 g de zmeură Băutură: apă 98 . ridiche) Cod în sos tomat Brânză Băuturi: apă. 1 măr.

ZIUA nr. 8 Mic dejun Pâine integrală Unt slab Cafea normală sau fără cofeină Lapte degresat Prânz Cocktail de creveŃi Ton + vinete Salată verde Brânză Băutură: 2 pahare de vin* Cina Ciorbă de legume Mâncare de linte Fragi Băutură: 1 pahar de vin 99 .

De asemenea. Lepra. obiectul unui examen mecanic atent. Dacă am face astăzi lista bolilor civilizaŃiei moderne. am văzut că glucoza era carburantul organismului. enigma este în sfârşit clarificată: nu mai avea benzină. L-au demontat. a apărut ideea că este posibil să fie o legătură de la cauză la efect şi că. cu toate că este aproape nou şi bine întreŃinut. bolile cardio-vasculare şi chiar sida. căci nimic nu putea explica pana. acela de care aveau nevoie mai ales pentru funcŃionare muşchii şi în special creierul. în mijlocul cărora mişunau porcii. tuberculoza sau sifilisul. se înmulŃeau rapid şobolanii şi se agitau muştele. Diagnosticul hipoglicemiei este puŃin. ocupate de grămezi de gunoaie şi excremente. insuficienŃa ei se poate traduce în diferite feluri şi în principal prin oboseală. sunt luate în considerare ipotezele cele mai extreme. până într-o zi când. este improbabil ca el să procedeze la un interogatoriu alimentar şi încă mai improbabil să facă efortul de a căuta posibile carenŃe în vitamine şi în săruri minerale. să trăiască pe cei care sunt afectaŃi de ea. şi-au asumat riscul de schimba piese esenŃiale. direct sau indirect. la care a fost transferat. HIPOGLICEMIA: PREA SIMPLU PENTRU A NE GÂNDI ! Un automobilist este brusc nevoit să se oprească pe marginea drumului. obezitatea. generale sau trecătoare. Remorcat până la garajul cel mai apropiat. vom putea nota printre altele. 100 . diabetul. vor fi bolile contagioase eruptive. febra tifoidă. În acea vreme. holera. cu toate că este caracteristică vremurilor noastre. ciuma. câteva măsuri de igienă ar fi salutare. dizenteria decimau mare parte din populaŃie. timp de secole. Dar degeaba. Hipoglicemia.6 OBOSEALA: ŞI DACĂ AR FI ALIMENTAłIA ? Dacă ajungeŃi într-o zi să consultaŃi un medic pentru o problemă de oboseală. ca acela al penei de benzină: este prea simplu pentru a ne gândi la el. dacă se poate admite că este o afecŃiune din care nu se moare. puŃin mai târziu. În evul mediu. Vehiculul său. La specialistul în marca respectivă. CÂND SE VORBEŞTE DE HIPER SAU DE HIPOGLICEMIE ? În capitolele precedente. AbsenŃa ei ar provoca moartea. acest teribil flagel era ceea ce se putea numi „bolile civilizaŃiei” aşa cum. este o mică şansă să caute să identifice alegerile alimentare care pot declanşa. a rămas în pană. în schimb se poate afirma că ea împiedică. Şi. o parte din populaŃie a început să se îngrămădească în oraşe cu străzi înguste. l-au montat la loc: nimic ! Şi apoi. cancerul. totuşi este de bunăvoie uitată. reduceri sensibile de tonus. în mod dramatic. el devine atunci.

care va putea ajunge până la 0. este în jur de 1 g la litrul de sânge. În alŃi termeni. În schimb.25 g/l şi sub acŃiunea unei secreŃii slabe de insulină. hiperinsulinismul va avea ca efect scăderea anormală a glicemiei. Majoritatea indivizilor la care s-a diagnosticat o hipoglicemie. provocând astfel.. frilozitate dar şi.8 g/l. Atunci când glicemia scade brutal. abuzul zahărului este cel care produce un deficit. în funcŃie de fiecare individ. Femeile par să fie mult mai sensibile şi manifestă uneori. glicemia urcă rezonabil. scăderi de tonus. glicemia coboară în mod progresiv şi atunci dă semne mai banale. lipsă de concentrare. dacă micul dejun este compus din glucide rele (pâine albă. De aceea această afecŃiune se numeşte hipoglicemie reacŃională. adică cele care au un IG scăzut. tulburări de vedere. este exact contrariul! Dacă indispoziŃia intervine de exemplu la sfârşitul dimineŃii.Ştim că glucoza trece în sânge şi că. dulceaŃă. pretându-se mai puŃin la o diagnosticare uşoară: dureri de cap. organismul se află în hipoglicemie. într-un mod mai evident. probabil. tremur sau subit o foame foarte mare.. întotdeauna prin hipersecreŃia de insulină interpusă. Medicul consultat. va pune cu uşurinŃă diagnosticul şi va da sfaturi pentru evitarea recidivelor. dacă ne găsim în hipoglicemie la ora 11 este pentru că la ora 8 am fost în hiperglicemie. Atunci când ea scade.6 g/l. este sigur că apare ca urmare a unei absorbŃii mult prea importantă de glucide „rele” la micul dejun. HIPOGLICEMIA FUNCłIONALĂ Cel mai adesea. angoasă. în circa trei ore după ingestie. rapid.). căscat. care corespunde mai ales la o transformare a proteinelor în glucoză. organismul face în mod succesiv apel la două surse de alimentare: . SecreŃia pancreatică de insulină va fi atunci importantă. Ori. o hipoglicemie. iritabilitate şi agresivitate. puŃin sub valoarea normală şi se stabilizează din nou. el va şti: este clasica indispoziŃie hipoglicemică. de exemplu până la 1. găuri de memorie. concentraŃia medie pe stomacul gol.glicogenul. care a fost în esenŃă compus din alimente hiperglicemiante. transpiraŃie.. În mod curent se remarcă la birou că. asociind paloare. care este în stoc tampon în ficat şi Ńesuturile musculare. Paradoxal.. vârful glicemiei va putea creşte. după ce a efectuat probabil un bilanŃ pentru a elimina orice alte posibilităŃi de afecŃiuni grave. de exemplu până la 1. . Pentru a menŃine concentraŃia la nivelul său ideal.45 g/l. Atunci când concentraŃia zahărului (glucozei) creşte. 101 .neoglucogeneza. anumite simptome: acela de frilozitate de exemplu. subiectul se va putea plânge de tulburări. organismul se află în hiperglicemie. zahăr. vor avea tendinŃa să creadă că se află în această stare pentru că. ceea ce este cazul după absorbŃia glucidelor. Un simptom poate ascunde un altul. La extremă. sunt lipsiŃi de zahăr. disproporŃionată chiar dacă pancreasul nu este în stare bună. miere. ea descreşte progresiv. adică devine mai mică de 0. În acest caz. UN SIMPTOM POATE ASCUNDE UN ALTUL. palpitaŃii. la 1 g/l. Dacă luăm un mic dejun compus din glucide bune.

În ceea ce priveşte căscatul şi alte stări de somnolenŃă. chiar agresive. se poate evidenŃia eroarea stupidă care constă în a ciuguli glucide rele de fiecare dată când organismul se găseşte în hipoglicemie. Este desigur. compuse în proporŃie de 80 %. are ca rezultat întreŃinerea. printr-un adevărat cerc vicios. În publicitatea cvasi mincinoasă care se face pe piaŃă. O anchetă făcută în FranŃa pe subiecŃi ai accidentelor rutiere. Stadiul extrem este natural.. pe măsură ce ora obişnuită de masă soseşte. prea multe paste şi orez albe. ciclul infernal în care se regăsesc toŃi aceia ce sunt victimele ronŃăielilor dintre mese. în anturajul lor familial sau profesional. propunând înfometaŃilor bare de pseudo-ciocolate. Este uşor de remarcat. s-a crezut că doar subiecŃii care aveau tendinŃă de îngrăşare puteau fi victimele hipoglicemiei.. care constituie mijlocul ideal de fidelizare a clientului. 102 . că unele persoane devin treptat nervoase. Industriaşii agroalimentari nu au scăpat ocazia de a exploata această piaŃă care aduce bani. Ele sunt în mare parte. În realitate. în condiŃiile în care temperatura nu s-a schimbat. deci şi slabii. gândind că sunt victime ale oboselii cronice sau insuficienŃei circulatorii cerebrale. adesea între mese. aşa cum o cer simptomele foamei şi ale scăderii de tonus. legate de o relaxare a atenŃiei. Dacă ei se opresc.. popcorn. . dacă nu agravarea situaŃiei. acela în care se complac americanii mâncând şi bând în permanenŃă alimente hiperglicemiante (cola. Consumul de zaharuri.. De altfel. în mod abuziv.). femeile simt nevoia de „a pune ceva” pe ele.. pot să fie afectaŃi. a arătat că mai mult de 30 % dintre ele erau datorate unei pierderi a vigilenŃei consecutivă unei scăderi a glicemiei. acest lucru poate fi dramatic căci ei sunt cert. cartofi prăjiŃi. pe maşini sau pe şantiere) sunt întotdeauna mai numeroase la anumite ore ale zilei. Simptomele hipoglicemiei funcŃionale fac frecvent parte din plângerile pacienŃilor când îşi consultă medicul. Lung timp. pe care le afişează participanŃii la şedinŃe în întreprinderi. alŃii nu.mereu spre sfârşitul dimineŃii. Unii se îngraşă. hamburgheri. din zaharuri şi alŃi compuşi de glucoză. Creşterea glicemiei este la fel de rapidă şi puternică ca şi scăderea sa. probabil în raport cu o scădere anormală a glicemiei. „forma” (forma bună în care vei fi după ce consumi aceste produse).un rău răspuns alimentar Aşadar. O origine alimentară. nu destule fibre. altele promit o veritabilă relansare a funcŃiilor vitale („acesta reporneşte”) care nu este în realitate decât începerea unui nou ciclu (hiper/hipoglicemie). Studii realizate au arătat că toată lumea. cu consecinŃele hipoglicemice secundare care se cunosc. instabile. aceste simptome nu sunt decât consecinŃa indirectă a unor proaste obiceiuri alimentare: prea mult zahăr. într-un sistem de dependenŃă totală. DiferenŃa se află în planul metabolismului. ele sunt de asemenea semne evidente. unele firme merg chiar până la a evoca. direcŃiile de personal ştiu bine că accidentele de muncă (în uzine.

alcoolul. cel mai grav este că adolescentul care a abuzat pe parcursul anilor de băuturi hiperglicemiante ajunge forŃat. Numeroase studii. care pune în evidenŃă legătura strânsă între această „extremă dependenŃă de zahăr” şi violenŃă. ceea ce îi este psihic insuportabil. lipsă de energie. Atunci când o băutură alcoolică este băută pe stomacul gol. aproape să treacă la alcoolism. pe care mizeria îi conduce la o alimentaŃie încă şi mai hiperglicemiantă decât a altora. individul se va afla în orice moment în situaŃia de recidivă. o importantă secreŃie de insulină care va provoca o hipoglicemie reacŃională. într-un orăşel de provincie unde se găseşte un mare internat particular. Limbajul popular este în întregime semnificativ când vorbeşte de „băutură întăritoare”. Faptul că obezitatea este mai importantă la ei. se bazează pe aceeaşi logică. Se înŃelege deci. Când alcoolul se vâră Trebuie să ştim de asemenea.FORłA DEPENDENłEI ZAHĂRULUI ÎN AMERICA Medicii americani cunosc ceea ce am numit carbohidraŃii cravers (carbohidraŃii doriŃi cu aviditate). ceea ce înseamnă „toxicitatea glucidelor rele”. eroarea stupidă care constă în a da să bea unui alcoolic pentru a-l sevra. autorităŃile locale aduc înapoi la colegiu în mod regulat. În FranŃa. miercuri 36 Limfatic = care suferă de limfatism. în aceeaşi logică hiper/hipoglicemie şi acest lucru este probabil cel care explică de ce niciodată nu au fost aşa de limfatici36 ca astăzi. ea trece direct în sânge şi se manifestă imediat printr-o creştere a glicemiei. Un medic universitar din Washington ne-a raportat de curând că după părerea lui. Aşa cum au arătat oamenii de ştiinŃă americani şi francezi. slabă rezistenŃă la infecŃii. că hipoglicemia este una din explicaŃiile cele mai probabile ale alcoolismului. 103 . (fr. Glicemia generează automat. au arătat că cea mai mare parte a delicvenŃilor erau hipoglicemici cronici. Se povesteşte că. din două una: ori alcoolicul rămâne în hipoglicemie. ca efect. Deci. Noul pahar de alcool produce. în acest fel se explică recrudescenŃa dramatică a alcoolismului în campusurile americane. Limfatism = stare patologică (frecventă la copii) caracterizată prin mărirea volumului organelor limfatice şi însoŃită de paloare. AdolescenŃii care se „alimentează cu carburant” bând cola sau alte băuturi dulci. care au adunat ceva „beŃii” la activ sunt în număr mare iar educatorii o ştiu bine. se află în realitate. creşterea glicemiei şi provocă băutorului o imensă alinare. Există chiar o întreagă literatură în SUA. Ori. adolescenŃii de 15 ani. lymphatique) . realizate mai ales în penitenciare. căci atâta timp cât hipoglicemia cronică nu va fi eradicată. împiedică eliberarea glucozei stocate în ficat (glicogen) slăbind posibilităŃile neoglicogenezei. ori consumă o nouă cantitate de alcool pentru a ieşi din această stare. Unii autori merg chiar până acolo încât se gândesc că acest lucru explică marea criminalitate la anumite categorii sociale defavorizate. sucuri de fructe sau băuturi îndulcite în loc de alcool. în mod particular la un alcoolic.

este o veritabilă obsesie pentru toŃi cei ce muncesc.. Adică apariŃia simptomelor este o noŃiune biologică foarte relativă de la un individ la altul.. legată de o sensibilitate individuală. Anumite persoane sunt pe cale să-şi piardă cunoştinŃa (să intre în comă hipoglicemică) cu 0. De aceea este mereu foarte dificil să se determine la ce nivel parametric se situează factorii de declanşare. este acelaşi lucru. În aceeaşi manieră. o sangria sau un whisky-cola.seara. este semnul unei hipoglicemii! Aceasta este consecinŃa directă a modului deplorabil în care a fost organizată masa şi „sandwichiul-bere” este cert ilustrarea cea mai aberantă. ideea potrivit căreia fiecare individ are un sistem de termoreglare care îi este propriu şi că o raŃie alimentară care satură pe unul poate lăsa înfometat pe altul. Ceea ce trebuie reŃinut este că o mare parte din oboselile cronice sau trecătoare (căderi de tonus). că într-un loc în care domneşte o temperatură constantă. ceea ce explică că absorbit cu alimente hiperglicemiante (pâine albă.7 g/l de zahăr în sânge. aceea a tinereŃii noastre. este important să precizăm că hipoglicemia (şi simptomele ei) este o noŃiune relativă. De aceea vinul nu vă „taie picioarele” în alt fel decât un kir. Factorul individual Înainte de a termina acest capitol. nu va avea parte decât de râsete şi ridicări din umeri. Contrar a ceea ce mulŃi oameni gândesc. pizza. cartofi. provocând o secreŃie anormală de adrenalină sau de insulină care produce o hipoglicemie. trebuie ştiut că alcoolul potenŃează efectul zaharurilor. AŃi remarcat desigur. unora le este frig în timp ce altora le este prea cald. În materie de hipoglicemie. tineri elevi ridicaŃi într-o stare de ebrietate avansată. vinul nu este obligatoriu responsabil de somnolenŃă ci maniera în care a fost băut: pe stomacul gol. Eh bine. o bere. Acest lucru înseamnă că la o temperatură egală. De altfel. În cele mai bune cazuri.) el generează mai rapid o hipoglicemie. Repercursiunile meselor greşit concepute Scăderea tonusului de după masă. cum o numesc medicii. mai ales luat pe nemâncate. 104 . ale căror victime sunt contemporanii noştri. Trebuie să spunem că. Se ştie de altfel că şi factorii emoŃionali pot acŃiona asupra glicemiei şi produc o slăbire a vigilenŃei. se mulŃumesc să înăbuşe afacerea. în sfârşit. nutriŃioniştii au admis. în timp ce alŃii se vor simŃi perfect bine cu 0. sunt legate de hipoglicemii consecutive unei alimentaŃii greşite.5 g/l. aceea a lumii de mâine este stinsă cu băuturi care creează o adevărată dependenŃă şi că cola-dollars poate fi fără nici un fel de inconvenient spălată de investiŃii în publicitate de prestigiu sau în strategii de piaŃă de geniu. Nu stinghereşte faptul că „setea de astăzi”. paste. unele persoane se acoperă pe când altele se descoperă. trebuie să ştim că această somnolenŃă post prandială. dacă cineva se hazardează să descopere adevăratul responsabil: „deriva alimentară a societăŃii noastre”.

nu a fost niciodată oficial recunoscută. ea ar putea fi scăzută şi deci responsabilă de persistenŃa stării de oboseală. Aceasta se remarcă în special la alcoolici. CARENłELE ÎN MICRONUTRIMENTE Un deficit de vitamina B poate de asemenea produce apariŃia unei stări de oboseală. căci ea este fondată prin natură pe sensibilitatea individuală. câteva ore mai târziu. CELELALTE CAUZE ALE OBOSELII GREŞITELE ALEGERI ÎN MACRONUTRIMENTE Oboseala poate fi cauzată de un aport insuficient de proteine.topirea musculară. deci ar fi de dorit să o păstrăm pentru a face o supă. din cauza tulburărilor metabolice. prin esenŃă riguroasă şi nu se poate decât felicita pentru acest lucru. care poate dura 4 până la 5 ore. poate avea ca efect lipsirea de proteine.De altfel. Un exces de lipide. indispoziŃia resimŃită la început.îngrăşarea. se opun încă la stabilirea în mod oficial. solubilă în apă. în virtutea acestui principiu de bază. în măsura în care valorile de declanşare sunt variabile de la un individ la altul. Un regim prea restrictiv sau neechilibrat. Homeopatia nu poate face obiectul nici unei „probe” în măsura în care ea scăpă de sub controlul ştiinŃific clasic. mereu din principiu. Excesul de grăsimi încetineşte considerabil digestia. Această carenŃă relativă. Alte cauze ale oboselii datorate unei carenŃe în micronutrimente: 105 . observaŃia şi experienŃa vor conduce la acceptarea ei. Bunul simŃ. produce mai multe consecinŃe: . ea este normală. dar unii. căci ea pleacă de la postulatul potrivit căruia toŃi indivizii sunt identici. Dacă se dozează în acel moment glicemia. homeopatia – totuşi admisă ca o terapeutică eficace în numeroase afecŃiuni. rămâne în apa în care au fost fierte legumele şi feculentele. poate să fie datorată unei secreŃii de adrenalină legată de exemplu. a corelaŃiei dintre ele. . are totuşi defectul de a nu accepta un fenomen ca şi corect din punct de vedere ştiinŃific. la femei însărcinate care vomează şi la sportivi.) Toată lumea recunoaşte astăzi că variaŃia glicemiei sanguine explică majoritatea simptomelor pe care le-am definit. (De altfel. în ciuda practicării sale de către medic şi de recunoaşterea ei de către Securitatea socială. de autorităŃile medicale. trebuie obligatoriu să se verifice şi la altul. Ea este chiar respinsă. De aceea o senzaŃie de greutate gastrică neplăcută şi apariŃia unei somnolenŃe. .încetinirea creşterii la copii. ca şi consecinŃă a unei mese. ŞtiŃi ca vitamina B. Şcoala ştiinŃifică modernă. la o populaŃie importantă de subiecŃi. decât dacă el a putut fi verificat statistic. În schimb. în acelaşi mod. de un stres. poate de asemenea să producă o scădere a tonusului. de unde o senzaŃie de oboseală la cel mai mic efort. Ceea ce se verifică la unul. din principiu.

De aceea este important să alegem. alcoolul favorizează o deshidratare prin creşterea diurezei şi a transpiraŃiei. foarte frecventă la femei. plumb şi mercur. fără a vorbi de diarei datorate salmonelei şi de câteva rare epiemii de listerioză sau de trichinoză. În secundar. reziduuri de antibiotice. alimente provenind din agricultura biologică: ele sunt mai bogate în micronutrimente şi lipsite de produse chimice nedorite. Femeia are o mai mare sensibilitate decât bărbatul pentru o aceiaşi doză de alcool. Ori. de boli cardio-vasculare şi de cancer.o carenŃă în vitamina B12. . 106 .carenŃa în antioxidanŃi (betacaroten.. Această carenŃă favorizează infecŃiile şi împiedică absorbŃia fierului. zinc şi seleniu) împiedică lupta împotriva radicalilor liberi. alergii la unii coloranŃi. de infecŃii şi de oboseală. .carenŃa în fier. De unde o senzaŃie de oboseală anormală chiar în lipsa unei activităŃi fizice intense. simptomele se traduc de asemenea printr-o anumită oboseală. responsabili de o îmbătrânire precoce. s-au întâlnit deja cazuri de intoxicaŃie cu beta-agoniste ale organelor.scăderea concentraŃiei sanguine de vitamina B9 (sau acidul folic).deficitul în vitamina C. căci ea are un echipament enzimatic mai puŃin performant pentru a-l putea degrada. . ceea ce este adesea cazul femeii gravide şi bătrânilor. în timpul zecilor de ani. o deshidratare de 1 % diminuează cu 10 % forŃa musculară. care este preponderent la fumători sau la persoanele care nu mănâncă destule fructe sau crudităŃi. În toate cazurile pomenite. vertij sau accidente diverse (de muncă. . Totuşi. Dacă se atinge 2 %. fungicide. de circulaŃie).. nu trebuie niciodată băută pe stomacul gol căci acest lucru favorizează cefalee. De aceea. GREŞITA GESTIUNE A BĂUTURILOR ALCOOLICE Modul în care bem o băutură alcoolică poate avea incidenŃă asupra vitalităŃii.. Excesul de alcool în timpul meselor conduce la aceleaşi tulburări. erbicide. dacă este posibil.magneziul ingerat în cantitate insuficientă. favorizează spasmofilia şi ne face mai vulnerabili la stres. forŃa musculară este scăzută cu 20 %. ceea ce se remarcă curent la vegetarieni. . de pesticide. nitraŃi. HIPERSENSIBILITATEA LA POLUAREA ALIMENTARĂ Nu se cunosc bine efectele asupra organismului. este sursă de anemie. ale absorbŃiei cronice. vitaminele C şi E.

. tărâŃe de grâu. lipsă de apetit. Tabagism Alcoolism ContracepŃie orală Hepatită virală Tratament cu barbiturice Semne de carenŃă Tulburări ale vederii nocturne.TABELUL VITAMINELOR Vitamina A retinol Creştere Vedere Starea pielii Rolul Surse Ficat. leziuni: buze. peşte. rinichi. spanac. îmbătrânirii şi cancerului Mineralizarea scheletului şi dinŃilor Metabolismul fosfocalcic Morcovi. leziuni ale pielii 107 . peşte. spanac. organe. lapte. caise Riscuri de carenŃe acumulate în caz de. anorexie. limbă Perles (zabalute) Oboseală. conopidă Drojdia uscată. germeni de grâu. brânză. spanac. caise. sensibilitate la reverberaŃie. mango. lipidelor şi protidelor RespiraŃia celulară Vederea Furnitură de energie prin oxidoreducŃie Dermite seboreice.. unt. morcovi. sensibilitate la infecŃii ORL provitamina A betacaroten D calciferol ProtecŃie contra bolilor cardiovasculare. intoleranŃă cutanată la soare. carne. riscuri de accidente cardio-vasculare. cacao Drojdia uscată. insomnie. uscări ale pielii. ton. stare depresivă. depresii. alune. unt Ficat. pepene galben. ciocolată neagră. Tratament antibiotic de lungă durată Abuz de laxative Naştere prematură AlimentaŃie hiperglicemiantă Diabet Alcoolism Sarcină Tratament cu diuretice Alcoolism Neconsumarea de lactate şi brânzeturi Alcoolism Tratament antiparkinsonian Accidente hemoragice B1 tiamina FuncŃionarea neuromusculară Metabolismul glucidelor Oboseală. piersici. migdale. cereale complete. fotofobie. slăbiciuni musculare B2 riboflavina PP sau vitamina B3 Metabolismul glucidelor. ouă. carne. ficat. brocoli. acnee rosacee. roşii. pâine completă Drojdia uscată. păr fragil şi tern. lapte. rinichi. îmbătrânire cutanată E tocofenol K menadiona AcŃiune antioxidantă împotriva radicalilor liberi şi protecŃia acizilor graşi polinesaturaŃi ProtecŃie cardio-vasculară şi prevenirea unor cancere Coagulare sanguină Uleiuri. tulburări de memorie. ficat. unt. varză. porc. lapte. ouă. migdale. brocoli. cereale complete. gălbenuş de ou. brânză Expunere la soare AbsenŃa expunerii la soare Abuz de cremă solară cu ecran total Cantonament în interior (mai des persoanele în vârstă) Copil: rahitism Persoane în vârstă: osteomalacie (+osteoporoză) = demineralizare osoasă Oboseală musculară. ciuperci. sardine. creson. pâine completă Fabricată de bacterii ale colonului Ficat. unt. gălbenuş de ou. ouă. iritabilitate.

capcană/cursă a radicalilor liberi Formarea colagenului şi a Ńesutului conjunctiv Formarea anticorpilor Sinteza L-carnitinei Lupta împotriva stresului Alcoolism Sarcină Persoane în vârstă Numeroase medicamente Fierberea alimentelor Anemie Regim vegetarian Carentă în cobalt măceşe. lapte. leziuni ale pielii. pâine completă. leguminoase. rinichi. căderi de păr Oboseală. piele grasă. legume uscate. carne. flora intestinală Drojdia uscată.sau niacina sau acid nicotinic B5 acid pantotenic Intervine în numeroase metabolisme energetice MenŃine pielea. carne. C tisulare sau celulare (absorbŃia acid ascorbic fierului). Intervin în 60 sisteme enzimatice carne. oboseală musculară. ciuperci. germeni de grâu Ficat. legume uscate. rinichi. greŃuri. carne. leguminoase Regim vegetarian Abuz de porumb Alcoolism Abuz de conserve şi de alimente congelate ContracepŃie prin „pilulă” Alcoolism şi ale mucoaselor B6 piroxidina B8 sau vitamina H sau biotina B9 acid folic Metabolismul proteinelor Drojdia uscată. anemie. ouă Tratament antibiotic prelungit Abuz de ouă crude Oboseală. pâine completă. vărsături. hipotensiune ortostatică. orez complet. insomnie. confuzii mentale (bătrâni). legume verzi. pătrunjel. brânză. avocado. tulburări neurologice Oboseală. tulburări neurologice Oboseală. dureri de cap datorate glutamatelor Oboseală. somnolenŃă. vertij. brocoli. dureri de cap. dureri musculare. fructe (citrice). depresii Oboseală. creson. hering. germeni de Sinteza lecitinei grâu. slabă rezistenŃă la infecŃii. ficat. pâine completă Participă la multiple reacŃii Flora intestinală. greŃuri. pâine completă Metabolismul proteinelor Drojdia uscată. lipsă de apetit. rinichi. iritabilitate. ouă. stridii. Fabricarea celulară soia. ficat. ficat. lipsă de apetit. lipsă de apetit. coacăze. tulburări de memorie. kiwi. tulburări de memorie. tulburări de somn. soia. ciuperci. drojdia celulare uscată. stare depresivă. legume uscate. conopidă. peşte. pui. spanac. ouă. suflu greu la efort Sinteza globulelor roşii B12 cianocobalamina ReacŃii enzimatice Stare bună a celulelor nervoase şi a pielii Roluri metabolice multiple. ficat. curmale. rinichi. stridii. mucoasele. depresie. paloare. căderi de păr. întârzieri de cicatrizare. dureri neuromusculare. ciocolată. insomnie. stare depresivă. rinichi Tabagism Neconsumarea fructelor şi legumelor crude Regim macrobiotic Stres InfecŃii trenante/persistente 108 . tulburări caracteriale. iritabilitate. dorinŃă de dulciuri. ficat. părul peşte. peşte. greŃuri. cereale. legume verzi.

adică destul de aproape de speranŃa medie de viaŃă actuală. se numără efectiv. s-a creat un comitet de experŃi însărcinaŃi să decreteze „recomandări”. cum îi place să remarce profesorului Apfelbaum. ereditatea. înaintea Japoniei care prezintă scorul cel mai scăzut. „şi tot ceea ce noi fără îndoială ignorăm încă”. 40 milioane de adulŃi au o concentraŃie a colesterolului mult superioară celei normale. Norvegiei şi Germaniei. companii de asigurare. dar cel mai surprinzător este că mortalitatea totală nu s-a diminuat tot atât. colesterolul este depozitat în peretele arterial. industrii farmaceutice şi agroalimentare. „La fiecare 90 secunde un american murea de o criză cardiacă”. Toate modalităŃile pentru reducerea procentului ridicat al bolilor cardio-vasculare au fost puse în practică în această Ńară. spun specialiştii. Toată lumea ştie că bolile cardio-vasculare sunt cauzele cele mai frecvente ale mortalităŃii în lume. sunt acoperite de zone modificate si poarta numele de placa de aterom 37 109 . Are deci. Aceste îngroşări bogate în colesterol. circa 110 000 de infarcturi şi 50 000 de decese. unde după 1985. o vastă campanie anticolesterol a fost lansată şi a ajuns astăzi la comportamente care merg până la isterie şi paranoia. o dată cu îmbătrânirea arterială. De altfel. În fiecare an în FranŃa. Canadei. Dacă hipercolesterolemia este un factor de risc pe care numeroase studii l-au pus în evidenŃă. Riscul nu devine clar decât la circa 70 de ani.7 PREVENIREA BOLILOR CARDIO-VASCULARE CetăŃenii moderni (bărbaŃii mai mult decât femeile) constituie statistic o populaŃie cu un mare risc în ce privesc bolile cardio-vasculare. În ceea ce priveşte femeia. Aceste sfaturi au fost difuzate cu sprijinul mass-mediei diferitelor grupuri de Aterom: Colesterolul este componenta majora a plăcii de aterom care apare în peretele arterial cauzând cardiopatie ischemica. imputabile ateromului37 coronarian. ea dispune de o protecŃie hormonală până la menopauză. Căci acolo. diabetul. de patru ori mai puŃine decât în Finlanda (Ńara cea mai expusă) şi se situează în urma Regatului-Unit. trebuie să ştim. Acest caz se petrece în SUA. hipertensiunea arterială. aşa cum doar americanii ştiu să declanşeze. încorporat în celule speciale care îngustează peretele arterial. chiar dacă cifrele sunt mari raportat la populaŃie. Dar. Alegând din zeci de asociaŃii profesionale medicale. FranŃa se află în coada plutonului. Când este în exces. Cu toate acestea. mortalitatea prin infarct miocardic a fost redusă. RISCUL VASCULAR ESTE DIFERIT LA BĂRBAT ŞI LA FEMEIE La bărbat el se situează adesea între 35 şi 55 de ani. se ignoră adesea că vârsta medie a decesului prin boală cardio-vasculară se situează între 70 şi 75 de ani. toate studiile internaŃionale arată că acolo unde s-a reuşit reducerea colesterolului ca factor de risc. sublinia doctorul Lenfant. el nu este totuşi mult mai important decât tabagismul. Doar acelea care nu urmează un tratament hormonal sunt expuse. de trei ori mai puŃine cazuri decât în SUA.

dar nu este unt. Broşurile destinate educaŃiei pacienŃilor au fost distribuite prin intermediul a 150000 de doctori. „ESTE BUN PENTRU SĂNĂTATE” ! Colesterolul nu este obligatoriu intrusul pe care îl credem. autentică şi gastronomică în surplus. Există două categorii: 110 . ne putem teme de cele mai grave dereglări metabolice. Este pur şi simplu. obligatoriu. cu avantajul pentru consumator de a avea acelaşi gust al grăsimilor. Tot ceea ce conŃinea cea mai mică proporŃie de grăsime a fost debarasată de acest intrus. puteŃi foarte bine avea un regim alimentar fără nici un aport exterior de colesterol (dacă nu mâncaŃi decât morcovi cu apă. adică fabricat de organismul-însuşi şi 25 % doar vine din alimentaŃie. Colesterolul este efectiv o moleculă indispensabilă la fabricarea membranelor celulelor. iar Ńara noastră este printre cele mai bune în lume în statisticile de mortalitate coronariană. Trebuie să precizăm de altfel. aceste practici sunt mai suspecte decât alimentaŃia tradiŃională. obiceiurile vieŃii americane. De altfel. în ochii noştri de francezi. o substanŃă indispensabilă în organismul nostru. de exemplu) şi vă regăsiŃi cu o concentraŃie de colesterol sanguin ridicat şi critic din alte cauze. Profesorul Slama crede că organismul uman nu se va lăsa păcălit fără a reacŃiona întrun mod sau în altul. ca şi profesioniştilor în domeniul sănătăŃii. Este din contră. Este ceea ce spune profesorul Apfelbaum : „colesterolul alimentar şi colesterolul sanguin nu au decât o foarte slabă legătură şi la unele persoane e nulă”. enzime). hormoni. între alte preparate. fac obiectul aceloraşi „traficotaje” industriale. care se numeşte de acum încolo „I can`t believe it`s not butter” („eu nu pot să cred că acesta nu este unt”) a atins imaginea celebrului său văr Canada Dry: acesta pare unt. Această vastă campanie intitulată „Know your cholesterol numbers” (”cunoaşteŃi concentraŃia voastră de colesterol”) a influenŃat. Au fost Ńinute cursuri speciale dieteticienilor şi infirmierelor. Când se cunoaşte complexitatea multiplelor mecanisme care se pun in practică la momentul ingestiei unui aliment plecând de la gustul său (neurotransmiŃători. Grăsimile sunt eliminate şi se reconstituie produsul pentru a-i da o faŃă bună. Dar aceasta nu este o cauză suficientă pentru a neglija hipercolesterolemia. el este transportat prin proteine care îi servesc post de „transportator”. COLESTEROLUL. industria alimentară a fost presată să exploateze această nouă piaŃă a „no cholesterol” (fără colesterol). că el are două origini: 75 % din colesterol este sintetizat prin ficat. are gust de unt. a unor hormoni şi a bilei.populaŃie. motiv pentru care condamnă aceste practici manipulatoare. în paralel. Mezelurile şi brânza. În sânge. Untul. se cuvine totuşi să măsurăm obiectiv implicaŃiile pentru sănătatea noastră şi să vedem ce precauŃii de ordin alimentar trebuie să adoptăm pentru a o preveni. Fără a face o temă de natura obsesională precum SUA. Altfel spus. care Ńine loc de pseudosubstituit. un produs sintetic în plus. Trebuie să spunem că.

Ele distribuie colesterolul la celule şi mai ales la cele ale pereŃilor arteriali care sunt victimele depozitelor de grăsime. dar mai ales raportul între colesterolul total şi HDL. 111 . Colesterolul total trebuie să fie inferior sau egal cu 2 g la litrul de sânge. Cu toate astea.având în vedere o arterită a membrelor inferioare. Colesterolul LDL trebuie să fie inferior lui 1. medicul va putea prescrie anumite medicamente. 45 % din francezi au concentraŃii mai mari decât cele normale şi aproximativ 8 milioane din contemporanii noştri au un colesterol total mai mare de 2. sau LDL (low density lipoproteins). deoarece nu produce nici un depozit vascular. proprietatea de a curăŃa arterele de depozite ateromatoase. sau HDL (high density lipoproteins). O bună gestiune a alimentaŃiei va fi. . este dozajul LDL şi HDL.55 g/l la femeie. în majoritatea cazurilor. Trei noŃiuni trebuie să fie reŃinute: 1. dar acestea trebuie să rămână de ultima opŃiune. suficientă.având în vedere o angină pectorală sau un infarct miocardic. 3. se poate observa că 15 % din infarcturi survin la subiecŃi având un procentaj de colesterol mai mic de 2 g/l. Colesterolul LDL a fost deci botezat „colesterolul rău”. IMPERATIVELE NUTRIłIONALE DE PUS ÎN PRACTICĂ În caz de hipercolesterolemie. există tot interesul pentru a lua această problemă în serios. căci în timp se depune în interiorul vaselor sanguine care se îmbâcsesc. Ceea ce este cel mai important.2 g/l şi de 4 ori dacă este mai mare de 2. 2. Ele conduc colesterolul până la ficat pentru a fi eliminat. . • Lipoproteinele de slabă densitate.3 g/l.• Lipoproteinele de slabă densitate.având în vedere un accident vascular cerebral putând produce eventual. Colesterolul HDL trebuie să fie superior lui 0. El are. cu atât riscul de accidente vasculare este mai mic. cu cât concentraŃia HDL este mai ridicată. o paralizie.6 g/l.5 g/l. Aceste obturaŃii ale arterelor pot produce un accident cardio-vascular: . Se înŃelege astfel că. RISCURILE CARDIO-VASCULARE Riscurile cardio-vasculare sunt multiplicate de două ori dacă concentraŃia de colesterol este de 2. Ori.5 % permite diminuarea cu 19 % a ratei infarcturilor miocardice.5. DOZAJELE SANGUINE Normele actuale sunt mult mai mici în comparaŃie cu cele care au fost utilizate timp de mulŃi ani. care trebuie în mod imperativ să fie mai mic de 4.45 g/l la bărbat şi 0. De aceea această noŃiune nu are decât o semnificaŃie total relativă. din contră. când se ştie că scăderea colesterolul cu 12. Colesterolul HDL îl numim „colesterolul bun”.

mezeluri. nu erau predispuşi la bolile cardio-vasculare din cauze genetice. Grăsimile saturate şi acizii graşi „trans” Sunt cele pe care le găsim în carne. cantitatea importantă de lecitină care o conŃin ouăle neutralizează conŃinutul lor în colesterol. Aceste grăsimi cresc teoretic concentraŃia colesterolului total şi mai ales colesterolului LDL. concentraŃia lor în grăsimi saturate este slabă. brânză şi ulei de palmier. 3. în capitolul privitor la compoziŃia nutriŃională a alimentelor. ouă. LIMITAREA APORTULUI ALIMENTAR ÎN COLESTEROL Anumite alimente conŃin o concentraŃie ridicată de colesterol. că grăsimile trebuie să fie clasate în trei categorii. lucrări realizate aceşti ultimi ani. 1. Ori.Iată deci sfaturile pe care puteŃi să le urmaŃi pentru a produce diminuarea concentraŃiei de colesterol în cazul când este prea mare dar şi pentru a preveni creşterea lui. PublicaŃiile din domeniu. de a nu consuma lipide rele în exces. paradoxal. cu condiŃia să nu se consume pielea. este cazul gălbenuşului de ou şi organelor. Consumul lor va avea deci un efect mic asupra creşterii colesterolemiei. În ceea ce priveşte păsările de curte. acest aspect al dieteticii era secundar şi că un aport alimentar de 1000 mg de colesterol pe zi nu produce decât o creştere de aproximativ 5 % a colesterolemiei. Se pare efectiv că. 112 . dar astăzi şi în biscuiŃi. lapte. Desigur. care consumau o hrană compusă în esenŃă din grăsimi de peşte. PIERDEREA ÎN GREUTATE S-a putut constata că slăbirea (în caz de suprasarcină ponderală) ar conduce în cea mai mare parte din cazuri la o ameliorare a tuturor parametrilor biologici. cu condiŃia totuşi. 2. dar în schimb. că de fapt natura hranei lor era cea care constituia cel mai bun factor de prevenire. au dovedit că. diminuarea concentraŃiei colesterolului apare cel mai repede. va trebui să se Ńină cont de gradul de saturaŃie al acizilor graşi ingeraŃi. Mult timp OMS (OrganizaŃia Mondială de Sănătate) a recomandat să nu se depăşească un aport zilnic de colesterol de 300 mg. Grăsimile polinesaturate de origine animală sau vegetală • Acizii graşi polinesaturaŃi de origine animală sunt în special conŃinuŃi în grăsimea de peşte. prăjituri şi fursecuri sub formă de acizi graşi „trans”. lactate. ALEGEREA LIPIDELOR Am văzut. S-a înŃeles. Se va putea deci neglija cantitatea de colesterol conŃinută în alimente. cel care se depune pe pereŃii arterelor şi favorizează accidentele vasculare. au arătat că ouăle aveau un efect mult mai puŃin important decât cel care s-a crezut mult timp. S-a crezut mult timp că eschimoşii.

Ele sunt şi foarte sensibile la oxidare şi se ştie că un ulei oxidat este periculos pentru artere. de nuci şi de sâmburi de struguri. 4. pieptul şi alte delicatese de gâscă şi de raŃă pot fi deci consumate cu conştiinŃa împăcată căci au un efect benefic asupra sistemului cardio-vascular. ton. de unde rezultă un risc mai mic de tromboză. ştim şi că grăsimile de gâscă şi de raŃă. Se poate spune că uleiul de măsline este campionul tuturor categoriilor de grăsimi.Consumul de grăsimi de peşte (omega 3) are ca efect scăderea colesterolului LDL şi a trigliceridelor dar ele au efect de asemenea. dar diminuau totodată colesterolul HDL. Ficatul (foie gras). ceea ce este de asemenea valabil pentru toate fibrele solubile. El este efectiv singurul care reuşeşte să producă scăderea colesterolului rău (LDL) şi creşterea colesterolului bun (HDL). cu cât peştele este mai gras cu atât are o acŃiune mai benefică asupra colesterolului. mai ales de la subiecŃii care sunt îngrăşaŃi pentru a produce ficatul (foie gras). transformate în margarină agravează riscul. La fel. exercitând o acŃiune benefică asupra colesterolului. s-a putut remarca că ingestia regulată de pectine (mâncând de exemplu mere) produce o scădere sensibilă a concentraŃiei colesterolului. un studiu efectuat pe 17 000 infirmiere americane a arătat că margarinele cu grăsimi hidrogenate favorizează depozitarea grăsimilor în vasele sanguine. BEłI PUłIN DE VIN Profesorul Masquelier. anşoa şi hering. pe care îl găsim mai ales în uleiul de măsline şi uleiul de rapiŃă. ceea ce nu este bine. Ele au fost mult timp preferate pentru că produceau scăderea colesterolului total. CREŞTEREA RAłIEI ÎN FIBRE ALIMENTARE PrezenŃa fibrelor în tubul digestiv ameliorează efectiv metabolismul lipidelor. apoi profesorul Renaud au arătat că alcoolul creşte concentraŃia „colesterolului bun” (HDL) şi că polifenolii pe care îi conŃine protejează pereŃii vaselor. Se înŃelege astfel că. Apoi s-a observat că produceau scăderea colesterolului LDL (ceea ce este de dorit). Cel mai bun este acidul oleic. în măsura în care ele conŃineau in esenŃă acizi graşi „trans”. aparŃin de asemenea acestei categorii de acizi graşi mononesaturaŃi. 5. De acum înainte. contrar a ceea ce s-a putut crede mult timp. Trebuie deci încurajat consumul de somon. • Acizii graşi polinesaturaŃi de origine vegetală se găsesc în uleiurile de floarea soarelui. de rapiŃă. precum şi pentru gumele din fasolea albă sau pentru acelea conŃinute de alge (alginatele). asupra fluidizării sângelui. 113 . Grăsimile mononesaturate Sunt acelea pe care trebuie să le preferăm. un veritabil antidot împotriva colesterolului. La fel. Unele persoane au înŃeles că tonul în ulei de măsline devine aşadar. scrumbie.

. . . a cărei populaŃie consumă vin şi mult ulei de măsline este regiunea Europei unde procentul bolilor cardio-vasculare este cel mai scăzut. REGIMUL MEDITERANEAN El constituie cea mai bună prevenire cardio-vasculară posibilă.. 114 .legume şi în special ceapă şi iarbă grasă38. cirurg în cardiologie la Mercy-Baptist Hospital din New-Orleans.mult peşte (mai puŃină carne). Este foarte bogată în acizi graşi polinesaturaŃi omega 3 (mai ales acidul alfalinolenic).) sunt printre cele a căror mortalitate datorată bolilor cardiovasculare este cea mai scăzută. 6. Este constatarea statistică care s-a putut face asupra pacienŃilor doctorului Morrison C. Spania. după ce a adoptat metoda M în serviciul său. vitamina E.fructe: citrice şi fructe oleaginoase (nuci). . GÂNDIłI-VĂ SĂ REDUCEłI HIPERINSULINISMUL Numeroşi practicieni americani sunt miraŃi de faptul că evitarea grăsimilor la pacienŃii lor atinşi de hipercolesterolemie. Grecia. trigliceride) atunci când paradoxal.ulei de măsline (mai puŃin unt). lapte de capră. AMELIORAREA IGIENEI DE VIAłĂ Stresul. conduce la prevenirea hiperinsulinismului. . Consumată în salată. nu doar ca măsură curativă.pâine bogată în fibre. publicat în noiembrie 2001 în revista ştiinŃifică The British Journal of Nutrition (vezi anexa II). 38 Iarbă grasă (Portulaca oleracea) = este o mică plantă cu frunze groase şi cărnoase. Se impune deci. betacaroten.leguminoase (fasole albă. ea producea aceeaşi creştere. producând invariabil o reglare optimă a parametrilor sanguini (colesterol. tabagismul şi sedentaritatea au şi ele o acŃiune negativă asupra colesterolului şi arterelor.usturoi. Italia. năut).. consumul de grăsimi şi de colesterol alimentar nu era diminuat. linte. . o mai bună igienă de viaŃă. că Ńările a căror populaŃie bea regulat vin (FranŃa.lactate fermentate (iaurt). bob. nu produce în mod obligatoriu o reducere substanŃială a colesterolului lor. ci şi ca măsură preventivă. Creta. comună în partea meridională a Europei. În unele cazuri. . . pe care l-am citat ca exemplu pentru binefacerile asupra sănătăŃii: cretanii sunt cei mai puŃin sensibili la boli cardio-vasculare. este la baza regimului cretan. în antioxidanŃi (vitamina C.Statisticile dovedesc într-un mod evident. Profesorul Dumensil raportează aceleaşi observaŃii într-un mare studiu comparativ făcut asupra metodei M.vin. Bethea. S-a putut în schimb demonstra că adoptarea unei alimentaŃii pe bază de IG scăzut. glutation). 7. căci asociază: .

să se consume glucide cu IG scăzut.să se evite dulciurile şi băuturile alcoolice. că o concentraŃie 115 . că fermentaŃia brânzei din lapte crud care se face natural. decât s-a crezut până atunci. Deci brânza tradiŃională din lapte crud nu ar avea nici un efect pervers asupra sistemului cardio-vascular. Existau aşadar.să se mănânce adesea peşte gras. În plan practic. anumite studii tind să arate că în brânză. . specialist în lipide şi director de cercetare la INSERM. Ori. suprimă în mare parte acizii graşi din poziŃia 2. chiar izolată.8. de asemenea. absorbŃia sa intestinală este redusă. fermentaŃia naturală a laptelui crud. este acum recunoscută în întregime ca un factor de risc cardio-vascular. Astfel. Alte lucrări arată. doar acizii graşi din poziŃia 2 sunt bine absorbiŃi prin pereŃii intestinali. cel mai des. constituite prin uniunea unei molecule de acizi graşi (vezi schema de mai jos) Acid gras 1 GLICEROL + Acid gras 2 Acid gras 3 În grăsimile saturate. conduce la o reală transformare a naturii grăsimilor. care modică structura moleculară a grăsimilor. Structura moleculară a grăsimilor saturate este efectiv modificată şi este în măsură de a neutraliza complet absorbŃia intestinală. Modificarea lipidelor prin fermentaŃie Grăsimile alimentare (lipidele) sunt formate 98 % din trigliceride. Profesorul Dumensil raportează în studiul său asupra metodei M. Ea este datorată. trebuie deci: . unui exces de alcool sau de zahăr. chiar dacă într-o brânză din lapte crud cantitatea de grăsimi saturate este importantă. că trigliceridele se pot diminua cu 35 % în 6 zile de la adoptarea principiilor metodei. Trebuie să ştim de altfel. . PREVENIREA EXCESULUI DE TRIGLICERIDE ÎN SÂNGE Această anomalie. mult mai puŃine riscuri de creşte colesterolul mâncând brânză. acizii graşi saturaŃi responsabili de colesterol formau cu calciul săruri insolubile care nu erau bine absorbite la tranzitarea intestinului. CEEA CE TREBUIE SĂ ŞTIM După părerea profesorului Serge Renaud.

C şi E.înlocuiŃi-o cel mai des cu pasăre (fără piele). . . cereale. mâncaŃi iaurt. .pierdeŃi din greutate dacă sunteŃi obeză. .preferaŃi consumul de peşte (minim 300 g pe săptămână). PP.controlaŃi-vă stresul. vită slabă).practicaŃi eventual un sport de rezistenŃă. REZUMAT AL MĂSURILOR DE PUS ÎN PRACTICĂ PENTRU CELE CARE AU O HIPERCOLESTEROLEMIE .mâncaŃi puŃin unt (maxim 10 g pe zi) şi margarină.luaŃi lapte degresat şi lactate cu 0 % materii grase.asiguraŃi un aport suficient în vitamine A. în ciuda unui consum mic de grăsimi saturate poate fi legat de o carenŃă în vitamina PP.evitaŃi mezelurile grase şi organele.diminuaŃi consumul de carne (maxim 150 g pe zi). căci el conŃine polifenoli. . floarea soarelui. .creşteŃi consumul de fibre (fructe. 116 . . . .încetaŃi să fumaŃi.alegeŃi carne puŃin grasă (cal. legume şi leguminoase). .beŃi (eventual) vin bogat în tanin (maxim o jumătate de sticlă pe zi). rapiŃă. . .majoraŃi consumul de acizi graşi mono şi polinesaturaŃi vegetali (de măsline. în seleniu şi crom (drojdia de bere). .ridicată de colesterol. . porumb).

În 1989. Sunt mulŃi cei care după acest efort muscular iau o masă bogată „ aşa ca la noi”. cum sunt deja compatrioŃii lor. începând cu ora 5 dimineaŃa. se mulŃumesc cu câteva tururi de lac în pădurea din Bulogne sâmbăta dimineaŃa.8 ALIMENTAłIA ŞI SPORTUL Dacă întâmplarea face să vă plimbaŃi înainte de licărirea zorilor pe străzile New Yorkului. În ciuda unei poluări extreme. asudând din plin în ale lor mici Ńinute de circumstanŃă. aceşti sportivi de la prima oră. un sondaj efectuat de o mare revistă săptămânală franceză. în această Ńară rămâne convingerea că cea mai bună metodă de slăbit este aceea de a limita caloriile consumate pe de o parte şi de a le cheltui din plin pe de altă parte. Durate exerciŃiului necesar pentru a pierde 1 kg de grăsime (în ore) Bărbat femeie 138 242 63 96 36 47 30 38 17 21 14 18 13 16 8 11 Sport efectuat continuu Mers normal Mers rapid Golf Ciclism/bicicletă NataŃie de destindere Jogging Tenis Squash 117 . că 66 % din compatrioŃii noştri gândeau că sportul este cel mai bun mod de a slăbi. este total iluzoriu. iar acest parcurs este mai mult o ocazie de oxigenare săptămânală ca şi un bun pretext pentru a-şi întâlni prietenii. veŃi putea să remarcaŃi americanii care fac joking. se sacrifică unui ritual deja înscris în manualul de cetăŃean american perfect. din indivizi care gândesc că doar un mare efort fizic zilnic este capabil să-i menŃină într-o o formă de vis şi în special să-i ajute să nu devină acei bibendums. Căci a pierde în greutate mişcându-te fără a schimba obiceiurile alimentare. pentru a-şi recăpăta forŃele pe care de altfel nu le-au pierdut. în care plămânii se activează rapid. care este cu atât mai surprinzătoare cu cât toŃi cei care au aplicat-o sunt în mod izolat parveniŃi. indica. mai rezonabili. Exceptând câŃiva maratonişti de operetă. grosul batalionului acestor „alergători” matinali este constituit efectiv. Nu se poate nega că sportul creşte pierderea energetică dar pierderea este în realitate mult mai slabă decât ne imaginăm. Cât despre parizieni. Toată America este de altfel pusă la diapazon şi în ciuda creşterii permanente a greutăŃii medii a cetăŃenilor. Este o idee preconcepută.

Astfel.. o oră de efort muscular continuu va fi mult mai eficace decât de 3 ori 30 minute în aceeaşi zi. va trebui să facă o oră şi jumătate de jogging timp de 5 zile din săptămână. de fiecare dată el are timpul necesar pentru a se reconstitui luând direct din alimentaŃie. ameliorând funcŃionarea cardiacă şi pulmonară. La repaus. corpul uman (ca şi fiecare din funcŃiile sale) „nu se uzează cu adevărat decât dacă nu se foloseşte”. o persoană vrând să piardă 5 kg în 4 luni. după 40 minute de efort. Pentru a obŃine rezultate dovedite. se cuvine să îi consacrăm nenumărate ore. de rezistenŃă şi cu o intensitate submaximală. dacă e practicat inteligent pentru principala finalitate a unei bune igiene de viaŃă şi o mai bună oxigenare. ca sportivul să adopte obiceiuri alimentare în conformitate cu principiile expuse în această carte. evitând o lovitură prin prelungirea duratei efortului fără antrenament. trebuie să prelungească efortul peste un anumit prag. doar după 40 de minute de la începerea unui efort continuu. Din momentul în care efortul fizic intens începe. De fapt. Organismul are nevoie să se obişnuiască. SPORTUL POATE FI BENEFIC El poate fi efectiv benefic. dacă nu-l socotim decât pe el. Este important de altfel.Lucrarea doctorului de Mondenard arată efectiv că pentru a pierde 1 kg de grăsime în cadrul unei activităŃi fizice. menŃinând o intensitate constantă pe parcursul unei durate minimale de 40 minute. se înŃelege deci. s-ar face de 3 ori câte 20 de minute de sport de destindere în cursul zilei.) cel puŃin de 3 ori pe săptămână. Apoi. S-a putut astfel demonstra că. După 25 minute de efort. În mod egal este necesar ca efortul să fie demarat progresiv. care sunt prea specifice pentru a fi amintite în această lucrare. s-ar putea aproape spune că. parcurgând paliere succesive pentru a modifica funcŃionarea fiziologică. În ipoteza în care. organismul utilizează ca şi carburanŃi acizii graşi circulanŃi din sânge precum şi ATP-ul (acidul adenozin trifosforic) muşchilor. el „pompează” din glicogenul muscular care se epuizează în aproximativ 20 minute. doar prin sport. jogging. sunt utilizate în majoritate grăsimile. jumătate din energia cheltuită vine din glicogen şi cealaltă jumătate din transformarea grăsimilor de rezervă (lipoliza). că sursa de carburant fiind glicogenul. trebuie practicat un sport de rezistenŃă (bicicletă. Deci. 118 . mai ales pentru a suprima toate riscurile de hipoglicemie39. începe să se producă topirea grăsimilor de rezervă. nataŃie. O întrerupere de 3 zile anulează toate eforturile obŃinute anterior. în termeni de pierdere în greutate. este că pentru a obŃine rezultate. ExerciŃiul fizic este deci o formă de regenerare permanentă. pentru a proteja glicogenul rămas. 39 AlimentaŃia sportivului de înalt nivel este mult mai complexă şi face apel la alte reguli nutriŃionale proprii fiecărei specialităŃi. care permite de exemplu lupta împotriva îmbătrânirii. REZISTENłA ESTE CEA CARE PLĂTEŞTE Ceea ce trebuie să ştie toate candidatele la exerciŃiu fizic.

adică această „punere la nivel” pe care noi am întreprins-o prin recomandările acestei lucrări. nu sunt datorate doar abuzurilor alcoolice şi altor excese alimentare ale week-end-ului. decât acelaşi sentiment de compătimire ca cel pe care îl avem pentru aceia care nu se hrănesc decât cu hamburgeri şi cola. să se facă un bilanŃ cardio-vascular cu electrocardiograma de efort. vor fi net ameliorate. atitudini uneori puŃin cam prea extremiste în ceea ce priveşte sportul. în starea lor euforică şi-au evaluat greşit capacităŃile reale. Se poate adăuga că hipertensiunea arterială ca şi hipercolesterolemia. Ameliorând în mod general metabolismul. Dar este şi o stare de spirit. practicarea rezonabilă a unui sport poate fi pe de-a întregul salutară. Trebuie să se ştie efectiv că toleranŃa la glucoză se ameliorează şi că hiperinsulinismul (factor al hipoglicemiei şi obezităŃii) este diminuat într-un mod apreciabil. NU VĂ ÎNŞELAłI OBIECTIVUL Contemporanii noştri au. o garanŃie suplimentară de stabilizare a greutăŃii şi de menŃinere a formei. după slăbire. ResimŃită ca o apăsare la început. ea devine rapid. din nefericire. Mai degrabă prin acest subtrefugiu sportul este util. luni dimineaŃa. activitatea musculară poate fi un ajutor eficace la „restaurarea” organismului nostru. 119 . accelerând corecŃia hiperinsulinismului. ceea ce permite un rafinament al siluetei. căci fără obişnuinŃă. nici antrenament şi hidratânduse insuficient. muşchii muncind înlocuiesc progresiv grăsimea. activitatea fizică va putea constitui. Când vedem unele persoane care se încăpăŃânează să aştepte 5 minute liftul pentru a urca la primul etaj sau care iau maşina pentru a merge să cumpere Ńigări de la tutungeria de alături. sunt imputabile mult mai mult imprudenŃei. tinereŃe şi optimism anii care se acumulează. este imperativ. Între pseudosportivii fumători şi „alcoolici” care petrec aproape tot timpul lor la tejgheaua barului sau în faŃa televizorului şi bătrânul chipeş care se epuizează vrând să rămână tânăr maimuŃărind profesioniştii. Pe plan psihologic. o veritabilă sursă de stare bună. când ele există40. O gestiune sănătoasă a alimentaŃiei ca şi o menŃinere rezonabilă şi regulată a activităŃii fizice sunt condiŃiile necesare pentru a accepta cu seninătate.Chiar dacă greutatea rămâne stabilă. De altfel. Întreruperea muncii (ca urmare a unei indispoziŃii sau îmbolnăviri). înainte de a începe să se practice un sport. chiar dacă numai prin redescoperirea corpului său şi prin impresia reală a unei anumite tinereŃi. nu putem avea pentru ei. există o evaluare justă pe care doar înŃelepciunea vă va ajuta să o aflaŃi. pe măsura ameliorării performanŃelor. 40 La o femeie la menopauză.

În sfârşit. Barbatul. fiind în acelaşi timp mai fragilă…De fapt. se întelege mai bine de ce femeia este «într-adevăr» mai sensibilă decât bărbatul la medicaŃiile administrate şi de ce eventualele efecte secundare ale acestora sunt la ea mai pronunŃate.PARTEA A DOUA Femeia este o fiinŃă fragilă…Aceasta este ideea pe care ne-am făcut-o din totdeauna. ea este mai sensibilă şi mai complexă. oamenii de ştiinŃă ne asigură astăzi că ea este mult mai rezistentă decât bărbatul. ViaŃa ei este ritmată de către un sistem hormonal complicat care. şi nu numai pentru că este mai performantă în ceea ce priveşte durata vieŃii. organismul feminin este sensibil la cele mai mici modificări. în prima parte. are consecinŃe care se manifestă cu atât mai mult pe plan ponderal. face dovada unei mai mari vulnerabilităŃi la tratamente greşite. femeia fiind categorisită drept «sex slab». paradoxal. Totuşi. ea este dotată cu un sistem de reglare mai complex şi. în această a doua parte. mai «rezistenta» decât el. se înŃelege şi mai bine de ce această extremă sensibilitate. ni se spune. cum pot fi aplicate acestea de către femei. în consecinŃă. Asemenea unui motor hipersofisticat. De aceea. supune corpul unei multitudini de transformări. nu ar fi capabil să suporte fizic încercarea maternităŃii şi că femeia ar fi astfel. care sunt regulile de nutriŃie ce trebuie adoptate în general pentru a pierde definitiv kilogramele în plus şi pentru a vă ameliora sănătatea. 120 . în vederea optimizării rezultatelor. Astfel. atunci când este asociată cu obişnuinŃe alimentare greşite. După ce am indicat. cu cât ele sunt agravate prin bulversările hormonale. de la pubertate la menopauză şi trecând prin sarcină. vă propun să vedem.

era un semn de reuşită socială: aceasta însemna că masa era «bine garnisită» în fiecare zi şi că existau mijloace ce permiteau să se mănânce din abundenŃă. în special în Magreb. Şi noi comitem astăzi aceeaşi eroare când contemplăm Cele Trei GraŃii ale lui Rafael. De aceea. Tot aşa şi revistele moderne se străduiesc astazi. Surplusul ponderal. PuŃinul pe care-l putem spune. nudurile lui Renoir. cu atât mai căutată cu cât era rară. formele generoase şi rotunjimile opulente. revoltele. corespundeau canoanelor frumuseŃii. care primea fara probleme. în operele lor. femeia trupeşă era vazută ca o buna genitoare. care nu este altceva decât proiecŃia visului cititoarelor. să protejeze realitatea momentului sau dacă nu cumva doreau mai degrabă să reprezinte un anumit ideal «feminin». A mânca în fiecare zi dupa pofta inimii era un lux şi de aceea masa de grăsime. Trebuie de asemenea înteles faptul că. într-o manieră evidentă. altădată. o sarcina considerată promiŃătoare. al unei robusteŃi. în vigoare la vremea aceea. sau mai aproape de noi. Slăbiciunea şi subŃirimea erau ceva curent (la acea vreme se spunea «descărnate»). nu avem decât cultul a ceea ce este rar sau excepŃional. Această reprezentare idealizată a femeii poate fi întalnită şi azi într-un număr mare de Ńări aparŃinând lumii a treia. recoltele proaste puteau în orice moment să genereze o penurie sau chiar o foamete. în consecintă. CANOANELE FRUMUSEłII În mare. atunci când exista. observatorii noştri vor deduce fără îndoială că toată lumea era la fel în perioada cercetată. aprovizionarea cu alimente era deseori aleatorie. sculpturile lui Maillol sau femeile care se scaldă ale lui Courbet. OpulenŃa era de asemenea considerată semnul unei sănătăŃi bune şi. să dezvolte imaginea unui corp feminin atipic. între formele ei opulente. este că toate aceste opere de artă reprezintă femei dolofane şi că este aparent logic să ne gândim că toate femeile erau la fel de rotofeie şi durdulii altădată. A fi gras. care erau o excepŃie. Altfel spus. constituia o rezervă preŃioasă pentru cazurile în care circumstanŃele ar fi putut impune o raŃionalizare a alimentelor. pentru majoritatea populaŃiei. pe care unii norocoşi o posedau. 121 . Războaiele. După ce vor fi studiat numeroasele reviste pentru femei ale epocii şi vor fi constatat că acestea exibă siluete filiforme ce au în comun supleŃea. reprezenta un soi de «asigurare împotriva riscurilor» induse de o recoltă proastă şi nu avea deloc conotaŃia negativă pe care o are azi. Ar fi mai pertinent însă să ne întrebăm dacă nu cumva pictorii trecutului căutau. Sirenele lui Rubens. Acesta era o masură de siguranŃă.1 VARIAłII PE O IMAGINE: CORPUL FEMININ Să ne imaginăm că suntem în anul 2500 şi că istoricii momentului se decid să cerceteze care erau formele corpului feminin în secolul XXI.

Erotismul tindea să dispară progresiv din reprezentările picturale şi anumiŃi pictori nu ezitau să «masacreze» corpul feminin reprezentându-l. o coboară prea jos. Tânara care nu corespunde «normelor» se gândeşte fără îndoială că nici un băiat nu va încerca să o curteze. rochile se mulau pe corp şi subliniau contururile. influenŃa creatorului (fr. al «urâŃilor» şi. indicând greutatea «normală» plecând de la înalŃime. şi anume că surplusul ponderal este de fapt un factor de risc serios pentru sănătate. Cu toate acestea. a contribuit cu siguranŃă la schimbarea canoanelor atunci când a propus suprimarea corsetului. din momentul în care nu corespundem acestor criterii recunoscute. CELE CARE SUNT GRASE IN IMAGINAłIA LOR A avea un corp «normal». urma să aibă o şi mai mare repercusiune asupra ideilor. Astfel. societatea noastră este una a standardizării şi. este o dorinŃă legitimă a fiecaruia dintre noi. faŃă de o sexualitate feminină pusă deodată în lumină de psihanaliza lui Freud. la începutul secolului XX. couturier croitor) Paul Poiret. Îngrijorarea bărbaŃilor. ce permiteau calcularea greutăŃii ideale. De aici înainte.90 sunt standarde obligatorii. considerând că manechinele din revistele lor preferate sunt etaloane ale caror 90. imputând kilogramele în plus tuturor lucrurilor care nu merg bine în viaŃa lor. alŃi doi factori vor avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveste supleŃea: generalizarea obezităŃii într-o Ńară lider ca America şi descoperirea facută de către medici. suntem respinşi în clanul marginalilor. mai mult sau mai puŃin fanteziste. CâŃiva ani mai târziu. sub o formă descarnată sau de contururi geometrice.Dorind să explice evoluŃia esteticii feminine. când are tendinŃa să se îngraşe. dacă această normalitate poate fi definită (caci este deseori o notiune individuală). Unele dintre acestea sunt prea severe. în consecintă. Problema este că un număr mare de femei ridică ştacheta prea sus sau. În ultimii ani au circulat numeroase tabele. cea mai bună manieră de a proceda este aceea de a face un diagnostic serios.60. aşa cum a facut-o Picasso sau Buffet. altele prea generoase. mişcarea de emancipare a femeii a dus chiar la negarea atributelor feminităŃii. femeia căsătorită şi un pic rotunjoară se teme că soŃul ei să nu o înşele cu o creatură de vis. mai degrabă. sociologii au tendinŃa să spună că aceste canoane ale frumuseŃii s-au transformat progresiv o dată cu evolutia lumii. Din păcate. Oricare ar fi realitatea. propunând modele vestimentare aproape androgine. AlŃii cred mai degrabă că moda nu a făcut decât să preceadă o mişcare ce nu aştepta decât un «mijloc» pentru a se putea exprima. al indezirabililor. ele nu sunt grase decât în imaginaŃia lor. iar femeia iubită. 122 . În paralel cu aceste fenomene socioculturale. Dimpotrivă. se teme să nu fie lasată pentru o tânară de 20 de ani cu forme ireproşabile şi insultătoare. femeia nu a mai căutat să îşi ascundă corpul sub haine largi sau să recurgă la tot felul de artificii.

IMC=G/Î2 Utilizând datele de mai jos. căci greutatea este de fapt o sumă a diverselor mase.IMC între 20 – 23. FORMULA LUI LORENTZ Greutatea ideală = (înalŃimea în cm – 100) – (înalŃimea – 150) /2 Prin urmare. de ordinul a 1-2 kg. ceea ce pare oarecum normal. masa de grăsime reprezintă aproximativ 25% din greutatea corpului. a organelor. Formula utilizată este raportul între greutate (în kg) pe pătratul înalŃimii (în m). dacă masuraŃi 1. obezitate severă. Veti trage concluzia că « a slăbi » şi « a pierde kilograme » sunt două lucruri diferite.IMC superior lui 40. . O sportivă. această formulă oferă un interval de normalitate permiŃându-vă să nu va focalizaŃi pe greutatea în sine. corpolenŃa normală. apa. şi anume a scheletului. ceea ce este oarecum excesiv. dacă masuraŃi 1. în special înainte sau după menstruaŃie. fără să mai vorbim de pericolele la care acestea ne expun.IMC superior lui 30. a apei şi a grăsimii.50 m. GEOGRAFIA GRĂSIMILOR În mod paradoxal. . În plus. cântarul nu este întotdeauna cel mai bun instrument în aprecierea unui surplus ponderal. În schimb. La femei. nu va fi considerată grasă pentru aceasta. surplus ponderal.CUM CALCULAM GREUTATEA IDEALĂ ? În prezent există doua modalitati de a calcula greutatea ideala. vă veŃi putea descoperi imediat valoarea IMC-ului dumneavoastră: . greutatea ideală ar fi 50 kg. 123 . în timp ce putem scapa de câteva kilograme pierzând în realitate numai apa – de unde şi inutilitatea diureticelor prescrise în curele de slăbire. datorată în special unei mase musculare mai mari. care ar putea avea o greutate mai mare. care reprezintă doua treimi din corpul vostru.IMC între 24 – 29. trebuie să cântariŃi 60 kg. A slăbi înseamna a pierde exclusiv grăsimea excedentară. acestea regasindu-se mentionate în majoritatea manualelor. . Spre deosebire de formula lui Lorentz.70 m. a muşchilor. poate fi de asemenea un factor care determină variaŃiile de greutate. obezitate. BMI (BODY MASS INDEX) SAU INDICE MASĂ CORPORALĂ (IMC) Aceasta este fără îndoială cea mai interesantă formulă de calcul şi este recunoscută în prezent la nivel internaŃional.

calculând raportul între turul taliei (masurat la buric) şi a turului coapselor. acesta trebuie să fie inferior valorii de 0. În cazul acestui tip de obezitate se va slăbi relativ uşor. fese. de tip android. este periculos. OBEZITATEA ANDROIDĂ Obezitatea androidă este aceea care predomină în partea de sus a corpului: faŃa. masa muşchilor dumneavoastră şi masa de grăsime. SunteŃi conectată la un aparat (ca şi pentru o electrocardiogramă) şi vedeŃi înscrise pe ecran masa de apă. În plus. gât. Să vedem acum care sunt diferitele categorii de obezitate. 124 . predispune la anumite complicaŃii metabolice: diabet. pulpe). Se ştie de acum că aceast surplus ponderal. hipergliceimie şi boli coronariene… În acest tip de obezitate. deoarece este asociat cu un risc foarte mare de diabet sau de boli cardio-vasculare. în condiŃiile în care turul taliei pare normal. Acest depozit adipos profund. coapse. În acest tip de obezitate prejudiciul este atât de ordin mecanic cât şi de ordin estetic. Cu toate acestea. torace. În acest caz. hipercolesterolemie. abdomen (deasupra ombilicului). Acest gen de aparat de măsură (cântar electronic) este de acum disponibil pe piaŃă şi poate fi cumpărat cu un pic mai mult de 100 de euro. OBEZITATEA GINOIDĂ Atunci când masa grasoasă este localizată în special în partea inferioară a corpului (partea inferioară a abdomenului. Este vorba despre un exces de grăsimi abdominale localizate în apropierea viscerelor. În toate cazurile. deseori invizibil la « exterior ». se vorbeşte despre obezitate ginoidă. afecŃiunile metabolice menŃionate mai sus sunt foarte rare.MĂSURAREA VOLUMULUI DE GRĂSIME În prezent există o modalitate de a măsura cu exactitate volumul de grăsime. hiperinsulimie. acest instrument nu face decât să masoare volumul masei adipoase fără să precizeze şi repartizarea geografică a grăsimii în organism.85. mai simplu. Aceasta poate fi facută cu ajutorul unui scanner sau. DEPUNERILE GRĂSOASE PROFUNDE Un al treilea tip de repartizare adipoasă a fost identificată de curând. dar numarul lor ramâne adesea în limite normale. hipertensiune arterială. Acest aparat permite măsurarea cu precizie a volumului grăsos al unei persoane şi urmărirea evoluŃiei acestuia pe întreaga perioadă a procesului de slăbire. este resimŃit mai intens. dar găsim deseori o insuficienŃă venoasă şi artroza genunchilor şi coapselor. celulele de grăsime (sau adipocite) sunt hipertrofiate printr-un exces de grăsime. cu atât mai mult pentru că afectează în special femeile şi se asociază foarte frecvent cu o altă neplacere: celulita.

chiar dacă nu toate femeile au o nevoie reală de a slăbi. pentru o femeie de 50 de ani. Aceasta este ce va recomandăm în prima parte a acestei cărŃi. cu atât mai mult cu cât un început bun într-un proces de slăbire se face mai bine într-un context de speranŃă realistă şi nu în perspectiva descurajantă a unei greutăŃi mitice care trebuie atinsă cu orice preŃ. nu au existat niciodată contraindicaŃii în ceea ce priveşte proastele obiceiuri alimentare. dorinŃa de a slăbi fiind revelatorul acestora.Fumătoarele sunt expuse în special la aceste depuneri grăsoase profunde asociate cu o greutate normală. de exemplu. Aceasta va permite o modificare corporală. Întrebarea care trebuie să ne-o punem. cântarul permite o apreciere imperfectă a surplusului ponderal. şi deseori împotriva bărbaŃilor. este dacă ştim ceea ce cautăm de fapt vrând să slăbim. precum şi adoptarea definitivă a unui mod de alimentatie mai bogat în plan nutriŃional. să vrea să atingă greutatea pe care o avea la 20 de ani. Eventuala problemă este de cu atât mai serioasă cu cât necesitatea de a slăbi nu este întotdeauna justificată. Dacă nu avem suficient curaj ca să începem faza I. 125 . înainte de a începe slăbirea. cu un obiectiv substanŃial de a slăbi. Vom fi capabili să acceptăm noua imagine corporală? Căci interesul brusc pentru greutate traduce deseori o altă problematică latentă. Anumite femei pot suferi de tulburari psihice. La altele surplusul ponderal este zidul inconştient pe care ele îl ridică împotriva lumii. A redeveni o fiinŃă dezirabilă din punct de vedere sexual este în acest caz o idee insuportabilă. este foarte dificilă. O reflecŃie serioasă ne poate determina să ne punem întrebarile care trebuie. profesional sau conjugal. el rămâne oricum instrumentul cel mai utilizat în aprecierea progresului procesului de slăbire în raport cu obiectivul pe care vi l-aŃi fixat. aplicarea principiilor generale ale Metodei (faza II) va fi suficientă. Dar acest obiectiv trebuie sa fie realist! Este utopic. Este evident că autodiagnosticarea. cu atât mai usor de acceptat cu cât va fi progresivă. în acest caz. un conflict familial. Indiferent despre ce ar fi vorba. ceea ce vă va permite să dobândiŃi o mai bună sănătate fizică şi morală. FIXATI-VĂ UN OBIECTIV REALIST ! Chiar dacă. aşa cum am văzut.

un mare numar dintre voi au pierdut încetul cu încetul noŃiunile de « structurare » şi de « convivialitate » a mesei. Cafeaua de dimineaŃă este băută în picioare. ALIMENTUL . ci si in cel al relatiilor cu ceilalti. regională şi chiar religioasă. afecŃiuni cardio-vasculare…). Atunci cand bebelusul incepe sa planga . primul ' act sexual ' al bebelusului . nu numai in domeniul alimentar . Faptul de a manca . Felul în care ne hrănim are. Un sondaj aparut în revista Elle. Ele mănâncă la fel cum mergem la pompă pentru a face plinul cu benzină. adică la educaŃie. cu coatele sprijinite pe masa suspendată a vreunui fast food. în anii 1990. sau cel puŃin la copilarie. desi acesta poate duce lipsa prezentei si tandretei ei. Or. Daca de fiecare data cand un copil plange il calmam dandu-i de mancare . Astfel. cu foamea. atunci cand simte nevoia. ca un câine care merge. nu poate conduce decât la o adevarată delincvenŃă alimentară. va cantari greu asupra trairilor sale ulterioare . Dezinteresul pe care îl avem faŃă de aliment. de altfel. hrana este intodeauna la indemana. la prânz înghit un sandwich sau un hamburger în timp record în timp ce sunt singure. nici măcar nu se aşează. în timp ce se îmbracă. omul mănâncă. mama identifica adesea aceasta manifestare de disperare. odata devenit adult isi va pastra acest reflex si va raspunde printr-un aport de hrana. prin intermediul lor. sursă a surplusului ponderal şi a bolilor metabolice (diabet. si etapa initiatica a dezvoltarii sale psihoafectiva . Oralitatea . ceea ce v-a făcut să vă obişnuiŃi să ronŃăiŃi tot timpul. Foarte des. Actul de a manca face referire la mama. care este redus doar la funcŃia fiziologică aşa cum putem vedea în Statele Unite ale Americii. şi cu simboluri. cina copioasă devenind unica « masă » adevarată a zilei.SIMBOLISTICA ALIMENTULUI Fiecare dintre noi ştie că nu ne hrănim doar cu alimente ci. dar numai omul inteligent ştie să mănânce ». chiar si la o varsta adulta . Acesta este poarta deschisă către dezordinea alimentară ale cărei etape sunt deseori ronŃăielile şi sărirea mesei de prânz. să mănânce crochetele din castron. Aforismul lui Brillant-Savarin n-a fost niciodată mai de actualitate ca azi : « Animalul se hrăneste. o dimensiune culturală: cultura naŃională. caci daca celalalt nu este disponibil . poate sa inlocuiasca dragostea absenta . anumite femei au pierdut (sau nu au avut niciodată) această relaŃie privilegiată cu alimentul. 2 126 .REFUGIU Proasta educaŃie alimentara incepe adesea in leagan. arăta că 15% din francezi consideră faptul de a mânca o corvoadă de care încearcă să se debaraseze cat mai repede posibil.

pot . In urmatorul stadiu . Arta gastronomiei consista . bulimicii . In cel mai rau caz . Este de asemenea si un 'aliment – placere' a carui ingestie poate declansa secretia endorfinei in corp. a unor mici cantitati de alimente : rontaitul . propose mereu ca tratament al obezitatii . atunci cand isi dau seama de conduita lor anormala . sa cada intr-o stare depresiva si printr-o incercare de a contrabalansa . care il imping sa consume din abundenta un anume aliment in afara orelor obisnuite pentru masa si independent de o senzatie de foame! Dincolo de placerea initiala . de placere. Regimurile hipocalorice . subiectul cunoaste impulsuri subite si irezistibile . daca anumite tulburari alimetare pot fi favorizate de catre o conduita inadaptata in copilarie . 127 . Acest lucru face ca aceste tinere anorexice sa ajunga la o greutate sub 40 kg . pierderea in grautate poate deveni o obsesie. ceea ce necesita spitalizarea si cateodata se ajunge la reanimare pentru a evita moartea . induc aparitia problemelor psicologice conducand la anorexie si bulimie. Dar . Aceasta perversiune a actului nutritiv este atat de mare incat pentru a nu se ingrasa .refugiu . alimentul – placere corespunde satisfactiei legitime de o nevoie dubla : una fiziologica si alta psihologica . cedeaza si dezvolta un comportament compulsiv. ALIMENTUL – PLACERE : O HRANA A CIVILIZATIEI Contrar alimentului. va provoca o senzatie de bine . Aceasta morfina interna secretata de catre organism . nu ezita sa-si provoace varsaturi. cunoaste stari fluctuante si .Prima tulburare minora alimentara se manifesta deci prin consumare repetata . nemotivata de foame . care se prezinta ca un raspuns la o frustrare . In ciuda absentei problemelor psihiatrice prealabile . se ajunge uneori la o adevarata dependenta . Acest esec in a-si domina impulsurile alimentare dauneaza respectului de sine si pote antrena o depresie nervoasa. Atunci cand produsul este pe baza de zahar . Subiectul devine iritabil . prin autoapreciere . fenomen inca prezent (10% din cazuri). sa cada in cealalta extrema . Cantitatile de hrana absorbite in acest caz sunt mai mult decat suficiente si nu tin cont de senzatia de satietate. Obisnuinta de a fuma canalizeaza adesea acelasi tip de angoasa. caci alimentul indulcit este asimilat ca o recompensa pentru trecut. intr-adevar la o obsesie a mancarii si la ritualuri alimentare perverse. caracterizata prin disparitia senzatiei de foame si o mare perturbare a raporturilor intretinute cu hrana. fiind cu atat mai mult mai dificil sa le disociezi. intr-un moment de neatentie . subiectul resimte in mod egal un mare sentiment de vina. anorexia . ele sunt adesea consecinta restrictiilor alimentare impuse la maturitate. Anumite femei . tulburarile comportamentului alimentar pot duce la aparitia unei irezistibile dorinte de a manca : bulimia. de natura hedonica . de altfel .frustrarea pe care acestea o aduc cu ele conduce . in exacerbarea tuturor subtilitatilor savorilor in scopul unei satisfaceri optime a gusturilor.

si de alte numeroase boli . Din pacate . timpul de pregatire al cinei se reduce la cea mai simpla expresie a sa . Asta din simplu respect pentru momentul sacru care era intotdeauna . cu membrii ai familiei sau cu prieteni . femeia muncind . Era o adevarata ceremonie si era de foarte prost gust s-o tulburi . Ele sunt responsabile de greutatea prea mare . Timpul acordat pregatirii mesei a fost fost inca o data pus la incercare prin dezvoltarea activitatilor de recreeere : televiziune . si recurgem la mancaruri gata pregatite . Etnologii stiu bine ca sofisticarea ritualului cinei este proportionala cu dezvoltarea civilizatiei in cauza. masa este din ce in ce asimilata cu o pierdere de timp . Mai intai . nu sacrifica nici macar un ritual . la alimente congelate si la mancarea rapida . la microunde. aceasta masa. comuniunea in jurul alimentelor facand obiectul unor pregatiri anterioare . club de fitness. Deci tocmai aceasta nepasare progresiva a contemporanilor nostri pentru mancare si hrana in general. Maupassant povesteste astfel povestea unui aristocrat decazut . conferind astfel mancarii o veritabila dimensiune culturala . De atunci se intelege mai bine cum intr-un asemenea context s-a putut dezvolta moda subtitutilor alimentari care reprezinta azi principala cale de scapare iluzorie a tuturor celor care doresc sa scape de kilogramele in plus.. practic si ieftin. care. Masa luata in comun . Apoi pt ca . a contribuit la uitarea alimentului-placere ( a carui dimensiune nutritionista o descoperim azi) in favoarea alimentului taie pofta de mancare . in special la femei . chiar daca ar fi vorba numai despre procesul de gatire . Deoarece nu mai este considerat ca un moment de integrare sociala . jocuri video . cina a fost mereu considerata ca un moment privilegiat al zilei. Masa satisface in mod traditional un ritual uman . numite boli ale civilizatiei .. 128 . aceste lucruri au fost intotdeauna marca evolutiei sale. omul s-a civilizat progresiv de la origine si pana in prezent. mesele sunt luate cel mai adesea in afara / in exterior. si tocmai prin relatia sa cu hrana .Este vorba despre un rafinament prin intermediul caruia s-a incercat intotdeauna redarea intregii plenitudini . In acest climat de degradare a valorilor culinare si gastronomice s-au dezvoltat . pt ca trecerea de la stiinta culinara traditionala nu se mai face intre mama si fiica . in prezent este o ruptura cu cu traditia pe care o putem cataloga ca pe o regresie culturala. lucru care explica de ce oamenii nu sunt dispusi sa cheltuiasca pe mancare nimic mai mult decat stictul necesar . Intr-una din nuvelele sale . retragandu-se intr-o cabana de padurar in mijlocul padurii. cand te intorci acasa . In traditia burgheza . de oboseala . in fiecare seara purtand hainele de cina. in ochii sai . comportamentele alimentare anarhiste pe care le-am denuntat mai sus. In fine . neputand fi disociata de gradul de cultura.

e de ajuns sa invatam sa-l apreciem. daca . Va trebui sa se faca o adevarata recucerire a alimentului astfel incat sa nu-l mai consideram ca un dusman . a-l imblanzi .NECESITATEA UNEI REDESCOPERIRI Iata de ce nu se va putea vreodata intreprindre cu eficacitate aplicarea unor principii nutritioniste continute in aceasta carte . Pentru a-l descoperi mai bine. a-l stapani . mai bine ca o femeie . ci ca un adevarat prieten. Cine . in prealabil nu am redescoperit rolul si interesul hranei si al mesei in particular. poate intelege ca dragostea si placerea nu pot fi despartite? 129 .

sunt edificatoare : . Statisticile privind micul dejun. se intelege bine importanta unui mod alimentar in viata unei femei.7% nu iau niciodata micul dejun. mai mult de 60% din adolescente neglijeaza una dintre principalele mese de peste zi.3 ADOLESCENTA Adolescenta este o etapa capitala in viata unei fiinte umane . pentru a deveni corpul unei femei. În concluzie.24% spun ca nu au timp sa manance dimineata . De aici . 130 . Foarte rar fructe. Intr-adevar in timpul acestei perioade corpul fetitei se transforma complet . Repartizarea aporturilor într-o zi lasa însa de dorit. asociata cu o veritabila explozie hormonala . aportul energetic este mai degraba corect. in acest capitol . obicei care duce ca suplimentarea gustarilor dintre mese si favorizaza astfel rontaiala. stabilind .30% din adolescente pretind ca nu le este foame dimineata . Tocmai din aceasta cauza eu va propun . si in mod special pentru fete. snacks-urile dulci sau sarate si bauturile dulci. . Prin urmare se observa un consum în exces de glucide rele ( zaharuri si faina alba). Alimentele alese pentru aceste gustari sunt de obiceiprodusele de patiserie dulci. STOP DELINCVENTEI ALIMENTARE ! Toate anchetele care au ca subiect obiceiurile alimentare ale adolescentelor franceze sunt îngrijoratoare. sub efectul multiplelor bulversari care au loc în organism. Studiul realizat în Val-de-Marne arata aploarea deficitului aportului în micronutrimente (vezi tabelul) în raport cu cantitatile normale. sa fac mai intai un tur al intrebarii . produsele de patiserie sarate. inr-un fel sau altul . saruri minerale si oligoelemente). dar în special consumul excesiv de alimente sarace din punct de vedere nutritiv (lipsite de vitamine. . Cantitativ. pentru ca doar 7% din adolescente mananca mult. care nu reprezinta decat 15% din aportul alimentar. prejudiciile dupa care vom trece la inventarierea solutiilor si recomandarilor adecvate. grasimi saturate si sare.

Rezultatele se explica prin faptul ca se acorda prioritate. .Micronutrimente Calciu Magneziu Fier Zinc Vitamina E Vitamina B9 Vitamina B2 Vitamina B6 Vitamina B12 Vitamina C Vitamina A Deficit al aporturilor la adolescente -35% -30% -44% -29% -78% -78% -17% -85% -5% -2% -75% Se observa importante carente de calciu. zmeura) Alimente marginalizate Creier Burta Rinichi Ghind (murele de la gatul vitelului. unor anumite alimente în timp ce altele sunt marginalizate. mielului) Carnaciori de porc Ficat Oua Branzeturi fermentate Scoici Vin În 1990. macrisul…(pentru mai mult de 50%). adolescentele considerandu-le chiar « dezgustatoare ». magneziu si vitamine. 131 . dovleacul.15% dintre tinerele fete nu mananca niciodata fructe. cirese. De asemenea. Evident ca acestea sunt tocmai alimentele foarte bogate în nutrimente. Alimente privilegiate Suc de fructe din comert Clatite Pizza Înghetata Cartofi prajiti Tarte sarate Produse de patiserie dulci Produse de patiserie sarate Piure de cartofi Morcovi Sunca alba Iaurt cu fructe Fructe rosii (capsune.27% nu beau niciodata lapte. studiul CSEA (Centrul de studii asupra copiilor si adolescentilor) arata ca anumite alimente erau chiar necunoscute celei mai mari parti a fetelor : broccoli. mazarea verde deshidratata. indispensabile totusi în aceasta perioada de transformari prin care trece corpul. s-a descoperit ca : . pe nedrept. reventul (Rehum officinale). telina si salsifi (Scorzonera hispanica) (pentru mai mult de 30%). cresonul.

5% 7.61% 132 . ceea ce nici nu ne mira de altfel.5% 65. .în stagiu profesional…………………. Cantitate zilnica de bauturi dulci 0 – 25 cl 25 – 50 cl 50 – 75 cl 75 – 100 cl mai mult de 100 cl Procent al adolescentelor consumatoare 52% 23% 10% 8% 7% Studiul mai continea si alte informatii interesante care ar putea sa ne ajute sa lamurim care sunt obiceiurile de a manca ale adolescentelor.5% 42.. caracteristica a adolescentei. Tabagismul. mai ales în mediile defavorizate. . În schimb.în CAP…………………………………………48% . ...25% consuma în mod regulat bere (în medie 1 l pe saptamana) . aflam ca sunt consumate în cantitati importante bauturile dulci (sucuri de fructe industriale sau cola).5% 21.în ciclul secundar………………………17% . Alte anchete au relevat ca : . nu este mai putin alarmant : Grupa de varsta 10-11 ani 12-13 ani 14-15 ani 16-17 ani 18-24 ani Procentaj al adolescentelor care fumeaza 5.30% nu mananca niciodata branza.în ciclul primar………………………….33% din adolescente s-au îmbatat cel putin o data înainte de 16 ani (45% în liceele profesionale si 17% în colegii) .22% din ele se dedau bauturii mai mult de 10 ori pe an. ATRACTIA PENTRU ALCOOL SI TUTUN Consumul de bauturi alcoolice la adolescentele de 16 ani : .5% - În 1990.30% . procentajul adolescentelor de 16 ani care fumeaza mai mult de 12 tigari pe zi era : .21% consuma în mod regulat vin (în medie 50 cl pe saptamana).56% din adolescente consuma în mod regulat alcool tare (si 10% de mai multe ori pe saptamana) .

ar trebui mai întai ca adolescentele sa îsi dea seama cat de important este felul în care se alimenteaza. fructe oleaginoase). Rezulta astfel o frecventa necunoastere a bucatariei. 24% dintre ele . 2) Sa îsi asigure un aport de calciu suficient Aceasta implica consumul unui lactat sau al branzei la fiecare dintre cele trei mese. oua. Masa. tinand cont de sanatatea lor actualala si cea viitoare. Ar trebui însa sa stie ca proteinele vegetale sunt de doua trei ori mai putin asimilabile decat proteinele animale.sa asculte muzica. Contrar a ceea ce cred multi. . mancarurile gata preparate sau fast-food-ul pot constitui cea mai buna solutie pentru necesitatea de a se alimenta.sa citeasca. chiar daca s-a format deja. . 19% dintre ele . 133 . PENTRU EDUCATIA DE A « MANCA BINE » Avand în vedere aceste triste constatari pe care le-am facut. precum si starea de sanatate viitoare. care si-a pierdut cu desavarsire dimensiunea conviviala. doar pentru 0.sa discute. Se întelege ca. . De altfel. peste. vegetariene. De o alimentatie corecta vor depinde performantele fizice si intelectuale prezente. în acest context. leguminoase. pentru pregatirea acesteia si. nu mai este locul de schimburi privilegiate care era altadata. în consecinta. pentru gastronomie în general. Mai mult de 30% dintre ele nu sunt capabila sa fiarba un ou ! Din aceasta ruptura cu traditia s-a nascut un anume dezinteres pentru masa. dar si de proteine vegetale (soia. . prin netransmiterea tehnica si culturala de catre mame. nu a ajuns înca la stadiul de maturitate. branza. alimente complete. la fel ca si baietii. din motive diferite.sa mearga la cinematograf. Numeroase tinere au devenit . Ii va trebui deci o alimentatie corespunzatoare pentru a-si desavarsi cresterea. pentru 11% dintre ele .sa faca sport. . Iata cateva sfaturi generale pe care le adresez acestora : 1) Sa aiba un aport proteic suficient Acesta va trebui calculat ca 1. 17% dintre ele .ele ne vor raspunde: . adolescentele care au ca prioritate studiile sunt adesea scutite de sarcinile menajere.sa împarta o masa buna cu cineva. El nu este înca adult. cu exceptia catorva feluri de soia. cereale.6 dintre ele.IGNORAND NOTIUNILE CULINARE DE BAZA Astazi. 28% dintre ele . daca le întrebam pe adolescente ce anume prefera pentru a petrece un moment agreabil. corpul unei adolescente.2 g pe kilogram de gerutate si va fi furnizat de carne.

are loc si o pierdere de fier acre este cu atat mai importanta cu cat aceasta dureaza mai mult si este mai abundenta. 134 .fierul heminic. conduc la scaderea performantelor fizice si intelectuale precum si rezistenta la infectii. în timpul menstruatiei. deficitul de fier era una dintre cele mai serioase carente la adolescente. Este suficient sa consumati deci patru portii din oricare pe timpul unei zile sau la o singura masa. caci fierul favorizeaza formarea naturala a L-carnitinei. o enzima care permite utilizarea prioritare a acizilor grasi liberi. care provine din carne si din peste si care este absorbit în proportie de 25% . Studiile epidemiologice au evidentiat faptul ca în tarile în care nu se consuma niciodata produse lactate (în Japonia. Ea ar fi numai de 15% pentru produsele din lapte de vaca sau branzeturi. Pentru mai multe informatii. veti gasi mai jos o lista a alimentelor a caror cantitate indicata va furnizeaza 300 mg de calciu. . Ele pot reprezenta chiar o frana serioasa în procesul de slabire. pe care îl gasim în vegetale si care este absorbit în proportie de 5%.Acest aport de calciu va permite nu numai definitivarea constructiei scheletului. 3) APORT CORECT DE FIER Asa cum am vazut. Un total de 1200 mg de calciu este necesar zilnic. Trebuie stiut ca aceste carente de fier favorizeaza anemia si oboseala. ci va asigura si prevenirea riscurilor din timpul viitoarelor sarcini say din timpul menopauzei (riscul de osteoporoza si fracturi). în timp ce cea a migdalelor sau a apei de baut (in special cea minerala) este de 85%.fierul non heminic. de exemplu) nu se sufera totusi de decalcifiere. De altfel. Acestea neglijeaza alimentele care îl contin ( a se vedea tabelul) si aceasta se întampla într-un moment în care organismul lor are nevoi sporite de fier datorate cresterii tesuturilor si sporirii numarului de globule rosii. dar trebuie sa distingem doua feluri de aporturi : . studii recente au aratat ca biodisponibilitatea calciului din produsele lactate nu este atat de ridicat cum s-a crezut multa vreme. Cantitate ce contine 30 mg calciu Lapte si produse lactate Alte familii de alimente 30 g Gruyère 100 g gris 50 g Camambert 150 g creson 2 iaurturi 150 g migdale sau de alune de padure 25 cl lapte 400 g paine integrala 300 g branza alba 850 g varza verde 10 iaurturi foarte mici (petits-suisses) 4 portocale mari 1 kg de peste 2 kg de carne Totusi. Ratia de fier pe zi necezara unei adolescente este de 18 mg.

naut…). înainte de comuniune. Astazi. în preajma varstei de 11 ani. cartofi prajiti. le facea sa devina mai rotunde. Si nu este nimic de mirare. asa cum îi recomandam. Surse de fier heminic (pentru o cantitate de 100 g) Crustacee 25 mg Scoici 25 mg Sângerete 20 mg Ficat de proc 15 mg Ficat de vita sau de miel 10 mg Galbenus de ou 7 mg Stridii 6 mg Ficat de vitel 5 mg Carne 3 mg Carne de peste sau pasare 2 mg Surse de fier non heminic (pentru o cantitate de 100 g) Cacao pudra 15 mg Ciocolata 70% cacao 10 mg Boabe (Vicia faba –fèves) 10 mg Fasole alba 8 mg Linte 7 mg Fructe oleaginoase 5 mg Fructe uscate 4 mg Spanac 4 mg Paine integrala 3 mg Sa precizam la sfarsit faptul ca o alimentatie bogata în tanin (ceai) si în fibre poate sa limiteze într-o oarecare masura absorptia fierului ingerat. faina de prima. daca ne gandim ca dupa laptele artificial numit « infantil ». precum si rotunjumile discrete ale fesierilor. Un supliment de drojdie uscata si de germeni de grau. Slava Domnului ! indispensabile atributelor feminine). mesele zilnice ale acestora se compun din ravioli sau orez alb. sunt apropape indispensabili pentru adolescente.fragile. trebuie evitate alimentele rafinate si privilegiate cerealele complete si leguminoasele (linte. în mod conventional.Se observa prin urmare de ce le este imposibil vegetarienilor sa asigure un aport de fier corect organismului lor. slabe de-a binelea. a doua si a treia varsta. a iubirilor si. însotita de bulversarile hormonale. fetitele erau subtiri. fetita moderna este uneori un pic grasuta înainte de pubertate. totul revenea oarecum la normal. uleiul de floarea soarelui. Aceasta va trebui de asemenea sa consume în fiecare zi fructe si cruditati (bogate în vitamina C) si alimente bogate în vitamina E : uleiul de masline. fructele oleaginoase… PROCESUL DE SLABIRE LA ADOLESCENTE Pe vremuri. iar silueta lor capata o noua finete. 135 . Perioada pubertatii. fasole verde uscata. a casatoriei. Unele tinere dobandeau forme (cele care trebuie. corpul atingea plenitudinea fizica si taliile de viespe subliniau conturul pieptului. 4) Aport de vitamine optim Pentru aceasta. ferm si ridicat. Aceasta era varsta seductiei. La 18 ani. La 17 ani.

cu bulversarile hormonale de care aminteam.clatite din aluat congelat. batoanele de tot felul si bauturile dulci. consumul de produse dulci de patiserie si bauturi acloolice. . 136 . aceste doua tulburari de comportament alterneaza de fapt deseori la adolescente. Prin urmare. adica o imagine proasta despre sine (35% dintre ele nu sunt multumite de corpul lor). adolescentele sar mesele principale ale zilei si se avânta cu capul în jos în regimuri hipocalorice ale caror consecinte (descrise în prima parte a cartii) sunt amplificate de catre sensibiliatatea particulara a organismului. ceea ce duce la tulburari ale ritmului cardiac si la oboseala musculara intensa. Dupa aceea. Pentru a le înlatura. aflat în plina transformare. tarte sarate si pizza. Daca tratamentele comportamentale reusesc sa îmbunatateasca simtitor soarta persoanelor suferinde de bulime. anemia. întrucat ii este foame si aceasta foame nu poate fi potolita. Aceasta este faza de bulimie. în Franta episoadele de bulimie s-ar regasi la 8% dintre studente iar cele de anorexie la 5% dintre adolescente. Aceasta este faza de anorexie. Aceste tulburari de comportament alimentar sunt si mai des întalnite în strainatate (în special în tarile anglo-saxone). uneori în ciuda spitalizarilor repetate. asa cum am sups-o mai devreme. cola. diuretice sau medicamente care taie foamea. prajiturile uscate. fara a uita bomboanele. cu vomitari voluntare sau ingerarea de laxative. Kilogramele se instaleaza repede. . BULIMIA SI ANOREXIA Aparent opuse. Conform statisticilor.cresterea numarului celulelor adipoase (hiperplazie) din cauza restrictiilor. Trecerea la adolescenta. Aceasta respingere a propriei înfatisari o determina pe adolescenta sa se ataseze de standardele modei în vigoare si sa opteze pentru o restrictie voluntara a aportului alimentar. Consecintele acestui tip de comportament sunt clasice : . . Organismul e cu atat mai mult predispus la aceasta cu cat se afla în plina transformare . pregatind astfel organismul pentru viitoarea dereglare metabolica pe care am amintit-o în prima parte a cartii : hiper-insulinismului.agravarea carentelor în nutrienti care favorizeaza aparitia unor probleme serioase de sanatate : oboseala. care se poate asocia. Tânara începe prin a dezvolta ceea ce specialistii numesc «dismorfofobie». unde factorii culturali în materie de alimentatie sunt apropape inexistenti.reîntoarcerea la o greutate superioara prin efectul de ricoseu. pancreasul acestora este greu pus la încercare. înca din frageda copilarie. sensibilitatea la infectii . deoarece este susceptibila de a determina o scadere a procentului de potasiu.dezvoltarea tulburarilor de comportament alimentar clasice : bulimia si anorexia. Aceasta situatie este foarte periculoasa. care are un efect nefast asupra moralului subiectului . ea începe sa manance mult. pronosticul ramane rezervat în ceea ce le priveste pe anorexice. este un handicap cu atat mai mult cu cat modul în care adolescentele se alimenteaza se agraveaza : fast-food.

fara sa sariti nici o masa principala . Unul dintre defectele lor este ca nu dau atentie nuantelor. . un surplus ponderal de cateva kilograme va putea sa dispara definitiv printr-o modificare a obiceiurilor alimentare (faza II).sa evitati mesele principale gen fast-food. faina alba.sa mancati de trei ori pe zi. Beti lapte degresat dimineata. este întotdeauna bine sa pastram dreapta masura.sa evitati sa rontait. luat individual.sa evitati glucidele cu index glicemic ridicat si în special pe cele cu indexul glicemic foarte ridicat : cartofii.la micul dejun mancati paine integrala cu un pic de unt sau încercati cerealele brute sau mueslis. Mancati branza. iata lista sfaturilor care pe care adolescentele ar trebui sa le urmeze pentru a capata un echilibru ponderal si un plus de vitalitate : . Daca nu va place branza. este important ca ea sa înteleaga cum functioneaza organismul sau si cum sa recunoasca alimentele. hamburger.CODUL BUNEI CONDUITE ÎN PROCESUL DE SLABIRE Este stiut faptul ca femeile sunt foarte determinate. În cel mai rau caz mancati spaghete. la micul dejun. fara adaos de zahar. adolescenta va trebui sa citeasca si prima parte a cartii . hot dog…) sau al cartofilor prajiti care are unul dintre cel mai ridicat. . Interactiunea dintre alimente si declansarea mecanismelor metabolice de cater unele dintre acestea sunt cele care duc la cresterea în greutate. alegeti mai degraba vinete gratinate sau rosii cu mozzarella. zaharul… . nici un aliment nu îngrasa (cartoful nu îngrasa mai mult sau mai putin decat untul. aceasta fiind si una dintre marile lor calitati. pentru motivul ca « îngrasa ». Evitati sa consumati branzeturile albe nescurse. Sfaturile generale din prima parte a acestei carti sunt valabile pentru toti.mancati lactate. cazuri ce vor face obiectul unei supravegheri de specialitate (de catre un endocrinolog de exemplu). Daca vi se face foame în mijlocul zilei. De fapt. rasolul cu varza si praz . Redescoperiti bogatia creatiei noastre nationale. Cred totusi ca o adolescenta nu ar trebui sa apeleze la faza I. de ex). puteti manca fie fructe ( în special mere). În orice caz. În ceea ce priveste alimentatia. Daca mergeti într-o pizzerie. . . caci zerul contine proteine care ar putea antrena un raspuns insulinic excesiv . Cu exceptia cazurilor de obezitate patologica. al caror index glicemic este mediu în comparatie cu cel al preparatelor pe baza de faina alba (pizza. fasolea uscata. . Ceea ce trebuie realizat este ca. de slabire accelerata. 137 . mancati iaurt. . cu exceptia celor care au un surplus ponderal important. . fie sa gustati. astfel încat sa poata alege corect. Va puteti oferi din cand în cand placerea unui cubulet de ciocolata neagra cu sau peste 70% cacao. aceasta conducandu-le uneori la comportamente excesive. Acestea fiind spuse. Este inutil sa se priveze de un anumit aliment. mazarea verde deshidratata.redescoperiti mancarurile bunicii : mancarea de linte. de exemplu. o tartina din paine integrala cu gem « 100% » fructe. Sunt bune si usor de pregatit .

Laboratoarele raman discrete în ceea ce priveste eventualele efecte secundare ale pilulei anticonceptionale asupra greutatii celor care le folosesc. În concluzie. Prin urmare.. Astazi. Respectarea principiilor Metodei este cu atat mai recomandata în acest caz. Aceasta nu se datoreaza unei acumulari de gasime. somon. macrou. era dificil de negat ca prima generatie de anticonceptionale orale nu genera luari în greutate. Nu trebuie sa ganditi. luarea în greutate nu este exclusa. . Puteti sa consumati un pahar de vin din cand în cand. cele folosite în prezent.nu suprimati grasimile din alimentatie dar alegeti –le pe cele bune din peste (ton. În trecut. Informatiile stiintifice referitoare la acest subiect arata ca exista riscul cresterii secretiei de insulina pe care chiar si aceste pilule de a treia generatie îl produc. Beti suc proaspat de fructe fara adaos de zahar. mai ales voi. sardine). ci continua sa recomande din obisnuinta contraceptivele de a doua generatie. deoarece ea are ca scop reducerea cantitatii de insulina produsa de pancreas. suntem mai putin siguri ca pilulele de a treia generatie.nu consumati bauturile industriale. asa cum au crezut mamele voastre. ci unei retentii de apa datorata tratamentului cu estrogeni. ADOLESCENTA. SPORT SI NUTRITIE În perioada adolescentei este recomandat sa faceti sport. PILULA ÎNGRASA ? Mai mut de 70% dintre adolescentele între 17 si 20 de ani iau pilule. la sfarsitul mesei de exemplu. Asta cu atat mai mult cu cat medicii nu prescriu neaparat pilulele din a treia generatie. Daca se intampla însa sa va îngrasati cu 3 kg e bine sa anuntati medicul care vi le-a prescris. Bauturile tari nu vor fi consumate ca apritiv. respirator si 138 . Cu toate acestea se remarca uneori o crestere în greutate cu aproape 2 kg în primele 6 luni de utilizare. cel de floarea soarelui si uleiul de nuca . preferati mai degraba un pahar de vin alb sau un suc de rosii . Practicarea regulata si rezonabila a unui sport este garantia unei bune sanatati a sistemului muscular. În prezent. uleiul de masline. mai ales la adolescentele deja slabe care le folosesc. se pare ca utilizarea pilulelor de catre femeile care au o predispozitie la hiperinsulinism si care au si probleme cu greutatea (obezitate) duce la agravarea problemelor metabolice. ca este degradant sa bucataresti. au o influenta asupra greutatii. a fi sef bucatar este mai prestigios decat a fi informatician. Cand luarea în greutate se produce mai tarziu de 6 luni. Bucataria este o arta. cu efecte secundare mai mici. adolescentele. . cu probleme de greutate care începeti tratamentul cu anticonceptionale. este vorba într-adevar de un surplus de grasime datorat efectelor anabolizante ale progestogenului. în special cola. e bine sa fiti atente.În functie de sensibilitatea individuala. Trebuie totusi sa recunoastem ca anticonceptionalele orale amelioreaza problemele de acnee.redescoperiti placerea de a manca si de a gati.

fara a mai pune la socolteala faptul ca este un mijloc excellent de a petrece timpul cu prietenele. lactate si oua si sa bea multa apa pentru a elimina acidul uric si urea datorate efortului. cereale. Acest aport de glucide bune va permite sustinerea unui efort pe o perioada mai îndelungata . Dupa digestie. . toate glucidele se transforma în glucoza (cu exceptia fructozei). orez alb. Astazi se stie ca aceasta notiune este eronata si ca. trebuie consumate glucidele cu index glicemic scazut (fructe. dar aceasta va trebui sa consume cantitati mai mari de carne. aceasta poate fi cauza unei hipoglicemii ce se va manifesta în principal printr oboseala.5g/kg pe zi. Sportivilor li s-a recomandat frecvent sa consume « glucide lente » în întampinarea efortului fizic. Aceasta glucoza este stocata în corp sub forma de glicogen : ficatul si tesuturile musculare sunt într-un fel rezervele sale. activitatea fizica fiind astfel prejudiciata. Aceasta este faimoasa « efect de pompa ». . cresterea ridicata secretiei de insulina. Glucoza este principalul lor carburant. Acest regim nu trebuie adoptat de sportivul amator.la micul dejun. În plus. pâine integrala. paste complete). 139 . mai ales daca temperatura este ridicata. este rezervata sportivilor de performanta. mâncati pâine completa cu gem de fructe fara zahar si/sau cereale brute (fara zahar). În ajunul unei competitii sportive importante. asa cum stim. sub stricta supraveghere medicala. Acesta este în special cazul berii. peste.efortul sportiv necesita un aport important de apa. gris integral). e necesar sa continuati sa aprovizionati glicogenul. Se stie ca deshidratarea este frecventa la sportivi .cardiac. eliminarea consumului de paste si a orezului în a treia zi care precede proba sportiva. Regimul scandinav care consta în eliminarea glucidelor din a sasea zi pâna în a patra dinaintea competitiei sportive si. Ratia proteica a unei sportiveal carui organism este în crestere trebuie sa fie de 1. fasole. ar fi bine sa tineti seama de urmatoarele : . însotite de un lactat cu 0% grasimi (lapte cald sau rece. Consumul de cartofi. În ciuda anumitor idei preconcepute. . INFORMATII SUPLIMENTARE Alcoolul este un carburant pe care muschii nu stiu sa-l foloseasca. el nu poate ajuta cu nimic muschii.în timpul efortului fizic. de exemplu paste integrale sau leguminoase (linte. un iaurt sau brânza de vaci) . înainte de orice efort muscular. dulciuri si produse de patiserie nu poate duce decât la o crestere rapida a nivelului glicemiei (cresterea cantitatii de glucoza din sânge) a carei consecinta este. Muschii sunt organele cele mai solicitate atunci cand practicam o activitate sportiva. apa cu lamâie sau ceai chiar de la trezire.cina trebuie sa contina glucide cu index glicemic scazut. leguminoase. La doua – trei ore dupa ingerare. cu înghitituri mici si repetate. care va trebui luat cu trei ore înaintea competitiei. si mai ales daca acesta dureaza mai mult. naut. Prin urmare e necesar sa beti apa. invers. bauturile alcoolice sunt diuretice si provoaca prin aceasta deshidratarea.

Putem însa folosi cu succes doua produse alimentare foarte bogate în nutrienti : germenii de grâu si drojdia de bere. . migdale sau fructe). un exces de acid în muschi… În timpul activitatii musculare sustinute. si acizi grasi esentiali. În efect : . practicarea sportului va deveni o placere pentru adolescente. gratie unei alimentatii bine concepute si unui antrenament muscular si respirator minimal. O piele terna. unghii cu pete albe sau exfoliate sunt indicii unui organism defectuos. Surmenajul. un par gras care se rupe usor sau care are vârfuri despicate. ducând la carente în vitamine. A lua suplimente alimentare de sinteză. dar mijlocul cel mai sigur este de a le absorbi prin intermediul alimentaŃiei cotidiene. aproape nesemnificativa. Aceasta nu are deci nici un raport cu alimentatia. Cauzele acestor tulburari rezida deseori într-o hranire dezechilibrata. cele câteva ore (sau ziua întreaga dedicata activitatilor sportive) se pot derula în conditii fizice optime. secretia de insulina este în mod automat scazuta. CUM SA AVETI O PIELE FRUMOASA Starea pielii. o stare hipoglicemica. pe care le folosim zilnic. fara oboseala excesiva sau taierea respiratiei.vitamina B5 favorizează hidratarea cutanată şi fortificarea bulbului pilos .vitaminele A şi E sunt determinante pentru calitatea pielii41. neodihna si tabagismul pot sa contribuie la deteriorarea serioasa a pielii. . oligoelemente. care se manifesta la pubertate. .vitamina B8 protejează împotriva îngrăşării părului sau a căderii lui. se datoreaza unui exces de sebum (secretie grasa a pielii) care se complica datorita unor infectii. putem consuma în voie în timp ce-l practicam fructe uscate sau batoane energizante (ce au în compozitie cereale brute. Adolescentele care sufera de acnee pot sa manânce fara grija ciocolata neagra cu mai mult de 70% cacao si cârnaciori. o lipsa de glicogen. Iata cum. Acneea. patru linguri de fructoza si sucul a doua lamâi. Daca sportul respectiv o permite (ciclismul). A bea lichide în timpul efortului fizic este o necesitate nu doar un sfat. Pentru aceasta putem prepara o bautura dintr-un litru de apa. Se pot întotdeauna găsi aceste nutrimente în diverse produse cosmetice.zincul reglează secreŃia sebumului (anormal în caz de acnee) şi contribuie la calitatea părului. 41 A se vedea tabelul vitaminelor 140 . a unghiilor si a parului reflecta deseori starea de sanatate.Crampele si întepaturile pot avea mai multe cauze : o hidratare insuficienta. saruri minerale. În acest fel. a cărăr absorbŃie intestinală este slabă nu constituie soluŃia cea mai bună.

nu e niciodata prea târziu sa începem sa combatem stresul. Acesta consta într-un exces de secretie de estrogeni sau într-o hipersensibilitate la estrogeni. Acestia din urma actioneaza asupra celulelor grasoase (adipocite) favorizând cresterea numarului sau dimensiunilor acestora. circulatorii. asa cum am vazut la începutul acestei carti. Tesutul conjunctiv de sustinere se întareste si duce la compartmentarea depozitelor grasoase. caci în aceasta perioada a existentei lor este mult mai evidenta. alimentare si psihologice. Cu numele hormonilor care sunt responsabili în parte de formarea celulitei numim si insulina ( a carei secretii importante este. În aceste conditii. Prima masura de prevenire consta în evitarea tuturor delincventelor alimenatre. pulpele si coapsele pronuntate. Este de necesara si evitarea hainelor si a lenjeriei stranse pe corp. miscarile de apa sunt perturbate. trebuie sa evite baile prea fierbinti si expunerile îndelungate la soare. schimburile circulatorii sunt defectuoase.CUM SA PREVENITI CELULITA ? Celulita este povara femeilor adulte. în functie de alegerile alimentare). În caz de stress. Se întelege de ce cel mai bun mijloc de a o evita este prevenirea ei. Schema producerii celulitei este simpla: sub actiunea estrogenilor. retelele de nervi sunt comprimate (prezenta durerilor). Daca subiectul prezinta deja. Aceasta umflare a celulelor grasoase se produce cu atât mai mult cu cât repartizarea grasimii subiectului este de tip ginoid: tendinta de a avea fesele. În sfârsit. chiar atunci când cantitatile acestora sunt norale. 141 . dar factorul initial este întotdeauna cel hormonal. care jeneaza circulatia sangvina (jeans sau alti colanti). cu tendinte de umflare. Practicarea sportului va fi si ea necesara pentru combaterea sedentarismului cu atât mai mult cu cât muschii care nu sunt suficienti dezvoltati lasa loc mai repede pernutelor grasoase. dupa pubertate. Celulita este însa rezultatul unui lung proces care începe în adolescenta. tulburari circulatorii în zona picioarelo. deseurile celulare sunt prost evacuate. hormonale. Tehnici precum yoga sau sofrologia pot fi de mare ajutor în acest domeniu. Zona subcutanala se îngroasa (faimoasa « coaja de portocala »). Medicul va putea de asemenea sa prescrie si un tratament împotriva insuficientei venoase. cei care se fac responsabili la rândul lor de aparitia celulitei sunt corticoizii glandelor suprarenale. adipocitele îsi maresc volumul si comprima vasele. prin aplicarea principiilor alimentare din aceasta carte. Celulita are cauze multiple : genetice.

4 FEMEIA DE 30 DE ANI Femeia adultă. de vitaminele C. scot la iveală excese (prea mult zahăr. În această tranşă de vârstă. E. atenŃia va trebui îndreptată spre unele puncte. marcată printr-o activitate profesională intensă şi o viaŃă conjugală activă în care sarcina (graviditatea) este un eveniment major. rămân valabile aici cu câteva nuanŃări. este prin definiŃie în forŃa vârstei. COMPARAłIA CONłINUTULUI ÎN MAGNEZIU Alimente rafinate (conŃinut pentru 100 g) Alimente brute (conŃinut pentru 100 g) Pâine albă 30 mg Pâine completă 80 mg Pâine integrală 90 mg Orez alb 30 mg Orez complet 140 mg Paste albe 52 mg Paste integrale 70 mg RaŃia obişnuită a femeilor franceze de magneziu este de 210 mg pe zi. AdolescenŃa nu mai este pentru ea decât o vagă amintire şi menopauza pare încă un orizont îndepărtat a cărui idee este aproape de neconceput. a cărei arhetip este femeia de 30 de ani. în general. B. sunt în general de natură să provoace o fragilizare a organismului. 142 . O restabilire a obiceiurilor alimentare este deci. a căror dorinŃă este nu doar de a place ci şi de a fi în plină formă. Această carenŃă favorizează oboseala. Pentru a evita oboseala şi o mare vulnerabilitate la stres. brute precum leguminoasele. de calciu şi magneziu). crampele. Se adaugă unele riscuri de îngrăşare şi de celulită. Cercetările au arătat că aceste obiceiuri. particular necesară pentru această categorie de femei. fără a pune la socoteală oboselile cronice. prea multă sare. care merge de la 30 la 45 de ani. fructe şi băuturi) putând expune femeile la carenŃe (deficit de fier. Această perioadă din viaŃa femeii este. produce un deficit cronic de magneziu. hiperemotivitatea şi spasmofilia. chiar dacă sunt mai bune ca la adolescente. ]n condiŃiile în care aportul recomandat este de 330 mg. Ele. Ele variază după educaŃie dar mai ales în funcŃie de timpul care e rezervat pregătirii mesei. nu destule legume. PROGRAMUL „ÎN PLINĂ FORMĂ” Sfaturile pe care le-am formulat în capitolul despre adolescente. prea multă făină albă. 1. obiceiurile alimentare ale femeii sunt diverse. Sa asigurăm un aport suficient de magneziu TendinŃa modernă. care constă în a consuma cu prioritate alimente rafinate în detrimentul celor naturale.

Se ştie dealtfel că o insuficienŃă de vitamina B6. Studiul lui Valde-Marne a arătat că 85 % din femei au un aport mai mic decât cel recomandat. sunt generate de un deficit de vitamina B6. poate produce senzaŃii de vertij. dar şi o poftă foarte mare de dulciuri (prin lipsa serotoninei).stimulează apărarea organismului împotriva infecŃiilor. o dereglare a secreŃiei de sebum (o piele şi un păr grase). O vom putea procura mâncând următoarele alimente: 4 mg pentru 100 g .orez complet 0. . rămân întotdeauna deschise. 143 . . Să avem un aport corect în vitamina C Chiar dacă dezbaterile experŃilor pentru a stabili dacă vitamina C în doză mare are efecte tonifiante.4 mg pentru 100 g . suntem convinşi azi că multe din efectele ei sunt deosebit de benefice: . având în vedere anumite obiceiuri alimentare greşite.boabe de soia .avocado 0. la femeile care iau pilula. Doza de vitamina B6 care trebuie luată este de 2 mg pe zi.peşte 3.5 mg pentru 100 g 0.ajută absorbŃia fierului şi sinteza L-carnitinei.protejează împotriva daunelor cauzate de fumat. o sarcină recentă sau abuzul de glutamat.legume uscate 0. adică mici depresii. Să avem un aport satisfăcător în vitamina B6 Oboselile însoŃite de iritabilitate. un intensificator de gust care se găseşte mai ales în felurile de mâncare industriale.5 mg pentru 100 g .drojdie de bere .Alimente bogate în magneziu Cacao în pudră (Van Houten) Germeni de grâu Migdale Ciocolata cu peste 70% cacao Fasole uscată Nuci şi alune Orez complet Fulgi de ovăz Linte Pâine integrală Smochine uscate Paste integrale 420 mg/100g 400 mg/100g 260 mg/100g 200 mg/100g 160 mg/100g 140 mg/100g 140 mg/100g 130 mg/100g 90 mg/100g 90 mg/100g 85 mg/100g 70 mg/100g 2.6 mg pentru 100 g .germeni de grâu 3 mg pentru 100 g 1. Acest deficit poate fi agravat prin luarea pilulei.ajută în lupta împotriva stresului favorizând sinteza unor hormoni (steroizii).5 mg pentru 100 g . în afară de simptomele pe care le-am citat deja. .

somnolenŃa. ştim că un deficit de vitamina C favorizează unele efecte negative: . merge mai bine la bărbaŃi decât la femei”. După câteva luni.Invers. bărbatul va putea să se felicite. apariŃia de calculi în urină (colici nefritice). . în scopul de a evita tot deficitul şi de a proteja celulele sale împotriva oxidării. numărul punctelor care diferă este considerabil. .. 4. . . CantităŃile de alimente care aduc un aport de 50 mg de vitamina C 30 g coacăze negre 70 g creson 25 g kiwi 80 g varză roşie crudă 50 g ardei crud 100 g citrice 25 g pătrunjel 200 g ficat sau rinichi 50 g hasmaŃuchi La fumătoare nevoia de vitamina C este în mod particular crescută. bărbatul şi femeia pot ajunge la rezultate foarte diferite. Concluzia doamnei va fi deci trasă un pic prea devreme. Chiar dacă iau toate mesele împreună şi împărtăşesc o aceeaşi alimentaŃie.doar dacă vrei cu orice preŃ să pui în paralel două entităŃi necomparabile.. trebuie să ştim că vitamina C de sinteză. Doamna. care se găseşte în comprimate. uitând puŃin cam repede că prietena ei cea mai bună (cea care a sfătuit-o să cumpere cartea) a pierdut cele 8 kg fără probleme. Femeia care fumează trebuie deci să asigure un aport de 150 până la 200 mg. atât ca natură (conform principiilor metodei) cât şi cantitativ. căci ele pot favoriza. dar şi pentru că între ea şi un bărbat. în funcŃie de consumul de Ńigări. Pentru acest lucru se recomandă asigurarea unui aport zilnic de 80 până la 90 mg de vitamina C. Să evitam orice risc de hipoglicemie (se ia din capitolul 6 al primei părŃi) FRÂNELE SLĂBIRII În materie de slăbire. de exemplu.oboseala. Nu doar pentru că pot exista sensibilităŃi foarte diferite între două femei. Este în acelaşi timp inutil şi primejdios să ajungem la aporturi prea mari. va fi atunci tentată să se gândească că „metoda M. nu este la fel de bine absorbită de organism ca cea care este conŃinută natural în alimente. Este efectiv greşit pusă problema. . spre exemplu.suflul greu la efort. egalitatea dintre sexe nu este întotdeauna o regulă. Ştim efectiv că a fuma un pachet de Ńigări pe zi distruge circa 50 mg de vitamina C.durerile musculare. În final. că are 10 kg în minus pe când femeia va fi dezolată pentru că nu a pierdut decât 3 kg. 144 .riscurile de infecŃii. în două luni.

UN TRECUT AL FEMEII „INCĂRCAT” ÎN REGIMURI SUCCESIVE BărbaŃii întreprind în general. adică o dorinŃă de alimente dulci. femeia. este anacronic astăzi în Ńările noastre industrializate. în acelaşi timp în care renunŃă la activitatea 42 Compulsie = tendinŃă care nu poate fi reprimată de a satisface unele acte pentru a preveni sentimentul de angoasă care se naşte din neîmplinire (lat. sarcina. Celulele adipoase de la baza corpului femeii. O SENSIBILITATE SPORITĂ LA HORMONI Contrar bărbatului. este deci mult mai rezistent la orice tentativă de a slăbi. Pubertatea. compulsio) 145 . Trebuie să precizăm că unele tratamente hormonale. atunci când este în activitate genitală. este dirijată de climatul său hormonal. aproape de momentul în care problema devine radicală. fese şi coapse generoase) are o funcŃie naturală bine precizată: asigură o rezervă energetică previzionând o eventuală sarcină sau alăptară. dorinŃa de dulciuri se explică cu atât mai bine cu cât ele contribuie cu siguranŃă la ridicarea nivelului serotoninei. pot avea o exacerbare a poftei de mâncare ca şi o tendinŃă la compulsii42 glucidice. În perioada premenstruală. care sunt greşit conduse. La bărbat ea este mai des de tip android (deasupra taliei). la acest nivel anatomic.FEMEILE SUNT MAI „GRASE” DECÂT BĂRBAłII Organismul feminin are o masa de grăsime mai importantă decât omologul masculin: 22 până la 25 % spre deosebire de 17 % la bărbaŃi. pot de asemenea să favorizeze luarea în greutate (vezi capitolul 5 din această a doua parte). Excesul eventual de greutate. Această „distincŃie” se traduce printr-un capital de celule de grăsime (adipocite) mai important. repartiŃia masei grase este mai des de tipul ginoid (sub talie). Grija vitală constă în asigurarea de rezerve pentru cazul în care intervine o foamete sau o penurie. O REPARTIłIE DE GRĂSIME DIFERITĂ La femeie. cu o eventuală complicaŃie celulitică. adică în cursul celor câteva zile care preced ciclul menstrual. Această perioadă este însoŃită adesea de mici tendinŃe depresive (căderi de serotonină). dar organismul feminin e pregătit cu un reflex ancestral. primul lor regim de slăbire între 35 şi 45 de ani. Această topografie feminină particulară (şolduri. au efectiv receptori particulari „programaŃi” mai mult pentru a acumula rezerve decât pentru a scăpa de ele. un dezechilibru de estrogen/progesteron şi menopauza sunt aşadar etape de risc putând favoriza o eventuală luare în greutate.

146 . ATENłIE LA CARENłELE PROTEICE Contrar bărbaŃilor. şomaj. organismul se găseşte „încălzit” de aceste pierderi în greutate succesive. obezitatea hipertrofică (adipocitele se umflă de grăsime) se adaugă unei obezităŃi hiperplastice (crearea de noi adipocite). Nu pot înghiŃi nimic pentru că stomacul lor este „nervos”. Şi astfel. creând astfel o rezistenŃă la orice tentative de a mai slăbi în continuare. schimbă situaŃia profesională şi uneori chiar de viaŃă conjugală. într-un scurt timp. În acest caz două serii de factori sunt motivul: factorii de comportament şi factorii biochimici Factorii comportamentali În faŃa faptului că „îi este rău”. împiedică diminuarea masei de grăsime şi duce la o rezistenŃă la slăbire. IMPACTUL STRESULUI Stresul apare ca urmare a unor grave perturbaŃii afective (deces.. subiectul feminin se pune pe slăbit. Acest lucru nu este de fapt decât consecinŃa automată a unei diete forŃate de împrejurări. dar de asemenea şi mai ales de consolidare a lor. Aşadar. În faŃa stresului se produce mai degrabă o luare în greutate. dar şi de a elimina suprasarcini ipotetice care sunt consecinŃa standardelor slăbănoage pe care le vehiculează magazinele feminine. s-a arătat foarte clar că o insuficienŃă de proteine în alimentaŃie.). Ori. De-a lungul timpului. de regulă. conferiŃi regimurilor hipocalorice repetate. aceste gusturi ale lor fac ca raŃia proteică să fie adesea insuficientă şi să se transforme în carenŃă atunci când întreprind regimuri hipocalorice. Pentru o mai bună prevenire.. mănâncă pentru a umple golul care îi provoacă „angoasă”. Într-un fel. mereu urmate de o revenire ponderală. În schimb femeile se supun voluntar la privaŃiuni alimentare şi acest lucru încă de la pubertate. În concluzie. Ele pleacă în luptă cu ideea de a combate anumite rotunjimi datorate adolescenŃei. se opresc din fumat. care poate apare imediat sau. Anii de şcolarizare sunt aşadar. dar această situaŃie nu este decât provizorie. ele mănâncă mult mai puŃin brânză şi preferă mai puŃin ouăle. iar instinctul de supravieŃuire pune la lucru unele mecanisme de reglare al căror obiectiv este de recuperare a grăsimile pierdute. organismul lor reacŃionează mult mai bine şi slăbirea are loc mai uşor. divorŃ. ei sunt „virgini de orice regim”. organismul merge chiar până la a înmulŃi numărul celulelor de grăsime pentru a putea acumula maximum de rezerve.sportivă. femeile nu sunt foarte „carnivore”. În plus.

cu cât ea este mai sensibilă la stres decât bărbatul. Cu toate că va fi întotdeauna timp după. dar de asemenea şi mai ales pentru a evita complicaŃiile fetale sau maternale (hipertensiune arterială. plictisite. Femeia este cu atât mai mult subiectul acestei eventuale îngrăşări. Eroare ! În caz de suprasarcină ponderală este mai de dorit să o facem să dispară. realizând două lucruri dintr-o lovitură. . fier. prin diverse atitudini: . Să prevenim şi să combatem obezitatea la copii.) o fac mult mai vulnerabilă.scăderi ale hormonilor de creştere..tendinŃe bulimice. . . O pierdere în greutate preconizată după principiile hipocalorice obişnuite ar fi. Doar o slăbire efectuată după recomandările metodei M. în mod particular periculoasă. trebuie întotdeauna să aibă loc înainte de sarcină. O reorientare alimentară. săruri minerale şi oligoelemente într-un moment în care organismul uman şi-a dublat nevoile. Factorii biochimici Stresul declanşează numeroase reacŃii biochimice în corp: .. 43 44 hiperfagia se manifestă prin consumul crescut de alimente Cortizol = principal hormon al glandei corticosuprarenale. pe cât posibil.secreŃii de endrofine. în afară de menŃinerea rezultatelor. neliniştite. adică „hiperfagice43”. (din fr.secreŃii de cortizol44. înainte de sarcină şi asta pentru a evita consolidarea sa după naştere. îngrijorate. dacă este necesară. În acest fel 40 % din femei mănâncă atunci când sunt supărate. bogată pe plan nutriŃional.un ronŃăit sistematic. de aceea este de dorit ca ea să se pregătească bine şi mental şi psihic. va permite diminuarea în mod natural. SĂ MÂNCĂM BINE TIMP DE NOUĂ LUNI . Slăbirea. Ori. aceste modificări stimulează lipogeneza.. cortisol) 45 Vezi. cum am spus deja mai sus. căci se ştie că ea creează carenŃe importante în vitamine. eclampsie). a unei însemnate părŃi a riscurilor datorate stresului. vitamina B6. ediŃia Flammarion 147 . va putea garanta. adică stocarea grăsimilor (direct sau prin declanşarea unui hiperinsulinism). CarenŃele sale în nutrimente (magneziu. majoritatea femeilor femeilor îşi spun că ele vor cu orice chip să piardă în greutate în timpul sarcinii. .Aceste tulburări ale comportamentului alimentar se manifestă.ŞI LA FEL ÎNAINE Sarcina este unul din momentele importante din viaŃa unei femei.. de acelaşi autor. necesarul de nutrimente indispensabile unei bune creşteri a fătului45. diabet.compulsii cu sau fără dorinŃă de dulciuri.

brânză. fructe deshidratate şi ouă). cereale complete şi leguminoase. leguminoase. veŃi putea mânca un lactat la fiecare masă (lapte. însă să mâncaŃi de două ori mai bine. La principiile importante ale metodei. ape minerale.evitaŃi carenŃele în acid folic (vitamina B9) care ar putea produce malformaŃii fătului.) dar şi proteine vegetale (alimente complete.. salate.) .beŃi suficientă apă pentru a evita deshidratarea.. păsări de curte.). veŃi evita alcoolul care este periculos pentru bebeluş. nu doar pentru că alimentele care le conŃin sunt bogate în vitamine şi săruri minerale. . Chiar din a patra lună de sarcină fătul percepe gustul.. . derivate de soia). oboseala sau vulnerabilitatea la infecŃii (sângerete negru. . dar şi scoicile (risc de infecŃii). Va trebui deci să consumaŃi regulat fructe. . . . se vor adăuga sfaturile următoare: . leguminoase. Pentru acest lucru. ca biftecul tartar.aduceŃi un aport suficient de fier în scopul de a se evita o anemie. De asemenea.mâncaŃi variat pentru a evita orice carenŃe dar şi pentru a obişnui copilul cu o anumită diversitate alimentară. . EvitaŃi în acest timp consumul de ficat mai mult de o dată pe săptămână. nu fumaŃi căci tabagismul este periculos pentru făt: el favorizează în special naşterea unui bebeluş de greutate mică şi creşte riscul de moarte subită a sugarului. . a favoriza tranzitul intestinal şi a evita infecŃiile urinare.luaŃi o porŃie de fibre suficientă. ouă. germeni de grâu şi leguminoase. Pentru acest lucru alimentaŃia sa va trebui să fie aleasă de aşa manieră încât să aducă nutrimentele necesare. Cu cât mai mult va descoperi alimentele în burta mamei sale..ÎN TIMPUL SARCINII În timpul celor nouă luni. crudităŃi. fără avizul medicului. peşte. carne. Proteinele asigură efectiv construcŃia bebeluşului.faceŃi plinul de calciu. repartizate armonios pe toată durata zilei. pentru a elimina orice eventual risc de intoxicare cu vitamina A. viitoarea mamă va trebui să asigure dezvoltarea optimă a fătului.. dar şi pentru a evita orice risc de constipaŃie. Natural. Vichy. Trebuie. va trebui să evitaŃi carnea crudă.să mâncaŃi pentru doi. consumaŃi de preferinŃă drojdie de bere.evitaŃi să luaŃi medicamente sau suplimente alimentare. . răspund la această cerinŃă. lactate. o dată pentru a construi scheletul copilului dar şi pentru o bună protecŃie a stocului mamei. nu este necesar. legume verzi.în sfârşit. 148 .asiguraŃi un aport corect de fluor consumând cu precădere apele minerale care-l conŃin (Badoit. brânza de vaci) dar trebuie să vă străduiŃi să consumaŃi şi alte alimente care conŃin calciu (drojdie de bere. ouă. fără însă a-şi epuiza propriile rezerve. iaurt.asiguraŃi un aport corect de proteine animale (carne. Alegerile nutriŃionale generoase pe care le recomandăm. Deci. cu atât diversificarea alimentară va fi mai uşoară după naştere .

Alăptând îl ajuŃi deci să-şi regăsească linia.) care nu este niciodată justificată. În acest caz.Ca şi consecinŃă a anumitor sarcini se constată o puternică luare în greutate (de la 15 la 20 kg. puse în practică conjugat. Acest subiect a fost deja tratat în parte. .3 kg pentru creşterea masei sanguine. Le va pierde. Luarea în greutate normală este de ordinul a 8 kg şi poate fi structurată în modul următor: . alăptarea maternă favorizează pierderea grăsimii excesive. luarea în greutate poate să fie legată de o retenŃie excesivă de apă.3. Luarea excesivă în greutate DiferenŃa dintre luarea în greutate teoretică (8 Kg) şi o realitate superioară se explică în modul următor: în al doilea trimestru de sarcină. De asemenea.1 kg pentru uter. de altfel. se impune o supraveghere medicală strictă pentru că această situaŃie poate ascunde o hipertensiune arterială sau albumină în urină. .5 m nu trebuie să ia mai mult de 8 kg.5 kg pentru fătul la termen. foarte uşor după naştere. 149 . La rândul său. ea nu devine o preocupare serioasă decât atunci când s-a instalat deja într-un mod evident. fătul se măreşte un pic şi mama are tendinŃa (inconştientă. căci ea pleacă cu rezerve foarte slabe. Femeia care cântărea deja 60 kg înainte de sarcină şi care măsoară 1. Ńinând cont de talie (înălŃime). .75 m va putea să ia 15 kg fără probleme. Nu este niciodată prea târziu pentru a acŃiona. din nefericire. . uneori cu edeme.1. . ele se constituie.500 g pentru placentă.700 g pentru lichidul amniotic. Riscul de luare în greutate este cu atât mai mare cu cât alimentaŃia este hiperglicemiantă (bogată în glucide rele). dar niciodată nu revenim de ajuns asupra faptului că cel mai bun mijloc pentru a da de capăt acestei dizgraŃii este de a face tot posibilul pentru prevenire. pot ameliora situaŃia în mod serios. INEVITABILA CELULITĂ Celulita este într-un fel coşmarul tuturor femeilor dar. mult înainte de a identifica primele simptome. luarea în greutate trebuie să fie apreciată în funcŃie de greutatea de plecare. în capitolul despre adolescenŃă. dar trebuie să admitem că nu există o soluŃie ci un cumul de măsuri care. Urmarea principiilor metodei permite deci asigurarea celor mai bune măsuri de prevenire.1 kg pentru creşterea volumului sânilor. în general legate de tulburări venoase. Indiferent care este cauza. din reflex) să constituie grăsimi de rezervă pentru cazul când ar surveni o foame la sfârşitul sarcinii. Aceea care cântărea 52 pentru 1. Este ca şi cum dacă organismul pompează în rezerve.

se va putea stopa procesul de evoluŃie. s-au abandonat toate proastele obiceiuri „ale mesei”. băi prea calde. este o afecŃiune curentă la femei în general şi apare sistematic la cele care prezintă simptome de celulită. contralovitura abatelui Perdrigeon. . pentru a se ajunge la acest lucru.proaste obiceiuri alimentare.Celulita este rezultanta a patru factori: . S-a putut remarca efectiv.TrataŃi insuficienŃa venoasă InsuficienŃa venoasă. adică de a-l inversa. vechile remedii ale bunicii rămân cele mai bune: fântâna abatelui Souris. favorizând consumul de glucide cu IG scăzut în detrimentul glucidelor rele (cu IG ridicat). Acupunctura ca şi unele prescripŃii homeopatice sau fitoterapeutice pot şi ele contribui cu succes la lupta împotriva stresului.o predispoziŃie naturală la femeie. . şi câteva şedinŃe de exerciŃii fizice. . sunt încă disponibile. yoga sau sofrologia. va fi suficient să adoptaŃi pentru totdeauna principiile importante ale metodei.o greşită igienă de viaŃă.CorectaŃi orice exces ponderal Grăsimile de rezervă agravează efectiv compresiunile datorate celulitei. Lucrând asupra ultimilor doi factori.LuptaŃi contra stresului Natural. cu sărituri de coardă de exemplu. Problemele circulatorii se produc sau se agravează nu doar prin sedentarism ci şi prin obiceiuri ale vieŃii moderne: port de haine prea strâmte. mai ales sub aspect estetic. extractul de castană de India. Dar. Atunci se va putea. mulŃumesc Doamne! în toate farmaciile. Unul din exerciŃiile deosebit de eficace este de a nu lua niciodată liftul şi de a urca lent scările două câte două. de două sau trei ori pe săptămână (mers. . bicicletă.un dezechilibru hormonal. printre alte acŃiuni. va trebui să abordaŃi problema global. dar nu mai puŃin eficace. Pentru acest lucru. ceea ce va implica o revizie a modului vostru de viaŃă. mai comun denumită „proastă circulaŃie”. expuneri la soare prelungite.AdoptaŃi bune obiceiuri alimentare Acest principiu implică faptul că înainte de orice. Odată dispărut excesul de greutate se va putea discerne mai bine ce este realmente imputabil celulitei. jogging. că dacă în timpul aplicării lor au fost însoŃite de măsurile recomandate mai sus. . . încă o dată. Aceste trei produse naturale „ vechi precum lumea” şi inofensive. Iată lista măsurilor care vor trebui luate în mod conjugat: . întreprinde un eventual tratament local. un tratament medical poate fi de un mare ajutor dar în majoritatea lor. Câteva minute de gimnastică zilnică. ele au permis 150 . sunt în mod particular indicate.AplicaŃi creme locale Aplicarea de creme zise „anti-celulitice” va conduce întotdeauna la un eşec total dacă nici una din celelalte măsuri nu au fost întreprinse simultan. nu este vorba de a căuta să diminuăm stresul luând tranchilizante sau alte anxiolitice ci mai curând practicând relaxarea. . nataŃie). În cele mai serioase cazuri.

să înghită sucul a două lămâi. Pentru celelalte. celulolipoliză. dar va trebui totuşi să evitaŃi masajele prea profunde care ar putea „ridica” nodulii şi a face să se „clatine” o celulită până atunci bine fixată. Acesta va determina tratamentul cel mai adecvat pentru natura celulitei.obŃinerea celor mai bune rezultate.. natural fără zahăr. Acest lucru nu s-a întâmplat înainte de sarcină.. Este dur dar pare că aşa. Deci. LUAREA ÎN GREUTATE DATORATĂ MEDICAMENTELOR Acest subiect important este tratat în capitolul 7 din această a doua parte. Unele persoane din anturajul meu au făcut această experienŃă şi consumând zilnic echivalentul unei linguri şi jumătate (lingură de supă) de ulei de ficat de morun.. aplicând în acelaşi timp principiile metodei. Primul dintre ele este alăptarea. tot în asociere cu schimbarea obiceiurilor alimentare. Există de acum înainte multe posibilităŃi terapeutice: drenaj limfatic. rămâne să consultaŃi un practician specialist în medicină estetică. Viitoarele mame vor putea încerca. toate urmând principiile metodei. dacă îşi doresc acest lucru. Cel mai dificil nu este să crezi ci să încerci. căci trebuie să recunoaştem că este necesar un anumit curaj pentru a începe şi a continua experienŃa! Eu am sfătuit pe cele care nu se dau în lături de la nimic. iar după. Inconvenientul acestor tratamente este bine evidenŃiat în preŃul lor ridicat.. Este vorba de o cură cu ulei de ficat de morun. Este ştiinŃific demonstrat că. au fost multe cititoare ale cărŃilor mele precedente care mi-au semnalat că au scăpat de celulită după ce au alăptat. Efectiv.. chiar dacă unele „spirite îndurerate” nu pierd ocazia de a le califica drept fanteziste. mai ales a masei grase abdominale (lucrări de Grosco şi Belzung). lipoject. consumul de ulei de peşte conduce la o diminuare substanŃială. Cremele pe bază de cafeină „ameliorează” considerabil celulita superficială. este valabil al doilea „remediu miracol”. REMEDII MIRACOL Există două remedii care pot fi clasate în această rubrică. merge! MARILE MIJLOACE Dacă tot ce v-am propus până aici nu v-a condus la nici un rezultat satisfăcător. timp de cel puŃin 4 luni. liposucŃiune. că cea mai bună tehnică pentru a înghiŃi „poŃiunea” în chestiune este de a o pune într-un pahar (sau mai degrabă într-un borcan de iaurt pe care îl putem după aceea arunca) şi de a o bea dintr-o dată Ńinându-se de nas. era aparent necesar cumulul a doi factori pentru ca rezultatele să apară: alăptarea şi schimbarea obiceiurilor alimentare. Ele au obŃinut rezultate interesante care constau în diminuarea sau suprimarea celulitei lor. RETENłIA DE APĂ 151 .

de anomalii de repartiŃie a lichidelor şi adesea de o hiperestrogenie. ŞtiŃi că apa este încă mai eficace pe plan diuretic. mezelurile de exemplu. suflu greu la efort. aceasta e o practică curentă în curele termale. De altfel. în regiunea abdomenului şi la mâini. în general. dureri de cap. victimele edemelor care predomină la picioare. Dacă pare că au efect într-o primă etapă. ele ocazionează rapid o obişnuinŃă din partea organismului. oprirea fumatului şi drenajul limfatic completează „panoplia” de măsuri care pot permite combaterea acestei afecŃiuni. în mare parte apar în perioada ciclului menstrual. cu o agravare a fenomenului. Aceste edeme evoluează prin pusee care sunt ritmice. tendinŃa de a reduce băuturile lor.să asigurăm o alimentaŃie suficientă de proteine consumând normal peşte. Folosirea unui pat ridicat (al cărui cap este mai jos decât picioarele). RetenŃia de apă maximă are loc înainte de menstruaŃie şi se manifestă printr-o umflare notabilă a sânilor şi burŃii. În cazul constipaŃiei. . ouă şi brânză. cronică. În schimb.să bem. CUM SĂ LIMITĂM EFECTELE Trebuie să începem să limităm consumul de sare la strictul necesar. din nefericire. constipaŃie putând fi cauzate de tulburări venoase. De altfel. Aceste manifestări sunt însoŃite uneori de oboseală. În acelaşi timp. a căror eficacitate este prea adesea discutabilă. atunci când este consumată prelungit. se soldează în general. laxativele trebuie şi ele de asemenea evitate. Recente studii au arătat că eliminarea glutenului din alimentaŃia zilnică poate avea efecte deosebit de benefice asupra diminuării retenŃiei de apă. trebuie: . Cele care sunt pe bază de vitamina P (flavonoide) sunt în mod particular recomandate. Doar o bună alimentaŃie poate permite obŃinerea unui tranzit intestinal corect (vezi capitolul 5 din această a doua parte). Când se opreşte tratamentul. circulaŃia venoasă va trebui să facă obiectul tratamentelor adecvate. Unele femei sunt efectiv. adică 5 până la 8 g pe zi. dacă se continuă.Am precizat deja că este important a distinge suprasarcina ponderală legată de excesul de masă grasă de aceea care poate fi imputabilă unei retenŃii hidrice. carne. brânzeturile din lapte de vacă. căci femeile care suferă de retenŃie de apă au. căci cel mai bun diuretic este apa (apa de Vittel mai ales).să evităm luarea de medicamente diuretice. se cuvine să evităm toate lactatele proaspete şi în mod general. IntoleranŃa la gluten a unor femei. poate să se manifeste în efect printr-o retenŃie de apă excesivă. evitând orice o conŃine în mod natural sare. Este cazul femeilor care suferă de hiopotiroidie. . CUM SĂ NE LĂSĂM DE FUMAT FĂRĂ SĂ NE ÎNGRĂŞĂM ? 152 .

în schimb. Organismul. luarea sa în greutate. se face un raŃionament fondat pe noŃiuni de fiziologie datând din secolul XIX. Datorită acestui lucru. Trebuie să ştim că aceste substanŃe. Se ştie astăzi de ce fumătoarea. nici peşte. se pare că nicotina are ca efect inhibarea secreŃiei de insulină. sunt perfect eliminate prin rinichi. turtite (Vicia faba). Pentru aceasta. eliminate în scaune. la un subiect normal care bea suficient.5 g/100 g 11. urmarea principiilor metodei este singura care trebuie nu doar acceptată dar este şi eficace. nici păsări de curte.Statisticile arată în mod evident. ceea ce face pe un mare număr de candidate să se răzgândească. trebuie totuşi să menŃină un aport suficient în sub-produse animale. limitează într-un fel. Aceste faimoase toxine nu înseamnă mare-lucru căci este vorba de acidul uric şi uree care se formează ca urmare a consumului de carne. nici mezeluri. În plus. care este în realitate „programat” pentru a se debarasa de aceste deşeuri metabolice. cu păstăi mari şi cu seminŃe ovale. atunci când se dedică păcatului său drăgălaş. care astăzi sunt depăşite. ajunge să fie puternic şi fără daune. ŞI DACĂ SUNTEłI VEGETARIANĂ ? Dacă disciplina vegetariană constând în a nu mânca carne. Dacă. Vegetarienele. Fumatul creşte efectiv cheltuielile energetice prin stimularea metabolismului bazal şi accelerează tranzitul intestinal. în scopul de a-şi echilibra corect alimentaŃia. limitând astfel absorbŃia nutrimentelor care sunt. măzăriche 153 . ele vor trebui să privilegieze consumul de brânză şi ouă. este motivată de dragostea şi respectul pentru animale.5 g/100 g Din care procentul de proteine asimilabile 100 % 100 % 70 % 52 % 17 % 36 % 46 Bob = Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii. Pentru a acoperi corect nevoile sale de proteine. trebuie totuşi să posede bune cunoştinŃe în nutriŃie şi să ştie spre exemplu că proteinele animale şi cele vegetale nu sunt identice sau că unele dintre ele nu sunt asimilabile decât parŃial. Să ne imaginăm cum ar fi posibil să adăugăm frustrarea inerentă a regimului hipoocaloric la dificultăŃile servajului tabagic. argumentaŃia se bazează pe ideea potrivit căreia carnea este sursa „toxinelor” dăunătoare pentru organism. care nu consumă nici carne. că există un risc important de îngrăşare atunci când ne lăsăm de fumat. Aliment Boabe de soia Făină de soia Năut Linte Bob46 Făină de grâu integrală ProporŃia în proteine 35 g/100 g 45 g/100 g 78 g/100 g 24 g/100 g 6. ca urmare. este vorba de o poziŃie care merită respect.

. . Ele rămân totuşi nemulŃumitoare pentru copii (în creştere). ele vor învăŃa că este important să asocieze zilnic cereale brute. alune. . în particular pentru a proteja împotriva riscurilor cardio-vasculare şi a preveni unele cancere (de colon şi de rect mai ales). ştiind că fierul de origine vegetală este de 5 ori mai puŃin asimilat decât fierul de origine animală.seminŃe şi năut în cuşcuş maghrebin. ouă şi alge. să vegheze la aporturile sale în fier (vezi mai sus). Aceste noŃiuni sunt indispensabile pentru cine doreşte să menŃină un aport proteic corect.). în particular.. . Meniuri vegetariene bine concepute sunt în întregime acceptabile şi pot fi benefice. numeroase mâncăruri gătite. aceeaşi cantitate de proteine. De asemenea. deci.pâine integrală. care este de 1 g de proteine pe zi şi pe kg corp. exotice vechi asociază sistematic cereale şi leguminoase: . leguminoase şi oleaginoase (nuci. perfect compatibilă cu o abordare vegetariană. care sunt asimilabile 100 %. o mare bogăŃie şi un perfect echilibru în aminoacizi. ea va trebui să prefere în alimentaŃia sa o parte din brânzeturi (oaie.mei şi arahide în Africa neagră. De altfel.porumb şi fasole roşie în tortilla mexicană. . ele trebuie să ştie că sucul de soia impropriu denumit „lapte” de soia. proteinele vegetale nu au aceeaşi valoare nutriŃională ca proteinele animale. oul asigură. 10 g de proteine provenind din linte nu vor avea de loc aceeaşi valoare ca 10 g de proteine rezultate dintr-un ou. Vegetariana va trebui.. în scopul de a evita carenŃele de vitamina B12. . ProporŃia de proteine a diferitelor produse pe bază de soia Făină de soia 45 g/100 g Boabe de soia 35 g/100 g Tofu (pate de soia) 13 g/100 g Germeni de soia 4 g/100 g Muguri de soia 1.adevărata pâine completă. Vegetarienele care sunt spre exemplu „mare amatoare” de soia trebuie să ştie că alimentele pe bază de soia nu conŃin obligatoriu toate. este mult mai slab în calciu (42 mg/100 g) în raport cu laptele de vacă (120 mg/100 g).Aşadar. Metoda M. Asupra acestui ultim punct. că cerealele sunt deficitare în lizină şi leguminoasele în metionină. el singur.5 g/100 g La fel.linte. 154 . pentru femei însărcinate şi persoane în vârstă. În schimb. recomandă consumul multor glucide (cu IG scăzut): . capră mai ales).orez complet..paste complete sau integrale. migdale. că proteinele vegetale sunt mai sărace în aminoacizi esenŃiali (cei pe care organismul nu îi poate fabrica).

mazăre sau bob. . . .o mâncare de fasole albă sau roşie. bob. soia şi derivatele ei. asociate la un lactat degresat sau ciocolată caldă (băutura) la nevoie. cereale complete şi derivatele lor.cuşcuş cu seminŃe complete fără carne. Se va putea adăuga. ea trecea porŃile bătrâneŃii. la nevoie. 155 . . .. este sursă de cancer adică este periculos. mazăre verde deshidratată şi năut. Metoda sfătuieşte de altfel. fructe proaspete şi oleaginoase. că un regim vegetarian în care se suprimă lactatele şi ouăle pentru a nu opri exclusiv decât produsele de origine vegetală. Precizăm în sfârşit. când femeia atingea 50 de ani.năut. 5 FEMEIA DE 50 DE ANI Acum un secol. să se ia cel puŃin de 3 ori pe săptămână o cină centrată pe glucide bune. şi se va termina masa cu un lactat degresat (brânză albă cu 0 % sau iaurt slab). Vegetarienele vor putea mări frecvenŃa acestor tipuri de mese.. gem de fructe fără zahăr. crudităŃi.alge. .paste integrale sau complete însoŃite de un sos de roşii cu busuioc sau cu ciuperci. clopoŃelul carierei sale „femino-feminine”.produse pe bază de cereale (plăcinte de grâu).orez complet basmati cu sos de roşii. .linte cu arpagic.- fasole albă şi roşie. ciocolată bogată în cacao (> 70 %). o salată. Oprirea naturală a activităŃii sale genitale suna într-un fel. Felul principal va putea fi selecŃionat dintre sugestiile următoare: . legume. . se pot centra pe o pâine bogată în fibre sau pe cereale fără zahăr. Cele 7 mici dejunuri ale săptămânii.produse pe bază de soia. la acest fel o supă de legume. .

obiectul unei recomandări medicamentoase. Un dialog se instaura cu medicul asupra contracepŃiei. MENOPAUZA Menopauza este la modă. ci este doar o etapă psihologică normală din viaŃa lor de femeie. ea dispune de mijloace pentru a rămâne tânără. Sau mai degrabă să spunem că este o etapă din viaŃa feminină care. în mod particular. După apariŃia pilulei. Dacă mama şi fiica intră adesea la menopauză la aceeaşi vârstă. în viaŃa feminină a pacientelor sale. Astăzi vorbim despre ea mult mai mult decât în urmă cu ceva timp.Între două bufeuri de căldură. tranşa populaŃiei care corespunde generaŃiei „baby-boom” de după război. climatul şi ereditatea. pentru fiicele lor nu este decât un episod suplimentar din viaŃa lor feminină. Menopauza. căci se poate să fii bunică păstrându-Ńi un corp de femeie tânără. medicul nu se amesteca în sexualitate şi în general. Ea se manifestă în principal şi în exterior prin oprirea menstruaŃiei. să instaureze o prevenire eficace împotriva unor riscuri de sănătate: osteoporoza. Vârsta medie a menopauzei este de 50 de ani. este vorba de a mânca bine pentru a rămâne frumoasă. Femeia modernă. dar ea variază în funcŃie de apartenenŃa etnică. De aceea. este de actualitate. aceste femei „libere” au înŃeles că menopauza nu este o boală. ca şi sarcina. prelungindu-i o anume tinereŃe. problemelor ginecologice. este diferită de aceea a mamelor lor. tânără şi sănătoasă. situaŃia evoluează prin ea-însăşi. Dar mentalitatea acestor femei moderne. nu doar să rămână tânără. ea va putea. În ce priveşte menopauza. care era pentru acestea din urmă un simptom ce anunŃa începerea declinului. pentru că cea mai mare parte din populaŃia feminină. sexualităŃii. Hormonoterapia. imposibilitatea bruscă de a avea copii. Căci. poate să o ajute în mod eficace să străbată etapa menopauzei. O dată în plus. Este de fapt. graŃie adoptării unui mod alimentar bogat pe plan nutriŃional. CONSECINłELE MENOPAUZEI 156 . cancer şi îngrăşare. graŃie contracepŃiei. decât atunci când avea de urmărit o sarcină sau o naştere. o perturbă cu atât mai puŃin cu cât ea ştie că viaŃa ei de femeie poate rămâne intactă. Dar. Astăzi. Până în anii 1960. CE ESTE MENOPAUZA ? Este vorba de oprirea definitivă a funcŃiilor de reproducere şi a secreŃiilor hormonale ale ovarelor. devine foarte simplu. este în curs să treacă de 50 de ani. nu îi rămânea decât să-şi exerseze arta de a fi bunică. tabagismul îi avansează menopauza cu un interval de la doi ani la câteva luni. afecŃiuni cardio-vasculare. primele care au cunoscut pilula. dar mai cu seamă. chiar dacă nu este obligatoriu necesară. a putut separa fecunditatea de sexualitate. femeia de 50 de ani este încă o tânără femeie şi în plus. după ce a fost debarasată de vechile ei simboluri.

multe pot fi prevenite prin adoptarea unui mod de nutriŃie particular. roşu sau verde) Peşte.o osteoporoză debutantă. salate Ulei de germeni de grâu. . seminŃe de susan. perturbarea reproducerii lor (riscul de cancer) şi producerea tulburărilor vasculare. creson. pătrunjel.leziuni arteriale susceptibile de a da loc la accidente cardio-vasculare. uneori cu o luare în greutate. . ceai Beta-caroten Seleniu Zinc Polifenoli47 Polifenol. ulei de nuci. spanac fiert. de tipul radicalilor liberi. lămâie.tulburări psihologice de nuanŃă mai curând depresivă. brocoli. crudităŃi. . polyphénol) 47 157 . piersici. drojdie de bere. cereale brute. . Nutrimente Vitamina C Vitamina E Alimente care sunt bogate Afine. ciocolată obligatoriu cu cacao mai mult de 70 %. ficat. mazăre uscată. păsări de curte.o inconsistenŃă urinară. lăptuci. care conŃine două sau mai multe grupări hidroxil legate de un radical aromatic.o uscăciune vaginală putând duce la raporturi sexuale dureroase. . . Dintre aceste tulburări. Radicalii liberi sunt substanŃe toxice care se nasc în celulele corpului în cursul reacŃiilor chimice. Perturbările care se produc au ca rezultat accelerarea îmbătrânirii celulare. brocoli. portocale (de fapt toate fructele şi legumele colorate: portocaliu. germeni de grâu Păpădie. brânzeturi (de consistenŃă dură). kiwi.bufeuri de căldură. ulei de floarea soarelui. polifenoli = compus organic din clasa fenolilor.( fr. carne.Oprirea secreŃiilor de estrogeni prin ovare este cauza multiplelor tulburări care apar progresiv: . în a care oxigenul nu este bine utilizat. A MÂNCA BINE PENTRU A RĂMÂNE TÂNĂRĂ Îmbătrânirea corpului uman este programată genetic. mai mult sau mai puŃin marcată. linte. organe. ulei de sâmburi de strugure. stridii. carne. . poate fi accelerată sub efectul agresiv al factorilor externi. gref. caise deshidratate. mango. portocală. Dar. fasole uscată Vin roşu.tulburări hormonale. roşii. ulei de porumb. ciuperci stridii.o piele mai uscată cu îmbătrânire prematură.

CUM PROTEJEAZĂ OASELE SALE Menopauza constituie un factor preponderent pentru fragilizarea oaselor. absenŃa hormonilor fragilizează organismul la menopauză pe plan cardiovascular (arterite. . deci insuficient. ne va permite să favorizăm aportul optim de nutrimente. Femeia va trebui. În consecinŃă. Contrex. de la un caz la altul implicaŃiile au legătură cu greutatea. a preveni osteoporoza care favorizează tasările dureroase de vertebre (care încovoiază silueta) ca şi fracturile de cap de femur. . arată că aportul este cu efort. excesul cafelei (mai mult de patru ceşti) şi tabagismul. de altfel. 158 .beta-caroten. care va permite evaluarea riscului real de osteoporoză.seleniu. au proprietatea de a lupta împotriva radicalilor liberi.vitamina C. Mai ales drojdia de bere este recomandată. recomandat să abordăm menopauza făcând un bilanŃ de masă osoasă (dozaj făcut prin scanare). în medie de 700 mg pe zi. Deci putem în mod serios întreba dacă nu este înŃelept să îi asigurăm calitatea de viaŃă necesară care să o însoŃească în ceea ce reprezintă încă o treime din existenŃa sa.polifenoli. evident.Un anume număr de nutrimente pe care le clasificăm ca antioxidanŃi. femeia la menopauză va trebui să consume alimente bogate în calciu. A păstra o piele mai suplă pe care ridurile să nu apară prea repede. După 50 de ani. l-am ocolit dar nu avem ce face. să evite pierderile de calciu care sunt accelerate prin absorbŃia alcoolului (mai mult de o jumătate de litru de vin pe zi). În plus. femeia de astăzi are o speranŃă de viaŃă de încă. etc. O alimentaŃie adaptată. anchetele alimentare privind franŃuzoaicele.zinc. . După 50 de ani.vitamina E. TRATAMENTUL HORMONAL Trebuie sau nu să tratăm menopauza? Întrebarea depăşeşte mult obiectul acestei cărŃi şi noi. Este. raŃia de calciu a femeii va trebui să fie de 1200 până la 1500 mg pe zi. . angină pectorală. Un aport important de calciu (asociat de preferinŃă cu vitamina D şi cu un tratament hormonal) va constitui cea mai bună protecŃie a masei osoase. judecând obiectiv. infarct). sunt atâtea avantaje pe care le aduce la lumină tratamentul hormonal. aproximativ 35 de ani. . dar şi apele minerale precum Vittel. Există diverse tratamente sigure (nehormonale) care alină bufeurile de căldură dar nu protejează nici oasele nici arterele. de asemenea. aceştia sunt: . Ori. fără a creşte cantitatea de lactate.

care poate continua să lucreze. dacă ea a ales să i se prescrie un tratament. sau aceia care îi ia de acum înainte. asociind estrogeni şi progestative naturale. MENOPAUZA ŞI GREUTATEA Atunci când se îngraşă la momentul menopauzei. EvoluŃia medie a greutăŃii femeii 159 .5 Kg) 2 % pierd în greutate TABELUL II Modificarea greutăŃii după histerectomie Histerectomie totală Histerectomie parŃială (îndepărtarea doar a uterului) (îndepărtarea uterului şi ovarelor) 50 % din femei se îngraşă 35 % din femei se îngraşă 56 % din femei au o greutate stabilă 33 % din femei au o greutate stabilă 9 % din femei slăbesc 17 % din femei slăbesc TABELUL III Starea greutăŃii femeii între 52 şi 58 de ani (toate cazurile amestecate) 43 % au un surplus (printre ele. David Elia). pot prelungi un echilibru biologic care va fi rupt cu timpul.Doar un tratament hormonal. hormonii sunt adesea în spatele problemei. Statisticile nu ar fi complete dacă nu am lua în considerare evoluŃia greutăŃii la femeie în general. pentru a avea o privire mai obiectivă. de la 20 la 52 ani. aceia care au dispărut. Este vorba deci mult mai puŃin de un artificiu decât de un ajutor adus naturii. dacă nu urmează tratament. femeia are tendinŃa să acuze hormonii săi. 27 % sunt obeze în sensul medical al termenului 52 % au o greutate corectă 5 % sunt sub greutate Sursa: Centrul european de cercetare şi informare asupra surplusurilor ponderale (Dr. de el-însuşi.5 la 7. TABELUL I Modificarea greutăŃii la momentul menopauzei Femei fără tratament hormonal Femei cu tratament hormonal 52 % au o greutate neschimbată 67 % au o greutate neschimbată 44 % iau în greutate (de la 4 la 6 Kg) 31 % iau în greutate (de la 4 la 7 Kg) 4 % pierd în greutate (de la 2. Să examinăm înainte de orice statisticile. Cum vom vedea.

după cum arată tabelul III. cum putem să definim vulnerabilitatea unui organism la îngrăşare. Ea nu este decât un factor de amplificare pentru un subiect care are deja o hipersensibilitate la suprasarcină ponderală. nu absenŃa bruscă a hormonilor sau tratamentul hormonal sunt cele care conduc la îngrăşarea femeilor. ea ia în medie 10 Kg. induse de transformările fiziologice ale corpului lor. se constată că evoluŃia greutăŃii după 50 ani. dacă nu am măsurat tendinŃa sa pentru hiperinsulinism ? 160 . ci bulversările metabolice. mai puŃin de o femeie din două are o problemă de greutate la momentul menopauzei (43 %).în al treilea rând. luarea în greutate este mai puŃin frecventă atunci când femeia face obiectul unui tratament hormonal (31 % spre deosebire de 44 %). trecând de la 53 la 63 kg. experienŃa medicilor ne conduce să observăm că. deoarece în 30 de ani (de la 20 la 50 ani). . în cazul histerectomiei totale probabilitatea de a lua în greutate este cea mai ridicată (50 %) Dealtfel. menopauza nu este un factor determinant pentru luarea în greutate. sunt cele care produc o eventuală stocare a grăsimilor de rezervă într-un organism vulnerabil. De altfel.în primul rând. Ori. În alŃi termeni. femeile care iau în greutate la momentul menopauzei (cu sau fără tratament) sunt întotdeauna cele care au deja o anumită suprasarcină ponderală: 27 % sunt deja obeze. putem constata mai multe fapte examinând aceste statistici: .în al doilea rând. . contrar a ceea ce afirmă unele idei preconcepute. adică la momentul menopauzei. Se poate deci concluziona că. se face într-un ritm mai scăzut. este important să constatăm că evoluŃia greutăŃii medii a femeii franceze este constantă după adolescenŃă.În mod evident. Paradoxal.

cu atât mai mult te îngraşi cu cât mai mult se produce hiperinsulinismul. Pentru a fi sigure 100 % că nu vor lua nici 1 g. că insulinemia.4 3. să regleze definitiv problema luării în greutate înainte de a ajunge la menopauză. arată bine amploarea fenomenului. deoarece am văzut că probabilitatea de a lua în greutate (de la 4 la 7 kg) există în 44 % din cazuri. CONCENTRAłIA DE INSULINĂ LA MENOPAUZĂ Suprasarcina ponderală Insulinemia Insulinemia la două ore Coeficientul de amplificare a subiectului pe stomacul după o priză de 75 g de glucoză gol 1 la 3.6 la 10. 161 . În alŃi termeni. FĂRĂ TRATAMENT HORMONAL Este cazul cel mai critic. ceea ce favorizează destul de evident. cu sau fără tratament hormonal. CUM EVITĂM ÎNGRĂŞAREA LA MOMENTUL MENOPAUZEI ? Cele două cazuri de faŃă. cu atât mai mult se produce hiperinsulinismul cu cât tendinŃa de îngrăşare este mai mare. Dacă ele nu au avut niciodată kilograme prea multe (în ciuda relelor lor obiceiuri alimentare). că această disproporŃie este amplificată de importanŃa suprasarcinii ponderale.6 6.4 la 6. acestor femei le este suficient să urmeze principiile metodei trecând direct la faza II.1 Din acest tabel rezultă două fapte importante: .apoi.3 kg 48 260 5. realizat în 1983 în Pensilvania.5 Kg 50 280 5. după priza de glucoză este disproporŃionată în cadrul menopauzei. . 6 kg 52 320 6.mai întâi. adică slabe. Studiul lui Wing. trebuie să fie examinate separat. Cea mai bună soluŃie ar fi natural. Cu cât femeile sunt mai grase la momentul menopauzei cu atât ele riscă să se îngraşe şi invers. pentru că se ştie că aceasta constituie un factor de amplificare. este improbabil ca acest organ să producă brusc hiperinsulinism din cauza carenŃei de estrogeni. Pentru cele care au şansa de a fi suple. Pentru cele care au deja kilograme în plus. este pentru că ele au un pancreas de toată isprava şi că în consecinŃă. riscul de a se îngrăşa este practic nul. problema va fi pe atât de dificilă pe cât de importantă este suprasarcina lor ponderală. apariŃia unei insulinorezistenŃe cu creşterea concentraŃiei de insulină. în aceeaşi mod în care.A fost demonstrat că scăderea estrogenilor şi a fortiori dispariŃia lor are ca şi consecinŃă diminuarea toleranŃei la glucoză şi reducerea sensibilităŃii la insulină.

aceia pe care i-am dezvoltat în capitolele precedente. Rezumând. experienŃa a arătat că aplicarea principiilor metodei.creşterea masei musculare (prin efect anabolizant).poftă de mâncare. Prin natură.8 % Dar va trebui de asemenea.4 % 30 şi peste . că această eventuală şi relativă luare în greutate este condiŃionată de doi parametri: 162 . mai ales urmând o faza I foarte strictă.o retenŃie de apă (prin efect minero-corticoid). să luăm în considerare şi alŃi factori de rezistenŃă la slăbire.retenŃia de apă.o posibilă creştere a masei de grăsime. de ce.1 Kg 16. .Din câte ştim. chiar dacă prezintă avantaje incontestabile aşa cum am văzut. . un tratament hormonal estro-progestativ are ca rezultat declanşarea unei relative luări în greutate.o creştere a masei slabe (muşchi) (efect anabolizant). am fi tentaŃi să credem că tratamentul hormonal constituie panaceul.creşterea masei de grăsime subcutanată de localizare femurală.o creştere a masei de grăsime abdominală (efect anabolizant). . . prin: . Să încercăm să înŃelegem împreună. chiar dacă statistic vorbind. Dar se ştie de acum încolo. Ori. . .15. . ar aduce rezultate încurajatoare şi că ar fi în orice caz. cel mai bun mijloc de a evita o luare în greutate suplimentară. estrogenii favorizează: . În ce privesc progestativele.9. PIERDERI DE GREUTATE OBłINUTE DE FEMEI DE 50 DE ANI ŞI PESTE APLICÂND FAZA I BMI Pierdere în greutate medie Procentaj de greutate pe parcursul a 4 luni pierdută 24 la 29 . este departe de a garanta că nu se ia greutate.lipoliza abdominală. CU TRATAMENT HORMONAL Deoarece riscul de luare în greutate este evident în timpul unei menopauze netratate (am văzut că lipsa de estrogeni agravează hiperinsulinismul). ele favorizează: .2 kg 12. aşa cum va trebui să Ńinem cont şi de aceia pe care îi vom aborda la sfârşitul acestui capitol. femeile se îngraşă mai puŃin ca în absenŃa tratamentului (31 % spre deosebire de 44 %).o posibilă creştere a masei slabe (muşchi). .o eventuală retenŃie de apă.

8 ± 2. Şi.existenŃa şi importanŃa unei suprasarcini ponderale anterioare (cu cât este mai mare cu atât riscul de îngrăşare este mai puternic şi mereu din cauza hiperinsulinismului). fără a Ńine cont de sensibilităŃile particulare ale fiecărei femei. nu le pasă de eventuala luare în greutate din statisticile generale. Sunt mulŃi practicieni care par să se preocupe puŃin. 2.7 kg Aceasta înseamnă că. Adică.” Este aşadar. multe femei. după ce au început tratamentul. Ori. pe cele care sunt deja în suprasarcină. De aceea 30 % din femei nu cumpără medicamentele decât după ce îi sunt prescrise iar 20 % dintre ele. în care trebuie să se evite subdozajul şi supradozajul medicamentos şi în care femeia la menopauză trebuie să observe dacă tratamentul i se potriveşte. Rezumând. ginecolog: „ nu există femei care nu suportă hormonoterapia..1 ± 2. îl opresc înainte de un an din proprie iniŃiativă. spre uşurarea lor. Nu există decât hormonoterapie greşit adaptată la individualitatea fiecărei femei.6 kg 56. prea des. în funcŃie de corpolenŃa dinaintea tratamentului. Nu trebuie să uităm că supradoza sau din contră insuficienŃa de estrogeni sunt capabile să provoace luarea în greutate. există două măsuri de luat pentru a preveni îngrăşarea: 1. medicii (şi câteodată chiar unii specialişti) prescriu tratamente standardizate. . Cum a scris doctorul David Elia. Ar fi stupid să credem că. doar 15 până la 20 % dintre ele sunt tratate corect.alegerea tratamentului făcut de medic. Trebuie să spunem. să ne asigurăm că tratamentul este bine adaptat. dozajul lor şi ajustarea precisă a posologiei lor. Un tratament bine Ńinut nu creează (în medie) luarea în greutate. de grijile estetice ale pacientelor. din contră: EFECTELE TRATAMENTULUI HORMONAL ASUPRA GREUTĂłII Greutate medie a femeilor Înainte de tratament După 6 luni de tratament 57. sunt capitale. iată că din 9 milioane de femei interesate din FranŃa. 163 . fiind în dubiu. alegerea hormonilor propuşi. cea mai mică luare în greutate va trebui să ducă la o modificare a posologiei tratamentului. Nu trebuie să avem decât tratamente adaptate fiecărei personalităŃi. în acest fel. există un tratament hormonal valabil tuturor menopauzelor. să urmăm principiile metodei în scopul de a evita orice risc suplimentar de hiperinsulinism. vor avea tendinŃa de a se abŃine. În absenŃa unor explicaŃii precise în privinŃa stăpânirii riscurilor tratamentului. în caz de tratament hormonal al menopauzei. că laboratoarele farmaceutice nu fac nimic pentru a le ajuta. căci nu disting niciodată influenŃele specifice ale hormonilor asupra femeilor. un timp de „libertate controlată”. Iată cum un tratament rău condus va putea conduce la îngrăşare orice femeie şi în particular. tratamentul hormonal are nevoie de o supraveghere regulată şi atentă căci.

conform statisticilor. când ele îşi dau seama de riscul luării în greutate suplimentar (cu sau fără tratament) şi decid să ia definitiv taurul de coarne. Şi apare momentul menopauzei. Nu este niciodată prea târziu pentru a reveni. o creştere a sedentarismului. cu atât mai mult cu cât cum am văzut. Deci.A SLĂBI ÎN TIMPUL MENOPAUZEI Am văzut că luarea în greutate medie a unei femei între 30 şi 50 de ani. O schimbare a obiceiurilor alimentare. este. ATENłIE LA DEPRIMARE Menopauza oboseşte. fără nici o restricŃie. În alŃi termeni. perioada menopauzei declanşează adesea la femeie un „climat” puŃin cam depresiv. un număr de femei se lasă duse (pe parcursul unei maternităŃi greşit supravegheate şi acumulează obiceiuri alimentare rele). Se îngraşă şi se slăbeşte. în intenŃia de a slăbi serios. Profesorul A. la o relativă suprasarcină. răbdătoare. o depresie. perioada menopauzei poate produce diverse probleme susceptibile de a fi factori indirecŃi ai luării în greutate. Basdevant a examinat consecinŃele tulburărilor psihologice şi grijilor diverse. ar avea-o de îndurat dacă au ales să urmeze un regim hipocaloric. CEILALłI FACTORI INDIRECłI (DIN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR) AI MENOPAUZEI Menopauza poate în mod egal favoriza survenirea diverselor tulburări: o insuficienŃă tiroidiană. că impactul se poate produce şi într-un sens şi în celălalt. O dată eliminată o eventuală hipotiroidie şi o carenŃă în fier. dar ne putem imagina frustrarea (fără a vorbi de inconvenientele legate de absenŃa rezultatelor în timp) pe care. după natură. graŃie lui. Se poate constata. EFECTELE DIVERSELOR TULBURĂRI PSIHOLOGICE ŞI GRIJILOR ASUPRA GREUTĂłII Tulburări şi griji Luare în greutate Pierderi în greutate 164 . asupra greutăŃii. medicul curant va trebui să ia în considerare un acces depresiv direct legat de menopauză sau din mediul său înconjurător. pe care o propune metoda M este singura abordare nutriŃională acceptabilă. un stres prin schimbarea modului de viaŃă. de circa 10 kg.

Depresii Doliu DivorŃ Griji familiale NeînŃelegeri conjugale Tulburări sexuale Probleme financiare Preocupări profesionale Mutări

FrecvenŃă ImportanŃa în kg FrecvenŃă ImportanŃa în kg - 7,7 ± 3,6 28 % + 7,8 ± 4,3 27 % 9% + 8,5 ± 4,3 26 % - 6,7 ± 2,7 15 % + 8,5 ± 4,3 36 % - 8,3 ± 4,2 14 % + 6,9 ± 3,1 14 % - 6,6 ± 2,5 12 % - 8 ± 3,7 12 % + 7,9 ± 3,1 15 % + 19,5 ± 25,3 12 % - 7,8 ± 2,3 10 % + 7,1 ± 3,6 10 % - 6,3 ± 2,5 14 % + 8,2 ± 4,5 8% - 6,5 ± 3,2 - 5,6 ± 1,9 2% + 5 ± 0,9 7%

Se va nota că tulburările sexuale ocazionează cele mai importante luări în greutate. Ele pot fi însoŃite de o inconsistenŃă urinară tăinuită şi umilitoare. Aceste luări în greutate arată că o tulburare a plăcerii, poate duce în mod voluntar, la o compensare orală printr-un exces de hrană (în general glucide rele). În plus, insuficienŃele hormonale legate de menopauză, produc o hiperreceptivitate la stres. Ori, stresul poate favoriza secreŃia cortizolului prin glandele suprarenale. Acest lucru are ca rezultat: - o creştere a masei grase abdominale; - o majorare a poftei de mâncare; - o creştere a retenŃiei de apă; - o diminuare a masei slabe (musculare). Atunci când este bine aplicat, tratamentul hormonal produce, în majoritatea cazurilor, dispariŃia acestor tulburări. Pe plan nutriŃional, se va asigura un bun aport de magneziu, care permite reducerea hipersensibilităŃii femeii la mediul înconjurător. ATENłIE LA ACIDOZĂ48 ! Problemele acidozei face pe mulŃi doctori să surâdă atunci când este evocată, căci ea este o patologie care nu este luată în considerare prea des. Totuşi, pare să fie din ce în ce mai mult menŃionată. Numărul semnificativ al medicamentelor anti-acide propuse la vânzare liberă în SUA, arată că este o problemă reală. Doctorul Catherine Kousmine a acordat o mare importanŃă unui bun echilibru acido-bazic al organismului. De-a lungul anilor, s-a demonstrat că alimentaŃia modernă rafinată, hiperglicemiantă şi prea carnivoră, favorizează apariŃia unei acidoze. Aceasta stimulând acŃiunea „simpatică”, produce următoarele simptome: - oboseală, mai ales dimineaŃa; - balonări;
Acidoză = creştere a acidităŃii şi reducere a rezervei alcaline din sânge, din cauza unor tulburări funcŃionale în organism.(fr. acidose)
48

165

constipaŃie; frilozitate49; intoleranŃă la glucoză; fragilitate psihică cu iritabilitate şi o mai mare vulnerabilitate la stres. Doctorul Kousmine dar şi mulŃi practicieni, propun limitarea consumului de alimente acidifiante (carne, brânză tare, pâine albă, paste albe, zahăr, alcool, ceai, cafea) şi favorizarea consumului de alimente alcaline (ouă galbene, iaurt, lactate proaspete din lapte fermentat, legume verzi, lămâi, soia, fructe proaspete şi uscate) sau alimente neutre (nuci, cereale complete, pâine integrală). De asemenea, pentru a controla acidoza, se poate bea în fiecare dimineaŃă la trezire, sucul a 2 lămâi proaspăt stoarse iar în cursul zilei, apă alcalină (Vichy Saint-Yorre). Întotdeauna în caz de criză, se poate recurge la bunul şi vechiul bicarbonat de sodiu, folosit abundent de către bunicii noştri. Pentru a verifica el-însuşi, dacă are acidoză sau nu, este suficient să cumpere de la farmacist benzi de hârtie reactivă, pe care să le introducă în a doua urină a dimineŃii. Un pH superior lui 7 confirmă absenŃa acidozei. A FACE SPORT LA 50 DE ANI În dietetica convenŃională de concepŃie hipocalorică, se asociază excesul de greutate, în mod egal, unei alimentări prea importante cu energie şi la o insuficientă cheltuială fizică. Atunci, cum se explică că doamna baron, care nu-şi mişcă niciodată augustul său dos din budoarul Louis XV, la fel burghezele căsătorite cu industriaşi bogaŃi, care nu ştiau chiar de loc că au o scară în imobilul lor moŃat din arondismentul 16 Paris, erau amândouă conforme unui ideal de subŃirime? Cum se explică că, cameristele lor, femeile de serviciu, salariaŃii din case şi portarii, care nu încetau de a se deplasa fizic în exercitarea funcŃiei lor, erau în majoritatea cazurilor „buni purtători”, adică îngreunaŃi de o incontestabilă suprasarcină ponderală? ExerciŃiul fizic şi sportul, singure, nu au făcut niciodată să slăbească pe nimeni; noi am explicat tehnic de ce, în capitolul 8 din prima parte. Acest lucru nu înseamnă că activitatea fizică ar fi inutilă. Din contră. Dar, încă o dată, este absolut necesar să renunŃăm la conceptul eronat de „cheltuială energetică”, care este nesemnificativ, pentru a ne concentra pe efectele benefice pentru organism, ale unui sistem muscular normal stimulat. Reamintim în primul rând, că activitatea fizică nu poate deveni un ajutor la slăbire decât în măsura (imperativă) în care s-au schimbat deja obiceiurile alimentare, în sensul pe care-l indicăm în această carte. După prima fază, de pierdere în greutate, se poate „da o mică lovitură” sistemului, reluând o activitate fizică. ExerciŃiul muscular practicat în cadrul metodei, va permite: - creşterea în timp a toleranŃei la glucoză;
49

-

frilozitate = senzaŃie subiectivă de a-Ńi fi tot timpul frig , se observă în principal în afecŃiunile endocrine acute sau cronice, mai ales disfuncŃii tiroidiene

166

- diminuarea hiperinsulinismului, ceea ce va favoriza lipoliza (pierderea în greutate); - diminuarea insulinorezistenŃei. De altfel, exerciŃiul fizic (în general) ameliorează concentraŃia de lipide sanguine (trigliceride, colesterol...) şi diminuează hipertensiunea arterială (dacă ea preexista), ceea ce constituie o excelentă prevenire a bolilor cardio-vasculare. Să nu uităm că femeia pierde, când ajunge la menopauză, protecŃia naturală a hormonilor săi ceea ce o face vulnerabilă în acest domeniu. De asemenea, exerciŃiul fizic realizează o excelentă prevenire a osteoporozei postmenopauză. Dar, doar un antrenament regulat şi prelungit poate fi eficace. Se va putea cere unui kinoterapeut sau unui medic sportiv, stabilirea unui program de antrenament adaptat şi personalizat. EXERCIłIUL ZILNIC Chiar dacă nu aveŃi timp sau curaj de a vă dedica unui sport de rezistenŃă, există câteva măsuri de bază pe care le puteŃi aplica cu uşurinŃă în viaŃa de fiecare zi. Este suficient, să schimbaŃi unele din proastele obiceiuri pentru a adopta altele mai bune: - abandonaŃi lifturile şi scările rulante. UrcaŃi întotdeauna, din principiu, scările; - mergeŃi cât de mult posibil. Dacă locuiŃi la Paris şi luaŃi regulat metroul, coborâŃi două staŃii mai devreme şi faceŃi restul drumului pe jos. MergeŃi cel puŃin o jumătate de oră pe zi. FaceŃi, una până la două ore, plimbări pe jos în timpul week-end-ului; - profitaŃi de vacanŃele voastre pentru a vă „mişca”, în loc să staŃi în şezlong. MergeŃi de-a lungul plajei cu picioarele în apă. FaceŃi excursii pe picioare sau cu bicicleta la Ńară sau la munte. FaceŃi de asemenea, gimnastică şi nataŃie. Încetul cu încetul, veŃi prinde gustul şi vi se va pare o treabă casnică de primă abordare, care va deveni foarte rapid o sursă de stare bună. În timp şi pe măsura ameliorării performanŃelor, vă veŃi pune în acord cu corpul vostru.

FEMEIA DIABETICĂ
Diabetul se defineşte prin existenŃa unei concentraŃii de glucoză în sânge (glicemie) prea ridicată, atât pe stomacul gol cât şi după masă. Se disting două tipuri de diabet complet diferite.

DIABETUL DE TIP II SAU „DIABETUL GRAS” El atinge adesea femeia spre 50 de ani şi este însoŃit în general, de o suprasarcină ponderală. Tehnic, se produce la un pancreas care secretă o cantitate excesivă de insulină. Dar acest hormon fiind de „proastă calitate” sau în mod greşit recunoscut de celulele organismului, rămâne ineficace pentru a scade glicemia. La hiperinsulinism se adaugă deci,
167

insulinorezistenŃa. Glicemia rămâne anormal ridicată deoarece insulina secretată nu este capabilă să producă scăderea ei. Pierderea în greutate este întotdeauna necesară pentru a permite normalizarea glicemiei. Principiile metodei M sunt particular adaptate la acest tip de diabet căci ele se bazează, cum ştiŃi deja, pe alegerea glucidelor cu IG scăzut. Studiile au arătat că reducerea de 14 % a IG-ului alimentar mediu (abandonarea pâinii albe şi cartofilor în profitul pâinii integrale, pastelor integrale şi fasolei albe) ameliorează controlul metabolic al diabetului. AlimentaŃia diabeticului va trebui deci să fie bogată în fibre şi mai ales fibre solubile (pectină din mere, alginate din alge, gume din fasole albă..). Hrana sa va trebui, de altfel, să conŃină un bun număr de micronutrimente de tipul cromului şi a vitaminei B1, căci ele ameliorează metabolismul glucidelor. Se vor găsi în principal în cereale brute, drojdie de bere şi germeni de grâu. În plus, diabeticul va trebui să limiteze aportul de grăsimi saturate (carne, mezeluri, unt, lactate integrale) în profitul grăsimilor polinesaturate şi mai degrabă mononesaturate ca uleiul de măsline virgin, care are proprietatea de a face glicemia să scadă şi de a ameliora echilibrul diabetului. Pacientul va trebui să-şi amintească să bea suficient (1,5 litri pe zi minim). DIABETUL DE TIP I SAU „DIABETUL SLAB” (INSULINODEPENDENT) El apare în mod precoce, începând din copilărie sau adolescenŃă. Se caracterizează printr-o disfuncŃie a pancreasului care nu mai fabrică insulină, ceea ce implică deci necesitatea unui aport exterior sub formă de injecŃii. Excesul de greutate poate exista, dar el este mai puŃin frecvent decât în cazul diabetului de tip II. Diabeticii au o doză zilnică de glucide pentru consum, care trebuie repartizată mai ales la cele trei mese principale din zi. Se vor prefera peştele şi păsările puŃin grase care vor fi asociate cu glucide cu IG scăzut (linte, fasole uscată, orez complet, paste integrale...). BogăŃia în fibre a alimentelor pe care le recomandăm va permite adesea, reducerea dozei de insulină şi întotdeauna evitarea hipoglicemiilor. Riscul oricărui diabetic constă în apariŃia de leziuni cardio-vasculare (daune oculare, renale şi coronariene) pe care trebuie să le evite cu orice preŃ, se va aprecia efectul preventiv pe care îl asigură urmarea metodei fără însă a se substitui recomandărilor unui diabetolog. Metoda permite efectiv: - alegerea glucidelor cu IG scăzut care favorizează scăderea colesterolului rău şi trigliceridelor; - o preferinŃă pentru acizii graşi poli şi mono nesaturaŃi care contribuie la creşterea „colesterolul bun” şi scăderea trigliceridelor; - o slăbire permiŃând adesea normalizarea tensiunii arteriale, uşurarea efortului cardiac, uşurarea activităŃii fizice şi menŃinerea la normal a factorilor de risc cardio-vascular; - o alimentaŃie bogată în micronutrimente (vitamina C, vitamina E, beta-caroten, zinc, seleniu, polifenoli...) protejând pereŃii arteriali.
168

. Consumul de cereale complete (paste. dureri abdominale şi căderi importante a concentraŃiei de potasiu. . pâine integrală. subiectul normal având între trei scaune pe zi şi patru pe săptămână. care face adesea apel la „biofeedback”. Se va putea de asemenea.. medicamentele şi adesea regimul alimentar sunt ineficace. cazul cel mai frecvent. . În schimb. O vom recunoaşte la o frecvenŃă a scaunelor inferioară celei de trei ori pe săptămână. Lichidul ajungând în stomacul gol. asociată la o deshidratare a scaunului. Se cuvine deci.oprirea imperativă a laxativelor pentru că sunt antifiziologice. gimnastică) pentru întărirea musculaturii abdominale. Se va începe cu un aport de 5 g de tărâŃe pe zi. nataŃie. Se disting. tratamentul va asocia: . la care vor fi 169 . În caz de pierdere a senzaŃiei de nevoie de a merge la toaletă. . în caz de lene intestinală. FEMEIA CONSTIPATĂ ConstipaŃia este definită ca o „întârziere” de evacuare.o reeducare intestinală în cursul căreia se va relua obiceiul de a merge la toaletă la ore regulate chiar dacă nevoia nu se face simŃită. Abuzul lor conduce la crearea patalogiilor intestinale cu diarei rebele.o activitate fizică (mers.abandonul unor practici cu efect pervers. vom vedea ce este de făcut în acest caz în continuare. dacă cazul este serios.De aceea opŃiunile nutriŃionale pe care noi le recomandăm pot contribui la prevenirea complicaŃiilor vasculare ale diabetului. două cauze banale de constipaŃie: ori o pierdere a reflexului de expulzare ori o progresie întârziată a materiilor în interiorul colonului. spre exemplu. cele care sunt agravante. Consumul brusc al unei cantităŃi importante de fibre poate produce balonări. schematic. dureri abdominale pentru că intestinele sunt fragile şi iritabile. Va trebui ca alimentaŃia să fie îmbogăŃită în fibre. concursul unui kinoterapeut format pe aceste tehnici. ALIMENTAłIA FEMEII CONSTIPATE Trebuie să înceapă ziua luând la trezire un pahar cu suc de fructe proaspete. gaze. bicicletă. . precum consumul de ulei de parafină care se poate dovedi periculos pe timp lung. Mai mult de jumătate din concetăŃenii noştri se plâng de constipaŃie şi printre ei trei sferturi sunt femei. orez. este chiar necesar să se ia 20 g de tărâŃe de grâu (provenit din cultură biologică) care se va amesteca cu un lactat (brânză albă. va declanşa un reflex gastro-colic care va crea dorinŃa de a merge la toaletă. să se procedeze la o reală reeducare a reflexului pierdut cu.evitarea medicamentelor care constipă precum antidepresivele.) dar şi de leguminoase bogate în fibre insolubile va trebui mult mărit.oprirea regimurilor hipocalorice care generează un rău reflex gastro-colic. . iaurt).o reechilibrare a alimentaŃiei.

.5 litri pe zi). în toate cazurile. Beaufort). o diverticuloză colică. cel mai des este vorba de hipersensibilitatea intestinului gros la fermentaŃie şi la fibre alimentare. Ńelină.spumă de legume: brocoli. 170 . spanac. Crizele pot fi însoŃite de constipaŃii sau de diaree. gume şi supozitoare vândute în farmacie. fără ca să ne forŃăm să recurgem la mucilagii. Sunt atunci recomandate: .adăugate 5g în fiecare săptămână până se obŃine doza dorită. . .refluxul gastroesofagian (ridicarea acizilor din stomac în esofag). FEMEIA COLITICĂ Dacă vorbim de „colită”.pestele slab.varicele care ar apare datorită puternicelor presiuni abdominale efectuate de constipaŃi ca să obŃină exonerarea. În sfârşit. . vom putea lua la trezire o lingură de supă cu ulei de măsline al cărui gust îl vom masca bând imediat după un suc de lămâie proaspăt stoarsă. ÎN PREZENłA DIVERTICULOZEI COLICE Atunci când există în plus. .orez alb.fiertură de legume pasată. . va trebui să perseverăm căci aceste manifestări benigne sunt semnul încurajant al faptului că. colonul se repune în funcŃionare normală. . un regim fără reziduuri este tranzitoriu necesar. de „colopatie spasmică” sau de „colon iritabil”.carnea slabă fără sos. Trebuie să ştim că dacă nu bem suficient (cel puŃin 1. morcovi.caşcaval sau şvaiŃer (Emmental. cu cât indirect se previne: .hemoroizii. El reacŃionează prin spasme dureroase sau printr-o inflamare a pereŃilor săi. mai dificil de eliminat.paste albe. fasole verde. legume fierte şi mixate: dovlecei. acest lucru poate da scaune uscate. Chiar dacă intestinele protestează puŃin la început. fript sau fiert rapid. trebuie să ştim că tratarea constipaŃiei este cu atât de importantă. . regimul bogat în fibre este indispensabil căci el evită infecŃiil e şi previne evoluŃia spre un cancer colic. . va trebui să fie suficientă pentru a aduce doza necesară de fibre. Pentru a favoriza curăŃirea vezicii biliare şi lupta mai eficace împotriva constipaŃiei. . . AlimentaŃia singură. .griş.jambonul alb decojit şi degresat. În fazele inflamatorii clare.herniile hiatale.ouăle coapte fără grăsime.

poate de asemenea. se va ajunge la restricŃii drastice şi la aporturi alimentare complet dezechilibrate. 10 minute de relaxare după masă pot. sfârşesc cu timpul. 2. muşchiul peretelui abdominal exercită un „masaj colic” benefic. din cauza reacŃiilor intestinale adesea penibile. vom putea adăuga (la nevoie) tărâŃe. reziduurile amidonului vor fermenta în colon şi vor da gaze susceptibile de a declanşa crize dureroase. suc de fructe fără pulpă. vom reintroduce în continuare alimente crude: legume. DACĂ NU EXISTĂ DIVERTICULOZA COLICĂ Dacă nu suferim decât de o colită spasmică curentă (fără diverticuloză). căci fără ea. să fie eficace. Mesele luate în singurătate au prea adesea tendinŃa de a fi terminate foarte repede. uleiuri. vom putea lua carbon sau argilă. este preferabil să mâncăm într-un loc mai puŃin zgomotos. PacienŃii. Aşa. Vom aduce un aport de vitamina C. trebuie să adoptăm un anumit mod de alimentare. apoi vom reintroduce fibrele în mod progresiv. face parte din program. SFATURI GENERALE Va trebui să ne gândim să mestecăm foarte bine feculentele. Se va începe prin calmarea colonului cu o săptămână de regim fără fibre.. începând cu legume verzi fragede şi fructe fierte decojite. cicoare în băuturi. crescând doza de 5 g pe săptămână astfel încât să ajungem la o doză de 20 g. pentru ca amilaza salivară să aibă timp să acŃioneze în gură. nu trebuie să uităm că o burtă rotundă şi umflată este adesea manifestarea unui temperament stresat. de asemenea. În sfârşit. Într-un ultim timp. prin a suprima din alimentaŃia lor o listă importantă de alimente. Ori. Pentru calmare durerilor sau absorbirea gazelor. în acest sens facem precizările: 1. margarine. fructe. salate. acest demers este o eroare fundamentală căci fibrele regularizează tulburările de tranzit intestinal (diaree sau constipaŃie). va fi de dorit să ne gândim să facem exerciŃii respiratorii abdominale. Dar pentru ca ele să fie tolerate. acest regim dezechilibrat nu trebuie să fie urmat prea mult timp. Bolnava are tendinŃa de a evita sistematic alimentele bogate în fibre. bând sucuri de fructe fără pulpă. 171 . În acest caz. Mereu în mod progresiv.- fructe fierte decojite. În caz de dureri supărătoare. problema este totodată simplă şi complicată. jeleuri de fructe.. De fiecare dată. fără grabă şi cu cineva a cărui companie este calmantă. în ciuda acŃiunii amilazei pancreatice. unt. pacientul va putea să recurgă la medicamente antispasmice. De la un timp la altul în zi. 3. Să mâncăm alimente complete.

Să ne bazăm pentru aceasta. au apărut multe idei. lucrările realizate au permis determinarea alimentelor şi 172 . pe date geografice şi observaŃii culese la eşalon individual. PREVENIREA NUTRIłIONALĂ A CANCERULUI În 1984. mai ales în funcŃie de criterii ereditare şi metabolice. într-un prim caz. Dar. în condiŃiile în care problemele fecale perturbă existenŃa subiectului de exemplu.În afară de cazul în care se notează reale tulburări ale personalităŃii. substanŃele cancerigene sunt conduse să joace rolul unui „iniŃiator” intrând în contact într-un mod brusc şi precoce. cum a spus La Vecchia: „studiile fondate pe observarea populaŃiei sunt. Regulile de igienă a vieŃii. în al doilea caz. dar ea poate fi determinantă. O corelaŃie nu implică în mod necesar legăturile de cauzalitate” şi cum sublinia cu umor. Chiar dacă concluziile lor trebuie interpretate cu prudenŃă. un agent necancerigen „promotorul” va permite celulelor să se multiplice şi să ducă la formarea unei tumori. lucrurile s-au schimbat puŃin în măsura în care se consideră că 95 % din cancere provin în parte din mediul înconjurător şi că alimentaŃia este direct responsabilă de aproape 60 % dintre ele ! CE ESTE UN CANCER Cancerul este rezultanta acŃiunii diferiŃilor parametri din mediul înconjurător. profesorul M. Sub efectul acestor factori ai mediului înconjurător. cu una sau mai multe celule ale corpului. nu înseamnă că între acestea două fapte există un raport!” Cu toate acestea. AlimentaŃia nu este efectiv. Apoi. Celula nu devine deci canceroasă decât în momentul înlănŃuirii mai multor secvenŃe anormale. Astăzi. o conferinŃă organizată pe tema prevenirii nutriŃionale a cancerului. în nici un caz. se compară tipurile de alimente consumate în două Ńări şi frecvenŃa unui acelaşi fel de cancer. în întregime deplasată specialiştilor prezenŃi. la Centrul anticanceros de la Villejuif. decât o verigă a lanŃului. Aici sunt transformate într-un mod în care există posibilitatea să se modifice şi să prolifereze. în mod cert utilizate pentru a formula ipoteze. recurgerea la psihoterapie este inutilă. să aducă probe decisive ale relaŃiei cauză-efect. Apfelbaum: „Pentru că FranŃa numără cel mai mare număr de maşini Renault şi deŃine recordul mondial al cirozelor de ficat. a părut la acel timp. sfaturile alimentare şi o bună relaŃie medic-pacient va trebui să fie suficientă. asupra unui organism predispus. în cursul anilor. Astfel. se compară consumul alimentar al subiecŃilor atinşi de cancer cu cel al persoanelor neatinse de această boală. CAUZELE CANCERULUI Trebuie să parcurgem unele studii epidemiologice ca să regăsim cauzele cancerului. dar ele nu pot.

Este efectiv demonstrat că un colesterol total inferior lui 1. Dar cu occidentalizarea recentă a dieteticii nipone. Atâta timp cât Japonia a păstrat tradiŃiile sale culinare sărace în lipide de origine animală. ALIMENTELE ŞI NUTRIMENTELE CARE POT FI CANCERIGENE Proteinele Prin gătire. Japonezii sunt bine plasaŃi printre cei care plătesc un tribut greu. măreşte riscul de a dezvolta un cancer de sân. Dar nu trebuie să credem că lipidele ar fi în general. de ovare. la cei care consumă zilnic carne (vacă. congelarea şi obiceiul de a mânca mai frecvent. În schimb.5 în raport cu cei care nu consumă decât o dată pe lună.8 g/l ar favoriza în cursul a 10 ani următori formarea unui cancer de rect. proteinelor din carne antrenează producŃia de amine heterociclice care pot favoriza cancerul de colon şi de rect. uleiul de măsline şi uleiul de luminiŃă (Oenothera bienni). aceste tipuri de cancer au rămas foarte rare. saturaŃi şi nesaturaŃi din alimentaŃie. cancerele proteice sunt totodată şi nocive pentru că ele favorizează deficite imunitare prin încetinirea activităŃii limfocitelor T. mezelurile şi peştele conservat în saramură sau marinată. Se remarcă de 6 ori mai multe cancere de sân. Exagerarea că toate sunt dăunătoare. de col uterin. precum carnea. De aceea. Lipidele Excesul de grăsimi saturate în alimentaŃie pare să favorizeze apariŃia cancerelor de sân. riscul de a apare aceste tipuri de cancer este multiplicat cu 2. căci adesea grăsimile saturate ale cărnii şi lactatelor sunt cauza. ceea ce permite cancerului să se dezvolte mai uşor. porc sau oaie). favorizează cancerul de stomac. inamicul care doboară. că trebuie să păstrăm întotdeauna un raport corect între diverşii acizi graşi.nutrimentelor care erau susceptibile de a favoriza apariŃia unui cancer. Sarea Articolele de consum sărate în exces. 173 . Vom vedea mai ales. produse proaspete. viŃel. se face pentru că nu trebuie nici să căutăm în mod excesiv scăderea concentraŃiei de colesterol în raport cu cel normal. datorită acestor obiceiuri de conservare. cancerul de sân a crescut la 58 % între 1975 şi 1985! Excesul de grăsime al femeilor obeze. În ce priveşte peştele. Obezitatea androidă (în forma de „măr”) este mai periculoasă în acest domeniu decât obezitatea ginoidă (în formă de „pară”). după ce s-a adoptat refrigerarea. FrecvenŃa cancerului de stomac s-a diminuat cu 64 % în această Ńară. ceea ce arată că trebuie măsurat în permanenŃă. ca şi a celor care aveau un rol protector. ele conŃin lipide cu efecte protectoare împotriva cancerelor. de colon şi de rect. căci grăsimea acumulată în partea superioară a corpului perturbă mai mult sistemul hormonal.

bucal. nu se cunoaşte care acŃiune directă este mai puternică. care se întâlneşte deseori la subiecŃii alcoolo-tabagici. de laringe. Dar gândiŃi-vă bine la acest lucru: numărul cancerelor s-ar diminua cu 56 % dacă sar opri fumatul şi s-ar diminua excesul de băuturi alcoolice. Asocierea alcoolului cu tutunul este şi mai toxică. multiplică cu 50 riscul de apariŃie a unui cancer. al esofagului şi al vezicii urinare ? Curios. Deci experienŃele nu ne pot permite studierea modificărilor fiziologice pe care le induce. FranŃa deŃine tristul record mondial al numărului de cancere datorate alcoolului (de faringe. Este nevoie să amintim că o treime din cancere sunt datorate tabagismului. de esofag. Deseori cancerele se întind precum o boală teribilă şi uneori se deplânge lentoarea cu care cercetările medicale ajung să găsească cauza cancerului sau să pună la punct tratamente eficace. Totuşi. în bere sau în aperitiv) adăugat la consumul de 20 Ńigări pe zi. Pesticidele 174 . vitamina C. Orice deficit în unul din aceste micronutrimente.Alcoolul Alcoolul este un cancerigen care acŃionează împreună cu tutunul. Să ne gândim că unul din mecanismele sale de acŃiune s-ar datora faptului că el ar acŃiona ca şi un solvent modificând celulele pereŃilor intestinali. creşte încă riscurile. vitamina E şi zincul protejează împotriva cancerului luptând mai ales. care este responsabil el singur în 90 % din cazuri de cancer al plămânilor. 1 litru de vin (sau echivalentul în alcool. împotriva formării radicalilor liberi. al căilor respiratorii superioare. Aşadar. în sensul de a facilita anormal. de ficat) care cauzează aproximativ 14000 de morŃi pe an. favorizează deci apariŃia cancerului. trecerea substanŃelor cancerigene prezente în intestine. căci animalele de laborator refuză să absoarbă băuturi alcoolice. Cancerul şi micronutrimentele Beta-carotenul. LEGĂTURA ÎNTRE CONSUMUL DE ALCOOL ŞI RISCUL DE CANCER Cantitatea de alcool pur consumat (în g/zi) Creşterea riscului d cancer 30 la 40 x2 40 la 80 x4 80 la 100 x 10 peste 100 x 20 Să ne amintim că un litru de vin de 10o conŃine 80 g de alcool. chiar şi o igienă dentară necorespunzătoare.

grăsimile se scurg pe cărbuni. astfel încât măcar o parte din fumul generat să se disperseze în aer. însa. doar grătarul vertical este deci acceptabil. dacă sunt utilizate mijloace excentrice pentru a-l aprinde. pe cât posibil. carnea este bine să fie amplasată la o distanŃă mai mare de cărbunii încinşi. ca şi conservanŃi în mezeluri. NitraŃii şi nitriŃii NitraŃii din apă pot să se transforme în nitriŃi. ar fi de dorit să evităm încălzirea untului prea mult. De aceea. când se ştie că în unele departamente. se poate transforma în lance de foc.. dacă se consuma cantităŃi rezonabile. grăsimea care cade. MODUL DE A GĂTI ŞI CANCERUL Grătarul. carborilul inhibă acŃiunea macrofagelor şi lindanul le face să producă substanŃe anormale care seamănă cu radicalii liberi (favorizând apariŃia cancerelor) sau a leucotrienelor (mediatori chimici favorizând apariŃia inflamaŃiilor. fără a socoti alte hidrocarburi policiclice care se găsesc în fumul cu care se impregnează alimentele. să devină o bombă cu întârziere atunci când se prezintă sub forma sa orizontală. Printre pesticidele curent folosite. sunt responsabile de cancere digestive. de asemenea. generând un fum care conŃine hidrocarburi aromatice policiclice. un agent puternic cancerigen". carnea friptă pe cărbuni ajunge să conŃină substanŃe cancerigene de la fum. Putini ştiu. peştele) au fost lung timp responsabile de cancere de stomac în Ńările unde se consumau de mulŃi ani acest gen de produse (la Baltică şi în Japonia). doctor in fitoprotecŃie alimentară. alergiilor şi deficitelor imunitare). riscurile sunt diminuate. cancerul de stomac a scăzut şi el cu 66 %. cum ar fi benzopirena. Unele beri. Pentru a reduce nivelul substanŃelor cancerigene din carnea fripta pe cărbuni. Nu ne va mira faptul că utilizarea lor fiind diminuată cu 75 %. Ori. Totuşi. dar se poate mai ales. ca aceasta carne "la grătar" poate mari riscul de cancer. După cum ne-a spus d-na Virginia Faur. impregnarea cu fum. apa de la robinet conŃine până la 100 mg de nitraŃi. 50 Când se taie porcul. riscurile rămân minime. că alimentele afumate (carnea. 175 . "pe măsura ce carnea se frige. Din aceasta cauza.Profesorul Révillard a constatat că pesticidele afectează anumite celule ale ficatului şi plămânilor care sunt în mod deosebit implicate în fenomenele imunitare. grăsimea trebuie îndepărtată. Acoperirea cu o folie de aluminiu previne. Adăugăm că. o substanŃă cancerigenă. Acest fenomen provoacă formarea de benzopirenă cancerigenă. nitriŃii au fost utilizaŃi mult timp. în contact cu cărbunii produce o reacŃie de piroliză. care te face să iubeşti vacanŃele şi ierburile de Provence. căci începând cu 130 oC se formează acroleina. nu putem sta liniştiŃi. conŃinând încă nitrosamine. În plus.. Dar cum sunt puŃine ocazii de a face gril pe barbecue în cursul unui an în FranŃa. este o practica larg răspândită să se frigă carne pe cărbuni. Cei care pregătesc carnea la grătar sau stau în apropiere este bine sa evite inhalarea fumului. mezelurile. Cantitatea de hidrocarburi aromatice policiclice este mai mare când conŃinutul în grăsimi al cărnii este ridicat si cu cât carnea este mai mult expusă la fumul provenit din contactul cărbunilor cu grăsimea. Atunci când căldura reuşeşte să topească grăsimile cărnii sau peştelui. înainte de preparare. Carnea este astfel imediat expusa si absoarbe fumul. De altfel. inginer chimist.50 Am menŃionat deja. apoi în nitrosamine cancerigene.

experimental. 176 . De aceea lactatele degresate sunt necesare cu atât mai mult cu cât sunt lipsite de acizi graşi saturaŃi. ceea ce este posibil să conducă la diluŃia conŃinutului intestinal (prin hidratarea scaunelor) şi accelerarea timpului de tranzit. vitamina E. dar mai ales de colon şi de rect.reducerea timpului de acŃiune a florei colice pe unele substanŃe biliare. hemiceluloza) sunt cele mai eficace. Legumele Unele legume conŃin substanŃe ce au fost identificate ca protectoare împotriva cancerelor: . de col uterin. În schimb. porumb.diminuarea timpului de contact între potenŃialii agenŃi cancerigeni (acizi biliari) şi musculatura colică. să se diminueze consumul de carne pentru ca efectul protector al fibrelor să fie real. . măsline şi floarea soarelui (neoxidate) au un efect de protecŃie împotriva cancerului. Este necesar în acelaşi timp.) Calciul Un deficit de calciu multiplică de trei ori riscul de cancer colo-rectal. nu posedă efecte preventive suficiente pentru cancerul colo-rectal. capitolul 6 al primei părŃi. un aport de 1250 mg calciu pe zi timp de trei luni diminuează. beta carotenul. zincul. Fibrele au o acŃiune protectoare asupra pereŃilor colici şi rectali şi aceasta din cauza mai multor mecanisme: . polifenolii.FACTORII ALIMENTARI PROTEJÂND CANCERUL AntioxidanŃii Reamintim lista: vitamina C.împiedicarea proliferării celulare colice sub acŃiunea acizilor biliari. . Fibrele alimentare Ştim că lipsa lor favorizează cancerul de plămâni. (Se redeschide la tabelul vitaminelor. seleniul. A fost demonstrat că bogăŃia de fibre singură.indolii din varză şi brocoli care inactivează estrogenii. Fibrele insolubile (celuloza. proliferarea celulelor tumorale colice. Grăsimile nesaturate Uleiurile de soia.

preferaŃi peştele cărnii. cereale complete). oamenii îmbătrâneau înainte de vreme. poliacetilenii din pătrunjel care blochează acŃiunea nocivă a unor prostaglandine. În zilele noastre omul este catalogat ca „bătrân” începând de la 65 de ani. Nu fumaŃi. mai ales saturate. ConsultaŃi un medic în caz de tulburări persistente. În afară de sfaturile nutriŃionale. Nu vom uita să amintim acŃiunea fibrelor şi a vitaminei C. o nutriŃie bine concepută poate reprezenta un tratament ajutător. leguminoase. evitând produsele afumate şi sărate. legume verzi. Cancerul nu este obligatoriu o fatalitate şi unele dintre ele pot fi chiar evitate foarte simplu. este bine să urmaŃi aceste recomandări generale. pe care le conŃin. cât de des e posibil. În secolul XVIII. dacă este depistat destul de devreme (graŃie unei vigilenŃe sporite) la stadiul de prevenire şi de „tumoare controlată” toate mecanismele sunt încă reversibile. atunci când atingeau 40 de ani ridicau performanŃa şi cu greu 4 % din populaŃie depăşea 60 de ani. evitaŃi distrugerea vitaminelor şi pierderea oligoelementelor. eficace pentru minimizarea efectelor secundare ale unei eventuale chimioterapii sau radioterapii. 4. reduceŃi consumul de alcool. reduceŃi aportul de lipide. să aveŃi o alimentaŃie echilibrată şi variată. Este deci întotdeauna timp să schimbaŃi obiceiurile alimentare.- sterolii din castravete. în timp ce speranŃa de viaŃă pentru o 177 . Majoritatea cancerelor se pot vindeca dacă sunt diagnosticate destul de devreme. Chiar atunci când un cancer este diagnosticat. însă niciodată proverbul „nu are decât vârsta arterelor sale” n-a fost atât de actual. 3. 1. CÂTEVA PRINCIPII GENERALE DE RESPECTAT - evitaŃi supraalimentarea şi obezitatea. mai ales datorate coacerii. încercaŃi de asemenea. Nu vă afumaŃi de la alŃii. 2. izoflavonele numeroaselor legume care inactivează unele enzime ce intervin în cancerogeneză. RespectaŃi dispoziŃiile profesionale de securitate în manipularea oricăror substanŃe cancerigene. îmbogăŃiŃi alimentaŃia cu fibre (fructe. EvitaŃi expunerile prelungite la soare (risc de cancer de piele). 6 FEMEIA DE VÂRSTA A TREIA Conceptul de bătrâneŃe este astăzi complet depăşit. chinona din rozmarin care creşte acŃiunea enzimelor detoxifiante.

Totuşi vârsta „psihologică” nu are mare lucru de a face cu vârsta cronologică. TULBURĂRILE FUNCłIONALE Îmbătrânirea organismului produce. Cine nu cunoaşte în anturajul său. de unde riscul de a nu mai putea merge „de la pat la fotoliu” şi mai rău de a deveni invalid.o uscăciune bucală datorată atrofierii glandelor salivare sau efectelor secundare ale unor medicamente (atropinice). ea se diminuează în următoarele proporŃii: .0. trebuie însă să recunoaştem că modul de alimentare a persoanei în vârstă poate fi determinant pentru longevitatea sa. . era un model de vitalitate. E adevărat că factorul psihologic este important.0. Acesta înseamnă ceea ce în limbaj popular se spune că bătrânul se „usucă”. cel puŃin o femeie în vârstă de 70 la 75 de ani. având în vedere starea danturii. organismul suferă un anumit număr de modificări naturale. După începutul celui de-al treilea mileniu.7 Kg pe an după 70 de ani. . În ce priveşte apa din organism.femeie este de acum în colo de 85 de ani. 178 . în planul funcŃionării digestive următoarele modificări: . ÎMBĂTRÂNIREA NATURALĂ Începând cu o vârstă care oscilează între 60 şi 70 de ani.o alterare a gustului prin atrofierea papilelor gustative.3 Kg pe an între 65 şi 70 de ani. de sare sau de condimente. care s-a stins prematur şi în bună sănătate la vârsta de 102 ani. în schimb masa slabă musculară se diminuează. care este agravată de o carenŃă în zinc. modul de alimentare este cert parametrul asupra căruia este cel mai uşor să se acŃioneze în scopul de a preveni greutatea anilor. De bine ce masa de grăsime creşte proporŃional în regiunea abdominală. ea părea chiar mult mai tânără decât majoritatea octogenarilor care au venit s-o felicite. . Totul realizează o diminuare a formei fizice şi produce o mai mică mobilitate. continuând să aibă o activitate debordantă în ciuda bătrâneŃii sale şi asta fără vre-un handicap major ? Bunica mea. AlimentaŃia pare deci mai fadă. grăsimea subcutanată are tendinŃa de a se reduce. PercepŃia sării şi a zahărului este mai puŃin pronunŃată. Chiar dacă nu se pot nega factorii fizici ai bătrâneŃii.o scădere a coeficientului de masticaŃie. ceea ce produce riscul abuzului de zahăr. MODIFICĂRILE COMPOZIłIEI CORPORALE Dacă greutatea organelor şi viscerelor se măresc puŃin. dacă nu mai mult. Această modificare poate fi datorată scăderii secreŃiei de androgeni (de unde o cădere a anabolismului proteic) sau la fel de bine unui sedentarism excesiv. mai mult de 21 % din populaŃia franceză este de acum înainte la vârsta a treia. Ziua în care a împlinit 100 de ani.

ciupind pielea şi constatând că pliurile cutanate persistă. FEMEILE TRĂIND ÎN CASE DE PENSII SAU ÎN INSTITUłII 179 . Se poate identifica simplu. Un bun număr dintre aceste femei. ceea ce agravează carenŃele în micronutrimente (vitamine. suferă de singurătate şi de izolare.o mai mică absorbŃie digestivă. săruri minerale şi oligoelemente). . cu riscul de a surveni un sindrom de alunecare care dacă nu e stăvilit la timp poate creea persoanei un handicap.dezvoltarea unei poluări microbiene. . ALTERĂRILE METABOLICE Ele asociază: . de unde apare o stare depresivă latentă care le conduce la anorexie şi se închid în ele-însele. sursă de fermentaŃie suplimentară datorită încetinirii tranzitului intestinal. SCHIMBAREA MODULUI DE VIAłĂ Persoanele în vârstă se găsesc în prezenŃa a două situaŃii fundamental diferite. În acest caz. accentuând riscul de deshidratare. agravat prin luarea prea frecvent de diuretice şi laxative. Fenomenul este de altfel. . Luarea excesivă de medicamente este adesea responsabilă de anorexie. .o creştere a glicemiei după mese.cele care-şi pregătesc singure hrana sau le-o prepară un membru al familiei sau un ajutor la menaj. . în funcŃie de faptul că rămân acasă sau sunt „plasate”. FEMEILE TRĂIND ACASĂ Dintre acestea.o scădere a secreŃiei enzimelor pancreatice.o scurgere de sodiu şi apă care se asociază la diminuarea senzaŃiei de sete. de unde dificultatea digerării grăsimilor. distingem două cazuri: .o încetinire a reînnoirii proteinelor de 30 % în raport cu un adult mai tânăr.. adesea văduve. de intoleranŃă digestivă şi uneori chiar de pierdere de micronutrimente. .o încetinire a curăŃirii gastrice. având în vedere o secreŃie insulinică insuficientă care se însoŃeşte de un risc mărit de insulinorezistenŃă. Un cerc vicios se instaurează atunci. alimentaŃia lor rămâne corectă şi nu este prea dezechilibrată.cele care sunt tributarele alegerii alimentare impusă de un furnizor care le livrează mesele la domiciliu.

IDEILE PRECONCEPUTE DE COMBĂTUT „O persoană în vârstă este mai puŃin activă şi nevoile ei sunt mai mici decât ale altora.o topire musculară. situaŃia este departe de a fi ideală căci aceste persoane în vârstă nu mănâncă în general decât ce le place! Felurile de mâncare sosesc proaspete sau reîncălzite foarte repede şi nu este în general. „Nevoia de carne este mai mică la bătrâni. O persoană în vârstă are nevoi nutriŃionale importante şi trebuie să mănânce cu atât mai mult. femeile în vârstă beneficiază de o bucătărie pe de-a întregul preparată şi de o ambianŃă destul de convivială. În instituŃii şi în case de „lung sejur”. tot atât cât un adolescent. cu cât absorbŃia intestinală este deficitară şi sinteza proteică nu se face bine.” Nu: o persoană în vârstă are nevoie de proteine şi de fier. Ele induc în efect: . .o deteriorare intelectuală. Orice restricŃie alimentară de natură hipocalorică. ignorarea unor principii nutriŃionale. Pentru a termina defăimarea tabloului să spunem că. graŃie prezenŃei dieteticienilor. ar fi în acest caz o sursă de carenŃe în micronutrimente. că în instituŃii. la o malnutriŃie însoŃită de consecinŃe în lanŃ. în măsura în care ele nu se izolează rămânând în camera lor.” Nu: nu trebuie absolut de loc să se diminueze raŃia sa alimentară. se notează carenŃele cele mai clare şi apar chiar severe denutriŃii. Dar. nimeni nu verifică dacă aceste persoane în vârstă au mâncat sau nu ceea ce li s-a dat. nu vor face decât să agraveze situaŃia. destul personal pentru a le ajuta pe cele care şi-au pierdut autonomia. .În casele de pensii. . acolo unde hrana este cea mai „calibrată” şi unde oamenii sunt cel mai bine supravegheaŃi. În plus izolarea.o vulnerabilitate la infecŃii.o confuzie mentală. . în practică. Nu există deci nici un motiv pentru a restricŃiona.oboseli antrenând o apatie. a suprima carnea.o slăbire putând atinge 15 % din greutate. . sărăcia. . retragerea în sine. alcoolizarea. pentru a nu spune „ospicii”. DENUTRIłIA CARENłIALĂ Erori alimentare repetate pot conduce progresiv.riscuri de căderi cu fractură. alimentaŃia lor este supravegheată. Este deci paradoxal. 180 .

În schimb. Ea trebuia deci să se gândească să consume alimente complete precum cerealele sau leguminoasele care sunt. A MÂNCA BINE PENTRU A TRĂI MAI BINE Ne există „pensie” pentru alimentaŃie. căci nu trebuie să se uite nici importanŃa micului dejun. anume că „ouăle fac rău la ficat” sau „iaurturile sunt decalcifiante”. dealtfel. în cazul unei insuficienŃe renale severă. de ficat. să se mănânce ca şi înainte continuând cu patru mese pe zi. să facă parte din panoplia nutriŃională a tuturor persoanelor în vârstă. Asigurarea unui consum de lipide variate. În acelaşi mod. de o mare bogăŃie în fibre şi micronutrimente. care constituie o sursă de proteine la preŃ bun. şi mai ales de peşte. NU UITAłI SĂ BEłI A veghea să se bea suficient va rămâne o obligaŃie ad vitam aeternam51. Trebuie. deoarece mai mult de 77 % din proteinele pe care le consuma erau de origine animală. este abuziv să se pretindă că „sarea îngroaşă arterele”. ele vor trebui să se gândească la ouă. Din această categorie se va favoriza natural. nu poate emana decât dintr-o decizie medicală luată de exemplu. ceaiuri de plante. Aceste două alimente trebuie din contră. studiul profesorului Le Cerf din Lille. 51 pentru viaŃa veşnică 181 . Supe. implică în efect. nici bucuria ceaiului englezesc. un aport lichid important (a cel puŃin 1. AbsenŃa senzaŃiei de sete la persoanele în vârstă. întotdeauna să se prefere glucidele cu IG scăzut din cauza bogăŃiei în proteine vegetale. de ouă. în fibre (ele permit lupta contra constipaŃiei) şi în micronutrimente. A SUPLINI MAI MICA EFICACITATE A METABOLISMULUI În 1983. ciocolata cu mai mult de 70 % cacao. începând cu acizii graşi din uleiuri sau din unt. Cum o parte din enzime se opresc din funcŃionare începând cu o anumită vârstă. este deci imperativ să fie aduşi prin consumul regulat de carne. Trebuie din contră. unii acizi graşi nu mai sunt fabricaŃi de organism.5 l pe zi). a arătat că aportul caloric mediu al femeii în vârstă era de 1680 calorii şi că aportul proteic rămânea adesea prea slab şi dezechilibrat. că „carnea dă uree” sau că „legumele deshidratate provoacă balonări”. Bine alese. Orice restricŃie de proteine. nu trebuie să fim prea stricŃi (exceptând cazul unei obezităŃi majore sau unui diabet rău echilibrat) cu micile dulciuri care aduc întotdeauna o plăcere evidentă. ceea ce unii au lăsat în mod stupid să se înŃeleagă. glucidele vor trebui de asemenea să fie o regulă. deoarece nu există nici o cauză pentru a reduce aporturile energetice la intrarea în vârsta a treia.Nu trebuie să credem de loc. În caz de probleme financiare. asociată riscurilor de deshidratare funcŃională. va trebui să facă parte în mod egal din preocupările sale.

vor putea găsi această vitamină D în alimentaŃie. Capul de femur şi de umăr sunt cel mai frecvent atinse. De aceea toate alimentele care conŃin calciu sunt atât de importante în alimentaŃia femeii în vârstă. la fiecare masă. În schimb. . cum fiecare ştie. Ori el este adesea inferior mai ales în caz de regim restrictiv. va trebui să se evite excesul de cafea care favorizează tulburări ale somnului.16 % absorb de la 800 la 1000 mg pe zi. Această carenŃă este cu atât mai gravă cu cât un aport de calciu inferior lui 1000 mg pe zi nu permite combaterea eficace a osteoporozei (vezi capitolul 5 din această a doua parte). Realele carenŃe în vitamina D pot conduce la o osteomalacie traducându-se prin dureri ale bazinului şi dificultăŃi de mers (este echivalentul rahitismului la copil). Cum ea este fabricată în piele. EVITAłI CARENłELE DE MICRONUTRIMENTE Cuplul indispensabil: calciu şi vitamina D Aportul de calciu al femeii în vârstă. Statisticile ne arată efectiv că: . Pentru acest lucru trebuie să consume aproximativ 12 µg (micrograme) pe zi. se va recunoaşte întreaga importanŃă care revine unei expuneri minimale la soare pentru persoanele vârstei a treia.10 % mai mult de 1000 mg pe zi. în măsura în care ea atinge şi vertebrele care se pot tasa. dar mai des oasele lungi.ceai şi suc de fructe vor fi deci binevenite. Osteoporoza femeii în vârstă este un pic diferită de aceea care afectează femeia recent intrată la menopauză. care trebuie să atingă 1200 până la 1500 mg pe zi. provocând fracturi spontane care pot surveni ca urmare a unor şocuri uşoare. Alimente bogate în vitamina D Ulei de ficat de morun 250 la 700 µg/100g Ton 60 µg/100g Sardine 25 µg/100g Pielea de pui 20 µg/100g Margarină 8 µg/100g Ciuperci 8 µg/100g 182 . are efecte antioxidante şi euforizante. . căci vinul. este capital. Dacă ele nu au ocazia de a putea „crăpături” în timpul liber. Medicul curant va trebui mereu să ia în considerare posibilitatea acestei carenŃe la o persoană în vârstă. Vitamina D este indispensabilă pentru a fixa calciul. A obişnui să bea unul sau două pahare de vin roşu pe zi. izbituri sau căderi.16 % doar au un aport corect. având greutăŃi în deplasare.58 % din femeile în vârstă absorb mai puŃin de 800 mg de calciu pe zi. atunci când e expusă la soare. . Vitamina D va trebui atunci prescrisă în doze puternice. nu este doar posibil ci este chiar de dorit.

insomnii. 183 . dar va trebui să se întreprindă şi o veritabilă prevenire nutriŃională.Ouă galbene Porc Pui 5 µg/100g 3 µg/100g 2 µg/100g Pentru umor şi spirit: folatele CarenŃele în folate (vitamina B9 sau acidul folic) sunt frecvente în mod egal. RaŃia zilnică recomandată de folate este de 300 µg. dar mai ales prin tulburări psihologice: perturbări de dispoziŃie. tulburări de atenŃie. Un deficit de vitamina B6 produce oboseli. Se recunosc la circa 30 % din cele care trăiesc la domiciliu şi la 70 % din cele care trăiesc în instituŃii. cicoare 220 µg/100g Spanac fiert 160 µg/100g Avocado 150 µg/100g Fasole roşie fiartă 130 µg/100g FaceŃi plinul în vitamina B6 Se ştie că această vitamină ajută la fixarea proteinelor pentru înnoirea celulară. Nu vă lipsiŃi de vitamina A Această vitamină care ajută vederea nocturnă. Tratamentul curativ se va face atunci prin picături. sindroame depresive. Alimente bogate în acid folic Drojdia de bere 4000 µg/100g Ficat de viŃel 260 µg/100g 240 µg/100g Stridii Creson. Facem referire la tabelul de vitamine (capitolul 6 din prima parte) pentru a cunoaşte care sunt alimentele bogate in vitamina B6. Un dozaj sanguin va putea confirma acest diagnostic. Aportul său zilnic trebuie să fie de 800 µg. Un deficit de vitamina A (ceea ce priveşte 45 % din femeile peste 60 de ani) va fi responsabil de o piele uscată şi aspră. de o mai mare vulnerabilitate la infecŃii pulmonare şi ORL şi de o sensibilitate anormală la soare. apatie. stări depresive. Aceste carenŃe se manifestă printr-o anemie. la persoanele în vârstă. uneori comportamente senile. iritabilitate anormală şi o mai mare vulnerabilitate la infecŃii. menŃine o bună stare a pielii şi a muşchilor. Ar fi de dorit să se caute acest tip de carenŃă la toate femeile în vârstă care „îşi pierd capul” înainte de a concluziona o senilitate reală.

. în raport cu normele recomandate.) sunt periculoase pentru persoanele în vârstă căci sunt sursa dezechilibrelor. Dacă persoana în vârstă o cere. Se vor „gastronomiza” felurile de mâncare. mai ales ambianŃa. sau atât de mult că îi produce un suflu grav cu insuficienŃă respiratorie sau cardiacă. Toate statisticile arată că mai mult de jumătate din persoanele în vârstă au un aport zilnic deosebit de deficitar în nutrimente. principiile generoase ale metodei vor putea fi urmate (faza II) în măsura în care ele corespund unei alimentaŃii optime.. este inutil – şi eu aş zice aproape crud. sunt cele care vor juca marele rol asupra modului în care se 184 . dacă este prevăzută o intervenŃie ortopedică pentru o artroză de şold sau de genunchi cu o montare de proteză.. 2.hipertensiune arterială gravă. . fără sare. . Ele vor trebui fi totuşi corectate Ńinând cont de observaŃiile precedente şi mai ales de nevoia de nutrimente. în anumite circumstanŃe: .insuficienŃă renală severă. Unele precauŃii alimentare pot totuşi să fie de dorit. Exceptând aceste două cazuri.fierul.diabet foarte dezechilibrat. Dar.afecŃiuni coronariene evolutive. În ce priveşte slăbirea.PrivilegiaŃi dealtfel. . astfel încât să favorizeze pofta. . ÎNSEAMNĂ A TE BUCURA ŞI A TE REUNI Nu există alimentaŃie durabil echilibrată decât dacă este variată şi respectă gusturile şi preferinŃele fiecăruia. mediul înconjurător şi contextul de convivialitate în care trăieşte persoana în vârstă. . De aceea... ATENłIE LA REGIMURI ! Toate regimurile restrictive (hipocalorice. fără grăsimi.magneziul. A TE HRĂNI.de a impune o slăbire printr-un regim hipocaloric. . accentul va fi pus pe calitate şi prezentare. care au neîndoielnic proprietatea de a lupta împotriva îmbătrânirii datorită radicalilor liberi.antioxidanŃii şi mai ales vitaminele E şi C dar şi polifenolii. dacă suprasarcina ponderală handicapează persoana în deplasările sale atât de mult încât riscă să se regăsească Ńintuită într-un fotoliu sau într-un pat din cauza obezităŃii sale.potasiul. nu există decât două cazuri în care o pierdere de greutate poate fi medical justificată: 1.

” Să ştim deci să onorăm mesele (referindu-ne la cantitatea. felicită progresul ştiinŃific al epocii noastre care a permis descoperirile medicaŃiilor eficace pentru patologiile de referinŃă. Dar în loc să facă uz într-un mod 52 Diafoirus şi Purgon sunt doi medici pe care Molière îi ridiculizează în Bolnavul închipuit (Le malade imaginaire). 185 . căci este primordială. calitatea şi delicatesele felurilor de mâncare. în toate Ńările şi în toate zilele.alimentează. departe de Diafoirus52 . Se va face deci efortul de a regăsi dimensiunea hedonistă şi epicuriană a hrănirii. Cum spunea Brillat-Savarin: „plăcerea mesei se regăseşte la toate vârstele. fr: à la bonne chère). în orice condiŃii. 7 MEDICAMENTELE PERVERSE Unele persoane. se poate asocia tuturor celorlalte plăceri şi rămâne ultima pentru a ne consola de pierderea lor. Nimeni nu ignoră că luarea unei mese în compania altora. duce întotdeauna la a se mânca bine.

moderat şi limitat la strictul necesar, cetăŃenii moderni au făcut din medicament un obiect de mare consum. Trebuie să spunem că aceste ultime decenii, presiunea comercială a înfloritoarei industrii farmaceutice şi a intermediarilor săi a fost nu doar întoarcerea spre clientelă, a devenit un reflex al consumatorului datorită recurgerii sistematice la medicamente, chiar în cazurile cele mai uşoare. Medicii au contribuit larg la această „hipermedicaŃie”, după ce au remarcat că notorietatea lor era proporŃională cu importanŃa prescrierilor. Dacă se adaugă şi automedicaŃia la această eliberare excesivă de reŃete, se măsoară atunci importanŃa fenomenului care nu ar fi decât un mic rău, în cazul în care nu ar avea consecinŃele dăunătoare care se cunosc, asupra securităŃii sociale. Inamicul este faptul că această hipermedicaŃie are, paradoxal, consecinŃe asupra sănătăŃii. Medicamentele nu sunt mereu produsele inofensive pe care le credem. Folosirea lor, mai ales când sunt excesive sau permanente, poate avea efecte perverse serioase. Efectele secundare ale unora dintre ele asupra îngrăşării sunt, în particular importante. Ori, acestea sunt desigur cele de care femeile, din nefericire, fac mare uz.

PSIHOTROPELE
Aceste medicamente sunt destinate să trateze diverse tulburări nervoase. Ele acŃionează asupra unor centri ai creierului (hipotalamusul), care conŃin „centrul foamei” ca şi zone de reglare a echilibrului ponderal. Hipofiza care orchestrează cea mai mare parte a secreŃiilor hormonale ale glandelor endocrine ale organismului (pancreas, suprarenale, ovare) se găseşte sub dependenŃa lor. În familia psihotropelor se disting mai multe tipuri de medicamente. ANTIDEPRESIVELE Unele dintre ele precum Anafranil sau Trofanil, prescrise în cazul depresiilor nervoase severe cresc pofta de mâncare şi favorizează o atracŃie pentru dulciuri, putându-se complica cu accese bulimice şi ronŃăieli între mese. Ele agravează în plus insulinorezistenŃa. În caz de reală necesitate a unui tratament antidepresiv, s-ar prescrie mai bine noile medicamente precum Floxifral sau Prozac care nu produc risc de îngrăşare, în absenŃa tulburărilor de comportament alimentar preexistente. NEUROLEPTICELE Cităm dintre ele Largactil, Melleril, Moditen şi Theralen. Ca şi precedentele ele cresc senzaŃia de foame şi induc o preferinŃă pentru glucide rele (dulciuri în particular). TRANCHILIZANTELE ŞI ANXIOLITICELE

186

Femeile au prea des tendinŃa, când întâlnesc o perioadă de angoasă sau unele dificultăŃi existenŃiale, de a se lăsa să cadă în capcana tranchilizantelor „salvatoare”. Trebuie să spunem că doctorii nu ezită să prescrie, fără nici o reŃinere, chiar dacă le reclamă. Aşa că se ajunge la abuzuri regretabile, într-o Ńară unde oamenii fără a fi nefericiŃi sunt totuşi campionii consumului acestor faimoase „mici pilule de fericire”! Ceea ce se ignoră poate, este că benzodiazepinele (Lexomil, Lysanxia, Temesta, Tranxene, Valium sau Xanax...) produc uneori tulburări ale atenŃiei sau găuri de memorie care lipsesc femeile de întreaga capacitate a facultăŃilor lor. În plus, aceste medicamente pot creşte senzaŃia de foame şi pot provoca o preferinŃă sigură pentru dulciuri. LITIUL (REGULATOR AL DISPOZIłIEI) Luarea sa sub formă de Neurolithium sau de Teralithe este însoŃită de o sete intensă de băuturi dulci. De altfel, el perturbă uneori funcŃionarea glandei tiroide, introducând astfel un nou factor de îngrăşare. FaŃă de aceste constatări, trebuie să adoptăm o atitudine de reflectare privitor la aceste medicamente care acŃionează asupra psihismului. Luarea eventuală în greutate este variabilă de la o persoană la alta şi merge de la 2 la 30 de Kg. În plus, majorează riscul apariŃiei bolilor legate de obezitate, deoarece aceste îngrăşări sunt în mod intolerabil „narcisistice” pentru subiecŃi suferind deja de imaginea lor. Dacă, ca efect apare obezitatea, ea agravează adesea tulburările psihice şi acŃionează de exemplu, în sensul unei rele adeziuni a bolnavei la medicament. Oprirea brutală a tratamentului, atunci când e motivată de luarea în greutate, ar putea fi dramatică şi ar putea destabiliza individul uneori, până la a-l conduce la suicid. Deci datoria medicilor este de a se gândi la necesitatea tratamentului pe de o parte şi la problemele legate de efectele sale pe de altă parte. În unele cazuri, un prejudiciu psihiatric poate justifica prescrierea sau urmarea tratamentului cu preŃul unei suprasarcini ponderale. În cazul unei simple nervozităŃi, a unui stres rău administrat sau unor idei negre pasagere se va putea, căci este posibil să găsim destindere nervoasă dorind, apela la alte tehnici. Se vor putea alege mai ales terapiile în care femeia este activă: relaxarea, sofrologia sau yoga.

BETABLOCANTELE
Sunt medicamente care se prescriu pentru a trata hipertensiunea arterială sau pentru a preveni accidentele cardiace legate de insuficienŃa coronariană. Totuşi indicarea lor a fost uneori importantă la tratamentul de fond al migrenelor sau la eliminarea unor tremurături legate de trac spre exemplu (Avlocardyl). În general, ele îngraşă pentru că reduc termogeneza alimentară prin scăderea tonusului simpatic. Se pot însă înlocui, în acord cu cardiologul în caz de probleme cardio-vasculare, prin alte medicamente, ale căror efecte secundare asupra greutăŃii sunt nule (inhibitori ai enzimei de conversie).
187

CORTIZONUL
Cortizonul produce îngrăşarea prin retenŃia apei şi a sării. El perturbă şi metabolismul glucidelor. De aceea medicul nu îl prescrie cu uşurinŃă. Folosirea lui se justifică adesea, în cursul evoluŃiei bolilor grave, când un pronostic vital sau funcŃional poate fi pus în joc (reumatisme inflamatorii, alergii sau infecŃii grave, cancere). Problema suprasarcinii ponderale rămâne atunci secundară şi se poate preveni când dozele de cortizon sunt puternice sau când tratamentul este prelungit, prin adoptarea unui regim strict fără sare şi controlat în glucide.

ANTIINFLAMATOARELE
Luarea de fenilbutazon nu este recomandată pentru tratamentul inflamaŃiilor banale. Dar, unele medicamente aparŃinând aceleiaşi categorii pot la unii subiecŃi, în mod particular sensibili, să producă o luare în greutate de la 2 la 3 Kg. Adesea, acesta este dezavantajul datorat unei retenŃii de apă şi a unei acumulări de grăsime. Prescrierea de antiinflamatoare trebuie să fie bine gândită căci ea nu este întotdeauna necesară pentru orice angină sau afecŃiune dentară, nici pentru orice puseu de reumatism sau la dureri datorate menstruaŃiei, cu atât mai mult cu cât aceste medicamente expun la hemoragii digestive.

ANTIBIOTICELE
Antibioticele sunt larg utilizate în creşterea de animale domestice industrială, căci ele permit obŃinerea unei luări în greutate superioară, de circa 10 % la animale. Aceleaşi cauze producând aceleaşi efecte, nu există nici o raŃiune pentru care mamiferele evoluate cum este omul, poate scăpa de aceleaşi consecinŃe. De aceea tratamentul antibiotic trebuie să fie justificat şi scurt. Prescrierea prelungită nu trebuie să fie instaurată decât excepŃional şi bazată pe argumente valabile. Mai bine să preferăm mijloacele de care dispunem pentru a stimula imunitatea şi prevenirea apariŃiei infecŃiilor.

FORTIFIANTELE
Oboseala cum am văzut în prima parte a acestei lucrări, nu este decât un simptom. A o aborda ca fiind reclamată de corp şi iubind fortifiantele, din partea medicului nu este decât o atitudine pasivă, care înseamnă că încearcă să trateze consecinŃele, fără a lua în considerare cauzele.
188

În doză puternică, fortifiantele au efectul de a provoca pofta de mâncare şi indirect de a produce îngrăşarea. Unele dintre ele conŃin cantităŃi, care nu sunt neglijabile, de zahăr (fiole, siropuri). Prescrierea lor mai ales la copii, poate constitui un mod de intrare în obezitate.

HORMONII FEMININI
Am tratat pe larg în capitolele precedente, efectele posibile ale pilulei ca şi pe acelea ale estrogenilor şi progestativelor prescrise cu ocazia menopauzei. Anumite medicamente pot interfera cu nutriŃia, fie favorizând pierderea gustului (nu mai puŃin de 43 remedii pot fi puse în cauză), fie supraîncărcând ficatul, ceea ce este susceptibil de a produce anomalii cu ocazia digestiei alimentelor. Să repetăm încă o dată, căci sensul corect trebuie întotdeauna să se impună. Unele medicamente nu trebuie să fie prescrise sistematic cu ocazia afecŃiunilor banale –ele trebuie să răspundă unei stricte necesităŃi- şi nici atunci când se pot înlocui prin medicamente care nu produc îngrăşarea. Medicul trebuie, nu doar să prevină bolnavul de riscul îngrăşării, dar şi să indice câteva precauŃii de luat în scopul de a limita la maxim apariŃia unei eventuale obezităŃi. Cu toate acestea, revin încă să insist asupra necesităŃii unui dialog corect între medic şi pacient. Practicianul trebuie să ştie să explice recomandarea sa, fără a „înnegri tabloul”, referitor la o eventuală luare în greutate. Se ştie efectiv că este dificil de a se evalua riscul, Ńinând cont de reacŃiile eminamente variabile, care pot avea loc în funcŃie de susceptibilitatea individuală.

ANEXE
ANEXA I REłETE
189

a publicat un studiu canadian care dovedeşte fundamentele ştiinŃifice ale metodei M54. una din revistele ştiinŃifice cele mai prestigioase. British Journal of Nutrition. 53 Coulis = sos cald 190 .(extrase din lucrarea ReŃete şi meniuri Montignac) COULIS53 DE ROŞII SOS DE CIUPERCI CLAFOUTIS DE MERE MONTIGNAC SPUMĂ DE CIOCOLATĂ FONDANT DE CIOCOLATĂ AMARĂ ANEXA II FUNDAMENTELE METODEI MONTIGNAC DOVEDITE ŞTIINłIFIC În numărul din noiembrie 2001.

Tremblay A.Autorii acestui studiu sunt eminenŃi cercetători ai UniversităŃii din Quebec. Acest grup a fost deci supus la 3 regimuri diferite. cu echipa sa şi cu colaborarea a doi din colegii săi eminenŃi (profesorul Angelo Tremblay. fără a face distincŃie între acestea din urmă.. urmându-l personal. Ipoteza de plecare a lui Dumesnil era că regimul 2 (Montignac) va conduce participanŃii la a mânca mai puŃine calorii decât în regimul 1. după faptă. al cărui şef de vârf. Pentru fiecare perioadă de 6 zile. că efectul de saŃietate în cazul metodei 54 Dumesnil J. „Effect of a low-glycaemic index – low fat – high protein dieto n the atherogenic metabolic risk profile of abdominally obese men”. durând câte 6 zile. de bine ce în amândouă cazurile pot mânca ad libitum. A întreprins deci. cu intervale de repaus de 2 săptămâni între regimuri. BineînŃeles. pentru a ameliora bilanŃul lipidic. Regimul 2: Corespundea metodei M.. să aprofundeze misterele ştiinŃifice. Impresionat de propria sa performanŃă. Acest regim nu a avut niciodată ca obiectiv principal slăbirea. asociaŃie cardiologică americană. voluntari (vârsta medie: 47 de ani). specialist în boli lipidice).5 kg). cu regimurile obişnuite recomandate de instanŃele medicale oficiale. nutriŃionist şi profesorul Jean-Pierre Despres. a pierdut 21 Kg în 1996 urmând metoda M. Regimul AHA a fost ales pentru că el constituia în America de Nord o referinŃă în domeniul prevenirii bolilor cardio-vasculare. insulinei şi trigliceridelor pe parcursul unei zile tip. British Journal of Nutrition (2001) 55 Ad libitum = După voie. El a remarcat efectiv. în scopul de a măsura variaŃiile orare ale concentraŃiei glucozei. el a vrut. în calitatea sa de cercetător. Pentru acest studiu. Natural.) 191 . oricum (lat. pentru că el este construit pe aceleaşi recomandări ca acelea pe care le fac nutriŃioniştii oficiali: puŃine grăsimi şi multe glucide. au fost recrutaŃi 12 oameni. el nu comporta nici-o restricŃie. Indicele lor de masă corporală era ridicat (IMC: 33) cu toate că erau absolut sănătoşi. un studiu experimental constând din compararea metodei M. care recomanda mai ales alegerea glucidelor dintre cele al cărui IG este scăzut. profesorul Jean Dumensil. ultima zi făcând obiectul recoltării de sânge la fiecare oră. toate mesele erau luate la centrul de cercetare din spitalul Laval din Quebec. Regimul 3: Corespundea dietei AHA (American Heart Association) dar limitată de această dată la acelaşi număr de calorii care au fost consumate spontan în timpul regimului 2. după plac. De aceea el nu comportă a priori restricŃii cantitative. Acest regim este slab în aportul lipidic dar nu impune nici o restricŃie cantitativă a hranei. El a fost conceput în principal. Cele trei regimuri ca au făcut obiectul experimentului erau următoarele: Regimul 1: Cel recomandat de AHA (American Heart Association). participanŃii putând mânca ad libitum55 alimentele diferitelor meniuri. El nu stinghereşte experimentul. Analizele sanguine au fost făcute la începutul şi la sfârşitul fiecărei perioade a experimentului. cu o suprasarcină ponderală importantă (greutate medie: 103. G. săptămâna M. tot ce mâncau era calculat cu precizie.

mare parte dintre acestea au fost retrase de pe piaŃă.4 % + 0.0 % Regimul 3 (AHA limitat) 2102 16 % 30 % 54 % .7 % -1. Urmarea ei este efectiv. Profesioniştii nutriŃiei ştiu că o diminuare de asemenea importanŃă a aportului caloric nu este în mod obişnuit posibilă decât prin luarea de medicamente care taie foamea. mâncându-se puŃin. aşa cum vom vedea şi noi când îl vom urma. Această ipoteză s-a confirmat de altfel exact.1. chestionarele completate la sfârşitul regimului 3 (versiunea restrictivă a regimului AHA) arată că participanŃii nu au fost sătui. atât de rău suportau restricŃia cantitativă.2 % . În ce priveşte regimul 3.3 % -3. în măsura în care el era limitat în cantitate. ceea ce corespunde puŃin regimurilor de slăbire care sunt prescrise în spitale şi de către majoritatea nutriŃioniştilor tradiŃionali.M era foarte mare. în condiŃiile în care mâncarea era servită liber. Aceste rezultate sunt indicate în tabelul de mai jos: Regimul 1 Regimul 2 (AHA de bunăvoie) (Montignac de bunăvoie) 2798 2109 15 % 31 % 30 % 32 % 55 % 37 % + 0. MECANISMUL PIERDERII ÎN GREUTATE Reducerea spontană a aportului caloric în regimul 2 este una din explicaŃiile succesului acestei metode. era interesant de comparat variaŃia greutăŃii şi circumferinŃa taliei chiar dacă perioada de observare nu a fost decât de 6 zile. De altfel. La fel. Acest rezultat este cu atât mai surprinzător şi semnificativ cu cât consumul mai mic în regimul Montignac se face fără efort. REZULTATE ÎN TERMENI NUTRIłIONALI Era deci interesant de observat pentru fiecare experiment în parte numărul mediu de calorii ingerate dar şi repartiŃia proporŃională de micronutrimente a fiecăruia.2. 192 . În schimb.7 % Kcal Proteine Lipide Glucide Greutate CircumferinŃa taliei Prima remarca care se poate face este că numărul de calorii consumate în regimul 2 este cu 25 % mai mic decât în regimul 1. se poate spune că era o versiune restrictivă a regimului AHA. în măsura în care se atinge uşor un nivel satisfăcător de saŃietate. Ńinând cont de efectele secundare. deosebit de lejeră. Unii voiau chiar să părăsească experimentul. Acest comportament este de altfel perfect coerent cu refuzul regimurilor hipocalorice. De exemplu. chestionarele completate de participanŃi la sfârşitul experimentului arată că ei au fost perfect sătui în cursul urmării regimului M.

nu a fost niciodată demonstrat că o creştere a aportului proteic de acest ordin.00 1. numeroase studii au demonstrat că proteinele au un efect de saturaŃie superior celui al altor nutrimente.00 0. Mai întâi proporŃia de proteine consumate spontan este foarte importantă. poate avea vre-un oarecare inconvenient. Regimul 1 Regimul 2 Regimul 3 (AHA de bunăvoie) (Montignac de bunăvoie) (AHA limitat) Kcal/zi 1.75 Glucide 1.00 0. glucidele în metoda M. produce spontan o diminuare cu 49 % a glucidelor şi cu 20 % a lipidelor. cu regimul 2 apare reducerea este cea mai semnificativă: de două ori mai importantă decât cu regimul 3. DIFERENłA ÎN TERMENI DE ECHILIBRU ALIMENTAR Este interesant de observat raŃia cantităŃilor de nutrimente pentru regimurile 2 şi 3 în raport cu cele ale regimului 1.80 0. de o modulaŃie potenŃial interesantă.12 1.00 1. 193 . Este vorba aici. cu atât mai mult cu cât diminuările se fac în detrimentul lipidelor rele şi glucidelor rele. în raport cu regimul de control (regimul 1) remarcăm că metoda M.74 Fibre 1. În termeni de pierdere în greutate şi de modificare a circumferinŃei taliei. limitând vârful glicemic. timp în care aportul proteic creşte cu 55 %. Ori. glucidele cu IG scăzut împiedică hipoglicemiile reacŃionale care prelungesc în general senzaŃia de foame. evoluŃia concentraŃiei de glucoză şi de insulină observate de-a lungul ultimei zile din fiecare regim.55 0. ExperienŃa arătat că ele au şi un efect de saturaŃie relativ ridicat.51 0. era important pentru Dumesnil să pună în evidenŃă efectele metodei M.08 Astfel. Spre exemplu. Curbele de mai jos arată deci.75 Proteine 1.00 0. în condiŃiile în care numărul de calorii consumate este identic.75 0. Tabelul de mai jos ne permite să cunoaştem mai bine variaŃiile de la un regim la altul. după părerea profesorului Dumesnil.Sunt două explicaŃii ale acestui fenomen.80 Lipide 1. asupra glicemiei şi insulinemiei. care sunt unul din fundamentele metodei. Dar mai ales. În plus. REZULTATE ASUPRA CONCENTRAłIEI DE GLUCOZĂ ŞI DE INSULINĂ În acest studiu. sunt alese exclusiv printre cele care au un IG scăzut.

Rezultatele acestui studiu sunt dovada manifestată că. conŃinând glicemia. În acest fel se va putea 194 .(Reprodus cu permisiunea British Journal of Nutrition) În figura 1. cele trei vârfuri corespund la trei mese. criteriile IG-ului pot fi utilizate pentru o bună cunoaştere a diminuării. concentraŃia de insulină este de altfel asemănătoare cu aceea care era în timpul regimului M. în timp ce după prânz şi cină glicemia este inferioară cu metoda M. La sfârşitul zilei. ceea ce constituie unul din fundamentele metodei M. a concentraŃiei de glucoză şi insulină. Vârful glicemic mai ridicat dimineaŃa.. Acest punct. în mod substanŃial. (se înŃelege după micul dejun). acelaşi în metoda M. cele trei regimuri induc o creştere sensibilă a glicemiei. Figura 2 arată că nivelurile insulinei sunt întotdeauna. La micul dejun. este în mod particular important căci demonstrează că potenŃialul metabolic al alimentelor are importanŃă mai mult decât conŃinutul energetic. procurând în totalitate un grad satisfăcător de saŃietate. indubitabil mai scăzute cu metoda M. se explică prin faptul că este vorba de o masă cu predominantă glucidică a cărei rezultantă glicemică este mult mai ridicată decât la celelalte două mese.

04 3. Tabelele următoare rezumă efectele celor trei regimuri privitor la profilul lipidic: REGIMUL 1 (dieta AHA urmată de bunăvoie) Înainte 1.71 5. de asemenea. Suntem obligaŃi să constatăm că acest regim produce o agravare a factorilor de risc cardio-vascular.25 3. al obezităŃii şi al unor afecŃiuni cardio-vasculare.52 0.o creştere cu 9 % a raportului colesterol total/colesterol HDL . Este. cel care este recomandat prin organismul american cel mai oficial în materie de prevenire cardiovasculară.94 3. care este un factor de risc al diabetului.96 3.31 * 5. .77 4.o creştere cu 28 % a trigliceridelor.98 * * Indică o schimbare semnificativă a punctului de vedere statistic După 6 zile 2.o coborâre cu 10 % a colesterolului HDL (colesterolul „bun”).41 0.diminua sau preveni hiperinsulinismul. .92 Trigliceridele Colesterolul total Colesterolul LDL Colesterolul HDL Raportul colesterol total/colesterol HDL 5. cele obŃinute pe planul factorilor de risc cardio-vascular sunt cert cei mai spectaculoşi.00 5.93 Trigliceridele Colesterolul total Colesterolul LDL Colesterolul HDL Raportul colesterol total/colesterol HDL 5. sunt următoarele: . REZULTATE ASUPRA PROFILULUI LIPIDIC Din toate rezultatele observate în timpul acestui experiment. că acest mod de alimentare este. paradoxal. REGIMUL 2 (Metoda M.42 5.22 0.) Înainte 2. împotriva rezultatului dorit.53 * Indică o schimbare semnificativă a punctului de vedere statistic După 6 zile 1.92 195 . chiar acela care este cel mai des prescris la pacienŃi cu o boală cardiacă sau care prezintă o hipercolesterolemie. Toate aceste schimbări sunt negative şi merg efectiv. Ori să nu uităm.27 * 4.83 * Schimbările statistic semnificative.07 0.

01 5. Dar ameliorarea cea mai spectaculoasă se referă la concentraŃia trigliceridelor care acuză o diminuare cu 35 %. TALIA PARTICULELOR DE LDL 196 . după părerea profesorului Dumesnil. concentraŃia colesterolului HDL rămâne neschimbată dar că. Se constată efectiv.96 0.65 * colesterol total/colesterol HDL 5. Vin aşadar să consolideze teza potrivit căreia. o creştere a raportului colesterol total/colesterol HDL. în sensul unei diminuări a hiperinsulinismului şi a rezistenŃei la insulină după ce a fost urmat regimul M.76 1.38 0.Se notează în acest caz că. Şi ele sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât sunt observate după doar 6 zile. rezistenŃa la insulină (originea diabetului de tip II) are în mod majoritar o origine nutriŃională şi mai ales un consum excesiv de glucide cu IG ridicat.05 Colesterolul LDL 3.63 Colesterolul total 5.26 * Indică o schimbare semnificativă a punctului de vedere statistic Singura schimbare semnificativă este aici negativă. să fie considerată ca nefastă. Raportul colesterol total/colesterol HDL se ameliorează deci.24 3. sau o diminuare energetică de 25 % în raport cu regimul 1) Înainte După 6 zile Trigliceridele 1. REGIMUL 3 (dieta AHA dar cu un aport caloric identic regimului 2. Aceste rezultate merg. pentru că ea este superioară cu 70 %. ceea ce merge împotriva efectului dorit şi trebuie deci. global concentraŃia colesterolului regresează lejer. DiferenŃa între concentraŃia ultimei zile a regimului 1 şi ultimei zile a regimului 2 este încă mai semnificativă.91 Colesterolul HDL Raportul 5. S-a putut aşadar constata o diminuare deosebit de semnificativă a acestor parametri prin aplicarea regimului M. ALTE MĂSURĂTORI EFECTUATE INSULINA ConcentraŃia insulinei pe stomacul gol şi în consecinŃă a hiperglicemiei provocată a fost măsurată la sfârşitul fiecărui regim. în condiŃiile în care nu au avut nici un efect notoriu cu celelalte două regimuri.

În unele cazuri. acestea din urmă merg chiar să contrazică sfârşitul cercetării.Acest parametru este efectiv considerat de acum încolo ca un factor de risc cardiovascular. Acest profil lipidic este.reducŃia calorică spontană. urmând regimul M. .diminuarea spectaculoasă (-35 %) a concentraŃiei trigliceridelor.o creştere a apolipoproteinelor B (care transportă colesterolul LDL). cu atât mai mult cu cât acest tip de pacient răspunde adesea. .diminuarea greutăŃii şi circumferinŃei taliei. Şi. destul de frecvent. Despres (care a participat la acest studiu) a descris. se arată în particular promiŃătoare în aceste cazuri. .creşterea mărimii particulelor dense de colesterol LDL. . .un hiperinsulinism. din nefericire. fiind pe deplin sătul. şi prin voia rezultatelor: . ..o creştere a concentraŃiei particulelor mici de colesterol LDL.diminuarea concentraŃiei colesterolului total. mai puŃin bine la tratamentele dietetice şi medicamentoase tradiŃionale. este important să amintim că J-P. CONCLUZII Acest studiu confirmă ideea că recomandările nutriŃionale oficiale care au fost construite pe modele teoretice. O modificare şi rapidă şi în sens pozitiv. nu a fost descrisă niciodată. În acest context.diminuarea hiperinsulinismului şi insulinorezistenŃei. 197 . o talie mică fiind un factor care agravează riscul şi invers o talie mare fiind un factor minor. metoda M. doar prin modificarea alimentară.diminuarea concentraŃiei de insulină pe stomacul gol şi în consecinŃă a unei hiperglicemii provocate. Ea asociază: .diminuarea glicemiei şi a insulinei pe parcursul zilei. păcătuiesc printr-o absenŃă a rezultatelor. Această triadă se regăseşte mai ales la oameni care au o obezitate abdominală. o triadă metabolică în mod particular ucigătoare. Ori.ameliorarea raportului colesterol total/colesterol HDL. care pune esenŃial accentul pe potenŃialul metabolic al alimentelor (şi mai ales pe noŃiunea de IG pentru glucide) permite într-un interval de timp foarte scurt (6 zile) să modifice pozitiv numeroşi parametri metabolici: . că metoda M. . Acest studiu demonstrează dealtfel. care multiplică prin 20 riscul de apariŃie a unui accident coronarian. spune Dumesnil. spre exemplu. după profesorul Dumesnil. . . s-a putut constata că talia particulelor dense de LDL era crescută de o manieră semnificativă. în timp ce ea nu era mărită cu celelalte două regimuri.

fără frustrări (ceea ce ajută la menŃinerea rezultatelor pe timp lung) şi că de altfel ea constituie un mijloc formidabil de prevenire (vezi de reducere) a factorilor de risc cardio-vascular şi de diabet de tip II. permite să slăbeşti într-o manieră eficace. că metoda M. ANEXA III ADRESE UTILE NATURGIE (Produse alimentare MM) (Service consumatori) 198 .Acestea îl fac pe profesorul Dumesnil să spună.

: 0149959342 MONTIGNAC GOURMET FOOD STORE.fr În ipoteza în care doriŃi să intraŃi în contact cu Michel Montignac sau cu unul din colaboratorii săi. în FranŃa.montignac. contactaŃi serviciul consumatorilor la 0147935959 sau pe site-ul de internet: www. rue de Maubeuge 75009 Paris Tel.michelmontignac.co. să regăsească în fiecare zi principiile esenŃiale ale echilibrului nutriŃional.fr ANEXA IV PRIMA GAMĂ DE GASTRONOMIE NUTRIłIONALĂ Pentru a permite tuturor acelora care cunosc beneficiul solidelor obiceiuri alimentare.uk Dacă doriŃi să cunoaşteŃi punctele de vânzare cele mai apropiate de dumneavoastră.tm. Old Brompton Road London SW OBA Tel. CAFE. MM a creat o gamă 199 .: 00442073702010 www. în general. mai ales pentru a obŃine informaŃii suplimentare asupra conŃinutului acestei cărŃi sau a metodei M.BP 250 92602 Asnieres Cedex Tel.: 01047935959 Fax. puteŃi trimite mesajele voastre la adresa de e-mail următoare: montignac@wanadoo.: 0147939244 BOUTIQUE MICHEL MONTIGNAC 14. RESTAURANT & WINE BAR 160.

rafinarea exagerată a făinii albe provoacă suprapresiunea. Este vorba despre produse autentice. soia. fructoză. acizi graşi esenŃiali. uleiuri. noŃiunea cheie a metodei M. bogate în fibre şi fără zahăr adăugat. dar asigură un IG scăzut (34 până la 40 potrivit gradului de rafinare. Familiile de produse reprezentate. toate nutrimentele de care organismul are nevoie sunt prezente în boabele de grâu integral (vitamine. fără conservanŃi. Aceste produse au toate în comun posibilitatea de a aduce organismului glucide cu IG scăzut. Orientată spre a regăsi permanent materii grase nesaturate şi absenŃa zahărului adăugat. . spre deosebire de 70 până la 85 pentru făina albă tradiŃională). Făina integrală este deci o făină naturală brută.brutăria.pastele fabricate plecând de la o formulă de grâu dur „integral” rezultat din agricultură biologică. 92602 Asnieres Cedex – tel. . BP 250.ciocolata amară şi cu puternic conŃinut de cacao (72. . această gamă este născută pentru a descoperi „integralul”.michelmontignac. sunt în particular: . .băcănii fine. specific cunoscute. Ori.mici dejunuri frugale: cereale şi fructe bogate în fibre şi fără zahăr adăugat.de produse exclusive.gemurile brute 100 % din fructe fără zahăr adăugat. cuvântul suprem al metodei.orez. . pentru a nu lăsa decât amidonul. nici cu zahăr adăugat.: 0147935959. 85 şi 99 % cacao. site internet: www. . piureuri. cu plecare de la metoda sa. sucuri de fructe. elaborate în strict respect autentic. aproape a tuturor acestor nutrimente. leguminoase. Această primă gamă de gastronomie nutriŃională este disponibilă sub marca MM în 1200 magazine în FranŃa şi mai ales în: . pentru a-i păstra excepŃionalele calităŃi nutriŃionale).. . sosuri şi condimente.magazine dietetice şi biologice. oligoelemente. cu pâinile coapte din făină integrală. proteine vegetale şi fibre)..compoturi. fructe uscate.fr CUPRINS PREFAłĂ CUVÂNT ÎNAINTE INTRODUCERE 200 . condimente şi sosuri provensale. care nu doar conservă totalitatea proprietăŃilor nutriŃionale de origine. săruri minerale. Pentru a şti mai mult despre această gamă de gastronomie nutriŃională: Naturgie. Efectiv.tm.

FALSELE PISTE SAU GHIDUL „SLĂBIRII GREŞITE” REGIMURI PE BAZĂ DE CALORII: PERICOL ! PACHEłELELE ÎNŞELĂTOARE DE PROTEINE Care este principiul lor ? Care sunt inconvenientele lor ? „NEPLĂCERILE” SUBSTITUITELOR DE MESE MEDICAMENTELE MIRACULOASE Diureticele Laxativele Extractele tiroidiene Medicamentele care taie pofta de mâncare Izomeridele Orlistat (Xenical) SUPLIMENTELE ALIMENTARE L-carnitina Plantele Capitolul 3. MITUL CAZANULUI DE ABUR Capitolul 2. METODA VALOAREA ACORDATĂ HRANEI 201 . COMPOZIłIA NUTRITIVĂ A ALIMENTELOR NUTRIMENTELE ENERGETICE Proteinele Glucidele Lipidele (sau grăsimile) NUTRIMENTELE NEENERGETICE Fibrele alimentare Apa Sărurile minerale şi oligoelementele Vitaminele Capitolul 4. PENTRU CE NE-AM ÎNGRĂŞAT ? EXPERIENłA PÂINII CU UNT Prima observaŃie A doua observaŃie REZULTANTA GLUCIDICĂ A MESEI ZAHĂRUL CARTOFII FĂINA RAFINATĂ OREZUL ALB ŞI PORUMBUL AMELIORAREA EFECTELOR ÎNŞELĂTOARE Capitolul 5.PRIMA PARTE Capitolul 1.

PARADOXUL FRANCEZ Un model ameninŃător ADOPTAłI BUNE OBICEIURI ALIMENTARE FAZA I TREI MESE PE ZI IERARHIA CELOR TREI MESE MICUL DEJUN Mai întâi vitaminele Fructele şi vitamina C DIFERITE FORMULE DE MIC DEJUN Micul dejun glucidic Micul dejun protido-lipidic sărat Micul dejun în întregime din fructe GUSTĂRILE DEJUNUL Antreurile Felul de rezistenŃă Brânză la desert ? DEJUNUL „PE TEREN” Dejun de fructe Dejun de brânză sau ouă CINA RECOMANDĂRI PARTICULARE 1. ControlaŃi modul în care gătiŃi 5. AtenŃie la sosuri 2. Câteva exemple de bun şi rău echilibru lipidic 7. SprijiniŃi-vă pe ciuperci 3. AtenŃie la grăsimile rele 6. Băuturile interzise FAZA II MICUL DEJUN AL FAZEI II DEJUNUL FAZEI II Aperitivul Vinul Pâinea Intervale CINA FAZEI II SANDWICH INTEGRAL LA FAST-FOOD DIETETIC PUNEREA ÎN PRACTICĂ A FAZEI II Reguli generale ale fazei II Capitolul 6. OBOSEALA: ŞI DACĂ AR FI ALIMENTAłIA ? 202 . Nu vă amăgiŃi cu conversaŃii 4.

. BeŃi puŃin vin 6. Limitarea aportului alimentar în colesterol 3. Pierderea în greutate 2. GândiŃi-vă să reduceŃi hiperinsulinismul 8. PREVENIREA BOLILOR CARDIO-VASCULARE COLESTEROLUL. Ameliorarea igienei de viaŃă 7. Alegerea lipidelor 4. VARIAłII PE O IMAGINE : CORPUL FEMININ CANOANELE FRUMUSEłII CELE CARE SUNT GRASE ÎN IMAGINAłIA LOR CUM CALCULAłI GREUTATEA IDEALĂ Formula lui Lorentz BMI (Body Mass Index) sau indice de masă corporală (IMC) GEOGRAFIA GRĂSIMILOR Măsura volumului de grăsime Obezitatea androidă Obezitatea ginoidă Depozitele de grăsime profunde 203 . Creşterea raŃiei de fibre alimentare 5. ALIMENTAłIE ŞI SPORT REZISTENłA ESTE CEA CARE PLĂTEŞTE SPORTUL POATE FI BENEFIC NU VĂ ÎNŞELAłI OBIECTIVUL PARTEA A DOUA Capitolul 1. Hipoglicemia funcŃională CELELALTE CAUZE ALE OBOSELII Greşitele alegeri în macronutrimente CarenŃele în micronutrimente Greşita gestiune a băuturilor alcoolice Hipersensibilitatea la poluarea alimentară Capitolul 7.HIPOGLICEMIA: PREA SIMPLU PENTRU A NE GÂNDI Când se vorbeşte de hiper sau de hipoglicemie ? Un simptom poate ascunde un altul. Prevenirea excesului de trigliceride în sânge Ceea ce trebuie să ştim Capitolul 8.. „ESTE BUN PENTRU SĂNĂTATE”! Dozajele sanguine Riscurile cardio-vasculare IMPERATIVELE NUTRIłIONALE DE PUS ÎN PRACTICĂ 1.

Să avem un aport proteic suficient 2.şi la fel înainte In timpul sarcinii INEVITABILA CELULITĂ Remedii miracol Marile mijloace LUAREA ÎN GREUTATE DATORATĂ MEDICAMENTELOR 204 . Să asigurăm un aport de calciu satisfăcător 3. SIMBOLICA ALIMENTULUI ALIMENT-REFUGIU ALIMENT-PLĂCERE: O HRANĂ DE CIVILIZAłIE NECESITATEA UNEI REDESCOPERIRI Capitolul 3. Să avem un aport corect de vitamina C 4. ADOLESCENTA OPRIREA DELICVENłEI ALIMENTARE ! AtracŃia pentru alcool şi tutun În ignoranŃă noŃiuni culinare de bază PENTRU O EDUCAłIE A „SĂ MÂNCĂM BINE” 1. SPORT ŞI NUTRIłIE CUM SĂ AVEM O PIELE FRUMOASĂ ? CUM SĂ PREVENIM CELULITA ? Capitolul 4. Să avem un aport de vitamine optim SLĂBIREA LA ADOLESCENTE Bulimia şi anorexia PENTRU UN COD DE BUNĂ CONDUITĂ ÎN MATERIE SLĂBIREA PILULA NE FACE SĂ NE ÎNGRĂŞĂM ? ADOLESCENłA.. Să avem un aport satisfăcător de vitamina B6 3.STABILIłI-VĂ UN OBIECTIV REALIST ! Capitolul 2. Să asigurăm un aport suficient de magneziu 2. Să evităm orice risc de hipoglicemie FRÂNELE SLĂBIRII Femeile sunt mai „grase” decât bărbaŃii O repartiŃie de grăsime diferită O sensibilitate sporită la hormoni Un trecut al femeii „încărcat” în regimuri succesive AtenŃie la carenŃele proteice ! Impactul stresului SĂ MÂNCĂM BINE TIMP DE NOUĂ LUNI . Să avem un aport corect de fier 4. FEMEIA DE 30 ANI PROGRAMUL „ÎN PLINĂ FORMĂ” 1..

FEMEIA DE 50 ANI MENOPAUZA Ce este menopauza ? ConsecinŃele menopauzei A mânca bine pentru a rămâne tânără Cum protejează oasele sale Tratamentul hormonal MENOPAUZA ŞI GREUTATEA CUM EVITĂM ÎNGRĂŞAREA LA MOMENTUL MENOPAUZEI ? Fără tratament hormonal Cu tratament hormonal A slăbi în timpul menopauzei CEILALłI FACTORI INDIRECłI AI MENOPAUZEI AtenŃie la deprimare AtenŃie la acidoză ! A FACE SPORT LA 50 DE ANI ExerciŃiul zilnic FEMEIA DIABETICĂ Diabetul de tip II sau „diabetul gras” Diabetul de tip I sau „diabetul slab” (insulinodependent) FEMEIA CONSTIPATĂ AlimentaŃia femeii constipate FEMEIA COLITICĂ În prezenŃa diverticulozei colice Dacă nu există diverticuloza colică Sfaturi generale PREVENIREA NUTRIłIONALĂ A CANCERULUI Ce este un cancer Cauzele cancerului Alimentele şi nutrimentele care pot fi cancerigene Modul de a găti şi cancerul Factorii alimentari protejând cancerul Câteva principii generale de respectat Capitolul 6. FEMEIA DE VÂRSTA A TREIA ÎMBĂTRÂNIREA NATURALĂ Modificările compoziŃiei corporale Tulburările funcŃionale Alterările metabolice 205 .RETENłIA DE APĂ Cum să limităm efectele CUM SĂ NE LĂSĂM DE FUMAT FĂRĂ SĂ NE ÎNGRĂŞĂM ? ŞI DACĂ SUNTEłI VEGETARIANĂ ? Capitolul 5.

SCHIMBAREA MODULUI DE VIAłĂ Femeile trăind acasă Femeile trăind în case de pensii sau în instituŃii DENUTRIłIA CARENłIALĂ IDEILE PRECONCEPUTE DE COMBĂTUT A MÂNCA BINE PENTRU A TRĂI MAI BINE A suplini mai mica eficacitate a metabolismului Nu uitaŃi să beŃi EvitaŃi carenŃele în micronutrimente ATENłIE LA REGIMURI ! A TE HRĂNI. ÎNSEAMNĂ A TE BUCURA ŞI A TE REUNI Capitolul 7. MEDICAMENTELE PERVERSE PSIHOTROPELE Antidepresivele Neurolepticele Tranchilizantele şi anxioliticele Litiul (regulator al dispoziŃiei) BETABLOCANTELE CORTIZONUL ANTIINFLAMATOARELE ANTIBIOTICELE FORTIFIANTELE HORMONII FEMININI ANEXE Anexa I : REłETE COULIS DE ROŞII SOS DE CIUPERCI CLAFOUTIS DE MERE MONTIGNAC SPUMĂ DE CIOCOLATĂ FONDANT DE CIOCOLATĂ AMARĂ Anexa II : FUNDAMENTELE METODEI MONTIGNAC DOVEDITE ŞTIINłIFIC REZULTATE ÎN TERMENI NUTRIłIONALI MECANISMUL PIERDERII ÎN GREUTATE DIFERENłA ÎN TERMENI DE ECHILIBRU ALIMENTAR REZULTATE ASUPRA CONCENTRAłIEI DE GLUCOZĂ ŞI DE INSULINĂ REZULTATE ASUPRA PROFILULUI LIPIDIC ALTE MĂSURĂTORI EFECTUATE Insulina Talia particulelor de LDL CONCLUZII Anexa III: ADRESE UTILE Anexa IV: PRIMA GAMĂ DE GASTRONOMIE NUTRIłIONALĂ 206 .

207 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful