Soluþionarea celor 24 de probleme specifice bãrbaþilor

BÃRBATUL DIN OGLINDÃ

PATRICK M. MORLEY
Cuvânt înainte de R. C. Sproul

Editura Cartea Creºtinã Oradea, 2011

Ce spun alþii despre carte...
„Teza lui Pat Morley referitoare la «cursa de ºoareci» pune punctul pe i. Am vorbit de curând cu mai mulþi oameni de afaceri ºi toþi sunt de acord cu aceastã constatare. Primul pas pentru a supravieþui în cultura noastrã îl constituie înþelegerea problemei. Bãrbatul din oglindã descrie exemplar acest pas. Cartea lui Morley este consistentã, echilibratã, practicã ºi interesantã.” Chris White Preºedinte, Leadership Ministries „Avem inflaþie de sporovãitori religioºi. Existã însã o penurie de practicanþi religioºi. M-am delectat din plin cu explicaþia practicã, în stil business, a lui Pat Morley ºi cu relatarea umblãrii sale cu Isus Cristos. Cei care vor sã depãºeascã frustrarea unei credinþe de suprafaþã ºi sã cunoascã împlinirea adevãratei credinþe, trebuie sã citeascã aceastã carte.” Frank Brock Preºedinte, Covenant College „Din timp în timp apare câte cineva care spune ceea ce m-am chinuit ºi eu mulþi ani sã pun în cuvinte. Aceasta este o astfel de carte. Pat Morley e un Augustin pentru secolul XXI. Cartea e autenticã, onestã, necruþãtoare ºi nu se dã în lãturi sã se ia la trântã cu balaurii vremii noastre. Asumaþi-vã riscul de a citi aceastã carte.. E o întâlnire fericitã – ºi plinã de surprize.” Lyman Coleman Scriitor „A te þine de cuvânt ca om de afaceri este o provocare cãreia puþini îi fac faþã. Pat Morley trãieºte ce grãieºte, e un om de afaceri plin de succes, care ne împãrtãºeºte din înþelepciunea ºi experienþa sa în cartea Bãrbatul din oglindã, care e o lecturã deosebit de plãcutã ºi uºor de înþeles. V ã încurajez nu numai sã citiþi cartea, ci sã ºi aplicaþi principiile cuprinse în ea.” Ron Blue Partener management, Ron Blue & Co. „Pat Morley e un tip autentic care a scris o carte autenticã. În ea abordeazã viaþa trãitã la maximum. Citiþi-o! Aplicaþi-o! Nu veþi rãmâne aceiaºi!” John Tolson Chairman, The Gathering of Men

„Consider cã Bãrbatul din oglindã este cea mai bunã carte despre bãrbaþii din vremea noastrã pe care am citit-o vreodatã. Pat Morley a surprins cu multã claritate încercãrile, angoasele ºi ispitele cu care se confruntã toþi bãrbaþii. E scrisã într-un stil foarte accesibil, cuprinzând întrebãri incitante la sfârºitul fiecãrui capitol. Cartea aceasta va provoca orice bãrbat sã aspire spre o calitate superioarã a vieþii sale. O declar lecturã obligatorie pentru toþi bãrbaþii din biserica mea.” Dr. Charles Gree Pastor senior, Orangewood Presbyterian Church „În anii care au trecut de când îl cunosc pe Pat Morley, am fost influenþat profund de exemplul sãu. Acum cã am citit aceastã carte, sunt ºi mai motivat de el. Recomand ca aceastã carte sã fie folositã în cadrul unui grup mic de discuþii. În altã ordine de idei, vã sugerez sã o parcurgeþi ca ºi mine, citind câte un capitol pe zi în timpul personal de studiu biblic din fiecare dimineaþã. Dupã ce citeam câte un capitol, mã rugam având în faþã întrebãrile dificile pe care Pat le ridica ºi apoi meditam pe parcursul zilei la felul în care Domnul vrea ca eu sã rãspund la ele.” Dl. Stephen Strang Preºedinte, Strang Communications Company „Aceasta este cea mai stimulatoare carte pe care am citit-o în ultimii ani. Sunt de pãrere cã Bãrbatul din oglindã va deveni una dintre cele mai importante cãrþi ale generaþiei noastre. E practicã, relevantã ºi provocatoare.” Dl. Howard Dayton Fondator, Crown Ministries „Practic, onest ºi relevant sunt termenii ce îi descriu atât pe Patrick Morley, cât ºi cartea sa, Bãrbatul din oglindã. Mii de bãrbaþi ºi familiile lor vor fi recunoscãtori cã Pat le-a oferit acest ajutor, pentru ca ei nu numai sã-ºi câºtige pâinea, dar sã se ºi bucure de ea.” Dl. Howard Ball Preºedinte, Churches Alive „Pat Morley a scris o carte pe care mi-aº fi dorit sã o scriu eu! E cea mai bunã carte pe care am citit-o în ultimii doi ani ºi cea mai pertinentã pentru oamenii de afaceri ºi specialiºti din câte am vãzut vreodatã. V ã încurajez insistent sã o citiþi!” Dr. Ron Jenson Preºedinte, High Ground Associates

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României MORLEY, PATRICK Bãrbatul din oglindã / Patrick Morley ; trad.: Natan Mladin. Oradea : Cartea Creºtinã, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-1990-14-9 I. Mladin, Natan (trad.) 3-055.1

Bãrbatul din oglindã Patrick M. Morley Originally published in the U.S.A. under the title: The Man in the Mirror Copyright © 1989, 1992, 1997 by Patrick M. Morley Translation copyright © 2009 by Patrick M. Morley Translated by Natan Mladin Published by permission of Zondervan, Grand Rapids, Michigan © 2011 Editura Cartea Creºtinã str. Cuza-Vodã nr. 85 410097 Oradea-Bihor, România Tel.: 0259-436.738, 0359-432.616; Fax: 0259-436.152 E-mail: smr@ecc.ro; Pagina web: WWW.ECC.RO Toate drepturile rezervate asupra prezentei ediþii în limba românã. Pentru citatele biblice, s-a folosit Biblia în traducerea Cornilescu. Orice reproducere sau selecþie de texte din aceastã carte este permisã doar cu aprobarea în scris a Editurii Cartea Creºtinã. Consilier editorial: Agnes Dragomir Traducerea: Natan Mladin Editarea: Teofil Stanciu Tehnoredactarea: Marcel Eugen Budea Coperta: Adrian Abrudan ISBN 978-973-1990-14-9

Cuprins
Mulþumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13
Partea întâi: Soluþionarea problemelor identitare

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Cursa de ºoareci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19 Trãind o viaþã necercetatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Creºtin biblic sau creºtin cultural? . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48 Semnificaþia: cãutarea sensului ºi scopului în viaþã . . . . .63 Scop: De ce exist? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .77 Secretul mulþumirii la locul de muncã . . . . . . . . . . . . . . . .92
Partea a doua: Soluþionarea problemelor relaþionale

Relaþii destrãmate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .105
Copiii: cum sã procedezi ca sã nu regreþi . . . . . . . . . . . . . . .112 Soþiile: Cum sã fii fericit pânã la adânci bãtrâneþe . . . . . . . .124

Prietenii: riscuri ºi rãsplãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .140
Partea a treia: Soluþionarea problemelor financiare

11. Banii: o perspectivã biblicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .155 12. Cei patru piloni ai siguranþei financiare . . . . . . . . . . . . . . . .168
Partea a patra: Soluþionarea problemelor legate de timp

13. Deciziile: cum sã faci alegeri corecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . .181 14. Prioritãþi: cum sã stabileºti ce e important . . . . . . . . . . . . . . .192 15. Gestionarea timpului: cum sã faci voia lui Dumnezeu . . . .204

Partea a cincea: Soluþionarea problemelor de temperament

16. 17. 18. 19. 20.

Mândria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .221 Frica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .233 Mânia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .247 Dorinþa de a fi independent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .259 Fuga de suferinþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .270 Partea a ºasea: Soluþionarea problemelor de integritate

21. Integritatea: care este preþul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .285 22. Lumea gândurilor ascunse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .294 23. A da socotealã: Veriga lipsã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .309
Partea a ºaptea: Concluzie

24. Cum se poate schimba un bãrbat? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .333 Ghidul de discuþii al liderului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .343 Despre autor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .345 Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .347

Mulþumiri

oresc sã îmi exprim afecþiunea ºi adânca recunoºtinþã pentru bãrbaþii care au avut cea mai profundã influenþã asupra dezvoltãrii mele spirituale. Aceºtia sunt, în ordine cronologicã: tatãl meu, Bob Morley; Ed Cole, tatãl soþiei mele; Jim Gillean, primul meu lider de studiu biblic; Tom Skinner; John Morley, fiul meu; Chuck Green, pãstorul meu; R. C. Sproul ºi Bill Bright. De asemenea, bãrbatul din oglindã a fost profund influenþat de patru femei: mama mea, Alleen; soþia mea, Patsy; mama lui Patsy, June; ºi fiica mea, Jennifer. Mulþumesc! Cuvinte speciale de mulþumire se cuvin ºi pastorului meu, Chuck Green, ºi soþiei mele, Patsy, care au corectat manuscrisul cãrþii, asigurându-se cã are ºi integritate, dar ºi compasiune faþã de cititori.

D

7

Cuvânt înainte
Oglindã, oglinjoarã, cine-i cel mai frumos din þarã?

E

xistã oare o vanitate mai mare decât cea exprimatã de haina vrãjitoare din Albã-ca-Zãpada? Vrãjitoarea era obsedatã de dorinþa de a fi cea mai frumoasã femeie din þarã. κi iubea oglinda. Îi vorbea în termeni foarte afectuoºi... pânã când, într-o zi, oglinda i-a dat un rãspuns care a fãcut-o sã nu mai ºtie pe cine urãºte mai mult, pe Albãca-Zãpada sau oglinda ce refuza sã mintã. Dacã e adevãrat cã cel mai bun prieten al omului e câinele, e posibil ca adversarul sãu cel mai de temut sã fie oglinda. Dar poate cã totuºi oglinda nu îi este cel mai de temut vrãjmaº; ea nu face altceva decât sã reflecte imaginea unuia dintre cei mai teribili adversari ai sãi. ªi ce adversar e mai primejdios decât cel care ne ºtie cele mai adânci, tainice ºi întunecate secrete? Ce adversar e mai fatal ca cel care ne cunoaºte punctele cele mai vulnerabile? Bãrbatul din oglindã sunt eu. Au, dureros lucru! Indiferent dacã îmi place sau nu, ceea ce vãd în oglindã este adevãrul. Oglinda nu mã minte. Oglinzile sunt niºte invenþii formidabile. De când Narcis s-a îndrãgostit de propriul chip, privindu-l reflectat într-un iaz, rasa umanã nu a încetat sã fie fascinatã de oglinzi. Oglinzile sunt cel mai bun prieten al magicienilor, dar ºi inamicii starurilor de cinema înaintate în vârstã. Avem oglinzi rotunde ºi oglinzi pãtrate; oglinzi mari ºi oglinzi de buzunar; oglinzi de baie ºi oglinzi retrovizoare. Oglinda a fost poarta fermecatã prin care Alice, fata din poveste, a pãtruns pe un tãrâm de vis. Pentru Apostolul Pavel, oglinda era simbolul înþelegerii noastre confuze asupra lucrurilor tainice ale lui Dumnezeu:
Acum, vedem ca într-o oglindã, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faþã în faþã. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaºte deplin, aºa cum am fost ºi eu cunoscut pe deplin. (1 Corinteni 13:12)

9

Cuvânt înainte

Sunt „membru pe viaþã” al organizaþiei Weight-Watchers.* În cadrul unei întâlniri recente, un coleg a anunþat cã, dupã ce a slãbit douãzeci ºi ºapte de kilograme, a atins în sfârºit greutatea ce ºi-o dorea. Atunci liderul grupului i-a cerut sã relateze cum se simþea în urma realizãrii sale. Iatã ce a spus el: „În sfârºit nu îmi mai este ruºine sã mã privesc în vitrinele magazinelor. De obicei, evitam sã mã uit la vitrine când mã plimbam pe stradã. De fiecare datã când mã uitam totuºi într-o vitrinã, în loc sã privesc marfa expusã, nu vedeam decât reflexia corpului meu obez. Am încetat sã mã mai uit. Acum cã am atins greutatea pe care mi-am dorit-o, îmi place sã mã uit din nou la vitrine.” Tu ce vezi când te uiþi în oglindã? Am în dormitor o oglindã mare în care te poþi vedea în întregime. Nu ºtiu de ce m-am despãrþit de banii câºtigaþi cu trudã pentru a-mi cumpãra un asemenea obiect vrednic de dispreþ. O folosesc pentru golf. Da, aþi auzit bine. În intimitatea dormitorului, rotesc crosa de golf ºi îmi controlez poziþia în oglindã. Un lucru e cert: acolo niciodatã nu semãn cu Jack Nicklaus. Netrebnica oglindã este nemiloasã. Ba, de fapt, e chiar brutalã. Îmi aratã orice patã, orice protuberanþã din cãmaºa mea ºi orice imperfecþiune. ªi iatã cã apare Pat Morley care-ºi doreºte o oglindã în stare sã reflecte sufletul. Din fericire pentru mine ºi pentru toþi cei care citesc cartea aceasta, oglinda lui Morley e blândã ºi binevoitoare. Spune adevãrul, lucru destul de înfricoºãtor, dar o face într-un mod încurajator ºi cu multã înþelepciune. Cu câþiva ani în urmã am scris o biografie. Sunt douã lucruri cu care m-am ales din acea experienþã. În primul rând, cercetând amãnuntele vieþii altui om, am ajuns la concluzia cã orice viaþã este un profund studiu despre fascinaþie. Experienþele unice ale oricãrei vieþi de om sunt fãrã doar ºi poate material autentic pentru un roman captivant. Al doilea lucru pe care l-am descoperit a fost acesta: într-un acces de ego-latrie m-am trezit întrebându-mã dacã se va gãsi vreodatã cineva tentat sã scrie o biografie a vieþii mele. Am decis în cele din urmã cã o asemenea idee era fantezie curatã. M-am convins repede cã aºa ceva nu se va întâmpla niciodatã.
* Organizaþie ai cãrei membri se strãduiesc sã reducã din greutatea lor corporalã ºi mai apoi sã o monitorizeze.

10

Cuvânt înainte

Dar am fost uluit sã descopãr cã cineva chiar ºi-a propus sã îmi scrie biografia. Acel cineva e Pat Morley. Titlul biografiei mele este Bãrbatul din oglindã. Ironia e cã Morley nici mãcar nu ºtia cã scria povestea vieþii mele. S-ar putea sã fii la fel de uluit sã descoperi cã aceastã carte este ºi biografia ta. Mã uimeºte cum Morley poate scrie atâtea biografii într-o singurã carte. Sunt profesor. Scopul meu este îmbogãþirea cunoºtinþelor. Dar Biblia ne avertizeazã: cunoºtinþa „îngâmfã”, pe când dragostea „zideºte”. În acelaºi timp, tot Biblia ne îndeamnã sã cãutãm sã cunoaºtem. Însã cunoaºterea nu trebuie urmãritã ca un scop în sine. Biblia mea spune:
Iatã începutul înþelepciunii: dobândeºte înþelepciunea, ºi, cu tot ce ai, dobândeºte priceperea. Proverbe 4:7

Þinta cunoaºterii este înþelepciunea. Þinta înþelepciunii este trãirea unei vieþi plãcute lui Dumnezeu. Aceastã carte conþine o înþelepciune deosebitã. E o carte deopotrivã provocatoare, tulburãtoare ºi plinã de încurajãri. Bãrbatul din oglindã este o carte scrisã de un bãrbat în cunoºtinþã de cauzã. Este o carte scrisã de un bãrbat pentru bãrbaþi. Pe când citeam cartea, mã tot gândeam în sinea mea: „Abia aºtept ca soþia mea, Vesta, sã o citeascã ºi ea.” Vesta e devoratoare de cãrþi. Citeºte mai mult ca mine. Cele mai bune recomandãri de lecturã le primesc de la ea (chiar ºi în materie de teologie). Vreau ca soþia mea sã citeascã aceastã carte, dar nu fiindcã ar avea nevoie, ci fiindcã ºtiu cã va fi încântatã sã o citeascã. Dã-mi voie sã îþi vând un ultim pont. Dacã cineva îþi dã în dar aceastã carte sau dacã o cumperi tu însuþi, te îndemn sã o citeºti. Dacã totuºi nu o citeºti, distruge-o înainte ca soþia ta sã punã mâna pe ea. Dacã se întâmplã nenorocirea ºi nu o citeºti dar soþia o descoperã, atunci, dragul meu frate, ai încurcat-o. R. C. Sproul Orlando, Florida

11

Introducere

ntr-o zi, am dat o petrecere de rãmas-bun pentru Ragne (se pronunþã Rag-nii). Vreme de un an, Ragne a absorbit cultura americanã precum un burete. Era pãstor în Suedia, dar cãlãtorise prin America pentru a afla cum sã reaprindã pasiunea pentru Dumnezeu în þara lui. La acea vreme, þineam în casa noastrã un studiu biblic la care participau mai multe persoane. În pregãtirea lui Ragne era inclusã ºi participarea la studiu alãturi de noi. Intervenþiile sale, întotdeauna presãrate cu umor, animau întotdeauna participanþii la întrunire. În ultima dupã-amiazã petrecutã împreunã, fiecare dintre cei prezenþi în camerã i-am adresat lui Ragne urãrile de rãmas-bun, dupã care i-am dat în dar un stilou ºi un creion cu inscripþii personalizate, pentru biroul sãu din Suedia. Am ajuns cu toþii sã îndrãgim acel afabil, nordic ursuleþ de pluº. Dupã ce a vorbit fiecare, l-am rugat pe Ragne sã ne spunã care a fost cel mai interesant lucru despre americani pe care îl descoperise în timpul ºederii sale. Fãrã sã ezite, ne-a spus, cu un puternic accent scandinav: „Ce sã zic, prima datã când am ajuns aici, oriunde mã duceam, toþi îmi spuneau: «Ragne, mã bucur sã te vãd. Ce mai faci?» Mi-au luat cam ºase luni sã îmi dau seama cã de fapt nimeni nu aºtepta rãspuns la aceastã întrebare!” Trist, dar adevãrat. Am simþit cu toþii înþepãtura întrebãrilor nesincere. Oare de ce nu vrea nimeni un rãspuns? Pentru unii, desigur, întrebarea nu e nimic mai mult decât un salut politicos, însã cei mai mulþi dintre noi vedem în ea un indiciu al felului în care ne trãim viaþa. Noi, americanii, suntem atât de ocupaþi, avem atâtea angajamente, ne-au ajuns pânã peste cap îndatoririle ºi datoriile, încât pur

Î

13

Introducere

ºi simplu nu ne intereseazã sã ºtim ce fac alþii. Avem noi înºine atâtea probleme, cã nu ne mai rãmâne timp pentru problemele altora – pur ºi simplu nu avem timp sã mai „aºteptãm un rãspuns”. Foarte mulþi bãrbaþi au o mie ºi o sutã de griji, sunt ocupaþi pânã peste cap. Dupã ce îºi rezolvã propriile probleme, nu mai au energie sã îi ajute ºi pe alþii. Nu înþeleg nici ei de ce sunt atât de prinºi în aceastã „cursã de ºoareci” ºi de ce viaþa le scapã deseori de sub control. Alþii simt cã ceva nu e tocmai în regulã cu viaþa lor, însã nu prea ºtiu sã spunã ce anume. Rãmân adesea cu ciudata senzaþie cã aleargã într-o cursã greºitã. κi dau seama cã sunt mai prosperi ca pãrinþii lor din punct de vedere financiar, dar au sentimentul cã nu le merge neapãrat mai bine. Cu cincizeci de ani în urmã, în 1939, Chrisopher Morley a scris urmãtoarele cuvinte în romanul sãu Kitty Foyle: „Viaþa lor ajunge sã semene cu «o cursã de ºoareci».”* În cei peste cincizeci de ani de atunci, expresia rat race a evoluat ajungând sã descrie cãutarea deznãdãjduitã dupã o viaþã mai bunã ce rãmâne mereu la doar o palmã distanþã – o bandã de alergat pe care trebuie sã pãºeºti înainte, dacã nu vrei sã cazi. Mulþi dintre noi se strãduiesc astãzi sã câºtige o cursã greºitã. Am putea privi remarca pãtrunzãtoare a lui Ragne ca pe o sentinþã. Dar mai bine sã o folosim ca punct de plecare pentru a examina problemele, dificultãþile ºi ispitele cu care bãrbatul din oglindã se confruntã în fiecare zi ºi sã vedem ce soluþii practice putem descoperi, pentru a câºtiga cursa potrivitã. La sfârºitul fiecãrui capitol am inclus o serie de Întrebãri pentru aprofundare. Existã mai multe modalitãþi în care întrebãrile pot fi de ajutor. • Poþi sã le citeºti pur ºi simplu la sfârºitul fiecãrui capitol, sã meditezi asupra lor ºi sã rãspunzi la ele pentru tine personal. • Dacã vrei sã rãmâi cu ceva mai mult din fiecare capitol, poþi sã îþi notezi rãspunsurile într-un jurnal. Aceasta ar fi o excelentã modalitate de a-þi limpezi gândurile ºi de a pune ordine în ele. • În fine, ai putea strânge un grup de bãrbaþi care îºi iau angajamentul sã citeascã în prealabil câte un capitol sau douã pe
* În englezã – expresia „rat race” se referã la cobaii puºi sã alerge pânã la epuizare în interiorul unui cilindru. E vorba deci de o cursã infernalã dar fãrã rost, o alergare dupã nimic (n.tr.).

14

Introducere

sãptãmânã ºi apoi sã se întâlneascã pentru a discuta ºi a-ºi împãrtãºi gândurile. Ghidul de discuþii al liderului, inclus la sfârºitul cãrþii, îþi va fi de folos în acest demers. Folosirea acestei cãrþi în grupurile de bãrbaþi, în studiile biblice, în grupurile de ºcoalã duminicalã sau în grupuri de colegi va creºte valoarea ei ºi îþi va da ºansa sã pui în practicã tot ce înveþi. Rugãciunea mea este ca aceastã carte sã ajungã exact pânã acolo unde ne aflãm noi – în vâltoarea vieþii. Viaþa e o zbatere continuã. Cu toþii avem nevoie de rãspunsuri la întrebãrile supãrãtoare de duminica, rãspunsuri care sã dureze de lunea pânã vinerea. Acum cã am spus asta, vreau sã ºtiþi cã aceastã carte se vrea a fi una pozitivã. Cred cã vei deveni un bãrbat mai fericit ºi mai bine direcþionat dupã ce o vei parcurge. Sã începem privind îndeaproape la „cursa de ºoareci”.

15

PARTEA ÎNTÂI

Soluþionarea problemelor de identitate

1

Cursa de ºoareci
Precum un ºoarece într-un labirint, aºa îmi e cãrarea înainte. Voi alergaþi bine: cine v-a tãiat calea ca sã n-ascultaþi de adevãr?
SIMON AND GARFUNKEL

GALATENI 5:7

N

umãrãtoarea inversã s-a sfârºit, ecranul a pâlpâit ºi crainicul a început sã prezinte ºtirile de dimineaþã. „E deja dimineaþã?” a mormãit Larry. S-a întors pe cealaltã parte ºi ºi-a tras perna peste urechi, amuzat de gândul cã poate sã-ºi astupe urechile la vestea unei noi zile în „cursa de ºoareci”. Însã apoi aroma cafelei de la cafetiera cu programare l-a momit spre bucãtãrie. Deºi somnul de ºase ore pe noapte nu fãcuse parte din regulile casei în vremea copilãriei sale, acum, la sfârºitul secolului al XX-lea, succesul reclamã absolut totul de la fiecare dintre cei ce-l cautã. Un star în devenire ca Larry nu îºi putea permite sã-ºi risipeascã timpul dormind. Aburul se înãlþa unduitor din bolul cu cereale; cuptorul cu microunde dãduse ºi de aceastã datã rezultatele scontate admirabile, perfect sincronizate cu programul sãu de dupã trezire, ce dura fix treizeci ºi cinci de minute. Tolãnit în fotoliu, Larry a observat ecranul calculatorului holbându-se la el. Cu o noapte înainte, dupã ºtirile de la ora unsprezece, se ocupase puþin de finanþe ºi, obosit dupã o zi plinã, se pare cã uitase sã-l stingã. Soþia lui, Carol, avea o binemeritatã zi liberã de la serviciu, aºa cã mai dormea încã. Larry s-a ocupat de nevoile de dimineaþã ale copiilor ºi dupã ce i-a lãsat pe cei mai mici dintre ei la grãdiniþã, a

19

Soluþionarea problemelor de identitate

rãmas în maºinã doar cu Julie. Ajunsã acum la vârsta de doisprezece ani, Julie pãrea îngrijoratã în ultima vreme. „Tati, o mai iubeºti pe mama?” a întrebat ea. Deºi întrebarea l-a luat prin surprindere pe Larry, Julie îºi fãcuse curaj de luni întregi ca sã punã aceastã întrebare. Viaþa lor de familie se schimba, dar se pãrea cã Julie era singura în stare a sesiza schimbãrile. Larry a liniºtit-o, dându-i asigurarea cã o iubeºte foarte mult pe mama. Carol nu avea de gând sã se întoarcã la serviciu când ºi-a început programul de masterat în afaceri. Plictisitã de tradiþionalul ºi plictisitorul rol de soþie casnicã ºi fãrã serviciu, cãutase pur ºi simplu mai multã împlinire în viaþa personalã. Revistele pe care le citea nu puneau mare preþ pe rolul de mamã ºi de învãþãtoare pentru copiii sãi. Deºi vreme de mulþi ani familia îi satisfãcuse nevoia de stimã personalã, alte femei din cartier de vârsta ei pãreau sã ducã vieþi palpitante în lumea afacerilor. Aºa cã, inevitabil, a început sã se îndoiascã de valorile ei tradiþionale. „Poate cã sunt prea demodatã – nu þin pasul cu vremea” ºi-a spus. Aºa cã vreme de trei ani ºi jumãtate a început sã meargã douã seri pe sãptãmânã la universitatea din apropiere. Investiþia financiarã era mare, ca sã nu mai vorbim de volumul de studiu necesar. Când a urcat pe scenã pentru a i se înmâna diploma, Carol era deja convinsã cã femeile au drepturi egale cu bãrbaþii în ce priveºte împlinirea profesionalã. Larry, un reprezentant de vânzãri tenace ºi lipsit de griji, a avansat repede în ierarhia firmei la care lucra. Cei cincisprezece ani de muncã ºi de visuri cu ochii deschiºi i-au adus în cele din urmã rãsplata multdoritã: titlul de vicepreºedinte al companiei. Salariul acoperea cheltuielile de bazã, dar amândoi îºi doreau mai mult de la viaþa lor cea bunã. „M-am gândit sã mã întorc la serviciu” i-a zis Carol, iar Larry n-a protestat. La începutul cãsãtoriei lor, aducea ºi ea bani în casã lucrând la o bancã – cu banii ei reuºiserã sã-ºi mobileze apartamentul visurilor. Au decis ca ea sã nu mai lucreze când s-a nãscut Julie, ºi de atunci încoace fuseserã nevoiþi sã facã fel ºi fel de eforturi suplimentare ca sã rãzbeascã. Deºi mama lui nu lucrase, Larry ºtia cã situaþia femeilor din ziua de azi era diferitã. Cu toate acestea, l-au încercat sentimente contradictorii la gândul cã urmau sã îºi trimitã copiii cei mai mici la grãdiniþã. Dar fiindcã banii fuseserã mereu o problemã, s-a mulþumit

20

Related Interests