RJ2 - R; + C2 ± ~(RJ - R2 - c)(RJ + R2 - c)(RJ - R2 + c)(RJ + R2 + c

)

2J2 = .

, 2c

Deoarece distanta b este mai midi decat B, vor rezulta valorile:

RJ2 - R; + c2 - ~(RJ - R2 - c)(RJ + R2 - c)(RJ - R2 + c)(RJ + R2 + c)

b=----------~-------------------------------------

2c '

TEME DE STUDIU Test 1.

Care sunt metodele de determinare a campului electrostatic?

Test 2.

Cand se poate folosi metoda fluxului electric?

Test 3.

Care este potentialul produs de un fir rectiliniu filiform incarcat uniform cu den sitate liniara de sarcina electrica intr-un punct aflat la distanta r de conductor?

Test 4.

Cum depinde semnul potentialului de distanta punctului fata de conductor?

Test 5.

Cand se poate folosi metoda fluxului electric chiar daca campul electric nu prezinta simetrie?

Test 6.

In cazul unei linii electrice bifilare cu conductoare de sectiune circulara de raza a avand distanta Lunde se vor afla firele imagine?

Test 7.

Cum se pot inlocui doua corpuri cilindrice metalice de raza R, paralele, cu doua fire filiforme Inc arc ate cu densitatile de sarcina PI si respectiv - PI ?

Test 8.

Cum depinde valoarea inductiei electrice produse de 0 sfera inc arcata uniform cu densitatea de

volum pv a sarcinii electrice, de distanta fata de centrul sferei daca este In afara sferei ?

a) direct proportional cu distanta;

b) invers proportional cu distanta;

c) invers proportional cu patratul distantei,

Test 9.

Cum depinde valoarea inductiei electrice produse de 0 sfera Inc arcata uniform cu densitatea de

volum p; a sarcinii electrice, de distanta fata de centrul sferei daca este In interiorul sferei?

a) direct proportional cu distanta;

b) invers proportional cu distanta;

c) invers proportional cu patratul distantei.

51

.. I

afla la distantele b respecti B de axul conductorului de sectiune circulara (vezi fig 1.34).

Daca consideram 2 suprafete echipotentiale de aceleasi raze R, (fig. 1.34.) rezulta:

b !

J--"'I

l L

Fig.l.34. Explicativa pentru determinarea pozitiei firelor imagine.

L+~L2 -4R2 L-~L2 -4R2

R2=bB=b(L-b) ~b2_Lb+R2=0 ~b= - =----'-----

2 2

unde s-a luat relatia numai cu semnul- deoarece pentru firele filiforme avem b = 0, fire le imagine fiind chiar firul real.

Relatia de mai sus arata ca daca avem doua corpuri cilindrice de raza R, paralele, le putem inlocui cu doua fire filiforme incarcate cu densitatile de sarcina PI si respectiv - PI

aflate la distanta b de axele cilindrilor ~i pozitionate intre cele doua corpuri (fig. 1.34).

Caz particular.

In cazul unei linii electrice bifilare cu conductoare de sectiune circulara de raza a avand distanta L intre axe vom avea:

r---c----:-

L - ~ L2 - 4 a2 L -.JL2 2

b = ~ = 0 , deoarece L 2 - 4 a 2 ~ L

2 2

(distanta dintre conductoare L fiind mult mai mare decat raza conductoarelor a.

Din cele de mai sus rezulta ca firele imagine sunt concentrice cu conductoarele liniei.

v.,

~~.A

Daca consideram doua suprafete

echipotentiale diferite care sunt

doua cercuri de raze RJ si R2

excentrice, firele imagine vor fi pe axa celor doua cercuri si la distantele b ~i B (fig. 1.35):

Fig.l.35. Explicativa pentru determinrea pozitiei firelor imjagine pentru doua suprafete echipotentiale excentrice.

RJ2 =b, BJ =bB, R~ =b, B2 =(b-c)(B-c),

R2 R2 2

~ (b + B) = J - 2 + c

c

b B = RJ2

Pentru rezolvarea ultimilor doua ecuatii, se rezolva ecuatia de gradul doi in z, (deoarece avem suma ~i produsul radacinilor):

R2 R2 2

2 J - 2 + c R2 0

Z - Z+ J =

c

ecuatie care va da valoarea distantelor b ~i B:

50

r1 = ~ (x - a) Z + Y Z rz = ~ (x + a) Z + Y Z

rzz = CZrz2 (x+a)Z + yZ = C2[(x-a)2 + yZ]

x2 +2 a x+a2 + y2 = CZx2 -2 C2 a x+a2C2 + yZC2 XZ (1- C2) + 2 a x(1 + C2) + a2 (1- Cz) + y2 (1- Cz) = O.

Daca vrem sa determinam suprafetele echipotentiale cu potentialul diferit de zero, C f:. I, se poate imparti relatia de mai sus cu 1- C 2 rezultand:

2 1 + C2 Z Z

x +2ax Z +y +a =0,

I-C

(x +a1+Cz)2 +(y_0)2 =a2[(I+Cz)z -1]

l-C2 l-C2

Ecuatiile de mai sus reprezinta un cere cu raza R si centrul 0, avand coordonatele:

I+CZ

01 (-a Z ,0)

l-C

(1.82)

In plan curba echipotentiala va fi un cere cu centrul 0, aflat pe axa Ox si avand raza egala cu

2aC S b ~ ~ I l i l si I i d

I I . e 0 serva ca cercu nu este cu centru m centru sistemu U1 e axe.

l-CZ

In spatiu, suprafetele echipotentiale vor fi cilindrii paraleli cu firele , avand axele in planul celor doua fire si asezat excentric fata de cele doua fire.

R=

Pentru a determina pozitia centrului cercului vom considera cele doua fire si un cere echipotential aflat pe linia firelor la distanta b de firul incarcat pozitiv si la distanta B de firul incarcat negativ (fig. 1.33).

BI

If

,A ..

-fe

Fig 1.33. Explicativa penmi determinarea centrului cercului loc geometric.

Deoarece punctele A si B aflate pe linia centre lor si pe curba echipotentiala au potentiale egale, putem scrie:

R+b R-b 2R 2r

=>--=--=-=- =>R2 =bB.

B+R B-R 2B 2R

(1.83)

Relatia de mai sus permite determinarea pozitiei centrului curbei echipotentiale fata de pozita fire lor.

Consecinta.

Un conductor de sectiune circulara este 0 suprafata echipotentiala. Ca urmare conductorul poate fi echivalat cu doua fire imagine filiforme, infinit lungi, paralele incarcate cu densitatile de sarcini electrice PI ~i respectiv - Pl. Cele doua fire imagine se vor

49

ro- - £0- - £0 £0 PI dr PI ro

V(P) = V(Po) + E d I = E d r = E d r cos ° = ---- = --In -,

27r& r 27r& r

integrarea facandu-se dupa 0 linie de camp electric (0 raza).

Daca se considera pentru simplificare ca punctul de referinta se afla la 1 m de conductor rezulta potentialul pnctului P aflat la distanta r de conductor ca fiind:

V(P) =__11_ln_!_. (1.81)

27r& r

Din relatia de mai sus se vede ca cazul considerat, pentru puncte aflate la distante mai mici de 1 m potentialul este pozitiv (r < 1, lIr> 1, In(lIr) > 0, V(P) > 0) iar pentru puncte aflate la 0 distanta mai mare de 1 m potentialul este negativ.

Aplicatia 4.

Sa se determine suprafetele echipotentiale produse de 2 conductoare filiforme rectilinii infinit lungi, inc arc ate uniform cu densitasile de sarcina electric a PI si respectiv - PI. Se va considera sistemul de axe din fig 1.32 . Conductoarele electrice sunt asezate simetric fata de axa Oy si sunt paralele cu axa Oz.

It

Mediul se poate considera omogen si rara polarizatie electrica permanenta avand permitivitatea dielectrica E con-stanta. Ca urmare se poate aplica metoda suprapunerii efectelor. Potentialul electric intr-un punct M produs de cele doua con-ductoare este egal cu suma potentialelor produse de fiecare conductor in parte in punctul M. Tinand seama de rezultatul de la aplicatia 3 (relatia 1.81) rezulta:

Fig.l.32.Fire paralele incarcate uniform eu densitati egale si de semne eontrare.

V (M) = __11_ In _!_ - __11_ In _!_ = __11_ In r2 •

2 7r s rj 2 7r e r, 2 7r e rj

Pentru a determina suprafetele echipotentiale, impunem ca potentialul electric sa fie constant.

Aceasta implica ca:

Observatie. Suprafata echipotentiala avand potentialul nul V(P) = ° va fi atunci cand:

r2 r2

In - = 0, - = 1 r2 = rj ,

rj rj

respecti punctele se afla pe planul mediator al segmentului format de cele doua conductoare (planul yOz).

Tinand seama de pozitia punctului M in sistemul de axe din figura 1.32 rezulta:

48

Folosind rezultatele de la aplicatia 1 vom avea pentru cele doua inductii expresiile:

Pentru inductia produsa de sfera mare in punctul B:

DIB = p; rB /3, deoarece punctul este in interiorul sferei mari, iar pentru inductia produsa de gol in punctul B:

D2B= pv a3 /3(rA 2 + a2) deoarece punctul B se afla in exteriorul golului.

Valoarea inductiei electrice in punctul B se obtine adunand vectorial cei doi vectori ai inductiei electrice din punctul B (vezi figura 1.30).

Aplicatia 3.

Sa se determine potentialul unui punct aflat intr-un camp electric determinat de 0 distributie uniforma de sarcina electrica PI pe un fir rectiliniu infinit de sectiune foarte mica.

Potentialul unui punct P se determina in functie de potentialul unui punct de referinta Po cu formula:

V(P) = V(Po) + (0 E ai.

Punctul de referinta se poate lua orice punct iar valoarea potentialului acestuia se ia de regula zero. Deoarece conductorul este infinit se va lua ca punct de referinta un punct Po

care se afla la distanta ro de conductor ~i care are potentialul nul (fig.1.31).

Se considera 0 suprafata inchisa ~ de forma unui cilindru circular drept de raza r avand ca axa firul inc arc at cu sarcina electrica. Suprafata ~ se compune din suprafata laterala a cilindrului SI si suprafetele celor doua baze Sbs ~i Sbj. Campul electric are 0 simetrie cilindrica, liniile de camp electric sunt perpendiculare pe conductor si au sensul de la conductor spre exterior.

Aplicand suprafetei ~ lege a fluxului electric si JA

tinand cont ca pe cele doua suprafete ale bazelor vectorul

inductie electric a D este perpendicular pe elementul de suprafata d S , rezulta:

IDdS= 1 Dds+l DdS+ IDdS=

fu p 1

= 1 DdS = r DdS cos 0 = D 27r r h =

, .k,

= qr, = f PI d I = PI h ,

unde h reprezinta inaltimea cilindrului ~ considerat.

X

Fig.l.31 Fir incarcat uniform cu densitatea liniara de sarcina pozitiva PI .

Din relatia de mai sus rezulta valoarea inductiei electrice, respectiv a intensitatii campului electric produs de firul incarcat electric intr-un punct aflat la distanta r de conductor:

D PI· . E PI

= -- ~1 respectiv = ----':'--'---

27rr 27rsr

E= PI r

27rsrr

Inlocuind in formula de calcul a potentialului valoarea intensitatii campului electric si tinand seama de faptul ca liniile de camp electric sunt dupa raze, rezulta:

47

respectiv:

D =PvRA/3.

Aplicatia 2.

Sa se determine campul electric produs de 0 sfera dielectrica de raza R, incarcata uniform cu densitatea de sarcine electrica de volum p; constanta, sfera avand 0 cavitate sferica de raza r aflata la distanta a de centrul sferei, intr-un punct A din exteriorul sferei aflat pe linia centrelor la distanta rA de centrul sferei dielectrice si intr-un punct B din interiorul sferei aflat la distanta rB de centrul sferei, ca in figura 1.30.

Rezolvare

Campul electric produs de sfera din problema poate fi considerat ca este produs de 0 sfera plina

de raza R avand densitatea de volum pv constanta si de 0 sfera de raza r incarcata cu densitatea de volum - p; constanta, aflata in locul golului. Din punct de vedere al incarcarii electrice cele doua distributii ar da incarcarea reala a sferei initiale, Ca urmare se va calcula inductia electrica produsa in punctual A de sfera mare, respective de sfera mica, inductia electric a din punctual A fiind suma vectoriala a celor doua inductii electrice.

Fig.l.30. Explicativa la aplicatia 2.

Campul electric produs de sfera din problema poate fi considerat ca este produs de 0 sfera plina de raza R avand densitatea de volum pv constanta si de 0 sfera de raza r inc arcata cu densitatea de volum - pv constanta, aflata in locul golului. Din punct de vedere al incarcarii electrice cele doua distributii ar da incarcarea reala a sferei initiale. Ca urmare se va calcula inductia electrica produsa in punctual A de sfera mare, respective de sf era mica, inductia electric a din punctual A fiind suma vectoriala a celor doua inductii electrice.

Folosind rezultatul de la aplicatia 1 vom avea pentru cele doua inductii expresiile:

1 3/3 2

D A =PvR rA,

Deoarece vectorii au sensuri contrare (sarcina golului s-a considerat negativa ~i ca urmare vectorul inductiei vine spre gol), valoarea inductiei in punctul A va fi:

DA=DIA - D2A =PvR3 /3 rA2 - Pvr3 /3 (rA-ai .

Sensul vectorului este de la sfera spre exterior.

Pentru a calcula inductia electrica produsa in punctual B se vor calcula inductiile electrice produse de sfera mare, respective de sfera mica, inductia electrica din punctual B fiind suma vectoriala a celor doua inductii electrice.

46

5 - Se va calcula sarcma electrica din interiorul suprafetei 1:, in functie de modul de distributie al acesteia ( sarcini concentrate, distribuite in volum, pe suprafete sau liniar).

6 - Se va determina valoarea inductiei electrice pentru orice punct de pe suprafata considerata.

7 - Vectorul inductei electrice se va obtine amplificand valoarea inductei electrice obtinute la puctul 6 cu versorul normalei la suprafata 1: in punctul considerat. Metoda se poate folosi si in cazul unor campuri lara simetrie, dar la care campul se poate considera ca un rezultat a unei superpozitii de campuri simetrice (vezi aplicatia 2).

Aplicatia 1.

Sa se determine campul electric produs de 0 sfera dielectric a de raza R, inc arcata uniform cu densitatea de sarcine electrica de volum p; constanta, intr-un punct B din exteriorul sferei aflat la distanta RB de centrul sferei si intr-un punct A din interiorul sferei aflat la distanta RA de centrul sferei (fig. 1.29).

Fig. 1.29. Explicativa la aplicatia 1.

Problema are 0 simetrice sferica.

Liniile de camp electric vor avea directiile dupa razele sferei si vor avea sensul de la sfera spre exterior.

Pentru determinarea inductiei

electrice din punctul B, se considera 0 suprafata inchisa 1:8 concentric a cu sfera si de raza RB (fig.l.29). Aplicand legea fluxului electric suprafetei 1:8 se obtine:

J DdS=qr.= JpvdV.=pv4n.R3/3,

r. v,

deoarece avem 0 distributie de sarcina electrica uniforma doar in interiorul suprafetei sferei, iar in exteriorul ei nu avem sarcina electrica,

Din egalitatea de mai sus rezulta dupa integrare:

D.4 n RB2 = p, 4 nR3 /3,

respectiv:

Pentru determinarea inductiei electrice din punctul A, se considera 0 suprafata inchisa 1:A concentric a cu sfera ~i de raza RA (fig. 1.29). Aplicand legea fluxului electric suprafetei 1:A se obtine:

J DdS = qr. = J p; dV.

r. v,

Deoarece avem 0 distributie uniforma a sarcinii electrice in interiorul suprafetei inchise 1:A , integrand relatia de mai sus rezulta:

45

" ...,

UNITATEA DE INVATARE 5

,

ELECTROSTATICA (5)

OBIECTIVE

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare vei fi capabil sa cunosti: care sunt metodele de determinare a campului electrostatic; cand se poate folosi metoda fluxului electric;

cand se poate folosi metoda aproximarii linilor de camp electric prin drepte ~i arce de cere;

cum se de term ina campul electric intr-un punct prin metoda imaginilor; cum se poate calcula capacitatea dintre doua corpuri metalice oarecare; ce inseamna sarcinile imagine si cum se construiesc;

cum se determina campul electric prin metoda imaginilor.

DURATA DE STUDIU: 2 ore

CONTINUTUL UNITATII DE INVATARE

, , ,

1.9. METODE DE DETERMINARE A CAMPULUI ELECTROSTATIC

1.9.1. Metoda fluxului electric (metoda fundamentala)

Aceasta metoda este utilizata in cazul determinarii campului electric care are 0 anumita simetrie, astfel incat legea fluxului electric aplicata unei anumite suprafete inchise sa se transforme dintr-o integral a vectoriala intr-o integral a scalara, Pentru calculul campului prin aceasta metoda se vor parcurge urmatoarele etape de calcul:

1 - Se studiaza simetria campului electric.

2 - Se alege 0 suprafata Inchisa l: astfel inc at in orice punct al suprafetei, vectorul inductiei

electrice D sa aiba acelasi modul si aceeasi orientare fa!a de normal a la suprafata.

3 - Se va aplica legea fluxului electric suprafetei inchise l:, care datorita punctului 2 se va transforma intr-o integrala scalara:

f DdS = qL = f p; d V .

L Vr

4 - Deoarece valoarea inductiei D este constanta pe suprafata, se poate scoate de sub semnul integralei, ramanand de integrat doar elementul de arie dS pe suprafata l: , rezultatul fiind aria acestei suprafete.

44

Lucrul mecanic facut din exterior va fi:

LI2 = F (d 2 - dl) = 5 mJ .

Variatia energiei campului electric din condensator va fi:

q2 q2

flW=W -W =----=5mJ.

2 I 2C 2C

2 I

In acest caz lucrul mecanic efectuat de fortele exterioare a dus la cresterea energiei campului electric.

TEME DE STUDIU Test 1.

Care este expresia energiei campului electrostatic produs de 0 d istributie de sarcini electrice?

Test 2.

Care este expresia densitatii de volum a energiei campului electrostatic? .

Test 3.

Care sunt expresiile teoremelor forte lor generalizate in campul electrostatic?

Test 4.

Ce este forta generalizata ?

Test 5.

Ce inseamna daca forta generalizata are semnul minus, dar plus?

Test 6.

Care sunt ipotezele necesare pentru aplicarea relatiilor lui Maxwell?

Test 7.

Care sunt primele relatii ale lui Maxwell pentru capacitati si ce permit ele sa se calculeze ?

Test 8.

Care este eel de al doilea tip de relatii ale lui Maxwell pentru capacitati ~i ce permit ele sa se calculeze ?

Test 9.

Care este eel de al treilea tip de relatii ale lui Maxwell pentru capacitati si ce permit ele sa se calculeze ?

Test 10.

Ce este capacitate a in serviciu ?

Test 11.

Ce este un serviciu, ce este serviciul nominal ?

Test 12.

Capacitatea unui condensator depinde de:

a) sarcina cu care este incarcat condensatorul;

b) tensiunea electrica dintre placi;

@j de dimensiunile geometrice ~i permitivitate dielectricului.

Test 13.

Care este unitatea de masura a capacitatii condensatoarelor: a) Coulombul;

,1"'"

~)\ Faradul;

c) Volt / metru.

43

W = W + W = CI (VA - VB )2 + C2 (VB - Vc )2 •

e el e2 2 2

Valoarea eoordonatei x pentru care energia electrica este minima este de fapt valoarea pentru care se anuleaza derivata energiei campului electric in raport eu coordonata x:

aWe =0 ax '

A

Rezulta valoarea coordonatei x:

Fig.l.28.Explicativa la aplicatia 2.

x = d VA - VB VA -Vc

Din punct de vedere fizic, solutia corespunde numai daca VA - VB> VB - Vc' deoarece in caz contrar x >d ceea ce este imposibil, placa C aflandu-se intre cele doua placi laterale A~iB.

Forta care actioneaza asupra armaturii intermediare si tinde sa mareasca distanta x, va avea conform teoremei fortelor generalizate in campul electric valoarea zero:

F=(aweJ =0.

a x Veconst,

3. Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat pentru a creste distanta dintre armaturile unui condenstor plan, avand ca dielectric aerul, de la d1=1 em la d2=2 em, Capacitatea initiala a condensatorului este C1 =100 pF. Sa se calculeze de asemenea si variatia energiei condensatorului daca procesul a avut loc astfel:

1.- condensatorul a fost mereu conectat la 0 sursa de tensiune constants de U= 10 kV; 2.- condensatorul incarcat a fost deconectat de la sursa.

Rezolvare

1. Pentru primul caz, deoarece tensiunea este constanta, lucrul mecanic va fi.:

LI2 = r F d ~ = &0 S U2 r d: = &0 S U2 (_1 - _1_J = 2,5 mJ .

1 2 1 X 2 d, d2

Variatia energiei campului electric din condensator va fi:

~ W = W _ W, = C2 U2 _ CI U2 = &0 S U2 (_1_ - 2_J = -2 5 mJ .

2 12 2 2 d d '

2 I

Desi sistemul primeste lucru mecanic din exterior, energia condensatorului scade. Rezulta ca sursa primeste energia:

2. In cazul al doilea, sarcina condensatorului este constanta: q = ql = CI U = 10-6 C.

Ca urmare forta ce actioneaza este constants si egala cu:

F=-q-. 2 &oS

42

Forta generalizata Xk, corespunzatoare eoordonatei generalizate Xk, este egala eu derivata partiala a energiei eleetrostatiee in raport eu eoordonata generalizata, dad potentialele eorpurilor s-au eonsiderat eonstante si daca energia campului s-a exprimat numai in functie de eoordonatele generalizate si potentialele eorpurilor.

Cele doua expresii (1.78) si (1.79) sunt echivalente reprezentand cele doua teoreme ale forte lor generalizate in campul electrostatic.

Aplicatii

1. Sa se determine forta ce se exercita intre armaturile unui condensator plan avand

aria armaturilor S si distanta dintre armaturi x.

Rezolvare

Energia campului electric al condensatorului este :

1 q 2 1 2

W =--=-u C.

e 2 C 2

Daca aplicam relatia (1.77) rezulta:

X = F =_ ( ~:el~const=- ~2 (_ ~2 :~ ) = 2~2 :~ = ~2 :~ •

Daca se utilizeaza relatia (1.78) rezulta aceeasi expresie:

X-F-(aWe)

a x V~const

2 dx

Folosind expresia capacitatii condensatorului plan rezulta:

(1.80)

Semnul minus arata ca forta este de atractie, adica in sens contrar cresterii coordonatei generalizate x.

2. Un sistem de trei placi conductoare plane paralele, situate in aer si avand 0 suprafata S fiecare, de dimensiuni mari fata de distanta d dintre placi, prezinta 0 capacitate C1 intre primele doua placi si 0 capacitate C2 intre ultimele doua placi (fig.l.28). Prin legarea celor doua placi de la margine la 0 tensiune UAB rezulta cate un potential constant VA> Vc> VB pentru fiecare din cele trei placi. Sa se determine valorile distantei x pentru care energia totala a campului electric al sistemului de placi este minima si valoarea fortei ce se exercita in acest caz asupra placii din mijloc.

Rezolvare

Capacitatile dintre placi au valorile:

C _ &8

,-

x

C - _!__§_

,-

d-x

Energia campului electrostatic a sistemului de doua conductoare este:

41

1.8.2. Teoremele fortelor generalizate

Metoda generala de determinare a forte lor in campul electrostatic se bazeaza pe considerente energetice. Calculul forte lor se face prin intermediul lucrului mecanic care s-ar efectua la 0 deplasare oarecare a corpurilor incarcate asupra carora se exercita aceste forte. Metoda utilizeaza notiunile de coordonate si forte generalizate.

Coordonatele generalizate sunt variabilele scalare cu ajutorul carora se caracterlzeaza complet configuratla geometrica a unui sistem de corpuri. Numarul minim al acestora, reprezinta numarul de grade de libertate al sistemului. Coordonatele generalizate, care se vor nota cu Xk, pot fi distante, unghiuri, arii, volume etc.

Cand coordonatele generalizate au variatii elementare dXk, fortele generalizate Xk, care se exercita asupra celor n corpuri, efectueaza un lucru mecanic elementar (fig. 1.27):

n

d L = LXk d x, .

k~l

(1.76)

Marimile scalare Xk care intervin se numesc forte generalizate. Forta generalizata nu este 0 forta propriu-zisa. Daca, de exemplu, Xk este 0 deplasare, X, este componenta unei forte dupa directia deplasarii; daca Xk este un unghi de rotatie, X, este momentul fortelor in raport cu axul de rotatie etc.

Presupunem ca toate cele n corpuri sunt fixe in afara de corpul i care poate sa-~i modifice doar coordonata Xk. Lucrul mecanic efectuat de sursele de energie exterioara pentru variatia cu dqk a sarcinilor celor n corpuri trebuie sa acopere cresterea de energie a campului electric si lucrul mecanic efectuat de forta generalizata Xk asupra corpului i:

n

L V k d q k = d We + X, d x, . k~l

(1.77)

a) Daca sistemul de corpuri este izolat de surse, sarcinile corpurilor nu se pot modi fica in decursul deplasarii dXk, deci dqk=O si se obtine:

(aWe)

X =- --

k a Xk q w const.

(1.78)

Forta generalizata Xk, corespunzatoare coordonatei generalizate Xk este egala cu derivata partiala, cu semn schimbat, a energiei electrostatice in raport cu coordonata generalizata, daca sarcinile corpurilor sunt con stante ~i dad energia campulul s-a exprimat numai in functie de coordonatele generalizate ~i sarcinile cu care sunt incarcate corpurile.

Semnul minus arata ca lucrul mecanic se face pe seama scaderii energtei campului electrostatic (sursele exterioare sunt deconectate).

b) Daca sistemul de corpuri este conectat la surse, acestea vor mentine constante potentialele Vk ale corpurilor si atunci:

si rezulta:

(1.79)

40

0 7:3
qn ~
vo
t'
X
k Lucrul mecanic cheltuit pentru cresterea cu dq', = qkdla sarcinii conductorului k, (sarcina dq'k fiind adusa de la infinit unde potentialul electric este zero) este data de relatia (1.41):

d L, = d q k' • Vk, = q k Vk IL d IL .

Fig.l.27 - Explicativa la calculul energiei campului electric

Pentru toate conductoarele, rezulta:

n n

d L = Ld r., = L «. Vk IL dlL.

k~l k~l

Energia campului electrostatic va fi egala cu lucrul mecanic efectuat pentru atingerea starii finale (1-=1) pomind de la stare a initial a (1-=0):

(1.72)

Aplicatie

Sa se calculeze energia electrica a unui condensator electric avand capacitatea C, incarcat cu sarcina electrica q.

Rezolvare

Conform relatiei (1.72) energia campului electric va fi:

1 1

-qV,--qV 2 1 2 2

Relatia (1.72) nu indica localizarea corecta a energiei carnpului electrostatic. Pentru aceasta se defineste densitatea de volum a energiei campului electric We:

-1. ~ W _ aw,

We - 1m ---.

AV--+O ~V dV

(1.73)

Pentru determinarea densitatii de volum a energiei in functie de marimile de stare ale campului, se considera campul omogen din interiorul unui condensator plan, pentru care:

w

w = _e =

e V d

_!_ C U2 _!_ 6' S d2 E2

2 = -=2--=d _

(1.74)

2 2'

unde V d= S d reprezinta volumul dielectricului dintre armaturi (fig.l.17).

Energia campului electrostatic localizata intr-un volum V este:

We=JwedV=JEDdV.

v v 2

(1.75)

39

Forma a treia permite calculul sarcinilor unui sistem de corpuri in functie de capacitatile partiale dintre corpuri Cu, tensiunile dintre corpuri Ui) si de asemenea in functie de capacitatile corpurilor fata de pamant C 0 si tensiunile corpurilor fata de pamant U, 0 (fig.l.26).

Aceasta forma a relatiilpr lui Maxwell are avantajul de a putea transforma 0 distributie de sarcini intr-o retea de condensatoare, care prin rezolvare permite aflarea potetialelor sau

sarcinilor electrice ale corpurilor.

Fig.l.26. Condensatoare partiale echivalente unui sistem de corpuri.

In rezolvarea problemelor, de multe ori sistemele de corpuri se afla intr-un anumit regim de lucru numit serviciu. De exemplu, daca cele trei corpuri considerate mai sus ar reprezenta 0 linie aeriana trifazata, suma sarcinilor electrice a celor trei linii ar fi zero: q 1 + q 2 + q 3 = 0, care reprezinta conditia de serviciu nominal.

Daca un conductor este cazut la pamant potentialul sau este zero (serviciu de scurtcircuit monofazat).

In aceste cazuri, capacitatile partiale reprezinta capacitati partiale in serviciul respectiv:

c .. = q;

SlJ V-v.

1 ]

(1.71)

Capacitatile partiale nu trebuie sa depinda de sarcini sau de potentiale. Ele vor depinde numai de dimensiunile geometrice si de permitivitatea mediului.

1.8. ENERGIA ~I FORTELE CAMPULUI ELECTROSTATIC

1.8.1. Energia campului electrostatic

In jurul unui sistem de corpuri incarcate electric exista un camp electric. Daca in acest camp electric se introduce un corp incarcat cu sarcina electric a, asupra lui se vor exercita actiuni ponderomotoare de natura electrica, care vor duce la deplasarea si rotirea lui, deci se va produce un lucru mecanic. Aceasta presupune existenta unei energii a campului electrostatic preluata de la sursele de energie exterioara in procesul de inc arc are a corpurilor cu sarcina electrica.

Se considera campul electrostatic produs de n conductoare incarcate cu sarcinile qb q}, ••• qn si aflate la potentialele Vb V}, ..• , Vn (fig. 1.27). La stare a finala s-a ajuns printr-o crestere proportionala a tuturor sarcinilor electrice, pomind de la 0 stare initiala in care sarcinile erau nule si deci si campul electric era nul in orice punet. Cresterea sarcinilor s-a facut suficient de lent pentru a se pastra regimul electrostatic. 0 stare intermediara este caracterizata prin sarcinile s'. = ). qk si potentialele electrice V'k =).Vk ale eorpurilor, unde A E [0,1].

38

unde Pi j reprezinta un factor de proportionalitate numit coeficient de potential. Primul indice reprezinta corpul al carui potential se calculeaza, iar al doilea indice corpul care produce campul electric. Se poate demonstra ca Pi j = Pi i .

Pentru ca s-a presupus ca mediul este liniar, se poate aplica teorema superpozi-tiei si ca urmare potentialul corpului i va fi egal cu suma potentialelor produse de fiecare sarcina in parte pe corpul respective:

n n

V; = LV;j = LPijqj .

j=1 j=1

(1.65)

In cazul a trei corpuri incarcate cu sarcinile q 1, q 2 si q3 relatiile lui Maxwell vor fi:

VI = Pll ql + P12 q2 + P13 q3 '

V2 = P21 ql + P22 q2 + P23 q3 , V3 = P31 ql + P32 q2 + P33 q3 .

Cea de a doua relatie a lui Maxwell permite calculul sarcinilor cu care sunt inc arc ate corpurile cand se cunosc potentialele corpurilor respective. Aceste relatii se obtin din primele relatii ale lui Maxwell, exprimand sarcinile in functie de potentiale. Se vor obtine relatii de forma:

(1.66)

n n

qi = Lqij = LYij Vj .

j=1 j=1

(1.67)

Se demonstreaza usor ca : Yij = Yji •

Coeficientii r, j se numesc ceeflcienti de influenta electrostatica, Yii se numesc coeficienti de capacitate electrlca.

Pentru un sistem de trei corpuri ale carer potentiale sunt cunoscute, sarcinile lor se pot determina cu relatiile:

ql = Yll ~ + Y12 V2 + Y13 V3 ,

q2 = Y21 ~ + Y22 V2 + Y23 V3 , s, = Y31 ~ + Y32 V2 + Y33 V3 .

Relatiile formei a doua, se pot scrie si in functie de unele capacitati ce apar intre doua

(1.68)

corpuri vecine ( capacitati partiale) cat si capacitati ce apar intre corpuri si pamant.

Sarcina corpului 2 din relatia de mai sus se poate scrie astfel:

q2 = Y21 ~ + Y22 V2 + Y23 V3 = Y21 (VI - VJ + Y23 (V3 - VJ + (Y21 + Y22 + Y23) V2 =

= Y21 Ul2 + Y23 U32 + (Y21 + Y22 + Y23) V2 = -Y21 U21 - Y23 U23 + (Y21 + Y22 + Y23) U20, deoarece s-a presupus potentialul pamantului egal cu zero ( Va = 0).

Daca in relatiile de mai sus se noteaza:

-Y21 =C21 -Y23 =C23 (Y21 +Y22 +Y23)=C20'

se poate obtine forma a treia a relatiilor lui Maxwell:

(1.69)

ql = CIO UIO + CI2 UI2 + CI3 U13 , q2 = C20 U20 + C21 U21 + C23 U23 , s, = C30 U30 + C32 U32 + C31 U31 .

(1.70)

37

" ....

UNITATEA DE INVATARE 4

,

ELECTROSTATICA (4)

OBIECTIVE

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare vei fi capabil sa cunosti:

care sunt conditiile necesare pentru a putea folosi relatiile lui Maxwell pentru condensatoare;

ce sunt coeficientii de potential si pentru ce se folosesc;

ce sunt coeficientii de influenta electrostatic a , ce sunt coeficienti de capacitate electrica ~i la ce se folosesc;

ce sunt capacitatile partiale dintre corpuri Cjj si ce sunt capacitatile corpurilor fata de pamant C, 0;

ce este un serviciu si este un serviciu nominal; ce sunt capacitatile in serviciu;

care sunt expresiile energiei campului electrostatic si a densitatii de volum a

energiei;

care sunt teoremele fortelor generalizate in campul electro static; care sunt unitatile de masura a marimilor intalnite.

DURATA DE STUDIU: 2 ore CONTINUTUL UNIT ATII DE INV AT ARE

, , ,

1.7.4. Relatiile lui Maxwell referitoare la capaeitatl

Relatiile se folosesc pentru calculul potentialelor unor corpuri metalice sau a sarcinilor cu care sunt inc arc ate acestea.

Se fac urmatoarele ipoteze:

mediul in care se afla corpurile este un mediu liniar (E este constant ~i nu depinde de valorile campului electric);

mediul nu are polarizatie permanenta; mediul nu este incarcat electric;

corpurile se gasesc la distante destul de mare intre ele pentru a nu se influenta; corpurile se afla in prezenta pamantului, a carui potential se considera zero; daca corpul nu este metalic se considera ca are suprafata metalizata.

Prima relatia a lui Maxwell permite calculul potentialelor corpurilor cand se cunosc sarcinile cu care sunt inc arc ate corpurile respective.

Se stie ca potentialul unui punct aflat la distanta r de 0 sarcina electrica punctiforma este direct proportional cu sarcina electrica, Ca urmare, potentialul corpului i produs de sarcina qj va fi proportional cu sarcina qj :

(1.64)

36

Test 9.

Care este expresia capacitatii echivalente la gruparea paralel?

Test 10.

inparalel? Cca:~ "J/a-u :t£,--.(" t Test 11.

Care este expresia tensiunii maxime ce se poate aplica unei baterii de condensatoare legate

,. r{

~t( "l;:>,,,'·/',r .O£,-'L-C

1/

. / '!:J_,' "

Care este expresia tensiunii maxime ce se poate aplica unei baterii de condensatoare legate

in serie ? tl.JcoI:::. _f!-_!_

/.P

Test 12. tre

Care dintre condensatoare au campul electric in interior uniform?

Test 13.

Capacitatea unui condensator plan este proportionala cu:

a) distanta dintre placi;

b) doar cu suprafata placilor;

~ cu suprafata placilor si cu permitivitatea dielectricului.

Test 14.

Capacitatea unui condensator depinde de:

@ sarcina cu care este incarcat condensatorul; b) tensiunea electric a dintre placi;

@ de dimensiunile geometrice ~i permitivitate dielectricului.

Test 15.

Care este unitatea de masura a capacitatii condensatoarelor: a) Coulomb;

~ Farad;

c) Volt! metru.

Test 16.

Care este unitatea de masura a energiei campului electric:

A.>"'"

iJl,j' Coulomb;

.. -' ,:/~~"-

Lb)) Joule;

c) Watt.

Test 17.

Care este unitatea de masura a densitatii de volum a energiei campului electric:

a) Coulomb;

b) Joule;

-c) Joule/m3•

35

sarcina electrica, Sa se determine sarcinile sr tensiunile pe condensatoare pentru cazul cand intreruptorul a este deschis.

Rezolvare

Daca se aplica ochiurilor 1 si 3 teorema a doua a lui Kirchhoff si nodurilor A si C teorema intaia a lui Kirchhoffpentru retele de condensatoare rezulta ecuatiile:

Fig.l.25. Explicativa la aplicatia numerica.

U =!h_+q4

e3 C C'

S 4

-ql +q2 =0,

-qS+q4=0,

q3 = O.

90 = ql + q2

4 . 10-6 2 . 1 0 -6 '

60 = qs + q4 4.10-6 8.10-6'

ql = q2 , qs = q, , q3 = O.

Prin rezolvarea sistemului de ecuatii de mai sus, rezulta:

q I = q 2 = 120 JiF , q 3 = 0 , q 4 = q S = 160 JiF ,

UI =30V, U2 =60V, U3 =OV, U2 =20V, Us =40V.

TEME DE STUDIU Test 1.

.--'

Care este conditia de echilibru electrostatic? {::::

Test 2.

Care este conditia de echilibru electrostatic pentru conductoare ? ~ Test 3.

Care sunt consecintele echilibrului electrostatic din conductoare ?

Test 4.

Cum se defineste capacitatea unui condensator ? .

Test 5.

Ce este un condensator ?

Test 6.

Cum se defineste capacitatea echivalenta a unei grupari de condensatoare ?

Test 7.

Care este unitatea de masura a capacitatii ? r-Test 8.

!

Care este expresia capacitatii echivalente la gruparea serie?

34

Semnul sarcinilor qk se alege arbitrar pe schema. Daca in final valoarea ei rezulta cu semn schimbat, rezulta ca semnul arbitrar ales este contrar celui real, iar daca rezulta pozitiv, semnul arbitrar coincide cu eel real.

D

Fig.l.24. Retea de condensatoare.

1.7.3.2. Cea de a doua teorema a lui Kirchhoff este 0 consecinta a teoremei potentialului electrostatic. Daca pe conturul ABDEA (fig. 1.24) se calculeaza integrala (1.28) rezulta:

In general, pentru un contur mai complex, se poate scrie:

I s.. = I U ek ,

kEO C, kEO·

J J

(1.63)

adica, suma algebrica a tensiunilor de la bornele condensatoarelor care apartln unui ochi de retea OJ este egala cu suma algebrica a tensiunilor electromotoare (t.e.m.) din laturile acelui ochi de retea.

Tensiunile qk/Ck se scriu cu semnul corespunzator sarcinii armaturii ce se intalneste prima la parcurgerea conturului (de la Ala B + q21C2 iarpentru sensul de la B la A -q2IC2). T.e.m. se scriu cu plus daca au acelasi sens cu sensul de parcurgere al conturului si semnul minus in caz contrar (+Ue pentru parcurgerea ABD si -Ue daca sensul ar fi fost ADB).

Pentru reteaua din figura 1.24 rezulta prin aplicarea celor doua teoreme a lui Kirchhoff ecuatiile:

- q 1 + q 2 + q 3 = 0, (nodul izolat A )

- q3 + q4 = 0, ( c3legatin serie cu C4 )

-q4+q5=O, (c4IegatinseriecuC5)

!l.!_ + !h_ = U e e (ochiul I ) CI C2

- !b_ + !b_ + !J.j_ + !b_ = O. (ochiul II ) C2 C3 C4 C5

Aplicatie

Se da reteaua de condensatoare din figura 1.25, in care CJ = C3 = C5= 4mF, C2 = 2mF, C4 = 8mF, UeJ = 90V, Ue2 = 120V, UeJ = 60V. Se considera initial condensatoarele neincarcate cu

33

q! = C! U = 2.10-6 ·100 = 2 ·10-4 C; qz = Cz U = 3.10-6 ·100 = 3 ·10-4 C; q 3 = C 3 U = 5 . 10-6 • 100 = 5 . 10-4 C .

Prin legarea in serie a condensatoarelor ~i alimentarea lor la tensiunea continua de 100 V, se produce 0 redistribuire a sarcinilor electrice astfel ca armatura a doua a condensatorului C1 si armatura intai a condensatorului C2 sa aiba sarcina egala cu valorile initiale q2- q1 , iar armatura a doua a condensatorului C2 si armatura intai a condensatorului C3, sarcina totala q3 - q2 .conform teoremei conservarii sarcinii electrice in sistemele izolate.

Rezulta sistemul de ecuatii:

" -4

q3-qz=q3-qz=2·10 ,

prin a carui rezolvare, tinand seama ca: q'1 =C1U1, qt2 =C2U2, qt3 =C3U3, se obtin valorile tensiunilor:

U = 100 = 3 225 V

! 31 ' ,

U = 1100 = 35 485 V

z 31 ' ,

U = 1900 = 61290 V.

3 31 '

1.7.3. Teoremele lui Kirchhoff pentru retele de condensatoare

In practica se intalnesc cazuri de regimuri electrostatice, in care condensatoarele sunt conectate in retele de condensatoare, care cup rind pe laturi surse de tensiuni electromotoare (Ue) si condensatoare (fig.1.24). Determinarea sarcinilor cu care se incarca condensatoarele si a tensiunilor aplicate acestora se face cu ajutorul teoremelor lui Kirchhoff pentru rete le de condensatoare.

1. 7 .3.1. Prima teorema a lui Kirchhoff este 0 consecinta a teoremei conservarii sarcinii electrice din electrostatica, Conform relatiei (1.28), sarcina de pe armaturile condensatoarelor conectate la un nod izolat de retea este constanta, Daca inainte de conectarea la surse, condensatoarele erau neincarcate, sarcina totala era zero. Prin conectarea la surse, fiecare armatura a condensatoarelor se incarca cu sarcina ± qk, sarcina totala rezultata din sum a algebrica a sarcinilor este zero:

(1.61)

Daca inainte de conectarea condensatoarelor in nodul izolat, coondensatoarele erau inc arc ate cu sarcinile ± qkO, la conectarea lor in retea, apare 0 redistribuire a sarcinilor pe armaturi, astfel incat suma algebrica a sarcinilor initiale ± qkO de pe armaturile apartinand unui nod izolat sa fie egala cu suma algebrica a sarcinilor redistribuite ± qk:

(1.62)

32

Incarcarea condensatoarelor are loc astfel: sarcina +q care intra pe la boma A apare pe prima armatura (pozitiva) a condensatorului Ct. Aceasta sarcina determina prin influenta aparitia sarcinii - q pe cea de a doua armatura, Conform teoremei conservarii sarcinii electrice, apare sarcina qi = +q pe prima armatura a condensatorului doi. Procesul se rep eta pana la armatura a doua a ultimului condensator, care se incarca cu -q de la sursa, Tensiunea UAB este:

Capacitatea echivalenta rezulta:

(1.60)

Capacitatea echivalenta este mai mica decat cea mai mica capacitate legata in serie. La legarea serie tensiunea de alimentare a bateriei va fi:

U s.

bat =C' e

unde qe reprezinta sarcina echivalenta maxima a bateriei. Aceasta sarcina echivalenta se calculeaza astfel: daca se stie tensiunea nominala a unui condensator, se poate determina sarcina sa nominal a (sarcina maxima cu care se poate incarca: qN = C UN.)

Ca urmare sarcina echivalenta trebuie sa fie mai mica sau egala cu valoarea minima a sarcinilor nominale:

Aplicatie

Trei condensatoare neincarcate, avand capacitatile C 1 = 2 )IF, C 2 = 3)lF si C 3 = 5)lF, legate in paralel ca in figura a, se inc arc a la 0 tensiune continua de U = 100 V. Se decupleaza de la sursa lara a le descarca si se leaga in serie ca in figura b, aplicandu-se 0 tensiune continua de 100 V. Sa se determine noile tensiuni dintre armaturile con -densatoarelor.

u

u

a)

b)

Explicativa la aplicatie.

Rezolvare

Sarcinile electrice cu care se incarca initial cele trei condensatoare sunt:

31

fabria costructoare: tensiunea nominala (tensiunea maxima la care se poate alimenta condensatorul) si capacitatea sa.

Pentru un sistem de condensatoare (fig.l.2l), se nume ste capacitate echivalenta raportul dintre sarcina qA primita pe la boma A (egala si de semn contrar cu cea primita pe la boma B) de

sistemul de condensatoare initial neincarcat si tensiunea dintre bomele A si B:

A" qA=q

AS

t

I~·

-8

Fig.I.21 - Condensatorul echivalent.

c =

e

qe U

(1.58)

unde:

qe = IqAI = IqBI,

U = IUABI = IUBAI.

1.7.2.1.

Legarea in paralel a condensatoarelor.

Sarcina echivalenta a bateriei de condensatoare (fig.l.22) este:

Folosind relatia (1.58) capacitatea echivalenta va fi:

1. reep

-B

Fig.I.22 - Conexiunea paralel.

(1.59)

UAB

A~q1~B

Ces

Fig.I.23 - Conexiunea serie.

La conexiunea paralel, tensiunea maxima la care se poate alimenta bateria este ce mai mica tensiune nominal a a condensatoarelor conectate in paralel:

Ubat = min {U1N, U2N' U3N , •••••• UnN}.

1.7.2.2. Legarea in serie a condensatoarelor.

Sarcina echivalenta a bateriei de condensatoare (fig.l.23) este:

30

Fig.I.20 - Condensatorul cilindric.

Se considera cilindrul din interior incarcat cu

u sarcina electrica q iar cilindrul exterior cu sarcina electrica - q. Din motive de simetrie, liniile de camp electric au directia radials ~i indreptate de la armatura interioara spre cea exterioara (ca in figura). Se aplica legea fluxului electric unei suprafete inchise de forma cilindrica L, aflata intre cele doua armaturi, (fermata din suprafata lateral a a cilindrului si suprafetele celor doua baze, de sus si de jos). Raza r a suprafetei L va fi deci:

Rj<r<Re.

Aplicand suprafetei L legea fluxului electric se va obtine:

(1.54)

deoarece pe suprafetele bazelor D .1 d S ~i ca urmare fluxurile electrice prin ele sunt zero, iar pe suprafata laterala vectorul inductie D este paralel cu vectorul d S si ca urmare fluxul este D S (inductia fiind constants in modul pe suprafata laterala).

Din relatiile de mai sus rezulta valorile inductiei si a intensitatii campului electric din interiorul armaturilor condensatorului:

D= q

2 rc r I

E = -_;q=---- 2rc&rl

E = _ _;q=---_ r 2rc&rlr

(1.55)

Tensiunea electrica intre cele doua armaturi calculata dupa 0 raza este:

2 s, s, .-

U = v, - V = fE d I = f Ed; = f q r d r =

12 1 2

1 Rj Rj 2 rc e r I r

- Rfe q d r = q In Re .

- 2 rc e r I 2 rc e I R;

Rj

(1.56)

Capacitatea unui condensator cilindric (fig.l.20) este :

C=_!j_=21t&1

UI2 In Re

R;

(1.57)

1.7.2. Gruparea condensatoarelor

In practica pentru a se obtine capacitatea electric a dorita, condensatoarele se grupeaza in serie, paralel sau mixt. Fiecare condensator are anumiti parametrii nominali inscrisi pe el de catre

29

- se calculeaza tensiunea dintre armaturi;

- se determina capacitatea condensatorului cu relatia (1.52).

Capacitatea condensatorului plan. Condensatorul plan este format din doua armaturi plane paralele, de diferite forme, de arii S, separate printr-un dielectric de grosime d si permitivitate e (fig. 1.19). Aplicand lege a fluxului electric suprafetei l: (fig. 1. 19) care are forma paralelipipedica si cuprinde numai armatura inc arcata cu sarcina + q, rezulta:

d

Fig.l.19 - Condensatorul plan.

deoarece fluxul prin suprafata laterala S) este

-

nul (D _j_ d S), iar prin suprafata bazei de sus

Sbs este tot nul deoarece inductia electrica este

nula in exterior D = 0 .

Tensiunea electrica dintre cele doua armaturi, de-a lungul unei linii de camp, va fi:

2 2 2 d

U = v, - V = fE d I = fE d I = f .«. d I = L .

12 1 2 S S

1 1 1 & &

Aplicand relatia (1.52) rezulta:

C> ES. d

(1.53)

Condensatoarele plane, ca in figura 1.19, se construiesc numai pentru capacitati mici ~1 tensiuni mari, dielectricul fiind in general sticla sau materialele ceramice.

Pentru a obtine capacitati mari, dar la tensiuni mici, armaturile se fac din foite subtiri din hartie metalizata care se ruleaza sub forma unor cilindri.

Capacitatea condensatorului cilindric. Condensatorul cilindric este format din doua armaturi metal ice de forma cilindrica de raze R, < R, avand lungimea 1 si separate printr-un dielectric lara polarizare permanenta si avand permitivitatea s constanta (fig.l.20).

28

c) Liniile de camp din exteriorul conductorului nu patrund in interiorul cavitatilor goale (efectul de ecran). Pentru cavitatea din figura 1.18, consideram ca ar exista In interior linii de camp. Una dintre acestea incepe in punctul C si se sfarseste in punctul D. Tensiunea electrica intre aceste doua puncte ar fi:

D D

U = JE d I = JE d I = V - V = 0

CD CD'

C C

Fig.I.I8 - Explicativa la demonstrarea consecintelor echilibrului electrostatic in corpurile

metalice.

conform consecintei a. Pentru ca relatia de sus sa fie adevarata, implica E = 0 in fiecare punct al curbei, deci in interiorul cavitatilor nu exista linii de camp. Corpul conductor cu cavitate constituie un ecran electrostatic.

d} Sub actlunea unui camp electrostatic exterior, un conductor initial neincarcat, se Incarca superficial cu sarcini electrice. Pentru ca sa fie indeplinita conditia de echilibru electrostatic, este necesar sa apara in interiorul conductorului un camp electric propriu al repartitiei de sarcini care sa compenseze campul exterior:

E;« + E propriu = o.

(1.51)

Acest fenomen se numeste influenta electrostatica, rar conductorul se spune ca s-a electrizat prin influenta (fig. I. I}

1.7. CAPACITATE ELECTRICA. CONDENSATOARE

Sistemul format din doua conductoare (omogene si neaccelerate) incarcate cu sarcmi electrice si de semne contrare, intre care exista un dielectric omogen sau neomogen, neincarcat si lara polarizatie permanenta se numeste condensator electric. Cele doua conductoare incarcate electric poarta numele de armaturile condensatorului.

Raportul C pozitiv, dintre valoarea sarcinii electrice q a unuia dintre conductoare si diferenta de potential dintre el si eel de al doilea, se numeste capacitate electrica:

Unitatea de masura a capacitatii este Faradul (F).

(1.52)

1.7.1. Calculul capacltatil condensatoarelor

Pentru calculul capacitatii condensatoarelor se procedeaza astfel:

- se presupun armaturile condensatorului incarcate cu sarcinile + q ~i - q;

- se determina intensitatea campului electric cu ajutorullegii fluxului electric;

27

Relatia (1.46) reprezinta conditia de echilibru electrostatic in conductoarele neomogene sau accelerate, iar relatia (1.45) pentru conductoarele omogene neaccelerate.

Explicarea relatiei (1.46) este urmatoarea: asupra unei particule libere din conductor, avand

sarcina q, campul electric E exercita 0 forta electrica Fe = q E. Datorita neomogenitatii locale, a diferentelor de temperatura sau a accelerarii corpului, asupra particulei se va exercita si 0 forta de

natura neelectrica Fn. Conditia de echilibru electrostatic impune lipsa unei miscari ordonate a particulelor incarcate electric, adica anularea valorii medii a fortelor rezultante exercitate asupra particulei:

Fe+Fn=O.

(1.47)

Impartind relatia de mai sus cu q si facand notatia:

E ..r,

i r=r=:'>,

q

(1.48)

rezulta conditia (1.46).

Din punct de vedere microscopic, intensitatea campului electric imprimat E i reprezinta intensitatea unui camp electric echivalent ce ar actiona cu 0 forta electrica egala cu forta neelectrica medie ce se exercita asupra unei particule libere, din conductor. Campul electric imprimat nu este un camp electric propriu-zis, ci 0 marime ce exprima actiunile de natura neelectrica exercitate asupra particulelor incarcate electric.

Din conditia de echilibru electrostatic pentru conductoare omogene si neaccelerate (1.45) rezulta urmatoarele consecinte:

a) Toate punctele de pe suprafata sau din interiorul unui conductor omogen ~i

neaccelerat au acelasi potential. Deoarece E = 0, tensiunea intre doua puncte A si B (fig.1.18) va fi:

B

U AB = VA - VB = IE d I = 0 , ~ VA = VB .

A

(1.49)

b) Sarcina electrica de pe conductoare este repartizata numai pe suprafata aces-tora.

Fie 0 suprafata inchisa I: in interiorul conductorului (fig.1.18) aflat in echilibru electrostatic

( E = 0 .). Din legea fluxului electric rezulta:

'l'L = fDdS= f&EdS=qL' qL =0.

L L

(1.50)

26

" ....

UNITATEA DE INVATARE 3

ELECTROSTATICA (3)

OBIECTIVE

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare vei fi capabil s a cunosti:

1 ce este echilibrul electrostatic ~i care sunt relatiile ce stabilesc acest regim; 2 care sunt consecintele echilibrului electrostatic in conductoare;

3 ce este un condensator;

4 care este unitatea de masura a capacitatii;

5 care sunt etapele de calcul al capacitatii unui condensator;

6 expresiile capacitatii echivalente la gruparea serie si paralel;

7 cum se determina tensiunea maxima suportata de 0 baterie de condensatoare legate in serie, paralel sau mixt;

8 care sunt si cum se aplica teoremele lui Kirchhoff pentru condensatoare.

DURATA DE STUDIU: 2 ore

CONTINUTUL UNIT AT II DE INV AT ARE

1.6. CONDITIA DE ECHILIBRU ELECTROSTATIC

Experienta arata ca la atingerea starii de echilibru electrostatic, intensitatea carnpului electric se anuleaza in interiorul conductoarelor omogene ~i neaccelerate:

E=O.

(1.45)

Relatia (1.45) se poate explica astfel: in conductoare exista particule libere inc arc ate cu sarcina electrica, Asupra acestor particule aflate intr-un camp electric de intensitate E s-ar exercita

forte de natura electric a Fe = q E si ca urmare, particulele ar avea 0 miscare ordonata, deci nu s-ar gasi in regim electrostatic. Conditia ca sa se pastreze regimul electrostatic impune ca valoarea fortei

rezultante ce actioneaza asupra particulelor sa fie nula, deci Fe = 0, E = O.

Pentru conductoare neomogene sau care se gas esc la temperaturi neuniforme sau sunt accelerate, regimul electrostatic se atinge cand intensitatea campului electric ia anumite valori determinate de starea fizico-chimica si de natura conductorului. Aceasta proprietate se caracterizeaza cu ajutorul marimii vectoriale de material numita intensitatea campului electric

imprimat E i, definita de valoarea cu semn schimbat a intensitatii campului electric care se stabileste in conductori, la atingerea starii de echilibru:

E i = - E, sau E + E i = 0 .

(1.46)

25

Test 17.

Care este forma integrala a teoremei potentialului electrostatc?

Test 18.

Care sunt principalele conseciinte ale teoremei potentialului electrostatic?

Test 19

Ce este potentialul electric?

Test 20.

Care este relatia dintre tensiunea electrica dintre doua puncte si potentialele acestora?

Test 21.

Care este unitatea de masura a momentului electric al dipolului ?

-~Cm' ,e~L, ,

bj Vm;

c) V.

Test 22.

Care este unitatea de masura a momentului electric? ,~Cm;

b) Vm;

c) V.

Test 23.

Care este unitatea de masura a polarizatiei electrice ? ~ C/m2;

b) Vim;

c) V.

Test 24.

Care este unitatea de masura a fluxului electric?

a) Cm;

b) Vm;

c) C.

Test 25.

Care este unitatea de masura a potentialului electric? ® Cm;

b) Vm;

c) V.

Test 26.

Tensiunea dintre doua puncte aflate intr-un camp electrostatic depinde de curba pe care se calculeaza ?

(i) da;

b) nu;

c) depinde de mediul prin care trece.

24

TEME DE STUDIU

Test 1.

Ce este un dielectric?

Test 2.

Ce este momentul electric?

Test 3.

Ce este un dipol ?

Test 4.

Care este expresia cuplului ce actioneaza asupra unui dipol aflat in camp electric?

Test 5.

Care este expresia fortei ce actioneaza asupra unui dipol aflat in camp electric? Cand aceasta este diferita de zero?

Test 6.

Ce este stare a de polarizare a unui dielectric?

Test 7 .

Cate feluri de polarizari exista ?

Test 8.

Prin ce se caracterizeaza starea de polarizare a corpurilor de dimensiuni mici ?

Test 9.

Cum ~i de ce se introduce polarizatia electrica ?

Test 10.

Care este expresia legii polarizatiei temporare? /3 -: , Test 11.

Care este expresia legii legaturii dintre intensitatea campului electric, inductia electrica ~i

polarizatie? "')::- ,;:. c.; .. ri- .

- <"/0 - I

Test 12.

Care este expresia legii legaturii dintre intensitatea campului electric, inductia electrica ~i polarizatie pentru medii lara polarizare permanenta ?

Test 13.

Ce este fluxul electric si ce unitate de masura are?

Test 14.

Care este legea fluxului electric?

Test 15.

Cum se ia directia vectorului d S pentru suprafete deschise, respective pentru suprafete inchise ?

Test 16.

Care este expresia teoremei conservarii sarcinii electrice adevarate ?

23

(1.44)

2. Intensitatea campului electric dintr-un dielectric are expresia:

- - - - V

E = lO\y z i + x z j + x y k)-. m

Sa se determine tensiunea electrica intre punctele A(2,4,6) si B(6,3,4). Coordonatele sunt date in centimetri.

Rezolvare Metoda 1.

Tensiunea electrica dintre punctele A si B se va calcula pe conturul AA'CB'B din figura 1.17:

y

U AB = l' E d 1 + tEd 1 + i' E d 1 + i E d I.

Pentru integralele de mai sus vom avea pe portiunile:

AA' : d 1= -} d y, x = 2.10-2, Z = 6.10-2 ;

A'C: d 1= -k d z , x = 2.10-2, Y = 0;

CB' : d 1= 1 d x, y = 0, z = 4.10-2 ;

B'B: dl=}dy,x=6.10-2,z=4·10-2•

Fig.l.17. Explicativa la aplicatia 2.

Rezulta tensiunea dintre punctele A si B:

U AB = 105 [ rO-2 (6 .10-2 y 1 + 12.10-4 ) + 2 .10-2 Y k)( -} dy) + C:--: (2.10-2 z ))( -k dZ)] + 105 [ lll:_-22 (4.10-2 x })(I dx) + rO-2 (4.10-2 Y 1 + 24 .10-4 ) + 6 .10-2 Y k)(} dY)] = 2,4 V .

Metoda 2.

Problema se poate rezolva mai simplu tinand seama ca intensitatea campului electric deriva dintr-un potential electric ce se btine prin rezolvarea ecuatiei diferentiale:

yz zx yx

-=-=-

dx dy dz

Rezolvand ecuatia de mai sus rezulta potentialul electric:

V(x,y,z) = -x y Z .105 + Vo .

Tensiunea electrica intre punctele A si B va fi egala cu diferenta potentialelor VA si VB:

UAB =VA -VB =-105(2.10-2.4.10-2 -6.10-2)+Vo- -[-105(6.10-2.3-10-2.4-10-2)+ Vo]= 2,4 V.

22

B B

UAB f Edl= f Edl.

A(Cl) A(C2)

(1.39)

sau:

13

Fig.l.16 - Explicativa la independenta valorii tensiunii

electrice de drum.

c) Se poate defini 0 marime scalars de punct V numita potential electric scalar. Cu ajutorul acestui potential se poate determina intensitatea campului electric cu formula:

- - - - ( av - av - av -)

E=Ex i+E j+ E, k=-gradV= -i+-j+-k .

Y ax ay az

(1.40)

Potentialul electric al unui punct se determina cu relatia:

P Po

V(p)=V(Po)- fEdl=V(Po) + fEd!,

(1.41)

Po

P

unde V(Po) reprezinta potentialul punctului de referinta Po.

Din relatia (1.41) rezulta ca potentialul electric al unui punct din campul electric, es,!e determinat numai cu aproximatia unei constante (valoarea potentialului din punctul de referinta). In probleme, se considera punctul de referinta la infinit sau la suprafata pamantului, iar valoarea lui se considera zero.

Diferenta de potential dintre doua puncte A si B din campul electrostatic este:

Po Po B

VA-VB=V(Po)+ fEdl-V(Po)- fEdl= fEdl=UAB.

(1.42)

A

B

A

Din relatia (1.42) rezulta ca tensiunea electrica dintre doua puncte este egala cu diferenta potentialelor electrice ale celor doua puncte.

Aplicatil

1. Sa se calculeze potentialul unui punct P aflat in campul electrostatic produs de un corp punctiform inc arc at cu sarcina electrica q. Se considera punctul de referinta Po la infinit si avand potentialul zero.

Rezolvare

Din relatia (1.41) rezulta:

( ) oof- - oof q R - oof q d R q

V P = Edl= ---d/= ----= .

P R41Z"E R3 R41Z"E R2 41Z"ER

Extinzand relatia (1.43) pentru cazul in care campul electric este produs de corpuri incarcate cu sarcini distribuite in volum, pe suprafata, pe corpuri filiforme, ale carer densitati de sarcina electrica sunt cunoscute, ~i de catre corpuri punctiforme, rezulta:

(1.43)

21

Experienta arata ca in fenomenele de electrizare, aparltia unei sarcini de un semn pe un corp sau pe un sistem izolat de corp uri este insotita de aparitia unei sarcini electrice egale ~i de semn contrar pe alt corp sau alte corp uri ale sistemului. Rezulta ca sarcina totala a unui sistem izolat de corpuri este constanta:

n

q t = L qk = const . k==I

(1.37)

Relatia (1.37) este 0 consecinta a legii conservarii sarcinii electrice, care se va studia la electrocinetica (paragraful 2.6.1).

1.5.5. Teorema potentialului electrostatic

S-a stabilit experimental ca un camp electrostatic odata stabilit se men tine lara a mai fi nevoie de un aport de energie din exterior. Ca urmare, in aceste campuri, nu se poate obtine (consuma) lucru mecanic prin efectuarea unui cic1u de transformari reversibil.

Daca luam un corp punctiform inc arc at cu sarcina electrica q si-l purtam pe un contur inchis r (fig.1.l5) situat intr-un camp electrostatic,

lucrul mecanic efectuat de forta electrica F , care se exercita asupra corpului va fi:

t; = fF ei = q fE ai = Wf - W; = 0,

r r Fig.1.I5. Explicativa la calculullucrului mecanic.

deoarece energia finala W fa campului este egala cu energia initiala Wi.

Deoarece sarcina electrica q este diferita de zero, rezulta:

fEdl =0.

r

(1.38)

Relatia (1.38) reprezinta forma integrals a teoremei potentialului electrostatic, care afirma ca in campul electrostatic, circulatia vectorului lntensltatil campului electric este nula pe orice curba lnchisa.

Teorema potentialului electrostatic are urmatoarele consecinte:

a) Intr-un camp electrostatic nu exista linii de camp inchise.

Presupunand ca ar exista 0 linie de camp inchisa I', din relatia (1.38) rezulta, tinand seama ca Ell dl:

fE ai = fE dl = o.

r r

Dar E dl = E dl) 0, si deoarece 0 suma de termeni pozitivi nu poate fi nula, rezulta ca presupunerea existentei unei linii de camp inchisa r este falsa,

b) Tensiunea electrica intre doua puncte nu depinde de drum.

Aplicand teorema potentialului curbei inchise r fermata din curbele deschise C1 si C2 rezulta (fig.l.16):

20

(1.33)

Relatia (1.33) reprezinta forma integral a a legii fluxului electric.

In cazul in care sarcina qx este repartizata in intregul volum, avand densitate de volum a sarcinii electrice pv, se poate scrie:

(1.34)

Aplicand primei integrale din relatia (1.34) 0 transformare Gauss -Ostrogradski, se obtine:

(1.35)

de unde rezulta forma locala a legii fluxului electric: divD= Pv'

(1.36)

Divergenta inductiei electrice in orice punct din campul electric omogen, este egala cu densitatea de volum a sarcinii electrice.

Aplicatie

Sa se calculeze campul electric creat de un plan P incarcat electric uniform cu densitatea de suprafata ps a sarcinii electrice.

Rezolvare

Se considera suprafata inchisa 1: fermata din suprafata laterala a unui cilindru circular drept si suprafetele bazelor S, egal departate de planul P. Cilindrul are generatoarea perpendiculara pe

plan. Din motive de simetrie inductia electrica D este perpendiculara pe planul P (fig. 1. 14). Ca

-

urmare, fluxul electric prin suprafata laterala a cilindrului este zero (D .L dS), tot fluxul reducandu-

se la fluxul prin suprafetele bazelor de arii egale. Din legea fluxului electric rezulta:

'l'L = JDdS=2 JDdS=2SD=QL=PSS,

L S

Din relatia de mai sus rezulta inductia electric a D:

D = ps / 2 , D = P S n / 2, unde n este versorul normalei la suprafata,

Se observa ca vectorul inductie electrica D este perpendicular pe planul P si are modulul constant nedepinzand de distanta dintre punct si plan, deci, campul electric este omogen. Ca urmare Fig.1.14 - Explicativa la calculul campului a acestui fapt, intre armaturile unui condensator plan electric produs de un plan incarcat uniform cu campul electric este uniform si constant.

densitatea de sarcina electrican;

1.5.4. Teorema conservarii sarcinilor electrice adevarate

La electrizarea corpurilor neutre din punct de vedere electric, prin frecare, unul dintre corpuri se incarca cu sarcina +q (bastonul de sticla) iar celalalt cu sarcina -q (matasea). Sistemul format de cele doua corpuri electrizate ramane cu sarcina total a zero.

19

Pentru rezolvarea problemelor de electrostatica se utilizeaza relatiile generale ale electrostaticii dintre care unele sunt legi generale, altele sunt legi de material, iar altele sunt teoreme. In electrostatica sunt patru legi, din care una (legea actiunil ponderomotoare) a fost enuntata prin relatiile 1.5 si 1.25.

1.5.1. Legea polarizatiel temporare

Experimental s-a stabilit ca pentru materiale izotrope si liniare, polarizatia temporara este proportionala cu intensitatea locala a campului electric:

(1.29)

unde Xe este 0 manme adimensionala constanta care depinde de material si se numeste susceptivitate electrica.

Relatia (1.29) reprezinta legea polarizatiei electrice temporare.

1.5.2. Legea Iegaturll dintre inductia electrica, intensitatea campului electric sl polarizatle.

Tot experimental s-a dedus ca intre, E , D si P exista urmatoarea relatie:

D =&0 E+P,

(1.30)

relatie care reprezinta legea legaturii dintre inductie, intensitate si polarizatie in campul electric.

In cazul dielectricilor cu polarizatie temporara, relatia (1.30) devine:

(1.31)

Materialele dielectrice se impart in:

- materiale diaelectrice, care au molecule nepolare, susceptivitatea foarte mica si practic independenta de temperatura, permitivitatea relativa foarte apropiata de unitate si deci G ~ GO;

- materiale paraelectrice, au molecule polare, susceptivitatea relativa mare si invers proportionala cu temperatura absoluta,

1.5.3. Legea fluxului electric

Se defineste fluxul electric printr-o suprafata S (deschisa sau inchisa) ca integrala de suprafata a vectorului inductie electrica D prin aceasta suprafata (fig. 1. 13):

'I's = f DdS = f DdS cos a .

s s

(1.32)

'I's = f DdS = f DdS cos a .

s s

Fig.l.13 - Explicativa la calculul fluxului electric.

Se verifica experimental ca fluxul electric printr-o suprafata inchisa r. este numeric ega I cu sarcina totala qr. continuta in interiorul acelei suprafete:

18

unde P p reprezinta vectorul polarizatie permanenta, iar P t - vectorul polarizatie temporara.

Unitatea de masura a momentului electric este Coulomb metru (Cm), iar a polarizatiei este Coulomb pe metru matrat (C/m2).

1.4.2. Generalizarea relatiilor obtinute pentru campul electric din vid pentru dielectrici

Daca experientele lui Coulomb s-ar fi efectuat intr-un gaz sau intr-un li chid izolant, s-ar fi constatat ca modulul fortelor de interactiune este mai mic. Se defineste permitivitatea relativa er a unui mediu ca raportul dintre forta de lnteractiune dintre doua sarcini punctiforme aflate in vid ~i forta de interactiune dintre cele doua sarcini aflate in acel mediu ~i la aceeasi distanta,

Intr-un mediu oarecare omogen, relatiile (1.5), (1.7), (1.15), (1.16) se vor putea scrie:

F=qE;

- 1 ql q2 -

F21 = -- -- r12 '

4 7r s rf2

E = _1_ [fPv3 ~ dV + fPs3~ dS+ f P13~ dl+:t q: ~k

4 7r e v r s r c r k ~ I r,

] ; (1.25 ... 1.28)

D = s E.

unde E, D reprezinta intensitatea, respectiv inductia campului electrostatic stabilite in dielectrici, e = erGo - permitivitatea dielectricului, er - permitivitatea relativa a dielectricului.

In tabelul 1.1 sunt date valorile permitivitatii relative ~i a rigiditatii dielectrice Ed pentru cateva materiale izolante folosite in constructia masinilor si aparatelor electrice. Rigiditatea dielectric a reprezinta valoarea maxima a Intensitatil campului electric din material pentru care acesta i~i pastreaza proprietatile izolante.

Tabelul1.1

Nr.crt. Materialul Ed [V/m.IOS]
tr
1 Bachelita 2,8 200
2 Prespan 3,4 .. .4,3 110 .. .300
3 Ulei de transformator 2 ... 2,5 80 .. .120
4 Aer uscat 1,0006 45
5 Sticla 4 .. .17 120 .. .200
6 Cuart 4 .. .4,2 170 .. .200
7 Mica 7 2500 ... 3500
8 Porte Ian glazurat 5 ... 6,5 300 ... 380
9 Steatita glazurata 5 ... 6,4 200 ... 300
10 Micafoliu 4 ... 5 300 .. .400 17

acestora intr-un camp electric, moleculele polare se orienteaza dupa directia campului electric (fig. 1. 1 1). Exista dielectrici (02, N, Si, Ge) la care dipolii elementari apar numai prin deformarea atomilor cand acestia sunt introdusi intr-un camp electric.

Fenomenul de orientare a dipolilor electrici elementari dupa 0 anumita directie se numeste polarizare. Polarizarea poate fi temporara, daca orientarea dipolilor elementari depinde de intensitatea campului electric in care este situat dielectricul ~i inceteaza la disparitia campului electric si este permanenta, dad nu depinde de intensitatea campului electric ~i ramane si dupa disparitia campului electric.

Polarizarea permanenta poate aparea sub forma: polarizarii piezoelectrice (apare prin deformare mecanica la unele cristale); polarizarii piroelectrice (apare la unele cristale prin incalzire); pnlarizaril permanente a electretilor (rasini, plexiglas).

Pentru caracterizarea starii de polarizare a unui mic corp dielectric se utilizeaza 0 marime fizica

vectoriala primitiva numita moment electric p, definita prin relatiile:

c= p x Ev , F=grad(p.Ev) = (PV)Ev .

(1.20) (1.21 )

In relatiile (1.20) si (1.21) E v reprezinta intensitatea campului electric in

vid in punctul in care se afla corpul, Ccuplul electric care actioneaza asupra corpului orientandu-l dupa directia

campului electric, p - momentul electric,

F - forta ce se exercita asupra corpului introdus intr-un camp neuniform (gradientul actionand numai asupra intensitatii campului electric).

Fig.l.12 - Explicativa la calculul polarizatiei electrice.

In relatiile (1.20) si (1.21) E v reprezinta intensitatea campului electric in vid in punctul in care

se afla corpul, C - cup lui electric care actioneaza asupra corpului orientandu-l dupa directia campului electric, p - momentul electric, F - forta ce se exercita asupra corpului introdus intr-un camp neuniform (gradientul actionand numai asupra intensitatii campului electric).

Vectorul moment electric se obtine din suma momentului electric permanent p p ~i a

momentului electric temporar p t :

(1.22)

Starea locala de polarizare a unui corp masiv se caracterizeaza cu ajutorul unei marimi fizice vectoriale derivate numita polarizatie electrica P definita prin relatia:

- . /1p dp

P=hm-=-, t.V~O /1V dV

(1.23)

unde /1 P = L Pi reprezinta suma vectoriala a momentelor electrice din volumul A V a corpului considerat (fig. 1. 11). Tinand seama de relatia (1.22) se poate scrie:

(1.24)

16

" ""

UNITATEA DE INVATARE 2

,

ELECTROSTATICA (2)

OBIECTIVE

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare vei fi capabil sa cunosti: ce este un dielectric;

ce este un dipol electric;

ce inseamna polarizarea dielectricilor; ce este momentul electric;

care este legea polarizatiei temporare;

care este legea legaturii dintre intensitatea campului electric, inductia electrica ~i polarizatie;

care este legea fluxului electric;

care este teorema conservarii sarcinii electrice adevarate;

care este teorema potentialului electrostatic si ce consecinte are; care sunt unitatile de masura a marimilor intalnite.

DURATA DE STUDIU: 2 ore CONTINUTUL UNITATII DE iNV AT ARE

, , ,

1.4. CAMPUL ELECTRIC iN DIELECTRICI

1.4.1. Dielectricii. Momentul electric. Polarizatie

,

Dielectricii (izolantii) au particulele elementare legate in atomi si molecule, astfel inc at electronii nu se pot separa de atom ca in cazul conductoarelor. Sub actiunea fortelor campului electric, au loc deplasari limitate ale particulelor elementare care transforma atomul sau molecula intr-un dipol electric elementar.

Se numeste dipol electric, un sistem de sarcini egale ~i de semne contrare (+q ~i -

q) situate la 0 distanta mica fixa I (fig. 1. 11).

Fig.l.ll - Dipolul electric.

Se numeste dipol electric, un sistem de sarcini egale ~i de semne contrare (+q sl -q) situate

la 0 distanta mica fixa I (fig. I. 11).

Dipolul se caracterizeaza prin momentul dipolului P d :

-

Pd = q I,

(1.19)

-

vectorul I fiind orientat de la sarcina negativa la sarcina pozitiva.

Exista dielectrici cu molecule polare (Hel, H20, N02), ale carer molecule se prezinta sub forma unor dipoli electrici elementari orientati in toate directiile, in mod dezordonat. Prin introducerea

15

a) intensitatea campului electric in vid;

b) tensiunea electrica ;

c) permitivitatea electrica.

Test 12.

Care este unitatea de masura a intensitatii campului electric? @ Vim;

b) V;

c) C/m2•

Test 13.

Care este unitatea de masura a inductiei campului electric?

a) Vim;

b) V; ,Icp C/m2•

Test 14.

Care este unitatea de masura a tensiunii electrice? a) Vim;

$); V;

c) C/m2•

Test 15.

Care este unitatea de masura a densitatii de volum a sarcinii electrice? a) Vim;

~C/m3;

c) C/m2•

Test 16.

Care este unitatea de masura a densitatii de suprafata a sarcinii electrice?

a) Vim;

b) C/m3; tCJ) C/m2. \_/

Test 17.

Care este unitatea de masura a densitatii liniare a sarcinii electrice?

a) Vim;

b) C/m3; ,~ C/m.

'-

Test 18.

Care este unitatea de masura a permitivitatii dielectrice?

a) F/m;

b) C/m3;

c) C/m2•

14

Potentialele electrice in punctele 0 si M , daca s-a luat punctul de la infinit ca punct de referinta si avand potentialul zero, sunt:

V =9.109i:~=9.109 . 10-6 ( 3 - 3 J+

o 1 G r rk 4,5·.J2 .10-2 4,5 . .J2 .10-2

+ 9 . 109 . 10 -6 (- 6 + 6 J = 0

4,5·.J2 .10-2 4,5·.J2 .10-2 '

V =9.109i:~=9.109 . 10-6 ( 3 - 3 ]+

M 1 s, r, 4,5.10-2 4,5 . .J5 .10-2

+9.109.10-6(- 6 + 6 ]=9,95.105V.

4,5 . .J5 .10-2 4,5.10-2

Lucrul mecanic rezulta:

LOM = 10-5 (0 - 9,95 .105) = -9,95 J .

Lucrul mecanic fiind negativ trebuie sa fie facut din exterior.

TEME DE STUDIU Test 1.

Ce este 0 lege de material ?

Test 2.

Ce valoare are permitivitatea electrica a vidului ?

Test 3.

Care sunt marimile care caracterizeaza local stare a de electrizare ? .

Test 4.

Ce este intensitatea campului electric in vid ?

Test 5.

Ce sunt liniile de camp electric? ,if: i ((f:::_' c

Test 6. f4' r4~:£:f{'~/~( .;;'

,

f/ (,to' t~/

(,,, r

Care este expresia formulei lui Coulomb?

Test 7.

Care este expresia intensitatii campului electric produs de un corp dielectric incarcat cu densitatea de volum pv intr-un punct exterior corpului ?

Test 8.

Cum se defineste inductia electric a in vid ?

Test 9.

Ce este tensiunea electrica intre doua puncte ?

• 1

Test 10. f,;C<f.>I.2(;;; " ;'c/_'

Ce este un parametru de material ?

o proprietate de material;

o proprietate chimica;

o marime fizica careia i se asociaza 0 proprietate de material.

I;'

Test 11.

Care dintre aceste marimi este 0 marime de material?

13

F C = F CA + F CB + F CD.

Componentele dupa axele Cx ~i Cy si modulul fortei Fe vor fi: (fig.1.10):

Fcx =-FCAcos45°+FcD =47,05N, FCY = -FCA sin 45° +FCB = 12,95 N,

Fc = ~(FcxY + (FcyY = 48,78 N .

Unghiul pe care 11 face forta Fe cu axa Cx este:

y'

Fey 0'"

a = arctg - = 15 24 11 .

Fcx

b) Pentru calculul intensitatii si a inductiei electrice a campului electrostatic in punctul 0, se considera sistemul de axe de coordonate x'a y'. Intensitatile campurilor electrice create in punctual 0 de catre sarcinile qs . qs . ac, qosunt:

y

Fig.l.10. Explicativa la aplicatie,

iq I 3 ·10 -6 2 V

E A = 9 .109 A = 9 .10 9 = _ .10 7 _

s r OA 2 1 . _!_ . 92 .10 -4 3 m '

2

E = 9.109 iq B I = ~ .10 7 ~

B s rOB 23m

ED = 9.109 iq D I = ~ .10 7 ~.

s rOD 23m

Intensitatea rezultanta a campului electric in punctul a este:

- - - - -

Eo = E A + E B + E c + ED.

Componentele dupa axele 0 x si 0 y' si modulul intensitatii vor fi:

. V

Eo . = E B cos 45° + ED cos 45° + E A cos 45° + Ec cos 45° = 2.J2 .107 - ,

x m

EOY' = EB sin45°+ED sin45°-EA sin45°-Ec sin 45° = 0,

/2 2 r;:; 7V

Eo=VEox·+EOY· =2",2·10 m

Unghiul pe care 11 face forta intensitaea campului electric din punctual a cu ax Ox' este:

E .

Oy 0 ao = arctg-- = .

E '

Ox

Inductia electrica in punctul 0 este:

1 r: 4C

Do=&Eo, Do= 92",2=2.10 -2'

4Jl'910 m

c) Lucrul mecanic efectuat de camp pentru deplasarea sarcinii q' din punctul 0 in punctul

M este:

12

puncte A si B de-a lungul curbei C, marimea fizica derivata definita prin integrala de linie a intensitatii campului electric in vid, intre cele doua puncte, de-a lungul curbei C:

B

U A B ( C ) = f E v dl A(C)

B

f Evdlcosa. (1.17) A(C)

Fig.1.9. Explicativa la calculul tensiunii electrice.

Din relatia de definitie, se observa ca tensiunea electrica depinde de sensul de integrare si ca

urmare:

-

Sensul de integrare (sensul lui dl) se mai numeste si sens de referinta si se indica printr-o

sageata pe curb a C.

Tensiunea electrica are 0 semnificatie fizica, Daca se inlocuieste in relatia (1.17) vectorul E v cu expresia fortei electrice data de relatia (1.6), se obtine:

B B - B

f - - f F - 1 f - - LA B

UAB= Evdl= -dl=- Fdl=-,

A( C ) A (C) q q A (C) q

(1.18)

relatie care arata ca tensiunea electric a intre punctele A si Beste numeric egala cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de fortele campului electric pentru a transporta 0 sarcina q de la A la B ~i valoarea acestei sarcini. Unitatea de masura pentru tensiunea electrica este Voltul (V).

Aplicatie

In varfurile unui patrat cu latura de 9 em, aflat in aer (e, = 1), se gasesc patru mici corpuri incarcate cu sarcinile electrice: qs = 3 flC, qs = - 3 flC, qc = - 6 flC, ao = 6 flC.

Sa se determine:

a) F orta electrostatica ce se exercita asupra corpului cu sarcina q c .

b) Intensitatea campului electric si inductia electrica in centrul 0 al patratului.

c) Lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unei sarcini electrice q '= 10 flC din 0 pana in punctul M (mijlocullaturii AD).

Rezolvare

a) Fortele de interactiune dintre corpurile incarcate cu sarcinile qs , a» . ao si corpul cu sarcina qc, vor avea modulele:

Forta rezultanta ce actioneaza asupra corpului C este:

11

F Ev ---

q'

(1.10)

b) Campul electric produs in vid de catre un corp de forma oarecare avand sarcina repartizata in volum, pe suprafata sau liniar.

Fie un corp masiv, de 0 forma oarecare, cu sarcina q repartizata continuu ~i uniform in volum si avand densitatea de volum a sarcinii electrice pv cunoscuta (fig. 1.8). Un element de volum dV avand sarcina dq = p; dV poate fi considerat ca un corp punctiform si conform relatiei (1.10) campul electric elementar creat de sarcina dq in punctul Peste:

1 P dV-

dEy = --- v 3 r.

4 Tr &0 r

(1.11 )

Intensitatea campului electric E, rezulta prin integrarea pe intregul volum al corpului a relatiei 1.11:

Ev = 1 f PV3 r d V . 4 Tr &0 v r

Daca corpul este incarcat cu sarcina electrica numai la suprafata, avand densitatea de suprafata

(1.12)

a sarcinii electrice ps, campul electric E, se obtine in mod analog:

Ev= 1 fPs3rdS,

4 Tr &0 s r

(1.13)

iar pentru corpuri filiforme, avand densitatea de sarcina electrica liniara PI, intensitatea campului electric va fi:

(1.14)

Daca intr-o regiune a spatiului exista corpuri incarcate cu sarcini electrice avand densitatile de volum p.; superficiale p, si liniare PI, precum si corpuri punctiforme incarcate cu sarcinile qk, intensitatea campului electric in vid, intr-un punct oarecare, se obtine prin superpozitia campurilor:

1.3.4. Inductia electrica in vid

Cu ajutorul permitivitatii vidului eo si al vectorului intensitate a campului electric in vid E v se defineste inductia electric a in vid Dv ca fiind:

D; = EO E; ,

(1.16)

Unitatea de masura a inductiei electrice este Coulomb pe metru patrat (C/m2). 1.3.5. Tensiunea electrica in vid

Fie un camp electric in vid, al carui spectru de linii de camp este reprezentat in figura 1.9 si 0 curba C aflata in acest camp. Se defineste tensiunea electric a intre doua

10

o

q,

q,

~

(-)

r,

q,

~

(+)

o

q

o

q,

q,

~

(-)

-o

(+)

o

q,

o

q

Fig.I.6. Explicativa la calculul fortei rezultante produse de n corpuri.

Forta F 21 exercitata in vid de un corp punctiform Incarcat cu sarcina electric a ql asupra

Fig.I.5. Explicativa la forta lui Coulomb.

altui corp punctiform iucarcat cu sarcina electrica Q2, este proportionala cu produsul sarcinilor electrice ~i invers proportionala cu patratul distantei r12 dintre ele, fiind dirijata dupa dreapta care Ie uneste (fig.1.5). Sensurile fortelor sunt astfel incat, corpurile incarcate cu sarcini de acelasi sernn se resping, iar cele incarcate cu sarcini de semne contrare se atrag.

In relatia (1.7), EO este 0 constanta universala referitoare la vid, numita permitivitatea vidului, avand valoarea:

1 F

(1.8)

Daca asupra unui corp punctiform incarcat cu sarcina q se exercita forte produse de n corpuri punctiforme situate in vid ~i incarcate cu sarcinile q], q2, ... , qn, forta rezultanta rezulta din aplicarea suprapunerii efectelor (surna vectoriala a fortelor ce actioneaza asupra corpului inc arc at cu sarcina q, datorate sarcinilor qk, (fig. 1.6):

- _ q ~ qk-

F=F'+F2+ .. +Fn---L.-J-3n' 47rEo «-,.r,

(1.9)

1.3.3. Relatii de calcul pentru intensitatea campului electric in vid

a) Campul electric produs de un corp punctiform mcarcat cu sarcina q.

Se considera un corp punctiform incarcat cu sarcina q situat in vid (fig. 1.7). Intensitatea campului electric in vid intr-un punct P situat la distanta r de sarcina, va fi raportul dintre forta care actioneaza asupra unui rnic corp de proba electrizat, plasat in acest punct, ~i sarcina q' a acestuia:

q

-t ~_..:.f ..-..(

dVBJ

pv=O dq

Fig.I.7. Explicativa la calculul intensitatii campului electric produs de 0 sarcina punctiforma

Fig.I.S. Explicativa la calculul intensitatii campului electric produs de corpuri masive

9

Vectorul intensitate a campului electric in vid E v se poate calcula in orice punct al campului electrostatic cu relatia:

Unitatea de masura Fig.l.3. Spectrele liniilor de camp electric produs

intensitatea campului electric

Voltul pe metru (VIm).

a)

F

Ev = - . (1.6)

q

b)

pentru este

de 0 singura sarcina electrica punctiforma : a) pozitiva; b) negativa.

Pentru explorarea campului electrostatic se foloseste un corp de proba realizat dintr-o sfera metalica sau metalizata, practic punctiforma, incarcata cu 0 sarcina electric a q invariabila in timp si de valoare foarte mica, pentru a nu modifica campul electric studiat.

Liniile de camp electric sunt curbe care au proprietatea ca sunt tangente in fiecare punct allor la directia locala a vectorului intensitate a campului electric. Liniilor de camp li se atribuie un sens identic cu sensul vectorului intensitatii campului electric. Numarul de linii de camp pe unitatea de

suprafata transversala este proportional cu marimea vectorului E v; unde E v este mai mare, liniile de camp sunt mai dese, iar unde E v este mai mic, liniile sunt mai distantate, Liniile de camp electric sunt linii deschise pornind de la corpurile incarcate pozitiv ~i venind la corpurile inc arc ate negativ.

in figura 1.3. s-au reprezentat spectrele liniilor campului electric produs de un corp punctiform incarcat cu sarcina electric a pozitiva (fig.1.3a), respectiv negativa (fig.1.3b). Liniile de camp sunt orientate radial plecand de la sarcina pozitiva si venind spre sarcina negativa (s-a considerat ca nu exista decat acest corp electrizat in intreg spatiul).

In figura 1.4 s-au

reprezentat

spectrele

liniilor campului electric produs de doua corpuri punctiforme inc arc ate cu sarcini electrice de acelasi semn (fig.1.4a) si de semne contrare (fig.1.4b).

Fig.l.4. Spectrulliniilor campului electric produs de doua sarcini electrice punctiforme vecine.

1.3.2. Formula lui Coulomb

Fizicianul francez Ch.Coulomb (1736-1806) a masurat in anul 1785 cu ajutorul unei balante electrice de torsiune fortele de interactiune dintre doua corpuri punctiforme, situate in vid si inc arc ate cu sarcina electrica. El a stabilit formula:

(1.7)

8

Dad! sarcina electrica este repartizata pe fire electroconductoare subtiri, se defineste densitatea de linie PI a sarcinii electrice prin limita raportului dintre sarcina Aq ~i lungimea Al pe care se gaseste, cand aceasta lungime tinde catre zero ~i cand limita exista:

PI = lim d q = d q [~] .

~I--> 0 dId 1 m

(1.3)

In relatiile de mai sus, s-au considerat domeniile AV, AS, Al suficient de mici pentru ca marimile macroscopice sa aiba 0 variatie neglijabila in cuprinsullor.

Cunoscand dependenta in spatiu a densitatilor de sarcina, p(x,y.z), se poate calcula sarcina total a a corpului, cu relatiile:

(1.4 a,b,c)

s

c

1.3. CAMPUL ELECTRIC IN VID

Dupa cum s-a constatat experimental, intre corpurile electrizate sau intre un corp electrizat si corpurile usoare, apar actiuni ponderomotoare de natura electrica. Exercitarea unor astfel de actiuni, pune in evidenta existenta unui nou sistem fizic in spatiul din jurul corpurilor incarcate electric, numit camp electric. Deoarece se considera ca actiunea dintre corpuri nu se poate realiza de la distanta (conceptia actiunii prin continuitate), i se atribuie campului electric proprietatea de a transmite la distanta actiunile ponderomotoare. Sub aspect energetic, campul electrostatic este produs prin consum de energie. 0 parte din energia consumata se regaseste ca energie a campului electric, energie pusa in evidenta de lucrul mecanic pe care 11 pot efectua fortele de natura electrica.

Campul electric este un sistem flzic diferit de substanta, care exista in jurul corpurilor electrizate ~i in regiunile din spatiu in care se exercita actiunl ponderomotoare de natura electrica sl care permite transmiterea acestor actluni,

1.3.1. Intensitatea campului electric in vid

Pentru caracterizarea campului electrostatic in vid, se introduce 0 marime vectoriala primitiva de stare numita intensitate a campului electric in vid in regim electrostatic E v •

Experimental s-a constatat ca forta ce se exercita asupra unui corp punctiform inc arc at cu 0 sarcina electrica q, aflat intr-un camp electric, este egala cu produsul dintre sarcina electrica si intensitatea campului electric din acel punct:

F = q E; .

(1.5)

Relatia (1.5) fiind obtinuta prin generalizarea unor date experimentale, este 0 lege generala a naturii numita legea actlunil ponderomotoare in campul electrostatic asupra corpurilor punctiforme, inc arc ate cu sarcina electric a si exprima matematic procesul de interactiune dintre campul electric si corpurile punctiforme electrizate.

7

Electrizarea corpurilor prin frecare, de exemplu a bastonului de sticla, se obtine prin trecerea unui numar de electroni periferici de pe bastonul de sticla pe bucata de matase. Sarcina electric a a electronului fiind qe = -1,602.lO-19 C, bastonu1 de sticla ramane incarcat cu sarcina pozitiva ca urmare a plecarii electronilor, iar mata-

Fig.I.I. Electrizarea corpurilor prin influenta electrostatics.

sea se va incarca cu sarcina electrica negativa, ca urmare a trecerii electronilor de pe baston pe ea.

Corpurile se mai pot electriza prin contact cu corpurile electrizate, prin influenta electrostatica (fig.1.1), prin iradiere cu radiatii Roentgen sau ultraviolete, prin deformare (efect piezoelectric), prin incalzire (efect piroelectric), prin efecte chimice, prin efecte fotoelectrice etc.

1.2. SARCINA ELECTRIC.\. DENSITATI DE SARCINA ELECTRICA

Fig.l.2. Explicativa la calculul densitatii de volum a sarcinii electrice

Sarcina electric a q este marimea prlmitiva scalara de stare a corpurilor, care caracterizeaza la scars macroscoplca starea de electrizare a acestora, fiind independenta de pozltia ~i orientarea lor.

Prin conventia stabilita de fizicianul american B.Franklin (1706-1790) ca sarcina e1ectronu1ui sa fie negativa, se numeste sarcina electric a pozitiva cea obtinuta prin lipsa de electroni si sarcina electric a negativa cea obtinuta printr-un surplus de electroni. Unitatea de masura a sarcinii electrice este Coulombul (C).

Pentru caracterizarea locala a starii de electrizare a corpurilor.s-au definit densitatile de sarcina electrica,

Dad sarcina unui corp este repartizata in volumul lui (corp izolant sau semiconductor), densitatea de volum p; a sarcinii electrice se defineste prin limita raportului dintre sarcina Aq ~i volumul A V in care se gaseste (fig.1.2), cand acest volum tinde catre zero ~i cand limita exista:

. ~q dq [C]

Pv = l~Po ~ V = d V m3 . (1.1)

in cazul uner repartitii a sarcinii electrice pe suprafete subtiri sau pe corpurile electroconductoare, se defineste densitatea de suprafata p, a sarcinii electrice prin lim ita raportului dintre sarcina Aq ~i suprafata AS pe care se gaseste, cand aceasta suprafata tinde catre zero ~i cand limita exista:

(1.2)

6

,.. ...,

UNITATEA DE INVATARE 1

,

ELECTROSTATICA (1)

OBIECTIVE

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare vei fi capabil sa cunosti:

- ce studiaza Electrostatica; ce este starea de electrizare; ce este sarcina electrica;

ce sunt densitatile de sarcina electrica si pentru ce fel de corpuri se definesc; ce este campul electric si cum se poate explora;

ce sunt : intensitate, inductia si tensiunea electrica;

modul de calcul a intensitatii campului electric in vid pentru diferite distributii de sarcina electrica;

care sunt unitatile de masura a marimilor intalnite.

DURATA DE STUDIU: 2 ore

CONTINUTUL UNIT ATII DE INV ATARE

, , ,

1. ELECTROSTATICA

Electrostatica este capitolul care studiaza startle electrice invariabile in timp ~i neinsotite de curenti electrici de conductle, respectiv de dezvoltare de caldura, caldura care caracterizeaza acesti curenti.

In regimul electrostatic, marimile de stare ale campului electric sunt invariabile in timp, deci derivatele lor partiale in raport cu timpul sunt nule, iar curentul electric de conductie este nul. Regimul electrostatic este regimul in care fenomenele electrice se pot studia independent de fenomenele magnetice.

1.1. FENOMENE DE ELECTRIZARE

Daca se freaca un baston de sticla cu 0 bucata de matase ~i apoi se separa cele doua corpuri, se constata ca atat intre ele cat si asupra corpurilor usoare din apropiere, se exercita actiuni ponderomotoare (forte si cupluri) care nu existau inainte. Se spune ca sistemul format din cele doua corpuri s-a electrizat, iar acestea se afla intr-o noua stare numita stare de electrizare.

Se numeste stare a de electrizare a corpurilor, acea stare a lor in care ele sunt capabile sa exercite actiunl ponderomotoare de natura electric a asupra altor corp uri. Ea se explica microscopic printr-un surplus sau un minus de electroni.

5

In studiul fenomenelor electromagnetice se utilizeaza marimi primitive specifice, in afara marimilor primitive din mecanica ( lungime, mas a, timp etc.). Aceste marimi primitive caracterizeaza complet starea corpurilor si starea campului electromagnetic.

Legile sunt relatii care redau cele mai generale cunostinte despre fenomenele unui domeniu de cercetare ~i care nu pot fi deduse pe cale logica, in cadrul domeniului de studiu, din alte relatii.

Teoremele sunt relatiile care se deduc din legile domeniului de cercetare prin analiza logica,

Studiul campului electromagnetic se poate face in doua feluri dupa modul in care se ia in considerare structura corpurilor:

- teo ria microscoplca clasica care tine seama de structura atomica discontinua a corpurilor;

- teo ria macroscopica care admite ca substanta corpurilor este raspandita continuu in intreg

spatiul,

Deoarece, in general, in aplicatiile tehnice, fenomenele se studiaza si se utilizeaza la scara macroscopica, cursul de fata se axeaza in general pe teoria macroscopica a campului electromagnetic. Ea utilizeaza sase marimi primitive specifice (sarcina electric a q, vectorul intensitate a campului

electric in vid E v, momentul electric p, intensitatea curentului electric de conductie i, momentul

magnetic m si vectorul inductie magnetica in vid B v) si douasprezece legi. Leg!!~teoriei

\---::::.:.:.:_ -. -~::-=::::::-

macroscopice se impart in legi generale ~i legi de material. Legile de material au in expresia lor

anumiti factori specifici diverselor materiale, factori numit] IIl.iirimi de material.

Campul electromagnetic este 0 forma de existenta a materiei, deosebita de substanta corpurilor, care poate exista atat in interiorul corpurilor, cat ~i in afara lor. Deoarece campul electromagnetic exercita actiuni ponderomotoare (forte si cupluri) asupra corpurilor, care nu sunt de natura mecanica sau termica, in urrna carora energia si impulsul corpurilor variaza, se admite ca si campul electromagnetic poseda energie si impuls. Cele mai multe moduri de manifestare ale campului electromagnetic se studiaza indirect, prin efectele pe care le produc (efecte mecanice, termice, calorice etc.) care sunt direct accesibile omului.

Campul electromagnetic are doua aspecte particulare: campul electric ~i campul magnetic.

Deosebirile dintre aceste doua aspecte au un caracter relativ ~i nu permit considerarea lor distincta decat precizand sistemul de referinta la care se raporteaza fenomenele ~i fata de care se definesc marimile electrice si cele magnetice.

Sistemul de unitati de masura folosit in prezentul curs este Sistemul international de unitati

(SI).

4

INTRODUCERE

Obiectul cursului

Electrotehnica studiaza fenomenele electrice si magnetice cu scopul utilizarii lor in tehnica.

Problemele studiate se impart in doua categorii: probleme de electroenergetica si probleme de electrocomunicatii. Electroenergetica studiaza tehnica producerii, transportului ~i utilizarii energiei electromagnetice (tehnica curentilor tari). Electrocomunicatille studiaza producerea, transmisia, reproducerea ~i inregistrarea semnalelor electromagnetice purtatoare de informatii, Cele doua categorii de probleme intervin impreuna in aplicatiile tehnice. 0 linie moderna de montaj este compusa din instalatii electroenergetice (transformatoare electrice, motoare electrice, aparataj electric, linii electrice de alimentare etc.) si instalatii de protectie, masura, comanda, control, semnalizari etc., care primesc, prelucreaza ~i transmit informatii privitoare la modul in care se fac actionarea, reglajul si comanda procesului tehnologic.

Campul electromagnetic are energie cu proprietati remarcabile cum ar fi: - se obtine usor din alte forme de energie;

- se transforma usor ~i cu randamente ridicate in alte forme de energie;

- se transmite usor, economic si practic instantaneu la mari distante;

- se distribuie foarte usor ~i cu randamente ridicate la un numar mare de consumatori de puteri

diferite cu ajutorul retelelor electrice.

Datorita acestor proprietati energia electromagnetica este utilizata pe scara larga in majoritatea aplicatiilor tehnice.

Acest curs de "Teoria campului electromagnetic " se adreseaza studentilor facultatii de Inginerie Electrica si Stiinta Calculatoarelor, profilul Electroenergetica, forma de ivatamant cu frecventa redusa. Cursul cuprinde urmatoarele parti principale: Electrostatica, Electrocinetica si Electrodinamica.

Marimi fizice. Legi ~i teoreme

Prin marime fizici se intelege 0 proprietate caracterizata cantitativ prin posibilitatea asocierii biunivoce in raport cu 0 proprietate de referinta data, de aceeasi natura, numita unitate de masura a unei marimi matematice.

Din punctul de vedere al felului in care se introduc, marimile fizice se clasifica in:

- Marlmt primitive, care se introduc direct pe cale experimentala indicandu-se concret unitatea de masura si procedeul de masurare;

- Marimi derivate, care se pot defini cu ajutorul marimilor primitive sau a altor marimi cunoscute.

3

3.3.3. Legea fluxului magnetic 142

Teste 144

)( UNITATEADEINVATARE17

3.3.4. Legea circuitului magnetic 145

Aplicatii .147

3.3.5. Teoremele refractiei liniilor de camp magnetic .150

Teste 152

~_~, UNITATEADE INVATARE 18

ii§:tegea inductiei electromagnetice : 153

Aplicatii 154

Curentii turbionari 155

Principiul de functionare al generatorului de curent altemativ .155

Aplicatie numerica 156

3.4. CLASIFICAREA MATERIALELOR DIN PUNCT DE VEDERE MAGNETIC. .157

3.5. CIRCUITE MAGNET ICE 159

Teste 160

y:_. UNITATEA DE INV ATARE 19

3.5.1. Reluctanta magnetica, Perrneanta magnetica 161

3.5.2.Teoremele lui Kirchhoffpentru circuite magnetice .162

Aplicatie 163

3.5.3. Gruparea reluctantelor magnetice 164

Aplicatii 165

3.6. INDUCTANTE (INDUCTIVITAp) 166

Teste 167

~ UNITATEADE INVATARE 20

3.6.1. Inductante proprii si inductante mutuale 169

Aplicatii 171

3.6.2. Inductante utile ~i inductante de dispersie 171

3.6.3. Relatiile lui Maxwell pentru inductivitati 172

3.6.4. Tensiunea electromotoare de inductie proprie si de inductie mutuala .173

3.7. ENERGIA ~I FORTELE IN CAMpUL MAGNETIC .173

3.7.1. Energia campului magnetic produs de circuite electrice .173

Teste 175

UNITATE,A.DEiNVATARE 21

3.7.2. Teoremele fortelor generalizate in campiif magnetic : .177

Aplicatii 178

3.7.3. Fortele electromagnetice 179

3.7.4. Fortele electrodinamice 179

Aplicatie 180

Teste 181

BIBLIOGRAFIE 183

iii

2.4.1. Intensitatea campului electric in sens larg 63

" 2.4.2. Tensiunea electric ii, tensiunea electromotoare 63

~A.MPUIgL~ EL~CTRIC~ I~PRI.MATE 64

~<51. Campunle electnce impnmate de volum 64

. Teste 66

1-, UNITATEADE IN vA. TARE 8

2.5.2. Campurile electrice imprimate pe interfete (de contact) 68

2.6. RELATIILE FUNDAMENTALE ALE REGIMULUI ELECTROCINETIC 70

2.6.1. Legea conservarii sarcinii electrice 70

2.6.2. Legea conductiei electrice 72

Aplicatii 75

Teste 76

':/ UNITATEADE INVA.TARE 9

2.6.3. Legea transformarii energiei in conductoare 78

Aplicatie 82

2.7. CIRCUITE LINIARE DE CURENT CONTINUU 83

2.7.l. Definitii 83

2.7.2. Sensuri de referinta in circuitele de curent continuu 84

Teste 86

>< UNITATEADE INVA.TARE 10

2.7.3. Teoremele lui Kirchhoff .' .' 87

2.7.4. Gruparea rezistoarelor 89

2.7.5. Rezolvarea retelelor electrice , 91

Aplicatie 93

Teste , 94

UNITATEA DE ~REll

Aplicatii numerice 96

2.8. CURENTUL ELECTRIC PRIN ELECTROLITI.. 99

2.8.1. Disociatia electrolitica 99

2.8.2. Electroliza .l 00

2.8.3. Pile electrice (elemente galvanice) 101

Teste ,~ 103

UNITATEA DE i'Nv AT-ARE 12

2.8.4. Acumulatoare electrice ,;:':-::-~ .. : .l 04

2.8.5. Gruparea elementelor galvanice si a acumulatoarelor electrice 106

2.9. CURENTUL CONTINUU IN VID SI IN GAZE 108

2.9.1. Emisiunea electronica 108

2.9.1. Descarcari electrice in gaze .l 09

Teste 112

A UNITATEA DE I~YATARE 13

2.10. CURENTUL CONTINUU IN SEMICONDUCTOARE 113

2.10.1. Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor 113

Teste ; 118

UNITATEA DE i'NVAtARE 14 .

2.l0.2. Diodele semiconductoare : 119

2.l0.3. Tranzistorul. .l23

Teste 126

UNITATEA DE IN vA. TARE 15

2Ji);Iic~ii;~~~~~A·RE' DE'CURENT ·C·ONTiNUU·.:::·.:::::::::: :: :: '::':::'.'::::: ~;6

'.--~ 2.l1.1. Elemente de circuit neliniare 130

2.l1.2. Caracteristicile rezistoarelor neliniare 132

2.11.3. Teoremele lui Kirchhoff aplicate circuitelor electrice neliniare 133

Aplicatie 134

Teste 135

3. ELECTRODINAMICA

,~UNIT ATEA DE INV A.TARE 16

3.1. CA.MPUL MAGNETIC iN VID: :· 136

3.1.1. Campul magnetic. Linii de camp magnetic .l36

3.1.2. Teorema Biot-Savart-Lap1ace 139

Aplicatie 139

3.2. CA.MPUL MAGNETIC iN CORPURI 140

3.2.l. Caracterizarea starii de magnetizare a corpurilor .l40

3.3. RELATIILE FUNDAMENTALE ALE ELECTRODINAMICII 141

3.3 .1. Legea magnetizatiei tempo rare 141

- -

3.3.2. Legea legaturii intre inductia magnetica B ,H si M .l41

11

CUPRINS INTRODUCERE

Obiectul cursului 3

Marimi fizice. Legi si teoreme 3

1. ELECTROSTATICA

X UNITATEADE iNVATARE 1

l.1. FENOMENE DE ELECTRIZARE 5

1.2. S~RCINA ELECTRIC~. DENSITATI DE SARCINA ELECTRICA. 6

1.3. CAMPULELECTRIC INVID 7

1.3.1. Intensitatea campului electric In vid 7

1.3.2. Formula lui Coulomb 8

1.3.3. Relatii de calcul pentru intensitatea campului electric In vid 9

1.3.4. Inductia electrica In vid 10

1.3.5. Tensiunea electrica in vid 10

Aplicatie 11

Teste 13

, ,UNITATEADEiNVATARE2

1.4. CAMPUL ELECTRIC IN DIELECTRICL. 15

1.4.1. Dielectricii. Momentul electric. Polarizatie 15

- , 1.4.2.Generalizarea relatiilor obtinute pentru campul electric din vid pentru dielectrici .17

1.5. ,RELATIILE FUNDAMENT ALE ALE ELECTROSTA TICII 18

1.5.1. Legea polarizatiei temporare 18

l.5 .2.Legea legaturii dintre inductia electrica, intensitatea campului electric si polarizatie 18

1.5.3. Legea fluxului electric 18

Aplicatie 19

1.5.4. Teorema conservarii sarcinilor electrice adevarate 19

1.5.5. Teorema potentialului electrostatic 20

Aplicatii 21

Teste 23

X UNITATEADEiNVATARE3

1.6. CONDITIA DE ECHILIBRU EiECTROST A TIC 25

1.7. CAPACITATE ELECTRICA. CONDENSATOARE 27

1.7.1. Calculul capacitatii condensatoarelor 27

1.7.2. Gruparea condensatoarelor 29

Aplicatie , 31

l.7.3. Teoreme1e lui Kirchhoffpentru retele de condensatoare 32

Aplicatie 33

Teste 34

~ UNITATEADE iNVATARE4

1.7.4. Relatiile lui Maxw~l1 referitoare 1a capacitati 36

1.8. ENERGIA SI FORTELE CAMPULUI ELECTROSTATIC 38

1.8.1. Energia campului e1ectrostatic 38

Aplicatie : 39

1.8.2. Teoreme1e fortelor genera1izate .40

Aplicatii .41

Teste .43

X UNITATEADEiNVATARE5

1.9. METODE DE DETERMINARE A cAMPULUI ELECTRIC .44

1.9.1. Metoda fluxu1ui electric (metoda fundamentala) .44

Aplicatii 45

Teste 51

UNITATEA DE iNV ATARE 6

@)Metoda aproximarii 1inii1or de camp electric prin drepte ii arce de cere 52

Aplicatie 55

1.9.3. Metoda imagini1or. 56

Aplicatie 57

Teste 58

2. ELECTROCINETICA

_ :Z UNITATEADE iNVATARE 7

2.1. GENERALITATI. .59

2.2. INTENSITATEA SI DENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC 60

2.2.l. Intensitatea si densitatea curentu1ui electric de conductie 60

2.2.2. Intensitatea si densitatea curentu1ui electric de convectie 61

2.3. CONDUCTOARE, IZOLANTI, SEMICONDUCTOARE 62

2.4. CAMpUL ELECTRIC IN SENS LARG. TENSIUNEA ELECTRICA. TENSIUNEA

ELECTROMOTOARE 63

DanBIDIAN

REPROGRAFIA UNIVERSITATII "TRANSIL VANIA" DIN BRASOV

.__. __ Frecventi R.edusi

NERUi ElECTRICA eTIiNTACALClJLATOARELOR

EMENTUL ENERGIEI

Semestrul2 2010

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful