P. 1
Brainstorming

Brainstorming

|Views: 86|Likes:
Published by Popa Ionela

More info:

Published by: Popa Ionela on Mar 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/12/2012

pdf

text

original

Brainstorming (Asalt de idei/Evaluare am nat /Marele DA) Este o metod colectiv de c utare a ideilor i solu iilor, dar nu a cuno

tin elor într-un mod cît mai rapid i cît mai pu in critic posibil. Brainstorming-ul se poate aplica la orice subiect care se preteaz discu iei i admite mai mult decît o solu ie. Timp : 20-30 de minute.În func ie de problem i de profunzimea examin rii ei, pentru lansarea ideilor trebuie acordate 10-20 de minute. Pe lîng aceasta, se va rezerva timp pentru analiza, sistematizarea, ordonarea ideilor. Resurse :Tabl i cret sau foi de poster i markere.

Algoritmul utiliz rii: 1. Etapa preg titoare ,cu cele 3 faze :de selec ionare a membrilor grupului de organizare i de familiarizare cu tehnica,faza de preg tire a edin elor. 2. Etapa productiv a grupului :stabilirea temei, rezolvarea problemelor,culegerea ideilor. 3. Etapa trierii i selec ion rii ideilor :evaluarea prin analiza ideilor emise,se opteaz pentru solu ia final . Valoarea formativ :Brainstorming-ul se utilizeaz ca prim pas pentru cercetarea unei problem în etapa de evocare pentru acumularea ideilor într-o discu ie. Obiectivul major este exersarea capacit ii creatoare a elevilor î n procesul didactic care s conduc la formarea unor opinii active. Cinquain Cinquain este o tehnic de elaborare a textului propriu, inspirat dintr -un subiect luat în discu ie. Timp :10-15 de minute: 5-7 minute pentru scriere;5-10 minute pentru lectur Resurse :Instrumente de scris, hîrtie. Algoritmul utiliz rii a) La fnele unei discu ii libere sau pe un text literar, profesorul va explica tehnica cinquain (se recomand afi area regulilor), ea constînd în scrierea unei poezii de cinci versuri, dup cum urmeaz : ‡ 1 substantiv cu statut de titlu; ‡ 2 adjective determinative pentru acel substantiv; ‡ 3 verbe, eventual predicate ale acelui substantiv-subiect; ‡ 4 cuvinte semnificative, care încheag imaginea general ; ‡ 1 substantiv echivalent cu primul, la nivel lexical sau intratextual, prin mijlocirea celor patru cuvinte anterioare. b) Se alege diapazonul textului care va fi scris: se d un titlu. c) Elevilor li se ofer timp pentru a produce un text în parametrii da i. d) To i doritorii citesc textul produs. e) Studen ii sînt l sa i s - i aprecieze reciproc lucr rile. f) Se examineaz situa ii de aplicare a tehnicii. Valoarea formativ : Este recomandabil pentru etapa reflec iei, cînd elevii î i va exprima într-o form netradi ional opinia-generalizare, i rezid în scrierea unei poezii de cinci rînduri. Opera iile mintale pe care le reclam scrierea cinquain-ului includ: nominalizarea, descrierea i generalizarea. i oferire de feedback.

Citate

Timp :7-10 minute. Resurse :Citate. Algoritmul utiliz rii: a) Profesorul alege mai multe citate ce caracterizeaz o personalitate, un eveniment i le scrie pe foi separate. b) Organizeaz studierea în grupuri cooperante de 3-4 persoane. c) D fiec rui grup cîte o foaie cu citatul, pe care se vor nota cît mai multe caracteristici privind personalitatea, evenimentul descris. d) Dup ce grupurile fac lista, un elev va enun a citatul, iar altul lista calit ilor/ caracteristicilor. Informa ia se noteaz la tabl . Studen ii sînt preveni i c toate calit ile/caracteristicile enun ate se refer la o singur personalitate/eveniment. e) Utilizînd informa ia de la tabl , î n grupuri cooperante, ei vor descrie personalitatea/evenimentul în 4-5 fraze. f) Se repartizeaz textul i elevii î l citesc, apoi revizuiesc cele scrise, completînd dac e necesar. Profesorul îi roag s selecteze din text i alte citate din care pot deduce informa ii noi. Scriu varianta final . Valoarea formativ :Metoda ³Citate´poate fi folosit pentru a examina o personalitate, un eveniment la etapa de evocare. Presupunerile elevilor vor servi drept motivare pentru studierea ulterioar a unui text.

Clustering Clustering-ul este o modalitate de organizare grafic a informa iei, ce provine dintr-un brainstorming nelinear. Timp :10-15 minute. Resurse :Tabl i cret sau foi de poster i markere.

Algoritmul utiliz rii a) Se formuleaz subiectul (relevant i actual pentru elevi) i se înscrie în mijlocul clustering-ului presupus. b) Se acumuleaz cuvinte. i se înscriu informa iile lansate de elevii, în variante cî t mai laconice: cuvinte sau îmbin ri de

c) Pe m sur ce se înscriu cuvintele, se traseaz linii între ideile care se leag în vreun fel. d) Se înscriu toate formulele verbale, pîn la epuizarea ideilor sau pîn la expirarea timpului. e) Se examineaz alte posibilit i de marcare a conexiunilor între idei, no iuni, termeni. Valoarea formativ : Clustering-ul este o metod util pentru dezvoltarea gîndirii critice la elevi i anume în etapele orei de evocare ±stabilirea nivelului de cunoa tere i în elegere, pentru actualizarea unor no iuni,categorii,clasific ri; i reflec ie- ca suport pentru prezentare sau scriere..Prin acumularea i prezentarea grafic a informa iei, se ofer posibilitatea de a crea asocia ii noi, se stimuleaz procesul de gîndire, elevii formîndu- i o viziune de ansamblu asupra unor cuno tin e i conexiuni ce exist între realii i concepte.

Comer ul cu o problem Este tehnica studierea unei teme dintr-un ciclu ,tema nou . Timp :45 de minute: 10 -15 de minute pentru prelegere sau lectur ; 10 minute pentru lucrul în perechi; 7-10 minute pentru discu ie în grupuri i 10 minute pentru interogare reciproc . Resurse :Un text la subiectul ales.

Algoritmul utiliz rii a) Profesorul realizeaz o activitate de evocare adecvat . b) Profesorul ine o prelegere sau ofer un text care urmeaz a fi citit. c) Elevii formeaz , aleatoriu, perechi. d) Lucrînd în perechi, identific în textul prezentat/distribuit 4-5 probleme importante. e) Perechile formeaz grupuri de 4 i discut problemele esen iale, mai ales în scopul solu ion rii incertitudinilor i al rezolv rii semnelor de întrebare. f) Fiecare pereche scrie cîteva întreb ri sau probleme, pe care cealalt pereche trebuie s le solu ioneze/rezolve. g) Perechile se interogheaz reciproc i î i analizeaz r spunsurile. h)Elevii scriu 5 minute un rezumat al celor înv ate. Valoarea formativ : Tehnica vizeaz atît înv area cît i evaluarea, fiind recomandabil pentru realizarea sensului (însu irea unor subiecte teoretice, studierea unei teme dintr-un ciclu, dezvoltarea abilit ii de a sesiza problema i de a o formula), i presupune implicarea tuturor elevilor în cercetarea unui subiect i evaluarea reciproc .

Cubul Strategia de predare ±înv are ³ Cubul´ urm re te un algoritm ce vizeaz descrierea, compara ia, asocierea ,analizarea, aplicarea,argumentarea atunci cînd se dore te explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi imbog it cu noi cunostin e sau a unei situa ii privite din mai multe perspective. Timp :20-25 de minute:10-15 minute pentru scriere sau preg tirea prezent rii orale;7- 10 minute pentru lectur discu ie. Resurse:Un cub, cu fe ele con inînd inscrip iile necesare, instrumente de scris, hîrtie. Algoritmul utiliz rii a) Profesorul prezint obiectul i explic pa ii aplic rii tehnicii.Cubul are 6 fe e, pe care sî nt scrise, cu indicarea ordinii, verbele ce numesc opera iile de gîndire: 1. Descrie/define te :Înainte de a începe s comunic m despre ceva, preciz m termenii,convenim asupra defini iilor, referindu-ne la surse credibile (DEX, enciclopedii). 2. Compar :Esen a compara iei const în a lega subiecte i informa ii noi cu cele deja asimilate. Compara ia trebuie s ajute a vedea specificul fenomenului/ obiectului în raport cu altele, deja examinate. 3. Asociaz :Fiecare subiect examinat poate declan a diverse asocia ii, ducîndu-i pe elevi cu gîndul la diferite concepte, locuri comune, tangen e i afinit i.Este important s se valorifice mai multe aspecte ale asocierilor posibile,s se manifeste din plin persoana care asociaz . 4. Analizeaz :Procedura de analiz presupune descifrarea structurii unui obiect, interpretarea leg turilor dintre constituen i i a constituen ilor ca elemente ale întregului. 5. Aplic :Posibilit ile de aplicare în via a cotidian a subiectului (sau a informa iei despre el) sînt destul de vaste. Studen ii vor releva ce se poate face cu subiectul sau cum poate fi utilizat acesta, dezvoltîndu- i spiritul de observa ie. 6. Apreciaz /Argumenteaz (pro sau contra) :Acordul final al descrierii îl constituie aprecierea argumentat a valorii acelui obiect. Atitudinea poate fi pozitiv (cu argumente pro) sau negativ (cu argumente contra). i

b) Profesorul anun subiectul i acord timp pentru scriere, speci ficind limitele temporale. La prima aplicare a tehnicii se poate exersa mai întîi oral, pe un subiect familiar.

d) Se fac publice textele produse. Valoarea formati : Tehnica cubul este una de examinare a subiectului. Este recomandat pentru scriere, dar odat asimilat , se preteaz i comunic rii orale, atunci cînd inten ion m s examin m exhausti o problem .Se aplic preponderent pentru realizarea sensului, dac subiectul luat în discu ie este nou sau par ial cunoscut. Poate fi utilizat la evocare sau reflec ie, ca al oritm de actualizare a informa iilor sau de sistematizare a celor asimilate într o alt tehnic .În linii mari, aceast tehnic se preteaz pentru dezbaterea oric rui subiect tiin ific, descrierea unei experien e sau a rezultatelor unei cercet ri, formularea opiniei fa de un fenomen. Este foarte util pentru elaborarea eseului structurat.
© ¨ ©  ©¨ ©

Diagrama Venn este o tehnic de organizare grafic a informa iei, rezultînd din discutarea a dou concepte, no iuni, idei, texte, care au afinit i i deosebiri. Timp : -10 minute. Resurse :Tabl 

Algoritmul utiliz rii a) Se enun problema ce urmeaz a fi discutat . b) Profesorul formuleaz un subiect care se preteaz discu iei i compara iei cu un alt subiect cunoscut. c) Elevii le vor examina prin prisma unor no iuni, concepte numite de profesor, pe care le vor prezenta prin cercuri par ial coincidente. d) Individual, în perechi sau în echipe, elevii deseneaz cercurile i scriu textul/termenii/cuvintele necesare, prin care se repereaz specificul fiec rei no iuni. e) Suprafa a comun a cercurilor este ha urat raportate la m sura coinciden ei/ diferen ei. i pe ea se scriu afinit ile. Dimensiunile suprafe ei comune sînt i s-a lucrat individual) fac prezent rile.

f) Perechile, echipele sau fiecare în parte (dac e o grup pu in numeroas

g) Urmeaz un comentariu oral pentru fiecare divergen în reprezentarea grafic . Valoarea formativ : Tehnica se aplic la etapa evoc rii sau a reflec iei. La etapa evoc rii, diagrama Venn se proiecteaz pentru centrarea aten iei asupra unei probleme, pentru actualizarea unor conexiuni i coinciden e dintre fenomene, fapte, pentru fixarea unor informa ii cunoscute. La etapa reflec iei tehnica se utilizeaz pentru introducerea în scheme proprii a conceptelor analizate, a sensurilor deduse .Tehnica activizeaz mai multe inteligen e i dezvolt gîndirea analitic . 



Di

V

i cret sau coli de poster i markere.

percep ie

§¦

c) St

ii scri i

  ¥¢ £¢¡£¢ ¤¢¡£  

£¢   ¡

t t t l solicit t

i mai multe

sensa ie

Discu ia ghidat Discu ia ghidat este discu ia pe marginea unui text citit (artistic sau publicistic, mai rar tiin ifi c) unde profesorul va avea rol de facilitator. Timp : 20-30 de minute. Resurse: Un text susceptibil discu iei. Algoritmul utiliz rii a) Profesorul î i proiecteaz o discu ie ghidat pe un text susceptibil dezbaterilor. b) Pentru ca discu ia s nu fie monologul profesorului, ci un schimb dinamic de replici i observa ii, este bine ca ea s se structureze din declara ii, întreb ri, semnale i pauze de t cere. c) În cadrul discu iei, care porne te de la declara ii (orice elev are dreptul la o declara ie în leg tur cu textul), profesorul dozeaz i alterneaz activit ile specifce. d) Orice elev, dar i profesorul, are dreptul s adreseze întreb ri celui care a avut o interven ie verbal sau auditoriului în general. Întreb rile pe care le abordeaz studen ii se discut cu mai mult entuziasm, de aceea este bine s cultiv m obi nuin a de a întreba nestandard. e) Dac discu ia se blocheaz , profesorul o va reanima prin întreb ri. f) L sîndu-i pe elevi s fac declara ii i evitînd el î nsu i acest tip de interven ii, profesorul rezum cele afirmate de studen i i formuleaz probleme certe, astfel demonstr ndu-le, în permanen , un model de comunicare eficient . g) Semnalele nonverbale pe care le utilizeaz profesorul-dirijor trebuie s fie familiare grupului i s stimuleze desf urarea discu iei, nu s o blocheze. În afar de semne general acceptate de a oferi cuvîntul sau de a opri pe cineva dintre vorbitori, pozi ia i mi c rile mî inilor, expresia fe ei, imaginile iconice trebuie s fie elocvente i descifrabile, pentru a cere clarific ri i a încuraja, pentru a ajuta s se g seasc un cuv nt potrivit . h) Pauzele care se las dup întreb ri mai complicate sînt un imbold pentru a medita, a c uta r spunsul, a aborda sub alt unghi subiectul. Valoarea formativ : În aceast tehnic sarcina profesorului este de a ghida discu ia, renun înd la ideea de a- i impune întreb rile i de a cere r spunsuri la ele. . Tehnica este binevenit pentru etapa reflec iei i este important ca textul s invite la discu ie.

G si i cuvîntul- int Este o tehnic inspirat din exerci iile matematice, subordonate ndemnului g se te num rul- int . Obiectivul urm rit prin aplicarea acestei tehnici const n dezvoltarea aten iei i a spiritului de observa ie, exersarea opera iilor de analiz i sintez , a capacit ii de presupunere i discern m nt, a abilit ii de a r spunde univoc i laconic la ntreb ri clare. Timp : 3-5 minute pentru un cuvînt. Algoritmul utiliz rii a) Deoarece esen a tehnicii vizeaz descoperirea unui cuvînt prin indicii discutate,profesorul preg te te prima exersare a tehnicii, alegînd un cuvînt relevant pentru disciplina pe care o pred . b) Elevii sînt familiariza i cu regulile ce urmeaz a fi respectate. c) Profesorul, singurul care tie cuvîntul, r spunde doar prin da/nu la întreb rile formulate de elevii. d) Obiectivul este s se formuleze corect întreb rile, inînd cont de toate întreb rile i r spunsurile precedente, triind informa ia, astfel încî t s se ajung cît mai repede la cuvîntul- int . e) La descoperirea cuvîntului, se debrifeaz întreg procesul, urm rindu-se întreb rile decisive i cele ce nu au avut nici un impact asupra activit ii.

f) Dac situa ia o cere, se discut cauzele di ficult ilor de r spuns, a dubl rii întreb rilor . Valoarea formativ : Obiectivul urm rit prin aplicarea acestei tehnici const în dezvoltarea aten iei i a spiritului de observa ie, exersarea opera iilor de analiz i sintez , a capacit ii de presupunere i discern mînt, a abilit ii de a r spunde univoc i laconic la întreb ri clare.Tehnica poate fi aplicat la etapa de evocare pentru motivarea elevilor la subiectul nou.

Gînde te±perechi±prezint (GPP) GPP este o tehnic de participare la discu ii i de formulare î n pereche a unei atitudini. Timp : 10-20 de minute:3-5 minute pentru formularea i înscrierea opiniei individuale;3-5 minute pentru discu ie în perechi.Cîte 1-2 minute pentru prezent ri din partea fiec rei perechi. Resurse :Hîrtie i instrumente de scris. Algoritmul utiliz rii a) Elevii sînt împ r i i î n perechi. b) Elevii sînt ruga i s se gîndeasc 3-5 minute asupra unei probleme, s - i formuleze în scris opinia, s - i aminteasc i s descrie individual o experien . c) Textul fiind elaborat, partenerii î i prezint reciproc informa ia. d) Perechea discut ambele p reri/experien e/texte i, în consecin , formuleaz o alocu iune comun , pe care o prezint comunit ii de instruire. e) Profesorul ascult o parte din perechi sau d cuvîntul tuturor. f) Discutarea opiniilor ar putea s se produc la încheierea tuturor prezent rilor. Valoarea formativ : Tehnica se combin cu alte tehnici de înv are i prezentare a solu iilor, cu brainstorming-ul în perechi. Se aplic la etapele evocare sau reflec ie.

Graficul T Se proiecteaz pentru organizarea i monitorizarea unei discu ii în vederea formul rii de concluzii, lu rii de decizii. Este o tehnic simpl i accesibil , de c utare a argumentelor i de confruntare a pozi iilor. Timp :20-30 de minute: 10-15 minute pentru completarea graficului; 10-15 minute pentru analiza argumentelor. Resurse :Tabl i cret sau coli de poster i markere.

Algoritmul utiliz rii Etapa I: a) Se formuleaz o problem binar . b) Se poate utiliza un tabel cu dou coloane simetrice, con inînd, în stînga, partea afirmativ a binomului: da, bine, pro, forte, prioritate, iar î n dreapta ± partea negativ a binomului: nu, contra, puncte vulnerabile. da, bine, pro, forte, prioritate nu, contra, puncte vulnerabile c)Elevii cerceteaz problema i lanseaz argumente pentru ambele aripi ale graficului. d) Se înscriu toate argumentele i contraargumentele valide. Etapa II a) Se examineaz rela ia dintre argumente i contraargumente. b) Se bifeaz argumentul i contraargumentul-pereche.

c) Se înscriu în continuare argumente i contraargumente care apar în procesul discu iei. d) Se estimeaz ponderea unei aripi a graficului. e) Se formuleaz concluzia general asupra problemei. Valoarea formativ : Este aplicabil atî t pentru probleme de ordin tiin ific, cît i pentru discu ii î n baza lecturii unui text artistic sau publicistic. Se recomand la etapa evocare pentru a scoate în eviden fa etele unei probleme, a-i reliefa caracterul controversat i la etapa re fl ec ie pentru formularea atitudinii personale ntr-o problem , elaborarea unor recomand ri sau luarea de decizii.

Interogarea multiprocesual Tipologia întreb rilor în cadrul interog rii multiprocesuale este urm toarea: 1.Întreb ri literale: Cer informa ii exacte despre cele prezentate în text. Întreb rile reclam un efort minim din partea elevului, mobilizîndu-i aten ia, dar riscurile de a da un r spuns gre it sînt mari. 2.Întreb ri de traducere: Acestea necesit o modificare a informa iei, o restructurare a ei, o reprezentare în alte imagini, transpunerea celor exprimate prin cuvînt în imagine sau a imaginii grafice în expresie verbal . Aceste întreb ri creeaz o nou experien senzorial , care trebuie tradus dintr-un limbaj în altul. Tot aici vom include i întreb rile prin care elucid m semnifica ia unor detalii, explicarea unor cuvinte, semne i simboluri. 3.Întreb ri interpretative : Cer descoperirea conexiunilor dintre idei, fapte, defini ii, valori. Elevul trebuie s - i dea seama cum se leag diverse concepte pentru a avea un sens. Aceste enun uri interogative se vor structura pe relevarea unor leg turi i pe necesitatea de a le argumenta.Elevul care are deja abilitatea de a interpreta textul este obi nuit s atribuie semnifica ii i valori unor fapte, s admit i s se confrunte cu posibilitatea de a interpreta divers/diferit acelea i fapte. 4.Întreb ri applicative : Ofer posibilitatea de a rezolva probleme autentice, probleme de logic , sau de a dezvolta ideile sugerate, a explora suspansul. R spunsurile la acest fel de întreb ri cer o racordare a modalit ii de a gîndi logic la diferite situa ii din via a cotidian . Prin asemenea chestiuni, intim, în mare m sur , i obiectivele atitudinale, folosind textul ca pretext i urzeal , pentru a ese o discu ie. 5.Întreb ri analitice : Se formuleaz pentru a cerceta în profunzime textul, examinîndu-l din unghiuri diferite. Fiecare trebuie s aib libertatea de a formula o idee, de a vedea lucrurile din diverse perspective, de a analiza minu ios problemele i de a- i expune logic argumentele i contraargumentele. Pentru un text literar, la aceast etap începe analiza lui dup caracteristicile de gen i specie, apartenen a la un curent literar etc. 6.Întreb ri sintetice : Încurajeaz rezolvarea creativ , nestandard a problemelor. Pentru a r spunde la întreb rile sintetice, elevii vor face apel la cuno tin ele pe care le au i la experien , vor oferi scenarii de alternativ . Întreb rile de acest tip oblig elevul s se implice personal i s propun o solu ie, f r s o aib de-a gata. Aceste întreb ri vor viza mai mult reflec ia, urm rindu-se de ce autorul scoate în eviden anumite detalii, insist asupra unor momente. 7.Întreb ri evaluative : Reclam aprecieri din partea studen ilor, urmînd ca ace tia s dea calificativele bun/r u, corect/gre it, în func ie de standardele definite de ei în i i i cu referire la un subiect studiat. Abordarea unor întreb ri evaluative îi ofer elevului posibilitatea de a- i personaliza procesul de înv are, de a- i însu i cu adev rat noile idei i concepte, dar i anumite valori etice. Timp :50-80 de minute: 10-20 de minute pentru lectura textului i formularea întreb rilor;20-30 de minute pentru discutarea întreb rilor; 20-30 de minute pentru oferirea r spunsurilor. Resurse :Text pentru lectur ± cîte un exemplar pentru fiecare elev.Fi e pentru formularea întreb rilor (cîte 3-5-7 de persoan ). Algoritmul utiliz rii: Prima aplicare a tehnicii a) Profesorul preg te te textul pe care se va lucra i îl distribuie elevului . b) Elevii au timp suficient pentru lectura i în elegerea lui.

c) Deoarece e prima aplicare a tehnicii, studen ilor li se distribuie i descrierea tipurilor de întreb ri sau profesorul face o prezentare a acestora.Ulterior, ei vor cunoa te tipologia interog rii multiprocesuale i vor opera independent cu termenii din domeniu. d) Profesorul î i elaboreaz a proprie list de întreb ri, prin care cuprinde tot spectrul de formule interogative i le aranjeaz într-o ordine logic . e) Profesorul enun cîte o întrebare, îndemnîndu-i pe elevi s caute r spunsuri prin descifrarea textului, le permite s revin la text. f) Dup ce s-a oferit r spuns la întrebare, se examineaz î ntrebarea ca specimen: categoria din care face parte, modul în care a fost construit . g) Participan ii la discu ie vor avea posibilitatea s r spund cît mai amplu i cît mai complet la întreb ri, iar profesorul nu va c uta un singur r spuns corect i nu va gr bi demersul didactic. Abordarea fireasc a întreb rilor i atmosfera de discu ie, nu de examen sau interogatoriu, va da demersului un avantaj în ceea ce prive te atingerea obiectivelor formative i atitudinale. Aplic rile ulterioare a) Elevii cunosc tipurile de întreb ri i sînt competen i î n a le formula, de aceea ± dup lectura textului ± sarcina pus în fa a lor ar putea fi cea de a formula întreb ri de toate tipurile, examinînd textul în cele mai mici detalii. b) Elevii ar putea fi împ r i i în perechi sau în grupuri, adresî ndu- i reciproc întreb ri i oferind r spunsuri. c) Se recomand utilizarea cît mai larg a verbelor din taxonomia lui Bloom în formulele interogative. d) S-ar putea l sa timp pentru înregistrarea întreb rilor i a r spunsurilor. e) Se pot proiecta lucr ri scrise în baza textului. Este foarte u or a scrie ulterior despre un text care a fost examinat în modul acesta. Valoarea formativ : Orice demers didactic, la fel ca orice discu ie, dezbatere, cercetare implic i formularea unor întreb ri. M iestria de a lansa o întrebare adecvat situa iei i de a o valorifica din plin ar putea deveni un atu al celui care o posed . Privit ca tehnic ulterioar lecturii i racord at la un text literar, interogarea multiprocesual apare ca o e alonare fireasc a întreb rilor, printre care nu domin un anumit tip, iar întreb rile literale sî nt puse doar pentru a ne convinge c textul a fost citit atent i con inutul a fost î n eles.

Interviul în trei trepte Este o tehnic de înv are prin colaborare dintre 3 subiec i: intervievatul,intervietorul i secretarul. Timp: Pentru evocare sau reflec ie: 3-5 x 3 = 9-15 minute. Pentru realizarea sensului : 10-15 minute pentru lectura textului i formularea întreb rilor.Cîte 5-7 minute pentru un dialog = 15-21 de minute pentru o tur . Resurse : Un text pentru lectur Algoritmul utiliz rii: a) Profesorul creeaz echipe de cîte 3 persoane, urm re te s se distribuie rolurile i s se decid asupra schimb rilor ulterioare de rol. b) Dac tehnica se aplic pentru evocare sau reflec ie, se anun subiectul asupra c ruia vor discuta studen ii. c) Dac tehnica se va aplica pentru realizarea sensului, profesorul va distribui textele care vor fi citite i la care se vor adresa întreb ri. d) În timpul interviului (unul ntreab , altul r spunde), un al treilea membru al echipei exercit func ia de secretar i înregistreaz toate informa iile. Prin rota ie, fiecare dintre participan i este i intervievat, i secretar, i intervievator. i intervievare.

e) La primul pas, elevul A (reporterul) îl intervieveaz pe elevul B, iar C înregistreaz în scris aspectele principale ale discu iei. f) Timpul pentru un interviu este limitat (3 -5-7 minute). g) Rolurile se schimb i A va fi secretar, B va intervieva, iar C va r spunde la întreb ri.

h) La a treia treapt a interviului, A r spunde la întreb ri, B este secretar, iar C pune întreb ri. Valoarea formativ :Este o tehnic de înv are prin colaborare utilizat la toate etapele lec iei. În cadrul acesteia partenerii se intervieveaz reciproc în leg tur cu un anumit subiect care dezvolt la copii spiritul de echip .

Jig-saw/Mozaic/Zigzag Este o tehnic de înv are prin colaborare a subiectelor de natur teoretic . Timp :80 de minute. Resurse :Textul de studiat, multiplicat i segmentat în n p r i. Algoritmul utiliz rii: a) Profesorul preg te te un text tiin ific i îl împarte âîn cîteva fragmente (3-4), relativ independente. b) Se formeaz cîteva echipe de baz cu acela i num r de persoane (3-4). c) În cadrul echipei, fiecare elev are un num r ce corespunde sarcinii pe care o va realiza (fragmentului pe care îl va citi, problemei pe care o va cerceta). d) Eleviii din diferite echipe se întrunesc î ntr-un grup de exper i, citesc, discut prezenta partea lor din subiectul lec iei. i convin asupra felului în care vor

e) Sarcina fiec rui elev este s în eleag foarte bine materialul i s structureze adecvat modalitatea de predare. Este important ca fiecare s - i dea seama c în grupul de baz ei nu sînt dubla i de nimeni i r mîn singurii responsabili de predarea unei por iuni a textului sau de elucidarea unui subiect. f) Strategia i tehnicile de predare r mîn la latitudinea grupului de exper i. g) Cînd grupurile de exper i i-au încheiat lucrul, fiecare expert se întoarce la grupul s u ini ial i pred por iunea ce i-a revenit. h) În procesul pred rii, colegii îi adreseaz expertului î ntreb ri de clarificare, discut nedumeririle. i elucideaz toate

i) Dup ce a terminat de explica t, expertul formuleaz întreb ri asupra subiectului, pentru a se convinge c informa ia a fost asimilat . j) Pentru a se asigura c informa ia se transmite corect, profesorul va monitoriza preda rea i va interveni acolo unde înaintarea este anevoioas . k) Dac o permit condi iile, profesorul evalueaz însu irea subiectului i calitatea muncii exper ilor. Valoarea formativ : Tehnica se poate aplica pentru cercetarea unui material amplu, de propor ii. Obiectivele atitudinale urm rite prin aplicarea acestei tehnici sînt educarea responsabilit ii i dezvoltarea abilit ilor de prezentare.Este o tehnic de dezvoltare a gindirii critice prin amplitatea ei de elemente necesare în mosaic.

Predarea complementar Timp :5-7 minute pentru un fragment de text. Resurse :Un text tiin ific multiplicat mp r it în n fragmente. Scheme de repere pentru fiecare fragment.

Algoritmul utiliz rii: a) Profesorul preg te te un text în num r suficient de exemplare i îl împarte în atîtea fragmente (care pot cuprinde mai multe alineate), cî i elevi vor fi în echip . b) Dac este necesar ca elevii s fie familiariza i cu tehnica, primul pasaj îi va reveni profesorului însu i. c) Ulterior, rolul de profesor îl va avea, pe rî nd, fiecare student. Cel care devine profesor pentru o etap , prime te o schem de reper de la profesor, aceasta facilitîndu-i activitatea. d) Elevii citesc în lini te primul pasaj. Elev ul cu rol de profesor: generalizeaz cele citite; lanseaz cîteva întreb ri, la care trebuie s r spund colegii din echip ; face preciz rile necesare, dac exist incertitudini i neclarit i pentru cineva; face ni te predic iuni asupra pasajului urm tor; alege o alt persoan pentru rolul de profesor. e) Procedura se reia i se repet similar pentru fiecare fragment. Valoarea formativ : Tehnica predarea complementar este una de realizare a sensului, cînd elevilor li se creeaz condi iile necesare pentru a înv a. Se poate utiliza pentru studierea unor materiale, care reclam o parcurgere minu ioas i atent a textului tiin ific dat.

SINELG SINELG este un sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii i a gîndirii ± este o tehnic de lectur interogativ /analitic a unui text. Timp :30-40 de minute, în func iei de volumul textului. Resurse :Texte tiin ifice nestudiate, cîte un exemplar pentru persoan . Foi de poster, markere. Algoritmul utiliz rii: a) Preg tindu- i elevii pentru SINELG, profesorul va ghida discu ia prin interven ii i formulare de întreb ri, care vor scoate în eviden informa ii adiacente celor din text. b) Informa iile actualizate în acest fel se î nscriu laconic la rubrica V. c) Dup etapa evoc rii, profesorul d instruc iunile pentru SINELG: Citi i atent textul. Pune i un ³V´ pe margine, dac informa ia citit confirm ceea ce tia i sau credea i c ti i.

Pune i un ³±³ pe margine, dac informa ia pe care a i citit -o contrazice sau difer de ceea ce tia i sau credea i c ti i. Pune i un ³+´ pe margine, dac informa ia pe care a i citit-o este nou pentru dvs. Pune i un ³?´ pe margine, dac informa ia pare confuz i reclam o documentare suplimentar .

d) În procesul lecturii, studen ii aplic semnele SINELG-ului pe marginea textului. e) Dup ce se încheie lectura, textul citit se va analiza din perspectiva semnelor aplicate pe margini. Fire te, se va insista asupra semnelor ³±´ i ´?´.

f) Pentru monitorizare, se va completa un tabel: V + ?

g) Urmeaz o discu ie despre presupuneri/cuno tin e anterioare i confirm ri/ contest ri. Este important ca ea s fie calm , agreabil , iar atmosfera ± propice înv rii. Valoarea formativ :. SINELG presupune lectur unui text care se opereaz la etapa realizarea sensului, dup ce, în cadrul evoc rii, s-au actualizat unele informa ii. SINELG este un mijloc de monitorizare a în elegerii textului i o modalitate de a face lectura textului tiin i fic func ional . tiu±vreau s tiu±am nv at

Potrivit mai ales pentru subiecte deja familiare studen ilor, tehnica tiu ±vreau s tiu±am nv at este conceput n a a fel ca s nceap cu evocarea i s se soldeze cu re ec ia. Este o tehnic de monitorizare a propriei nv ri i are drept obiectiv dezvoltarea spiritului de investigare. . Timp :40-80 de minute, în func ie de subiect. Resurse :Materiale multiplicate din care se poate înv a un subiect. Algoritmul utiliz rii a) Profesorul anun subiectul sau problema care va fi studiat ]n cadrul lec iei. tiu în leg tur cu subiectul enun at. tiu±am înv at: Ce am învî at 1«««. 2«««.

b) Eleviii lucreaz în perechi i discut timp de 4-5 minute ce tiu sau cred c c) În timp ce se desf oar discu ia, profesorul schi eaz tabelul tiu ±vreau s Ce cred c tiu 1«««.. 2«««.. Ce vreau s 1«««. 2«««. tiu

d) Fiecare pereche i mp rt e te ideile ± Ce cred c tiu, iar profesorul completeaz tabelul. Profesorul e n drept s nscrie informa ia, categorisind-o pe parcurs. e) Momentele asupra c rora studen ii nu au o viziune clar , de care nu s nt siguri vor ¯ nscrise n coloana a doua. f) Se cite te materialul preg tit de profesor i se caut r spuns la ntreb rile din coloana a doua. g) Profesorul le cere studen ilor s - i enun e r spunsurile la chestiunile din coloana Vreau s coloana Am nv at. tiu i le nscrie n

h) La fel, studen ii formuleaz succint ideile pe care le-au selectat din text, f r ca acestea s ¯ fost presupuse ini ial, i profesorul le nscrie, de asemenea, n coloana a treia.

i) Se trec n revist ntreb rile din coloana a doua. Dac textul nu a oferit r spuns la ele, profesorul poate propune alte surse de informa ie sau va sugera unde se pot documenta asupra lor cei interesa i. Condi ii La rubrica Ce cred c tiu utiliz m tehnica brainstorming-ului. tiu.

ncuraja i formularea ntreb rilor pentru rubrica Vreau s

Metoda palariutelor ginditoare 

    

P l ria albastr ± este liderul, conduce activitatea. Este p l ria responsabil cu controlul discutiilor, extrage concluzii ± clarifica/alege solutia corecta P l ria alb ± detine informatii despre tema pusa in discutie ,face conexiuni,ofera informatia bruta asa cum a primit-o ± informeaza P l ria ro ie ± î i exprim emotiile, sentimentele, supararea, fa de personajele întâlnite, nu se justifica ± spune ce simte P l ria neagr ± este criticul, prezinta posibile riscuri,pericole,greseli la solutiile propuse, exprima doar judecati negative ± identifica greselile P l ria verde ± ofer solu ii alternative, idei noi,inovatoare,cauta alternative {Ce trebuie facut?} ± genereaza idei noi P l ria galben ± este creatorul, simbolul gândirii pozitive i constructive, exploreaza optimist posibilitatile, creeaz finalul. ± efortul aduce beneficii

Metoda p l riilor gânditoare. Aceasta este o tehnic interactiv , de stimulare a creativit ii participan ilor care se bazeaz pe interpretarea de roluri în func ie de p l ria aleas . Sunt 6 p l rii gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, ro u, galben, verde, albastru i negru. Acest nou tip de metod de predare ± înva are este un joc în sine. . Pentru succesul acestei metode este important îns ca materialul didactic s fie bogat, iar cele ase p l rii s fie frumos colorate, s -i atrag pe elevi. Se poate de folosit la evaluarea unei lec ii. Material plariute ganditoare-alba ,rosie,galbena,verde,albastra neagra Instruc iuni pentru realizarea metodei:
y y

Copiii se impart în ase grupe ± pentru ase p l rii. Ei pot juca i câte ase într-o singur grup . Împ irea elevilor depinde de materialul studiat Membrii grupului î i aleg p l riile i vor interpreta astfel rolul precis, a a cum consider mai bine. Rolurile se pot inversa, participan ii sunt liberi s spun ce gândesc, dar s fie în accord cu rolul pe care îl joac . Culoarea p l riei este cea care define te rolul:  p l ria alb este neutr , participan ii sunt înv a i s gândeasc obiectiv, p l ria ro ie d frâu liber sentimentelor, ofer o perspectiv emo ional asupra evenimentelor.     p l ria neagr este perspective gândirii negativiste, pesimiste, p l ria galben este simbolul gândirii pozitive i constructive, al optimismului. p l ria verde trebuie s fie creativ. Gândirea lateral este specific acestui tip de p l rie. Cere un efort de crea ie. P l ria albastr este dirijorul orchestrei i cere ajutorul celorlalte p l rii. Gânditorul p l riei albastre define te problema i conduce întreb rile,

y

y

y

reconcentreaz informa iile pe parcursul activit ii i formuleaz ideile principale i concluziile la sfâr it. Dezbateri i evaluare:

Ce informa ii avem? Ce informa ii lipsesc? Ce informa ii am vrea s avem? Cum putem ob ine informa iile? Punându-mi p l ria ro ie, uite cum privesc eu lucrurile« Sentimentul meu e c « Nu-mi place felul cum s-a procedat, deoarece« Marele avantaj al acestei metode este acela c dezvolt competen ele inteligen ei lingvistice, inteligen ei logice i inteligen ei interpersonale.

Turul galeriei Definitie ±tehnica de invatare prin cooperare care stimuleaza gandirea,creativitatea i inva area eficienta incurajand copiii sa- i exprime opiniile cu privire la solu iile propuse de colegii lor Obiective ±elaborarea unui plan care sa conduca la finalizarea unui produs ce constituie conceptia ,opinia tuturor membrilor grupului Descrierea metodei 1. 2. 3. 4. 5. Se formeaza grupuri de cate 4 copii Copiii rezolva o sarcina de lucru care permite mai multe perspective de abordare sau mai multe solutii Produsele activita ii grupelor de copii-desene, colaje,postere Se expun pe pere ii clasei,care se transforma intr-o galerie exozitionala La semnalul dat de educatoare prin diferite procedee,grupurile de copii trec pe la fiecare exponat pentru a examina solutiile,ideile propuse de colegi si le inscriu pe poster intr -un loc stabilit anterior,comentariile critice,intrebarile, observatiile-cu ajutorul unor simboluri Dupa ce se termina turul galeriei ,grupurile revin la locul initial si citesc comentariile,observatiile de pe lucrarea lor,reexaminandu-si produsul .

6.

ciorchinele   Stimuleaza realizarea unor asociatii noi de idei Permite cunoasterea propriului mod de a intelege o anumita tema

ETAPE:     Se scrie un cuvant sau se deseneaza un obiect in mijlocul sau in partea de sus a tablei / foaie de hartie Copiii, individual sau in grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau desene le gate de tema data Se fac conecxiuni, de la titlu la lucrarile copiilor, acestea se pot face cu linii trasate de la nucleu la contributiile copiilor sau a grupurilor Este bine ca tema propusa sa fie cunoscuta copiilor, mai ales cand se realizeaza individu al

Tehnica blazonului   Tehnica blazonului presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene,jetoane ,cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real Obiective -identificarea caracteristicilor unei teme sub forma simbolica sau scrisa -realizarea unei sarcini comune intr-un timp dat ,intr-o atmosfera relaxanta si cooperanta Etapele de realizare a blazonului 1. Comunicarea sarcinii de lucru-grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor reliza blazonul cu una din subtemele.... 2. Realizarea blazonului in grup 3.Expunerea si evaluarea frontala a blazonului

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->