You are on page 1of 358

INTOCMITA DE

=~::~::::~::: lipografic ~i de institut

"Y

re r 0 R I Ali .
editurli, fn ~imleul-Silvanrei. :-__ _-l{:~~= -

1 908.

Preiata
Hotartndu-se, in conferenta fruntasilor salajeni, tinuta in $imleu'la 19 Martie n. a. c., ca "Asociatiunea pentru literatura !ilieultura popo'rului roman" sa fie tnvitata a-si tinea adunarea generala din anulaeesta in Sala], si anume in Simleu, $i alesi fiind in comitetul exeeutiv ,a1 serharilor tmpreunate eu aceasta adunare generala, ni-s'a nascut ideea de ada, eu acestprilej, tabloulactual cultural jli econotnic al popnlatiei romane din Sala], crezand, ca in felul .acesta vorn face nu numai un bun serviciu scopurilor noastre eulturale in general, civom sava~i in acelas timp un lucru, care intra tocmaiin cadrele de. activit ate ale "Astrei". Daca vine "Astra" la Sirnleu - ne-am zis - e de datorinta noastra sa-i aditam cum sta Salajul din punetul ~e vedere ai romanismului, sa dam 0 icoana etnografica romaneascac-eu atat mai mnlt, cu cat Salajul, ca parte marginase, reclama" ocunoastere mai am~nuntift't si mai temeinica, din atatea si atatea canze. Convinsi fiind apoi, ea tnainte. de toate trebue sa' ne cunoastem bine, trebue sa ne stim toate referintele, dacit voilIl sa desfit~am 0 munca eulturala, care sa aiba rezultate - ideea noastra pr60cupflndu~ne tot mai mult, intr' 0 ~edinta a" comitetului exeeutiv am propus realisarea ei. Spre bucuria noastra,comiietul a stint sa -apreoieze il'nJ)ortanta propunerei noastre ~i a decis sC1'ierea fi' tiparirea munografi,ti Bf1lajului; din prilejul adunarei generale a "Astrei ", tncredintandu-ne pa noi eli esecutarea acestui lucru. Intr'un timp atat de scurt tnsa, cat ne-a stat noua la dispositie, nu se poate serie nici monografia eompleta a unei ieomune, necum a unui comitat atat de mare !ilide-o importanta istorica atat de Insemnata, cum e Salajul, Am fast dela tnceput in elar cu tmprejurarea aceasta si nici intentiona n'am putut 1511 eompunem monografia completa a tinutului nostru, .ei am ramaspa laQga propusul de ada 0 8chilli etnoflrafica, actuaU; a romanilor siUajeni,

====~====================~============~
Dqpa aceste lamuririri, speram, se va aprecia dupa merit modesta noastra Iucrare. Nu credem a fi savarsit munea zadarnica, stim tnsa prea bine, ca n'am facut lucru desavarsit, Gandindu-ne tnsa, ca la noi nu s'a facut nimic in directiunea aceasta - ehiar si un inceput, ori cat de netntreg ar fi, tnseamna un pas tnainte, Acest inceput poate da impuls si altora, iar daca in cativa ani am avea eel putin schitelo monografice ale tuturor comitatelor locuite de romani - serise ehiar si numai din prilejul adunarilor "Astrei" - am avea ceoa. Lucrarea noastra poate forma in aeelas timp baza monografiei complete a Salajului, care s'ar putea termina dupa un stu diu :;;i 0 munca de cativa ani. Rezultatul acestor ani ar da cateva volume groase. Gfindul nostru, precum am spus, a fost sa aratam stare a de azi a salajenilor romani. Ca. schita noastra sa fie tnsa totus completa, n'am putut sa nu ne ocupam pe SCU1·t si de trecutul istoric al Salajiilui, de istoria bisericei I\\ia scoalelor siUajene. Pentru a duce la capat in acest Iel lucrarea no astra ne-au oferit pretiosul lor sprijin trei barbati binemeritati ~i Salajului, earora le exprimam iiii pe caleaaceasta profunda noastra multumita si recunostinta. Acestia sunt domnii: Victor Russu, prof. de pedagogie pens., in Budapesta, Gra(ian Flonta, paroh in Catelul-romanesc :;;i Gavriil Trif, prof. de pedagogic pens. in $imleu. D. prof. Rass«, ne-a dat informatiunile necesare si ne-a pus Ia dispositie datele, pe haza earora am compus, in resumat, parte a istorica generala a lucrarei noastre. D. paroh Flonta a scris istoria bise{ j rieeasca, iar d. prof. Trif. a lucrat istoricul scoalelor. Pentru adunarea diferitelor date statistice culturale Iili economice am trimis ehestionare tuturor preotilor din eomitat, parte am facut noi drumuri .lungi, luand in acelas timp diferite fotografii,', cari reprezinta porturi tR:rane:;;ti,comune, etc. Fotografiile le-a luat, partea cea mat mare, d.. cando de advocat dr. Teofil Dosa, caruia de asemenea ti aducem multumitele noastre.
La eompunerea lucrarei noastre am consultat studiul dlui prof. V. Silvania antica') pre cum si opul de sase volume, preocupat fat! eu noi, al drului Mauriciu Petri: "Szilagyvarmegye monographiaja" . La eompunerea schitei istorice ne-am folosit si de alte lucrari. Boeumente pretioase referitoare la trecutuI Salajului a adunat prof. nniversitar Carol Torma. Acestea tnsa, partea cea mai mare, nu s'au , pUblicat' inca si nici nu avem cuno~tiinta unde se atM. Daca ar fi raRus3M:

6.

Bcbita. monograncil. a S1l.lajlllui.

1) Buletinul

soc. geogr. rom.

&nu}

X. trim. B liIi4. Bucuresbi, 1889.

Pre

fa. t 11..

i

7.

mas la rata dansului, sotia dlui dr. V. Babes din Bucuresti, ele desigur ar vedea lumina zilei. Daca vor fi ajuns tnsa la Academia maghiara, vor fi pastrate bine, eaci, precum suntem informati, contin multe dovezi istorice favoribile romanilor, Dorind ca lucrarea no astra sa fie urmata si de altii si nadajduind, Astra va aprecia intentiunile noastre - dam in mana publieului romanesc rodul stradaniei noastre de eateva luni, rugandu-I sa fie calauzit, in folosirea acestei brosuri, nu de spiritul unei critice severe, cat mai mult de scopul si de dragostea, care ne-a indemnat pe noi sa 0 scriem.

ell.

~imleu, la Rusalii, 1908.

AUTO

RII.

9.

Schita .monograflca a SlI.lajului.

.-

\

INTRODUCERE.
un comitat (judet) al Ungariei. EI se afla in partea nord-ostica a ~arei, atinge in partea nordvestica sesul eel mare (Alfcl d) ~i e margenit de urmatoarele comitate: la apus de Bihor, la meazanoapte de Satmar.: la ri1sarit de Solnoc-Dobaca ~i la meazazi de Cojocna, avand o suprafatade 36,218.68 km.", adeca 660 mii 146 jugare catastrale. Comitatul de azi al Salajului s'a format din unirea (la 1876 a) comitatelor Crasna ~i Sulnocul de mijloc, carora li s'au adaus ~i cateva comune din comitatele Solnoc-Dobaca ~i Cojocna, Salajul se mai numeste si .SilMnia, adeca loc cu paduri; iar Transilvania e locul de dincolo de Silvaia,n despartit prin muntele Me8e~, care astfel ar Insemua munte mezies (mezuina), derivindu se dela cuvantul respecti v lat inesc"), nu dela ungurescul rneszes=-=vaI'OS.Sub Marc Aureliu (161 -180) li s'a conces iasigilro as treaca prin Dacia centrala pentru a-si regula daraverile cu Roxolanii. Pentru acestia, precum ~ipentru romanii dela apus, Ardealul cdaea dincolo de Silvania (Trans-Silvania) ~i trebuiau sa, treaca prin Portile Mesesului, ca sa aju nga in e1. Pe timpul venirei ungurilor Ardealul se nurnia ~i Ultra-Si Ivania. Salajul ~i azi 8 plin pa duri, partea cea m a i mare e muntos ~i deluros, fiind asttel cat sa poate de pitorese ~i romantic. Mese~ul e eel mai lusemua t munte a l SAlajului, aflator in partea sud-ostica, Piscurile lui mai Insemnat.e sunt Magura Priei (988 m.) Prislopul (843), Osoiul (839) de-asupra Starciului, Coasta-Iata (868) de-asupra f?eredeiului,

Salaj1) se numeste

de

1) Ungureste Sailagy, Dl prof. V. Russu ~) In uiscriptil latina a numi~ Meckes.

derive. numirea

Sala]

diu Silva.

Vedcl'c dill ,,,tnlJlltu:II'C'il

:\lc~c~lIlui.

Stramtoarca

dolu

'\'iC[lU,

po undo curgc

Soltle~ul.

I n t rod

u c ere:

9.

Culmea ascutita (868) !iii Culmea-nordica (717) de-asupra Zalaului, Magura M'ligradului (504) !;Ii Dumbrava (558) de-asupra Cigleanului. Al doilea mnnte insemnat, in partea aud-vestica, e Reeul, eu piseurile: Ponorul dela Tusa (806 m.) Coasta-mare (661) de-asupra Poptelecului, ~i Ursoiul (639) de-asupra Giumelcisului, In partea nord-ostica se a& Bicul, cu Tarnita (550 m.) Berbecul (422) ~i Culmea Chilioarei (308). Pe Somes se afla piscurile: Frasinelul (496 m.) ~i Codrul (622), iar in interiorul Salajului Bunt: Magura ~imleului (594 m.), Coseiul (419) ~i Vulturul (558) din padurea 'I'egei. In partea nord- vestica se afla sesul Ieriului. Raurile mai insemnate sunt: Agriful, care venind din cumitatul Cojocnei se varsa la Jibou in Somes ; Barcaul, isvoreste din partea nord-ostica a Rezului, din Ponor, ~i curgand spre nord-vest trece in Bihor aproape de Port ; Crasna, isvoreste din Meses ~i curgand spre nord pe langa orasul Crasna.rSirnleuvSupur, trece in comitatul Satmar, varsandu-se in Somes inainte de a intra acosta in Tisa ; Valea Salajului, isvoresto in hotarul Cristurului ~il ee var sa langa Salsig in Somes ; Somesul, isvorese din muntii Rodnei ~i trece prin comitatele Bistrita-Nasaud, Turda-Aries, Cojocna ~i Solnoc-Dobaca, paria intra in Salaj la Snrduc ; lncepand dela Jibon curge tot spre nord, panace trece in Satmar aproape de Salsig ; Almasul, venind din comitatul Cojocnei, curge spre nord ~i se varsa la Val' in Somes. Ceheiu, aproape de ~imleu se afla un lac, al Sanderiului, des pre care poporul snstine, ca e fara fund. Are 0 suprafata de 132.34 m", ~i e inconjurat de trestis. La Zalnoc ~i la Zouan se afla ape minerale. Pentru noi, rornanii, e seump acest ~inut, psntruca in elise gasesc foarte multe urrne de pe timpul stramosilor nostri , cari marturisesc, pe linga alte dovezi, continuitatea noastr a in Dacia ~i dnpa anul 274 d. Chr., cand sia retras Aurelnia legiunile peste Dunare. Langa

Schita tUonografica ,'" SaiajuluL

Salajul pana la eucerirea Daeiei.
1.. Timpul prelstoric.

Cu multe mii de ani luainte,precum afirma geologii, de azi a fost un golf de mare, panaca nu iesise 1a suprafata Europa'). Mai ales pe Mese~ s'su g1sit multe scoici, cari numai in mare au putut fi. Salajul a fost locuit de oameni deja in ce1e mai primitive timpuri. S'au gasit urme din epoca de peatra, de arama, de bronz ~i din celemai vechitimpuri ale celei de fer. Inainte de cucerirea romana acest tinut a fost locuit de iasigi metanast i (nomazi), cari aveau corturi bunaoara ~i po Magura ~imleului, unde s'au desccperit urme pretioase.
Salajul 2. Hotarele ,Daciei vechi.

Hotarele Dsciei vechi, eu deosebire spre apus, nu s'au putut stabili pana acuma, Unii sustin, ca hotarul apusean al ei a fost Dunarea, iar cei mai multi afirma, ca a fost Tisa. Deeebal, precum ne spune Dio Cassiu (68, 11), a. ocupat 0 parte buna de teritor dela iasigii metanasti din apus. Acest teritor, dupa cucerirea Daeiei a ajuns in manila romanilor, cari au ~i locuit acolo, precum apare din inscriptia . urmatoare, gasita pe Somes la Coseiul inferior:
"Deae Nemesi Reginae. Valerius Valentinus j beneficiarius eonsularis j miles legionis XIII. geminae, Gordianae j aedilis colonise Napocensis : 8 eensibus subsiguavit Samum, cum regione Transvallum. Imperatore domino nostro M. Antonio Gordiano Augusto at Aviola consulibus, X ... (Kal.)U2)
1) Geologii adeca au ajuns sa stabileasca adsvarul, ca pamantul uscat de azi in vremurile stravechi a fost sub apa, iar fundul marilor de asi era la suprafl'\~. Fenomenul acesta in mic sa observa t;!iazi: cate 0 inzuHi. din ocean all. cufunds, iar altele raaar. 2) Mommsen: Corpus Inscriptionum Latinarum, 827.

Slllajui

pA.d 1& cucerirea

Daciei.

ii.

De arci se vede, ca pAnA erau inca putini locuitorii acestor part] apusene, ei erau scutiti de dare. Astfel are deci dreptate Sextus Rufus cand ziee, ca : "Dacia in eircuitu decies eentena millia pasuum habuit", ceeace face vr'o 200 mile geografiee, eu mult mai putin, decat a fost teritoru1 intreg a1 Daciei. E1 a socotit numai parte a 10cuita, iar romanii la inceput n'au ocupat ~i tmpopulat toate partile Daciei cueerite .. Hotarul dinspre apus al Daciei antice a fost asadara Tisa, dela isvoarele ei pAna la Dunare. Celelalte hotare dupa cum ne spune Ptolomeu (III. 8)au Iost Dunarea del a gura Tisei ~i din Singidun (Belgradu1 Serbiei) pana in Axiopole (Merlan), ~i de aei pAna la Dinogetia (in fata orasului Galati ~i a gurilor Seretului), apoi Prutul (Piretos, Po rata) in sus cu desertul Getelor ~i in fine Duistrul (Tyras, Danaster) cu Carpatii nordiei, de-asupra carora au locuit bastarnii.


12. Schita monogreflca a Salaiului.

Dominatiunea romana, ,
3. Cucerirea Daciei.

Imparatul Ulpiu Traian a invins in anul 107. d. ChI'. definitiv pe vitejii daei, ocapundu-Ie vara ~i facandu-o provincie romana. Invingerea lui Traian a fost atat de stralucita, incat a tost serbata la Ro rna timp de 123 de zile ~i s'au edificat in amintirea ei Forul ~i Columna lui Traian, precum ~i biblioteca Ulpiana. Dupa cucerire, Dacia a fost provazuta cu drumuri (drumul lui Traian), atM de solid construite, ineM ~i azi mai sunt in fiinta 'mare parte din ele1), ~i i-s'a dat administratine romana, colonizata fiind cu elemente aduse de pe toata intiderea imperiului roman, cari primiau pamanturi ~i paduri, ca sa fie locuitori stabili ~i sa se opuna navalirii popoarelor barbara. Provincia lui Traian, in urma bunei conduceri ~j In urma bogatiilor, ce le avea (bai de aur, argint etc.) a intlorit foarte repede ~i s'a numit in scurta vreme (sub Adrian) "Dacia felix", adeca Dacia fericita.
1) In Silvania venia 0 linie secundara a drumului lui 'I'raian, care Je abatea din drumul principal dela Cluj filiinainta pe Somes in' sus, trecind prin Bologa, Almasul-mare, Bucium, Hida, Bosna, Unguras, Romita, Moigrad filidela 'I'ihau pe Somes In jos, pela Ilisiua-inferioara in partile nord-vestice ale Silvaniei. La "Portile de fer silvana" linia laberala nordica se desbina in doua: 0 linie trecea spre sud-vest prin cetatea dela Buciurn (unde era un pas de trecere spre Silvania) catra Starci filiCrasna etc., cu 0 ramura pe sub Mese~ (taran-ii nostri ~i azi aduc :emne si val' din padure pe drumul lui Traian) spre valea Agrifilului catra Sabi~ (Bologa, Rescul) jar cealalta ducea spre nord catra castrele stabivs dela San-Petru, Unguras si Bosna, unde trecand pe tarmul drept al . vai], mergea direct la Romita si prin Brustiii-i ~i Sac, pe Citer1:l:in sus, ajungea Ia Porolissum. Aici i-se vad inca urmele intr'o umplutura latl de trei metri ~i tatuta cu petri intre doi muri tari ~i Inalti de 5-6 metri. De aei trecea prin Creaca, Brebi, Borsa, Prodanesti :;:i Val' ptna la cetatea din 'I'ihau ; de aci mai departe pe Somes injos catrii Ileanda-mare, Galgau etc. ptna la Dej, unde se un ia cu drumul principal, ce venia dela Cluj (Napoca) ~i Gherla, spre Dej ~i Bistri~a.

Dominatiunea

romanli..

IS.

4. Impartlrea Daciei.

La anul 129 d. Ohr. Dacia traiana era tmpartita in doua par~i, anume in: .Dacia superioarli ~i injerioat'(V); Salajul a ·facut parte din Dacia superioara. . Maita.rziu, pe tirnpul lui Antoniu Piul (131-161) ea era tmpartita in trei par~i: Dacia Porolissensis (intre Oarpatii nordici, Tisa f;!iDnistru pana jos la Muras}; Dacia Apulensis (Transilvania sudica dela Mural? in jos, cu re~edin~a in ApulumeeAlba Iulia ~i Banatul timisan) I?i Dacia Malvensis (Romania cu Banatul craiovan). Dacia Pcrolissensia se tmpartia in doua parti : apuseana f;!irasariteana. . Silvania era partea apuseana a Daciei porolisene, care spre 'rasarit era marginita de valul roman de pe Meses").
1) Vezi Treb. Laurian: .(Bucure~i), 1846, pag. 8-10.

Conspectum

historiae

romanorum,

Hilariopoli

W) Acest val [intll.ritura] trecea pe culmea Mesesului, paralel cu drumul lui 'I'raian, avind 0 multime de propugnacule [turnuri de paza], EI se vede in mare parte ~i azi, incepind din Valea-Crisului repede [Bologa-e-Resculum] palla in Valea-Somesului 180 Tihau I?i Dealul Zinei, trecind prin Ilisiua, peste virful dela Val', pela moara Bcrzii [in gura vaii Agrisalui], peste virful Cigleanului ~i 801 'I'alosului, pels. Manastire, peste Dealul-mare de-asupra .BrebiJor, pe culmea dintre Brebi I?i Nirsid, pe mezuina, ce inchide valea Hododului dinspre apus, pe Maguricea ~i Vara~tiI!a dela Orteleo, tiiind drumul ~al'ii [odlnioara portoriu =Ioc de varna, foarte frecventat], ce duce azi din Salaj in Ardeal, prin Strarntura [Portile-Mesesulut], propugnaculul de pe virful Poguiorului [mai tirziu Milnastirea din Meses], ale caru! urme se mai vad inca, si intre Magul'a [inaWi de 504 m.] Moigradului {unde a fost acropolea Pol'oJisul~i cu amfiteatrul !;1imunicipiul de pe Pomat], de unde trecea pe coastele Druii, peste culmea dela Cituri la Peatraalba IIi Ciocas, prin hotarul Titil?ei, peste Magura Stane], de-asupra Tilharesei, pe Pastaia, pela comanda din culmea de de-asupra Paraului Petrii, prin hctarul 'I'resnei, pela Plop :;;i R!!.zorul dela Goronet, pe Paraul Spoielii, pe gruetul din virful Carbunarilor, prin Gradina pustie :;;i pe Dealul Manastil'ei de de-asupra Bosnei, pe virful Veghetorului, pe ~igliu, de-asupra Buciumului ~i mai departe pe Cetate, pe Sacu], Drigle, de-asupra Sinjorzului, p~ Gropoiu, pe Arsura, pe Dealul Boului de de-asupra Buciumului, a Bogdanei si-a Cizerului, pe Magura .Priei, pe Salhigiu, ~ant, pe hotarul Hurezului, pe virful 'Vlasinului de-asupra v!!.HPuturoanca, pe al Grebenului din hotarul Iegaristei, pe 801 Sonului, pe Rambui\loaill, pe Dealul Marcului, pe varful Ceta~eJii si 801 Carpanului paua jos pe coasba Oradest.ilor din drumul tarii spre Cluj ~i calea ferata, ce merge cu Ori~ul repede catra. Orade (Ulpianum) la Bologa.

14.

Schi~a, monograflca

&

SaIajului.

Colonistii adusi aici [cum serie Eutropiu: "Ex toto orbe romano' ad urbes etagros eolendos"], s'au extins apoi p~m\ la hotarul extern dacic (limes dacicus externus'). Dela hotarul acosta pa.na la Tisa au loeuit iasigi ~i bastarni, cum se vede din Tabula Peutingeriana,
5. Sllvanla.

..

Silvania, numita in inscriptiunea reprodusa mai sus (Mommsen ·C. 1. L. 827) Transvallum, adeca regiunea de dineolo de valul roman dacie, tmpreuna eu valea Somesului a format teritoriul apusean al Daciei porolisene,s) marginita fiind la rasarit de valul roman de pe Mese~ (dela Crisul repede pa.na Ill. Somes) ~i la apus de hotarul dacie extern. Ea a tost locuita eu deosebire de colonisti, romani, apoi de iasigi, sarmati, bastarni ~j daci. Dovezi a vern in anticitatile aflate in valea Tisei ~i a Orisului repede. Salajul se afla asadara afar a de valul roman dacie (Transvallum) ~i ave a de capital a Porolissum (langa Moigradul") de azi). Probabil, ca tinutul acesta afost numit repede dupa eueerirea Daeiei: Silvania, din eauza padurilor celor multe ~i fioroase, de eari se tnspaimantau ~i legionarii romani, desi acestia nu se temeau de oriee tufa, cum zrce Petru Maior.,
') Acesta trecea, precum ne spune C. Torma, dela Crisul repede, din Orade, prin Bihor, Cetari, Siter, Misca, peste Barcau 1&Dida, Almas, pe valea Varatecului, Dealul Porcaretului si al Cetatii dela Cehal, pe:Ursoiu Ia Cetatea (cetatea Zalnocului), pe paraul Saldubitii Ill, Blidariul de pe Divoraga ~i valea Majii, la Cetatea. Hododului I?i pe vale a Salajului pana Ill, Somes si Lapus 2) Partes ragarHeana a Dacieiporolisene a. fost locuita de popoare sarmatioe. 0 lnscriptle comunicata de Seivert vorbeste de 0 Dacie sarmatica, care se extindea probabil dela valul roman de pe Mesel? spre rasil.rit pallii.la Dnistru. 3) Moigrad e numire mai tarzie, data de cuceritorul Inseamnil. Cetatea mea. slav al Porollsului.

Dominatiunea

romans.

15.

La inceput n'a fost Iocuit Salajul de prea multi colonisti. Pentru a-i indemna. sa se aseze in aceste pa.rti, precum am vazut, colonistii erau scutiti de dare, imprejurare, care de sigur i-a atras pe mul~i.Mai tarziu tnsa, pe timpul lui Ma.rc Aureliu (161-180 d. Chr.), s'au asezat aici custobocii, dancringii, vandalii ~i asdingii, iar dupa aceea, sub Antoniu Comod (180-192), s'au stabilit in partile mai salbatice burii, cum ne spune Dio Cassiu (72, 3). Pe timpul lui Caracala [211-217J s'au ivit pentru Intaia oara ~i gotii, pe cari tnsa guvernatorii Daeiei porolisene i-au batut ~i respins. Sub imparatul Macrin (217-218) s'au resculat dacii ~i dancringii tmpotriva stapanirii, care numai eu greu i-a putut tmpaca. Maximin (235-238) a avut sa se lupte nu numai contra dacilor, ci ~i contra sarmatilor, pe cari i-a invins. Gordian III (238-244) de asemenea a batut pe sarmati ei pe goti, uelasandu-i sa Intre in Dacia. EI se pare a fi lntarit ~i cordonul militar al Valului roman de pe Meses, lasand, probabil, in grija sortii teritorul de dincoaee de val: al Silvaniei ~i Somesului. Filip Arabul (244-249) s'a rasboit cu carpii, cari navalira in Dacia nordica. Acest rs.sboiu afost perdut ~i probabil in acest timp trebue cautat starsitul Porolisului, care de aci ineolo s'a numit Moigrad, iar Dacia nordica a tnceput a. fi Provincia sarmatica a Daciei. Colonistii romani au trait apoi de aei incolo tot intre popoare sarmatoslave, neperzandu-si tnsa de loc caraeterul roman, ci mai vartos asimiland ~i romauizand ei semintiile, cu cari au trait in bine ~i 'n rau, rotrasi intre munti, in tot cursul timpului migrarii popoarelor barbare (goti, huni, gepizi ~i avari), cari au ocupat CQ deosebire partile mai fertile ale Daciei traiane, dupa ce si-a dus Aurelian legionarii ~i pe cei ce erau eu casa in spate ca meiciu. Aici trebue sa. call tam multele urme slave in limba no astra : numirile lucrurilor de prima necesitate ~i nomsnclaturamuntilor ~i

vailor,

is.

Schi~a monograflea a SaIajuiui.

6.PoroJisul.
Ora,ul. Yietuo publicl1. Legionarii. Vieat« religioasii.

In timpul dace-roman se afla pe .Mese~, deasupra Moigradului de azi, munici piul ~i cetatea Paralissum, POlOlisso», ori Parolissum,3) care era capital a Daciei porolisene. A yea castru stati v, amfi teatru ~i 0 ci tadela, lncinsa cu un zid gros, edificata de stramosii nostri romani dupa cucerirea Daciei. Amfiteatrul (de 135 picioare in front, 230 in semicerc ~i 90 in diametru) a fost zidit de Traian ~i restaurat la 167 de AntoniuPiul, dupa cum dovedeste inscriptia de pe frontispiciu (care se afla acum Ia contele Wesselenyi in Garcei). Cateva urme din acest amfiteatru se mai afla si azi la fata locului. Casele Porolisului, din cari au ramas de asemenea urme, se asemanau cu casele romane din celelalte parti ale imperiului ~i erau din barno, pamant, peatra ~i caramida, erau cimentate t?i varuite, n'aveau multe podoabe, cu ferestri scunde, inchise cu gradele, ori table, rareori cu sticla, care era scumpa, In for se aflau templele zeilor, iar la.nga amfiteatru era basilica. Forul, cu scaunul ridicat (Tribunul), servia de judecatorie. Langa el va fi fest de sigur porticul, locul de intrunire, conversare ~i distragere, In amfiteatru se dadeau lupte atletice ~i cu animale salbatice, Obiceiul de lupta, piept la piept, a rarnas pana azi Ia poporul nostru. Sapaturi sistematice nu s'au facut la Moigrad. Sporadic s'al} aflat tnsa multe urme din Porolis din partea taranilor. Din ruinele amfiteatrului s'a desgropat 0 columna cilindrica mare, care poarta epitaful unei tinere liberte. Pe aceasta se afla genetivul (dativul) femenin Vict.oriai, care sa aseamana cu al nostru : Victoriai, Victoriei, 0 dovada, ca limba noastra era pe atunci (inainte de 274 d. Chr.) in formatinno,
3) Dupa Torma ar insemna ceiate domneascd, din grecescul Prof. V. Russu dil. etimologia: treeatoore (pas) pal'asita.

Porous

si Issos.

Vedere din jurul Porolisului,

Dominatiunea

romana,

17.

In Porolis au stationat sueeesiv mai multo legluni romane. Legionarii [soldatii] tmpreuna eu colonistii aveau diteriti me~te~ugari. Soldatii romaniaveau sa apere hotarele in timp de primejdie, sa sustie pacea interna, sa eonstruiasca castre [tabereJ ~i sa ropare fortaretele, drumurile, valurile, masinele ~i armele de rasboiu etc, Dupa serviciu de oate 25 ani ei erau dispenzati, da.ndu.li-~epa. mant ~i aaezandu-se in cetati [colonisti veterani), traind sub conducerea superiorilor alesi de ei· in~ili'i. Colcmilltii veterani aveau Iili cate un patron, care apela cauzele mai tnsemnate la Roma, prin mijlocirea guvernatorului [pro .. pretor]. Cultul divin era roman pagan. S'a imprumutat tns~ ~i. adorarea unor zei daci. Preotii erau asemeneacelor dip. alte par~i ale imperiului. Erau. ~inu~i in mare cinste' preotii eeltogali, Druieii. Cei din Porolis tacean servieiul divin in eodrul Druia de azi, deasupra Moigradului. Acesbi : preoti erau foarte supersti~io~i ~i se oeupa.J eu descantece. In Qilare parte dela ei ne-au rarnas multele credinte desarfe ~i descantece.

18.

Schi~ft monograflca a Salajulut,

Navalirea popoarelor barbara.
7. GotH. hunii, gepizii, longobarzii ~i avarli.

Inca pela anul 250 d. Chr. au "irieeput a navali in Dacia [precum ~i 'n alte par~i ale Europei] popoare barbare din Asia. Cei dintai au tost go~ii,eari au napadit eu atMa furie asupra Daciei infloritoare, ineat Imparatul Aurelian a'a VRZUt silit [la 274 d. Chr.] sa lase Dacia in voia sorbii ~i all restringa hotarele imperiului. Cu leglunile tnsa ?u s'au dus toti colonist ii, Cei legati de glie au raffias aici, ascunzaudu-se rdinaintea barbarilor in vaile muntilor, acoperiti eu pad.iri seeulare, de unde se, coborau la ~es dupa ce treceau acestia. Silvania a fost expusa acelorasi navaliri ca ~l Dacia Apulensis. Dupa :go~i, au venit pela 376hunii, eei mai cumpliti dintre toti barbarii. A .ramas vorba, ca pe unde trece pieior de hun, niei iarba nu mai creste. Cel din urma rege al lor a fost fiorosul 'Atila. Cu moartea lU! [454} se termina dominatiunea huna. Intre anii 454 ~i 7H7 au navalit in Dacia, pradand-o ~i pustiind-o, gepizii, Icngobarzii ~i avarii, In cursul aeestor navaliri barbare de 500 ani avem sa cautam plamadirea neamului romanesc.

Voivodatul lui Menumorut
8. Dacia lndependenta.

Dupa ee Carol eel mare a lnvins eu dcsavarsire pe avari [la 797] a urmat pentru Dacia un timp de 100 de ani de odihna, guvernata fiind de voevozi propri ronuini. In partile Banatului timisan, dela Muras pana la Orsova domnia prineipele Glad; in Ardeal pana la Mura~ Gela, dela Mura~ in jos Kean; iar in Sdlaj, Crisana ~i Maramuras
Menumorut.

I

Din timpul ai Daeiei ne-au

nava.liri: barbarilor ~i al principilor ramas foarte~put-in~ urme.

propri

Fibula de aur aflata la Simleu.

Dominatlunea

uugara.

19.

Domirratiunea

ungara,

9. Sosirea maghiarilor. Dupa 781 de ani dol a cucerirea Daciei prin 'I'raian ~i dela punerea temeliilor poporului nostru, au trecut [la 888] peste Carpatii nord-ostici ungurii, sub ducele lor Arpad. Ei ocupara mai lutaiu tinutul nordic dintre 'I'isa ~i Dunare, Pornira apoi spre rasarit ~( ajungand Ia Mesesul Salajului, au ridicat pe varful lui 0 poarta de peatra, care forma hotarul lor .spre rasafit, La 905 au ocupat tara lui Geluj Invingandu-I pe 'acesta capitanul 'I'uhutum cu desa varsire. Pe Kean nu-l invinsera pana pe vremea lui ~tetan. Glad plati tribut ungurilor. Cu Menumorut au avut mai mult de furca. 0 lupta Intre Menumoruc ~i unguri a ~inut 12 zile netntrerupt. In urma se incheie pace cu coriditiunea, ca Zoltan, fiul lui Arpad, sa ia de nevasta pe .tata batranului principe roman ~i sa-i fie urmas. Dupa aceasta lnvoiala ungurii au trait catva vreme in bune raporturi eu romanii .. 10. Tuhutum ajunge domn peste Ardeal. Istoria Salaj ului sta in str ansa legatura icu a Ard ealului, iar de cele mai multe - ori eaceea~. Vom aminti deei momentele principals din istori a Ardealului, . sco tand in relief pe cele referitoare in special la Salaj, Dupa invingerea lui Gelu la Hida, Tuhutum ajunge ~stapanul Ardealului. Rornanii I'au recunoscut ~i Ia Ascileu au legat cu ungurii fratietate, intarin d-o cu juramant. Lui i-au urmat in domnie fiii ~i nepotii, Dupa anul 1000, Ardealul a fost impreunat, in urmi luptelor religioase intre Ghiuh, ~i ~te£an) eu Uugaria, de care a atarnat simp de peste 500 de am.
2*

==================

20.

Schita inonbgl'afica a Salajului.

r

"

"

It.

Ardealul sub domnitorii

Ungariei.

$tefan a pus in fruntea Ardealului un voevod ~L a impar~it tara in comitate. Tot sub $tefan ~i-a luat inceputul iobagia, care pe atunci era usoara de suportat, 'dar cu timpul s'a tot tnasprit. . Pela 1068 cunii (pecenegii) au fa cut mari pustiiri in Atdeal '~i Ungaria, venind din Moldova. Regele Andreiu dete bula de aur, in care se cuprindeau privilegiile nobihlor, pe cari i-a aflat in cearta dupa s'a tutors acasa din expeditia cruciata, Intreprinsa in Palestina. Privilegiile acestea mari: scutirea de dare ~i alte'sarcini publice, absoluta independenta in cele materiale etc. s'au sustinut pana la 1848 ~i au fost cea mai mare piedeca a tnaintarii ~arei. In anul 1241" sub Bela IV. au pustiit tara tatarii, iar sub Ladislau Cumanul pamantul de dincolo de 'I'isa pana la .Ardeal [deci ~i Salajul]a ajuns sub voevodul Lorand, care-l jefuia dupa bunul sau plac. .. In anul 1421 so arata mai Tntaiu turcii, venind dela meazazi. Tot p'atunci au- venit ~i tiganii, carora regele Sigismund le-a dat Insemnat e privilegii. Dupa 1440 urmeaza luptele inversunate impotriva t~rcilor. Dupa rascoala taraneasca de sub Doja [1514] urmeaza- pentru ~arani 0 soarta foarte cruda. Ei tncep a nu mai fi cunsiderati oameni, ci proprietatea domnului lor. La 1538 Salajul ajunge [impreuna eu Ardealul, Banatul timisan ~i Mars.murasul] sub stapanirea voevoduiui Zapolia, care muri inscurta vreme. Lui Ii urma fiul HaU Sigismund Zapolia, dupa ee la 1541 cucerira turcii Buda. Starea po pula.tiuriai in timpul acesta era foarte deplorabila. $coale aveau numai sa~ii,' adusi de Geza al II-lea [la 1141] ~i privilegiati in mod deosebit.

ce

12. Ardealul sub domnitorii lajul

proprio

De aei tncolo Ardealul, caruia ii s'a adnecsat ofieios si Sa'i~i ~vu principii propri timp de 158 ani, cu resedinta

1\ll11;\1 VITEAZPL
(Dupa
0

~talnpl

fi"i,cntt't In vremea

lui).

Dominatiunea

ungara,

21.

in Alba-Julia, tnfiintata de Ghiula, urrnasul lui Tuhutum. In anul J 551 IsabeJa,' mama minorului loan Sigismund Zapolia, predete Ardealul regelui ungar Ferdinand, iar Martinuzi, al doilea tutor al lui Zapolia, fu tacut voevod al lui, dar turcii, cari erau acum domni in Ungaria, n'au suferit, ea Ardealul sa ramana in manila regelui ungar. Isabela fu rechemata, iar ea ca multumita trimiss 10 mii galbeni sultanului. Darul acesta s'a prefacut in dare anuala, pe care turcii 0 pretindeau dela Ardeal. S'au pus dari grele pe popor, iar acesta incepu a fi nemultumit ~i a se rascula. . In l556 venind moldoveni ~i munteni in ajutorul lui Sigismund Zapolia, ace~tiaau facut mari devastari in Salaj. Pasa turcesc din Buda a pustiit in 1561 tinutul de langa Crasna, iar in 1594 au pradat tatarii tinutul Somesului ~i Salajului, daramand cetatea ~imleului si a Zalaului. Armata lui ~tefan Bathori, urmatorul lui loan Sigismund, batu in trei locuri pe tatarii, cari pustiau in Salaj.
13. Lupta dela Guruslau.

Urmatorul lui ~tefan Bathori, Sigismund Bathori, s'a luptat, Impreuna eu Mihaiu Viteazul, lmpotriva turcilor, de sub stapanirea carora voia sa scape Ardealul. a fost insa nestatornic. A imbiat Ardealul imparatului Rudolf, ternandu-se de turci, iar acesta i-a dat cateva ducate din Silezia. S'a urit tnsa repede ~i in Silezia, s'a intors in Ardeal, iar peste 0 jumatate de an parasi din nou tara, ducandu-se in Polonia. In Ardeal a urmat Andreiu Bathori. In timpul acesta (1599) Mihaiu Viteazul ocupa Ardealul, in lntelegere eu Rudolf, care ii trimise ~i bani, ~i pe urrna Moldova, fiind domn, scurt timp, pe trei tari . Muntenia, Ardcal !iii Moldova. Andreiu Bathori fu omortt de sacui. Sigismund Bat hori (nascut in ~imleu 1)) s'a tutors din
') Ruinele cetavii lui din ~imleu se mai vad ~i azi ,

2i?

Schita

mouografica a 8ala,:ului.

Polonia t;!i s'a 'pregatit sasi recastige Salajul din manila 1) tmparatului Rudolf. Lupta s'a dat la Guruslau In 3 Aug. 1601, avand a lupta S. Bathori cu trupele Imparatesti, conduse de Basta ~i aliate cu ale lui Mihaiu Viteazul, Imperialii erau 22 rnii, iar Bathori, cu generalii ~tefan Csaki ~i Moise Szekely, aveau vr'o 20 mii. Invingerea, cA~tigatl1 asu pra lui Bathori, se datoresfe in primul ritn'd lui Mihaiu Viteazul, care a stiut pandi momentul potrivitde atae: pe Ia 5 ceasuri dupa ameazi, pe cand armata principelui se retr agea in tabara de pe dea1.111,de unde bomb ardara fara rezultat pe imperiali. Armata , prineipeluiardelean ajuY133 intr'o mare invalma~ala. Lupta a fost desperata. Dintre ardeleni ar fi cazut mai multi de 10 mii, iar dintro imperiali au fost raniti numai HiO. Insh~ principele Bathori a fost in mare primejdie. Campul de lupta a fost lnt.re Guruslau, B.II'la, Badon ~i Hereclean. Steagurile luate dela armata lui Bat hori sunt in numarde 62. Mihaiu Viteazul a raportat a doua zi imparatului despre lnvingere, cerand in acel as tim p bani, pentruca angajase mai multi soldati, decat ordonaso imparatul. Basta pleaca -la 15 August Ardeal, iar la 19 August ueide, lahga 'I'urda, in mod miselesc, pe Mlhai u, in care vedea un periculos rival. Imparatul Rudolf s'a aratat in voit a-i redn lui Sigismund Bathori Ardealul, daca .se va intoarce pe calea eea

in

buna.
14. Alte dateistorice. Munteniei Radu Serban Basarab, alunga't fiind, a fugit prin sacuirne in Salaj, La 1658 au pustiit tatarii intreg Ardealul. La 1660 Salajul a cazuc prada nemilosului vizir Seydi, ai ea~ui oameni omorau pe cine intalniau in cale.
1) Spre

La 1602 principele

meaza

noapte

dela Simleu,

il~ departLre

de 0 mill>.

Din steagurile, pc cari au pus mana imperialii la Guruslau.

)I::

Lant de aur de pe vremea emigrarei popoarelcr, aflat pe Magm'a Simleului la 1797 din par-tea alor doi cop ii rornani, pastor i de cap re. Piecum se vede figurile reprezinta mai ales unelte agronomice.

· Dominatiunea

ungai a,

23.

La 1665 turcii au organizat bande de hoti din iobagii, cari fugeau dela domni. Astfel de bande pradau adesnori .targurile salaj ene. La 1668 Periceiul (comuna langa ~imleu) a fost atacat de tamri. Populatia, care voia s':l fuga in Satmar, a fost prinsa la Maiteni, macelarind di~ ea vr'o 400 de insi. o parte mica s'a as CUllS in Valcau, ramanand acolo ~i dupa retragerea tatari lor. La 1687 catanele imparate~ti au facut mari prada.ciuni in comitele Crasna, Solnocul interior:;;i de mijloc, precum ~i in Lapus :;;iCetatea de peatra [Chior], adunand multe bucate. La 1690 in Simleu ierau soldati pedestri germani, -la 1693 tatarii pustira tinutul din jurul riului Barcau. La inceputul au pradat iar

veacului al 1S-lea tatarii in Salaj.
15. Lupta dela Jibou.

de asemenea

A doua lupta de

insemnatate

pentru tara

tntreaga,

inttmplata in Salaj, e cea dela .Iibou. Aici s'au ciocnit curutii lui Rakoczi II., Intre eari an fost multi romani, eu lobontii lui Rabutin :;;i Herbeville - in 11 Noembrie 1705. Rakoczi incepuse la 1703 rasboiul pentru liberarea desavareita a Ardealului I?i fu declarat rovolutionar de catra generalul "guvernator al Ardealului Rabutin, care se grabi in acelas timp sa provada toate cetatile, intre care I?i t;limleul, en soldati germani t?i maghiari, eu proviant I?i munitie si tot deodata sa Ie tutar.asca. t;limleul tnsa a fost predat ourutilor de catra Paul Kaszas, dandu-se pe partea lor ell toti soldatii. t;li aici s'a pornit revolutia, dupace Rabutin trimise spre recucerirea ~imleuilli 150 de nemti l?i 180 de sarbi,

_,'

..

_. _-r'~

J

. Sohi~monoiraltcll.a·

Sll.lajului.

Lupta dela .Iibou a tost pierduta de Rakocsi ~i aaci se incepe tragedia lui li'i caderea totala a Ardealului in Il?,a,I,la- ;Austriei. Atacul s'a inceput dimineata, iar la·.3 ceasuri dupa prans curutii erau ba.tu~i eu desavarsire, cl1zAnd'dintre ei vr' 0 6000 ~i pierzand 60 de steaguri, 28 de turiuri, etc. Dintre imperial] au cazut numai 500. Numele lui Rakoczi a ramas in tradi~iile poporului nostru, care ti zice Racolta,

ArdeaJul

su b austriaci.

25.

Ardeal ul sub au striaei.
16. Infranger..ea curutllor,

batuti soldatii stapanirea austriacilor.

Fiind

lui Rakoczi,

. Ardealul

.

ajunge

sub

La 1711 se Incheie pace in Satmar, daudu-li-gs iertare rasculatilor. Rakocziinsa n'a voit sa primiasca gratia lmparatului losif 1, ci a plecat in exil, tmpreuna eu cativa aderenti .' Luptele curutilor au adus tara tntr'o nespuss mizerie. Au mai venit tot atunci Iacustele, a~a ca scumpetea era grozav de mare. Sub Carol 1., tatal Mariei Tereziei, s'a mai Indreptat tusa starea materiala ~i morala . a populatiei, Dar in scurta vreme, la 1717, au navalit din 110U tatarii, lasand in urma lor numai plansete !;Ii saracie. I-au batut .ins a maramurasenii at~t de curnplit, la valea Borsei, tncat n'au mai intrat in Ungaria, mantuind din robia lor 15 mii de oameni. ,. Dupa invingerea turcilor, imparatul Carol adnexa Ungariei Banatul 'I'imisan, Aradul, Crisana ~i Maramurasul, lasand Ardealului numai comitatele: Soluocul de mijluc Ij'i Crasna, adeca Salaj«! de azi, Zarandul ~i Chiorul (tinutul Cetatii de peatra). Dieta din Sibiiu (1722) recunoste Sanctiunea pragmatica a lui Carol, care asigura tronul ~i femeilor din casa domnitoare, ~iatunci 'I'ransilvania a devenit principat ereditar al dinastiei habsburgice. Maria Terezia (1740-1780) a introdus multe tnoiri bune pentru populatie, iar sub fiul ei losif (1780-1790) constiinta iobagilor romani s'a trezit, cerand libertate.

26.

Schita

mor.ografica a Salajului.

Traditia ne spune, ell Horia ar fi umblat pl in Salaj, chiar ~i in Cizer, ea maestru bardas, in 1783. In revolutia din 1848 Salajul a avut ro1. Cvartirul princi pal al mai orul ui loan Czetz a fost la t;limleu. La 16 Decembrie 1848 Insus generalul Bern a treeut prin t;limleu. Lupte mai mici s'au dat la Jibou i?i in alte locuri pe valea Somesului. Dintre rornanii salajeni s'au distins multi in armata imparateasca. Unii fiind prinsi de unguri au fost tnchisi in . ~ temnita.

II.

BISERICA ..

Spicuire

dintre-eutulbiseric'£';

ro;:r;A:ne'sll.ill.jene.

29.

Spieuire din treeutul biserieei romans . salajene,
"Doamne, mare lipsa am avea de cunoasterea vietei ~i a fazelor, prin cari a trecut biserica noastra"; aerie, in precu vantarea actelor sinodale, veteranul literat ~i preposit metropolitan din Blas 1. M. Moldovan, exprimand prin aceasta 0 dorinta general a, ca ar fi lucru de necesitate imperativa, ca nici unul din cei chemati sa nu pregete a scruta prin cele arhive, scotand la· lumina toate datele mai tnsemnate, ce ating trecutnlbisericei romanesti, caci fiind ele mosteniro ramasa din batrani tormeaza 0 avere scumpa a noastra, Azi n'avem despre nici 0 biserica romana din Sala] vr'un memoriu dat publicitatei, din care s'ar putea arunca lumina peste fazele, prin cari a treeut, nici 0 monografie, care sa ne descrie din punet' de vedere romanesc, cu date uozitive ~i im parpial trecu1 ul, viata morala-culturala eu numarul populatiunei, Tot ce avern e din mana streina, eu tendinte streine. Daca ~i pe rnai departs vom sta indiferenti fa~a de scrutarea vietei noastre bisericcsti din treeut, ~i daca vom • lasa ea ~i de azi tnainte, sa fie sterse ~i nimieite de mana necrutatoare a timpului, putinele date ee le avem ~i ce ne-au mai ramas tmprastiate pe ici-colo, niei cand nu ne vom putea pune in ordine ~i organiza . un material mai bogat, din caro eu timpul sa se poata inciripa cat de cat o monografie a bisericei noastre din Salaj. "N ulla dies sine linea", este 0 zicala latina. Sa increstam zi de zi la rava~ tot felul de notite, tntamplari, fapte ~i date, ce arunca 0 lumina, fie cM de slaba," peste trecutul bisericei noastre. Pentru ca sa ne putem face 0 icoana cat de palida

60.

============~==~======~==============

S;:lhita mon~gralicii.

II.

Sii.iajuluL

despre trecutul bisericei romans din Salaj, este de lipsa ca sa precizam poaitiunea ~i relatiunea ce-a avut-o ea fa~a de alte biserici conlocuitoare pana la anul uuirei 1700, lilt apoi sa-i-urmarim fazele, prin cari a trecut dela unire pana .in zilele noastre, Dupa oe tinutul Salajului este valcatuit din tostele comitate ale Crasnei !iii 'Solnocului de mijloc, cari s'au ~int!t de Ardeal ca paryi adnexe, de sine se lntelege ca prin peripetiile, prin cari a trccut biserica rcmana din Ardeal, tot prin acelea .a trecut ~l cea a romanilor salajeni.

Biseriea.

romanilo- sli.Iil.jeni inainte de unire.

"

sr.

Inain te de unire.
Timpul

perzecutltlor

religion are.

Ca biserica romana din Ardeal a avut a suteri foarte multe perzecutiuni ~i goane, tucepand dela S. $tefan, in cursul tuturor veacuvilor urrnatoare pana in zilele imparatului Leopold - cand pentru ca sa se mai amelioreze soartea vitrega a crediuciosilor s'a facut unirea cu biserica roman.o·catolica - ne-o documenteaza istoria atat cea a regilor din ca.8alui Arpad, cat ~i istoria Ardealului de sub principii calvini. Din cauza perzecutiunilor religionare au fost sili~i doi voivozi romani Dragos ~i Negru sa treaca grani~ele tarei CIJ 0 ceata numaroasa de.romani, dand fiinta principatclor romauesti de peste Carpati. De asttel de perzecutiuni ~i goane religionare u'au putut sa fie scutit] nici romanii din Salaj, atat. din partea catolicilor cat ~i din partea calvinilor, caci bine avem sa ne Insernnam, c~ in veacurile treeute de trista aducere aminte. perzccutiunile se faceau sub pretextul profesarei religiunei, ~i nu a limbei, precum se tac in zilele noastre. In zi lele aeelea de umilinta, candpoporul era legat de glie, nu poate fi yorba despre 0 via~a culturala neeum a poporului, dar niei despre a preotimei r omane., care abia a. putut sa ~tie ceti l?i scrie, fiind asemenea jobagului. supusa. la dijma (deoima) ~i alte servieii pe sama feudalilor. Preotii romani traiau de pe a zi pe alta asemenea plugarilor, din Iuerul campului. Numai prin port suman lung, par ~i barba - se deosebiau de catra saraci, Starea aceasta in unele locuri a durat paua mai prin anii 50 ai veacului al XIX-lea. Ce e drept, ca unii regi precum Matia Corvinul pe la 1478 ~i Vladislau Ja 1495, precum ~i mai tarziu dieta din Alba-Iulia la 20 Iulie 1600, ~i apoi

l.. )

92.

Schitamonogral1ca

a Sl1l'aju1ui.

G. Bathori pe la 1609 au dat decrete peste decreta, prin cari voiau sa. scoata pe preoti dela robote, dara in eele mai multo locuri prlvilegiile : date ramaneau numai pe . hartie, caci feudalii erau atotputernici prin comitate. La anul 16~O Gavrila Bethlen opreste sub pedeapsa de 300 fiorini pe domnii de pam Ant de-a tmpedeca pe flii de iobagi, cari ar voi sa se taca popi, dela eereetarea scoalei. -Dovada, ca. se aflau mulji feudali, cari opriau c1 puterea pe fiii iobagilor del a cercetare a scoalei. jurlsdlctlunea catolica.

Oe biata de via~a. hierarhica vor fi avut romanii pe acelea: timpuri, in Iipsa de documente nu se lillie. Este lucru sigur tnsa ell. sub regii catolici Bela al IV-lea ~i Ludovic c~l mare, cari voiau sa starpeascll. pe sehism atici din teritoriul supus ~a.l'ei lor, cu. nrijloace silnice'), romanii n'au putut avea nici 0 hierarchic proprie biseric~asca a lor, f~ra erau SUPUliIi episcopilor eatolici, in sensul decretului Oonciliului Lateran al U. din 1215, care pune biserica de ritul grecesc , sub jurisdictiunea episcopilor latini. Acestia esercian jurisdictiunea asupra biserieei grecesti cu rit oriental prin vicari ~i episcopi sfin~i~i dupa ritul ei,

.

-

Jurisdicthmea

metropollet

din Romania.

La anul 1391 se aminteste, ell. doi proprietari de ritul oriental din Maramuras, eu numele Balita ~i Drag, esopereaza dela. patriarchul Antoniu din Ooustantinopol Infiin~area 'manastirei din Peri in Maramuras, inchinata sf.. Mihail. Intre ~inutu rile apartinatoare ace-lei manastiri, se mentioneaza siBalajul, din ceeace se poate couchide, eA
. 1) Papa Grigorie al IX. provoaca pe Bela al IV -lea de pllda la anuI 1234 "ca.sa intoarca 1a supunere eatra biserica rornana pe toti crest.inii ~i neascultatoril dupa juramantul pus, eli are a starpi din tara pe to~i crestinfi neasoultatori de biserica catolica: neatingandu-se l:usa de ritul niei unei natiuni .1 v , caci ritu nu e in contra cre Iintei catolice."

Fibule aflate la ~imleu.

.oj ,

..

,

Fibula aflata la ~imleu.

============

Biserica

ro;naniJor

slHlijeni inai.. te de unire.

=======

33.

pe ace! timp jurisdictiuuea preste biserica rornaua din Salaj 0 avea egumenul acelei manastiri, dara dupaco din diploma regelui Vladislau al II. dela 1494 se v .ide ca Ilarie egumenul acelei manastiri avea sa fie eu reverinta fiJi supunere fa~a de metropolitul din "Transalpina" , care nu era altul decat metropolitul l~ Ungrovlachiei" din Romania de azi, urmcaza ca jurisdictiunea preste cea din Salaj 0 avea "metropolitlll Ungrovlachiei,' ~i exareh al Ungariei ~i Plaiurilor", care titlu era recunoscut de jure la 1401 in ierarchia bisericei orientale. Episcopii rornanesti. ,

Dupace Insa t;;tefan eel mare, Domnul Moldovei a r idie at la 1475 pentru rornanii din par tile nordice episcopia dela Vad, din jos de Dej, care a durat cam 80 de ani, pare a fi foarte probabil, ca biserica rornana din Salaj a devenit sub jurisdictiunea acelei episcopii. La anul 1572 Eutimie, episeopul diu Silvas, tinutul Hategului, capata dela principele St. Bathori permisiune sa predice "pretutindenea in tara Ardealului si in parfite unquresti"; asadara ~i in Salaj, La anul 1585 Sig. Bathori da episcopului roman Spiridon facultate jurisdictioriala ~i presto bisericile romano din comitatele Crasna ~i Solnocnl de mijloc. lara la anul 1599 dupace Mihai Viteazul a Infiintat metropolia romana din Balgrad (Alba-Iulia), biserica rornana din Salaj apartirie statornic sub jurisdictiunea acelor metropoliti, caci in diplomele capatate dela principi, se numesc ~i comitatele Crasna ~i Solnocul de mijloc, ca teritorii apart.inatoare jurisdictiunei lor. A sadara este lucru istoriceste documentat, ca biserica romana din Salaj neavand episeop propriu, totdeauna a test supusa episcopilor din alt tinut, cari au fost schimbatori dupa imprejurarile politice.
3

34.

Sch ita

rnoncgraflca a Salajului.

Cateva

date despre

pre otii ~i parohiile

noastre.

Alte date eu privire la viata biseri ceasca a rornan ilor din Salaj inainte de anul 1700, pana az i nu ne sunt cunoseute; preeum nu avem niei oonscriptia despre bisericile, ori preotii de de pe timpul dinainte de unire. Tot ce am putut stirici din monografia Sala] nlui- scrisa de Petri e ell la conscrierca posesiunilor uu or doruenii, castele ~i cetati face amintire ~i despre unele eomune rornan ssti ~i popii lor. A~a la pag. 100 tom. II. In conscri ptia din 1703 a satelor, ce sa tirieau de dorneuinl tamiliei Wesselenyi, zice ell in Ciglean, Rona, 'I'urbuta, Nrrsid si Guruslaul mie erau popi pe cate un an (esztendos pap). Acestia Ia anul aveau voe sa mearga unde le plac ea. Pe sama curtei dornnesti aveau de-a da cate un tol de lana (cerga). Asemeneala anul 1594 in conscriptis posesiunilor c€ sa. ~in de eetatea din ~imleu, pomeucste ca popii din Marin, Bocsa ~i J urtelec au sa dea cate un tal de lana (Iazsnak ) pe sama cetatei. ,
ved.em la pag 1D5 ::;;i 200 tom. II-lea, oa sate rornanesr.i, d.n ti nu tul de sub Rez : , Valcaul_ roman, Lazjn-i, Fi~e';l. GiullH:,~i~ul de jos, Giumelci. sul de sus, Hurez, Iazul _dH sus, Iazul .de jus, Aliu_5l, Drighiu, Halmasd, Cosniciul dt; sus, Cosniciul de jus ~l Bucium (Bucson) a parf.ineau l'et8 tei din $1 ruleu. Tuat,e aveau Insa nurn ai tre. pl'eu~i ]'uwani, cari erau ubiigavl, ca la S. 1'1 icoara sa tri mi ta «ate u 11 \0 I de lana pe 8<> rua sus numitei cetati, , la anul 1594
J4

Tot in Petri

In itinutul Peceiului sunt in ti mpul. acosta dui pupi, iar in tinutul de sub Meses spunE~.. c!\ in 7 S(I te: Cizer. Boidu, Poriita, Hurez.. Wajtalv a. Starciu \,1 Valca-l'agului sunt patru preoti, cari de aSelJlf'llea sum obligHyi a prcsta cate un tal pe sama eetatei elm ~IIlJlpu. Pe popa din Iaz smgul'

n

obliga

ell

prestarea

I,',

.',_

Biserica romanilor stlHijeni inainte de unire.

====

35.

unei plel de vulpe. viata 1).

Pe acesta

il numeste

ca

e

popa

pe

'(

Despre protopopiatele sau protopopii din Salaj inainte de anul 1700 nu avem nici 0 stire. Precum vedem insa din datele de mai sus ~i preotii erau rari, lucru care se poate atribui numai lipsei de carte, caci abia se va fi gasit la cate 3-4 sate cate un popa stiutor de carte, care apoi ar fi putut implini slujba bisericeasca, Daca vorn mai lua apoi in consideratiune, ca in biseriea romana pana ill jumatatsa a doua a veacului al 16·lea a stapauit ca limba liturgica Iimba slavonn, ne 'putem tnchipui, ce intunecime ~i ignoranta a putut domni peste tot in viata noastra bisericeasca. Episcopii rornani dela 1630 incepand au fost numai eu numele capii bisericei romanesti, de fapt capii bisericei erau principii calvini eu episeopii lor, cari l~i arogau titlul de episeopi ai romanilor. Ba istoria ne arata episcopi calvini: Paul ~i Mihail 'I'ordasi (1570-1580), eari erau ale~i de romanii calviniti, astfel ca romanii aveau deodata doi episcopi,' unul calvin ~i altul de legea greceasca orientala, dar cu toata fortarea, ei n'au voit sa-si paraseasca legea. De aici se esplica anomalia de care vorbeste Petri la pag. 155 tom. 1. a monografiei sale, ca adeca in veaeul al17-1ea erau biserici de legea calvina Infloritoare in: Odorheiu, .Inau, Saplac, Benefalau, Vicia, Horvat, Bulgari, Dobrin, Tigani, Chiesd, Corond, Siciu, Bobota, Zalnoc, Doh, Dumuslau, Arghihat ~iHidig. Acestea VOl' fi tost eclejii romanesti trecute Ia legea calvina, ~i nu eclejii unguresti ; caci stingerea totala a ungurilor din acele comune nu se poate explica prin hipoteza absurda, ca ~i cum romanii pe tirnpul luptelor purtate cu Mihaiu Viteazul ~i Basta, sar firefugiat cu turmele lor pana prin Dobrogia, infatosindu-i ca 'pe nist.e "vagabonzi ; panaca ungurii au perit cu vi~a porodita pe
1) Als6-Jazon

van egy olah pap, orOkos.

(T. II. pag. 241).
3*

( I

Be.

Schita monograflca a SalajuluL

campul de lupta, aparandu-si oeupat apoi romanii.

vetrele,

pe can le-ar.fi

re-

Ce se vine de dotatiunea preoteasca de pe acele timpuri de jale, stim dintr'o scrisoare a episcopului Varlaam dela anul 1688, ca s'a Inda torat tot capul de familie ea sa dea pe sama preotului romanesc : ,,0 elae de gran ~i una de ovas ~i 0 zi de coasa, ~i alta de seeere pana in seara, in ziua de San-Petru un ea~. Cine nu are oi, sa plateasca pretul casului in ziua de Pasti eu 2 potori. De botez 12 bani, de eununie 12 bani. Reparaturile la caea preotului sa Ie faca satul, ~i cum direg biserica asa sa grijesca ~i de casa popilor. Asupra preotilor romanesti satele sa nu puna mai mari greutati decat pe preotii alter confesiuni, ~i vitele lor sa nu poata fi folosite la forsponturi, (prejunctura) fara stirea pispecului (superintendentul maghiar), al eraiului ~i al vladicei". (Vech. episcopii rom., dr. Bunea p. 140).
I

Aeeste hotartri au fost aduse altcum de superintendent maghiar de pe atunci Horti Istvan Impreuna eu ,,~ara". Ca. pusu-s'au in praxa, ori nu, aceste hotarlri, nu se stie. Eu ered ea au ramas numai pe hartie, Destulea dupace mitropolitul Varlaam a avut sub iurisdictiunsa sa ~i eomitatele Crasna ~i Solnocul de mijloe, adeca Salajul de azi, daca s'ar fi pus in practica hotaririle de mai sus, atunci s'ar fi aplieat ~i pentru preotimea romana din Salaj ~i a~a am avea eele dintai date eu privire Ja dotatiunea preotilor romani. Precum vedem dara catra sfarsitul veacului al 17-1ea biserica romana din tot Ardealul, ~i asa ~i eea din Salaj, era aservita eu totul biserieei cal vine, eu atat mai vartos ca eomitatele Crasnei ~i Soinocul de mijloe, pana in zilele noastre, au fost cuibul eelor mai puterniee familii feudale de legea calvina. Familiile Banffy ~i Wesselenyistapaneau

Biserica rcmanilor R1Uajeni inainte de unire.

37.

partea preponderanta a jobagilor romani, Credinta si legea stramosasca a romanilor era infectata in mare parte de doctrinele religiunei calvine atotputernice in tara, ~i daca provedinta Divina nu dispunea altcum, se .apropia nimicirea totals atat a bisericei cat ~i a natiunei romane,

88.

Schita

monografica

a Sala.: ului.

Dupa unire.
Unirea. Astfel stand lucrurile inainte de anul 1700, .eate evident ca romanii daca nu voiau sa se calvineasca de totul ~i prin urmare sa se f'iJi desnationalizeze precum s'au desnationalizat toti 'nemesii de vi~a romana, cari au Imbratosat legea calvina trebuiau sa se desbare ~i sa rupa eu tot pretul ori ce legatura ~i eomuniune bisericeasca ell biserica calvineasca. t;;i cata vreme dintre cele patru religiuni recepte, recunoscute ca religiuni dominante in stat, religiunea romano-catolica - a1 carei leagan este Roma, Ioaganul neamului nostru.cu esceptionea ritului, era mai aproape, ba in credinta chiar aceeas cu biserica orientala, neprihanita de duhul calvinismului, despre ee omului in bitor de adevar ti pot da dovezi indestulitoare car tile rituale bisericesti mai cu sarna Mineiui la praznicele sfintilor - .era lucru firesc, ~i dupa ce Ardealul la anul 1696 ajunse sub casa impara.tilor h absburgici, ce nu numai marturiseau ci erau aprigi propagatori ai legei rcmano-catolice, era in acelas tim p ~i act de prudenta, politica din partea archereilor rornani Teofil ~i Atanasiu, cand dupa multe sbuciumari, ca sa poata pune deo parte stavila cur entului de calvinisare si maghiarisare a rornanilor, de alta parte ea sa poata ridica la 0 treapta mai deamna poporul iobag roman, asigurandu-i privilegiile ~i drepturile ce le competeau romano-catolicilor - au lncheiat mai tntaiu la anul 1697 ~i mai apoi 1a 1700 unirea cu biserica romano-catolica sub cele 4 puncte, in cari diferea credinta eel or doua biserici mari de apus si rasarit. Dupaco am anuntat 0 reprivire cam scurt a ~i poate si cam stangace, in lipsa de documente, am urrnarit pana acuma numai pe

'

I

Biseri ca l'omanilor
------_ -----_
.....

saliijeni
.... .....

du pa un ire.
-----__
..._-----...

_------

_---_-._-_

-~--------------

39.

dibuite situatiunea bisericei romano, contemplanduo mai mult din punct de vedere general. Aeum lnsa fiindoa 'epoca dupa unire ni-a pastrat mai multe documente en privire la st.area speciala a bisericoi roman e salajene, ne vom indeletnici de aci incolo nurnai ell indigit.arca fazclor, prin eari a trecut b iserica noastra rornana din Salaj. Precum se vede din subscri erea mani lestului de uuire, dat din sobornl eel mare tinut la 5 Septemvrie 1700 la Alba-Iulia, acum la acel so bor au luat parte ~i trei protopo pi din Salaj si a nume Simeon din Sarauad eli 10 prooti, Arid reiu din t?imleu cu 24 preoti ~i Simeon din Basesti eu LI0 de preoti. La acest din urrna pr otopop tin a face observarea, ca in "Isturia biseri cei rumarie unite en Rorna" de dr. Grama ~i In opul "Docl1mente isto rica'' aparute in Viena la anul 1850, se zieo ca-i din cornua a Ilias, ce poate s;-i. duca in rataoi ro pe multi, cautand comuna aceasta pe alt terit.or din Ardeal, dara fiiudca l a Nilles se zice a.piiat, ca e din Illyesfalva, care sal ro manestc se chearna Basesti $i dupa ce ~i Petri (in mcriografia sa. tom. III [Jag. 548) face amintire la anul 1722 despr e pt-ot.o po pul acosta, numindu-l pl'ecum 1'a aflat int run eontract vechiu : 11 II1'y(~sLl vi Pap Simon a kozepszoluokvarmegyei ola.h j'eligi(m 1pvo p api rendeknek esperestjek ", este sigur ca acest pruto po p nu-i al tul, decat protopopul Simeo n, care cu 22 de ani mal inainte a iscalit actul umrei. Asad ara 130 incheierea unirei din A.-Julia, Salajul a fost representat prin trei prot.opo pi si 74, de preoti, Mai Iuand in consid erat.iune. . ca In acel sinod s'a decis, ca actul unirei , sa-l subscrie ficcare protopo p iua.intea juratului sau, al or doi cornisari Pl'eoti ~i a101' trei deputati batrani din fiecare sat in numele p rotupo piatului lnt.reg, este evident ca prin subscrierea actu.ui de unire, romanii din Salajul intreg au tmbratosat la anui 1700 u nirea cu biserica romano-ca. ,, tolica. In aceasta convmgere ne intareste ~i taptul, ca at at

40.

Schita monograflca a S~lajului.

in conscriptia din 1733 de sub Clain, cAt !?i in cea din 1750 de sub vicariul Aron, nu se face amintire in SAIaj de mai multe protopopiate decat numai de doua, precum vom vedea la locul sau. Asadara nici pe timpul unirei n'au putut fi mai multi protopopi, decat cei trei mai sus

numiti,
Luptele confesionale. Cu cat romanii salajeni au tmbratosat unirea cu mai mare dragoste, ~i s'a inceput sub auspicii mai frumoase infl.orirea bisericei romano, pornindu-o pe calea culturei religioase-morale, cu atat le-a fost mai amara deceptiunea, vazand mai tarziu cum vrasmasii, pururea rauvoitori ai rornanilor, iscodesc din pretextul unirei unelte noaua, pontru a-i desbina !?i stasia tmprumutat, ucigand in germene ori ce avant de solidaritate nationala, ca dupa devisa: "divide et impera" sa-i puata stapAni mai departe, ca pe un organism destramat, lipsit de ori ce putere vitala, Luptele de desbinare confesionala tntre romauii salajeni se pare a se fi inceput, ca ~j inalte ~inuturi, la instiga~ia strainilor, lndata tdupa unire,~i au durat pana pe timpul marelui archiereu Grigorie Maior, care facand vizitatiuni canonice prin Salaj, in urma popularitatei 1'1aIe celei mari, ce-o avea, nascut fiind in comuna Sarauad din Salaj, prin anii 1775-1776, i-a Inters pe romani iaras in sinul bisericei unite, Intariud astfel unirea in Salaj pana in zileIe noastre. Cauzele, cari au abatut pe romanii nostri dela umre se pot reduce dupa parerea mea la urmatoarele : Fr. Rakoczi al II-lea prin curutii sai a ineeput revolutiunea impotriva lmparatului Iosif in deceniul tntaiu dupa unire. Salajul fiind in teatrul luptelor t;!i avand multi romani in castrele sale, acest principe pronuntat anticatolic, daca nu i-a amenintat, i-a putut foarte usor influinta cu calvinii sai pe romani, ca sa parasiasca unirea, care ~i a~a

U

rUJ o ro

i

:J

Biserica romanflor sali'ijeni dupa unire.

41.

nu era tare tnradacinata in sufletul lor. Ca. acest priueipe s'a sbatut cu g1\.ndul a nimici unirea bisericei romane, se vede de acolo cit pana ce de 0 parte a luat sub patronagiul sau pre un oarecare pseudo-episcop neunit Czirca, care cutriera toata tara pentru a abate pe rornani dela unire, pana atuuci de alta parte negocia in cauza neunirei romanilor cu C. Cant emir, stolnicul princi pelui Romaniei. (V. Nilles, Symbolae ad illustrandam historiam eccl, orient. pag. 372, 373.) Alta. cauza importanta pentru a parasi unirea a putut fi, ca dupa moartea lui Atanasiu intamplata la 1713, scaunul episcopesc a ramas vacant 7 ani. Sub vacanta aceasta indelungata, inimicii unirei, fireste ca tot straini, au inceput a intimida pe romani, ca nu-si vor dobaudi mai mult episcop din neamul l?i legea lor, precum de tapt cativa protopopi adunati in sinod electoral, sedusi poate de vr'un rauvoitor - petitionara la primatele Kolonics, ca sa. le numeasca de episcop pe Iostul secretar al episcopului Atanasiu, pe un calugar strain, Wenceslau Frantz. Numai la intrepunerea curatorilor romani Mich. Puiu ~i ~tefan Rat s'a ales mai taraiu inva~atul roman 1. Patachi. de episcop a.! romanilor, la 1721. (Toate aceste mai pe larg se pot vedea la Nilles, Symbolae pag. 394-403.) Mai tarziu i-a putut Instraina pe romani de unire ~i neimplinirea prixilegiilor ~i drepturilor, ce li-s'au fost prornis prin primatele Kolonics ~i li-s'au acordat prin diplome Imparatesti, dara neesecutate db catl:a feudalii calvini, la ceeace au ttntit ~i subscriitorii manifestului de unire cand se declara, zicand: "din care cauza vrem ca ~i noi sit ne bucuram de tut acelea drepturi si privilegii, de cari se bucura preotii aceleiasi sante matre biserici, dupa santele canoane, ~i dupa legile fostilor regi ai Ungariei, asa l?i noi dupa prenumitul decret al Majesta~ei Sale imperiale

"

Schi~a mon ogratica a Salajului.

==~.. --~~::::~:~-.-~-_:~ ..
:-=:--:--::_--=_---'

regale, ~i a1 eminentissimului archiepiscop, sa ne bucuram de acum inainte ea eonmembrii ai aceleiasi biseriei". (V. actul unirei). . Si-apoi mai in urrna a influintat foarte tare pe 1'0manii salajeni de-a parasi unirea exilarea episcopului foarte popular 1. 1. Clain, ~i mai in urma abzieerea lui fortat a dela anul 1751 a scarbit ~i lnstrai nat in a~a masura pe romaai, tncat Intre HUll 1760-1772 in mare parte erau desbinati in doua biserioi;: protesand caud contesiunea unita, caud eea ncunita, alungaud azi dintr'un sat pe popa unit, ca sa a duca pe eel neunit, ca apoi dupa un interval mai scurt cri mai lung, sa-l alunge ~i pe acesta aducand pe altul, Cu un cuvant dupa abzieerea, ~i inurma sortei ceIei triste pline de nacazuri ~i souciumari pentru eluptarea drepturilor pe sama poporului roman a mult iubitului episeop, a domuit 0 adcvarata anarchie In sinul bisericei rornaue din Balaj, ea~i care nici mai nainte niei dupa aceea nu es'a mai pornenit in analele istoriei bis: romano. Las, e"i. Ia desbinari le eele dese mai da anza ~i tnflacara la certe eontesionale pe poporul nepriceput ~i multi mea preotilor neova.lifica.ti. In cate un .sat figura cate 3-4 preoti, ba la Naprade in conscriptia facuta sub Clain se numara 5 preoti. Guvernul transilvan la 1699 ~i prirua tele Kulonics deja la 1700 au fa cut dispoaitiuni, ea niei' in eele mai mari sate sa nu fie mai mult de 2 preo ti, ~l III eele mai miei numai cate unul, de unde in unele conscriptii se pune ea ftmgms un preot, 'iara altii se nurnesr numai parohi. A~a de pilda intr'o conscri p~ie din anu" 1777 din Catalul roman se face pomenire d esprc "pupa . Ursz es Prekup parochi", ~i tot in aceea despre pupa Nicoara ca narochus fungens, Este dara lucru de iLl~elos. ca preotii, cari nu aveau sau erau opri~i dela fuu ctiu ne prin episcop, in tutelesul ordiuatiunil or mai inalte, se sileau a invraibi poporul castigaudu-si part.rda ~i realegan du-se de preot tungent pe cealalta parte, fie unita ori neunita,
I

Biserica romanilor sii1iijenidupa unire , . .

-.

..

..

Acestea, so cot, au putut fi cauzele mai fundate, ca sa nu mai amintesc ~i pe teologul jezuit pus in coastele episcopului roman pAna. in zilele lui '.Gr. Maior, ~i care inca era privi.t de un ghimpe urit in ochii elerului roman de bun simt romanesc - ce au starnit in piepturile rornanilor un cloeot de inversunare in contra unirei, care, dupa judeeata tuturor barbatilor mai profund eugetatori I;'i neinfectati de veleitati confesionale, de ramanea nesguduita I;'i neatinsa prin desbinari ulterioare, ar fi fust 0 binecuvantare cereasca pentru intreg poporul roman din Ungaria, pornindu-l eu paei repezi spre lnaintare in cultura !\Ii civilizatiune. In cazul aeesta poate am sta azi cu zeei de ani mai inainte in desvoJtarea politica nationala, Am ~inut a eonstata LueruL aeesta, ca deoparte sa ne I;'tim orienta pe viitor, ferindu-ne de lupii, cari vin pana in ziua de azi in piei de miel a be turbura armenia ~i Inteleg~rea frateasca ~i sa le strigam eu strabunul : "hic niger est, hune tu romane caveto". Pe de alta parte reflexiunile premerse le-arn aceentuat, pentru de-a intelege rostul evenimentelor ee au urmat in biseriea romana din Salaj, indicand ealea spre aflarea isvorului relelor, ee au inundat asupra biserieei, acolo un de este ~i trebue cautat, ~i nu in actul unirei, ee in sine ~i intre Imprejurarile date a fost ~i va fi recunoscut totdeauna de un act de 0 iualta prudenta politica-nationala, care starneste in sufletul nostru fata de acei mari barbati ~i arherei, eari au initiat unirea bisericei romane, aimtaminte de respect, devotiune ~i pietate. Conscrlptla dela 1733.

I!.,.'

t;;i acum dupa aceasta mica digresiune sa, vedem cum s'au desfasurat Iucrurile ricei romans salajene P
~l

sa ne tntoarcem in sinul bise-

44.

Schi~& monogJ"afrclt'l\ Salajului.

Am accentuat mai sus, ca lndata dupa incheierea unirei, s'au ~i Inceput mahinatunile pentru de a-i desbara pe romani de ea. Pentruca sa se stie staturi, ca in tot Ardealul :;Ii partile adnexe c~\ii romani proteseaza confesiunea umta, ~i c~,\ii cea neunita, s'a esmis de catra Impara tre 0 co misiune, care sa taca 0 conscri- \iie reteritoare la starea bisericei rornane peste tot; l?i aceasta conscriptie s'a facut sub episcopul Clam, la anu] 1733. din care publioam datele referitoare la biserica rOlllAua din Salaj asa, precum le-arn aflat in opul : "Eplscopul 1. In. Clam, de dr. Bunea. In aceasta conscriptie biserica rornana din Sala] era imparvita. in do ita protopopiate numite Archidiaconate: protopopiatul i?imieului, sau al Boianului ~i al Odor-

heiului,
Protopopiatului $imleu-Boian apartineau 46 parochii ~i 29 preoti, dintre cari 21 uniti, iara 8 neuniti ; intre ei 7 bigami, adeca tnsurati a douaoara. Obiceiul ca preotii sa se tnsoare dupa ce le-a murit preoteasa ~i a douaoara, l'au Introdus preotii sub stapanirea calvina ~i a fost Lotdeanna oprit prin pravila bisericii orienta.le,· semn, ca legea calvina apucase a se tnradacina tare chiar ~i in inimile preotilor romani. Numarul tamiliilor in acest tract protopopesc era de 790, care, Inmultit cu 5, da nrul sufletelor corespunzatoare de 3950. Case parochiale se aflau 17, biseriei 33, portiuni canonice, precum sa zice: terrae ad ecclesiam spectantes, se aflau in tot tractul fa-na\i 25 jugaro, sau de 50 cara de fa-n, iar arator 49 galete, adeca circa tot 25 jug are. Precum se vede succesorul protopopului Andreiu din ~imleu, care la anul 1700 subscrise actul unirei, din causa poate ca 'nu si-a putut esopera dela oras nici un petee de eclezie, a trecut la neunire, ~i a~a se esplica nomenclatura noua a protopopiatului: Bojaniensis. Satele din acest

======================~================

Biserica.

romanilor sj(lajeni

dup1l. unire.

45.

protopopiat toate s'au tinut de fostul comitat al Crasnei. Nu se aHa induse satele : Tusa, Ponita, Plesca, Petenia, Ca~alul unguresc, Crasna, Husasaul , Boziesul, Na~talaul, Port, Ip, Maladia ~i Patalusa, in cari azi sunt multi romani, ba unele sunt sate curat romanesti. La protopopiatul Odorheiului (Odvarhelyiensis) s'au conscris 101 parochii. (In monografia lui Petri dupa Transilvania nrii IX. ~iX., 1898 s'au scris 102 parochii, fiindca in conscriptia aceasta Dobele sunt luate Intr'una sub numele colectiv de Doboly, pana ~and in cealalta sub numele de Nagy es Kis Doba). Preoti erau 96, dintre cad 35 uniti !?i 56 neuniti (cei 5 preoti din Naprade nu se numara la nici 0 confesiune), dintre cari 21 bigami. Numarul famiJiilor in acest tract protopopesc era de 2246, cu 11,230 suflete. Aici este numita fili comuna Craiu-Dorolt cu 25 tamilii, care azi se ~ine de comitatul Satmarului, Case parochiale erau 27, biserici 79, portuni canonice se aflau in tot tractul fana~ de 131 eara de fan, sau 66 jugare, iara arator de 155 cubule, circa 80 jugare, Satele cu numele preotilor respectivi, precum ~i datele referitoare la casele parocbiale, biserici, portiuni canonice liIi a famiIiilor din amaudoua protopiatele se afla specificate in conspectul aici alaturat, dupa cum se afla indus in istoria episcopului 1. T. Clain, de dr. Bunea, conform registrului aflat in archivul metropolitan din Blaj:

\

46.

Schita monogr aflca a Saiajului.

Locus

Nomina Poparum

11rchiaiaconatus Solyomviensis seu Bajoniensis.
Locus valachicus val. Gsiheu " Kirstelekul " Dohul " Sumdl mixtus- Kameru val. Almas " Szeku! " mix. val. " " " " Bojan Popa Luca Arehidiaconus un " Iuon filius " " Gavrila " Ionake " " Gavrila " " " Iuon
[

"

'I 1 1 1
:big

1 1 1 1 1
1

2 2 3
7

1

5 2 5 2

3 135 4 2 48

11 11 21 17

Felsb-Koseniceul

Oserise

n. " Toagyer "Mihaly " " N ..Frater ej. " " Gavrila n.
" " "
11

3 3
1

48
17 5

U-,
I

" "11 1

Als6-Kosznies Aleus Halmagy Dridiul Sumilcsia: » Jazul Desupt Getate val. Valko mix. Magyar- Valko " Preutyasza val. Fizes " Lazuri " Szigyul Szirbi " Banul val. Czizer " Prije " " mix. val. loco mix. " Hurez Sztircs

" Petra
Flore Flore Szimion

Iuon

1 " 1 " 11 " n. u. "11 " 1 1
" 1

3

27

'

2 II 3

1171
30

26

20 14 6

" "

Nikoare Stephan

i

l.n. u.
II

II

1 11
I:

6

3

23 9

19 8

9

I!
[I

suua

"

Iuon

,I

" Ii .,

1\ 111 ,I 11
.
1·'1'

17
14 14

,I I
I

il

5

Filius Prothopopae inservit Pop a Gavrila

II II

HOI"vat

'!I,
1.1

Ii
,I
2
2

I

13

8

Serediul val. Keczel Reese Pereesin

11 11
" " Filip Iuon

"

11 :1
II

2

12 21 26 5
24 20

I

II ~

Biserica

Tomanilor

slW\jeni d upa un ire.
ii,
<

~==================
Ii.::::
I

47.

Locus ii I'

Nom

j

n ai,
Um

Ii

E

ill·

,1, ~
I cd
ifJ';::'''
i"'""

",,'1

'" ';

,I

Terrae ad Ec,- " cles iam s p e cb. Iii,
I

P0 P a r

'I '!J

1:'2

=

;3

::l

==-==-:==-~_'=:::-._~'=--:-~----=-_~-_===
mix. RI(rl6k val. Bo/.:::;e mix. I!osZB.zllmezo val. G !/'Jrg y'elke liedecsi« mix. Hidvig Lomper d » Somlyo Marinul Benisor
:1

I\~ -I_:_~ ~ ~l~o I <e =
un.!1 I
II

§


'II

se

ifJ.3

f? 33'

~g ~~
oil

s

:-::3]

S g; ~

II

"

2:l

',..

~~

g

Ii Iii

Papa

Dumitrn Georgie

Ierernie

::
II

Ii

111' 1

Ii

Ii" !
I,,~'

I,
1"l

I II II i! 111 11
1,',,",1

1 1'1

2 2

i

3 4 4 4 4

\)

~O
23,
!

Petre "leremie " Petre Gavrila

i.n. n.!,

iD. u I,h,
D.

I;

val. Pecsii

u., " liD. u'!
II

II

I,

-i,',I "i'l
I

1
6

12

7

IiI 111
"I,'l
III

I' 1,111
ill

26
30 1'
If)

1i'l 4

Nikoara

mix.

UdlJarhely

val. Jen(;
»

llrchiaiaconafus Uavarhetyiensis. Popa ]I.non Archi-I I uiaconus Ilull, I1
I

" II

"I

il

"

18

,I,:

1/

I

,"

Csuta 10e. val. Oorzele val. llabcza Bike!z " F'el,"'J. Orcz.» Sztrencz Odesti" " d,~~ uI"ye -' I 'l • U- rc_z,J -'L,.8UBeszesly .
»

~~1~~C"g "~;i~gie ill" n"II1 :'
Gyiiryyte,lke
"

.,

Gabor

II "
I,

I

:1 11

II

,

D

Iii ./11
I

2 4

10 4 4 2

47

)30 3t-'1 2£l
')')

Mihaj Vaszilie leremie,

Ii

Iuon

Ii"

.,

I

non

I,

"Gligorie

"

. ., iT \osztm., ' "YleIll' Danile
IOlli'lS

Gligorie

Ii [!..

II

"I
"I

1I'Illig,Iil I ., I il,
I

1

30
10 24 30

14

'I, !1

II
,I,
I,'

11!1'1 1:
,'/ \'\
I
1

II ,11

11 ,I, II' \

6

I,

8

,II

10 11 8 17

15

"

))

"

10(:.

Te mest Ij Bejcza Ardihict A lSI)- As2nlit,~ Fels/;-A,'{zolils Fe ls. Ii-13 er. z ell Alsu-]Je:-"ze!t Gercllin!l val. Szelszig

., Gligorie

" Petre
" Andries Lnp Tomil Gavrila

.,i'l
Ii
1

11

Ii, 'i

:"

'1 1,1 iiI ill
"

IiI ;,l

,:1

2 2

1 4
4

28

»

1

2

18 14 18 8
8

"

30

.. ~ikita

Vaszilie "' Stephan » Ursz

"

1

20 30

i,l

48.

Schita

monograflcd a Salajuiui.

Locus

val. Tohat mix. SlIlomegy val. Telincza

ipopa
I ""

" "

Teud

Ndprdd

" T.
»

T. Toagyer Vaszilie " loan )) Toagyer " Dumitru " Iuon

T.

val. Arinyis'

" T.
n

)) ))

"

Goroezl« HU8zie Rohna Turbucza
SzepllJk

Horvath mix, Benyofalva loco val. Vicse
mIX. Biuea

" "

Ujlak " val. Bereza Dominul " Bulqar " mix. Dobrinul val Solymos ,Kttc,~elt

" " " " " " " " " "

Iuon Georgie Iuon Iknye Niszte Mihaj Iuon Illyie Georgie Kirile Il\on

9

"
))

3

2

"
))

"
))

II~~ 16
44·

1)50

'"

" " " "

"

2

2

5 3

2B

26 22 12 22
20 20
30

"

T.

" Maftej " Vaszilie " T. "
)) T.
Iuon Urszul Toagyer 71 Toagyer n Lup )) Ursz " Pinte " Ikne 71 Toagyer " Kozma )) Vaszij " Gligoras " " "

Nistor

))

))

" "
)) ))

2 1

2 8

12

"
"
4

42

14 21
24

Poptelke " Vrasitor " Firminis " " Mirsidul " Czigdny mix. Gercsl:i loco val. Tiliora val. Herekle
" Urtelke mix. Egeres val Fitindie.

2

32

"
I
"

"
"
)) ))

25 22 25 2
4

16

8

44
30 24

10

"

1l1.ogrdd
Szakul

"

T.

"
)) ))

19 17

71

28

niseriea. romanilor sali\jeni dupi\ unire.

49.
Terrae ad. ec-u elesiam apect.

II
Locus
Nom ih a Poparum

II

·s

" ;;:j Ul I .~·Ulo.. Id ;;:jIUlid Ul ~ S .8 ;;:j d ;;:jlo.. ;;:j SS ;;:j 0 ..Q II ,E-! ~

II II~

.,,, '" S
'"

I

'~181C)

........ "
oj

i"'IO

0"

.,'" ... " <0

~~ _0 ~~

a

C)
d '0 ~ .......
<:,)

val. Brebi

Gsiglen Prodenesti " mix. Gsehul Meneu UlC8Ukul Arduzel " loco mix. Sibo val. Vedurele mixt. Lelej Dnboly Hadad val. Korond Gyorgy-Kuta Dersida " Zanekul " mix. Sigul, Sicsul val. Kwriteu Szidet " mix. Kovesd val.. Szeuka Szilvas mix. Szant6 loc mix. Koros mix. Szudur val. Hotoan mix. Kovas M(lczent .Gibolt Doroez " val. Kis-Falu Uinemet Gsig " mix. Szarvad val. Bids Gsehdl r. Bojdn " Pegaje " Osan " - Kis-Szarvad

" "

Kreko;

Popa Danile Stepha

"

In·:l,.

1 1 1

3

2 16 23 20 14
1

"

30
9

10

"
" " "

14 5 6 14 17 2 28 3 20 30 28 14 3 20 45 22 15 14 31 2 10 14 10 14 2 30 3 20 I 22 25 16 36 3 46 51 2 10 1 2 12
12
11
4

6

8

" n " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " "

" " "

"

" "
"

I

Gabor Iuon Petre Aleksza Iuon Dumitru Andras Matej Mihaj Gavrila . Petre Gligorie Gavrile Gligorie Georgie Veszij Iuon Pavel Iuon Petre Mihaj Prekup Iuon Georgie Szamoil Timoftej Petre Georgie

nn.

"

" "

"

" " "1 " 1 " ", 11 " "

1 1 11 1

3

3

" "

11

t;
" " " " "" "
un.

"

1 1 1 11 1 11 1 1 1 1 1

1 5 2 10 2
10

3

" "

1

" "

n

1 1 1 10 1 16 16 11 2 11 2 11 1 11

16

1

10

50.

Schita monograflca a Salajului.

Din datele acestea se vede starea biserieei romans din Salaj pe 1a anul 1733. Ea era acum, Ia inoeputul pasterirei episcopului Clain, desbinata in doua. Preoti uniti erau 56, iar neuniti 64. Sub acest Arhiereu, mare aparator ~i luptator pentru drepturile romanilor, s'au reunit toti romanii din Salaj, a~a tncat pe la anul 1741 ~ra numai 0 singura biseriea in Sala]. Lucrul acesta apare t;!i din raportul episcopului rutean din Muncaciu, Mih. Man. Olsavszky din 16 Iunio 1746, trimis ccltnl trnparateasa M. 'I'erezia. Dupaee facuse adeca, in urma unui ordin mai tnalt, 0 vizitatiune canonica prin comitatele Crasna ~i Sclnocul de mijloc, in iarna anului 1745-1746, seria, cel romanii din aceste doua comitate staruie in uniune. Conscrlptia dela 1760. Bunul episcop C1ain era exilat Ia Roma in acest timp, ~i prigonirea acestui mare Arhiereu a dat anza mai tarziu ca 0 mare parte din romanii salajeni sa parasiasca unirea, In absenta episcopului Clain, dieeesa era administrata de vicarul episcopose P. P. Aron, care facu la an.il 1750 0 conscriptie. Din aceasta conscriptie apare, oil Salajul era tmpartit, ca pe timpul unirei, in trei protopopiate, cu deosebirea, ca comunele din comitatul Crasnei nu tacparte din nici un protopopiat din Salaj, ci se tnsira la protopopiatul ,Tuculni din comitatul Coiocnei, Prin urmare ~im· leul, care azi e sediul vicarial, pe la 1750 apartiuea juris-: dictiunei vicarului din Juc, conform hotarirei sinodului din 17\2 de sub Clain, in care se statorise, ca vicarul din J uc sa aiba jurisdictune peste partea 'I'ransilvaniei, care" se extinde dela granita Ungariei pana la rturile Mura~ ~i.Arie~. In tractul Jucului sunt Insirate 41 comune, mai putin cu 5 ca in conscriptia de sub Clain. Aici nu-s indusesatele Preuteasa, Lazuri, Sirbi, Horvat, Periceiu ~i Subcetate ~i s'a adaus satul Gurosk (Guruslaul unguresc). Biserici erau 25; preoti 49; iar suflete 8451. Celelalte date S8 vad din conspectul urmator, dupa Transilvania nr. IX, 1901.

Biserica romanilor

sltHijlmi dupa unire.

51.

1irchi-Diaconatus Sukiensis cottus Xraszna.
Nomina Pagorum

~.

BodogCiny Gyorotelek Lomper 'Hosszumezo Bokse Badok Gurosk Recse Olah Keczely Sereden Bogddnyhaza Bogojfalva Pereia Bojan Csizir Barlahaza Felso Szeg

184 1 1 1 1 114 7 1 110 6 166 ·1 1 50 1 1 52 1 4 .317 1 1 1 1 171 216 1 1 1 1 186 41 190 1 1 1 2/i 434 1 1 202 1 1

326 1 1 1 1 222 5 270 1 1 1 1 110 6 247 1 1
308 1 2

308 151

1) 1 1 5 5 2) 1 410 3) 1 1 136

11

11610

150 1 1 1 1 1

Bat~
Maro» Kisban Pees Somlo Csesuj

InO 1 1 1 1 1 151 1 1 1 1 1 159 1 1 1 1 1 170 1 1 1 1 258 1 1 1 1 1 6
187 1 1 1 1 1

1) Taxat D. Volphango Banfi. 2) Excisa foeneta 3Ccepit Nicolaus Nagy ex Raton.
3) Taxat Volphango Banfi. 4) Unum fundum accepit B. Volphangus Banfi.

Kercztelek
Maladpj Hidveg Dohh Almas Somal

Sdk
Als6 Kosznics Ipp Felso Koznics ~. Holmas Detrehen

1 1 1 1 136 1 1 1 1 1 6 4 4) 1 110 6 11 1 1 1 1 113 8 363 1 J 1 1 149 121 1 2 1 110 9

220 178 92 54

261 1 1 1 1 111 3 194 1 1 1 1 111/3

103 201 1 1

347 1 1 1 1 1

124 1 1 1 1 1 3 2

1

1,

52.

Schi~a moncgraflca

a SIUajului.

Nomina Pagorum

/'

Eleusch Gyilmijlcsos Ieascb Magyar Valko Fuzes o Volku

170 362 290 231 207 206

1 1 1 1 1 1

1 11 111 4 1 11 1 112 11114 8 1 1

5) Taxat Banfi.

B. Volphango

5)

Protopopiatul Odorheiului cuprinde 71 parohii cu 48 preoti ~i 57 biserici, iar numarul sufletelor din acest tract face: 17.972. Celelalte date a se vedea specificate dupa fiecare comuna in registrul ce urmeaza (v. pag. 303, 304 ~i 305 Transil vania) :

~rchi-Diaconatus Szamos Uavarhelyiensis. eottus Szolnok
kozepso.
.~.~;a"E :
r-o~~~~~~~
oj~

Nomina Pagorum

" .....

.. a~
.@

'P.

.e

~~

... "

EI

"'~
Q ~

.... .... , '" '" 0
... '" '" bIl

III

III

0 ...
~

..... ... '" .~ §

~'3
0

' .~
C3l

a

r.F.J.~ ""

0 oj

~~~.s~] ~ g

~ 5 .~~ ~~ o!'"
me>

Udvarhely Kis- Garaszlo Barszo Dobion Szilagy polgar Menyo Kilvar Kosoj Lelej Kis Boca Szila gyi csora Debren Gorcsony Szil. keresztur Haraklany Czigdny

543 600 200 310 209 92 211 64 34 134 122 263 164 56 600 2~4

12 1 1 1 5 12 1 1 19 1 1 73 111 11 73 11111 11 1 11 46

1
111 1

1) Unus taxat per annum aureum D. Paulo Kaszoni. Fundus qui est, 2 est ex parte D. Kaszoni 2) immunis, alter vero sacerdos et taxam et decimam praestat Domino Veseleni Stephano. 2) FiliaJis priorts 3) Sacerdos praestat 23)t~xam D. Dobai FranCISCO

21) 2 2 2 2

1 11 111 1 1 1 11 2 2

======================~==~=============
Nomina Pagorum

Biserica romanilor

siUajeni dupil. unire.

53.

E,gres patak GorzaJalu Vdrtelele M(Jl_grad Zsalca Brl'd Karika Pro Denesty rJzl'_glen Ku isen po ptelek MI'1'sid
Firmenue«

Solymol? Turbucza Rolcna

UjJaltt
Na gy- Garuszlo Kis-Debrecen
Nabrad .

K55d Kelertcze Schulemed Szlplak Beneraloa Cseh horvat
Biilcshaza

Olcsog Szila_gy Vecse Szilagy

ujlalc Ardo

215 120 170 224 217 315 164 122 140 341 152 204 206 254 168 212 206 304 120 625 525 274 234 358 177 276 144 119 321 155
176

1

1

2

2 1 1 1 11 1 2 1 1 1 1 1 1 1 2 3 24) 2 111 1 2' 1 1 5) 1 1
111 11 9 4

111 11 9 5

1

1

111 1 1 1 1L 7 6 1 1
11

11 11 111 1 1 11 121 1 111 1 1111 1 2· 1 11 111 111 1 1 1
1

14 1 11

199 195

1 1 1111 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ,I 11 1 11 1 11 1 11

.) D. Franc. Andrasi denegat fundum, 2 5) Pro danfal va. 2 6) Taxat & robotat D. 2 Veselenyi Steph. 2 7) Taxant D. Inczedi. 8) Dicitur fuisse anti2 quitus fundus et, jam re26) ceptus per D. Franc. Huszar 2 9) Sacerdos unus resi3 det in proprio fund o, alter taxam decimam & robo27) tam nraestat D. Toroczkay Sigism. fundus unus dicitur ocupatus per sub3 ditum D. Pauli Kaszoni. 2R) 10) Taxat. 2 11) Antiquitus fuerat fundus pro Reformatis 29) quem nunc ex Zilay usur2 pat Decanus. 210) 12) Sacerdos taxat D, Paulo Kaszoni fundum 2 antiquum relatoria Ill2 quisitione comprobatum & per deputos adscriptum po-Idet nec cedit D. Ladislaus Bethlen. .

202 Tohdt 153 Szelszeg 421 .Ten0 352 .Nagy-Szeg 507 Szilagy Nados 365

Mana

4 10 2
1~

10 6 2 10 8 2 952

54;
Nomina Pagorum

SChiia monogra:6.ca a Saiajului.

<;p

~5 SI>.~"
l'lQ

.@

~ Jl~. t3 -< ~ rf!.s 8] ~g ~ '"

i

"" p

... '"
",m

.,

0'"

'"

... '" 0 '" bll'" p ,,~

...

'"

....
.~

E~ O.-4·i:i
.....

~

oj~ G)

~r3 a
Q

• .-1

ro ~

"d~

s:=

(J)

trtl~~wJS Q) as,.. ;.:;

::1

~

.

s

s:=

Motos Sz. Gyorgytelek Hodorecza Csuta Baeza Bikhaz FeW-als6 arcza Ilyesfalva Strencz Hogyestyi Babucza F.- a. Aszovacs F. A. Barszo Garddny Erd6hdt Hadad Szilagy Cse Zsibou

182 310 146 98 209 363 749 388 125 95 309 325 512 336 556 84 42 70

1 11 111 1 1 1 1 111 111 111 1 11 1 11 1 11 111 111 111 1 1

11 8 6 2 1 622 1 33 1 12 1 13) 1 414) 13) Taxat. 1 H) Taxant. 4 215) 16) Taxat D. Gyulai 1 Stepha no. 11 33 2 15) Sacerdotes taxat D. 1 1 10 5 2 Paulo Kaszoni & ab ejusdem. 1 4 416) 1 2 11 6 1 1 12 8 2

Protopopiatul Basesti-Baroad se estinde peste 29 parohii eu 27 preoti ~i tot atatea biserici ; iar nrul sufletelor este de 7064.

~rchi-1)iacouatus Beszestyeusis alias Szarvaa eottus Szo\nok me~iocris.
Nomina Pagorum
!:l'S
,<p

~] .~ ~ e " '" ~ ~ ~ f .-e.~;a S ce;P = ~ ~~~'"O'al=lQ)t:(J)~e S ~ e! ~~.s

...

m

~

~

m

'a

I· ....

oj

'.-1

8

Q]~ ~

< ~ ~.s E ~]~

p

S

;::~
000
oj

m'"

>i

Q)

Szees Okorito Maesola Szigeth Kisfalu Kovesd

302 1 175 1 29 230 t 259 1 3381

1 1 1 1 12/1 2 1 1 1 1 12/1 1 21) I-I 1 1 9 4 2 1111 76 2 2) 1 1 20 3

1) A duobus ann is D. Paulus Nagy sumit decimam a Parocho. 2) Sues decimantur sacerdotis It Dnis Kerney.

Biserica romanilor

saHij_eni dupa unite.

55.

Nomina Pagorum

Kis Dersida Nagy-Dersida Zonok

1021 2201 222 1 147 1 Domoszlou 1931 Balashdza 44 Zsolczf' 293 1 Szilvas Szo)' Demeter 519 1 1581 Cscn 1841 Bojon 257 1 Pele Szarvad 775.1 Szanto 377 1 Menczent 283 1 Gsogh Tasnad Szarvad 349 1 183 1 Koros 323 1 Uj nbnet 231 1 Gyorgytelr:k 2701 Szodorou 211 1 Hatvan 202 1 Kovas 188 1 Girot Kiraly Darocz 593 1

111 2 43 11 1 43
11 11 1 4

24

11

33
26 1 1 1 12 56 32

111 11 111 111 1 ·1 2._ 1 1 111 111 1 1 111 111 11 111 11 111 111 1r1

1 69 1 1 14 1 22 s5 1 13 6 1 76 1 1

3) Sabellici decimantur a Dnis Kovesd. ~) Pr-ctum trium curuum abantiq.;o possessum violenter ocupavit D. Ladislaus Gonczi. 5) Sacerdos ex omnibus oleribus seminaturis pecoribus & alvearibus dat decimam, de fundo olim pacifice habito nunc taxamaccipiunt possessores D. Veselyeni Fran. & aaddskuti. Est fundus Reformatorum absque Reformatis, in quo possessores educilium servant. 6 Decimat fisco & Dnis

terestribus,

7) Decimat·

2 2 2 2 2

8) Decimatur porci & alvearia v. D. Ladislao Kemeny.

Prin urmare la 1733 in tot comitatul Salaj erau 147 comune, locuite de romani, iar la 1750 erau numai 141 parohii romane, Preoti aveam la 1733 125, dintre cari 56 uniti, 64 neuniti, ~i 5 dubii in privinta religiunei, iar la 1750 aveam numai 114 preoti, toti uniti. Biserici romans in tot Salajul la 1733 .erau 112, iar la 1750 119. Numarul populatiunei romans la 1733 era de: 15.180 sufiete, iar Ia 1750 de 33.487. Convertirea din partea episcopului Csaky. Petri, in monografia Salsjului tom. 1. pag. 502, aminteste, ca pe 1a anul 1726 episcopul catolic din Oradea-mare

06.

chi~a monograftl'li. a. SlI.lajului.

Emeric Csaky, tncearca cu ajutorul preotului sacuiu Paul Laszlo, care stia vorbi ~i romaneste, aeon verti pe romani Ia unire. Pe acest timp erau mai bine de 70 de parohii convertite, tngrijindu-se Csaky de administrarea lor mai tntaiu prin vicari ~i mai apoiprin episcop siint.it gr.-cat. Oari au fost comunele convertite nu ne spune, dara ca episcopul catolic din Orade, aeum dupa proclamarea unirei in sinodul din 1700, s'a putut interesa de convertirea roo manilor ~i cA a exersat jurisdictiune nrin vicari gr.-cat. peste ~ol.llAnii salajeni, cari au trecut la unire, este lueru foarte probabil. Caoi era in interesul lui, sa tntareasea catolicismul-abandonat de majoritatea eovarsitoare a ungurimei. Pe la 17·25 in tot Salajul, afara de ~iml~ ~ Carastelec, erau toarte putini unguri catolici. . . Ca. romanii din Salaj perseverau in' unire intre anii 1750 ~i 1760, sevede ~i de-acolo, oa in sinodul din 1759 protopopul Crasnei facu raport, ca credinciosii sai n'au putut fi amagi~i sA se lepede de unire prin vizitatiunea facutAde sarbii schismatici .din Ungaria. (Vezi episcopii P. P. Aronl?i D. Novacovicide dr. Bunea la pag. 381). Convertirea din partea sarbllor.

Se vede dara ca dupace a erupt revolutiunea religionara, tnscenata prin calugarul Sofronie, s'a schimbat tata bisericei romane ~i tinutnl Salajului, caci calugarul indrazne~ ave a emisari in to ate partile, Alila, tntre altele, se vede intr'un raport dela 1761 al episcopului Aron cum doi esmisari de-ai lui Sofronie, cu numele Butean I?i Oraciun, cutreera comitatul Crasnei ~i amagsae poporul ~i 0 parte din cler cu calomnii I?i promisiuni deserte spre ai converti dela unire. (Vezi opul mai sus citat pag. 198). A!jIa se explica cum de in conscriptia din 1762 in comitatuL Orasnei figureaza 77 preoti neuniti cu 2428 familii neunite; jar in Solnocul de mijloc 97 preoti neuniti cu 5687 familii, Preoti uniti sunt in acest comitat numai 61,

in

Biserica romii.nilor sil.lltjeni dupa unire,

151.

eu 411 familii. In Crasna nu aflam nici un preot unit, ci numai 0 familie unita, Ca au fost turburari I?i frecari cumplite printre: romanii salajeni in anii 1760-1772 din cauza religiunei, se vede I?i dintr'o .scrisoare dela 1767scrisa de protopopul Vasilie din Baseeti cab-a episcopul Novacovici in Zalau, Episcopul sarbesc Novacoviei din Buda descalecase asadara chiar in mijfocul poporului tncvartirandu-se In orasul Zalau, de unde conducea actiunea de convertire liIi Impartia antimise pe la bisericile romanesti. In Catalul roman se pastreaza ~i azi un antimis sfintit, de episcopul D. Novacovici. Pe el se afla urmatoarea in-

scriptie :
"D-zeeseul si sfintitul altariu al Domnului nostru Is. Chr. sflntit eu darul preasfintitului si de viata facatorului Dueh, prin mana si blagoslovenia preaosfintitului Kir. Dionisie Novaeovics pravoslavnic episeop al Budei, si al tot Ardealului, a se sluji pe dansul d-zeeasea liturgie; eu nevointa si eu toata cheltuiala eelui mai sus numit, la anii dela Chr. 1762".

Epistola mai sus pomenita, din care soartea trista a bisericei romano salajene

se reoglindeaza de pe acel timp

se poate vedea reprodusa la Iorga. (Scrisori :;li inscripti! ardelene, pag.266). 'Din eaapare de ce fierbere li'iagitatie erau cuprinse sufletele romanilor in urfna uneltirilor sarbilor, eari voiau a-si tnjgheba din nou stapanirea perduta odata peste biserica romans, Reunirea flcuta de eplscopul Gregoriu Maior. Linistea in sanul bisericei romane din Salaj s'a readus in zilele episcopului Gr. Maior, care ca fiu al Salajului li'i in urma flopularita~ei, ceo0 avea, cutrierand tot Salajul, a reunit pe romani intr'o singura biserica, asa in cal ptina in zilele noastre romanii din Salaj au perseverat necontenit in unirea cu biserica romano-catolica, Despre reconvertirea in massa a poporului roman salajan, prin episcopul Maior, avem intre altele un document scns cu mana sa propl'le catra "Propaganda" din Homa,

58.

Schita monografica a SaiaJului.

Ja 2Ianuarie 1775, in care zice: "Cu ocaziunea vizitatiunei canonice dela 10 August pa.nll. la 10 Septembrie pe .valea \ Somesului de catra Ungaria s'au tutors 40 desate tntregi ~i astfel de prezent se poate numara ca la 500 sate intoarse la unire". (Sematism arhid. pe 1900 pag. 37-38). Ca episcopul Maier a umblat in cauza reunirei romanilor de sub poala Mesesului si ' a vizitat satele din comitatul Crasna, se stie ~i dintr'o notita scrisa la anul 1791 in Pentecostariul bisericei din Catalul roman, in care popa Nieoara zice, intre altele: "Inceperea bisericei a fost in stapanirea arhiereului Maior Grigorie, ~i prin lndemnarea - lui fili aratarea locului, s'a inceput s. biserica a sezidi; fili el ne-a indemnat sa ne facembiserica de peatra", iara in ~ematismul diecesei F'agarasului, tiparit la 1835, se spune ca cele mai multe parohii sunt convertite pe la anii 1773, 1775, 1776} adeca sub episcopul Maior, pe cand acesta i~i tacea vizitatiunea canonica prin Salaj, . Dupa Grlgorlu Maior.

La anul 1814 aflam numai protopopi gr-catolici, ~i anume in comitatul Orasna, afara de vicarul foraneu al Silvaniei Giorgiu Tat ca parohul f?imleului !iliarhidiaconul districtului Orasnei, avem in Valcaul unguresc ca protopop pe f?tefan Moldovan, in Ip este protopop Giorgiu Marincas ; iara Petru Bohaciu este preot 'in Hurez ~i protopop peste districtul Crasna. Tractul protopopesc al Ipului se vede ca si-a luat numele dela parohia sus numitului protopop Marincas, precum ~i·l-a luat ~i Valcaul unguresc dela" parohia, protopopul ui f?t. Moldovan. In comitatul Solnoeul de mijloe aflam in acel an ca protopopi la Sarauad pe Ladislau Nemes, la Basesti pe Vasiliu Popdan, la Notig pe Demetru Crisan, iara in districtul Hereclean pe parohul din Bred Grigoriu Pup ca no tar districtual. (Oallendarium avuum pe 18] 4, aparut in Clus).

:Biserit.:a romanilor

slUltjeni duplt unire,

M.
in 8 dis-

Afiladara pe acel timp Salajul tricte protopopesti.

intreg

era tmpartit

Protopopiatele la 1835.

La 1835 se aflau 11 protopopiate fili anume: 1. Districtul fjimleului (protopop este vicariul Isidor Alpini) cu parohiile: Badacin, Badon, Guruslau, Giurtelec, , Hidig, Husmezau, Lempert, Catalul unguresc, Bocsa-ro. mana, (ja~alul roman, Pereceiu, Recea, ~imleli ~i Var~ol~. Numarul suflstelor in totdistrictul e 7746. 2. Disirictul Oariei de JOB (protopop 1. Papp Vitez] cu parohiile: Oarta de jos, Oarta de sus, Giurtelek (Hodod), Chilioara ~i Salatig, Numarul sufletelor 4103. 3. Districtul Bredului (protopopiatul vacant) cu parohiile: Bred, Ciglean, 'tigani, Agires, Firminis, Garceiu, Fetindia, Hereclean, Creaca, Mirsid, Moigrad, Poptelec, Prodanesti, Ortelec cu filia Zalau, uncle se afla 84 suflete gr. cat. Numarul total al sufietelor este 5825. 4. Disiriciul leriului (protopop Grigoriu Pap de Nagy Nyires, ps.roh in K. Darolt) cu parohiile: Acafil, convertita in 1774, Cig, convert.ita 1776, Girolt, intoarsa la unire in 1773, Cauas, parohie veche, Eriu Chisfalau, tntoarsa la 1773, Eriu Mincent, reiutoarsa la 1775, Eriu Sancraiu, reintoarsa la 1776, Supurul de sus, parohie veche, Cr. Dorolt, Crasna Mihaifalau, parohie Infiintata la1826, Socaciu, tntoarsa la 1773 ~i Unimat, tntoarsa la 1774. Numarul sufletelor in tot districtul este 6648. Precum se vede mai toate parohiile din acest tract s'au reintors la unire sub episcopul Gr. Maior. 5. Districtul Base~ti (proto pop Gregor Popp de Basesti, Illyesfalva) cu parohiiie : Barsaul de jos, Asuagiul de sus, Gardani, Basesti, Saliste, Manau, Baita, Urminis, ~ome~ujleac, Sa.lsag, Stremt, Odesti, Vicia ~i Ulciug. Numarul total al sufletelor 9777. 6. Dietrictul Ipului (scaunul protopopesc vacant) cu pa-

/. I

M. rohiile: Almas, Cosuiciul de jos, Cerisa, Doh, Cosuiciul de sus, Ip, Cristelec, Maladia, Marca, Port, ~umal ~i Sarhigea. Numarul sufletelor 6408. 7. Dietrictul Crasnei, (scaunul protopopese vacant) eu parohiile . Banisor, Hurez, Mal, St arciu, Boian,Oizer, Ban, Sig, Crasna, Kr. Horvat, Marin, Pria, Peeeiu, $ered@iu ~i Sarbi. Numarul sufletelor 9039. 8. Districtul NOfigului (protopop los. Pasca, paroh in Som. Odorheiu) cu parohiile: Arduzal, Benefalau, Biusa, Oicau, Dobrin, Domnin, Belrs~l, Horvatul, Tnau, Chelinta, .Cheud, Oueeu, Cioara, Notig, Napradea, Bulgari, Nadisul roman, ~oimu~, f;julumedi, Odorheiu, Ss.plac ~i Tohat. Numarul sufletelor 9966. ·9. Districtul I,?am~odului (protopopul lipseste) eu parohiile : Babta, Bicaz, Giorocuta, Dersida mica, Ourond, Chiuesd, Ciuta, Bobota, Curitau, $am~od, Corni, Siciu ~i Siget. Numarul total al sufletelor 7723. 10. Districtul Sarvadului (protopop S. Petrisor, paroh in Silvas) eu parohiile: Blagea, Buianul mare, retntoarsa la unire itl 1776, Cian, Dumuslau, Eriu Hotoan, (retntors in .1774), Cheoreus, Sudurau, eonvertit in 1773, Patalul mare, reintors la 1776; Cehalul roman, eonvertit la 1776, Pir, reunit 'in 1774, Sarvazal, Sauca reunita la 1773, Silvas re'iiltors la 1775, 'I'asnad, Santau, reunit la 1776, Sarauad, retutors Ia 1773; Patalusa, Pagaia t;!i Zalnoc. Numarul total al sufletelor din tractulintreg 8759. 11. Districtul Valcaului (protopop St. Moldovan, parch in Valcaul ungurese) eu, parohiile: Borzas, Drighiu, Aleus, Fizeli', Giumelcis, Halmasd, Husasau, parohie Infiintata in 1803, Iaz, Valcaul ungurese, Valcaul roman, Prcuteasa, Infiin~ata la 1827, Ceheiul, Lazuri, Subeetate tnfiintata la 1809. Numarul sufletelor 5334. Nrul total al sufletelor din tot Salajul, impar~it in eele 11 protopopiate, 81.461. Filiile nu s'au consemnat.

De

aici se vede,

ell la 1835 erau

in Salaj

parohii

eu

Biserica romanilor

salajeni dupa unire.

M.

preoti statornici 159, dintre eari numai 27 se arata ea parohii Intoarse mai de curand ia unire din partea episcopului Gr. Maier. Irnputlnarea credin closltor,

Daca vom eonsidera, ca dupa 70 de ani, conform sematismului dieeezei Gherlei del a anu11906, in tot Salajul nu sunt decat 105.292 suflete, numarul populatiunei romano abia a creseut cu 24.000, asa, ca abia se poate zice, . ca am fi iacut eevaspor. Mai eu sama in satele amestecate eu unguri am perdut multo A~a d. e. in Borzas erau la 1835 suflete romane 151; iar la anul 1900 numai 107; in Nasfalau la 1835 erau 280, la 1900 numai 251, in Garceiu la 1835 erau 343; iar la 1906 numai 318; in Dobe la 1835 erau 113, iara la 1906 numai 63; in Carnal' la 1835 erau 171, iar la 1906 numai 72; in Arduzal la 1835 erau 123, la 1906 numai 67; in Samsoud la J 835 erau 458, iar la 1906 numai 140. Preoti la 1835 erau in Salaj 158 (6 parohii erau vaeante), iar la 1906 ave am numai 111.

Cvalillcatlunea preojeasca

in trecut.

Asadara eu 70 de ani inainte deaceasta aveam preoti din belsug, dara partea cea mai mare dintre ei se aflau in pri vinta cvalificatiunei pe treapta cea mai inferioara, Aveau numai cuuostiutele castigate in scoalele elementare din ~imleu, ori la manastirea din Stramba, care pana pe la jumatatea veacului al 18·lea da contingentul cel mai mare al preotilor ~i cautorilor bisericesti din comitatele Crasna ~i Solnocul de mijloc. In unele comune mai aveam ~i preoti mai cvalificati, cari corespondau in limba latina .cu vicarul de pe acele vremuri. Intre .altii preotul din Catalul roman, loan Ipian, pe la 1835 adresa viearului Alpini 0 epistola corecta in limbs ungureasca, tntr'uu proces iscat intre el ~i cantorii sai, citand texte din limba latina. Daca vom lua ins a in

/

62.

Schi~a monograflca a Sala~ului.

consideratiune, ca in seminarul domestic din Blaj, de nnde se recruta preotimea tn tot Ardealul, pe la anul 1835 tn toate patru cursurile de teologie nu erau decat numai 53 de oclerici, u~or putem conchide ca pAna pe la 1850-1860 majoritatea clerului din Sala] era lipsita de ,studii mai inalte. Dotatiunea Altcum ~i dotatiunea preoteasca la 1835.

lor era de tot slaba : un petec de portiune canonica, 0 mer~a (30 litre) de n-alai (cucuruz) ~i 0 zi de claca, Stolele in unele parohii erau numai cu numele. Din toate venitele a treia parte era a cantorilor. De curiozitate reproduc din jalba preotului din Catalul roman I. Iplan din anul 1835, lnaintata catra vicarul din ~jmleu, Alpini, urma toarele :
"Ahibb valo a kosztom egy kondasenal a ki m.indennap legalabh egyszer fot etelt kap .... en kenytelen vagyok meg a malekenyeret is szarazon. ragni egesz hetenkent egeszsegem romlasaval". Dupace sa caieste apoi ca cei trei cantori iau uzura pentru mai toata portiunea canonica, tncat din cauza lipsei de fan nu pot tinea decat numai 0 vaca si 10 oi continua astfel: "A papi bert pedig a 140 gazdak koztil, csak 40 gazda adja meg szemes maleban, a tobbi ki 100 krjaval, ki 60 kr. ki pedig 50 krt, ki semmivel fizeti meg, ebbol a keyes berbol is fl. kantorokat is reszesitern. A stolare proventus pedig ezis keyes mert a nagy ember temetesert 12 statio val legjobbik gazda 2 rhen. forint pengot fizet, utana valok 1 rhen. frt. a gyermekek temetesert 30 kr. a kopulativert 2 rhen. frt. valtoban, a szegeny semmit, harmad resze a kantorokeennek is. A keresztelesert adnak 5 garast valtoban, ugyan anyit a viz szentelesort",

lege, fie divina fie 0meneasca, nu poate pretinde ca el sa pastoreasca ziua noaptea 0 turma de 1000 de suflete ca un Gvardds katona (lorica cinctus), iara cantorii cu toate ca n'au peste saptamana nici un lucru, ci numai Dumineca cantil in biserica, - ~i totus Ii folosesc mai toata eclezia, sa roaga de. vicar sa-l mangaie judecand pricea dintre el ~i cantori, rugtndu-se ca sa-i trimita judecata in limba romaneasca
0

~i dupaco spune apoi, ca nici

Biserica romAnilor salajeni dupa unire.

63.

"vigaszta16

valaszat

elvarvan , romanice

megirva,

hogy

ok is

megerthessek es olvashatjak."
Cu toate acestea raspunsul ungureasca ~i suna astfel : vicariului este dat in limba

" A Canonica portio a felsobb rendelesek szerint, csupan csak a papok subsistentiajokra szakasztattik ki, s igy a kantorok semmi pretensiot sem formalhatnak ahoz, - a kerelmes is annyit adjon abbol a kantorjainak a menyit akar ; harem kantort pedig en soha sem ismerhetek. Eleg egy, egy templomban, segitsegul legyen neki az oskola mester is, a tobhit a felsobh rendelesek is tiltjak". Signatur Szilagysomlyon, 26 Febr. 1835. Alpini, Vicarius.

Daca, precum se vede, dotatiunea preotului dintr'o parochie fruntase, cum e Oatalul-roman, pela 1835 nu era atragatoare ; ne putem tnchipui, Ca Intre ce Impreiurari vitrege traiau ceilalti preoti din parochiite mai mici. ~i fiind eea mai mare parte a preotimei preoti asa numiti moralisti, traiau muncind pamantul ca ~i plugarii, neavand pretensiuni mai inalte, ~i din averea mostenita deJa parinti, ori dobandita pe calea casatoriei, nereflectAnd la proventele din parochie.
Regularea dotajlunel

preotestl.

Mai pe urma, prin anii 1868 I?i 1873, s'a regulat dotatiunea preotilor salageni sob episcopii de pie memorie 1. Vancea~i-Mich. Pavel. Sub acest din urma s'a eters la 1873 I?i tertialitatea, cu care datoriau preotii cantorilor bisericesti. In cele mai multe locuri Jnea stolele nu se computa dupa ~ema statorita prin episcopie care nu s'a putut introduce pe tot locul, fiind cam urcata ci s'au ~inut de usul practicit pina atunci, diferit dupa parochii. Azi estei::l vigoare in Sa.laj, ca poporenii sa. presteze dupa fiecare fum 1 merta de graunte, 0 zi de lucru cu palm», ~i unde n'a fost sau nu este portiune canonica pentru fanat, poporenii, dupa 0 datina batrana, dau Ian ~n natura cate un olescas, sau 0 vica de fan {4 cle~ca~e

./

Schi~a monogratlca a SMajuiuL

se eomputau tntr'un car de fan). In timpul din urma ~l acestea s'au rascumparat in bani, din cauza cit scuaterea lor era tnpreunata cu multe nelntelegeri intre preoti ~1 poporem.
Dlecesa Gherlel,

Dupace s'a reactivat metropolia gr.-cat. de AlbaIulia ~i Eagaraa s'a tnfiintat diecesa gr.-cat. a Gherlei la 1854. De atunci Salajul se afl~ Rub jurisdictiunea episcopului din Gherla, care jurisdictiune se eserciaza prin _ vicaru foranei ai Sala j ului, cu locuin ~a stsbila fn ~imleu.
Vicarii Sal_julut -

-Cel dintaiu vicar al Snlajului a fost George Tat, numit de episcopul 1. Bob, la anul 1810. Lui i-a urmat George Abraham pana la 1824. Acestuia ti scrie Bob, ca daca nu-i con vine casa parochiala din Simleu de locuinta, fiind In stare derapanata, sa-ei aleaga ori-ce parochie din Salaj ca domiciliu, caci vicariatul nu este legat de parochia ~iruleului. Dupa sl-urmeaza, la 1824, Isidor Alpini alias Albini, care a fungat pana la 1836,cand i-a urmat Ales, $terca-$uluf, care mai apoi a fost ales metropolit, in sinodul electoral din 1850. Amandoi acesti vicari din urma au lucrat mult pentru Inaintarea ~i prosperarea bisericei din Salaj. Sub dansii a crescut foarte mult vaza ~i autoritate&. ofieiului vicarial. Sub vicariul E?ulu~ s'a Vinut, la 10 Ianuarie 1850, sinod vicarial, in care s'au desbatut multe afaeeri referitoare la scoalele romano, pl'fCUm ~i la vieata religioasa-morala a popornlui. La anul 1853 i-a succes ea urmas Dem. Coroian, sub care s'a esoperat din fondul religionar subsid u anual ata.t pentru vicar cat ~i pentru capelan. 'rot sub dansul s'a in,eeppt ~i_zidirea biserioei ": de peatra din E?imJeu, care .,~'a sJ_var~it apoi la 1873 prin actualul vicar .Alimpiu Barlt~lovici, care eu zel .neobosit in data ia ineeputul

Bisel"lC8i din C~lla'i'"

,.";"',,~;~,~>,,,';'-.:,:,e,

,/::-:;i,'.;'-

,13iserica dlnS&l"auad, edificata de episcopul G. Maier si renovats nu de multo

~i$ericli.rotriMilor

slj.lll.jeni dupll.unire.

G5.

sale qa. vicar .a ·pus in practic~ regulamentul ~9p,SistoN.al dill 187Q, referitor '1a. I?t,ergerea ter,tialit~~ei. D;lcil. s'a..p\l~Q,tiJ.1.tFoduceac~l:l~ inovatiune insa.Il!Ul bisericei
l..9QlAneapre prQJDovarea baD~s;ta~·ei m~teriale a.'preofimet ~ill 8a.-laj, l\yem a oa.trHm..i. ~icarului B~rholovici,cv.re

acti\Ti~iei.

vorbirei, ¢e,l~ra~t~l:isea2;~. a ~tiut eapacita tWpOrllJ,)ncM tAra.a4~ anz<\ lan~tnt.e]egeri, s'a. supus ~t~.e~tuin9~:I'e,guta~Ill~~t Aiec~sa.D., Inva~,amAutul papular, p:reo,ulP lie si.temi~l,'~~ inaici>respunz~~?a.re, a solutiunei inv~\~¥l~ilo"Ji-a lu~~ ~o~.' avAnt s~b. acest vicar. De -a.i.I~,~~qMbi.seri~iJe ~i. ~co~elede. p.satrA nou sdifieate, .~./pet~l'itor\11 ~4iajul\.ii-tdai'a. mai~lllsamit -din cele ,dona. - pr.~topQPiate: .aLQrljisuei\ ~ al VMcaului-unguresc, aunt opera ij.~ti·nC:fiunei~ie~tfa.ciUl.rei primite de ,'.QPor dela acespvical',plin de l~a.\t'n$.pentru tot ce s~rve~te spre Jp#triJ'~ ~u;iD·zell~i inaintarea binelui de o~te al nearnului ~i;bisericei romane.
Ediflciil~,:tJJ~rice,ti.

pr,iI~.4a-r~l

_",: . .."

'.'-~' _"

..

!

_- . _"_

.- -.. _.

.--'. .. _

.

..'

..

cele .mai 1p.ulte, ce Ie avemazi I)) §alaj!Illai corespunzatoare cUltuluid.ivin, sanrediflcete tri iu,rnA~tea. a doua a veacului al19.1ea.D.in veacul al IB~]ea 'bi~r~ci de peaLraavemiu Unimat, .ridieata la i779 ~ilnGatalul-rom~n, edificata tntre ~Ilii 1785 ~i 1790. IUfematismul din 1867 se numAraintf~t SA1ajul 'Sg 9iseri~L de'peatr~, celelalte toat~.,-sul!~lleJe~n,cu fere~ti WiCi, intunecate, tncat nici ziua ' la-am~zi nu. se poate cetiin ele, Cele mai Jllulte biserici de .lemn ave au nq;oai tJ:l dreptul stranei ~i 801 altarului niste f~r:eii~u~ c~t Incapea capul omului. De regula. in "tinda' muerilor nu era nici 0 tereasta, Da0it..sestringeap9pof.ul in biseriea' p tntunecime .misterioasa c~prindea interiorul incAt Yl'a.nd nevrand i~ireadllcep;in me~-orietimpurile p~'c~nd· strj\mo~ii ruma.tplor de '~i, ,cr~tinii cei dintai, ~ineau serviciu1 divin inveehia Roma in ca:Qi.e~ricile. depeatr~

ar

o

tacombe (pesteri subterane). Azi,~ rarese . din ce iIi ce bisericileacestea1ntunecoase ~i s~unde,sau se strafoarma ti li-se. ta~e fere~ti mai lllari~i Iuminoase; Pe cM cunosc eu blserieile din S41aj. un pretotip adevArat avern . a~i in biserica din Bulgari, despre felulbisericelor c~Ior vechi r()m(\.ne~ti~; isericei de lemndin Cizer,preca.t B stiu eu, j"_s'ilu tAiat fere~ti mai mari in timpul mai t;lou,~i ~a nu c()respunde in. toata pri vin~a ca' modelpentru bisericele noastrecele ,vechi. In timpul nostru edifleat biserici " truDloase de' peatr~ in paroehiile: . Asuagiul de JOB 180 . 18S8tSdrem~ 1890, Helsig 1890, BAi~a 1890, Odorheiu 190(), Ce!ralul~roma.n 18~4,SantQu 1900, 'SiJva.~ 1905, ,;Erl1;l..G~ua~ '1882, Eriu··-. 'Me~ent 1901, Eriu-Saneraiu 1~94, Millid 1896, Agire~ 1906, Oar~a de vsus 1894, Pe. ~eCeiu 1889, Giumelcis 1882,Sig 1896, Hurez 1900, Ba-' , ni~Ol" 1895, f?umal'1891, Hidig 1889. -, Azi avemin tot Salagiul 171 de biserici, dirrcari 71 sunt.de peatra, doua de lut ~i 97 de lema,

s'a.u

I

Matr1cule ..

-Ma,triculele se fncepclI pu~ina. escep\june 13 --anul ~ 1814~~imleular~matricute dela 1810, iar Peceiul numai dela-an.ul 1863.. . 'Vicariatul din ~imlettinainte deanii 1870 "'era ',co. _ 8ti~ui~Jtnconsisto_riucsubaltern, al: ca.rui presedinte era Vie&rltll,hlrprotopopii tractuali .aeesori, dintre oari se . , a.legea.uapa.rAtorii ~4sAtor~j, fiscul consistorial ~i notarul. ,Co~istoriul subaltern. in ~imleu, Bub vicariul D. 'Coroia.n, .era-conetituit, astfel: .' .A.sesOl'i: George Pop de Basesti, archidiaconal Ba8~tilor.'. . . ,loan Lobont, arehid. Periceiului. loan V~ca~, vice-archid, Ipului, Vasile Pop" vice-'archid.· Sarauadului. Gra~riu· Gael, vice-archid f?am~ondului. •

Biserica romanller

sltlll,lAui duV~'unire,

(17.

Alesandru Barboloviciu, vice-archid. Oartei de jos. loan Gal, vice-archid. -surogat al $am~onduiui.' Avram Dragos, vice-archid. Eriului. loan Gal, aparatorul casatoriei. Vasile Pop, fisc consistorial. loan V ecas, notar . consistorial. Azi aceasta institutiune nu mai este in us. De altmjntrelea vicarii Silvaniei erau provazuti cu drept de jurisdictiune.pana in timpurile mal recente pe 0 basa mai estinsa. Azi este deval vat la oficiul unui vice-archidiacon, lipsit de' cele inai multe prerogative din sfera administratiunei ~i [urisdictiunei vpeste celelalte protopopiate din 'Salaj, Iasandu-i-ae abia dreptul cnorific al 'proedriei fa~a cu c'eilalti protopopi.
Vieata retlgtoaea-morara .-

.

In cerpriveete -viata religioasa-morala a poporului nostru roman salajan, dupace in urll:!a -irnprejurarilor veacuri intregi a fostlipsitpropriaminte de orice instructiune !iii educatiuns prin scoala aproape pAn~la 185~, eralucru firesc ca lipsa scoalei sa 0 euplineasca biseriea; In biserici se instrua ~i educa poporul in cunostintele elementare ale religinnei ~i uioralei. Nu trecea 0 Dumi~ca sau sarbatoare in care po.porul, ce umbla 18. biserica, sa nu \auda. cetindu-i-se cazania, de catra preot sau diac, iar Ia stareitul liturgiei, sau cand nuera preot idupa utrenie, se recitau toate rugaciunile ~i poruncile de 'c~tra cantor, ~i poporul : zicea dupa el, asa Incat putem afirma, ca strabunii ~i parintii nostri de pe acele vremuri stiau- mai multe r~gaciuni ~i aveau cunostinte mai indestulitoare despre datorinteIe, ce li-se impuneau ca unor crestini buni, decat generatiunea deazi. Aceasta daca nu cerceteaza odata scoala - ~i durere nu o cerceteaza nici a B-a parte - ramane lipsita adeseori de cunoetinta celor mai elementare lucruri, caci tn zilele noastre
........ 4

- Schlta

moncgi'aflca a S1l.1ajului.

nu se .mai obi~nu~li'te de a se .zice in \ biserica rugaciuni, nici, a :se eeti eazania. Ire vremurile de umilin~a, caud poporul gemsa sub jugui ,obagiei" amare, singuracredinta~inadejdea in.Dvzeu -1)eWI:l.1 aducea mangaere creetineasca, tazima.nd~7se in pur~a Jie grije .a lui -D-zeu, caretoate Ie tntocmetse ~i car'm\1e~te dupa, a&abUDavoin~. Pestesaptam~na Iucra in t9-b~ta .donineasca 3---'-04; zile ~i I;UunCAadin greu ~imo~ioara, '-p.en.tf\lc~re-~luJea la .domni, jar in zi .de Duminecll ~j sarb4.toare lua parte regulatla biserioa, casA mal audA~i s~.P.laiinvete .cate,ceva. din rostul ev_angbeliei Domnulni.

l?~;,~rutei'acun:pafat

~i nu,eraded.at'

Inca betiei, eaci

':.'_., \'-:::, ... \~/:.i.

'SP-lftu1.nu Be fabrica pe. atunci din bucate,precum se face azL.Bautura ou jnult -mai naturala Ill! mai . potri vitA era ~vin~, ;de c~rese ~olo8ia poporul Ia zile mari. Oamenii . .erau ravnitvri in tin-erea posturilor prescvisesi apleeat spre s.upunere. Dupace s'a mcepua.si intre romani a se .infiinta ki-6010 cate _omana~tire,~i-a se tmpopula, cu.' calugari, ~U-'~i!-lC!)put,,'a.,sefaroiliariza cu viata c8'lug~reiiscil ehiar ei t~J.t,lU~jleI,ai~~.. A~a d. e. ibtreal~ii sepomeueste ca Alec$anqtli-'pofhbant, neme~ din' Manau (Solnocul de miiloc) S"a.:·!~t~t;eu ~uerea sa' in vremea episcopului P.P. Argn ,s~_i~We·la. .m.amlstire pentru a se.calugAri. Ace~tia, zice s._qrai:q._,.a.rfitost ,palfin~ii episcopului da mai tarziu din.Qr~d,~,.lll.are Ignatiu Darabant. (Eppii P. P, Aron ~i Dion. NOV~C6Vi¢i!f, pag.288); Viatacasnica era casta, concubina,.~~ll\f .B,6.pomeneau tntre romani, Rapirea de fete insA &§~tnumjta "fuga" (daca parintii feteinuseinvoiaula ca. sAooriapla,nuita dintre_ fecior ~i fat.\) a' fost in us, sia rama8peaubp~ele Mesesului pana azi, Pe calea aceasta VQi-a-u ,1l,~A~t.jga 'consimtamantul parintese, ceeace se liIi intamp~Q.-dupA-_2 3 zile ~i apoi se purcedea la Incheierea ,cAsato~iek9afJatoria de-a patraoara, precurn se vede din" tr'o j~lhAa 'unui locuitor din Moigrad, 'I'odoruta Costan, d~t;& la 28 August 1767 episcopului Dion. Novacovici, era,
--.: ,

Biserica

"

romanilo)." sil.Hl.jeni dQP1I.unh-e.

._

"

,I

69.

oprita in unele locuri de 'mUra. preoti scrie '1\. Costan :
,

!?i protopopi. .

Iata ce

Todoruta Costan, jobagiu a Mariei sale Andra$i Karolyi din Moigrad din varmeghia Solnocului de mijloc.Avand eu pana acum trei casatorii, .adeca cum am avut trei muieri, si care am amu ti apatra, si ea a fugit dela mine in varmeghia Dabacii, supt mana cinstitului protopop Gavrii! del a Milvan,$i euMariata, as vrea sa sada cu mine, ca am prunci, $i nu-ml,poeiu tinea casa fiirii gazda, ca sunt om eu domn, dara einstitii protopopi si preoti nu mi-o dau, pentruca sa chiama casatoria a patra,' deci pentru aceastaastepr mila si raspuns dela Maria Ta. ~i miLrog sa creaza Maria sa domnuI V1Micii, 'ca acelea trei muieriau murit, ca. aceasta istantie s'a fiicut tnainte -sfantultii sahor." (V. scrisori ardelene, Iorga pag. 265 ad. 147).

. Vitiu1 celmai r~spa;ndit lntne romani a fost ~i in trecut ca ~i azi furatura, . ~i acest narav rau ce aduce atata pata pe numele de .roman', sepoate atribui slujbei de pe vremea-Domnilor, oaci Iuerand ei eate 3 zile in sarta· mAna: din merindea proprie pe sama curtei domuesti, era lucru prea natural .ca -bietul de el sa se tncerce a-se recompensa cu ceva, pecand avea a trag'e catra. casa la familie. Constiinta sufletului peritru astfel de turaturi facute in paguba stapAnilor tara. 'inima, pe cari ti slujeau tara. nici:o simbrie, nu-l mustra prea tare. Dr.ept aceea rand pe rAnd's'a Incuibat acest narav in el, tncat nici palla in ziua deazi nu se poate-desbara. Poporul altcum tnainte de anii_1870 era mai- cinstitor ~i se purta cu mai mare reverinta fatade preoVii sai, ca p6porul din zilele noastre. Aeeastanu este ase atrihui doara tmprejurarii, ea. preotimoa batrana at' fi fost -mai la culmea misiunei sale, decat cea de azi, ci numai taptului, ca preotii batrAni-nu aveau pretensiune de-a duce domnie, ~i erau .asemenea plugarilor intru toate: in haine, in vipt si Jnafara dealujba, In to ate .eelelalteocupa~iuni traiau asemenea IorPreotiniea de. azi in~a fie cM de familiara, desvoalte ori sice iactivitate, pe ori~i ce teren pentru binele ~i folosul de ob~te al poporului.rfie ori cat de corecta

-

-

70.

Schtta monografloa

a. SaIajului.
I '

in vieata privata. san publica, pururea este sieanata, rau . vazuta, ba pismuita I?i clevetita. ~i futez aafirma, ca in cele mai multe cazuri aceasta tnstrainare se furiseaza in. inima poporului fata de preotul sau, din pretextul ridicul, ca preotul lor "duce domnie mare". ~i' apoi in ori ~i care domn poporul vede pe asupritoriul sau, caci pela ori ~i ce domnie de se invArtiabietul de, el in timpul trecut, nu afla' 0 vorba dulce, ci numai cuvinte de hula ~i batjocura .• Cand poporul va pricepe Insa, cll preotul de azi nu p'Oate sa, umble ~i s~ se poarteea ipreotii cei bAtrA-ni I?i -vatntelege altcum chemarea preotului, si-nu 0 vaidenti.fiGaGu pea a meseriei ori agriculturei, atunci se ~a sala~.lui dragostea tmprumutata intre preoti !ilipoporul pastorit de .ei, caci ss va tncredinta ca ~i preotii de azi intre tmprejurari tot ata.t de grele lupta caei cei din trecut, pentru desrobirea lui 'culturala ~i materiala pova~uindu-lspre calea luminarei ~i fericirei ca neam ~l popor constiu de lnalta sa misiune.

INTOCMITR DE

"Y re r 0 R I Ali . =~::~::::'===:::institut lipografic ~i de editurli, fn ~imleul-Silvanrei. :-__ _-l{:~~= 1 908.

Ill. '

SCOALA.
_.'

Din treeutul

~i prezentul

invll.talDAntuluipoporal

in Slllaj.

71:1.

Din treeutul '~iprezeI1tul\ Inv~~amantuluipoporal in -Salaj.
E greu a ,Syrie -istoria desvoltarii invat~Il1~ntului p0l;l0ral din timpul mai nou .la noi, grecocatolicii rom Ani din ~ara,in. genera, ~linspeci'al, lacei din dieee~a Gherlei ~i a~a ,~i .l~cei din Salaj.Iar a .nu scrie·<~tira<lespte starile de. acum ale ~cestu'iinvat~ma,nt,e'ste§i .mai greu, . N'avem organiza~ie}jiserjceasca. Cea veche.s'a scos din us §i i-a ocupat local absclutismul clerical. Sinoade episcope'?ti nu se lin <iBcat i~ diecenii, tca ~i cum' biserica fili ~coara gr.seat, n'aravea', Iipsa de constatuirea .capilor ei nici chiar acum, cand autonomia bisericii noastre este pe dues 'iii scoalele gr.scat, "In gura mOffii". Sinoadele vicariale tnca au e,?it din us. Sinoadele vicarlalamixte P! '-,,' "quod Deus avertat"! .Se mai lin de un timp tneoace sinoade protopopesti, pur cl~ricale, cari fac de capul lor ce . pot ~i stiu, fara direetiva sau. eontrola de su·s. ' In timpul necesitatii tot mai mult simtite ~i accentuate a "votulu,i universal" suntem. guvernati prin absolutism clerical, prin ordinatiuni consistoriale necontrolate, daca acestea se esecuta candva, ori ba. Unde sa auza massa credinciosilor mireni des pre lip· sele ~i .trebuintele moraleei materials ale bisericei ~i ~coaIei'Ior !? Unde fill cand sll se tnsufieteasca a, jertfi pentru vaza !iii binele lor!? , Oe mirare dara, ca la noi, romanii gr.-catolici, domneste pe terenul bisericese jsi ~colar 0 amorteala cutropitoare, iar' seoalele ~i dascalii nostri nu mai ~tiu azi, lea ale CUI 'iii ai cuisunt'!? . , Ce se tace bun, se face de unul .sau alt preot, ori

mirean zelos ~i moare eu el fara speranta reinvierei. UrlP-a~~1iara trebuesA tnceapa dinainte munca lur Sisip, N'a~em institutiune in biserica noastra, care sl\. eonstra.ngl\. pe. mic ~i mare, ea Sa-!}l taca datorinta -conetiincios fata. de biserica !}i~coala, iar massa credinciosilor sa. 0 tnsufle-teasel! ,a eonlucra ~i jertfi pentru b~eri~a ~i scoala sa. .. Intl'~. asemeni lmprejurari unde .vei aflaarehive paroehiale,vicariale, baiehiar !}i episeope!}ti bine'urganisate fli jlls~nmAri·i,sto ..ice din viata paroe~iilor ~i ~coa.1elor, <lin ",call'i'sll. po~i aduna date pentru a descrie trecutul bisericei ,tOinvAta.ma.ntului nosbru tpoporal ? , , . ,." ApueAndu.ne de un asemenea lucru, trebue sa. ne marginim la-da~e, pe cari ni 'Ie-a administrat mai mult noroeul !}i tntamplarea, decat 'cdutarea dupa ele in loeuri, unde ar trebui sa fie.

$aoala romanilor slUlijeniinainte

de

is4s.

75.

Inainte de 1848.
In Salai, ca pretutindenea in Ardeal, in1inutnri 10cuite de masse mai compacts de romani, afara de teritdrul graniteresc scapat, de sub i@bagie,unde deja tntre anii 1760-1794 se deschisera mai mu1te institute de inva~A,mant, tnainte de 1848 n'au fost f?eoaledeea.t sporadic, icicolea, in comune locuite de rcmani nobili Ynemeai). Ioba. gului ce-i trebuia scoalaP! A!('a cugeta proprietarul iobagilor de atunci, ba ~i azi sunt vi~a de nemesi, cari ZlC: "eA de atunci. e rau In lume - ~iau drept pentru persoana dansilor -. de cand si , prostul" It\e carte". Celor afirmative 300 scoli sateeti din Ardeal, -Ia cari Ie fusese inspector Georgiu Sineai, nu li se dete dupa departarea lui nici de urma. putinele scoale din comune romans nemesesti tnca se mvata numai pentru biserica, adeca rugaciuni, a ceti cu cirile, ceaslovul, psaltirea ~i 'glasurile. De gramatica, calculat, ori chiar stiirite naturale, nu era nici verba, Resultatul pentru viata practica al acestui i'nva~ama.nt poporal era, fireste, nula . . Aceste scoale erau mar mult fala comunelor locuite de nemesi fa~a de, cele locuite de iobagi, cari nu aveau sau nu puteausa aiba scoale. Una dintre aeeste scoale a fost in Sala], in comuna locuita de nobili romani, in Basesti, care scoala pana cam la anul 1886 a avut pentru acoperirea salarului tnvatatoresc ~i 55 fl. (110 coroane) ajutor de stat, probabil din avutul eutarei manastiri casate de tmparatul losif al If-lea. Cam la 1886 s'a detras ~coal~ acest ajutor din partes guvernului, fAra. de nici 0 motivare .~i nu s'a aflat urma in archival parochial, mel In, cel protopopesc,. ba nici in eel episcopesc despre pro-

In

76.

o

v~'nien~<t: sau basa de drepua aee.!~tui· ajutor. Ba mel din partea.jofieiului pa.r0phial" niei din partea au'torita~eimai tnalte bisericest] nu is'a facut niei eel mai mic pas la gu'vern, sau cap()sesori taptici, la judecatorie, ca se redol)a.ildeasca acest ajut or, de sigur nu tara basa ~i drept, " . A~a se/~ine lanoi gr.~cat. sub absolutismul clerical tpl aviden~ 1fl. l:Ie ap4ra avtitul .hisericesc{li scolar, ~ ,

sa

".

_..

,,

_\

$I!oaia romAnHor

sll.lll.jeni d:u.pll. 1848.

.Dupa 1848.
Sinodul
I

vic,arial <lela' 1850. '

o

In partile ungurene trebue cit au' esistat mai muIte scoli satet;lti .sau poporale la romani. .8.Ce~sta. 0 denota deschiderea preparandiei gr.vor. 1a 1812 bi' Arad ~i mai tArziu a eelei gr.scat, la Orade. Dela 1848 incoace' s'au tacut d,ispositiuni mai seri.oase pentru invatAma.ntul poporal. Dupa eliberaroa iobagului s'a ivit ~inecesitbtea de a-I destepta, ' Inva.~amAntul popural s'a . facut obligAto! pentru toti ; s'a deachis preparandia <lin Nasaud tn 1859 'IIi s'au tnfiintat. ~cGale in toate comunele. Special in Salagiu s'a ~int'lt in 10Ianuarie 1850 "synod Vic(.lrialicesc sub presiedintia Rss. D. Vicar Alesaudru Sterca ~ulucz, consedend'sprepartea elerulni SylvanJei~ultOnora~ii protopopi Dimitrie Korojan at K . Daroltaulul , loan Keresztelk al Keresztelkului, Grigorie Papp al Illvefalvei, I~Loboncz alGy6rtelkullli, Iosif Vajda' alPaptelkului, George Gal, Parochnl Bobotei,substitut nota.r sebornicesc ~~irepresentantul Protopopului-Tv-Szarvadului; Petru Bran, Parochul Hidvagului ~i substitut V. No\tariu .sebornicesc ~i. Laurentiu Muntyan Parochu N. Szegului !iii representantel€ protopopulni Sz.-Udvarhelyului''. .. aria Sua M Domnul Caes. Regescul Consilier ~i snpremul Comisar al cercului Kraszna D. Alexie Balinth, Caes. Regescu! Primar Decimator al Sylvaniei D. Alesandru Szilasi, Caes. Regesti sub Co'l¥isarulD. Floriati M;arkris, ~i adjunctul sub Comisarial Iosif St. Sulucz, ~i D. Nobilul Butyan", Notarul sinodului a fust meritatul barbat .Petru Bran, mai tArziu puroch ~i protopop al Satmarului, primul pr.ofesor de

"lara

despre-portea

Miren_easca oonsedend

~8.

. Schi~a. tilonograftcll. a SlI.lajului.

limba ~i Iiteratura- roma.nll~i catichet Ia gimnasiul superior pentru ~i~uta sa· rezoluta ~i, trebile bisericeljltLnationa.le aavut mult sa sufere _ din partea pa],'ochienUor sai sedusi. . . Acest sinod mixt it luat nr~a.toarele hotartri reteritoare fa ~coale: -',;Ohe ~i pan a atunci, pana quand Regimenul Gubernia Majestatei Suale aru avea tempu ase putea i!lgrissid'espre ridicarea !?i organisarea tuturor scoalelor Tr,iviale I:'ali setesti Romane in 'I'ota Provintia, . cumsar ,puteaacel:!)a Seoale Triviale sau setesti rcdica in Sylvania fli"organisa -;ca· Invetietura publica a poporului se nu ~taglleiei si se nu patimiasca, '(

tn SlltJmar,ca.re

si ..

L. Unde este 10e cornun sau bisericese a~I'oape, de hi'serieA, ac~Io -sAse ridice scoala; iara undenueste asemenea loc, agolocomunitatea sase sileasca castiga eu bani sau-prin sebimb.

a-I

2. Scoala sa. 0 ridice '~i lnzestreze fieeare comuna dintr'al sau, tolosiud spre acest scop venitul crasmaritului s~t111ui,al terenului com un, contribuirile de hu~a voie ~i 0 p~l'_te din'v.enitnl bisericei. provsdea scoalele eu car~i si recuisitele 'd~~,il'va.~llma.nt trebuincioase, judele comunal !?i curatqrul b~$ericei la·cules de vii simalaiu ~i la seceris 8& adune citR,·,-SA va.nza. ~i _d_inpretul lui ,811 procure cele de lipsa, ... I ·')at'ieYe'Jltualul prisossl\·I dea pe crestere cu recetuta pre~~nE); ~i fondul. astfel infiintat sa-l manipuleze sub 6ontrola autoritatilor bisericesti ~i politice. Tot pentru ere area ~i tnmultirea iad~~a fiecare pareche ee se cunnna •CQDVen tionala" . aeestui fond sa. se . 20 cr. in "moneta

. i3.Pentru

a:

4. ,Pentru a provedea scoalele poporale cu cartile trebui~ioase, S8. se roage Gubernia. prin Supremul Com mis~~riat Cercual, ca sa dispuna la tipografii tiparirea acelora, ~tpentru: scoalele sa.te~ti romans 811 dispuna traducerea.

ellr~ilor

alter natiuni luminate pe limba romaneasca parirea lor eu litere latine ~i"slove cyriliene":

~i ti-

harnic de a tnvata aeolo preotul so, fie dater a tnvAt;a~colarii, iar unde nici preotul nu ar putea tnlocui pe d30seAI din cauza batranetelor, acolo sA se indatoreze parintii barem eei mai eu starea-~i purta copiii la scoalele veeine. 6. Ce se ~ine de 'plata dascaJ,ului sau preotului tnva,tlltor "Sinodu) Vi carialicesc *) eta. pe lAngll decreful impa.ra.tese dein anul 1823 ~I dein anu11824 Nrul s~dupa care
pruneii, . din Commune Terennm sese jee in chip de plata Dascalilor Invetiatori locu de arat de 10 Kiibele fili de Fenatiu 1 de 7 /2 carti de ten- '~i de la Parintii pruncilorcate 0 diumeiate de vic a de bueate. Unde ri'ar ,fL Commune Terenum, dela tot Jumul f(ira deschilinire se se pldteasca 0 fM dltla de bucai« - care are plug sausani~na. ~i gran, [erdel« aceasia ova plati £n g,;du, cf.ialalfi £n malaiu cu graun~ia:, - I?i 24 er.in moneta conventionala.:' cu atat mai Vel'tos, cu cat acum toti romanii Bunt liberi ~i emancipati desub Robota ~i a~a ca proprietari Mo~iilor Suale . pot mai lesne plati oa panll aci, "P~ata InvatAtoriului~ fie acela ori cine, va fi detoriu Judele Satului eu Curatoru angaziatim ao scoate, ao adun a ~i fora sminteala 'ao administra pe lAnga Quietantie Dascalului sau-Preotului inventatoriu. ' "Pentru' Lignatia ~i tncalairea. ~coli, vor fi _da.tori Pa.rintii pruneilor a se ingrisi. ' 7.} Cum sar pote dobindi, oa toti pruncii ~i fetitiele se umble i« Scoala? , "Preotii prein dese invatiaturi sese sbradujasca a starni ~i a invia in i nimile poporenilor sei simtiul National, iubirea ferieiri si a Natiei Suale, ~i a patriei, Credintia cea neclatita. ~i dragostea m\tra. .Monarhul, aretandule, ca Natia
*) Folosim

5. Unde P.11 este .dascal sau cantor

ortografia

ortginala

a. protocolului.

, '00;

~oastra. in Lume, nUt03ip~ cali~, 3cestapote :ajutlg~la a4evarataferioire;' ~f cinste tnaincea Natiilor. G\llti-vate. Pt9t9lJOpr ';strans 'Sep'rivegieze, ca Pre~tic~ltpta 3CU~,p~tA~a sesi '.ill1plinia~cA ace.~8taD4toria; .~i und~'pe ~c~ Qalenar ,pute~mi~Q~ peuni ..poporeni ca se~itriPl~ pruncuti _~i' fetitieie la' ~cQala, acoloicu gloabe seisil~~¢a, "u., •."a~sta.,datoria. cate' gloabe se .' v.oru , adaoge la' f41lJdu .'.~hgiari~ dupA,~OrQ;l,adesubtpuntul, mai su~al: 3;J'ea." , :·,Ai<·;,~tateapruru;ilor.dela .. colila.setesti .1;tiYiales~se.tin8.:' / e '~ta,.!16.1f"a 'pa~a la,3 ~4·Iea~Lal 'fetitdelcr- de~a ,~, 6·1e~ E}l~a:llJ. ... ••IJl.le~ abu.". ' .. ' .' ~' '~ ~]<:'-:~"Tetnpul n'vetreturi sese tina.bat,er6 i .Lqni intr'u:n

la:

'·)a.iu-.~ . ~';':'i '8.- "OuIbsar

<:

'putea pll1ti bani .... luatit~prumu~pentru eumpara:,:ea Ioeuluide Biserie1l.. ei" CasaViearialiciasc;l?" 'SauJ,>rimit~'una,nimi'edns~n$trplanti(~r~i . projeetula.cehl,)ca -poporul se se clasiflce in trei' eJlassuri'; in. tot Se!~Jijl, It) inChassa.,celor{nai serayi, 2° .. in Classa. celor d~~lfistQc~ in' 'OJass&ce'IQr m~l avuti." si~(1 'r"'~Fiest~ care' Paterfamilia.-s ~a~ . tumdein Class a '1~ll f"i:;lliti in tot. anul in '10 ani numai v! ·cr.iril1.rgent, .1Il 'Clasea a doua wa .da.2 .er- ~rceldein Oiassa a '~>~1uti ea,t~ 3 .cr. 'totu-lnarg.int,lesendusa Commu, ~91' in voia slobode ~ pla.ti totu ~odatA sau pe rend
c

if{<f() --ani:".'

...•.....•

tiuea ir( ejf!pt aeestea toute ?" \:;Y?:l?J;otopopi au datoria strans a. priveghia ca acestea toa~:~tr toata accuratia vsese duca in efcctu. '.,', .... ".nUnde .Protopopu si dupa dossenele Parohilor sau ale sq,e,ar' .da de pedeci .~~de neascul_J;are in efectuatia hotat,hilol',~~i cursul-schoalelor, acolo de 10,e va cere ofieioasa aSf:~ti1iti-a.. a Commissariului subcerculariu, ~i eu iritrevanirea lui,~e vaStF a pune luerul in calea eu venita, unde nief aeasta nu fi dest ul, va reguira, ~i inscientia Vicariatul ca~esta-. sE:)faca pasi poternici ~i Ia locurile mai inalte." ..
'", ,

,":;':t9,~.,~Oumsese
.....
','
,,--

"

ar

'. /

$'!oala romanilor

saIKJeIli dupa 1848.

81:

Am reprodus acest protocol com pus de fericitul Petru Bran, interesant chiar si din punct de vedere al Jimbei, stilului ~i ortografiei romans folosite pe acele timpuri, Acest protocol, care mi-a ajuns din intamplare la : mana, l'am reprodus in unele paT~i &le sale din cJJvant in cuvant ~i cu ortografia de atunci, ca sa se vaza, cum se tineau numai cu 50-6~, ba chjar si numaicu 20-30 ani inainte de asta sinoade mixte ~i cum se ingrijiau in ele emuland unul cu altul, preotii cu mirenii, de desteptarea poporului lor abia scapat din catusile iobagiei. In urma acestui sinod a tnceput a se tnfiinta in Salaj pretutindenea, dar mai ales in comitatul (pe aceea vreme Oommissariatul) Crasna, unde administratia fiind in mani romanesti, secunda puternic nizuintelor salutare ale autorita~ii bisericesti, de a lufiinta scoli poporale, Numeroasele scoale frumoase de peatra, cari se afla in fostul comitat Crasna, sunt din acest tinip. In anul 1859 Inflintandn-ss preparandia din Nasaud, de sub mapa profesorului de pedagogie 'a fericitului Vasiliu Petri ~i colegii lui, scoalele romane gr. cat. au inceput a fi provazute cu puteri inva~1\tore~tianume evalificate pentru in vatama,ntul poporal l?i nu, ca pan'aci, cu tot feliul de "cartut'ari~', cari nu puteau fi altceva "decaf duscali". Acesti Inva tatori au ridicat cei dintai "tinda dieciei", ce era pana aci scuala, la nivelul adevaratei scoale poporale in toata tara ~i asa ~i in Salai, ~i roadele binefacatoare ale cvalirlcatiunei ~i activitatii lor se vad ~i azi in mai multe comune din Salaj ~i tara, Stramutandu-se preparandia gr. cat. in anul 1869 dela Nasaud la Gherla, sub conducerea meritatului pedagog Gr. V. Borgovan, si-a continuat binefacatoarea influinta asu pra inva~amAntului poporal. Durere, ca deschizandu-i-se acestui bal bat in Romania un teren de activitatemaila.rg.mai calduros hnbratosat ~i neasamanat mal bine dotat decat la noi, a trebuit 8e\-1 perdem.

82.

Schiva monogrstficlt a SiUajului.

Reunlunea

inv4fatorilor

rornanl s4lajeni.

In anul 1869 se puse fundamentul ,,~euniunei Invata.torilor Romani Salajeni" prin zelosii barbati : Geofgiu Pap de Basesti, cunoscutul anteluptator roman, Andreiu Gosma, pe atunci actuar Ia nou tnfiintatul inspectorat al tnvatamantului poporal, azi dir. "Sllvaniei" 1 loan Jarda, pe atunci tnvatator in comuna .Agbire~ in. Salaj, mai tarziu directorul scoalelor normals din Nasaud fiJi dr. loan Nichiia, advocat in Zalau, A~easta. reuniune Incepandu-si activitatea in 1 August 1870 ~i oondusa la Inceput de Demetriu Coroian, vicaruJ Silvaniei, ca presedinte, loan Jarda ca vicepresedinte, din anul 18'74 tncepand de noul vicar al Silvaniei Alimpiu Barbolooiciu, ca presedinte, Gavril Trifu profesor ordinar la preparandia de stat in Zalau lili dupa acosta Vasiliu Olteanu, atunci invatator in Periceiu, azi inv. pensionat, ca vicepresedinti, a secundat puternic la promovorea inva.~a.ma.ntului poporal tntre romani, largind cunostintele teoretice ca~tigate in preparandie ale tnvatatorilor prin autocultivare ~i tntarindu-le prin pracsa ca,~tigata in sinul reumunei,
Preparandia din Zalau.

In toamna anului 1870 s'a deschis in Zalau, sediul comitatului, atunci Solnocul de mijloc, azi impreunat cu fostul comitat Crasna ~i cu unele parti de peste "Meseli''' ale comitatului Cojocnei sub numirea comitatului Salajului, preparandia de stat pentru tnvatatori ~i fiind la inceput maioritatea elevilor ei romani, mai ales gr.-cat., ~i aceas~a preparandie a dat multi tnvatator! binecvalificati scoalelor poporale romane din Sala], dintre cari multi tunctioneaza ~i. azi in scoalele noastre. Altii, ce e drept, de 0 potriva cu multi invittat"ori cvalificati la preparandii confesionale, fugari~i de disordinea in trebile scolare, ce domnesc in diecesa Gherlei, de leata miserabila ~i modul ~i mai misera-

Scoala romanilor

siHajeni dupa 1848.

88.

bil al scoaterei ei, au trecut la scoalele pO{lorale de stat sau ~i· schimbat cariera tnvatatoreasca au eu cea mai respectata !iii neasamanat mai bine qotaM de notar cercual. Scoala reuniunei femeitor rornane salijel1e.

Doamnele romans din Sala] inca all. satisfacut datorintei lor nationale fata de lnvatamantul poporului roman, lnflintand la initiativa doamnei Emilia Pop n. Marcu~, a domisoarei Elena Pop de Bdsesti, azi doamna Elena RossuLongin, doamnele Clara Maniu !iii Maria Cosma in anul 1881 "Reuniunea femeiJor Romane Salajene" , care constituindu-se in 1881 eu statute aprobate de ministeriu, sub conducerea doamnei Clara Maniu, mai tarziu ~i pana azi a doamnei Maria Cosma ca presidanta - in 1888 a deschis ~i de atunei sustine eu jertfe considerabile materiale scoala poporala romana de fetite - durere foarte putin cercetata de fetitele romane - ca -sa tnlesneasca inteligintei romane din Sa18j cresterea "romAneasca" la ora~ a tetitelor ei. Tot reuniunea femeilor a aranjat mai multe espositii de lucruri de mana de ale femeilor romane din Salaj, iar in 1907 a aranjat una de copii in comuna Basesti. Se tngrijeste in tot anul de provederea copiilor de scoala ~i a in va~aceilor de meserii saraci cu vestminte !iii recvizite de in va~amAnt .

..

Date statistice.

Urmatoarele date statistice, Iuate din raportul din 1908 al viceeomitelui comitatului Salaj dupa analele statistice din 1906 - la noi gr.-cat. de ce s'ar afl.a date statistice scolare P vorbese foarte espresiv despre starile noastre scolare. 1. In anul 1906 au fost in comitatul Salajului 7537 baeti, 7211 fetite, de tot dara 14,748 co pilasi 0 bligati a umbla la asilele de copii. D?pa. nationalitate romani 8797,

St.Schi'ta

================~======~====~~~====

monografica

aSalajului.

maghiari 5,529, slovaci 324, germani 69, tigani 29; dupa confesiune: gr.-cat. 8411, gr.· or. 532, retormati 3,886/ rom.cat. 1099, evang. 52, unitari 3, israeliti 764. In lipsa de asile de copii in numar tndestulitor au umblat ·la ele numai Ip76 copilasi' - dintre cari au fost maghiari 1374, romani 194 ~i de aIM nationalitate 8. $eo:1.1eseutitoare (asile) au fost de tot 11: 4 de stat, 5comitatense, 1 comunala, 1 societara. Se intentioneaza a se mai ridiea 45 asile de copii. Comitatul ar ridica edificiile de lipaa ; comunele ar da, in loc de cele 2% adaus de dare pentru tnvatatcarelo de asile, intravilanele de lipsa pentru edificare ~i s'ar ingriji de sustinerea edificiilor, iar statul ar acoperi trebuintele personale ~i de inzestrare. Pentru cele 45edificii trebuincioase sunt provazute in 13 comune a 14,000 coroane 182/000 coroane, in 32 comune a 8000=256,000; de tot 438,000 coroane. Aceasta suma enorma numai pentru edificiile alor 45 scoale de azil, la sate, a hotarlt "comitatul a 0 acoperi din fondul cultural comitatens de 140,000 corone bani gata, incurse din adausul de dare culturala, dintr'un imprumut de 170,000 coroane, care se poate ridiea pe basa celor 10,000 coroane, cari ineurg anual per 1% din adaosul de dare culturala, iara restul de 128,000 coroane pe basa ~i in greutatea celor 9,000 coroane, pe cari le-ar plati statul an de an drept bani de evartir a 200 coro ane la 45 invlltatoare in aceste scoli seutitoare. 438,000 coroane, numai pentru 45 de case pentru scoalele scutitoare, caud cele mai multe scoale poporale sunt asezate in edificii, cari nu fac niei 500 coroane! D'apoi eelelalte spese trebuineioase anuale pentru sustinerea ~i proiectata lnmultire succesiva a acestor scoli l ? La noi lucrurile nu se fac din punct de vedere practic, ci din vanitate, din politica, sau pentru crearea de noua posturi de amploiati, Comitatul Salajului inell pune condi~iunea - altcum [ustificata prin marile sale contribuiri _.