VIOLENTA IN FAMILIE

factor favorizant in dezvoltarea fenomenului traficului de fiinte umane

Violenta domestica si traficul de fiinte umane sunt doua preocupari majore contemporane ce tin de domeniul drepturilor omului si care preponderent afecteaza categoriile cu o vulnerabilitate mai mare precum femeile si copiii. Violenţa domestică, împreună cu sărăcia, este unul din principalele motive care determină femeile din Moldova să plece în căutarea unui loc de muncă peste hotare, ceea ce des duce la un nou „statut” şi mai dramatic – victimă a traficului de fiinţe umane. Prin urmare violenta in familie este un factor semnificativ care influenteaza decizia femeilor de a pleca
peste hotare.

Obiectivul general al proiectului este cresterea capacitatii autoritatilor din Romania si Republica Moldova si a organizatiilor din regiunea de granita de a raspunde mai bine nevoilor sociale ale persoanelor aflate in situatii de risc. Violenţa împotriva femeilor constituie un fenomen inadmisibil, ilegal şi anormal.

Aceasta nu poate fi îndreptăţită în nici un mod şi nu poate fi tolerată. Ea poate fi şi trebuie eliminată.Este o problema grava acare afecteaza foarte multe persoane,fie in mod direct in cazul celor care sunt supuse situatiilor de violenta in familie fie in mod indirect,in cazul persoanelor care asista sau cunosc situatii de violenta in familie. Violenta in familie este una dintre cele mai cunoscute forme de violenta,chiar daca e adesea trecuta sub tacere.In cele mai multe dintre cazuri actele de violenta au loc in spatele usilor inchise si sunt ascunse de victima, din cauza sentimentului de teama fata de agresor si de jena fata de ceilalti

DEFINITIA VIOLENTEI DOMESTICE
Consiliul Europei,Comitetul de Ministri Violenta in familie reprezinta ,,orice act sau omisiune comisa in interiorul familiei de catre unul din membrii acesteia si care adduce atingere vietii,integritatii corporale sau psihologice sau libertatii altui membru al acelei familii,si vatama in mod serios dezvoltarea personalitatii lui/ei” (Recomandarea Nr R(85)4 cu privire la violenta in familie.

Legea romana (Legea nr.217/2003) (1) In sensul prezentei legi violenta in familie reprezinta ,,orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii,care provoaca o suferinta fizica,psihica,sexuala sau un prejudiciu material (2) Constituie ,de asemenea, violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale. Violenta in familie –nu este o problema privata, ,,de familie”, asa cum a fost considerata multa vreme,ci este o problema de interes social, a societatii. Violenta in familie incalca o serie de drepturi ale fiintei umane, precum : − dreptul la viata, − dreptul la integritate fizica si psihica, − dreptul la libertate individuala, − dreptul de a nu fi supus torturii,pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, − dreptul la sanatate si la ocrotirea sanatatii,etc Datorita faptului ca actele de violenta in familie incalca flagrant drepturi fundamentale ale omului,scoaterea acestui fenomen din sfera privata si impunerea sa ca o problema a sferei publice a constitutit o prioritate,initial pentru comunitatea internationala neguvernamentala,fiind apoi adusa in atentia sectorului guvernamental. Violenta nu trebuie tolerata,cu atat mai mult cu cat actele de violenta in familie nu sunt fapte izolate.Ele sunt fenomene care se repeta,si, in timp,devin din ce in ce mai dese si mai grave.Actele de violenta apar in cicluri producandu-se initial ca faza de tensiune care,maximizata,explodeaza in manifestari violente.In cazul violentei in familie,actul de violenta propriu zis este urmat de multe ori de ceea ce se numeste ,,luna de miere”,aceasta fiind etapa in care persoana care a agresat regreta,doreste sa isi schimbe comportamentul si comunica acestea victimei,incercand sa o determine sa nu inceteze relatia care exista intre ei. Violenta in familie este tratata ca fiind in principal o forma de violenta impotriva femeilor.Aceasta nu pentru ca barbatii nu ii pot cadea victime sau pentru ca numai barbatii sunt agresori,ci pentru ca violenta in familie afecteaza in prinicipal femeile,dupa cum indica cercetari efectuate atat la nivel global,cat si la nivel national.

inclusiv cele 11 Protocoale ale sale .7 Noiembrie Declaratia privind eliminarea violentei impotriva femeilor . 79/1995 2 Conventia Europeana pentru despagubirea victimelor infractiunilor de violenta -24 Noiembrie 1983 Pozitia Romaniei:semnata .1981 Declaratia privind eliminarea discriminarii fata de femei . 6. Consiliul Europei 1 Conventia Europeana privind protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Declaratia Universala a Drepturilor Omului .Cadru legislativ international privind violenta impotriva femeilor 1. 3.al 11-lea Protocol a fost ratificat prin Legea nr. 4. Uniunea Europeana (UE) 1.1993 2. 1967 7. Pozitia Romaniei: primele 10 Protocoale au fost ratificate in 20 Iunie 1994 prin Legea nr.1995 Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei Pozitia Romaniei: ratificare . 5.10 Decembrie 1948 Pozitia Romaniei: aderare Declaratia de la Beijing . Carta Uniunii Europene asupra Drepturilor Fundamentale -7 Decembrie 2000 3. 2. Organizatia Natiunilor Unite(ONU) 1. 30/1994.

inducerea fricii. amenintari. Violenta economica − apare atunci cand un membru al familiei controleaza total resursele financiare ale familiei.aruncare de obievte inspre victima.arsuri.sfidare. privare de alimente si de somn. la capacitatile intelectuale si la indeplinirea responsabilitatilor pe care le are victima in cadrul familiei).izolarea de familie si prieteni. jigniri (referitoare la aspectul fizic.lovituri. teroare.economica. etc Violenta psihologica are ca rezultat tulburari emotionale si conduce la degradarea psihica continua a victimei.sociala.Tipuri de violenta in familie Violenta in familie poate sa imbrace diferite forme.sexuala.intimidare. santaj emotional.izbire a obiecte. darnu limitate la: lovire cu sau fara a bratelor.imbrancire. Violenta fizica poate avea drept consecinta uciderea victimei.rasucire victimei. Fizica: palmuire.interzicerea accesului la informatie Sexuala: impunere fortata la activitati sexuale nedorite Violenta fizica − se manifesta prin comportamente precum. presiune continua. intimidare.tras de par.psihologica.zgariere. discreditare in fata celorlalti. .mai mult sau mai putin vizibile precum violenta fizica.bataie Psihologica: insulte verbale.poate conduce la vatamari grave sau se poate constitui intr-o tentativa de omor. Violenta psihologica − consta in agresiuni verbale: insulte.umilire Economica: acces limitat la bani sau posibilitati de a munci Sociala: control.

avort fortat. umiliri. sadism.pana de curand. inclusiv cele economice. Sub aspect juridic.etc Violenta sociala − se manifesta prin comportamente precum. dar nu limitate la: viol marital. controlul continuu al activitatilor sociale ale victimei. etc. dar nu limitate la: abuz verbal in fata altor persoane. Cauzele violentei in familie Partea vizibila: Neintelegerile care exista in familie. alcoolul sau drogurile. insulte cu caracter sexual. considerarea problemelor de familie si a actelor de violenta in familie drept un tabu social. restrangerea accesului la informatie. Violenta sexuala se manifesta prin comportamente precum.Violenta economica se manifesta prin comportamente precum. lipsa protectiei sociale si/sau legale pentru victimele violentei in familie. incapacitatea agresorului de a rezolva pe cale pasnica conflictele. inegalitatile de gen din societate. folosirea de obiecte sau arme in cadrul actului sexual.refuzul agresorului de a da bani victimei pentru necesitatile de baza si neimplicarea in nici un fel a victimei in deciziile legate de administrarea bugetului familiei. somajul. Violenta sexuala Violenta sexuala in familie presupune fortarea victimei sa aiba orice contact sau activitate sexual ape care aceasta nu le doreste. glume. in Republica Moldova. Violenta sociala este tipul de violenta in familie care conduce la izolarea victimei si care face procesul de iesire din situatia de violenta mult mai dificil pentru victima. obisnuinta de a utilize forta pentru a atinge un scop. sarcina fortata. mai concret pana la propunerea proiectului legislativ nu exista o lege specifica care sa reglementeze violenta in . controlul oricarui tip de comunicare cu ceilalti.dar nu limitate la:interdictia din partea agresorului ca victima sa se angajeze sau sa isi pastreze locul de munca. saracia. Partea invizibila: Neacceptarea faptului ca o alta persoana are dreptul la viata personala sau ca poate face greseli. critici referitoare la aspectul fizic si capacitatile intelectuale ale victimei. si faptul ca barbatul este considerat a fi principalul factor decizional in familie.

precum si . Necesitatea elaborarii unui atare proiect este dictata si de amploarea acestui flagel in Republica Moldova. Prin acest proiect legislativ Guvernul a propus inasprirea pedepselor pentru agresorii din familie. PROIECT LEGISLATIV Adoptarea unei legi cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie a fost dictata si de participarea Republicii Moldova. in maxim 24 de ore din momentul depunerii cererii privitor la un caz de violenta. De asemenea. de decadere din drepturile parintesti si a altor actiuni prevazute de legislatia in vigoare. in proiectul propus de Executiv. la organul de asistenta sociala si de protectie a familiei. De asemenea. ii va putea interzice agresorului sa comunice cu victima abuzului. Cererea va fi depusa la locul de trai: la politie. sunt mentionate doar principiile de baza ale prevenirii violentei. astfel fiind mentinut. sa vina la locul ei de munca. care urmeaza sa fie creata de catre consiliul local. lipsind in schimb mecanismele de realizare a prevederilor legislatiei. Comisia pentru probleme sociale. agresorul va fi impus sa urmeze un tratament sau consultatii specializate si nu va avea dreptul sa poarte sau sa pastreze arma. Potrivit unui proiect de lege initiat de Executiv. in particular. Insa. Cererea privind comiterea actelor de violenta in familie poate fi depusa de victima violentei in familie.familie. Aplicarea masurilor de contracarare nu impiedica initierea procedurii de divort. in instanta de judecata. de membrii majori ai familiei. tineret si sport sau la primarie. Proiectul Legii cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie este primul act legislativ ce defineste exhaustiv notiunea de violenta in familie si stabileste bazele juridice si organizationale in prevenirea si combaterea acestui fenomen. de autoritatea tutelara si de alte persoane care detin informatii despre pericolul iminent de savirsire a actelor de violenta sau despre faptul savirsirii lor. la Directia Generala de educatie. agresorii din familie vor fi izolati de victima violentei pe un termen de pina la un an. la Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei. de partajare a averii. la solicitarea Comisiei pentru probleme sociale. este foarte important sa fie gasite resursele umane si financiare necesare pentru implementarea acestei legi. Potrivit acestui document. instanta de judecata. o data cu disparitia pericolului de abuz asupra victimei. va verifica felul in care agresorul respecta restrictiile impuse. ceea ce facea ca fenomenul sa nu fie penalizat. de persoanele cu functii de raspundere. Aceste restrictii pot fi impuse pe un termen de pina la un an si pot fi incetate. sa se intilneasca cu proprii copii sau sa stabileasca un regim special de vizitare a copiilor minori.

totuşi condiţia femeii în societate este încă destul de dificilă. cât şi principalele obstacole care mai persistă în asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. în practica. obiceiuri si mentalitati care subînteleg superioritatea bãrbatului asupra femeii. unde acest fenomen preia diferite forme. In acest context vom discuta si despre egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în Republica Moldova Discriminarea femeilor persistă în multe societăţi contemporane. Violenta intrafamiliala îsi are originea în structura socialã. Ca urmare a ratificării Convenţiei. În Republica Moldova femeile constituie 53% din populaţie.resursele financiare necesare. Comitetul s-a întrunit pentru cea de-a 36-a sesiune. Principiul egalitatii si deplina respectare a drepturilor fundamentale trebuie sa reprezinte o problema de maxima importanta pentru comunitate. întâmpina. Asigurarea protecţiei drepturilor femeilor în Republica Moldova s-a început odată cu ratificarea în 1994 a Convenţiei cu privire la Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare faţă de Femei (CEDAW). Principalele realizări în promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în Republica Moldova sunt următoarele: − Adoptarea la 09 februarie 2006 de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi aprobarea recentă de către Guvernul Republicii Moldova a Planului naţional pentru promovarea egalităţii genurilor in societate pentru 2006-2007. Guvernul Moldovei cât şi reprezentanţii societăţii civile prezintă Comitetului privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare faţă de Femei rapoarte periodice. obstacole create si reproduse de sistemul de valori si de conceptele sociale. în care se evaluează implementarea CEDAW. Adoptarea acestor două documente reprezintă un pas enorm în promovarea egalităţii genurilor şi în . Raportul alternativ prezentat de către societatea civilă din Moldova descrie principalele realizări ale guvernului. În perioada 7-25 august 2006. lichidarea discriminării faţă de femei şi promovarea egalităţii genurilor sunt principii de bază ale Naţiunilor Unite şi constituie obiectul responsabilităţilor pentru statele membre. în traditii. inclusiv şi în Republica Moldova. tinând cont de faptul ca egalitatea de sanse este o parte inseparabila a procesului de dezvoltare si evolutie a societatii. cât şi de statutul ei de mamă şi soţie pe care deseori trebuie să îl combine şi cu statutul său de întreţinător al familiei. recunoscut de majoritatea tarilor. Acest fapt. fiind afectată de consecinţele crizei economice. Conform acestui document.

− Instituirea unor noi organizaţii neguvernamentale ale femeilor. Legislaţia în Republica Moldova rămâne declarativă în ceea ce priveşte funcţionarea mecanismului de stat destinat asigurării şanselor egale femeilor de a participa real în procesul de luare a deciziilor. mai ales din programele de învăţământ. insuficienţa resurselor financiare le oferă o natură formală şi declarativă şi le reduce din eficienţă. în Departamentul oportunităţi egale şi politici familiale. Principalele neajunsuri în promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în Republica Moldova sunt următoarele: − Eforturile guvernului şi a parlamentului privind protecţia drepturilor femeilor. − Lipseşte strategia abordării integrate a politicii gender. Politica de stat privind respectarea principiului egalităţii genurilor este inconsecventă. prin Hotărîrea Guvernului din 2001. − Constituirea în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale. . a unităţii gender. − Excluderea treptată a stereotipurilor patriarhale din societate. care activează în diferite domenii şi contribuie la rezolvarea multiplelor probleme cu care se confruntă în perioada de tranziţie femeile. iar prevederile Convenţiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei se implementează parţial. − Luarea unor măsuri concrete în vederea reducerii violenţei împotriva femeilor în familie şi societate. dar. care ar promova egalitatea dintre bărbaţi şi femei în toate sferele. iar în cadrul tuturor Ministerelor au fost create aşanumitele focare gender. eradicarea violenţei şi a discriminării faţă de acestea au o natură singulară şi formală şi se realizează separat de procesele care decurg la nivel de politici de stat. − Creşterea treptată a numărului femeilor la toate nivelele ale procesului de luare a deciziilor şi în toate sferele de activitate. − Crearea unui mecanism naţional special pentru redresarea statutului femeii şi implementarea conceptului egalităţii genurilor. − Există un deficit de resurse umane şi financiare.garantarea oportunităţilor egale pentru femei. în acelaşi timp.

cerinţele de calificare pentru activităţi în care particularităţile de sex constituie un factor determinant datorită specificului activităţilor respective. − A fost stabilit Cadrul instituţional naţional de asigurare a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. acţiunile care limitează sau exclud sub orice aspect tratarea egală a femeilor şi . Acţiunile care nu se consideră discriminatorii sunt măsurile care au drept scop asigurarea unor condiţii speciale femeii în perioada sarcinii. Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale. a proceselor migraţionale. − Se resimte necesitatea efectuării unei analize a cauzelor sărăciei prin prisma genurilor. cât şi identificării factorilor ce determină impactul politicilor de stat asupra vieţii şi bunăstării femeilor şi bărbaţilor. Comisia guvernamentală pentru egalitate între femei şi bărbaţi. particularităţile de sex sînt determinante. ministerele şi alte autorităţi administrative centrale (unităţile gender). elevilor nu li se dezvoltă o sensibilitate de gen. cât şi autorităţile administraţiei publice locale (unităţile gender). Autorităţile abilitate cu atribuţii în domeniul egalităţii între femei şi bărbaţi sunt: Parlamentul. fiindu-le garantate şi şanse egale pentru exercitarea lor. aduce următoarele schimbări pozitive: − Au fost definite noţiunile de hărţuire sexuală. − Au fost specificate acţiunile care se consideră şi acţiunile care nu se consideră discriminatorii.− Femeile sunt implicate în activităţi cu un grad redus de calificare şi sunt mai puţin plătite. datorită condiţiilor de muncă. şanse egale şi abordare integrată a politicii gender. − Noua lege prevede că femeile şi bărbaţii beneficiază de drepturi şi libertăţi egale. Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. precum şi anunţurile speciale de angajare ale persoanelor de un anumit sex la locurile de muncă în care. inclusiv competenţa şi resursele fiecărui organ. − Ignoranţa fenomenului de violenţă împotriva femeilor. În acelaşi timp. lăuziei şi alăptării. discriminare directă şi indirectă pe criterii de gen. − A fost specificat rolul avocatului parlamentar în asigurarea egalităţii genurilor. nu li se oferă un minim de cunoştinţe pentru a aborda problematica de gen. − În cadrul sistemului de învăţământ. Guvernul. fenomenului de hârţuire sexuală.

Legislatie nationala(ROMANIA) . există un mare decalaj între conţinutul legislaţiei. − organizarea campaniilor informaţionale cu privire la drepturile victimelor violenţei domestice. − adoptarea urgentă a Legii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie în a doua lectură. strategiile potenţiale şi realitatea vieţii publice şi politice ale Republici Moldova în domeniul gender. cât şi a victimelor violenţei domestice. mai cu seamă în regiunile rurale. ca de altfel şi în alte domenii. − − promovarea femeii la nivelul luării deciziilor. Orice act juridic care conţine prevederi discriminatorii după criteriul de sex se declară nul de către organele competente. care au comis acte de violenţă în familie. − o măsură importantă ar fi îmbunătăţirea legislaţiei în vederea acordării unor credite preferenţiale femeilor în scopul promovării lor în activitatea de antreprenoriat. Astfel. − dezvoltarea unor servicii sociale suplimentare care ar da posibilitatea părinţilor să combine obligaţiile de familie cu responsabilităţile de serviciu şi participarea în viaţa publică. necesare pentru diminuarea fenomenului hârţuirii sexuale la locul de muncă. Următoarele măsuri sunt necesare de a fi luate în vederea promovării egalităţii gender în Republica Moldova: − ajustarea legislaţiei naţionale la prevederile noii Legi cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. − organizarea campaniilor pentru reabilitarea şi re-socializarea persoanelor.bărbaţilor se consideră discriminatorii şi sânt interzise. în familie şi în cadrul educaţional. elaborarea şi implementarea programelor educaţionale pentru prevenirea violenţei împotriva femeilor şi pentru educarea populaţiei în domeniul gender. − crearea mecanismelor şi condiţiilor juridice. − revizuirea legislaţiei protective în privinţa angajării femeilor.

precum şi drepturile şi libertăţile tuturor persoanelor.cf art. daca acesta din urma locuieste sau gospodareste împreuna cu faptuitorul. În cazul violării unuia din aceste drepturi sau libertăţi.”.. femeia poate şi trebuie să beneficieze de protecţia legii. Prevederile constituţionale Constituţia României garantează egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii sau discriminări(articolul 16).1. dreptul la viaţă. noul act normativ prevede urmatoarele: − defineste notiunea de membru de familie ca fiind . ordinea publică sau bunele moravuri. În esenta. 149 /CP. Definirea este într-adevar larga si urmareste sa cuprinda toate persoanele care locuiesc împreuna cu agresorul. Codul penal român trata nediferentiat violenta în familie si violenta în exteriorul acesteia. nu sunt rude.alin 2. sotul sau ruda apropiata. − 181). si anume. prin înasprirea pedepselor privative de libertate pentru autorii violentelor în familie. Prevederile Codului Penal Prevederi legislative Pâna în anul 2000. pozitia de inferioritate psihica fata de faptuitor si cea . indiferent de sexul acestora. Consacrerea prin Constituţie a acestor drepturi presupune în mod automat respectarea libertăţilor şi drepturilor femeii în calitatea sa de persoană şi interzice supunerea acesteia la orice act de violenţă sau tratament degradant de natură să atenteze la siguranţa sa fizică sau psihică. pornirea actiunii penale din oficiu pentru infractiunile de violenta(art.dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei. Codul penal a fost modificat si completat. dreptul la apărare al persoanei fiind garantat prin articolul 24. Articolul 22 din capitolul 2 privind drepturile şi libertăţile fundamentale garantează. orice persoană fizică are dreptul să dispună de ea însăşi. 180Ratiunea legiuitorului prin introducerea acestei garantii este similara cu cea în cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa. prin aliniatul 1. desi gospodaresc împreuna. însa în baza aceleiasi definitii sunt exclusi concubinii care. Conform artciolulului 26. Articolul 23 al capitolului 2 declară inviolabile libertatea individuală şi siguranţa persoanei. Odata cu promulgarea Legii 197/2000. dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altuia. 2. Aliniatul 2 al aceluiasi articol stipulează în mod expres că nici o persoană nu poate fi supusă torturii sau oricărui alt fel de pedeapsă sau tratament degradant ori inuman.

sesizarea adresata organelor de urmarire penala nu este conditionata de termenul de doua luni si. masura se ia daca agresorul este condamnat deja la pedeapsa închisorii de cel putin un an dupa care ar urma executarea masurii asiguratorii. în concordanta cu scopul masurilor asiguratorii din Codul Penal de înlaturare a unei stari de pericol..fata de consecintele faptei careia i-a cazut victima. aceasta masura nu si-a gasit aplicarea în nici un proces penal. Ea poate fi luata pe o perioada de pâna la 2 ani. c. victima. Pornirea actiunii penale din oficiu conduce la avantaje de ordin procedural: a. pedepsele sunt mai mici de un an. Intentiile legiuitorului sunt laudabile dar practic nu au nici o relevanta deoarece: a. dar lipsa unor modificari complementare în Codul de Procedura a dus la o totala inaplicabilitate a sa. − se aduce o recunoastere a infractiunii de viol în timpul casatoriei prin durata mare a proceselor care poate ajunge pâna la un an sau chiar mai mult timp. aceasta prevedere acorda posibilitatea societatii civile sa nu mai trateze violenta în familie ca o problema stricta a familiei. organele de urmarire penala sau instanta pot fi sesizate fara verificarea îndeplinirii conditiilor pentru existenta plângerii prealabile. amenzi penale sau sunt pedepse cu închisoarea carora li se aplica suspendarea. iar neprezentarea la doua termene consecutive nu atrage nici o sanctiune. astfel ca orice persoana care are cunostinta de orice forma de abuz. Aceasta masura este o noutate absoluta si este o încercare a legiuitorului. − Introduce o noua masura de siguranta si anume . Desi este prevazuta de atâta timp în lege. perioada în care agresorul nu poate fi împiedicat de a locui cu introducerea ca agravanta a savârsirii acesteia împotriva unui membru de familie. timida ce-i drept. c. Legiuitorul a încercat prin aceasta masura sa echivaleze ordinul de restrictie din legislatia internationala. b. − sunt agravate infractiunile care au drept subiect pasiv minorii. b. batrânii sau .interdictia de a reveni în locuinta familiei pe o perioada determinata”si care presupune ca instanta poate lua aceasta masura împotriva unui condamnat la cel putin un an de închisoare pentru lovire sau orice alt act de violenta. nu poate fi luata decât în cazul infractiunilor grave deoarece pentru agresiunile curente si relativ tipice violentei domestice. mai mult. poate sesiza organul în drept. sesizarea se poate face prin orice mod.

fiind. În cazul alungarii din locuinta comuna a sotului. si în ceea ce priveste manifestarile cu violenta în special. Pentru minori. precum si a oricarei alte persoane aflate în întretinere. punerea în primejdie a unei persoane în neputinta de a se îngriji. care a fost adoptata de Parlamentul României în luna mai 2003. ori de câte ori exista probe sau indicii temeinice ca un membru de familie a savârsit un act de violenta cauzator de suferinte fizice sau psihice asupra unui alt membru al familiei (art.persoanele cu handicap. Ca o dovada a interesului Guvernului fata de situatia familiei în general.26. rele tratamente aplicate minorului. poate fi mentionata noua lege speciala de prevenire si combatere a violentei în familie. Legea 217/2003. coruptie sexuala. acordul este dat de parinti sau de tutorele legal (art. a centrelor de asistenta destinate agresorilor si a celor de recuperare pentru victimele violentei în familie.de asemenea. la cererea victimei sau din oficiu. În timp ce statistica arata ca mai mult de jumatate dintre familiile din România sunt sub nivelul minim de subzistenta.4) − masura interzicerii de a reveni în locuinta familiei (în sensul stipulat de Codul penal modificat prin legea 197/2000) se poate lua în cursul urmaririi penale sau al judecatii. Amenda poate fi platita ori de câte ori se produce fapta mentionata mai sus si ea afecteaza bugetul întregii familii. abandon de familie. Unul dintre obiectivele acestora este asistarea agresorilor prin tratament si consiliere de specialitate. Aceasta lege prevede ca elemente de noutate:  ¨ înfiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei. 25).  ¨ persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta . Prin aceasta lege s-au completat lacunele Legii 197/2000 astfel: − calitatea de membru de familie include si categoria persoanelor aflate în relatie de concubinaj(art. prin marirea pedepselor la infractiunile: act sexual cu un minor.colaborarea dintre sectorul public si cel neguvernamental in ceea ce priveste situatiile de violenta in familie.  ¨ internarea victimelor sau agresorilor în centre de tratament si reabilitare se face numai cu acordul acestora. Legea statueaza. la rândul ei. aceste amenzi pot crea dezechilibre bugetare majore familiilor sarace. o sursa de acutizare si de întretinere a fenomenului violentei în familie. a sotiei sau a copiilor. alin 1). Legea 61/1991 prevede plata unei amenzi al carei cuantum este situat în intervalul 4-21 Euro. sau închisoarea contraventionala de la 15 zile la 3 luni.

03. Prin Legea 202/2002 Republicata . cultura si la informare fara discriminare si se înfiinteaza Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse între Femei si Barbati (ANES) al carei presedinte coordoneaza activitatea Comisiei nationale în domeniul egalitatii de sanse între femei si barbati (CONES). Ministerul Administratiei si Internelor si Min.se faciliteaza accesul la un loc de munca. la o locuinta.se garanteaza accesul la educatie.07. Muncii si Solidaritatii Sociale. Orice încercare a acestora în sensul aratat anterior constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda între 132-264 Euro. Prin Ordinul comun între Min. în cadrul directiilor pentru dialog. prin intermediul consiliului de familie sau a unui mediator specializat. Muncii. 95 din 24 dec. se constituie un compartiment cu atributii în combaterea violentei în familie.  ¨ obligativitatea autoritatilor locale de înfiintare a adaposturilor pentru victimele violentei în familie(art.. Sanatatii Nr. respectiv a municipiului Bucuresti. 2003 s-au adus modificari si completari la Lg. 686 din 12 iulie 2005 a fost aprobata Strategia nationala în domeniul prevenirii si combaterii fenomenului violentei în familie care are drept scop .2004 se aproba standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protectiei victimelor violentei în familie. solidaritatii sociale si familiei.adapostului unde se gasesc victimele. Prin Hotarârea Guvernului Nr. Prin Legea 116/2002 privind combaterea marginalizarii sociale . la asistenta de sanatate si la educatie. reprezentând de la 1.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei în familie. 383 din 12.5 la de 3 ori salariul mediu pe economie.  ¨ introduce institutia asistentilor sociali ca persoane calificate în activitatile de asistare a victimelor. prin ordin al ministrului muncii.  ¨ instituie abordarea fenomenului violentei în familie(prevenire si combatere) pe baza cooperarii interinstitutionale si cu sprijinul comunitatii. Solidaritatii Sociale si Familiei Nr.  ¨ introducerea medierii în cazurile violentei în familie care poate avea loc la cererea partilor.2001 abordeaza modalitatile de cunoastere si interventie a politistilor în cazurile de violenta domestica. familie si solidaritate sociala judetene. Prin Ordinul Min. privind egalitatea de sanse” . 384/306/993 din 12 iulie 2004 a fost aprobata Procedura conlucrarii în prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta în familie. Prin aceasta Ordonanta. 23) Prin Ordonanta nr. Ordinul Inspectorului General al Politiei privind prevenirea si combaterea violentei domestice din 07.

pe care ea le accepta ca pe ceva firesc − sensibilizarea opiniei publice în legatura cu amploarea si gravitatea acestei probleme sociale (campanii de constientizare în rândul populatiei. în care se regasesc responsabilitatile pentru fiecare din institutiile implicate. respectarea si garantarea drepturilor persoanelor afectate de violenta în familie. De asemenea. Solutii pentru prevenirea violentei domestice: − in primul rind. înregistrarea si monitorizarea cazurilor de violenta în familie. Strategia urmareste îmbunatatirea cadrului legislativ existent prin implementarea si dezvoltarea unor programe si servicii sociale specializate destinate persoanelor afectate de violenta în familie cât si prin initierea unor politici de prevenire si combatere a violentei domestice la nivel national. care sa implice toate institutiile cu care este nevoie sa se coopereze (Parchetul. organizatiile neguvernamentale. prin cristalizarea unor curente favorabile prevenirii si combaterii violentei în familie). − − identificarea. Modalitati de prevenire si de combatere a violentei domestice Conform art. pregatirea politistilor pentru tratarea corespunzatoare a plângerilor victimelor violentei în familie. fie pentru elaborarea unor acte noi. fie pentru completarea celor existente. este prevazut Planul de masuri pentru implementarea strategiei nationale în domeniul prevenirii si combaterii fenomenului violentei în familie pe perioada 2005-2007. institutiile de îngrijire medicala). din Legea 217/2003 (1) Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in .promovarea. − propuneri în domeniul legislativ. ar trebui sa functioneze un mecanism de sustinere a victimelor violentei in familie si de pedepsire a agresorilor − ar trebui ca femeile sa-si schimbe atitudinea fata de aceasta problema si sa nu permita aplicarea actelor violente. 16. în Anexa 2 a Strategiei. − elaborarea unei strategii comune în scopul de a asigura un sprijin efectiv victimelor. programe de educatie comunitara prin care s-a urmarit schimbarea mentalitatii si prejudecatilor populatiei. Instantele.

programe educative pentru parinti si copii. d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor. mai ales a celor care au fost victimizati de catre parinti sau rude apropiate.familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita. asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora. cu unul sau ambii parinti cunoscuti cu antecedente penale. (2) In cazul comiterii actelor de violenta in familie. inclusiv prin sanctionarea celor în cauza. culegerea informatiilor asupra acestora. cunoscuti cu un comportament violent. g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul familial. intocmirea unei evidente separate. Ministerul Educatiei si Cercetarii realizeaza. . organele de politie intervin la sesizarea victimei. Ministerul Sanatatii si Familiei impreuna cu Ministerul de Interne elaboreaza si difuzeaza materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie. cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu. − identificarea si luarea în evidenta a minorilor aflati în dificultate. c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate. a celor care fac parte din familii dezorganizate. (3) Lucratorul de politie va anunta imediat autoritatea competenta la nivel local. b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie. in conformitate cu legislatia in vigoare. e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii. alcoolici. fata de care se va interveni prin supraveghere si atentionare. Modalitati de cunoastere si interventie în cazurile de violenta în familie − monitorizarea starilor conflictuale familiale existente. in vederea prevenirii violentei in familie. când situatia o impune. precum si identificarea si luarea în evidenta a celor care apar. in legatura cu situatia victimei. a altui membru de familie sau a unei autoritati. f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii. bolnavi psihic sau toxicomani.

asistenta psihologica. fata de care se vor efectua activitatile specifice ce se impun. − Anuntati cea mai apropiata unitate de politie. − Daca in continuare va simtiti in pericol. − In cursul urmaririi penale sau a judecatii. alcoolici. Sfaturi pentru prevenirea violenţei domestice Daca sunteti victima violentei in familie sau simtiti ca sunteti pe cale de a deveni victima acestui tip de violenta.− luarea în atentie a persoanelor cu antecedente penale. − cercetarea operativa. pentru constatarea acesteia si eliberarea unui certificat medico-legal. Pentru ca politia sa va poata apara de repetarea violentelor. Nu uitati: cu fiecare impacare. temeinica si cu fermitate a cazurilor de violenta în familie. Organizatiile neguvernamentale In prezent. masura interzicerii agresorului de a reveni in locuinta familiei. In fiecare judet sunt infiintate astfel de adaposturi. cât si luarea masurilor de protectie sociala si acordarea îngrijirilor medicale în vederea vindecarii vatamarilor corporale suferite. Acolo. Politia va poate indruma spre adapostul cel mai apropiat. in maximum 48 ore de la producerea agresiunii. care au comis sau despre care se detin date ca savârsesc fapte de violenta în familie. este necesar sa depuneti o plangere. va puteti impaca in orice moment cu agresorul. poate dispune. instanta de judecata. mergeti la Serviciul de Medicină Legală Judetean. pentru victime. in mod provizoriu. atât pentru arestarea preventiva a autorilor. ori de cate ori exista indicii sau probe temeinice ca un membru al familiei a savarsit un act de violenta cauzator de suferinte fizice sau psihice asupra unui alt membru. chiar daca Politia demareaza cercetarile. la a caror instrumentare se va coopera cu parchetele si cu instantele judecatoresti. internarea acestora într-o unitatea spitaliceasca. medicala si chiar asistenta juridica in instanta. Daca numarul de zile de ingrijiri medicale este sub 60 zile. la cererea victimei sau din oficiu. iar impacarea inlatura raspunderea penala a acestuia. masa.unele organizatii neguvernamentale ofera victimelor violentei in familie . este bine sa stiti: − Daca violenta fizica s-a produs. veti putea beneficia (dumneavoastra si copii dumneavoastra) de o cazare pe o perioada determinata. bolnavi psihic sau toxicomani. violenta va deveni tot mai mare. Atunci când se impune se vor întreprinde demersurile necesare.

servicii diversificate si specializate.sa discute cu o persoana straina despre drama pe care o traiesc.de neincredere si de teama sis a se adreseze unui serviciu specializat pentru a cere ajutor. . Pentru un prim contact cu victimele violentei in familie.este foarte important ca acestea sa fie asistate de persoane cu pregatire speciala.ceea ce ar putea avea in viitor.motivatia sa si chiar increderea in potentiala rezolvare a problemelor sale va descreste.un impact negative asupra incercarii victimei de a iesi din situatia abuziva.dupa cum urmeaza:            consiliere juridica reprezentare si asistare in instanta consiliere psihologica terapie de cuplu servicii medicale linie telefonica de criza adapost temporar pentru victima si copiii sai grupuri de suport servicii de asistenta sociala cursuri de pregatire si reconversie profesionala sustinere materiala si financiara pe termen limitat Bune practici in lucrul cu victimele violentei in familie Avand in vedere specificul lucrului cu victimele violentei in familie.exista un set de reguli care sunt recomandate de specialistii in domeniu: − − este indicat ca asistarea sa fie facuta de catre femei problema victimei trebuie tratata cu seriozitate sin u minimizata.Persoanelor care sunt victime ale violentei in familie le este adesea foarte greu sa depaseasca starea de rusine.Daca victima va sesiza o atitudine neincrezatoare.

ABORDĂRI LEGISLATIVE ALE VIOLENŢEI DOMESTICE ÎN DIFERITE ŢĂRI ALE EUROPEI: Diferenţele între prevederile sistemelor legislative ale ţărilor europene cu privire la violenţa domestică pot fi analizate pe mai multe criterii: − − încadrarea juridică a violenţei conjugale. − este essential ca victimei sa nu i se transmita mesajul ca este o persoana anormala.victima nefiind vinovata.De obicei o victima are incercari repetate de iesire din situatia de violenta.Ceea ce trebuie sa faca un consilier este sa ii indice ceea ce trebuie facut in astfel de situatii .motivele victimei pentru a ramane in relatia abuziva. Atentie!!!!!!!!! Atitudinea pe care a avut-o victima. − victima nu trebuie presata de catre consilier in a lua decizii majore. − persoana trebuie sa primeasca asigurarea ferma din partea consilierului ca va fi respectat principiul confidentialitatii. ca infracţiune specifică necesitatea depunerii unei plângeri de către victimă împotriva agresorului pentru declanşarea procedurilor penale .in situatiile de violenta intarzierile putand fi fatale pentru victima.fara sa lase sa transpara compasiunea si fara sa emita judecati asupra situatiei in care se gaseste victima.capacitatea si calitatile persoanei in cauza.iar acesta trebuie respectat cu strictete.Consilierea victimei trebuie sa se faca foarte rapid. − consilierul trebuie sa incurajeze victima.ci ca este o persoana absolute normala care se afla intr-o situatie anormala.modalitatile pe care le are la indemana avand in vedere cazul concret.nici unul dintre aceste lucruri nu trebuie sa fie judecate sau puse sub semnul intrebarii de catre consilier.ca actele de violenta sunt anormale si ca agresorul este responsabil pentru abuzurile pe care le comite.orice abateri putand avea efecte deosebit de grave asupra victimei.modul in care a procedat in situatiile de dinaintea sau de dupa actul de violenta .deciziile victimei luate in ceea ce priveste relatia cu agresorul.− atitudinea consilierului trebuie sa fie empatica.manifestand incredere in resursele .

O astfel de ordonanţă este valabilă şase luni. Codul familiei prevede sancţiuni diferite în funcţie de tipul de relaţie existent între victimă şi agresor: soţ-soţie. prevede oblgativitatea comunităţilor locale de . Dispoziţiile dreptului civil permit victimei să solicite ordin de restricţie pentru agresor sau ordonanţe cu privire la ocuparea domiciliului conjugal. logodnici etc. violenţa în cuplu nu constituie o infracţiune specifică. fiind supusă normelor de drept civil. Cuantumul ajutorului permite victimei realizarea de amenajări ale locuinţei sau alegerea unui tip de asigurare de sănătate privat. În ce priveşte asistenţa acordată victimelor. judecătorul poate ţine cont de legăturile dintre victimă şi agresor pentru a stabili daunele. Decizia este luată în funcţie de resursele financiare ale părţilor. asistenţa oferită victimelor Legislaţia britanică şi cea austriacă permit victimelor să solicite protecţie împotriva agresorilor. dacă nici unul dintre parteneri nu are drepturi de proprietate asupra locuinţei. în cadrul Ministerului de Interne. iar sancţiunile variază în funcţie de durata căsniciei. Totuşi. cu posibilitatea de a o prelungi o singură dată. de posibilele consecinţe asupra copiilor etc. Unele acte de violenţă conjugală pot fi încadrate la hărţuire care constituie o infracţiune specifică. agresorul poate fi arestat chiar dacă nu s-a emis încă un mandat de arestare. Dacă unul dintre parteneri are dpreturi asupra locuinţei. unităţi specializate în acordarea de asistenţă pentru victimele violenţei domestice. au fost create. Legea locuinţei. În funcţie de gravitatea agresiunii şi dacă securitatea victimei o cere. a domiciliului conjugal. În cadrul procesului. Nu este necesară plângerea victimei pentru începerea urmăririi penale împotriva agresorului. Violul în cadrul cuplului este definit ca infracţiune de la începutul anilor ’90. de conduita fiecăruia. concubini. Prevederile legislative permit victimelor să solicite în instanţă ocuparea. intrată în vigoare în 1997. de durata convieţuirii. Victimele violenţei domestice beneficiază şi în Anglia de ajutor financiar. în exclusivitate. cum ar fi plata unei anumite sume titularului de drepturi sau obligativitatea de a repara şi de a întreţine locuinţa.− − protecţia oferită victimelor prin prevederile de drept civil ajutorul. Ordinele de restricţie pot prevedea măsuri generale sau specifice. În Anglia. victima nu poate beneficia de acest ajutor decât dacă agresorul a fost urmărit penal şi dacă victima nu mai locuieşte cu el. tribunalul poate include anumite clauze. cum ar fi interdicţia pentru agresor de a contacta telefonic victima. la nivelul comisariatelor de poliţie.

să interzică imediat agresorului accesul în locuinţa victimei. în cazul în care acesta pune în pericol viaţa. Legea C-15 propune modificări ale Codului Penal pentru maximizarea pedepselor pentru hărţuirea criminală de la 5 la 10 ani. sunt crime sancţionate prin Codul penal. Interdicţia nu se referă doar la accesul în locuinţa victimei. legislaţia permite poliţiei să interzică agresorului accesul în domiciliul victimei. dacă nu s-au produs vătămări grave. în incinta şcolii în care învaţă copiii sau la locul de muncă al victimei) în care agresorului îi este interzis accesul. pe o perioadă de maxim 2 ani. în cazurile grave. cum ar fi agresiunea sexuală sau hărţuirea criminală.a asigura găzduire pentru victimele violenţei conjugale. ci este încadrată la infracţiunile de lovire şi vătămare corporală. Pentru punerea în aplicare a acestor ordine tribunalul poate face apel la forţele de ordine. în cazul actelor de violenţă care pun în pericol sănătatea sau libertatea victimei. . în caz de violenţă domestică. ci şi la delimitarea unei arii sau a unor locuri clar specificate (de ex. violenţa conjugală nu face obiectul unor prevederi legale specifice. sănătatea sau libertatea acesteia. cu program permanent. În Austria. dar poate fi prelungită automat dacă victima a solicitat ordin de restricţie. În Canada. unele categorii de violenţă. Şi în Austria legislaţia permite judecătorului să ordone părăsirea domiciliului conjugal de către agresor. Legislaţia austriacă permite forţelor de ordine. imediat ce un act de violenţă a fost comis. chiar dacă acesta este proprietarul locuinţei. C-79 et C-27. Printre aceste reforme. procedura penală se declanşează în urma plângerii penale a victimei. Dispoziţiile sunt aplicabile şi în cazul în care victima a fost doar ameninţată cu violenţa. sunt disponibile linii telefonice speciale pentru victime. au fost efectuate o serie de măsuri privind violenţa conjugală. O astfel de interdicţie este valabilă 10 zile. Violul în cadrul cuplului face obiectul sancţiunilor penale începând din anul 1989. la sesizarea oricărui cetăţean care are dovezi că un astfel de act a avut loc. Legislaţia austriacă permite integrarea agresorului în programe de reeducare. figurează legea C-15. Din 1996. însă. Asistenţa acordată victimelor presupune obligativitatea forţelor de ordine de a furniza victimei şi agresorului note informative cu privire la drepturile pe care le au şi de a informa despre caz biroul de intervenţii care oferă asistenţă juridică gratuită. Forţele de ordine au posibilitatea de a acţiona independent de decizia justiţiei. De asemenea. Procedura penală se poate declanşa. Durata ordinelor de restricţie nu poate depăşi 3 luni. În ultimii ani. În cazul violului în cadrul cuplului.

în Portugalia există un plan naţional de acţiune împotriva violenţei familiale. este recunoscut violul în interiorul cuplului.Legea C-79 (promulgată la 1 decembrie 1999) modifică Codul Penal cu scopul de a facilita participarea victimelor şi martorilor la pocesele de justiţie penală. judecătorul nu poate decide nici o măsură de protecţie a victimei. Ajutorul acordat victimelor: Ajutorul material este acordat de stat. asigurată prin intermediul asociaţiilor de protecţie a victimelor. Codul penal pedepseşte violenţa conjugală şi violenţa exercitată asupra minorilor. cum ar fi ordonanţe de urgenţă în profitul victimelor violenţei familiale domestice. care include şi constituirea unei reţele de adăposturi pentru victime şi a sistemelor de ajutoare a acestora. Sistemul legislativ prevede şi plata anticipată a unui ajutor material. Totuşi. Autorii actelor de violenţă domestică pot fi pedepsiţi cu închisoare de la 1 la 10 ani. procedura penală poate fi declanşată şi fără existenţa acestei plângeri. dacă victima obţine despăgubiri în instanţă. din 1998. Din 1999. în cazul în care victima se află într-o situaţie economică dificilă. În plus. asigurând măsuri adiţionale de protecţie a victimelor. Au fost întreprinse diferite măsuri cu scopul de a proteja victimele. Autorul actului de violenţă poate fi obligat să părăsească domiciliul conjugal. Legea obligă tribunalele să considere violarea unei ordonanţe preventive ca o circumstanţă agravantă în condamnarea unui contravenient pentru hărţuire criminală. Legea C-27 (promulgată la 26 mai 1997) modifică Codul Penal pentru a întări dispoziţiile relative la hărţuirea criminală. pe lângă modificările aduse codului penal unele provincii au pus în acţiune măsuri legislative specifice contra violenţei conjugale. dacă interesul victimei o cere şi dacă aceasta nu se opune începerii urmăririi penale. în funcţie de gravitatea faptei (în cazul decesului victimei.. în cazul în care victima sau asociaţiile de protecţie a victimelor solicită acest lucru. Serviciile de asistenţă pentru victime include adăposturi. reprezentare în instanţă. . care prevede şi acordarea de ajutor material din partea statului. Ajutorul material încearcă să acopere daunele materiale. De asemenea. în situaţiile în care s-a provocat victimei o incapacitate de muncă de cel puţin 30 de zile. cum ar fi decizia de leiberare condiţionată. autorul este pedepsit cu închisoare de la 3 la 10 ani). Declanşarea procedurii penale trebuie precedată în mod obligatoriu de o plângere din partea victimei. dacă s-a atentat la viaţa victimei şi aceasta nu a obbţinut plata daunelor prin intermediul justiţiei. Dacă nu s-a declanşat un proces de divorţ. Statul poate solicita returnarea ajutorului oferit.

de regulă copiilor. Statul poate cere returnarea ajutorului material dacă tribunalul constată că nu s-a produs nici un delict sau dacă victima a primit despăgubiri. pentru cel care îşi supune partenera/partenerul . Procedura penală se poate declanşa la orice reclamaţie a unei persoane care deţine dovezi că s-a petrecut un act . prevederile cu privire la violenţa conjugală sunt cuprinse în Codul penal. începând cu 1998. Violul în înteriorul cuplului constituie o infracţiune începând din anul 1965. dacă s-a provocat victimei o incapacitate de muncă pe o perioadă mai mare de şase luni. rănire. violul în interiorul cuplului. nici în Spania. putând fi mai mare în caz de vătămare. a libertăţii. Cele mai importante comisariate de poliţie au în componenţă unităţi sepcializate în cazurile de violenţă domestică.În Spania. în cazul în care situaţia materială a victimei impune acest lucru. care este definită ca repetarea infracţiunilor împotriva vieţii. În caz de deces al victimei drepturile materiale revin victimelor indirecte ale violenţei. Durata interdicţiei nu poate fi mai mare de 5 ani.soţia/soţul la acte de violenţă fizică sau psihologică. o plângere din partea victimei. În ce priveşte violul în interiorul cuplului. Ajutorul este acordat numai după ce există o decizie definitivă a instanţei şi se raportează la salariul minim pe economie şi de posibilităţile financiare ale victimei. În Suedia. În marile oraşe există adăposturi pentru femeile agesate în familie care au părăsit domiciliul conjugal. sau dacă victima nu beneficiază de asigurare socială. sau a infracţiunilor sexuale comise împotriva unei femei cu care agresorul a avut sau are o relaţie intimă. Ministerul de interne oferă asistenţă victimelor prin intermediul birourilor specializate de asistenţă. când Tribunalul suprem a recunoscut. Ajutorul acordat victimelor este de natură materială. rănire. de la stat. a fost delimitată infracţiunea de “violare a integrităţii femeii”. ca manifestări ale violenţei. La această pedeapsă se adaugă şi cele pentru lovire. Declanşarea procedurii penale împotriva agresorului nu necesită. jurisprudenţa a fost stabilită în 1995. Această infracţiune este sancţionată cu închisoare de la 6 luni la 6 ani. Codul penal spaniol prevede pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. De asemenea. Judecătorul poate lua măsuri de protejare a victimei sau de atribuire a locuinţei numai dacă este iniţiat un proces de divorţ sau de separare. judecătorul poate interzice agresorului să se apropie de domiciliul victimei sau să intre în contact cu aceasta. prin sentinţele pronunţate. Judecătorul poate interzice agresorului accesul în domiciliul conjugal. Există şi posibilitatea acordării de ajutoare provizorii în aşteptarea deciziei definitive a instanţei de judecată.

Împotriva agresorului. în Suedia există Centrul naţional pentru femeile maltratate sau violate. este necesară începerea unui proces de divorţ. Ajutorul acordat victimelor: Fiecare comisariat de poliţie poate pune la dispoziţia victimelor un echipaj de intervenţie în caz de urgenţă. . femeile pot primi ajutor medical de urgenţă şi pot beneficia de servicii sociale. tribunalul poate emite ordine de restricţie. pâna la interdicţia de a intra în contact cu aceasta. actele de violenţă conjugală sunt încadrate juridic ca infracţiuni împotriva vieţii. Pentru a se stabili ordine de interdicţie pentru agresor şi pentru a proteja victima. se poate declanşa automat procedura de urmărire penală împotriva agresorului. care să le permită acoperirea cheltuielilor medicale necesare. care variază de la interdicţia de a pătrunde în domiciliul victimei. indiferent de voinţa victimei. Legea germană recunoaşte şi sancţionează. În cazul constatării unei infracţiuni de violenă conjugală. începând din 1997. pentru că există şi situaţii în care se solicită o plângere din partea victimei pentru începerea urmăririi penale – violarea de domiciliu. În funcţie de circumstanţe. De asemenea. de protecţie din partea poliţiei şi de consiliere juridică. sau împotriva vieţii private şi a intimităţii. Dacă infracţiunea comisă este uşoară. dacă se consideră că interesul public o cere. Aceasta nu este o practică absolută. O astfel de restricţie poate fi emisă chiar în caz de simplă ameninţare fizică. Există chiar posibilitatea asigurării unei gărzi de corp pentru victimă şi I se poate oferi şi posibilitatea de a-şi schimba identitatea. Aici. Din 1994. linii telefonice tip hot-line. violul în cadrul cuplului. a integrităţii corporale. În Germania. Chiar şi în aceste situaţii însă.etc. agresorului îi poate fi impusă integrarea într-un program de terapie. violenţa conjugală nu face obiectul unor prevederi legislative specifice. procedura penală se poate declanşa automat. nefiind necesară o plângere din partea victimei. există servicii specializate de asistenţă şi consiliere pentru victime.de violenţă domestică. vătămarea corporală. Victimele violenţei domestice au dreptul la o indemnizaţie specială.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful