P. 1
Fundamentele bioeticii creştine sunt Hristos şi Sfânta Treime interviu cu H.T. Engelhardt jr

Fundamentele bioeticii creştine sunt Hristos şi Sfânta Treime interviu cu H.T. Engelhardt jr

|Views: 213|Likes:
Published by Gheorghe Mircea

More info:

Published by: Gheorghe Mircea on Mar 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/23/2015

pdf

text

original

ÄFundamentele bioeticii cre tine sunt Hristos i Sfânta Treime³ ± interviu cu bioeticianul ortodox Herman Tristram Engelhardt jr (art

. de pe www.cidadededeus.wordpress.com in 16.12.2010)

Herman Tristram Engelhardt Jr.
y y y y y y

y

S-a n scut în 1941, în Texas, SUA. Doctor în Filosofie i Medicin , Engelhardt pred la Baylor College of Medicine i la Rice University, ambele din Houston, Texas. este unul dintre fondatorii bioeticii americane, contribu ia sa la cercetarea tiin ific în domeniu fiind remarcabil . În 1991 s-a convertit de la catolicism la Ortodoxie i a luat numele Sfântului Herman de Alaska. Este membru al ³Center for Medical Ethics and Health Policy´ i editor al ³Journal of Medicine and Philosophy´ Este co-editor la revistele ³Christian Bioetics´ i ³Philosophy and Medicine´ i la seriile ³Clinical Medical Ethics; editor la seria ³Philosophical Studies în Contemporary Culture´ autorul a peste 250 de articole i capitole din lucr ri de specialitate. Lucr rile sale sunt traduse în Europa i Asia. Lucrarea ÄFundamentele Bioeticii Cre tine³ a ap rut în 2000 i a fost tradus în limba român de Mihail Neamtu, Cezar Login si diac. Ioan I. Ica, cu o prezentare de

spune c mul i oameni au devenit cre tini nu din credin . Medicul meu trebuie s in seama. Imagina iv cum ar fi dac . la patru ani dup ce am devenit ortodox.y Sebastian Moldovan. mas sau energie ar fi abordate total diferit. Din acel moment sim i c te une ti cu Hristos. Cartea este tradus în mai multe limbi de circula ie interna ional i este apreciat ca fiind o capodoper a bioeticii cre tine. i nu care doar vorbesc despre El. în tratamentul prescris. fundamentele bioeticii cre tine sunt Hristos i Sfânta Treime. Când am devenit ortodox. Cartea este o schi a viziunii seculare asupra bioeticii. am sim it aceast unire. ci Persoana lui Hristos prin care ajungem la Sfânta Treime. mai întâi de toate. Biserica are misiunea de a determina oamenii s înlocuiasc iubirea de sine cu iubirea de Dumnezeu i a aproapelui. Acum lucrez la a treia edi ie. de condi ia mea fizic . traditiei si politicii. ca ortodoc i. a venit in Romania de cateva ori pentru a tine conferinte despre nasterea bioeticii atat la nivel universal. timp. A fi ortodox înseamn a sim i. Din acel moment am tiut c nu mai r t cesc în lume f r El. chemarea de a-L cunoa te pe Dumnezeu. În timp. În via a ta apar transform ri radicale. în compara ie cu un romano-catolic sau un protestant. iar a doua oar în 1996. În pastora ie se ine cont de stadiul existent al oamenilor. A doua lucrare arat c fundamentele bioeticii din perspectiv cre tin stau în Hristos Însu i. a a cum Ortodoxia poate oferi oamenilor. Cum ar trebui elaborat discursul bioetic al Bisericii astfel încât s fie receptat i de omul obi nuit? Biserica Ortodox încearc întotdeauna s r spund oamenilor a a cum un medic vorbe te cu pacien ii s i. prive ti Universul cu al i ochi i totul cap t alt dimensiune. Cum vi s-a schimbat via a i gândirea dup convertirea la ortodoxie? Convertirea la ortodoxie implic o schimbare complet a vie ii. În acela i fel i Biserica Ortodox trebuie s . la Sfin ii P rin i. Sf. Tristram Engelhardt Jr. în catehezele sale. S fii ortodox este totul. Doar o rela ie personal cu Hristos. f r a-L cunoa te. To i suntem chema i s -L cunoa tem pe Dumnezeu prin Hristos.i îndrepte privirea spre societate. Adev rata teologie ortodox este f cut de cei care Îl cunosc pe Dumnezeu. ³Fundamentele Bioeticii´. Care este diferen a esen ial între ³Fundamentele Bioeticii´ i ³Fundamentele Bioeticii Cre tine´? Prima lucrare. Cu timpul. Într-un mod similar î i schimb i un convertit la ortodoxie percep ia lumii. ci pentru c voiau s se . po i scrie c r i despre Dumnezeu. probabil a face un atac de cord. oamenii chema i în sânul Bisericii parcurg un drum al cunoa terii înv turilor cre tine. Po i avea grade universitare. am începe s privim fizica prin ochii lui Einstein renun ând la ipotezele lui Newton. A adar. Cartea demonstreaz c r spunsurile la întreb rile n scute în vremurile modernit ii se g sesc în Biserica Ortodox . cu amprenta individuala a culturii. a ap rut la Oxford în 1986. Pentru noi. adev rul nu este un lucru sau o propozi ie. H. Lucrarea Bisericii îns nu se opre te aici. determin aflarea r spunsurilor potrivite la problemele pe care tiin ele moderne le nasc. care vorbesc despre Hristos i Sfânta Treime. dintr-odat . Redau in continuare un interviu realizat de Stefan Marculet cu bioeticianul american. a modului de percepere a acestei tiin e dintr-o perspectiv lipsit de credin a i cinstirea lui Dumnezeu. dar si dezvoltarea ei in particularitatile fiecarei societati. Dac medicul mi-ar spune s alerg în fiecare diminea cinci kilometri. Chiril al Ierusalimului. Toate discu iile în care ne-am implica referitoare la no iuni ca spa iu.

În România. Când un cre tin vorbe te despre via . atâta timp cât autoritatea acestora nu este recunoscut în afara Bisericii? Responsabilitatea principal a Bisericii este s înve e oamenii ce s fac . Biserica Ortodox trebuie s se asigure c toat lumea este con tient c avortul este un p cat.i doreasc comuniunea cu Sfânta Treime. dac la un medic se prezint un om care respir greu. s ne gândim la ceea ce am spus mai sus referitor la drumul cunoa terii înv turilor cre tine. Hristos apare în centrul discu iei. Este ca i cum cineva ar spune c nu a auzit niciodat un medic spunând c fumatul este în general d un tor. ci unde ajungi la sfâr it. Ce trebuie s fac Biserica Ortodox pentru a determina oprirea acestui fenomen? În primul rând. Singura întrebare este: cine este Hristos? R spunsul este mereu acela i: Mesia. Cum putem aplica gândirea Sfin ilor P rin i în discursul pro-vita. iar persoana respectiv refuz s accepte sfatul. Fiul lui Dumnezeu Cel Viu. când cineva vrea s fumeze nu d aten ie avertismentelor medicului. Sfin ii P rin ii au condamnat p catele grave cum ar fi avortul sau decizia de a. Ortodoxia are în plus fa de etica secular dreapta credin i dreapta slujire. discursul pro-vita este departe de cel bisericesc. În Vest. mai ales pentru cei care fumeaz mult. adic în comuniune cu Dumnezeu. Totu i. De aceea vorbesc despre o via etic . dac un pacient vine la un medic i acesta îi spune s nu mai fumeze pentru c -i d uneaz s n t ii.c s toreasc cu o femeie frumoas din comunit ile cre tine. Ne tiin a oamenilor este o problem a Bisericii. La început. num rul avorturilor a crescut îngrijor tor de mult în ultimii ani. oamenii sunt cei care decid calea pe care o vor urma. Noi credem în via a venit prin Hristos. iar propov duirea Cuvântului este aceea i. Nu cred c exist vreun fum tor care s nu fi v zut aceste avertismente. trebuie s procedeze la fel. care este iubitor i mai presus de etica lumii. prin Hristos. Biserica nu aduce nimic nou în discursul bioetic actual. . Peste tot pachetele de ig ri au inscrip ionate avertismente de genul ³Fumatul poate s te ucid ´ sau ³Fumatul provoac cancer´.i pune cap t zilelor. vina nu mai este a medicului. Biserica le arat oamenilor ce s nu fac i abia apoi. Biserica trebuie s spun oamenilor adev rul. Cum transpunem acest adev r în vie ile noastre i cum îmbin m credin a noastr cu tiin a bioeticii din zilele noastre este punctul de plecare al problemei. Considera i c discursul bioetic cre tin este unul post-factum? Dac în elegem prin ³post-factum´ un r spuns întârziat al Bisericii la ceea ce se întâmpl acum în lume. Toat lumea trebuie s . nu-mi pot imagina c cineva în România nu a auzit c avortul este p cat. La fel. Aici Biserica trebuie s lucreze. Medicul de suflete. a a cum a fost gândit de Sfin ii P rin i. ace tia afl i ce s fac . Spre exemplu. Vestul încearc s vad lumea în valori separate de Dumnezeu i separate de Hristos. pe m sura înaint rii pe drumul cunoa terii duhovnice ti. pentru c Dumnezeu este ve nic i infinit. trebuie mai întâi stabilit cauza care a determinat aceasta i abia apoi aplicat tratamentul adecvat. Cu toate acestea. nu despre o via cre tin . dar cât de serios se recepteaz mesajul Bisericii depinde numai de fiecare individ în parte. Nu exist întreb ri i r spunsuri noi legate de bioetica cre tin . Biserica. Concluzia este c nu conteaz de unde începi. Biserica îndeamn oamenii s fie a a cum ar fi trebuit s fie de la începutul vie ii. Spun c nu tiau c sfatul medicului este atât de serios i nici c avertismentul de pe pachetul de ig ri este demn de luat în seam . Spre exemplu. Nu cred c persoanele cu minim con tiin de cre tin pot motiva c nu tiau c avortul este un p cat.

Sunte i de acord cu acordul prezumat în transplantul de organe? Sunt un om în vârst . Probabil c jum tate din organ ar putea fi dat copilului. când nu existau legi împotriva avortului. Primul lucru pe care Biserica trebuie s -l spun oamenilor este c pe nimeni nu intereseaz dac au fost criminali. Trebuie s arate aceea i dragoste pe care a ar tat-o Hristos pentru acest om. Acesta este un lucru de c p tâi în Ortodoxie. n-ar trebui s -mi ar t iubirea fa de ea i s-o ajut? Biserica Ortodox nu cere oamenilor s fac asemenea acte eroice. Eu. care au cinci copii s n to i. separat de capul care ne vorbe te. Imagina i-v c suntem în Fran a anului 1793. ho i. Chiar dup moartea mea pot s donez. iar tratamentul este poc in a. Tot ce trebuie s fac oamenii este s se poc iasc sincer. Am spune c dac nu poate merge. Iat de ce credem c este important s consider m creierul organ central. Ea vindec totul. nu este viu? Nu am boteza i corpul pentru c am spune c este mort.S ne imagin m c în aceste condi ii. Cu toate acestea. ar fi n scut un copil cu o malforma ie genetic . Pe nimeni nu intereseaz ce au f cut oamenii în trecut. Prin poc in sim i nem rginita iubire a lui Dumnezeu. Am 69 de ani. c a tr it o via rea i vrea s fie botezat. a a cum Hristos l-a chemat pe tâlharul de pe cruce. . Biserica trebuie s arate iertare i s explice c poc in a deschide u ile Raiului. Trebuie s se spun c avortul nu este un lucru bun. Un grup ar pune conecta capul la aparatura necesar s -l in în via i un alt grup ar lua corpul i l-ar pune deoparte. vame i. dar nici a a nu suntem siguri c persoana este moart . Transplantul nu este o problem pentru Biseric . adulteri. Nu este nimic r u la transplantul de organe. Punctul sensibil al discu iei este dac persoana respectiv este moart sau înc în via . S ne imagin m c fiicele mele. Sunt câteva determin ri ale momentului mor ii. Inima unei persoane înceteaz s bat pe o period scurt de timp când este declarat mort i inima este scoas afar . Trebuie s ne asigur m c persoana este moart înainte ca organele s fie prelevate. I-au inut capul s vad cât de mult mai clipe te. dar poate onora pe cineva care doneaz un organ cuiva. Observ m c societatea actual nu este departe de ceea ce era Roma în primele trei secole. N-ar fi decât un act de iubire. Suntem mor i când creierul este mort.Ce metode pastorale exist pentru persoanele care au f cut avort? Biserica trebuie s -i cheme pe to i în sânul ei. corneea. exist în continuare discu ii legate de momentul mor ii. de ce s nu-mi asum riscul de a dona o bucat de ficat unuia dintre nepo ii mei? Biserica Ortodox nu are nimic împotriv cu transplantul de organe. În cazul transplanturilor. Acest lucru este o problem medical . iar societatea era dec zut moral. Hristos a primit la El adulteri. când decapitau oameni i am fi avut tehnologie modern . Cum am proceda? Am turna ap peste cap i l-am boteza? Desigur. Biserica trebuie s arate oamenilor c p catul s vâr it nu este un lucru bun. iar eu am posibilitatea s -i donez un rinichi. Sunt pe cale s taie capul lui Lavoisier i prietenilor s i. S presupunem c ar avea nevoie de un transplant de ficat. homosexuali sau au f cut avorturi. Dar cum putem stabili momentul mor ii? Sf. Chiar i eu a putea s -l ajut. spre exemplu. trebuie s fim siguri c nu mai func ioneaz creierul. un b trân de 69 de ani. Grigorie Palama spune c Biserica nu are nici o putere s spun de ce organ anume este nevoie ca s ne in în via . capul ar începe s vorbeasc i ar spune c este îngrozitor. Sau dac una dintre fiicele mele ar avea nevoie de rinichi pentru a r mâne în via .

. în domeniul geneticii. este o form de adulter. Mai mult. apelând la o banc a donatorilor. Persoanele c s torite trebuie s aib copii a a cum Dumnezeu a poruncit i a l sat ca lege.Exist numeroase controverse legate de noile practici de laborator. O femeie trebuie s r mân îns rcinat a a cum a poruncit Dumnezeu i cum este normal. Aceste întreb ri preocup oamenii de ani buni. care are la baz gândirea i înv tura P rin ilor. Cum trebuie s reac ioneze Biserica? Nu sunt lucruri noi i nici complicate. r spunsul pe care Biserica îl ofer oamenilor este acela i de secole. nu este altceva decât o form tiin ific a adulterului. Dac cineva folose te inseminare artificial . Altfel.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->