P. 1
subiecte_rezolvate_psihiatrie

subiecte_rezolvate_psihiatrie

|Views: 234|Likes:
Published by Alex Dimitriu

More info:

Published by: Alex Dimitriu on Mar 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/16/2014

pdf

text

original

1.

Idei delirante expansive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a constiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului si comportamentul delirant. Exemple: marire, bogatie, inventie si grandoare in manie, schizofrenie, paranoia, reforma, filiatie, erotomanice, mistice, religioase. 2. Idei delirante si depresive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a constiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului si comportamentul delirant. Exemple: autoacuzare si vinovatie, hipocondriace(boala, defecte fizice), prejudiciu, negatie . 3.Tulburarile de limbaj: a. logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ(sdr. Maniacal, schizo paranoida asoc. cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie) b. bradilalia=incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu pauze,alterari cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie) c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica a schizo, tumori cerebrale, infectii oculare) d. salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema e. jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie , f. verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura g. stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic) h. neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia) i. ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului) dementa j. sel =vorbeste de unul singur(schizo reziduala/ dezorganizata) 4.Hipertimiile negative: a.depresia= diminuarea patologica a pragului dispozitional; trairea intensa a unei dureri morale, a inutilitatii, devalorizarii, pe fondul unei dispozitii deprimate; incetinirea ritmului ideativ; inhibitie motorie (pleoape lasate, expresie negative, comisuri bucale coborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat, membre inerte); diminuarea gesticii, vorbirii, hipersomnie /insomnie. b. anxietatea= teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o puternica neliniste psihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol, mobilizare continua si nemotivata, oftat, cresterea ratei pulsului, mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de panica, depresii, debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj). Pe acest fond pot apare obsesii si fobii. c. anestezia psihic dureroas (sufer pentru c nu poate suferi): În faze tardive ale depresiilor, debut schizofrenie, schizofrenie în faza de stare, schizofrenie preremisional . 5.Hipertimiile pozitive : dispozi ia expansiv = stare de dezinhibi ie i siguran de sine, stim de sine crescut , sentiment de bun dispozi ie euforia = stare subiectiv de veselie excesiv i nemotivat , în care individul devine indiferent fa de evenimentele din jur, care nu îi mai pot modifica buna dispozi ie hipomania (ela ia) = cre terea patologic a pragului st rii subiective de bine 6.Disforia= stare de disconfort deosebit combinat cu triste e, anxietate, iritabiliate, nelini te (în sevraj la alcool, tulbur ri de personalitate). Inclusa in labilitatea afectiva. Anxietatea= teama f r obiect, ira ional , difuz , nelini te psihic i motorie, r sunet vegetativ, iminen de pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii; teama anticipat , f r un obiect sau o situa ie concrete, resim it subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de disconfort legate de o amenin are necunoscut care ar putea proveni din interiorul / exteriorul corpului. Fobia= Team patologic , obsesiv , de intensitate dispropor ionat cu obiectul precizat (obiect, fenomen, fiin ). Apare ca o reac ie exacerbat fa de stimuli inofensivi, care nu sufer procesul normal de estompare i obi nuire, ci dimpotriv devine din ce în ce mai pregnant prin înt rirea prin contactul cu obiectul / situa ia fobic . 7.Paratimiile= tulburare calitativa a afectivitatii; afectivitate paradoxal , reac ii afective inadecvate fa sau evenimente (în st ri reactive, schizofrenie) de situa ii

8.Disbuliile= tulburari de vointa cantitative -hiperbulia= cresterea fortei volitionale (toxicomania defensiva si activa cu scopuri negative, paranoia activa pozitiva ) -hipobulia= indecizie, ezitare, ineficien sau ineficacitatea capacit ii de a ac iona (în st ri nevrotice, manie, toxicomanii, psihopatii, oligofrenie) -negativismul, opozitionismul= scaderea vointei active din schizo (mixta si de comportament) -abulia= sc derea voin ei active, pozitive, lipsa de ini iativ , incapacitatea de a ac iona (în catatonie, depresii profunde) -sugestibilitatea= scaderea vointei active si defensive, lipsa atitudinii personale, a consecventei in anumite scopuri 9.Tulburarile mimicii=cantit si calitative -cantitative: a. hipermimiile= / localizate (mistici, deliranti, halucinati, isterici, psihastenici- mimica compensatorie ) sau generalizate(maniacali) b. hipomimiile= Paramimiile fac parte din parakinezii, mi c ri cu pervertirea sensului i con inutului natural i logic, al turi de manierisme (pervertirea sensurilor simple), stereotipiile de pozi ie, mi care (repetarea aceleia i manifest ri bizare mimico-pantomimice, de atitudine, limbaj, scris i care se repet inutil i inadecvat situa iei), bizarerie (pierderea tr s turilor inteligibile ale gesturilor, mi c rilor). mimica de împrumut = expresii controlate în mod deliberat în scopul atragerii aten iei ambian ei. În patologia marginal , semn al supraestim rii, mitomanie, isterie. ecomimia - cre terea sugestibilit ii din catatonie, c p tând caracter de ,,reflectare în oglind în st ri demen iale profunde. hemimimia = persisten a unilateral a unei expresii mimice. neomimia = bizar , expresie neobi nuit . jargonomimia = expresii bizare multiple, neinteligibile. Privirea = red în mod spontan con inutul afectiv al vie ii psihice. 10. Hipokineziile=stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea miscarii, scaderea cursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico- pantomimice, bradilalie. -Akinezia= abolirea activitatii (inhibitie motorie completa): 1. baraj motor-sperrung (oprirea brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusiv a vorbirii) 2. Fading motor ( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ motorie) -Stupoare = imobilitate cvasicomplet , iner ie motorie; nu r spunde la solicit ri sau reac ioneaz vag, tardiv. Este o mimic împietrit într-o expresie de durere / anxietate (când apare în depresii) sau amimie (când apare în catatonie, ca stupor catatonic). Apare în: isterie ( stupor isteric), melancolie (stupor melancolic), catatonie. -Catalepsie: imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc),flexibilitate ceroasa -Negativism= - rezisten a activ / pasiv la orice stimul extern; poate fi verbal alimentar, motor. Întâlnit în: schizofrenie, melancolie, stupor, oligofrenie, paranoia. 11.Sdr de agitatie psihomotorie= expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata, dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr-o stare afectiva partic si halucinatorie, deliranta ; destructurare in mai multe/ mai putine grade a constientei ; reactie la factorii psihotraumatizanti. Caract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce, logoree, exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari/ mimica/gesturi bruste, necontrolate. Apare in : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium tremens, medic.), infectii, epilepsie, acces maniacal, schizo, sdr demential, psihopatie histrionica. 12. Disprosexiile= tulburari de atentie -cantitative: 1. hiperprosexii= depresia melancoliform (e centrat pe ideea de culpabilitate); paranoia (pe tema delirant ); fobicii (pe tema fobic ); obsesionalii; cenestopa ii, hipocondriacii (pe teme legate de starea de s n tate a organismului); aspect particular are hiperprosexia din manie care e spontan (deci neselectiv ) i se înso e te de o hipoprosexie voluntar 2. hipoprosexii: grad extrem= aprosexia; In: surmenaj, anxietate, oligofrenii, dementa , schizo -calitative= paraprosexii= disociere dintre atentia spontana si cea voluntara.

i proprioceptive constând din senza ii penibile. de obicei. Tulb cantit de perceptie . complexitate. fugace care apar f r nici o modificare organic obiectivabil .). iluzia de persoana. complexe. In : schizo. O form deosebit de hiperestezie este cenestopatia (Dupr ) = tulburare con tient . schizofrenie. anxiogene. convingerea ca si ceilalti le aud. Apare în: surmenaj. anacropsii .verbale favorabile/ nefavor. st ri afective speciale (frica în condi ii de întuneric). în psihozele acute care complic intoxica ia cu droguri halucinogene. isterie.tactile: senzatii penibile adesea percepute in sfera genitala. delir persecutor.foneme sau sunete. comportament halucinator. în sânge) în absen a stimulilor corespunz tori (din exteriorul sau interiorul corpului) i pe care pacientul le percepe i le crede ca fiind reale. în st rile confuzionale secundare st rilor infec ioase intens febrile. în corp. claritate variabila. -exteroceptive: /vizuale: metamorfopsii ( micropsii.interoceptive= percepere eronata functionare organe. stari confuz. nu au deci caracter de obiectualitate. Se petrec in interiorul corpului : "vede si aude cu ochii mintii" -auditive : voci interioare ca un ecou/ sonorizarea gandirii (sdr de automatism mental Kandinski). interpretarea eronata a unui stimul senzorial existent in campul de perceptie : fiziologice (la normali): percep ia sau interpretarea eronat a unor stimuli senzoriali existen i în cadrul percep iei. Caracteristici: senzorialitate. /exteroceptive: . pe care le poate interpreta în mod patologic în contextul unor tr iri psihotice.D.si mirosul poate fi influentat /gustative . -interoceptive : de stapanire interioara. impresie de miscare a unui segment/ a corpului 16. proiectie spatiala in spatiul perceptiv. ca de exemplu ha i . -kinestetice: miscari impuse. în st ri psihotice pe fond organic (sevrajul din alcoolism. dar mai ales sevrajul complicat cu delirium din delirium tremens. lumin insuficient . opium -olfactive si gustative: neplacute. Deosebirea iluziilor fiziologice de cele patologice este c în iluziile fiziologice persoana poate realiza i corecta imaginea fals . ap rute în câmpul exteroceptiv sau interoceptiv (localizate în cap.spirite patrunse in diferite organe. cenestopatia -proprioceptive 15. confuzie. patologice : sunt percep ii deformate ale unor stimuli reali de al c ror caracter patologic pacientul nu î i d seama. Pseudohalucinatiile= H psihice. Apar în nevrozele astenice. nu corespund total cu imaginea real a obiectelor i fenomenelor. mescalina. schizo.iluzia sosiilor =sdr Capgras. convingerea bolnavului asupra realitatii lor. iluzia Fregoli :persecutor unic cu mai multe chipuri /auditive:departe/aproape/adresari injurioase / olfactive(paraosmii). . oligofrenie. Apar la normali în condi ii de: distan prea mare. tulbur ri de con tiin .hipoestezia= apare în st ri de induc ie hipnotic . false recunoasteri (manie. debut boli psihice. Korsakov). vazute cu ochii mintii. 14. tranzitivism. L. macropsii. 17. Iluziile= tulburari calitative ale perceptiei. In : delirium tremens=zoopsii. fie dintr-o prelucrare eronat a imaginilor percepute: exemplu iluziile optico-geometrice (fata Morgana). boala Basedow. pacientul le aude cu urechile mintii .auditive :elementare. Sunt erori de recunoa tere i interpretare a unor obiecte percepute în întregime. delirium tremens.initial anxiogene.Tulburari cantitative ale memoriei : . rezonanta afectiva. paranoia. confuziii -transpuse: auditie colorata /interoceptive :schimbarea pozitiei/ absenta unor organe / transformarea organismului in animal /proprioceptive: caracter mai mult pseudoH.13. depresie psihotica -vizuale :rare. Halucinatiile psihosenzoriale : Halucina iile sunt percep ii false. durata continua /intermitenta.S. In : criza uncinata . poropsii (departare/ apropiere). . congruente sau incongruente cu starea afectiva.dimegalopsii=deformari): psihoza organica . cu critic a percep iilor intero. Apar. difuze. în epilepsie i în schizofreniile paranoide.hiperestezia= suprasensibilitate la stimuli care nu erau percepu i (subliminali). debut boli interne. Rezult fie dintr-o proiectare a imaginarului în actul perceptiv. -vizuale : imagini neplacute sau placute in spatiul subiectiv. liliputane/gulliveriene. spre deosebire de cele patologice unde nu exista critica. obiectualitate. stari confuzionale. In: afect ORL.

tematice. ambi iosul. 22. tahipsihia= accelerarea usoara a ritmului ideativ. sunt înso ite de un mare grad de anxietate. Se întâlne te în: st ri reactive de intensitate psihotic . tensiune nervoas . Mecanismele delirului pot fi unice sau multiple. la normal. confabulatia= halucinatii de memorie. Apare în: schizofrenie. Are 3 forme: salata de cuvinte ( amestec lipsit total de con inut logic i inteligibilitate). st ri postonirice. automatism mental. Ideea obsedanta: idei patologice. incoercibil . cloroform. barbiturice. toate st rile predelirante. fluctua ii emo ionale ‡ Amneziile schizofrenilor distorsiuni haotice ale memoriei. amnezii ale copil riei. ebrietate. st ri nevrotice. schizo la debut. rasistul). idei) în st ri de surescitare ‡ Viziunea retrospectiv (retr irea unor perioade din via în câteva momente) în situa ii de pericol vital iminent. evoluând pe fond de claritate a con tiin ei. debutul schizofreniei). Tendin la dezvoltare i la înglobarea evenimentelor i persoanelor din jur. 2. caleidoscopic de amintiri. posttraumatice. demen e avansate. în leg tur cu fenomene perceptuale. Caracteristici.oboseala). de preocup ri sexuale. jargonafazia si verbigeratia (ataxie a limbajului repetarea stereotip a acelora i propozi ii.Este concordant cu sistemul ideativ al insului (care nu-i poate sesiza caracterul patologic). sau cu fenomene ideative (intui ii. intoxicatii usoare. . Def ideii delirante: se exprim limpede. Apare în: oboseal . incoerenta / "fuga de idei" = forma extrem a pierderii leg turii logice dintre idei. fanaticul. pseudoreminiscente= nerecunoasterea timpului sau spatiului in Korsakoff. automat . Ideea prevalenta: energizeaz . 3. ceea ce o face s aib caracterul patologic. Este o idee dominant hipertrofiat . Paramneziile= dismnezii calitative. lipsite de în eles). Poten ialitate delirant . dogmaticul. la involu ie. care asediaz gândirea pacientului. situa ii imaginate i interpret ri). patologia de catastrof . orienteaz întreaga personalitate care devine un caracter de obicei urât (avarul. 4. anecforia= ridicarea valului amnezic (in demente. doliu. înso ite de accelerarea proceselor gândirii. In sdr maniacal. epilepsia temporal -hipomnezii: Apar la normali în st ri de epuizare psihic . de a prejudicia / nedrept i pe al ii. putând fi anticamera ideii delirante. cuvinte. Este imposibilitatea de a evoca amintiri anterioare debutului bolii. involuntare. -amnezii: ‡ Amnezia de fixare (anterograd ) = incapacitatea de a integra informa ii noi. intrigantul. tb sintezei trecut-prezent sau inlocuirea amneziei generale cu inventii. Bolnavul tie c obsesia eman din propria via psihic { automatismul mental. mentism= desf urarea rapid . parazitare. ecmnezia= tulburare globala de confundare trecut-prezent (in demente). 20. chiar fanatizeaz subiectul. în st ri febrile. Tb cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ 1.disocieri mnezice la isterici. dar se pot întâlni i în alte entit i psihiatrice (depresii. ca iluziile sau halucina iile. semn cardinal in Korsakof. forma extrema= incoerenta ideativa. tulbur ri de con tiin . alcoolism. 1. Temele obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de contaminarea cu substan e murdare. lacunare la isterici. Se întâlnesc cel mai frecvent în tulburarea obsesivo-compulsiv . amital. 21. datorit p str rii caracterului critic. dupa Jaspers: certitudinea. Are sprijinul ideilor adiacente. intoxica ii u oare. tumultuoas a reprezent rilor i ideilor fa de care bolnavii au critic încercând s o st pâneasc . Este rigid . Apar: la normali. epilepsie. mai alerte. intoxica ii cu eter. ‡ Amnezia antero-retrograd (amnezie mixt ) ‡ Amnezia lacunar : o perioad net delimitat de timp (ore. sindromul de oboseal cronic . stari de epuizare. în paranoia. în pofida dorin ei sale de a li se opune i care. zile) ‡ Amnezii func ionale i selective ‡ Amneziile selective (elective. stari nevrotice. la cei cu întârziere mintal u oar . 19. religioase. Bolnavul e con tient de caracterul patologic al obsesiei { ideea delirant . neinfluentabilitatea. de a-i leza pe al ii etc. 2. ‡ Amnezia de evocare (retrograd ) = incapacitatea de a rememora o informa ie care a fost fixat normal. forme: fapte posibile/ fantastice/onirice. tulburarea paranoid de personalitate. modific ri ale amintirilor 18.-hipermnezii: evoc ri exaltate. la oligofreni geniali . afectogene) în st ri nevrotice. 3. vasculari ‡ Mentismul (derulare incoercibil .

Caracteristici: pune stapanire pe constiinta insului. Ex: PENTOBARBITAL. puternice inductoare enzimatice . oniric . Sunt mi c ri spasmodice parazite. Apare în diverse st ri patologice: destructur ri ale con tiin ei (st ri confuzionale. be ie acut . IMPULSIUNILE . epilepsii). O varietate de impulsiuni sunt impulsiuni extrem de bru te i irezistibile.imposibilitatea continutului. -pe modelul animal toate au efect sedativ i depresor. CLORMETIAZOLUL. debili mintali. mezolimbic. B. psihoenergizante. comportamentul delirant. repetitive. balansarea corpului. Uneori las amnezie lacunar (mai ales dup st ri confuzionale). parkinsonism) pe lîng efectul terapeutic propriu-zis antipsihotic i sedativ. NEODORM / NEMBUTAL. manie. NONBARB/NONBZD : GLUTETIMID. identice cu ele însele (cl tinarea capului. Aceste parakinezii apar în schizofrenie i exprima disocierea intrapsihic . psihedelice). nu corespunde realitatii pe care o reda deformat si cu care e in neta contradictie. printr-o trecere de un act deseori grav (cu consecin e medicolegale chiar): fugi. STEREOTIPII. adesea bizare. agresiv sau absurd.mi c ri repetitive. -unele au si actiune colinergica si noradrenergica =>ef neuro. 4. SECOBARBITAL / SECONAL. uneori în mania cu factori psihotici (deliran i). De i exist i la pulsiuni constrângere interioar imperativ . la o . poate exprima o stare anxioas (la nevrotici sau la isterici ca urmare a unei emo ii). CLORALHIDRATUL 25. sunt hipotermizante i analgetice. omor. poate urma unei suspend ri brutale a inhibi iei psihomotorii în melancolie. MANIERISME . neuroleptice(NL). afectiv astfel încât ac ioneaz exploziv. tulbur ri formale de gândire. neurohormonale.gesturi / mi c ri simple artificiale. NONBARBITURICE(BZD HIPNOTICE) Ex. st ri stuporoase. Clasificarea psihotropelor A. uneori au aspect inten ional. BARBITURICELE: traverseaza BHE . Neuroleptice (antipsihotice traditionale ) : au capacitatea de a produce efecte neurologice specifice (ex. TRIAZOLAM C. METAQUALONA. într-o form mai agresiv i coleroas la psihopa i. tuberoinfundibular). provoac ptoz palpebral corectat prin antidepresive i amfetamine. ininteligibile. TICURILE categorie aparte de tulbur ri motorii mi c ri intempestive. mi c ri segmentare). 5. Includ: antidepresive. performantelor intelectuale. RAPTUSUL. scad pe EEG cantitatea totala de somn paradoxal(REM).: NITRAZEPAM. A. heteroagresiune). ambivalen a i pierderea unit ii persoanei i vie ii sale psihice. deseori violente (suicid. randamentului. se mentine in ciuda contradictiilor cu realitatea. agita ia. be ie patologic . C. demen e 2. heboidofrenie. f r control voluntar dar sesizate de paceint. FLUNITRAZEPAM. întotdeauna acelea i. scad motilitatea spontan . PSIHOLEPTICE= inhiba activitatea SN prin vigilentei . PSIHOANALEPTICE= stimuleaza activitatea SNC prin vigilentei. alcoolism cronic într-o stare confuzional . ideile delirante. ameliorarea dispozitiei. scad agresivitatea. 7. -blocheaza sistemele dopaminergice centrale (nigrostriat. 24. catatonie. BIZARERIA const în gesturi i mi c ri ilogice. scad reac ia la stimuli. care apar la psihopa i. Tulburari motorii specifice: 1. rasunet CV. care frapeaz prin ciud enia lor chiar i un ochi neavizat i apar în debutul sau în cursul evolu iei schizofreniei. care includ halucina iile. Ef secundare: somnolenta matinala/ vertij/ cefalee/ tb de coordonare si echilibru ---mai ales la compusii cu eliminare lenta. iar consumarea actului compulsiv are loc înainte de a se realiza critica lui. 6. suicid. mezocortical. 23.nevoia imperioasa i brutal de a îndeplini un act antisocial. in special in domeniul perceptiei/dispozitiei/ gandirii. flagrant nepotrivite persoanei respective i situa iei în care se afl . paranoiaci stenici.manifestare impulsiv paroxistic în cursul c reia subiectul este mânat de o irepresibil emergen emo ional . Includ: hipnotice. sedare emotionala. epileptici. PSIHODISLEPTICE=dau tulburari calitative ale activitatii psihice. comportamente rituale=ritualuri de linistire. 3. caricaturale. FENOBARB / GARDENAL B. când exprim o stare delirant sau o impulsivitate iatrogen . în psihozele paranoide de involu ie. AMOBARBITAL / DORMITAL. tranchilizante.piperidindiona cu actiune hipnotica rapida si scurta. f r scop.în intoxica ii (amfetamine. schimba comportamentul. schizofrenie. comportament bizar. Toate antipsihoticele amelioreaz simptomele de psihoz . care subliniaz discursul sau comportamentul pacientului. reac ii hetero i autoagresive . Clasif hipnoticelor: induc/ faciliteaza instalarea unei stari ce seamana cu somnul normal in caracteristicile sale EEG. neurovegetative. lipse te lupta anxiogen împotriva ei (ca în compulsiune). repetitive si invadatorii parazitand activitatile normale cu caracter obsesional. rapide.

mersului. toxicitate cardio. constipa ie. 4. NL DEZINHIBITORII: pt formele deficitare de schizo. adinamie extrema. FLUFENAZINA C. pigmentare cenusie a pielii). musculatura axiala. si ANTIHISTAMINICE= ineficiente. antiserotoninergica Clasificare: A. 26. b)sdr parkinsonian=akinezie. CLORPROMAZINA B. disfagie. modificari EKG. crestere ponderala. este cel mai jenant. gur uscat .doz variabil NL provoac întotdeauna catalepsie. pierderea automatismelor motorii. coronaropatii. apare dupa NL polivalente la luni-ani. glaucom. hipertonie plastic cu men inerea atitudinilor + tremur turi de repaus i atitudine cu ritm lent accentuate de emo ii. Tranchilizantele = gru p heterogen de psihotrope psiholeptice. HALOPERIDOL. varstnici : se impune diminuarea posologiei 28. -act adesea si pe receptorii alfa-adrenergici si inconstant au activitate anticolinergica. hemato (leucocitoza.forma particulara. tremor fin.tahicardie. akatisia este un sindrom de nelini te psihomotorie caracterizat prin nevoia subiectiv a pacientului de a se mi ca în permanen (o neputin de a sta complet lini tit în pozi ii statice) iar tasikinezia presupune mobilizarea efectiv a bolnavului (mers de dute vino. dificult i la urinat. leucopenie ). sdr. uneori miscari coreiforme. 2.debut insidios. Sdr. sindromul anticolinergic central deliriumul anticolinergic dezorientare. aplatizarea T. cuvintelor. tulbur ri de acomodare i midriaz . -potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale .alungirea QT. depresia cu factori psihotici .hiperkinetic. modificari motorii hiperkinetice in regiunea buco-linguomasticatorie (molfaieli. simptom caracteristic care le distinge de alte psiholeptice i în special de tranchilizante. agitatia din Coreea Hungtington. de a r mâne a ezat sau alungit (akatisie). I Renala.efecte extrapiramidale imp) si cu potenta joasa (NL sedative. fctie de posologie: ef hipnotice/ sedative/ miorelaxante /anticomitiale. antideliranta-doze mari) O clasificare mai utila e cea in antipsihotice -tipice: cu potenta inalta (NL incisive.). Hiperkinetic cu malez general . risc scazut de efecte extrapiramidale. tulburare de reglare a temperaturii corporale poikilotermie. cre terea presiunii intraoculare. hipertonia muscular . lentoare. sialoree. 27. tulbur ri de memorie. stria i. productivitate psihotic . mai frecvent la NL dezinhibitorii/ polivalente. IH. imposibilitatea de a r mâne pe loc (tasikinezie). acidoza metabolica. disfunctie sexuala. toate formele de schizo. mb inferioare (mers leganat. se inlatura imediat cu antiparkinsoniene sau dispar la cresterea dozelor. galactoree. Indicatii+ contraindicatii NL I : -toate starile psihotice. exagerarea reflexului nazo-palpebral sau a semnului Froment. Akinezia caracterizeaz impregnarea neuroleptic i se manifest prin: lentoarea gesturilor. sc derea transpira iei (exagerarea transpira iei este un efect hiperadrenergic i apare mai frecvent la trtm cu flufenazin de ex). neregulat. hepatotoxicitate. hTA orto si sedare accentuata) . topaieli). indiferen afectiv . tulbur ri posturale i ale mersului. ANTICOLINERGICE : sindromul anticolinergic periferic usc ciunea gurii. mimic redus . cu miscari ce dispar in timpul somnului si sunt agravate de emotii. endocrino ( amenoree. Efecte secundare NL 1. maladia Tourette CI :. plafonarea privirii. bolnavul este anxios pt ca e constient. AV:140-160.efecte anticolinergice imp. scleroza in placi). etc. -atipice: antagonisti duali de serotonina si dopamina. antiparkinsonienele de sinteza le agraveaza. rapid. inten ional. crestere CPK sau mioglobinurie. hTA. NEUROLOGICE :-efecte extrapiramidale precoce: a)dischinezia acuta= crize oculogire. plimb ri nesfâr ite. plescaieli). sc derea ini iativei. Sdr. instabilitatea TA.ALTELE: hipotermie. sdr. antihista. unica masura eficienta e oprirea/ schimbarea NL. mi c ri rare. modificarea starii de constienta. diminuarea pân la absen a mi c rilor automate sau voluntare. survin fara supradozaj datorita sensib individuale. ulterior s-au folosit MEPROBAMAT= redutabil potential de abuz si simptome de sevraj. accidente trombotice. mimicii pu in expresive. hiperextensie nucala si a musculaturii axiale. akinetic. sdr organice cu simptome psihotice : delirium tremens. somnolen . NL SEDATIVE: se administreaza in stari psihotice delirante. dificult i de mic iune. porfirii. sindrom al iepurelui . Sunt potential ireversibile. al lamei de briceag. confuzie. ginecomastie ). -efecte extrapiramidale tardive: dischinezia tardiva. NL POLIVALENTE(incisive): atat sedative cat si dezinhibitorii si antipsihotice. 3. constipa ie. fenotiazinele. aceast catalepsie e legat de blocajul receptorilor dopaminergici ai nc.hiperton. agita ie tulburarea de adaptare.CARDIO-VASC : hTA orto . Reactii dermato (fotosensibilizare. frecvent la femei dupa 50 ani. primele folosite au fost Barbituricele cu act anxiolitica nespecifica (in contextul sedarii produse). hipokinetic hiperton (sau akinetic-hiperton): bradikinezie. sdr neuroleptic malign (sdr paloare-hipertemie: t>40 grade. BZD pot avea o oarecare ac iune corectoare dar uneori oprirea tratamentului NL este singura solu ie. -toate NL sunt antiemetice.b neuro evolutive(Parkinson.semnul ro ii din ate. . SULPIRID (dezinhibitorie -doze mici.

afectarea perceptiei (halucinatii olfactive. tremor digital. Modific rile de limbaj includ atât afazia cât i limbajul circumstan ial. depresiile reactive. ataxie.INHIBITORI SELECT AI REC SEROTONINEI: blocheaza selectiv recaptarea serotoninei la nivel presinaptic prin inhibarea transportorului Na/K ATP dependent. in agitatia psihotica. n aceast inabilitate se amplific pân când pacientul ajunge s necesite supervizare permanent . tulbularea bipolara. dizartrie. dificult i în sus inerea unor activit i profesionale i e ueaz deseori atunci când are în fa o sarcin ce implic o activitate intelectual mai complex sau o activitate ce implic modificarea strategiilor curente de rezolvare a problemelor. =au 4 actiuni: anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/ sedativ-hipnotica . Indicatii: -combaterea anxietatii in general. Ef sec: tb digestive. agnozie. afecteaza timpul de reactie. reflexe primitive. Indicate in: depresia unipolara. 29. tulburarea schizoafectiva. aten ia. Alte manifestari: afectarea personalitatii (introversie. apraxie. schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef secundare NL). sdr poliurie-polidipsie. 30. AD TETRACICLICE: AMOTRIPTILINA 3. depresia din Parkinson R. efecte neuro ( somnolenta. functia intelectuala. 32. Sertralina. nistagmus. Se modif BHE cu o mai buna absorbtie a anumitor substante. vizuale. Betiile 1. Afectarea memoriei e tipic pentru sindromul demen ial: precoce. Ef sec: supradozare+ fen anticolinergice(vezi la 26)+hTA+ metabolice+ endocrino 2. furie. bulimia. percep ia i gândirea. înv area. tulburarea obsesiv-compulsiva. auditive) si tulburari de gandire (delir paranoid nesistematizat). violenta). Diminua activitatea neurotransmitatorilor excitatori si cresc functia GABAergica. fie chiar pân la inversiunea ei (excita ie maniacal ). oordonarea motorie. AD TRICICLICE: AMITRIPTILINA/ DOXEPINA/ IMIPRAMINA. crize convulsive. depresia din tulbularea bipolara. depresiile varstnicului. status epilepticus. tulburarea de panica. epileptoida. agnozie). cu fapte antisociale grave si apoi in mod absurd adorm la locul respectiv. =se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata pt a evita fenomene de sevraj. limbajul. Dpdv neurologic: afazie. poate actiona in diferite parti ale creierului in momente diferite. insotita de confuzie mentala de tip oniroid. Anxioliticele sunt medicamente simptomatice. Orientarea este afectat mai ales în formele corticale de demen i se manifest prin dezorientare de tip spa ial. efecte psihiatrice (asemanatoare alcoolului: excitatie paradoxala. halucinator.SEROTONINEI si inhibitia catabolismului intracerebral al neurotransmitatorilor . Rezultatele apar la al 3-lea soc. provoaca amnezie anterograda). insomnii. slabiciune musculara. Toate anxioliticele se folosesc doar daca se cunoaste contextul clinic al anxietatii. mai sigure in supradoza. crestere ponderala. tulburarile de anxietate tratandu-se cu antidepresive. akatisie.delirant. Episoadele sunt insotite de amnezie lacunara.i allo-psihic . Actioneaza prin inhibitia recaptarii NA +/. odat cu progresia bolii. depresii. I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist la tratament.). depresiile cu risc suicidar crescut. IMAO: dau HTA paroxistica grava 4. Ortotimizantele=> LITIUL= manie+ prevenire recurente tulburarii bipolare. memoria de fixare i de evocare. În stadiile ini iale pacientul acuz frecvent oboseal . Caracteristici sdr demential: Sindromul demen ial este un sindrom al deterior rii cognitive organice i globale în cadrul c ruia sunt afectate toate func iile psihice de cunoa tere: orientarea auto. actioneaza prin potentarea alosterica a actiunii GABA. vag sau anomia. tulburari sexuale. ini ial pentru evenimentele recente. Antidepresivele: psihotrope care restabilesc dispozi ia depresiv (ac iune timoanaleptic ) pân la normalizarea ei. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt=> coma alcoolica 3. schizo catatonica. comportament distructiv. encefalopatie). crize mioclonice. apatie. Pe m sur ce sindromul deme ial se accentueaz . Ulterior. personalitatea. delirium tremens. potenteaza AD in depresia rezistenta la tratament. ostilitate. mai putin capabile de a induce dependenta (fata de Barb. stereotip. Terapia electroconvulsivanta= adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu grand-mal. Fluvoxamina. uit conven iile sociale cele mai uzuale. patologica: la non-alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de pato SNC (epilepsie. In uz: Fluoxentina.BZD= efecte secundare mai putine. La scurt timp dupa ingestie dezvolta o stare crepusculara. Func iile psihice elementare afectate major de demen sunt memoria. Ef sec: agraveaza parkinsonismul. tremor. Paroxetina. Este CI in sarcina( =teratogen) . . Efecte adverse: alergii. Caracteristic apar reactia catastrofica si sindromul apusului de soare. nevroze. Indicat in: manie. 1. deteriorarea mnezica devine sever (apraxie. sunt agonisti totali la nivelul complexului receptor GABA-BZD. adverse: tb de memorie reversibile( 3L) 31. simpla( acuta/ comuna /vulgara) cu 2 faze: vesel-trist 2. tricotilomania. accentuaqrea unor tulburari premorbide de personalitate). Se aplica in 6-8-12 sedinte la 2 zile interval. orientarea. gândirea i inteligenta-> pacientul pierde abilit ile de rezolvare a problemelor curente ale vie ii de zi cu zi.

un fel de "totul e permis". endocrino. O parte se pot decompensa psihotic ( schizoizii. dupa 3 ani = dezvoltare nevrotica. un model pervasiv. Pt a evita o etichetare exagerata. Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in primele 6 L de desfasurare o reactie la stress .de aceea fac si obiectul "med alternative" si sunt supusi la toate procedeele care "fac minuni" In esenta este o slabire a eului. conflictuala. biotipica cat si printr-o anomalie castigata. cu o vointa centrata subetic.3ani =nevroza pp-zisa . Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un conflict interior nerezolvat ce det suferinta psihica si corporala. Semiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondul anxios gaseste alta iesire. agresiva si chiar antisociala. adica o deformare grava calitativa a realitatii obiective. indepartarea de gandirea comuna. De aici alienarea.E adesea mascat si suporta explorari inutile . intre 6L. oarecum marcate de destin. Sdr nu e mai grav decat cel psihotic. Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intr-un caracter dizarmonic. a familiei. El presupune delirul sau delirul si halucinatia. o implorare a compasiunii. neuro si chiar neurochir. parafrenia).Nevroticul poate sa ramana necunoscut pt ca are o aparenta somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore propria nevroza si sa nu isi dea seama de ea dupa ce s-a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr-o dezvoltare nevrotica ce implica o deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului. colaborarea si dialogul devin distorsionate . un pattern . o sfortare. o neincredere in propriile forte. 35 Sdr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia. S-a vorbit de un "proces de psihoza" in contrast cu "reactia conflictuala " in nevroze deducandu-se ca sdr psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca este inteligibil ( o distinctie de mare valoare prognostica). dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi: -disociativ sau delirul primar pt schizofrenii -sdr de exaltare pt manie -sdr de persecutie pt paranoia Sdr psihotic reactiv contine un conflict real. dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa care sa cuprinda si posibilele acte savarsite. cu mici variatii de-a lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive. nu ajung la aceeasi prosperitate. Motivatiile actelor sunt patologice. se pot decompensa psihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termen lung.Deci psihopatul are un stil.33. Subiectii respectivi au discernamantul pastrat. Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivo-fobic si isteric. iar cel psihotic de natura isterica se intaln in anumite imprejurari (detentie). un fel de agatare de existenta. distimicii). iar el substituie sdr psihotic. Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. determina totusi o poluare . psihoza maniaco-depresiva. existenta sociala devine adesea dificila. cu constituirea unei lumi subiective proprii. fact externi psihogeni se combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendinta caracteriala favorizanta. printr-un deficit de educatie de tip sociopatic. ramanand in limite obisnuite. discernamantul e compromis si se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva. o descurajare. periculoasa. o umilire. Sdr rezulta aici dintr-o anomalie comportamentala. 34. . formand >50% din consultatiile de interne. paranoia. dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de sdr psihopatic. De aceea la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevroze inclusiv sdr psihosomatice. Conteaza totusi sdr persistent.Se cronicizeaza. se invalideaza.De asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in debutul psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare. Dizarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura de caracter : -in psihopatia paranoida = supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti -schizoizi =dificultatea de comunicare -epileptoid =aderenta si impulsivitatea -isteric = demonstrativitatea -antisocial =agresiunea -borderline = instabilitatea -dependent = dependenta de altii -evitant = insuportabilitatea implicarii -fobic = frica de anumite situatii -pasiv-agresiv= duplicitatea Aceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o impun. Daca pana la proba contrarie ei trec drept normali. de mentinere a sit sociale. o coruptie pana la a pune intr-o situatie penibila pe normali care. fac rau si celorlalti. instrainarea.

chiar antipsihotice sub controlul TA si cu precautia distoniilor acute)+ supravegherea pacientului. dar revenirea la starea premorbida este incompleta. Alzheimer. Dementa Alzheimer : este cea mai grava . neuroleptice (nu Haloperidol) pentru ca scad pragul convulsivant. In stadiul terminal tablou clinic de dementa profunda. In perioada de stare mai apar: tulburari de memorie ( amnezie retroanterograda). alterarea pronuntiei.scade nr de neuroni din cortexul frontal. -tratament: BZD in minim 4 prize/zi. HTA. Simptomele apar în urm toarea ordine: -febra. fiind imposibila realizarea unei igiene minime. tahicardie. stereotipii. cu imposibilitatea efectuarii unor comportamente uzuale. parietal / placi neuronale senile argentafile cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetilcolintransferaza si Ach. tip depresiv. caracteristic in dementa Alzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie. degenerescenta fibrilara. secven ierea. confuzie (delirium). manifestate cel pu in prin unul din urm toarele tipuri de semne neurologice: afazia. mimand semnele incipiente din d. Debut lent progresiv.categ 1 = opiacee . rehidratare prin perfuzii + re-echilibrare hidro-electrolitica + tiamina+ tranchilizante (Diazepam. agnozia. hipertonie relativ tardiva.initial scaderea progresiva a indemanarii. retard psihomotor. poate fi socotita ca o dementa precoce (in perioada presenila: 45-59 ani). poate avea mai multe expresii clinice: debut tip demential. Dementa arterosclerotica multiinfarct: Debuteaza relative brusc.tratament in terapie intensiva. 38. dezorientare. ca deteriorare cognitiv progresiv datorat leziunilor ischemice multiple.categ 4 =marijuana -categ 5 =amfetamine -categ 6 =LSD -categ 7 =Khat ?? -categ 8 =tutunul -categ 9 = cafeaua 37. perioada de stare e marcata de instalarea sdr AAA: afazie predominant senzoriala (pacientul pare sa nu inteleaga mesajul celorlalte persoane. ocupationale si de autoingrijire. perfuzii. evolutia incetineste la oprirea consumului . insotite de idei delirante expansive . plasarea intr-o incapare linistita si bine iluminata.categ 2 =barbiturice si tranchilizante -categ 3 =cocaina . familiale. non-evolutiv sau usor progresiv incluzand deteriorare a simtului etic. duc toate obiectele la gura. afectarea func iile executive(planificarea. agitatie psihomotorie.la cateva ore dupa intrerupere. mare urgenta medicala. sub control neurologic. Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific si reversibil al acetilcolinesterazei) 40.36. pana la dezorganizarea completa a comportamentului.la 48-72 h. Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie corticala globala cu marirea ventriculilor (hidrocefalie interna). finalizarea. agnoziile structurilor spatiale si optice. Decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor epileptic. confabulatie. Diagnosticul trebuie s eviden ieze deficitul cognitiv multiplu prin obiectivarea pierderilor de memorie antero-retrograde i afectarea i a altor func ii de cunoa tere. temporal. Delirium tremens : complic sevrajul la circa 5 % din cei cu sevraj). uneori exista o criza convulsiva unica (rar multiple)-> BZD sunt cea mai oportuna alegere. ulterior buna dispozitie nejustificata intrerupta de furie si iritabilitate). afectivitate destul de bine conservata (initial anxietate datorata dificultatilor de limbaj. organizarea. Anatomopat :atrofie cerebrala. tremuraturi. semne de hipersimpaticotonie. -anxietate. aceste modif intelectuale pot fi insotite de modif neuroanatomice sau neurofiziologice. -mortalitate in delirium tremens: 15-25% in primele 48h. dand raspunsuri langa subiect). apar reflexele timpurii musculatura bucala este in permanenta miscare. Aceast deteriorare grav trebuie s invalideze pacientul în domeniul integr rii sale ocupa ionale. Apare la circa 72 ore dup întreruperea consumului (sau mai târziu). Pe langa dementa senila obisnuita. pacientii devin gatosi. sug si mesteca in permanenta.la 12-24 h. halucinatii vizuale si mai rar si auditive. dificultati in gasirea cuvantului potrivit. 39. se remite in 1-5 zile cu tratament adecvat. !!!! Nu barbiturice. glucoza cu mare grija si doar insotita de tiamina (risc encefalopatie Wernicke). tip psihotic. apraxie. Clasificarea dependentei medicamentoase . hipomnezie. abstractizarea). microplaci senile. -posibil crize epileptice simptomatice la marii consumatori cronici. sociale suficient de smnificativ pentru a realiza declinul de la nivelul . apraxia. Tabloul clinic este de severitate medie. Spre deosebire de aceasta. Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive cu declin general al funciilor sociale.

ameteli. Patologia de maternitate : .gandirea . Evolu ia dureaz 3-10 ani dup care pacientul devine gatos. in special a ultimului cuvant. inexpresiv cu tr s turi c zute prin pareza bilateral de tip central a nervului facial. pierderea gesturilor fine.ecomimie . alteori mai vagi.anterior de functionare. etc. Tratament: BZD pentru agitatie (lorazepam.E. Perioada de stare: afectarea profunda a functiilor cognitive: . Totusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta.E. dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane. modificarea scrisului. Halucinoza alcoolica : sdr paranoid numit gresit halucinoza. nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). cu halucinatii.Un vascular poate da raspunsuri uneori mai bune. Amimie -alaturi de akinezie sunt abolite si miscarile mimice .elementul central este absenta criticii ca urmare a dezorganizarii principiilor etico-morale. moare prin accidente noi vasculare sau infectii inter-curente.combinata adeseori cu ecomimie si ecopraxie -. scaderi si acuze in toate simturile (nu mai vad bine. e o tulburare psihotica indusa de alcool. diminuarea for ei musculare distale) ++ omul imbatranit. Dementa Pick: dementa predominant corticala cu debut in perioada presenila (45 -55 ani) caracterizata pe plan anatomopatologic prin atrofii corticale localizate in general la nivelul lobilor frontali si temporali si pe plan clinic prin aparitia sindromului P. apare gatismul. Este o afectare periculoasa antisociala. rationament). sindrom ecopatic. astenie si apatie (indiferenta pe plan afectiv). mi c ri lente. 42.Pe acest fond se pot inregistra episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de procese trombembolice si deci se poate asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperate reveniri. vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de dementa multiinfarct. cu trunchiul flectat. e vulnerabil la infectii si la toata patologia de involutie.amimie) si crize de hipotonie musculara.forma particuara a stereotipiei verbale care consta in repetarea cuvintelor aflate spre sfarsitul frazei. rîs-plîns spasmodic. Necesita cel putin 10 ani de dependenta de alcool. Pot avea afazie amnestica.cu mers tarsait.M. Consta in halucinatii auditive cu continut persecutor cu caracter de comentariu la persoana a 3-a ( Benedett a constatat ca in schizo spre deosebire de halucinoza a sunt ordine directe date bolnavului ). se ca ectizeaz . r mîne în pat. spre o forma cronica asemanatoare clinic cu schizophrenia. se uita adjectivele conservandu-se verbele si substantivele) . deteriorarea mnestica fiind selectiva . incomplete=> raspunsuri inegale. atrofiile lobului orbital alterarea conduitei morale cu dezinhibitie a instinctelor (alimentar si sexual). nu mai aud bine. acufene ). facies imobil. Ecolalie .in special delicte sexuale). atentie.Sindromul P. Complicatiile psihiatrice ale alcoolului : -halucinoza Wernicke -paranoia alcoolica .M. 44.A. care urmeaza unei descresteri a consumului de alcool de catre o persoana dependenta de alcool. (palilalie .memoria este conservata mai mult timp comparativ cu dementa in boala Alzheimer. foarte rar.modificari ale ideatiei (exprimate pe plan verbal) si activitatii in sensul stereotipiei si perseverarii (deseori internarea este consecinta unor acte medico-legale .. . semnul Babinski. diazepam). Debut insidios.obiect. bolnavul dand curs mesajelor. membrele superioare imobile. fiind o afectare cronica conditionata si de un teren schizoid. monoton . atrofiile temporale .Crize de hipotonie musculara cu prabusire brusca a pacientului insotita in general si de pierderea constientei.este adesea consecinta uitarii cuvintelor.M. voce nazonat . tabloul clinic la debut este determinat de zonele cerebrale care sunt interesate de procesul de atrofie corticala: frontale pierderea spontaneitatii cu inactivitate.A.E. cu progresiva a randamentului functiilor cognitive (memorie. . euforie de aspect infantil si reactii impulsive de ras nemotivat fara o afectare semnificativa a functiilor cognitive. Se pierde enorm.A: Palilalie . paralizie pseudobulbara (tetraparez piramidal . deces prin infectii intercurente datorate marasmului. Mutism .epilepsia alcoolica -sdr Korsakof la alcoolici . antipsihotice cu potenta ridicata (haloperidol. cefalee.Wernicke -dementa alcoolica 43. fara delirium sau alterarea marcara a constientei. Stadiul terminal: exacerbarea sdr P. Nu moare de dementa ci prin faptul ca slabeste. tîrî i. Se caract printr-un sdr apatoabulic in care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive sau chiar la pat. Prezinta si semne neurologice focale : exagerarea ROT. fosfene. uitarea cuvintelor desfasurandu-se de la particular la general si de la complex la simplu. Poate progresa. mers cu pa i mici.encefalopatia Gavel ?.doze mici).mutism . 41.. dizartrie. de obicei bronho-pulmonare. vorbire cu aprozodie.intereseaza in special cuvintele (pacientul recurge la termeni generali de exemplu .

Tb psihice in HIV si sifilis : Infec ia HIV se înso e te de urm toarele sindroame psihiatrice: -sindroame cognitive (psiho-organice): sc derea aten iei. Maj se remit. Datorit acestui cumul de factori severitatea i localizarea leziunilor nu coreleaz cu intensitatea simptomatologiei psihice. pregatirea psihologica a nasterii. 46. asigurarea pacientei ca sarcina evolueaza normal. impulsiuni suicidare. tb productive. Pe lîng simptomele psihiatrice datorate infec iei ca atare. Prognosticul este foarte rezervat. impulsiuni) + ideoverbal + senzorial (=halucinatii vizuale. Pac prezinta pasivitate (I se impun anumite trairi).Este o echivalenta epileptica si se intalneste la epilepticii manifesti sau la cei latenti revelati de o betie patologica. 45.hipertonie. Se indeparteaza copilul pt ca este in pericol. Trat este simptomatic. st rilor depresive cu tendin a la retragere social . ascunse. parapareze). e mai dezorganizata. la acestea se pot ad uga în timp deficite motorii cu diminuarea controlului fin i al vitezei mi c rilor . semnul pastilei al lui Obregia. de aici si explicatia amneziei partiale reale. tb psihice de lactatie (pana la 1 an). în fazele avansate ale bolii. omucidere. psihotice) Stadiul 4 = paralizia generalizata progresiva (PGP) asoc sau nu cu tabes dorsal. stereotipii. motorii ( pierderea vitezei i fine ii execut rii actelor motorii ). respectiv st ri hipomaniacale. gustative. tentative suicidare în contextul unor idei de culpabilitate. tic esofagian. deficitului demen ial (diminuarea/pierderea memoriei imediate. halucinatii verbale (" comentariu" al gandurilor. frica de ce o asteapta. cortizonului ->tulbur ri afective (depresii. are asociaz i semne neurologice (ataxie. delirant-vizuale. risc de eclampsie. Mai ales la primipare. mai rar maniacale/hipomaniacale). iritabilitate. antimicoticelor. -sindroame afective (depresive. tumori. ROT vii.A 2-a caracter este ca trezirea nu e la fel de sistematica cum este la oneroid. mai fluctuenta ca nivel. violenta este absurda. lipsa simt critic) pe fondul unei deteriorari cognitive evidente. O alta caract este repetitivitatea identica la acelasi bolnav. fenomene de dedublare a gandirii sau ecou. tulburari de comportament. instincte deteriorate. Conteaza f mult incurajarea ginecologului. -episoade psihotice care sunt rare. este o meningoencefalita cronica specifica cu debut polimorf in care la sdr curente(maniacal. performan e vizuo-spa iale). Legata de aceasta confuzie e si pruncuciderea. B. dificult i în g sirea cuvintelor. 47. tot in context nefavorabil erup fenomene psihotice de tip depresiv. reactivarea consumului de substan e psiho-active. realizîndu-se sindromul cognitiv-motor . Neurologic: semn Argyll. Alta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut o gripa.paranoid. daca e neglijat dezvolta tb nevrotice caract prin reactii nesfarsite de frica Stadiul 3 =sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cu tablouri clinice variate (nevrotice. Confuzia se poate exprima prin : obnubilare. tb psihice perinatale (primele 10 zile dupa nastere). dizartrie. totul se leaga de evolutia normala sau pato a sarcinii: HTA. olfactive. schizofreniform. hetero-agresivitate fa de personalul medical.A. resturi placentare. edeme. la ace ti pacien i se suprapun i simptomele datorate patologiei multiple asociate (tulbur ri metabolice. C. anxietate. Sdr de automatism mental = asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si convingeri delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa (o forta straina ii dirijeaza gandurile. Expertiza trebuie sa dovedeasca retrospectiv ca a fost un episod confuzional. insomnii)). psihopatice. bruxism. actelor). deci se amesteca si cu nivelul oniric. Pot surveni confuzii mentale legate de hemoragii masive. infectii. infec ii oportuniste).Robertson. stupoare. Sdr crepuscular : are drept caracteristica inceputul si sfarsitul brusc. conflict in familie) si care determina de obicei manifestari indirecte. afectivitate labila. care poate îmbr ca forma deficitelor cognitive (aten ie. capacit ii de concentrare. Gravida se poate plange de cefalee. depresii. tactile ). clonus. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila situatie conflictuala (sarcina nedorita. deci semneaza paroxismul epileptic. confuzional) se adauga inexplicabil elem. auditive. . a luat medicamente sau a facut ex Rx nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. esec intelectual. femeile o constata mai greu) Stadiul 2 =neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat. dementiale de tip psihotic (absurditati. cat i efectelor secundare ale medica iilor (AZD ( Zidovudin). incontinen sfincterian . Evolu ia este rapid . diminuarea capacit ii func iilor executive ). Tb psihice sifilis : Stadiul 1 = reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie-mai ales la barbati care isi vad leziunea. fixare mnezic . Triplul automatism : motor (=ticuri. putandu-se intrica cu halucinatii vizuale. fara sens. cu exit în 4-5 luni. concentrare. -sindromul demen ial. perceptia ). depresiv. de fixare mnezic . mai rar maniacal. tremor. a performan elor vizuo-spa iale. tip pseudobulbar. endocrine.

sc dere capacit ii de judecat . Sdr oneroid . polimorf. modific ri evidente în personalitate subiectului. Simptomele principale sunt: sl birea memoriei. mecanisme disociativepersonalitatea se descompune in fragmente mari. abstractizare. mai rar având i halucina ii auditive. E un scenariu incoerent. masiv. E legata de situatii conflictuale. paralizii. ajunge la probleme de filozofie. percepe delirant. in cateva zile. dar nu comunica. A2-a cale este cea degenerativa. 52. e o poveste fantastica. bradipsihie. e iluzionat magic de visul la care asista. Nu respecta conditia afectiunii pe care o sugereaza. Omul are o constiinta exagerata a corpului lui. oligofrenie. e hipnotizat. Desi nu trebuie confundat cu delirul primar.48. globala sau in principal cerebrala. Reprezint o tulburare psihic datorat unei disfunc ii cerebrale generale. Deci acest sindrom este caracteristic patologiei organice acute (infec ii. actioneaza pe o perioada mai lunga. tendin a la perseverare. cardiace. Sindromul psihoorganic acut= o tulburare psihica explicata printr-o leziune anatomica sau metabolica in care agentul patogen actioneaza brutal. E o situa ie proprie de obicei st rilor psiho-organice acute: toxice (ex. care rastoarna datele realului (in sensul ca ceilalti sunt elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a vazut fiecare). Deci onirismul pune în pericol via a bolnavului i a celor din jur. 51. afonie. manipuleaza. variabil. dar e ca i cum ar dormi cu ochii deschi i. dependenta de anturaj. Cura de dezintoxicare . visul acesta patologic nu se memoreaz (decât excep ional anumite fragmente). deci o scadere a performantelor insa cu o compensare spiritual. Oneroidul nu este oniricul care ignora realitatea . infec ioase (ex. De aici rezulta ca boln.invazia inconstientului asupra starii de veghe nu e totala ci partiala=> amestec intre vis si realitate de proportii variate. nelinistiti si reevaluam viata de pana aici.este mai sistematizat. asta il ingrijoreaza si incepe sa isi puna problema finala. Problema care se pune este intretinerea. trasaturi asociative : probleme sexuale. se elibereaza de sarcini). 49. nu halucineaza ci are o falsa recunoastere continua. bolnavul e agitat conform acestei imagistici. sugestibilitate. stereotipii.delirium tremens la alcoolici). el fiind animat de visul lui dar acest vis este proiectat în realitate. si se poate intalni in starile de soc psihogen foarte grave . cu actiune mai difuza (peste 6 luni). fatigabilitate. egoism. sc dere aten iei. dureaza ore sau zile si dupa desfasurarea episodului il povesteste ca pe o poveste minunata care l-a fascinat. iluzii vizuale. scene de film cum e oneroidul. o iluzionare sistematica. 53. convulsii). intoxicatii. Exista o involutie fiziologica. Poate avea beneficii primare= prevenirea impulsivitatii cu scaderea anxietatii si secundare =obtinerea unor avantaje din statutul de bolnav (atrage atentia. Toxicomanul face onirism in abstinenta si face onirodie agreabila cand isi admin substantele. indiferenta fata de simptome. renale cu/fara HTA). deteriorare (pe plan cognitiv).meningo-encefalit . generalizare. distimie (pe plan emo ional). dar nu sub aspect estetic. mentinerea corpului . incoerenta. Asemanator visului). 54. Sdr de conversie: caracter atipic. iar manifest sunt modulate in fctie de ce zice o persoana sau alta. Bolnavul halucineaz predominant vizual. putand pastra cateva din aceste fragmente (onirism residual). substituie realitatea. Oniricul e fragmentat. Simptome : manifestari senzoriale (orbire. 50. Sdr oniric : e o tulburare calitativa a starii de veghe (de constienta). surditate. fragmentar. pentru c a a e i visul dar. Aceasta se numeste proces patoplastic (adica un proces organic care favorizeaza si un dezechilibru psihologic). e alergat. Simptomatologia se manifesta cu confuzie febrila. atragerea atentiei. exista o somatizare a dezordinii psihice. Se descriu trei patternuri comportamentale care se asociaz i se condi ioneaz reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial). hemiplegie. Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este de intensitate mai scazuta. Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogenetica presupune fen de regresiune anatomofiziologica globala. s r cirea nuan rii afective. Exista in psihiatrie 2 cai mari prin care se ajunge la acest final : cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu deteriorari cerebrale. In descrierea standard bolnavul zace la pat cu ochii deschisi si da impresia ca percepe realitatea inconjuratoare. se pune deci problema mortii de care suntem angoasati. Patogenia nu poate fi demonstrata. nu se pierde contactul cu realitatea Poate sa apara "lesin nevrotic". lupta cu deformarea si suferinta corporala. extreme de rar complica patologia endogena (furor-ul maniacal sau melancolia confuza maligna). halucinatii. traumatisme). si o involutie patologica in care creativitatea adultului e inlocuita cu o noua dominanta care este corpul. se lupt cu obstacolele imaginare. Pentru c e un delirium cu halucina ii. Dup ace trece perioada de stare. nu e o succesiune de imagini. traumatisme cranio-cerebrale). spre deosebire de visul natural. Bolnavul nu doarme. oneroidul apartine pato acute. este determinat de invazia totala a constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. o interpretare a realitatii in sensul fantastic. In deteriorare mentala. El e prins. sdr demential. bolnavul reintra in real. nemai inând cont de reperele realit ii. global si det o stare de confuzie mentala. ticuri.

Infarctul miocardic i hemoragia cerebral reprezint dou dintre cele mai redutabile complica ii ale intoxica iei severe cu cocain sau cu metamfetamin . visarea). cortexul entorinal. midriaz . hTA. limbice i prefrontale ale buclelor aferente i eferente cortico-striato. demen . Ea incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si se continua si in afara spitalului. vizand in primul rand dependenta psihologica. aritmii. acuza ameteala. greata. fenomene perceptuale productive (halucinatii vizuale. stare confuzional acompaniat de diverse tulbur ri vasomorii (mai ales HTA sever ) i de aritmii cardiace. Dupa o perioada de3-4 S in spital urmeaza cura de consolidare a rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua si cura de dezobisnuire. par sedati si pe acest fond au perioade de hiperactivitate paradoxala si uneori labilitate emotionala. Abordarea este medicamentoasa si psihoterapeutica. rigiditate. delirium).un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie igienica dubioasa. Prezint o gama larg de tulbur ri psihice: afective (depresive. mentinere pe termen lung = >6L Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic pana la 120mg. in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente. uneori violent. Un tratament ce se doreste eficace are drept componente de baza consilierea si alte terapii comportamentale.se produce o blanda obnubilare. depresie. În cadrul aceluia i tablou clinic se descrie psihoza paranoid acut cu halucina ii auditive. HTA. dizartrie. De asemenea este activ implicata familia care la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de criza. Se mai folosesc si medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti (CARBAMAZEPINA 400-600 mg . tremor. afectarea capacitatii de judecata (rar insa insotita de agresivitate). hiperpirexie. indispozitie si se stimuleaza creatia. detoxifiere pe termen lung = reducere doze in interval >1L c. antisociale. tahicardie. detoxifiere pe termen scurt. tremor.3 mg/zi. nelini te. 57. prognostic prost. oboseala. dar rezultatele nu sunt excelente (60-70% recaderi in prima luna de la abstinenta) 59. nu poate fi trist. insomnie. manif g-I (in prima faza). Toxicomania la heroina: efectul esential este euforizarea. cingulat. Sevraj: anxietate. . atacuri de panic . anxiolitice.disforie. Cura de dezobisnuire : are drept scop rezolvarea dependentei de substante psihoactive pe termen lung. o usurare de povara subiectiva interna (neliniste. Toxicomania la benzodiazepine: in stadiile incipiente ale intoxicatiei. cu risc vital de obicei in asociere cu alcool sau alte sedative.asistent social. tulbur ri specifice de mers i posturale. se poate ajunge chiar la somn. Desi exista riscul de dependenta la Metadona. de consiliere si pe prim plan la ora actuala de tip cognitivcomportamental in echipa psihiatru-psiholog-terapeut. BZD se acumuleaza. cu apucaturi violente. crampe musc. imaginatia. Planul terapeutic in detoxifierea substitutiva = 4tipuri: a. comportament dezinhibat. tahicardie. nucleul accumbens. 56. somnolenta. Hiperpirexie in formele severe. specific somnul cu ochii deschisi . idei delirante. anticonvulsivante). alte semne: mioza. tuberculii olfactivi. tulburari de atentie si memorie. Toxicomania la amfetamine(psihostimulante) : Dozele moderate (mai mici de 30 mg dextroamfetamin ) provoac : activitate simpatic excesiv . 58.-detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratamentului. Supradoza e frecventa. La doze mai mari apar anxietate. oculo-motorii. VALPROAT DE NA pana la1000mg/zi) + anxiolitice (BZD) + antidepresive triciclice in doze mici + hipnotice la nevoie. transpiratii. Tulb psihice in boala Parkinson: Substratul morfo-func ional al acestor tulbur ri rezid în componentele motorii. sevrajul indus de intreruperea acesteia este mai bland. angoasa. tahipnee. ceea ce la pacientii varstnici provoaca stari confuzionale predominant vesperal. Exista detoxifiere nonsubstitutiva: se face cu CLONIDINA maxim 1mg in primele 3 zile dupa care se continua cu 0. pacientii prez simptome asemanatoare intoxicatiei cu alcool (par beti). hiperreflexie. Modelul este cel pt heroina (Metadona.1-0.talamico-cerebeloase care asigur conexiunea dintre regiunile corticale anterioare i talamus (via stria i ). varsaturi. hipertermie. si substitutiva cu METADONA (agonist opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). psihotice (halucina ii. tremor generalizat. constipatie. psihoz dificil de distins de forma paranoid a schizofreniei. agitatie. letargie.se incearca substituirea heroinei cu metadona.reducerea dozelor intr-o luna sau mai putin b. convulsii. 55. asociate simptomelor motorii clasice: bradikinezie. auditive). mixte). . antidepresive triciclice. daca il trezesti te omoara pt ca i-ai stricat visul . Pt tratamentul psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura de dezintoxicare. Un rol important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv. maniforme. Circa 50% din pacien i sunt depresivi (în general datorit deple iei de DA în neuronii ariei tegmentale ventrale care proiecteaz neuroni DA-ergici în zonele emo iei i cogni iei. mentinerea pe termen scurt = prescriptie si stabilizare pt maxim 6L d. hiperactivitate.

dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare. St rile psihotice apar prin perturbarea echilibrului DA-ergic. ea agnozie.episoade recurente de anxietate paroxistica. severa. lesin. st ri maniforme.mai des la femei tinere. senza ie de sl biciune. rezistent la analgezice. crize senzoriale.se repeta (cateva luni) . depresie.depersonalizare . trei sferturi le fac la un moment dat în evolu ie. apraxii.greata. intoxica ii. Manifest ri paroxistice posibile: crize uncinate. ce contrasteaz cu anozodiaforia i indiferen fa de ambian . cu atrofie optic contro-lateral (sindromul FosterKennedy). derealizare cu dreamy states . excentricit i). auditive.DSM IV "teama de a nu innebuni" . crizele epileptice fiind frecvente. geometrice. afazie. confuzionale. hipocamp). al turi de episoade psihotice postcritice sau intercritice. de accentuarea tremorului la trezire. plapitatii. Atacul de panica: . alte terapii). epuizare . puerilism. tulbur ri emo ionale i cognitive. Cele mai frecvente simptome sunt ataxia. 61. sindrom Korsakof. Mai frecvente sunt meningioamele (25% din tumorile primare cerebrale) care comprim zone circumscrise corticale generînd simptome focale. Tulbur rile cognitive care duc la demen (mai frecvent la parkinsonieni decât la subiec ii control de aceea i vârst ) s-ar datora deficitului colinergic.debut brusc. tulbur ri vizuale. 60.netratata evolueaza ani si se poate complica . nelegat de o circumstanta exterioara. pierderea spontaneit ii gândirii. Tulbur rile de somn sunt de asemenea întâlnite. Simptomatologia este global sau focal . maniforme. episoade halucinatorii sau de depersonalizare.apare imprevizibil.lobii prefrontali. transpiratii. Tumorile talamice prezint hemipareze. pot fi accentuate de medica ia DA-ergic . pseudodemen iale. frisoane . Simptomatologia global : deficitul cognitiv difuz. la care se pot asocia manifestari depresive. Jonc iunea parieto-occipital produce agnozii vizuale (prosopagnozia-nerecunoa terea figurii umane). rareori crize senzoriale colorate. Tumorile diencefalice i de ventricul III produc alter ri evidente de personalitate i afectivitate. tulbur ri confuzionale de tip pseudo-demen ial (dezorientare în locuri familiare. v rs turi în jet care acutizeaz cefaleea). histeriforme. tremor distal . de depresie sau de episoade scurte de delirium care intersecteaz perturbarea ritmului somn-veghe. olfactive. . torpoare.uneori dispnee. Tumorile frontale pot prezenta dezinhibi ia comportamental moriatic . Tumorile de corp calos pot prezenta o multitudine de simptome psihice (depresive. staz papilar fie bilateral . inactivitate. intense. varsta medie de debut 16-20 ani . tumora de lob parietal nondominant prezint neglijarea hemicorpului controlateral i anozognozie. tulbur rile psihice constau în schimb ri inexplicabile ale comportamentului i personalit ii (la 1 din 5 pacien i). mai rar vertij. Dac se afl în lobul dominant asociaz afazia. Acestea mai apar în localiz rile temporale. Leziunea direct /indirect de trunchi produce HIC (cefalee matinal . alteori alternan e afective maniform-depresive (mai frecvente în localizarea din girusul cingular). Localizarea occipital poate prezenta halucina ii vizuale. Tumorile de trunchi produc ataxie. psihotice). pierderea spontaneit ii.are caracter crescator (in 10 min atinge maxim) . senzatie iminenta de moarte. exacerbat de mi c rile capului. avoli ie. schizoforme. Glioamele constituie circa 50-60% din tumorile primare.simte ca pierde controlul. incontinen urinar . Localizarea parietal este s rac în simptome psihice. care se accentueaz lent odat cu progresia forma iunii. În localizarea temporal mai apar: amnezii. cefaleea. pierderea ini iativei. grea . O treime din pacien ii cu tumori cerebrale prezint crize comi iale ca simptom de prezentare la medic. crize de tip complex par ial. Simptomatologia focal depinde de localizare. Mai pot ap r hemipareze. Pacien ii prezint vulnerabilitate mare la st ri psihotice confuzive (delirium) în circumstan e care le solicit capacitatea de adaptare (interven ii chirurgicale. dureri toracice. senz de cadere. Tumorile de ventricul III se manifest prin sindromul de HIC cu tulbur ri cognitive. Tumorile de fos posterioar (subtentoriale) nu se caracterizeaz printr-o simptomatologie psihiatric anume. deficite hemisenzoriale (inclusiv) prin sec ionarea func ional a conexiunilor buclei cortico-striato-palido-talamo-corticale care suprim aferen ele i eferen ele frontale. obnubilare. bradicardie. . absen e. schimb ri de personalitate. apatie. Tulb psihice in tumori cerebrale: În general. pierderea voin ei. tulb de personalitate . cu sc derea u oar a acuit ii vizuale fie unilateral . crize de tip comi ial/hipertonice.apar comorbiditati: depresie. neliniste. nu mai e stapan pe sine . Mai pot ap rea halucina ii vizuale. În localizarea orbitar apar akinezie. De aceea simptomele psihice frontale sunt prezente. vom . luminoase. cognitive.

în l ime (acrofobia).anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o anumita circumstantatemporala sau ambientala . de dinamica sexuala .se poate ajunge la declansarea unui atac de panica. ordonarea la nesfâr it a obiectelor) sau acte mentale (repetarea în gând a unor cuvinte. fluctuenta 1/3 -dg diferential: sindrom Tourette. acesta fiid considerat trigger-ul unui raspuns endogen.prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc pacientului o stare de anxietate continua. constau in fric ira ional de situa ii / activit i / obiecte specifice. dar f r s reu easc . intermitenta. Se poate ajunge la conduite de evitare care pot avea consecin e negative asupra func ion rii normale a per soanei. de i încearc i fa de care are critic -conform ICD10: pacientul recunoaste ca sunt propriile ganduri. antisocial sau obsesiv-compulsiv. precordalgii. aparitia unor tulb. spa ii închise.evolutie: acuta (1-3L). c-v: palpitatii.compulsii: definite ca ac iuni repetitive (sp lat pe mâini ablutomanie. frecv la adolescenti.simpt g-I: greata. tulb fobice.clinic: retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si ganduri . alcoolism. pus intr-o situatie in care subiectul poate fi observat si criticat .stare de discomfort subiectiv +/. de cuplu .c) fobia sociala= teama de a nu fi umilit. in cadrul unei vulnerabilitati crescute. varsaturi.alterarea functionarii normale 66. neurologic: conversii. 64. de obiecte ascu ite.se asoc frecv cu atacuri de panica. sunt constant anxiogene. dispar sau nu la adult. dificultati de concentrare. Caract clinice ale tulb de somatizare: . . socoteli) pe care persoana le execut ca urmare a unor obsesii sau a unor reguli rigide impuse. pareze. dupa DSMIV. anxietate. tardiva (debut la >6L de la impactul cu stresorul). Marca tulbur rii de stress posttraumatic este reiterarea subiectiv a simptomelor ini iale i caracterul lor intruziv .depresie. de a calatori cu autobuzul. cu oscilatii. intoleranta alimentara. cel putin un gand/obsesie domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta .se acutizeaza in anumite momente .se complica cu depresie. evitarea oricarei stari evocatoare a evenimentului stresant..sunt studii care atesta o origine genetica 62. reziduala . depresie. personale. schizofrenia la debut. dificil de controlat care induc anxietate marcat . tulb de somn .este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) prin dezvoltarea treptata a conduitei de evitare izolare -> . dificult de concentrare.anxietate "liber flotanta" . Cele mai frecvente sunt fobiile de animale. dar care nu au niciodata un echivalent somatic . parestezii.afecteaza adultul tanar. de a sta la rand . Caract clinice ale tulb obsesiv compulsive: . senzatie de gura uscata. sexuale: menstruale.apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisnuita.simptome: palpitatii.b) agorafobia=frica de spatii deschide si. . 65. rug ciuni. care poate lua uneori forma unor crize anxioase acute (sugerând atacul de panic ) sau declan a perioade cu anxietate generalizat . ameteli. evolutie cronica 2/3. aglomera ie (claustrofobie). debut in copilarie/adolescent. mai frecv baietii.simptome dureroase in orice parte a corpului. rezolutie cronica 63. Tulb (nevroze) fobice: -a)fobiile specifice: frecvente. alte tulb anxioase . num rat excesiv i inutil.si de multime. modificarea starii emotionale: capacitate scazuta de a reactiona emotional. evolutie cronica.se asoc cu: tulb de panica. impulsuri sau imagini intruzive i inadecvate. Caract clinice ale tulb de stress posttraumatic: . dominata de acuze somatice multiple si care debuteaza inainte de 30 ani .Caract clinice ale tulb anxioase generaliz: . de i încearc s li se opun . tratament: BZD+ antidepresive+psihoterapie cognitiv -comportamentala .in timp duce la scaderea performantelor sociale.teama de un obiect precizat . irascibilitate . tulburari de personalitate tip borderline.teama fara obiect pe care o traieste tot timpul . care pot duce la invalidarea pacientului .obsesii: gânduri persistente i recurente. benigne. cronica (>3L). pe care pacientul nu le poate ignora. Atunci când subiectul li se opune se declan eaz anxietate insuportabil . hipocondria. neurovegetative: somn cu cosmaruri. nesemnificative pathologic. cu caracter egodistonic.

neinfluen at de stimuli exteriori izbucnire brutal . F. reprezentate de elemente sau de totalitatea sindromului catatonic care poate fi întrerupt de perioade de excita ie violent (raptusuri catatonice): negativism. Preocuparea persist în pofida evalu rii medicale corespunz toare i a asigur rii de contrariu. n tâng ) . de raptus) 70. urm rire. mutism). . Preocuparea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ în domeniul social. bufonerii proste ti . E. control al gândurilor i ideilor de c tre ceilal i. pierzându. Pacientul prezint anxietate i uneori chiar o u oar depresie secundare. insidios (15 25 ani) . otr vire. 71. Când aceast preocupare iese din sfera nevrozei. un episod depresiv major. sindrom: ecomimie ecolalie ecopraxie. stupor (sc derea marcat a reactivit ii la ambian .cel mai comun tip . una sau mai multe idei delirante) .M. bazat pe interpretarea eronat de c tre acesta a simptomelor corporale. aparent f r scop. dar nu sunt conforme cu nici unul cu formele de mai sus. oamenii pe strad privesc pacientul cu ostilitate. de nimic motivat . mesianic). hebefrenic.-IV sunt urm toarele: A.. schimbare corporal (delirante somatice). suspiciune. pacient dificil fata de care medicul face contratratament 67. Preocuparea nu este explicat mai bine de anxietatea generalizat . râs prostesc. zâmbete bizare traducând o atitudine de autosatisfac ie. irepresibil . nu se diferen iaz nici o clar predominan a unui set particular de caracteristici diagnostice. aplatizarea i inadecvarea afectului) . filia ie (na tere ilustr ).evolutie cronica.limbaj dezorganizat. Simptomele hipocondriace sunt influen ate de contextul cultural al pacientului care nu stabile te o rela ie bun cu medicul datorit solicit rilor exagerate de examene paraclinice.domin alterarea afectivit ii (dispozi ie superficial . panic . fragmentare .tendin e la solitudine . Schizofrenia paranoida: (halucina ii auditive. stereotipii de fraze incoerente.comportament lipsit de scop. atitudine i posturi bizare (pentru lungi perioade).tabloul e dominat de tulbur rile psihomotorii. a unor tratamente anume i a frustr rii pacientului mereu nemul umit de atan ia insuficient care i se acord . Schizofrenia nediferentiata: (sunt prezente simptome psihotice active în absen a criteriilor altor forme clinice) . în pozi ii impuse din exterior). 69. grimase . Dac bolnavul cite te într-o publica ie popular despre simptomele unei boli începe s cread c o are i el (boala a mai fost denumit boala studen ilor în medicin ). tocire precoce a afectivit ii i voin ei. 68. Frica de prezen a uneia / mai multor boli (nosofobia) face parte din hipocondrie. acompaniate de râs. corpului.S. Schizofrenia catatonica: ( este prezent sindromul catatonic) . Frustrarea pacientului cre te odat cu trimiterea sa la psihiatru.halucina ii efemere. grandoare. . imprevizibil. uneori stereotipii. inadecvat . Hipocondria: Criteriile de diagnostic preluate din D. Convingerea de la primul criteriu nu este de intensitate delirant (ca în tulburarea delirant . Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata): (comportament. cu reducerea mi c rilor i activit ii spontane. rela ie / referin (la media. de tip somatic) i nu este limitat la preocuparea circumscris la aspect (ca în tulburarea dismorfic corporal ). tulburarea obsesivo -compulsiv . se pierd limitele sinelui. cu manierisme.pronostic rezervat. D. TV. B. flexibilitate ceroas (men inerea membrelor. anxietatea de separare sau alt tulburare somatoform . vorbire dezorganizat . poate deveni idee prevalent / delirant intrând în sfera psihozei delirante cu con inut hipocondriac.exist idei delirante de persecu ie.domin sindromul paranoid care este cel mai bine exprimat în faza acut a bolii . misticism. Aceast aduce la modific ri profunde ale perceperii de sine i a lumii. inven ie. catatonic.debut precoce. misiune special (reform .simptomatologie refractara la tratament. gelozie. Durata perturb rii este de cel pu in 6 luni. întrun fel anume ). C. uneori raptusuri (activitate motorie crescut . rigiditate (posturi rigide împotriva eforturilor de a fi mobilizat).i caracterul critic. nemotivat. profesional ori în alte domenii importante de func ionare. Preocuparea subiectului în leg tur cu faptul c ar avea sau chiar convingerea c are o maladie sever .se întâlnesc elemente ale tulbur rii schizofrene de tip paranoid.

trat psihoterapeutic si de reabilitare 75. cicatrizat dup multiple episoade paranoide acute. medicatie antipsihotica atipica. deci a metabolismului. postur pasiv . au facut mai rar boala decat cei neadoptati. scaderea/cresterea apetitului.trat de intretinere . ipoteza serotoninergica : producerea psihozelor experimentale de care agonistii 5HT si prin act neurolepticelor atipice (risperidona.similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo .lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor functiilor cognitive. argumente: .clinic: . corelata cu simpt negative .const în predominan a simptomelor negative. izolare social . presupune anomalii ale sistemului glutamat.scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal. insomnie/hipersomnie aproape in fiecare zi. alogie (gândire ilogic ). 7. in aceesi zona. hipoactivitate.tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo . 5.implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in cea mai mare parte a zilei timp de cel putin 2 s .gemenii monozigiti au concordanta de 50% pt schizo. ipoteza neuroanatomica: . cronic. obligatoriu. Ipoteze etiologice in schizofrenie: 1.studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo. hipofrontalitatea ar corela cu simpt negative . deficitare: lentoare psihomotorie. ipoteza infectiei virale din al III-lea trimestru de sarcina: induce vulnerabilitatea pentru schizofrenie.concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive .episoade depresive/ de pierdere marcata a interesului si a placerii in activit obisn cu evol ciclica a dispozitiei de la eutimie la depresie si apoi la remisiuni (si uneori la hipomanie) . TEC .corespunde stadiului tardiv. se ajunge la perturbareaprof a functiilor cognitive . 5. ipoteza dopaminergica: .boala este data de cresterea activit dopaminergice mezolimbice generatoare de simptome positive mediate de hipoactivitatea cortexului prefrontal generatoare de simptome negative reziduale.faza acuta: cura neuroleptica. desi nu tine dieta sau luare in G (cel putin 5% din G in+/-) intr-o luna.implicarea LF (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala. ipoteza fenilciclidinei si a glutamatului: se bazeaza tot pe inducerea de psihoze experimentale.cresterea R dopaminergici observata post-mortem in creierul schizo netratati 4. constand in scaderea fluxului cerebral prefrontal si scaderea consumului de glucoza. adoptati imediat dupa nastere. motorie) . sunt absente semnele pozitive) . Partic clinice ale tulb depresive majore (episodul depresiv major): . urina dupa trat neuroleptic . .cand tulb de dispoz este severa.largirea spatiilor ventriculare.scaderea metab dopaminei in LCR. 6. . ipoteza diateza-stres: sustine o vulnerabilitate mostenita ce determina aparitia bolii prin injurii ale hipocampului (obstetrical). au dem incidenta mai mare decat la copiii mamelor normale 2. lipsa autoîngrijirii. floride.semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei: pierdere in G. chiar in repaus) . plasma. fata de dizigoti (14%) . gândire s r cit cu relaxarea asocia iilor. slab comunicare non verbal prin s r cire mimic cu privire indiferent i lipsa modul rii vocii. ipoteza GABA-ergica: diminuare a neuronilor GABA-ergici în hipocamp constatat la schizofreni. asupra carora au act fact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo ) 3. mai ales la barbati. cea mai mare parte a zilei/aproape in fiecare zi . Ipoteza vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de adoptie: .dopamina la nivelul circuitului palido-talamic corticostriat.72. tocirea afectivit ii (complet aplatizat). Trat schizofrenie: recomandarea oricarui medic atunci cand presupune existentbolii este spitalizarea intr-un serviciu de psihiatrie. olanzapina)care actioneaza si pe receptorii serotoninergici. Schizofrenia reziduala: (sunt prezente simptome negative.reducerea volumului LT 74.diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate/aproape toate activit. fatigabilitate/lipsa .act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino-blocanta . 73. Se presupune rolul scaderii inhibitiei serotoninei asupra eliberarii DA. manifestata prin interactiunea dintre vulnerabilitatea genetica si cea indusa de mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de catre familii normale. psihotica.

Ezita sa faca confidente altora datorita temerii nejustificate c informatia va fi utilizat impotriva sa.schimbarea de dispozitie e observata de altii 78. sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA .inabilitate de a mentine o relatie profunda. inadecvata. FSH. clar despartita de episodul depresiv. excitabila. tratarea cu lips de consideratie este plin de resentimente.studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al cromoz 11 si poate cromoz X in transm bolii bipolare 2. LH i a testosteronului. tensionat muscular.pân la a pune la cale r zbun ri exemplare .La examenul clinic vedem un ins care nu se poate relaxa. gândire referen ial (ca un stadiu prevalent al delirului de rela ie) care pot necesita tratament psihiatric în urgen i internare în sec ia de psihiatrie. nu uit u or insultele. logoreea.studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I. S-ar datora probabil varia iilor ac iunii aminelor biogene la nivelul hipotalamusului (în depresie creste cortizolul prin hiperactivitatea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale). scaderea R 5-HT2 dupa adm antidepresivelor. pot avea chiar scurte episoade psihotice. P streaz pizma. sexuale). Sunt suspicio i. 79. insulte reale sau imaginare. vulnerabilitatea genetica: . colorat. Exprim gânduri care atest clar proiec ia. trata i cu lips de respect i reac ioneaz în consecint rapid. se simt u or ataca i.dispozitie expansiva cel putin 4 zile. cu furie sau printr-o actiune razbunatoare . . ideile de prejudiciu. Se asociaz diminuarea TSH. care sa presupuna un atasament afectiv real si autentic . care nu ii este caracteristica. justi iari.Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a gg bazali) si depresie 3. . ipoteza monoaminelor: .Ipoteza neuroendocrin . aratat de o pers extroverta. Acestea se manifest în variate circumstan e i contexte.de energie. scaderea metabolitilor serotoninei in LCR-ul sinucigasilor.aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului. GH. si idei ocazionale de referin .tind sa-si exagereze sentimentele si gandurile . rigizi. gelo i f r motiv pe partenerul marital sau sexual. actioneaza in sensul sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex .relatii emotionale superficiale. cauta in situatie si context probe care sa-i sprijine banuielile. excesiv de vigilen i.se intalnesc cel putin 3 din: grandiozitate/autostima crescuta. distractibilitate. ranchiuno i fa de jigniri. Se îndoiesc de loialitatea persoanelor apropiate i prietenilor i ca urmare evit treptat intimitatea i ajung s se izoleze.serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica. Se consider obiectivi. ideatie suicidara recurenta. Persoanele din anturaj îi consider lipsi i de flexibilitate emo ional i de resurse afective. rationamentele sale sunt corecte si binedirectionate. Episodul hipomaniacal: . dar mai mic ca pt tulb bipolara .daca nu li se acorda atentie. ra ionali. 77. scaderea nevoii de somn (ii ajung 3 ore dupa care se simte odihnit). vor acuza pe altii . inhibitie psihomotorie/neliniste psihomotorie asoc anxietatii de insotire . invidia. pân la a considera c ace tia sunt r uvoitori.comportament dramatic. scaderea triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatic la depresivi . excesiv de emotionala .Psihopatia paranoida: Se caracterizeaz pe neîncrederea i suspiciozitatea fa de ceilal i. riscul pt tulb afective la rudele grad I ale pac cu tulb depresiva majora este de 3 ori mai mare decat in pop gen. barbati impotenti.pot fi disfunctionali sexual: femei anorgasmice. hiperserios. demonstrativ. Sunt resentimentari (f r motiv real). ganduri recurente de moarte. fuga de idei sau senzatia subiectiva de gandire rapida. este sust de: efectul ISRS.NA scaderea niv a fost dovedita prin scaderea 3-methoxy-4-hidroxiphenyl-glycol (MHPG-metabolit al NA) in LCR si cresterea lui in manie. Psihopatia isterica: . orgoliosi. vor s -i prejudicieze. Au tendin a de a interpreta ac iunile oamenilor ca deliberat amenin toare (demeaning). sentimente de inutilitate/ culpa excesiva. s profite de ei. implicare excesiva in activit placute cu mare potential prejudiciant .comporament evident de atragere a atentiei . Desi premizele sunt false. lipsit de umor. Când sunt jigni i devin excesiv de ostili. care scade odata cu cosangvinitatea. fara un plan anume. nestatornici si schimbatori .episodul duce la schimbarea clara in functionalitatea individului. profesionale. abuzului de subst psihoactive sau unor cauze somatice 76. vor plange. agitatie psihomot/ cresterea activit directionate (scolare. Ipoteze etiologice ale tulb afective: 1.

Convingeri ciudate. astronomi. de a avea clarviziuni. supersti ii etc. credin a în farmece întâlnit în anumite zone rurale sau la anumi i indivizi credincio i. ocupatii ilegale. folosesc un limbaj excesiv de impresionist. metafore. au preferin e pentru hoby -uri singuratice (jocuri pe computer.nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an . Se implic deseori în miscari sau actiuni voluntare legate de promovarea sanatatii sau pacii. poate culmina cu solilocviul în public. . matematiceni.au o puternica dependenta. lipsit de detalii exacte . Indivizii cu aceast tulburare au credin e particulare (clarviziuni. cruzimi fata de animale. mintind mereu . singuratici. un deficit de adaptare sociala cu disconfort afectiv acut.ingustare. Incepe la adultul tanar se toceste relativ dupa 40 de ani. calmi si tacuti. În situa ii sociale sunt retra i. digresiv . în care de altfel pot excela i realiza performan e de excep ie. abstract .histrionism=teatralism+ hiperexpresivitate+ plasticitatea atitudinii corporale+ dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+ recursul la formule de limbaj menite sa frapeze 80.lipsit de remuscari (considerandu-se indreptatit sa faca rau altora) 81. indica incapacit de a termina o actiune .pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15 ani .incapacitatea de a-si face si urma un plan de viitor . excentrici. nesociabili. evit de obicei contactul vizual i conversa iile spontane (resimt disconfort în a se angaja într-o ac iune comun cu altul sau al ii pentru c sunt foarte introvertiti.perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor. Nu doresc i nu ini iaz rela ii i leg turi emo ionale nici chiar cu membrii familiei proprii. au relatii interpersonale deficitare. Sunt demne de notat afectul îngust (constricted) i politetea lor manierista. dar nu sunt sinonime cu criminalitatea . Au o bogat via interioar . devin vegetarieni. vatamare corporala. implicare in viol.. detalii excesive.Unii pacien i pot avea un statut social i marital acceptabil în timp ce al ii. al aselea sim (ca de ex.ignorarea normelor sociale.acte repetate antisociale sau criminale. se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii speciale a celorlalti (interpreteaza tot ce fac ceilalti ca fiind referitoare la ei in sens rau ). paranormale (capacitatea de a comunica prin ganduri. fuge de acasa) cel putin pe durata unei nopti si cel putin de 2 ori. distan i. ei prefer s se izoleze datorit inadecv rii lor sociale pe care o percep ei singuri (prefera izolarea sociala pentru a evita anxietatea generata de relatiile sociale pe care le suporta greu. restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor . cu fantaz ri inclusiv pe teme sexuale.totala lipsa de respect fata de adversar. distrugere deliberata a bunurilor altuia. vraji spirite. arata o inabilitate de-a lungul intregii existente de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod direct). meteorologi. etc. filozofi). Psihopatia antisociala: . pescuit) i pentru ocupa ii care nu îi implic în rela iile cu publicul (paznici. ajungând chiar la episoade de tip paranoiac. gandire magica.calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei slujbe. ranirea altora . deta are i indiferen fa de realit ile înconjur toare. izola i. fenomene de derealizare. gândire magic ) într-un grad care dep e te anumite obiceiuri i norme acceptate de cultur / subcultura unei popula ii sau a unui grup. Pot avea idei de referin . fara sa stie cand i se va termina calatoria . 82. deseori în compensa ie pentru redusa activitate sexual . Pentru o persoana din afara apar izolati.) (Vine in contadictie cu normele sociale in general acceptate de mediul in care traieste. simboluri) se pot crede inzestrati cu puteri speciale. telepatie. Au capacitati scazute pentru legaturi apropiate. iluzii sau halucina ii corporale.Neglijeaz aparen a exterioar . cu p strarea capacit ii de testare a realit ii i cu absen a tulbur rilor formale de gândire (care apar în schizofrenie). (cred in miracole. cu/fara arestari. furturi. depersonalizare. Circa 10 % au tentative de suicid sau chiar reu esc s se sinucid . Excentricit ile se manifest în modul straniu i inadecvat de a se îmbr ca.incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din adolescenta (chiuleste de la scoala. rezerv i lips de implicare în evenimente cotidiene sau care îi privesc pe al ii. Psihopatia schizoida: Se caracterizeaz prin excentricitatea comportamentului dominat de retractilitate. La examenul clinic dau impresia de: raceala. în vorbirea care este vag . datorit decompens rilor psihotice i percep iei sociale dezavantajoase nu reu esc ( i nici nu încearc s realizeze) acest lucru. cu stereotipii. se angreneaza in miscari filosofice sau de asanare a raului social indeosebi daca acestea nu necesita o implicare in inter-relatii personale. face dificila comunicarea cu altii i în mod caricatural. Tulb de personalitate obsesionala: . 83. Aceste trairi de referinta nu sunt delirante dar indivizii pot face decompens ri psihotice în perioade de stres maxim. premonitii) ceea ce ii face sa participe la practici oculte. Pot fi foarte ata a i de animale. De altfel. poart de obicei îmbr c minte mai mult sau mai pu in demodat . Tulb schizotipala: Se caracterizeaz prin excentricit i comportamentale evidente.

cu ignorarea distractiilor din timpul liber . taraganarea. -furie nejustificata si intensa sau pierderea controlului pana chiar la provocarea de conflicte fizice repetitive. furtul din magazine. comportament recurent suicidal / parasuicidal i idealizarea primitiv sau identificarea proiectiv . -pattern de relatii interpersonale instabile/intense caracterizate prin alternarea intre extreme pe supraidealizari si devalorizari. -Protesteaza fara justificare ca ceilalti ii cer lucruri nerezonabile. jignit (resend) cand altii ii fac sugestii utile privind modul in care ar putea deveni mai eficient -Obstructioneaza eforturile altora. revendicand.. Instabilitatea rela iilor datorit incapacit ii meninerii unui raport afectiv constant constituie simptomul central care determin particularit ile existen ei individului borderline: acting out periodic. 85. Comportamentul pacientului borderline este foarte impredictibil: acte autodistructive repetate. banilor 84. splitting (clivaj) ca mecanisme defensive care perturb controlul afectiv i stabilirea rela iilor cu ceilal i. senza ie de gol ). Personalitatea pasiv-agresiva: Comportament care exprima o agresivitate subiacenta si care este exteriorizata pasiv. tulbur ri de identitate (plictiseal cronic . abuzul de bautura si mancare. -Evita obligatiile pretinzand. a tr irilor de abandon care pot lua forma clinic a unei st ri reactive psihotice (microepisoade psihotice simptomele lor psihotice sunt mai totdeauna trecatoare. cel mult cateva zile.devotiune excesiva muncii.indecizie . impulsivitate.excesiva preocupare cu detalii. -instabilitate emotional-dispozitionala poate dura ore. Pacientii borderline par a fi totdeauna in stare de criza. circumscrise sau indoielnice) sau a unei st ri disociative. -Pare sa lucreze deliberat lent nu sa faca prost ceva ce nu vrea de fapt sa faca. lasatul pe mai tarziu (procrastination to put off) a lucrurilor care e nevoie sa fie facute la un termen precis. incepand din perioada de adult tanar si prezent in variate contexte ca: amanarea. Psihopatia borderline: Se caracterizeaz prin instabilitate i schimbarea brusc a echilibrului emo ional.lipsa generozitatii in privinta timpului. . impresiona. taraganare (procrastination)+incapatanare+ineficienta Criterii: -Un pattern invadant. Se plâng de lipsa unui sens real al propriei identitati. perseverenta. consecin a speran elor negratificate. scheme care consuma timpul util . -Se simte ofensat. suparat. dispretuiesc (scorn) pe cei aflati in pozitii sociale de autoritate. caracterizata prin: obstructionism+amanare. ursuz (sulky) sau argumentativ cand incearca sa faca ceva ce nu doreste sa faca. sectionarea venelor pentru a smulge compasiunea / ajutorul celorlalti. de sentimente cronice de plictiseala/goliciune sufleteasca (= difuziunea identitatii). inflexibilitate in materie de moralitate/principii etice/valori .scrupulozitate. iritat. imbufnat. a a tept rilor mereu în elate de ceilal i. cerand (by climing) ca a uitat . uzul de substante. -Crede ca face mai multe decat cred altii ca face. pentru a-si exprima furia sau pentru a stupefia. paraliza pe ei insisi printr-un afect excesiv. astfel incat acesta nu e respectat. cu tr iri intense de furie i anxietate. reguli. de ex. sex. Prezint impulsivitate in cel putin doua domenii care pot deveni autoprejudiciante cum ar fi: cheltuirea banilor .insistenta exagerata de a-i determina pe altii sa respecte propriile reguli . -Critica in mod nejustificat/batjocoresc. -Devine iritabil. sabotandu-le prin inactiunea sau proasta sa actiune care ar trebui de fapt sa le sprijine acestora demersurile. care patrunde peste tot constant (pervasive) de rezistenta pasiva la performanta sociala si ocupationala.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->