AURELIA PLE~EA

MJ\lM~Al~l [f))~lGiUE~ruJlruJ~

~

EDITURA TEHNICA Bucure!}ti, 1998

Aurelia Plesec

-

._ Manualul dulgherului
::J ::J s,

" ..s::

Ol

a
::J ::J

s::

:E

a

Editura fehnicd.

1989

CARPENTER'S HANDBOOK

The present work is meant as a support to those who wish to acquire the skills and craftsmanship of a carpenter's job. It is written in an accessible language and it contains a rich illustrative stuff (386 figures. 11 tables. 5 sketches). The work includes: a classification of carpentry works: the materials and the equipment necessary for these works; wood processing; usage and maintenance of cutting and hewing tools and utensils; wood-joining (design and technology principles for joining the wood elements used in carpentry): ways of supporting the diggings and the walls; scaffolding and frameworks used in construction-manufacturing and assembly: wooden walls. floors. ceilings and roofs: construction site scaffolds. devices and installations; wood buildings; general notions on work structure (organisation) and labour technique for the works of carpentry. The work is destined to the pupils in specialised professional schools. to carpenters and master carpenters. to the companies which want to qualifie their workers for this job. as well as to all those interested in doing small carpentry work themselves.

6

Manualul dulgherului

Cenee este scrisa imr-un limbaj accesibi/ publicu/ui larg !jf cuprinde hogar material ilustrativ (figuri, otense §i tabe/e). E« a tost concepute pentru a fi de lin real ajutor in tormeree unei noi generati; de iucreiori calificat; in eceeste meserie care ;mpiictJ, pe langa a/te tucreri imoonente. ~i o grija deosebita in ceea ce prive§te vaJorificarea soperioere §i pretuirce resurse!or lemnoase de care clispune tara noestre. Lucrarea se adreseaz8 elevilor din !jco/ile profesionale §i /icee/e de specia/itate. muncitorilor §i mai§trilor dulghen', firmelor care doresc sa-§i formeze muncitori calificat; in acest domeniu, precum §i tuturor celor care doresc sa execute singuri mici tucre« de du/gherie. Doresc sa muuumesc pe aceasta cete domnu/ui profesor Cornel Papa, care mi-e dat ideea e/aboradi acestei tucren §i m-a incurajat pe parcursul intocmirii ei, doamne/or Lucretia Ba/ea §i Doina Papa care m-eu sprijinit in cursul scriem cartH.
Uri

AUTORUL

CUPRINS

1. NOTIUNIINTRODUCTIVE 1.1 . Rolul !Ii clasificarea construcnuor 1.2. Clasificarea lucrarilor de dulgherie 2. MATERIALE PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE

11 11 13 14 14 15 29 35

2.1. Materiale lemnoase 2.1.1. Studiullemnului.................... 2.1.2. Sortimente de !emn folosite in constructii 2.1.3. Conservarea ~i depczitarea iemnului 2.2. Metate 2.3. Alte materiale folosite in lucrarile de dulgherie 2.3.1. Adezivi 2.3.2. Materiale de firusare 3.INSTRUMENTE, UNELTE, MA$INI $IINSTALATI! DE DULGHERIE

3i
. 39

39
39 PENTRU LUCRARILE 41 41 41 43 44 45 45 45 47 48 48 49 .. 50 ... 51 53 . 53 53 54 54 55 55

3.1. Instrumente 3.1.1. Instrumente pentru rnasurare 3.1.2. Instrumente pentru trasat.. 3.1.3. Instrumente pentru verificat. 3.2. Unelte folosite in dulgherie............ . 3.21. Unelte pentru cioplit. 3.2.2. Unelte pentru taiat....... . 3.2.3. Unelte pentru rindeluit 3.2.4. Unelte pentru razuit............................. 3.2.5. Unelte pentru daltuit.................... 3.2.6. Unelte pentru gaurit....... .. 3.2.7 Unelte pentru pili! . 3.2.8. Unelte pentru batut ~i seas cuie... 3.2.9 Unelte pentru lnsurubat ~i butonat.. 3.3 Ma!llni folosite in dulghene......... 3.3.1. Ma~ini pentru taiat.. .. .. 3.3.2. Ma~lni de nndeluit . 3.3.3. Ma~lni de frezaL.............................. 3.3.4. Ma!lim de burghlat ~i scobit. . 3.3.5. Ma~ini portabile .. .

.. . . .

. .

8
4. PRELUCRAREA LEMNULUI PENTRU LUCRARILE OE DULGHERIE

Manualul diJlgherulu; 59

4.1 Opera,ii pregatltoare 4.1.1. Sortarea 4.1.2. Masurarea pieselor 4.1.3. Trasarea pieselor 4.1.4. Verificarea pieselor 4.2. Operatii de prelucrare manuala.................................................................................. 4.2.1. Ciopllrea 4.2.2. Taierea 4.2.3. Rindeluirea 4.2.4. Rt,zuirea 4.2.5. Dattl.:irea 4.2.6. Gaurirea 4.2.7. Pilirea 4.2.8. Baterea $i scoaterea cuielor 4.2.9. Montarea ~i demontarea ~uruburilor 4.3. Operatii de prelucrare mecaruzata 5. iNTRETINEREA ~I EXPLOATAREA PRELUCRAREA LEMNULUI UNELTELOR $1 SCULELOR TAIEiOARE

59 59
60

60
61 62 62 ,,64 66 68

68
70 70 71

71
72 PENTRU 7.:1

5.1. Intretinerea uneltelor!'li sculelor 5.1.1. lntretinerea fcrastraului incordat 5.1.2. Intrepnerea dii:I'ilor 5.1.3. Intretinerea rindelelor 5.1.4. Intrennerea burqnietor 5.1.5. Intre~inerea sculeior taietoara ale ma~inilor........................ 5.2. Exptcatarea scuteior taietoare ,.,. 5.2.1. ExploatarGa panzelor pangiica 5.2.2. E:xp!catarea panzetor c~rcurare.................................................................. 5.2.3. Exploatarea frezelcr si burphielor 6. iM8iNAREA ELEMENTELOR DIN LEMN FOLOSITE iN DULGHERIE.................

7.t. 74
75 76 75 76 77 78 73 80 81 31 34 34 96 101 20 120 ~23 123

6.1. Clasificarea Imbinarilor d'Jighere$ti 6.2. E)(emp!e de imbinari dulghere~ti.. 6.2.1. !nnadiri 6.2.2. Solidarizari 6.2.3. Noduri (sau intalniri) 7. TEHNCLOGIA iMBINARII LEMNULUI

7.1 Trasarea 7.2. E)(ecutarea taieturilor 7.2.1. Prelucrarea rnanuala 7.2.2. Prelucrarea mecaruzata. 7.3. Asamctarea ~I consohdarea imblnarilor.............................. S. SPRIJINIREA SAPATURILOR ~I A ZJDURILOR....................... .

i27
... 'L35 139 139 .. i 39

8.1. Sprijmirea sapaturilor 8.1.1 Generaiitati .3' 2. Sprijiniri onzontale ,

.

.. ....140

Cuprins 8.1.3. Sprijiniri verticale .. 8.2. Sprijinirea zidurilor 8.3. Conoitii de calitate pentru sprijiniri 8.4. Demontarea sprijinirilor 9. COFRAJE 9.1. 9.2. 9.3. 9.4. UTILIZATE iN CONSTRUCT" . .

9
145 148 149 150 151 151 152 153 154 154 155 155 163 163 175 187 197 198 198 203 , 204 211 211 211 212 214 216 216 218 , , 220 221 224 231 232 232 239 240 243 248 .. 249 252 252 254 258 259

9.5.

9.6.

9.7.

9.8. 9.9.

Caracteristici generate Clasificarea cofrajelor Oimensionarea cofraj~lor . .. Elemente componente ale cofrajelor 9.4.1. Materiale ulilizale la alcatuirea cofrajelor 9.4.2. Modularea dirnensionala a construcuuor industriale pentru folosirea cofrajelor unificate de inventar 9.4.3. Descrierea elementelor de cofraj Descrierea principalelcr tipuri de cofraje 9.5.1. Cofraje lixe 9.5.2. Cofraje demontabile 9.5.3. Cofraje mobile 9.5.4. Cofraje speciale , , Confecuonarea cofrajelor 9.6.1. Citirea planurilor de cofraj ~i intocmirea scnitelor 9.6.2. Alegerea materialelor 9.6.3. Confecnonarea elementelor cofrajului 9.6.4. Marcarea elementelor cofrajului 9.6.5. Conditii de calilate pentru elemenlele cofrajului Asamblarea ~i montarea cofrajelor 9.7.1. Asamblarea ~i montarea cofrajelor fixe 9.7.2, Asamblarea ~i montarea cofrajelor demontabile 9.7.3. Prescrtptii tehnice pentru montarea cofrajelor Decofrarea Manipularea. transportul ~i conservarea elementelor de cofraj

,

10. PERETI DIN LEMN 10.2. Alcatuirea peretdor din lemn 10.3. Realizarea perenlor din lemn 10.4. Ccnditii de calitate pentru peretii din lemn 11. PLAN$EE, TAVANE $1 PARDOSELI DIN LEMN

11.1. Plansee 11 .2. Tavane 11.3. Pardoseli , 11.3.1. Realizarea pardoselilor 11 .4. Conditii de calitate pentru plan~ee................................................. 12. ACOPERI$URI DIN LEMN.........................

12.1. Atcatoirea acoperi~urilor........... 12.1.1. $arpante 12.1.2. invelitori............................................... 12.1.3. Elemente auxiliare , 12.4. Condi~il de calitate pentru acopensuri

, ..

10

Manualul duigherulUl

13. SCHELE 13.1. 13.2. 13.3. 13.4.

..

263

Schele confectionate pe sanner Schele de inventar (prefabncate) Conditii de calitate pentru schele Intretinerea !?idepozitarea schelelor ~IINSTALATII FOLOSITE PE SANTIER

.
. .. . . .

263 .265 266 270 . .. 270 271 272 272

264

14. DISPOZITIVE 14.1 14.2. 14.3. 14.4.

Mese ~i bancun de lucru Cutii pentru depozttarea rnatensieior Varni~e Alte dispozitive ~i instalatii

.

15. CONSTRUCTII

DIN LEMN

27.1 274 279 . .282 282 284

15.1. Tipuri de constructii din iemn 15.2. Condilii de calitate pentru consnuctlse din lemn 16. PRlr~CIPIILE PROIECTARII 16.1. 16.2. 16.3. 16.4. 16.5. iM8IN.ARILOR DIN LEMN......................................

Dimensiuni. abateri. tolerante Ajustaje Stabilirea !?i a!egerea claselor de precizie Precizia formei geometrice...... Tensiur.i in imbinanle din lemn .. LUCRARILOR DE DULGHERIE , . .. . ..

285
286 288 . 291 .. 291 . 292 293 ..294 295 296 297 297 298 .299 . 303 304

17. ORGANIZAREA 17.1. 17.2. 17.3. 17.4.

Procesu! de producne in constructii Subdiviziunile procesu!ui tehnologic Organizarea productiei..., Orqamzarea muncn 17.4.1. Formele de organrzare a rnuncii. 17,.1.2. Structura timpulUl de lucru 17.4.3. Orqaruzarea tocuun de rnunca.. 17.4.4. Metode de organrzare a muncii 174.5. Fi!?e tehnologice MUNCII

.

..

18. TEHNICA SECURITATII BIBLIOGRAFIE. PLAN$E

NOTIUNIINTRODUCTIVE ,

Oulgheria reprezinta ansamblul pentru constructn (in special fa cfadiri).

lucrarilor de executie

a lernnanei

1.1. Rolul ~i clasificarea constructtllor
Constructiile sunt destinate asigurarii unor conc1itii optime pentru acapostirea ~i desfasurarea vietii ~i activitatii umane. Concepna, alcatuirea ~i modul de execute sunt determinate de urmatorii factori: omul, care necesita anumite conditii de temperatura, umiditate. lumina. igiena etc.; activitatea orneneasca pentru care este destinata constructla: natura, care exercta asupra constructiilor actiuni variabile (biologice, fizice, chimice. mecanice). Constructule se pot clasifica Tnfunctie de criteriile prezentate mai jos. a. Dupa de stina tie , exista urrnatoarete tipuri: ctadirile. care pot fi civile (de locuit, publice si administrative, socio-culturale), industriale (cladiri de productie sau pentru deservirea producne), agrozootehnice (construcni legumicole. pentru acaposurea arurnalelor. pentru prod use agricole): constructiile inqineresti. care cuprind toate constructiile ce nu se pot incadra la cladiri (drum uri ~i poduri. tuneluri, constructii hidrotehnice, cosuri de fum, turnuri. canaie, concucte de apa. gaze etc.). b. Duo« cslltete. exista trei categorii de constructe cu cerinte ridicate. ell cerinte medii. eu donnte obisnuite . Aceasta clasificare tine seama de gradul de rezistenta a constructiei. de durabilitatea ei, precum ~i de cerintele de exploatare.

12

c. Dupa structura de rez;stenta, se intalnesc cladiri cu urmatoarele structuri: din lemn; din zidarii diverse; din beton simplu sau armat (turnat sau monolit, elemente prefabricate sau beton precomblnat): cu schelet metalic, cu aicatuire mixta; structuri speciale (cu arce, placi curbe etc.).

.

Manualul dulgherului

Fig. 1. Elementele generale ale unei cladiri: 1 - fundalie; 2 - perete interior; 3 - perete exterior; 4 - planseu; 5 - ~arpanta; 6 - invelitori; 7 - fereastra; 8 - balcon; 9 - soclu; 10 - trotuar; 11 - subsol; 12- parter; 13- etaj(niveQ.

Elementele unei construcui sunt urmatoareie (fig. 1):

- fundatia, cu rolul de sustinere a cI~dirii ~icare se poate executa din
beton (simplu sau armat) sau piatra; - pererii, care impart constructia in plan orizontal, formand incaperile (camerele); exista pereti portanti (asigur~ rezistenta clcldirii) ~i peren despartitori sau de umplutur;} (pentru compartimentare); pere~i se pot executa din carclmida, beton, materiale lemnoase; - plan§eele, care impart constructia in plan vertical tormand niveluriJe, ~i anume: subsolul (sub nivelul terenuJui), parterul (Ia nivelul terenului) ~i podul (intre etaje ~i acopens): ele se pot executa din beton annat, Jemn sau grinzi metalice cu urnplutura: - sceme, care asigura circulana intre niveluri ~i pot fi exterioare sau interioare; acestea se pot contectiona din lemn, beton armat, metale; - ecoperisa'. care are doua componente principale, ~i anume: invelitoarea (se confecnoneaza din tigla, olane, materiale lemnoase, tabla) ~i sarpanta (este scheletul de sustinere a invelitorii ~i se poate confecnona din beton armat, lemn, metal).

Notiuni introductive

13

in afara lucrarilor de dulgherie, la executarea unei constructii sunt necesare ~i alte lucrari de specialitate, cum ar fi: lucrari de terasare (sapaturi, umpluturi, nivelari), lucran de betonare, zidarie ~i izolalii (hidrofuge, term ice ~i fonice), lucrari de invelire (cu tabla, tigle etc.), lucrari de placare (cu faianta, rnarrnura etc.), lucrari de pardoseli, lucrari de zugraveli, vopsitorii, tapetari, lucrart de mstalatu (sanitare, electrice, de gaze etc.). Ordinea normala de execune a lucranlor la 0 constructle este urmatoarea: sapaturi, fundatii, schelet de rezistenta, zid~kii, acoperis, tencuieli. placari. pardoseli ~i. la urrna, zugraveli, tapetari ~i vopsitorii.

1.2. Clasificarea lucrarllor de dulgherie
t.ucrarile de dulgherie sunt foarte variate ~i se pot clasifica dupa criteriile prezentate in continuare. a. Dupa locul in care se executa lucrarile, intalnim: - lucran executate in ateliere; - lucrari executate pe santiere: b. Dupa tmponeme lucrarilor §i gradul de calificare a muncii prestate, se realizeaza: - lucrari cu caracter provizoriu sau auxiliar; in acest caz se executa elemente constructive (de exemplu: schelete, elemente de sprijinire a sapaturilor, cofraje etc.) care ajuta la contecnonarea unor parti de constructe. iar la terminarea acestora, ele se dernonteaza; - lucran cu caracter definitiv, care raman permanent in componenta constructlei respective; in acest caz se contecnoneaza fie constructii intregi (case, baracamente etc.), fie doar pa!\i din acestea (schelete de rezistenta, pereti ~i plansee, acoperisuri etc.); - lucrar: de dulgherie secundare; in acest caz, se realizeaza diferite dispozitive ~i instalatii de santier necesare bunei desfa~urari a lucrarilor, ~i anume: cai de acces, instalatii de ridicat etc; - lucrari de dulgherie speciale; aceste tipuri de lucrari se folosesc in cazul executarf unor constructii speciale: poduri, tuneluri, puturi etc.; la aceste tipuri de lucrarl este necesara 0 calificare deosebita a dulgherilor. Pe un santier de construcni, lucrarile de dulgherie au un rol important. alaturi de celelalte lucrari, iar dulgherul este unul din principalii muncitori, alaturi de zidari, betomsti, fierar - betonisti, cu care deseori conlucreaza. EI are sansa sa lucreze cu 0 materie deosebita, lemnul, care nu trebuie risipita. in conditiile moderne, lemnul se foloseste in proporne de 85% la executa rea elementelor ~i structurilor de rezistenta, ~i numai de 15 - 20% pentru cofraje, schele sau alte lucran provizorii. Pe plan mondial, se constata o crestere anuala constanta, de 2,5 - 3,5%, a utilizarii lemnului in constructli

MATERIALE PENTRU LucRARILE DE DULGHERIE

"
~

in lucrarile de dulgherie se utilizeaz~ urmatoareie categorii de materiale: - materiale lemnoase; acestea au ponderea cea mai mare, utilizanduse urmatoarele sortimente: lemn rotund, cherestea (Iemn ecarisat), parchet, scanduri rindeluite ~i profilate, furnire, produse stratificate (placaj, panel, pl~ci celulareetc.), semifabncate superioeredin lemn (P.A.L. !ii P.F.L.); - meta/e, ca otelut pentru accesorii, otelul special folosit la fabricarea sculelor, tabla etc.; - alte materia/e, ca materialele pentru incleieri (adezivi) !ii materialele pentru finisare (lacuri, vopsele etc.).

2.1. Materialele lemnoase
Matenalele lemnoase au 0 larga utilizare in executarea lucrArilor de constructil. datorita faptului c~ afer~ 0 sene de avantaje in cornparatle cu alte materiale, ~i anume: elasticitate mare; greutate mic~; prelucrare, asamblare !?i . manipulare usoare. Nu sunt de neglijat, tnsa. niei dezavantajele: rezistentele neuniforme; pericolul de incendii ~i durabilitatea redusa fa,~ de a alter materiale. Acestea implica efectuarea unor operatii suplimentare (impregnarea cu diferite substante ignifuge, hidrofuge sau de prezervare a lemnului).

Materiale pentru lucriuile de dulgherie

15

2.1.1. Studiullemnului
Lemnul este produsul unor plante - arbori, arbusti, suoarbusti, liane lemnoase. Cel mai valoros lemn se gase~te in trunchiul arborilor. Din punctul de vedere al lemnului, plantele lemnoase se impart in doua subincrengaturi: rasinoase sau conifere (brad, molid, pin. duglas. larice etc.) !?ifoioase (fag, stejar, tei, paltin. ulm, frasin. nuc, carpen, plop etc.). in constructii, cea mai larga utilizare 0 are lemnul de rasinoase, care are urmatoarele caracteristici: structure simpla ~i unforma; durabilitate ndicata; propnetan fizico-mecanice bune. Oeoarece rasmoasele sunt importante ,i pentru alte domenii (fabricarea mobilei, fabricarea instrumentetor muzicale etc.) !?iuneori e mai rentabtla folosirea lor acolo, se utilizeaza din ce in ce mai mult !?ilemnul de foioase.

7

a

Fig. 2. Elementele anatomice ale lemnului: A - secnenea transversale: B - secnunea radiala (1.1 - coaia rnoarta: 1.2 - coaia vie sau fiber): C - secnonea tangentiala (1 - coaja (scoarta): 2 - cambiu: 3 - maduva; 4 - raze medulare secundare: 5 - raze medulare principale; 6 - inele anuale; 7 - alburn: 8 - duramen).

Lemnul este un material neomogen ~i foarte complex. alcatuit dintr-un nurnar mare de celule vegetale, numite ~i elemente anatomice. care sunt foarte variate.. Acestea difera prin: funcliile din timpul vietii arborelu.. forma ~i dimensiuni. pozitia in arbore ~i cantitatea sau numarul lor. 0 mare parte din celuIe mor inca din timpul vie~ii arborelui. avand doar rol de rensteota in cornponenta acestuia.

16

Manualul dulgherului

2.1.1.1. Structura macroscopica a lemnului. Modul de grupare a elementelor anatomice observabile cu ochiul tiber se nurneste structura macroscopica. Este tmportanta cunoasterea ei deoarece, in tuncte de aspectul acesteia, se pot identifica diversele specii de lemn. Ea este diferita in func1ie de specie, iar in cadrul aceleia~i specii difer~ in functie de pozi~ din arbore si planul de seqionare a arborelui. Arborele se poate section a dupa trei planuri (fig.2), realizandu-se seqiuni transversale, sec1iuni radiale!1i seqiuni tangen~ale. MlJduva este formata din tesut moale, situat in centrul cilindrului lemnos. Albumul este situat in imediata apropiere a cOjii, iar prin el circula seva. Lemnul din alburn este mai putin rezistent $i putrezeste. Prin urmare, in cazul lemnului pentru constructs, de obicei el se inlatura prin cioplire. Lemnul matur este situat in zona central~ a trunchiului !1ieste format din celule moarte. Acesta este un lemn cu calit~tisuperioare fatA de cele ale lemnului din alburn ~i rezista mai bine la putrezire. in cazul in care culoarea lemnului matur este mai inchisa deec:\ta lemnului din alburn, el poarta denurnirea de duramen. Ca specii de ra!1inoasecu duramen, se pot menncna pinul negru, pinul strob, laricele, tisa, duglasul, iar ca specii de foiase stejarul, nucul, ulmul, frasinul, salcarnul, salcia, cire!1ul, plopul negru ~i plopul alb. Dintre speciile de ra!1inoase fara duramen fac parte molidul !1ibradul, iar dintre cele de foioase fagul, paltinul, carpenul, teiul, plopul tremurator, mesteacanul, aninul jugastru. Ine/ele anua/e reprezinta cantitatea de lemn fermata intr-o perioada vegetativa (un an). Inelul anual are doua zone - lemnul timpuriu (de primavara) ~i lemnul tarziu (de toamna) - care se deosebesc atat ca aspect, cat ~i ca densitate ~i rezistenta, Prin nurnararea inelelor anuale se poate determina varsta arborelui. Razele medulare sunt formate din celule in care se depoziteaza suostante hranitoare. Ele dau aspect frumos lemnului, mai ales in sectiunea radiale. Razele medulare se mai numesc !1i"Ienticele" (Ia fag) sau lIoglinzi" (la stejar, paltin etc.). Porii sunt prezenti doar la lemnul de foioase. in sectionea transversala au aspectul unor orificii, iar in sectiunea tangentiala se prezinta sub forma de zgarieturi de diferite dimensiuni. Cambiul este format din celule care asigura cresterea in grosime a cilindrului lemnos. in fiecare an se formeaza un tesut de coaja vie (Iiber) spre exterior !1i un inel anual spre interior. Cambiul este situat sub coaja !1i se observa usor, imediat dupa tndepartarea acesteia, avsnd aspect lipicios. Coaja (sau scoarta) are doua componente: coaja vie !1icoaja rnoarta. Ea constituie inveli~ul protector al arborelui. 2.1.1.2. Defectele lemnului. Foarte des, lemnul prezinta defecte care
limiteaza posibilitati1e de utilizare in construetii. Unele defecte micsoreaza rezistenta lemnului, altele influenteaza negativ aspectullui. Din aceste motive, defecteJe lemnului trebuie cunoscute de catre dulgher. Ele nu pot fi evitate in totalitate, la intrebuintarea lemnului fiind admise 0 parte din ele (Iimitandu-se, insa, numarullor). Principalele defecte ale lemnului sunt urmatoarele: defecte de forma a trunchiului; defecte de structura; noduri; crapaturi; gauri !1i galerii de insecte; coloratn anormale !?i alteratii,

Materiale pentru lucrarile de dulgherie

17

~" .' .I':
Fig. 3. Tipuri de curburi ale trunchiului: a - curbura simpla intr-un singur plan: b - curbura multipla intr-un singur plan: c - curbura in planun diferite.

.. .... .
"
"

. I ~.

... ...
'

.. ' ...
, ,.:

,',

"

Fig. 4. Tnsabierea trunchiului.

Defecte de fonna ale trunchiului sunt: curbura, insabierea, conicitatea snormeta, labartarea trunchiului, ovalitatea. canelura. infurcirea. Curbura este devierea curba a axei trunchiului de pe linia dreapta ~i poate fi de mai multe tipuri (fig.3). Prezenta curburii duce la scaderea rezistentei lemnului rotund folosit la constructs, mai ales cand el este solicitat la compresiune. Oatorita faptului ca fibrele lemnului nu sunt paralele cu axa pieselor debitate din busteni cu acest defect. piesele respective se crapa ~i se deforrneaza mai usor in timpul uscarii. Marimea curburii se exprirna prin raportul dintre saqeata maxima s ~i lungimea pornunri curbate I, in cm/m sau procente. insabierea trunchiului (fig.4) apare la arborii care cresc pe pante mari ~i este, de fapt, 0 curba situata intr-un plan. Ea ia nastere in partea mferioara a trunchiului. lnsabierea apare foarte des la pin. Conicitatea anormala consta in diferenta prea mare dintre diametrele de la baza ~i varful unui bustean. Se calculeaza cu formula:

Fig 5. L,3bar(area , trunchiulin

C = 0 - dlL
in care: 0 este diametrul bazei busteanului. in rn: d - diametrul varfului, In cm; L -Iungimea busteanului, in m.

18

Manuaful dulgherului

o
Fig. 6. Ovalitatea. Fig. 7. Canelura.

Conicitatea se considera defect numai oaca C > 1 cm/m. Ea micsoreaza calitatea sortimentelor obtinute din bustenii afectaf (apare defectul de fibra lnchnata). L3bartarea trunchiului (fig. 5) consta in ingro~area pronuntata a bazei trunchiului. Lemnul din aceasta zona prezinta fibra inclinata. Defectul se mascara prin diferenta dintre diametrul de la baza trunchiului 0 ~i diametrul d rnasurat la inaltimea de un metru. Ovalitatea (fig. 6) se considera defect doar cand este pronuntata. Inelele anuale au iatimi diferite ~i, deci, comportarea lemnului este diferita in cazul utilizarilor practice. Ovalitatea se m~soar~ prin diterenta dintre lungimile axelor sectiunii transversale (0 - d), imp~rtjta la rnanmea axei mari D. rezultatul exprimandu-se in procente. Canelura (fig. 7) consta in valunrea suoratetei trunchiului ~i apare mai ales la carpen. Piesele debitate din bu~teniicu caneluri prezinta fibra inclinata. infurcirea trunchiului (fig. 8) apare atunci cano trunchiul se ramitica in doua sau mai multe parti. Ea se exprima prin distantee, in metri. de la capatul gros al trunchiului pana la locul infurcirii. Lemnu! din aceasta zona are structura nerequlata, inimi concrescute ~i coaja Intundata. Defectele de structura ale lemnului sunt: neregularitatea latimii inelelor anuale; fibra creata: fibra incalcita; fibra inclinata; lemnul de cornpresiune: excentricitatea; inima concrescuta ~i coaja tntundata. Aceste defecte sunt vizibile. de obicei. dupa debitarea bustenilor,
Lemnul de compresiune (fig. 9) apare in special la

Fig. 8. infurcirea trunchiului.

rasinoase ~i consta in ingro-'sarea puternica a lemnului tarziu din inelele anuale. care primeste 0 culoare rosie-bruna inchisa. Arborii cu acest

Materiale pentru lucrarile de dulgherie

19

defect au forma ovata, cu mtrna excentrica. Structura, compozitia chimica lli proprietatile lemnului de compresiune ditera mult de cele ale lemnului normal, jar piesele contectionate din acest lemn se deforrneaza puternic lli uneori crapa dupa uscare.
Neregularitatea
Ie.

ine/elor anua-

in acest caz. inelele anuale au latimi diferite. Cu cat neregularitatea metelor anuale e mai accentuata, cu atat lemnul e mai neomogen lli se comports diferit. Fibra creafa (fig. 10) apare mai des la foioase (paltin. frasin etc.) lli consta in devierea elementelor anaFig. 9. Lemn de compresiune. tomice dupa linii ondulate. Aceasta particularitate se considera defect doar pentru ca este 0 abatere de la cresterea norrnala. dreapta, in timp ce unele proprietati mecanice sunt mal bune. Paltinul cret este chiar foarte cautat pentru furnire estetice lli fabricarea instrumentelor muzicale. Fig. 10. Fibra creata. Fibra InC/inata (fig. 11). In acest caz, fibrele lli inelele anuale sunt deviate de la axa lonqitudinala a arborelui. Acest defect se mascara prin raportul dintre devierea fibrelor de la 0 linie paralela cu axa piesei, h, ~i lungimea de referinta considerata. I. fiind exprimat in mm. Fibra lnclmata apare in cazul bustenitor cu curbura, Fig. 11. Fibra Inclinata, insabiere, labartare, conicitate sau in cazul taierii pieselor din lemn fara defecte, dar dupa un plan inclinat fata de directia fibrerlor. Acest defect rnicsoreaza rezistentele mecanice ale lemnului ~i ingreuneaza prelucrarea lui. suprafetele fiind mai aspre ~i mai greu de finisat. Fibra resucn« (fig. 12) consta in devierea ehccidala a fibrelor lemnului in jurul axei trunchiului ~i se recunoaste usor dupa crapaturile care lnsotesc acest defect. Lemnul cu fibra rasucita este de calitate inferioara. se despica ~i se Fig. 12. Fibra pretucreaza qreu, iar piesele se deformeaza puternic. rasucita.

20

Manualul dulgherului

Fig. 13. Excentricitatea.

Fig. 14. Coaja infundatA.

Fig 15. Inima concrescuta.

Fibra inca/cita apare in general la foioase (anin. rnesteacan, cires, nuc etc.) ~i consta in devierea locala a fibrelor. Fibra incalcita este prezenta mai ales in portiuni cu umflaturi pe trunchi. Zonele de lemn cu acest defect se prelucreaza greu, rezultfmd supratete aspre chiar ~i dupa rindeluire. ~i se finiseaza greu. Excentricitatea (fig. 13) consta in devierea laterals a rnaduvei fata de axa trunchiului. Aeest defect este Insotit de ovalitatea ~i neregularitatea latimii inelelor anuale. Lemnul cu acest defect are rezistenta scazuta, se . . deforrneaza ~i crapa mai usor. Coaja infundata (fig. 14) desemneaza situatia in care coaja patrunde in cilindrullemnos. /nima concrescute (fig. 15) apare in cazul cresterii irnpreuna a doua sau mai multe tulpini (trunchiul are 0 forma ovala nerequiata). La arborii dezvoltati normal, inirna concrescuta spare in zona de infurcire a tulpinii ~i e insotita foarte des de coaja infundata. Lemnul cu acest defect este neomogen, se deformeaza putemic si se prelucreaza greu. Nodurile sunt cele mai raspandite defecte ~i apar pe trunchiul oricaruii arbore, fiind resturi de craci inglobate in masa lemnului. Nodurile sunt .considerate defecte deoarece lemnul lor are proprietan diferite ~i duritate de trei ori mai mare decat a lemnului din jur. iar in apropierea lor fibrele sunt deviate. Din aeest motiv, nodurile creeaza dificultati la prelucrare. iar rezistentele lor mecaniee sunt scazute. Ra~inoasele au mai multe noduri decat foioasele, dar mai mici. Arborii din padure au noduri mai putine ~i mai mici decat eei crescuti izolat. Dupa gradul de aderenta la lemnul din jur, exista urmatoarele tipuri de noduri (fig. 16): noduri concrescute. noduri partial concrescute, noduri cazatoare (nu sunt legate de masa lernnoasa). Dupa gradul de sanatate, se deasebesc: noduri sanatoase. noduri vicioase (partial putrezite). noduri putrede, noduri negre. noduri crapate. Dupa forma lor se disting: noduri rotunde, noduri ovale, noduri alungite. Dupa pozitia lor in piesa, acestea se impart in: noduri pe fata. noduri pe cant, noduri pe muchie, noduri longitudinale. noduri transversale. noduri strapungatoare ~i noduri nestrapunqatoare. Dupa g~area lor pe piesa, se lntalnesc: noduri izolate. noduri duble (.. oduri mustata") ~i noduri grupate (.,incuib"). n

Materiale pentru lucrarile de dulgherie

21

Crapaturile pot aparea la arborii in picioare sau la arborii ooboratioPrincipalele crapaturi care apar la arborii in picioare sunt: gelivura, care apare mal des la foloase datorita gerului ~i poate fj inchlsa sau deschisa (fig. 17,a); rulura (fig. 17,b), care consta in desprinderea tesutului lemnos dupa limita inelului anual, pe 0 anurnita lungime, ~i apare mai des la molid, brad, castan, ulm. Ea poate fi par1ialasau completa. b o Glurile ~i galeriile de inFig. 16. Aoerenta nodurilor: secte. Datorita faptului ca lemnul a - nod concrescut; b - nod cAzAtor. este un material organic, el constituie hrana sau adapost pentru insecte (gandaci, viespi. fumici, larve de f1uturi) numite insecte xilofage. Acestea produc galerii de diferite forme ~j dimensiuni, rnicsorand rezistenta lemnului. Galeriile pot aparea la arborf in picioare, la lemnul umed doborat ~i la lemnul uscat din constructii sau mobilier. Coloratiile anonnale ~i altera~ile sunt datorate bacteriilor sau ciupercilor.
t

2

a
a-

b

Fig. 17. Crapatur: care apar la arbon: gelivura (1 - deschisa: 2 - inchisa): b - rulura (1 - partiala; 2 - complete): 0 - diametrul trunchiului; d - dlametrul rulurii.

22

Manualul dulgherului

Coloratiile anormale sunt provocate de bacteru sau ciuperci ~i pot cuprinde intreaga rnasa a lemnului sau doar anumite zone. Lemnul cu acest defect nu prezinta modificari importante in ceea ce pnveste rezlstenta, mooincandu-se doar aspectul lui. Dintre coloratii1e anormale mentionAm: albastreala (apare mai ales vara, in alburnul rA~inoaselor $i mai ales la pin, dar !ii la unele foioase albe - plansa I); duramenul fals (apare la speciile fara duramen, mai ales la fag - plansa 11); incinderea (apare sub formA de pete sau benzi) !ii lunura (consta in aparitla unui inel anual cu proprietA\i1e ~i culoarea alburnului in zona duramenului, provocand neomogenitatea acestuia - plansa III). Alteratii/e sunt cauzate de ciupercile xilofage, iar aparitia lor duce la schimbarea culorii ~i proprietalilor lemnului. Cele mai raspandite alteratii sunt: - rascoacerea (fig.18), care apare mai ales vara, la foioasele afectate de incindere; lemnul cu acest defect are aspectul marmorat (zone albicioase delimitate de linii negricioase), prezinta un inceput de Fig. 18. R~scoacerea. putregai; - putregaiul. care apare tot datorita ciupercilor xilofage, dar in lemn au locmodificari insemnate ale culorii, structurii ~i proprietAtilor fizicomecanice. lemnul devenind sfaramicios; exista putregai brun (ciupercile distrug celuloza din lemn) ~i putregai alb (ciupercile distrug lignina din lemn); - mucegaiul apare la supratata lemnului umed ~i neaerisit, sub formA de praf fin, verde-cenusiu. 2.1.1.3. Proprietatile lemnului. Lemnul are proprietA~ foarte variate, care se pot clasifica in felul urmator: proprietA\i fizice (densitatea, umiditatea, umflarea ~i contragerea, culoarea, mirosul ~i textural; proprietati termice (conductivitatea, caidura specfica, difuzivitatea termlca ~i puterea calorlca); proprietati electrice ~i magnetice (rezistenta electnca); proprietati acustice (viteza de propagare a sunetelor. amortizarea sunetelor, absorotla sonora sau fonlca ~i rezonanta Iemnului); proprietAli mecanice (elasticitatea; plasticitatea; duritatea; rezistenta la tractiune, compresiune ~i incovoiere statica sau dinarnica, forfecarea !ii despicarea); proprietati tehnologice (uzura. rezistenta la smulgerea cutetor ~i suruburnor, durabilitatea lemnului). Proprietali1e fizice ale lemnului sunt prezentate in continuare. Densitatea lemnului este raportul dintre masa m ~i volumul aparent al lemnului V, (se nurneste volum aparent deoarece lemnul are ~i goluri in structura sa). Densitatea este importanta atat pentru transport, cat ~i pentru utilizarea ~i prelucrarea lemnului. Deoarece densitatea este influenlata mult

Materiale pentru lucr~_ril_e_d_e_d_ul.:.gh_e_ri_e

2_3

de umiditatea lemnului, trebuie precizata, printr-un indice, !li umiditatea lemnului in momentul deterrnlnarii masei ~i volumului. in practica se folosec urmatoarele densttati; - densitatea aparenta a lemnului absolut uscat fo; aceasta se foloseste pentru compararea densitatilor anumitor specii; speciile noastre au densitate aparenta cuprinsa intre 300 ~i 990 kg/m3; - densitatea aparenta a lemnului la 0 umiditate oarecare fu; - densitatea convennonala fe. care arata cantitatea de masA lemnoasa absolut uscata pe care a confine un metru cub de lemn verde. Aceste densit~ti se calculeaza cu formulele Vo v, 'e' vmax in care: ma este masa lemnului in stare absolut uscata (U = 0%), in kg; m; - masa lemnului la umiditatea U. in kg; Vu - volumul lemnului la umidiJ tatea U, in m ; Vmax - volumul maxim allemnului la umiditatea de saturage a 3 fibrei, in m . Umiditatea JemnuJui reprezinta cantitatea de apa pe care 0 con~ne lemnul ~i se sirnbouzeaza cu U. Umiditatea se poate mi!isura cuaparatul electric prezentat in figura 19. Po

= mo. 'u

p

= mu.

p

=

mo

11

5

9

6

Fig. 19. Aparat electric pentru masurarea umiditc1lliilemnului: 1 - cabtu de legatur~ la retea: 2 - intrerupAtor: 3 - galvanometru; 4 - potennometru; 5 - comutator; I) - buton de grosime; 7 - buton ell ac indicator; 8 - scala de umiditate: 9 - buton de rnasurare: 10 - electrozi; 11 - conductor de legc1ltura.

24

Manualul dulgherului

in practica se folosesc urmatoarele umidita1i: - umiditatea absoluta a lemnului U, care se calculeaza cu formula:
U

=

mu- mox100 [%];

mo

- umiditatea relativa, care se calculeaza cu formula: U. = mu-111o x 100(%).

mu

in lemn, apa se poate gasi in peretii celulari; in acest caz, ea se numeste apa legata. Cand toate golurile din peretii celulari sunt pline cu apa se atinge umiditatea de saturatie a fibrei (Us,). Valoarea medie a acesteia este de circa 30% pentru lemnul din trunchi !?i difera de la specie la specie. Apa legata influenteaza toate proprietati1e lemnului: prin cresterea ei de la 0% la US" lemnul se umfla !?i multe din valorile care caracterizeaza proprietatile lui scad. Apa care se gase!?te in golurile celulelor (lumen) ~i in spatille Iibere dintre acestea se nurneste apa libera. Aceasta apa se elimina rnai usor din lemn !?i nu influenteaza proprietatile acestuia. in cazul in care toate golurile Iii spatiile celulare sunt pline cu apa, se atinge umiditatea maxima (UmiJx), numit3 Iii umiditatea de saturatie a lemnului (a nu se confunda cu umiditatea de saturatie a fibrei Us,), Deoarece lemnul este un material higroscopic (are proprietatea de a absorbi apa din atmosfera, aceasta patrunzand in peretii celulari sub forma de apa legata), el ilii modifica umiditatea absorbind sau cedand apa in functle de umiditatea relativa a aerului (~ ) Iii de temperatura ( t), ajungand la umiditatea de echilibru higroscopic (Ue). Din aceasta cauza, este necesara eliminarea apei din lemn prin uscare (naturals sau artificiala) pana la umiditatea corespunzatcare conditiilor de utilizare a lemnului respectiv. in functie de umiditate, lernnul se poate clasifica astfel: -Iemn verde (U > 30%); -Iemn zvantat (U = 24-30%); -Iemn semiuscat (U 18-24%); -Iemn uscat (U s 18%); -Iemn anhidru (U = 0%). Valorile recomandate pentru umiditatea lemnului folosit la diferite prod use sunt: - obiecte de interior (mobila, parchet etc.) U 8-12%; - ferestre, u!?iexterioare U 10-13%; - obiecte in aer tiber U 12-15%; - lemn in pivnita U;: 19-20%. Contragerea §i umflarea lemnului. Datorita cresterii continutuiui de apa legata de la 0 la 30%, lemnul se umfla. Cand connnutul de apa legata scade intre aceste valori (30%-0%) lemnul se contrage, micsorandu-si dimensiunile. Este important de re~inut faptul ca proprietatea lemnului de a se

=

= = =

Materiale pentru lucrarile de dulgherie

25

umfla Iii contrage se manifesta doar in domeniul apei legate (apei higroscopice). deci pana la atingerea umidita1ii Usf. Peste aceasta limita. oricata apa absoarbe sau cedeaza lemnul, nu se mai produc modificari ale dimensiunilor acestuia. Contragerea Iii umflarea variaza in functie de zona de lemn din care provine piesa (fig. 20); din acest motiv, piesele de cherestea se vor deforma diferit prin uscare, in functle de pozitia lor in bustean. De asemenea, aceste proprietaf se Fig. 20. Deformarea pieselor provenite din manifesta diferit de la 0 specie diferite zone ale busteanutui. lemnoasa la alta; lemnul de foioase se contrage Iii se umfla, in general, mai mult decat cel de raliinoase, iar pentru aceteasi specii.contragereaIii umflareacresc odata cu cresterea densitatii aparente Iii a proportiei de lemn tarziu. In tabelul 1 sunt cuprinse valori ale contragerii pieselor la cateva specii.
Tabelul1 Valorile Contragerea Specia longitudinala, a i 0,1 0,3 0,5 0,4 0.5 0.3 0.5 radiala, contragerii pieselor la diferite specii

totata, in procente tangentiala, volumica,
(tv

Contragerea pentru variatia umiditatii de 1 %. in procente radiata, tangen~ala, an 0,26 0,25 0,39 0,29 0,38 0.30 0,25 voiumica
Clv1

af
3,8 3,7 5,8 4,5 6,8 5,5 5,4

at
7,7 7,6 11.8 8,8 11.5 9,1 7,5

a"
0,13 0,12 0,19 0,15 0.22 0,18 0.18

Brad Molid Fag Stejar Carpen Tel Nuc

11,8 11,5 18,0 14,5 19,6 15,5 13.6

0.39 0.38 0,60 0,48 0,55 0,52 0,45

Contragerea Iii umflarea se mai numesc, in pracnca, ~i ..ocul j lemnului", constituind unul din cele mai mari dezavantaje ale lemnului folosit in constructii, fabricarea mobilei etc. Culoarea lemnului variaza in funcne de specie. de la alb la negru. Ea ne poate da indicant ~i asupra gradului de sanatate a lemnului. Lemnul sanatos are culoarea distincta, unitorrna ~i. daca e proaspat tarat, mai puternica. Prezenta petelor arata ca lemnul nu e sanatos (vezi coloratiile ~i

26

Manualul dulgherului

alteratllle). in funcne de culoare, se poate face urrnatoarea clasificare a lemnului: - lemn alb-galbui molid, brad, paltin, jugastru, alburn de salcie alba etc.; -Iemn alb-galbui-roz album de frasin ~i cer; - lemn alb-galbui-ro§cat.. tei, par, album de ulm de munte; - lemn alb-cenusiu carpen, plop tremur~or, album de nuc; - lemn gAlbui-brun duramen de pin negru; -Iemn brun deschis ulm, frasin, duramen de castan; - lemn brun galbui. duramen de stejar, gorun; - lemn brun-roz duramen de duglas; - lemn brun-rosietic tisa, duramen de larlce, inima ro§ie Ia fag; - lemn brun-verzui. duramen de salearn; - lemn rosiatic-brun cire§, plop alb. duramen de pin, platan; - lemn ceousiu-albieos duramen de nuc ~i de plop negru; - lemn verde-brun guiac etc.; -Iemn vlolet-roslatic palisandru (exotic); -Iemn negru abanos (exotic). Mirosuf femnului se datoreaza componentilor chimici secundari ~i volatili ai lemnului (ra~ini, substante tanante etc.). Mirosul este mai putemic la lemnul verde sau proaspat talat, Unele specii au miros mai puternic, altele foarte slab. Textura lemnului reprezinta aspectul structurii lemnului ~i este deterrninata de rnarirnea §i modul de asezare a elementelor anatomice. Poate ti tina (unlforma), de exemplu la tlsa, plop, mesteaccln etc., sau grosiera (neuniforma), de exemplu la stejar, frasin, salcam, ulm etc. Proprietatile term ice se referA ia modul de comportare a lemnului fata de caldura. Conductivlteiee termics este proprietatea unui corp de a conduce caldura. In cazul lemnului, conductivitatea termlca este influentata de densitate (conductivitatea se rnareste odata cu cresterea acesteia, deci lemnul greu conduce mai bine caldura), de umiditate (conductivitatea creste direct propornonal cu cresterea umi~itatji) ~i de temperatura (Ia temperaturi mai ridicate, conductivitatea creste), In cornparane cu alte materia Ie, conductivitatea termica a lemnului este redusa Datorita acestei proprietati, lemnul (mai ales cel usor) ~i materialele pe baza de lemn se pot folosi in construcni ca materiale de izolare terrruca. Cafdura speciiice reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea temperaturii unui kilogram de lemn cu 1°C. Caldura specifica a lemnului este mult rnai mare in raport cu a altor materiale. Deci, lao cantitate de caldura data, lemnul va atinge 0 temperatura mai micA decat alte materiale.

Materiale pentru lucrarile de dulgherie

27

Difuzivitatea termice reprezinta viteza cu care lemnul i~i ridicc1 temperatura sub actiunea caldurii. Lemnul uscat se incalze~te rnai repede decat lemnul umed. Puterea calorica reprezinta cantitatea de cc1ldura degajatc1 de un kilogram de lemn, in timpul arderii. Ea scade odatc1 cresterea umiditalii. cu Proprieta~ile eleetriee ,i magnetiee ale lemnului sunt enumerate in continuare. Rezistenta electrica este capacitatea lemnului de a se opune Ja trecerea curentului electric. Ea este influentatA eel mai tare de umiditate, lemnul absolut useat fiind bun izolator (are' rezistenta electricc1mare), lar lemnul umed fiind bun ccnducator de electricitate (cu cresterea umiditA\ii, scade rezistenta electrica). Rezistenta magnetica. Lemnul are proprietatea de a nu se magnetiza. Proprieta~ile acustice ale lemnului vor fi enumerate mai jos. Viteza de propagare a sunetufui variaza foarte mult, chiar ~i in cadrul aceleiasi specii. Ccmparativ cu alte materiale, chiar cu densitAli mai mari, lemnul conduce mult mai bine sunetul. DatomA aeestei proprietati, lemnul este folosit la confectionarea instrumentelor muzicale. Amortizarea sunetufui este 0 proprietate foarte importantA la alegerea lemnului pentru instrumentele muzicale. Absorbtia sonora este eapacitatea lemnului de a absorbi 0 parte din energia sonora. Ea este mai buna la lemnul cu densitate mai mare, la lemnul cu suprafete neregulate sau la lemnul neomogen. De asemenea, absorblia sonora creste odata eu cresterea grosimii materialului lemnos. Aceasta proprietate ofera posibilitatea folosirii materialelor lemnoase la captu~irea salilor de concerte, spectacole, conterinte etc. Izolarea sonora este capacitatea unui perete din lemn de a reduce intensitatea unui sunet care trece prin el. Lemnul masiv nu este bun izolator acustic. Celelalte materiale lemnoase ii sunt superioare din acest punct de vedere. Rezonsme lemnului este capacitatea lemnului de a amplifica sunetele (datorita acestei proprietan, lemnul este foarte valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicate). Proprietatlle mecanice sunt legate de capacitatea lemnului de a se opune fortelor exterioare care vor sc1·1 rupa, sa·j schimbe forma sau sa patrunda in masa lui. Proprietatile mecanice vanaza in functie de multi factori ~i sunt prezentate in continuare. Elasticitatea lemnu!ui variaza de la specie la specie. Speciile cu elastieitate rnai mare se folosesc In industria articolelor sportive, la fabricarea rnanerelor de instrumente etc. (de exemplu frasinul, hicori ~i altele). Plasticitatea temnu'ul este 0 proprietate care poate fi imbuncltatita prin tratamente speciale de plastifiere, putandu-se apoi cenfecnona piese cu forme curbe. Cel mai bun pentru curbare este fagul, apoi urmeaza ulmul, frasinul, stejarul Lemnul tanar este mai usor de curbat.

28

Manualul dulgherului

Rezistenta la trectiune reprezintA opunerea lemnului la forte care tind sa-l alungeasca. Cea mai buna rezisten1A la tractsme 0 are lemnul de rasmoase, urmeaza apoi lemnul de foioase moi, iar cea mai slaba rezistenta la tracnune 0 are lemnul de foioase tari. Rezistenta la compresiune este rezistenta lemnului la fortele care tind sa-I comprime. paralele sau perpendiculare pe fibre. Rezisten1a la compresiune paralela cu fibrele este importantA pentru lemnul cu lungime mica ~i mijlocle (folosind la schele. la lemn de minA, la pilo~ de poduri etc.). Ea este mai slabs decat rezistenta la compresiunea perpendiculara pe fibre. Compresiunea perpendicularA pe fibre se intalne,te, in practica. la imbinArile din constructii. Dintre speciile cu rezistenta bunA la compresiune rnenponarn (in ordine descrescatoare): carpenul, frasinul, fagul, stejarul. ulmul, laricele, bradul, molidul etc. Rezistenta la incovoiere static~ rAspunde unei solicitari care apare des la lemnul folosit in constructii. Rezistenta la incovoierea statica este influentata de mul1ifactori, dintre care defectele prezente in lemn au rol important. Cateva specii cu rezistenta bunA la incovoiere sunt (in ordine descrescatoare): carpenul, fagul, frasinul, stejarul. duglasul, bradul, molidul etc. Rezistenta la lncovoiere dinamic~ (/a §oc) se mai numeste !ji rezilienta. in acest caz, forta se aplicA brusc. Speciile cu rezistenta buna la soc se mai numesc ,i tenace (reziliente). Dintre acestea rnentionarn: frasinul, molidul. bradul. Lemnul tenace se folose,te la elementele de constructii supuse la socuri !ji vibralii (avioane, articole sportive, cozi pentru unelte etc.). Lemnul cu rezistenta scazuta la soc se nerneste fragi!. Astfel de specii sunt raslnoasele, plopul, castanet Rezistenta la forfecare corespunde solicitArii la forfecare care apare in multe utilizari ale lemnului. mai ales in construqii. Aceasta rezistenta variazA mult in funqie de planul de forfecare, specie. umiditate, temperatura, defecte etc. Rezistenta la despicare este 0 proprietate caracteristica a unor materiale fibroase cum este !ji lemnul. Ea este importanta la asamiJIarea elementelor de consnucne cu buloane, ,uruburi, cuie etc. Dintre toate caracteristicile mecanice ale lemnului, aceasta este cea mai bunA. Duritatea lemnului este proprietatea de a rezista la pAtrunderea in interiorul sau a unui material mai tare. Tn funqie de aceasta proprietate. lemnele se pot clasifica in "tari" ,i .mor. Lemnul are duritatea maximA in sectiunea transversala. Proprietatile tehnologice ale lemnului vor fi prezentate, pe scurt, in cele ce urmeaza. Uzura lemnului este distrugerea acestuia datorit~ frecarii cu corpuri

mai dure (strivlre, rnacinare, desprindere). In constructii, lemnul e supus actiunii de uzura, mai ales in cazul confectionarii parchetelor, dusurnelelor, scanter etc. in functie de aceastA proprietate. lemnul se poate clasifica astfel: foarte rezistent (salcsm); rezistent (steiar, carpen, fag, nuc, frasin); putin rezistent (brad, paltin, ulm, salcie albA);foarte putin rezistent (molid, tei, plop).

Maleriale

pentru lucrarile de dulgherie

29

Rezistenta 13.smulgerea cuie/or $i $uruburi/or este foarte irnportanta, deoarece asamb!area prin cuie !?i suruburi este foarte des folosita In practice in rupert cu pozitia cuiului fa~a de duirectia fibrelor, s-a constatat ca rezistenta este maxima in cazul In care cuiele se introduc tanqential In lemn si minima cane cuiele se introduc paralel cu fibrele. Dureoliitstes lemnului (trainieia) este capacitatea lemnului de a-si pastra in tirnp insusirile naturale la acnunea factorilor de distrugere (fizici biologici. chirnici). Cele mai durabile (trainice) specii sunt cele care contin substante tanante sau cele cu rnulta ra~ina. Deoarece aceste substante se gasesc mal mult in duramen, rezulta ca acesta e mai trainic decat alburnul Cea mai mare durabilitate 0 are lemnul pastrat in aer liber, in contact cu solul sau partial ingropat in pam ant. in functie de durabilitate, lemnul se poate ctasitica astfel: lemn foarte durabil (stejar, castan, salcam, tisa, ulm. duglas. pin); lemn durabil (molid, brad, frasin) ~i lemn putin durabil (plop, tei, carpen. rnesteacan, salcie, paltin. anin). Pentru a-i man durabilitatea, lemnului i se pot aplica diferite tratamente de protectie sau se poate acoperi cu diferite substante peliculogene (Iacuri, emailuri, vopsele).

2.1.2. Sortimente de lemn folosite in constructii ,
Lemnul rotund (fig. 21) se obtine prin doborarea arborilor in exploatanle forestiere, din trunchiuri sau crengi groase. EI poate fi cojit sau necojit. Bustenii de rasinoase se decojesc imediat dupa dooorare. deoarece altfel sunt predispusi la atacul ciupercilor §i insectelor xilofage. Exista urmatoarele sortimente de lemn rotund, i"nfunctie de dimensiuni (tabelul 2): - bustenii, cu diametrul cel mai mare, de minimum 20 cm: - bile!e. care sunt varfuri sau trunchiuri cu urrnatoarele dirnensiuru: L ::: 6-9 m, d= 12-16 cm. 0 $ 20 ern: sunt folosite la scheJe, esafodaje etc.: - manelele. cu L :::3-6 m: d 28-11 em: sunt folosite la sprijiniri. schele etc: - praJinile, cu L ::: 2,6-4 m; d::: 4-7 ern: se folosesc ca !iiI manelele: - pilotii, cu L ::: 3-15 m !iii diametrulla jurnatatea lungimii cuprins intre 20 !iii40 ern: se folosesc la fundatii, diguri. poduri.

Fig. 21 Lemn rotund.

Fig. 22. Cioplilura.

30

Manualul dulghelului

Tabelul2 Dimensiunile de fasonare a lemnului rotund pentru constructii
Sentimentul de Diametrulla ca~tul sub~re (rata coaj~). em Lungimea

lemn rotund BHe Manele Prajini

12-16 8-11
4-7

~6m ?3m ? 2.60 m

3
Fig 23. Cherestea elemente componente: 1 - fala: 2 - cant; 3 - capat: 4 - much Ie: 5 - te~;tura. Fig.

c
Der.umirea pieselor de cnerestea dllpc'\ gradul de prelucrare a cantuntor: a - cherestea tivita: b - cherestea semitivita: c - cherestea netivita.

24

Fig. 25. Sortimente de cherestea, dupa forma geometrica a secnunii transversale: a - lemn semirotund: b - lemn sferie; c - grinda eu doua fele; d - grinda eu trel fete: e - grinda cu patru fete: f - margine: 9 - laturoi.

Lemnul cioplit sau .cioplitura' (fig. 22) se obtlne prin cioplirea lemnului rotund, rezultimd grinzi cu fete netede ~i muchii tesite sau ascutite Lemnul cioplit se foloseste mult la constructii rurale. poduri. traverse. Cheresteaua (Iemnul ecarisat) se obtine prin debitarea busteniior paralel cu axa longitudinala. cu ajutorul gaterelor, ferastraie'or panglica sau ferastraielor circulare. ~i are eel pulin o fala neteda

Materiale pentru lucrarile de dulgherie

31

Cheresteaua livrata santierelor de construcfii se poate clasifica dupa urrnatoarele criterii: a) dupa specia lemnoasa, exista: cherestea de rasmoase (brad, molid, pin etc.); cherestea de a foioase tari (fag, stejar, carpen, palb tin, ulm etc.); cherestea de foioase moi (plop, tei, anin, salcie etc.); b) dupa gradul de prelucrare a canturilor (fig. 24), exista urmatoac rele tipuri: cheresteaua tivita, care are ambele canturi prelucrate (daca este tara te~ltura pe canturi, ea se nurneste .cherestea tivita curat"), cheresteaua sernitivita, care are un singur cant prelucrat; cheresteaua netivita, care are arnbele canturi neprelucrate (are forma rezultata din f e d bustean): Fig. 26. Sortimente de cherestea, in func~ie c) dupa forma geometrica a de grosime: sectiunii transversale (fig. 25), exista a-scandura; b-dulap; c-margine; d-grinda; urmatoarele sortimente: lemn semie - $ip~; f- rigla. rotund, stert, grinzi sau prisme cu doua fete, grinzi sau prisme cu trei fete, grinzi sau prisme cu patru fete, margini, laturoaie: d) dupa grosime (sau raportul intre grosime ~i lalime, fig. 26), exista urrnatoarele scrtimente: scandura, dulap, margine, grinda., ~ipca., rigla; in tabelul 3 sunt cuprinse dimensiunile principalelor sortimente de cherestea, de foioase ~i rasinoase:

a

Tabe/u/3

Sortimente de cherestea dupa grosime sau dupJ raportul dintre latime ,i grosime
Cherestea de foioase Grosimea, mm 20, 25, 30 (32), 40 Frize Scanduri Dulapi Grinzi Rigle 50 ... 100 numai stejar 50 ... 100 20,25,30,40 20, 25 GrosimeJIa~me , Cherestea Grosimea, mm 12,18,24 de ra$inoase GrosimeJla~ime,

Denumirea produselor de cherestea $ipci

mm/mm
60 ... nelim. 100 ... nelim. 100 ... nelim. 100 ... 300 50 ... 100 20 ... 40 35 ... 120

mm/mm
80 ... 300

28 ... 75 100 ... 300 28 ... 96 12,18,24 18, 24

100 ... 300 120 ... 350 38 ... 150 18 ... 48 35 ... 95

32

Manualul dulgherulUl

[-S~rt"~;'M-r:-_
de cherestea! -~~nG3 Scurta Subscurt~

Sortimente

de cherestea

dupi

TabeJuJ 4
lungime Cherestea de ra~inoase

Fnze

--.

1

I

l

cherestea Limitele lungimi'or, m 1.80. 6.CO 1,00 ... 1,70 0,45 ... 0.95 0,20 ... 0,25 1,00 .. 3,00 0,40 ... 1.00 peste 1,00

de foioase

crestere.
em 10 10

Limite Ie lungimilor, m
3,00 ... 6,00 1,00 ... 2,75 0.50 ... 0,95

I!

Crestere.

em

25

..

5
5
10

.---5
-

25

_

- scurte -Iungi $ipci Rigle

-

25
50

5
10

1,00 ... 2,75

3,00 ... 6,00

~-9~~~

__ ~

a

b

c

Fig. 27. Denumirea pieselor de cherestea, in func~e de pozi,ia feteJor in raport cu inelele anuale: a - cherestea raolala; b - cherestea semiradialtl; c - cherestea tangen~iala.

e) dupa lungime, exista unnatoarele sortimente de cherestea: lunga, normala. scurta, subscurta; dimensiunile acestor sortimente sunt cuprinse In tabeiul 4; f) dupa pozitia piesei de cherestea In raport cu inelele anua/e (fig. 27) exista urrnatoarele sortimente: cherestea radiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale ~i fata exterioara este cuprins intre 60 ~i90°); cherestea semiradiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale ~i fata exterioara este cuprins intre 45 ~i 60 cherestea tangentiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale ~i fata extenoara este cuprins intre 0° ~i45°); g) dupa locul ocupat in sectiune« transversala a bu§tenilor (fig. 28), exista urrnatoarele sortimente: piesa axialA, piese centrale, piese laterale ~i laturoaie: h) dupa calitate, lemnul se clasifiea in functie de prezenta defectelor (nurnarul ~i marimea lor), precum ~i in funqie de calitatea prelucrarii. Parchetul (fig.29) este un produs semifabricat din lemn, sub forma de lamele paralelipipedice, avand canturi prelucrate astfel tncat sA se poata lrnbina intre ele. Se foloseste la pardoseli ~i se fabrica in mai multe sortimente: piese de parchet, frizuri de parchet, pervazuri. Parchetul se fabrica din frize ~i sipci de foioase, mai ales de fag ~i stejar, in mai multe variante dimensionale.
0 0 0 );

Materiale pentru lucrarile de dulgherie

33

3

1

3

Fig. 28. Denumirea pieselor de cherestea, dupA locul ocupat in sectiunea transversalA a bu,teanului: 1- piesa axiaiA; 2 - piese centrale; 3 - piese laterale; 4 -I~turoaie.

Scandurile rindeluite ,i profilate (fig.30) sunt produse semifabricate din lemn, care se folosesc in constructil fara alte prelucrari. Ele pot fi profilate pe canturi in diferite forme (lamba ~i uluc, fait etc.). Scandurile rindeluite se folosesc la dusurnele, la placarea peretdor, platoanelor etc. Furnirele sunt foi subtiri obtinute prin deruiarea sau

2

1

taierea plana a bustenilor de 1-piesade parchet; 2-frizuri de perete; 3- pervaze. diferite specii. Furnirele pot fi: - estetice, cu desen decorativ ~i grosimi de 0,4-1 mm: 56 obtin prin taiere plana sau derulare excentrica ~i se folosesc la acoperirea unor suprafete de material !emnos; - tehnice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm; se oblin prin derulare centnca ~i se folosesc la fabricarea placajului, panelulul, lemnului stratificat sau la acoperirea supratetetor cu subfurnir sau furnir de dos. Produsele stratificate sunt de mai multe feluri, ~i anume: placaj, panel, panouri celulare etc. Placajui (fig. 31,a) este un panou alcatuit dintr-un numar impar de foi de furnire tehnice, incleiate intre ele, cu direcna fibrelor alternativ perpendicutara. Placajul se fabrica cu diverse dimensiuni ~i numere de straturi. Cele mai folosite placaje sunt cele din fag. in lucrarile de constructs, placajele se pot folosi la pardoseli, peref despartltori, cofraje etc. Placajul prezinta multe avantaje fata de lemn, ~i anume: are latimi cu mult mai mari decat cele mai late sortimente de scanduri (deci se poate reduce nurnarul de Inadiri); are structura mai omogena decat lemnul masiv;

Fig. 29. Parchetul:

34

Manualul dulgherului

a
~~ ~~

b

Ji@S£\.,~
~~

C

Fig. 30. ScAnduri rindeluite ~i profilate: a - cu lambi uluc; b - cu fait: c - profile diverse;

,i

a

~
Fig. 31. Panouri stratificate: a - placaj; b - panel.

b

are stabilitate dimensionala mai buns; nu craps ~i are greutate redusa: este estetic ~i placut. Placajul se poate finisa in diferite moduri (transparent, opac). Panelul (fig. 31,b) este un panou din lemn format dintr-un miez din ~ipci acoperite pe ambele fe,e cu un strat de furnir tehnic, prin lncleiere. Fibrele furnirelor vor fi perpendiculare pe directia fibrelor l?ipcilor din miez. Aceste panouri se pot l?lefui, furnirui, colora, Iscui, vopsi.

Materiale pentru lucrarile de dulgherie

35

Panourile

celulare

(fig. 32) sunt alcatuite din rame de cherestea dublu placate cu panouri de placaj sau PFL, avand in interior un miez care poate fi confectionat din diferite materia Ie. Semifabricate superioare din lemn. Utilizarea acestor sortimente duce la importante economii de cherestea

7

3 4

pe sanner.
lemn

P/~cile din a§Chii de (PAL) sunt panouri
7

5

a

obfinute prin aglomerarea aschiilor de lemn cu ajutorul unui adeziv ~i, apoi, presarea la temperaturi ridicate. Ele se fabrice in mai multe sortimente ~i se pot folosi asa cum rezulta din fabricatie sau se pot innobila. Aceste panouri au urmAtoarele avantaje fa1A de lemn: sunt mai omogene (au aceleasi proprietati mecanice in toate direc1iile); rezistA mai bine la varia1iile de umiditate din atmosfera.

b

Pliicile din fibre de temn (PFL) sunt panouri fa-

c

Fig. 32. Panou celular (structura): bricate din fibre de lemn im1 - traversa ramei; 2 - montantul ramei; 3 - adaos paslite ~i incleiate. Ele se fapentru montarea broa§tei; 4 - placarea cu PFL brica in mai multe sortimente ~i dur; 5 - fumir de talA; 6 - miez celular; 7 - bordura; a - panou pentru u§i. cu in chid ere firA fall; pot avea suprafata ernailata, b - panou pentru u§i, cu inchidere in fal\; c - tipuri melaminata, fumiruitA sau imde miezuri celulare. primata. Aceste panouri se utilizeaza in constructs pentru izolarile termice sau acustice ale planseelor ~i pere~lor, precum ~i la alte lucriri (captu~eli interioare, tencuieli uscate, cofraje etc.).

2.1.3. Conservarea ,i depozitarea lemnului
Conservarea lemnului. Lemnul folosit in constructii trebuie conservat pentru a rezista la actiunea factorilor atmosferici ~i biologici (atacul ciupercilor

36

Manualul dulgherului

~i insectelor xilofage), incendii etc. Acest lucru se poate face prin mai multe metode: Antiseptizarea. In acest caz, lemnul se impregneazft sau se vopseste cu substante antiseptice, cum ar fi: carbolineum, ulei de creozot, fluorura de sodiu, sulfat de cupru (piatn1 vanatj) etc. Lemnul se mai poate antiseptiza !1i prin carbonizare (expunere partialft la foc). Ignifugarea. Se apliea prin pensulare sau impregnare cu substante ignifuge ca: borax, fosfat primar Iii secundar de amoniu, fosfat de potasiu, fosfat acid de magneziu etc. Acest lucru se face in scopul intarzierii aprinderii lemnului sau al transformftrii arderii rapide in ardere lentft, reducandu-se astfel pericolul de incendiu. Hidrofugarea. Lemnul se acopera cu substan,e hidrofuge (solutie de bitum, carton asfaltat etc.) pe partile expuse intemperiilor, pentru a i se reduce capacitatea de a absorbi umiditate. Lacuirea sau vopsirea lemnului. Lemnul se poate acoperi cu pelicule de lacuri sau vopsele protectoare, in cel pulin doua straturi. Sortarea, uscarea Ii depozitarea. Dupa debita rea (croirea) lemnului, urmeaza sortarea lui in funcne de dimensiuni Iii defecte, rnarcandu-se (prin poansonare, starnpilare sau vopsire) ctasa de calitate pe capetele pieselor. Sistemul de marcare este standardizat. Urmeaza apoi uscarea lemnului pe cale naturala sau artificiala (in spafii prevazute cu instalatii speciale). Uscarea artificiala se poate face in timp mai scurt ~i in toata perioada anului. Uscarea naturata se face in aer liber sausub soproane, materia lui lemnos stivuindu-se in locuri uscate, pe postamente din lemn sau beton (pentru aerisirea partii inferioare). lntre piesele de lemn se asaza sipcl (fig. 33). Uscarea naturala prezinta unnatoarele avantaje fala de uscarea artificia:a: apa din lemn se evapora incet (deformftrile Iii crapaturile sunt reduse); se pastreaza culaarea unifonna; este economica. Uscarea naturala are

a

b

Fig. 33. MOdalita~de stivuire a cherestelei: a - cu spa~ii;b - compact; 1 - pies~ de cherestea; 2. 3 - ~ipci de stivuire: 4 - teanc.

Materiale pentru lucrarne de dulgherie

37

3
Fig. 34. Defecte datorate depozitarii incorecte a cherestelei: 1 - arcuire; 2 - curbare; 3 - bombare; 4 - rasucire.

!?i urmatoarele dezavantaje: dureaza mult; se poate face doar in lunile maiseptembrie. Din cauza depozitarii incorectepot aparea urmatoarele defecte (fig. 34): arcuire, curbare, bombare, rasucire, crapaturi de uscare ~i fisuri.

2.2. Metale
Produsele metalice utilizate in constructii sunt fabricate din fonta, otel ~i otel special. Fonta. Nu se folosesc piese din fonta la dulgherie. in constructs, fonta se foloseste la instalatii, unelte, placi pentru reazeme. Ote/ul. in lucranle de dulgherie se folosesc urrnstoarele sortimente: 5-50 mm; L = 3-12 rn): - Banda de otel (I = 20-150 rnrn; 9 = 1-4 mm; L = 3-22 m); - platbenda (I 160-600 rnrn: 9 6-40 mm: L = 3-12 rn): - otet profilat (poate avea profile in forma de T, dublu T, U, L, I semi-

- otel lat (/= 12-150 rnrn: 9

=

=

=

rotund); - otel rotund sau otel beton, avand diametrul cuprins intre 5 mm ~i 40 mm; se foloseste pentru armarea betonului sau pentru piesele necesare la constructia sarpantei: - otel special (deoarece are rezistenta mare. se foloseste la confectionarea sculelor necesare in dulgherie). Oil"! olel se pot confectiona diferite piese, !ji anume: cuie (fig. 35) de diferite forme !ji dimensiuni; suruburile necesare pentru asamblare, care pot avea forme !?idimensiuni diferite (fig. 36); scoabe de diferite dimensiuni (fig. 37); zbannrri, bride !ji coliere folosite pentru legarea pieselor din lemn (fig. 38);

38

Manualul dulgherului

Ii

h = minim

a

0,6 d

h

h= minim

0,6 d

b

·I~

D~imO'2Sd h C

d

e
Fig. 35. Cuie utilizate Tnconstruqii: a - cuie pentru construc1ii, cu tija cilindric4 sau pltratl; b - cuie pentru montarea ljindrilei; c - cuie pentru montarea cartonului asfaltat; d - cuie cu cloe: e - cuie scoabe.

c
Fig. 36. ~uruburi folosite in construqii: a - ljuruburi autofiletante (pentru lemn); b - ljuruburi mecanice; c - buloane.

Fig. 37. Scoabe.

nituri, folosite pentru asamblarea tablelor sau a pieselor metalice; sarma (moale, tare ~i ghimpata), care se toloseste in diferite sortimente; inele metalice (fig. 39), folosite pentru asamblarea elementelor de consfrucne din lemn; impletituri metalice din sarma rasucita, utilizate ca armaturi in constructii; tabla folosita la invelitorile acoper~urilor ~i putand fi neagra sau zinceta, de forma plana, eutata sau ondulata.

Materiale pentru lucrarile de dulgherie

39

E

'I!

9

a

b

c

I: I:

::$
a

II II

Fig. 38. Piese de o~el pentru dulgherie: a - zbanfuri; b - bride; c - coliere.

If

-t-I

II
b

Fig. 39. Inele metalice: a - inele netede, taiate; b - inele dintate.

2.3. Alte materiale folosite in lucrarile de d,..lgherle
2.3.1. Adezivi
Adezivii se folosesc ta incleierea pieselor din lemn. Se pot utiliza urm~toarele tipuri de adezivi: naturali,care sunt de origine animalA (clei de oasesaupiele ~i clei pe baz~ de cazein~) sau de origine vegetalA (pe bazA de amidon, cauciuc natural, celuloza): sintetici, care pot fi adezivi vinilici (sub forma de dispersii de tip aracet, crilorom, etc.), adezivi de contact' (de tip prenadez, gutipren etc.), adezivi pe baza de rA~ini fenolice (fenoplac etc.). adezivi pe baza de ral1ini aminice (ureoformaldehidice, melaminoformaldehidice). Utilizarea adezivilor sintetici prezinta urmatoarele avantaje fata de a celor naturali: au 0 rezistenta bun a la apa ~i la sctiunea ciupercilor; dau imbinari rezistente; se prepara mai rapid, sau in unele cazuri se folosesc ca atare; regimurile de incleiere sunt Simple. Utilizarea acestor adezivi prezinta ~i urrnatoarele dezavantaje: adezivii preparati dupa retete au timp-limita de utilizare; unii adezivi sunt toxici (cei cu fenol).

2.4.2. Materiale de finisare
tarea Finisarea lemnului se practica din doua motive: pentru infrumuseelementelor confecticnate din lemn; pentru protectia materialelor

40

Manualul dulgherului

lemnoase impotriva actiunii factorilor atmosferici (umiditate, luminA, aer) !li impotriva factorilor mecanici (uzura, lovituri etc.). Ea incepe dupa ultima operatie de prelucrare prin a!lchiere a materiaJului lemnos. Se pot utiliza tipurile de materiale de finisare prezentate in cele ce urmeazA. Materiale pentru pregatirea suprafete'or in vaderea finisirii. Aceste materiale se folosesc in urmAtoarele scopuri: pentru curAlire (mecanicA, cu adezivi sau chimica); pentru chituire; pentru !llefuire; pentru decolorare !li albire; pentru colorare; pentru umplerea porilor (numai in cazul finisAriitransparente). Materiale tehnologice de finis.re propriu-zisi. Pentru finisarea transparenta (in acest caz, se scoate in evidenlA frumuse\8a naturalAa lemnului ~i se folosesc materiale lemnoase cu 0 valoare esteticA ridicatA) se folosesc urmatoarele materiale: grundul transparent, care este primul strat aplicat pe supratata lemnului, inainte de IAcuiresau ceruire. !li are compozina asernanatoare cu a lacurilor; lacurile. care pot fi pe bazA de uleiuri vegetale (in etc.) rA!lini naturale !li artificiale (sertac, colotoniu) sau deriva~ cetulozici (Iacuri nitrocelulozice); ceara. Se folosese toarte mult!li lacuri pe bazA de rA!lini sintetice, cum sunt ra!linite alchidice. poliesterice. poliuretanice etc. Pentru finisarea opaca (aceasta metoda se foloseste pentru materiale.lelemnoase inferioare din punct de vedere estetic) se folosesc urmAtoarele materiale: grupArile opace. -care au compoz~iiasemAnAtoare cu ale vopselelor !li se aplicA inainte de vopsire; chiturile. care pot fi sub fonnA de pastA sau solide. Chiturile se aplicA peste grunduri !li fac legAtura intrEfacestea !li urmatorul strat. care poate fi de vopsea sau email. Emailurile aunt lacuri pigmentate ~i se fabrica in aceleasi sortimente ca !li lacurile. Vopselele sunt suspensii de pigmen~icolora~i!li materiaIe de umpluturA in diferite materiale peliculogene, cum ar fi uleiurile vegetale. rA!linile. solven~ii$i diluan~i. Pentru finisarea lemnului in constru~ii, cele mai folosite lacuri !li vopsele sunt cele pebazA de rA!lini acritice!li alchidice. Pentru finisarea elementelor de constructii din lemn de rA!linoase se folose!lte foarte des arderea superficia/a a lemnlllui. in acest caz. suprafa~a lemnului se arde usor cu 0 f1acarA.obtinandu-se un efect estetic deosebit.

a
INSTRUMENTE, UNELTE, MA~INI~IINSTALATII PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE
y ,

':;}

3.1. Instrumente
Instrumentele folosite in dulgherie se pot clasifica astfel: instrumente pentru masurare, instrumente pentru trasat, instrumente pentru verificat.

3.1.1. Instrumente

pentru

masurare

Instrumentele pentru masurarea lungimi/or sunt prevazute cu gradatii ~i se pot folosi tipurile prezentate in continuare. Ruleta, care se foloseste pentru masurerea lungimilor. Ea este fermata dintr-o cutie rnetalica sau din mase piastice , de diferite forme, in interiorul careia se gase!?te rulata lama din otel care poate avea lungimi diferite (1 m, 2 m sau chiar 10-20 m) $; este gradata in metn, centimetri, toll (fig. 40). Metrul este format din lamele din lemn sau metal care se pot plia. Poate avea lungimi de la 1 m la 2 m (fig. 41). Rigla metahca se contecponeaza din otel ~i este gradata (fig. 42). $ublerul este prevazut cu vernier. Se pot rnasura cu el dimensiunile liniare, exterioare sau interioare, !?idiametrele exterioare !ii interioare. $ublerul se confectioneaza in mai multe variante (fig. 43). Micrometrele se confecponeaza pe principiul transformarii mi~carii de rotate a unui surub micro metric cu pas fin in rmscere liniara. Micrometrele se folosese pentru rnasurarea dimensiunilor liniare !ii a diametreJor exterioare. Exista micrometre de interior $i de exterior. FOR I ig.4. ueta.

42

Manualul dulgherului

Fig. 41. Metrol.

L - lungimea; 1-IA~mea; g - grosimea; Lp -Iungimea

Fig. 42. Rigla metali~

flexibilA de mAsurat: de prindere.

15

16

17

18

ullllllllllllllll/lllllu,!lmlmU""

a

o

2

3

4
I

11'"I1II.lIl1l1ll1l1ll1l1rlU'III~llIrllll 3

5

6

1

S

b
Fig. 43. ~ublere: a - ~ublerul de adancime (1 lii 2 - talpile cursorului; 3 - cursor, 4 - dispozitiv de avans al cursorului); b - ~blerul cu doui1 perechi de ciocuri lii tija de adancime (1 ~i 2 - ciocuri pentru rnasurarea dimensiunilor interioare; 3 - rigl;1 ingusta subtire pentru masurarea ad~ncimilor).

IM'Istrumente, unelte, masim ~i instalatii pentru lucrArile de dulgherie

43

4

d

c
Fig. 44. Instrumente pentru mAsurarea unghiurilor: a - echer fix la unghi de 90°; b - echer fix la unghi de 45° (135°); c - echer reglabil; d - reporter tehnic cu vernier; 1 - semidisc; 2 - riglA fixA; 3 - riglA mobilA; 4 - vernier; 5 - dispozitiv de reglare; (5 - rigla mobile.

Compasul de mssuret se foloseste pentru rnasurarea diametrelor pieselor. Pentru masurarea unghiurilor se folosesc urmatoarele instrumente: - echerele fixe (fig. 44,a,b), care pot fi in forma de L, numite .cottare' (sunt cele mai utilizate), sau pot fi in unghi de 45° (135°); - echerele reglabile (fig. 44,c), care se fixeaza la unghiul necesar dupa raportor sau sablon; aceste tipuri de echere se pot folosi atat la rnasurarea unghiurilor, cat ~i la trasarea ~i verificarea lor; - raportoarele, care se folosesc pentru masurarea unghiurilor interioare sau exterioare !fi sunt de mai multe feluri, eel mai complex fiind raportorul cu verniere (fig. 44,d).

3.1.2. Instrumente pentru trasat
Trasarea se poate face cu creionul dulgheresc, cu creta sau prin zgarierea suprafetet lemnului. Trasarea se poate face prin urmatoarele metode: cu sfoara, ssnne sau rigla in cazul liniilor drepte; cu tnsemnetoru: (fig. 45,a), care se foloseste la trasarea semnelor perpendiculare pe fibre; cu zganeciul (fig. 45,b), care se foloseste la trasarea semnelor paralele cu muchiile pieselor; cu compasul (fig. 45,c), care se foloseste pentru trasarea cercurilor; cu §abloane pentru trasat (fig. 45,d), din lemn sau metal, care se folosesc pentru trasarea diferitelor taieturi ale piesei. Se poate elimina operana de trasare, economisindu-se astfel timp de lucru, daca se utilizeaza saoloane pentru taiat.

44

Manualul dulgherului

a

II'

",

.,tI ,t

",

c

a - tnsemnatorul;

Fig. 45. Instrumente pentru trasat: b - zg~rieciul; c - compasul; d - ~ablonul pentru trasat.

3.1.3. Instrumente pentru
verificat Se pot utiliza urmstcarele instrumente pentru verificat: rigla; firul cu plumb (pentru stabilirea verticalitalii), cumosns dulgherului, la care firul cu plumb este montat pe un cadru; echerul dulgherului, la care firul cu plumb este montat la un coltar; nivela cu bula , de aer (bolobocul), folosita pentru stabilirea ,i verificarea onzontalitatii ,i verticalita1ii pieselor; furtunu/ de nive/,

Fig. 46. Furtunul de nivel.

Instrumente,

unelte, rnasin: ~i instalatii pentru lucrftrile de dulgherie

45

care este folosit pentru trasarea ~i verificarea nivelului orizontalla 0 distanta oarecare ~i este contectionat din eauciuc, cu cate un tub din sticla la capete (fig. 46).

3.2. Unelte folosite in dulgherie
Uneltele sunt folosite de catre dulgheri pentru prelucrarea manuala a lemnului, prin cioplire, taiere, netezire, razutre, dAltuire, etc.

3.2.1. Unelte pentru cioplit
Uneltele pentru cioplit utilizate sunt: toporut, folosit la cioplirea, despicarea 9i retezarea lemnului; securea (tcporisca), care are coada mai scurta ~i greutate mai mica decat toporul, folosindu-se la fel ca acesta; barda, care are lama lata 9i lntcarsa putin intr-o parte, coada scurta 9i tAi, pe 0 parte, folosindu-se la cioplirea lemnului ~i baterea cuielor; testa, folosita la cioplire, retezare, despicare, baterea ~i scoaterea cuielor.

3.2.2. Unelte pentru talat
Pentru taiat sunt folosite uneltele prezentate in continuare. Joagarul se foloseste pentru taierea bustenilor, a grinzilor groase sau pieselor de lemn in pachete ~i are lungimea 1,2-2 m; exista joagare pentru taieri longitudinale (panza aeestora se ingusteaza de la un capAt la celalalt. de la 25 em la 11 em) !?i joagare pentru tAieri transversale (au latura curba, lama avand la capete 6 cm, iar la mijloc, 13-18 em, pentru a putea taia prin retragere); Ferastraiele sunt folosite foarte mult in dulgherie 9i exista urmatoarele tipuri (fig. 47, 48): - ferastraiele incordate, care sunt de rnai multe marimi, iar forma dintilor variaza in functie de felul taierii (au dinti cu fats oblicA in raport cu linia bazei, dantura putand fi in L - folosita la spintecari sau taieri longitudinale, sau in forma de triunghi echilateral in T - folosita la retezari sau tAieri transversale): se recomanda reascutirea dintilor ferastraului dupa 3-4 ore de lucru, deoarece dintii se tocesc (daca nu se reascut, dulgherul trebuie sa depuna un efort mai mare la taiere); la terminarea lucrului, ferastraul se decordeaza ~i se curata;

46

Manualul dulgherului

faari

MaDtrt

a

~

d

_-40

c

Fig_ 47_ Tipuri de ferAstraie manuale: a - ferhtrAu incordat; b - ferAstrAu .coada de vulpe"; c - ferAstrAu lat cu rnaner; d - ferAstrAu de potrivit cu rnaner drept; e - ferAslrAu de potrivit cu maner mobil; f - fera&trAu .coada de soarece": g - ferAstrAu de taiat furnir.

- ferastraul "coada de vulpe", care se Ioloseste acolo
unde nu se poate folosi ferastrau' incordat din cauza cadrului: la taieturi complicate. la piese cu dlmensiuni mici, precum ~i Ia talerea panourilor; care are panza de aceeasi latime Fig. 48. Forma din\ilor ferAstraului incordat: ca la ferastraul "co ada de vulpe", a - dantura in L; b - dantura in T. dar care nu se ingusteaza spre varf, ~i are aceleasi utilizari; - ferastraul de potrivit cu maner fix sau mObil, care este folosit la ajustarea imbinarilor sau la executa rea taieturilor fine la piesele mici sau subtiri; - ferastraul"coada de soerece", care are lama ingusta ~i ascutita la varf !li se foloseste la taierea canturilor curbe, la decupari, la taierea gaurilor !li locasurilor: - ferastraul de taiat furnir, care are dimensiuni mici ~i se foloseste la croirea furnirelor cu care se acopera unele suprafete.

a

b

- ferastraul lat cu msner,

Instrumente,

unelte, ma~ini ~i instalatii pentru lucrarile de dulgherie

47

Pentru a se putea lucra cu ferastraiele, acestea trebuie ceaprazuite ~i ascutite inainte de folosire, Ceaprazuirea este operatla de indoire a din~lor ahltura~, altemativ totr-o parte ~i in cealalta (sau de turtire a vc1irfurilordin~lor). Acest lucru se face in scopul ob~nerii unei taieturi mai largi decat grosimea p6nzei, pentru a se evita infundarea din~lor in materialul lemnos. Pentru a economisi limp, in cazul t;1llierii anuale a lemnului se pot folosi diferite sabloam ne de taiat (sablon pentru retezarea scandurilor in pachet etc.) sau cutii de ghidare a taieturilor, pentru tcliierileoblice.

3.2.3. Unelte pentru rindeluit (netezit)
Rindeluireaeste operatia de indepartare de pe piesele de lemn a asperita~lor provocate de unelte sau de sculele ma~inilor cu care piesele au fost prelucrate inainte. Pentru aceasta opera~e se folosesc tipurile de rindele (fig. 49) prezentate in continuare.

a

d

CU\l1Unndeia

~ui1Dore

h

Fig. 49. Tipuri de rindele: a - pA~1e componente ale unei lindele; b - rindea cioplitoare; c - rindea ffituitoare; d - rindea pentru cunt dublu; e - gealau; f - rindea pentru falluit; g - lindea reglabila pentru ~antuit; h - rindea pentru zimtuit.

48

Manualul dulgherului

Rindele pentru indreptat Ii netezit suprafe~ plane. Acestea sunt de mai multe tipuri: - rindeaua ciop/itor, care se folose!1te la netezirea primarA a suprafetei; corpul rindelei este ingust!1i are un culit cu tAi!i convex, montat la 45 - tindeeue fafuitor care se folosette la cun1ltarea supratetelor prelucrate cu rindeaua cioplitor sau la netezirea pieselor tAiate cu ferAstn1lul, care nu au denivelari mari; corpul rindelei este mai lat !1i are un cutit cu tai!1 drept. montat la 45°; - rindeaua cu cUfit dublu, care se foloseste la finisarea suprafe,elor prelucrate cu rindeaua fatuitor sau pentru piesele de lemn scurte; cufitul este dublat pe 0 anumita lungime cu un contrafier pentru indepArtarea a~chiilor; - geafauf (geluitorul) sau rindeaua lunga, care se foloseste pentru curaterea ~inetezirea pieselor de dimensiuni mari; corpul gealAului este lung, iar cutitul poate fi simplu (pentru curAtire) sau cu contrafier (pentru netezire): - rindeaua pentru fa/fuit, cu care se pot executa diferite falluri; - rindeaua pentru ~antuit, care este reglabilA, cu ea putandu-se executa uluce (santuri); - rindeaua pentru zimtu;t, care se folose!1te pentru zimtuirea suprafetelor late (nu ~i a canturilor) care urmeaza a fi incleiate; - rindele pentru profilat, cu care se pot executa diferite profile. Rindele pentru fasonat ,i netezit suprafete curbe. Se folosesc pentru operatiile ~i
Q ;

supratetele mentlonate.
Fig. 50. Cu~toaie.

Cutitoaie (fig. 50). Acestea sunt folosite de dulgheri pentru indreptarea pieselor de ternn de dimensiuni marl.

cuti, iar talpa rindelei se unge periodic cu ulei de in.

Cutitul rindeletor se poate demonta ~i as-

3.2.4. Unelte pentru rizuit
Urmele lasate de cutitele rindelelor, mai ales la speciile tari, se pot

tndecarta prin razuire folosind lame de otel cu canturi drepte sau curbe, manuite liber sau cu ajutorul unor suporturi. Cu ajutorul lor se pot desprinde
de pe suprafete aschli foarte fine. Razuitorul se poate folosi pentru rizuirea pieselor din lemn masiv din specii tari, a suprafetelor fumiruite sau a pelicuJelor de lac. Piesele din specii moi sau rA!1inoase nu se pot rAzui pentru ca. se scemoseaza .

. 3.2.5. Unelte pentru diltuit

Daltuirea se executa la: scobituri pentru imbinare; locasur! pentru accesorii; scobiri; taieri; fasonari; te!1irea muchiilor; indepartarea adezivului

Instrumente, unelte. rnasiru ~i instala\ii pentru lucrArile de dulgherie

49

rarnas sau scurs; sculpturi etc. Hii!?ul dalti~ lor patrunde in lemn datorita impingerii sau datorita loviturilor aplicate cu ciocanul in rnanerultor. Se folosesc urrnatoarele tipuri de dalti (fig. 51): - dalta ingusta, care are lama groasa !?i tai!? pe 0 fata; ea se foloseste pentru scobituri adanct; - dalfa lata, care are lama subnre: se toloseste pentru scobiturile pufin adanci !?ipentru fasonarea lemnului; - da/fa semirotunda subtire. care se foloseste pentru sculpturi. Daltile se ascut pe 0 singura parte a tai!?ului.

a

c
b

3.2.6. Unelte pentru gaurit

Pentru gaurit se folosesc diferite tipuri de burghie, contectlonate dintr-o tija de otel prevazuta la un capat cu 0 lama taietoare. Lama poate avea diferite forme: spirala, eticoidala, melc, lingura etc. Burghiele se lntrebuinteaza in urmatoarele scopuri: executa rea locasurilor pentru cepuri cilindrice; executa rea locasunor pentru diferite accesorii; pentru prelntarnpinarea craparii lemnului la introducerea cuielor sau suruburilor cu diametre mari; pentru a permite utitizarea altor unelte de prelucrat - ca de exemplu ferastraul ccada de soarece in cazul decupanlor, da1ti1eetc.

Fig. 51. Tipuri He di~: a - dalta ingustA; b - dalta lata; c - dalta semirotundA sub~re.

a

b

a

b

Fig. 52. Burghie eu rnaner: a - rnaner din metal; b - maner din lemn.

Fig. 53. Coarbe pentru burghie: a - cu erie; b - simple.

50

Manualul dulgherului

a

b
Fig. 54. Vrile: a - cu rotire altemativa; b - cu rotire intr-o singuri direc~e.

Burghiele pot fi prevazute cu rnaner (fig. 52), cu coarbe (fig. 53) (care pot fi cu eric sau simple) sau cu vrile (fig. 54). Cele mai folosite sunt burghiele cu coarbe. Dulgherul foloseste mai multe tipuri de burghie, cu tai~ul diferit in functie de dimensi, :i unea ~i directia gaurii fa1a de fibre (fig. 55), ~i anume: - burghiul mete (sfredelul), folosit pentru gauri mici (cu diametrul de 2-12 mm), in lemn tare; o b c d - burghiul elicoidal, pentru gauri adanci ~i mari (cu diametrul de 6-50 mm), in Fig. 55. Tipuri de burghie: orice direqie; a - burghiu melc; b - burghiu spiral; c - burghiu - burghiul spiral, foloelicoidal; d - burghiu lat cu centru; e - burghiu sit pentru gAuri man, in orice lingura; f - burghiu pentru frezat. direqie; - burghiullat, pentru gauri mari executate oblic fa1a de fibre; - burghiullingura, pentru gauri mari executate in lungul fibrelor.

3.2.7. Unelte pentru pilit
Pilirea lemnului se executa pentru netezirea asperita~lor rezultate in urma prelucrarii lemnului cu diferite unelte de talat, pentru rotunjirea muchiilor, pentru fasonarea pieselar din lemn ~i pentru tunderea furnirelor (taierea furnirelor care depasesc suprafetele furniruite).

Instrumente,

unelte, ma§ini l;i instala1ii pentru lucrarile de dulgherie

51

tncruclsate: dantura pilei poate fi aspra, de manme mijlocie sau fina: pentru speciile moi sau umede se folosesc pile cu dantura aspra, iar pentru speciile tan sau mai uscate se recornanda pile cu dantura tina. in functie de forma, exista mai multe tipuri de raspele (fig. 56) §i pile (fig. 57).

- ra~pelele, care au dinlii in forma de cioc, ie§iti din planullamelei; - pilele, care au supratata prev8zuta cu crestatun oblice, simple sau

Pentru pilire se folosesc:

.I
,"

"
..

a
a-

c

d

-~
a

fa

0 __
d

b

c

e

Fig. 56. Ral;pele: dreptunghiular cu canturi paralele; b - dreptunghiular cu canturi curbe; c - semirotund; d - rotund.

a-

Fig. 57. Pile: dreptunghiulara; b - semirolunda; c - patrata; d - rotunda; e - cu~t.

3.2.8. Unelte pentru batut §i scos cuie
Pentru batut cuie se folosesc eioeane de diferite forme §i marimi sau dispozitive pentru batut euie (fig. 58), care prezinta avantajul ca lucrarea se

poate executa mai rapid §i mai exact. Pentru seas cuie se folosesc (fig. 59): cle~tele, ele~tele patent, r{mgile §i dispozitivele de seos cuie (fig. 60).

52

Manualul dulgherului

2

e
a
Fig. 56. Dispozitiv pentru batut euie: 1 - vergea QJ maner; 2 - tub; 3 - palnie; 4 - eutie pentru euie. Fig. 59. Unelte pentru $COS cuie: a - cleste: b - cle~te patent; c - rangA; d - rangi .pieior de capri".

d

0
fro

:g~

E
0

11\

II)

U

-.r

2

4 155

a

b

Fig. 60. Dispozitive pentru scoaterea QJielor: a - dispozitiv (1 - maner, 2 - man~n; 3 - guler; 4 - filei; 5 - bra~ curb); b - cleste pentru scos cuie din cofraje (1- brat de aqionare; 2 - filci; 3 - bra, curb; 4 - prelungitor).

Instrumente,

unelte. ma,ini ~i instala~ii pentru lucrarile de dulgherie

53

3.2.9. Unelte pentru infjurubat fji bulonat in acest scop se folosesc
~uf1Jbelnitef chei fixe (de diferite dimensiuni) ~i chei cu (alci mobile

a

)

(fig. 61).

3.3. Ma,ini folosite in dulgherie

'fJ

Cu ajutorul rnasinilor se preFig. 61. Unelte pentru in,urubat bulonat: lucreaza mecanizat sortimentele de a - surubelnite; b - cheie tixa; c - cheie cu lemn necesare lucrarllor de dulghefalci mobile ("franceza"). rie, asigurandu-se 0 precizie de prelucrare sporita, un timp mai scurt de executare a lucrarilor, economisirea materialului lemnos, precum ~i 0 productivitate mai mare a munciL Ma~inile folosite in dulgherie pot fi fixe sau portabile. Ele prezinta cateva caracteristici importante pentru stabilirea regimurilor de taiere a materialului lemnos, in funcfie de specia lernnoasa, direcpa de taiere in raport cu fibrele lemnului ~i dimensiunile maxime ale pieselor prelucrate. Aceste caracteristici sunt prezentate in continuare, Viteza de tetere v [m/s] reprezinta drumul parcurs de scuta taietoare prin lemn intr-o secunda. Cu cat viteza de taiere creste, cu atat supratetele prelucrate sunt mai netede. Viteza de avans u [m/min] este viteza cu care se deplaseaza materialul sub unealta taietoare. Oeplasarea se poate realiza manual sau mecanizat. Turatia n [rot.lmin]. Apare in cazul sculelor rotitoare (discuri, freze, burghie) lii reprezinta numarut de rotatii pe care Ie face scula intr-un minut.

,i

3.3.1. Mafjini pentru taiat
Ferastraiele panglica sunt masini-unelte care folosesc scule sub forma de benzi, danturate pe 0 margine. Banda (panglica) ruleaza pe doi volanti. unul fiind pus in rniscare de rotate de un motor electric. Milicarea principala (de taiere) 0 executa panglica, iar cea de avans - piesa de prelucrat. Exista multe tipuri de ferastraie panglica, in functie de domeniul de utilizare, pozitia panzei panglica, numarul de panze panglica, felul avansului,

54

Manualul dulgherului

greutatea ~i puterea rnasinii. Cu ferastraiele panglic~ se pot debita busteni (cu cele mari) sau se pot efectua decuoari, spintecari, creststuri (cu cele pentru tampl~rie). Fersstraiele circulare sunt foarte variate ~i au multe utiliz~ri. Ele au ca scule taietoare unul sau mai multe discuri circulare (de diferite forme ~i rnanrnl) care pot fi fixe sau mobile, cele din urma executand mi~c~ri de translalie sau pendulare, in plus fata de rniscarea de rotate in jurul axului pe care sunt montate. in functie de tipul lor, se pot efectua multe operatii: debitarea bustenilor, tivirea cherestelei, retezari (simple, la capete sau in multipli), splntecarl (simple sau multiple), formatizari, taieri sub un unghi oarecare etc. Discurile sunt prevazute cu danturi variate, in funcpe de tipul taierii, materialul prelucrat etc.

3.3.2. Ma!jini de rindeluit
Acestea fac parte din grupa rnasinilor de frezat universale, lucrand pe principiul frezarii cilindrice. Sculele taietoare sunt sub forma de cutite lungi ~i inguste, fixate pe arbori. Culitele pot fi drepte sau profilate. Aceste ma~ini se folosesc dupa debitarea lemnului masiv, in scopul oblinerii unor forme geometrice regulate, cu suprefete netede (creandu-se baze de asezere pentru operatiile urmatoare) sau profilate. Se folosesc urmatoarele tipuri de rnasint - mesini de indreptat, care pot executa operata de indreptare a unei fete ~i a unui cant, creand baza de asezare pentru prelucrarile ulterioare, necesare pentru asigurarea preciziei dimensionale ~i geometrice a piesei prelucrate; - ma:jini de rindeluit la grosime, care se folosesc pentru a obune celelalte doua supratete, paralele cu cele prelucrate la rnasina de indreptat; - ma:jini de rindeluit pe dous fete, care are cate doi arbon de lucru ce pot fi dispu~i paralel sau perpendicular, preiucrandu-se concomitent doua

suprafete;
- ma§ini de rindeluit pe trei sau patru fete, de mare productivitate ~i precizie; cu ele se pot efectua ~i profilari pe suprafete,

3.3.3. Ma!jini de frezat
Prelucrarea prin frezare .este cel mai raspandit procedeu de prelucrare mecanica a lemnului. In functie de varietatea posibilitati1or de prelucrare prin frezare, se disting trei grupe principale de prefucrar': - prelucrarea suprafetelor deschise (cu masini normale de frezat, cu masini de frezat cu ax superior. cu rnasiru de frezat cu rnasa carusel). cea mai raspandita;

Instrumente, unelte, rnasiru ~i instalatii pentru lucr~rile de dulgherie

55

- prelucrarea supratetelor cu contur inchis ~i prelucrarea scobiturilor (cu masim de frezat cu ax superior, cu rnasinl de frezat cu lant): - prelucrarea cepurilor (cu rnasint speciale de cepuit, simple sau duble). Principalele tipuri de rnasini de frezat, cu cea mai larg~ tntrebuintare, sunt prezentate in continuare. Ma§ini normale de frezat. Au un caracter universal, cu ele putandu-se efectua multe tipuri de operatii. Ma~ina e prevazutA cu rigla de ghidaj (folosita in cazul pieselor rectilinii) ~i cu inel copier (folosit in cazul frez~rii pieselor cu contur curb, cand se utilizeaza ~i saoloane). Aceste tipuri de rnaslni pot fi prevazute ~i cu doi sau mai multi arbori de lucru, caz in care frezeaza concomitent douA canturi ale acelelasi piese sau doua piese. Ma§ini de frezat cu ax superior. Acestea ofera 0 gama largA de posibilitA~ de prelucrare: scobituri foarte variate ca forme ~i dimensiuni, canale, gauri, frezarea canturilor interioare ~i exterioare dupa contur drept sau curb etc. Scula folosita este freza cu coaca, care se monteaza direct pe axul motorului, deasupra mesei de lucru. $i cu aceste ma~ini se poate lucra prin copiere, dupa ~ablon.

3.3.4. Ma!jini de burghiat !ji scobit
PrincipiuJ de lucru al acestor masini diferA mult de al celortalte masiruunelte, pentru ca burghierea este 0 operatie inchisA. ExistA m8§ini de burghiat cu unul sau mai multi arbori de lucru, care pot fi monta~i in pozitie orizontala sau verticala. Se pot efectua diferite forme ~i mArimi de gAuri sau scobituri: drepte, oblice, oprite, strapunse. Scuta prelucrAtoare este burghiul, care se poate confectiona in diferite forme ~i mArimi. in afara masinilor de burghiat, pentru obtinerea gAurilor sau scobiturilor se pot folosi ~i ma§ini de frezat cu Ian,.. in acest caz, scula prelucratoare este fermata dintr-un lant cu zale prevazute cu tAi~. in afara de ma~inile des crise anterior. in practica se folosesc mult ~i rnasini combinate cu mai multi arbori de tucru, pe care se pot mont a diferite scule taietoare. Cu aceste rnasim se pot efectua mai multe tipuri de operant,

3.3.5. Ma!jini portabile
Aceste masini se folosesc mult in iucrarile de dulgherie. Ete au greutate redusa ~i se pot manevra usor. Cu ajutorul rnasinilor portabile se poate realiza 0 gama larga de operata de prelucrare mecanica, cu productivitate mare ~i precizie de prelucrare ndicata.

56

Manualul dulgherului

Fig. 62. FerasWu

portabil cu disc circular.

a

Fig. 63. FerAstrau portabil cu cu,it vibrator: a - ferAstrAu portabil cu cu~ .vibrator "coada de vulpe"; b - executarea decuparii cu ferAstraul portabil cu cufit vibrator. b

Instrumente,

unelte, rnasin: ~i instala\ii pentru lucrarile de dulgherie

57

In figura 62 este prezentat un ferastrau portabil electric cu disc circular, cu care se pot executa diferite taieri drepte sau inclinate la un unghi oarecare. in figura 63 este prezentat un ferestrAu portabil cu cu~t vibrator in forma de coada de vulpe, cu care se pot executa tAieri diverse §i decupari, La acest ferastrau se pot monta diferite tipuri de cu1ite, cu care se pot prelucra materiale lemnoase, materiale plastice §i metale (sub fonna. de tabla, bare ~i profile). Cu ma$ina portabita de frezat din figura 64 se pot executa freuri la contur, canale sau alte operatii, asernanatoare cu cele care se pot executa la rnasina de frezat cu ax superior.

..

~

-_,_CZ';_"-

----._...._.

.

Fig. 64. Ma~ina portabila de frezat cu freza. deget.

.. . .
"

."

, ,
,

:

~~ .
.

a b
Fig. 65. Ma~ina portabila de burghiat: a ~i b - posibilitati de utilizare.

58

Manualul dulqnerului

o larga utilizare in lucrarile de dulgherie 0 au ~i ma§iniJe portabi/e de burghiat (fig. 65). Cu acestea se pot executa multe tipuri de gauri ~i locasuri. care variaza ca forma !?idimensiuni. Pentru operatiile de ~Iefuire se pot folosi diferite mesin. de §/efuit portabile (fig. 66), cu banda sau vibratoare. La acestea exista posibilitatea de schimbare a materialelor abrazive in functie de gradul de finete dorit pentru suprafete. Foarte mult se folosesc si rindelele electrice portative.

a

b

c
Fig. 66. Ma~ini portabile de slefuit: a. b $i C - cu banda; d - vibratoare.

d

PRELUCRAREALEMNULUIPENTRU LucRARILE DE DULGHERIE

Prelucrarea lemnului destinat pentru lucrArile de dulgherie se poate impa~i in urrnatoarele categorii: operatii pregatitoare; operatii de prelucrare rnanuala: operatii de prelucrare mecanizata.

4.1. Operatii pregatitoare
Aceste operatii sunt ajutatoare, u!1urand executarea operatldor urrnatoare, atat in cazul prelucrarf manuaJe, cat ~i la unele prelucrari mecanizate. Ele au rol important pentru asiqurarea preciziei de prelucrare, precum ~i pentru economisirea materialului lemnos. Se realizeaza urmatoarele operatii preqatitoare: sortarea, masurarea, tratarea ~i verificarea.

4.1.1. Sortarea
Sortarea se face in functie de urmatorii factori: - camatea pe care trebuie sa a aiba materialul lemnos, conform cerintelor existente pentru piesa care se va prelucra din el; - dimensiunile pe care Ie va avea piesa prelucrata, alegandu-se sortimentele corespunzatoare ca grosime !1ifatime, iar lungimile - astfel incat sa fie cat mai apropiate de ale piesei: - eventualele corpuri strsine; nu se vor prelucra sortimente care contin corpuri metalice, nici cele necuratate de resturi de parnant, moloz etc.,

60

Manualul dulgherului

deoarece vor deteriora uneltele manuale sau sculele ma,inilor cu care se va efectua prelucrarea. Aceasta opereue este necesaril pentru economisirea materialului lemnos, prelungirea duratei de folosire a sculelor ,i incadrarea materiei prime in clasa de calitate ceruta.

4.1.2. Masurarea pieselor
Masurarea corecta a dimensiunilor este foarte importeota pentru obtinerea unor piese corespunzatoare. Dimensiunile prea mari duc la risipa de material ,i manoperil, prin ajustilrile ulterioare necesare, iar dimensiunile prea mici duc la obtinerea unor piese inutilizabile (rebut irecuperabil). Se folosesc numai instrumente de masura gradate corect ,i vizibil, citirea grada~ei filcandu-se cu privirea perpendicularj ~i nu oblic fatA de grada1ie. Pentru evitarea erorilor, este bine sil se respecte vestitul proverb rornanesc "Milsoaril de doua ori ,i taie 0 datil". Cind s-a stabilit dimensiunea necesara, se inseamnil cu creionul sau creta extremitiltile ei. b a in cazu'l milsurarii diametrelor exteFig. 67. Masurarea cu compasul: rioare sau interioare cu ajutorul compasului, a - masurarea diametrului la temdistanta dintre varfurile lui se mascara apoi nul rotund; b - masurarea diamecu metrul (fig.67). trului unei 9iluri.

4.1.3. Trasarea pieselor
Aceasta opera1ie urmeazA dupil insemnarea dimensiunilor milsurate. Ea constj in executarea liniilor sau conturitor necesare taierilor, decuparilor sau executarii locasurilor. In continuare vor fi prezentate cateva reguli de utilizare a diferitelor instrumente de trasat. Trasarea cu rig/a. Rigla se fixeazil la semn; cu o mana se apasa, iar cu creionul din cealaltil manil se traseaza de-a lungul cantului rig lei -Hpit de el ~i faril sa se incline. Muchiile riglei nu trebuie sa fie strarnbe sau ~tirbite. Trasarea cu stoara sau serme (fig.68) se utilizeaza in cazul pieselor lungi. Sfoara se fixeatiliin cuie in dreptul semnelor, dupa ce a fost frecata cu creta, carbune etc.

Fig. 68. T rasarea sfoara.

cu

Prelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie

61

Fig. 69. Trasarea cu zga.rieciul.

Fig. 70. Trasarea cu compasul.

Trasarea cu zgarieciul (fig. 59). Se flxeaza baza zgarieciului la distanta necesara, se verifica distanta !ii apoi are lac rniscarea de translalie a zgarieciului pe lungimea dorita. In mod asemanator se procedeaza cu trasorul !ii cu tnseronatorul Trasarea cu compasul (fig. 70). Se fixeaza variul din otel al compasului in centrul insemnat, se Fig. 71. Trasarea cu echerul. potriveste la deschiderea necesara !ii apoi se roteste. Trasarea cu echerul (fig. 71). Echerul se fotoseste la trasarea liniilor perpendiculare sau inclinate la diferite unghiuri. Se procedeaza in felul urrnator: se fixeaza talpa echerului pe cantul sau fata cea mai dreapta, iar muchia limbii in dreptul semnului, trasando-se apoi cu creionul de-a lungul ei (ca !ii in cazul riglei).

4.1.4. Verificarea pieselor
Verificarea pieselor este necesara in doua situani: dupa confectionarea pieselor ce intra in cornponenta constructlilor sau in timpul rnontarii pieselor (fig. 72). Dupa contectionare se verifica pianitatea supratetelor (se poate efectua cu rigla, in to ate direc1iile piesei) !ii perpendicularitatea suprafetelor alaturate (aeest lucru se poate face eu ajutorul ecneruluii. In timpul rnontarf se verifica orizontalitatea (cu polobocul, cumpene dulgherului sau furtunul de nivet; !ii verticalitatea (cu firul cu plumb sau cu polobocu~.

62

Manualul dulgherului

o

c

d

e

f

Fig. 72. Verificarea orizontalit~~i~i verticalit~'ii pieselor: a ~i b - cu nivela; c, d ~i e - cu firul cu plumb; f - cu furtunul de nivel.

4.2. Operatii de prelucrare manuala
Principalele tipuri de operatii manuale folosite in dulgherie sunt: cioplirea, taierea, rindeluirea, daltuirea, gaurirea, pilirea, baterea cuielor ~i suruburilor.

4.2.1. Cioplirea
Aceasta operatie este greoaie, cu precizie de prelucrare destul de mica ~i se poate executa cu toporul, securea, topori§ca, barda ~i lesla. Prin cioplire se pot efectua urmatoarele prelucrari; fasonarea lemnului rotund in grinzi; scobirea ~i taierea la jumatate a bustenilor; despicarea lemnului; ascutirea taru~ilor; ingustarea ~i retezarea scandurilor (se reatizeaza mai rar prin cioplire, deoarece se pierde mult material, preterandu-se alte metode).

·Prelucrarea

lemnului pentru lucrArile de dulgherie

63

5
Fig. 73. Succesiunea opera~iilor de fasonare a grinzilor prin cioplirea lemnului rotund: 1 - trasarea muchiei ciopliturii; 2 ~i 3 - executarea crestAturilor; 4 ~i 5 - ciopllrea brutA a primei fete; 6 - netezirea suprafetei pAnA la muchia trasatA.

in eazul eioplirii trebuie respectate urrnatoarele conditii: - pentru evitarea a~ehierii puterniee, eioplirea se face in lungul fibrelor, pe 0 aoanclrne de maxim 2 em; - pentru a nu se rnisca in timpul cioplirii, lemnul trebuie rezemat pe suporturi ~i fixat eu seoabe; - fetele eioplite trebuie sa fie netede ~i abaterea lor de la paralelism, rnasurata de la un capat la celalalt, sa fie de maxim 1 em. Fasonarea grinzilor din lemn rotund (fig. 73). Modul de lueru este urrnatorul: busteanul deeojit se fixeaza bine eu seoabe, apoi se traseaza muchia ciopliturii: dulgherul prinde cu doua rnaini toporul ~i face cateva crestaturi (Ia 20-30 em distanta) pe marginea ce se va ciopli, apoi reauzeaza cioplirea bruta, dupa care executa netezirea suprafetet pima la muchia trasata, obtinanou-se astfel prima fala eioplita. Prima fala eioplita se va aseza pe suporturi, repetandu-se operafille deserise mai sus pana cand se obtin toate fetele grinzii.

64

Manualul dulgherului

c

4

5

Fig. 74. Succesiunea opera,iilor de tAiere la jumAtate Iii scobire a bu,tenilor: a - taierea la jumatate a lemnului prin cioplire (f - insemnarea ,i tAierea pe semn; 2 - cioplirea zonei insemnate; 3 - forma finalA a piesei); b - scobirea ulucului prin cioplire (1 - trasarea muchiilor !ii increstarea zonei cuprinse intre ele; 2 - cioplirea bruta a ulucului; 3 - finisarea lateralelor ulucului; 4 - finisarea ulucului cu dalta); c - executarea fa1lului (1 - trasarea muchiilor falturilor !ii crestarea; 2 ,i 3 - cioplirea bruta a unui fait; 4 - cioplirea celuilalt fall: 5 - forma finalA a piesei).

Scobirea §i taierea la jumatate a bu§tenilor (fig. 74). Modul de lucru este asernanator, doar ca se pot obnne: Uiierea la jumAtate a lemnului prin cioplire; scobirea ulucului prin cioplire; diferite fal,uri. Acestea sunt necesare pentru realizarea unor tipuri de imbinari dulghere~ti. Oulgherul fotoseste in unele cazuri ~i dalta la aceste operafil, pe langa celelalte unelte. Despicarea lemnului. Piesa va fi asezata ~i fixata pe un suport, apoi va fi lovita cu toporul (toporisca, securea, barda etc.) la semnul trasat, pana la despicare. Aceasta operate se fotoseste destul de mult, deoarece lemnul fara defecte (mai ales fara defecte de structura sau noduri) se despica usor in lungul fibrelor.

4.2.2. Taierea
Taierile se folosesc in doua cazuri, ~i anume in cazul operatslor de croire a pieselor la dimensiunile necesare ~i in cazul executarii imbinarilor. Operatiile de taiere sunt de mai multe tipuri, in functie de direc,ia tAierii fa1a

Prelucrarea

lemnului pentru lucrarile de dulgherie

65

de fibre, dupa cum se va arata in continuare. Se realizeaza retezari, spintecan, taieri oblice sau decupari. Retezarile sunt taieri transversale (perpendiculare fa,a de fibre), la capete sau in multipli de lungime. Spintecarile sunt tAieri longitudinale (paralel cu fibrele) ~i pot fi simple sau multiple. Telieri/e ob/ice au loc atunei cand direcna taierii face cu directia fibrelor un unghi oarecare. Oecupan1e au loc in cazul cand taietura urrnareste un contur rectilif'liu sau curbiliniu trasat pe lemn. Uneltele cele mai utilizate pentru taieri sunt ferastraiele. Joaqarele se folosesc doar in cazul taierii bustenilor sau a pieselor de dimensiuni mario Manuirea ferastraielor trebuie sa se face user, farA intreruperi sau devieri, piesa fiind fixata sau bine sprijinita. Ferastraui trebuie sA fie potrivit inainte de talere. Tn funcfie de pozitla pe care trebuie sa 0 aiba taietura fa,a de semn, exista urrnatoarele tipuri de taieturi: - taieturi pe semn, la care mijlocul semnului corespunde cu mijlocul tAieturii; acestea se folosesc in eazul in care sunt lntrebulntate ambele piese care se separa prin taiere ~i, in general, la croire. - taieturi pe /angel semn, cand taietura se face paralel eu semnul, eare ramane pe piesa la 0 mica distanta; se folosesc in eazul in care piesa va fi rindetuita, piesa ramanand apoi la dimensiunea indicatA de semn. - taieturi pe jumatatea semnului, atunei cand marginea tAieturii corespunde eu mijloeul semnului; se folosesc la exeeutarea imbinArilor. Taierea cu ferastrau/ incordat. in cazul retezani scandurnor (fig. 75), acestea se a~aza pe lalime pe un suport, iar poruunea eare se inlatura prin taiere va fi ltbera. Lama ferastraulu: se sprijina pe muchia din partea opusa dulgherului, eu varfurile dinlilor indreptate inainte. Men1inerea pozinel lamei fala de semn se poate face cu 0 bucalica de lemn (se asigura astfel protecpe sporita) sau prin sprijinirea pa'1ilor nedintate ale lamei de varful degetului mare de la mana care apasa piesa. DupA ce lama ferastraului a patruns putln in adancirne, taierea se continua folosind intreaga lungime a lamei, prin miscarl de du-te-vino. Lama Fig. 75. Retezarea cu ferastr~ur incordat. va pAtrunde atat in adancirne, cat ~i pe la,ime. Mi~carile se incetinesc atunei eand taierea se apropie de sfar~it, iar capatul piesei trebuie sprijinit pentru a nu se ascbia muehia eare a rarnas netaiata. in cazul spintecarilor, piesa poate fi asezata vertical (fig. 76) sau orizontal ~i este necesara folosirea menghinei de la tejgheaua de lucru. inal1imea de fixare va fi in functie de grosimea piesei (pentru a nu se produce vibratii). in eazul spintecaru orizontale (fig. 77), piesa se a~aza pe un suport astfei incat portiunea care se inlatura sa fie dincolo de marginea lui. in cazul taieturilor pe langA semn sau pe jumatatea semnului, piesa trebuie astfel fixatA, incat taietura sa fie pe partea dreapta a semnului, pentru a putea unnari mai bine directia de taiere a lamei. La inceputul taierii, ferastraul se

66

Manualul dulgherului

Fig. 76. Spintecarea scandurii in pozi~e verticala..

Ftg. 77. Spintecarea scandurii in pozine onzontala.

line cu mana dreapta de rnaner ~i se trage in sus pe semn, pana rezulta 0 crestatura. Apoi, se apuca cu cealalta mana capatul oratului terastrauiui ~i, cu mi~cari in jos insotite de 0 impingere usoara a dinlilor asupra lemnului, se executa taierea. in momentut lntepenirii lamei, se introduce 0 pana in taietura, ca sa nu mai strAnga. Taierea cu ferastrau/ cu mener. Se face in mod asemanator. Pentru taierile Fig. 78. Folosirea cutiei de ghidare la inclinate (la diferite unghiuri) se poate executa rea taieturilor. folosi cutia de ghidare (fig. 78). Taierea cu ferastrau/ "coada de soerece". in cazul decuparilor se executa mai inainte 0 gaura in oiesa, in care se introduce varful tamelel. Teieree cu ferastrau/ de taiat fumir. Se executa prin deplasarea acestuia pe langa cantul unei rigle, unealta mentinandu-se permanent in contact cu ea, pentru a se obtine 0 taiere dreapta Taierea cu joagarul. Taierea este executata de catre doi muncitori, iar lemnul se a~aza pe un suport. Fiecare muncitor line cu 0 mana de joagar ~i cu cealalta fixeaza bine piesa. Printr-o rniscare u~oara se cresteaza piesa in dreptul semnului, dupa care se executa taierea propnu-zisa printr-o miscare ritmica ~i uniforma, alternativa. Cand unul dintre muncitori trage de joagar, celalalt nu trebuie nici sa impinga, nici sa apese pe joagar.

4.2.3. Rindeluirea
Netezirea pieselor cu rindelele se face in functie de dimensiunile pieselor, rnarimea denivelarilor pieselor. gradul de flnete (rugozitate) ce trebuie obtinut, posibilitatea de manuire corecta ~i cornoda a rindelei in timpul

prelucrarii.

,Prelucrarea

lemnului pentru lucrflrile de dulgherie

67

Ordinea operatiilor de rindeluire este urmatoarea; netezirea grosiera a suprafetelor- se executa cu rindeaua cioplitor; curatirea fetelor {fatui rea) se executa cu rindeaua faluitor; finisarea suprafe(ei - se executa cu rindeaua cu cutit dublu. Aceste operata pot fi executate si cu gealaul (rindeaua lunga) cu cutit simplu sau dublu, daca piesele sunt de dimensiuni mari. inaintea executarii rindeluirii, este obligatorie verificarea curateniei suprafetei respective (eventualele urme de parnant, moloz sau alte impuritati se inla.tura cu 0 perie aspra pentru a nu ~tirbi cutitete). Se verifica cutitul rindelei, daca este bine montat, ascutit ~i daca are tai!?ul putin ie!?it (cu maxim 0,2-0,5 mm) fata de talpa rindelei Sand tai!?ul iese prea mult in afara talpii, se produc adancltur] in piesa. Cu cat netezirea trebuie sa fie mai fina, cu atat tai!?ul va ie!?i mai putin in afara talpii. Se recornanda executarea rindeluirii in sensul fibrelor. Piesa se fixeaza pe bancul sau tejgheaua de lucru, iar rnanuirea rindelei se face in fetul urrnator (fig. 79): se prinde manerul rindelei cu mana stanga, iar mana dreapta se pune in imediata apropiere a cutitului, rindeaua sprijinindu-se cu talpa pe piesa; rindeaua astfel pnnsa se impinge inainte !?i paralel cu muchia piesei, apasanou-se pe maner atunci cand rindeaua inca e situata la Fig. 79. MAnuirea rindelei obi~nuite. capatul din spate (in dreapta). in acest moment, rindeaua este sprijinta de piesa doar cu partea din fata a corpului (unde se ~i exercita apasarea). Cand rindeaua a ajuns sa se sprijine pe piesa cu toata talpa, se apasa la fel pe ambele capete ale acesteia (mainile apasa cu aceeasi tarle !?i rnanerut ~i corpul); in momentul in care rindeaua a ajuns la capatul opus al piesei (stanqa) se apasa numai calcaiul ei, talpa sprijinindu-se pe piesa doar cu ca.lcaiul; se retrage apoi rindeaua spre capatut din dreapta, Inclinand-o pe una din muchii (prevenind, astfel, uzarea inutila a cutitulu;), pentru a efectua 0 noua cursa: se procedeaza la fel, repetand operatiile descrise mai sus, pana la obnnerea netezirii corespunzatoare tipului de rindea care se foloseste. Rindeaua lunga (gealaul) se rnanuieste in mod asemanator (fig. 80), cu deosebirea ca mana stanga va cuprinde, de data aceasta, partea din fata a corpului. in timpul rindeluirii se poate face controlul netezirii fie cu muchia rindelei fie cu rigla sau cu lirnba echerului. in cazul rnanuirti rindelelor de profilat ~i falluit, rindeaua trebuie apasata usor atat in jos, cat !?ilateral, pentru a se putea pastra permanent !?i contactul cu marginea de ghidare. Numai a!?a profilul sau faltul vor fi paralele cu marginea piesei prelucrate.

68

ManuaJul duJgherului

a
c

Fig. 80. M:'nuirea geal:'ului: a - la inceputul cursei; b -Ia sfillitul cursei; c -controlul netezirii suprafetei cu muchia rindeJei,

4.2.4. Rizuirea
Scopul razuirii poate fi nivelarea ~i netezirea suprafetei numai pe 0 portiene (fig. 81). in acest caz, lama razuitorului se va sprijini oblic pe pies~ ~i acesta se va prinde de capete cu ambele mc'iini. Cu degetele se va apasa usor Fig. 81. R:'zuirea localA a mijlocullamei, detormsnd-o putin. Razuitorul se va suprafe\elor. deplasa schimbc'indu-~i pozitia fa fiecare cursa, pentru ca toate ondula~ile piesei sa fie nivelate. Razuirea se peate executa ~i pentru netezire ~i nivelare pe toata .supratata piesei. in acest caz. razuitorut se rnanuieste tot oblic, dar In ambele sensuri. Se razuiesc numai speciile de eseote tari.

4.2.5. Diltuirea
inainte de d~ltuire, piesele se insemneaza in locul respectiv. Daltuirea se in cepe pe semnul marcat transversal fata de fibre ~i apoi se continua pe semnul din lungul ftbrelor, evitandu-se astfel craoarea lemnului. Daltuirea se foloseste des pentru executarea scobituri/or pentru imbinari sau pentru /oca~uri/e accesorii/or.

Prelucrarea

lemnului pentru lucrc\rile de dulgherie

69

Modul de lucru este urrnatorul (fig. 82): - se a~aza dalta cu tai~ul la mica distanta de semn, cu partea inclinata spre interiorul scobiturii ~i lama perpendiculars pe

piesa:
- se aplica in rnanerul daltii cateva lovituri usoare, cu ciocanul, pana cand Uii~ul patrunde in lemn, comprimand fibrele ~i b apropiindu-se, astfel, de semn (fig. 82,b); - apoi, se scoate dalta ~i se a~aza oblic la 0 mica distanls de taietura verticals, obtinandu-se 0 noua taieturs, care se intalne~te cu prima (fig. 82,b); c d - aschia obtinuta astfel se Fig. 82. Modul de lucru cu dalta latA: lndeparteaza prin inclinarea dallii a - a~zarea dAI~i fa~ de semn; b ,i c - modul spre spate, dups ce a fost putln de tC\iere a a,chiilor; d - strApungerea scobiturii. retrasa, pentru a nu se taia marginea scobiturii; - se executa apoi, din nou, taieturi perpendiculare pe piesa, alternand cu taieturi oblice, pana cand se obtine adancmea necesara ~i pana ce taietura se apropie de semnul care delimiteaza eelalalt caoat al scobiturii (fig. 82,c); - se executa apoi numai tsieturi oblice, pans cand direcfia tsieturii se apropie de perpendiculara pe fata (fig. 82,c); - se schimba pozitla daltii, a~ezand-o cu tai~ul oblic spre interiorul scobiturii, ~i se executa taieturi pana cand ultima este ~i perpendiculara pe fata (verticala); . - a~chiile din interior se scot prin rniscarea unei dilli mai inguste (inainte ~i inapoi), in interiorul scobiturii, fara insa a se atinge marginile acesteia. Daca scobitura este strapunsa pe intreaga grosime a piesei (fig. 82,d), trasarea semnelor se face pe ambele par1i ale piesei. Dsltuirea se face pe 0 parte a piesei, pana la jumatatea grosimii. apoi piesa se intoarce ~i se executa daltuirea ~i pe cealalta jurnatate a grosimii. Nu trebuie sa se scobeasca mult material odata, pentru a nu se aschia lemnul ~i a nu se rupe dalta. Mana nu se tine in fata tai~ului (in caz contrar, se pot produce raniri). in cazul fasonarii pieselor cu da1ti, se pot obtine: te~ituri sau rotunjiri ale muchiilor, daltuirea suprafetelor curbe, sculpturi de diferite forme. Aceasta opera tie se face dupa urmatoarele reguli: - se executa tiierea de intrerupere a fibrelor din loc in loc, fie prin crestari cu dalta, fie cu ferastraul, pentru prevenirea craparii pieselor;

70

Manualul dulgherului

- se evita taierea contra fibrelor, pozlnonandu-se tclii!iul fie in jos, fie in sus, in functie de forma piesei. Pentru dellituire, piesele mici se fixem pe bancul de lucru, iar cele mari se fixeaza prin asezarea dulgherului peste ele. Aceasta operatie este folosita mai des in tamplArie, dar sunt multe cazuri in care se utilizeazell !ii in dulgherie.

4.2.6. Gaurirea
Pentru a executa gaurirea pieselor, trebuie sA se traseze mai intai centrul gaurii, in care se va aseza varful burghiului. Trasarea se face pe fiecare piesa care trebuie gauritell. Tn cazul in care piesele subliri sunt gellurite in pachet, trasarea se face numai pe piesa de deasupra. Pentru gellurire, piesele se a!iazc1lin pozitia cea mai convenabiiA !ii fArA sA se poatA deplasa. Pentru gAurirea perpendicularA pe suprafata piesei, pozi,ia burghiului trebuie sa fie perfect vertical ell.OacA acesta se inclinA pu,in, gaura burghiului va fi stramba, iar burghiul se poate rupe. Pentru g~urirea inclinets, pe supratata piesei se formem mai intai un prag perpendicular pe directia de gellurire (fie cu dalta, fie prin increstarea cu ferastraul), pentru ca varful burghiului sellnu alunece pe piesa. Pentru executarea gsurilor adanci in piesele groase, burghiul trebuie scos din cand in cand (prin invartire in sens invers) pentru a fi curatat de aschli, evitand astfel .tnecarea" burghiului in piesa. Pentru executa rea gsunror strapunse, in cazul folosirii burghiului melc, gaurirea se face de pe 0 singura parte. in cazul folosirii burghielor elicoidale, gaurirea se face de pe ambele pArti, evitAndu-se astfel aschierea pieselor in partea opusa gauririi. in cazul folos'irii burghielor cu coarbe, bratul coarbei se roteste uniform spre dreapta, apasand manerul uniform !ii urmarind pastrarea directiel corecte a burghiului. Pentru a nu se frange tija' burghiului din cauza balansarf coarbei, se recomandell sprijinirea mainii care cuprinde rnanerut (cu fruntea, pieptul sau barba), in functie de ina1limea de fixare a piesei care se gAure~te .. in cazul folosirii vrile], se apasell manerul, rnennnancu-se contactul burghiului cu piesa, in timp ce rnansonul mobil se deplaseaza in sus !ii in jos de-a lungul tijei.

4.2.7. Pilirea
Raspelele ~i pilele se pot manui cu ambele maini, cand piesele sunt fixate, sau cu 0 mana, cand piesele nu sunt fixate, cu cealalta sprijinindu-se piesa. in timpul manuirii, uneletele de pilit se vor deplasa pe toata lungimea lor ~i se vor apasa numai cand sunt impinse.

Prelucrarea

lemnului pentru lucrarile de dulgherie

71

4.2.8. Baterea $i scoaterea cuielor
Aceste operaff sunt des utilizate in dulgherie, pentru asamblarea pieselor sau pentru fixarea anumitor accesorii metaliee. Dimensiunile cuielor, precum ~i numilrul de cuie necesare, sunt in funqie de structura pieselor asamblate, dimensiunile pieselor ~i modul in care actioneaza sarcinile care tind sa separe piesa. in general, lungimea cuielor este egalil cu de doua sau trei on grosimea piesei pe care 0 fixeaza. Diametrul cuiului nu va depil~i un sfert din grosimea celei mai sub1iri piese care se asambleaza Iii va fi de eel mult 1/5 din grosimea piesei, cand cuiele 0 strapung. Se recornanda urmatoarele reguli in cazul bateril cuielor; - cand piesa trebuie pnnsa cu mai multe cuie, acestea nu vor fi prea apropiate sau nu vor fi pe directia aceletasl fibre; dimensiunile cuielor ~i distantele la care se bat vor fi precizate in proiect, pentru construcplte

irnportante:
- in cazul cuielor bat ute la capatul lemnului, pentru a se preintamoina smulgerea usoara a lor, cuiele de la margine vor avea varful indreptat spre interior (fig. 83); - capetele cuielor se pot introduce cu un dorn de otel sub nielul suprafetelor pieselor de lemn in care se bat, pentru a nu ramane in afara acesteia cand lemnul se va usca; - in cazul in care varfurile cuielor au strabatut piesa, vor fi bat ute cu ciocanul (tlnut oblic) in lungul fibrelor. Scoaterea cuielor se va face cu grija pentru a nu distruge suprafata lemnului, in cazul in care acesta va fi Fig. 83. Baterea cuielor in capatul pieselor. reutilizat. Pentru aceasta, sub cleste se poate aseza 0 bucata mica de lemn. Nu se vor scoate cuiele prin smulgere, ci numai prin apasarea in jos a falcilor clestelui. Cuiele se mai pot scoate prin baterea dinspre varf cu ciocanul (apoi, se scot cu clestele, cu ranga sau cu dispozitivul de scos cuie).

4.2.9. Montarea $i demontarea suruburuor
$uruburile pentru lemn (autofiletante) se vor introduce numai prin insurubare ~i niciodata prm batere (altfel, scade rezistenta asarnblaril). Pentru usurarea acestei operatii, suruburtie pot fi unse cu ceara sau sapun.

72

$urubul inainteaza in piesa de lemn prin rAsucirea apasarea surubelnitei, dupa ee varful acesteia a fost potrivit in crestatura, Pentru a preveni ruperea ,urubului sau craparea pieselor din lemn care se asambleaza (mai ales in cazul speciilor tari, in care se rnonteaza ,uruburi groase), e neeesar ca in locurile insemnate pentru introdueerea ,urubului sa se execute gauri cu burghiul. Oiametrul acestor gAuri nu trebuie sa fie mai mare decat diametrul interior al pAr1iifiletate. ln caz contrar, asamblarea nu va fi rezistenta, ,urubul nemaiputandu·~i face filet in lemn pnn tnsuruoere. in cazul in care se folosesc ,uruburi mecanice (buloane), in locurile trasate pentru montarea lor se vor executa gAuri cu burghiul, diametrul gAurilor respective avand diametrul egal cu eel al ,urubului. Oups executarea gAurii, se introduce ,urubul, apoi ,aiba de protec\ie ,i apoi piulita - care, la inceput, se in~urubeaza cu mana, apoi cu 0 cheie potrivitA mArimii ei, pAns la strangerea maximA.

,i

Manualul dulgherului

4.3. Operatii de prelucrare mecanizati
Principalele categorii de operatii care se pot executa mecanizat ~i succesiunea lor sunt urmatoarele: operat;; de croire a /emnu/ui. care includ retezari, spintecari, tiviri, decupAri; operat;; de indreptare §i rinde/uire; operatii de retezare fina/a; operafii de frezare, cepuire, strunjire; operatii de gaurire ~i
scobire; operatii de §/efuire.

in cazul in care, dupa executarea operanllor de croire menuonate, se mai fac ~i alte operatii de prelucrare mecanica (rindeluire, frezari, cepuire etc.), este necesar ca dimensiunile de croire sa fie prevazute cu adaosuri de prelucrare, pentru ca, dupa efectuarea tuturor operatiilor, piesa sa ajunga la dimensiunile finale necesare. Oaca lemnul este umed, adaosul se suplimenteaza cu 3-10% (in functie de umiditate). Tipurile de rnasini cu care se pot efectua aceste operatii, precum ~i avantajele pe care Ie prezinta prelucrarea mecanizata fats de prelucrarea rnanuala, au fost prezentate succint in capitolul 3. Ma~inile fixe se folosesc pentru prelucrarea lemnului in atelier. Este important ca muncitorii care lucreaza cu aeeste rnasini sa cunoasca bine caracteristicile tehnice ale rnasinilor respective, operatiile care se pot executa, reglarea corecta a masinilor pentru a obtine dimensiunile cerute la piesele prelucrate, tipurile de scule care se pot folosi ~i caracteristicile lor, modul de intrelinere ~i exploatare. Ma~inile portative se folosesc la prelucrarea lemnului pe santier. Tipurile de rnasini portative sunt foarte variate (vezi capitolul 3) ~i acestea se pot folesi pentru operanl de retezare, spintecare, rindeluire, taierea diferitelor profile, gauriri, decupari, ~Iefuirietc.

Prelucrarea

lernnului pentru lucrarile de dulgherie

73

a

b

C Fig. 84. Tipuri de taieturi realizate cu ferastraul circular portativ: a - spintecarea (taierea longitudinalli); b - retezarea (taierea transversala); c - taierea fal1urilor sau a cepurilor.

Taierea cu ferastraul circular portativ (fig. 84). Se incepe taierea numai dupa 2-3 minute de mers in gol, pentru ca rotirea discului sa ajunga la turatia norrnala Ferastraul se mi!?ca inainte pe linia trasata, fara smucituri !?i fara ca dulgherul sa apese pe ferastrau sau sa-i forteze lnaintarea, deoarece discul se poate Intepeni, iar motorul se poate suprafncalzt. in cazul in care s-a produs lntepenirea discului in piesa de lemn, ferastraul circular trebuie tras atara. Se a!?teapta revenirea la turatia normala !?i apoi se continua taierea. in figura 84 sunt prezentate operatlle care se pot executa cu ferastraul circular portativ. Gaurirea cu burghiul electric portativ. Se procedeaza astfel: varful burghiului se fixeaza deasupra locului insemnat pentru gaurire, se pune in functiune !?i se apasa usor in lemn. Se verifica directia de gaurire in timpul lucrului. Daca gaura este adanca, burghiul se poate scoate afara din cand in cand pentru inlaturarea talasului, Daca gaurile sunt strapunse, in momentul apropierii burghiului de fundul gaurii, se reduce viteza de rotatie a burghiului pentru a se evita aschierea lemnului pepartea opusa. Rindeluirea cu rindeaua electrica portativB. Se procedeaza astfel: rnasina este pusa sa functioneze in gol cateva minute, in pozitie rasturnata, pana se atinge turatla norrnala. Din acest moment, dulgherul poate incepe lucrul rniscand rindeaua inainte pe directla fibrelor, cu mi!icari usoare !?ifara smucituri !?i apasari, pentru a nu toci cutitul !?i a nu supralncalzi motoruL Se repeta cursele de inaintare pe piesa, paralel cu fibrele, pana se atingte netezimea corespunzatoare a supratetelor.

iNTRETINEREA ~I EXPLOATAREA , ~ UNELTELOR ~I SCULELORTAIETOARE PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI
.

5.1. lntretlnerea uneltelor

,i

sculelor

Intretinerea uneltelor ~i sculelor consta din urmatoerele operatii, desfa~urate in scopul marirf duratei de utilizare a acestora ~i al asigur~rii preciziei de prelucrare: indreptarea ~i tensionarea panzelor; ceaprazuirea dinlilor panzelor taietoare; ascutirea sculelor taietoare; egalizarea dintilor ascu~iti; repararea dintilor, curatarea uneltelor ~i sculelor. Unele dintre aceste operatii pot fi realizate in atelierele speciale de intrelinere a sculelor, de catre mecanici de intrelinere speclalizati in efectuarea acestor lucrari, pe cand altele (mai ales in cazul uneltelor manuale) pot fi efectuate de catre dulgher.

5.1.1. intretinerea ferastraului incordat
Operatiile de intrelinere au loc in ordinea urrnatoare: se curala lama taietoare (cu petrol): se indreapt~ lama, fie b~tand-o cu ciocanul pe 0 ptaca de otel, fie tntinzand-o intre doua p'~ci de aluminiu sau cupru fixate in menghin~; se cur~l~ dintii cu pila (in goluri ~i la varf); se ceaprazuiesc dintii (cu diferite ceaprazuitoare) ~i se verificA ceaprazuirea cu sabloane (fig. 85). Pentru taierea spectilor tari, dintii se indoaie alternativ cu aproximativ 0,3 mm. Pentru taierea speciilor moi, dintii se indoaie mai mult (0,4-0,8 mm). Din,ii se inclina numai pe 1/3-1/2 din inaltimea lor. intre perelii ceaprazuiti nu trebuie s~ ramana spatiu gol (fig. 86}. Urrneaza ascunrea dinlilor, care se poate face cu pila, fixandu-se ferastraul pe bancul dulgherului,

rntre~nerea ~i exploatarea uneftelor ~i sculelor taietoare pentru preluaarea lemnulu;

75

o

c

d

Fig. 85. Unelte pentru ceaprazuit: a - ceaprazuitor simplu: b - ceaprazuitor cu opritor: c - cle~te de ceaprazuit; d - ~ablon pentru velificarea ceaprazului.

egalizarea dintllor, care se poate realiza cu egalizatorul sau trecand lama (panza) direct pe pila. Ultima operate este potrivirea lamei (panaei), care se face slabind coarda ~i tnclinand panza pana formeaza un unghi de 50-60° cu directia bratelor, iar apoi, lncordand cat este necesar. La terminarea lucrului, ferastraul se decordeaza, se ~terge bine lama sa nu se oxideze ~i se pastreaza in locuri curate ~i uscate; la anumite intervale, se poate unge cu vaselina sau ulei mineral. in mod asernanater se procedeaza ~i la lntretinerea lamelor taietoare ale celorlalte ferastraie manuale.

c

b

Fig. 86. Ceaprazuirea dintilor fer~str~ului: a - corecta; b - gre~it~.

5.1.2. intretinerea daltilor , ,
Daltile se ascut pe 0 singura parte a taisului - prin frecare cu rniscari circulare, pe 0 piatra abraziva udata sau la polizor apoi se netezesc pe cealalta parte.

Fig. 87. Demontarea lindeleL

cu~tului

76 5.1.3. intretinerea rindelelor
I

Manualul dulgherului

Se demonteaza cutitul cand acesta nu mai taie, prin lovituri usoare cu ciocanul de lemn, aplicate in spate (fig. 87). Se face ajustarea, indreptarea ~i ascutirea cutitului (unghiul de ascunre este cuprins intre 30° ~i 35°). Ascutirea bruta se face la polizor, iar netezirea tai~ului se face pe piatra de gresie. Finisarea' are lac pe piatra fina (fig. 88). Se rnonteaza la lac cutltul, operatiiled'e montare fiind prezentate in figura 89. Talpa rindelei se unge periodic cu uleiul de in; rindeaua !1i cutltele se pastreaza in locuri curate ~i uscate.

a
Fig. 88. Ascutirea cutitului rindeJei: a - ascutirea bruta: b - finisarea.

b

5.1.4. Intretinerea burghielor
Burghiul se fixeaza in menghina ~i se ascute cu masina de ascutit sau cu pila, pilindu-se varful prin apasare usoara, Unghiul de ascutire este cuprins intre 28° ~i 40°. Prin ascunre nu trebuie sa se modifice 'diametrul burghiului. Dupa folosire, burghiul se curata ~i se unge (cu vaselina sau ulei minerai).

5.1.5. Intretlnerea

sculelor tclietoare ale maslnllor

Intretinerea acestor scule (panze panqlica. discuri circulare. cutite ale masinilor de rindeluit. freze, burghie etc.) se poate face mecanizat. in ateliere de Intretinere. ~i cuprinde, in general. urrnatoarele operatii [6.8]: - intretinerea ~i repararea panzelor panglica ~i a discurilor circulare: - indreptarea ~i tensionarea panzelor panglica ~i a discurilor circulare; - ceprazuirea panzelor taietoare: - ascutirea sculelor prin metode specifice fiecarui tip de scuta.

Tntre~nerea $i exploatarea uneltelor ~i sculelor taietoal"e pentru prelucrarea lemnului

77

a

b

c

d

e
Fig. 89. Montarea cuytului rindelei: a - introducerea cutitulul; b - sus~nerea cu1itului in corpul rindelei; c - aplicarea loviturilor in corpul rindelei; d - fixarea cu~tului prin lovire cu ciocanul; e - fixarea definitivi a cu,itului prin lovire in pana: f - verificarea pozi~iei cu~itului.

5.2. Exploatarea sculelor

taietoare

Dulgherul trebuie sa cunoasca 0 serie de lucruri legate de modul de folosire (exploatare) a sculelor, deoarece exlsta muite variante constructive, chiar ~i Jaacelasi tip de scuta, atat in ceea ce priveste forma. cat ~i in privinta parametrilor constructivi [6,8J. Dulgherul trebuie sa stie sa aleaga corect scula (cu forma, marirnea ~i numarul de dinti necesare), in funcne de specia ~i sortimentul de material lemnos care se prelucreaza, direclia de taiere ~i dimensiunile pieselor care se prelucreaza.

78

Manualul dulgherului

a
p

C

Fig. 90. Tipuri de danturi ale panzelor panglica: a-tipA; b-tip B; c-tip C.

5.2.1. Exploatarea

panzelor

panglica

Pimzele panglica au trei tipuri de danturi (fig. 90): - tipul A, pentru ferastraie panglica de tamplarie ~i pentru spintecat; la acestea, ceaprazul se formeaza prin indoire; - tipurile B §i C, pentru ferastraiele panglica de debitat cherestea din busteni ~i pentru spintecat, la care ceaprazul se formeaza prin turtire. Unghiul de degajare a a§chiilor va avea valori maxi me (30°) pentru specii!e moi ~i pentru ra~inoase (deoarece la taiere se desprind mai multe aschii) ~i valori minime (15°) pentru speciile foarte dure. Pasul !ii inaltimea dintilor vor avea valori maxime pentru speciile care se taie usor ~i valori minime pentru speciile foarte dure (pentru a preveni ruperea dintilor in lemn). Pentru stabilitatea panzetor, volantul superior pe care se sprijina panza se Inclina (Ia ma~inile moderne se pot inclina ambele volante). Stabilirea regimului de tucru al femstraielor panglica consta mai ales In determinarea vitezei de avans ( u) optime a materialului. La cresterea vitezei de avans, calitatea suprafelei prelucrate scade. Aceasta scadere se accentueaza cu cat grosimea piesei prelucrate este mai mare, uzura dintilor mai avansata !ii specia lemnului mai moale. 5.2.2. Exploatarea panzelor circulare

Din acest punct de vedere. dimensiunile importante ale panzelor circulare sunt diametrul exterior ~i grosimea. Diametrul exterior se alege in tuncne de tipul ma~inii pe care se monteaza panza ~i de dimensiunile

Tntretinerea !iiiexploatarea uneltelor !iiisculelor ~ietoare pentru prelucrarea lemnului

79

materialului prelucrat. EI se alege cat mai mic posibil, deoarece stabilitatea din timpul taierii este, astfel, mal buna. Grosimea corpului panzei trebuie sa satisfaca urrnatoarele cerinte: sa fie suficient de mare ca panza circulara sa aiba stabilitate laterala: sa nu fie exaqerata, pentru ca rezulta 0 cantitate mare de rurneaus la taiere ~i creste consumul de energie electnea. Tipurile de panze circulare sunt cele prezentate in continuare. Panze circulare cu grosime egali (fig. 91). Acestea se folosesc la spintecari, retezari, seqionari ~ise fabrica in doua tipuri, in funqie de forma danturii: - tipuf A, care se foloseste pentru talen longitudinale (exista doua variante: I, cu din1i triunghiulari inclinati, folosita pentru foioase moi ~i ra~i· noase; II, care are dinti cu ceata, folosita pentru foioase tari); - tipu/ B, folosit pentru taieri transversale-retezan (exista doua vanante: III, cu dinti triunghiulari isosceli, pentru foioase moi ~i rasmoase: IV, cu dinti triunghiulari drepti, pentru foioase tari).

9

a

b

Fig. 91. Discuri circulare cu grosimea egala: a - elementele constructive ale discului; b - tipuri de danturi (tip A: I, II; tip B: III, IV).

Pentru speciile tari, grosimea panzei ~i numarul de dinti vor fi mai mari, iar pasul ~i lnaltimile dinlilor vor fi mai mici decat ale discurilor folosite pentru foioase moi ~i ra~inoase. Pinze circulare armate cu carburi metalice (fig. 92). Aceste discuri circulare au placu1e din carburi metalice fixate pe ele. Forma dintilcr este foarte variata. Exista urrnatoarele tipuri constructive: - panze circulare conice, care se folosesc la spintecarea cherestelei de gresime mica (mai mica decat 20 mm) - panze circu/are biconice, care se folosesc pentru spintecarea in pa~i egale a pieselor; - oenze circufare geluitoare; in urma prelucrari: cu aceste discuri rezulta taieri cu netezime mare a suprefetei: ele se folosesc la spintecarea pieselor cu grosime mai mica oecat 30 mm. Pentru 0 buna taiere, panzele circulare trebuie montate corect ~i fixate bine pe arborii rnasinilor.

80

Manualul dulgherului

51

a

b

c

d

e

Fig. 92. Discuri circulare annate cu cart>uri metahce: a - elemente constructive; b, C - panze drculare conice; d - panzA circulara biconi~; e - pan~ circulara geluitoare.

5.2.3. Exploatarea frezelor

,i

burghielor

Datorita varietatii foarte man a acestor tipuri de scule ~i a conditiilor de exploatare, acestea sunt foarte diferite. Ele sunt prezentate pe larg in lucrarne de specialitate [6,8].

iMBINAREA ELEMENTELOR DIN LEMN FOLOSITE iN DULGHERIE

Pentru executarea elementelor de construcne din lemn, materialul lemnos trebuie asamblat pentru a se obune legaturile dintre piese, care trebuie sa aiba rezistenta prescrisa, ~i dimensiunile necesare pentru elementele de constructie, avand in vedere ca dimensiunile sortimentelor din lemn ~i dimensiunile bustenilor sunt limitate atat ca lungime, cat ~i ca sectiune (Ia\ime ~i grosime).

6.1. Clasificarea lrnbinarllor dulghere~ti
Deoarece in lucrarile de dulgherie se folosesc foarte multe tipuri de imbinari, este necesara 0 clasificare a lor in functie de mai multe criterii. Dupa rolul pe care il au in constructie. exista variantele prezentate in continuare (fig. 93). innadirile sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin piese cu lungime sau latirne mai mare decat a materialului lemnos disponibil, corespunzatoare din punct de vedere a rezistentei. Innadirile pot fi de doua feluri: - innadiri in lungime (prelungiri), cand piesele de lemn se lrnbina in lungime. capat la capat, prin diferite metode de asamblare, pentru a se asigura lungimea necesara diferitelor elemente de constructie. - innadiri in latime. cand piesele de lemn se imbina pe canturi, paralel una fa\a de alta. pentru a se obtne la\imire necesare elementelor de constructie. SOlidarizarile se folosesc pentru lntarirea pieselor din lemn (obtinancu-se sectiuni compuse din mai multe piese de lemn) ~i sunt necesare

82

Manualul dulgherului

d

~

f
Fig. 93. imbiniri dulghere§ti: a - imbinare in lungime; b - imbinare in Ii~me; c - solidarizare; d - co1luri; e - ramifica,ii; f - incruci§iri.

pentru prelucrarea unor sarcini importante, acolo unde soHcitarile sunt foarte marl. in acest caz, piesele imbinate sunt tot paralele, insa sesuprapun. Nodurile (sau intalnirile) sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin leqaturile dintre piese. Ele pot fi de mai multe feluri: - colturi, cand piesele imbinate se opresc la locul intAlnirii (pot forma un unghi de 90 sau un unghi oarecare); - ramificatii. cand numai una dintre piesele imbinate se opreste la locul lmbinarii, cealalta continuandu-se in ambele sensuri; - mcrucisan, in cazul cand ambele piese se continua in ambele sensuri. Dupa mijloacele cu care se realizeaza imbinarea, exlsta variantele prezentate mai jos. imbinarile prin teietuti sau chertari sunt cele mai folosite tipuri de lmbinan. In acest caz, supratetele pieselor care vin in contact direct se
0

imbinarea

elementelor

din lemn folosite in dulgherie

.

83

prelucreaza in diferite forme. prin taieturi, iar intarirea imbinelrilor se poate realiza cu piese auxiliare din lemn sau metal. Se intalnesc la toate tipurile de Imbinari (innadiri. solidarizari. noduri sau intalniri). imbinari prin piese de legatura. Piesele de legeltura pot fi din lemn sau din metal, sub forma de tije, pene, inele, lamele, eclise etc. Prin ele se transmit eforturile de la un element la altul, deoarece nu permit deplasan intre elementele de lemn imbinate. imbinari orin incleiere. Piesele se imbina prin incleierea lor cu adezivi rezistenti la apa ~i solicitari. Cupa locul de executare, imbinarile pot fi executate in ateliere sau pe santiere. Ele pot fi executate in variantel demontabilel sau in variantel nedernontabila (fixa). in cazul executari; ;mbinarilor din lemn, trebuie respectate cateva conditii, dupa cum urmeaza: - slablrea secfiunii prin chertare (talere), baterea cuielor, fixarea suruburilor sau a altor accesorii trebuie sa fie minima, pentru a se asigura

rezistenta necesara;
- imbinarea trebuie sa fie usor de executat ~ide intretinut; - imbinarile vor fi astfel executate (mai ales in cazul solidarizarilor). lncat sa se evite efectele defavorabile ale umflarii ~i contragerii lemnului (Atentie la orienta rea fibrelor!); - este important ca Imbinarile sa nu faciliteze aparitia mucegaiului (sa nu permita stagnarea apei ~i sa nu impiedice aerisirea); in locurile expuse umezelii, se prevad gauri pentru scurgerea apei, care permit ~i aerisirea sau uscarea naturala a pieselor imbinate; - trebuie sa se mentina in nod axialitatea eforturilor din bare (in caz contrar, apar fortecari): - se vor 1010si numai imbinari de acelasi tip pentru transmiterea aceluiast efort; - suprafetele de contact imbinate trebuie sel fie netede; - innadirea pieselor verticale nu va depel~i 0 treime din lungimea total a a piesei, executandu-se la partea superioara a acesteia; - Innadirea pieselor orizontale sau oblice trebuie sa fie executata in apropierea unui reazem; - elementele de stranqere a accesoriilor se vor monta in locuri vizibile ~i accesibile, pentru a putea fi revizuite periodic, evitandu-se slabirea Imbinarilor ca urmare a contracnilor lemnului; - lemnul nu trebuie sa aiba umiditate pre a mare la montarea in constructe. deoarece prin uscare se contrage ~i scade rezistenta Irnbinarilor: - la constructiile din lemn importante, detaliile de executie (dimensiunile de taiere la chertari, marirnea ecliselor, numarut ~i dimensiunile cuielor, buloanelor ~i penelor etc.) trebuie sa fie date in proiect, fiind rezultatul unor calcule de rezistenta.

84

Manualul dulgherului

6.2. Exemple de imbiniri dulghere,ti
6.2.1. innadiri
tnnAdirea pieselor in 1Alime sau lungime se poate face prin chertari, prin piese de legaturA sau prin incleiere.

6.2.1.1. innldiri prin chertlri in lungime (prelungiri). Exista urmcltoarele tipuri de prelungiri: cap la cap, 1ajumAtate, cu tAietura oblicA, cu prag, cu cep ~i scobitura. ~ Innldirea cap la cap poate fi dreaptcl sau oblica. InnAdirea dreaptA (fig. 94) se foloseste pentru elementele verticale ~i se poate intari cu eclise, cu scoabe etc. Eclisele pot fi din lemn sau meta lice !ii pot fi aplicate sau Tngropate (cu 1/6 din grosime). Ele se pot fixa cu buloane (distanta intre doua buloane va fi egalA cu grosimea pieselor). lnnAdirea oblicA se foloseste pentru elementele de construcne asezate in pozilie oblicA (Ia acoperi~uriinnadirea cclpriorilor etc.).

"U

'e

~

r
d


I

i~

a

1!r

6

1
b

Fig. 94. fnnadiri in lungime cap la cap prin tAiere dreaptA, cu eclise; a -Iemn ecarisat; b -Iemn rotund.

innadirea la jumatatea lemnului (figurile 95 !ii 96) se realizeaza la piesele orizontale din constructil ~i se poate face in doua variante: dreapta (se consolideaza cu buloane asezate la distante ega1e ~idispuse pe diagonale) sau cu varf. Este mult mai rezistenta !ii impiedica deplasarea pieselor intre ele. innadirea se poate consolida cu buloane asezate pe axa pieselor, la 0 distanta eel putin egala cu grosimea piesei. La piesele verticale din lemn

imbinarea

elementelor

din lemn folosite in dulgherie

85

Q

Fig. 95 innadiri in lungime la jumatatea lemnului, la piese orizontale (Iemn ecarisat): a - dreaptA; b - cu vilrf.

Q

Fig. 96. innadirea la jumAtatea lemnului la piesele verticale (Iemnul rotund): a - cu capete drepte; b - cu capete oblice.

Fig. 97. innadirea cu tAieturA oblica, cu prag.

rotund se foloseste innadirea la jumatate eu eapete drepte sau obliee. Piesele pot fi tntarite eu bride sau zbanturi, innadirea cu taietura cblica cu prag (fig. 97) se poate folosi la elementele vertieale, orizontale ~i obliee. Ea se poate eonsolida la lemnul eearisat, iar eel rotund - eu buloane sau bride metaliee asezate la 1,25 ... 1 ,5d, unde d este diametrul pieselor); lnnadlrea cu taietura obUca eu dinte (fig. 98) se foloseste la prelungirea elementelor orizontale din temn eearisat, fiind foarte rezistenta. Innadirea cu prag se foloseste. in general, la lemnul eearisat, in eazul elementelor orizontale ~i obliee. Nu se foloseste la elementele vertieale.

86

Manualul dulgherului

Exista urmatoarele tipuri: inn~direa dreapta cu prag, care se poate consolida aJ doua buloane fixate la jumatatea la~miipiesei, ~j innadirea oblica cu prag. care se folos~te la talpile ~i contrafisele fermelor, peretilor din lemn etc.

innidlrea cu cep $i scobiturA.

Fig. 98. Tnnadirea cu tAieturA oblica, cu dinte.

Aceasta se foloseste mult la piesele verticale. Se lntrebuinteaza urmatoarele tipuri de cepuri (fig. 100): cep simplu drept; cep simplu inclinat; cep dublu drept; cep multiplu drept; cep simplu drept, aJ umeri profilali; cep simplu drept cu canturi rotunjite; cep simplu drept

f
f
a

10 _ ~~
~ ~ ~ b

JI
~

11.,1 ~~ 011
k l m n
Fig. 100. Tipuri de cepuri: b - cepuri drepte simple; c - cep simplu indinat: d - cep dublu drept; e - cap multiplu drept; f ~i9 - cep simplu drept cu urneri profila~; h - cep simplu drept cu umeri; j - cep simplu drept cu eanturi rotunjite; j - cep simplu drept aplieat; k - cep simplu cilindric aplicat sau propriu; 1- cepuri cilindrice aplicate; m - cep drept patrat; n - cap .. oadA de randunica". c
B,

Fig. 99. Innadirea in lungime, cu prag: a - dreapta; b - oblica.

1mbina rea elementelor din lemn tolosite in dulgherie

87

a

b
Fig. 101. innlldirea ln lungime cu cep !ii scobitura pe toata grosimea lemnufui (fa lemn rotund). Fig. 102. innadirea in 11I~meprin ailiturare. cu chingi: a - de capat; b - de mijloc.

aplicat; cep simplu cilindric, care poate fi aplicat ~i propriu; cep cilindric aplicat; cep drept patrat: cep .coaca de randunica". Pentru lemnul rotund, innadlrea din figura 101 este cea mai raspandita. Adancimea scobiturii trebuie sa fie cu 1,5-1 cm, mai mare oecat inal1imea cepului. pentru a se evita transmiterea sarcinii prin capul cepului !?i pentru a permite tasarea pieselor in urma uscarf lemnului.

6.2.1.2. innadirea prin chertari in li!ime. Se folosesc urmatoarete tipuri de chertari: prin alaturare, prin suprapunere, cu taietura dreapta, oblica, curbs. cu fait, cu lamba !?iuluc.

innidirea

prin aliturare

se mai numeste "imbinare neted if'. Se poate realiza in urmatoarele variante: cu chingi, cu cepuri sau cu scoabe. innadirea cu chingi (fig. 102) se utilizeaza mult pentru obnnerea panourilor. Chingile pot fi de capat sau de mijloc ~i pot fi aplicate, ingropate sau sernilnqropsate. La innadirea cu cepuri (fig. 103), acestea sunt ingropate !?i pot sa aiba diferite

Vedere din c:apcit

Fig. 103. innadirea prin alaturare cu cepuri: a - simple; b - cu cep vizibil in forma de coada de randunica; c - cu cep vizibil in forma de piscot.

88

Manualul dulgherului

a

b
Fig. 105.lnnAdirea cu tAieturA curbA, TntiritA cu chingi (Ia lemn rotund).

Fig. 104. inni!k:tirea prin suprapunere: a - in caplama; b - in pendremea.

forme: drepte, cilindrice, in "coada de randunica", "pi!lcot" etc. Cepurile vor avea urmatoarele dimensiuni: grosimea cepului va fi egalA cu a treime din grosimea pieselor imbinate (in cazul cepului drept !li al celui cilindric) sau jumatate din grosimea pieselor imbinate (in cazul cepului "coadA de rAndunica" , lungimea cepurilor va fi aproximativ egalA cu dublul grosimii pieselor imbinate. Aceste trei variante de intarire se folosesc, in general, pentru scandurt !li dulapi !li se utilizeazc1 la contecnonarea peretilor din lemn sau a captuselilor. La grinzi, innAdirea prin alAturare se poate intAri cu buloane sau cepuri suplimentare. innadirea prin suprapunere (fig. 104) se foloseste pentru dulapi !li scandur]. la contecnonerea peretilor, acoperillurilor!li a constructillor provizorii; Innadirea cu tiiieturi dreaptii sau curbi (fig. 105) se foloseste la lemnul rotund. innadirea se poate intari fie cu cepuri pro prii sau aplicate in diferite forme, fie cu chingi. Cepurile se dispun altemativ, pentru a nu fi pe aceeasi verticals. innadirea oblica poate fi cu tAietura simpls (tolosita pentru peretii cladirilor provizorii) sau cu taietura dublA (fig. 106), folositA mult la palplanse. Piesele se pot prinde in cuie. innadirea cu fait (fig. 107) se foloseste foarte mutt la dusumele.

Fig. 106. Innadirea cu laieturA oblica dublEi.

Fig. 107. innadirea cu fait.

imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie

89

innadirea cu lamba !ji uluc (fig. 108). Lamba poate fi fixa sau aplicata ~i poate avea forma dreapta, triunghiulara, trapezoidala (coada de randunica).

Fig. 108. innAdirea cu lambA trapezoidala (..co adA de randunica") ~i uluc.

Fig. 109. TnnAdirea cu pene te~ite.

6.2.1.3. innadiri prin piese de legitur~. Piesele de legaturA se introduc in imbin~ri ~i impiedi~ deplasarea reciproca a elementelor de construcne imbinate. Se utilizeaza urmatoarele tipuri de piese de legaturA: pene, tije cilindrice (cuie, ~tifturi, domuri, buloane) ~i altele. innidiri cu pene. Penele pot fi contectionate din lemn tare (stejar, fag, pin) sau din metal (fonta, otel, metale usoare). a. Pene din lemn. Acestea vor fi tAiate perpendicular pe fibre ~i pot avea forme te~ite (fig. 109), cilindrice (fig. 110) sau prismatice drepte (fig. 111). Penele te§ite sunt reglabile, iar inclinarea fetei tesite este de 1/6-1/10. La montare, ele vor fi mai lungi cu 2-3 cm decat piesele care se imbin~. Aceste pene permit 0 buna strangere a imbinarii. Penele prismatice drepte pot fi montate longitudinal, Fig. 110. innadirea cu pene cilindrice la piese transversal sau oblic. Penele cilindrice se rnonteaza alipite. numai transversal. Prescriptii pentru imbinarile cu pene din lemn: - se pot realiza cu sau fara interspa1ii intre piesele componente; - se folosesc la innadirile in prelungire solicitate alternativ la intindere ~i compresiune; - aceste imbinari pot fi consolidate cu buloane avand diametrul minim de 12 mm, montate la mijlocul distantei dintre pene (fara a trece, insa, prin ele); - distanteie dintre pene vor fi cel putin egate cu lungimea penelor; - lungimea penei va fi cel putln egala cu de 5 on adancimea chertarii:

90

Manualul dulgherului

- adancirnea cherta.rii pentru pene va fi la lemnul ecarisat de eel pu~in 2 cm, ~iegala. cu maximum 1/5 din grosimea piesei in care se fixeaza, iar la lemnul rotund va avea adancimea minima. de 3 cm ~i egals cu eel mutt 1/4 din grosime; - pana ~i loca~ul ei vor avea colturile rotunjite, pentru a se evita fisurarea pieselor imbinate; - unde exista ,ocuri, vArful penei va fi previzut cu gaura pentru splint (cui de siguranta).

a
Fig. 111. innAdirea in lungime cu pene din lemn prismatice ~i te~ite: a - cap la cap cu eclise ingropate (Ia lemn rotund); b - cu tAieturAobli~ fi eclise aplicate; c - dreapta cu prag 'Ii pene te~e.

imbinarile cu pene din lemn se folosesc la: - prelungirile cap la cap, in acest caz, consolidarea realizandu-se cu eclisa ingropata. fixata cu pene prismatice drepte ~i intarita cu buloane (fig. 111,a). - prelungirile cu taietura oblica (fig. 111,b), unde consolidarea are loc cu eclise aplicate fixate cu buloane; - prelungirile cu prag (fig. 111,c), unde pragurile pot fi drepte sau oblice; in acest caz, se folosesc doua pene te,ite. cu grosimea egalii cu inaltirnea pragului, iar la\imea - variabila. b. Pene meta/ice sau de construcfie specia/a. in construc\iile moderne se folosesc din ce in ce mai mult penele metalice, deoarece prezinta urrnatoarele avantaje: au capacitati portante mari; au fiabilitate sponta; pre-

fmbinarea elementelor

din lemn folosite in dulgherie

91

zinta siguranta maxima. Penele metalice se folosesc uneori la lnnadirile in prelungire !1i,in special, la executarea nodurilor grinzilor cu zabrele. in figura 112 este prezentat un tip de innadire in lungime cu inele. in cazul in care se folosesc pene cu dinti !1igheare metaliee (fig. 113). se reduce manopera de executie a imbinarii, deoarece nu se mai pregatesc inainte tocasurile de fixare a penelor - aeestea se introduc fortat, cu dispozitive speciale, adecvate fiecarui tip de pana.

Fig. 112. TnnAdire in prelungire cu inele (pene metalice).

Conditiile de utilizare a penelor metaliee sunt urmatoarele: - imbinarile cu pene metalice se pot solidariza cu §uruburi prevazute cu !1aibe, asezate in centrul fiecarei pene; - pana inelara neteda trebuie sa patrunda in ambele elemente imbinate cu jumatate din inaltimea sa; - latimea elementelor imbinate cu pene metaliee trebuie sa fie mai mare cu cel putin 4 cm decat diametrul interior al penelor; - grosimea elementelor imbinate cu pene metalice trebuie sa fie cu cel puyn 3 cm mai mare decat inaltimea penei !1ide cel putln 5,8 cm; - se interziee montarea inelelor in piese cu defecte (mai ales cu fibre oblice, noduri etc.), aeestea nefiind rezistente; - distanta de la centrele inelelor la capetele pieselor innadite trebuie sa fie egala cu eel de putln 1,5 ori diametrul inelului. Innadiri cu tije. Tijele sunt piese metalice, din lemn tare (stejar) sau mase plastice, care se introduc in elementele care se imbina. Se folosesc urmatoarele tipuri de tije cilindrice: cuie, suruburi (vezi figurile 35, 36), domuri etc. in atara de tijele cilindrice, se folosesc la innadiri §i tije lamelare, care pot fi sub forma de ptacute din lemn tare sau placu1e din otel (placi flexibile). Dupa modul de executie a imbinarilor cu tye, acestea pot fi: - imbinari la care tijele se introduc in locasuri sau gauri preqatite inainte (exemple: ~uruburi uzuale ~i buloane; domuri ~i ~tifturi cu diametre mai mari decat 5 mm; suruburi pentru lemn §i cuie cu diametre mai mari decat 6 mm, dar cu precizarea ca diametrul gaurii va fi mai mic decat diametrul §urubului sau al cuiului, pentru a fi rezistenta imbinarea, iar daca elementele imbinate sunt din esenta tare, se procedeaza asa §i pentru diametre mai mici ale cuielor sau §uruburilor; tije lamelare);

-~5
_I:

'0 ~

a= ..
~

"ii

_9-

....

~ Q. <

. j(D!
U

:l

«

1I
.j
I -

1
....

! .I

$
:

2

I

-_
t=.

'CI

-

fmbinarea

elementelor

din lemn folosite in dulgherie

93

Eli
2F

Efu!T
2F

WT
~2F 2F

i 2F

a
Fig. 114. 1mbinari cu tije: a - simetrice; b - asimetrice.

b

- imbinari la care tijele se introduc prin batere directa (domuri ~i $tifturi cu diametre mai mici decat 5 mm; cuie cu diametre mai mici decAt 6mm); - imbinari la care tijele se introduc prin tnsurucare (suruburi cu diametre mai mici deccat 4mm). Dupa modu/ de so/icitare, imbinarile cu tije cilindrice pot fi simetrice sau asimetrice (fig. 114). Conditii/e de uti/izare a tye/or sunt prezentate in cele ce urrneaza $uruburile, buloanele, dornurile $i $tifturile se amplaseaza pe un nurnar par de randun, pentru a se evita asezarea unui rand de tije in zona centrala a inimii lemnului (care are rezistenta scazuta): nu se recomanda asezarea in zig-zag. Cuiele se pot amplasa pe un numar de randuri atat par, cat ~i impar, drept, in zigzag ~ipe diagonala (fig. 115). La imbinarile de prelungire realizate cu ajutorul buloanelor, pentru economie, 0 parte din tijele cilindrice folosite pot fi domuri sau de alt tip, insa eel putin 25% vor fi buloane. De regula,

~nr( II i
min 15d

15.25d

a

~

·oc

'a~

~~rid 1* itl
.~/

cE '~mn15d

~.5

2

1S-25d

b

I

c

-1L.+.-i+.---.-.-+,.
d

-t-.-J-.-+-

Fig. 115. Dispunerea cuielor folosite la imbinari: a - in ~iruri longitudinale; b - in ~iruri oblice; c - in zigzag; d -rnodol de batere a cuielor.

94

Manualul dulgherului

roll se folosesc mai putin de 2 buloane la 0 imbinare, iar diametrul bulonului se alege de obicei intre 1/4 ~i 1/30 din grosimea pachetului care se strange. ln cazul folosirii dornurilor, ~tifturilor ~i buloanelor la prelungiri, innadirea se face cu piese ajutatoare numite fururi (din lemn sau metal), asezate intre piesele care se imbina (fig. 116). in cazul imbinarii scandurilor ~i dulapilor, grosimea fururilor va fi egala cu cea a pieselor imbinate, iar la innadirea grinzilor cu secnene simpla se recomanda ca grosimea fururii sa fie egala cu cel pu1in 0,6 din grosimea grinzii. Nu se folosesc mai putin de 4 dornuri sau cuie la 0 imbinare.
90
min 7d
t

min 3d min3,Sd

~

1---.-

.....

d

d: 12mm

Fig. 116. fnnAdirea in lungime cu domuri 1 - dorn; 2 - bulon; 3 - fururA.

,i

buloane:

Oistanta .. ~ mlmma

Distanto minima

a

b

C
Fig. 117. Baterea cuielor in adfmcimea pieselor: a lli b - exterioare pe ambele fete; c - exterioare pe 0 fata ~i ascunse pe cealaltA.

imbinarea

elementelor

din lemn folosite in dulgherie

95

Nu se admit imbinari de prelungire la piesele solicitate la intindere realizate cu ajutorul cuielor. In cazul lrnbinarilor cu ajutorul cuielor, pentru a se respecta drstantele prescrise, se recornanda utilizarea unor sabloane pe care sunt trasate linii ~i noduri in care vin batute cuiele. Tehnologiile modeme folosesc tot mai multe placi metalice perforate pentru baterea cuielor, ceea ce permite mecanizarea aces tor operatii. Pentru ca lemnul sa nu crape, distanta dintre cuiele de pe un rand va fi de '15-25 ori diametrul cutuiul, iar dlstanta de la cui la marginea piesei va fi de cel putin 15 ori diametrul cuiuiui, in lungul fibrelor. sau de 4 ori diametrul cuiului, transversal fa~a de fibre a c (fig. 117). Distanta rmmrna dintre b randurile de cuie va fi egala cu de Fig. 118. Posibilita~ de pAtrundere a cuielor: 40ri diametrul cuiului. la randurile longitudinale. reprezentand de 3 ori a - pe intreaga grosime a pachetului; b - depa~ind grosimea pachetului; c - inecat. diametrul cuiului, la randurile oblice sau in zig-zag. Pentru a se evita craparea lemnului, cuiele consecutive trebuie sa se bata deplasat (vezi fig. 115.d). innadirile executate cu cuie se realizeaza cu ajutorul ecliselor sau furnurilor. Posibilitatile de patrundere a cuielor in parchetul de imbinat sunt prezentate in figura 118. 6.2.1.4. innadiri incleiate. in ultimul timp, imbinarile incleiate se folosese din ce in ce mai mult ~i in construcfii. realizandu-se cu ajutorul lor solun: constructive moderne, tndraznete l?i tehnologii noi de montare ~i asamblare. Innadinle incleiate prezinta urmatoarele avantaje: constructiile realizate din lemn au deschideri mai mari, sunt de 4-5 ori mai usoare ~i sunt de 25-30% mai ieftine decat construcfiile asernanatoare din beton armat; constructiile din lemn incleiat prelucrate corespunzator ~i bine ignifugate i~i pastreaza capacitatea portanta pana la 500°C (in timp ce constructiile metalice, numai pima la 45°C); este inlaturata posibilitatea deformarii independente a pieselor componente; se realizeaza imbinari fara slabiri ale secpunilor. imbinarile incleiate sunt, pentru constructiile din lemn, de 0 irnportanta asernanatoare cu cea pe care au imbinarile sudate pentru constructsle metalice. Se folosesc urmatoarele tipuri de lnnadiri prin incleiere (fig. 119): - cap la cap (se folosesc la elementele supuse cornprirnarii sau incovoierii); - pe suprsfata tesita cu inclinare 1/10-1120 (sunt rezistente); - in dinti (sunt foarte rezistente). La executa rea Innadirilor trebuie aleasa imbinarea cea mai potrivita pentru legatura care trebuie sa se obtina. Pentru aceasta. trebuie sa se tina

96

Manualul dulgherului

cont !1i de natura solicitarilor la care sunt supuse elementele respective (fig.120). La elementele supuse la compresiune, se recornenda urmatoarele inn~diri: cap la cap cu taietura dreapta consolidata cu eclise; la jumatatea lemnului intarita cu inele, bride, spirale, rnansoane etc.; cu t€iietura obhca; cu cep ~i scobitur~. La elementele supuse la ;ntindere se pot folosi urmatoarele inn~diri: cap la cap cu taieturA cu eclise fixate in buloane ,i pene; cu taietura oblica cu dinte; cu t€iietur€i dreapt~ cu prag ,i oblica cu prag int€irit~ cu pene, Fig. 119.1nnAdiri Tncleiate: a - cap la cap (N - for1t de compresiune); b - cu inele, dornuri, ,tifturi, buloane. suprafata te~it~; c - cu din~ triunghiulari: (N - for1A Celelalte tipuri de innadiri, de traqiune, M - moment de torsiune). cum ar fi innadirea cap la cap int~rit~ cu scoabe sau innadirile in latime, sunt numai imbinari constructive care permit oblinerea marimilor necesare in lungime sau I~lime, fara a fi imbinari de rezistenta.

6.2.2. Solidarizari
Solidariz~rile se oblin prin imbinarea pieselor in grosime sau in grosime !1i lalime, rezultand piese cu rezisten~a sporlta, in functie de noua secnone, care se folosesc mult pentru elementele de constructil supuse la incovoiere. Ete se pot obtine prin chert~ri, piese de leg~tura sau incleieri.

-~
Q

~~

c

Fig. 120. Solicit~ri la elementele din lemn: a - compresiune; b - intindere; c - incovoiere.

1mbinarea elementelor

din lemn folosite in dulgherie

97

Fig. 121. Solidarizare cu praguli.

Solidariziri prin chertari. Cele mai folosite sunt chertarile cu praguri consolidate cu buloane (fig. 121), la care adclncirnea pragurilor nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suma grosimilor pieselor solidarizate (se folosesc, de exemplu, la solidarizarea talpilor fermelor). Solidariziri prin piese de legitura. Acestea sunt mai rezistente !ii se realizeaza cu economie de material. Se pot realiza dupa cum se va arata in continuare. Solidan'z.ari cu pene din lemn (fig. 122). Solidarizarea pieselor alipite se face cu pene prismatice drepte montate longitudinal sau oblic, iar solidarizarea pieselor cu lnterspetn se poate face cu pene prismatiee drepte sau tesite (reglabile). Cele rnai rezistente soudarizan sunt cele cu pene lli praguri sau cu pene !ii dinte (folosite, de exernplu, la grinzile planseelor din lemn). Solidan'z.ari cu pene meta lice inelare. Aceste sofldenzan sunt rezistente, se realizeaza cu economii de material lli se folosesc cu acelea!ii prescriptii ca cele de la tnnadiri (se folosesc, de exemplu, la grinzile planseelor de lemn cu deschidere mare). Solidarizari cu lameie (fig. 123). Aceste solidarizari trebuie consolidate cu alte piese. Lamelele pot fi din lemn tare ~i trebuie respectate urmatoarele conditii de utilizare: - grosimea lamelelor va fi egala cu 10-16 mm; - fibrele lemnului trebuie sa fie transversale fa1a de lamele; - adancirnea de ingropare a lamelei trebuie sa fie eel putin egala cu de 2 ori grosimea ei ~i trebuie sa fie egala in ambele piese solidarizate;

98

Manualul dulgherului

A-A

d

Fig. 122. Solidarizare cu pene din lemn. a - cu pene prismatice drepte, montam longitudinalfa~ de piese f1rA interspatiu; b - cu pene prismatice drepte, montate longitudinal la piese cu interspa~u; c - cu pene prismatice drepte montate oblic fa~ de piese fara lnterspatlu: d - cu pene prlsmatice te!jite, montate la piese cu interspa~u.

- adancimea totala a loca,ului nu trebuie sa depa~easca 1/5 din grosimea fiecarei piese care se imbina ,i trebuie sa fie maimare cu 1-2 mm decat inaltimea lamelei; - lungimea lamelelor poate fi egala cu latimea pieselor sau putin mai mare; - distanta dintre lamele trebuie sa fie egala cu de aproximativ 9 ori grosimea lamelei; lamelele se pot monta pe toata lalimea piesei sau. alternativ, pe 0 parte ~ipe alta a latimii (vezi figura 123.b); -Iame!ele pot fj din placute de otel cu sau fara dinti; oaca au dint;, placulele se rnonteaza in locasuri chertate in prealabil, iar oaca nu au dinti, ele se monteaza prin batere (acestea se folosesc mutt la executarea grinzilor compuse). Solidarizari prin incleiere. Piesele din lemn solidarizate prin incleiere formeaza un corp care preia eforturile direct, fara a se rnai folosi

imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie

99

a

b
Fig. 123. Solidarizari cu Ismele: a -Iamele pe toa~ lalimea piesei; b -Iamele pe 0 parte din I~timea piesei.

alte elemente ajutatoara, ~i au proprietati elastice ~i mecanice superioare fata de ale elementelor realizate din lemn obisnuit. Sporul de rezistsnta al elementelor incleiate se realizeaza pe seama dispunerii corecte a materialului lemnos de diferite calitali in alcatuirea sectiunii transversale, in raport cu manrnea ~i natura solicitarii din sectiune, Astfel. in zonele puternic solicitate se foloseste material de calitate superioara (clasa I sau II), iar in zonele mai slab solicitate se foloseste material de calitate interioara (clasa III sau IV). Se pot folosi elementele din lemn cu sectiuni ~i lungimi reduse, asiqurandu-se astfel valorificarea superioara a materialului lemnos. Elementele masive din lemn lamelat lncleiat au rezistente mai mari la foe datorita dimensiunilor mai mari !?idatorita rosturilor de adeziv. La realizarea solidarizarilor prin incleiere nu se produce slabirea sectiunilor elementelor din lemn. De asemenea, se pot alcatui sectiuni

100

Manualul dulgherului

compuse pentru elementele de constructa ~i se pot realiza pe cale industriala o serie de elemente ~i subansambluri neeesare ccnstructlilor. La solidarizarea lemnului prin incleiere se folosesc scanduri, dulapi sau rigle, in urmiltoarele condi~i: grosimea maxima a pieselor folosite este de 50 mm, iar lungimea lor minimil este egalil cu de 20 de ori grosimea; lemnul trebuie sa aiba umiditate scm:util (mai micA decAt 18%); la incleierea pieselor trebuie sa se tinil seama de direC1ia inelelor anuale ~i a fibrelor, pentru a evita desfaeerea imbinilrii datorna deformilrii lemnului (fig. 124,e).

Fig. 124. Solidarizjri prin indeiere: a - alaturare directi; b - alAturare cu te§ire; c - cap la cap pe grosimea piesei; d - cu din~ pe grosimea piesei; e - asezarea corecti a materialului in raport c:u inelele anuale.

Solidarizarile in grosime §i lafime se pot realiza astfel (fig. 124): - prin alilturare directil cap la cap ~i pe liltime; pentru a fi rezistenta, alaturarea cap la cap trebuie sil altemeze in lungul piesei solidarizate, la distante eel putin egale cu de 20 de ori grosimea pieselor; . - prin alilturare cu te~irea pieselor, solidarizare care asigura, astfel, 0 incleiere mai rezistenta; alaturarea pe lungime trebuie sil alterneze la intervale eel putin egale cu de 10 ori grosimea pieselor incleiate. Intr-o sectiune transversal a a elementului incleiat, nurnarul pieselor intrerupte nu trebuie sa depa~easca 25% din numarut total al pieselor. Executarea elementelor incleiate se realizeaza in locuri de rnunca inzestrate cu: utilajele necesare pentru prelucrarea lemnului ~i pregatirea solutie; de adeziv, precum ~i prese sau dispozitive de incleiere; amenajari speciale pentru uscarea lemnului ~i condi1ionarea lui dupa incleiere; incaperi incalzite pentru lucrarile de incleiere (Ia minimum 12°C, pentru adeziv pe baza de cazeins, ~i la minimum 16°C, pentru adezivii fenolformaldehidici). Suprafe1ele care se Incleiaza trebuie sil fie neteele ~i bine cura1ate de praf, pete sau alte impurita1i, inainte de incleiere cu eel mult 12 ore.

imbinarea

elementelor

din lemn folosite in dulgherie

101

Adezivii fo!ositi trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie rezistenti la apa; sa fie rezistenti la actiunea ciupercilor; sa fie usor lucrabili ~i ieftini; sa nu fie toxici. in constructii se folosesc urmatorii adezivi: cleiuri pe baza de cazeina sau cleiuri pe baza de cazeina-ciment: adezivi fenolformaldehidici; adeztvi ureo ~i melaminoformaldehidici etc. Adezivii se pot aplica manual (cu pensula) sau mecanizat (cu va1turi sau lnstalatll speciale). Grosimea peliculelor de adezivi va fi egal~ cu 0,1-0,3 mm. Dupa aplicarea adezivului, piesele se preseaza in dispozitive sau prese manuale, pneumatice, hidraulice sau C.I.F. soudanzarne incleiate nu se folosesc la elementele solicitate la intindere in directia perpendiculara pe pelicula de adeziv.

6.2.3. Noduri (sau intalniri)
Se folosesc multe tipuri de imbinari pentru atcatuirea nodurilor. Alegerea lor trebuie sa se taca, lnsa, in functie de rolul ~i pozitia pe care 0 au in consfructie, de unghiul sub care se intafnesc piesele, precum !ii de directia !ii natura solicitanl fa care este supusa piesa respectlva. Nodurile (atat colturile ~i ramtncatine, cat !ii Incrucisarite) se pot executa prin: chertari, piese de Fig. 125. Coil cu taietura la jumatate. legatura, incleiere.

6.2.3.1. Noduri executate prin chertari. Aceste tipuri de noduri sunt
prezentate in continuare.

Colluri realizate prin chertare.
Nodurile realizate prin chertare pot fi la 90° sau la un unghi oarecare. Exista urmatoarele tipuri de astfel de imbinari: - pn"n afaturare, care se pot realiza prin taiere dreepta sau oblica dupa bisectoare, pentru a fi folosite la lemnul ecarisat; elementele imbinate se prind, de obicei, cu scoabe; -fa jumatatea femnufui (fig. 125), care se executa in aceleasi conditii ca cele de la innadiri !ii se folosesc la imbinarea colturilor grinzilor, planseelor de lemn etc.; - fa treimea femnufui (fig. 126), la care rezistenta coltolui se asigur~

Fig. 126. Colt la treimea lemnului.

102

Manualul dulgherului

Iisand, de la capAtul piesei pc\nlla chertare, 0 distan~ ega II , de obicei, cu IAtimea piesei; aceste imbinlri se folosesc mult la perelii co nfectiona1i din lemn ecarisat; - cu tiJietum curbiJ (fig. 127), care se foIose,te la pere~i confec1iona1i din bAme; distan~ de la margine la chertare va fi eel putin egall cu diametrul bamei, iar adAncimea de chertare va fi egalA aJ jumltate din diametrul bAmei; - in "coadtJ de ~ndunictJ· pe jumiJtate (fig. 128), care se asearnana cu collul la jumAtatea lemnului. cu deosebirea cA fe1ele care merg in grosimea chertArii sunt obliee, tefirea fiind egalA cu 1/4·1/5 din IAlimea piesei; aceasta imbinare se poate folosi fi la lemnul rotund, tesirea facanduse pe eel putin jumAtate din diametrul piesei ~ IAsandu·se pentru coada de randunica 0 portiune egala cu diametrul piesei, iar dacA se toloseste la pereti. din lemn rotund, se prevede, in plus, un prag sau un cep ascuns pentru sporirea rezistentel;

h =Q. 2

d
Fig. 127.

Colt cu taietura

curb~.

Fig. 128. Colt cu t~ietura la jurnatate, in coada de randunicA.

- cu cep /a ambe/e piese (fig. 129), aceasta folosmdu-se la lemnul ecarisat; - cu cep §i scobitura (fig. 130), la care cepurile pot fi ascunse, semiascunse, strapunse, deschise fi pot avea forme variate (drepte, drepte cu prag, trapezoidale, obliee etc.); imbinarea po ate fi la 90 la 45 (in gherung) sau la un unghi oarecare;
0 0 ,

bl3
Fig. 129. Col, cu cep la ambele piese.

- cu prag. care se poate folosi atat la lemnul rotund, cat ,i la lemnul ecarisat; imbinarea cu prag poate fi pentru col,uri in unghi drept sau ascutit;

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful