Autismul este o boala caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, de comportament stereotip si repetitiv cu simptome ce se manifesta

de obicei înaintea vârstei de 3 ani. Aproximativ 75% din indivizii afectati manifesta si handicap mintal. Introducere În 1943 doctorul Leo Kanner a descris pentru prima data 11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combinatie de grave deficite de vorbire marcate de anormalitati în interactiunea sociala si o înclinatie spre comportamente stereotipe, repetitive si ritualisitce. Acesti 11 copii au fost primii copii diagnosticati cu autism infantil. Desi denumirea initiala a evidentiat ca autismul infantil e observat în copilarie si documentele descriu comportamentul autist la copii, acum este clar ca autismul e vazut ca o boala pe tot parcursul vietii a carei tip si severitate se modifica în timp odata cu dezvoltarea individului. Definitia Autismului si Starile Înrudite Autismul este un sindrom comportamental definit de un curs caracteristic si de aparitia simultana a unor purtari particulare în trei mari domenii. În acest moment, cea mai utilizata definitie a autismului este cea publicata în 1944 de catre Asociatia Psihiatrica Americana în Manualul de diagnostice si statistice al bolilor mintale (Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorder)- DSM-IV. Pentru a se stabili un diagnostic de autism, aceasta definitie presupune ca individul sa manifeste: (1) o scadere în interactiunea sociala ( manifestata de cel putin doua articole din A.1 în Tabelul 1); (2) o scadere în comunicare ( manifestata de cel putin un articol din A.2 în Tabelul 1); (3) un comportament, interese si activitati restrictive, repetitive si stereotipe (manifestate de cel putin un articol din A.3 în Tabelul 1); (4) simptomele aparute înaintea vârstei de 3 ani. De multe ori anormalitatile comportamentale sunt observabile de la cele mai fragede vârste. Totusi, într-un mic numar de cazuri exista o perioada de dezvoltare normala urmata de o regresie si de manifestarea simptomelor autiste. În general, simptomele se schimba odata cu dezvoltarea si se pot îmbunatati considerabil. Un mic segment de indivizi manifesta o înrautatire în timp a comportamentului ritualistic-repetitiv. De la prima descriere a autismului facuta de Kanner, au fost observate alte boli care sunt similare cu autismul dar difera în prezentare. Împreuna cu autismul, aceste boli ( sindromul Rett, sindromul Asperger, dezvoltare pervaziva, “childhood disintegrative disorder” etc) sunt categorizate sub numele de boli pervazive de dezvoltare ( PDD – pervasive developmental disorders). Dintre acestea, probabil cel mai cunoscut sindrom este Asperger. Aceasta boala este uneori greu de deosebit fata de autism la indivizii care au un nivel normal de inteligenta, validitatea acestor diferente este dezbatuta în prezent de catre cercetatori si doctori. Definitia data de DSM-IV specifica faptul ca in cazul sindromului Asperger, pe lânga inteligenta normala, impedimente în interactiunile sociale, comportament stereotip si repetitiv , indivizii ar trebui sa nu aiba nici o întârziere în dezvoltarea limbajului ( de exemplu copiii spun cuvinte pâna la 2 ani si fraze pâna la 3 ani ). Se pune diagnosticul unei boli pervazive de dezvoltare în cazul în care individul are deficite în toate domeniile tipice pentru indivizii autisti. Ultimele doua boli care fac parte din categoria PDD, “childhood disintegrative disorder” si sindromul Rett sunt mult mai putin întâlnite decât celalalte trei boli din aceasta categorie.

Pe lânga retardarea mintala. Un total de 6 ( sau mai multe) articole de la (1). gândire abstracta ) totusi nu exista nici un tipar care sa poata fi observat la toti indivizii autisti si nici deficite neuropsihologice. Aproximativ 75% din indivizii cu autism au abilitati intelectuale în zona retardarii mintale ( de exemplu un I. Tabelul 1 Criterii pentru diagnosticarea autismului (DSM-IV) .Q. Prezenta unei retardari mentale severe ( de exemplu un I.Q-ul verbal si cel nonverbal) sau un limbaj limitat ori chiar lipsa lui definitva. În cazul autistilor se manifesta o continua dezvoltare a îndemânarilor si diminuarea în timp a unor caracteristic anormale dar la indivizii diagnosticati cu “childhood disintegrative disorder” si sindromul Rett ele se înrautatesc în timp.“Childhood disintegrative disorder” este diagnosticat la copii de 2 sau mai multi ani de dezvoltare aparent normala si care au o regresie marcanta si ulterior manifesta comportamentul asociat autismului. autismul apare în conjunctura cu alte dificultati în comportament cum ar fi hiperactivitate si agresivitate catre propria persoana sau catre cei din jur la un nivel atât de ridicat încât necesita interventi aditionale celor menite sa lupte cu boala propriu-zisa. limbaj îngreunat si încetarea cresterii capului.Q mai mic de 70 ). În cazul copiiilor cu aceasta boala este foarte important sa se excluda orice alta boala care poate fi identificata ( de exemplu “metachromatic leucodystrophy”) si care ar putea fi cauza simpotmelor manifestate. mai mic de 35) deseori îngreuneaza diagnosticarea autismului datorita numarului limitat de activitati/comportamente si abilitati care sunt necesare în observarea bolii. o slaba coordonare. Diagnosticarea sindromului Rett se face când la copiii de 5 luni cu o dezvoltare normala apar miscari stereotipe ale mâinilor. pozitiile corpului (b) esecul în dezvoltarea unor relatii caracteristice nivelului de dezvoltare (c) lipsa dorintei de a impartasi placere. A. expresiile faciale. În timp ce definitia autismului e limitata la trasaturile prezentate în Tabelul 1. mai exista un numar de alte trasaturi care descriu boala. manifestate sub forma a cel putin unuia dintre urmatoarele: (a) întârzierea sau lipsa totala a limajului verbal ( fara a fi însotita de încercarea de a compensa aceasta lipsa prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gesturile sau mimarea) (b) la indivizii cu un limbaj potrivit apare un imepdiment în abilitatea de a initia sau sustine o conversatie cu ceilalti (c) limbaj stereotip si repetitiv sau limbaj idiosincratic (d) lipsa jocului variat si spontan sau a jocului social imitativ potrivit varstei . interese sau realizari cu alte persoane( de exemplu nu sunt aratate sau aduse obiectele de inters de catre pesoanele autiste ) (d) lipsa reciprocitatii sociale sau emotionale (2) imedimente in comunicare. (2) sau (3) cu cel putin doua de la (1) si câte unul de la (2) si (3): (1) impedimente în interactiunea sociala. Pe lâna dificultatile în interpretarea rezultatelor testului de I.Q. manifestate sub forma a cel putin doua din urmatoarele: (a) impedimente marcante în utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul ochi în ochi. Desi un numar de studii au demonstrat punctele tari ( de ex: decodarea) si slabiciunile caracterisitice ( întelegere. se adauga si faptul ca indivizii autisti demonstreaza frecvent un model de abilitati împrastiate pe parcursul unor teste standradizate ( de exemplu: o discrepanta între I.

fara sens dar au avut rezultate proaste în a-si aminti propozitii cu înteles. Autismul apare de 4 sau 5 ori mai des la barbati decât la femei. criteriile de diagnosticare s-au schimbat de la primele descrieri ale lui Kanner iar cel curent este mai larg decât criteriul anterior utilizat.(3) comportamente. Ca dovada în sustinearea acestei teorii este faptul ca autistii nu pot deosebi tipare. aceea de a descoperi deficitul sau deficitele cognitive fundamentale ce se afla în spatele anormalitatilor comportamentale observate în cazul acestei boli. planificarea.coerenta centrala si elaborarea unei teorii. Odata ce s-a nascut un copil autist. spre deosebire de o persoana care nu sufera de aceasta boala. de-a lungul timpului. pareri. Totusi.Trei dintre cele mai importante teorii presupun ca exista deficite cognitive fundamentale în functiile executive. Pentru examinarea acestor procese s-au creat niste teste neuropsihologice cum ar fi Turnurile din Hanoi si Sortarea Wisconson a cartilor de joc care au scos la iveala functii executive anormale în autism. sau miscari complexe ale întregului corp) (d) preocupari insistente pentru parti ale obiectelor B. interese si activitati reduse. îndeplinirea unei sarcini. cea mai cunoscuta boala cromozomiala si cauza cea mai des întâlnita cauza a retardarii mentale. observatie ce a fost facuta în mai multe studii. schimbarea sarcinilor si monitorizarea lor. este aproximativ egala cu rata de nasteri a indivizilor cu sindromul Down. au si o alta tinta. manifestate sub forma a cel putin unuia din urmatoarele: (a) interes redus si anormal în intensitate sau concentrare (b) aderenta aparent inflexibila pentru un ritual specific si nefunctional (c) maniere stereotipe sau repetitive ( de exemplu: fâlfâirea sau rasucirea mâinii sau a degetului. Teorii Neuropsihologice si Caracteristici Studiile neuropsihologice. În particuar. O a doua teorie neuropsihologica despre autism afirma ca persoanele autiste au o slaba coerenta centrala. cea de-a doua rata. într-un studiu. modele sau stimuli într-un context cu înteles. Diferenta dintre ratele de predominanta din diferite studii este cauzata în mare parte de faptul ca.de 10/10 000. Acest deficit poate însemna limitare în procesarea unor evenimente sau stimuli importanti dar poate sevi la cresterea performantei unui individ autist de a procesa stimuli întâmplatori. indivizii autisti au dovedit ca au o capacitate relativ dezvoltata în a-si aminti cuvinte întâmplatoare. inhibarea unor raspunsuri nepotrivite. riscul de a se naste un alt copil autist variaza între 3 pâna la 7%. . întarzieri sau functionari anormale într-unul din urmatoarele domenii: (1) interactiune sociala (2) limbaj asemanator cu cel din comunicarea sociala (3) joc simbolic sau imaginativ . De exemplu. Predominanta Autismului O estimatie moderata a predominatiei autismului este de aproximativ 4-5/10 000 indivizi. “Functii executive” este un termen care acopera o larga zona de procese cognitive superioare cum ar fi capacitatea de a se libera de context. pe lânga faptul ca se concentreaza asupra trasaturilor autismului. Daca ar fi sa facem o comparatie. repetitive si stereotipe. deficitul în capacitatea de a trece de la o sarcina la alta este considerat paralel cu acel comportament ritualistic-repetitiv observat în autism si reprezinta caracteristica definitorie a acestei boli. estimarile recente urca pâna la 10/10 000.

hipertensiune) autismul este foarte neobisnuit. De exemplu chiar daca teoria deficitului în crearea unei opinii explica deficitul social observat în autism. Concluzia acestor studii este ca autismul e o boala genetica si e rezultatul interactiunii a mai multor gene. Cu toate ca putini dintre indivizii autisti au o conditie medicala slaba. Baza Biologica a Autismului Studiile recente demonstreaza ca autismul are o baza biologica dar nu s-au determinat înca mechanismele patogenice. s-a descoperit ca pâna la 25% dintre indivizii autisti au suferit de lesinuri sau au macrocefalie. autismul este foarte probabil rezultatul final al diferitelor cauze si cai biologice. “congenital rubella” ) despre care se crede ca le-a cauzat simpotemele autiste. eliminând astfel unul dintre cele mai obisnuite moduri de transmitere ( adica de la un parinte afectat la copil) si în mod sigur scazând numarul familiilor cu mai mult de un membru autist. Cea mai buna dovada este faptul ca 10% din indivizii autisti au totodata si o stare medicala fragila ( de exmplu: sindromul X. Un astfel de exemplu este ilustrat de nereusita copiiilor autisti în urmatorul test: subiectului i se cere sa prevada daca o persoana ar mai cauta un anumit obiect care a fost mutat de la locul sau original ( din punctul A în punctul B) în timpul cât persoana a fost afara din încapere. aceasta rata este de 100 de ori mai mare decât rata aparitiei autismului la restul populatiei. deficit în formularea unei opinii) au încercat sa explice caracteristicele comportamentale si cognitive ale autismului. foarte putini dintre indivizii autisti se casatoresc si au copii. nu exista un model unic care sa poata explica toate caractersiticele tuturor indivizilor. În sfârsit. coerenta centrala slaba. Faptul ca autismul e consierat o boala genetica pare greu de crezut pentru ca rare ori se poate observa o familie cu mai mult de un membru autist. comparat cu alte boli care se cred ca se mostenesc( diabet. cum ar fi dorintele si credintele lor. În primul rând. Macrocefalia nu cauzeaza . în general îsi limiteaza planurile de a avea alti copii.La fel ca orice alta boala comportamentala. Copilul autist nu e capabil sa ia în considerare faptul ca persoana respectiva nu poate sti ca obiectul a fost mutat ( din punctul A în punctul B) întrucât era absenta la aceasta mutare. înca nu s-a identificat nici o gena care sa joace un rol în cauzarea autismului. ea nu explica suficient comportamentul ritualistic-repetitiv sau retardarea mentala care e prezenta pâna la 70% din cazuri. Dovada aestei afrimatii provine din studiul familiilor si a gemenilor. Studiul gemenilor a demonstrat ca autismului care apare la ambii membri ai unei perechi identice de gemeni ( adica gemenii monozigoti care au 100% acelasi material genetic) are o rata mai mare ( peste 60% ) decât cea de 3-5% a autismului care apare la ambii membri ai unei perechi de gemeni ( adica la gemenii dizigoti care au doar 50% acelasi material genetic). În al doilea rând.O a treia ipoteza sugereaza ca indivizii autisti au un deficit în a crea o parere despre sine sau o teorie despre starea mentala interna a celorlalti. se pare ca familiile care au deja un copil autist. majoritatea nu au nici o anormalitate fizica evidenta. s-a descoperit ca factorul genetic are o mare importanta. Studiul familiilor a demonstrat ca desi riscul aparitiei autismului ( adica de a avea un al doilea copil autist) este de doar 2-5%. scleroza. Desi toate aceste trei teorii (deficit în functiile executive. Acest deficit este observabil atunci când unui individ autist i se cere sa prevada comportamentul unei alte persoane dupa ce s-a luat în considerare posibilitatea ca informatia data acelei persoane poate fi falsa sau ca individul ar putea avea o opinie gresita. Studii genetice au încercat sa descopere gena sau genele care sunt responsabile pentru cauzarea autismului în majoritatea cazurilor dar desi unele zone ale genomului uman sunt considerate ca loc de dezvoltare pentru gene defecte. El va raspunde ca persoana va cauta obiectul în noua locatie ( punctul B). un astfel de criteriu poate duce la concluzii gresite din mai multe motive. Totusi. În unele studii totusi. La ceilalti 90% indivizi unde nu apare nici o alta boala.

mod rezultat din studiul posmortem. un psiholog sau psihiatru care sa decopere o potentiala problema de comportament. deci nu par a îsi avea locul intr-o boala despre care se crede ca e rezultatul unei anomali timpurii în dezvoltarea creierului. împreuna cu anomaliile substantelor chimice din creier ( de ex serotonina) pot avea un rol important în dezvoltarea anormala a creierului autist. Astfel ca o singura anomalie timpurie aparuta în procesul de dezvoltare al creierului în autism poate afecta mai multe strucutiri si zone ale acestuia. În sistemul limbic. Alte studii ale bazei biologice a autismului au aratat ca exista anormalitati în unele substante chimice gasite în creier. un medic logoped care sa evalueze limbajul.simptomele autismului dar e considerat ca facând parte din mecanismul cerebral ce cauzeaza autismul. Cresterea creierului la indivizii autisti sugereaza existenta unei anormalitati în dezvoltarea creierului ( se produc prea multe celule nervoase. Unele anormalitati sunt asemanatoare cu cele care apar la un adult in cazul unei congestii cerebrale. În urma câtorva studii neuropatologice realizate postmortem s-a observat o proasta dezvoltare a structurilor în mai multe zone distincte ale creierului. . un consultant în educatie care sa determine apitudinile de citire si comportament scolar. Alte studii mai recente s-au îndreptat spre defecte imunologice care ar putea fi prezente la indivizii autisti. Tratarea persoanelor autiste Noile cercetari arata ca o interventie facuta devreme în modul de comportare al pacientului poate avea un rol important în tratamentul autismului. au fost detectate celule dens împachetate pe când în cerebel exista o descrestere a numarului de celule Purkinje. În contrast cu aceasta. un pas critic în tratamentul unui copil autist este o evaluare initiala foarte minutioasa. parietal si nucleii). Faptul ca unii indivizi autisti arata îmbunatatiri în comportament în urma administrarii unor medicamente care inhiba serotonina demonstreaza posibilitatea ca serotonina sa aiba un rol important în patogeneza autismului. Se încerarca sa se descopere care aspecte ale tratarii timpurii a comportamentului sunt mai importante si care indivizi autisti ar putea beneficia cel mai bine de aceste interventii. “The Checklist for Autism in Toddlers”(CHAT) este un aparat utilizat de catre medicii primari pentru detectarea autismului la copiii de 18 luni. Modul în care sunt distribuite anormalitatile în creierul individului autist. o conducta fibroasa care leaga cele doua emisfere ale creierului. corpul callos. Aceasta evaluare necista prezenta unei echipe multidisciplinare de medici. de exemplu. Cea mai importanta descoperire în autism din ultimii 25 de ani a fost serotonina descoperita la o treime din indivizii autisti. incluzând un psiholog care sa testeze abilitatile intelectuale ( IQ ). “The Autism Diagnostic Interview”(ADI) si algoritmul de diagnosticare ce îl acompaniaza pot stabili prezenta autismului la copiii în vârsta de 2 ani. Daca aceste defecte sunt descoperite. S-a observat si o crestere substantiala a creierului dar numai în anumite regiuni ( ca de exemplu lobul temporal. S-a încercat crearea unor dispozitive care sa poata diagnostica din timp prezenta bolii. este asemanator cu teoriile neuropsihologice care sugereaza ca anormalitatile creierului autist nu pot fi localizate doar intr-o singura structura a acestuia. Pe lânga diagnosticarea din timp. Aceasta anormalitate în nivelul serotoninei din sânge este considerat a fi o indicatie catre functionarea sistemului de serotonina din creier si sugereaza o anormalitate în metabolismul central de serotonina. a scazut în marime în partea de mijloc si posterioara a sa. nu se elimina destul tesut nervos prin procesul normal de eliminare a tesutului nervos în perioada de dezvoltare sau exista o supracrestere a tesutului nonneuronal). anormal de mic.

a patra editie . acestea descresc numarul comportamentelor repetitive. Interventiile comportamentale care se pare ca au avut rezultate difera de la unele simple. ritualistice si stereotipe precum si a agresivitatii. Rezultate importante s-au obtinut si în încercarea de a oferi si mentine un adult autist într-un loc de munca platit. cum ar fi cele care inhiba serotonina. Antrenamentul pentru aptitudinile sociale este destul de folositor pentru copii care deja pot vorbi. agersivitate sau hiperactivitate). sa ajute familiile sa faca fata bolii. sa arate cu degetul obiectele de interes . (2) si (3) . cum ar fi antecedentele ( prevenirea unor schimbari care sunt pe cale sa apara. tousi medicii au ajuns la un conses: un tratament adecvat are un imapct important asura bolii. interesul sau reusitele impreuna cu alti oameni (de exemplu o lipsa in a reusi sa aduca . pozitii ale corpului . Si alte medicamente au fost folositoare în tratarea unor comportamente care nu sunt trasaturi definitorii ale bolii( stimulanti ai hiperactivitatii. sa scada din problemele comportamentale ( comportament ritualistic. cu cel putin doua de la capitolul (1) si cate una de la capitolul (2) si (3): Deficiente calitative in ceea ce priveste interactiunea sociala manifestata de cel putin doua din urmatoarele : deficiente in folosirea unor multiple comportamente nonverbale ca lipsa contactului ochi in ochi . lipsa anumitor gesturi folosite in mod uzual in interactiunea sociala  deficiente in dezvoltarea unor relatii umane apropiate de nivelul de dezvoltare mental  o lipsa a spontaneitatii aratata in a releva bucuria . . Criterii de diagnostic pentru afectiunile autiste Sursa: Asociatia Americana de Psihiatrie : Manualul Statistic si de Diagnostic pentru boli mentale . sau sa inteleaga obiectele aratate cu degetul la diferite distante )  lipsa unor trairi emotive sau sociale de reciprocitate (de exemplu de a arata compasiune pentru cineva in suferinta ) Deficiente in comunicare reprezentate de una din urmatoarele :  intarziere sau lipsa totala de dezvoltare al limbajului vorbit (neaccompaniat de nici o incercare de a compensa prin moduri alternative de comunicare ca gesturi sau mima)  la indivizii cu vorbire adecvata . neuroleptice pentru agresivitate si antidepresive pentru schimbari episodice de stari. Tinta tratamentului este: sa faciliteze dezvoltarea sociala si a limbajului. adolescenti si adulti cu autism. sa determine dezvoltarea unor aptitudini pentru functionarea independenta. 1994 A. expresie faciala . nivel al energiei si grad de iratibilitate despre care se crede ca reflecta o boala afectiva ). deficiente in abilitatea de a initia si sustine conversatii cu altii repetari stereotipe de limbaj verbal  lipsa intelegerii si a practicarii unor jocuri social-imitative sau a unor jocuri variate si spontane referitoare la orice conditii abstracte ( de exemplu imposibilitatea de a lua o banana si a o folosi pe post de microfon sau similar ) . Washinton DC . pentru a limita traumele ce rezulta în urma unei schimbari abrupte ) pâna la încercarea de a învata pacientul comportamente alternative care sa le înlocuiasca pe cele aberante existente ( sa dea mâna înloc sa atinga pe cineva într-un mod nepotrivit aunci când ii saluta ).Desi nu exista tratament pentru autism. somn. Se pare ca si anumite medicamente au un efect benefic în problemele de comportament. pofta de mâncare. Un total de cel putin sase puncte de la capitolul (1).

jucându-se cu ea asa cum ar face cu o jucãrie nouã. Acesta poate plânge ore în sir sau poate tipa neconsolat. La nastere totul pare a fi în ordine cu copiii ce suferã de autism si pot trece multe luni pâna când mama unui bebelus. pe de alta parte. sã înceapã sã suspecteze cã ceva nu este în ordine. În mod tipic. în ciuda eforturilor ei iubitoare de a-l alina. mimica sau tonul vocii care serveste pentru a le spune copiilor normali ceea ce mama sau alte persoane apropiate din jurul lor gândesc si simt. pãrintilor le este foarte greu sã pãtrundã pânã la ei. reactia socialã lipseste. stând cuminte ore în sir farã-i solicita atentia în nici un fel si pãrând neinteresat atunci când mama îi oferã atentia sa. cum ar fi mâna. handicapul copilului cu autism devine din ce în ce mai evident pentru familia sa. Atunci când pãrintii încearcã sã îi capteze atentia vorbindu-i. Odatã cu trecerea timpului.Restrictive repetari stereotipe si manifestari foarte restrictive in ceea ce priveste manifestarile . copiii obisnuiti (între 12 si 36 luni) se uitã la mama pentru a primi un zâmbet încurajator. Mama începe sã trãiascã un sentiment de disconfort întrucât simte cã acesta este oarecum indiferent fatã de ea ca persoanã sau pentru cã nu o priveste si nu îi zâmbeste asa cum bebelusii altor mame o fac într-un mod absolut natural. dealtfel sãnãtos. Universitatea din Nottingham Majoritatea oamenilor stiu foarte putine lucruri despre copiii cu autism. si totusi alte ori copilul va reactiona la zgomote de intensitate foarte micã cu o curiozitate iesitã din comun sau chiar cu o spaimã inexplicabilã. Copiii cu autistm rãmân astfel rupti de realitate si izolati într-o lume a lor. în timp ce alti copii întind bratele spre mamele lor când vor sã fie ridicati.000 ) precum si faptului cã abia în ultimii ani specialistii în tulburãrile copilãriei au devenit pe deplin constienti de combinatia specialã de caracteristici pe care acum le diagnosticãm ca fiind autism. Atunci când este pus în situatii ciudate sau neprevãzute. sã îi . Este posibil ca ea sã descopere cã. pânã si obiecte sau evenimente obisnuite par sã ii deranjeze si sã îi înspãimânte. mama copilului cu autism se îngrijoreazã pentru cã îsi dã seama cã nu poate “pãtrunde” pânã la el. copilul ei nu face acest lucru. precum si concentrarea nefireasca pentru un subiect care nu necesita acest lucru ( de exemplu invartirea unei roti de masina de jucarie pentru un timp indelungat cu o foarte mare concentrare ) aparent inflexibil la interesul pentru anumite activitati care par strict nonfunctionale sau social rituale ( de exemplu nu intelege de ce oamenii isi dau mana cand se intalnesc sau motivatia pentru care se spala pe dinti )  activitati sau comportamente stereotipe si repetitive din cadrul motor ( bataiala mainii sau a degetelor sau in unele cazuri o miscare mai complexa a intregului corp ) preocupare persistenta pentru parti nesemnificative a obiectelor ( de exemplu preocupare foarte mare nu pentru ceea ce este un instrument de scris sau pentru cum arata ci doar pentru penita sau capatul minei pe care il studiaza ore in sir ) B. copiii cu autism par sã fie mai putin capabili sã înteleagã gestica. copilul poate fi neobisnuit de “bun”. ciudatã si singuraticã. interesele asa dupa cum urmeaza :  nefireasca preocupare cu una sau mai multe activitati stereotipe si putine la numar . Uneori. iar când se întâmplã acest lucru. activ si care aratã normal. Toti bebelusii încep prin a trãi într-o micã lume numai a lor. dar copiii cu autism continuã sã facã acest lucru si la vârste mai înaintate si într-o asa mãsurã încât în cele din urmã mama nu poate sã nu observe acest lucru. fapt care le dã încrederea necesarã pentru a-si depãsi ezitarea si teama. din motive ce nu sunt încã pe deplin întelese. Departamentul de Cercetare a Dezvoltãrii Copilului. activitatile . Acest lucru se datoreazã în parte faptului cã aceasta conditie nu este una obisnuitã (afecteazã probabil 4 sau 5 copii din 10. acesta pare sã îi bage atat de putin în seama încât acestia pot începe sã se întrebe dacã nu care cumva este surd. dar. Când o persoana se apropie de copil acesta o poate trata ca pe un simplu obstacol în calea sa sau poate deveni fascinat de o parte din ea. Poate cã primul indiciu pe care aceasta îl va avea este cã bebelusul nu rãspunde avansurilor sale jucãuse asa cum o fac bebelusii în general. Intarzierea sau anormala functionare in cel putin una din activitatile urmatoare cu prioritate pana la varsta de trei ani (1) interactiunea sociala (2) folosirea limbajului in comunicara sociala (3) jocurile abstract -imaginative sau simbolice Ce este acela un copil cu autism? Studiu pregãtit de John si Elizabeth Newson.

acestia sunt mai greu de controlat de cãtre pãrinti decât copiii normali. ci vor vedea un copil aparent normal dar cu desãvârsire obraznic. îl vor lãsa nepãsãtor pe un copil cu autism : acesta nu poate întelege ce îi comunicã mama. sa pãtrundã pânã la copil. Educarea unor astfel de copii cere multã întelegere. atunci multi dintre ei pot fi eventual scosi din izolarea lor teribilã si ajutati sã aibã o viatã mai normalã pe viitor. Rupti total de ceilalti si trãind în propria lor lume fantasticã. ca si cum nu ar vedea sensul comunicãrii cu alte persoane. lume care lor li se pare haoticã si imprevizibilã. alãturi de copiii obisnuiti. pentru copilul cu autism. Mamele copiilor cu autism trebuie sã suporte critici nemeritate. efectul este acela de a-l izola si mai mult de tot ce se întâmplã în jurul lui. ca si cum a vedea si simti aceste tipare familiare si repetitive de miscare le conferã un sentiment de sigurantã si îi asigurã cã pot cel putin controla aceastã micã parte a lumii. ceea ce face ca comportamentul lor sã parã si mai bizar observatorului neavizat. Tuturor trebuie sã li se ofere sansa de a descoperi o viata mai bunã. rostite si nerostite. sau o rearanjare a mobilierului pot fi întâmpinate cu o suferintã intensã ca si cum întreaga sigurantã a copilului ar fi amenintatã. unii dintre acesti copii îsi vor putea lua locul în scoli normale. fiecare copil trebuie vãzut ca un caz de maxima urgentã. câtiva vor urma cursuri universitare. mamele si copiii dezvoltã între ei un fel de limbaj specific/privat al vocii si al tonului. copiii cu autism dezvoltã adesea mici ritualuri ciudate cum ar fi alergatul de colo colo în vârful picioarelor sau învârtitul în jurul axului corporal. al miscãrilor corpului sau al gesticii si mimicii. care le permite sã se înteleagã reciproc cu mult timp înainte ca un bebelus sã înceapã a deprinde sensul cuvintelor. papagalicesc. ce are foarte multa nevoie de un limbaj de bazã pentru a supravietui.aline si sã îi elibereze de temeri. în cele din urma. timp. imitativ. în mod paradoxal. acestia pot avea o inteligentã normalã sau peste medie. sarcina ei este si mai mult îngreunatã de faptul cã respectivul copil aratã normal din punct de vedere fizic. Majoritatea copiilor cu autism nu încep sã vorbeascã asa cum o fac copiii obisnuiti. inabilitatea de a vorbi spontan si fãrã efort la o vârstã timpurie implicã consecinte grave pentru orice copil. iar cu ajutorul unei educatii speciale. pe care copiii obisnuiti le interpreteazã cu usurintã ca un avertisment cum cã mama vorbeste serios. Întrucât copiii cu autism au probleme în a “întelege” alte persoane. rãbdare si efort continuu. de exemplu. In mod normal. sau pot vorbi într-un mod mecanic. Acesti copii pot petrece o mare parte a timpului obsedati de o anumitã jucãrie sau de un obiect anume . Problemele de care se izbeste o mamã în încercarea de a face un asemenea copil sã se comporte normal sunt evidente. Faptul cã bebelusii cu autism nu reusesc sã învete acest limbaj timpuriu farã cuvinte poate duce la probleme majore în educatia unor astfel de copii: lipsa vorbirii.o cãlãtorie în masina altcuiva. Metodele de educare specializate pot. ajutându-l sã îsi controleze temerile si nesiguranta si permitându-i într-un final sã învete sã trãiascã. Persoanele care nu cunosc foarte bine familia pot sã nu îsi dea seama cã copilul suferã de un handicap. Ceea ce stim este cã dacã pãrintii pot fi ajutati si consiliati din timp si dacã respectivii copii pot beneficia de profesori întelegãtori si experimentati în scoli specializate în educarea copiilor cu autism. din partea apropiatilor si a persoanelor strãine care nu înteleg starea copilului si care privesc eforturile ei de a-l proteja în fata ostilitãtii lor ca o dovadã clarã cã acesta este rãsfãtat. În particular. . În oricare din cazurile de mai sus.de obicei unul care poate fi rãsucit sau învârtit sau care reflectã lumina într-un mod interesant. Privirea severã sau tonul schimbat al vocii. alta decât cea limitatã la teamã si lipsã a vorbirii. Ei pot sã nu vorbeasca deloc. Pot de asemenea dezvolta miscãri caracteristice ale mâinii si ale degetelor. învãtându-l sã comunice si sã îsi doreascã sã comunice. Desi copiii cu autism tind sã capete un retard din pricina dificultãtilor de vorbire. Pânã în prezent nu s-a aflat cauza de bazã a autismului. ca si cum ar fi învãtat un zãngãnit dificil dar lipsit de sens. copiii cu autism par adesea coplesiti emotional de o schimbare oricât de micã în tiparul familial al vietii de zi cu zi . a cãrui mamã pare cã nu reuseste deloc sã-l controleze.

sau era faceti sa stea linistit un timp . se strâmbã. cântându-i un cântec cunoscut. plimbare rapidã cu cãruciorul. îl privea când acesta se juca dar nu el? participa. Când vã duceati lângã pãtut. nu se putea într-un mod firesc. Privea îndelung propriile degete (îndepãrtate) sau alte obiecte.puteati sa realizati acest în pace sau ignorat. lucru vorbindu-i si atât? 8.stãtea treaz dar pasiv. 6.de multe ori eforturile pãrintilor sunt foarte elocvente. Nu. luat în brate. Puteati sta cu el în poalã si avea o ‚conversatie’ fãrã cuvinte (detaliati) sau sã jucati jocuri specifice? 9. 5.în antecamerã absolut imposibil de linistit. sau doar prin când era supãrat? miscare (alergare. de pildã . Reactie minmã. într-un mod obsesiv. Puteati sã-l faceti sã râdã fãrã sã-l gâdilati? .Universitatea din Nottingham Primul an de viatã Interbari Rãspunsuri 1. strigã. fac zgomote non-verbale. Dacã trebuia sã îl tineti în poalã si sã-l dându-i ceva de mâncare. Se juca repetitiv cu doar 1 sau 2 jucãrii. nu cu adresa. sau doar pentru sine. (Bebelusii irascibili) Cum îl puteati linisti 1. fãrã sã se joace. Când a început sã mearga de-a busilea ? 10. 6. Nu. de ex. 7. cu masina). (Bebelusii pasivi) Vã dãdea de stire când 2. 11. Nu se supãra dacã pãrintele se îndepãrta. Se bucura dacã îl abordati sã va jucati cu 5. Încercati sa vi-l amintiti stând linistit pe covoras cu jucãriile în jur . nu prin expresia facialã. sau nu era de acord cu initiativa pãrintelui. Multi copii cu tulburãri de limbaj nu merg de-a busilea înainte de a merge în picioare.cum se comporta? 4. Adesea nu . 10. Da . 3. doar sãltându-l usor. Jocuri specifice de rutinã sau ‚hopa-sus’ uneori copilul întors fiind cu spatele. 11. Sau era pasiv chiar dacã era lãsat la doctor. 9. Numai prin joacã bruscã sau zgomot subit.Întrebãri pe care ar trebui sã vi le puneti când vã suspectati copilul de autism Elisabeth Newson Centrul de diagnostic pentru primii ani de viatã . Ignora pãrintele. dau din mâini. Îl faceti atent cu mult efort? 8. Nici un fel de joacã de explorare (ceea ce ar putea indica dificultãti de învãtare). se bucura cã vã vedea. îsi ridica mânutele? Se supãra daca vã îindepãrtati? 4. ignora pãrintele sau se zbãtea sã scape. Social nu era posibil. poate chiar în nici un fel. Gângurea? 7. aproape cã uitati cã îl îi era foame? aveati prin preajmã 3. 2. rãmân cu fata imobilã. Nu. privind obsesiv la o jucãrie.

schimbat? (unii bebelusi cu autism refuzã sã sau refuza sã meargã. Mersul/fuga pe vârfuri nu apare întotdeauna. Dacã avea izbucniri de furie. sonorul televizorului din alta camera. Nu.? 16. Dificultãti obsesive. Privea îndeaproape rotile. chiar si mai târziu când copilul voia sã afle ce îi aratã pãrintii. Când l-ati scos în cãrucior. trebuie sã fie învãtati sau siliti. cu sunete sau adaos imaginativ (de ex. se 20. dar fãrã scop. sau ati fost întrebat dacã e surd? Al doilea an de viatã 12.nu pentru a le arãta sã vã stârneascã interesul sau doar lucruri la pur si simplu. sau privind dintr-un unghi ciudat.. 17. nu suporta schimbãrile de traseu. 14. Nu se asocia cu contact vizual. “vum-vum” sau alimentare cu benzinã pentru masinute. prindea pãrintele de încheieturã sau altã parte a mâinii si arunca sau împingea mâna fãrã contact vizual. scoateti la plimbare? 21. Tipa sub raft. 18. meargã si nu numai sã meargã încet]. privind care voia sã-l ajutati? zâmbitor. de ce 19. se uita la lucrurile pe care i le arãtati sau la degetul dvs. ce fãcea? 21. etc Al treilea an de viatã 19. mereu în miscare. repetitiv sau obsesiv. Dupã ce a început sã meargã. A mers mult pe vârfuri? (acest lucru poate apãrea si mai târziu) 14. V-a adus vreodatã lucruri sã vi le arate ca 17. uite sau sã îl potoliti? 20. 13. V-ati întrebat dvs. Nu se juca cu imaginatie. Numai pentru a fi reparate sau pornite. dar când apare e sugestiv mai ales dacã respectivul copil se ridicã pe vârfuri fãrã sã alerge. încercãrile de a merge sãltat în sensul acelor de ceasornic si nu încercãrile de început de mers) 15. Alinia lucuririle. . masina de spãlat. Nu participa la interesul arãtat de dvs. casetofonu. 18. 15. dar stiam cã nu este pentru cã reactiona la sunetele “importante” ca fâsâitul ambajelor de dulciuri. Fascinat de mecanisme rotitoare (se poate dovedi o abilitate importantã). Absent. Izbucniri din senin (din cauza stricãrii obiectului sau anume erau cauzate? (nemultumirea trebuie supraîncãrcarea copilului cu stimuli) . Fugea peste tot. Arãta singur lucruri cu degetul (nu e acelasi lucru sã întindã toatã mânuta)? 16.12. etc). Cum se juca în al doilea an de viatã? Cum se juca cu masinutele? Îi dadea sã mãnânce ursuletului. Dificultate persistentã în a urmãri imaginile. Da. Dacâ voia ceva de pe un raft înalt. Nu sau a trebuit sã fie învatat sã o facã. Au fost probleme când ati vrut sa-l oprea. cum s-a o rutã fixã si legãnându-se. adesea pe 13. le rãsucea în mâini. îi vorbea? Cum reactiona la masinãrii în miscare de ex.greu de fãcut sã uite sau sondatã mai profund) Era usor sa-l faceti sã de potolit.

dificultãti în folosirea lui “da”/ ”nu” . 26.aproape toate produsele sunt examinate în detaliu de cãtre consumatoriorganizatii. masinile. fraze evoluat limbajul? Dacã îl întrebati de ex. 30. desi este în interesul tuturor persoanelor cu autism sã se facã cercetare. discutiile foarte poticnite si nefiresti. Nu se juca deloc cu ceilalti copii. sigle. harta timpului probabil. Fãrã jocuri imaginative sau de personificare desi interesul intens pentru aranjãri de toate felurile poate ascunde acest lucru. cei mai multi mentioneazã lipsa nevoii el? Privind în urmã. 28. 24. tinte reprezentate vizual. despre care îsi acest moment lucuri care v-au îngrijorat ? dau seama. 25. berea. Elemente repetitive obsesive. 22. repeta fragmente auzite în loc sã un biscuit. undã cu el? 30. Când v-ati simtit pe aceeasi lungime de 29. au existat înainte de de socializare si de reactie în primul an de viatã. vrei nespontane. cea a unui frate sau sorã ? În cele din urmã dar nu în ultimul rând Pînã în prezent cercetarea stiintificã a diferitelor terapii si tratamente ale autismului este foarte sãracã. Cuvinte izolate. Desi se pot mentiona aici lipsa vorbirii si a concentrãrii. La ‚hopa-sus’. 24. Încerca sã vã explice ceva folosindu-si mâinile si chipul? 23. retrospectiv. fascinantele . pentru a numi lucrurile pentru sine. Care credeti cã e obstacolul major în problema se reduce la lipsa motivatiei de a comunica si calea dezvoltãrii sale? preocupãrile si comportamentul repetitive sau obsesive. Pãrea sã-l fascineze ceva anume la 28. Noi ce mai asteptãm? Este o nevoie presantã si urgenta pentru cercetãri suplimentare ale terapiilor si tratamentelor autismului. rãspundea? rãspundã “Da”. cã a fost altfel decât la fratii ori Prin ce a fost diferitã copilãria micutului de surorile micutului. Nu.. Cum a evoluat joaca sa? 26. masina de înghetatã. Detergentii. generice de copil sã-i placã asa ceva? Pãrea/pare fascinat diverse emisiuni . în general. (Dacã vorbeste) cum a început si cum a cuvintele se poate sã fi aparut si disparut din limbaj. de ex.. Nu a mers multã vreme pe tricicletã. doar pentru sine. V-a tras vreodatã spre fereastrã sã vã arate ceva afarã? 23. a preferat rotitele în miscare. fata mai curând imobilã. spirale.22. 31. A învatat repede sã meargã pe tricicletã? 27. Dar jocurile imaginative si de personificare (pretend play)? 25. ‚tu’/’el’ în loc de ‚eu’/’pe mine’. Fascinat îndeosebi de sinele de tren convergente. trotineta. Nu pentru a stârni interesul pãrintelui. Unii pãrinti nu se îngrijoreazã pânã în momentul întârzierii 31.. Promisiunile frumoase. televizor ? V-a suprins? Pãrea ciudat ca unui modele de litere/numere. Când v-ati îngrijorat prima datã pentru dezvoltãrii limbajului. de vreun sport la televizor? 29. 27.

povesti de succes sau pliantele atractive nu constituie o baza suficientã pentru a construi un viitor pentru persoanele cu autism. Nr. “Link” magazin. 34/2002. Autism Europe .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful