Psihopedagogia deficientei de intelect Curs 1 Deficienta fenomen obiectiv, realitatea, ce este afectat la copil -(Alex Rosca)este o stare

de anormalitate de potentialitate restransa sau oprirea dezvoltarii cerebrale in urma careia persoana atinsa este incapabila la maturitate sa se adapteze la mediul sau la cerintele comun astfel incat sa-si mentine existenta fara ajutor extern -(Doll) o stare de subnormalitate mintale datorata unei opriri a dez de origine constitutionala avand un caracter incurabil concretizandu-se intr-o stare de incompetenta soc ce se constata la maturitate -(dsm4) aceasta tulburare este caracterizata printr-o funct intelectuala semnificativ sub medie(iq de 70 sau sub), cu debut inainte de 18 ani 1)retardare mintala usoara 50-55-70 IQ 2)moderata 35-40-50-55 3)severa 20-25-35-40 4)profunda 20-25 Criterii 1)functionarea intelectuala semnificativ sub medie la un test administrat individual 2)prezenta unor deficiente/deteriorari concomitente in cel putin 2 din dom: comunicare, autoingrijire, viata de fam, aptitudini soc/interpersonale, uz de resursele comunitatii, autoconducere, aptitudini scolar functionale, munca, timp liber, sanatate si siguranta 3)debut inainte de 18 ani In schema psihometrica de la IQ 0-70 este deficienta mintala, dar intre 70 si 90 este o zona care nu este nici in normalitate dar nici deficienta mintala. Acesti copii prezinta dificultati majore de adaptare scolara., nu au afectiuni cerebrale are potente dar nu au fost valorificate . Daca unui copil cu intelect de limita nu i se da sansa de a evolua si de a se adapta in scoala de masa el va deveni debil mintal real, ceea ce inseamna ca in anumite conditii debilitatea mintala se invata. Handicapul rezultanta in planul social al deficientei Zazoo - foloseste debilitate mintala- nivelul usor a deficientelor mintale Curs 2 Vagoschi- in viitor omenirea va fi in stare sa eradicheze orbirea si surzenia, pana atunci, ped si stiintele sociale sunt cele care pot sa amelioreze situatia respectiva. Zazoo- debilitatea mintala este: prima zona de insuficienta mintala, legata de exigentele societatii, exigente care sunt variabile de la o societate la alta, de la o varsta la alta, determinantii sunt biologici, avand un efect ireversibil in starea actuala a cunostintelor noastre. Alois Gerbut- prin deficenta mintala intelegem reducerea semnificativa a capac psihice, care determ o serie de dereglari ale reactiilor si mecanismelor de adaptare ale individului la conditiile in permanenta schimbare ale mediului inconjurator si la standardele de convetuire soc dintr-un anumit areal, ceea ce plaseaza individul intr-o sit de incapacitate si inferioritate exprimata printr-o stare de handicap in raport cu ceilalti membrii a comunitatii din care face parte.

1

Deficienta mintala este inteleasa ca o deficienta globala ccare influenteaza adaptarea prof, gradul de competenta afectand gr de personalitate: structura, organizare, dez intelectuala, afectiva, psihomotorie, adaptativ-comportamentala. Statisticile oms arata ca defic mintala este intalnita la 3-4% din cop avand diferite gr de intensitate si variate forme de manifestare clinica. In 1963 in SUA erau 3% deficienti. In 1973-75 s-a estimat ca in fr 5,5%, suedia 3,5%, japonia 3,7%. Mariana Rosca o var intre 4,2% si 15,9%. Este clar ca aceasta variatie a fregventei este ecoul greutatilor intalnite de copii la scoala. In medie sunt 5% deficienti insa jumatate din ei sunt cu deficienta mintala. Ei sunt de 15 orimai numerosi dc surdomutii si de 35 de ori mai numerosi dc nevazatorii. La inceputul sec erau bagati in seama doar cei gravi. Dupa al doilea razboi mondial a fost o politica de alfabetizare a tuturor si atunci s-au ciocnit si de defic mintala, s-a pus problema ca trebuia sa se faca ceva cu ei. Etiologia deficientei de intelect Cauze: medicale, sociale, Matichiva a studiat si a dat un cadrul general de referinta cu privire la factorii etiologici. Acesta este: -ereditatea, mediu si educatia Factorii ereditari -nespecifici(poligenici)-debilitatea endogena sau subculturala/familiala -specifici- sindroame: Turner, Bonneville Urlich, Klinefelter, Hermafroditismul, Down, Curs3 22.10.09

Formele determinate genetic Factori intrauterini-pe baza de accidente ce se intampla in momentul conceptiei sau pe timpul sarcinii -in perioada sarcinii cele mai periculoase sunt primele 3 luni dc mama a fost bolnava influenteaza starea copiilor -imbolnaviri : dc mama gravida in primaluna se imbolnaveste de taxa plosmoza(se ia de la animale de casa) at posibilitatea de imbolnavire a lui este peste 50%, in luna 2 20%, in luna 3 7% 1)Factori post-natali -Luminita Iacob „mediu, cafact al dezvoltarii umane este constituit din totalitatea elem cu care individul interactionaza direct sau indirect pe parcursul dezvoltarii sale”, ea vb despre o zona individuala de mediu, in cond bune se va dezv normal, precare abzateri in dezvoltare sai dizontogeniei. -desi apare ca principal furnizor a materialului ce stimuleaza poteantialul eredital actiunea mediului poate fi o sansa a dezv dar si o frana sau chiar un blocaj al dezvoltarii intr-un mediu ostil, insecurizant,alienant -o interventie timpurie in sensul normalizarii conditiilor de mediu in primul rand al mediului socio-fam poate fi revenirea treptata spre o stare obisnuita -starea afectiva a mamei joaca un rol chiar inainte de nastere -comportamentul tre urmarit de parinti si cu ajutorul unia mai priceput sa contribuie la educatia lui Clasificari ale factorilor cauzali a deficentei de intelect

2

Trebuiesc cautate metode de a-i ajuta sa scape de dificultatile de invatare pe care nu le pot depasi.Imprejurari care fac dificila precizarea etiologiei -aceeasi factori etiologici pot avea efecte diferite in functie de momentul in care actioneaza -factori etiologici diferiti pot duce la aceeasi manifestari dc actioneaza in aceeasi etapa a dezvoltarii -defic de intelect reprez efectul insumarii mai multor cauze concomitent sau succesiv -coincidenta in timp a 2 fact intre care nu exista coincidenta cauzala a)cauze prenatale b)perinatale c)post natale 1)Amentia primara-datorata ereditatii si care poate fi considerata intrinseca sau endogena 2)Amentia genrala –extrinseca sau exogena 3)Amentia mixta-datorata unor cauze primare dar si secundare 4)Amentia nediferentiata-fara o cauza determinata Levvis destingea 2 tipuri fundamentale ale deficientele de intelect 1)Subcultural-exprimat prin coeficient de inteligenta scazut 2)patologic-fara a putea fi similat unor mecanisme genetice normale se datoreaza unor leziuni oranice sau unei anormalitati Pezner imparte deficientele in 1)Oligofrenia de baza sau primara fara comlicatii asociate si care prezinta tulburari difuze nelegate de leziuni localizate ale scoartei 2)Oligofrenia cu tulburari considerabile ale neurodinamicii corticale cu afectarea lichidului neurocefalorahidian 3)Oligofrenia cu tulb ale proceselor fundamentale excitatia si inhibitia 4)Oligofrenia cu afectiuni predominante in zona lobilor centrali si cu manifesta predominante Forme ale defic de intelect determinate de factori extrinseci -fact extrinseci cuprind toate accindentele din momentul conceptiei pe tot parcursul vietii intrauterine.10. preoperatorie. operatorie Zazzo a aplicat mai multe grafice care demonstreaza ca un nr de grafice se situeaza sub 70 :moticitatea fina. Factori psihogeni Mariana Rosca: „printre cauzele prenatale ale deficientei de intelect se numara ereditatea” Curs 4 29. ale nasterii si pana la sf primei copilarii a) Forme ale deficientei de intelect determinate de factori extrinseci Factorii extrinseci cuprind toate manifestraile de la concepere pana la nastere si pana la sfarsitul primei copilarii.Deficientii mintali pastreaza dificultati de citire si scriere foarte mult timp. Hetrerocronie viteza de cresetere diferita pe diferiti parametrii ai dezvoltarii.2009 Caracteristici ale deficientei mintale Etapele dezvoltarii mintale :premotorie.In ceea ce priveste citit-scrisul la 7 ani cand se intra in operatiile concrete deficientul mintal nu face fata pentru ca este tot in preoperator. Zazzo i-a dat denumirea de heterocronie patologica adica determinate de factori patologici. 3 .

Asemenea legaturi temporare.Caracteristici observate si prezente la deficientul mintal pe tot parcursul dezvoltarii Inarzierea in dezv e o caracteristica a deficientei de intelect ce se vede pe curba heterocronica data de Zazzo a.Intarzierea se observa in procesul de scolarizare legat de operatiile mentale implicate in aceasta activitate.i nici unu nu depaseste media deficientei mintale.deprinderilor de conduita dar la deficientul mintal necesita mai multe exercitii pentru acelasi randament. Activitatea nervoasa superioara e dereglata.Autoconducerea se bazeaza pe limbajul intern. Copilul normal realizeaza acest lucru prin invatare. pierderea rolului de indrumare al lor este unul din faptele care influenteaza puternic negativ posibilitatea de integrare a copilului deficient mintal. la deficientul mintal se realizeaza cu mai multa dificultate fiind necesare mai multe repetitii . In literatura de specialitate. Inhibitia acapareaza.La baza limbajului se afla functia semiotica : acea capacitate de a simboliza ceva si de a-l tine minte in acest mod. 29 – 49. Daca intre cele 2 nu exista echilibru. nediferentiate raportat la diferitele paliere ale deficientei . inertie. sistemul de formare a reflexelor conditionate care stau si la baza comportamentelor s erealizeaza cu mai mare dificultate.intampina dificultati cornice de invatare . social etc. procesul de adaptare este dereglat. Particularitati ale activitatii nervoase superioare la copilul cu deficienta mintala Legaturile conditionate formate in scoarta cerebrala. instabilitate.El este instabil in formele sale de manifestare. La 7 ani intarzierea e de 5 – 6 ani deci este complexa care se intalneste in structurarea si maturizarea trasaturilor de personalitate.Aceasta discordanta intre activitati.Autoconducerea nu se produce la deficientul mintal pentru ca functia semiotica este rudimentara. Reflexele conditionate sunt reactii spontane ale fiecarui individ in contactul cu mediul inconjurator pe baza activitatii nervoase superioare.In cadrul deficientei mintale pana si acest process elementar e dereglat.5 % ) 75 – 90 : intelectul de limita care este predominant ( 10 % ). in cadrul stadiului atinss face cu greu fata schimbarilor.La baza lor se afla cele 2 procese nervoase : excitatie si inhibitie. Aceasta fragilitate este una din particularitatile principale ale activitatii nervoase superioare la deficientul mintal. instabile. deprinderi de conduita se formeaza intr-un timp indelungat si legaturile formate sunt fragile. Una din particularitatile fundamentale ale activitatii nervoase 4 . Este si o vascozitate genetica. 50 Deficienta mintala usoara : 50 -70 (2. Deficienta mintala profunda : 0-25 Deficienta mintala severa : 25. Activitatea de limbaj nu mai joaca rolul de reglaj al activitatii practice ca la individul normal. Vorbim de procesul elementar al invatarii. estompeaza excitatia. toate acestea scad dramatic capacitatea de adaptare a deficientului mintal la mediul inconjurator. fragilitatea si labilitatea conduitei.adaptarii. Ei trebuie sa beneficieze de scolarizare integrata. Intreaga activitate nervoasa se bazeaza pe raportul dintre cele doua. Insa unele legaturi temporare care stau si la baza deprinderilor cu timpul se formeaza. Si la baza deprinderilor se afla formarea unor legaturi temporare. formarea reactiilor. Inertia. la deficientul mintal se subliniaza deregararea raprturilor intre activitatea practica si activitatea de limbaj. Intarziere in dezvoltare. In procesul dezvoltarii sale bate pasul pe loc. Anumite aspecte ale psihicului: fragilitatea si labilitatea conduitei verbale se poate manifesta si la omul normal in conditii de astenie de exemplu. rigiditatea : ractiile lor sunt intarziate si rigide.

La deficientul mintal exista o capacitate mica de a diferentia pe cand la normal exista capacitatea de a realize diferentieri fine. stari post-traumatice craniene si stari cu variatie a temperaturii corpului. Acest tip de inertie care caracterizeaza lipsa de mobilitate a proceselor nervoase determina ineficienta lui in activitatea practica.Pornind de la ele deficientilor mintali le este greu sa formuleze reguli. 4-7 cicli/sec. Grafoelementele intalnite la normal se caracterizeaza prin trasee formate din diverse ritmuri –o succesiune de unde cu aceeasi frecventa cu amplitudine egala sau modulata constituind ritmurile alpha. specialistii trebuie sa tina cont de caracteristicile activitatii nervoase superioare. Una din caracteristicile importante consta in tulburarea mobilitatii proceselor nervoase inhibitia si excitatia. In modificarile potalogice apara frecvent in epilepsie. Acest ritm este blocat de un efort voluntar. Rezult greutati deosebite in folosirea procedeelor bazate pe comparatii si clasificari pentru ca aici se fac diferentieri. EEG poate sa ajute la copil la identificarea deficientei de intelect.Au frecventa medie Undele Beta sunt unde repezi 15-30cicli/sec. reactiile intarziate.de comunicare. definitii mai ales in ceea ce priveste punerea in practica a lor. de invatare. acest lucru este posibil pana la incheierea perioadei de dezvoltarea psihologica. ariile temporale in caz de nevroza si anxietate. patologic aceste unde apar in hipertensiune intracraniana. A invata inseamna nu numai a receptiona si insusi ceva ci si de a delimita activitatile respective. deficientul mintal in procesul aplicarii deprinderilor intampina dificultati majore.Fenomenul dereglarii sub acest aspect se manifesta prin 2 situatii extreme : la unii predomina inertia pe excitatie la altii predomina inertia pe inhibitie. greu de pus in practica.2009 EEG=electroencefalograma EEG-“prin EEG se intelege inregistrarea prin intermediul scalpului a activitatii bio-energetice a creierului. modificarile patologice in unele boli sunt: nevrozele. cand intra intr-o stare de inhibitie de ex nu poate iesi usor din aceasta stare. Aceasta particularitate este desfasurarea sa mai lenta. in contuzii cerebrale si in accidente cerebrale grave. Curs 5 5. Etalonul gradului de inteligenta sa stabileste in functie de fiecare medie in parte. este cel mai frecvent in stare de veghe si relaxare.Se amplifica undele alpha in clipirea ochilor. Inertia acestor procese mai mult decat este necesar si a unei labilitati exaggerate. teta. Undele Teta sunt unde lente. aceasta active consta in oscuilatii continue de potentiale ce pot prezenta variatii in amplitudine si frecventa si care in mod obisnuit constituie activitatea EEg spontana sau de fond.alterarea ritmului Alpha ar putea fi un indice patologic luat in considerarea in diagnoza deficientei de intelect. delta” Ritmul alpha –consta in oscilatii continue modulate si aranjate sub forma de fusuri cu o frecventa 113cicli/sec predomina in ocipital. iar in modificarile patologice apar la modificari comportamentalein zonele temporale si la adulti in zonele de trunchi cerebral Undele Delta sunt unde lente cu 3 cicli/sec sunt foarte frecvente la copii mici in somn profund. delimitarea.11. Proba bazata pe electroencefalograma. aceste ritmuri sunt mai vizibile in regiunile motorii si frontale. 5 .consta in faptul ca datorita dereglarii raportulul normal. In procesul stabilirii diagnosticului de deficienta mintala .Aceste deprinderi sunt ineficiente . Toate aceste ritmuri variaza in diferite stadii ale somnului. Tulburarea mobilitatii proceselor nervoase afecteaza procesul de formare a noilor legaturi adica a noilor deprinderi. epilepsia. beta. Alaturarea simpla intre 2 fenomene inseamna o invatare elementara insa in activitatea de a invata nu este sufficient doar sa stabilesti o legatura ci trebuie realizata diferentierea. se intalnesc foarte rar mai ales in stari afective.

Particularitatile proceselor cognitive la copii si adolescentii deficienti de intelect I)Senzatia:. valoare afectiva pentru cel care il receptioneaza.Specificul proceselor cognitive la copii deficienti de intelect Acest palier cognitiv este formata din mai multe secvente: -cognitie primara-curpinde senzatii si perceptii are ca produs reprezentarile care sunt in acelasi timp componenta intermediara intre cogitia primara si cognitia superioara. 5)Legea semnificatiei este a 5-a lege si se refera la influenta pe care o are asupra sensibilitatii importanta stimulului respectiv . 2)A doua lege a senzorialitatii este contrastului senzorial:-se refera la faptul ca asocierea a 2 stimuli cu caractere opuse. Investigarea starii senzoriale este o investigatie ce trebuie facuta la copii inca de timpuriu. 4)A patra lege este legea interactiunii analizatorilor are in vedere faptul ca imbinarea unor stimuli care actioneaza concomitent asupra catorva organe de simt poate sa determine dupa caz fie o anumita intensificare fie o diminuare a sensibilitatii dependent de inductia ce se produce a organelor de excitatie si inhibitie corticala. Simptom central al sindromului oligofrenic este reprezentat de scaderea capacitatii de generalizare. La persoanele cu deficienta de intelect la care interactiunea si dinamica proceselor corticale(excitatie si inhibitie)este dereglata interactiunea functionala dintre organele de simt va fii stanjenita cu consecinte negative asupra activitatii senzoriale. Pe baza unei hipoacuzie copilul poate fii diagnosticat cu deficienta de intelect dar de fapt este o pseudo-deficienta mintala-aceasta poate fii inlaturata daca i se gasesc cauzele. -cognitia superioara -este formata din gandire si imaginatia si are ca produs notiunile si conceptele. Actiunea unui stimul mai puternic dar fara semnificatie poate fii inhibata de catre un stimul mai slab dar care are o incarcatura afectiva mai mare. Afecarea sensibilitatii se constata de timpuri la orice copil influentand formarea si dezvoltarea proceselor cognitive. Acest tip de ineficienta senzoriala va influenta calitatea actului perceptiv si nu numai ci intre sistemul de cunoastere. Persoanele cu deficiente de intelect se caracterizeaza prin praguri ridicate la ambele tipuri de sensibilitate ceea ce insemana valori reale scazute atat ale sensibilitatii absolute cat si a celei diferentiale. Cunoasterea acestor legi si modul in care se manifesta la copii cu deficienta de intelect are importanta in 6 . Scolarii cu handicap de intelect sesizeaza si retin mai usor elementele ce contrasteaza intre ele mai puternic.„este definita ca proces psihic de semnalizare-reflectare prin intermediul unui singur analizator a proprietatilor simple si separate ale obiectelor si fenomenelor in forma unor imagini directe elementare”(Neveanu 1978). In cadrul persoanelor cu deficiente de intelect sunt nocivi stimulii foarte puternici:muzica tare. Deficienta de intelect si datorita acestor praguri ridicate ale sensibilitatii se asociaza cu tulburarile de auz si de vedere cu caracter special. aceasta fiind diferita pentru fiecare in parte prin ceea ce se cheama „legea pragurilor sensibilitatii”:este vorba de sensibilitatea absoluta insemnand capacitatea de a receptiona stimuli specifici de intensitate minima si de sensibilitatea diferentiala-capacitatea de a distinge intre ei stimuli de acelasi fel cu intensitati diferite. Capacitatea mai mare sau mai mica de a avea senzatii este data de sensibilitatea individului. Senzatia este singurul proces cognitiv prezent la copil inca de la nastere.”Reprezentarea e plina de paradoxuri”(Piaget). are proprietatea de a evidentia prompt prin comparatie acele caracteristici constrastante. 3)A treia lege este legea adapatarii senzoriale si se refera la prezenta indelungata a unor stimuli puternici ce determina scaderea sensibilitatii respective si alternanta unor stimuli mai puternici cu unii mai moderati determina o usoara crestere a sensibilitatii. Toate celelalte se invata. 1)Prima lege a senzorialitatii este legea pragurilor: absolut si relativ.

Cand conditiile unui act perceptiv de calitate sunt indeplinite in procesul predarii-invatarii. deci o stare subiectiva care implica intreaga personalitate. Aceasta explica de ce un obiect anume nu va avea niciodata aceeasi semnificatie pentru 2 sau mai multi indivizi. scolarii cu handicap de intelect isi pot forma reprezentari cat de cat ce le va permite sa aiba o baza ce sa-i sprijine in procesul de invatare. de preocuparile si interesele sale. Descrierea verbala a obiectelor si a legaturii reciproce dintre acestea asigura analizarea.perceptia fiind directa genereaza o imagine primara. Imaginea rezulta dintr-o serie de codificari. realizarea manualelor scolare.P.Neveanu spune ca perceptia desemneaza in sens curent atat procesul psihic de reflectare a obiectelor in totalitatea insusirilor cat si produsul final (imaginea sau perceptul). Perceptia la acesti copii se caracterizeaza printr-un volum limitat si o accentuata nediferentiere a celor percepute. Sillami – orice perceptie este o interpretare. Cauzele insuficientei perceptive sunt numai datorita functionarii defectuoase a organului de simt. Cu toate ca sunt definite separat senzatiile +perceptiile formeaza o functie senzorial-perceptiva comuna pe care se bazeaza cognitia primara. Limitarea analizei nu este efectul exclusiv al unei incapacitati in sfera perceptiva. de corectare. la rândul său este un proces cognitiv primar de reflectare a obiectelor si insusirilor cand acestea actioneaza asupra analizatorilor (a organelor de simt). de experienta perceptiva de care a beneficiat anterior. stabile sunt afectate si dezavantajate celelalte procese psihice. senzorial si cu continut obiectual realizand obiectivarea directa si unitara a ansamblului insusirilor si structurii obiectelor si fenomenelor sub forma imaginilor primare si a perceptelor”. destructurarea spatiului si de memoria operationala. pentru alegerea nuantelor in care sunt zugravite incaperile de lucru II)Perceptia este definita ca „proces psihic complex. starea generala a persoanei care percepe. 7 . Ei au nevoie de o secventa mai mare (dubla) decat copiii normali.11. capacitatea de miscare. fapt care determina confuzie in actul perceptiv si in pasul urmator reprezentarea. saracia -perceptiile lor sunt vag diferentiate si insuficient de specifice.(Neveanu). Este un intreg sistem de dezvoltarea a cognitiei. Intelegerea slaba ii va afecta perceptia. exploratoriu. ci si activismului incetinit. numai cei cu deficienta usoara pot face fata integrarii intr-o clasa de masa. doua din cele mai afectate componente ale psihicului la scolarii cu handicap de intelect. ambele sunt implicate in intreg procesul perceptiv. este o conduita sau o reactie psihologica care se bazeaza pe experienta noastra personala si sociala. Literatura de specialitate – particularitati la copiii cu deficienta de intelect: -caracterul fragmentar. Fara reprezentari corecte. N. Curs 6 12. In raport cu reprezentarea care furnizeaza o imagine secundara. astfel se explica si diferentele intre persoanele cu handicap si fara handicap si diferentele dintre gradele de handicap. Pentru retinerea informatiilor def mintal are nevoie de mai mult timp. Limbajul joaca rol de precizare. mai ales psihomotricitatea.2009 II)Perceptia – procesul senzorial perceptiv. facilitand perceptia. fragilizand cunoasterea reala. P. In toate modalitatile perceptive un rol important revine senzatiilor de miscare.confectionarea materialului didactic. Claritatea perceptiei depinde de starea analizatorilor. ci si a unei lipse de activism. incomplet fragmentat. capacitatea de comunicare. un rol deosebit in actul perceptiv este jucat si de limbaj. Caracteristicile obiectului perceput si starea persoanei implicand intreaga personalitate. Prelevand lacunele si imaginile deficitare le va prelua si transmite gandirii. clare. recodificari si se finalizeaza prin decodificare si reactie.

) – ele depind una de alta. Reprez construite in care. copilul tb sa aiba o buna intelegere pentru fiecare cuvant tb sa ai o reprezentare sau o multime de reprezentari. pentru o buna formare de reprezentari. Caracterul mai mult sau mai putin al reprezentarilor. judecatilor si rationamentelor. eficienta gandirii si a imaginatiei. odata cu trecerea timpului si cu stransa legatura cu lipsa de fidelitate a memoriei.mai ales cele spatiale). Curs7 Gandirea la deficientul de intelect Una dintre caract importante ale dinamicii dezv psihice la defic de intelect o reprezinta vascozitatea 8 . inclusiv de operatiile gandirii. a) pe cale senzorial-perceptiva transformata in imagini mentale primare in momentul dobandirii. Rezumand principalele idei preluate din psihologia generala. Reprezentarea e si despre procese. intelectuale. Reprez complexe sunt bazate pe experienta individuala in care sunt implicate procese psihice.dar si cele ale gandirii.deci a unei mari parti a vocabularului. relatii pe langa fenomene si obiecte. lipsa lor de dinamism. sistematizare. se defineste ca proces cognitiv cu insemnatate centrala in reflectarea realului. transferul. slaba diferentiere intre reprezentarile de aceeasi categorie asemanatoare intre ele. Gandirea dezvoltandu-se stadial si parcurgand o serie de etape inteligentei senzorio-motorii. bogatia si saracia lor depind de calitatile activitatii perceptive in contextul in care s-au format. Reprezentarile interactioneaza si cu limbajul. Gandirea se bazeaza pe o serie de operatii intelectuale proprii (analiza-sinteza. Reprez pot fi grupate in: reprez simple la baza carora se afla experienta perceptiva a subiectului in care este implicata prioritar activitatea unui anumit organ de simt. Particularitatile proceselor superioare. Rigiditatea reprezentarilor. reprez de procese si actiuni (verbale) sunt legate de cognitie. preoperatorii (prescolaritatii). Reprezentarile de obiecte si fenomene stau la baza constituirii notiunilor concrete.III)Reprezentarea este un proces cognitiv senzorial de semnalizare in forma unor imagini unitare. La scolarii cu def de intelect cele 3 tipuri de reprez difera in functie de situatie. S-au facut cercetari prin reproducerea prin desen a imaginilor recunoscute (se realizeaza cu dificultate formele desenelor. b) secundare (reprezentari prin intermediul limbajului). Rezulta ca intre reprezentare si celelalte procese cognitive exista o influentare reciproca. acestea sunt supuse prin gandire si imaginatie sa adauge reprezentarile existente si altele suplimentare (reprezentarile stiintifico-fantastice). Actiunile sunt procesul gandirii – cognitia primara si cea secundara. Reprezentarile sunt imagini secundare ale realitatii care o reflecta. reprez sunt raportate la gradul propriu de generalizare si la ponderea celorlalte procese psihice. operatiilor concrete.dar schematice a insusirilor si caracteristicilor specifice obiectelor si fenomenelor in absenta actiunii directe ale analizatorilor. reprezentarile spatiale. mentionam: gandirea reprezinta un proces psihic fundamental pentru cunoastere. cu un anumit grad de generalitate si selectivitate. Paul P neveanu – contactul cu lumea exterioara.desi punctul de sprijin o ofera tot experienta fiecarui individ. temporale. estomparea intre diferentele apropiate. Caracterul ingust si unilateral. abstractizare-generalizare. compararea etc. saracia bagajului de reprezentari. insuficienta corelarii cu experienta. Pierderea treptata si intr-un ritm sustinut a specificului reprezentarilor formate. actiuni. Dezvoltarea acestora ofera un cadru favorabi pentru largirea semnificatiei. prin ea realizandu-se constientizarea si prelucrarea informatiei. formale. care prin abstractizare extrage si prelucreaza informatii in forma conceptelor.

care e prezenta si la niv reprezentarii. simptomul central al deficientei de intelect. Centrul deficientei de intelect. inertia corticala. fie prin reconstituiri intuitive La niv gand concrete sunt posibile reconstituiri intuitive si acest tip de imaginatie este posibila si la deficientul mintal usor Se afla in stransa legatura cu gandirea divergenta.P. In studiile sale Vagotschi a demonstrat ca in raport cu dimensiunea largia proximei dezv la cop normal aceasta zona la cop cu deficenta de intelect. si caracteristica principala o reprezinta imobilitatea. 1)Zazo(fr)-precizeaza ca sub influenta activ de inv si de compensare fiecare poate sa faca un progres saltad de la o treapta inferiara pana la urmatoarea. Inertia mitala are puternica leg cu inertia reactiilor propriuzise. la niv limbajului. produce noul. defic poate sa faca pasul pana la etapa intermadiara a gandirii preoperatorie. at cand se cere un efort intelectual 2)Scazut spirit de observatie -o manifestare a concretismului -influenteaza negativ procesul de inv mai ales cand e vorba stiintele concrete:geografia. sau post infectii. le place sa vada natura. Caracteristicile gandirii la deficientele de intelect 1)Concretismul gandirii -se manifesta in activ de invatare in procesul de adaptare la conditiile noi. 9 . Ca si gandirea ea se afla in stransa leg cu functia semiotica specifica umana. def de intelect ramane la niv unor trepte intermediare fara a putea atinge gandirea formala. Cop cu def de intelect face pasi marunti si ezitanti in evolutia intelectual si a vietii psihice. In domeniu a fost instaurata o atitudine de optimism de acceptare a ideii ca se poate inregistra progres. stiintele naturii -elevii cu defic de intelect manifesta adesea interes tocmai pt aceste discipline concrete. reactiilor se concretizeaza intr-un caracter excesiv a concretismului gandirii.Bazandu-se pe teoria piagetiana a dezv stadiale a inteligentei s-a aflat faptul ca in timp ce adol normal atinge cu usurinta stadiul formal al gandirii inclusiv aspectul reversibilitatii gand. Are consecinta o ceva mai buna capac de adaptar dar se poate ca fiecare sa faca pasul in categ imediat urmatoare. sa le arati 3)Inconsegventa gandirii/lipsa de coerenta -este prezenta mai ales la acei cop la care etiologia se explica prin fen post traumatice. Neveanu-este un proces psihic solidar si analuo cu gandirea -un proces de operare cu imag mitale de cooperare sau constructie imagistica Imag se afla la baza prezumtiei. restransa. este mai ingusta mai limitata. afectari patologice a scoartei cerebrale -se explica prin instalarea mai rapida a oboselii -isi pierde vizibil din rolul sau de coordonator in activ desfasurata mai ales in activ de invatare -dificultatile de analiza a datelor complete determina dificultati si mai mari in rezolvarea unei sarcini -nu stiu sa se orienteze in pasii care tre facuti pt rezolvarea problemei -adesea repeta in raspunsul pe care il dau sabloame nu dau raspunsul original ci raspunsuri profund inerte 4)Incapacitate de a face transferuri corecte de informatii -dificultatile accentuate in realizarea transferului constituie un indiciu important a rigiditatii gandirii Imaginatia la copilul cu defic intelectuale Deficientul mintal nu are imaginatie P. cucat gravitatea deficitului sau intelectual este mai mare.

gandirea abstracta si cu constiiinta de sine fiind puernic dependenta de starea fctiei simiotice si de gradul inzestrarii fundamentale -este o punte de trecere de la exper trecutului prin realitatea prezentului spre imaginarea viitorului -interact cu limbajul. conservarea. si chiar de auz imaginatia sufera. in cazul deficientului de auz apare dupa demutizare si dezv limbajului oral La baza imab sta o caract fund a activ nerv superioare normale si anume mobilitatea. minciunea fiind un fen bazat pe imaginatie. deprinderile. Criterii de clasificare 1)Dupa prezenta sau absenta intentiei -voluntara -involuntara -ambale sunt afectate mai ales cea voluntara 2)Dupa domeniul implicat -tehnica -artistica Tinca Cretu in ce tipuri de activ sc e solicit imag -cand materialul de invatat nu este accesibili cunoasterii directe iar cadrele didactice recurg cu predilectie la metode verbale la trensmiterea noilor cunostinte -cand se studiaza procese interioare a unui mecanism mai ales in interiorul caruia nu se poate patrunde -cand se studiaza dinamicamiscarii -cand elevii sunt solicitati sa reconstituie in plan mental un anumit fanomen Procesele de cunoastere/cognitive I)Memoria -dat importantei mem pt intreaga viata psihica medicii considera memoria’piatra unghiulara a dezv psihice’ -memoria la om este o premiza a vietii constiente dar si un produs a celorlalte fctii si procese cu care interactioneaza strans -fara mem nu sunt posibile: inv.In cazul copiilor nu numai cu defic mintala. constiinta. recunoasterea si reproducerea toate sunt afectate -studiind aceste aspecte Particularitati 1)Ritmul incetinit de insusire a noii inf 2)Instabilitatea pastrarii informatiei 3)Inexactitatea reproducerii/lipsa de fidelitate a memoriei Eficienta mem este diminuata si de tendinta scolarului cu hand de intelect de a reduce atul invatarii la o asimilare aditiva de informatii insuficient legate intre ele si nu de o prelucrare activa a lor intr-un proces autentic de acomodare in sensul interpretarii piagetien a acestei actiuni Exista o serie de factori care faciliteaza memorarea in procesulinvatarii inclusiv la defic de intelect -interes -ca o conditie a intelegerii scopului inv si a utilitatii a celor ce tre invatate -activismul/inv prin actiune-prin efort de analiza -afectivizarea procesului de invatare-desfasurarea activ cognitive pe un fond emotional optim 10 . imagianatia. personalitatea -la om mem se coreleaza puternic cu limbajul. aceasta este explicatia care ne arata cauza lipsei de imaginatie la deficientul mintal. gand. deprinderile din care toate la defic mintal sunt afectate -este puternic afectata memoria -afectarea mem afecteaza si mai mult afectiunile celoralte procese si fctii psihice -se bazeaz pe cel putin 4 procese operationale de aceea se mai numeste procese mnezice:intiparirea. totusi el s-ar caracteriza printr-un anumit grad de imag prin faptul ca deficientul mintal minte adesea.

imaginatie. treapta 2 trebuintele se securitate. de o directionare a personalitatii spre ceva anume. Acestea 3 sunt prezente la def mintali chiar si severi.este un fel de feed-back care controleaza reactiile comportamentale(actiunea declansata pe baza motivatiei date) si la def minelor def mintal motivatia este slab reprezentata fapt aflat in legatura cu functia de autocontrol. Este vorba de o tensiune interioara. spirituale(estetice. vointa. Motivatia este cauza interna a comportamentului.Toate aceste treb uinte sunt prezente si la def de intelect dar: suntcu atat mai rudimentare si fragmentare cu cat sunt mai dependente de experienta sociala a individului. dar si de factorii de stimulare si imbold adica de motivatie. In ceea ce priveste tensiunea interioara care ii imboldeste sa faca ceva este in cazul def mintali fie slaba. Motivatia este in totalitatea ei.Toti acesti stimuli formeaza sfera motivatiei. In piramida lui Maslow la baza avem trebuintele biologice. impulsuri. -functia de mobil sau de factor declansator al actiunilor efective(legata de prima functie si are ca rezultat alegerea deprinderilor la care se va recurge pentru rezolvarea tensiunii aparute.ea revine dupa un timp. confort. sexuale). Primul care a dat definitia def mintale este eduard Seghel si s-a referit la importanat motivatiei si spunea ca „idiotul este acea fiinta care nu stie pt ca nu poate si nu poate pentru ca nu vrea”. si sunt mai putin supuse autocontrolului si auroreglarii. fiziologice(functionale-comune omului si altor vietuitoare). fie este inegala. Cu slaba dezv a inhibitiei interne care sa-i regleze comportamentele datorita aceste lipse a franelor def mintal se stapaneste in momentele de emotie puternica. unelte). treapta 3 trebuintele de afiliere aceste sunt cele elementarare.trebuintele reprezinta forte motrice si reflectand echilibrul bio-psiho-social ale individului dat solicitarii venite din mediul extern: -trebuinte primare fizice(innscute) se subimpart in trebuinte primare biologice(de foame. Functiile motivatiei: -functia de activare interna difuza si de semnalizare a unui dezechilibru psihologic sau fiziologice fiind legate de trebuintele biologice. Performanta in activ scoalara depinde nu numai de calitatea proceselor cognitive si a functiilor de spijin . Motivatia: „performanta in activ scolara nu depinde numai de perceptii.11. intentii. Acest ceva depinde de interese. Intelegem prin aceasta cativare intena de fapt directionarea personalitatii individului spre ceva anume depinzand de interese. cooperare). nu elaboreaza un program de fixare a meterialului Curs 8 26.Memoria voluntara se dovedeste a fi mai productiva La defic de intelect memorarea nu dobandeste un caracter suficient de voluntar acesti cop nu recurg in masura necesara la procedee de fizare intentionate. sete.2009 In literatura de specialitate problema pessonalitatii la def de intelect nu este abordata. anturaj. La def de intelect acest autocontrol este mai scazut cu cat def este 11 . sociale-de comunicare .asigura integritatea psihica si sociala) se subimpart in :materiale(locuinta. Modalitati si structuri ale motivatiei 1. Trebuintele sunt atat timp pana la satisfacere. Treapta 4 de stima si statut si treapta 5 de statut sunt rudimentare. atentie ci si de factori de stimulare si imbold”. La def intal interesele sunt slab reprezentate si tensiunea este inegala. afectivitate. Este vorba de stimuli interni(trebuinte. Omul normal are capac de a-si stapani impulsurile rezultate din trebuinte supunandu-si comportamentul (timp mai mult sau mai putin indelungat) reglulilor de buna cuviinta si convietuire. reprezentari. etice. de cunoastere. Randamentul in activ de invatare depinde si de alte functii si procese:motivatie. -trebuinte secundare(dobandite. -functia autoreglare a conduitei. tendinte) precum si de stimuli externi(veniti de la alte persoane care toti la un moment dat ii imping inclusiv pe indivizii cu def mintala spre actiune).

aceasta polaritate se manifesta in raport cu tresaturile de personalitate si in cazul def mintal e puternic colorata negativ in raport cu 12 . si activ intelectuala e uneori tulburata afectiv. eficiente adica mai putain stabilizatoar. Pe fondul lipsei sau a scaderii inteligentei la defic mintal reactiile afective ies de sub control.. evidentierea foloaselor atunci cand invata. instabilitate.. Dezv lor a intereselor cognitive si artstice sunt pana la un punct prin legararea cunostiintelor in practica. Acestea nu se exclud reciproc. inconstanta in persuasiune si consecinte grave in cognitie.mai accentuata. afectivitatea scade capacitatea de concentrare si eficienta. Ele de regula sunt consecinte a satisafcerii sau nesatisfacerii a trebuintelor. In cazul def mintal capac de selectie si ierarhizare este mai scazuta. ele se grupeaa in perechi : bucurie-tristete. Exista o mare legatura intre emotivitate si afectivitate si legat de acest lucru in literat se face urm afirmatie: procesele afective ar putea fi considerate ca reprezentand motive active. avand loc instabilitatea comportam. Interesele la def mintali sunt mai putin constante. Coloritul specific al starii emotionale este mai putin predilictic in cazul def de intelec. amenintare. In cazul def mintal mai accesibila este acea motivatie care nu necesita o judecare. 3. La def de intelect. . a starilor de necesitate(trebuintele). trebuie sa le formam o atitudine motivationala corecta sa stie limitele Concluzie: motivatia la def de intelect nu poate fii judecata decat in contextul personalitatii lui handicapate. ele sustinandu-se reciproc sau invers. Formele motivatiei Motivatia pozitiva-bazata pe lauda. Elevii cu def mintala sunt pe extreme sub sau supra motivat. Motivatie de cunoastere cognitiva si afectiva-Vagotsky a elaborat o cerinta speciala la pentru invatamnt pentru ca o activ de invatare sa fie eficienta trebuie sa fie unitate in gandire si sentiment. fragilitatea personalitatii. Este legat de etiologia handicapului. el constituind din . Nu toate cauzele care determina handicapul de intelect determina si aceeasi cauza afectiva. in sindromul Down vom intalni alte tulburari afective decat intr-o stare encefalitica. inegalitate. etc.interesele reprezinta orientarrbile si selective stabile.se formeaza deprinderi de satisfacere a trebuintelor.polaritatea. la cop deficent e dezechilibrata.conduita de satisfacere a trebuintelor este influentata de ideea imi place si e bine nu de asa trebuie. si grele sa fii usor submotivat. Pe fondul incapacitatii de autoapreciere la def de intelect nivelul de aspiratie este in discordanta cu posibilitatile reale. interactiunea dintre inteligenta si afectivitate este puternic bulversata. Exista optimul motivational ce se exprima in 3 tipuri de sarcini:usoare pentru a le rezolva este nevoie de o usoara motivare. Comportamentul edecat conduce la o selectie a trebuintelor. instabilitate emotionala si nevrozele si psihozele. Motivele constituie reactualizari si transpunere in plan afectiv. Exista o complexa interactiune intre latura intelectuala si afectiva. De pilda. Cele mai puternic afectate sunt cognitia si imaginatia. motivele :de regula individul este supus unei motivatii complexe la diferite trepte ale piramidei. Mariana Rosca delimiteaza tulburari afective comune. Afectivitatea-. Proprietatile proceselor afective: . incurajare. Trairile afective la def mintal scapa adesea de sub controlul inteligentei. ele pot fi prezente la una si acceasi persoana in diferite momente sau impreuna. Personalitatea def de intelect se caract :fragilitate. trairile afective scapand adesea de sub controlul inteligentei. Relatia dintre motivatie si afectivitate care la copilul normal e echilibrata. Au caracter pozitiv sau negativ asupra somportamentelor. Motivatia intrinseca si extrinseca se refera la sursa motivatiei.. medie sau echilibrata. 2. recompensa Motivatie negativa-bazata pe blamare.

procesele afective primare legate mai mult de trebuintele biologice. Cele pozitive tre sa fie exersate pt a deveni deprinderi. nu toate particularitatile sunt prezente concomitent si in aceeasi masura.12. intensitatea. 13 . emotiile superioare legate de o activitatea anumie si sunt dispozitiile afective fara o pauza constientizata legata de firea. nu-si poate coordona manifestarea in exterior a starii sale emotionale. iubire. Deficientul de intelect se caracetrizeza prin heterocronie.de ura. Afectivitatea la def de intelect e puternic bulversata mai ales de reactiile rigide.bulversarea trairilor duc la scaderea afectivitatii. Ele sunt trairi profunde de mare rezonanta psihica sub forma de expresii emotionale manifestate in voce. Foarte important e sa se elaboreze treptat deprinderi de a reactiona adecvat diferite situatii ce se creaza in stari afective.caracteristicile pe care le-am pomenit. morale. stari afective (sentimente).ele sunt greu de stapanit de catre def de intelect. mimica si prin comportamente afective prin comunicare social-afectiva. frica. unele transformandu-se in pasiuni. procesele afective complexe. exista o conduita emotuonal expresiva. ele sunt tonul afectiv al proceselor afective. Afectivitatea se caracterizeaza prin doua principii de baza: a miscarii si afectarii. persistenta in timp. Dezvoltarea acestor procese afective stau la baza a ceea ce se cheama umanizarea copilului (lucram in directia personalitatii copilului). le lipseste abilitatea de a se pune mintal in situatia altuia. frica animalica etc) . starile afective sunt adesea instabile. La def de intelect. estetice. adica sentimentele ca trairi interne de lunga durata. Atunci cand sunt cuprinsi de o asemenea stare de hiperactivitate. bucurie. bucuria. ele se realizeaza prin expresii emotionale si anume. La def de intelect in stransa leg cu inertie. tristete. dar si invers tulburarea afectivitatii. “Tulburarile afective par sa fie sursa cea mai importata a pseudo deficientei mintale” – Mariana Rosca. determinate de conditiile socio-culturale. gelozie. caracterul sau rudimentar. -durata si mobilitatea.emotiile curente. trebuiesc luate masuri prin schimbarea ambianti. La deficientul de intelect ea iese adesea de sub control. El trebuie indelung educat sa isi coordoneze comportamentul afectiv si sa se autostapaneasca. .expresivitatea. In mod normal durata acestor fenomene este in leg cu intensitatea.2009 Elevilor le sunt proprii urmatoarele fenomene: Pavelcu “Reactiile afective (emotionale) sunt mania. pe fondul inertiei proceselor nervose superioare. ele pot fi sentimente intelectuale. Inertia poate fi de tipul hiperactivitatii dar si invers. Cateva aspecte legate de moivatie. Acestea sunt prezente si la copiii cu deficienta de intelect mai mult sau mai putin. 2. copiii cu def mintala nu stiu sa joace teatru. Este mai frecventa incapacitatea de a nu-si manifesta emotiile si sentimentele in conformitate cu contextul. Deosebit de greu accesibile sunt procesele afective superioare. trairi afective ale proceselor si afectele(furia. reactiile afective superioare sunt afectate. Procesele afective sunt generate de premisele afective naturale care sunt sau nu deteriorate. Clasificarea trairilor afective: 1. iar copilul trebuie deprins sub aspectul cu plus. atitudini de recunostinta. fie introducerea lui printr-o stare activ intensa. de temperamentul omului. Curs 9 10. Sub acest aspect. comportamentele lui adesea sunt in discordanta cu realitatile. gradul si modalitatile de exteriorizare. ei se tradeaza usor.

bucuria si zambetul sunt lucruri pe care le invata. imprimandu-le anumite caracteristici. Rezulta importanta stimularii reactiilor cu atitudini de consolidare si cand intarzie de trezire. Blocarea se intalneste in situatiile de institutionalizare.procesele vointei sunt o forma superioara de reglaj. nu trebuie sa se coboare la nivelul copilului ci la nivelul proximei dezvoltari. cand nu se produce pentru miscare. Datorita acestui deziderat al invatarii se face in contextul invatarii. Copilul este deficitar si trebuie sa ne intereseze procesele afective si volutive. satisfacerea trebuintelor sau prin insatisfactii pentru autoaparare. de apartenenta si stima pentru ceilalti si autorealizare. Din punct de vedere al elevilor comunicarea obiectivelor invatarii duce la motivarea atingerii a ceea ce se urmareste. Inseamna ca eficienta invatarii se realizeaza prin intelegerea si acceptarea sensului actiunii. Implica complexitate si ascendenta in dezvoltarea unor forme de reglaj voluntar pana la instituirea lor la insusiri stabile de vointa care devin apoi in procesul educatiei caracteristice pentru personalitatea fiecarui copil reprezentant procese subiective si care rezulta din caracteristicile afectivitatii. de exemplu copilul se naste cu reflexul clipitului. dificultati ce trebuie invinse prin vointa. Spre deosebire de actele inferioare de reglaj bazate pe reactii neconditionate (reflexe) impulsurile afective neconditionate sunt transformate de reglajul voluntar. Fazele actului volitiv. copilul isi formeaza autocomenzi. Aici sunt puternic implicate procesele afective. cat si cele intelectuale cand se cauta argumente pro si contra.Cand organismul detine mijloace innascute ca raspuns. ce se face in mintea individului. Se realizeaza intotdeauna in vederea atingerii unor scopuri propuse. -reglajul voluntar. Invatatoarea trebuie sa le explice obiectivele ce sunt urmarite. Pentru realizarea scopului propus in actul de invatare prin efort voluntar se inving obstacolele interioare si cele exterioare. a scopurilor. de siguranta. Adaptarea –cand reactiile afective sunt echilibrate spre linistire. de apartenenta si dragoste. Toate treptele piramidei lui Maslow – sunt predominante treptele ce apar si se dobandesc pe parcurs. exista principiul comunicarii obiectivelor de catre cel care invata.aparitia motivatiei pentru activitatea ce urmeaza. organismul raspunde prin miscare (suptul). Copilul este extrem de instabil si de slab sub aspect volutiv in vederea mobilizarii. Luarea hotararii in urma deliberarii. mai frecventa cand motivele sunt puternice. Exista motive primare biologice care se manifesta imediat dupa nastere ce sunt instinctive pentru ca persoana sa se dezvolte in ritm normal. Trebuie sa aiba o atitudine prin care sa nu se blocheze aceste atitudini neconstientizate inca de copil. Miscarile de aparare au loc atunci cand se produc solicitari. Vointa. Profesorul formuleaza comenzi. 14 . Societatea trebuie sa asigure “Scoala tinerelor mame” si a tinerelor perechi cu ideea de stimulare a proceselor dezvoltarii. in scoala este de regula motivatia cognitiva. Educatoarea trebuie sa-i observe reactiile pentru a-l ajuta sa-si invinga obstacolele. Vointa este procesul psihic de reglaj superior prin intermediul mecanismelor verbale continand in mobilizarea si concentrarea energiei psiho-nervoase in vederea biruirii obstacolelor si atingerea scopurilor stabilite anterior. pe intelesul lor. Participand constient copilul face apel la capacitatile lui volitive. Deficientul mintal nu stie pentru ca nu poate si nu vrea. Faza a doua este lupta motivelor care este mai frecventa in invatarea independenta. celelalte mentinandu-se. cu ajutorul celor din jur care sa-l ajute sa-si pastreze motivatia. In activitatea de invatare de lunga durata apar obstacole. reactii afective a afectarii – o stare de agitatie si de incordare a intregii energii. Prin invatare. cele interioare tin de subiectul insusi. fiind in imposibilitatea de a se manifesta volutiv la invatare si adaptare. de asigurare a adaptarii la mediu si reprezinta o conditie a eficientei proceselor afective si se leaga puternic de afectivitate si motivatie si asigura aspectul superior al cognitiei. Aceasta implicare activa prin invatare determina constientizarea copilului a ceea ce trebuie sa faca. Motive biologice innascute. surasul. Actul volutiv este atunci cand actul este facut constient. cele exterioare tin de conditiile de predare si de relatiile cu ceilalti.

Copilul trebuie educat. tergiversarea.nu stie si nu poate sa aprecieze corect situatiile. Manifestarea de pseudocompensare – in felul acesta se lipeste de cineva de regula. luarea hotararii. de capacitatea de transfer mai ales in situatii noi. munca si din microgrupul din care face parte. exista o accentuata nedezvoltare a acestor “frane”. zona proximei dezvoltari se realizeaza prin invatare. Din acest primitivism un obiectiv central il constituie educarea treptata prin trezirea unor interese cu o motivatie superioara si reflectata in comportamente adecvate cerintelor societatii din care face parte. Trasatura contrara o reprezinta sugestibilitatea exagerata. impulsivitatea (imposibilitatea de a se stapani intr-un act de manie). Particularitatile negative se realizeaza in activitati organizate prin invatare. Toate acestea sunt in legatura cu alte particularitati : lipsa de initiativa este legata de insuficientul dinamism. dar si afective si cognitive. la fragilitate. nu joaca sah in afara de cei autisti. vascotizate genetica (este nehotarat). -promptitudinea deciziei. la el va fi prezent opusul: nehotararea. indrumat. Aceste reactii primitive ale copilului cu handicap mintal sunt una din caracteristicile personalitatii ce duc la inadaptare. ele se concretizeaza in comportamente primitive. Educatia vointei se afla in stransa legatura cu trebuintele lui. -perseverenta – realizarea si depunerea efortului voluntar pe o perioada indelungata de timp pana la atingerea scopului urmarit.rapiditatea deliberarii ce este in stransa legatura cu inteligenta. Deficientul mintal nu se joaca creativ . mai ales insuficientelor inhibitiilor interne (el nu are franele necesare pentru a opri impulsurile interioare). Familia trebuie sa se autosesizeze la timpul necesar pentru o educatie temeinica si pentru ca nu au prevenit 2 sau mai multi copii cu deficienta. 15 . atunci cand ii sopteste cineva si devine total dependent. -independenta reprezinta luarea de hotarari pe baza chibzuintei proprii. supravegheat.Aparitia motivatiei. este incapacitatea de neimobilizare in sensul urmarit. inlocuirea vointei prin imitatie duce la inadaptare. lupta motivelor. influentabilitatea. dificultati de analiza si apreciere a diverse situatii. incapatanarea –ceva ce recunosti in sinea ta ca a fi incorect. impulsivitatea reactiilor se datoreaza dezechilibrului ANS. Reactiile primitive sunt concretizate in tendinta de a-si satisface trebuintele fara discernamant. Rubinstine 1970 scoate in evidenta urmatoarele caracteristici ale actului volutiv din punct de vedere negativ: lipsa de vointa inseamna lipsa de initiativa. de cadrele didactice si devine agasant pentru ca nu are o atitudine independenta. instabilitatea si incapatanarea sunt consecintele dezechilibrarii dinamicii si insusirii obisnuintelor negative (se insusesc mai degraba insusirile negative decat cele pozitive). Educatia vointei in sensul stabilitatii are importanta in vederea integrarii. Reactia primitiva. De exemplu isi schimba raspunsul din lipsa de incredere ce se bazeaza pe propria experienta la esec. Toate acestea se transforma in trasaturi de caracter care sunt bipolare (fiecare trasatura pozitiva are si inversul ei). reactie ce reprezinta nedezvoltarea personalitatii (individul primitiv – Vagostki). imitatie (trebuie invatat sa imite corect) si prin joc. sunt o consecinta complexa a proceselor volutive. executarea. Calitatile vointei : -puterea vointei se refera la intensitatea efortului prin care se urmareste atingerea scopului. In judecarea situatiilor de viata pe care le traieste si tb sa se adapteze datorita lipsei de vointa nu are capacitatea de a fi el insusi. Opusul consta in slabiciunea vointei. Opusul ca manifestare a vointei este incapatanarea care nu e suficient fundamentata si adesea este confundata cu o atitudine hipervolutiva.

vointa.Curs 8 26. Motivatia: „performanta in activ scol imaginatie. te alte persoane care toti la un moment d actiune). atentie ci si de factori de s mintale este eduard Seghel si s-a refer acea fiinta care nu stie pt ca nu poate s scoalara depinde nu numai de calitatea si de factorii de stimulare si imbold ad interni(trebuinte.2009 In literatura de specialitate problema p Randamentul in activ de invatare depi afectivitate. intentii. Este vorba de o ten 16 .11. impulsuri.Toti acesti stimuli formeaza s comportamentului.

Rezultatul unei bune diagnoze este prognoza(previziune pe baza unor date din diagnoza) Verza: „psihodiagnoza pers cu def trebuie sa vizeze: -diferentierea tulburarilor organice de cele functionale in producerea starilor de handicap -stabilirea rolurilor factorilor socio-culturali si familiari in diagnozticul concret -intr-o psihodiagnoza corecta se vor depista factorii etiologici -estimarea nivelului de deficienta psihica. Ursula Schiopu punea in evidenta caracterul predictiv al functiei de predictie a psihodiagnozei atat timp cat dezv celui testat este terminata.diagnosticul este o recunoastere . sociala.01. handicapul poate disparea si de aici putem trage concluzia ca deficienta poate fi depistata de timpuriu pentru a beneficia de plasticitatea sistemului nervos central. sa se inalature starea de anxietate care se manifesta accentuat in timpul examinarilor Psihodiagnoza etiologica consta in: -anamneza 17 . Psihodiagnoza in deficienta de intelect Mariana Rosca: „alegerea si folosirea acelor instrumente psihodiagnostice care corespund cel mai bine investigarii fenomenului psihic vizat” este foarte important acest lucru precum si „evitarea abuzului de teste”. zona regresului. Ea dorea folosirea a doar 2 teste. o identificare a unui proces a unui fenomen sau a unei individualitati pornind de la detalii caracteristice -medical. Daca deficienta intervine in primii ani de viata deficienta se poate estompa treptat. Diagnoza starilor de handicap presupune evaluarea nivelului bio-psiho-social cat si capacitatile de adaptare la cerintele scolii. multilaterala a copiilor cu deficienta si cu stari consecutive de handicap. motrica. de limbaj in raport cu gravitatea deficientei sau a incapacitatii implicate dar si in raport cu perspectivele de dezvoltare -prognoza sanselor de influentare corectiva si alegerea in acest scop a metodologiilor adecvate” Exista si alte zone:zona proximei dezv. Aspectul psihologic si cel pedagogic sunt fundamentale dpdv al cunoasterii modalitatilor de abordare terapeutic-compensatoriu. zona predictiva In procesul de diagnoza trebuie sa se asigure incredere in examinator altfel se pot crea fobii. psihologica. luarea in considerarea a perioadelor critice si necesitatea corelarii datelor de psihodiagnoza cu alte date.diagnoza are menirea de a recunoaste o anumita boala -psihologic. evaluarea pedagogica si evaluarea situatiei sociale. In mica copilarie inca mai avem sanse sa folosim resturile de plasticitate ale SNC pt a-l adapta la cerintele minime ale vietii. deficientul cu cat este mai de timpuriu depistat cu atat se poate corecta . Conform legislatiei in vigoare diagnosticul complex al starii de handicap este asigurat prin mai multe instante si metodologii.isi propune sa identifice semnele unui proces sau insusirile unui fenomen psihic pt a preciza apartenenta la un anumit tip de personalitate Trebuie subliniata nevoia de cunoastere temeinica psihopedagogica.Curs 10 07.2010 Diagnoza sau evaluarea Orientari actuale ale deficientei/handicapului mintal „Diagnostic” are 3 sensuri: -general. senzoriala. In practica educatiei valoarea cazurilor de deficienta mintala se bazeaza pe un proces cu 4 componente fundamentale:diagnoza medicala.

aptitudini -studiu permanent al evolutiei cu progres si regres Eficienta interventiei recuperatorii depinde in mare masura de aborade precoce a acestor in procesul organizat de terapie complexa. Subestimarea unei abateri usoare poate fii grava deoarece poate fii semnul unei instalari grave a hand. Psihodiagnoza la deficientii mintali capata caracter permanent 18 . La varstele mici unele lucruri raman neobservate destul de tarziu.-convorbiri si chestionare -analiza produselor activitatii -analiza mediului de viata Psihodiagnoza de stare bazat pe: -observatie -diferite probe:teste de inteligenta. Este foarte important ca sa fie sesizate cat mai de timpuriu posibil chiar si cele mai neinsemnate abateri de la dezvoltare sa se ia masurile de terapie specifice.

in plan mintal. 19 . odata cu trecerea unei perioade. incepand cu actele simple.o serie de elemente structurale (miscari. Opereaza cu instrumente construite chiar de om.trece la o activitate care il va tine in viata si il va face sa se dezvolte din punct de vedere fizic – suptul. Componentele structurale ale activitatii Activitatea umana reprezinta un sistem functional ierarhic. integrare) va permite satisfacerea unor necesitati. . Orice activitate trebuie efectuata gradat. Activitatea umana dispune de constiinta scopului. . Presupun efort in plus. in care au loc: . Particularitati la deficientii mintal In sens restrans. Activitatea este de regula voluntara. activitatea presupune un raport. . activitatea reprezinta totalitatea manifestarilor de conduita exterioara sau mintala care duce la rezultate adaptative.un consum de energie. Toate aceste elemente ale activitatii si relatiile dintre diferitele activitati sunt din punctul de vedere al eficientei afectate. astfel incat sa se exerseze si sa se corecteze acolo unde este cazul componentele respective. o relatie intre organism si mediu (lume). care. sunt intermediare intre acte si actiuni si imprumuta antipiand. Activitatea este perfectibila si creativa.cele mai simple elemente constututive ale activitatii. In sens larg. intern. are loc trecerea de la miscari nadecvata la miscari tot mai adecvate.raspunsuri la influentele mediului. subordonare.trece de la miscari pe baza de imitatie la miscari pe baza de instruire verbala. eventuala componenta motorie a actiunii pe care ne-o reprezentam fiind inhibata. Ea trebuie sa fie profund motivata.2010 Metodologia educarii si instruirii deficientilor de intelect Curs1 Activitatea si deprinderile. urmarind un scop anume si avand o motivatie proprie.o finalitata adaptativa. timp mai mare pentru achizitii echivalente. operatii.se manifesta sub forma unor reactii dinamice. Activitatea se poate desfasura fie printr-o actiune exterioara. Cand subiectul este deprins cu efortul. consumul de energie este mai mic. .02. Operatiile sunt mijloacele de realizare a actiunilor. copilul. fie interiorizat.17. Eficienta in cazul deficientilor mintal poate fi treptata ameliorata prin ceea ce am numit compensare. acte. Practic. mecanisme compensatorii care se formeaza pe parcursul activitatii. predominant musculare. de tip motor. In ontogeneza fiecarui individ. la un scurt timp dupa nastere: . Actele sunt: . . dar se bazeaza pe un demers neuropsihic.trece de la activitati simple la activitati complexe.a caror functionalitate (structurare. presupune: . Actiunile sunt cele mai mari subunitati ale activitatii fiind constituite la randul lor din operatii. de la actiuni. insistand pe operatii si finalizandu-le in actiuni. actiuni) . mijloacele de realizare ale acestora.

activitatea de invatare necesita un timp mai indelungat si totodata o mare atentie in formarea pe etape a deprinderilor urmarite.volitive. expresia activitatii respective. Formele activitatii: a. efectuate de catre corpul individului.2010 20 . . La deficientul mintal. la care se ajunge prin antrenament.de creatie.automatizata (deprindere) – postvoluntara. Locul si rolul deprinderilor in structura activitatii: Sub acest aspect. automatizate ale activitatii. Dupa evolutia tipului de activitate pe parcursul ontogenezei: . Activitatea nu este suficient de interiorizata in ultima instanta. . Dupa gradul de constientizare a activitatii: . Sunt componente constient elaborate. mai usoara Toate aceste forme nu sunt „pure”. Dupa procesul psihic implicat in realizarea activitatii: .predominant materiale.constienta (act volitiv). . sunt insuficient de stabile in constiinta lor. unui copil (fie si cu DM). activitatea este mai putin precisa. Dupa locul ocupat in sistemul relatiilor individului: .cognitive. . desfasurarea. Trebuie de asemenea demonstrat modelul actiunii. . deprinderile sunt componente instrumentale. consolidate prin exercitiu. e. La deficientii mintal. . .Activitatea in anamblul ei se bazeaza pe punerea in functiune a unei deprinderi. desfasurate fara control constient obligatoriu. Trebuie asigurat controlul si dupa un anumit timp sa fie implicat si autocontrolul.de joc. ci se asociaza intre ele fiind una predominanta.principale (dominante). d.de invatare (in sens de activitate didactica). Invatarea trebuie sa fie precedata de instruire verbala. Curs2 Curs 2 24. Deprinderea rezulta din exersarea repetitiva si rezulta dintr-un stereotip dinamic. O alta caracteristica negativa este gradul scazut al organizarii.productiva. instruirea verbala incepe sa fie eficienta foarte tarziu. c. Cu cat dispune de mai multe deprinderi.02.afective. cu atat mai bine ii este unui om si desigur. . dar ceea ce este foarte important. dar avem in vedere ca sferele respective se intersecteaza.predominant pshice b. avem: . Dupa natura produsului. de regula.secundare (subordonate). deoarece adesea lipseste autocontrolul si se aluneca adesea spre aspecte secundare si modalitati facile in ceea ce priveste organizarea. deoarece scopurile pe care deficientul mintal le urmareste sau care ii sunt impuse sunt insuficient conturate.

cu debut inainte de 18 ani si cu deficite sau deteriorari concomitente Categorii de defic mint -retardarea mintala usoara-50-55-70 -retardare mintala moderata-35-40-55 -retardare mintala severa-20-25-40 Criterii la teste -functionare mintala semnificativ sub medie 21 . Rosca si Doll are atat elemente comune cat si elemente distincte si se precizeaza ideea intre afectiunea propiu-zisa si consecintele ei legate de raporturile dintre copilul afectat si mediul sau inconjurator. Allois Ghergut se referala: „prin deficienta mintala intelegem reducerea semnificativa a capacitatiilor psihice care determina o serie de dereglari ale reactiilor si mecanismelor de adapatre ale individului la conditiile in permanenta schimbare ale mediului inconjurator si la standardele de convietuire sociala dintr-un anumit areal cultural ceea ce plaseaza individul intr-o incapacitate exprimata printr-o stare de handicap in raport cu ceilalti membrii ai comunitatii din care fac parte. psihologic si pedagogic decat medical. fara excese. normal sau cu perspective de dezvoltare intarzita. gradul de competenta si autonomie persoanal si sociala afectand intreaga personalitate:structura. Se exagereaza un pic in definitiile date de Al. modalitati de abordare a problematicii Comparatia dintre definitiile deficientei de intelect date de Al. Vagotschi-mai degraba sau mai tarziu omenirea va invinge atat orbirea si surzitatea cat si oligofrenia. mediul social. specialistii cauta sa insufle o incredere in faptul ca exista posibilitati de dezvoltare a noului nascut astefl incat sa fie util societatii si lumii. Rosca si Doll privind starea de anormalitate. Mai devreme insa ea va invinge in plan social. variabile de la o societate la alta sau de la o varsta la alta. adaptativ-comportamentala”. In ambele definitii se scoate in evidenta faptul ca se constata chiar de la nastere un complex de elemente negative care vor pune problema ajutorului abordarii diferentiate a copilului si inca de la inceput exista nevoia de a constientiza consecintele negative a afectiunii depistate timpuriu si a modului in care trebuie ajutat copilul in acest proces al dezvoltarii. cu efect ireversibil in starea actuala a cunostiintelor noastre. legata de exigentele sociatatii. un coefic mintal de 70 sau sub. Deficienta se refera la individul ca atatre iar handicapul se refera la consecintele deficientei in mediul inconjurator. psiho-motorie. intr-o viata ordonata. afectiva.Metode. De exemplu Zazzo nu a dat o definitie a deficientei mintale si doar o definitie a debilitatii mintale ca fiind „prima zona de insuficienta mintala. dezvoltarea intelectuala. cu grija pentru sine astfel incat dezvoltarea sa fie normala. Deficienta mintala este inteleasa ca o deficienta globala care influenteaza semnificativ adaptarea socio-profesionala. Prezenta medicului este obligatorie pt fiecare copil.” Adica in acest aspect este posibil ca treptat sa se acumuleze in cadrul medicinei sau a altei stiinte sa se obtina mai multe date in asistenta cuplului care da nastree unui copil deficiente de intelect. organizare. Asociatia americana de psihiatrie(2000 DSM4)-aceasta tulburare este caracterizata printr-o functionare intelectuala semnificativ sub medie.

ca in lotul celor cu deficienta de intelect 69.-prezenta unor deficite sau deteriorari cel putin 2 din urmatoarele dom: comunicare. dupa cercetarile lui Chazan in 1965 asupra deficientilor de intelect comparativ cu cei normali. cand este trimis la comisia de diagnoza caracterizarea respectiva sa fie la dispozitia membrilor comisiei. In contextul oricarui fenomen emotional se disting : a)modificari organice si vegetative. munca. iar pe baza observatiilor la sfarsit de etapa.03. de accea se cere incepand cu educatoarea din gradinita ca fiecare copil sa aiba un caiet de observatii in care sa se noteze manifestarile evidenta afective. al starilor si relatiilor emotionale sau afective. autoingrijire. Din procesele propriu-zise ale afectivitatii sunt emotiile si senitmentele. anxietatea provocata de insuccesul scolar blocheaza dezvoltarea intelectuala sau mascheaza posibilitatile cognitive reale.2% prezentau fenomene de inadaptarea in domeniul afectivitatii. Tulburarile afective par sa fie sursa importanta a pseudodeficientei mintale. viata de fam.4% in momentul evaluarii. de o anumita intensitate si de o anumita durata. ansamblul proceselor. cei normali au prezentat acetse tulburari in raport de 12. Mariana Rosca face urmatoarea remarca: „in anamneza timpurie a acestor copii manifestarile concrete in planul afectivitatii nu au fost scoase in evidenta de catre ceilalti. cu ceilalti semeni. sanatate si siguranta Curs 3 03. „afectivitatea joaca un rol esential in relationarea omului cu lumea.2010 Personalitate compensata SPU=sistemul psihic uman Afectivitatea. secundare(se intensifica pulsul si secretiile lacrimale) b)comportamente motorii afective(reale desfasurate in intregime sau doar schitate) c)trairi subiective de un anumit grad de compexitate si avand o anumita semnificatie pentru persoana care le incearca Mariana Rosca considera.” Neveanu: „afectivitatea este proprietatea subiectului de a resimti emotii si sentimente. Curs4 22 . de la gradinita la scoala. Aceste tulburari afective nu pot sa nu influenteze in sens negativ comportamentul de adaptare la solutii noi. aptitudini sc. Afectivitatea: M. Este vorba de raportul dintre dinamica evenimentelor motivationale sau a starilor proprii de necesitate si dinamica evenimentelor din plan obiectivextern”. Observarea atenta si intelegerea de catre persoanele responsabile cu ingrijirea si educatia copiilor cu deficiente de intelect trebuie sa aiba in vedere manifestarile emotionale dezvoltate in comportamente afective. La acesti copii care sunt pesudodebili mintali normalizarea vietii lor afective poate duce la o dezvoltarea ulterioara normala a capacitatilor intelectuale sau cel putin la o imbunatatire a ei. motivatia si vointa sunt functii puternic afectata la deficientul de intelect. autoconducere. timp liber.Golu: „afectivitatea este acea componenta a vietii psihice care reflecta in forma unei trairi subiective de un anumit semn. Observatiile clinice au demonstrat existenta unei categorii de copii la care anumite carente afective grave determinate de absenta iubirii parintilor.

fie nestapanite 3. Afectivitatea la deficientul de intelect Proprietati ale afectivitatii 1. Exista o stransa interactiune intre procesele afective si motivationale. O eficienta normala a activ psihice intelectuale se bazeaza pe 3 etaje ale psihicului. in cazul def de intelect.Intensitatea -forta.Expresivitatea -autostapanirea conduitelor este mult mai putin accesibila Clasificare a proceselor afective 1. Def mintal nu este neaparat lipsit doar de inteligenta. cand insa inteligenta nu este afectata organic dar. vb de fen psihice.Trairi afective primare -legate de satisfacerea trebintelor cotidiene -aspecte 23 . Ana Bogdan. La pers cu def de intelect interactiunile sunt mai mult sau mai putin afectate . Dezechilibrele care rez din aceasta afectiune constau in fragilitate incosistenta si caracter inadegvat a proceselor motivational afective.Vagoschi-o afectare reala pe baza de afectiune cerebrala deter dificultati accentuate de invatare. Intre latura intelectuala si afectiva exista unitate dar care se largeste in sistemul psihic. Psihologia studiaza functionalitatea SNC in toata plenitudinea lui. Este bulversata mai ales ca trairile afective a def de intelect scapand de sub controlul inteligentei determina dificultati in procesul adaptarii si invatarii dar si afectarea afectivitatii duce la acelasi rezultat. de specificitate. Falsa def mintala asigura efectivul de copii cu probleme care trebuiesc integrati in sc de masa si care tre salvati de o promiscuitate intelectuala si sociala. profunzimea trairilor afective -la sc cu degf de intelect reactiile lui sunt adesea fie rigide. aceasta fragilitate tre sa dea protectie la niv procesului de ed instruire pentru sc si viata 2. el nu stie pentru ca nu poate si nu poate pentru ca nu vrea. Cei cu falsa def mintala nu-si insusesc o data cu cei de aceeasi v cunostintle ceea ce poate duce la esecul minta. Numai ca at cand este afectata primar inteligenta dific de compensare prin activ de invatare sunt mai mari.Durata si mobilitatea reactiilor -intinderea si persistenta in timp -in cazul def de intelect proprietatea este slabita si are drept consecinta o serie de neconcordante intre modul in care a r tre sa reactioneze si cum reactioneaza 4. datorita unor conditii sociale cea care este puternic afectata este afectivitatea. vb de pers aceste particularitati constau in cele 4 trasaturi fundamentale.Polaritatea afectivitatii-gr proceselor afective in perechi -aceste perechi sunt consecinta satisfacerii sau nesatisfacerii dorintelor si au efect asupra comportamentului pozitiv sau negativ -se manifesta in rap cu trasaturile de pers a fiecarui om. Despre falsa deficienta mintala vorbesc cei care se ocupa de probleme de psihologie scolara. ele interactioneaza cu celelalte laturi psihice. scoarta cerebrala nefiiind doar sediul inteligentii ci si a intregii vienti psihice. particularitati -deficientul de intelect este o personalitate fragila.

Acelasi obstacol exterior va avea de la individ la individ o valoare diferita in raport cu trasaturile sale de personalitate. Activitatea presupune actiuni. -presupune anticiparea mentala a desfasurarii pe tot parcursul sau. Reusita activitatii depinde adesea de gradul de insusire a 24 . prefera sa preia hotararile altora si sa le imite comportamentele. -actul volitiv presupune intentia si decizia celui vizat de a-si atinge scopul stabilit. voluntara. Aceasta functie sta si la baza comenzilor si autocomenzilor pe care le avem intr-o activitate de invatare. continuitate si ascendenta in dezvoltarea unor forme de reglaj voluntar. ele trebuie invinse prin efort de vointa ceea ce „implica complexitate.03.2010 Vointa-forma superioara de autoreglaj si rolul ei in invatarea la scolarii deficienti de intelect PP. organizarea fortelor proprii prin stapanirea unora. Acest lucru se face cu atentie la deficiengtii de intelect incercand sa le trezesti curiozitatea si sa ii ambitionezi. operatii.a)tonul afectiv a proceselor cognitive-trairea pe care o are cop sc in contextul activ de inv a noi cunostinte b)trairile afectve de provinienta organica-in caz de diferita stari neobisnuite c)afectele-de groaza de furie de frica sa Emotiile si sentimentele de diferite nuante trebuies educate a i sa dem comportamente sociale Pasiuniile sunt sent generalizate profunde care implica sau ar tre sa implice intreaga pers pt toata viata.” In activitatea de invatrea organizate de lunga durata apar obstacole.Neveanu considera vointa „capacitatea si proces psihic de conducere a activitatii sub toate aspectele ei. Posibilitatea de a efectua acte voluntare depinde si de gradul de dezvoltare a reprezentarilor legate de actiunile care pot duce la rezultatul urmarit.Cretu) Intre invatare si actul volitiv exista o permanenta reciprocitate. de nivelul de dezvoltare al gandirii si de functiei reglatoare.(T. Reglajul voluntar are urmatoarele carcateristici: -intotdeauna urmareste atingerea unor tinte constient vizate cu scopul de a asigura intelegera scopului sensului actiunii. Reglajul voluntar este trait ca o tensiune psihica a carei urmare este realizat scopul. Curs 5 17. La copii deficienti de intelect actul voluntar este mai dificil de realizat datorita slabei dezvoltari a functiei semiotice. dificultati. mobilizarea si angajarea convergent finalista a altora. Tinca Cretu descrie vointa ca fiind „procesul psihic de reglaj superior prin intermediul mecanismelor verbale constand in mobilizarea si concentrarea energiei psiho-nervoase in vederea biruirii obstacolelor si atingerea scopurilor stabilite constient anterior. de a desfasura actiunea vizata. -pentru realizarea scopului urmarit pein actul voluntar se inving obstacole interioare ce tin de subiectii implicati si obstacole exterioare ce tin de mediul material. efortul specific calificat ca voluntar si comportamentul de biruire a obstacolelor”. scop si plan elaborat constient. Actul voluntar este mai greu desavarsit si datorita fugii de efort adica a „vascozitatii genetice”. are o organizare mai mult sau mai puitn complexa. bariere. In didactica moderna exista principiul comunicarii obiectivelor urmarite la o lectie. la o activitate propusa inclusiv elevilor trebuiesc prezentate. sistem de autoreglaj superior intrucat este efecuat prea cumpanitor prin cel de-al doilea sistem de semnalizare si implica deliberare. Activitatea e mereu constienta. pana la instituirea lor in insusiri stabile de vointa care devin caracteristice pentru personalitatea fiecarui elev reprezentand unele din cele mai insemnate conditii interne subiective ale invatarii”. Trasaturile psihologice distinctive ale vointei sunt scopul propus constient. miscari si acte psihice.

rigiditate. convingerea. Exista o serie de situatii de bariere ce apar in fata copiilor. In sens restrans prin activitate se intelege totalitatea manifestarilor de conduita exterioara sau mintala care impreuna duc la rezultate adaptative. o relatie intre organism si mediu in care au loc un consum energetic si o finalitate adaptativa. El este dezorientat in legatura cu propria vointa.lupta motivelor 3. Totusi in actviitate manuala vom gasi cele mai eficiente modalitati de compensare. Reglajul voluntar are mai multe faze: 1. pedeapsa. comportamentul sau se bazeaza pe reactii primitive. Curs 6 24. • trecerea de la miscarile involuntare la cele voluntare. ce poate. Componentele structurale ale activitatii: Activitatea umana reprezinta un sistem functional ierarhic care urmarind un scop anume si avand o motivatie proprie dispune de: -o serie de elemente structurale constand in miscari sau acte. daca actiunile sunt in faza initiala de insusire ele vor necesita un reglaj voluntar crescut ce va preturba reglajul general al activitatii a carei componenta este. nu are obiective bine conturate datorita carcateristicilor motivatiei. • trecerea de la miscari pe baza de imitatie la miscari pe baza de instructie verbala in absenta modelului. integrare) va permite satisfacerea unor necesitati legate de obiectivul stabilit Etape: • trecerea de la miscari neadecvate la miscari tot mai adecvate. Deficientul de intelect se carterizeaza si prin instabilitate. adesea da dovada de pripeala. Debilul mintal nu prevede actiunile posibile. Specificul activitatii umane: -dispune de constiinta scopului:obiectivul stabilit -ar trebuie sa fie profund motivata. de la simple la complexe 25 . Concluzii pe baza vointei: Deficientul mintal nu stie ce vrea. lauda. -opereaza cu instrumente construite de om. -este perfectibila si adesea este si creativa. operatii si actiuni -a caror functionalitate (subordonare. -se poate desfasura fie printr-o actiune exterioara motorie fie interiorizat fara sa existe componenta motorie La deficientul mintal elementele activitatii sunt mai mult sau mai putin afectate.03.Particularitati la deficienta de intelect In sens larg notiunea de „activitate”se refera la un raport.actiunilor. este nehotarat in luarea deciziilor. dereglarea dimanicii corticale.2010 Activitatea si deprinderile. El nu stie sa isi urmareasca cu perseverenta scopurile propuse.aparitia motivatiei activitatii 2. in stansa legatura cu insuficientele cognitiei.luarea hotararii in urma deliberarii 4. In perspectiva depasirilor barierelor cadrul didactic are la dispozitie o serie de procedee:recompensa. incurajarea.momentul executiei care necesita un efort mai mare.

consolidate prin exercitiu dar desfasurate fara control constient obligatoriu. Locul si rolul acestora in structura activitatii Deprinderile sunt componente instrumentale. volitiva C) dupa locul ocupat in sistemul relatiilor individului: principala(activitate principala) si secundara(activitate subordonata). Avantaje ale deprinderilor automate -se desfasoara cursiv si rapid -se reduce la minimun efortul voluntar si controlul constient. productive. este rob al automatismelor sale. operative -sunt foarte avantajoase din caiza solicitarii efortului minim. este mai putin eficienta mai ales cand nu are automatisme pe care sa se bazeze si se intampla mai ales cand nu se bazeaza pe scheme complet automatizate Deprinderile. -sunt economicoase -sunt actiuni schematizate . Operatiile sunt cele in care actele se grupeaza. afectiva. activitate automata pe baza de deprinderi Particularitati ale activitatii la deficientul de intelect -este mai putin precisa deoarece urmareste scopuri insuficient conturate si stabilite in constiinta celor vizati -se bazeaza pe o motivatie difuza de suprafata incomplet interiorizata -este mai putin organizata deoarece adesea lipseste autocontrolul si reglajul constient. Un obiectiv central al terapiei consta in formarea deprinderilor corecte. prescurtate. sunt raspunsuri la influentele mediului. Fara operatii automatizate sau insusite nu se poate ajunge la deprinderi.Cand nu exista unitate intre scopul actiunii si motivatia sa avem de-a face cu cazuri patologice sau de dereglare psihica momentana. Actele se manifesta sub forma unor reactii dinamice. automatizate ale activitatii constient elaborate. Este foarte important sa se exerseze temeinic operatiile implicate in diferite deprinderi. Omul dispune de o serie de deprinderi. musculare dar se bazeaza si pe un demers intern(gandirea). Formele activitatii: Se impart in mai multe secvente : A) dupa natura produsului exista forme predominant materiale si predominant psihice(activitate fizica si mentala) B) dupa procesul psihic implicat in realizarea activitatii: cognitive. ele sunt formate din operatii. Felurile deprinderilor: -dupa gradul complexitatii lor sunt simple si complexe 26 . Activitatile trebuie sa ie bine gradate astfel incat sa se corecteze toate componentele implicate incepand cu actele insistand pe operatii si finisandu-le cu actiuni. Activitatea practica trebuie privita si din puncte de vedere terapeutic-compensatoriu. Actiunile sunt cele mai mari subunitati ale activitatii. Actiunile sunt cele care au scopul. corectarea deprinderilor gresite. de invatare(didactice). D) dupa evolutia ontogenetica a copilului activitatile pot fii:de joc. prevenirea formarii deprinderilor gresite. Actele sunt cele mai simple elemente ale activitatii.de creatie E) dupa gradul de constientizare de catre cel care savarseste activitatea proprie: cand activitatea se desfasoara constient.

verbale. motorii si psihomotorii -dupa tipul de activitate: de joc. de munca. de munca manuala 27 .-dupa natura proceselor psihice in care are loc automatizare avem deprinderi senzorial-perceptive. de gandire. de invatare.

Tematica def d 1.Descrieti modul d intelectual in mome perceptiv la copii d 28 .psihopedagogia s necesitate cunoster imprtanta dezv com 2.

Personalitatea este entitate bio.Personalitatea deficientului de intelect Vb de personalitate handicapata cu posibilitatea ca atributul sa dispara si sa ramana personalitate compensata Def.Caracterul-se naste prin educatie din temperament 3.Comportamentul Caracter Def. socio culturala.Aptitudinile-elementul instrumental 4.Reprez latura valorica a pers Si se afla in stransa legatura cu temperamentul si aptitudinile -se reflecta concretizeaza si exteriorizeaza in atitudini comportamente -sistem de atitudini stabile si specific individuale -caracterul se educa -reprezinta profilul psihomoral al omului -cea mai inalta si statornica modalitate de autoreglaj si autoconducere - 29 . psiho. Sectoare fundamentale 1.Temperamentul-este trasatura dinamicca a pers 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful