Libertatea

Acest cuvant ~ libertate ~ se pare ca este unul cu o influenta deosebita. Toti isi doresc sa fie liberi intr-un fel sau altul. Folosita ca revendicare in timpul revoltelor de-alungul timpului, ca lozinca politica, pretext pentru interventii militare in alte state, etc. libertatea a constituit motivul unor mutatii majore ale societatii omenesti. Notiunea de ´liber arbitruµ a aparut in Antichitatea, cu ocazia dezbaterii problemei zeilor care invingea mereu in confruntarea cu oamenii. S-a nascut intrebarea daca omul mai poate fi liber in fata acestor autoritati divine. S-a impus apoi introducerea unui alt punct de vedere, necesitatea responsabilitatii umane . Contradictia dintre existenta unor constrangeri fatale impuse de divinitate si limitele libertatii umane a ramas o problema de larg interes si pentru secolele urmatoare, pe care si crestinismul a avut-o de infruntat; accepta suprematia divinitatii si constrangerile la care oamenii trebuiau sa se supuna, dar trebuia sa recunoasca si un anumit grad de libertate al oamenilor, pentru ca in lipsa acestuia, dictatorul divin ar fi fost responsabil pentru toate faptele oamenilor, indiferent de natura acestora, ceea ce ar fi contrazis imposibilitatea asocierii acestuia cu raul. Aceasta a fost cauza pentru care crestinismul a dezvoltat si impus filozofiei doctrina liberului arbitru. Conform acesteia, dupa credinta sa, omul a fost inzestrat cu liber arbitru, care in contextul de fata se refera la capacitatea de a alege intre bine si rau, capacitatea de a se conduce dupa ratiune. Majoritatea filozofilor au acceptat aceasta doctrina, dar unii au vazut in aceasta notiune una creata cu unicul scop de a culpabiliza. In lucrarea "Amurgul idolilor", F. Nietzsche a elaborate o conceptie singulara despre liberul arbitru, unde il denumeste "cel mai ticalos artificiu" al teologilor, menit sa faca omenirea dependent de ei. Ajunge la concluzia ca biserica si slujitorii ei au avut nevoie de religie si credinta pentru a-si crea dreptul de a pedepsi. Preotii admiteau libertatea ca pe o

prin asigurarea drepturilor si libertatilor umane. In "Etica" sa spunea ca oamenii se cred liberi pentru ca sunt constienti de vointa si de dorintele lor. rolul statului si al legilor este acel de a asigura conditiile normale de desfasurare a vietii sociale. iar in cadrul sau fiecare cetatean e liber intrucat vointa sa nu este subordonata nici unei alte vointe subiective. declarati vinovati si pedepsiti. in locul divinitatii fiind postulata ideea supraomului. inseamna ca nu suntem liberi. in sensul ca primeste de la el diverse motive. necesare unei bune convietuiri in societate. dar nu se gandesc niciodata la cauzele care la determina. toate lucrurile create sunt determinate de cauze externe. Raportarea libertatii atat la ratiune cat si la necesitate. pentru ca in virtutea acestui fapt sa poata fi judecati. XVII-XIX. La Spinoza. totusi vointa decide nu in functie de concluzia intelectului. nu exprima o alegere ci constituie un raspuns necesar. al XIX-lea vor aparea . este vointa de a trai. atunci totul este posibil. Libertatea umana nu exista. In cazul in care acestea exista. Shopenhouer apare libertatea empirica a vointei. Conform parerilor lui Kant si Rousseau. Deci vointa umana nu este libera. ci doar necesitatii sociale obiective exprimata de legile statului. deciziile vointei umane nu sunt libere din doua motive: desi este conditionata de intelect. In acest context. idee care a fost fundamentata in opera lui Spinoza. Statul "de drept" este fundamentat pe baza acestei corelatii. vointa umana este considerata ca fiind o rasfrangere a vointei impersonale. prin necesitate intelegandu-se nu doar legile naturii ci si cele juridice. a fost preluata si dezvoltata de iluministi in cadrul filozofiei politice din sec. In conceptia sa nu exista vointa libera. cosmic. Raporturile dintre cauzalitate si libertate au fost analizate de Spinoza si Hegel. care ar determina existenta si actiunile tuturor fiintelor vii .calitate a fiintei umane. Daca Dumnezeu este mort. Astfel decizia vointei nu este libera. corelatia dintre libertate si necesitate dobandeste noi sensuri. In sec. Odata cu A. Totodata. ci conform naturii sale interioare. Conform acesteia. omul fiind determinat in actiunile sale de cauze externe.

dintre care unele vor avea consecinte nefaste asupra libertatii.si alte interpretari ale relatiei dintre stat si individ. e asa cum spune Goethe . Tatomir Alexandra XII C . Si pana la urma. Dar dincolo de toate aceste teorii si interpretari.) Personal. de descatusare din lanturile aparentelor si preconceptiilor. Mi se pare mult mai potrivit pentru un prezent in care formele clasice ale libertatii se presupune ca sunt deja garantate in cadrul societatii democratice in care traim.. ce inseamna pana la urma libertatea? Poate nu ramane decat dreptul nostru de a trai cu iluzia ca sunt intr-adevat liberi.´Cuvântul libertate sun atât de frumos. i-as acorda sensul dat de evadarea din acea pestera a lui Platon. Sau se rezuma la cuvantul potrivit pentru o reclama tv (Olynth«Libertate! Pentru nas. chiar dac ar desemna o eroareµ. de posibilitatea iesirii la lumina. încât nu ne-am putea lipsi de el.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful