You are on page 1of 2

TEMĂ SEMINAR: Pubertatea.

Decalajul pubertar

Informaţiile luate în calcul pentru explicarea decalajului B/F în debutul pubertăţii au fost:

1. Strict biologic, ca şi la alte mamifere, şi la om, valoarea reproductivă a bărbatului şi femeii este o
variabilă cu diferenţe foarte mari. Altfel spus, pe parcursul vieţii, numărul potenţial de urmaşi, în
funcţie de sex şi vârstă, este net diferit.

2. Dintre toate speciile vivipare (nasc pui vii), omul prezintă cea mai mare mortalitate a mamei. la
naştere. Fenomenul se accentuează cu vârsta.

3. Comparată cu fenomenul similar al tuturor speciilor de mamifere, copilăria umană este cea mai lungă.

4. Fenomenul menopauzei (stoparea fertilităţii cu un numar considerabil de ani înaintea morţii femelei)
este practic absent la alte specii.

5. Omul face parte dintre foarte puţinele specii sexuate cu fertilitate nesemnalizată (ovulaţie ascunsă şi
femelei şi masculului). Consecinţa: căutarea de semne indirecte ( frumuseţea, tinereţea).

6. In alegerea partenerului, bărbaţii şi femeile valorizează la fel de mult dragostea şi fiabilitatea (« buna
funcţionare ») . Insă, ei diferă semnificativ în valorizarea frumuseţii femeilor (B+), respectiv a
statutului social al bărbaţilor (F+).

7. In lumea animala,“supravieţuirea” genetică individuală / speciei uzează de două strategii :


a. prin cantitate. Urmaşi direcţi foarte mulţi, slab sau deloc asistaţi de adulţi şi cu
supravieţuire minimă. Consecinţe: profit imediat al genitorilor şi disponibilitate sexuală
maximă (ex. peştii).
b. prin calitate. Puţini urmaşi direcţi, intens şi îndelung asistaţi de adulţi pentru a le maximiza
supravieţuirea şi implicit şansa de a beneficia de urmaşi indirecţi. Consecinţe: profit în
viitor al genitorului şi disponibilitate sexuală redusă (ex. mamiferele).

8. In raport cu toate celelalte specii, doar omul modifică mediul natural în mod radical, trăind într-o lume
compusă (natură +cultură şi sau civilizaţie).

9. Doar specia umană a facut / face proba tuturor formelor de relaţionare sexuală stabilă posibile: -
promiscuitate (toţi cu toate), - poligamie (în formele poliginie/harem-unul cu mai multe, sau poliandrie
-una cu mai mulţi), - monogamie (unul şi una).

10. Deşi implicarea tatălui în îngrijirea puiului este foarte rară la mamifere (10%), omul o practică în forme
tradiţionale (apărarea teritoriului, mamei, puiului etc) sau moderne (venit, siguranţă, coparticipare
educativă).

11. În esenţă, decalajul pubertar pare a fi mecanismul de valorificare şi maximizare a şanselor


strategiilor reproductive ale celor doi parteneri/sexe.

Bibliografie

1. D. Morris, Maimuţa goală, Editura Enciclopedică, 1991


2. L. M. Silver, Clonarea umană un şoc al viitorului, Editura Lider, 1997
3. E. Morin, Paradigma pierdută: natura umană, Editura Universităţii « Alexandru Ioan Cuza », 1999
4. J. Diamond, De ce e sexul o plăcere? Evoluţia sexualităţii umane, Humanitas, 1999, 2007
5. D. Papalia, ş.a., Dezvoltarea umană, Editura Trei, 2010