Elisabeth Elliot

Sa
"'"
ganduri despre semniiicaiia siaiutului de femeie

fi femeie este oare ceva ell totul diferit de a fi barbat? ~i ce asteapta Dumnezeu
de la noi, ferneile? Pe ce te poti baza atunci cand te simti coplesita de responsabilitatea a tot ee intuiesti ca se ascunde in spatele chernarii de a fi femeie? Elisabeth Elliot vreasa te ajute sa gasۤti un raspuns la aceste intrebari, astfel incat sa poti intelege locul pe care il ai, ea femeie, in planul lui Dumnezeu si, intelegand, sa te umpli de 0 nemarginita si minunata pace.

ea esti femeie!

Descopera-te ca femeie! Indrazneste

sa te bucuri

a fostcasatorita eu celebrul misionar Jim Elliot, ucis pe campul de misiune, s-a recasatorit. a ramas din nou vaduva, iar in prezent este casatorita ell Lars Gren, amandoi locuind in Magnolia, Massachusetts. Cunoscuta fund pentru seriozitatea pe care 0 acorda Cuvantului lui Dumnezeu, Biblia, ea a fost adesea invitata la Seminarul GordonConwell pentru a conferentia, A seris numeroase carti, printre care Through Gates of Splendor (Prin poriile splendorii); The Savage, l\!1y Kinsman (Salbaiicii EUSABETH ELLIOT

rudele mele) r Shadow of the Almighty (Umbra Celui .Atotputernic) si A Chance to Die: The Life of Amy
Carmichael.

Editura

ISBN 973-9317-78-2

Cartea Crestina

9 789739' 317788

'I

II

I

ED~TuRA

CARTEA

CRE8TINA

OR.ADEA

~:?PENTRUA

INVATA
sA
FIr FEMEIE,

CE INsEAMNA

TREHUIE

sA

INCEPEM CU

~EL CA"R,EA CI{EAT FEMEIA.

2006 • .Elisabeth Elliot: inseamna A '-" Sdfii emcie ganduri peniru fUca mea despre semniiicatu: staiuiului de jemeie Editura Cartea Crestina Oradea.

11. Ungaria.a. . hie. Editia a doua in limba rornana publicata sub titlul Ce inseantnd sa fii femcie de Elisabeth Elliot 'Ioate drepturile rezervate asupra prezentei editii in limba r0'l115.Original published as Let me be a ~'Voman by Elisabeth Elliot © 1976 by 'Iyndale House Publishers. Orice reproducrre sau seleciie de tex te din aceastii carte esie permisa dear cu aprobarea ill scris (I Edil'urii Carf-m Crestin«. Consilier editorial: Agnes Dragonllr Traducerea: Elena forj Editarea: Agnes Dragomir Tehnoredactarea: Olimpiu C. Filip Coperta: Adrian Abrudan ISBN 973-93'17-78-2 Tiparul executat in Debrecen.

O-fiidi. Crea tia ~. Nu: Cine sunt eu". ci: A cui sunt eu? 12 3.un dar data 34 11. recunostinta. nu un fiu 14 16 1. ferneia pentru barbat 6. Un principiu paradoxa! 17.separare ~i ordinea 42 37 12.8 22 5. dependents . Dumnezeul care detine controlul 11 2. Incredere in . Dumnezeu 39 45 47 53 59 50 J 4. Sufletul cstc feminin 20. Fiecare ah:. Greu ta tea aripilor 10. Liber tatea prin discipline 16. Esle supunerea nu pune capcane §i Ieminitatea 57 18. Meduza §i mandria 7" Mandria corecta 8. Masculinitatea 19. 0 zi 0 24 28 30 9. A cui batalie? 15.Cuvanl inainte 7 9 " o noua perspective "1. Douazeci de intrebari 21.. Angajament.'gerceste 0 sufocanta? 62 limitate 65 69 22. Viata de celibat . Autodisciplina 13. Unde sa gase$ti punctul de sprijin pentru sufletul tau 4.

Egalitatea nu este un ideal crestin 119 41. Stapani peste noi ln~ine 43. 'H' l'. PH 0 femeie adevarata 45.23. nu statica 95 91 o unitate 30.( 'l~!S/!I. Egalitate proportionala 37. Cf. Putere prin constrangere 42. Mostenitori ai harului 36. barbat 80 75 84 87 '[t. Ce anurne (ace casnicie sa functioneze? 107 III 114 116 104 33.~ l.()rL"~ti un sot eLI . 0 vocatie 97 99 0 32. '1'-. bfitore~ti ell un pacatos till 71 2A. ~(). 2t). Dragos tea este actiune Despre au toare Referinte biblice Note 165 161 49.JtllOl'c~rt:i CD 0 persoana '2'7. 'fi' dlsj'~lore~. Dragostea insearnna cruce 163 156 . Subordonarea 40.'L<. Restrangerea 122 125 puterii 130 34.?llcu '/. Dinarnica. Umilinta ceremoniei 38. Curajul Creatorului 46. 0 ogHnda 31. Autoritatea 39. H riisirecl tuturor celorlalti 2H. Sanctuarul 47. Fidelitatea interior 150 142 132 134 136 139 145 152 48. Acceptarea ordinii divine 35. Un univers a1 armoniei 44.

stiu.. de unde nu se mai vedea nici 0 casa.. Ai vrut sa vii.. . Este 0 dimineata potrivita penrru a-ti scrie.:po.~"I. dintr-odata.. esti cu Walt .la maxim.. ~tii tu pres bine cum face el._j. Catargul barcilor legate eu odgoane se inclina §i se agita. iarcand esti logodita aceste zile sunt nespus de pretioase.aceasta n I ~in~. ca sa-si reia indatoririle pastorale in Louisiana.. a~ .. Din cand in rand se oprea! en codita de terier nerniscata si cu urechile ciulite. siin lac sa fij_ cu mine aici. dar petreci cateva zile impreuna ell el.. Ieri dupa-amiaza am ga. apoi vei pleca si tu III Anglia..~~. desi ei par sa fi pornit in jos.. §i am stat eu spatele sprijinit de o standi neteda de granit..i~eat. asteptand ea eu sa-l ajung din urma.sit un loc linistit pe plaja.Nu se aude nici un sunet. ~ '" .. iar apa cenusie pares scarrteiaza in creste alb e . ·. apoi. Noi doua vom mai fi impreuna patru sau cinci saptarnani 7 ._.r. El alerga vesel de-a lungul ei.. biciuind arbustii de liliac ~l caprifoiul din fata casutei ~i purtand pescarusii in sus. la studii. Inabu§it si indepartat.Abl1_Lt:iA~l. . doar vantul. eu boticul in vant §i cu fiecare nerv intins. S~O zbugheasca mai departe.A fest 0 binecuvantare sa stau la SORrel sa privesc de-a lungul plajei ins pre Nauset Beachsi sa Ina gandesc la fericirea tao Walt va pleca.. care au fest insorite.~~ CUY. cu botnita lui patrata maturand nisipul In cautarea unor mirosuri noi §i provocatoare._]. Jar en am traversat drumul §i lTI-aIU plimbat eu MacDuff pe plaja._2Z61. ca. Vat mai buna dedit prirnele doua dimineti petrecute aici. strigatul pescarusilor si.rt . clopotul geanlandurii..fale dinspre nuazazi._". dar s-au intamplat lucruri rninunate care ne-au schimbat planurile.E.".. din cand in cand. eu mine la Cape.~ pute~~lice ~~ va~t Sll~a ~n.

111,luh~ d~' ,IHU1,I~d Vtll'l
, III n 111'1'11 h
II~

V~ III hi

!), H'

I I'd, '\'!lrt' va f peste unsprezece ~I i It Gl n u vom a vca suficient

lurd/~i

, 1,1I11!I dt'rll'l'i' Inl 'I.' III, I II ~',Iilldllrih' UH'k I)' hartie. ~~1,1~1,1~ :Igtll'd C(1 ~ti] ca aceste gandud nu vin doar din I', I~~ riPll'ld IH(.'(1 de casnicie, ci din experienta mea de 0 viata i n! rl'a~3,t din care cea rnai Blare parte am trait-o singura (tu ~~lii c,a am fosL casatorita dear a saptea parte din viata). Ele vin din statutul meu de femeie ~i din dorinta mea de a fi -" indiferent daca singura, casiitorita san vaduva - 0 femeie a lui Durnnezeu. Atitudinea CD. care am inceput aceasta ca utare este rezurnata in rugaciunea lui Betty Scott Starn. copiata in Biblia rnea ~i sernnata pc cand aveam doar zece sau unsprezece ani: liDoaolne renunt Ia toate planurile &i scopurile mele, la toate dorintele ~i la sperantele rnele §1accept voia Ta pentru viata mea. Tvlc1 daruiesc 'in intregime Tie ~ pe mine, viata mea, tot ce am - ca sa fiu a 'Ia pentru totdcauna. Umple-ma §1 sigileaza-ma eu Duhul Tau Sfant. Foloseste-ma CUO:l vrei 'Iu, irnplineste- Ti pe deplin voia in viata mea, indiferent de
I

timp ca no-am dori, a~a tii rn-am gElndit sii-ti

l

pre], aCU111 intotdeauna." §i

8

A

ceastfi carte a fost scrisa in perioada de apogeu a puternicei miscari teministe ce III cuprins ~ara noastra in anii "70 ~i '80. in perioada aceea, feln~ilor li se spu nea eli trebuie sa treaca din colo de pragul casei 01 sa faca ceva care sa le nlmplir1easca". Ele au ascultat, §i multe au descoperit creel ce barbatiile-ar f pu tut spune inca de Ia inceput: di implinirea nu se gase~te in nici un caz mai mult intr-o profesie - sapand §anturi sau lucrand intr-un birou - dedit in bucatarie, Eu stiarn ca adevarata satisfactie ~i bucurie rezulta numai §i numai din acceptarea voii lui Dumnezeu. Asa ca darul meu de nunta pentru tine a fast 0 carte in care am asternut negrll pe albmsrile principii eterne ce ii deosebesc pe barbati de femei.

Valerie, cu 23 de ani in urma ai devenit rnireasa lui VValter
D. Shepard, jr/ care a crescut intr-o farnilie de misionari din Africa. In acord ClI porunca scripturala !lcre§te-~C inmultiti-va", Dumnezeu, in indurarea Lui, v-a dat marele privilcgiu de a deveni parinti:i a opt copii: Walter III, Elisabeth, Christina, Jin11 Collen, Evangeline, Theo si Sarah. M§ fascineaza sa urrnaresc dinamica dintre acesti copii ._ 0 experienta atat de diferita in comparatie cu a tat de unic copil, in varsta de numai 10 luni cand tatal tau a murit, Copiii Shepard sunt un mister pentru mine, ei Ina supara ~i lot ei nla incantfi. Acum sunt bunica lor cea nespus de binecuvantata. Tot ce am scris in aceasta carte a fest, presupun, verificat ~i s-a dovedit de folos pentru tine intr-un fe] sau altul, desi fara indoiala ca in unele privinte ax mai fi si allele de spus. Te-am urmarit lnvatLlnd sa devii sotie §l am fost eu tine !ji cu Walt la spital cand ai devenit m am a" pentru prima data
9

C!! It\I~I~AMNA sA HI FEME1£ de 0 mie de ori in tirnp ce tu sufereai, iar Walt incer "and sil te invioreze), Arn Iost alaturi de voi cativa ani 111. j tarziu, a sa pliing im preu na cu ti ne ~] ell VVaIt, cando
(t'li

ruuriud

micutul vostru Joy a murit inainle de (1 senaste. Dumnezeu te-a chernat sa fii sotie de pastor - mal InUli'in Cajun! Louisiana, apoi in Mississipi, California, si (lCU111 in Carolina de Sud. Am privit ell uimire harul ~i discernamantul pe care. ti le-a dat Durnnezeu ca sa-V instruiesti, educi, disciplinezi §i sa-ti inveti copiii. Uneori am fast invitate sa vorbim arnandoua la conferinte peutru femei, Intelepciunea ta rn-a ajutat adesea sa raspund la torentul de intrebari ce ajung la mine prin ernisiunea mea radiofonica Ga.teway to Joy (Poarta bucuriei). Noi cautam sa le incurajam pe fernei sa. cultive un duh bland §i linistit, sa invete sa II vada pe Cristos in sotul Ior, sa-~.iiubeasca §i sa-~i cinsteasca sotul chiar §i atunci cand se pare ca el nu o rnerita. Sa nu uitam ca ISU5 Cristos ~i-a jertfit viata pentru noi, tar noi, la randul nostru, trebuie sa ne jertfim viata unii pentru altii, 'Iatilor simamelor le este data sarcina extraordinara de a face sfinti din copiii lor, dar aceasta nu se poate face de-cat, mai intai, prin exemplul unei vieti evlavioase, iar apoi (rand pe rand; precept dupa precept) printr-o disciplinare iubitoare §i Insotjta de rugadune. Cand te simti coplesita de tot ce tti cere Dumnezeu ca femeie, citeste Isaia 41:1.0: "Nn te terne, did Eu sunt cu tine; nu te uita ell ingrijorare. caci Eu sunt Dumnezeul tau; Eu te 'intaresc, tot Ell iti Yin in a [utor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare." 26 ianuarie 1999

Magnolia, Massachusetts

10

••~_'"'''' ..N .. fiindca credem eft Dumnezeu define controlul. de Craciun.-·.. DUMNEZEUL CARE DEliNE CONTROlUl ..··...'{" ~"'"'*'.. ~.._". ~i noi doua suntem calviniste.. .1111 inlrebat. eu sunt calvinist!" A stint cit VOl in~elege ce vrea sa spuna prin aceasta.." I i-am spus: "Nu exista nimeni caruia sa i-o dau cu mai multa bucurie. ca facand parte din acele .~'.toate lucrurile" ce lucreaza impreuna spre binele celor care-L rubesc pe Dumnezeu.~. Ul ti-a dat un asemenea barbat. ." Apoi am vorbit despre lunga asteptare prin care ar trebui sa treceti daca nunta ar fi arnanata pana dupa absolvirea tao nCrezi dl vei avea rabdare pana atunci?" 1-.".'1. . Walt a venit la mine sa-ti ceara mana. iar el mi-a raspuns fara ezitare: .-·-""." T'" sun t recunoscaroare lui D umnezeu ca .._.. _ n •• i~" I"' .. '·<~n~~·. iar tu sa absolvi colegiul. 11 C and.... El a stiut. El a vazut indatoririle care va stateau inainte §i le-a inteles ca Hind voia lui Dumnezeu..". Nu suntern la voia Intamplarii nici macar 0 singura clipa din viata...·~. ••_ ~ _~i~" r~~. . .. ·A ". a faptului cil el urrna sa absolve serninarul.1 ..~..... \tValt a Inteles aceasta sincronizare a cererii sale in casatorie...·.~ _.Doamna. . astfe I incat nu exista amenintarea ca puterea propriei sa le emotii sa-i slabeasca hotararea... de asernenea.-N ..'_. cuvintele psalrnistului: uCarnea §i inima pot sa rni se prapadeasca: fiindca Dumnezeu va H pururea stanca inimii rnele §i partea ~t ~ d rnea ue I110§ tenire.erure . ".l-'!-¥".....

)~'::~~::~~:::t'iIt0~i::: ".. presupun.U.n~e~lny~fl. au adus cele n1(11 multe argumente'si au ernis ceTe mai multe 1egi... ferneile au reusit sa se aseze in centrul atentiei.h~ /ln1~r. ~i femeile su nt cele care au vorbit cel mai rnult."'CJbJESU.'-~l ~a...l. De sub tipar a naVi:1Ht un torent de dirti despre fernei. Se vorbeste despre ele. se argumenteaza in ce le priveste si se emit legi referitoare la ele. spun ele.· re!'era. In deceniul trecut.se:~std se . despre care. le-a controlat si le-a limitat secole de-a randul §i Sci treaca la ceea ce uncle dintre elc nU111eSC ocupatii "u..'".. sa refuze socializarea care. feminitatii.. I~E. ln timp ce barbatii... intr-un f. ~ _ ~. indiferent daca sunt interesate sau nu.rnane" (spre deosebire de ocupatiile biologice sau de reproducere).dtul la~. sunt considerate teritoriul barbatilor.::.cu. A Ji femeie este oare ceva ell totul diferit de a f barbat? Exist-a ceva inerent "in natura fiintei umane sau in natura societatii umane care cere eelanumite roluri sau sarcini sa fie atribuite unui sex sau altuia? Ar trebui oare ca autoritatea sa tie asociata numai san 1n mod deosebit eu barbatii. indemnandu-le sa se debaraseze de rolurile traditionale._ "'~. se pun intrebari cu privire la ele. rnai degraba decat cu ferneile? Conteaza oare cine conduce lu eru rile? Gravidi ta lea insca mna oa re rieapara t eEl fe m eia 12 .U?I: N CI: A CUI SUNT EU? · A cest~ i.j-. sunt cei care si-au pus cele rnai multe in trebari..c.

• 13 .e se " intreal·b·-. <. pli r13. acest subiect... aceste in._ trebuie sa ~i in grijeasdl copilul? Ce este casatoria? Cum Iunctioneaza ea? Este destinul ferneii chiar atilt de rau pl'eCU1TI il descric Germaine Greer. lucruri..de presimtiri rele ~i esecuri"? Cele mai multe fernei care cauta raspuns 18..'-I.. -."\. vei gaS! multi altii care sirnt ca tine. 7 mseie.J r J~ .. Carlyle a observat aceasta tendtrrta ~i a rernarcat destul de confuz: I.. considera ca daca suficienfi oarneni I~i exprima parerile personate eu privire 18. ..isUl 0 consolare ~i o siguranta superficiala cand i~i impartasesti pih<erea eu privire to. j n general. .. : ..Vicleana atotstiinta sta intotdeauna la datoria ei lipsite de orice speranta _. Nl'I:. Ca sa aflarn ce inscamna a fi ferneie.o via~a de camufla] :. Dar 1111 aceasta este calea de a ajunge la ade VCl r. §l a: r=: eu. sau (ceea ce constituie 0 si mai mare consolare si sigurC1nta) vei intalni oameni care sunt mai pestmisti dedit tine. trebuie s5 pornim de la eel care a creat-e.ll1. /t If .l'\:T E-li J .'-.." Fara indoiala di ex. vom ajunge cumva eLI totii La adevar. Pornesc de la ele t ~ ~'·E"·l .e sun·t eu?" ! C U1I1 rna SlOTt. .(.. ·'··1 .. aceea ca dintr-o lume de ticalosi sa deduca din actiunile lor combinate un OIn ouest. L.'.l·'[Nrt ~\JN-'l" -1"\') l" : <_. rebari pornesc de unde nu trebuie.ti ritual id iot.

E.A.. aceasta este Realitatea. L DE SPRIJIN PENTRU SUFLETUL TAU . Stii ce spune.ne ~i no. . Este nici un efort ca sa simtim. Inchinarea nu €ste 0 experienta. L .ini:. Trebuie sa ne inchinam in pofida 1. trebuie sa firesc.. Facatorul tuturor lucrurilor vazute §i nevazute.U. Iatal. Atotputerriicul. sentimentele irni domina 'l .Il._". Ea este un act care cere disciplina. Foarte adesea (rna tern.. Trebuie sa ne inchinarn "in duh si in adevar". In~.s. L~. Dar inchinarea este un sentiment.. Aceasta este pozitia mea. r-._. .iecare dUln..G . nu vorbesc deloc despre mine insami.ES..Cred In Unul slngur Dumnezeu.01: Cand descopar c.. Sa nu ne concentram niciodata asupra sentimentelor.pe care 11 spun despre mine este eElIna subordonez acestor adevaruri. ~i cand rna ridic irnpreuna cu alti crestinl ~i repet aceasta afirmatie.l gandurile mele Iatacesc rn toate dlrectiile si ca trebuie sa rni le adunca pe niste taurasi speriati. ingenunchez inainte de inceperea serviciului divin §i cer sa fiu eliberata de preocuparea vaga pentru propria 14 Suntem urnani. Singurullucru . acceptate prin credinta." Aceasta este 0 afirmatie care nu are nimic de-a face cu parerile ~i emotiile mele personale.A_.C:IU. Este afirmarea unci realitati obiective.a~in:inea~a la~iseridi repeta~~~ ~c."". facem .._. aproape intotdeauna) cand Yin Ia biserica.~S.t:tD.... ca. suntern !lpe:rsoa."P . mintea.re_z un ."._~ "'_"":'_N".

"Doamne Isuse Cristoase.UNDE S1\ GASE~n PUNCH)L DE SPR[1fN PENTRU sunrru TAU mea persoana si pentru problemele mele §i ca atentia sa-mi fie indreptata. Ochii Lui sa rna prioeascii. destul de diferite de cele in care se tin servicii religioase. cuvintele R. ce trebuie sa fac dupa biserica.ugi1ciunii lui lsus. ce ml-a spus sau mi-a Iacut unul sau altul. spre Dumnezeu. Cand rna ridic sa spun Crezul. atunci Iucrurile mici (~i ce nu este mic prin comparatie") se VOl" rezolva. cum ar fi ce simt. ai mila de mine. mareiia Lui sa mi: piistreze.rHge puternice care sunt declaratiile "En cred". Pa trick: Leg asiazi de mine Numeie puternic al Trinit:iilii Prin inoocarea Aceluiasi '[rei in Unul si Unul in Trei.adunare" a gandurilor. Uneori cantarn minuna tul irnn al Sf. Trebuie sa fac aceasta adesea . Leg astiizi de mine Puierea lui Dumnezeu ca sfi ma l'i na §i sii' mii condudi. cu mult deasupra lucrurilor marunte. Aceasta rugaciune rn-a scapat de rnutenie (san palavragea1a) in multe locuri. rna inal] spre realitatile eterne. Daca cred in tr-adevar 1ucrurile mart pe care le spunem §i le cantarn impreuna. ajuta in procesul acesta de . Urechea Lui sd-mi audii neooia. in ritmul respiratiei. lmi accept pozitia. imi primesc poverile. FiuL Lui Dumnezeu. itni agat sufletul de acele ca. Adesea. pe care am citit-o intr-o carte ce relata despre un pelerin fUS care §i-a petrecut intreaga viata cautand sa cunoasca intelesul ei deplin. Si sunt intarita.s-ar parea chiar dl mai adesea astazi. 15 ." Crestinii ortodocsi spun aceasta rugaciune de multe uri. cand atatja ~i-aLI pierdut eu totul poverile. in timpul acestui scurt program de 0 ora.

NU UN F~U entru a inte1~~e s:ns~J felninitat~i.na controlul asupra detaliilor pentru a define controlul asupra "lntregului plan. atotputerriic §i a totiubitor. sta la. Uneori auzim expresia "accidentul sexului". Am putut 53-i vad Iata cand doctorul a spus: NEste fata".} tau era aproape sigur di Dumnezeu ni-l va da. de parca faptul de a fi barbat sau femeie este un lucru neinsemnat. El mi-a zambit 16 P . 'Iatal tau a. vizibile 9i invizibile.{tp~~nh~ .ne-am ruga t pentru un fiu. de acest ·DU1l1neZeU care detine controlul. Daca EI este mtr adex 81 !ICrea t01 ul tuturor lucrurtlor vazute ~i nevazute".chemate de DUtT1neZeU. N u este IIici pe dcparte un lucru marunt. Dumnezeu trebuie s~ldeti. imense §i marunte. Eu rni-arn dorit un flu. este ceea ce tu ~i ell am fost chemate sa firn . Erarn foarte sigura di fiecare barbat l~i doreste un fiu si mi se parea logic sa vreau ca primul copil sa fle baia t. mostenirorul. A§a en. Este modalitatea prin care noi ne traim vietile. hotarat ~i implinit de un Domn atotintelept. intaiu] nascut.nga mine cand te-ai nascut. t~~b~:i~~~ ~. planifica t. §l ta til.~e la Du mneze u. un fra te mai mare. ell siguranta Cd El define controlul tuturor lucrurilor. Este na tura noastra. rnarete si rieinsemnate. Este destinul nostru.

te-a strans la pieptul sau ~i ti-a zis: .chi5 . dar nu exista un alt mod de a te descrie . cand mi-ai fost adusa. Mai tarziu. t?i l1U al unui fiu. cu ochii albastri ~i co paru] matasos ~i auriu. Asa ca am fast §ieu multurnita.JRipu~a mica!" El nu era un OlTI cu inclinatii sentimentale 01'1 spre discutii ell copiii mid. iar ochii ta. (De unde stie 11. il asupra lucrurilor mari." Asistenta te-a invelit apoi intr-o paturica §i te-a asezal il§a incat sa-ti vad fa~a..UltU111it sa fie tatal unei fiice.erau larg deschisi. ~i umpli toiul In ioii. au spus dl esti frumoasa. Pentru cii Ttl esti iotul. trebuie sa crezi ~i intr-un Dumnezeu care define controlul asupra lucrurilor mici.o F!lC~.atunci de un albastru mai 111. tatal tau te-a luat din bratele mele. Daca crezi intr-un Durnnezeu care define controls . Separata §i independenta acum de mine.en obraiorii §i buzele roz. 17 .rnici" sau ulnari" Arny Carmichael a scris: "-' + Nu exisiii lucru mare peniru Tine. care erau sot-sotie §j aveau impreuna sapte copii. nici mic. Dumnezeu Caruia ne-am rug'i:rt pentru un fiu. Am vazut eElera perfect n1. Dumnezeu a fost eel care ni te-a dat.J1 bebelus sa se uite in ochii altuia?) 0 persoana. uitandu-se intr-ai mei. Dumnezeu Care stia motivele pe care n01 atunci nu le §tiam ~icare au facu t ell alegerea Lu i sa fie 111Ult mai buna decat dorinta noastra. Fiicamea. n01 suntem cei carora Iucrurile ni se par .i . Chiar §i medicul §i asistenta. De fapt. NU UN FlU ~i a spus imediat: "Nunlele ei va f Valerie.

." ffA':\ ~r.'.FEMEIA ~ . vantul ne-a ajutat sa Iugim .(1 sape cu furie.'". asa di l-am luat pe MacDuff ~i arn mers impreuna Ia Nantucket Sound...~:.~ W. Pe la jumatatea drumului inapoi.Dar este greu . ~~~w -.. in bataia vantului.sa Ie 18 .~. ~. am gasit 0 duna de nisip. care ne putea adaposti cat de cia. """ 'V.. pasind incet.- _.'" ~ ~ . Dar apoi..grell sa te g<:lnde§ti la puterea imaginatiei Lui cand studiezi forma scoicilor (En spun ca nu este g. Nu este . ' . dintre norii rnanati de vant.~_ ~. Nu este greu sa tc gande§ti la maretia lui Dumnezeu cand privesti marea §i imensitatea orizontului §i a cerului.este imposibil . ... PENTRU BARBAT A fo5t 0 dupa-amiaza cu vant puternic. ~i a Inceput 5..'" ~-:. II. i-a trecut prin gand ca ar trebui sa sape. Mi-am dorit sa fill afara. l\1-am impotrivit lui eu toata puterea.. stranutand intr-una din cauza nisipului care i se lipea de botnita. :~ "".~ .. deodata... ell eapul plecat: MacDuff si-a tras urechile pe spate. MacDuff S-il bucurat sa se aseze langa TIline pentru cateva minute panEl cand. ~ •• -= : .... CREAT1A . I ... cu soarcle aratandu-se doar din cand in cand. 1"..' ~ .~iam fugit probabil mai bine de un kilornetru §i jumatate inainte de a ne intoarce..reu $(1 ie giinde§ti 1a acestea.. unde am putut alerga pe plaja libera §i intinsa.. trimitand rafale de nisip eu puternicele lui labe din fa\d.. pentru putin timp. vantul ne-a suflat tot nisipul in ochi §i ne-a impiedicat inaintarea.

El a creat anirnalele §i pasarile .aveai trei sau patru ani . El a gasit nurne pentru fiecare vita. Starn §i ne. iar un barbat a murmurat "Prefer sa plec de aici!"): iar alta data. pc Atotputernicul Creator dorind "sa vada" ce nume va propune Adam. ea . 0 criza de identitate. Noi crcdem istoria creatiei din primele dona capitole ale Bibliei ~ine bucuram sa stim cEieel care a creat toate minunatiile insirate acolo S-a bucurat nespus cand S-a uitat la ele. (e are a 1" l. Dumnezeu a vazut ca ceva nu era bine.uitam minute In sir 1a animale. impreuna ell Dumnezeu.ste bun.de parca ~-ar fi putut aiege dintre ele un astfel de ajutor! Ba 111a1 rnult. El le-a adus 1a. ~i cl. creatura rnainilor Sale! ~i Adam le-a dat nume tuturor! Puterea imaginatici lui a Iost irnpresionanta. Ce priveliste trebuie sa fi fast accea . rand pe rand. facut pe orn dupa chipul Sau §i atunci. contempland toate aceste fiinte diferite de el. nu a avut..re.Intelegi. chiar si nurnai pentru cateva clipe. iar cand S-a uitat la eli a vazut di .e plCloa.n 1 d. conform ell Geneza 2:191 dupa ce a luat nccasta hotarare. Nu era bine ca ornul sa fie singur.Dumnezeu ~i Adam trecand in revista toate animalele! Oare Adam. pentru liecare pasare §i pentru fiecare animal. Creatorul. peritru prima data. lmagineaza-ti-I. L-a.Buna fata!".Dumnezeu esteinfinit ~i de necuprins §i tot ce putem cuprinde ell privire la El este 'i nfinitatea si necuprinderea Sa. parinte al Hisericii din secolul al VIII-lea: .ai exclamat in cele din ~ i . Dupa cum a spus loan Damaschinul. Iii minte? Odata ne-am uitat cum se imperecheau doi tigri (0 doamna de langa noi it spus . trebuie sa le fi trecut in revista pe toate.") Dumnezeu este Atotputernicul. uitandu-te mirata la un elefant .Adam "Cd sa vada cum are sa le nu measca". El a facut fiecare lucru in parte dupa Cuvantul puterii Sale. si tie ne place sa InergE:'ln 1a gradina zoologica. asa cum a~ fi avut eu. care sa-l faca sa se intrebe Heine sunt eu In cornparatie eu toate aceste creaturi?" ~i mie. Dumnezeu a hotarat sa fad} un ajutor potrivit pentru el §1. . ?" urma: C un). un Dumnezeu al ordinii.ac II _ 19 . al arrnoniei si at planificarii.

Lflnga noi. Dar Adam avea 20 . Au fost nevoiti sa-l ornoare. §i este total devotat rolului ce i-a fost dat de Dumnezeu (da. ci a continual sa alerge. Noi il iubim pe Macl. Adam.. S-ar putea chiar sa fi avut un prieten special.. a trebuit sa se opreasca. invaluite in tacere §i mister. Animalele sunt aici. sa discute sau sa dezbata lucrurile.§i eu lucrez. le controleaza.Dar pentru om nu s-a gasit nici un ajutor care sa i fie potriveasca.ratii ne separa de de.cabra . h iubim. un mister de necuprins pe care uneori cred Cd animalele il . calul §i~a eliberat piciorul din Iorma gipsata. neclintita. imaginea acelei creaturi maiestuoase. . suferind impreuna ell noi. in cele din urma. eu cred c5 i-a Iost dat). ale aceluiasi Dumnezeu-Creator. EXlstil 0 prapastie uria§<l. sau un unicorn. pana cand. Uneori 1e iubesc. Mva tulburat profund fotografia din revista.j } ceara scuze.. Ieri ant citit despre un frurnos cal de Cl11'S~l care ~i~a zdrobit glezna In timpul cursei. Oamenii prind animale. ell care sa se plimbe..." Dumnezeu i-ar fi putut da lui Adam un barba t care sa-i fie prieten. dar nu a abandonat (ursa. Dar cc a inteles el. si nici sa-I . innebunit de durere §i de teama. le folosesc. sunt sigura de asta.Inte1eg . le omoara. facand ceca ce a fost antrenat sa faca.ele se uita 113 noi cu atata seninatate dar care imi arninteste cat de nema rginita este propria lTIe!1 ignoranta. .Ascultarea ei dedresori §i de jocheu a adus bani multi stapanului ei.ruff. acela de a rna face fericita. este intotdeauna gata sa faca ce vreau eu dupa-amiezile. Au incercat sa-i imobilizeze glezna. dar cand si-a recapatat cunostinta. Nimeni nu i-a pu lut da nici un fel de explicatii. Nupot folosi nici un alt cuvarit. privirea lor Intalnindu-ne privirea printre gratiile de fier Ceva infinitmai mare] dedit acele g. creaturi ~i ele .Edenului. dar siesi §i-a adus doar suferintri §i moarte. daca asta i-ar fi facut placere. strunita de fraie subtiri in timp ce se . poate un cline" sau un cal..CE iNSEAM~.asemenea noua.·\ sA rn FEMElE Animalele se uita la noi. ce intelegenl '7 no I. El ne este un bun tovaras. I'll] scoate nici un cuvant cand este aid ~ in casa . a iubit animalclc care i-au tinut tovarasie in Cradina.

Nu poti folosi bine un lucru decat daca stii pentru ce a indiferent daca este UJ"l ac de siguranta sau 0 l". din oasele lui.Jrca. creata chiar din trupul c I. inainte de toate.iutoritatea lui DU111neZeU . §i HU barbatul a fost facut pentru remeie. femeia din barbat. pcntru ceva ("Din coasta pe care I)urnnezeu a facut 0 0 luase din om. adecvata. dar eu nu vad absolut nici o arnbiguitate aiel. 0 ferneie "potrivita"." de ceva rnai mult dedit tova.Pentru mine este un Iucru minunat sa fiu 0 ferneie sub . nu barbatul a fost luat din ferneie. ~i. Noul Testament se refera dar ~i ferrn la acest scop: jn adevar. d.i parte i-a facut") si apoi cil am Iost create k~sL facut."~loaref u totul potrivita pentru el. Aceasta a fost idees init.n iiectat I J ~j d dat 0 prcgatit s5. l-a facut dupa chipul ltd Dumnezeu: parte biirba teasca §. El avea nevoie de un ajutor special 'VUlt: I.sa stiu.indeplineasca acest rot ~i Dumnezeu Iemeie. corespun- 1. Unele texte sunt susceptibile la interpretari diferite.ra~ia animalelor san I~rtdenia unuibarbat.11. ci femeia pentru barbat. lvrneile am fost create ("Dunulezeu 1-21 facut pe 0111.laliL Pentru aceasta a fast creata Iemeia. dupa rhipul Sau. ca noi. II 21 . Domnul femeie §i a adusola on'!").

Indienii se terneau de ei si. cand de fapt vorbeai despre tine. dar unii oarncni nu stiu de ce a. te temeai §i tu. impreuna cu loti monstri marini §i toate adancurile. Ai facut d oar observatia filozofica potrivit careia exista oameni care nu in~eleg §i. Odata.Nu intelegeai de ce i-a creat. facut meduzele si tigrii. nici Ina car nu ai sugerat ca. obisn uiai uneori sa spui "unii oameni". CD fiarele §-i toate vitele. din punct de 'vedere ornenesc.Dumnezeu a facut tot ce este In lume. plina de tact. iar rrtigriii le spuneai ocelotilor ~i jaguar:ilor din jungla in care Iocuiam uoi.and erai foarte jnica. ell focul si grindina. Ei. Intr-o seara. fireste. Dupa ce ti-ai terrninat rugaciunea de seara. marna ta s-ar putea numara printre acei oameni. Dar nu m-ai intrebat direct de ce i-a creat Dun1nezeu. cand eram la bordul unei ambarcatiuni. mi-ai SpllS: . Fiindca raspunsul ar fi trebuit sa cuprinda. CD mai mult timp in urrna. 0 explicatie a suferintei umane. Dar meduza si tigrul 'I§tiu" de ce au fost creati. I1 lauda pe DomnuL Fiind 0 meduza. ell zapada §i gerul ell rnuntii §i dealurile. dar rru ai recunoscut di nu intelegi. rneduza II C Ii 22 . Mintea ta de trei anisori eu greu putea pricepe irnplicatiile misterului pe care tocmai l-ai sesizat. pc tine te-am culcat in patul supraetajat din cabina noastra. te iritepase 0 meduza.

MEDUu\ $1 MANDRIA glorifica pe Creatorul ei. fiindca prin sirnplul Iapt de a fi rneduza. orgoliul ce uzurpa locul celullalt.Sarpele a convins-o di poate deveni loarte usor flGI Durnnezeu"> §i a preluat initiativa. ferneia.Tar aClUTI de cen-ar fi scapat §i Adamla fel? Oare cum ar fi fast lumea noastra daca Eva ar fi refuzat oferta $arpelui §_i i-ar fi spus: "Nu vreau sa fiu ca Durnnezeu. Teate creaturile. Ea scapase de pedeapsa. Eva. Nu avem de uncle sti daca rezultatul ar fi fost altul in cazul in care ea i-ar fi cerut parerea lui Adam §i el ar fi analiza! intreaga problema. Era ferneia pc care i-o dadusc Dumnezeu. si-au ncceptat de buna voie Iocurile ce Ie-au fost hotarate.Dar Eva gt1stas€ deja din el. ~i indrazneaia i-a fost rasplatita. De fapt. Biblia vorbeste despre ingerii care s-au razvratit §i de aceea au fast alungati din eel' §i despre caderea omului: Adam §i Eva nu aufost multumiti de locul atribuit lor. Si nu rnurise. inaltarea sufletului ca o sfidare La adresa lui Dumnezeu. Ei au respins singura limitare ce le-a fost pusa in Cradina Edenului. §1 astfel au adus pacatul ~i rnoartea peste Intreaga lume. Las' sa fin ce an) fast creata sa fiu ~ las! sa flu femeie"? Insa. ea implineste porunca CeLui care a creat-e. CUIn ar fi pututel s-o refuze? Fara lndoiala di Eva era 0 femeie frumoasa. 23 . ar fi vazut implicatiile fatale si ar fi refuzat sa ia fructul. Si aceastamandrie este condamnabila. Ea nu a facut altceva decat sa verifice ceea ce parea a £1 restrictie inutila si neinsernnata. cu doua exceptii cunoscute nona. consecintele lui intrecand orice imaginatie a lor. A fest hybris. Apoi i-a intins rnarul sotului ei. pacatul a fost fatal. mandrie. a fost cea care a V3ZUt ocazia de a fi altceva decal a tost menita sa fie .

~.') A .Oriunde te-at afla. E1nu aspira spre fedcire sau confort. C 0 In. . dus 13 bun sfaqit ell succes. "Oamenii Iipsiti de mandrie. fii CD totul acolo.r xista~. dar ai Iacut-o ell exuberauta. . cam. Inca de cand te-al nascut nu numai eEl ti~ai acceptat destinul. Am invatat (degl. Incet) ce insearnna sa fiu indragostita de destinul 111elLTatal tali a invatat-omult mai devrerne. 0 realizeze.l.eU atunci rand ne-a creat. ]1U sunt 24 . Un om rnandru este constient de aceasta intentie §i aspira sa. rna tern. Isak Dinesen 0 defineste in Irumoasa ei carte Out of D a. ~i el este indragosti! de destinul sau. a scris el. 'Iraieste in toata profunzimea ei orice situatie pe care a fi voia lui DUlnnezeu.• 0 crezi Dupa parerea mea (care cred dl nu este total influentata de fa ptul ca sunt marna ta). anc.-e ~~are Africa: Mandria €ste credinta in intentia pe ca re a avut-o DUIDne. tu ai ~tiut intotdeauna accasta.:irie p..§i un aU fel ~emfll:d. ce pot fi irelevante pentruintentia lui Dumnezeu in ce it privesle.Tie. continua Dinesen.necare barbat saufelnel€ a lui Dumnezeu ar trebui S~O cultive. Succesullui este planul Iui Dumnezeu.

rbatii foloseau anne (ell aer comprimat sau pusti de vanatoare. Iemeileasreptau samartance ce mai ramanea dupa ce terminau ei. si sa-~j aprecieze fericirea. ea fetita straina! ti-ai avut locul tau printre ell ai IJ1vatat sa prinzi peste ell mana. Ferneile purtau parul lung.constienti de ideea pe care a avut-o Dumnezeu atunci cand i-a creat. ~i uneori te fac sa te indoiesti ca a existat vreodata ideea. in afara de cazul cand Sf' refera la asteptarile cui turale §l sociale. Ill. Barba tii irnpleteau cosuri. Barbati:i mancau primii. ferneile plantau. Atilt barbalii. Putern modifica masculini tatea ~i [errunitatea modificand pur ~i simplu procesele ce le ~ 'onditicneaza." Cateva femei.'>5 ne spuna d1 fericirea noastra nu consta in ideea pe care a dvut-oDulllnezeu cand ne-a creat. en 25 . in functie de cia emu de /ldvilizatii'). faceau oale. s-a pierdutysi cine ~i-l 0 gaseasdi din non? Ei aj LIng sa accepte drept succes ceea ve altii garanteaza di este succesul. a carer viziune este grotesc distorsionata. barbatii nu SUITt apt! din punct de· vedere fizic pentru 0 astfel de munca. dH §i ferneile erau dispusi sa. hamacuri. plata pe care 0 prirneau ele era mai mica decat a barbatilor. Ferneile crau cele care pur tau poverile grele. Crearea barbatuluisl a Ierneii CEt niste contrarii complementare nu-si gilse~te loc in gandirea Inr~i orice definite a masculinita tii si Ieuunilalii este lipsita de orice sens. 'Iu poti In~elege mai bine ca altu dH de mult difera culturile §i societatile in asteptarile pe Care le au de 121 comportamentul barbatilor ~ifenleil()r_ Prirnii opt ani de viata li i-ai petrecut 'Ll1 cornpania indienilor sud-arnericani. barbatii scurt. Ba. in cearca sa redefineasca pen tru noi rs succes ul" unei Iemei ~i . site. sau te fac sa crezi ca. manuind macete pentru a taia iarba §i pentru a curata padurea. care Iac deosebiri foarte stricte intre sexe. lucreze pentru albi. femeile impleteau plase pescaresti. cu toate di numarul orelor lucrate era acelasi. ci in ~tergerea ell desavarsire a acestei idei. Nu erau intotdeauna deosebirile pe care le facem no it nordamericanii. dar erau totusi deosebiri. ~i chiar §i pr ei in~i§if dupa cursul zilei. Se considera C8. daca a existat. Barbatii vanau. Desi ferneile erau de obicei rnai eficiente.

um. A fost 0 nastere pelviana ~i femeile incepusera deja bocetul de inmormantare pentrumarna ~i copil. in cele din c urma. Tu ai alergat §i mi-ai adus unul din scutecele tale. aruncatul cu sulita ~i sex. manuiesti sect! real sa faci focul §i s.Acum ai uitat toate astea. Ia urma urmei. a ~a ·di fara indoiala ca i-ai in wlta t ~i tu . ~i apoi. sa fierbi. Ai avut doar trei ani cand am mers sa Iocuim printre mernbrii tribului Auca. sa zd robesti.1 sa niciodata faca un mic foe in mijlocul ell fiindca. m-ai ajutat sa salvez viata unui bebelus care s-a nascut foarte greu. inainte ca sa-V bei portia. §i Ina bucur pentru asta. refuzand sa Ina ajute. dar nimeni nu a vrut sa-~i murdareasca hainele pe care le avea. sa mesteci §i sa SCUIll! maniocul ca sa fad chica. ie~j t viu si tipilnd. privind apoi uirnita impreuna ell ceilalti _. ce umblau gOi si a caror conversa tie se lirnita aproape exclusiv la vanat. Cand abia 31 iesit din scutece. a. asemenea copiilor indieni. unei radacini de copac §. Dar itt mai amintesti oamenii de acolo gi viata pe care ai lrait-o in mijlocul lor. Ti-ai purtat intotdeauna papusile inrnarsu piu asa cum l§i poarta mamele indience bebelusii si cum ai fost purtata ~i tu. Lirnba Auca nu facea dcosebire intre vocabularul medical. dar tu le-ai aratat cum sa-si arnenajeze un locusor 'in g. punand un picior in fata celuilalt ~i ai mai stiut §i ca.ceva ce ei nu s-au gandit sa faca. eel destinat copiilor ~i vocabularul vulgar.. Ai invatat sa. impreuna ell restul cuvintelor pe care le stiai.. Ai crescut stiind des pre el.se na§tea copilasul care. Te-ai jucat de-a casa cu copiii indienilor ~.roapa. nu trebuie sa plangi.uri amintesc cand am vorbit pen tIU prima data despre sex. 'Ierrnenii pentru organ€. functii si activitati erau directi §i ii intalnea i In orice conversatie de zi eli zi. Aveam nevoie de haine calduroase pe care sa le Infa~nr irl jurul trupusorului bebelusului care se na§tea. Acestia nu i~i alegeau deloc vocabularul.a mergi in sir ind jan. singurullucru ell adevarat esential dintr-o casa din mijlocul j unglei era £OC111.CE [NSEAMNA SA m [·"EMFI E femeile. ii serveai pe baietii care iti erau prieteni. pentru a-l impiedica sa respire prea devreme. Nu. Dare te conforrnai presiunilor social» atunci cand te jucai astfel de jocuri Ifpentru fete"? 26 lr1 nici un .

nee vrei sa te fad cand vei fi mare. mai activa dedit cea a copiilor indieni.xista Irktine 0 cunoastere ce ~i-a fast data de Dumnezeu. Cand ai fost mica an) discutat despre minunea de a fi femeie. Cu siguran1a di 0 faceai pentru di te-ai nascut femeie. Odata. I . pe cand aveai vreo patru anisori. Cand ai crescut mai mare ~ine-am Intors In Statele Unite. 27 . Valerie?' ai fast (bineintelesl) intrebata.Vreau sa fiu rnamica". a Inceput sa lucreze.MANORIA CORECTA GIL. §i in cateva saptarnani te-ai maturizat. irni amintesc cat de nerabdatoare ai fost in prima ta zi de scoala. Erai foarte entuziasrnata de cresterea tao Abia asteptai "sa fii mare". ~i ochii :iti straluceau deemofie. . atat de diferita de cea de dinainte. ai raspuns ttl fara cea mal utica ezitare. iar cand ttl sfarsit a sosit ziua cand ai stiut eft €§ti femeie ai venit sa-mi spui §i mie. pe baza careia imaginatia ta. ai fost intervievata in cadrul unei emisiuni radiofonice pentru copii. Ai inceput clasa a patra si in numai cateva zile ai prins ritmul acestei noi vieti.

le are. ~i soricelu] s-ar putea plange de dimensiunile lor. Fiecarei creaturi alui Dumnezeu ii este dat ceva ce ar putea fi numil. ~i elefantul. Cred ca daca n vei putea ·intelege cu adevarat. de asemenea. soriceii nu au de 02 sa "pa~easdl de pardl ar avea o intalnire la capatul lumii" broastele testoase nu trebuie sa zboare. daca se poate asa ceva. aceasta te va umple si de recunostinta. Dar nirneninu se asteapta ca elefantii sa alerge in spatele Iambriurilor. nici pasarile sa se tarasca. aripile sunt cele care 0 poarta -. Darn! §l aptitudinea speciala pe care Ie are fiecarc creatura in parte ii defineste Iimitarile speciale pe care.de greutatea aripilor. S. presupun. acolo unde este libera I' T 28 .in sus. un inconvenient.i la fel cum pasarea ajunge 5ii accepte ell u§lHinla necesitatea de a purta aripi atunci cand descopera cs. Dar exista §i Iemei pentru care a fi femeie nu este dedit Lin inconvenient ce trebuie suportat (pentru ca nu poate fi evitat) §i ignorat. in inaltul cerului.de carapacea ei. Ele l§i petrec viata hinjind sa fie altceva. de fapt. E"§ti cuprinsa eel putin de umilinta ~i uimire. in tunctie de perspective fiecaruia. pasarea . departe de lume. broasca testoasa . Dadi poti intrezari chiar si numai 0 particica din proiectul divin (§i cine poate intrezari mai mull de atat?).ot ce conteaza este perspectiva pe care 0 ai.

ea s-a oprit d in crestere si a ramas mica. In· a] doilea rand cal in rim p ce ele continuau sa i T(_\JSCa in inaltime. in tim]? ce prietenele ei aveau p.uul lung si matasos. lvl-ai auzit vorbind despre Gladys Aylward. aripile ce 0 poarta in..9i am spus: «Doamne.) femeia care accepts limitarile ferninitatii I.GRH)TATb\ ARIPILnR h Ha~. chernarea ei r: ~)l'ciaL5 . pe care am auzit-o vorbind cu multi ani 'I'll urma la Prairie Bible Institute din.tIuies '11"meie" din China.necazuri" pe care le-a avut in t ~ ipilarie. ei descopera tocrnai in acele limitari se gasesc darurile ei. la \-arnenii carora 0 chernase Dumnezeu sa le slujeasca. . . Alberta. de culoarea grane]or coapte. sus. Tu siii ce faci!»" d 29 .1. ~i absolnt fie care se oprise din crestere cand rna uprisern ~i eu.1 ~st)hlta! In voia lui Dumnezeu. Ttl pr'im ul rand ca. . Nu era mai inalta de unmetru si jumatate. al ei era I H'gru.Absolut fiecare barbat si fiecare femeie avea pdrulnegru. "Dar cand in cele din urrna a ajuns in tara unde Dumnezeu 0 chernase sa fit? ! nisionara. ca s-a oprit pe cheiul Shanghai §i a privit in jur.de Iapt. Ea a povestit dvspl'e cele dona rnari I.I spus ea. spre libertatea .

Nici 0 decizie 'majora din viata nu. Probabil cii cea rnai mare C parte din vlata au trait-o impreuna cu parintii lor. ~i dintre cele care se casatoresc. $1 inainte ca sa fi implinit varsta de douazeci de ani ti-ai daruil inima barbatului care urmeaza sa fie sotul tau. Multe dintre ele s-au maritat imediat dupa ce all terminat colegiul. aleasa inca de la intemeierea lurnii §i ai fast data unor parinti care s-au rugat per'l. asen_le:nea al t~r ~aruri~ es te t ales de eel care daruieste. 90 la su t5. le va apartine vrcodata in intregime. 30 . asa ca viata le-a fast planificata mereu de al~ii.ern este ~un. asa ca. care le-an purtat de glijtt. Nu ti s-a cerut sa te lupti ell aceasta problema. Nu 11.eea ce sU.tru im fiu (si nurnai Dumnezeu stie de cate ori ~j cat de pro fund l-am muliumit di mi-a refuzat acea rugaciune ignorantal]. 0 fac inainte ca sa implineusca 21 de ani.1 se prezinta un sir de posibilitati din care sa alegem: Cum ti-ar placea sa fii? Cat de inalta? De ce culoare? Ce temperament sa ai? Ce fel de parinti ti-ai alege? Deci esti femeie. cum se va intarnpla §i in cazul tau. Relativ putine femei 512 confrunta eu eat pentru ca cele rnai mu1te se dl sa toresc. d ar si.n.Hi 0 ferneie singura in aceasta lume. ceea ce inseamna dl nu au avut cand sa afle ce inseamna sa . nu prea §tii ce inseamna sa fii 0 ferneie singura.

Ce stia el despre casatorie? El a fest singur pentru Cd i-a placut sa fie singur. tine rninte. iar singurul barbat care ll1a in teresa se afla in drum spre America de Suet singurulloc in. Celor neinsurati ~i vaduvelor Ie spun di este bine pentru ei sa rarnana ca mine. 31 .ell. dar nu voiarn sa raman singura. Nu Ul1U 1 pe care l-as alege eu. foarte vposibil. si nicaieri ~ altundeva. iar eu aveam suspiciuni in privinta u nui om ca cl. lrni aduc arninte t'a mi-a spus atunci eft sf. A venit 0 zi.1 re eram sigura ca nu voi lllerge niciodata. m-am g(lndit eu putin confuza. fiindca eu credeam ca Dumnezeuma chearna sa Iill misionara §i. viata de celibat !'ste un dar. Dupa care spune aproape irnediat: IlEu a~ vrea ca toti oamenii sa fie ca mine: dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul intr-un Iel. altul intr-altul.. Dar daca nu se pot infrana. In 1." . Acolo ne este lngaciuH sa II slujim. nici 0 dovada ca Pave] nu a fost casatorit niciodata.:'i rca di val merge in Africa. de fapt. nu noi ne alegem darurile! Ele ne sunt date de catre Dfitalorul divin care cunoaste sfar~itul inGl de la inceput ~i care vrcamai presus de toate s~i ni Se d ea pe Sine :In..) Dar traind peste 41 de ani singura. Ei bine.. Pavel .-§i aiba sotul ei. DAR Ti-am vorbit cate ceva des pre propria 111eanedumerire din vrernea cand eram in colegiu . l .ViATA DE CHIBAT . I hlrealn sa fiu misionara. sa raman necasatorita. Se i ).de a fi necasatorite. sf. privire la accasta problema. (Mvam gandit atunci e5 nu avem. Tocm ai in im prejurarile pe care El le alege pentru noi .II primim pe EL Acolo. cand barbatul aceta a venit Ia mine si aJTI avut i mpreuria 0 discutie despre casatorie §i despre directiile in rare se parea ca ne calauzeste Dumnezeu.Ur. pentru ca este rnai bine sa se casEltoreasca decat sa arda. mi-arn dat searna ca cste intr-adevar un dar.avut cateva idei mai ciudate §i en sjguran\a nu trebuie luat "rea in serios cu privire la conceptia lui despre casatorie. doar ell 0 saptamana inainte de absolvirea mea. sau orice alta fcmeie.dar. sa se casatoreasca. casatorite S3U vaduve . este bine ca fiecare ba rbat sa-~i aiba sotia lui si fiecare Iemeie s5. Pavel considera cd. Corinteni 7r Pavel spune cal "din pricina curviei".. E1 ni Se face cunoscut. Dar.

a scris Pavel..12 da darul special de a ramane singuri. du pa parefE~(l ltd.nar care avea ezitari in privinta casatoriei. Punea care Pavel viata de.nid un Eel de piedici. . El a vorbit despre slabiciunea de a nu rezista ispitei §i despre piedicile "in calea slujirii lui Dumnezeu pe care casnicia le atrage in mod inevitabil CD sine. am discutat despre aceste probleme. era hotarat s5. ne-am rugat.I a spus 6i barbatul care se casatoreste face §i mai bine. este LUi dart un dar oferit.rnai bine" §i "lnai Iericit".atunci a stint ca ea. 5tia. Unui t. Martin Luther i-a scris: . c~Heste de atras de femei. este mat fericitii daca nu se recasa toreste.Fiecare sa ralnan. nu sunt nici celelalte minuni si haruri ale lui Dumnezeu.de acelasi Data tor care unora 1. lafel CU111.CE INSMM:. am sa-i fac un ajutor potrivit pentru el. 0 vaduv3.l in starea jn care l-a asezat Dornnul".lA SA " m FEMEIE In urrnatorii cinci ani dupa absolvirea mea. f!Castitatea nu este in puterea noastra. Pavel. I.ns3 to~i suntern creati pentru casnicie. E.l. Dar.am asteptat irnpreuna ell tanarul care urma sa-rni fic sot raspunsul lui Dumnezeu. pana ne-am C<lstHoriL. ~i. A venit insa vremea cand casatoria a fast pentru el 0 porunca clara. §i el credea di are Duhul lui Dumnezeu in aceasta privin tEi. dupa CUIn arata trupurile noastre §i dupa cum afirma Scripture in Geneza 1: «Nu este bine ca omul sa fie singur. 11 slujeasca pe Domnul fara .l oferit prilejul sa fim 111aimult timp impreuna.a fie considerat neintelept. El le-a ammtit corintenilor de "stramtorarea de acum" ce face eel eel care cauta sa-§i schimbe in vreun fel starea civila s. celibat rnai presus de casatorie? Negresit d\ asa parea sa fie. am corespondat gil de fiecare data cand ni S-(. am cercetat Scriptum. El tanjea dupa acel . El a fost hotarat sa arate ca puterea ~i harul lui Dumnezeu sunt suficientepentru a birui slabiciunea din trupul unui barbat.» An1 impresia ca tie tti stau in 32 cale teama §i timiditatea . in acelasi timp. Nu este de mirare ea eram derutati si riu este de mirare cii un barbat ah1t de hotarat curn a fost tatal tau a meditat indelung ~i en toata seriozitatea la contradictiile aparente din acest capitol.

Trupul tau 0 cere. mai presus de orice tu ai nevoie sa fii mcurajat. §i de ce ai mai cumpani problema in mintea ta? Oricum. acest lucru ar trebui.Vli\TA DE CE1!BAT . Cel mai bine este sa ne supunenl cu toate simturile noastre cat de curand posibil §l sa ne dedicam Cuvantului lui Dumnezeu §i lucrarii Sale in tot ce vrea El sa . Indemnat. 'De ce ai amana. Sa nu incercam sa zburarn rnai sus si s5 fim rnai buni dedit Avra am . Oricine se rusineaza de casatorie se rusineaza §i de faptul ca este barbat san de faptul ca este considerat barbat. §1 care 5-a11 comportat ca atare ~i nu au ramas singuri. trebuie ~i se va tntatnp]a eu sigllrant~t Nu temai gandi la toate astea." 33 .fac eITI . Se spune dl. Isaia. stimate si iubite dornn. ci indreapta-te ell bucurie spre ele. Petru. este voia lui Dumnezeu §i £1 te impinge spre casatorie. Nu poti face nirnic in acest sens . sau altfel spus. numai un barbat curajos indraznestc sa-si ia 0 nevasta. care nu s-au rusinat sa fie barbati si sa fie considerati ca atare. David. Pavel ~j toti ceilalti patriarhi.UN DAR umaria. cat ~i multi martiri ~i episcopi sfinti. crede ca se poate face mai grozav decat l-a facut Dumnezeu.. profeti ~i apostoli. Asadar. care toti au stiut cii au fast creati de Dumnezeu ca barbati. imboldit §i sa 11 se dea indrazneala. sfatuit..

aceasta este pur §i simplu parerea mea si ca daca. La intrebarile nepoliticoase care se pun adesea ferneilor necasatorite. Am recunoscut ca. decat sa nu fi iubit niciodata? 'De ce? In-a intrebat ea e din nou. rna consider de 0 mie de ori mai ca§tigata decat 0 femeie care nu a fost casatorita niciodata. De CE~ cred eu ca a§ £1 mai ca§tigata? Ei bine. foarte simplu. 0 ferneie care mi-a Sp115 ca viata de celibat a fost alegerea ei. Doarnna pe care am intalnit-o recent a fost prima care mi-a SpllS ca a ales viata de celibat. Am intalnit femei care au avut sansa sa se casaroreasca cu barbati ell care insa nu au vrut sa se casatoreasca. dupa parerea ei. una dintre cunostintelemele raspunde ea este "singura pentru un motiv cat se poate de bun. am raspuns eu.ll cap-va ani in urma am vorbit in fata unui grllp de studenti despre viata de celibat ~i am facut observatia ca. nici prin gand nu-mi trece sa-i schimb parerea. pentru ea eu cred dl este mai bine sa fi iubit ~i sa il fi pierdut pe eel drag. 34 . Recent am intalnit pentru prima data. dar carora le-ar rnai fi placut inca sa se casatoreasca cu "eel potrivit" pentru ele. ea e mai castigata dedit mine. in cali tate de vaduva. care insa 1111 este bun pu blic". 0 fata din grup mi-a contestat afirrnatia.

. suficienta maria. strangeau tabara. Multimea aceea. asezau tabara. in pustie . De ce nu ar da EI darul vietii de celibat pentru cea rnai mare parte a vietii. Au fost atatea plangeri inca! pana §i Moise. Oamenii calatoreau. la fel cum poporul lsrael "au plecat §i au hlbarat la Obot. Obot. Beef. Ea trebuie numai sa it astepte. S-ar putea sa aiba dreptate ca Dumnezeu are un sot pentru ea. mai cfHiitoreau 0 bucata de drum ~i i~i asezau din non tabara. nu s-a intarnplat nimic in aceste locuri. Si eu subliniez peniru via/a lui fiindca prornisiunea este . De acolo s-au dus la Beer. ca apoi sa dea darul eElsni ciei? Sa u n u este posibil ca E1 sa dea darul casniciei ~i apoi.. Bamot nu inscamna nimic pentru noi. nimeni dintre noi nu cunoaste voia lui Dumnezeu pentru viata lui. Arnon. ~i s-au plans. uneori devreme in viata.. Eu voi deschide calea inaintea tau. 1'11-3 incredintat ea. Cunosc trei crestini care au prirnit darul vindecarii numai pentru 0 perioada scurta de tirnp.pe masura ce vei Dlerge pas eu pas. De acolo au plecat ~i au bibarat dincolo de Arnon . dupa care darul le-a fost luat. Iie-Abarim. imensa se deplasa fara incetare.o Z[ 0 DATA Am intalnit 0 doamna care avea in jur de 60 de ani si care continua sa declare ca IlU are ceea ce Pavel numeste darul vietii de celibat. di are undeva un sot pentru ea. . Matana. suficienta putere pentru 0 zi. El ne da suficienta lumina pentru astazi. din punctul B in punctul C.. Au plecat din Obot si au tabarat la lieAbarim. Din pustia aceasta s-au dus 1a Matana: din Matana. Ea traise acesti aproape 60 de ani fadi aces! dar pentru ca Dumnezeu 0 asigurase. la Bamot: din Barnet 1a valea din carnpia Moabului".i viata de credinta este 0 calatorie din punctul A In punctul B. sa dea vaduvia? Adevarul este ca. Dar Dumnezeu a fost U_ 35 . Dar cred ca· gre§e1te atunci cand spune cit nu are darul vietii de celibat. se opreau. Nahaliel. la Nahaliel: din Nahaliel. Dumnezeu inca mai poate sa ii dea darul casniciei. painea noastra "zilnidi 9. care era un 0111 foarte bland. Hindea multe dintre darurile Lui ne pot fi date numai pentru 0 anumita perioada de timp din viata noastra. L-a avut toata viata. Din cate §tirn not. a putut indura ell greu 83-i mai vada pe aceia pe care Dumnezeu il chernase sa-i conduca..

Acesl" dar este pentru aceastii. strigatele. Noi avem 0 perspcctiva pc.) colt.. dar chiar §i un stadiu este un dar. Atunci cand citesti in treaga istorie a elibera rii popo ru 1u i Israel de catre Dumnezeu. i-a ocrotit.U este greu sa observi felul CHIn fiecare eveniment se potriveste intr-un plan care duct:' la binele poporului. Ziua demaine Ii apartine 'inca lui Durnnezeu . 11. Etapele dilatoriei 10r oricat de monotone q1 de lipsite de evenirnente all fast majorita tea (. insa primitorul accepta darurile Lui cu multumire. Viata de credinta se traieste 0 zi 0 data. care acei pribegi nenorociti TIU au avut-o.jadevarata viata s-ar afla dupa Ufllliitort. Durnnezeu il poate inlocui eu un alt dar.CE lNSEAMl\A sA m FE\IElE tot timpul ell ei.fintreele. Viata de celibat poate sa fie numai un stadiu in calatoria viejii. i-a condus. i-a irnpins mal departe §i i-a calauzit. zi. Suntem raspunzatori de ziua de astazi. le-a auzit. stiind incotro se indreapta acestia §i ce scopuri are pentru ~L§i nu i-a par5sit niciodata. T li 36 . ~i aceasta ar trebui s3 ne ajute sa ne incredem in Du m nezeul lor.raita . au fost fiecare in parte 0 etapa necesara a inaintarii spre irnplinirea promisiunii.nu asteptand rnereu ca §i cand . ·~i ea trebuie t.

Daca ar f a§a. Scripture ne invata di toate deosebirile 5 ta bili te prin crea ~ie fa c parte din Proiect.p~ntrl1 tme "adevarata viata pare sa se aflc dupa colt ~l este natura 1 §i cored sa anticipezi acea zi rninuna ta ce va marca inceputul unei vieti absolut noi pentru tine. 'Iu nu esti femeie nurnai in relatia ell Walt. Este un lucru u luitor sa ne stim > chemate fiecare in parte. cand ai facutlucruri pe care ai dorit eu ardoare sa i Ie poti ilnpaJta~i. Nu cunosc nici un alt cuvant mai bun dedit chemaie. Dar nu acesta este adevarul pe care 111-1 prezinta Scriptura. Chemarea ni se face Ci?I femei. trebuie sa traiesti via ~a de credinja. Intelegi chemarea sexualitatii tale. Fara 37 D a.r tu urme~zEi :~ indoia_12\ ca . dar ea vine la noi ~i in mod individual. Au existat saptamani lungi in care ai fest despartita de Walt. Fericirea §i implinirea lor ar consta 'in suprirnarea pana la negare a ceca ce le deosebeste de barbati. fernei §i barbati. astfel ca fiecare In parte trebuie sa raspunda chernarii. Dar §'j tu. aceea de a fi femeie in parta~ie ell toti ceilalti. la fel ca orice ferneie necasatorita care nu are nici 0 perspective vizibila. fireste ca femeile necasatorite ar fi private de sensu] sexualitatii Jor. fiecare Hind necesara §i de neinlocult. Absolvirea lui a avut loc intr-o zi in care V-a t~ ~asatoreg~i.

§i dorearn cu disperare sa le fac impreuna ell el. A facut prima excursie in jungla in care urma sa lucreze. Aceasta este chernarea. Tatal tau (care nll era inca logodnicul meu) a facut 0 calatorie de trei saptao1ani pe mare de la San Pedro. de unde mi-a trimis scrisori Iermecatoare.inici retraite. A inceput sa studieze spaniola in Quito Hl. oprindu-se Ill. California.toate acestea erau lucruri pe care tanjearn ~i eu sa le fac. a avut prima ocazie sa practice medicina. mine. Ordinarea lui in lucrare a fast pe cand tu erai in Anglia. " fJl vinist: II 38 . Aceasta este ordinea vietilor noastre. fara sa lasam ca ceea ce 1111 ne-a fast dat sa strice aceasta multumire. Noi acceptam si Ii multumim lui Durnnezeu pentru ceca ce ne este dat. Imi amintesc CUIn a fast in cazul I11FLl. prima lui confruntare cu 0 limba nescrisa . Noi le putenl incredinta lui DU1l1JleZel1 si le putern accepts de la EL In parte! aceasta a vrut sa spuna Walt prin cuvintele: ~ O oa rnna.di. porturi incantdtoare pe parcursul calatoriei. in Ecuador. uSa nu lasam ca dorul sa ne ucida pofta de viata' r 111i-a scris elf §i acele cuvinte m-au ajutat adesea de atunci incoace. §i toate aceste experiente nu pot fi niei recuperate.CE It'l'SEAMNA sA f[[ FEMHE fost imposibil sa participi Laea si ai pierdut-o. Nu ai fost prezcnta la prima lui predica. Nimic nu este la voia intamplarii in ele. eu sunt ca 1 .

. cu disciplina.....eu alte cuvinte....:..-x-.-:- .. multi oameni traiesc fara 0 ordine. Felul in care traim ar trebui sa manifeste adevarul a ceea ce credern.. sau pace.-._. ~..-:-." Libertatea incepe de la coada.• . sau seninatate vizibila. .. . Suntem creaturile unuimaret Maestru-proiectant §i felul in care El ne ordoneaza viata aduce siguranta §i certitudine: totusi...~ .......' · .... Incoerenta.·_·· .-:-:-. . Noi doua suntem de mult preocupate de problema aceasta a ordinii.:--.. __ · . Cu "ralnanerea in cuvant"..z._ '~rl"-'>I-'-+n-. AUTODISCIPLINA S~ ORDrNEA ._~_. Val? Ea inseamna autodisciplina... ~~.".. ~. ..-:Y'".....- ~. .•........ "Dadi rarnaneti in cuvantul Meu..o<. :.R1nii ce toate iuptele noasire 'VOl' inceta. A fi ucenic inseamna a fi disciplinat._~ _ _..-.. Exista un canter de John Greenleaf Whittier ce spune: Las' sii cadi] roua tiicutii a linisiii Tale . Ea nu incepe ell a face ceea ce vrei sa faci.....~-.....·u •..~.... ...y._·-..__.. Ia din s141etele noasire incordarea §i etresul gi lasii ea uiaia noasini ordonatii sa miirturiseasca Dcspre [nunusetea pacii Talc. ci eu a face ceea ce trebuie sa fad ._._·~ =l-~ -I-.. 0 viata dezordonata marturiseste 0 credinta dezordonata. §i adevarul va va face slobozi. 39 ..-. .. nu-i a§a. sunteti in adevar ucenicii Mei: Yeti cunoaste adevarul.._ .. ~i noi doua am lucrat la aceasta..-E-.

Daca Ma iubiti." ~i f!'porundle Lui au sunt grele". aceea ~i gandesc. Nu vreau sa spun ca erai in cen I rul atentiei mele 24 de ore din 24. dar 0 fac spre nenoro . pen tru dl a hi n tia mea se con centra irnediat asupra lucrului care nla preocu pa. Amenintarile ("dadi nu faci asta. sufocati ~ihartuiti de atata grija maternii.C E ~NSEAMNA sA l~II FEU HE nu-i asa? Aproape din ziua cand te-ai nascut am incercat sa te inva] ca ceea ce spun.1 trebuie sa-i asculti. ~tiai intotdeauna cand este mornentul sa Iaci ce vrei. sa traiesti dupa ele. 11 invata sa minta. rr Val" fii cumin te". De aceea uneori am fost ispitita sa dau mai putinn atcntie micilor tale nevoi.Ascultarea este trebuie sa stie facultative.are apl'Oilpt· ca reusesc sa faca aceasta. vei primi 0 bombonica"). Nemdeplinirea arnenintarilor §i a promisiunilor it Invata pe copil sa desconsidere §l sa nu creada decat pe jumatate ceca ce i se spune. sa credem in Dumnezeu §i sa "It ascultam daca nu arn fost Invata~i din fragcda pruncie sa ii credem ~i sa ii ascultam pe cei pe care El i-a asezat peste noi? Un copil sa inainte de toate §i dincolo de orice umbra de indoiala eEl cuvantul rostit lrebuie implinit. inconjurata de indieni §i trebuia sa 111a gandesc la multe lucruri pentru ca misiunea noastra . Mil puneai la incercare $i ignorai sistematic mustrarea 111eapreocl1pu ~a. vei fi pedepsit") sau promisiunile ("dadi tV aduni toate jucariile." "Cine are poruncile Mele §i le pazeste. Dar vreau sa 40 Cand erai mica am fast intotdeauna . Dar Dumnezeu nu ne-a invatat asa. depinzand de avantajele ce ti se ofera. prin urrnare n1. au u:'-1 efect distrugator asupra moralitatii copilului.. daca nu sunt duse pana la capat. Cum sa invaVln1. Desi erai mica. veti pazi poruncile Mele. Dar tu Iti dadeai imediat seama. Stiai ca 0 pop ignora. acela Mil iubeste. asadar nici 0 autoritate nu este demna de incredere sau nu trebuie respectata. "La inceput era Cuvantul §i Cuvantul era cu Dumnezeu ~i Cuvantufera Durnnezeu. \ad mame .' . Am invatat foarte curand ca trebuia sa i1i dau ateutia mea cand vorbearn ell tine. Nu poti avea incredere in parinti. de inclinatia pe care 0 ai sau de 0 rasplata evidenta.in inima junglei! ~ sa mearga bine. trebuia iei in series cuvintele mele.irea sa 1'J11al iilor copii.

ell tiJ. Trebuia sa-rni intrerup Iucrul §i sa ma intorc spIe tine.1C nu 1113. Slujba Olea s-a incheiat. in momentul acela depauza §l tacere. ~i nu se pune problema seriozitatii cuvintelor Lui . grija pe care 0 acorzi infa~i~arij tale exterioare. Fie erarn serioasa. Maria a stint imediat di este Stapanul ei cand El a strigat-o pe nurne.trebuie doar s5. Faceai ochiimari cand rna opreanl din lucrul meu ~i Ina uitarn la tine. lfinvatatorule!N a exclarnat ea. dupa i.nvierea Lui. In clipa urrnatoare. vei face tot ce-ti spune. recunoscand astfel domnia Lui asupra ei. J~l ~j T cheama oile pe nume. putearn preface. ea trebuie sa prilneascii toata atentia ei in clipa respectiva. independenta inaintea Lui. Daca h iubesti. toate acestea vorbesc cu glas tare despre ceea ce crezi. imi evaluai seriozitatea. modul in care iti organizezi timpul. 0 viaFi dezordoriata vorbeste cu putere despre dezordinea din 5U Het.-1privesti fata §i sa pastrezi tacerea suficierit tirnp eElsa auzi ce-ti 5pu ne. fie ifni era gandul la altceva . 41 . iti retrageai incet mana in. lucrurile pe care iti cheltuiestibanii. spun cit atunci cand 0 problema necesita atentia rnarnei. Acum esti femeie. 0 viatii ordonata emana "frlllnusetea pacii" Sale. 0 Iemeie a lui Dumnezeu. timp ce te strigam pe nume. Modul in care te ingrije§ti de casa ta. Insa disciplinarea Lui in ce te priveste este departe de a se fi incheia t." In Gradina. SUaj imediat cum stan lucrurile si actionai in conformitate.AlfTOD1SClFUNA ~[ ORDIN[!l.

: robin (engl. 0 vrabie cantatoare' ~i un sturz isi fac de lUCIU pe peluza din fata. Sturzul. 'Irei cinteze purpurii._ . ~m privit !)of:ul pefer~as~a §i Doctionary...?_ .A. Probabil ca s-a lucrat toata noaptea pe ea.. trad._.LE. Turoidae.._. Vrabia cauta seminte in iarba. am vazut ca una dintre barci era lununata.' un barbatus chipes.. L>~..-se usor in briza ce adie... 6~8I8.~ . ~ . pentru cii azi dimineata puntea barcii era incarcata ell nenumarate vase pentru homari si.)... 0 pasare N. iese cu un vierme pe care it tot trage. _~. §i in celc din urma il scoate Cll totu 1 din parnant si it inghite.):~"'¥. desi era aproape miezul zilei._.: song sparrow (engl. §i il trage. l eri se~ra in~inte d~ culcar:.. comun in.". 0 vrabie cu penaj de culoare maro ell alb. un sturz de rnarime mare (aprox. A1e1ospiza melodic. _ _ ~".m. N.~..). America de 42 . cornuna in America de Nord (Webster's."w_~.L. l:§i ridica din cand In cand capul §i asculta (oare chiar e adevarat ce se spune. ._. Turdus migmtorius. Cintezele cauta balta unde obisnuiau sa se imbaieze... ell penaj Iucios. fam. ea tot sta ancorata la mat leganandu._ ••.C_Ul . ca dude cum se tarasc vierrnii?)" apoi se arunca eu capul inainte in pamant. Dar aceasta s-a uscat in bataia soarelui. 25 de em in lungime). trad.Maintreb cand 0 va scoate pescarul in Iarg ca sa-si aseze capcanele? Probabil di vantul estc prea puternic._.'~:_ . editia 1991).

civilizatia lnerge inainte .fel de Inuit. N. stiu asta. editia 199]). fam. orasele se ina1ta. hornari. editia 1991). mai ales C. Dupa atatea secole care au trecut peste ea.unii sunt albi. virgi. cupena] (Webster's Dictionary. Londra este tot acolo.: bobwhite (engl.nil11'illSr en penaj pestri t de culoare ncgru-galbui. sturzii smulg viermii din tunelurile lor subterane sigure. Am fast o singura data acolo. Tocmai arn primit prin po~tf. 43 . gU§d neagra pata. pasarile zboara. Autorii au 0 conceptie mai putin serioasa decat mine despre istoria creatici §i j§i bazeaza majoritalea argumentelor pe competenta femeilor de a indeplini slujba unui preot sau a unui pastor. oarnenii pun capcane sa prind5. 111timp ce aid soarele este deosebit de stralucitor. pasare Iuplatoare din America de Nord din genul Co/in us. inflorit mai multi trandafiri salbatici pegardul de peste drum . pentru di intotdeauna ai iubit soarele §i ti-a placut s. in dimineata asta all. dupa bombardamentul de neirnagi na t din eel de-al Doilea Razboi Mondial. Dar la . Un argument destul de convingator la prima vedere.). . trad.i 0 revista ce confine rnai multe articole despre ordinarea femeilor.luptatoare" i~i tot repeta nurnele in tufisul din spatele casei.a fii in aer Iiber. maslinie pe spate. Probabil ca astazi este frig acolo ~i plOU8. Ti-ar face placere sa Iii aiel. altii de un roz aprins. ill besti si Loridra. un oras puteruic §i mandru. Trebuie sa cred aceasta chiar §i atunci cand rna gandesc la ce insearnna vasele din lemn pentru h0111arL da r ~i ciocul puternic al sturzului pentru vierrnele care i~i sapa din greu tunelul su~palnantean. de ce sa nu ordinarn femei? Pestii inoata. sunt sigura. care are lin strigat specific Nord. de culoare inchisa. dar m-a captivat §i In-a irnpresionat trainicia locului si ceea ce nu pot numi decat 0 nhU€ si nobila elegan~a.la cu gri ~i pieptul de un rosu aprins (VVebster's Dictionary.nu fac toate acestea parte din ritmul mare] ~i magnifica arrnonie a lucrurilor? Eu cred din suflet di Dornnul detine controlul. Biserica are nevoie de pastorivfemeile ar fi bune de asa ceva. An1 simtit atunci ca 0 cunosc de secole ~i c5 n1a bucur sa 0 redescopar. Phasinnidae. ~i la neinchipuita durere si tot pacatul din lucios.

ca lui Durnnezeu. umanist prezentat de cei care cauta . iar feminitatea este unul dintre ele. sau lamultele locuri din ace! ora§. §i numai irnplinind aceasta porunca ne VOIll gasi deplina lfbertate. atat de evidenta iri domeniul fizic (nol stim foarte bine c~ nu trebuie sa-i lovim pe altii peste fatal oricat de dornici si de capabili ani fi uneori s-o facem).lne~ti absolut nimic nobil si elegant. unde nu 7nta. Rezultatele pot fi 111Ult mai distructive dedit atunci cand lovesti pe cineva peste fata. pus intrebarea care este porun. Barbatii si Ierneile care si-au folosit mintea. Ei nu s-au dat mai inta! pe ei 11l§i§i Lui Dumnezeu. avern ceva care ne da directie. incepem sa ne folosim de ele. ci are a face eLI lucruri infinit mai importante $i pcrrnancntc. ~i barba \ii §i femeile se afla in orice clipa sub stapanirea LuC dar spre deosebire de sturzi si homari. ne cheama 1l ne sustine. talentele ~i geniul care Ie-au fost date de Creatorul Iot Dar el rtu ~i~att. nici pe baza vreunui argument sociologic sao. Disceruern in noi auumite inclinatii sau chiar daruri §i. Ei sunt capabili sa fad! foarte multe lucruri pe care nu ar trebui sa Ie faca. nu si-an pus increderea in E1privind sfera pro-prj u-zisa in care E] vrea ca ei sa-§"i Ioloseasca inzestrarile. Capacitatea de a le face nu este totuna ell porunca de a le face. fara a ne gandi la anumite restrictii ce ne-ar putea fi impuse pentru intrebuintarea JOT. Aceasta realitate simpla.e nli~ca la porunca Lui Dumnezeu. Noi avern porunca de care Sa ascultam. lor le-afost data puterea de a nu se supune.Londra. este usor umbrita in domeniul intelectual si spiritual. Astfel ca problema ordinarii atarna de mai multe. Ea nu poate fi hotarata pe baza nevoii bisericii sau a indernnului cuiva. talentele ~i genilll pentru a deterruina rnultimile sa faca rau s-au folosit de mintea. Nici macar ell perrnisiunea de a le face.eliberarea" de ceva. Universul s. 44 . nu numai de competenta.

o~ar:a .'\h) rog". eel care a construit-o a trebuit sa cunoasca raportul cored dintre traverse de punte. Dar cativa oameni sedeau in iarba. ca cele dona cuvinte insemnau u\a rog sa nu calcati iarba"..'J Iost facuta. chi1a ~i calarg. sfidand tablita. Ea este libera nu prin nesocotirea regulilofl' ci pri n respectarea lor. Ea inn of era 0 frumoasa imagine a libertatii. dar cat de multa libertate de n1i§G1T0 ar €xista pe ele daca fiecare sofer ar fi incurajat sa aleaga orice banda. Dar libertatea pe care 0 are barca de a aluneca atat de repede ~ide fnIlTIOS este rezultarul respectarii anumitor legi. Oamenii in telegea U r de fapt. eel care merge cu barca trebu ie sa respecte regulile C navigarii. vad.. dar daca navigheaza ell 0 rnaree puternica sau cu vantul in spate se Ioloseste de puterea mareei si a vantului.cupa~lze plutind tacuta pe luna orizontului. Un vapor ce-si schimba cursul impotriva vantului poate devia de 121 directie. 45 .urn ~tall a~id l~ ferea~t~a c5s. Autostrazile moderne sunt deseori numite cai libere. Aproape toti oarnenii respectau mesajul lablitei.? Am observat in parcul din Boston 0 tiiblita pe care scria: . S8 conduce eu orice viteza ~i in arlee directie ii trcce prin cap la un moment da . Barca face lucrurile pcntru care . facandu-§i-i aliati.u~ei. de aceea mai exista ceva iarba pe pajiste.

sau ore ~ie liniste.. nu exista uici macar libertatea de a studia. bunavointa de a selimita la plimbari. Am discutat irnpreuna ideea pe care 0 au studentii din colegii despre libertatea din dorrnitoare. aceasta libertate a lor de a nu ~ ~ stinge lumina toata noaptea.000 de dolari.CE lNSEAMNA sA HI HJMJE Libertatea lor de a se aseza pe ia rba in loc sa §ada direct pe pamantul gol depindea de faptul di majoritatea oamenilor ~i-au refuzat privilegiul de a sta pe iarba. Si care este lucrul la care am fast chemate noi. astfel incat sa obtina ceva . gall ora llmita de intrare in campus. Sa fad lucrul pentru care ai fost creat.. Inseamna sa renuntam la toate restrictiile? (Ar putea 0 barca pluti fara ele?) Inseamna 5':1 facern tot ce ne place §i sa nu facern ce nu ne place? NUt esenta este disciplina. in calitate de fernei sub autoritatea lui Dumnezeu? 46 . ce l~j doreau mai Inuit. adica tocmai motivul pentru care au venit la colegiu ~iau plati t 15. lata esenta libertatii §i a eliberarii. Libertatea catorva a fost cumparata ell sacrificiul din partea celormulti. Marea majoritate a ales sa lase iarba sii creasca. Ei nu vor reguli care sa le impuna ora stingerii. in consecinta. ceea ce inseamna ca studentii nu mai sunt liberi sa fie studenti. A insernnat sa nu faca ceea ce doreau sa faca. Aceasta alegere a insemnat restrictie. de a lips] din dormitoare in timpul noptii §i de a asculta muzica pana la 3 noaptea insearnna cfi nu exista libertatea de a dorrni.

_~. in subconstientul nostru. ._ NU PUNE CAPCANE oi sun~tem ch._.. ~i tot timpul.Aleluia!" in plin succes..] Cu totii stim ca._. b Z ~ ". Fiindca ell am acceptat intentia lui Dumnezeu pentru mine §i i-am oferit intreaga mea viata in dar.daca avem bani. 47 . ..E. Fap~l~JCdsunt femei._~~::'~~.~~". dar faptul eel sunt crestinarna face un alt geIl de femeie....~~ . . sau facandu-ne 0 cariera .:.daca l1U avem. rasuna atentionarea cit s-ar putea ca ornul potrivit sa nu vina niciodata. un camin linistit ~i copii. ca sa oferim un camin omului potrivit. sa nu Ina face sa flu un alt gen de crestin. M .U. . . [Casatoria el fara copii cu Stanley Benedict s-a sf5r§it in divort. 0 dragoste mare lUI le este data decat la foarte putini... a scris in jurnalul ei in 1912: Pentru mine este teribil sa fiu femeie.m~te fhnf~mei... lE .. )_.0 iubire mare.~~~.~D....~~_. · N Ruth Benedict.. asta este tot ce merits osteneala §t trebuie sa muncim din gn~ur etalandu-nernarfa pe piata . eu tot ce sunt §i cu tot ce vrea E1sa flu.~....~"_~. Nu avern motivatia sa ne pregatilTI pentru 0 viata de profesorat sau de lucrare sociala ~ stim prea bine cit am renunta Ia ea ell un . una dintre primele femei care s-a bucurat de recunoastere in domeninl stiintelor sociale. Exista 0 singura rasp lata ce merits probabil totul . .. _~.

indiferent daca este casatorita sau singura.Cine ~tie dacii nu cumva slujba pe care 0 avem. Doamna Benedict a exprimat sincer ceea ce mii de fernei de cariera trebuie sa simta eli siguranja. Ca replica la acest articol o cititoare a scris: "No. este inaltata de feministe la un rang superior celei de a fi sotie si marna. inteleg de ce ar obiecta 0 femeie la ideea de a fi in capcana compasiunii ~ 111 nevoia de a-i sluji pe altii §i fi 48 .ca pC2Ina compasiunii". Un ziar anunta recent un curs de ttConduita afirrnativa" pentru adulti care .potrivit descrierii unor situatii-model . de parca lTIUnCaunei sotii §i a UJ1cimarne ar H mal injosltoare. Catedintre ele au avut 0 §ansa corecta de a face comparatii? In oricecaz.1snjd't. este chemata sa slujeasca. (Desigur ca feministele opun aproape intotdeauna slujbele eu vaza. este In fond lucrarea vietii noastre.mai putin creativa ~i incitanta. asistente medicale sau asistente ale barbatilor. de monotone san de plictisitoare.) Recent am gasit in ziar un anunt privind perspectivele unei slujbe in arrnata pentru femei. 0 lectie. Orice slujba de opt ore. Ele nu se mai limiteaza la a fi secretare. carid multi cred ca 0 ferneie de cariera este Intr-un Tel superioara Iemeii a carei ocupatie se rezurna doar la a fi "G. dar astazi doar purine ar avea curajul sa admits eli au astfel de sentimente. de exernplu. mai plictisitoare. ferneia crestina.s-a dovedit a fi un curs de badaranie. acest inlocuitor provizoriu care ne umple timpul. indiferent cat este de obisnuita. sau ar permite mai putina libertate de actiune imaginatiei decaf practicarca avocaturii sau asamblarea unor piese la 0 Iinie de asamblare. mai degraba dedit cele la 0 linie de asamblare. muncii desfasurate in gospodarie. ignorand faptul ca putine dintre Iemeile pe care doresc Sa le "eliber€ze vor ajunge in slujbe cu vaza. In eel putin unul din ccntrele de instructie militara ele au fost avansate la impachetarea parasutelorl Impachetarea parasutelor! Ma tern d"i toate astea seamana eu iarbacare este mai verde peste gard. le incuraja pe fernei sa se elibereze din .

Se pare ca Miscarea de Emancipare a Femeilor se caracterizeaza tocmai prin aceasta imaturitate.) ~i femeia care ignora acest adevar fundamental pierde. (Nu vreau sa spun dl ele ignora intotdeauna diferentierea sexuala in sine." 1n55. compasiune. tocmai ceca ce vrea sa descopere.. Refuzand sa in de plineasca intreaga voca tie a iernini ta ~ii. ea accepta a caricature. evita "inprimul rand res ponsabili tatea Evitare a res porH~abili hl tii es te semn ul imaturitatii. ci doar Cd semniiicaiia ei le scapa cu totul.EU NU rUNE CAPCA~E de a le oferi tandrete §j compasiune in orice vrerne. Aceasta societate are mai D1Uit ca oricand nevoie sa puna accentul pe necesitatea de a-i sluji pe altii §l de a oferi tandrete.Durrmezeu nu ne-a intins nici un fel de capcane. cooperate ~idragoste. o pseudo-personalitate. Desi i§i spun ea au parcurs cale lunga si cd au devenit mature. Pemeia care i~"i defineste Iibertatea drept a face tot ce vrea sau a nu face ceea ce nu vrea. ele se retrag de fapt intr-o umanitate partiala ce retuza sa recunoasca sernnificatia extraordinara a diferentierii sexuale. + 49 .DUMNEl. Dimpotrivar El ne in vita la singura libertate adevarata §i deplina. in mod ironic.

Tu insaV vei fi sursa de improspatare. vei fi numit «Drega tor de sparturi». 0 alta traducere spune fidirarile ce due spre casa"). "... Tar eu am descoperit ca acesta este §i raspunsul la depresie. U PARADOXAL fie personal..LN. vei primi calauzire §oi putere..• ~.• ~. Fiindcii I-ai hranit pe eel flalnand vei primi in schimb lumina: cand /Ae vei sacrifice di rid vei face din implinirea dorintelor altura preocupa.""•• . ~. vei ridica din nou terneliile strabune.. iti vor f implinite dorintele. atunei lumina ta va riisari peste intunecime §i intunericul tau va fi ca ziua In arniaza mare! Domnu 1te va dilauzi neincetat.:LLN~. au avut vieti bogate §i rodnice pentru di au inteles un principiu spiritual paradoxal: ..l~'¥-':"' ."..sta san marcata de singuratate. cateva Iemei deosebite care. ~•.~". Ai tfii vor zidi iara§i pe daramaturile de mal tnainte. .rea ta. Cred ca aici gfisiIn raspunsul Ia ariditatea vietii de celiba t. desi necasatorite.. un constructor._••._. en un izvor ale carui ape nu seaca. daca vei satura sufletul lipsit.EJ..Da ca vei damancarea ta celui flamand... «eel care drege drurnurile §i face tara Cll putinta de locuit-" (in loc de "drege drurnurile si face ~ara cu putin:ta de locuit".~. t lit 50 . vei fi ca a gradina bine udata.P..R... a unei vieti ce ar putea fj egoi.CJ.... 0 calauza spre :> N Oldona cunoastem. ...... fie prin scrierile 10f. iti va satura sufletul chiar in locurifara apa §l va da din non putere madularelor tale. ~ ~ . .

de§t exista vagi indicii in biografia ei ca ar f fost pusa in situatia de a face 0 alegere ~i ca a Iost extrem de dureros pentru ea sa. sau pe ios.Viata este prea scurta" cand doream sa Iaca ceva ce dupa mine ar fi trebuit sa faca. dar ca sotie de pastor ~ise vor oferi suficiente ocazii sa demonstrezi principiul enuntat in cuvintele lui Isaia. Ea conduce un carnien de marfa prin tot orasul Paste §j face tot felul de lucruri pentru oamenii care nu le pot face singuri. numai ca sa slujeasca unor oameni care sunt departe de orice alHi sursa de ajutor. Dar viata ei a fost ca 0 gradina bine udata pentru sufletele de copii indieni care au fost ocrotiti de ea §Lpentru miile de oam eni care ii citesc cartile. prin inima ei calda §i generoasa ~i prin energia ei uimitoare puterea ce se revarsa dintr-o viata jerlfita CD totul spre binele altora.. Tatal tau vitreg a vorbit odata cu 0 temeie care a venit la el innebunita de tot ce credea ea ca asteapta altii de la ea. 0 tachinam adesea pcntru raspunsul ei eEl . Cand este in Statele Unite. ne arata prin exuberanta ~i umorul ei. vaduva inca de cand cele patru fete ale ei erau mici. Katherine Morgan din Colombia. se va considera di esti un izvor ale carui ape nu seaca.. Este intotdeauna vesela ~i ne face sa. desi nu-si cia seama di 0 face. vine sa ne viziteze §i ne slujeste. insa esenta cuvintelor ei era d\. "Inli 51 . Mereu ramane nidi aer in piepr _. viata este prea scurta ca sa se gandeasca la ea insasi. Tu nu vei trai 0 via~a de celiba t. san cu 0 canoe. Casa noastra este binecuvantata ~i n01 insene suntem inviorate §i intarite pentru ca a trecut pe la noi. dar VOl' veni zile cand vei £i obosita de ata ta jertfire. Dar Katherine nu este niciodata prea ocupata ca sa se ocupe de altii. vorbeste atat de repede incat jumatate din propozitie 0 rosteste dintr-o singura inspiratie. Te vei jertfi pentru a-i hrani pe cei flamanzi.-§i ia crucea care insemna sa paraseasca pentru totdeauna un barbat. Casa ei este plina de oameni care au nevoie de ea.UN PRINCIP[t~ PARADOX:\L vindecare §i odihna cand totul in jurul tau pare sa se prabuseasca . Merge in jungla calarind pe un catar. radern ell lacrimi cand interpreteaza un persona] dintr-o povestire. All1Y Carmichael din India nu s~a casatorit niciodata.

Ct INSEAMNA SA HI FEMEIE zdrelesc degetele muncind pentru aceasta Biserica §1 ce multumire primesc?" s-a plans ea. "Dar bine. la ce multumire te-ai astepta r Sf.11 52 . i-a raspuns el. Prin Isus Cristos. Domnul nostru . Doarnne bun. sa luptam si sa nu tinem seama de rani. sa lucram fara sa cerern alta rasplata s dedit aceea de a §ti ca Iacem voia Ta. Ignatiu de Loyola s-a rugat: Jnvata-ne. sa ne trudim :.11a nu cautarn odihna. sa Te slujim asa cum meriti: sa dam §i sa nu socotim cat ne costa.

Am ajuns la concluzia ca ideeamatriarhatului este un mit. raspund ele. nu prin propriile lor eforturi.fiindca ele au ajuns In acele pozitii prin mostenire. fiindca ele aratii di nu numai societates este cea care determine comportamentul sexelor. (Existents reginelor in fruntea unor state nu dovedeste nimic. detin un statut superior. Totu1este o problema de conditionare. nici prin alegeri. Exista motive biologice puternice (adica tine de hormoni) pentru care barbatii au dorninat intotdeauna si vor continua sa dornine in orice societate. nu exista diferente fundamentale intre barbatI §i femei. Dupa teoreticienele miscarii. ci vor sa He eliberate de stereotipurile societatii impuse femeilor.) Nu este oare mult imai usor sa credern ca sentimentele barbatilor §i ale ferneilor de-a lungul istoriei au 53 .V or promotoarele miscarii de ernancipare a femeilor sa fie eliberate de ferninitatea lor? Nu. deoarece nu a existat nici 0 societate matriarhala care sa poata fi dovedita tstoric.Nu pare ciudata universalitatea dominatiei masculine. daca ea este 0 simpla conditionare sociala? Ne-am asteptat sa vedern eel pufin cateva exemple de societati in care ferneile. Oamenii de §tiinta au descoperit cateva realitati Interesante pe care feministele trebuie sa le trateze cu 0 foarte mare hlgare de seama. §i nu barbatii.

sa fie complernentara. §i El a facut-o intentional. Chiar daca am sustine o teorie diterita a origmilor. Dumnezeu este eel care nc-a facut diferiti. sa poarte. sa urrneze. Dumnezeu a creal barbatul ~i femeia: pe barbat ca sa numeasca. cum un copil se naste 54 . sa conduce. sa se actioneze asupra ei. Anul trecut ai participat la un seminar la care tj s-a cerut sa scrii 0 lucrarein care sa definesti masculinitatea ~i ferninitatea. Chinezii le-au numit yin ~i yang ~i au facu t din reprezentarea grafica a interactiunii lor simbolul religiei lor. In interiorul Dumnezeirii exista atilt autoritatea dreapta si legitime a Iatalui.CE jNSEA~1NA sA F'. Iana si realitatea fizica este intemeiata §i sustinuta prin atractia pczitiv-negativ a particulelor atomice. cat §i supunerea de buna voie §j ell bucurie a Fiului.i de semeslru.IIrEMEIE o legEitura directa ell unele premise innascute? Pentru un on) de stiinta. generarea ~i receptarea sunl numai cateva dintre modalitatile in care au fast §i stapanjrii descrise aceste polaritati pereche. insa cea care s-a apropiat eel mai mutt de 0 definitie a fast Kathy Kristy care a scris: Creatia a. confirma adevarul stravechi pe care omenirea l-a recunoscut dintotdeauna. structura fizica a ferneii ne spLIne cii ferneia a fost creata ca sa primeas ca. Puterea ~i pasivitatea. fluxul ~I refluxul. Universul l§i manifests pretutindeni impartirea in perechi de contrarii complementare . sa hraneasca. Du hul Stant. sa ia initiativa ~i sa stapaneasca: pe femeie ca Sfl raspunda.. sa Sf: adapteze ~i sa se supuna. Cercetarile stiintifice recente sunt edificatoare ~i.re ca una d. cum s-a mai intamplat iriainte. dar pentru tine §i pentru mine aceste premise au fost stabilite multmai devrerne. N oi stirn ca aceasta ordine a stapanirii ~i a supunerii derive dinnatura lui Dumnezeu Insu§i. acele premise pot fi biologice §i/sau cmotionale (cea mai mica aluzie la faptul ca s-ar putea sa existe 0 diferenta emotionala ~ifizica intre barbati si fen-lei este ceva t:ngrozitor pentru unele femei).intre ternele ei fundamentale tiparul al supunerii. loti cursantii au. Din unirea dintre TatSI §i Fiul purcede 0 a treia personalitate. fost de aeord cit aceasta a fost cea mai grea tern. El purccde din ei nu a§a..

Unii i-au lagaduit pana ~i realitatea. musculature 55 .> Punctul de pornire pentru a intelege aceasta este. este 0 problema pU. ~i asta probabil fiindca elementele stapanirii.ascultarii de Domnul. . Nimeni nu poate defini granitele dintre rninte . Biblia ne cere sa sUpUnelTI totu1 . minte §i duh. . ci mai degraba a~a cum rezulta personalitatea casniciei din acel singur trup ce se tormeaza prin unirea a dona personalitati separate. nedumerest« . Unii au afirmat cii numai natura spirituala a omului este demna de atentie . 'Iu ai un trup de femeie. al supunerf ~i <11 nirii. Orice psihiatru stie ca problemele psihice ale pacientului sa u pot avea efecte fizice. structure osoasa mai usoara. Insa aceasta cornpartimentare este foarte periculoasa. se afla cheia pentru definirea masculinitatii ~i a feminit5tii.trup. fara absolut . cea mai puternica ~ide netagaduit dintre toate caracteristicile urnane. Chipul Iui Dumnezeu rru se putea reflecta in intregimc farZ. u In aproape toate discutiile IJenliniste" exista 0 omisiurie Iundamentala §i care pe mine nul.nu se vorbeste absolut deloc despre feminitate. supunerii si unirii Iac parte . Ce inseamna areas ta? Exis ta vreo semnificatie ascunsa in sernnele lui vizibile . 111 reflectarea naturii Trinitatii in institutia casatoriei.din unirea unui barbat ell 0 femeie. Unele dintre ereziile timpurii eu care s-a confruntat Biserica ii indernnau pE~ crestini sa evite materia. integrantii din feminitate §i sunt de 0 importanta universala si mult mai trainica dedit orice notiune definita cultural. evident. Ofiinta umaria este alcatuita din trup.catifelarea ~i netezimea pielii.§i ca trupul trebuie ignorat eu totul.trup §i duh. Aid. Orice medic va confirma faptul ca mintea poate influenta trupul. minte §1 spirit . chiar tru pul...r fizica. elementul stapanirii. 'Iotusi ni se cere astazi sapresupunem c5 sexualitatea. nici 0 sernnificatie metafizica. Unii spuneau ca ea este rea in sine. Orice pastor admite di ceea ce pare a fi o problema spirituala se poate dovedi a avea §i a dimensiune fizica §imentalti.

de a da viata. Pe masura ce ne conformam cerintelor acestei Dragoste vorn deveni mai umili. pantecele? Nu au acestea absolut nicl a legalura ell ceea ce esti tu? Nu este identitatea la Jegahi in mod intim de aceste forme materiale? Ideca de tine .de El si unii de altii . mai dependenti .de Valerie . casatorita sau necasatorita. este esenta ferninitatii.cuprinde oare ideea de. de a hrani §i de a ingriji de altii. de a purta.CE lNSEAMNA . Desigur ca nu toate femeile din lume sunt destinate sa se foloseasca de inzestrarile fizice pe care le au. Este exernplificat pentru toate vremurile de fecioara Maria. Este o vocatie 1a care raspundem sub autoritatea lui Dumnezeu. 0 extraordinara analogie umaria a ~ unui mare principia spiritual.sA HI FEJ. arnintindu-ne ca. (Pavel a scris: "In noi lucreaza ITIOaItea. "poarte". sa zicem. Maternitatea 0 coborare in moarte pentru a da viata. suferinta. dar fara indoiala ca maternitatea. de a primi. sacrificiu. 0 indisponibilitate de a se confrunta cu celemai evidente realitati. urobust'" sau f. pieptul. in eel mai literal sens po sibil. sa "prilneasca" ~isa. roditoare sau stearpa un raspuns de sine.mE mai putin dezvoltata. neconditionat 56 . 'Irupul ficcarei femei normale se pregateste regulat cere daruire . eu bucurie daca inseamna Iitcralmente nasterea de copii: ell rnultumire pentru tot ce insearrma ea intr-un sens mult mai Iarg. care ne-a facut inca de la inceputuri barbati reali ~i femei reale. Puterea de a raspunde acestei chemari ne este data cartd privim La Dragostea care ne-a creat.") Maternitatea este 0 chernare. a imaginai sexualitatea. aceasta Dragoste a fast cea care pentru prima data. indraznesc sa 0 spun?) mai minunati. la care poate participa orice temeie.. 'Ioate ferneile normale sunt echipate pentru a deveni marne.usditiv"? Cum sa evitam materia in incercarea noastra de a intelege personalitarear Exista 0 ciudata lipsa de realism la cei care fac asta. intr-un sens mai profund. ell bunavointa de a suferi.~i (sa. iar in voi viata.

. Daca exista 0 porunca pentru noi." Stalpii Bustin §l sprijina..-_. vantu 1 puternic de ieri s-a domolit._ scns.. iar portul este calm. II...ndi ~evrern.... ell familia ~i._....... vremea si mareea im plinesc cuvan tul Lui.. ne stim dependenta.e e. ne cunoastern relatia ell restul omenirii... Eu cred cii a fi bland inseamna a-fi recunoaste loeul...'...... ..." SUFLETUL ESTE FEMININ • . Psalmul 144:12 spune: .~ ... Mareea este scazuta.... ..' linisteste si imi da un sentiment de echilibru sa stiu di exista un cuvant ~i pentru noi....... Biblia ne spune ca 57 Ma .~_>c_...a.. ell sotul nostru...i~ de linistit si cald. I " .. a§in_.... .. ~ti]n cii ne incadram in universul lui Dumnezeu........ T ..-N~J"JL .. care a naufragiat in 1952...._ . ~"""".._ . desi arn fos t de] a cu bicicleta pa (1 a la Postu 1paze1 de coasta.til m.. stim di suntern recunoscute..... ~ . ~•• . unde tocmai a fost remorcata 0 goeleta."di...s~ta~ T it. .-..1 fa...ll.l. '" • ."i! . §oi toate trebuie sa stim care ne este locul §i sa fim puse acolo.. Porunca lui Dumnezeu ne pune acolo unde ne este Iocul.._ . ....neat~! .. __ " ~_w~_~ _.~'" ~ . _ . . am vazut 31 de iepuri ~i dona caprioare §i m-arn uitat prin telescop la carcasa ruginita a petrolierului Pendleton. Cautatorii de scoici au iesit cu piepteniilor pe intinderea sarahl a Virnlullli de-a lungul portului.. Noi ne cunoastern conditia de fiinte create.i._~_~~_... '\antul..'~~'. t. - .. ~~ •• . r·. daca avem... .... e. Acesta este locul unei femei.~j.'-. ~-.. care fac podoaba caselor imparatesti..fetele noastre [sunt] ca niste stalpi sapaV frumos..... aerul E S.... .

sters. Nu il cred bland. Noi trebuie sa oferim ceea ce ne caracterizeaza pe noi. Un stalp este taiat si prelucrat astfel in.diJ sa se potriveasca lntr-un anurnit loc §i sa poarte 0 anumita greutate. Maria este arhetipul daruirii umane de sine. Ar fi putut avea propriile ei visuri de implirure. Cand i S-Cl cornunicat privilegiul uimitor ce urma sa i se faca in calitate de marna a Celui Preainalt. La fel este ~i eu noi. Despre aceasta este yorba. care renunta la sine'. ar fi putut respinge ideea de a trece prin viata fiind cunoscuta doar in calitate de mama a cui va. . §i asa au fast privite sufletul ~i Biserica de-a lungulistoriei Bisericii. Este yorba despre un sentiment al proportiilor. Iar stalpul ne este de folos tocmai pentru acea diferentiere §i limitate. !fFaca-n1i~se dupa voia Tall ar trebui sa fie raspunsul fiecarui barbat ~i al fiecarei femei cand se confrunta cu voia lui Dumnezeu.CE jNsEAMNA sA HI rEMfTE Moise a fost "un om foarte bland". in sensul popular al cuvantului . rtu ceca ce le este propriu barbatilor.Iata roaba Domnului: faca-rni-se dupa cuvintele tale!" Ea ar fi putut ezita. fiindca natura temeii este sa se supuna. §l tocmai acea taiere !?i prelucrare il diferentiaza si 1] limiteaza. Dar ea a acceptat imediat voia lui Dumnezeu. nu despre altceva. 58 . ferneile. Am fost . ca feminine inaintea lui Dumnezeu.Jaiate" La 0 anumita dimensiune ~i ni S-(l dat 0 anurnita forma pentru a indeplini o anumita functie. Departe de asa ceva. Dar a fi bland inseamna a-Ii evalua corect locul in schema Iucrurilor. raspunsul ei a fast acceptarea deplina.timid.

dar 111 cele din urma duce la autodistrugere. t/A invita o vorbitoare care sa le spuna tinerelor. realizarile (vorbitoarei) au 59 . care tocmai au fast alese din toti absolventii ca fiind cele mai daruite din punct de vedere academic. Ele aunevoie sa fie incuraiate. nu sufocatel Pentru mine personal. §l am primit 0 scrisoare ce ilustreaza aceasta confuzie. daca chernarea lor primara este maternitatea? Ferneile intelectuale din IUH1. Colegiul mi-a trimis protestul unei Ioste studente. di irnplinirea lor cea 111ai'mare se afla in supunerea fata de un barba t in casatorie este incredibil in zilele noastre si in veacul nostru. Ar fi fest de neconceput chiar si cu un secol in urmal De ce instruieste acest colegiu fernei.fen'leie supusa nu poate face altceva decat sa se supuna? Din nefericire. Tocmai a sosit O posta.Lln punct de vedere crestin asupra emanciparii".ea crestina au a viata destul de grea §i fara a mai adauga insulta la nedreptatea ce li se face. Aceasta este 0 veche tactica politica ce pare la prima vedere sa intareasca pozitia unei parti impotriva celeilalte. vorbind despre . Ai fost prezenta cand m-arn adresat onorabilei societati din colegiul tau. problernele ridicate de cele care se numesc emanci pa toare au dus La ere area unor false antiteze.

CE INSEAM:JA s/\ H [ FEMEI E

fost intotdeauna

real; inspiratie, dar cand vad cat de contrazise sunt ele de retorica ei, ea nu rnai poate fi dedit eel mult un model ambiguu pentru acelea dintre noi care am parcurs calea drumurilor [sic]. Jar pe proaspetele absolvente ar putea sa le Incurce destul de series." Drept protest, sernnatara acestei scrisori si-a Tetras contributia financiara anuala si a adaugat di dupa pare-rea ei
0

alegerea vorbitoarei a fost "deosebit de nepotrivita". Niciodata nu m-am gandit di a~ putea fi nu.n model ambiguu". Ba cred d'i. nu In-am considerat niciodata un model. Retorica mea contrazice realizarile mele? Exista ceva in ceea ce spun care sa sufoce .ferneile intelectuale din
lurnea crestina"?

Am incercat
presupun

sa meditez la acuzatiile ce rni se aduceau.Da,

trebui sa niciodata invitata sa vorbeasca de pe platforma unui colegiu, sau daca 0 absolventa. de colegiu nu ar trebui sa iubeasca munca din gospoda.rie. Sa fie oare ."reaHzarlle'" mele contrazise de retorica mea sau mai degraba de retorica acestei doamne (care scrie si vorbeste des-pre egaHtatea dintre sexe)? Cand am afirmat cii cea rnai mare implinire a unei femei se aHa in supunerea ei fata de un barbat in cadrul casatoriei, m-am referit, fireste, la femeia careia Dumnezeu i-a dat darul casatoriei. Implinirea ei ceamaimare se va gasi in ascultarea de aceasta chemare.
Mie, care am avutparte de acest dar, cat §i de darul de a-ti fi marna, nu imi vine absolut deloc greu sa spun di eel mai profund sentiment de ,_,lOlplinire't, cele mai mari bucurii omenesti le-am gasH in a fi sotie si mama. ~i aceasta nu inseamna Cd neg sau eli rninimalizez

ca sunt ttunmodel ambiguu' daca 0 marna nu ar scrie 0 carte, san daca 0 sotie supusa nu ar trebui

celelalte daruri pe caremi le-a dat Durnnezeu, Amfos t chemata safiu rnisionara, am fost chemata sa scriu, dar cu sigurall.ta ca. nu exista absolut nimic incompatibil intre aceste datorii §i recunoasterea adevarului fundamental ca femeia a fost facuta pentru barbat, La urrna urmei, aceasta nueste ideea mea - eu am preluat-o din Cartea Cartilor, Biblial Femeile "intelectuale(1 care se simt sufocate de ceea ce
60

ESTI SUPUN EREA SUFOCANTA~

spun eu nu au inteles inca semnificatia blblidi a libertatii, Slujirea lui Dumnezeu este, cum spune cartea noastra de rugaciuni, ,Jibertatea perfecta", Ideea fostei studente, calnamele nu au nevoie de educatie academica, rna lasa perplexa. in ce scop instruieste colegiul dumneavoastra ferneile? intreaba ea.Rira lndoiala di pentru a extrage (sensul etirnologic a] cuvantului a educa) darurile date de Dumnezeu, indiferent care sunt ele, Cu siguranta ca nu te-am trimis la colegiu pornind de la supozitia di nu te vei dlsatori. 0 educatie crestina liberala te va face 0 sotie §i 0 mama mai buna, sunt convinsa de aceasta, daca aceasta este voia lui Dumnezeu pentru tine. Daca ai fl chemata sa fii inspector financiar sau filozof, tot a~ vrea sa ai parte de aceasta educatie.

6l

ste cale lunga de la _re.cunoa§t~re~ Logo~ului, ~~uvaJ:tt~luj Etern care vorbeste §l sub a carui autoritate traim, pana la destinul specific la care €§ti chemata tu insati, ca femeie individuala, ~i totusi, Dumnezeul care controleaza miscarea galaxiilor ~i care a vorbit inca inainte de intemeierea lumii trebuie sa fie Dumnezeul care tine in mana Lui cele mai neinsemnate imprejurari din viata tao Suntem inconiurate din toate partile de eel Atotputernic. jndurarile Lui' se intind peste ioaie lucrarile Lu (I "eel care sc increde in Domnul este inconiurai ell indurarea Lui" ~itlsub bratele Lui vesnice este un loc de scdpare", Peste, in j ur si sub. Sun tern infasura te. 'Ie poti gandi la un locmai sigur? ~i eu toate acestea, Du rnnezeu nu ne constrange sa faCe111 voia Lui. El ne-a dat posibilitatea sa alegem libei; ~j tocmai in aceasta libertate ati ales tu ~ivValt sa va casatoriti, Ai raspuns Ia Intrebarile pe care ti le-arn pus in urma CD un an, pe cand incercai sa-ti definesti §i sa-ti pui in ordine sentimentele. (Pentru mine ele au fast destul de clare din clipa cand ti-am vazut fata stralucitoare in tirnp ce alergai spre masina fluturand 0 scrisoare de La el, pe care tocmai 0 ridicasesi de la posta.) lata care au fostintrebarile: 1. Este acesta barbatul ell care vrei sa-~i petreci tot restul
62

E

Acestea formeaza ternelia vietii voastre. pana Yeti avea prilejul sa le rezolvati Impreuna ca sot si sotie.a ](1 celalalt capat al mesei? Rade ella aceleasi glurne ca tine? 4. Principii profunde. ani intalnit cupluri tericite dintre care unuia jj place a sa stea mai mu It in casa. fundamentale vor determina modu I in care va yeti educa copiii §i va yeti trata rudele prin alianta. Este el un 001. Mai tarziu. Oe indata ce Yeti incepe sa discutati lucrurilc de pe li. iar celuilalt in aer liber. din fiecare luna. Sunteti de acord in privinta sexului? Dar cu privire la rudele prin alianta? Aveti aceeasi parere referitor la copii si la educarea lor? Dar cu privire la bani? Dar in ce priveste rolurile fiecaruia dintre VOl doi in cadrul familiei? Te-ai confruntat ell fiecare dintre aceste intrebari §i ell domeniile importante de interes la care se refer-a ele. in pofida diferentelor! Tu stii ca eu nu insist sa raspunzi da la fiecare intrebare de la punctul 3 pentru ca. 'in final. din fiecare an de acum si pana ce unul din voi va rnuri. iar celalalt intarzia de obicei. Da-mi voie sa te asigur en. rand te vei lovi de aceste diferente. 2. ~i fireste di acordul asupra problernelor de la punctu14 poate £1 numai in principiu.sta veti discu ta despre religie. arninteste-ti dl a meritat sa te casatoresti ell eel pe care l-ai ales. 63 . §i este bine sa te gandeqti dinainte daca merita san nu sa 0 fad. casatoria voastra sa fie una reusita. punctual sau are obiceiul sa intarzie? Este ordonat sau dezordonat? Ii place sa citcasca sau sa se uite Ia televizor? ii place rnai mult in casa sal! in aer liber? 3. Ii place familia ta? Te trateaza asa cum consideri tu Cd ar trebui SJ_ fie tratata 0 femeie? Are multi prieteni? Are aproximativ aceeasi educatie ca tine? Ii plac felurile de mancare pe care le gate§ti tu? Vine el dintr-o farnilie asernanatoare ell a ta? Ii place sa intretina atmosfera §i ai fi mandra sa 11 ai in calitate de gazd. Hindea toa te probleme 1e sunt de na tu ra teologica II II.DouAzEU DE [NTRERAR'I vietii? Asta insearnna fiecare zi din fiecare saptamana. Astfel de cupluri au nevoie de un hal' special. sau unul era punctual. In acest domeniu ~1U exista posibilitatea unei practici prealabile.

Cum at! putea fi de acord in privinta rudelor prin aHanta. temelia ei va fi n mereu alta .. 64 . acestea sunt decizii ce trebuie luate sub autoritatea lui Dumnezeu.Insa. Nimic altceva nu va rezi sta 1a testul vietii. daca temelia ei este Cuvantul. Angajarnentul reciproc fata de 0 credinla comuna cste singura baza solida pentru 0 unitate de durata. Felul in care va veti administra banii va depinde aicui sunt ei In primul rand (ai lui Dumnezeu sau ai vostrir) si care suut lucrurile importante pentru voi. atunci ea este de neclintit.MNA sA FI] FEMEIE urn pul:e\l fi de acord asnpra sexului daca mai intai nu suntcti de acord in ce priveste moralitatea? Daca moralitatea ~i e doar de gust §i de toleranta cornunitara. daca mai intai nu sunteti Iamiliarizati en legea dragostei din 1 Corinteni 137 Daca ~i cand sa aveti copii ~~i cum sa ii cresteti.CE lNSEA. in casnicie sau in orice alta forma de partasie.

..CA.EG.E..R. ce~l pc care at sens-e imediat dupa ce a plecat Walt.·. cuprinde exclamatia ta: /{O.la rugaciunea Olea.. Acesta este barbatul ~j .E . vei pecetlui in cele din urrna alegerea pe care ai facut-o.Hilla~cris~)are.. AL. ca sa nu 0 lei inaintea voii Lui) ~ §i la rugaciunea tal de a fi calauzitii inspre barbatul ales de Dumnezeu pentru tine."..F.". .pe~are am ~primit-e de la tine. pe al treilea deget. apoi pe aratator.' §l pen.E.a vremea _ .". • A .. In cadrul serviciu lui medieval de casatorie..tu e ]/' (d e e1" msemnan d pana I.. "..". verigheta era pusa mai intai pe degetul mare. de ani dezile: . In Numele Tatalui".... ~i acum ii porti inelul.rnami. ISn Numele Duhului Sfant" si apoi pe al patrulea deget ell un ttAmin". ....w_. ESTE 0 LlMITARE U I.. .u __ . nin Numele Fiului".' hotarata de Dumnezeu..Thze§te-o de barbatul en care se va ~~.. 'Iertulian vorbeste despre obiceiul antic de a purta· un inel de aur pe eel de-al patrulea deget..t· . ca promisiune a casatoriei.l.. f 65 . totul ruerge din bine in mai bine!" Vorbesti apoi despre pacea deplina si multumirea pe care le traiesti de fiecare data cand esti ell Walt..R. Unei femei i se perrnitea sa poarte aUTnumai pe acel deget.. pentru di se credea ca un vas de sange cI lice de Ia el direct 18 inima. Putem crede ca Dumnezeu a raspuns rugaciunilor noastre . Cand iti va fi pusa iu deget verigheta. casaton ....E..

Intr-una din aceste improvizatii . Este nevoie de maturitate pentru a accepta limitarile. Prin aceasta schimbare se inlatura esenta celei mai protunde semnificatii a casatoriei. Dupa e1n1:1 spus altii. Au existat jnulte revizuiri §i improvizatii in casatoriile moderrie. nu dragostea au pastreaza casnicia. U . Posibil dt acestea erau prea intime pentru a mai dori sa vorbeasca despre ele. pe care l-ai ales ca sa Hi impreuna cu el "pana ce moartca va va desparti". ca ~i cand repetarea cuvintelor altcuiva. Daca nu primeste ceva. Aminteste-ti de omul mandru al lui Dinesen: . spune Pavel.nt mai "sincere mai "s€rnnificative san mai "din inima". ci casnicia pastreaza dragostea. a trebuit sa accepte Iirnitele radicale impuse de statutul de eunuc. Este un legalllantpe care il faci inaintea lui Dumnezeu si inaintea martorilor.El nu se lupta pentru 0 fericire sau un contort ce poate fi irelevant pentru planul pe care il are Dumnezeu ell el. 'Irebuie sa creases pentru a-~j da seama d'i a spune .9:12. sau de .intorsatura pe care 0 iau lucrurile". dar el nu a mentionat necazurile trupesti cu care se poate confrunta eel care nu se casatoreste. un legarnant pe care 11vei pastra prin harul lui Dumnezeu. E1 vrea tot ce vede.CE INSfAMJ'.'. Probabil eEl el a considerat ca afirmatia aceasta este mai presus de orice indoiala. despre care 1811S vorbeste in Matei 1. nu ar putca fi demne de crezare. probabiJ mai dare ~i mai frumoase decat le-am putea scrie majoritatea dintre noi. incepe sa planga. 66 .. vor avea necazuri trupesti. fiindca su. ca aserncnca necazuri sunt evidente pentru oricine. Cand fad 0 alegere." A alege sa faci un lucru insearnna a alege sa nu faci 0 mie de alte lucruri. Cei care se casatoresc.\ sA Fll FEME1E nurnai acesta.. Cei care s-au facut eunuci pentru Imparatia lui Dumnezeu. unele dintre ele pornind de La convingerea ca declaratiile sense si rostite de mire ~i de mireasa sunt de preterat vechilor declaratii scris€ de altcineva mai bun de condei. Copilul inca nu stie di nu poate avea totul. care nu depinde de dispozitia san de sentimentele tale. accepti limitarile pe care le atrage dupa sine acea alegere. ll . expresia Ilpana ce moartea ne va desparti" a fost schimbata in I/Glt timp ne vom iubi".Da" fericirii inseamna adesea a-ti refuza anurnite lucruri.

Fireste ca asa actioneaza §i functioneaza intreaga Iume. M-arn gandit la John Sanders. ea a transbordat eLI feribotul bombardiere in tim pul celui de-al Doilea Razboi Mondial. John accepta aceasta realitate ca pe un lucru de la sine inleles.E Anul trecut. dar chiar daca ar f fast. Afirrnatia nu era corccta. §i aceasta in toa te privintele. Nu l-am auzit niciodata pe John plangandu-se ca intreaga lume actioneaza Cd §l CU 1. ar fi Inselnnat di 0 Iemeie care alege sa mearga La seminar stie dinainte di majoritatea studentilor vor fi barbati §i programul va accentua in mod firesc accasta. Barbatil nu s-au gandlt niciodata sa arate di pot face ce fac Iemeile. . dar nu va concurs ell ei si in privinta statutului de barbat. ci l§i. Bunni sim] i-ar spune aceasta.11 ar avea vedere. Betty Iuase hotararea ca va fi 0 doarnna. insa ell 11n11t timp in urma. un nevazatcr care a absolvit serninarul. nu se plange §i nici macar nu se refera la cecitatea lui. IIna dintre participante s-a plans di intregul program al serninarului porneste de la presupunerea di studentii sunt toti barbati. la un simpozion al Iemeilor care frecventeaza seminaru 1. Ea ar fi pregatita sa se afle in minoritate si ar accepta Iirnitarile impuse de acest fapt. Majoritatea oamenilor vad. De ce le-arn supune pe Iemei unor criterii pur masculine? Ferneile pot ~i trebuie sa fie= judecate du pa criteriile 67 .Pilotati singura aceste avioanc?" a fast adesea intrebata. Insistenta ca ferneile sa-~i demonstreze abilitatea de a face tot ce fac ba rbatii es te un oarecare feminism naiv Aceasta este 0. Avea sa concureze eu barbatii in domeniul pilotajului. iar tu ai fost surprinsa di "nu arata ca uri pilot". care a pilotat tot felul de avioane.FlEC4RI ALWEilE F5'TE o UMlTAR. Mai mult chiar. La fel gandea toata lumea §L adesea cand ateriza pe un aeroport strain. ell excepjia unui avion ell reactie.distorsionare §i 0 parodie a realitatii. Iti amintesti cu siguran~a de Betty Greene. autoritatile erau puse in incurcatura vazand di din avian coboara 0 femeie. chiar daca i§i va crai drumul in lumea barbatilor. Ea a retuzat sa se poarte ca un barbat. membra fondatoare a Asociatiei Misionare de Aviatie. croieste drum prin viata in pofida limitarilor imposibile (pentru noi) ale vietii lui.

A fi casatorita inseamna a nu fi singura .l ~i. Si fcminitatea t§i are Iirnitele ei.CE lNSEAMNA sA rn FEM. face una inseamna a nu face alta. Iiindca ele participa i ell teminitatea 68 . A fi una inseamna a nu fi alta.ceca ce poate insernna sa nu ai 0 cariera. A fi ferneie insearnna a nu fi barbat. A.1 rna na. Fiecare alegere este olimitare. La fel §i masculinitatea.EIE lor la rasa 1. ft"lldni'l. Faptul ca te casatoresti eu acel barbat inscamna ca nu te casatoresti cu 'loti ceilalti. 'Iocmai despre aceasta am discutat noi doua.

nici exclusiva.~ _.lTISE~ pot ei angaja u11U1. . in superbul sau tratat despre barba! ~i femeie casatoria drept ..~.define~te arl Barth... Nidi un i.Iibere" se dispenseaza de aceasta unire responsabila pe viata! Unirea lor nu este raspunzatoare in fata nimanui. scopul §i esenta relatiei dintre barbat §i femeie. S-all incercat tot felul de alternative. mutuala §i arrnonioasa a. Este acel telos. Ce diferenta fata de relatiile intamplatoare in care intra cuplurile tinere. Sfera masculinului si a femininulul este mai larg2l decat cea a casatoriei.... dragostei din partea unui anumit barbat §.__". si carercautand sa fie . ea nu este nici durabila. un angajament responsabil luat de cei doi. DEPENDENTA I Kdin Dogmaiica Bisericii.. cuprinzand intregul complex de rela tii 'in centrul carora este posibila disa toria"..N..A. .E'xperiment" marital nu are valabilitate.forrna de Intalnire dintre parte a barbateasca §i partea ferneiasca in care alegerea libera... 0 unire ce este durabila.E."~.8. Dar CU.~ __ . Il. nici completa. dar nici una nu a produs ceca ce a promis.. si ca atare nu le poate aduce bucuria dupa care tanjesc eu disperare. . lipsind u-i elementul esential a] angajamentului totalsi irevocabil.G.i a unei anumite femei duce la 0 unire pe viata.~._. complete §i exclusive .JAM".fatade celalalt daca nu au facut un Ieganlant superior'rMultumeste-I lui Dumnezeu 69 . RECUNOST1NTA.

Multe cupluri impartasesc aceasta loialitate (cateva dintre cele pe care Le cunosc eu nu impartasesc nirnic altceva) si descopera dl sunt departe de a fi ideale. ca dragostea omeneasca dispare §i ca nu vor putea niciodata sa spuna . lata un lac bun de unde sa-ti incepi casnicia. ei stiu la cine sa apeleze.Am aj uns" §i ca nu mai au nevoie de har. atunci ii esti recunoscatoare Daruitorului.CE iNSEAMNA sA HI f. Bunt sigura de asta. dl nu sunt abandonati. Ei siiu ca resursele lor Bunt insuficiente. A-ti admire recunostinta fata de EI inseamna §i a-ti admire dependenta.fata. pentru di stiu di se gasesc :inca sub autoritatca lui Dumnezeu. III stii. Cat timp suntem "in trup" vorn avea necazuri trupesti. ~i daca este un dar. 70 . El vede directia pe care a luat-o un cuplu cand s-a hotarat sa caute n1 ucrun ue cere~ti" 1. Aceasta este 0 baza salida pen lru casatorie. Dar Dumnezeu cunoaste gandurile inimii.EMEIE eEltu ~] cu \tViJlt nu (1ti i111parta~it numai 0 loia lita te unul fata de l'l'LibH. a adrnite mai presus de toate autoritatea lui Cristos. Cand acestia se confrunta eu probleme. a (\ rt ti chcma rea ~i auzit-o. Dar nu va cunagip. d ~:i una superioara . Cd dragostea ta este un dar. de Dumnezeu.

dar cand iubesti un barbat asa cum 11 iubesti tu pe al til u este usor 5-0 uiti.include §i acceptarea faptului di este un pacatos. pentru totdeauna: sotul tau este un fiu al lui Adam. care are nevoie de aceeasi rascumparare ca noi toti. 0 U1\1 pentru 0 vrerne. Cu cine tecasatoresti? 2. Ce este casatoria? 3. cand au lua t-o lucrurile in directia gre§ita? Simplu: in Cradina Eden.i si seminarii pe terna casatoriei. ell cine te casatoresti.a tot ce este el .comune omului" . cum de s-a putut intampla asa ceva. Ce face 0 casatorie sa functioneze? In prirnul rand.I A nultirnii ca~iva ani m-am adresat uno! studente din colegi. §i este predispus tuturor ispitelor . Ce Ie-aID spus lor. cand se intall1pla ceva ce ar trebui sa-ti aminteasca aceasta realitate. §i apoi. esti uimita §i te intrebi care-i problema. tti spun ~i tie. E1 este 0 creatura cazuta. Recunoaste 0 data. Acceptarea lui . Vechea noastra prietena Dorot11ym-a invatat multe IIIcruri din Indelungata ei viata de tncredere in Dumnezeu ~i de 71 . 'Ie casatoresti ell un pacatos. Nu ai en cine altcineva sa te casatore§ti Aceasta ar trebui sa fie destul de evident. §i totul se poate rezuma la trei intrebari: 1.

vei incepe sa alcatuiesti in mintea ta 0 Usta de gre~eliT anticipand ziua cand ultim .A SA Hf fEM ElE observare atenta a oarnenilor..!~ieu fac parte din aceasta multime. AIn lasat nefacute acele lucruri pe care ar f trebuit sa Ie facem §i le-arn facut pe cele pe care n-ar fi trebuit sa le facem. Cate chinuri §i dureri sufletesti arn evita daca ne-arn putea concentra asupra a ceea ce este esentia 1 §i am ignorCl restul! Cum ne-arn rnai putea relaxa inlprellna. §i t u gre~e§ ti ~i ratacesti ca 0 oaie pierduta. dintre care nu toate sunt binevenite. Desi Walt si eu tine sunteti prezbiterieni. repetam pe genunchi aceasta marturisire: . ci dl.. mi-a spus: IlDraga mea." Este foarte posibil ca pachetul-prenuu pe care credem ca l-am gasit sa contina uncle surprize. r Dar te vei trezi cu totul dezamagita. amintindu-va Cd "noi inseamna voi doi.mtre . noi. pacatuind zilnic prin ornitere si comitere.. bucurandu-ne de tot ce existal La Rugiiciunen de Dimineaiii. ai resentimente. nici unul dintre noi nu este un 'pachet-premiu. Pentru ca vor existamon1ente in care vei descoperi ca acuzi. Nu exista nimic bun in nici unui1 di . §i spiritul tau acuzator se va transforma In iertare plina de dragoste. critici. Cauta hrcrurile csentiale §i treci ell vederea restul. Oi pierdute. Va fi mai putin probabil sa te transforrni intr-o solie cicalitore daca itj vei arninti rnereu di nu numai sotul tau lasa nefacute lucruri pe care (crezi tu) a:r trebui s5 le faca ~j face lucrurile pe care (crezi ttl) nu ar trebui sa Ie faca. picatura va 11Ol. . rna gandesc uneori la cei care Ie spun impreuna ell mine §i irni zic: . si nu exista nimic bun in noi.Am gre§it si ne-am aba tut de Ia caile tale ca niste oi pierdute.. Constientizarea faptului ca toti avem aceeasi nevoie de a fi rascumparati este 0 realitate ce ne elibereaza. Aproape fara sa-ti dai seama ca 0 faci. fara a uita sa adaugi la sfarsit: . n-ar fi rau ca din cand In cand sa rostiti impreunf aceasta l'ugaciune. am pacatuit impotriva sfintelor tale legi. am urruat prE-a mult nascocirile §i dorintele inimii noastre. in mornentul in 'II N 72 .pIe paharul ~j vei putea cita a intreaga lista. si mtr-o zi. pe cand discutarn des pre prietenie §i despre casatorie." Cand rostesc aceste cuvinte..CE iNStA~lN.$i inca ceva .

atunci ce altceva te-ar putea face sf.IE C~:. Amandoi aveti nevoie de har.ATO RE5TI elf UN r r\CATOS care Iti vei aminti ca. eel care iubeste ell adevarat vede dar adevarul despre eel iubit. cand vei gasi di este timpul ca ~i el sa tti Ceara fie iertare. lar ciudiiieniile lui . decolorate de ureme. citmaru[a. Tu irebuie sa ierti.ti ceri iertare.i-~i para raul III ai neooie de iertare. aducator de vindecare.~te. De fapt. de tapt. §i harul ne ua conduce ucas«.v" Dacafaptul di l-ai ranit pe eel pe care-I iubesti nu te face sa-ti para diu. Una dintre celernai prostesti afirrnatii ce a pus vreodata stapanire pe imaginatia publicului provine din fihnul Love story . miniii ei. Sit HU crezi niciodaiii cit dragost-ea-i oarba.fanl discerndmdni. aminteste-ti ca ai la fel de mare nevoie de rascumparare ca ~i el. ~j dragostea nu este oarba. Toaie indccuiile lui suni fmpifturite Ca ni§te sieaguri uechi. din cauza faptului ca eel iubit face ca soarele sa straluceasca §i mai tare §i ca lumea intreaga sa cante. Darcand dragostea devine 0 realitate eu care traim zilnic. cu nenumdraie pete ~ 73 . §i la Iel a facut si el. fie fara dragoste. in dragoste nu exista nici 0 "evidentai' a greselilor. incepem sa descoperirn anumite imperfectiuni Ia care raspundem fie ell dragoste. sa-ti marturisesti paca tuI in fa ta celui im potri va ca ruia ai pacaluit §:i sa.asemenea unaruesminte Rease §i uzaie. Probabil ca. Singur harul ne-a adus in siguranJii paml aici.In dragoste nu trebuie sa spui niciodataelrni pare rau. Ft:lrii Ji n U ta ~i vargate de ploaie. Uneori. nu te-i casatorit decat ell un pacatos. Teate greselile lui suni [erecate Sa JlU In. nu este intotdeauna usor sa iti amintesti ca si el este un pacatos. adevar ce este ascuns de ochii celorlalti. ~i este un lucru minunat. Sara Teasdale a exprimat raspunsul acesta al dragostei in poemul Appraisal: crezi nicicdaia fa ea illubc.

acceptata ~i iertata .Tu stii prea bine ca toji au pacatuit §i sunt Iipsiti de slava lui DU. Existii 0 comoara ce cantiirc§te muli mai mult: Mlindra-i voinfii si'arnitii brusc Creste fa fel de sigurd ca fiuxuJ. il accepti ~i il ierti pe acel pacatos la fel cum si tu astepti sa Hi iubita. §i apoi sa pasesti alaturi de el ca Hind amandoi Jn1preuna mostenitori ai harului vietii". te casatoresti cu un pacatos.CE lNSEAMNA sA fll FEt·..adormite in atenta stiipiinire. Asadar. nu le mai aminti. Simiurile .ITlneZeU". Si 0 gingii§ic muli mai profunda Ca 5-0 poji cuprinde in cuoinie. Este important sa in~elegi aceasta o data pentru totdeauna. Buna dispozitie piUpaind domoi §i constant Asemenea lunii arginili pe ondularea apei. ~i Il iubesti.1EIE Nu mai txirbi de ele. II 74 . §i aceasta it include ~i pe sotul tau care este lipsit de unele dintre gloriile pe care te asteptai sa lo gase§ti in el. Blandete fata de animale §i piisiiri.

§i ea va descoperi cii 0 talpa mai Inar€' lasa urme rnai mari pe dusumeaua proaspat spalata din bucatarie. sa faca ceea ce se asteapta de la Iemei. Casatori». . statut social. le-a asigurat acele avantaje pe care le-au cautat . Se pare ca eleste mai inalt. casatoria a Iurisat in viata lor tihnita aceasta creatura irnprevizibila.t?. ele nu si-au dorit un biirbat. c~~i ell un b~rbat. Dar. mai gaJagios. §l astfel fac lucruri neasteptate. El mananca mult mai . ei fac ceea re este de asteptat de la niste barbati. dificila §i nesupusa nurnita bdrbat.un camin. §i eLlpasii lui fac 0 galagie mai mare pe scant copiilor.C.U UN BARBAT '!iJ cas~.re§ti ~unlai ell "" p~ditos. C1eu un barbat. ei se comports ca niste barbati. §i uncle 50tH se trezesc in fata adevarului ingTozitur cal de fapt.Nu te casatoresti ell 0 femeie. e t . Cand face dus. Ei l§i surprind sotiile en faptul ca sunt barbati. mai indlpatanat r rnai Ilamand ~i mai murdar decat s-ar astcpta 0 femeie. Ea i§i da seama di ceea ce 0 face pe ea sa planga/ pe el 11poate face sa radii. siguranta. sa. dimensiunile lui 75 N il. copii. se comporte ca niste femei. Dar ei sunt barbati. sau 0 vaga idee despre casatorie.00U1t decat pare necesar salt chiar rezonabil pentru a femeie care oeste mereu vigilenta sa I1U depaseasca greutatea ideals. Este ciudat eu dit5 u~urinta se a~teapta unele Iemei ca sojii lor sa fie femei. intr-un Iel sau altul.

asa cum ar vrea eat ca S3. spunE' Certrude Behanna. §i ar trebui sa ne bucuram ca este asa. Lui ii place sa strfingif tubul ell pasta de dinti in loc 83-1ruleze. va descoperi Cd CUTE'te si in unghere u nde inainte nu s-a pus nicioda ta problema curateniei.§i ene rva te ca llll pu tem patrunde in adancimile unei aHe personali tati. vestitul regc. si care ei i se pare inexplicabil sau ncjustificat.aimare de apa si 0' le atarne la uscatt Poate di nu Ioloseste un burete de baie. ell intrebari grele. Cand va face curatenie In bale. Femeile StJ[1t femei. Biblie exista 0 a taptu lui de a sti ca exista profunzirni pe care nu le-arn sondat? barbat care a fost in stare sa raspunda ]a toate Intrebarile unei femei. Desi uneori ne sim tin) fru stra te ." ~i probabil cit vei avea dreptate. dar intr-o Z1 s-ar putea sa-ti treaca prin gand (sau chiar sa 0 rostesti eu voce tare): IINu sunt sigura d'i sotul meu Ina intelege. El este barbat. dar pe care nu ne este Ia fei de simp-In ne-o rea mintim. Exista cateva domenii in care cei doi nu se vor intaln! nlciodata. Stiu ca este greu sa~'ti irnaginezi asta acum. Ea ni se dezvaluie in aceasta istorioara. ~iea se poate socoti norocoasa daca else corn J)orta ca stare." lata trebuie sa inca sa 0 reactic simpla. ei nu stint femei. §i astfel ea descopera ca prosoapele se uda mult mai tare §i probabil cit el nu le va impaturi in trei. Orice face el. . HIe nu sunt barbati.pinge ell un simplu NB<hb3~iil"f de pares aceasta ar fi o condamnare sau in eel mai bun caz 0 scuza. Dar cine poate nf'ga Iascinatia misterului. Sa s-ar putea ca el nici macar sa nu rnai man Ins camn 5. In. il res. La nona urrnei 5-a casatorit en un barbat. un COllSUll1 111. in loc sa fie un motiv de a-I 1111IitU1111 lui Dumnezeu. ceea ceo va insemna cit va consurna de trei ori 11121] rnult sapun dedit ea. Am auzit despre intelepciunea si dreptatea lui Solomon. Asta trebuie sa-i fi luat 76 istorioara In care ni se vorbeste despre un . se vada monograrna. Regina din Seba a mers la Ierusalim sa il incerce pe SOIOlnOI1. dar nu se mentioneaza nimic "in legarura ell indelunga lui rabdare. Tu esti Ierneie. E1 nu te intelege.Barbatii sunt barbati. fiindca ni se spune ca regina "i-a spus tot ce avea pe inima".suprafata mai mare de care 55 ra.111ana atarnate picaturile de apa.

El a ca. eleve de colegiu. ~i dupa D C"- le-a va'"' . iar el I-a facut la randul lui daruri. dar este oposibilitate pentru care un barbat trebuie Nimic nu 1.'1 .(I ( '1 .deoarece . '.IE CASATORE$TI . a mancat la 111ClSa Lui.1 tulbura 111diInuit pe un tanar so t dedi t lacrim ile sotiei lui . Regina a vizitat si casa construila de 5010111011.$olOlTIOn i-a raspuns la reate intrebarile g.Dupa.' . ferneile plang. ci si mai intelept s5 nu ii spui unui barbat tot CE:'-~i trece prin minte §i sa nu-l presezi en intrebari grele. totusi. toate cele cinci vorbitoare nE'-21111 intalnit la noi ~ca5a pentru a stabili ce subiect va trata flecare dintrc noi. . (L . Nu multi barbati ar dori sa auda tot ce-i trece prin minte unei femei.i n-a fest nimic pe care regele sa nu fi stiut sa-i lamureasca".ITIUlt CU UN [i>\RRAT timp.~.A L . dar sc pare cit regele a ascu Ita t -0 . Nu multi barbati sunt pusi in situatia de a incerca sli faca ce a facut el..o ]-61')" as tuturor acelor lucruri a Iasat-o f{lta se stapaneasca pen tru a-i lauda ~..lte dintre ole 11. 0 ••• . . Ce sa vorbesti despre plans? Ei bine. ." L~.fireste.pe··to ute (. pe care urrna sa 0 organizam pentru niste foarte II >nlit2 Prive Iistea grai Ea a reusit. Mu. In timpul unei conversatii foarte animate. £"'".ia-i a minti nen u m a ratele binecuvantari revarsate de Dumnezeu peste e1. Pe unele dintre vorbitoare le-a surprins sugestia mea. Ce barbat trebuie sa fi fast elf daca a stapanit toate raspunsurile ~i a avut rabdarea sa dea loate explicatiile necesare pentru a satisface 0 reginii..-0 fac pres des. N u sunt multi barba ~j care pot sa faC3 ce a facut Solomon. _ L.§tigaC iar ea i-a vazut intelepciunea. ei nu i-3 ramas nimic altceva de facu t dedit s5 piece acasa.(l L. venita Jara indoiala ell 0 doza mare de scepticism §i poate chiar ell gelozie ~i dispretl Dar a fast convinsa pe deplin..~(. puternica. am sugerat ca una dintre noi ar trebui sa vorbeasca despre plans. sa . I11··t· ·. slujbele]i vesmintele lor ~i arderile de tot pe care el le aducea in casa Domnulul. ~i 0 femeie care i§i propune sil 11 incerce pe un barbat prin intrebari grele trebuie avertizata cit s-ar putea sa starseasca prin a ran1ane fara grai §l sZinu mai aiba nimic altceva de facu t decat sa faca stanga-mpre] til' ~isa lllearga de uride a venit.de 0bicei in cele mai 77 sa fie pregatit. Lasa 10c pentru mister Cand ne-am prcgatit odata pentru 0 rnasa rotunda pe terna casatoriei. Probabil «1 fill este dear 0 calemai sigurd.. a VdZU t locuinta servitorilor lui. ce i-a daruit tot ce I-a adus.

Este doar unul din acele lucruri care arata di barbatii sunt barbati. !ISpune-le despre masa rotunda pe tema casatorie!" . Acest argU111ent a f051 primit ell protcste vehernente.iar incercarile ei de a-i da explicatii nu Iac decat sa. ambii soti fiind in varsta de aproximativ treizeci de ani. EI era atlet. la decizia inteligenta pe care am. Satta lui si cumine ne-am privit una pe cealalta. gandindtl~lna. Dintr-un anumit moti. Barbatii trebuie avertizati di nu are sens sa. Barbatilor li se pare ceva de neinchipuit.'\~·tNA sA [·11FEMEIE neasteptate nl0ment€' si pentru motive ce par a fi inexplicabile.I-am spus despre ce era vorba ~i unde pe saptamana!" it insistat una dintre noi. iesit repcde din camera. "Dar ce este de spus desprecasatorie?" a intrebat el. ea fusese regina frumusetii §i. model.0 masa rotunda pe tema casatoriei?" a intrebat sotul en o privire inexpresiva? .icaieri. exclamat el. femeilor nu le este gre1. In ace] moment 3-d unna sa 0 orgaruzam. «PHingi?» intreb eu.. M2i due seara la culcare multurnit de mine insu m i §i sta U lnpirt ell mainile incrucisate sub cap.. (fornait) «Nu.~isporeasca nelinistea. Despre ce sa discutam? Despre disatorie? Cu cinci vorbitoare intr-o ora? $i ce aveam de spus? Cand a auzit in treacat franturi din discutia noastra. A ramas uimit pana §i de faptul ca urma sa avern 0 masa rotunda. luat-o la serviciu si la exercitiul frumos pe care l-am gandit la antrenarnent.1 sa-§i irnagineze o discutie pe terna casatoriei. Cand deodata aud un fornait. "De ce spui asta? Sunt sigura ca eu nu plang~lai mult de 0 data intamplat ca tatal tau vitreg sa treaca prin camera. spuil a.CE !NSE. Uneori yin acasa de la birou ~i rna simt cninunat.v. "Stiu exact ce vrei sa.mi-a sugerat Add. . Plangi!» 78 . iar femeile sunt fernei.. Dar cand le-arn relata! despre discutiile noastre preliminare ell privire Ia plans" 80tU! a inteles imediat. Mai tarziu am lost arnandoi in vizita la un cuplu extrem de atragatOl~. intrebzil'ile lui nelinistite nu due n.2"1.incerce obtinerea unei explicatii.» «CUITI nu plangi? .

79 .. Ei bine.> (fornait) «Ce s-a intamplat?» intreb ell. Este important sil-ti cunosti barbatul. di toate femeile plang. Dar nu pot incheia aceasta parte a discutiei fiira sa adaug ca §i barbatii plang. sotia lui sedea pe marginea scaunului. iar barba tii nu.. halat.. Arnandoi stiau exact despre ce vorbearn. Nu plang. «Nimic!» raspunde ea. zambind eu gura pana la urechi. cu tot tacamul: lumina aprinsa.. (fornait) . Trebuie sa stii ca exista lucruri care il fac sa fie altfel decat tine.TE C~sATOR~TI CU UN BARBAT «Nu . Nu schitez aici dihotornii sirnpliste. sunt casatorit deja de suficient limp ca sa stiu di va urma 0 discutie de 3-4 ore. Cunosc barbati care pLang mult mal usor decat mine. cafea!" Cat timp a vorbit el. Masculinitatea lui te va aju ta sa-ti explici unele dintre ele. si continua sa-§i traga nasul. ~i arnandoi au cazut de acord col merits sa discutam subiectul plansului la masa rotunda.: .

. surorile.LL ._._. de a discuta cu el despre coafuri ~. fratii. ma. Nu incerca 53-] pui pe sarnlarU11 tau sot in pozitia imposibil de definit de a-li asculta toate necazurile.' ] A treilea Iucru pe care nu trebuie sa-l ui ti estc di te .indoiesc di lie i~i va fi la fel de greu sa.'._ ... _ . chiar daca prioritatea voastra numarul unu este casnicia si caminul vostru._ ~"-or "'1 .. Cunosc.-. E1 se afla cu tine intr-o relatie absolut nona ~i unica. . marna sau prietenele lor. "' _-: ~~ • . •• 000 . ~i arnandoi aveti nevoie de maturitate pentru a intra 'in ea.. '_ " •••• _ ••• TE CASA.i retete culinare.._._ _. Unele dintre ele transfera foarte usor asu pra nefericitilor soti asteptarile pc care le-au avut de la tatal. tu ai nevoie de prietenele tale.. •••• ._ ~ ·~'-·'n_. El are ncvoie de prietenii lui._· . culoarea draperiilor din sufrageric. si aceasta este 0 povara pe care nici un barbat nu 0 poate duce. Daca vei ceda ispitei de a astepta ca sotul tau sa irtdeplineasca toate rolurile din toate relatiile pe care le-ai avut inainte de a te casatori. barbati care sunt foarte 80 . vei vedea di ceri prea mult. _. . este adevarat.<:" _. •• . rnici sau mari (si clasificarea ta va f probabil diferita de a lui).TORESTI CU UN SOT .: . diete si meniuri. ci discutati §i acele subiecte ce s-ar putea sa va iritereseze mult mai mult pe amandoi.casatoresti cu un sot. sau care §i-au cunoscut tatal. 1tl amintesti acest lucru ca ferneilor care nu au avut frati §i surori. Val.

Unit ba rbati vor sa stie ce vor manca la cina §i unora le place sa rearanjeze mobila in locuinta . sport si bursa de valori.. toll. Fireste ca 3§a ceva este 0 prostiel La fel de u§or l-am pu tea acuza pe barbati cii vorbesc n umai des pre masini. unul care sa 0 iubeasca si unul care sa tepare Iucrurile din jurul easel. E1discuta uneori despre masini.daca vrei sa le discuti. Unele subiecte 0 vor interesa mai mult pc marna ta decat pe sotul tan. Sotia stereotip.poate fi interesat de mancare. Mintea Illes colinda departe de d)1UVeUi.Un barbat trebuie sa sofeze 0 masina. ~tiu di rise daca mentionez mancarea. Mie imi place sa gatesc si pentru a gab bine ai nevoie de mult timp.1 aduca acasa de-ale gudi.i ntradit. talent §i imaginatie. gandurile lui pot fi la teologie sau La 0 partida buna de vanatoare. Uneori discut despre acest subiect. Dar cand se aHa Ia volanul rnasinii.']i are 0 minte cUr]oasa.ionalS" nu este interesata de nirnic altceva. Daca insa nu este interesat de ele. Tot ce vreau sa-ti spun este sa nu Hi 0 persoana plictisitoare.. repara clarita de la intrare §l inlocuia tiglele sparta.ji 0 femeie nu trebuie sa-~i judece 80tU} nurnai dupa cat de bine stie sa manuiasca ciocanul. toti avern nevoie de mobilier. imbracamintea §i mobila. Exista rnulte asteptari de ]a un singur barbat. sau chiar Ia familia. Daca se intampla ca temeia sa fi. Daca este interesat de toate acestea r est€: foarte bine.Dar cand cura] 0 ceapii nu Ina gandesc la ce-pe. care este viu . DE' ce n-am vorbi ocazional despre toate acestea? Ceea ce nu inseamna. ea se asteapta ca sotul ei sa 81 . barba t sau Iemeie. Oricine. sport saubursa de valori. de relaxare §i debani.$TI eu UN SOT interesati de coafura sotiei lor §i de retete culinare. ~i cunosc chiar un barbat care confectioneaza haine pentru sofia lui . probabil ca ii place sa sofezesi l§i doreste 0 rnasina buna. deoarcce Laurma urmei.IE CASATORr. il1siC di nu lie mai intereseaza nimic altceva. Nu uita di el este soiul tau! Tatal tau obisnuia sa spuna dl fiecare femeie are nevoie de trei soti: unul care S. care fac ei jn~i§i cumparaturile pentru garder6ba sotiei lor. discuta-le cu cineva care este~. mancam. avut un tata care schlrnba garnitura de 121 robinetul de la baie. ungea balamalele usilor ca sa nu mai sciirtaie si Incleia sertarele stricate fara sa i se ceara sfi 0 faca. lui. mobila.

Sotia trebuie sa-§i ingaduie sa fie iubita. Ma cunosti destul de blne ca sa stii ca nu la astama refer. Casnicia presupun. me i care au crescu t in farnilii sportive.e senzualitate .I I. ai invatat sa accepti ca ceva normal lucruri pe care majoritatea dintre "oamenii civilizati" le-ar nU01i greutati.lk :1Il rna nil un cleste ~i 0 surubelnita? H 1"1b'1 ft. Stiai inca de la inceput ca nimeni nu se astepta sa protestezi. Ai fost independenta inca de pe cand plecai eu indieni:i (pentru 0 zi intreaga!) la pescuit 82 §i . I 'I~ h'\' ( 'I' l'l'l de b5 rba t este acela. se intreaba ea. Asta nu inseamna ca trebuie sa-l dadaceascal Uneori in inima ferneii ca 0 fcmcie care simte ca sotul ei vrea sa fie dadacit se naste un profund resentiment. Dar 0 sotie trebuie sa aiba dorinta de a se tngriji de nevoile sotului ei §i de a-I sluji cu aceeasi bucurie cu care 0 marna se ingrijeste de copilul ei. Este poate prea usor se poate irrtampla ca ele nu numai sa-si ingaduie sa fie iubite. ci chiar sa pretinda sa fie dlsfatate. Crescand printre indieni. Lucru usor pentru anumite femei. siti-ai invatat bine lectia. Practice doua-trei sporturi 0 data !?i cu unele ocazii i~i schimba echipamentul §i de doua sau de trei ori pe zi ca sa se conformeze cerintelor. indiferent de anotirnp. "lu nu ai fast rasfa. care nu 11 l. ci prefera pescuitul sau alpinismul.0 apreciere a trupului ~i a simturilor ca distincte de intelect ~ dar 0 femeie trebuie sa aiba §i un anumit sentiment matern fata de sotul ei. eu cred trebuie sa fie (printre altele) ata t senzuala dH §imaterna. Pentru astfel de femei este un adevarat §OC sa se casatoreasca ell barbati pe care nu-i intereseaza sportul in echipa. manca f?i se odihnea facand sport. Pentru a fi 0 sctie buna. Termenul sot are conotatia de a conserva r de a ingrijif de a administra. de a proteja. Lasa-l sa fie sot. Cunosc a fost consternata 0 tanara sotie care de multimea aparatelor de sport necesare pentru a-I pastra pe sotul ei l1tll forma". Sotia 5-a trezit ca trebuie sa stranga "toate aceste utilaje!" r cum le numea eat §i sa tina pe deasupra pasul §i eu spalatul si calcatul. Sotului ii revine 0 sarcina similara. in care toti L)Li'Oi JUGau fotbal sau baschet §i intreaga familie respira.tata. Pur §i simplu nu fusese pregatita pentru toate acestea cand s-a casatorit.

copiii erau deja toti in clase. Este sotul tau. lasandu-ma pe mine singura. autobuzul scolii a trecut pe langa tine §i a trebuitsa te due eu. tn prima ta zi de §coaUi din Statele Unite. Dar da-i voie sa te iubeasca. 83 . Asa ca nu rna tern di ai fi 0 coarda de vi\ii care cauta ceva de care sa se sprijine. dar tu ai intrat curioasa in acelIoc absolut nou pentru tine. Cand am ajuns. eli masina.TE cAsATORE~T[CU UN SOT san la intalnirile lor. Lascoala. ducandu-li singura cutia cu mancare sitinand capul sus.

_.. este un barbat si. o PERSOANA n patT.E. ~l spun asta in a] patrulea rand. Aceasta este frumusetea casniciei.-.·e persoarui reprezentantd. ci barbati §i femei.U. Le aud pe femei spunand di.• - ~~. Unele fernei I§i imagineaza ell naivitate un nou inceputin libertate.-~_~. trebuie" sa-~i arninte§tl:a te disaAtore~. ci ca fiinte umane" Ad' sau Ilea persoane .ti en a1 o persoana. Cand se pierd aceste diferente.. .E.clasa de persoane incepatoare". mai amarnica decat cea de care incearca sa se elibereze ."._~. . te casatoresti ell un barbat pentru ca. si chiar absurd ita ti precun1 .S.". cand te casatoresti.este atilt de Iolosit. de fapt este vorba despre 0 noua inrobire. suntern §i noi pierdute. In ultimii ani am.I..C~8S. si. Nu vreau ca cineva sa rna trateze mai degraba ca flpersoanau dedit ca Iemeie. Diferentele noastre sexuale sunt terrnenii in care se desfasoara viata noastra.. 1/ I I'\.. Eu nu vreau sa cunosc .:-a :~nd. el devine sotul tau._ .t\IQ __ R. si a le umbri in vreun fel inseamna a sXabi insa§i structura viefii. _.. cuvinte ca persoana~ d onoare sau . 84 . ajuns sa tratez cuvantul persoanii ell multa prudenta.. femeile ca femei. nu In pnmul rand.. CU .t.uI. Doua fiinte separate si distincte se unesc si devin una.Il. . Hind barbat._.. vor sa fie tratate "nu ca femei.•. Aceasta perspectiva asupra urnanitatii cuprinde 0 distorsionare grava. pentru en.oameni".. Mil intereseaza barbatii ca barbati.

Bogey" (bau-bau). afirrnati si mangihati· Incercarea de a te cunoaste pe tine insati.scumpo". Mai este el iubitul ei." Suntern I . Ca sa arate prin felul in care se adreseaza unul altuia. 0 persoana. daca asa vrea eL sa Asta arata ca ea este ceva deosebit pentru el. Ea a devenit 0 anexa. in1i plac. in cele din cunoastere de sine fara sa contemple mai inainte caractcrul divin" a scris loan Calvin 'in partea introductiva la fnvaJiitura re1igiei cresiine. f/Nki un om nu este 0 insula. ori s-a transformat in baietelul ei? Relatia lor continua. Katherine Mansfield. in public sau In pat. aceasta este 0 declaratie fatale. AITI auzit odata un sot intreband-o ceva pe sotia lui sau cornentand ceva dintr-o Apoi sunt cei care-si spun ulHaoliil §i utati". de a te 11 descoperi" san de a defini "cine esti" reprezinta urma un drum infundat. se dezvolte inspre maturitate sau regreseaza? En as fi ultima care sa se planga de folosirea unor formule de alint. Nimic nu dezvaluie mai bine atitudinea pe care 0 avem fata de 0 alta persoana decat numele ell care ne adresam ei. ca barbat ~i ca sot. iar el ii spunea t/Wig" (perucel). il nun lea pe sotul ei . el are un nume. Exista din cei care nu-si spun nicicum. Tot ceea ce vreau sa subliniez este ca cei doi sa-si spuna cumoa. Ca persoana. afirrnand sau mangaind 0 alta persoana Hoi insiue suntem recunoscuti.Este limpede ca. ltni incalzeste inima sa aud un barbat strigandu-si sotia 'fiubito'! sau . alta camera. fara. Am auzit 80tH care procedeaza la fel. Mie mi se pare ca cei care procedeaza asttel nu au (re)cunoscut niciodata ori au uitat persoana ell care s-au casatori t. si am auzit soti care se refera unul la celalaltfolosind numai pron umele de la persoa na a treia. nimeni nu poate ajunge la adevarata 85 . Una dintre cele mai imbucuratoare descoperiri ale vietii este ca recunoscand. a folosi nici a formula de adresare. ale carei scrisori tandre §"j ferrnecatoare de dragoste au fast publicate integral. Dar cand un barbat i§i striga sotia "lnalni". Nu este rau in cadrul unei conversatii cu copiif. ca recunosc 0 personalitate in celalalt.TE cAsATORE~TlCV o mai trebuie sa-~j arnintesti di este PEHS{)ANA Dar dupa ce l-ai acceptat ca pacatos.

Dar daca sotul tau este 0 persoana. Vei ana implinirea in masura in care te daruiesti. Adancimile sufletului omenesc striga numai catre Dumnezeu. Exisla oarneni casatoriti care nu au inva\at inca prima lectie a daruirii de sine. Ea nu poate sa ia sau nici macar sa ceara ceea ce nu ii este dat. Dumnezeu j-a spus lui Avraam: U m bla inaintea Mea si fii fara prihana [perfect E1 nu a sugerat ca Avraam ar putea umbla inaintea Sarei §i sa fie perfect. A-ti iubi sotia. el este ornul lui Dumnezeu. II r. in ultima instanta. asta inseamna ca trebuie sa accepti misterul personalitatii lui. Exista intrebari pe care nu ai nici un drept sa le pui. §i apoi pentru ca rasplata este de obicei mai evidenta si mai prornpta dedit ar putea sa fie in alte relatii. ~i aceasta nu este numai din cauza barierelor sexuale. dupa cum spune Biblia (§i fara indoiala ca se aplica si la iubirea sotului). probleme pe care nu trebuie sa le cercetezi §i secrete pe care trebuie sa te multumesti sa nu le cunosti niciodata. §i exista lucruri pe care un barbat nu poate §i nu trebuie sa i le dea. este acelasi lucru eu a-ti iubi propriul trup. Am spus deja di barbalii §i femeile nu se pot intelege perfect unii cu altii. Bineinteles ca aceasta nu inseamna ca numai oamenii casatoriti pot cunoaste implinirea. Casatoria este relatia cea mai intima ~i continua in care pot intra doi oameni. EI este liber si tu trebuie sa respecti intotdeauna aceasta libertate. ~i ca atare ofera cea mai neintrerupta ocazie de implinire a personalitatii. sta singur inaintea Lui. Sotul tau este cunoscut pe deplin nurnai de Dumnezeu si. $i persoanele de acelasi sex descopera usi inchise. Mi 5-·a parut intotdeauna relativ usor sa rna jertfesc pentru sotulmeu: in prirnul rand pentru efi it iubesc cu toata inima mea. 86 . Intr-un sens. uDar care sotia nu are dreptul sa le stie pe toate?" Nu.CE INSEAMNA sA Fll FfME!E chernati sa avem parta§ie cu Dumnezeu §i unii eu altii. ~i exisa oarneni necasatoriti care au parcurs deja un drUIU lung pe aceasta cale.

sa te stapanesti ~i. iar Biblia spune ca omul isi va lasa tatal §i mama ~i se va . c~ acest barbat. Ie poti uita la alti pacato§:i qi sa Ii rnulturnesti lui Dumnezeu ca nu trebuie sa convietuiesti cu diversele pacate pe care le au ei.atore~ti ell nici un alt barbat.~cele din. Cand hotarasti sa te casatoresti ell acest barbat. prin indurarea lui Dumnezeu. te~asatore§ti . 'Irepta t vei incepe sa le descoperi.Jipi" de sotia sa . probabil. pe care l-ai alege? E bine eElnu te mtreaba nirnenil II iubesti pe acest barbat care intamplator este acest pacatos ~i fad eforturi sa accepti. :11 87 .· I A.parasea sea pe toti ceilalti. Cand hotara§ti sa te casatoresti ell acest paca tos anume. de§i nu-ti este prea dar care: vor fi acestea. Casatona este alegerea unuia in detrimentul tuturor celorlalti. Orice alegere pe care 0 facem in viata ne limiteaza automat. sa-l ajuti sa iasa biruitor.Daca ai putea alege ell care pacatns sa convietuiesti. §i barbatul ales are . hotarasti sa nu te cas. aminteste-ti ca te-ai casatorit eu acesi pacatos.. §i pe masura ce le vel. A alege sa te disatore§l1 cu acest barbat insearrma a alege sa nu te casatoresti cu ali barbat. urrna. descoperi.· acest ~aca~o~. . sa treci en vederea. Fiecare partener promite sa ii . "'. te angajezi sa-i accepti pacatele personale. cu acest sot §l ell aceasta persoana. sa ierti.' n.

Celelalte 20 de procente vei dori probabil sa. sa te ocupi tot restul vietii tale de cele 20 18 suta. Dar din (and in cand ar trebui sa-ti adevarat spre el. sotia evanghelistului Billy Graham a spus: "Marita-te ell cineva dupa careesti gata sa te adaptezi iu" Daca esf 0 sotie Ioarte generoasa. a Ie reduce en nimic. Sau po~i alege sa treci peste ele §i sa te bucuri pur ~i sirnplu de cele 80 13 suta. Casnicia nu este 0 inlantuire de petreceri: nu este un carnpus universita ri nici disputa politlca simulate. daca vrei. nu-i asa? Nu.MNA sA FII FEMEIE limitele lui. Indiferent care au fost calitatile interioare care l-au ajutat sa Iaca ce a facut atunci. Ruth BeD Graham. Aifost atra sa dee] pentru ca a fost un fotbalist renumit.ra. te-ai casatorit ell aceasta persoand. vei admit€' probabil di sotul tat! satisface 80 la sut:il din asteptarile tale. cu care lei micul dejun dimineata §i ell care dezbatibugelul lunar Este persoana eu acelea~i 'i'ntreza rid ca.casatoresti eu aceast. 11'. nici lntrecer€ atletica §i nu prea mai are importanta di el a fost 1111 orator fermecator sau un Inare mijlocas. Peate di In urrna cu 10 ani a fost "celebritatea campusului". care raspund sperantelor tale. le schimbi. sau presedintele organizatiei studentesti. sau eel mai elocvent lider . ca tanara din din pivnita pana-n tavan §i apoi va continua de a te schimba ell placuta indeletniclre pc tine! Nu te casatoresti cu el in ideea ca-l vei schimba total! Cand a fost intreba tii ce sfa t ar da unei tinere care se gande§te sa se casaloreascZl. atunci cand te-ai casiitorit cu el. inS3 fa.CE INSEA.a persoana.11 protcstelor din CatnpU5. ele caracterizeaza in continuare persoana ell care dormi in acelasi pat. Dar nu pornesti lV1y Fair Lady care va redecora casa de le lunitele lui. Dar cursul vietii devine la un moment dat moncton. Poti. Responsabilitatea ta acum TIU este doar sa-ti dai ochii peste cap si sa-i spui cat de minunat este (desi exista oare vreun 88 arnintesti ce a fast ell sa ce anume te-a atras eu vei spune Cd nu te-ai casatorit cu el te Intrebi . Stiu ca iti pentru ca a fost un mare mijlocas.

fireste.sa-~i imagineze ca acesta a murit .PARASIR[A TUTU ROR CELORLALTl barbat care sa nu se bucure §i de asa ceva"). Unele au venit ell diferite sugestii. Ea nu are perspective 111ea. Apostoiul Pavel. ACn111 cativa ani.Exista un singur lucru pe care ~i-lpot oferi si in.. Dar sZi fiu dorita din nou intrecea aproape oriee inchipuire. l-am spus acestui barbat ca stiam ca exista fernei care l-ar dori ~i ca re i-ar putea oferi lucruri pe care eu nu i le pot oferi -Tucruri ca frumusete §i bani.tii care sforaie"." De multe ori mi s-a intamplat sa :rna aflu intr-o incapere plina cu oameni si sa aud 0 sotie care l§i contrazice 50tU!. prima data mi S-(3 pa rut ceva uimitor sa fiu dorita de un barbat.1 scol de pe scaun ~i sa ma due la ea. primind intelegerea §i patrunderea spirituala necesara. Daca fiecare sotie ar pu tea sa traiasca pentru cateva clipe sentimentul pierderii sotului . editorul Ann Landers a prirnit 0 serie de scrisori pe tema "barba. care nu rna intrece nici 0 ferneie de pe fata pa mantul ui. De Iapt. Intrebati orice vaduva. sa o scutur bine de urneri ~i sa ii spun: "ChicH nu-ti dai seama ce air" Nu. Dar i-am spus eu: .cu scopul de a redobandi perspectiva de care are nevoie pentru a-l aprecia ell adevaraf Inaintarea spre maturitatelti va aduce 0 perspecriva rnai larga. sa sustii. insa intreaga discutie a luat sf3r~itcu 0 scrisoare: .n liceu ~i in colcgiu am avut prea purine relatii de prietenie ell baietii. ea nu are cum sa-'§l dea seama. S-3 rugat ca crestinii din Colose sa vada Iucrurile din punctul de vedere al lui Dumnezeu. intotdeauna dornic ca cei care s-au convertit prin el sa se indrepte spre maturitate spirituala. Sotiile se plangeau de nenurnaratele ore de nesomn :.Sforaitul este cca mai diafana muzica din Iume. Mi se parea di traiesc o minune imposibila. sa incurajezi §i sa aiuti sa se exprime acele ca Uta~i pe care Ie-ai vazut ~i le-ai admirat initiai la el.i de iritare produse de sunetul oribil de langa ele din pat. ci sa aprecier: sincer si din tot sufletul ce este el. il critical il denigreaza sau it ironizeaza in ta~a tuturor: atunci abia rna pot stapani sa nu 111. Erarn vaduva de 13 ani cand barbatul care urrna sa devina tatal tau vitregm-a cerut ill casatorie. 1. si aceas ta es te aprecierea T" Perspecti va vaduvieim-a invataf asta. Ce poate fi rnai de folos pentru 0 sotie 89 .

mai avem 0 cale lunga de pareurs pana vom ajunge a§d CUIn ar trebui sa fun. le vom vedea cum le vede Dumnezeu §i vom aprecia imaginatia extraordinara a Celui care le-a creat. Mi-a spns faTa ezitare: I/Mi-anl dat seama ca Marcie imi poate da lucruri pe care Sue nu mi le-ar fi putut da niciodata. §1nici de faptul cit el a fa cut 0 comparatie intre sotia Nr. mi-au fost colegi in facultate. Sue rni-a dat lucruri pe care Marcie nu mi le poate da. El si prima lui sotie. ~i comparatia dintre Marcie §i Sue nu a fost facutA pentru a 0 discredita pe una din ele. Suntern inca nedesavarsiti. dar daca putem privi la noi insine si unii la altii din punctul de vedere al lui Dumnezeu. 1 §i sotia Nr. si daca ne rugam pentru acea intelegere §i patrundere spirituals pentru care s-a rugat Pavel. ~i care crede di eel cu care se casatoreste este intr-adevar alegerea lui Dumnezeu pentru el. Am dorit sa atlu de la el ce a invatat in acel prim an din a doua sa casnicie. este logic sa traga conduzia di personalitatea celuilalt completeaza eel mai bine personalitatea lui ~i ii satisface nevoile a~a cum el insusi nu ar fi putut nici prevedea. Crestinul care s-a rugat ani de zile sa fie calauzit spre partenerul potrivit. am sti incotro ar trebui sa ne indreptam §i in ce directie ar trebui sa se dezvolte relatia noastra. nici alege. lnvatat sa le apreciez pe arnandoua. este al Lui. Stiu di nu vei fi socata de intrebarea pe care i-arn pus-o acelui pastor. ci pentru a a aprecia pe deplin pe fiecare dintre ele pentru ea insasi.E dedit sa i'§i vada sotul asa cutn 11vede Dumnezeu? Dumnezeu l-a creat. I-a modelat.1EI. care murise de cancer. El il aduce la desavarsire §i in nici un caz nu ~i-a incheiat irica lucrarea in el. 2. Tocmai diferentele sunt cele care ne deschid ochii sa vedem cine suntem. La scurta vreme dupa ce m-arn casatorit a doua oara am fost invitali sa vorbim arnandoi intr-o biserica al carei pastor se recasatorise §i el de curand. §i asta intru-un fel cum nu am putut sa 0 apreciez pe Sue. A§a am. I-a rascumparat. 1I 90 . 0 apreciez pe Marcie pentru ce este ea. De ce n-ar fi facut-o? Este un lucru natural.C E lNSEAM~ A SA HI Fn.

Se spune di daca cei doi nu se dezvolta impreuna. relatiile dintre ei se dezvolta sau se deterioreaza.A m discutat de~pre cine este eel cu c~re ~e.c~satori: Se pune acum intrebarea ce este casntcia. Pe masura ce oamenii se dezvolta sau regreseaza. apoi incep sa descopere ca "razbireau prin viata poate sa nu fie la fel de usoara ca legarea unor prietenii noi. fl-am citat definitia data de Barth. trebuie adulate facturile lunare. Dar cuplurile care §i-au rostit legamintele eu toata seriozitatea inaintea lui Dumnezeu si in prezenta martorilor nu trebuie sa permita posibilitatea 91 . o explicatie ce se da de obicei pentru incompatibilitatea conjugala este "Nu ne potrivim". Un cuplu se Intalneste in liceu san in facultate. pregatirca examenelo~ sau repunerea rningii in joe pe terenul de sport din campus. fie mai rea.vei. se vor contura patru lucruri definitorii despre 0 casnicie. Nu 0 pot in1bunata~iJ dar pe masura ce-ti vei trai zilele. saptarnanile §i anii alaturi de sotul tau. este nevoie de multa munca fara nici un fel de rasplata publica (§i adesea nici macar personals). Casnicia este 0 relajie dinamica. lncep sa apara responsabilitatile. Ea devine fie mai buna. se casatoresc. nu statics. trebuie luate decizii. ei se indeparteaza unul decelalalt. cei doi impartasesc interese caracteristice tinerctii.

fiecare menita sa 0 amplifice pe cealalta intr-un 1110d aparte.: A te apropia de Dumnezeu irtseamna a te apropia de celalalt. Forta unei mari catedrale consta in echilibrul dintre contraforturi ~i arcade. El este independent de tine sub aspectul diferentelor lui .Sotul tau are nevoie ca tu sa fii diferita de el. El depinde de tine ca sa-l completezi. Supunerea este taria ei. Numai astfel vel putea fi ceea ce esti In relatie ell el. Sunt doua feluri de putere. nici acel ceva ce suna atat de inocent. Nu este vorba despre putere concentrata impotriva slabiciunii. Ei nu sunt neajutorati.puterea vointei Lui de a dori voia 'Iatalui. Ei sunt schimbati :in acelasi chip din slavii in slaw. iar ttl depinzi de el. ell totul altfel .. 'Iocrnai acele reguli dan barcii posibilitatea sa-~i foloseasca puterea deplina. ceva distinct. Numai asa ii poti f complernentara. Nu slabiciunea L-a facut pe Fiullui Dumnezeu sa asculte de voia 'Iatalui. astfel d) ei inainteaza impreuna spre Iliniil~imea staturii plinala~ii Lui Cristos". sa !. sa fii ceea ce el nu va putea fi niciodata. cat ~i independents de ambele p~ir~i. ci se gasesc intr-o relatie cu Dumnezeu. de aceea fiecare este responsabil sa~§l indeplineasca legamantul fata de celalalt. A fost puterea . La fel vad eu §i dinamica unei casnicii bune.CE i0JSEAMNA sA Fll rEME1E indepartarii unuia de celalalt. Faptul ca barca se supune regulilor de navigare nu este 0 slabiciune a ei. exista tensiuni. 92 . intr-o casnicie buua exista atilt dependenta. Fiecare in parte ia hotararea sa faca voia lui Dumnezeu.inhame!! vantul §i sa-i exploateze astfel puterea.pe masura ce fiecare se apropie de El. incompatibilitate. Am folositdeja analogia barcii cand am vorbit despre semnificatia disciplinei. se reduce implicit si distanta dintre ei. sa fii ceea ce esti numai tu. si aceasta inseamna crestere ~i transforrnare. Ei au vrut sa se iubeasca ~i sa traiasca impreuna. dar are nevoie §i doreste. Nu trebuie sa existe niciodata ceva ce doar "Ii se intampla" r ca ~i cand ei ar fi 111§te simpli spectatori atacati §i raniti de 0 forta irnpotriva careia ar fi incapabili sa se apere. Si daca Dumnezeu este considerat varful triunghiului ale carui unghiuri de 1a baza sunt eei doi.tu esti femeie. Da.. Fiecare dintre acestea i§i are functia ~i torta sa specific). Nu exists stagnare.

insotitor. v-ati logodit ~i in curand va Yeti casatori.face sa fie extrern de important ca sexele sa nn fie confundate. sot. '\azandu-l data urrnatoare. rninimalizate sau inlaturate. ci ca la prietenul tau..iar el TIU mai pleca? Ai observat ca i~i tot cauta motive sa. calcai rufe . lnangaietor si. rarnana ~i candti-ai dat seama di il interesezi. La Pasti l-ai vazut din nou §i ai inceput sa te intrebi daca nu curnva il iubesti. putere.confident. elev. Ei sunt interdependenti §i trebuie sa Sf' recunoasca §i sa se confrunte reciproc. asa cum I-a considerat ~i Sara pe Avraam. iar t031TIlla stiai deja sigur eEl te iubeste. Dina mica trebuie pastrata asa CUIn a planuit-o Arhitectul. Acum nu rnai era un sirnplu prieten. de Craciunul trecut. I\'U $1:-\T[C. adaptabilitate si maturitate. nu amici. in timpul verii ti-a scris 0 data san de dona ori. sustinator. 11U temai gande§ti la el ca la prietenul unui prieten. Prieten. Valentin §i Lascurt timp dupa aceea 0 felicltare de ziua ta . tovara§ de joaca. femeia nu este fara [independenta de] barbat. Iti rnai arnintesti seara in care tu i~ifaceai treaba prin casa . nici barbatul -filra [fa~a de] femeie. cand ai venit acasa de la facultate. el te-a Interesat ~i ai inceput sa. Prima data 1-131 intalnit pe WaH pentru ca era prietenul lui Ed.DINAM[CA." Barbatii §i femeile nu pot §i nu trebuie sa incerce sa traiasca viata fara a se raporta la sexul opus. Cad dupa CUIn femeia a fost facuta din barbat.multe .~i.\ ceva opus lui. Fiecare din aceste roluri i§i are frumusetea ~i limitele salev fiecare necesita un ra spuns diferi t din partea ta §i pentru aceasta este nevoie de flexibilitate. tot asa barbatul se naste a cum din femeie si totul este de la Dumnezeu. IFTbtu. Avern rievoie unii de altii.curatenie in bucatarie. Deja ai uncle experiente ce tin de dorneniul acesta a] schimbarii. Dona luni mai tarziu ai primit de la el 0 felici tare de Sf. pentru vacanta. iubit. Viata este fascinanta §i aceasta dinamica va va pastra viu interesul unul pentru celalalt atata timp cat la baza a toate se aHa dragostea. In viata voastra impreuna el va fi. ascultator. a spus apostolul Pavel. invatator. aceasta a adus 0 noua schimbare in tine. Apoi. ignorate. Sotul ~isotia trebuie sa fie sot §i sotie. "ci(nnnl. 93 . lider.i. Aceasta confruntare .eel mai dar realizata in casnicie .

medicarnentele? Legamintele sunt serioase. Invatatorul tau ar putea sa faca 0 gre§eala grava de care ai incerca t sa il avertizezi. Tocmai de aceea au fast necesare promisiunile. suferind §i trist. care nu vrea sa-§i ia Ie tine. ~i vei avea dreptate. Dar nu le-ai facut i:ncrezandu-te in puterea ta de a 94 . in viata exista lucruri ce pot face ca promisiurule solernne sa para 0 batjocura. avand nevoie de prezenta §i de Ingrijirea ta clipa de clipa. bolnav. 'fSil-ti iubesti. Extrem de serioase. in boala §i in sanatate. sa-l cinstesti si 5a-1 asculti pe acest barbat doborat. Harul ce te-a imputernicit sa fad acele legrhninte va fi acolo ca sa te sprijine atunci cand punerea lor in practica va parea imposibila. chinuit §i furies. dar te-ai casatorit en el ca sa fiti alaturi la bine §i la rau. Peate ca intr-o zi cavalerul tau in armura stralucitoare va cunoaste infrangercn publica. sa-ti cinstesti. Iubitul tau ar putea sa se transforme intr-uri pacient neajutorat. IIAcesta nu este barbatul eu care m-am casatorit". Sa-l iu besti. ~i acele promisiuni extraordinare au Iuat in calcul posibilitatea unor schimbari radicale.~ipiarda slujba. vei putea spune.CE INSEO\MNA sA Fli FEMEiE Svar putea ca intr-o zi sustinatorul tau sa i. sa-ti asculti" sotul pot parea adevarate ironii in fata umilintelor de nespus §i a injosirii bolli. Puterea ta ar putea da dovada de 0 slabiciune neasteptata. zi si noapte.

alcatuiasca 0 units te.o si cu mine sa ne fi casatorit. nu impotriva lui. Nu exista rivalitate a unuia impotriva celuilalt. fie singur &1 creal 0 a ferneie din el §i pentru elf special proiectata ca sa-l ajute.. El a vazut eElnu este bine ca acesta sa. Acesta este motivul pentru care barbatul i§i paraseG. intru totul darullui Dumnezeu pentru barbat. inainte ca tatal la.te parintii El parase~te toate celelalte legaturi trupesi ca sa 0 fata de responsabil stabileasca pe cea mai intima dintre toate. mi-am dat seama ca el crede cit 95 . 0 evidenta a scorului. Femeia este ell totul altfel. Cand Dumnezeu a creat barbatul. si sa se uneasca in cadrul casniciei pentru a fi una in trup. raspunzator celalalt in ascultare de porunca lui Durnnezeu. §i nu pretind nicidecum en lucrurile ies intotdeauna perfect. 0 perrnanenta comparatie san insistenta ca toate lucrurile sa fie impartite exact pe din doua . sunt doar un om. plina de defecte. Tu. tragand in aceeasi directie cu celalalt. in unitate nu exista competitie. sa fie barbat sau femeie.Fiecare tine cu celalalt. sa i se potriveasca. Dar suntem oameni. fiica meal §tii foarte bine ca. singura care este unitatea perfecta a unui singur trup. §i fie care se afla in relatie eli celalalt. C asatoria este 0 unitate Este nevoie de doi ca sa total diferita. Odata. sa-i fie partenera.

CE j~SEAMNASA ru lntEIE

suntern accepte doamna mai des

in competitie unu 1 cu celalalt ~i eft ]i vine greu sa situatia aceasta. Studiarn arnandoi spaniola cu 0 din Ecuador, §i ea trebuia sa-l corecteze pe el mult dedit pe mine. Era suparat nu fii ndca credea ca profesoara e partinitoare. ci deoarece consider» ca are dreptate, Nu am stiut nimic despre toate aces tea pftnii cand odata, in timp ce ne plirnbam, mi-a rnartu risit ce simte. Nu-mi cerca sa. incetinesc ritm ul, "sa fae pE.\proasta" ori sa
flu mai superficiala in pregatire.

Nici prin gand nu-i l:recea J§a ceva. Voia doar sa-mi marturiseasca cat de dificila .i se parea aceasta competitie. Eu ~1l11 recunoscut ca rnie rni-a facut placere sa coucurez eu el, §i ca probabil uu m~a§ fi straduit daca nu ar fi existat competitia. £1 a ajuns s5 admita ca diferenta daru rilor este 0 realitate a vietii ~i in cele din urrna a reusit sa 0 accepte. 'Ioate accstca au ~inut de seritimente, £11 de judeca ta, §l el a vazu t lucrurile ca atare, nu Atunci am inceput sa inva tarn. amandoi - §·i nu trebuie sa

incetam niciodata sa inva ta1n lectia aceasta - ca indiferent ce daruri avem, nu trebuie sa facern parada de de, ci trebuie sa. le folosim pentru binele altora, Dupa ce ne-am casatorit, am descoperit cu uirnire cat de bine se potriveau darurile pe care le aveam fiecare dintre noll ~i astte! i11TI inceput sa invalanl Iectia din 1 Corinteni 12, versetele 17-18: "Daca tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Daca totul ar f cruz, unde ar fi mirosul? Acum dar, Dumnezeu a pus madularele In trup, pe fiecare a~a cu m a vail EL Exista unitate in trupul fizic- toate madularele sunt unite irnpreuna arrnonios §i pentru binele intregului trup, §i loate se supun capului. La feleste §i ell unita lea din casnicie: doua persoane separate Iormeaza un trup, ~~i daca sunt crestine, sunt una in Cristos, supuse conducerii lui. Daca cei doi sunt una in Cristos, ei n u au parte nurnai de unita te, ci si de partasic, si aceasta este un lucru nepretui 1.
Ji

96

asnicia este 0 oglinda. Fiecare il reflecta pe celalalt, cee~ ce intr-o oarecare masura poate fi dureros, Hindea nici unul dintre noi nu poate suporta prea multa realitate dintr-o data .. 0 pasare mai ciudata din Australia, numita Tweetie Pie, sFa vazut intr-o og1inda ce atarna L1nga colivia ei, A fost nevoie sa i se administreze tranchilizante. pentru ca imaginea pe care 0 vazuse in oglinda 0 facea sa caraie toata noaptea, sa se lupte eu niste dusrnani imaginari §i sa se ghem.uiasca inspairnantatii "intr-un colt al coliviei. Casatoria este pentru eei mai multi oameni prima experienta de viata adulta obisnuita ~ indep1inirea zilnica, comuna, smerita a indatoririlor, in stransa legatura ell alta persoana §i in dependents de ea. Prea putini oameni sunt nevoiti Mi-§i asume responsabilitati zilnice inainte sa se dlsatoreasdi. Prezenta unui coleg de camera asigura probabil pu tin exercitiu, insa poate fara a include gatitul ~i administrarea banilor, Acestea sunt niste realita ti ale vietii si, in cazul in care casnicia itl ofera prima sansa de a te confrunta cu ele, exists posibilitatea de ada vina pe casnicie ca atare, sau pc par tener, din cauza unor dificulb1ti care fac parte pur §i simplu din viata adulta, Via~a confine multa monotonie. Nu prea te-ai confruntat cuea de una singura, §i
97

C

CE iNSF..;'\MNA sA HI FEl~-lE[E

cand va veti confrunta eu ea impreuna, nu este de mirare ca. VOT iesi la iveala slabiciuni si pacate, 9i este Brese sa existe §i surprize, Te vei vedea pe furis asa cum esti, ca intr-o oglinda. Tu nu €§ti eli totul lipsita de exercitiu in rutina vietii. Ai facut planuri, ai facut cumparaturi, ai gAtit in ultimii dltiva ani, §i ax facut-o bine. Dar este cu totul altceva sa planifici, sa fad cumparaturi §i sa gate§ti 21 de mese pe saptamana timp de 52 de sapta.mani pe an+ Ti-ai castigat si ti-ai administrat singura banii de cheltuiala tirnp de cativa ani, dar sa adrninistrezi §i sa cheltuiesti cu atentie banii pe care i-a castigat altcineva, §i sa faci ca ei sa ajunga pentru voi doi pana la sfarsitul lunii, aceasta este ell totul altceva. " Acestea sunt lucruri pamante~ti in care vei fi testata. In acest context, te vei vedea asa cum nu te-ai mai vazut niciodata pana acurn. Te vei vedea prin ochii sotului tau, ~i aceasta va fi 0 adevarata revelatie, Uneori vei vedea gre§eli Lael. Este foarte probabil sa vezi greseli la el pe care va trebui sa le rezolvi in tine. Dadi vei fi deprimata, vei observa di §i el este. Daca vei cauta sa fii bine dispusa, vei vedea ce mult insearnna aceasta pentru ell mai ales daca va avea. motive bine intemeiate sa nu fie bine dispus, Poti crea pentru el un climat familial in functie de atitudinea pe care 0 ai ttl, iar aceasta face parte din datoria ta de sotie. Caminul pe care it creezi §i atmosfera din acel carnin formeaza IU111ea in care sotul tau se intoarce din lumea activitatii lui. Rl ca aceasta lume sa fie un loc plin de frumusete §i de pace.

98

Raspunzand "Dati barbatului care te-a cerut :in casatorie tu spui . Ea continua SEi faca lucrarea la care a fast chemata anterior. iar dupa ce Ill-am casatorit ell el am.nfine.. fost tot misionara. §i cre~ ca accst lucf. Vorbind din propria Olea experienta.~rtant. Eu am fast misionara Inainte ca tatal tau sa ala ceara in casatorie. Este 0 datorie pe care esti chemata sa 0 indeplinesti. . accepti datoria. raspunzi 121 €a.Da" casniciei. Daca este 0 datorie.NII este ceva ce se 'intampla din senin. te dedici disciplinelor. responsa bilitatilor. intri in casnicie de buna voie §i cu bucurie.u. chiar &1 nei fernei care are 0 cariera u 'ii este u§or sa puna casnicia p€ primul loc cand ce casatoreste. ca sa-l lase pe sotul ei sa ocupe primul loc. c~sn~da este 0 vocatie. Te concentrezi asupra ei jertfindu-te ei zi de Z1 intr-un "Da de 0 viata.Aleluia". CHIn a SpU5 Ruth Benedict. Probabil ca in planullui Dumnezeu ea nu renunta de fapt 1a acea cariera. privilegiilor §i bucuriilorei. Cred di aceasta este mai usor pentru Iemeie. Cand lTI-aITI. Auzi chemarea. eram scriitoare. inseamna ea trebuie sa depui eforturi pentru indeplinirea ei. §] nu am fast eliberata de aceasta A I = f ll 99 . §i nu sotie de misionar. casatorit a dona oara intrasem intr-un alt domeniu de activitate. renunte la cariera ell un . limitarilor. foarte jmp. sa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful