You are on page 1of 82

CAPITOLUL 4

ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR


4.1. Contabilitatea capitalurilor proprii
4.1.1. Contabilitatea capitalului social
4.1.2. Exemple de operaţiuni economice privind capitalul social
4.1.3. Contabilitatea rezervelor şi a fondurilor proprii
4.1.3.1. Contabilitatea rezervelor
4.1.3.2. Contabilitatea fondurilor proprii
4.1.3.3. Exemple de operaţiuni economice privind rezervele şi fondurile proprii
4.2. Contabilitatea activelor imobilizate
4.2.1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
4.2.2. Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările necorporale
4.2.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale
4.2.4. Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările corporale
4.2.5. Contabilitatea imobilizărilor în curs
4.2.6. Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările în curs
4.2.7. Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale
4.2.8. Exemple de operaţiuni economice privind amortizarea imobilizărilor corporale şi
necorporale
4.2.9. Contabilitatea imobilizărilor financiare
4.3. Contabilitatea activelor circulante materiale
4.3.1. Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale consumabile,
obiecte de inventar şi mărfuri
4.3.2. Exemple de operaţiuni economice privind stocurile de materii prime, materiale
consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri
4.3.3. Contabilitatea produselor
4.3.4. Exemple de operaţiuni economice privind produsele curs de execuţie
4.4. Contabilitatea trezoreriei
4.4.1. Caracterizarea relaţiilor de decontare
4.4.2. Organizarea contabilităţii trezoreriei
4.5. Contabilitatea decontărilor din operaţiuni comerciale
4.5.1. Contabilitatea datoriilor din operaţiuni comerciale
4.5.2. Contabilitatea creanţelor din operaţiuni comerciale
4.5.3. Exemple de operaţiuni privind contabilitatea decontărilor din operaţiuni comerciale
4.6. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială
4.6.1. Funcţionarea conturilor privind decontările cu personalul, asigurările sociale şi
protecţia socială
4.6.2. Exemple de operaţiuni privind contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările
sociale şi protecţia socială
4.7. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi alte instituţii publice
4.7.1 Funcţionarea conturilor privind datoriile faţă de bugetul statului şi alte instituţii publice
4.7.2. Exemple de operaţiuni privind decontările cu bugetul statului şi alte instituţii publice
4.8. Contabilitatea decontărilor privind diverse datorii şi creanţe
4.9. Contabilitatea cheltuielilor
4.9.1. Organizarea şi particularităţile contabilităţii cheltuielilor
4.9.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare
4.9.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare
4.9.4. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
4.9.5. Exemple de operaţiuni privind contabilitatea cheltuielilor
4.10. Contabilitatea veniturilor
4.10.1. Organizarea şi particularităţile contabilităţii veniturilor
4.10.2. Contabilitatea veniturilor din exploatare
4.10.3. Contabilitatea veniturilor financiare
4.10.4. Contabilitatea veniturilor extraordinare
4.10.5. Exemple de operaţiuni privind contabilitatea veniturilor
4.11. Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor înregistrate în avans
4.12. Contabilitatea rezultatelor financiare şi repartizării profitului
ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR

57
4.1 Contabilitatea capitalurilor proprii

4.1.1 Contabilitatea capitalului social


Capitalul social, ca element al patrimoniului, exprimă, sub formă bănească, obligaţiile
unităţii faţă de cei care au participat la constituirea sa, aceştia putând fi atât persoane fizice
(asociaţi, acţionari), cât şi persoane juridice (societăţi, fundaţii, instituţii, statul). Capitalul social
este specific societăţilor comerciale fiind egal cu valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale,
respectiv cu valoarea aportului în natură sau/şi în numerar, a rezervelor încorporate şi a profitului
repartizat pentru majorarea capitalului sau altor operaţiuni care conduc la modificarea acestuia.
În procesul de constituire a capitalului social se disting două momente şi anume:
1. Subscrierea capitalului social de către asociaţi sau acţionari în baza contractului de
societate şi a statutului societăţii;
2. Vărsarea aporturilor subscrise anterior în natură şi/sau în numerar, operaţie în urma
căreia are loc realizarea efectivă a capitalului social subscris vărsat.
Capitalul subscris nevărsat este capitalul pe care proprietarii întreprinderii s-au angajat să-l
pună la dispoziţia unităţii patrimoniale cu ocazia înfiinţării acesteia.
Capitalul subscris vărsat exprimă de fapt partea din capitalul subscris care a fost fizic
depusă la dispoziţia unităţii patrimoniale de către proprietari.
Pe parcursul funcţionării întreprinderii, capitalul social poate înregistra anumite creşteri prin
emisiunea de noi acţiuni, reprezentative cu aporturi în bani şi/sau în natură şi prin operaţiuni
interne (încorporarea de rezerve, capitalizarea profitului, ş.a.) sau poate avea loc reducerea
capitalului social prin rambursarea unei părţi din acesta către acţionari sau asociaţi, ori pentru
acoperirea unor pierderi.
Vărsarea capitalului social constă în aducerea şi integrarea în activul patrimonial a
aporturilor în bani şi/sau în natură, subscrise anterior, care contribuie la realizarea obiectului de
activitate al societăţii.
Pentru reflectarea în contabilitate a procesului de constituire a capitalului social se folosesc
o serie de conturi, dintre care se reţin:
Contul 101 “Capital social“; cont de pasiv ce se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de
gradul II:
*Contul 1011 “Capital subscris nevărsat“ - cont de pasiv;
*Contul 1012 “Capital subscris vărsat“ - cont de pasiv;
*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ - cont de activ;
*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cont de activ;
*Contul 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“
- cont de activ;
*Contul 21x “Imobilizări Corporale“ - cont de activ;
*Contul 301 “Materii prime“ - cont de activ;
*Contul 371 “Mărfuri“ - cont de activ.
Contul 1011 “Capital subscris nevărsat“ este cont de capitaluri proprii care exprimă
obligaţia unităţii patrimoniale faţă de acţionari sau asociaţi. Din punct de vedere al funcţiei
contabile este un cont de pasiv. Cu ajutorul acestui cont se urmăreşte procesul de subscriere a
capitalului de către asociaţi sau acţionari până în momentul vărsării lui, în bani sau în natură.
Tot cu ajutorul său se urmăreşte menţinerea nivelului capitalului social declarat la Registrul
Comerţului potrivit Adunării Generale a Acţionarilor şi Asociaţilor.
Fiind cont de pasiv îşi începe activitatea prin a se credita şi se creditează cu valoarea
capitalului subscris de asociaţi şi acţionari potrivit declaraţiei de subscriere şi actului constitutiv,
prin debitul contului 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“.
Se debitează pe măsura depunerii de către acţionari sau asociaţi a aporturilor subscrise în
corespondenţă cu creditul contului 1012 “Capital subscris vărsat“.
Soldul final creditor (S.F.C.) al contului semnifică capitalul subscris şi nevărsat.
Schematic, conţinutul economic al contului 1011 “Capital subscris nevărsat“ se prezintă
astfel:
D 1011 C
1012 456
S.F.C.

Contul 1012 “Capital subscris vărsat“ exprimă valoarea efectivă a capitalului social
constituit în urma vărsării aporturilor în numerar şi/sau în natură de către asociaţi şi acţionari,
precum şi a mişcării acestuia (creşteri sau diminuări). Este un cont de pasiv ce se înscrie în

58
structura capitalurilor permanente care exprimă obligaţia societăţii faţă de asociaţi pentru capitalul
vărsat pe întreaga durată de existenţă a unităţii patrimoniale.
Se creditează cu valoarea capitalului vărsat în bani sau în natură de către asociaţi sau
acţionari şi cu valoarea rezervelor destinate măririi capitalului social (debitul contului 1011 “Capital
subscris nevărsat“ şi debitul contului 106 “Rezerve“).
Se debitează cu ocazia retragerii aporturilor de capital de către asociaţi sau acţionari şi cu
diminuările de capital efectuate potrivit legii pentru compensarea pierderilor realizate după
încheierea exerciţiului (creditul conturilor 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ şi
121 “Profit şi pierdere“).
Soldul final creditor al contului exprimă capitalul social subscris şi vărsat la finele
perioadei de gestiune.
Schematic, corespondenţele contului 1012 “Capital subscris vărsat“ se prezintă astfel:
D 1012 C
456 1011
121 106
S.F.C.

Cele două conturi de capital, respectiv 1011 “Capital subscris nevărsat“ şi 1012 “Capital
subscris vărsat“ asigură reflectarea în contabilitate a operaţiilor economice de subscriere şi vărsare
efectivă a aporturilor în bani şi în natură şi menţinerea mărimii capitalului declarat.

Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ face parte din clasa
conturilor de terţi, grupa decontărilor cu asociaţii iar în structura patrimoniului se înscrie la active
circulante sub formă de creanţe sau active în decontare. Din punct de vedere al funcţiei contabile
este un cont de activ.
Se debitează cu drepturile de creanţă asupra asociaţilor şi acţionarilor constituite pe
baza declaraţiei de subscriere sau a contractului de societate şi se creditează cu stingerea
acestor drepturi de creanţă ca urmare a vărsării aporturilor în bani şi în natură.
Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ se prezintă schematic astfel:
D 456 C
1011 205
5121 208
5311 21x
301
302
303
371
5121
5311
1012
S.F.D.
Se debitează în corespondenţă cu creditul conturilor:
*Contul 1011 “Capital subscris nevărsat“ cu drepturile de creanţă asupra acţionarilor sau
asociaţilor constituite pentru aporturile subscrise de aceştia.
*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ şi contul 5311 “Casa în lei“, cu sumele achitate
asociaţilor cu ocazia retragerii capitalului.
Se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor:
*Conturile de active imobilizate (205 ÷ 267) şi active circulante sub formă de stocuri şi
producţie în curs de execuţie (301 ÷ 381) corespunzător categoriei de bunuri depuse ca aport;
*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“, cu valoarea aportului în bani la capitalul social depus
în contul de disponibil la bancă;
*Contul 5311 “Casa în lei“, pentru depunerea aportului la capital în numerar prin casieria
unităţii patrimoniale;
*Contul 1012 “Capital subscris vărsat“, cu părţile sociale de capital retrase de asociaţi.
Soldul final debitor al contului 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“
reprezintă aportul de capital subscris şi nevărsat, respectiv drepturile de creanţă faţă de asociaţii
care nu au depus integral capitalul subscris.
4.1.2 Exemple de operaţiuni economice privind capitalul social

59
Operaţia nr. 1 - Se înregistrează constituirea unei societăţi comerciale pe acţiuni cu
subscrierea integrală a aporturilor în numerar şi în natură, astfel:
- disponibilităţi băneşti în contul de la bancă: 7.000.000 lei;
- brevet de invenţie în valoare de 5.000.000 lei;
- program informatic în valoare de 3.000.000 lei;
- calculator electronic în valoare de 12.000.000 lei;
- mărfuri în valoare de 2.000.000 lei.
LEGENDA: - R2 - Regula a 2-a de funcţionare a conturilor;
- R3 - Regula a 3-a de funcţionare a conturilor ;
-D - Se debitează;
-C - Se creditează.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia presupune subscrierea capitalului social de către
acţionari în baza contractului de societate şi a statului societăţii. Potrivit acestei operaţii:
-cresc drepturile de creanţă asupra acţionarilor;
-creşte capitalul subscris nevărsat.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) ”Decontări cu acţionarii/ asociaţii R2 456 D
privind capitalul“
29.000.000 lei R2 1011 C
+x(P) “Capital subscris nevărsat“
29.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ: 456 = 1011 29.000.000
Operaţia nr. 2 - Se înregistrează vărsarea integrală a aporturilor subscrise anterior de către
acţionari:
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia se referă la integrarea aporturilor în activul
patrimonial:
-cresc activele imobilizate şi activele circulante pe seama aporturilor vărsate;
-scad drepturile de creanţă asupra acţionarilor.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Conturi la bănci în lei“ R2 5121 D
7.000.000 lei
+x(A) “Concesiuni, brevete şi alte drepturi R2 205 D
5.000.000 lei şi valori similare“
+x(A) “Alte imobilizări necorporale“
3.000.000 lei R2 208 D
+x(A) “Mijloace fixe diverse“
1.200.000 lei R2 213 D
+x(A) “Mărfuri“
2.000.000 lei R2 371 D
-x(A) “Decontări cu asociaţii privind 29.000.000
lei capitalul“ R3 456 C
d) FORMULA CONTABILĂ :
% = 456 29.000.000
5121 7.000.000
205 5.000.000
208 3.000.000
213 12.000.000
371 2.000.000

Operaţia nr. 3 În urma vărsării aporturilor de către acţionari se înregistrează realizarea


capitalului social în valoare de 29.000.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia reflectă constituirea efectivă a capitalului social:
- scade capitalul subscris nevărsat;
- creşte capitalul subscris vărsat.
b) BILANŢ: A = P + x - x c) CONTURI
+x(P) “Capital subscris vărsat“ R2 1012 C

60
29.000.000 lei
-x(P) “Capital subscris nevărsat“ R3 1011 D
29.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
1011 = 1012 29.000.000

Operaţia nr. 4 În baza hotărârii Adunării generale a asociaţilor se înregistrează


rambursarea către asociaţi a unei părţi din capitalul social vărsat de către aceştia în sumă de
4.000.000 lei.
Această operaţie presupune reflectarea în contabilitate a altor operaţiuni ce au avut loc
concomitent astfel:

4.1 Reducerea capitalului social prin rambursarea unei părţi către asociaţi
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia determină micşorarea capitalului social subscris
vărsat cu partea cuvenită asociaţilor care se retrag.
b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI
-x(A) “Decontări cu asociaţii privind R3 456 C
4.000.000 lei
capitalul“ R3 1012 D
-x(P) “Capital subscris vărsat“
4.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
1012 = 456 4.000.000

4.2 Rambursarea unei părţi din capital către asociaţi prin contul de la bancă
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţia determină scăderea disponibilităţilor băneşti
aflate în contul de la bancă prin restituirea lor către asociaţi
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Decontări cu asociaţii privind R2 456 D
4.000.000 lei capitalul“
-x(A) “Conturi la bănci în lei“ R3 5121 C
4.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
456 = 5121 4.000.000

Operaţia nr. 5 Se înregistrează creşterea capitalului social prin încorporarea rezervelor în


sumă de 3.000.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia generează o creştere a capitalului social
subscris vărsat concomitent cu o diminuare a rezervelor capitalizate.
b) BILANŢ: A = P + x - x c) CONTURI
+x(P) “Capital subscris vărsat“ 3.000.000 R2 1012 D
lei
-x(P) “Rezerve“ R3 106 C
3.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
106 = 1012 3.000.000

4.1.3 Contabilitatea rezervelor şi a fondurilor proprii

4.1.3.1 Contabilitatea rezervelor

61
Rezervele se constituie în principiu pe seama cotelor afectate anual din rezultatul
exerciţiului financiar (profit repartizat în acest scop potrivit legii sau statutului de funcţionare).
Pentru urmărirea în contabilitate a rezervelor se foloseşte contul 106 “Rezerve“, cont de
capitaluri proprii, cu funcţie contabilă de pasiv. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervelor
constituite sau utilizate de societate.
Contul 106 “Rezerve“ se creditează cu sumele repartizate din profitul exerciţiului curent
pentru constituirea de rezerve prin debitul contului 129 “Repartizarea profitului“.
Se debitează prin creditul conturilor:
*Contul 1012 “Capital subscris vărsat“ cu rezervele utilizate pentru creşterea capitalului
social;
*Contul 121 “Profit şi pierdere“, cu rezervele destinate acoperirii pierderilor din exerciţiul
curent.
Soldul final creditor reflectă rezervele existente.
Schematic, conţinutul economic al contului 106 “Rezerve“ se prezintă astfel:

D 106 C
1012 129
121
S.F.C.

4.1.3.2. Contabilitatea fondurilor proprii


Fondurile proprii se constituie de către societăţile comerciale cu scopul de a susţine financiar
activitatea de investiţii ori pentru stimularea personalului care a participat la realizarea de profit.
Reţinem următoarele categorii de fonduri proprii ce se constituie potrivit legii: fondul de participare
la profit şi fondul pentru constituirea surselor proprii de finanţare.
Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiunilor economice privind fondurile proprii se
folosesc conturile: contul 424 “Participarea personalului la profit“ şi contul 1068 “Alte rezerve“. În
cadrul acestuia din urmă se deschide un analitic distinct numit “Fond de dezvoltare“.

Contul 424 “Participarea personalului la profit“ ţine evidenţa constituirii şi utilizării


fondului de participare a angajaţilor la profit. Este cont de capitaluri proprii cu funcţie contabilă de
pasiv.
Se creditează cu sumele repartizate din profitul net realizat în exerciţiul financiar curent şi
destinat finanţării premiilor din profit acordate salariaţilor prin debitul contului 129 “Repartizarea
profitului“.
Se debitează prin creditul contului 424 “Participarea personalului la profit cu sumele
utilizate din fondul de participare la profit pentru stimularea salariaţilor.
Soldul final creditor reflectă fondul de participare la profit , neutilizat.
Schematic, corespondenţele contului 424 “Participarea personalului la profit“ se prezintă
astfel:

D 424 C
424 129
S.F.C.

Contul 1068 “Alte rezerve“ ţine evidenţa constituirii şi utilizării fondurilor destinate
finanţării cheltuielilor privind investiţiile. Este cont de capitaluri proprii cu funcţie contabilă de
pasiv.
Se creditează cu profitul net din exerciţiul curent repartizat pentru constituirea surselor
proprii de finanţare prin debitul contului 129 “Repartizarea profitului“.
Se debitează cu sumele consumate din alte fonduri proprii în corespondenţă cu creditul
contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.
Soldul final creditor reprezintă alte fonduri proprii constituite.
Schematic, conţinutul economic al contului 1068 “Alte rezerve“ se prezintă astfel:

D 1068 C
5121 129
S.F.C.

4.1.3.3 Exemple de operaţiuni economice privind rezervele şi fondurile proprii

62
Operaţia nr. 1 Se înregistrează constituirea de rezerve în valoare de 3.800.000 lei pe
seama profitului net realizat în exerciţiul financiar curent.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia presupune constituirea de rezerve pe seama
profitului net:
- cresc rezervele constituite;
- cresc repartizările efectuate din profit.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Repartizarea profitului“ 3.800.000 R2 129 D
lei
+x(P) “Rezerve“ R2 106 C
3.800.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
129 = 106 3.800.000 lei

Operaţia nr. 2 Se înregistrează utilizarea de rezerve pentru creşterea capitalului social în


sumă de 1.601.000 lei şi pentru acoperirea pierderilor din exerciţiul curent de 301.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţia determină modificarea structurii capitalurilor
proprii prin diminuarea rezervelor şi pe seama acestora creşterea capitalului social şi
compensarea pierderii.
b) BILANŢ: A = P + x - x c) CONTURI
+x(P) “Capital subscris vărsat“ 1.601.000 R2 1012 C
lei
+x(P) “Profit şi pierdere“ R2 121 C
301.000 lei
-x(P) “Rezerve“ R3 106 D
1.900.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
106 = % 1.900.000
1012 1.601.000
121 301.000

Operaţia nr. 3 Se constituie fondul de participare la profit în sumă de 2.800.000 lei şi


fondul pentru constituirea surselor proprii de finanţare în sumă de 7.450.000 lei pe seama profitului
net repartizat în acest scop.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura constituirii fondurilor proprii din
profitul net al exerciţiului curent:
- cresc fondurile proprii;
- creşte repartizarea din profit.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Repartizarea profitului“ R2 129 D
10.250.000 lei
+x(P) “Participarea personalului la profit“ R2 424 C
2.800.000 lei
+x (P) “Alte rezerve“, analitic distinct R2 1068/Fd.dezv. C
7.450.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
129 = % 10.250.000
424 2.800.000
1068/Fd. dezv. 7.450.000

Operaţia nr. 4 Se acordă premii din profit salariaţilor unităţii patrimoniale în sumă de
2.800.000 lei

ANALIZA CONTABILĂ:

63
a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia determină modificarea capitalurilor proprii şi
punerea în evidenţă a obligaţiei faţă de salariaţi astfel:
-scade fondul de participare la profit
-creşte obligaţia faţă de personalul care a participat la obţinerea de profit
b) BILANŢ : A= P + x - x c) CONTURI
+x(P) “Drepturile de participarea a R2 117 C
personalului la profit“ 2.800.000 lei
-x(P) ”Participarea personalului la profit“ R3 424 D
2.800.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
117 = 424 2.800.000

4.2 Contabilitatea activelor imobilizate

4.2.1 Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Imobilizările necorporale cuprind:


a) Cheltuielile de constituire reprezintă acea categorie de cheltuieli efectuată pentru
înfiinţarea unităţii patrimoniale. Este vorba aici de cheltuieli şi alte taxe de înscriere şi
înmatriculare, cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate, cheltuieli cu emiterea şi vânzarea
de acţiuni şi obligaţiuni, etc. Aceste cheltuieli de înfiinţare având calitatea de imobilizări, se vor
amortiza pe o perioadă de cel mult 5 ani.
Contabilitatea activelor imobilizate necorporale este realizată cu ajutorul contului de gradul
I 201 “Cheltuieli de constituire“, cont de imobilizări necorporale cu funcţie contabilă de activ.
Principalele corespondenţe ale acestui cont sunt prezentate schematic astfel:

D 201 C
5121 280
5311
404
S.F.D.

Se debitează cu cheltuielile ocazionate de înfiinţarea societăţii comerciale prin creditul


conturilor:
*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“, pentru sumele cheltuite cu ocazia înfiinţării societăţii
comerciale pe seama disponibilului bănesc aflat la bancă;
*Contul 5311 “Casa în lei“, pentru a evidenţia cheltuielile efectuate cu plata în numerar;
*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, pentru cheltuielile de constituire efectuate prin
intermediul unor unităţi specializate.
Se creditează în corespondenţă cu debitul contului 280 “Amortizări privind imobilizările
necorporale“ pentru a înregistra cheltuielile de constituire amortizate integral.
Soldul final debitor al contului reflectă valoarea cheltuielilor de constituire efectuate şi
neamortizate încă.
b) Cheltuielile de cercetare-dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea unor
lucrări sau obiective de cercetare strict individualizate, care prezintă garanţia realizării unei
eficienţe.
Contabilitatea este organizată cu ajutorul contului 203 “Cheltuieli de cercetare-
dezvoltare“, care din punct de vedere al conţinutului economic este un cont de active imobilizate
necorporale, cu funcţie contabilă de activ. Prezintă următoarele corespondenţe mai semnificative
prezentate schematic.

D 203 C
233 205
404 280
721 6583
S.F.D.
Contul 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare“ se debitează în corespondenţă cu creditul
conturilor:

64
*Contul 233 “Imobilizări necorporale în curs“ pentru a evidenţia valoarea cheltuielilor de
cercetare-dezvoltare recepţionate pe seama imobilizărilor în curs;
*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, pentru lucrările şi proiectele de cercetare şi dezvoltare
achiziţionate de la terţi;
*Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“, pentru lucrările de cercetare
şi dezvoltare efectuate pe cont propriu.
Se creditează prin debitul conturilor:
*Contul 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori
similare“, pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare aferente brevetelor sau licenţelor;
*Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“, cu valoarea cheltuielilor de
cercetare şi dezvoltare amortizate integral:
*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea
neamortizată a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare cedate.
Soldul final al contului 203 “Cheltuieli de cercetare - dezvoltare“ este debitor şi reprezintă
valoarea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare existente. Se amortizează pe o perioadă de cel mult
cinci ani.
c) Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare, reprezintă acea categorie de
imobilizări necorporale ce cuprinde valoarea bunurilor preluate cu acest titlu în patrimoniul unităţii
primitoare. Activele imobilizate necorporale incluse în această categorie se amortizează pe durata
stabilită conform contractului.
Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor de fabrică şi de comerţ şi altor
drepturi şi valori similare este realizată cu ajutorul contului 205 “Concesiuni, brevete, licenţe,
mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“. Este un cont de active imobilizate
necorporale cu funcţie contabilă de activ. Prezintă următoarele corespondenţe mai importante care
se prezintă schematic astfel:

D 205 C
203 280
233 6583
404
456
721
S.F.D.

Contul 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“,
se debitează în următoarele corespondenţe:
*Contul 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare“, cu valoarea brevetelor, licenţelor şi altor
valori similare recepţionate;
*Contul 233 “Imobilizări necorporale în curs“ pentru a evidenţia finalizarea şi recepţionarea
lucrărilor de investiţii din perioadele anterioare;
*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, pentru brevetele sau licenţele achiziţionate de la terţi;
*Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“ pentru a înregistra brevetele,
licenţele şi alte valori similare realizate pe cont propriu;
*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, pentru aportul în natură
adus de asociaţi la capitalul societăţii comerciale.
Se creditează prin debitul conturilor:
*Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“, cu valoarea amortizată a
brevetelor şi a altor drepturi similare cedate:
*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea
neamortizată înregistrată la cedarea acestor imobilizări necorporale.
Soldul final debitor al contului reprezintă brevetele, licenţele şi alte drepturi şi valori similare
existente.
d) Fondul comercial se regăseşte în structura activelor imobilizate necorporale numai dacă
se aduce ca aport la înfiinţare sau în cazul în care se cumpără.
Contabilitatea este organizată prin intermediul contul 207 “Fond comercial“, cont de
active imobilizate necorporale cu funcţie contabilă de activ. Cu ajutorul acestui cont se ţine
evidenţa fondului de comerţ care concură la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului activităţii
unităţii sub formă de: clientelă, debuşee, reputaţie, părţi de firmă, segmente de piaţă şi alte
elemente necorporale. Fondul comercial se determină ca diferenţă între valoarea de aport sau
costul de achiziţie, după caz, şi valoarea activului net al acestuia.

65
Contul 207 “Fond comercial“ prezintă următoarele corespondenţe:

D 207 C
404 280
456 6583
S.F.D.

Se debitează prin creditul conturilor:


*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“ cu valoarea fondului comercial achiziţionat de la terţi;
*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu valoarea fondului
comercial aportat la capitalul societăţii.
Se creditează prin debitul conturilor:
*Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“, cu valoarea fondului comercial
cedat pentru partea amortizată până în momentul cedării;
*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea
neamortizată a fondului comercial cedat.
Soldul final debitor al contului 207 “Fond comercial“ reprezintă valoarea fondului comercial
existent.
e) Alte imobilizări necorporale se referă în special la programele informatice create de
unitate sau achiziţionate de la terţi pentru necesităţile proprii ale unităţii patrimoniale. Contul care
ţine evidenţa acestor imobilizări este 208 “Alte imobilizări necorporale“, cont de active
imobilizate, cu funcţie contabilă de activ. Acest cont prezintă următoarele corespondenţe:

D 208 C
404 280
456 6583
721
S.F.D.

Se debitează în corespondenţă cu creditul conturilor:


*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, pentru a înregistra valoarea programelor informatice
achiziţionate de la terţi;
*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, pentru valoarea de aport a
programelor informatice aduse de asociaţi la capitalul societăţii;
*Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“ pentru valoarea acestor
imobilizări necorporale realizate pe cont propriu.
Se creditează prin debitul următoarelor conturi corespondente:
*Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“ cu valoarea altor imobilizări
necorporale scoase din activ ca urmare a amortizării integrale;
*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea altor
imobilizări necorporale care nu au fost amortizate.
Soldul final debitor reprezintă valoarea altor imobilizări necorporale existente.
Activele imobilizate sunt reprezentate de acele bunuri şi valori destinate să folosească de o
manieră durabilă mai multe exerciţii în desfăşurarea activităţii unităţii patrimoniale. Ele nu se
consumă la prima utilizare deoarece participă la mai multe circuite economice.
Activele imobilizate se diferenţiază în contabilitate pe următoarele grupe:
*imobilizări necorporale;
*imobilizări corporale;
*imobilizări în curs necorporale şi corporale;
*imobilizări financiare.

4.2.2 Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările necorporale

Operaţia nr. 1 - O societate comercială pe acţiuni înregistrează taxe pentru înscriere şi


înmatriculare achitate în numerar în sumă de 350.000 lei şi alte cheltuieli legate de înfiinţarea
societăţii facturate de o unitate specializată în sumă de 720.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:

66
a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia generează cheltuieli de înfiinţare a societăţii cu
afectarea numerarului din casierie şi punerea în evidenţă a obligaţiei faţă de terţi
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
A+x=P+x
+x(A) “Cheltuieli de constituire“ 1.070.000 R2 201 D
lei
-x(A) “Casa în lei“ R3 5311 D
350.000 lei
+x(P) “Furnizori de imobilizări“ R2 404 D
720.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
201 = % 1.070.000
5311 350.000
404 720.000

Operaţia nr. 2 Se înregistrează realizarea unui brevet de invenţie pe cont propriu la costul
de producţie de 7.000.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC : - Operaţia determină punerea în evidenţă a brevetului de
invenţie realizat de unitate prin efort propriu:
- cresc imobilizările necorporale sub forma brevetului de inventator;
- cresc veniturile din producţia de imobilizări necorporale.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Concesiuni, brevete şi alte R2 205 D
7.000.000 lei drepturi şi valori
similare“
R2 721 C
+x(P) “Venituri din producţia de 7.000.000 lei
imobilizări necorporale“
d) FORMULA CONTABILĂ:
205 = 721 7.000.000

Operaţia nr. 3 Se înregistrează cedarea unui program informatic cu valoarea de intrare de


6.000.000 lei, amortizat 70%, respectiv 4.200.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia se referă la scoaterea din evidenţă a programului
informatic:
- scad activele imobilizate necorporale;
- scade amortizarea înregistrată până în momentul cedării;
- cresc cheltuielile extraordinare cu valoarea neamortizată a programului informatic
cedat.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
A- x = P - x
+x(A) “Cheltuieli privind activele 1.800.000 R2 6583 D
lei cedate“
-x(A) “Alte imobilizări necorporale“ R3 208 C
6.000.000 lei
-x(P) “Amortizări privind imobilizările R3 280 D
4.200.000 lei necorporale“
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 208 6.000.000
280 4.200.000
6583 1.800.000

Operaţia nr. 4 Se înregistrează scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de constituire


amortizate integral în valoare de 380.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia determină scăderea activelor imobilizate
necorporale concomitent cu scăderea amortizării acestora.
b) BILANŢ: A- x = P - x c) CONTURI

67
-x(A) “Cheltuieli de constituire“ R3 201 C
380.000 lei
-x(P) “Amortizări privind imobilizările R3 280 D
380.000 lei necorporale“
d) FORMULA CONTABILĂ:
280 = 201 380.000

4.2.3 Contabilitatea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale sunt reprezentate de acele bunuri care servesc activitatea de


producţie şi comerţ în mai multe exerciţii financiare. Ele se găsesc sub formă de terenuri şi mijloace
fixe.
Contabilitatea terenurilor este realizată cu ajutorul contului 211 “Terenuri şi amenajări de
terenuri“, cont de active imobilizate corporale cu funcţie contabilă de activ.
Contul 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“ se debitează prin creditul conturilor:
*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“ cu valoarea terenurilor achiziţionate de la terţi;
*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu valoarea terenurilor
aduse ca aport la capitalul societăţii;
*Contul 231 “Imobilizări corporale în curs“, cu valoarea amenajărilor de terenuri, executate
în regie proprie.
Se creditează prin debitul conturilor:
* Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu valoarea terenurilor
aportate, retrase de asociaţi;
* Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea
terenurilor scoase din gestiune prin vânzare.
Soldul debitor al contului 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“ reprezintă valoarea
terenurilor şi amenajărilor la terenuri existente în patrimoniu.
Schematic, conţinutul economic al contului 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“ se
prezintă astfel:

D 211 C
404 456
456 6583
231
S.F.D.

Mijloacele fixe reprezintă obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi


îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului;
- are o durată normală de utilizare mai mare de un an;
Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, la
încadrarea lor ca mijloace fixe, se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set;
La intrarea în patrimoniu mijloacele fixe se înregistrează în contabilitate la valoarea de
intrare, ce este reprezentată:
a)de preţul de achiziţie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
b)de costul de producţie pentru mijloacele fixe constituite sau produse de unitatea
patrimonială;
c)de valoarea rămasă actualizată în urma reevaluării mijloacelor fixe în baza unei dispoziţii
legale exprese;
d) de valoarea actuală pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit. La stabilirea valorii
actuale se va ţine cont de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici identice sau similare şi de
gradul de uzură fizică a mijloacelor fixe primite.
e) de valoarea de aport acceptată de părţi pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu
ocazia asocierii, fuziunii, etc., conform prevederilor din statute sau contracte, determinată prin
expertiză.
Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe este organizată pe fiecare obiect de evidenţă
contabilă în parte.

68
Pentru organizarea contabilităţii sintetice a mijloacelor fixe se foloseşte contul 21x
“Imobilizări corporale“, cont de imobilizări corporale amortizabile. Prezintă următoarele
corespondenţe mai importante:

D 21x C
404 281
231 6583
456 101
101 456
722
S.F.D.

Se debitează prin creditul conturilor:


* Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, cu valoarea mijloacelor fixe achiziţionate de la terţi;
* Contul 231 “Imobilizări corporale în curs“, cu valoarea mijloacelor fixe realizate şi
recepţionate pe seama investiţiilor în curs;
* Contul 456 ”Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ şi contul 101 “Capital“ cu
valoarea de aport la capital a mijloacelor fixe aduse de asociaţi sau întreprinzătorul individual;
* Contul 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale“ cu valoarea mijloacelor fixe
obţinute din producţia proprie.
Se creditează prin debitul conturilor:
* Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale“, cu valoarea de intrare a mijloacelor
fixe amortizate până în momentul ieşirii din patrimoniu prin vânzare sau urmare expirării duratei de
funcţionare;
*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea
neamortizată la data ieşirii din gestiune a mijloacelor fixe;
*Contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu
valoarea mijloacelor fixe retrase de întreprinzătorul individual sau de asociaţi.
Soldul debitor al contului reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe existente în
patrimoniu la acea dată.

4.2.4 Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările corporale

Operaţia nr. 1 O societate comercială achiziţionează terenuri la cost de achiziţie 4.500.000


lei, TVA 19% şi mijloace fixe la cost de achiziţie 9.200.000 lei, TVA 19% în baza facturii primite de la
furnizori şi a contractelor de vânzare-cumpărare.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia presupune achiziţionarea de imobilizări
corporale de la furnizori:
- cresc activele imobilizate corporale sub forma terenurilor şi a mijloacelor fixe;
- creşte obligaţia faţă de furnizori;
- creşte T.V.A. aferentă cumpărărilor de bunuri.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Terenuri şi amenajări de terenuri“ R2 211 D
4.500.000 lei
+x(A) “Instalaţii …“ R2 213x D
9.200.000 lei
+x(A) “TVA deductibilă“ R2 4426 D
2.603.000 lei
+x(P) “Furnizori de imobilizări“ 16.303.000 R2 404 C
lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 404 16.303.000
211 4.500.000
213x 9.200.000
4426 2.603.000

Operaţia nr. 2 Se înregistrează cedarea unor mijloace de transport a căror valoare de


intrare este de 7.601.000 lei şi sunt amortizate 65%, adică 4.940.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura scoaterii din evidenţă a

69
mijloacelor fixe cedate:
- scad mijloacele fixe cedate;
- scade amortizarea înregistrată până în momentul cedării;
- cresc cheltuielile extraordinare cu valoarea neamortizată a programului informatic
cedat.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
A-x=P-x
+x(A) ”Cheltuieli privind activele cedate şi R2 6583 D
alte operaţii de capital“ 2.660.000 lei
-x(A) “Instalaţii …“ R3 213x C
7.601.000 lei
-x(P) “Amortizări privind imobilizările R3 281 D
4.940.000 lei corporale“
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 213x 7.601.000
6583 2.660.000
281 4.940.000

Operaţia nr. 3 În baza facturii furnizorului se înregistrează lucrări de modernizări efectuate


la mijloacele fixe din dotare în valoare de 4.000.000 lei, TVA 19%.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia de modernizare este de natura achiziţionării de
mijloace fixe:
- cresc mijloacele fixe;
- creşte TVA deductibilă;
- creşte obligaţia faţă de terţi.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x (A) “Instalaţii …“ R2 213x D
4.000.000 lei
+x(A) “TVA deductibilă“ R2 4426 D
760.000 lei
+x (P) “Furnizori de imobilizări“ R2 404 C
4.760.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 404 4.760.000
21x 4.000.000
4426 760.000
Operaţia nr. 4 Se înregistrează cedarea terenurilor la valoarea de intrare de 12.000.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura scoaterii din evidenţă a
terenurilor:
- scad terenurile;
- cresc cheltuielile extraordinare.
b) BILANŢ : A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli privind activele R2 6583 D
12.000.000 lei cedate“
-x(A) “Terenuri şi amenajări de terenuri“ R3 211 C
12.000.000 lei
d)FORMULA CONTABILĂ:
6583 = 211 12.000.000

4.2.5 Contabilitatea imobilizărilor în curs

Imobilizările în curs reprezintă investiţiile neterminate până la finele exerciţiului financiar,


precum şi avansurile acordate furnizorilor de imobilizări. Deoarece investiţiile au ca finalitate fie o
imobilizare necorporală sau o imobilizare corporală, în contabilitate există două conturi distincte, şi
anume:
*Contul 233 “Imobilizări necorporale în curs“;
*Contul 231 “Imobilizări corporale în curs.

70
Contul 233 “Imobilizări necorporale în curs“ ţine evidenţa investiţiilor ce au ca
finalizare o imobilizare necorporală (brevet de invenţie, program informatic, etc.) cât şi evidenţa
avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale. Este cont de active imobilizate
necorporale cu funcţie contabilă de activ.
Se debitează prin creditul conturilor:
*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs
facturate de furnizori;
*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“, cu avansurile acordate furnizorilor de imobilizări;
*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu imobilizările necorporale
în curs, aportate de asociaţi la capitalul social;
*Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“, cu valoarea imobilizărilor
necorporale în curs, realizate pentru nevoi proprii.
Se creditează prin debitul conturilor:
*Contul 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare“; contul 205 “Concesiuni, brevete şi alte
drepturi şi valori similare şi contul 208 “Alte imobilizări necorporale“ pentru a înregistra valoarea
imobilizărilor necorporale în curs terminate şi recepţionate ca imobilizări necorporale;
*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“ pentru a evidenţia valoarea avansurilor decontate
furnizorilor.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale în curs.
Schematic corespondenţele contului 233 “Imobilizări necorporale în curs“ se prezintă astfel:
D 233 C
404 203
5121 205
456 208
721 404
S.F.D.

Imobilizările corporale în curs reprezintă investiţiile în curs de execuţie efectuate în regie


proprie sau în antrepriză evaluate la costul de producţie, respectiv la costul de achiziţie şi care
reprezintă preţul de deviz al investiţiei. Acestea vor fi trecute în categoria mijloacelor fixe după
recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune.
Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs este organizată cu ajutorul contului 231
“Imobilizări corporale în curs“. Conţinutul său economic îl plasează în clasa conturilor de
imobilizări corporale. Contul are funcţie contabilă de activ.
Se debitează în corespondenţă cu creditul conturilor:
* Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, cu valoarea imobilizărilor corporale în curs facturate
de furnizori;
* Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ pentru aportul în natură la
capitalul societăţii comerciale reprezentat prin imobilizări corporale în curs;
*Contul 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale“, cu valoarea imobilizărilor
corporale în curs, realizate în regie proprie;
*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ pentru a evidenţia avansurile acordate furnizorilor de
imobilizări corporale.
Se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor:
* Contul 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“ şi contul 21x “Imobilizări corporale“, pentru
a înregistra valoarea amenajărilor de terenuri şi a mijloacelor fixe recepţionate prin terminarea
investiţiei corporale în curs:
* Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, cu valoarea avansurilor decontate furnizorilor.
Soldul debitor al contului reflectă valoarea imobilizărilor corporale în curs.

4.2.6 Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările în curs

Operaţia nr. 1 O societate comercială înregistrează recepţionarea unui mijloc fix realizat în
regie proprie la costul de producţie de 20.000.000 lei, din care pe seama unei investiţii din
exerciţiul precedent 16.000.000 lei şi din efortul propriu al unităţii în exerciţiul curent de 4.000.000
lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura obţinerii de mijloace fixe pe
seama investiţiilor neterminate din exerciţiul precedent şi a lucrărilor de investiţii din
perioada curentă:

71
- cresc mijloacele fixe recepţionate;
- scad imobilizările corporale în curs urmare a finalizării şi punerii în funcţiune a
mijlocului fix;
- cresc veniturile din producţia de imobilizări corporale pentru efortul financiar cu
investiţiile efectuate în exerciţiul curent.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
A+x=P+x
+x (A)“Mijloace fixe diverse“ R2 21x D
20.000.000 lei
-x (A)“Imobilizări corporale în curs“ R3 231 C
16.000.000 lei
+x (P) “Venituri din producţia de R2 722 C
4.000.000 lei imobilizări corporale“
d) FORMULA CONTABILĂ:
21x = % 20.000.000
231 16.000.000
722 4.000.000

Operaţia nr. 2 - O societate comercială acordă un avans antreprenorului general pentru


realizarea unei lucrări de investiţii în antrepriză. Valoarea avansului acordat prin bancă este de
8.000.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia presupune constituirea unui drept de creanţă
asupra furnizorului de mijloace fixe:
- cresc imobilizările corporale în curs cu valoarea avansului acordat ;
- scad disponibilităţile băneşti din contul de la bancă.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Imobilizări corporale în curs“ R2 231 D
8.000.000 lei
-x(A) “Conturi la bănci în lei“ R3 5121 C
8.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ
231 = 5121 8.000.000

Operaţia nr. 3 Societatea comercială înregistrează situaţia de lucrări facturată de


antreprenor în valoare de 18.000.000 lei, TVA 19%.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia presupune evidenţierea investiţiei corporale în
curs facturată de antreprenor:
- scad activele imobilizate necorporale;
- scade amortizarea înregistrată până în momentul cedării;
- cresc cheltuielile extraordinare cu valoarea neamortizată a programului informatic
cedat.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Imobilizări corporale în curs“ R2 231 D
18.000.000 lei
+x(A) “TVA deductibilă“ R2 4426 D
3.420.000 lei
+x(P) “Furnizori de imobilizări“ R2 404 C
21.420.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 404 21.420.000
231 18.000.000
4426 3.420.000

Operaţia nr. 4 Societatea comercială înregistrează decontarea obligaţiei faţă de


antreprenor în sumă de 21.420.000 lei, ţinând seama de avansul acordat acestuia în sumă de
8.000.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia presupune stingerea obligaţiei faţă de furnizori:
- scade dreptul de creanţă constituit din avansul acordat;

72
- scad disponibilităţile băneşti din contul de la bancă;
- scade obligaţia faţă de furnizori.
b) BILANŢ: A - x = P- x c) CONTURI
-x(A) “Imobilizări corporale în curs“ R3 231 C
8.000.000 lei
-x(A) “Conturi la bănci în lei“ R3 5121 C
13.420.000 lei
-x (P) “Furnizori de imobilizări“ R3 404 D
21.420.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
404 = % 21.420.000
231 8.000.000
5121 13.420.000

Operaţia nr. 5 Se recepţionează mijlocul fix pe seama lucrării de investiţii realizate în


antrepriză la costul de producţie de 18.000.000 lei

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura intrării în patrimoniu a mijloacelor
fixe:
- cresc mijloacele fixe;
- scad imobilizările corporale în curs.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Instalaţii …“ R2 213x D
18.000.000 lei
-x(A) “Imobilizări corporale în curs“ R3 231 C
18.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ
213x = 231 18.000.000

Operaţia nr. 6 Se recepţionează un brevet de inventator realizat în regie proprie la costul


de producţie de 7.500.000 lei
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura recepţionării imobilizărilor
necorporale:
- cresc brevetele de invenţie;
- cresc veniturile din producţia de imobilizări necorporale.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) ”Concesiuni, brevete, licenţe, mărci R2 205 D
comerciale şi alte drepturi şi valori
similare“
7.500.000 lei R2 722 C
+x(P) “Venituri din producţia de imobilizări
corporale“
7.500.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
205 = 722 7.500.000

4.2.7 Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale

Amortizarea activelor imobilizate reflectă deprecierea ireversibilă a acestora, urmare uzurii


fizice şi morale intervenite în cursul perioadei de gestiune.
Amortizarea imobilizărilor necorporale se realizează potrivit legii sau contractului în care
este prevăzută durata de amortizare (concesiuni, brevete, licenţe şi alte drepturi similare). De
regulă, imobilizările necorporale au o durată de recuperare prin amortizare de 3-5 ani.
Activele necorporale se amortizează astfel:
a) cheltuielile de constituire şi cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizează în
maximum 5 ani;

73
b) brevetele, licenţele, mărcile de fabrică, de comerţ şi alte drepturi de proprietate
industrială şi comercială similare, se amortizează pe durata prevăzută de către agentul economic
care le deţine;
c) programele informatice, create de agenţii economici sau achiziţionate de la terţi, se
amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare, dar nu mai mult de 5 ani.
Durata efectivă de amortizare a activelor necorporale menţionate mai sus se stabileşte de
către Consiliul de Administraţie, respectiv de către responsabilul cu gestiunea patrimoniului.
d) imobilizările necorporale de natura concesiunii se amortizează pe durata contractului.
Imobilizările corporale sunt supuse amortizării numai pentru componentele lor referitoare la
mijloace fixe şi amenajări de terenuri. Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna
următoare punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor
normale de funcţionare. Amortizarea mijloacelor fixe se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare
asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe şi care se include în cheltuielile de exploatare.
Cota de amortizare se va calcula astfel:

CA = 100
Durata normală de utilizare din catalog (ani)
Amortizarea mijloacelor fixe se poate efectua utilizând unul din următoarele regimuri de
amortizare:
A. Amortizarea lineară, ce constă în repartizarea uniformă în cheltuielile de exploatare a
unor sume fixe, ce se stabilesc proporţional cu durata normală de utilizare a mijlocului fix. De
exemplu, dacă valoarea de intrare este de 15.000.000 lei, iar durata de utilizare este de 5 ani,
atunci anuitatea (cota anuală) din valoarea de intrare va fi:

15.000.000
Anuitatea = = 3.000.000 lei
5
B. Amortizarea degresivă - presupune multiplicarea cotelor de amortizare lineară cu unul
din coeficienţii următori:
a) 1,5 dacă durata de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între doi şi cinci ani;
b) 2,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între cinci şi zece
ani;
c) 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de zece
ani.
C. Amortizarea accelerată - care constă în includerea, în primul an de funcţionare în
cheltuielile de exploatare, a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix
respectiv. Pentru exerciţiile financiare următoare, amortizarea anuală este calculată la valoarea
rămasă de amortizat, după regimul linear, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi.
Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale este asigurată cu ajutorul
conturilor sintetice de gradul I, respectiv 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“ şi
281 “Amortizări privind imobilizările corporale“.

Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“ este un cont rectificativ al


valorii de intrare a imobilizărilor necorporale (la evaluarea în bilanţ când se determină valoarea
netă), cu funcţie contabilă de pasiv.
Se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II, corespunzător categoriei de imobilizări
necorporale la care se referă.
Schematic, corespondenţele contului 280, se prezintă astfel:

D 280 C
201 6811
203
205
207
208

74
S.F.C.

Se creditează prin debitul contului 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea


imobilizărilor“ pentru a evidenţia amortizarea imobilizărilor necorporale care se înregistrează pe
baza calculelor de amortizare direct pe cheltuielile de exploatare.
Se debitează prin creditul conturilor de imobilizări necorporale (201, 203, 205, 207, 208)
pentru a evidenţia amortizarea aferentă acestor imobilizări complet amortizate, ieşite din gestiune
ca urmare a scoaterii din funcţiune sau vânzării.
Soldul creditor al contului reflectă valoarea amortizării imobilizărilor existente în gestiunea
unităţilor patrimoniale la data pentru care s-a stabilit soldul.
Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale“ este un cont rectificativ al
valorii de intrare a imobilizărilor corporale (amenajări de terenuri şi mijloace fixe), cu funcţie
contabilă de pasiv. Acest cont prezintă următoarele corespondenţe, ce sunt prezentate schematic
astfel:

D 281 C
21x 6811
S.F.C.

Se creditează cu amortizarea care se înregistrează lunar la imobilizările corporale prin


debitul contului 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor“ şi se debitează
cu valoarea amortizării aferentă mijloacelor fixe vândute sau scoase din activ prin creditul contului
21x “Imobilizări corporale“.
Soldul creditor al contului semnifică valoarea amortizării aferentă imobilizărilor existente
în gestiunea unităţii patrimoniale la data care s-a stabilit soldul.
Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale“ se desfăşoară în conturi sintetice de
gradul II, corespunzător categoriei de imobilizări corporale la care se referă.

4.2.8. Exemple de operaţiuni economice privind amortizarea imobilizărilor corporale şi


necorporale

Operaţia nr. 1 O societate comercială înregistrează amortizarea programului informatic


pentru suma de 601.000 lei şi amortizarea lineară a calculatorului electronic pentru suma de
1.200.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura deprecierii ireversibile a
imobilizărilor necorporale şi corporale:
- cresc cheltuielile de exploatare;
- creşte amortizarea activelor imobilizate amortizabile.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli de exploatare privind R2 6811 D
1.800.000 lei amortizarea imobilizărilor“
+x(A) “Amortizări privind imobilizările 601.000 R2 280 C
lei necorporale“
+x(P) “Amortizări privind imobilizările R2 281 C
1.200.000 lei corporale“
d) FORMULA CONTABILĂ:
6811 = % 1.800.000
280 601.000
281 1.200.000

Operaţia nr. 2 În baza procesului-verbal de scoatere din funcţiune se înregistrează


dezafectarea (casarea) unui mijloc fix complet amortizat a cărui valoare de înregistrare este de
10.000.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura ieşirii din patrimoniu a
imobilizărilor corporale.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
-x(A) “Imobilizări corporale“ R3 21x C
10. 000.000 lei
-x(P) “Amortizări privind imobilizările R3 281 D

75
10.000.000 lei corporale“
d) FORMULA CONTABILĂ:
281 = 21x 10. 000.000

4.2.9. Contabilitatea imobilizărilor financiare

Imobilizările financiare reprezintă plasamentele pe termen lung ale capitalului în acţiuni sau
alte titluri de valoare, cum sunt: titlurile de participare, titlurile activităţii de portofoliu, alte titluri şi
creanţe imobilizate pe termen lung.
Contabilitatea imobilizărilor financiare este realizată cu ajutorul conturilor din grupa 26
“Imobilizări financiare“ dintre care reţinem: contul 261 “Titluri de participare deţinute la filiale din
cadrul grupului“, contul 263 “Imobilizări financiare sub formă de interese de participare“, contul
267 “Creanţe imobilizate“.
Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni sau alte titluri de valoare
deţinute în capitalul unei societăţi comerciale care asigură deţinătorului exercitarea unui control
sau a unei influenţe notabile asupra emiţătorului.
În contabilitate evidenţa este organizată cu ajutorul contului 261 “Titluri de participare
deţinute la filiale din cadrul grupului“, care din punct de vedere al conţinutului economic este
un cont de active imobilizate financiare, cu funcţie contabilă de activ.
Principalele corespondenţe ale acestui cont sunt:

D 261 C
101 101
456 456
5121 6583
5311
S.F.D.

Se debitează prin creditul conturilor:


* Contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“
pentru a evidenţia valoarea titlurilor de participare reprezentând aportul întreprinzătorului
individual, precum şi aportul în natură al asociaţilor la capitalul societăţii;
* Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ şi contul 5311 “Casa în lei“ pentru valoarea titlurilor
de participare achiziţionate cu plata imediată;
Se creditează prin debitul conturilor:
* Contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“
pentru valoarea titlurilor de participare retrase;
*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea
cheltuielilor privind titlurile de participare cedate.
Soldul debitor al contului reflectă valoarea titlurilor de participare existente.
Titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu reprezintă acea categorie de titluri
imobilizate care asigură deţinătorului la o anumită scadenţă obţinerea unui venit financiar, fără
intervenţia în gestiunea societăţii emiţătoare de titluri.
Contabilitatea acestor titluri este organizată cu ajutorul contului de imobilizări financiare
263 “Imobilizări financiare sub formă de interese de participare“.
Contul prezintă funcţie contabilă de activ şi are următorul conţinut economic:

D 263 C
101 6583
456 101
5121 456
5311
S.F.D.

Se debitează prin creditul conturilor:


*Contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“
pentru a înregistra aportul întreprinzătorului individual şi aportul asociaţilor la capitalul societăţii.

76
*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ şi contul 5311 “Casa în lei“ cu valoarea titlurilor de
portofoliu achiziţionate cu plata imediată.
Se creditează prin debitul conturilor:
* Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“ cu valoarea
titlurilor de portofoliu cedate.
* Contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu
valoarea titlurilor de portofoliu retrase de întreprinzătorul individual.
Soldul debitor al contului semnifică titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu
existente.

Creanţele imobilizate sunt urmărite de contabilitate pe următoarele categorii:


- creanţe legate de participaţii;
- împrumuturi acordate pe termen lung;
- alte creanţe imobilizate, inclusiv dobânzile aferente creanţelor legate de participaţii şi
împrumuturilor acordate pe termen lung.
Contabilitatea creanţelor imobilizate este realizată cu ajutorul contului 267 “Creanţe
imobilizate“ ce are funcţie contabilă de activ. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor
legate de participaţii, a împrumuturilor acordate pe termen lung, inclusiv a dobânzilor aferente
acestora.
Schematic, corespondenţele contului 267 se prezintă astfel:

D 267 C
5121 5121
763 5311
S.F.D.

Se debitează prin creditul conturilor:


* Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“, cu valoarea împrumutului acordat altor unităţi
patrimoniale;
* Contul 763 “Venituri din creanţe imobilizate“, cu valoarea dobânzilor aferente creanţelor
imobilizate.
Se creditează prin debitul conturilor:
* Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ şi contul 5311 “Casa în lei“, cu valoarea dobânzilor
aferente acestora încasate prin bancă sau prin casieria unităţii.
Soldul debitor reprezintă valoarea împrumuturilor acordate altor unităţi şi a altor creanţe
imobilizate.

4.3 Contabilitatea activelor circulante materiale

4.3.1 Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale consumabile, obiecte de


inventar şi mărfuri
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie cuprinde ansamblul bunurilor şi
serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale, destinate:
- fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie;
- fie a fi consumate la prima lor utilizare.
În cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind: materiile prime, materialele consumabile;
produsele sub formă de: semifabricate, produse finite, produse reziduale; mărfurile şi ambalajele.
O categorie distinctă în cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar.
Pentru organizarea contabilităţii stocurilor se folosesc următoarele conturi sintetice: contul
301 “Materii prime“, contul 302 “Materiale consumabile“; contul 303 “Materiale de natura
obiectelor de inventar“; contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“;
contul “371 “Mărfuri“ şi altele.

Contul 301 “Materii prime“ ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime
care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în stare iniţială sau
transformată în aceste produse. Contul 301 “Materii prime“ este cont de active circulante sub formă
de stocuri din punct de vedere al conţinutului economic, iar din punct de vedere al funcţiei
contabile este cont de activ.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime intrate în gestiunea
unităţii patrimoniale prin creditul conturilor:

77
*contul 401 “Furnizori“ şi contul 542 “Avansuri de trezorerie“, cu valoarea la preţ de
înregistrare a materiilor prime aprovizionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie;
*contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu
valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime reprezentând aport în natură al întreprinzătorului
individual sau al asociaţilor;
*contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime“ cu valoarea materiilor prime constatate plus la
inventariere;
*contul 7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital“ cu valoarea
materiilor prime primite cu titlu gratuit sau prin donaţie;
*contul 351 “Materii şi materiale aflate la terţi“, cu valoarea materiilor prime aduse de la
terţi.
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite din gestiune prin
debitul conturilor:
*contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime“, cu valoarea materiilor prime consumate incluse
pe cheltuieli, constatate lipsă la inventariere, precum şi pierderile din deprecieri;
*contul 101 “Capital“ cu valoarea materiilor prime retrase din aport de întreprinzător;
*contul 371 “Mărfuri“, cu valoarea materiilor prime vândute ca atare;
*contul 351 “Materii şi materiale aflate la terţi“ cu valoarea materiilor prime trimise spre
prelucrare sau în custodie la terţi;
*contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea
materiilor prime ieşite prin donaţie, precum şi pierderile din calamităţi.
Soldul final debitor al contului 301 “Materii prime“ reprezintă valoarea materiilor prime
existente în stoc.
Schematic conţinutul economic al contului 301 se prezintă astfel:

D 301 C
401 601
542 101
101 371
456 351
601 6583
7583
351
S.F.D.

Contul 302 “Materiale consumabile“ ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de


materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi
materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile). Este cont de active circulante materiale
cu funcţie contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor de materiale consumabile
intrate în gestiunea unităţii patrimoniale pe diferite căi prin creditul conturilor:
*contul 401 “Furnizori“ şi contul 542 “Avansuri de trezorerie“ cu valoarea materialelor
consumabile intrate în gestiunea unităţii prin achiziţionarea de la furnizori sau din avansuri de
trezorerie.
*contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu
valoarea materialelor reprezentând aport în natură.
*contul 351 “Materii şi materiale aflate la terţi“ cu valoarea materialelor consumabile aduse
de la terţi;
*contul 601 “Cheltuieli cu materialele consumabile“, cu valoarea materialelor consumabile
constatate plus la inventariere.
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor de materiale consumabile
ieşite din gestiunea unităţii patrimoniale pe diferite căi prin debitul conturilor:
*contul 601 “Cheltuieli cu materialele consumabile“ cu valoarea materialelor consumabile
incluse pe cheltuieli, a celor constatate lipsă la inventar, cât şi pierderile din deprecieri.
*contul 101 “Capital“, cu valoarea materialelor consumabile retrase din aport, de
întreprinzător;
*contul 371 “Mărfuri“, cu valoarea materialelor consumabile vândute ca atare;
*contul 351 “Materii şi materiale aflate la terţi“, cu valoarea materialelor consumabile
trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi;
*contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea
materialelor consumabile donate.

78
Soldul final creditor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile
existente în stoc.
Schematic principalele corespondenţe ale contului 302 se prezintă astfel:

D 302 C
401 601
542 101
101 371
456 351
351 6583
601
S.F.D.

Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“ prezintă schematic


următoarele corespondenţe mai semnificative:

D 303 C
401 603
542 371
352 352
101 101
456 6583
603
7583
S.F.D.

Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“ se debitează prin creditul


următoarelor conturi:
*contul 401 “Furnizori“, cu valoarea obiectelor de inventar aprovizionate de la furnizori;
*contul 542 “Avansuri de trezorerie“, cu valoarea obiectelor de inventar cumpărate din
avansuri de trezorerie:
*contul 352 “Obiecte de inventar la terţi“, cu valoarea obiectelor de inventar aduse de la
terţi;
*contul 101 “Capital“, cu valoarea obiectelor de inventar reprezentând aport în natură al
întreprinzătorului;
*contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu valoarea de aport a
obiectelor de inventar aduse la capitalul societăţii de către asociaţi;
*603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“, cu valoarea obiectelor
de inventar constatate ca plus la inventar;
*7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital“, cu valoarea obiectelor de
inventar primite cu titlu gratuit.
Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“ se creditează prin debitul
următoarelor conturi:
*contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“ cu valoarea
obiectelor de inventar scoase din folosinţă, constatate lipsă la inventar, cât şi pierderile din
deprecieri;
*contul 371 “Mărfuri“ cu valoarea obiectelor de inventar vândute ca atare;
*contul 352 “Obiecte de inventar la terţi“, cu valoarea obiectelor de inventar trimise la terţi;
*contul 101 “Capital“, cu valoarea obiectelor de inventar retrase din aport de întreprinzător;
*contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“ cu valoarea
obiectelor de inventar donate, cât şi pierderile din calamităţi.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de
inventar existente în stoc.

Contul 371 “Mărfuri“ ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri:


Din punct de vedere al conţinutului economic este un cont de active circulante materiale, iar
din punct de vedere al funcţiei contabile este cont de activ.
Prezintă următoarele corespondenţe mai importante, care sunt prezentate schematic astfel:

D 371 C

79
401 607
542 357
101 101
456 378
357 6583
301
302
303
345
607
7583
378
S.F.D.

Contul 371 “Mărfuri“ se debitează prin creditul următoarelor conturi:


*contul 401 “Furnizori“, sau contul 542 “Avansuri de trezorerie“ pentru a înregistra valoarea
mărfurilor aprovizionate de la furnizori sau cumpărate de personalul unităţii din avansuri de
trezorerie.
*contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“
pentru a înregistra aportul în natură al întreprinzătorului sau acţionarilor şi asociaţilor.
*contul 357 “Mărfuri în custodie sau consignaţie la terţi“ cu valoarea mărfurilor aduse de
terţi;
*contul 301 “Materii prime“, contul 302 “Materiale consumabile“, contul 303 “Materiale de
natura obiectelor de inventar“ pentru a evidenţia valoarea acestor bunuri vândute ca atare;
*contul 345 “Produse finite“, cu valoarea produselor finite livrate prin magazinele proprii de
desfacere;
*contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile“, cu valoarea mărfurilor constatate plus la inventar;
*contul 7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital“, cu valoarea
mărfurilor primite cu titlu gratuit;
*contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri“, cu valoarea adaosului comercial inclus în preţul
mărfurilor.
Contul 371 “Mărfuri“ se creditează prin debitul conturilor:
*contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile“, cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor
ieşite din gestiune prin vânzare, precum şi lipsurile de inventar;
*contul 357 “Mărfuri în custodie“, cu valoarea mărfurilor trimise în custodie sau consignaţie
la terţi;
*contul 101 “Capital“, cu valoarea mărfurilor retrase din aport de întreprinzătorul individual;
*contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“ cu valoarea
donaţiilor şi a pierderilor din calamităţi constatate la mărfuri.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente.

4.3.2 Exemple de operaţiuni economice privind stocurile de materii prime,


materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri

Operaţiunea nr. 1 O societate comercială pe acţiuni aprovizionează de la furnizori pe


bază de factură următoarele stocuri: materii prime în valoare de 500.000 lei, piese de schimb în
valoare de 1.500.000 lei, echipament de protecţie în valoare de 2.400.000 lei, TVA 19%.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia este de natura aprovizionării cu stocuri de la
furnizori:
* cresc stocurile de materii prime, materiale consumabile şi obiectele de inventar;
* creşte TVA deductibilă;
* creşte obligaţia faţă de furnizori.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Materii prime“ R2 301 D
5.000.000 lei
+x(A) “Materiale consumabile“
1.500.000 lei R2 302 D
+x(A) “Materiale de natura obiectelor de
inventar“
2.400.000 lei R2 303 D

80
+x (A) “TVA deductibilă“
1.691.000 lei R2 4426 D
+x (P) “Furnizori“
10.591.000 lei R2 401 C
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 401 10.591.000
301 5.000.000
302 1.500.000
303 2.400.000
4426 1.691.000

Operaţia nr. 2 În baza bonurilor de consum se înregistrează consumul de materii prime în


sumă de 5.000.000 lei şi pierderi din depreciere la materii prime în sumă de 601.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC : Operaţia constă în trecerea pe cheltuieli a materiilor prime:
- cresc cheltuielile cu materiile prime;
- scad materiile prime.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x (A) “Cheltuieli cu materia primă“ R2 601 D
5.601.000 lei
-x (A) “Materii prime“ R3 301 D
5.601.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
601 = 301 5 .601.000
Operaţia nr. 3 Se înregistrează darea în folosinţă a echipamentului de protecţie în valoare
de 8.750.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia constă în distribuirea echipamentului de protecţie
:
- cresc cheltuielile de exploatare;
- cresc cheltuielile cu materialele de natura obiectelor de inventar.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli privind obiectele de R2 603 D
8.750.000 lei inventar“
+x(P) “Cheltuieli privind materialele de R2 603 D
natura obiectelor de inventar“ 8.750.000
lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
603 = 603 8.750.000

Operaţia nr. 4 Se înregistrează distribuirea echipamentului de lucru către personal în


valoare de 5.450.000 lei cu suportarea a 50% de către unitate şi 50% de către personal.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC : Operaţia presupune scăderea gestiunii obiectelor de
inventar pe de o parte, iar pe de altă parte are loc creşterea cheltuielilor şi a
drepturilor de creanţă asupra personalului.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli privind materialele de R2 603 D
natura obiectelor de inventar“
2.725.000 lei
+x(A) “Alte creanţe în legătură cu R2 4282 D
personalul“
2.725.000 lei
-x(A) “Materiale de natura obiectelor de R3 303 C
inventar“
5.450.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
% = 303 5.450.000
603 2.725.000
4282 2.725.000

81
Operaţia nr. 5 Se aprovizionează mărfuri în baza facturii furnizorului şi a notei de recepţie
constatare de diferenţe la cost de achiziţie de 3.650.000 lei, TVA 19%. Adaosul comercial practicat
de unitate este de 20%.
Operaţia comportă două momente.
ANALIZA CONTABILĂ: 5.1.
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia este de natura aprovizionării de mărfuri de la
furnizori:
- cresc mărfurile cumpărate de unitate;
- creşte TVA deductibilă;
- creşte obligaţia faţă de furnizori.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Mărfuri“ R2 371 D
3.650.000 lei
+x(A) “TVA deductibilă“ R2 4426 D
693.500 lei
+x(P) “Furnizori“ R2 401 C
4.343.500 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
% = 401 4.343.500
371 3.650.000
4426 693.500

ANALIZA CONTABILĂ: 5.2


a)CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia presupune includerea în preţul mărfii a marjei
comerciantului:
- cresc mărfurile din gestiune;
- creşte adaosul comercial.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Mărfuri“ R2 371 D
730.000 lei
+x(P) “Diferenţe de preţ la mărfuri“ R2 378 C
730.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
371 = 378 730.000

Operaţia nr. 6 Se înregistrează donaţii la mărfuri de 2.301.000 lei şi pierderi datorate


calamităţilor naturale la gestiunea de mărfuri de 400.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC : Operaţia constă în scăderea gestiunii de mărfuri şi
suportarea donaţiilor şi a pierderilor înregistrate din calamităţi naturale pe cheltuieli
extraordinare.

b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
-x(A) “Mărfuri“ R3 371 C
2.700.000 lei
+x(A) “Cheltuieli extraordinare privind R2 6583 D
2.700.000 lei operaţiile de
gestiune“
d) FORMULA CONTABILĂ :
6583 = 371 2.700.000

Operaţia nr. 7 Se înregistrează vânzarea ca atare de materii prime în valoare de 3.100.000


lei şi materiale consumabile de 4.601.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC : Operaţia este de natura vânzării de stocuri în aceeaşi
stare:
- cresc mărfurile din gestiune;
- scad stocurile de materii prime şi materiale consumabile vândute ca atare.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Mărfuri“ R2 371 D
7.700.000 lei

82
-x(A) “Materii prime“ R3 301 C
3.100.000 lei
-x(A) “Materiale consumabile“ R3 302 C
4.601.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
371 = % 7.700.000
301 3.100.000
302 4.601.000

Operaţia nr. 8 Se înregistrează descărcarea gestiunii de mărfuri vândute pentru care


preţul de înregistrare (preţul de cumpărare) este de 3.650.000 lei, iar adaosul comercial reprezintă
730.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura descărcării gestiunii de mărfuri
vândute:
- scad mărfurile din gestiune;
- cresc cheltuielile de exploatare pentru costul mărfurilor vândute;
- scade adaosul comercial inclus în preţul mărfii.

b) BILANŢ: A+x-x=P c) CONTURI


A-x=P-x
+x(A) “Cheltuieli privind mărfurile“ R2 607 D
3.650.000 lei
-x(A) “Mărfuri“ R3 371 C
4.380.000 lei
-x(P) “Diferenţe de preţ la mărfuri“ R3 378 D
730.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 371 4. 380.000
607 3.650.000
378 730.000

Operaţia nr. 9 În baza procesului-verbal de inventariere şi a listelor de inventariere se


constată lipsuri imputabile la piese de schimb din vina terţilor în valoare de 1.200.000 lei. Operaţia
comportă două momente:
9.1. Evidenţierea lipsei în gestiunea de materiale consumabile
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia presupune scăderea din gestiune a materialelor
consumabile constatate lipsă.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli cu materialele 1.200.000 R2 601 D
lei consumabile“
-x(A) “Materiale consumabile“ R3 302 C
1.200.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
601 = 302 1. 200.000

9.2. Imputarea lipsei în sarcina terţilor la preţul de imputare de 1.500.000 lei, TVA 19%
(1.500.000 x 19% = 285.000 lei)
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia determină constituirea drepturilor de creanţă
asupra terţilor:
- cresc debitorii diverşi;
- cresc alte venituri din exploatare;
- creşte TVA colectată.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Debitori diverşi“ R2 461 D
1.785.000 lei
+x(P) “Alte venituri din exploatare“ R2 758 C
1.500.000 lei

83
+x (P) “TVA colectată“ R2 4427 C
285.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
461 = % 1. 785.000
758 1.500.000
4427 285.000

4.3.3 Contabilitatea produselor şi a producţiei în curs de execuţie

Produsele reprezintă bunuri obţinute în diferite faze ale procesului de fabricaţie fiind
destinate a fi vândute terţilor sau utilizate pentru consum intern. În categoria produselor se cuprind:
produsele finite, semifabricatele, produsele reziduale.
Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiunilor economice privind obţinerea, livrarea şi
consumul intern al produselor se folosesc următoarele conturi: contul 345 “Produse finite“, contul
341 “Semifabricate“ şi contul 346 “Produse reziduale“.

Contul 345 “Produse finite“ este cont de active circulante sub formă de stocuri şi are
funcţie contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite intrate în gestiunea
unităţii prin creditul conturilor:
*contul 711 “Variaţia stocurilor“, cu valoarea produselor finite intrate în gestiune, precum şi
plusurile de inventar;
*contul 354 “Produse aflate la terţi“, cu valoarea produselor finite aduse de la terţi.
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite ieşite din gestiune prin
debitul conturilor:
*contul 711 “Variaţia stocurilor“, cu valoarea produselor finite vândute, precum şi lipsurile la
inventar;
*contul 354 “Produse aflate la terţi“, cu valoarea produselor finite trimise la terţi;
*contul 371 “Mărfuri“, cu valoarea produselor finite livrate prin magazinele proprii de
dsfacere;
*contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea
donaţiilor de produse finite.
Soldul debitor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite existente în
soc.
Schematic, conţinutul economic al contului 345 “Produse finite“ se prezintă
astfel:

D 345 C
711 711
354 354
371
6583
S.F.D.

Contul 341 “Semifabricate“ ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de


semifabricate. Reprezintă un cont de active circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de
execuţie cu funcţie contabilă de activ.
Contul 341 “Semifabricate“ se debitează în corespondenţă cu creditul conturilor:
*711 “Variaţia stocurilor“, cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor intrate în
gestiune din activitate proprie, precum şi plusurile constatate cu ocazia inventarierii;
*354 “Produse aflate la terţi“, cu valoarea semifabricatelor aduse de la terţi.
Se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor:
*711 “Variaţia stocurilor“, cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor vândute,
precum şi lipsurile constatate la inventariere.
*354 “Produse aflate la terţi“, cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor trimise la
terţi.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor
existente în stoc.
Schematic, principalele corespondenţe ale contului 341 “Semifabricate“ se prezintă astfel:

84
D 341 C
711 711
354 354
S.F.D.

Produsele reziduale reprezintă produsele sub formă de rebuturi, deşeuri sau materiale
recuperabile, rezultate din procesul de producţie din motive obiective sau subiective.
Rebuturile sunt produse finite care prezintă greşeli de fabricaţie, nu corespund normelor de
calitate şi nu au fost recepţionate.
Deşeurile apar în mod obiectiv din desfăşurarea normală a procesului de producţie (resturi
de stofă, bucăţi de tablă sau de lemn ş.a.m.d.). Pot fi valorificate în afara unităţii sau chiar în unitate
sub formă de materiale recuperabile.
Materialele recuperabile sunt rebuturi sau deşeuri care pot fi utilizate în procesul de
producţie următor sub formă de materii prime (piese metalice ce se retopesc) sau materiale
consumabile (combustibili la centrala termică).
Evidenţa contabilă este realizată cu ajutorul contului 346 “Produse reziduale“. Este cont
de active circulante materiale cu funcţie contabilă de activ.
Contul 346 “Produse reziduale“ se debitează în următoarele corespondenţe:
*contul 711 “Variaţia stocurilor“ cu valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale
intrate în gestiune din producţia proprie;
*contul 354 “Produse aflate la terţi“, cu valoarea produselor reziduale aduse de la terţi.
Contul 346 “Produse reziduale“ se creditează prin debitul conturilor:
*contul 711 “Variaţia stocurilor“, cu valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale
vândute;
*contul 354 “Produse aflate la terţi“ cu valoarea produselor reziduale trimise la terţi.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea produselor reziduale existente în gestiune.
Schematic, conţinutul economic al contului 346 “Produse reziduale“ se prezintă astfel:

D 346 C
711 711
354 354
S.F.D.

Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia neterminată la sfârşitul lunii ce se


găseşte în diferite stadii fizice de realizare.
Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea efectuată la sfârşitul perioadei
de gestiune folosind metode tehnice de constatare a gradului sau a stadiului de efectuare a
operaţiunilor tehnologice şi evaluarea acestuia la costurile de producţie.
Pentru urmărirea şi înregistrarea în contabilitate a producţiei în curs de execuţie se foloseşte
contul 331 “Produse în curs de execuţie“. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa produselor
în curs de execuţie (produse care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute în procesul
tehnologic). Este cont de active circulante materiale cu funcţie contabilă de activ.
În debitul acestui cont se înregistrează valoarea la cost de producţie a stocului de produse
în curs de execuţie la sfârşitul perioadei stabilite pe bază de inventar prin creditul contului 711
“Variaţia stocurilor“.
În creditul contului 331 “Produse în curs de execuţie“ se înregistrează scăderea din gestiune
a valorii producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei următoare prin debitul contului 711
“Variaţia stocurilor“.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la cost de producţie a produselor aflate în
curs de execuţie la sfârşitul perioadei de gestiune.

4.3.4 Exemple de operaţiuni economice privind produsele şi producţia în curs de execuţie

Operaţia nr. 1 În baza Bonului de predare transfer restituire, se înregistrează obţinerea din
producţia proprie de produse finite la cost de producţie de 4.700.000 lei şi semifabricate la cost de
producţie de 1.850.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia presupune obţinerea de produse din procesul de
fabricaţie:
- cresc produsele finite şi semifabricatele;

85
- cresc veniturile din producţia stocată.
b)BILANŢ: A +x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Produse finite“ R2 345 D
4.700.000 lei
+x(A) “Semifabricate“ R2 341 D
1.850.000 lei
+x(P) “Venituri din producţia R2 711 C
6.550.000 lei stocată“
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 711 6.550.000
345 4.700.000
341 1.850.000

Operaţia nr. 2 La sfârşitul lunii se determină pe bază de inventar şi se înregistrează


producţia în curs de execuţie ce este evaluată la cost de producţie de 2.684.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia este de natura constatării producţiei neterminate
la finele lunii:
- creşte producţia în curs de execuţie;
- cresc veniturile din producţia stocată.
b)BILANŢ: A +x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Produse în curs de execuţie“ R2 331 D
2.684.000 lei
+x(P) “Variaţia stocurilor“ R2 711 C
2.684.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
331 = 711 2.684.000

4.4. Contabilitatea trezoreriei

4.4.1. Caracterizarea relaţiilor de decontare

Totalitatea operaţiilor financiare şi monetare prin care se derulează relaţiile financiar-


bancare şi are loc circulaţia capitalului financiar constituie operaţiile de trezorerie. Apariţia şi
derularea operaţiilor de natură financiară are loc ca urmare a operaţiilor economice intervenite
între unităţile patrimoniale. În mod firesc agenţii economici intră în relaţii comerciale cu alţi agenţi
pentru aprovizionarea cu bunuri şi vânzarea de produse; relaţii sociale cu personalul şi bugetul
asigurărilor sociale şi al protecţiei sociale; relaţii fiscale cu bugetul statului şi alte instituţii
financiare, care generează operaţii de încasări şi plăţi.
În sens larg, operaţiile de trezorerie cuprind disponibilităţile băneşti aflate la bănci şi în
numerar precum şi valorile mobiliare de plasament. Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie şi
creditele pe termen scurt contractate cu societăţile bancare.
Unităţile patrimoniale realizează mijloacele băneşti prin încasarea drepturilor de creanţă
provenite din vânzarea produselor, mărfurilor, din executări de lucrări şi prestări de servicii, sau din
vânzarea unor titluri de valoare (acţiuni, obligaţiuni), precum şi din alte operaţiuni. Aceste mijloace
băneşti sunt utilizate de unitate pentru efectuarea plăţilor privind achiziţionarea de materiale,
mărfuri, utilaje, etc., pentru plata salariilor, a impozitelor şi taxelor faţă de buget, pentru
rambursarea creditelor contractate cu băncile, pentru cumpărarea de titluri de plasament, etc.
Mijloacele de trezorerie folosite de agenţii economici pot fi exprimate în moneda naţională,
respectiv în lei, sau în monedă străină, respectiv în devize (valută). Evidenţa acestora se face
distinct pe unităţi monetare, atât în lei, cât şi în devize.
Totalitatea operaţiilor de încasări şi plăţi, în care este antrenată activitatea economică a
unităţilor patrimoniale constituie relaţiile de decontare.
Organizarea desfăşurării în bune condiţii a relaţiilor de decontare reprezintă un atribut al
Băncii Naţionale a României. Aceasta elaborează acte normative, instrucţiuni, regulamente privind
derularea operaţiilor de decontare, ce au caracter obligatoriu pentru toţi agenţii economici.
Relaţiile de decontare prezintă o serie de trăsături caracteristice şi anume:
- unităţile patrimoniale sunt obligate să-şi păstreze cea mai mare parte din disponibilităţile
băneşti, în conturi deschise la bănci. Nici un agent economic, nu-şi poate începe activitatea,
fără să-şi deschidă cont de disponibil la bancă şi să dovedească că are bani în acel cont.

86
- organizatorul relaţiilor de decontare este banca, care realizează operaţiile de încasări şi
plăţi prin sistemul “plăţilor prin virament“. Aceasta înseamnă că banca, transmite suma cuvenită
unităţii beneficiare, în mod scriptic, fără ca banii să participe în forma lor fizică.
- băncile execută operaţiile de decontare, numai cu consimţământul unităţii
patrimoniale plătitoare. Nici o sumă de bani nu poate fi scoasă din contul de disponibil al unui
agent economic, decât dacă există acordul acestuia, de regulă, în scris.
- odată cu efectuarea decontărilor, băncile exercită şi un control asupra respectării de către
agenţii economici, a reglementărilor şi instrucţiunilor existente în această direcţie. Orice document
depus la bancă în vederea efectuării unei operaţii de decontare, este verificat şi avizat de
specialiştii băncii pentru a fi respectate actele normative în vigoare.
Actele normative care reglementează relaţiile de decontare în ţara noastră, stabilesc
posibilitatea folosirii a două forme de decontare: acceptarea şi acreditivul.
Acceptarea este forma de decontare cea mai răspândită. Aşa cum îi spune şi numele, ea
presupune acordul de regulă scris, dat de plătitor, în vederea efectuării unei plăţi prin virament. La
rândul său, acceptul se realizează prin mai multe instrumente de decontare dintre care cele mai
importante sunt:
Factura fiscală reprezintă documentul care atestă livrarea bunurilor, executarea lucrărilor
sau prestarea serviciilor. Face parte din categoria documentelor cu regim special şi se întocmeşte
pe baza contractului, a comenzii sau a documentelor de expediere: Dispoziţie de livrare, Aviz de
însoţire a mărfii, ş.a.m.d.
Ordinul de plată reprezintă o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acestuia unei
societăţi bancare receptoare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani.
Ordinul de plată se întocmeşte în trei exemplare de către serviciul financiar, conform
reglementărilor privind controlul financiar preventiv din unitate, pe baza facturii şi a avizului de
plată de la compartimentul comercial al unităţii.
Eliberarea unui Ordin de plată de către emitent se efectuează numai atunci când acesta
dispune de fondurile băneşti necesare la societatea bancară receptoare sau le depune în
momentul emiterii Ordinului de plată.
Cecul reprezintă un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil
corespunzător în aceste conturi. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operaţiuni de
încasări sau prin acordarea unui credit bancar.
Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei
persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Instrumentul este creat de trăgător, care, în baza
unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia,
care se află în poziţie de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terţe persoane
sau însuşi trăgătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar.
Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec, fac toate operaţiile legate de acest
instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl
plăteşte.
Cambia şi biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile şi instrumente de plată care conţin
obligaţia asumată de către debitor de a plăti la vedere sau la o scadenţă fixată, beneficiarului sau la
ordinul acestuia, o sumă de bani determinată.
- Cambia este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în
procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în
calitate de creditor care dă ordin debitorului său, numit tras, să plătească o sumă fixată la o dată
determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.
- Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură
în procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul şi beneficiarul. Titlul este creat
de subscriitor sau emitent în calitate de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani fixată,
la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumită beneficiar, care are calitatea
de creditor.
Remiteri de sume prin mandate poştale, se folosesc atunci când sumele datorate se
transmit beneficiarului prin poştă. Se completează un “mandat poştal“, formular tipizat, prin care se
scrie numele şi adresa plătitorului, numele, adresa şi numărul de cont al beneficiarului şi suma ce
se plăteşte. Această sumă se depune la poştă, care în schimbul unui comision transmite suma
beneficiarului, sau o virează în contul său de disponibil.
Acreditivul este cea de a doua formă de decontare, dar în acelaşi timp este şi un activ
circulant în formă bănească pus la dispoziţia furnizorului în anumite condiţii. De remarcat că este, în
esenţă, o sumă de bani scoasă din contul de disponibil al unităţii patrimoniale şi transmisă într-un
cont special, la banca din localitatea furnizorului, pentru a urgenta plata obligaţiilor faţă de acesta.
Este deosebit de mult folosit în relaţiile de decontare cu agenţii economici din alte ţări.

87
4.4.2. Organizarea contabilităţii trezoreriei

Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de decontare, se realizează cu ajutorul conturilor de


trezorerie, şi anume: Contul 512 “Conturi la bănci în lei“, contul 531 “Casa“ şi contul 541
“Acreditive“.

Contul 512 “Conturi curente la bănci“ este un cont de trezorerie, cont sintetic de gradul
I care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II, astfel:
- 5121 “Conturi la bănci în lei“;
- 5124 “Conturi la bănci în valută“;
- 5125 “Sume în curs de decontare“.
Operaţiunile de încasări şi plăţi se realizează în majoritatea cazurilor prin intermediul
băncilor, pe seama depozitelor constituite în prealabil de către agenţii economici.
Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăţi în lei în numele titularului de cont efectuate de
societăţile bancare, este realizată cu ajutorul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“. Este un
cont de active circulante sub formă bănească (trezoreria lichidă), bifuncţional, asimilat conturilor de
activ.
Prezintă următoarele corespondenţe mai semnificative, care sunt prezentate schematic astfel:

D 5121 C
581 581
456 401
461 404
419 409
1621 441
5191 444
472 4423
706 233
231
471
1621
5191
267
S.F.D. S.F.C.

Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ se debitează în următoarele corespondenţe:


*contul 581 “Viramente interne“ cu sumele depuse din încasările în numerar, sau virate în
cont din alte conturi bancare, din acreditive, etc.;
*contul 411 “Clienţi“ şi contul 419 “Clienţi-creditori“, cu sumele încasate de la clienţi;
*contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu sumele depuse ca aport
în bani la capitalul societăţii;
*contul 461 “Debitori diverşi“, cu sumele încasate de la diverşi debitori;
*contul 1621 “Credite bancare pe termen lung“ şi contul 5191 “Credite bancare pe termen
scurt“, cu suma creditelor pe termen lung, mediu şi scurt primite de la bănci;
*contul 472 “Venituri înregistrate în avans“, cu sumele încasate în avans şi care privesc
exerciţiile financiare următoare;
*contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“ cu sumele încasate
reprezentând redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.
Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ se creditează prin debitul conturilor:
*contul 581 “Viramente interne“, cu sumele ridicate în numerar din cont sau virate în alt
cont de trezorerie;
*contul 401 “Furnizori“, contul 404 “Furnizori de imobilizări“ şi contul 409 “Furnizori-
debitori“, cu plăţile efectuate către furnizori;
*contul 441 “Impozit pe profit“, cu sumele plătite la buget reprezentând impozit pe profit;

88
*contul 444 “Impozit pe venituri de natura salariilor“ şi contul 4423 “TVA de plată“, cu
sumele plătite la bugetul statului reprezentând impozit pe salarii şi taxa pe valoarea adăugată;
*contul 233 “Imobilizări necorporale în curs“ şi contul 231 “Imobilizări corporale în curs“, cu
avansurile acordate furnizorilor de imobilizări;
*contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans“, cu sumele reprezentând abonamente, chirii şi
alte cheltuieli efectuate anticipat;
*contul 1621 “Credite bancare pe termen lung“ şi contul 5191 “Credite bancare pe termen
scurt“, cu sumele plătite reprezentând credite bancare pe termen lung, mediu şi scurt, rambursate;
*contul 267 “Creanţe imobilizate“, cu sumele reprezentând împrumuturi pe termen lung
acordate altor societăţi comerciale.
Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei aflate în conturi la bănci în lei, iar soldul
creditor reflectă creditele primite direct prin contul curent.
Contul 5124 “Conturi la bănci în valută“ funcţionează aproximativ la fel ca şi contul 5121
“Conturi la bănci în lei“, numai că evidenţa disponibilităţilor băneşti se ţine în lei şi în devize,
transformarea în lei efectuându-se la un curs fix sau la cursul comercial al zilei.
În activitatea unităţilor patrimoniale există un număr însemnat de operaţiuni care se
efectuează în numerar prin casieria unităţii. Aceasta presupune organizarea casieriei şi urmărirea
evidenţei şi mişcării numerarului printr-o serie de documente justificative, cum sunt;
- cecul de numerar care serveşte pentru ridicarea banilor din contul de la bancă şi
aducerea lor în casieria unităţii;
- foaia de vărsământ - chitanţă ce se utilizează pentru depunerea numerarului din
casierie peste limita plafon a soldului de casă, în contul curent de la bancă;
- chitanţa de încasare pentru numerarul preluat de casier de la plătitor în contul unor
drepturi de creanţă din vânzarea de mărfuri, prestarea de servicii, executarea de lucrări, precum şi
din restituirea de numerar din avansuri acordate şi neutilizate;
- statul de salarii, lista de plată pentru avans chenzinal, ordin de deplasare, lista
de plată pentru ajutoare materiale ce servesc pentru a evidenţia sumele plătite în numerar
personalului unităţii.
Evidenţa operativă a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate prin casieria unităţii este
realizată cu ajutorul Registrului de casă, ce se întocmeşte zilnic de către casier.
Contabilitatea numerarului şi a altor valori aflate în casieria unităţii se ţine cu ajutorul
conturilor: 531 “Casa“ şi 532 “Alte valori“.
Contul 531 “Casa“ face parte din clasa conturilor de trezorerie, fiind un cont de active
circulante băneşti cu funcţie contabilă de activ. Contul 531 “Casa“ se dezvoltă în următoarele
conturi sintetice de gradul II:
5311 “Casa în lei“;
5314 “Casa în valută“.

D 5311 C
581 581
411 101
461 456
542 421
101 426
456 423
706 424
457
542
S.F.D.

Contul 5311 “Casa în lei“ se debitează prin creditul conturilor:


*contul 581 “Viramente interne“, cu sumele reprezentând ridicări de numerar de la bancă;
*contul 411 “Clienţi“, cu sumele încasate în numerar de la clienţi“;
*contul 461 “Debitori diverşi“ cu sumele încasate în numerar de la diverşi debitori;
*contul 542 “Avansuri de trezorerie“ cu sumele restituite în numerar din avansuri de
trezorerie, neutilizate;

89
*contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu
sumele încasate în numerar reprezentând aportul întreprinzătorului individual şi al asociaţilor la
capitalul social;
*contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“, cu sumele încasate în
numerar reprezentând redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.
Contul 5311 “Casa în lei“ se creditează prin debitul conturilor:
*contul 581 “Viramente interne“, cu sumele reprezentând depuneri de numerar la bănci;
*contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu
sumele restituite în numerar către întreprinzătorul individual şi asociaţi;
*contul 425 “Avansuri acordate personalului“ cu avansurile acordate personalului în contul
muncii prestate şi al ajutoarelor materiale datorate;
*contul 426 “Drepturi de personal neridicate“ cu sumele achitate în numerar personalului
evidenţiate anterior ca drepturi de personal neridicate;
*contul 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ cu sumele plătite în numerar drept
ajutoare materiale şi protecţie socială;
*contul 424 “Participarea personalului la profit“, cu sumele achitate personalului
reprezentând participare la profit;
*contul 457 “Dividende de plată“, cu sumele plătite în numerar acţionarilor reprezentând
dividende;
*contul 542 “Avansuri de trezorerie“, cu sumele acordate administratorilor sau personalului
unităţii drept avansuri spre decontare.
Soldul debitor al contului reprezintă numerarul existent în casierie.
Contul 5314 “Casa în valută“ funcţionează similar contului 5311 “Casa în lei“, cu menţiunea
că evidenţa se ţine atât în lei cât şi în devize, transformarea în lei făcându-se la un curs fix sau la
cursul comercial al zilei.

Contul 532 “Alte valori“ face parte din clasa conturilor de trezorerie, având funcţie
contabilă de activ. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa bonurilor valorice, timbrelor fiscale şi
poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori, precum
şi evidenţa mişcării acestora.
Prezintă următoarele corespondenţe mai importante, prezentate schematic astfel:
D 532 C
401 302
5311 625
626
S.F.D.

Contul 532 “Alte valori“ se debitează prin creditul conturilor;


*contul 401 “Furnizori“ şi contul 5311 “Casa în lei“, cu sumele reprezentând alte valori
achiziţionate de la terţi sau plătite în numerar.
Se creditează prin debitul conturilor:
*contul 302 “Materiale consumabile“, cu valoarea combustibililor aprovizionaţi pe baza
bonurilor valorice;
*contul 625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări“ şi contul 626 “Cheltuieli poştale
şi taxe de telecomunicaţii“, cu sumele reprezentând valoarea tichetelor şi biletelor de călătorie, a
timbrelor fiscale şi poştale consumate.
Soldul debitor al contului 532 “Alte valori“ reprezintă alte valori existente în patrimoniul
unităţii.

Contul 541 “Acreditive“ este un cont din clasa activelor de trezorerie, cu funcţie contabilă
de activ. Se pot deschide atât în lei cât şi în devize, motiv pentru care în contabilitate există două
conturi sintetice de gradul II, şi anume:
5411 “Acreditive în lei“;
5412 “Acreditive în valută“.
Reţinem următoarele corespondenţe pentru contul 5411 “Acreditive în lei“ ce sunt
prezentate schematic astfel:

D 541 C

90
581 401
404
581
S.F.D.

Se debitează prin creditul contului 581 “Viramente interne“ cu sumele virate în conturile de
acreditive deschise la dispoziţia terţilor.
Se creditează prin debitul conturilor:
*contul 401 “Furnizori“ şi contul 404 “Furnizori de imobilizări“ cu sumele plătite terţilor din
acreditive.
*contul 581 “Viramente interne“, cu sumele virate în conturile de disponibilităţi ca urmare a
încetării valabilităţii acreditivului.
Soldul debitor al contului reprezintă acreditivele deschise la bănci, existente.

Contul 581 “Viramente interne“ este un cont de tranzit cu funcţie contabilă de activ. El
este utilizat pentru a înregistra virarea disponibilităţilor băneşti dintr-un cont de trezorerie în alt
cont de trezorerie.
Se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie la aceeaşi
întreprindere şi se creditează cu sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie.
Contul nu prezintă sold.

Contul 542 “Avansuri de trezorerie“ ţine evidenţa avansurilor de trezorerie şi este un


cont cu funcţie contabilă de activ.
În debitul acestui cont se înregistrează sumele virate în conturi la bănci sau acordate în
numerar prin creditul conturilor 581 “Viramente interne“ sau 5311 “Casa în lei“.
În creditul contului 542 “Avansuri de trezorerie“ se înregistrează:
- plăţile efectuate din avansuri de trezorerie către furnizori prin debitul contului 401
“Furnizori“;
- avans neconsumat depus la casieria unităţii prin debitul contului 5311 “Casa în lei“;
- cheltuieli ocazionate de deplasări, detaşări, transferări, prin debitul contului 625 “Cheltuieli
cu deplasări, detaşări şi transferări“;
Soldul debitor al contului reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie,
nedecontate.
Schematic, conţinutul economic al contului 542 “Avansuri de trezorerie“ se prezintă astfel:

D 542 C
581 401
5311 5311
625
S.F.D.

4.5 Contabilitatea decontărilor din operaţiuni comerciale

4.5.1 Contabilitatea datoriilor din operaţiuni comerciale

Se folosesc conturile care reflectă decontarea cu furnizorii:


- 401 “Furnizorii“;
- 404 “Furnizori de imobilizări“;
- 409 “Furnizori-debitori“;
- 403 “Efecte de plătit“.

Contul 401 “Furnizori“ ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii interni şi externi privind
aprovizionarea cu bunuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii.
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de furnizori, după funcţia contabilă
este un cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea facturilor primite de la furnizori în corespondenţă cu debitul
conturilor care arată natura bunurilor, lucrărilor, serviciilor şi anume:
a) Conturile de stocuri (cu valoarea la preţ de cumpărare sau preţul prestabilit):

91
- 301 “Materii prime“;
- 302 “Materiale consumabile“;
- 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“;
- 371 “Mărfuri“.
b) 605 “Cheltuieli privind energia şi apa“ - cu valoarea consumului de energie şi apă.
c) 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii“ cu valoarea lucrărilor executate de terţi;
d) 532 “Alte valori“ - cu valoarea timbrelor fiscale, mărcilor poştale, biletelor de tratament şi
călătorie achiziţionate;
e) 4426 “TVA deductibilă“ - cu valoarea taxei pe valoarea adăugată aferentă facturilor primite
de la furnizori.
Se debitează cu plăţile efectuate în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu plăţile efectuate prin bancă;
b) 5311 “Casa în lei“ - cu plăţile efectuate în numerar prin casierie;
c) 541 “Acreditive“ cu plăţile efectuate din acreditive;
d) 542 “Avansuri de trezorerie“ cu plăţile efectuate din avansuri acordate persoanelor
special împuternicite;
e) 403 “Efecte de primit“ - cu valoarea biletelor de ordin sau cambiilor acceptate de furnizor;
f) 409 “Furnizori-debitori“ cu valoarea avansurilor acordate furnizorilor în situaţia efectuării
regularizărilor reciproce.
Soldul contului 401 “Furnizori“ este creditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor.
Schematic, corespondenţele contului 401 se prezintă astfel:

D 401 C
5121 301
5311 302
541 303
542 371
403 605
409 611
532
4426
S.F.C.

Contul 404 “Furnizori de imobilizări“ ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii de


imobilizări corporale şi necorporale.
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de furnizorii de imobilizări iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea facturilor primite de la furnizorii de imobilizări în corespondenţă
cu debitul conturilor care arată natura imobilizărilor intrate şi anume:
a) conturile de imobilizări necorporale şi corporale (cu valoarea la cost de achiziţie a
imobilizărilor intrate):
- 201 “Cheltuieli de constituire“;
- 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare“;
- 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“;
- 207 “Fond comercial“;
- 208 “Alte imobilizări necorporale“;
- 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“;
- 21x “Imobilizări corporale“.
b) conturile de imobilizări în curs:
- 233 “Imobilizări necorporale în curs“;
- 231 “Imobilizări corporale în curs“.
c) 4426 “TVA deductibilă“ cu valoarea taxei pe valoarea adăugată aferentă facturilor primite
de la furnizorii de imobilizări.
Se debitează cu plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări în corespondenţă cu creditul
conturilor:
a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu plăţile efectuate prin bancă;
b) 5311 “Casa în lei“ - cu plăţile efectuate în numerar prin casierie;
c) 541 “Acreditive“ - cu plăţile efectuate din acreditive;
d) 542 “Avansuri de trezorerie“ - cu plăţile efectuate din avansuri acordate persoanelor
special împuternicite:

92
e) 233 “Imobilizări necorporale în curs“ şi 231 “Imobilizări corporale în curs“ - cu valoarea
avansurilor decontate furnizorilor.
f) 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări“ - cu valoarea biletelor de ordin sau cambiilor
acceptate de furnizorii de imobilizări.
Soldul contului 404 “Furnizori de imobilizări“ este creditor şi reprezintă sumele datorate
furnizorilor de imobilizări.
Schematic, corespondenţele contului 404 se prezintă astfel:

D 404 C
5121 201
5311 203
541 205
542 207
233 208
231 211
405 21x
233
231
4426
S.F.C.

Contul 409 “Furnizori-debitori“ ţine evidenţa avansurilor acordate furnizorilor pentru


livrări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii.
După conţinutul economic este un cont de active circulante în decontare (creanţe); după
funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează - cu avansurile plătite furnizorilor în corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu plăţile efectuate prin bancă;
b) 5311 “Casa în lei“ - cu plăţile efectuate în numerar prin casierie.
Se creditează, cu valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor,
lucrărilor sau serviciilor în corespondenţă cu debitul contului 401 “Furnizori“.
Soldul contului 409 “Furnizori-debitori“ este creditor şi reprezintă avansurile acordate
furnizorilor care urmează a fi decontate.
Schematic, corespondenţele contului 409 se prezintă astfel:

D 409 C
5121 401
5311
S.F.D.

Contul 403 “Efecte de plătit“ ţine evidenţa datoriilor faţă de furnizori stabilite pe baza
efectelor comerciale (cambii şi bilete de ordin).
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de furnizori; după funcţia contabilă
este un cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea efectelor comerciale acceptată de furnizori în corespondenţă cu
debitul contului 401 “Furnizori“.
Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă prin bancă pentru efectele comerciale emise
în corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.
Soldul contului 403 “Efecte de plătit“ este creditor şi reprezintă valoarea efectelor
comerciale de plătit.
Schematic, corespondenţele contului 403 se prezintă astfel:

D 403 C
5121 401
S.F.C.

4.5.2. Contabilitatea creanţelor din operaţiuni comerciale

Se folosesc conturile care reflectă decontarea cu clienţii:


- 411 “Clienţi“;

93
- 419 “Clienţi-creditori“;
- 413 “Efecte de primit“.

Contul 411 “Clienţi“ ţine evidenţa decontărilor cu clienţii interni şi externi pentru
produse, semifabricate, materiale, mărfuri, etc., vândute, lucrări executate şi servicii prestate
conform facturilor întocmite (emise).
După conţinutul economic este un cont de creanţe (active circulante în decontare) iar după
funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează - cu valoarea la preţ de vânzare a mărfurilor, produselor, semifabricatelor,
etc., lucrărilor şi serviciilor prestate conform facturilor emise, precum şi cu TVA aferentă în
corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 701 “Venituri din vânzarea produselor finite“;
b) 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor“;
c) 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale“;
d) 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate“;
e) 705 “Venituri din studii şi cercetări“;
f) 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor“;
g) 708 “Venituri din activităţi diverse“;
h) 4427 “TVA colectată“.
Se creditează cu sumele decontate cu clienţii în corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu sumele încasate prin bancă;
b) 5311 “Casa în lei“ - cu sumele încasate în numerar prin casierie;
c) 419 “Clienţi-creditori“ cu valoarea avansurilor regularizate cu clienţii în urma expedierii
bunurilor, lucrărilor, serviciilor.
d) 413 “Efecte de primit“ - cu valoarea efectelor comerciale (cambii şi bilete la ordin)
acceptate.
Soldul contului 411 “Clienţi“ este debitor şi reprezintă sumele care urmează a fi primite de
la clienţi pentru bunuri, lucrări, servicii livrate.
Schematic, corespondenţele contului 411 se prezintă astfel:
D 411 C
701 5121
702 5311
703 419
704 413
705
707
708
4427
S.F.D.

Contul 419 “Clienţi-creditori“ ţine evidenţa avansurilor încasate de la clienţi pentru


bunuri, lucrări, servicii care vor fi livrate ulterior.
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de clienţi iar după funcţia contabilă
este un cont de pasiv.
Se creditează cu avansurile încasate de la clienţi în corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 5121 “Conturi la bănci în lei“- pentru sumele încasate prin bancă.
b) 5311 “Casa în lei“ - pentru sumele încasate în numerar prin casierie.
Se debitează cu valoarea avansurilor regularizate cu clienţii în urma expedierii bunurilor,
lucrărilor, serviciilor în corespondenţă cu creditul contului 411 “Clienţi“.
Soldul contului 419 “Clienţi-creditori“ este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor.
Schematic, corespondenţele contului 419 se prezintă astfel:
419 C
D
411 5121
5311
S.F.C.

Contul 413 “Efecte de primit“ ţine evidenţa decontărilor cu clienţii pe baza efectelor
comerciale acceptate.

94
După conţinutul economic este un cont de creanţe (active circulante în decontare), iar după
funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu valoarea efectelor comerciale acceptate în corespondenţă cu creditul
contului 411 “Clienţi“.
Se creditează cu sumele încasate prin bancă aferente efectelor comerciale acceptate în
corespondenţă cu debitul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.
Soldul contului “Efecte de primit“ este debitor şi reprezintă valoarea efectelor comerciale de
primit.
Schematic, corespondenţele contului 413 se prezintă astfel:

D 413 C
411 5121
S.F.D.

4.5.3 Exemple de operaţiuni privind contabilitatea decontărilor din operaţiuni comerciale

Operaţia nr. 1 - Se înregistrează aprovizionarea cu stocuri de la furnizori, la cost de


achiziţie, astfel:
- materii prime - 1.700.000 lei;
- piese de schimb - 1.301.000 lei;
- echipament de protecţie - 2.000.000 lei;
- TVA 19%.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la intrarea în stocuri prin
achiziţionare de la furnizori:
- cresc activele circulante sub formă de stocuri şi TVA aferentă facturilor primite:
- cresc datoriile faţă de furnizori pentru stocuri aprovizionate dar neplătite.

b) BILANŢ: A+x = P + x c) CONTURI


+x(A) “Materii prime“ R2 301 D
1.700.000
+x(A) “Materiale consumabile“ 1.301.000 R2 302 D
+x(A) ”Materiale de natura obiectelor de
inventar“ 2.000.000 R2 303 D
+x(A) “TVA deductibilă“
950.000 R2 4426 D
+x(P) “Furnizori“
5.950.000 R2 401 C
d)FORMULA CONTABILĂ:
% = 401 5.950.000
301 1.700.000
302 1.301.000
303 2.000.000
4426 950.000
Operaţiunea nr. 2 - Conform extrasului de cont se plăteşte prin bancă datoria faţă de
furnizorii de stocuri în sumă de 5.950.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu furnizorii pentru
stocurile achiziţionate anterior, prin efectuarea unei plăţi din contul de la bancă:
- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă în
contul curent;
- scad datoriile faţă de furnizorii de stocuri.
b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI
-x(A) “Conturi la bănci în lei“ 5.950.000 R3 5121 C
-x(P) “Furnizori“
5.950.000 R3 401 D
d) FORMULA CONTABILĂ:
401 = 5121 5.950.000

95
Operaţia nr. 3 - Se achiziţionează imobilizări de la furnizori, la cost de achiziţie, astfel:
- un calculator electronic - 10.000.000 lei;
- un pachet de programe informatice de gestiune - 10.000.000 lei;
- TVA - 19%.

ANALIZA CONTABILĂ:
1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la intrarea de mijloace fixe şi alte
imobilizări necorporale prin achiziţionare de la furnizorii de imobilizări:
- cresc activele imobilizate corporale şi necorporale, precum şi TVA aferentă facturilor
primite;
- cresc datoriile faţă de furnizori pentru imobilizări achiziţionate, dar neplătite.
b) BILANŢ: A+x=P+x c) CONTURI
+x(A) “Imobilizări corporale“ R2 21x D
10.000.000
+x(A) “Alte imobilizări necorporale“ R2 208 D
10.000.000
+x(A) “TVA deductibilă“ R2 4426 D
3.800.000
+x(P) “Furnizori de imobilizări“ R2 404 C
23.800.000
1. FORMULA CONTABILĂ :
% = 404 23.800.000
21x 10.000.000
208 10.000.000
4426 3.800.000

Operaţia nr. 4 Se achită prin acreditiv datoria faţă de furnizorii de imobilizări în sumă de
23.800.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu furnizorii de
imobilizări prin efectuarea unei plăţi dintr-un acreditiv deschis anterior:
- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă
într-un cont de acreditiv (la dispoziţia furnizorului);
- scad datoriile faţă de furnizorii de imobilizări.
b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI
-x(A) “Acreditive în lei“ R3 5411 C
23.800.000
-x(P) “Furnizori de imobilizări“ 23.800.000 R3 404 D
d) FORMULA CONTABILĂ:
404 = 5411 23.800.000

Operaţia nr. 5 Prin bancă se acordă furnizorului de energie electrică un avans în sumă de
3.500.000 lei (5.1.)
Ulterior se primeşte factura pentru energie electrică livrată şi consumată, la cost de achiziţie
de 10.000.000 lei, TVA aferentă fiind de 19% (5.2.).
Se efectuează decontarea cu furnizorul de energie electrică ţinând seama de avansul
acordat anterior, pentru diferenţă efectuându-se o plată prin bancă (5.3.).
ANALIZA CONTABILĂ: 5.1
1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la acordarea unui avans
furnizorului de servicii (utilităţi) folosind disponibilităţile din contul de la bancă:
- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate
furnizorilor;
- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă în
contul curent;
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Furnizori-debitori“ R2 409 D
3.500.000

96
-x(A) “Conturi la bănci în lei“ 3.500.000 R3 5121 C
d) FORMULA CONTABILĂ:
409 = 5121 3.500.000
ANALIZA CO NTABILĂ: 5.2
1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la înregistrarea consumului de
energie electrică pe baza facturii primite de la furnizorul de servicii:
- cresc cheltuielile de exploatare sub forma cheltuielilor cu energia şi apa, precum şi
TVA aferentă;
- cresc datoriile faţă de furnizori pentru servicii prestate dar neplătite.
b) BILANŢ: A +x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli privind energia şi apa“ R2 605 D
10.000.000
+x(A) “TVA deductibilă“ R2 4426 D
1.900.000
+x(P) “Furnizori“ R2 401 C
11.900.000
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 11.900.000
605 10.000.000
4426 1.900.000
ANALIZA CONTABILĂ: 5.3
1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu furnizorii de
servicii prin regularizarea avansului acordat şi efectuarea unei plăţi prin bancă
pentru diferenţă:
- scad activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate
furnizorilor;
- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă în
contul curent;
- scad datoriile faţă de furnizorii de servicii.
b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI
-x(A) “Furnizori-debitori“ R3 409 C
3.500.000
-x(A) “Conturi la bănci în lei“ 8.400.000 R3 5121 C
-x(P) “Furnizori“
11.900.000 R3 401 D
d) FORMULA CONTABILĂ:
401 = % 11.900.000
409 3.500.000
5121 8.400.000

Operaţia nr. 6 Pentru o lucrare de cercetare - dezvoltare executată de un furnizor


specializat se acordă prin bancă un avans în sumă de 3.000.000 lei (6.1.).
Ulterior se înregistrează achiziţionarea de imobilizări necorporale de la furnizori (lucrarea de
cercetare-dezvoltare), la cost de achiziţie de 15.000.000 lei, TVA aferentă fiind de 19%.
Se efectuează decontarea cu furnizorul de imobilizări necorporale, ţinând seama de avansul
acordat, pentru diferenţă efectuându-se o plată prin bancă (6.3).
ANALIZA CONTABILĂ: 6.1.
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la acordarea unui avans furnizorului
de imobilizări corporale folosind disponibilităţile din contul de bancă:
- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate
furnizorilor de imobilizări necorporale;
- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă în
contul curent.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Imobilizări necorporale în curs“ R2 233 D
analitic “Avansuri acordate furnizorilor“
3.000.000
-x(A) “Conturi la bănci în lei“ R3 5121 C
3.000.000
d) FORMULA CONTABILĂ:

97
233 = 5121 3.000.000
analitic “Avansuri acordate furnizorilor“
ANALIZA CONTABILĂ: 6.2.
1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă achiziţionarea unei lucrări de
cercetare-dezvoltare de la furnizorii de imobilizări:
- cresc activele imobilizate necorporale sub forma cheltuielilor de cercetare-dezvoltare,
precum şi TVA aferentă facturilor primite;
- cresc datoriile faţă de furnizori pentru imobilizările achiziţionate.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli de cercetare–dezvoltare“ R2 203 D
15.000.000
+x(A) “TVA deductibilă“ R2 4426 D
2.850.000
+x(P) “Furnizori de imobilizări“ R2 404 C
17.850.000
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 404 17.850.000
203 15.000.000
4426 2.850.000
ANALIZA CONTABILĂ: 6.3.
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu furnizorul de
imobilizări prin regularizarea avansului acordat şi efectuarea unei plăţi prin bancă
pentru diferenţă:
- scad activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate
furnizorilor de imobilizări necorporale;
- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă în
contul curent;
- scad datoriile faţă de furnizorii de imobilizări.
b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI
-x(A) “Imobilizări necorporale în curs“ R3 233 C
analitic “Avansuri acordate furnizorilor“
3.000.000
-x(A) “Conturi la bănci în lei“ 14.850.000 R3 5121 C
-x(P) “Furnizori de imobilizări“ 17.850.000
R3 404 D
d) FORMULA CONTABILĂ:
404 = % 17.850.000
233 3.000.000
analitic “Avansuri acordate furnizorilor“
5121 14.850.000
Operaţia nr. 7 - Prin bancă se încasează un avans de la client în sumă de 5.000.000 lei
(7.1.).
Ulterior se facturează şi livrează clienţilor produse finite la preţ de vânzare de 20.000.000
lei, TVA fiind de 19% (7.2.).
Se efectuează decontarea cu clienţii ţinând seama de avansul primit, diferenţa încasându-se
prin bancă (7.3.).
Se descarcă gestiunea pentru produsele finite vândute având în vedere că preţul de
înregistrare în gestiune este de 17.900.000 (7.4.).
ANALIZA CONTABILĂ: 7.1.
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la încasarea prin bancă a unui
avans primit de la cumpărători (clienţi) pentru produse finite care vor fi facturate şi
livrate ulterior.
- cresc activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la
bancă;
- cresc datoriile faţă de terţi sub forma clienţilor-creditori.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Conturi la bănci în lei“ 5.000.000 R2 5121 D
+x(P) “Clienţi - creditori“
5.000.000 R2 419 C

98
d) FORMULA CONTABILĂ:
5121 = 419 5.000.000
ANALIZA CONTABILĂ: 7.2.
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la înregistrarea veniturilor
(neîncasate) aferente produselor finite facturate şi expediate cumpărătorilor
(clienţilor):
- cresc activele circulante în decontare (sume de primit) sub forma creanţelor din
operaţiuni comerciale (clienţi);
- cresc veniturile din vânzarea produselor finite, precum şi TVA aferentă facturilor
emise.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Clienţi“ R2 411 D
23.800.000 lei
+x(P) “Venituri din vânzarea produselor R2 701 C
finite“ 20.000.000 lei
+x(P) “TVA colectată“ R2 4427 C
3.800.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
411 = % 23.800.000
701 20.000.000
4427 3.800.000

ANALIZA CONTABILĂ: 7.3.


a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu clienţii pentru
produsele finite facturate (inclusiv TVA) prin regularizarea avansului primit şi încasarea
diferenţei prin bancă.
- scad activele circulante în decontarea sub forma creanţelor din operaţiuni comerciale
(clienţi) ca urmare a regularizării avansului şi încasării diferenţei;
- cresc activele de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă prin
încasarea diferenţei;
- scad datoriile faţă de terţi sub forma clienţilor-creditori prin regularizarea avansului.
b) BILANŢ: A + x - x = P (încasare) c) CONTURI
A - x = P - x (avans)
+x(A) “Conturi la bănci în lei“ 18.800.000 R2 5121 D
lei
-x(A) “Clienţi“ R3 411 C
23.800.000 lei
-x(P) “Clienţi-creditori“ R3 419 D
5.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 411 23.800.000
5121 18.800.000
419 5.000.000
ANALIZA CONTABILĂ: 7.4.
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la ieşirea din gestiune a produselor
finite ca urmare a vânzării şi la diminuarea corespunzătoare a veniturilor aferente
produselor stocate:
- scad activele circulante sub forma stocurilor de produse finite;
- scad veniturile aferente producţiei stocate.
b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI
-x(A) “Produse finite“ R3 345 C
17.900.000 lei
-x(P) “Variaţia stocurilor“ 17.900.000 lei R3 711 D

d) FORMULA CONTABILĂ:
711 = 345 17.900.000

4.6. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială


4.6.1. Funcţionarea conturilor privind decontările cu personalul, asigurările sociale şi
protecţia socială

99
Se folosesc conturile:
-421 “Personal-salarii datorate“;
-423 “Personal-ajutoare materiale datorate“;
-424 “Participarea personalului la profit“;
-425 “Avansuri acordate personalului“;
-426 “Drepturi de personal neridicate“;
-427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor“;
-431 “Asigurări sociale“;
-437 “Ajutor de şomaj“;
-438 “Alte datorii şi creanţe sociale”
Contul 421 “Personal-salarii datorate“ ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru
salariile cuvenite, inclusiv adaosuri, sporuri şi premii din fondul de salarii. După conţinutul economic
este un cont de datorii faţă de personal iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează la sfârşitul lunii, cu salariile brute cuvenite personalului în corespondenţă cu
debitul contului 641 “Cheltuieli cu salariile personalului“.
Se debitează cu reţinerile din salarii, sumele neridicate de personal în termenul legal şi cu
salariile nete achitate în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 425 “Avansuri acordate personalului“ - pentru reţineri din salarii corespunzător
avansurilor acordate personalului în cursul lunii (avansuri chenzinale);
b) 428 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul“ - cu sumele reţinute din salarii
pentru debite din imputaţii, cota parte din valoarea echipamentului de lucru, etc.;
c) 4314 “Contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate“ - cu reţinerile din salarii
pentru contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate;
e) 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale“ - cu reţinerile din salarii pentru
contribuţia individuală a personalului la asigurările sociale;
g) 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj“ - cu reţinerile din salarii pentru
contribuţia personalului la ajutorul de şomaj;
i) 444 “Impozitul pe salarii“ - cu sumele reţinute reprezentând impozitul pe salarii datorat
bugetului statului;
j) 427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor“ cu sumele reţinute din salarii în favoarea
terţilor, persoane juridice şi persoane fizice, pentru chirii, rate, pensii alimentare, etc.;
k) 426 “Drepturi de personal neridicate“ - cu salariile neridicate de personal în termenul
legal;
l) 5311 “Casa în lei“ cu salariile nete achitate personalului la chenzina a 2-a (lichidare);
i) 5121 “Conturi la bănci în lei” – sumele virate în conturile personale ale salariaţilor (carduri
bancare.
Soldul contului 421 “Personal-salarii datorate“ la sfârşitul lunii este creditor şi reprezintă
datoriile unităţii faţă de personal privind salariile cuvenite.
Schematic, corespondenţele contului 421 se prezintă astfel:
D 421 C
425 641
428
4312
4314
4372
427
444
426
5121
5311
S.F.C.
Contul 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - ţine evidenţa datoriilor unităţii
faţă de personal privind ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă (concedii medicale),
pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces şi altor ajutoare acordate personalului conform
legii.
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de personal iar după funcţia contabilă
este un cont de pasiv.

Se creditează cu ajutoarele materiale cuvenite personalului în corespondenţă cu debitul


conturilor:

100
a) 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale“, cu sumele reprezentând ajutoarele
materiale suportate din asigurările sociale pentru mai mult de 10 zile de concediu medical;
b) 6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“ cu sumele reprezentând
ajutoarele materiale suportate de unitate conform legii pentru primele 10 zile de concediu medical.
Se debitează cu reţinerile din ajutoare materiale, sumele neridicate în termenul legal şi cu
ajutoarele nete achitate în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 425 “Avansuri acordate personalului“ - cu reţinerile din ajutoarele materiale brute
reprezentând avansul acordat;
b) 4314 “Contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate“ - cu reţinerile din salarii
pentru contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate;
c) 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale“ - cu reţinerile din ajutoarele
materiale pentru contribuţia individuală a personalului la asigurările sociale;
d) 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj“ - cu reţinerile din ajutoarele materiale
pentru contribuţia personalului la fondul de şomaj“;
e) 444 “Impozitul pe salarii“ - cu sumele reţinute reprezentând impozitul pe ajutoarele
materiale datorat bugetului statului;
f) 427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor“ - cu sumele reţinute din ajutoarele
materiale în favoarea terţilor pentru chirii, rate, pensii suplimentare, etc.;
g) 426 “Drepturi de personal neridicate“ - cu ajutoarele materiale neridicate în termenul
legal;
h) 5311 “Casa în lei“ - cu sumele plătite din numerar pentru ajutoarele materiale;
i) 5121 “Conturi la bănci în lei” – sumele virate în conturile personale ale salariaţilor (carduri
bancare.
Soldul contului 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ este creditor şi reprezintă sumele
datorate personalului pentru ajutoarele materiale cuvenite.
Schematic, corespondenţele contului 423 se prezintă astfel:

423 C
D
425 4311
4311 6458
4312
4372
444
427
426
5121
5311
S.F.C.

Contul 424 “Participarea personalului la profit“ ţine evidenţa datoriilor faţă de


personal reprezentând stimulentele cuvenite din profitul obţinut.
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de personal iar după funcţia contabilă
este un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele cuvenite personalului drept stimulente din profitul obţinut în
corespondenţă cu debitul contului 117 “Dreptul de participarea a salariaţilor la profit“.
Se debitează cu sumele reţinute, neridicate şi achitate din stimulente reprezentând
participarea la profit în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 444 “Impozitul pe salarii“ cu sumele reţinute drept impozit datorat bugetului statului
aferent participării personalului la profit;
b) 426 “Drepturi de personal neridicate“ - cu stimulentele din profit neridicate de personal în
termenul legal;
c) 5311 “Casa în lei“ cu stimulentele din profit plătite personalului în numerar.
Soldul contului 424 “Participarea personalului la profit“ este creditor şi reprezintă datoriile
unităţii faţă de personal privind stimulentele din profit cuvenite.
Schematic, corespondenţele contului 424 se prezintă astfel:

D 424 C
444 117

101
426
5311
S.F.C.

Contul 425 “Avansuri acordate personalului“ ţine evidenţa salariilor şi ajutoarelor


materiale acordate în avans personalului în cursul lunii.
După conţinutul economic este un cont de active circulante în decontare sub forma
creanţelor în raport cu personalul iar după funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu avansurile plătite sau neridicate în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 5131 “Casa în lei“ - cu sumele plătite ca avans din salarii şi ajutoare materiale;
b) 426 “Drepturi de personal neridicate“ - cu avansurile din salarii şi ajutoare materiale
neridicate de personal în termenul legal.
Se creditează în cursul lunii următoare cu avansurile reţinute din salarii şi ajutoare
materiale în corespondenţă cu debitul conturilor:
a) contul 421 “Personal-salarii datorate“ - cu sumele reţinute din salariile cuvenite pentru
avansurile chenzinale acordate;
b) contul 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu sumele reţinute din ajutoare
materiale reprezentând avansuri acordate.
Soldul contului 425 “Avansuri acordate personalului“ este debitor şi reprezintă avansuri
plătite care se vor deconta în luna următoare.
Schematic corespondenţele contului 425 se prezintă astfel:

D 425 C
5311 421
426 423
S.F.D.

Contul 426 “Drepturi de personal neridicate“ ţine evidenţa salariilor, ajutoarelor


materiale şi altor drepturi cuvenite, neridicate de personal în termenul legal.
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de personal, iar după funcţia contabilă
este un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele cuvenite, neridicate în termen de personal, în corespondenţă cu
debitul conturilor:
a) 421 “Personal-salarii datorate“ - cu sumele neridicate reprezentând salarii;
b) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu sumele neridicate reprezentând ajutoare
materiale;
c) 424 “Participarea personalului la profit“ - cu sumele neridicate reprezentând stimulente
din profit cuvenite personalului;
d) 425 “Avansuri acordate personalului“ - cu sumele neridicate reprezentând avansuri din
salarii şi ajutoare materiale.
Se debitează cu plăţile efectuate pentru drepturi de personal neridicate în termenul legal
sau la prescrierea drepturilor de personal neridicate în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 5311 “Casa în lei“ - în situaţia achitării în numerar a drepturilor de personal neridicate în
termenul legal;
b) 758 “Alte venituri din exploatare“ - drepturile de personal neridicate prescrise cuvenite
unităţii.
Soldul contului 426 “Drepturi de personal neridicate“ este creditor şi reprezintă drepturi de
personal cuvenite dar neridicate.
Schematic, corespondenţele contului 426 se prezintă astfel:

D 426 C
5311 421
758 423
424
425
S.F.C.

Contul 427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor“ ţine evidenţa reţinerilor din
salarii şi ajutoare materiale în favoarea terţilor, persoane juridice sau persoane fizice.

102
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de terţi pentru reţinerile din drepturile
de personal în favoarea acestora, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reţinute din drepturile de personal în favoarea terţilor pentru
chirii, rate, popriri, pensii alimentare etc., în corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 421 “Personal-salarii datorate“ pentru reţinerile în favoarea terţilor din salariile cuvenite;
b) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ pentru reţinerile în favoarea terţilor din
ajutoarele materiale cuvenite.
Se debitează cu sumele achitate terţilor prin bancă în corespondenţă cu creditul contului
5121 “Conturi la bănci în lei“.
Soldul contului 427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor“ este creditor şi reprezintă
sumele datorate terţilor aferente reţinerilor din drepturile de personal.
Schematic, corespondenţele contului 427 se prezintă astfel:

D 427 C
5121 421
423
S.F.C.

Contul 431 “Asigurări sociale“ ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia unităţii şi
personalului la asigurările sociale.
Contul 431 “Asigurări sociale“ este structurat în patru conturi sintetice de gradul II, şi
anume:
- 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale“;
- 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale“;
- 4313 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“;
- 4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate“;
După conţinutul economic contul 431 este un cont de datorii faţă de bugetul asigurărilor
sociale şi bugetul asigurărilor sociale pentru sănătate iar după funcţia contabilă este un cont de
pasiv.

Contul 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale“:


Se creditează la sfârşitul lunii cu sumele incluse în cheltuielile perioadei reprezentând
contribuţia unităţii la asigurările sociale în corespondenţă cu debitul contului 6451 “Contribuţia
unităţii la asigurările sociale“.
Se debitează cu ajutoarele materiale suportate din asigurările sociale datorate personalului
şi cu sumele plătite bugetului de asigurări sociale în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ pentru ajutoarele materiale suportate din
asigurări sociale;
b) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu sumele plătite prin bancă bugetului de asigurări
sociale .
Schematic, corespondenţele contului 4311 se prezintă astfel:

D 4311 C
423 6451
5121
S.F.C.

Contul 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale“:


Se creditează cu reţinerile din salarii şi ajutoare materiale pentru pensia suplimentară în
corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 421 “Personal-salarii datorate“ cu reţinerile din salarii:
b) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu reţinerile din ajutoare materiale.
Se debitează cu plăţile efectuate prin bancă bugetului de asigurări sociale în
corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.
Schematic, corespondenţele contului 4312 se prezintă astfel:

D 4312 C
5121 421
423
S.F.C.

103
Contul 4313 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“:
Se creditează cu sumele incluse în cheltuielile perioadei sau reţinute din salarii în
corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“ - în situaţia
contribuţiilor suportate de unitate;
b) 421 “Personal-salarii datorate“ în situaţia contribuţiilor reţinute din salariile cuvenite
personalului.
Se debitează cu sumele plătite prin bancă reprezentând contribuţia unităţii şi a
personalului la asigurările sociale de sănătate în corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi
la bănci în lei“.
Schematic corespondenţele contului 4313 se prezintă astfel:

D 4313 C
5121 6453
421
S.F.C.

Contul 4314 “Contribuţia personalului pentru asigurările sociale de sănătate“:


Se creditează cu sumele incluse în cheltuielile perioadei sau reţinute din salarii în
corespondenţă cu debitul conturilor:
contribuţiilor suportate de unitate;
b) 421 “Personal-salarii datorate“ cu sumele reţinute personalului din salariu pentru
asigurările de sănătate .
b) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu reţinerile din ajutoare materiale.
Se debitează cu sumele plătite prin bancă reprezentând contribuţia personalului la
asigurările sociale de sănătate în corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.
Schematic corespondenţele contului 4314 se prezintă astfel:

D 4314 C
5121 421
423
S.F.C.

Soldul contului 431 “Asigurări sociale“ este creditor şi reprezintă sumele datorate pentru
asigurările sociale.

Contul 437 “Ajutor de şomaj“ ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia unităţii şi
personalului la fondul de şomaj.
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de M.M.P.S. iar după funcţia contabilă
este un cont de pasiv.
Contul 437 “Ajutor de şomaj“ este structurat în două conturi sintetice de gradul II, şi anume:
- 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj“;
- 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj“.
Contul 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj“:
Se creditează la sfârşitul lunii cu sumele incluse în cheltuielile perioadei reprezentând
contribuţia unităţii la fondul de şomaj în corespondenţă cu debitul contului 6452 “Contribuţia
unităţii pentru ajutorul de şomaj“.
Se debitează cu plăţile efectuate prin bancă pentru fondul de şomaj în corespondenţă cu
creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.
Schematic, corespondenţele contului 4371 se prezintă astfel;
D 4371 C
5121 6452
S.F.C.
Contul 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj“:

104
Se creditează cu reţinerile din drepturile de personal cuvenite reprezentând contribuţia
personalului la fondul de şomaj în corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 421 “Personal-salarii datorate“ cu reţinerile din salarii.
b) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu reţinerile din ajutoare materiale.
Se debitează cu plăţile efectuate prin bancă pentru fondul de şomaj în corespondenţă cu
creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.
Schematic, corespondenţele contului 4372 se prezintă astfel:

D 4372 C
5121 421
423
S.F.C.

Soldul contului 437 “Ajutor de şomaj“ este creditor şi reprezintă sumele datorate pentru
fondul de şomaj.

4.6.2 Exemple de operaţiuni privind contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările


sociale şi protecţia socială

Operaţia nr. 1 - Conform listelor de plată şi Registrului de casă se achită în numerar


avansurile chenzinale astfel:
- pentru salarii - 40.000.000 lei;
- pentru ajutoare materiale 1.500.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUTUL ECONOMIC - prin casierie se efectuează plăţi reprezentând avansuri
acordate personalului din salarii şi ajutoare materiale:
- scad activele circulante de trezorerie sub forma numerarului păstrat în casieria
unităţii;
- cresc activele circulante în decontare sub forma avansurilor acordate personalului.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Avansuri acordate personalului“ R2 425 D
41.500.000 lei
-x(A) “Casa în lei“ R3 5311 C
41.500.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
425 = 5311 41.500.000

Operaţia nr. 2 - Conform ştatelor de plată a salariilor, se înregistrează salariile brute


cuvenite lucrătorilor în sumă de 100.000.000 lei

ANALIZA CONTABILĂ:

a) CONŢINUTUL ECONOMIC - Operaţia se referă la înregistrarea datoriilor faţă de


personal pentru salariile cuvenite şi la includerea salariilor în cheltuielile de exploatare
ale perioadei:
- cresc cheltuielile de exploatare cu salariile personalului;
- cresc datoriile faţă de personal pentru salariile cuvenite.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli cu remuneraţiile R2 641 D
100.000.000 lei
personalului“ R2 421 C
+x(P) “Personal-salarii datorate“
100.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
641 = 421 100.000.000

105
Operaţia nr. 3 - Pe baza ştatelor de plată întocmite se înregistrează reţineri din salarii
astfel:
- impozitul pe salarii (25%) - 25.000.000;
- contribuţia individuală la asigurările sociale (9,5%) – 9.500.000;
- contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate (6,5%) –6.500.000;
- contribuţia la fondul de şomaj (1%) - 1.000.000;
- rate şi chirii cuvenite terţilor - 800.000;
- avans chenzinal acordat - 40.000.000.

ANALIZA CONTABILĂ:

a) CONŢINUTUL ECONOMIC - Operaţia se referă la efectuarea de reţineri din salarii,


prin aplicarea unor cote procentuale asupra fondului de salarii conform
reglementărilor în vigoare, reprezentând impozite, contribuţii, datorii ale personalului,
precum şi a avansului chenzinal acordat:
- scad datoriile faţă de personal cu reţinerile pe diferite destinaţii efectuate;
- cresc datoriile unităţii, corespunzător reţinerilor efectuate faţă de bugetul statului,
bugetul asigurărilor sociale şi casa de asigurări de sănătate, M.M.P.S., alte persoane
fizice şi juridice;
- scad activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate
personalului.
b) BILANŢ: A = P + x - x (datorii) c) CONTURI
A - x = P - x (avans)
+x(P) “Impozitul pe salarii“ R2 444 C
25.000.000 lei
+x(P) “Contribuţia personalului la R2 4312 C
9.500.000 lei asigurările
sociale“
+x(P) “Contribuţia personalului la R2 4314 C
asigurările sociale de sănătate“
6.500.000 lei
+x(P) “Contribuţia personalului la R2 4372 C
1.000.000 lei fondul de şomaj“
+(P) “Reţineri din remuneraţii R2 4372 C
800.000 lei datorate terţilor“
-x(A) “Avansuri acordate personalului“ R3 425 C
40.000.000 lei
-x(P) “Personal - remuneraţii datorate“ R3 421 D
82.800.000 lei

d) FORMULA CONTABILĂ:
421 = % 82.800.000
444 25.000.000
4312 9.500.000
4314 6.500.000
4372 1.000.000
427 800.000
425 40.000.000

Operaţia nr. 4 - Pe baza ştatelor de plată, la chenzina a doua, se achită prin casierie restul
de plată cuvenit lucrătorilor:
100.000.000 - 82.800.000 = 17.200.000
Totodată se înregistrează salarii neridicate în termenul legal în sumă de 1.200.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu personalul pentru
restul de plată aferent salariilor în condiţiile neridicării integrale în termenul legal a
sumelor cuvenite:
- scad datoriile faţă de personal privind salariile;
- scad activele circulante de trezorerie sub forma numerarului;
- cresc datoriile faţă de personal pentru salariile neridicate.

106
b) BILANŢ: A - x = P - x (plată) c) CONTURI
A = P + x - x (neridicare)
-x(P) “Personal - remuneraţii datorate“ R3 421 D
17.200.000 lei
+x(P) “Drepturi de personal neridicate“ R2 426 C
1.200.000 lei
- x (A) “Casa în lei“ R3 5311 C
16.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
421 = % 17.200.000
5311 16.000.000
426 1.200.000

Operaţia nr. 5 - La sfârşitul lunii, prin aplicarea cotelor procentuale legale asupra fondului
de salarii (100.000.000 lei) se calculează şi înregistrează:
- contribuţia unităţii la asigurările sociale (24,5%) – 24.500.000 lei (5.1);
- contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate (7%) -7.000.000 lei (5.2);
- contribuţia unităţii la fondul de şomaj (3,5%) - 3.500.000 lei (5.3).

ANALIZA CONTABILĂ: 5.1


a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriilor unităţii
faţă de bugetul de asigurări sociale şi la includerea contribuţiei unităţii la asigurările
sociale în cheltuielile de exploatare ale perioadei:
- cresc cheltuielile de exploatare privind contribuţia unităţii la asigurări sociale;
- cresc datoriile unităţii faţă de bugetul de asigurări sociale.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Contribuţia unităţii pentru R2 6451 D
asigurările sociale“
24.500.000 lei
+x (P) “Contribuţia unităţii R2 4311 C
24.500.000 lei la asigurările sociale“
d) FORMULA CONTABILĂ:
6451 = 4311 24.500.000

ANALIZA CONTABILĂ: 5.2


a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia se referă la înregistrarea datoriilor unităţii faţă
de casa de asigurări de sănătate şi la includerea contribuţiei unităţii la asigurările
sociale de sănătate în cheltuielile de exploatare ale perioadei:
- cresc cheltuielile de exploatare ale perioadei;
- cresc datoriile unităţii faţă de casa de asigurări de sănătate.
b) BILANŢ: A +x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Contribuţia angajatorului la R2 6453 D
asigurările sociale de sănătate“
7.000.000 lei
+x(P) “Contribuţia unităţii la asigurările R2 4313 C
7.000.000 lei sociale de sănătate“
d) FORMULA CONTABILĂ:
6453 = 4313 7.000.000

ANALIZA CONTABILĂ: 5.3.


a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriilor unităţii
faţă de M.M.P.S. şi la includerea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj în cheltuielile
de exploatare ale perioadei:
- cresc cheltuielile de exploatare privind contribuţia unităţii la fondul de şomaj;
- cresc datoriile unităţii privind constituirea fondului de şomaj.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI

107
+x(A) “Contribuţia unităţii pentru ajutorul R2 6452 D
de şomaj“
3.500.000 lei
+x(P) “Contribuţia unităţii la fondul R2 4371 C
3.500.000 lei de şomaj“
d) FORMULA CONTABILĂ:
6452 = 4371 3.500.000

Operaţia nr. 6 La sfârşitul lunii, conform certificatelor medicale depuse, pentru primele 10
zile, se calculează datoria unităţii faţă de personal privind ajutoarele materiale în sumă de
3.000.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriei faţă de
personal privind ajutoarele materiale care se suportă din cheltuielile de exploatare cu
asigurările sociale:
- cresc datoriile privind ajutoarele materiale;
- cresc cheltuielile de exploatare cu asigurările sociale corespunzător ajutoarelor
materiale calculate.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Alte cheltuieli privind asigurările şi R2 6458 D
protecţia socială“
3.000.000 lei
+x(P) “Personal-ajutoare materiale R2 423 C
3.000.000 lei datorate“
d) FORMULA CONTABILĂ:
6458 = 423 3.000.000

Operaţia nr. 7 - La sfârşitul lunii, conform certificatelor medicale depuse, pentru mai mult
de 10 zile de concediu medical se calculează datoria unităţii faţă de personal privind ajutoarele
materiale în sumă de 2.000.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriei faţă de
personal privind ajutoarele materiale care se suportă din asigurările sociale:
- cresc datoriile privind ajutoarele materiale;
- scad datoriile unităţii privind contribuţia la asigurările sociale corespunzător
ajutoarelor materiale calculate.
b) BILANŢ: A = P + x - x c) CONTURI
+x(P) “Personal-ajutoare materiale R2 423 C
2.000.000 lei datorate“
- x(P) “Contribuţia unităţii la asigurări R3 4311 D
2.000.000 lei sociale“
d) FORMULA CONTABILĂ:
4311 = 423 2.000.000

Operaţia nr. 8 Pe baza listelor de plată a indemnizaţiilor pentru ajutoare materiale se


înregistrează reţineri din ajutoare materiale astfel:
- impozitul pe ajutoare materiale (25%) - 1.250.000 lei;
- contribuţia la asigurările sociale (9,5%) - 475.000 lei;
- contribuţia la fondul de şomaj (1%) - 50.000 lei;
- avans chenzinal acordat - 1.500.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la efectuarea de reţineri din
ajutoarele materiale reprezentând impozite, contribuţii, avans încasat anterior:
- scad datoriile unităţii privind ajutoarele materiale cu reţinerile efectuate;
- cresc datoriile unităţii, corespunzător reţinerilor efectuate, faţă de bugetul statului,
bugetul asigurărilor sociale şi M.M.P.S;
- scad activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate.
b) BILANŢ: A = P +x - x (datorii) c) CONTURI
A - x = P - x (avans)
+x(P) “Impozitul pe salarii“ 1.250.000 lei R2 444 C
+x(P) “Contribuţia personalului

108
pentru asigurările sociale“
475.000 lei R2 4312 C
+x(P) “Contribuţia personalului la
50.000 lei fondul de şomaj“
-x(A) “Avansuri acordate R2 4372 C
1.500.000 lei personalului“
-x(P) “Personal-ajutoare materiale R3 425 C
3.050.000 lei datorate“
R3 423 D
d) FORMULA CONTABILĂ:
423 = % 3.275.000
444 1.250.000
4312 475.000
4372 50.000
425 1.500.000

Operaţia nr. 9 - Se plătesc prin bancă datoriile fiscale, sociale şi alte datorii aferente
salariilor şi ajutoarelor materiale astfel:
- impozitul pe salarii: operaţia 3 25.000.000 +
operaţia 7 1.250.000
26.250.000
- contribuţia unităţii la asigurările sociale: op. 5.1 24.500.000 -
op. 7 2.000.000
26.500.000
- contribuţia unităţii şi personalului la asigurările sociale de sănătate:
op. 5.2 6.500.000 +
op. 3 7.000.000
13.500.000
- contribuţia personalului la asigurările sociale:
operaţia 3 9.500.000 +
operaţia 8 475.000
9.975.000
- contribuţia unităţii la fondul de şomaj (op. 5.3) - 3.500.000 lei
- contribuţia personalului la fondul de şomaj:
operaţia 3 1.000.000 +
operaţia 8 50.000
1.050.000
- reţineri în favoarea terţilor (op.3) - 800.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ
CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu bugetul statului,
bugetul asigurărilor sociale, casa de asigurări de sănătate, M.M.P.S., alte persoane
fizice şi juridice prin plăţi din contul de la bancă pentru datoriile aferente salariilor şi
ajutoarelor materiale, suportate de unitate sau reţinute din drepturile de personal:
- scad activele de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă;
- scad datoriile unităţii faţă de instituţiile statului şi alte persoane fizice sau juridice.
b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI
-x(P) “Impozitul pe salarii“ 26.250.000 lei R3 444 D
-x(P) “Contribuţia unităţii la
26.500.000 lei asigurările R3 4311 D
sociale“
-x(P) “Contribuţia unităţii la R3 4313 D
asigurările sociale de sănătate

7.000.000 lei R3 4314 D
-x(P) “Contribuţia personalului la
asigurările sociale de sănătate“
R3 4312 D
6.500.000 lei
-x(P) “Contribuţia personalului la
asigurările sociale“ R3 4371 D

109
9.975.000 lei
-x(P) “Contribuţia unităţii la fondul R3 4372 D
3.500.000 lei de şomaj“
-x(P) “Contribuţia personalului la R3 427 D
1.050.000 lei fondul de şomaj“
-x(P) “Reţineri din remuneraţii R3 5121 C
800.000 lei datorate terţilor“
-x(A) “Conturi la bănci în lei“
81.575.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 5121 81.575.000
444 26.250.000
4311 26.500.000
4313 7.000.000
4314 6.500.000
4312 9.975.000
4371 3.500.000
4372 1.050.000
427 800.000

Operaţia nr. 10 - După efectuarea reţinerilor (op. 8), conform listei de plată, se achită prin
casierie restul de plată aferent ajutoarelor materiale:
5.000.000 - 3.275.000 = 1.725.000 lei

ANALIZA CONTABILĂ:
1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu personalul
pentru restul de plată aferent ajutoarelor materiale prin efectuarea unei plăţi în
numerar:
- scad activele circulante de trezorerie sub forma numerarului din casierie;
- scad datoriile faţă de personal privind ajutoarele materiale.
b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI
-x(A) “Casa în lei“ R3 5311 C
1.725.000 lei
-x(P) “Personal-ajutoare materiale R3 423 D
1.725.000 lei datorate“
d) FORMULA CONTABILĂ:
423 = 5311 1.725.000

Operaţia nr. 11 - Conform hotărârii Consiliului de administraţie se înregistrează drepturile


cuvenite personalului drept stimulente din profitul obţinut de unitate în sumă de 8.000.000 lei
(11.1).
Se efectuează decontarea cu personalul pentru stimulentele din profit cuvenite astfel:
- 5.800.000 lei se achită în numerar;
- 2.200.000 lei reprezintă reţineri pentru impozitul datorat statului (11.2).

ANALIZA CONTABILĂ: (11.1)


1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la utilizarea fondului de participare
la profit pentru acordarea de stimulente personalului:
- cresc datoriile faţă de personal pentru participarea la profit;
- scade fondul de participare a personalului la profit.
b) BILANŢ: A=P+x-x c) CONTURI
+x(P) “Participarea personalului la profit“ R2 424 D
8.000.000 lei
-x(P) “Dreptul de participarea a salariaţilor R3 117 C
la profit“
8.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
117 = 424 8.000.000

ANALIZA CONTABILĂ: (11.2)

110
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu personalul pentru
participarea la profit prin reţineri aferente impozitului datorat bugetului statului şi
achitarea în numerar a stimulentelor nete cuvenite:
- scade datoria faţă de personal pentru participarea la profit;
- scad activele circulante de trezorerie sub forma numerarului din casierie;
- creşte datoria faţă de bugetul statului pentru impozitele datorate.
1. BILANŢ: A = P +x - x (reţineri) c) CONTURI
A - x = P - x (plată)
-x(P) “Participarea personalului la R3 424 D
8.000.000 lei profit“
+x (P) “Impozitul pe salarii“ R2 444 C
2.200.000 lei
-x (A) “Casa în lei“ R3 5311 C
5.800.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
424 = % 8.000.000
444 2.200.000
5311 5.800.000

4.7 Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi


alte instituţii publice

4.7.1 Funcţionarea conturilor privind datoriile faţă de bugetul statului şi alte instituţii
publice

Se folosesc conturile:
441 “Impozitul pe profit“;
4426 “Taxa pe valoarea adăugată deductibilă“;
4427 “Taxa pe valoarea adăugată colectată“;
444 “Impozitul pe salarii“;
446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“.

Contul 441 “Impozitul pe profit“ ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului pentru
impozitul datorat de agenţii economici, aferent profitului obţinut.
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de bugetul statului iar după funcţia
contabilă este un cont bifuncţional.
Se creditează cu sumele datorate lunar bugetului de stat reprezentând impozitul pe profit
calculat conform legii în corespondenţă cu debitul contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit“.
Se debitează cu sumele plătite prin banca bugetului de stat, la termenele stabilite, în
corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.
Soldul contului 441 “Impozitul pe profit“ poate fi:
- creditor - reprezintă datorii faţă de bugetul de stat;
- debitor - reprezintă sumele plătite în plus bugetului de stat faţă de datoria reală aferentă
perioadei.
Schematic, funcţionarea contului 441 se prezintă astfel:

D 441 C
5121 691
S.F.D S.F.C.

Contul 4426 “TVA deductibilă“ ţine evidenţa TVA înscrisă în facturile primite. După
funcţia contabilă este un cont de activ.
Se creditează - cu taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor (primirilor,
achiziţionărilor) de bunuri şi servicii în corespondenţă cu creditul conturilor care arată natura
aprovizionărilor sau modalitatea de plată, şi anume:
a) 401“Furnizori“ pentru TVA aferentă produselor, lucrărilor, serviciilor achiziţionate;
b) 404 “Furnizori de imobilizări“ pentru TVA aferentă imobilizărilor necorporale sau corporale
aprovizionate;

111
c) 5121 “Conturi la bănci în lei“ pentru TVA aferentă importurilor de bunuri şi servicii.
Se creditează prin raportarea la taxa pe valoarea adăugată colectată în corespondenţă cu
debitul conturilor:
a) 4427 “TVA colectată“ pentru sumele deductibile din TVA colectată;
b) 4424 “TVA de recuperat“ pentru sumele reprezentând TVA deductibilă ce depăşesc
valoarea TVA colectată.
La sfârşitul perioadei contul 4426 “TVA deductibilă“ nu prezintă sold.
Schematic, corespondenţele contului 4426 se prezintă astfel:
D 4426 C
401 4427
404 4424
5121

Contul 4427 “TVA colectată“ ţine evidenţa TVA înscrisă în facturile emise. După funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor (livrărilor, expedierilor) în
corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 411 “Clienţi“ cu TVA aferentă produselor, lucrărilor, serviciilor vândute clienţilor;
b) 5311 “Casa în lei“ - cu TVA aferentă vânzării mărfurilor prin unităţile cu amănuntul;
c) 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul“ pentru TVA aferentă lipsurilor constatate la
inventariere şi imputate celor vinovaţi;
Se debitează prin raportarea la taxa pe valoarea adăugată deductibilă în corespondenţă cu
creditul conturilor:
a) 4426 “TVA deductibilă“ pentru sumele deductibile din TVA colectată;
b) 4423 “TVA de plată“ pentru sumele reprezentând TVA colectată ce depăşesc TVA
deductibilă.
La sfârşitul perioadei contul 4427 “TVA colectată“ nu prezintă sold.
Schematic, corespondenţele contului 4427 se prezintă astfel:
D 4427 C
4426 411
4423 5311
4282

Contul 444 “Impozitul pe salarii“ ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului pentru
impozitul pe salarii, ajutoare materiale, participarea la profit.
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de bugetul statului, iar după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele datorate bugetului statului reprezentând reţineri din drepturile de
personal pentru impozitul pe salarii în corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 421 “Personal-salarii datorate“ - pentru reţineri din salarii.
b) 423 “Personal-ajutoare materiale“ - pentru reţinerile din ajutoarele materiale;
c) 424 “Participarea personalului la profit“ - pentru reţinerile din stimulentele reprezentând
participarea la profit.
Se debitează cu sumele plătite prin bancă bugetului de stat în corespondenţă cu creditul
contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.
Soldul contului 444 “Impozitul pe salarii“ este creditor şi reprezintă sumele datorate
bugetului statului pentru impozitul aferent drepturilor de personal.
Schematic, corespondenţele contului 444 se prezintă astfel:
D 444 C
5121 421
423
424
S.F.C.

Contul 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ ţine evidenţa decontărilor cu
bugetul statului şi bugetele locale privind accize, taxe vamale, impozitul pe dividende, impozitul pe
clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pentru mijloacele de transport, alte impozite şi taxe.

112
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de bugetul statului şi bugetele locale,
iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu alte impozite şi taxe datorate bugetului statului sau bugetelor locale în
corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ - pentru accizele la ţigări,
băuturi, ţiţei, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, alte impozite şi taxe datorate bugetului
central sau local;
b) 457 “Dividende de plată“ - pentru impozitul reţinut din sumele cuvenite acţionarilor şi
asociaţilor drept dividende.
Se debitează cu plăţile efectuate prin bancă la bugetul de stat şi bugetele locale în
corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.
Soldul contului 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ este creditor şi reprezintă
sumele datorate bugetului de stat şi bugetelor locale.
Schematic, corespondenţele contului 446 se prezintă astfel:
D 446 C
5121 635
457
S.F.C.

4.7.2. Exemple de operaţiuni privind decontările cu bugetul statului şi alte


instituţii publice

Operaţia nr. 1 La sfârşitul lunii se calculează şi se înregistrează impozitul pe profit în sumă


de 18000.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriilor unităţii
faţă de bugetul statului şi la includerea impozitului pe profit în cheltuielile
corespunzătoare ale perioadei:
- cresc cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cresc datoriile unităţii faţă de bugetul statului pentru impozitul pe
profit.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli cu impozitul pe R2 691 D
18.000.000 lei profit“
+x(P) “Impozitul pe profit“ 18.000.000 lei R2 441 C
d) FORMULA CONTABILĂ:
691 = 441 18.000.000

Operaţia nr. 2 - Se efectuează regularizarea lunară a taxei pe valoarea adăugată


cunoscând următoarele:
-TVA colectată - 15.200.000 lei;
-TVA deductibilă - 9.500.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la regularizarea TVA aferentă lunii
curente şi la stabilirea TVA de plată sau TVA de recuperat. Întrucât TVA colectată este
mai mare decât TVA deductibilă:
- creşte TVA de plată;
- scade TVA deductibilă;
- scade TVA colectată.
b) BILANŢ: A = P + x - x (Plată) c) CONTURI
A - x = P - x (Deducere)
-x(P) “TVA colectată“ R3 4427 D
15.200.000 lei
-x(A) “TVA deductibilă“ R3 4426 C
9.500.000 lei
+x(P) “TVA de plată“ R2 4423 C
5.700.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:

113
4427 = % 15.200.000
4426 9.500.000
4423 5.700.000

Operaţia nr. 3 - Se înregistrează reţineri din salarii în sumă de 5.000.000 lei reprezentând
impozitul pe salarii.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la efectuarea de reţineri din
drepturile de personal cuvenite reprezentând impozitul pe salarii datorat bugetului de
stat:
- scad datoriile faţă de personal cu reţinerile efectuate;
- cresc datoriile faţă de bugetul statului corespunzător reţinerilor efectuate.
b) BILANŢ: A = P + x - x c) CONTURI
+x(P) “Impozitul pe salarii“ R2 444 C
5.000.000 lei
-x(P) “Personal - remuneraţii datorate“ R3 421 D
5.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ:
421 = 444 5.000.000

Operaţia nr. 4 Se înregistrează impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri datorate


bugetului local în sumă de 6.350.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriilor unităţii
faţă de bugetul local şi la includerea impozitului pe clădiri şi impozitului pe terenuri în
cheltuielile de exploatare ale perioadei:
- cresc cheltuielile de exploatare cu impozitele datorate;
- cresc datoriile unităţii faţă de bugetul local.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli cu alte impozite, R2 635 D
taxe şi vărsăminte asimilate“
6.350.000 lei
+x(P) “Alte impozite, taxe şi R2 446 C
6.350.000 lei vărsăminte
asimilate“
d) FORMULA CONTABILĂ:
635 = 446 6.350.000

Operaţia nr. 5 - Se plătesc prin bancă impozite şi taxe, astfel:


- impozit pe profit - 18.000.000;
- impozit pe salarii - 5.000.000;
- alte impozite şi taxe - 6.350.000.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu bugetul statului şi
bugetul local ca urmare a unei plăţi prin bancă:
- scad activele de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă;
- scad datoriile privind impozitul pe profit, impozitul pe salarii, alte impozite şi taxe.
b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI
-x(A)“Conturi la bănci în lei“ R3 5121 C
29.350.000 lei
-x(P) “Impozitul pe profit“ 18.000.000 lei R3 441 D
-x(P) “Impozitul pe salarii“ 5.000.000 lei
-x(P) “Alte impozite, taxe şi R3 444 D
6.350.000 lei vărsăminte asimilate“

R3 446 D
d) FORMULA CONTABILĂ:
% = 5121 29.350.000

114
441 18.000.000
444 5.000.000
446 6.350.000

4.8 Contabilitatea decontărilor privind diverse datorii şi creanţe

Se folosesc conturile:
- 457 “Dividende de plată“;
- 461 “Debitori diverşi“;
- 462 “Creditori diverşi“.

Contul 457 “Dividende de plată“ ţine evidenţa decontărilor cu asociaţii sau acţionarii
pentru dividendele repartizate din profitul net în funcţie de numărul de părţi sociale sau acţiuni
deţinute.
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de asociaţi sau acţionari privind
dividendele cuvenite, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează - cu dividendele datorate asociaţilor sau acţionarilor în corespondenţă cu
debitul contului 129 “Repartizarea profitului“.
Se debitează cu sumele reprezentând dividendele achitate sau impozitul asupra
dividendelor în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - pentru sumele achitate prin bancă;
b) 5311 “Casa în lei“ pentru sumele achitate în numerar;
c) 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ - pentru reţinerile din dividende
reprezentând impozitul datorat bugetului de stat.
Soldul contului 457 “Dividende de plată“ este creditor şi reprezintă dividendele datorate
acţionarilor sau asociaţilor.
Schematic, funcţionarea contului 457 se prezintă astfel:

D 457 C
5121 129
5311
446
S.F.C.

Contul 461 “Debitori diverşi“ - ţine evidenţa creanţelor din imputaţii pentru pagube
produse, din vânzarea de active imobilizate sau titluri de plasament, din alte creanţe care prin
natura lor nu sunt urmărite prin conturile prezentate anterior.
După conţinutul economic este un cont de active circulante în decontare, respectiv de alte
creanţe faţă de terţi, iar după funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează la apariţia creanţelor, în corespondenţă cu creditul conturilor care arată
natura acestora:
a) 7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital“ - cu preţul de vânzare al
activelor imobilizate cedate;
b) 4427 “TVA colectată“ cu TVA aferentă vânzărilor de active imobilizate, titluri de
plasament sau pentru bunurile imputate persoanelor vinovate;
c) 758 “Alte venituri din exploatare“ - cu valoarea bunurilor şi producţiei în curs de execuţie
constatate lipsă sau deteriorate şi imputate terţilor;
d) 761 “Venituri din imobilizări financiare“ cu dividendele de încasat aferente titlurilor de
participare;
e) 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“ pentru sumele de încasat
conform facturilor întocmite.
Se creditează la încasarea creanţelor sau la scăderea acestora din evidenţă în
corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - pentru sumele încasate prin bancă;
b) 5311 “Casa în lei“ pentru sumele încasate în numerar;
c) 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“ pentru debite prescrise
sau debitori insolvabili, la scăderea din evidenţă.
Soldul contului 461 “Debitori diverşi“ este debitor şi reprezintă sumele de încasat pentru
creanţe diverse.
Schematic, funcţionarea contului 461 se prezintă astfel:

115
D 461 C
4427 5121
761 5311
758 6583
706
S.F.D.

Contul 462 “Creditori diverşi“ - ţine evidenţa datoriilor faţă de terţi pentru sume
încasate şi necuvenite, sume datorate pentru redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, achiziţionarea
titlurilor de plasament şi alte datorii, eventual pe baza unor titluri executorii, care prin natura lor nu
sunt urmărite prin conturile prezentate anterior.
După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de terţi, persoane fizice sau persoane
juridice, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din alte operaţiuni în corespondenţă cu debitul conturilor care
arată natura acestora:
a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu sumele necuvenite încasate prin contul de la bancă;
b) 5311 “Casa în lei“ - cu sumele necuvenite încasate prin casierie;
c) 502 “Acţiuni“ cu datoriile privind achiziţionarea de acţiuni în vederea obţinerii de venituri
financiare într-un termen scurt;
d) 612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile“ - pentru sumele datorate
atunci când nu s-au emis facturi.
Se debitează cu sumele achitate creditorilor, în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu sumele plătite prin bancă;
b) 5311 “Casa în lei“ - cu sumele plătite în numerar.
Soldul contului 462 “Creditori diverşi“ este creditor şi reprezintă sumele datorate din
operaţiuni diverse.
Schematic, funcţionarea contului 462 se prezintă astfel:

D 462 C
5121 5121
5311 5311
502
612
S.F.C.

4.9 Contabilitatea cheltuielilor

4.9.1 Organizarea şi particularităţile contabilităţii cheltuielilor

Contabilitatea cheltuielilor se organizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II, care


reflectă categorii şi feluri de cheltuieli delimitate după natura lor. Conturile de cheltuieli sunt
sistematizate astfel:
a) Conturi care reflectă cheltuielile de exploatare:
- cheltuieli cu materii prime, materiale, mărfuri;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
- cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate;
- cheltuieli cu personalul;
- cheltuieli privind amortizările şi provizioanele;
- cheltuieli cu impozitul pe profit;
- alte cheltuieli de exploatare.
b) Conturi care reflectă cheltuielile financiare.
c) Conturi care reflectă cheltuielile extraordinare.
În funcţionarea lor, conturile de cheltuieli prezintă trăsături comune:
- au funcţie contabilă de activ;
- se debitează cu cheltuielile angajate, plătite sau de plătit;
- se creditează, la sfârşitul fiecărei luni prin transferarea integrală a cheltuielilor înregistrate
în corespondenţă cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere“.
- la sfârşitul perioadei de gestiune nu prezintă sold.

116
4.9.2 Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Conturile cel mai des utilizate pentru reflectarea cheltuielilor de exploatare curente sunt:
- 601 “Cheltuieli cu materiile prime“;
- 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”
- 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“;
- 604 “Cheltuieli cu materialele nestocate”
- 605 “Cheltuieli privind energia şi apa“;
- 607 “Cheltuieli privind mărfurile”
- 608 “Cheltuieli privind ambalajele”
- 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii“;
- 612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile“;
- 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile“;
- 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate“;
- 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal“;
- 625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări”
- 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii“;
- 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”
- 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“;
- 641 “Cheltuieli cu salariile personalului“;
- 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“;
- 658 “Alte cheltuieli de exploatare”
- 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele“;
- 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit“.

Prezentăm în continuare funcţionarea unora dintre aceste conturi, selectiv, orientând studiul
în special asupra conturilor de cheltuieli care nu au fost utilizate pe parcursul aplicaţilor practice
anterioare.

Contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime“ ţine evidenţa consumurilor de materii prime.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite din depozite şi
date în consum sau constatate lipsă la inventariere şi suportate de unitate sau imputate
persoanelor vinovate, în corespondenţă cu creditul contului 301 “Materii prime“.
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime constatate plus la
inventariere în corespondenţă cu debitul contului 301 “Materii prime“, precum şi în situaţia preluării
soldului său debitor în corespondenţă cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere“.
Schematic, corespondenţele contului 601 se prezintă astfel:

D 601 C
301 121
301

Contul 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile“ similar contului 601, ţine evidenţa
consumurilor de materiale conexe procesului de producţie/ ciclului de exploatare.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile ieşite din
depozite şi date în consum sau constatate lipsă la inventariere şi suportate de unitate sau imputate
persoanelor vinovate, în corespondenţă cu creditul contului 302 “Materiale consumabile“.
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime constatate plus la
inventariere în corespondenţă cu debitul contului 302 “Materiale consumabile“, precum şi în
situaţia preluării soldului său debitor în corespondenţă cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere“.
Schematic, corespondenţele contului 601 se prezintă astfel:

D 602 C
302 121
302

Contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“ ţine


evidenţa cheltuielilor cu cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar.

117
Se debitează cu valoarea uzurii obiectelor de inventar inclusă în cheltuieli integral la darea
în folosinţă sau eşalonat pe durata mai multor exerciţii financiare în corespondenţă cu creditul
contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“.
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar constatate plus la
inventariere în corespondenţă cu debitul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“,
precum şi în situaţia preluării soldului său debitor în corespondenţă cu debitul contului 121 “Profit şi
pierdere“.
Schematic, corespondenţele contului 603 se prezintă astfel:

D 603 C
603 121
303

Contul 604 “Cheltuieli cu materialele nestocate“ similar contului 602, ţine evidenţa
consumurilor de materiale conexe procesului de producţie/ ciclului de exploatare care nu fac
obiectul stocării (depozitării) şi sunt date în consum la achiziţie (achiziţia reprezintă de fapt
consumul acestora).
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a achiziţionate de unitate care nu fac
obiectul stocării, în corespondenţă principală cu creditul contului 401 “Furnizori“.
Se creditează cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere“.
Schematic, corespondenţele contului 601 se prezintă astfel:

D 604 C
401 121
532
542

Contul 605 “Cheltuieli privind energia şi apa“ ţine evidenţa cheltuielilor privind
consumurile de energie şi apă.
Se debitează cu valoarea energiei şi apei consumate şi facturate de furnizorii de utilităţi în
corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 401 “Furnizori“ pentru valoarea energiei şi apei consumate şi facturate, incluse în
cheltuielile perioadei.
b) 471 “Cheltuieli înregistrate în avans“ pentru cheltuielile cu energia şi apa facturate în
avans, respectiv cota parte aferentă lunii curente conform scadenţarului întocmit.
Schematic, funcţionarea contului 605 se prezintă astfel:

D 605 C
401 121
471

Contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal“ ţine evidenţa cheltuielilor


privind transportul efectuat de terţi pentru bunuri şi persoane.
Se debitează cu valoarea transportului achitat terţilor sau valoarea facturilor emise de terţi
pentru transportul de bunuri sau persoane în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 401“Furnizori“ pentru valoarea transportului facturat, inclusă în cheltuielile perioadei;
b) 471“Cheltuieli înregistrate în avans“, pentru cheltuielile de transport achitate sau
facturate în avans, respectiv cota parte aferentă lunii curente conform scadenţarului întocmit.
c) 512 “Conturi la bănci în lei“ pentru cheltuielile cu transportul achitate prin bancă;
d) 532 “Alte valori“ - pentru cheltuielile de transport achitate cu bilete sau tichete de
călătorie.
e) 542 “Avansuri de trezorerie“ - pentru transportul achitat din avansuri acordate
persoanelor special împuternicite.
Schematic, funcţionarea contului 624 se prezintă astfel:

D 624 C
401 121
471

118
512
532
542

Contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ ţine evidenţa
cheltuielilor pentru accize, taxe vamale, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxe pentru
mijloacele de transport, datorate bugetului statului sau bugetului local.
Se debitează cu impozitele şi taxele datorate în corespondenţă cu creditul contului 446
“Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“.
Schematic, funcţionarea contului 635 se prezintă astfel:

D 635 C
446 121

Contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului“ ţine evidenţa cheltuielilor cu salariile,


adaosurile, premiile incluse în fondul de salarii.
Se debitează cu salariile şi alte drepturi cuvenite personalului în corespondenţă cu creditul
contului 421 “Personal-salarii datorate“.
Schematic, funcţionarea contului se prezintă astfel:

D 641 C
421 121

Contul 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“ ţine evidenţa


cheltuielilor privind contribuţia unităţii la asigurările sociale, casa de asigurări de sănătate şi fondul
de şomaj.
Contul 645 este structurat în conturi sintetice de gradul II, astfel:
- 6451 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “;
- 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“;
- 6452 “Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj“;
- 6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“.

Contul 6451 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale“ ţine evidenţa cheltuielilor


privind contribuţia unităţii la asigurările sociale precum şi ajutoarelor materiale suportate de unitate
conform legii.
Se debitează cu cheltuielile reprezentând contribuţia unităţii la asigurările sociale în
corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu sumele reprezentând ajutoarele materiale
suportate de unitate conform legii (primele 10 zile din concediile medicale);
b) 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale“ - cu sumele reprezentând contribuţia
unităţii la bugetul asigurărilor sociale.
Schematic, funcţionarea contului 6451 se prezintă astfel:

D 6451 C
423 121
4311

Contul 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“


ţine evidenţa cheltuielilor privind contribuţia unităţii la casa de asigurări de sănătate.
Se debitează cu cheltuielile reprezentând contribuţia unităţii la asigurările sociale de
sănătate în corespondenţă cu creditul contului 4313 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de
sănătate“.
Schematic, funcţionarea contului 6453 se prezintă astfel:

D 6453 C
4313 121

Contul 6452 “Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj“ ţine evidenţa cheltuielilor
privind contribuţia unităţii la fondul de şomaj.

119
Se debitează cu cheltuielile reprezentând contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj în
corespondenţă cu creditul contului 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj“.
Schematic, funcţionarea contului 6452 se prezintă astfel:

D 6452 C
4371 121

Contul 658 “Alte cheltuieli de exploatare“ ţine evidenţa cheltuielilor reprezentând


amenzi şi penalităţi plătite, debite prescrise sau debitori insolvabili, donaţii, subvenţii acordate,
pierderi cu activele cedate etc..
Se debitează cu cheltuielile aferente operaţiilor de gestiune de natura celor enumerate
anterior în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 5121 “Conturi curente la bănci în lei“ - pentru amenzi şi penalităţi plătite prin bancă;
b) 461 “Debitori diverşi“ - pentru debite prescrise sau debitori insolvabili, scoşi din evidenţă;
c) 301, 302, 303, 341, 345, 371, respectiv conturile materiilor prime, materialelor
consumabile, obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, mărfurilor - cu valoarea
pierderilor din valorificări, casări, declasări sau a donaţiilor/sponsorizărilor acordate.
Schematic, funcţionarea contului 658 se prezintă astfel:
D 658 C
5121 121
461
301
302
303
341
345
371

Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, ca analitic al
contului 658 - ţine evidenţa cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizată a imobilizărilor
necorporale şi corporale, precum şi valoarea imobilizărilor financiare cedate sau scoase din
evidenţă.
Se debitează cu cheltuielile extraordinare aferente operaţiilor de capital în corespondenţă
cu creditul conturilor de imobilizări şi anume:
a) 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare“;
b) 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“.
c) 207 “Fond comercial“;
d) 208 “Alte imobilizări necorporale“;
e) 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“;
f) 21x “Imobilizări corporale“;
g) 261 “Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului“;
h) 263 “Titluri imobilizate de activităţi de portofoliu“.
Schematic, funcţionarea contului 6583 se prezintă astfel:

D 672 C
203 121
205
207
208
211
21x
261
263

Contul 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele“ ţine


evidenţa cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale, precum şi a
cheltuielilor pentru constituirea şi majorarea provizioanelor ce privesc exploatarea.

120
Se debitează cu cheltuielile de exploatare privind amortizările şi provizioanele în
următoarele situaţii:
a) la înregistrarea amortizării imobilizărilor în corespondenţă cu creditul conturilor:
- 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“;
- 281 “Amortizări privind imobilizările corporale.
b) la constituirea provizioanelor pentru litigii, garanţii, pierderi din schimbul valutar,
cheltuieli de repartizat în corespondenţă cu creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli“;
c) la constituirea provizioanelor pentru deprecierea activelor în corespondenţă cu creditul
conturilor:
- 290 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale“;
- 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale“;
- 391 “Provizioane pentru deprecierea materiilor prime“;
- 392 “Provizioane pentru deprecierea materialelor“;
- 394 “Provizioane pentru deprecierea produselor“;
- 395 “Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi“;
- 397 “Provizioane pentru deprecierea mărfurilor“;
- 491 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor-clienţi“.
Schematic, funcţionarea contului 681 se prezintă astfel:

D 6583 C
280 121
281
151
290
291
391
392
394
395
397
491

Contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit“ ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul


datorat bugetului de stat, aferent profitului obţinut, determinat conform procedurilor legale.
Se debitează, la sfârşitul lunii, cu valoarea impozitului pe profit calculat şi datorat, în
corespondenţă cu creditul contului 441 “Impozitul pe profit“.
Schematic, funcţionarea contului 691 se prezintă astfel:

D 691 C
441 121

4.9.3 Contabilitatea cheltuielilor financiare

Se folosesc conturile:
1. 666 “Cheltuieli privind dobânzile“;
2. 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele“.

Contul 666 “Cheltuieli privind dobânzile“ ţine evidenţa dobânzilor datorate pentru
împrumuturile primite.
Se debitează cu dobânzile datorate în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 168 “Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate“ - cu dobânzile incluse în
cheltuieli aferente creditelor bancare pe termen lung şi mediu, datoriilor legate de participaţii,
împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni;
b) 5121 “Conturi la bănci în lei“ cu dobânzile plătite prin bancă aferente creditelor acordate
de bănci în conturile curente;
c) 5186 “Dobânzi de plătit“ cu dobânzile datorate, aferente creditelor acordate de bănci prin
conturile curente;

121
d) 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt“ - cu dobânzile de plătit
(datorate) pentru creditele pe termen scurt acordate de bancă.
Schematic, funcţionarea contului 666 se prezintă astfel:
D 666 C
168 121
5121
5186
5198

Contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele“ ţine evidenţa


cheltuielilor cu amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor şi a cheltuielilor pentru
constituirea şi majorarea provizioanelor privind activitatea financiară.
Se debitează cu cheltuielile financiare privind amortizările şi provizioanele în următoarele
situaţii:
a) la amortizarea obligaţiunilor, cu valoarea primelor de rambursare, în corespondenţă cu
creditul contului 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor“;
b) la constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli financiare în corespondenţă cu
creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli“;
c) la constituirea provizioanelor pentru deprecierea activelor financiare în corespondenţă cu
creditul conturilor:
- 296 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare“;
- 59x “Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie“.
Schematic, funcţionarea contului 686 se prezintă astfel:
D 686 C
169 121
151
296
59x

4.9.4 Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

Se foloseşte contul 671 “Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare“;


Se debitează cu valoarea pierderilor din calamităţi: 301, 302, 303, 341, 345, 371, etc.
respectiv conturile materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar,
semifabricatelor, produselor finite, mărfurilor sau alte active înregistrate ca pierderi din calamităţi.
Schematic, funcţionarea contului 671 se prezintă astfel:
D 671 C
21x 121
231
301
302
303
341
345
371
381

4.9.5 Exemple de operaţiuni privind contabilitatea cheltuielilor

Operaţia nr. 1: Se înregistrează consumul de energie termică facturată de terţi la cost de


achiziţie de 3.000.000 lei, TVA fiind 19%.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriilor faţă de
furnizorii de energie şi la includerea consumurilor în cheltuielile de exploatare ale
perioadei:
- cresc datoriile faţă de furnizori pentru serviciile prestate, inclusiv TVA aferentă
facturilor primite;
- cresc cheltuielile de exploatare cu energia.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI

122
+x(A) “Cheltuieli cu energia şi apa“ R2 605 D
3.000.000
+x(A) “TVA deductibilă“ R2 4426 D
570.000
+x(P) “Furnizori“ R2 401 C
3.570.000
d) FOMULA CONTABILĂ:
% = 401 3.570.000
605 3.000.000
4426 570.000

Operaţia nr. 2 - Se înregistrează dobânzi datorate pentru creditele primite astfel:


- 1.800.000 lei pentru creditele pe termen lung;
- 750.000.000 lei pentru creditele pe termen scurt.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea cheltuielilor cu
dobânzile aferente creditelor primite de la bănci:
- cresc cheltuielile financiare cu dobânzile;
- cresc datoriile faţă de bănci corespunzător dobânzilor calculate pentru creditele pe
termen lung sau scurt.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli privind dobânzile“ R2 666 D
2.550.000 lei
+x(P) “Dobânzi aferente împrumuturilor şi R2 1682 C
1.800.000 lei datoriilor
asimilate“
+x(P) “Dobânzi aferente creditelor R2 5198 C
bancare pe termen scurt“
750.000 lei
d) FOMULA CONTABILĂ:
666 = % 2.550.000
1682 1.800.000
5l98 750.000

Operaţiunea nr. 3 - Se înregistrează plata a 500.000 lei prin bancă reprezentând penalităţi
datorate bugetului statului, precum şi scăderea din evidenţă a unor debitori insolvabili pentru suma
de 1.000.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrare a unor cheltuieli
determinate de plata unor penalităţi:
- cresc cheltuielile privind operaţiunile de gestiune – alte cheltuieli de exploatare;
- scad activele circulante de trezorerie şi activele în decontare.
b) BILANŢ: A+x- x=P c) CONTURI
+x(A) “ Despăgubiri, amenzi şi penalităţi“ R2 6581 D
1.500.000 lei
-x(A) “Conturi la bănci în lei“ 500.000 lei
-x (A) “Debitori diverşi“ R3 5121 C
750.000 lei
R3 461 C
d) FORMULA CONTABILĂ :
6581 = % 1.500.000
5121 500.000
46l 1.000.000

Operaţiunea nr. 4 Se plăteşte prin bancă suma de 4.000.000 lei, reprezentând chirii
achitate în avans (4.1.); pe bază de scadenţar, se repartizează pentru luna curentă suma de
800.000 lei (4.2.).

ANALIZA CONTABILĂ: 4.1.


a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la efectuarea unor cheltuieli în

123
avans, care privesc şi perioadele viitoare, ca urmare a unei plăţi prin bancă:
- scad activele de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă;
- cresc procesele economice sub forma cheltuielilor în avans.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli înregistrate în avans“ R2 471 D
4.000.000 lei
+x(A) “Conturi la bănci în lei“ R2 5121 D
4.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
471 = 5121 4.000.000
ANALIZA CONTABILĂ: 4.2.
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la includerea în cheltuielile de
exploatare ale perioadei curente, pe baza scadenţarului, a cheltuielilor cu chiriile
efectuate anterior anticipat:
- scad procesele economice sub forma cheltuielilor în avans;
- cresc cheltuielile de exploatare cu chiriile.
b) BILANŢ: c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli cu redevenţele, R2 612 D
locaţiile de gestiune şi chiriile“
800.000 lei
-x (A) “Cheltuieli înregistrate în avans“ R3 471 C
800.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
612 = 471 800.000
Operaţia nr. 5 Se înregistrează vânzarea de active imobilizate, şi anume:
- o construcţie la preţ de vânzare de 60.000.000 lei;
- titluri de participare la preţ de vânzare de 10.000.000;
- TVA 19% (5.1.).
Se descarcă gestiunea pentru construcţia vândută (cedată) cunoscând că preţul de
înregistrare a fost de 50.000.000 lei, iar până în momentul vânzării amortizarea înregistrată
reprezintă 25% (5.2.).
Se scot din patrimoniu titlurile de participare cedate (5.3.).
ANALIZA CONTABILĂ: 5.1.
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea de venituri prin
vânzarea către terţi a unor elemente de capital:
- cresc veniturile din cedarea activelor, inclusiv TVA aferentă facturilor emise:
- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor faţă de terţi.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Debitori diverşi“ R2 461 D
83.301.000 lei
+x(P) “Venituri din vânzarea activelor şi
alte operaţii de capital“ R2 7583 C
70.000.000 lei
+x(P) “TVA colectată“
13.301.000 lei R2 4427 C
d) FORMULA CONTABILĂ :
461 = % 83.301.000
7583 70.000.000
4427 13.301.000

ANALIZA CONTABILĂ: 5.2.


a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la ieşirea din patrimoniu a unor
mijloace fixe parţial amortizate şi la modificarea nivelului amortizării înregistrate şi a
cheltuielilor privind operaţiile de capital:
- scad activele imobilizate corporale cu valoarea de înregistrare a mijloacelor fixe
vândute (cedate) - 50.000.000 lei;
- cresc cheltuielile privind activele cedate cu valoarea neamortizată a mijloacelor fixe -
37.500.000 lei;
- scade amortizarea înregistrată cu valoarea amortizării aferente mijloacelor fixe
cedate - 12.500.000 lei.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI

124
A-x=P-x
-x(A) “Imobilizări corporale“ R3 21x C
50.000.000 lei
+x(A)“Cheltuieli privind activele R2 6583 D
37.500.000 lei cedate“
-x(P) “Amortizarea imobilizărilor R3 281 D
12.500.000 lei corporale “
d) FORMULA CONTABILĂ :
% = 21x 50.000.000
6583 37.500.000
281 12.500.000
ANALIZA CONTABILĂ: 5.3.
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la scăderea din patrimoniu a unor
imobilizări financiare şi la creşterea cheltuielilor privind operaţiile de capital:
- scad activele imobilizate financiare sub forma titlurilor de participare;
- cresc cheltuielile extraordinare privind activele cedate cu valoarea titlurilor de
participare.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli privind activele R2 6583 D
10.000.000 lei cedate“
-x(A) “Titluri de participare deţinute la R3 261 C
filiale din cadrul grupului“
10.000.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
6583 = 261 10.000.000

Operaţia nr. 6 Se înregistrează efectuarea unui transport de persoane pentru care s-au
folosit bilete de călătorie în sumă de 550.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea cheltuielilor de
exploatare pentru care decontarea s-a făcut prin bilete sau tichete de călătorie:
- cresc cheltuielile de exploatare cu transportul de bunuri şi persoane:
- scad activele circulante de trezorerie cunoscute sub numele de “Alte valori“.
b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli cu transportul de R2 624 D
550.000 lei bunuri şi personal“
-x(A) “Alte valori“ R3 532 C
550.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
624 = 532 550.000

Operaţia nr. 7 Se înregistrează impozitul pe clădiri datorat bugetului local în sumă de


601.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea unor cheltuieli de
exploatare care reprezintă o datorie faţă de bugetul local:
- cresc cheltuielile de exploatare pentru impozite, taxe şi alte vărsăminte asimilate;
- cresc datoriile faţă de bugetul local pentru taxe şi impozite.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli cu alte impozite, R2 635 D
taxe şi vărsăminte asimilate“
601.000 lei
+x(P) “Alte impozite, taxe şi R2 446 C
601.000 lei vărsăminte asimilate“
d) FORMULA CONTABILĂ :
635 = 446 601.000
Operaţia nr. 8 Se înregistrează amortizarea lunară a brevetelor şi licenţelor în sumă de
1.680.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:

125
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea cheltuielilor de
exploatare cu amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale:
- cresc cheltuielile de exploatare cu amortizările şi provizioanele;
- creşte amortizarea înregistrată a imobilizărilor necorporale.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x (A) “Cheltuieli de exploatare privind R2 681 D
amortizările şi provizioanele“
1.680.000 lei
+x(P) “Amortizări privind R2 280 C
imobilizările necorporale“
1.680.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
681 = 280 1.680.000

Operaţia nr. 9 - Se constituie un provizion pentru deprecierea acţiunilor achiziţionate de la


bursă.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la efectuarea de cheltuieli
financiare cu provizioanele prin constituirea unui provizion pentru deprecierea
acţiunilor ;
- cresc cheltuielile financiare cu amortizările şi provizioanele;
- cresc provizioanele constituite pentru deprecierea titlurilor de plasament.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli financiare privind R2 686 D
amortizările şi provizioanele“
2.800.000 lei
+x(P)“Provizioane pentru deprecierea R2 593 C
acţiunilor”
2.800.000 lei
d) FORMULA CONTABILĂ :
686 = 593 2.800.000

Operaţia nr. 10 - Pentru penalităţi solicitate tribunalului prin acţiunea introdusă de un


partener (terţ) se constituie un provizion în sumă de 15.000.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:
a )CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la efectuarea de cheltuieli de
exploatare cu provizioanele prin constituirea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli:
- cresc cheltuielile de exploatare cu amortizările şi provizioanele;
- cresc provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli de exploatare.
b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Cheltuieli de exploatare cu R2 681 D
amortizările şi provizioanele“
15.000.000 lei
+x(P) “Provizioane pentru riscuri şi R2 151 C
15.000.000 lei cheltuieli“
d) FORMULA CONTABILĂ :
681 = 151 15.000.000

Operaţia nr. 11 - La sfârşitul lunii se închid conturile de cheltuieli utilizate pentru


înregistrarea operaţiunilor precedente prin transferare integrală a cheltuielilor asupra rezultatului
perioadei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la trecerea soldului debitor al
conturilor de cheltuieli asupra contului de profit şi pierdere:
- scad cheltuielile perioadei prin închiderea conturilor corespunzătoare;
- scad rezultatele perioadei prin preluarea cheltuielilor aferente.
b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI
-x(A) “Cheltuieli cu energia şi apa“ R3 605 C
3.000.000 lei
-x(A) “Cheltuieli cu dobânzile“ R3 666 C

126
2.550.000 lei
-x(A) “Despăgubiri, amenzi şi penalităţi“
1.500.000 lei R3 6581 C
-x(A) “Cheltuieli cu redevenţele,
locaţiile de gestiune şi chiriile“
800.000 lei R3 612 C
-x(A) “Cheltuieli privind activele
47.500.000 lei cedate“
-x(A) “Cheltuieli cu transportul de 550.000 R3 6583 C
lei bunuri şi personal“
-x(A) “Cheltuieli cu alte impozite, R3 624 C
taxe şi vărsăminte asimilate“
601.000 lei R3 635 C
-x(A) “Cheltuieli de exploatare
privind amortizările şi provizioanele“
16.680.000 lei R3 681 C
-x(A) “Cheltuieli financiare privind
amortizările şi provizioanele“
2.800.000 lei R3 686 C
-x(P) “Profit şi pierdere“
75.980.000 lei
R3 121 D

d) FORMULA CONTABILĂ :
121 = % 75.980.000
605 3.000.000
666 2.550.000
6581 1.500.000
612 800.000
6583 47.500.000
624 550.000
635 601.000
681 16.680.000
686 2.800.000

4.10 Contabilitatea veniturilor

4.10.1 Organizarea şi particularităţile contabilităţii veniturilor

Contabilitatea veniturilor se organizează cu ajutorul conturilor sintetice care reflectă categorii


şi feluri de venituri delimitate după natura lor. Conturile de venituri sunt sistematizate astfel:
a) Conturi care reflectă veniturile din exploatare:
- venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, serviciilor şi din alte activităţi;
- venituri din producţia stocată;
- venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
- venituri din subvenţii de exploatare;
- alte venituri din exploatare;
- venituri din provizioane privind activitatea de exploatare.
b) Conturi care reflectă veniturile financiare;
c) Conturi care reflectă veniturile extraordinare.
În funcţionarea lor, conturile de venituri prezintă trăsături comune:
*Au funcţie contabilă de pasiv, cu excepţia contului 711 “Variaţia stocurilor“ care este
bifuncţional;
* Se creditează cu preţul de vânzare (facturare) aferent bunurilor livrate şi lucrărilor
executate şi serviciilor prestate, precum şi din diferite alte activităţi sau operaţii, încasate sau de
încasat;
*Se debitează, la sfârşitul fiecărei luni, prin transferarea integrală a veniturilor înregistrate,
în corespondenţă cu creditul contului 121 “Profit şi pierdere“;
*La sfârşitul perioadei de gestiune nu prezintă sold.

127
4.10.2 Contabilitatea veniturilor din exploatare

Se folosesc conturile:
- 701 “Venituri din vânzarea produselor finite“;
- 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor“;
- 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale“;
- 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate“;
- 705 “Venituri din studii şi cercetări“;
- 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“;
- 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor“;
- 708 “Venituri din activităţi diverse“;
- 711 “Variaţia stocurilor“;
- 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“;
- 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale“;
- 758 “Alte venituri din exploatare“;
- 781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare“.

Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite“ - ţine evidenţa veniturilor
aferente produselor finite facturate şi expediate clienţilor. Pentru contabilitate, vânzarea presupune
trei momente: înregistrarea veniturilor, descărcarea de gestiune, încasarea.
Se creditează cu preţul de vânzare al produselor finite (exclusiv taxa pe valoarea
adăugată) conform facturilor întocmite în corespondenţă cu debitul contului 411 “Clienţi“.
Schematic, funcţionarea contului 701 se prezintă astfel:

D 701 C
121 411

Asemănător contului 701 funcţionează conturile 702, 703, 704, 705.

Contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“ - ţine evidenţa
veniturilor aferente bunurilor concesionate, date în locaţie de gestiune sau cu chirie conform
contractelor încheiate.
Se creditează cu sumele de încasat sau încasate pentru redevenţe, locaţii de gestiune sau
chirii în corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 461 “Debitori diverşi“ - pentru sumele de încasat conform facturilor întocmite pentru
redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
b) 472 “Venituri înregistrate în avans“ pentru sumele încasate în avans pentru redevenţe,
locaţii de gestiune şi chirii, respectiv cota parte aferentă exerciţiului (lunii) curent conform
scadenţarului întocmit;
c) 5121 “Conturi la bănci în lei“ pentru sumele încasate prin bancă reprezentând venituri din
redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
d) 5311 “Casa în lei“ pentru sumele încasate prin casierie reprezentând venituri din
redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.
Schematic, funcţionarea contului 706 se prezintă astfel:

D 706 C
121 461
472
5121
5311

Contul 711 “Variaţia stocurilor“ - ţine evidenţa veniturilor corespunzătoare producţiei


obţinute (produse finite, semifabricate, produse reziduale) şi predate la depozitele unităţii pentru
stocare până în momentul expedierii către cumpărători, precum şi producţiei neterminate (în curs
de execuţie) la sfârşitul perioadei.
Se creditează cu preţul de înregistrare al producţiei obţinute în cursul lunii sau constatate
plus la inventariere, precum şi cu costul efectiv al producţiei în curs de execuţie la sfârşitul lunii în
corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 331 “Produse în curs de execuţie“
b) 341 “Semifabricate“;

128
c) 345 “Produse finite“;
d) 346“Produse reziduale“.
Se debitează cu preţul de înregistrare al produselor vândute în cursul lunii sau constatate
lipsă la inventariere (descărcarea gestiunii) precum şi cu reluarea producţiei în curs de execuţie, la
cost efectiv, la începutul perioadei, în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 331 “Produse în curs de execuţie“;
b) 341 “Semifabricate“;
c) 345 “Produse finite“;
d) 346 “Produse reziduale“.
Soldul contului 711, la sfârşitul perioadei, poate fi debitor sau creditor şi se transferă integral
asupra contului 121 “Profit şi pierdere“.
Schematic, funcţionarea contului 711 se prezintă astfel:

D 711 C
341 341
345 345
346 346
331 331
121

Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“ ţine evidenţa


veniturilor aferente imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu.
Se creditează cu costul de producţie al imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu
în corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare“ - pentru lucrările şi proiectele de cercetare-
dezvoltare realizate prin efort propriu;
b) 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“ - cu
valoarea brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare realizate pe cont propriu;
c) 233 “Imobilizări necorporale în curs“ - cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs
obţinute din producţie proprie.
Schematic, funcţionarea contului 721 se prezintă astfel:

D 721 C
121 203
205
233

Contul 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale“ ţine evidenţa veniturilor
aferente imobilizărilor corporale realizate pe cont propriu.
Se creditează cu costul de producţie al imobilizărilor corporale realizate pe cont propriu în
corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 2112 “Amenajări de terenuri“ pentru realizarea pe cont propriu a amenajărilor de
terenuri;
b) 21x “Imobilizări corporale“ - cu valoarea mijloacelor fixe realizate prin efort propriu;
c) 231 “Imobilizări corporale în curs“ - cu valoarea imobilizărilor în curs obţinute din
producţie proprie.
Schematic, funcţionarea contului 722 se prezintă astfel:

D 722 C
121 2112
21x
231

Contul 758 “Alte venituri din exploatare“ ţine evidenţa veniturilor obţinute din alte
surse decât cele nominalizate în conturi distincte de venituri din exploatare, respectiv sume
datorate de personal pentru debite, salarii necuvenite, avansuri nejustificate sau sumele datorate
de terţi pentru pagube produse unităţii.
Se creditează cu sumele primite sau de primit reprezentând alte venituri din exploatare în
corespondenţă cu debitul conturilor:

129
a) 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul“ pentru sumele datorate de personal
reprezentând debite, salarii, sporuri, avansuri de trezorerie;
b) 461 “Debitori diverşi“ - cu valoarea pagubelor produse de terţi;
c) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu sumele încasate prin bancă reprezentând alte venituri
din exploatare;
d) 5311 “Casa în lei“ cu sumele încasate prin casierie reprezentând alte venituri din
exploatare.
Schematic, funcţionarea contului 758 se prezintă astfel:

D 758 C
121 4282
461
5121
5311

Contul 781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare“ ţine evidenţa
veniturilor obţinute din anularea sau diminuarea provizioanelor privind activitatea de exploatare.
Având în vedere situaţiile şi corespondenţele menţionate la constituirea provizioanelor
privind activitatea de exploatare (contul 681), funcţionarea contului 781 se prezintă schematic
astfel:

D 781 C
121 151
290
291
293
296
391- 398
491
495
496
591- 595
596
598

4.10.3 Contabilitatea veniturilor financiare

Se folosesc conturile:
- 761 “Venituri din imobilizări financiare“;
- 763 “Venituri din creanţe imobilizate“;
- 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
- 766 “Venituri din dobânzi“;
- 786 “Venituri financiare din provizioane“.

Contul 761 “Venituri din imobilizări financiare“ - ţine evidenţa veniturilor aferente
titlurilor de participare deţinute, respectiv a dividendelor de încasat sau încasate.
Se creditează cu sumele reprezentând dividende aferente participaţiilor în corespondenţă
cu debitul conturilor:
a) 461 “Debitori diverşi“ - pentru dividendele de încasat:
b) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu dividendele încasate prin bancă.
c) 5311 “Casa în lei“ - cu dividendele încasate în numerar.
Schematic, funcţionarea contului 761 se prezintă astfel:

D 761 C
121 461
5121
5311

130
Contul 763 “Venituri din creanţe imobilizate“ ţine evidenţa veniturilor reprezentând
dobânzi aferente creanţelor legate de participaţii sau împrumuturilor acordate pe termen lung,
conform contractelor de împrumut încheiate.
Se creditează cu sumele reprezentând dobânzile aferente creanţelor imobilizate în
corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 267 “Creanţe imobilizate“ - cu dobânzile de încasat aferente împrumuturilor acordate pe
termen lung;
b) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu dobânzile încasate prin bancă.
Schematic, funcţionarea contului 763 se prezintă astfel:

D 763 C
121 267
5121

Contul 766 “Venituri din dobânzi“ - ţine evidenţa veniturilor financiare reprezentând
dobânzi cuvenite pentru disponibilităţile păstrate în conturi bancare sau pentru livrări pe credit.
Se creditează cu dobânzile încasate prin bancă în corespondenţă cu debitul contului 5121
“Conturi la bănci în lei“.
Schematic, funcţionarea contului 766 se prezintă astfel:

D 766 C
121 5121

Contul 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar“ - ţine evidenţa veniturilor
financiare reprezentând diferenţele favorabile de curs valutar calculate între momentul înregistrării
elementelor de patrimoniu exprimate în valută (creanţe, datorii, numerar, disponibil bancă, etc.) şi
momentul plăţii, încasării sau al închiderii exerciţiului financiar.
Se creditează cu dobânzile încasate prin bancă în corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ şi 5311 “Casa în lei“ - cu diferenţele favorabile de curs
valutar rezultate la încasarea creanţelor în valută;
b) 267, 409, 411, 413, 418, 451, 456 şi 461- cu diferenţele favorabile de curs valutar,
rezultate la evaluarea creanţelor în valută la închiderea exerciţiului financiar;
c) 161, 162, 166, 167, 168, 401, 404, 451, 452, 455, 462 – cu diferenţele favorabile de curs
valutar, rezultate din decontarea datoriilor în valută.
Schematic, funcţionarea contului 766 se prezintă astfel:

D 766 C
121 5121
5311
401
411
456
461
161
162
168
541
542
167

Contul 786 “Venituri financiare din provizioane“ ţine evidenţa veniturilor obţinute din
anularea sau diminuarea provizioanelor financiare.
Având în vedere situaţiile şi corespondenţele menţionate la constituirea provizioanelor
financiare (contul 686), funcţionarea contului 786 se prezintă schematic astfel:

D 786 C
121 296
151 590

131
4.10.4 Contabilitatea veniturilor extraordinare

Se foloseşte contul 771 “Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi


altele asimilate“ – ţine evidenţa acelor venituri rezultate din compensaţiile primite pentru
cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau late evenimente extraordinare. În creditul contului se
înregistrează sumele primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderile extraordinare
înregistrate de o societate
Funcţionarea contului 771 se prezintă schematic astfel:

D 771 C
121 512
445

4.10.5 Exemple de operaţiuni privind contabilitatea veniturilor

Operaţia nr. 1 În cursul lunii se înregistrează obţinerea de produse finite din procesul de
producţie la preţ de înregistrare de 10.000.000 lei (1.1.).
Se vând clienţilor 40% din produsele finite stocate în depozite la preţ de vânzare de
6.500.000 lei, TVA aferentă fiind de 19% (1.2.).
Se descarcă gestiunea pentru produsele finite vândute la preţ de înregistrare de 4.000.000
lei (1.3.).
ANALIZA CONTABILĂ: 1.1.
1. CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea şi stocarea de
produse finite şi la înregistrarea veniturilor aferente producţiei stocate:
- cresc activele circulante sub forma stocurilor de produse finite;
- cresc veniturile din exploatare aferente producţiei stocate.
b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Produse finite“ R2 345 D
10.000.000 lei
+x(P) “Variaţia stocurilor“ 10.000.000 R2 711 C
lei
2. FORMULA CONTABILĂ :
345 = 711 1.000.000
ANALIZA CONTABILĂ: 1.2.
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la facturarea şi expedierea de
produse finite cumpărătorilor şi la înregistrarea veniturilor corespunzătoare şi a TVA
aferentă facturilor emise:
- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor faţă de clienţi;
- cresc veniturile de exploatare aferente producţiei vândute şi TVA aferentă facturilor
emise.
b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Clienţi“ R2 411 D
7.735.000 lei
+x(P) “Venituri din vânzarea produselor
6.500.000 lei R2 701 C
finite“ R2 4427 C
+x (P) “TVA colectată“
1.235.000 lei
1. FORMULA CONTABILĂ :
411 = % 7.735.000
701 6.500.000
4427 1.235.000
ANALIZA CONTABILĂ 1.3.
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la descărcarea gestiunii de
produse finite corespunzător producţiei expediate clienţilor şi la scăderea veniturilor
aferente produselor stocate:
- scad activele circulante sub forma stocurilor de produse finite;

132
- scad veniturile din exploatare aferente stocurilor de produse.
b) BILANŢ : A - x = P - x c) CONTURI
-x(A) “Produse finite“ R3 345 C
4.000.000 lei
-x(P) “Variaţia stocurilor“ 4.000.000 lei R3 711 D
1. FORMULA CONTABILĂ :
711 = 345 4.000.000

Operaţiunea nr. 2 La sfârşitul lunii, pe baza inventarierii, se înregistrează producţia în curs


de execuţie, la cost de producţie de 3.601.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea producţiei
neterminate inventariate la sfârşitul lunii în secţiile de producţie şi a veniturilor
aferente producţiei stocate:
- cresc activele circulante sub forma producţiei în curs de execuţie;
- cresc veniturile de exploatare aferente producţiei stocate.
b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Produse în curs de execuţie“ R2 331 D
3.601.000 lei
+x(P) “Variaţia stocurilor“ 3.601.000 R2 711 C
lei
1. FORMULA CONTABILĂ :
331 = 711 3.601.000

Operaţia nr. 3 Pentru pagubele produse din neglijenţă în păstrarea bunurilor, se impută
gestionarului vinovat sume de 800.000 lei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la constituirea creanţelor asupra
personalului aferente bunurilor distruse şi a veniturilor cuvenite unităţii rezultate din
preţul de imputare:
- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor asupra personalului;
- cresc veniturile din exploatare rezultate din imputaţii, inclusiv TVA aferentă ieşirilor.
b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Alte creanţe în legătură cu R2 4282 D
952.000 lei
personalul“ R2 758 C
+x(P) “Alte venituri din exploatare“
800.000 lei R2 4427 C
+x(P) “TVA colectată“
152.000 lei
d)FORMULA CONTABILĂ :
4282 = % 952.000
758 800.000
4427 152.000

Operaţia nr. 4 Pentru disponibilităţile păstrate în conturi curente la bancă, se înregistrează


dobânzi încasate în sumă de 1.950.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:
1. CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea de venituri financiare
reprezentând dobânzi pentru disponibilităţile păstrate în conturi la bănci şi la
majorarea disponibilităţilor cu suma dobânzilor încasate:
- cresc activele circulante sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă
- cresc veniturile financiare sub formă de dobânzi.
b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Conturi la bănci în lei“ R2 5121 D
1.950.000 lei
+x(P) “Venituri din dobânzi“ R2 766 C
1.950.000 lei
d)FORMULA CONTABILĂ :

133
5121 = 766 1.950.000

Operaţiunea nr. 5 Se înregistrează dividendele în sumă de 4.000.000 lei cuvenite unităţii


pentru titlurile de participare deţinute.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la creanţe faţă de unitatea care a
emis titlurile de participare şi a comunicat dividendele cuvenite precum şi la
înregistrarea veniturilor financiare aferente titlurilor de participare deţinute:
- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor faţă de debitorii diverşi;
- cresc veniturile financiare aferente imobilizărilor financiare sub forma titlurilor de
plasament.
b) BILANŢ : c) CONTURI
+x(A) “Debitori diverşi“ R2 461 D
4.000.000 lei
+x(P) ”Venituri din imobilizări financiare“ R2 761 C
4.000.000 lei
1. FORMULA CONTABILĂ :
461 = 761 4.000.000

Operaţia nr. 6 - Se înregistrează dobânda cuvenită pentru împrumuturile pe termen lung


acordate altor unităţi:
- 4.000.000 lei se încasează prin bancă;
- 6.000.000 lei majorează împrumutul acordat anterior.

ANALIZA CONTABILĂ:

a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la încasarea unei sume prin bancă


şi la majorarea unor împrumuturi pe termen lung acordate, având drept sursă
veniturile financiare (dobânzile) aferente creditelor imobilizate:
- cresc activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la
bancă şi activele circulante în decontare sub forma împrumuturilor acordate pe termen
lung.
- cresc veniturile financiare sub forma dobânzilor aferente creanţelor imobilizate.
b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI
+x(A) “Conturi la bănci în lei“ R2 5121 D
4.000.000 lei
+x(A) “Creanţe imobilizate“ R2 267 D
6.000.000 lei
+x(P) “Venituri din creanţe imobilizate“ R2 763 C
10.000.000
d) FORMULA CONTABILĂ :
% = 763 10.000.000
5121 4.000.000
267 6.000.000

Operaţia nr. 7 Se înregistrează salarii neridicate în sumă de 750.000 lei, la care termenul
de prescriere a fost îndeplinit.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea de venituri
extraordinare din operaţiuni de gestiune, respectiv salarii neridicate prescrise:
- scad datoriile sub forma drepturilor de personal neridicate în termenul legal;
- cresc veniturile extraordinare din operaţiuni de gestiune.
b) BILANŢ : A = P + x - x c) CONTURI
-x(P) “Drepturi de personal neridicate“ R3 426 D
750.000 lei
+x(P) “Venituri extraordinare din R2 7583 C
750.000 lei operaţiuni de gestiune“
d) FORMULA CONTABILĂ :

134
426 = 7583 750.000

Operaţia nr. 8 Se înregistrează cedarea (vânzarea) unui tractor la preţ de vânzare de


40.000.000 lei, TVA 19%.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea de venituri prin
vânzarea către terţi a unor elemente de capital:
- cresc veniturile extraordinare din cedarea activelor, inclusiv TVA aferentă facturilor
emise:
- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor faţă de terţi.
b) BILANŢ: A+x=P+x c) CONTURI
+x(A) “Debitori diverşi“ R2 461 D
47.601.000 lei
+x(P) “Venituri din vânzarea activelor şi R2 7583 C
alte operaţii de capital“ 40.000.000 lei
+x(P) “TVA colectată“ R2 4427 C
7.601.000 lei
d)FORMULA CONTABILĂ :
461 = % 47.601.000
7583 40.000.000
4427 7.601.000
Operaţia nr. 9 Se înregistrează anularea unui provizion în sumă de 2.800.000 lei constituit
anterior pentru deprecierea acţiunilor achiziţionate de la bursă.
ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea de venituri financiare
prin anularea unui provizion pentru acţiunilor:
- cresc veniturile financiare din provizioane;
- scad provizioanele pentru deprecierea acţiunilor.
b) BILANŢ : A = P + x - x c) CONTURI
+x(P) “Venituri financiare din R2 786 C
2.800.000 lei provizioane“
-x(P) “Provizioane pentru deprecierea R3 593 D
2.800.000 lei acţiunilor“
d) FORMULA CONTABILĂ :
593 = 786 2.800.000

Operaţia nr. 10 - Se diminuează cu 3.000.000 lei un provizion constituit anterior pentru


litigii.

ANALIZA CONTABILĂ:
a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea de venituri din
provizioane privind activitatea de exploatare prin diminuarea unui provizion pentru
riscuri şi cheltuieli de exploatare:
- cresc veniturile din exploatare pentru provizioanele anulate sau diminuate;
- scad provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli de exploatare.
b) BILANŢ : A = P + x -x c) CONTURI
+x(P) “Venituri din provizioane privind R2 781 C
3.000.000 lei activitatea de exploatare“
-x(P) “Provizioane pentru riscuri şi R3 151 D
3.000.000 lei cheltuieli “
d) FORMULA CONTABILĂ :
151 = 781 3.000.000

Operaţia nr. 11 - La sfârşitul lunii se închid conturile de venituri utilizate pentru


înregistrarea operaţiilor precedente prin transferarea integrală a veniturilor asupra rezultatului
perioadei.
ANALIZA CONTABILĂ:
a)CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă trecerea soldului creditor al

135
conturilor de venituri asupra contului de profit şi pierdere:
- scad veniturile perioadei prin închiderea conturilor corespunzătoare;
- cresc rezultatele perioadei prin preluarea veniturilor aferente.
b) BILANŢ : A = P + x - x c) CONTURI
-x(P) “Venituri din vânzarea R3 701 D
6.500.000 lei produselor finite“
-x(P) “Alte venituri din exploatare “ R3 758 D
800.000 lei
-x(P) “Venituri din producţia stocată “ R3 711 D
1.200.000 lei
-x(P) ”Venituri din imobilizări financiare“ R3 761 D
4.000.000 lei
-x(P) “Venituri din creanţe
10.000.000 lei imobilizate“ R3 763 D
-x(P) “Venituri din dobânzi“
1.950.000 lei R3 766 D
-x(P) “Venituri extraordinare din
750.000 lei operaţii de gestiune“ R3 7583 D
-x(P) “Venituri extraordinare din
40.000.000 lei operaţii de capital“ R3 772 D
-x(P) “Venituri finan ciare din
2.800.000 lei provizioane“ R3 786 D
-x(P) “Venituri din provizioane
privind activitatea de exploatare“ R3 781 D
3.000.000 lei
+x(P) “Profit şi pierdere“
71.000.000 lei R2 121 C
d)FORMULA CONTABILĂ :
% = 121 71.000.000
701 6.500.000
758 800.000
711 1.200.000
761 4.000.000
763 10.000.000
766 1.950.000
7583 750.000
772 40.000.000
786 2.800.000
781 3.000.000

4.11 Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor înregistrate în avans

Se folosesc conturile:
- 471 “Cheltuieli înregistrate în avans“;
- 472 “Venituri înregistrate în avans“.

Contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans“ ţine evidenţa cheltuielilor efectuate


anticipat, în avans, în perioada curentă de gestiune, care privesc şi perioadele viitoare: plăţi
anticipate pentru abonamente la publicaţii, plăţi anticipate pentru chirii şi locaţii de gestiune,
reparaţii capitale, curente şi revizii tehnice care se vor include eşalonat în cheltuielile perioadelor
următoare pe bază de scadenţar.
După conţinutul economic este un cont de cheltuieli, iar după funcţia contabilă este un cont
de activ.
Se debitează cu cheltuielile efectuate în avans, care trebuie delimitate în timp (pentru mai
multe perioade de gestiune) în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 5121 “Conturi la bănci la bănci în lei“ - când cheltuielile în avans reprezintă o plată
efectuată prin bancă;
b) 5311 “Casa în lei“ - când cheltuielile în avans sunt achitate în numerar;
c) 401 “Furnizori“ - pentru reparaţiile capitale, curente şi reviziile tehnice efectuate anticipat
de terţi.

136
Se creditează cu sumele repartizare conform scadenţarului, aferente exerciţiului în curs, în
corespondenţă cu debitul conturilor care arată natura cheltuielilor:
a) 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii“;
b) 605 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii“;
c) 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal“;
d) 666 “Cheltuieli cu dobânzile“.
Soldul contului 471 “Cheltuieli înregistrate în avans“ este debitor şi reprezintă cheltuielile de
repartizat în exerciţiile viitoare.
Schematic, funcţionarea contului 471 se prezintă astfel:

D 471 C
5121 611
5311 605
401 624
666
S.F.D.

Contul 472 “Venituri înregistrate în avans“ ţine evidenţa veniturilor realizate în avans,
în perioada curentă, dar care privesc şi perioadele viitoare de gestiune: încasări pentru lucrări şi
servicii efectuate ulterior, chirii încasate anticipat, vânzări cu plata în rate, abonamente încasate.
După conţinutul economic este un cont de venituri iar după funcţia contabilă este un cont de
pasiv.

Se creditează cu sumele încasate cu anticipaţie în corespondenţă cu debitul conturilor:


a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - pentru sumele încasate prin bancă;
b) 5311 “Casa în lei“ - pentru sumele încasate prin casierie.

Se debitează cu veniturile repartizate exerciţiului curent în corespondenţă cu creditul


conturilor care arată natura veniturilor:
a) 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate“;
b) 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“.
Soldul contului 472 “Venituri înregistrate în avans“ este creditor şi reprezintă veniturile de
repartizat pentru exerciţiile viitoare.
Schematic, funcţionarea contului 472 se prezintă astfel:

D 472 C
704 5121
706 5311
S.F.C.

4.12 Contabilitatea rezultatelor financiare şi repartizării profitului

Se folosesc conturile:
- 121 “Profit şi pierdere“;
- 129 “Repartizarea profitului“.
Contul 121 “Profit şi pierdere“ ţine evidenţa formării rezultatului financiar al exerciţiului
financiar care se determină prin compararea veniturilor cu cheltuielile şi poate fi profit (rezultat
favorabil) sau pierdere (rezultat nefavorabil).
După conţinutul economic este un cont de capitaluri iar după funcţia contabilă este un cont
bifuncţional, asimilat conturilor de pasiv.
Se creditează cu transferarea integrală a veniturilor, respectiv cu pierderile suportate din
capital sau aferente perioadelor precedente în corespondenţă cu debitul conturilor:
a) 701 - 787 pentru soldul creditor al tuturor conturilor de venituri;
b) 101 “Capital social“ pentru pierderea de la sfârşitul exerciţiului financiar, respectiv soldul
debitor al contului 121, pierdere care se suportă de unitate prin reducerea capitalului social;

137
c) 107 “Rezultatul reportat“ pentru a înregistra pierderile din perioadele precedente care nu
au fost repartizate.
Se debitează cu transferarea integrală a cheltuielilor, precum şi cu repartizarea profitului
net pe destinaţii sau rezultatele reportate din exerciţiile precedente în corespondenţă cu creditul
conturilor:
a) 601-691 pentru soldul debitor al tuturor conturilor de cheltuieli;
b) 129 “Repartizarea profitului“ cu profitul net repartizat pe destinaţii, pentru exerciţiul
recent încheiat;
c) 107 “Rezultatul reportat“ pentru a înregistra profitul net nerepartizat din perioadele
precedente, precum şi pierderea din exerciţiul anterior suportată din profitul perioadei curente.
La sfârşitul exerciţiului financiar contul 121 “Profit şi pierdere“ poate avea:
- sold creditor, care reprezintă profit;
- sold debitor, care reprezintă pierdere.
Schematic, funcţionarea contului 121 se prezintă astfel:

D 121 C
601-691 701-787
107 101
129 107

Contul 129 “Repartizarea profitului“ ţine evidenţa repartizării profitului pe destinaţii


conform legii sau statutului propriu al agenţilor economici.
După conţinutul economic este un cont de procese economice, iar după funcţia contabilă
este un cont de activ.
Se debitează cu sumele repartizate pe destinaţii, în corespondenţă cu creditul conturilor:
a) 106 “Rezerve“ - pentru profitul destinat constituirii de rezerve conform legii sau statutului
propriu.
b) 424 “Participarea personalului la profit“ - pentru profitul net destinat constituirii surselor
proprii de finanţare;
c) 1068 “Alte rezerve“ - cu profitul net destinat constituirii surselor proprii de finanţare;
d) 101 “Capital social“ - cu profitul net destinat majorării capitalului social;
e) 457 “Dividende de plată“ cu profitul net repartizat acţionarilor sau asociaţilor reprezentând
dividendele cuvenite pentru acţiunile sau părţile sociale deţinute.
Se creditează, la începutul anului următor, după aprobarea bilanţului anual , în corespondenţă
cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere“.
Soldul contului 129 “Repartizarea profitului“ este debitor şi reprezintă profitul net repartizat în
cursul anului.
Schematic, funcţionarea contului 129 se prezintă astfel:

D 129 C
106 121
424
1068
101
457
S.F.D.

138

You might also like