Universitatea Dimitrie Cantemir Facultatea de Psihologie i tiin e ale Educa iei

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

ASPECTE ASPECTE PSIHOLOGICE I PSIHIATRICE IN SCHIZOFRENIA PARANOID

Conf.Univ.Dr. Podar Teodor

Absolvent : Beldean(Pînc ) Nadia Rodica

1 din Tg-Mure în ultimii zece ani i Tgcompar rezultatele ob inute cu datele literaturii de specialitate . oferite de aplicarea criteriilor DSM-IV.Lucrarea de fa este alc tuit din dou p r i. În partea a doua. în cadrul studiului prospectiv am încercat s analiz m posibilit ile diagnostice a schizofreniei paranoide. DSM- .  Prima parte. studiul retrospectiv se refer la analiza clinico-statistic a cazurilor de clinicoschizofrenie paranoid internate în Clinica de   Psihiatrie Nr.

.1. 2.etiopatogenez 4.ipoteza serotoninergic .1. 4.7.ipoteza aminoacizilor i neuropeptidelor. 4.modific rile morfofunc ionale a creierului în schizofrenie.epidemiologie.9. 3. 4. 4. ipoteza noradrenergic . 4.6.5. 4. 4.epidemiologie. 4. 3.defini ie.8.teoria 4.2.6.4.predispozi ia caracterial .predispozi 4. 4. 4.4.2.10.10. I SCHIZOFRENIA PARANOID : 1.9.defini 1.teoria virusurilor.teoria 4.factorii 4.5.dezvoltarea istoric a conceptului de schizofrenie.teoria autoimun .etiopatogenez 4.modific 4.ipoteza dopaminic . studiile genetice.ipoteza 4.8.ipoteza 4.factorii psihosociali.ipoteza 4. CAP.dezvoltarea 2. CAP.3.

tulbur rile de limbaj.tratament.1.tulbur rile de aten ie.2. studiu de caz.perioada de stare tulbur rile de percep ie. diagnostic diferen ial.tratament. 8.aspecte psiho9. tulbur rile de afectivitate. 9. 6.5. tulbur rile de gândire. 7.debutul 5.debutul 5. . 8. caz.prognostic  CAPITOLUL 2 .1. autismul. tulbur rile de memorie.diagnostic.aspecte psiho-sociale ale recuper rii bolnavilor schizofrenici 10.perioada 5. tulbur rile voin ei i activit ii. Tabloul clinic 5.diagnostic.schizofrenia paranoid . 6. tulbur rile de con tient .2.evolu ie. Metodologia utilizat .

ceea ce insemna ca unul din 100 noi nascuti poate dobandi aceasta boala. Riscul aparitiei ei este diminuat dupa varsta de 30 de ani si dispare complet dupa 45 de ani. 2. indiferent de rasa. 3.Schizofrenia poate sa apara la oricine. indiferent de saracia sau bogatia mediului din care provine. cultura.Statisticile evalueaza ca riscul de imbolnavire este de 1%.1. loc de origine.Se declanseaza 3. barbatii au acelasi risc de boala ca si femeile. religie.Statisticile 2. .Se declanseaza in general in adolescenta.

bizarerii de comportament. idei telepatice. . discurs vag. scoala. acasa. afectivitate tocita sau nepotrivita. insa nimeni nu a descoperit pana in prezent genele acestei boli. ermetic sau etafizic. bizarerii de ideatie (superstitii. inadaptare vadita la locul de munca.Sunt de retinut unele simptome care anunta debutul unui episod schizofrenic: izolare sociala. "al saselea simt").Sunt 5. Ereditatea are probabil un rol. 5.4.

adic 48% au satisf cut criteriile schizofreniei paranoide. Astfel din cei 50 de pacien i numai 24.Studiind un lot de 50 de pacien i considera i ini ial ca schizofreni paranoizi prin metode clasice dup reevaluarea cazurilor conform criteriilor diagnostice DSM-IV. Restul 26 de bolnavi (52%) au fost încadra i sub alte entit i clinice. am DSMajuns la concluzia c se contureaz o neconcordan între cele dou metode. .

De i ideile delirante au fost prezente la majoritatea bolnavilor. Ideile delirante fac parte nu numai din tabloul schizofreniei paranoide. ele putând s apar i în form nediferen iat în psihoza schizoafectiv . 14 pacien i (53. respectiv ca psihoz schizoafectiv cu episoade maniacale. 5-5 bolnavi (19.23%) ca tulburare delirant . schizofrenie rezidual .69%) ca (7. iar 2 pacien i (7. în paranoia i în alte tulbur ri mentale .85%) au fost eticheta i ca având schizofrenie nediferen iat . prezen a lor nu înseamn automat diagnosticul de schizofrenie paranoid .235(19.Dintre acestia.2319.

viri. care sus in c schizofrenia nu este o singur afec iune ci constituie un grup heterogen de îmboln viri.Rezultatele astfel ob inute corespund p rerilor unor autori. 2. Folosirea criteriilor DSM-IV ne-a DSMnepermis cunoa terea mai precis a posibilit ilor diagnostice i a modalit ilor de diagnostic diferen ial. .REZULTATE I CONCLUZII 1.

4.3. . deoarece m rimea e antionului examinat (50 de bolnavi) nu permite elaborarea unor concluzii ferme i de necontestat.În încheiere ne permitem s afirm m c rezultatele noastre ob inute în cadrul studiului retrospectiv sunt destul de aproape de cele din literatura de specialitate.Rezultatele studiului prospectiv îns trebuiesc privite sub un aspect critic.

Ne-am limitat astfel la ob inerea unor rezultate care s permit ni te concluzii orientative. ar fi putut contribui la unele imprecizii.5.De asemenea lipsa heteroanamnezei. care vor putea fi utilizate ca punct de plecare pentru studii ulterioare mai aprofundate . 6. precum i disimularea (dubla contabilitate) nu rareori întâlnit la pacien ii cu schizofrenie paranoid .

V mul umesc pentru aten ie! .