EIlIL VER Z A

flIINRPN
{d}
DIDACTICA PEDAGOGICA EDITURA BUCURE$TI, 'I1983

.p.

rtr(a

!l

.

.,,

!'n l

C npl tol ulI

:

:

I : r r r : : ir L") ' 13 13 20

l. . : . Dl'rnl3m ri rolatie ln 6vor{ia rimhsjului E l o.url a l l mbaj ul ui la copilul nor m al l. rI ^ linbajului ia handicapatii senzo!:al $i de in!e]ec! Z. tt"lrrr" Copltalul II - r-ri

ililililililililtil
1 :!r4 :) , F /,

/ totdsres deprtndedror de ctttt-scils t. Vi$ta optimA de thvatare a ciiit-scrisului | | 2, Geneza grafismului 3. Dtapele inv6tdrti ciut-scrisultt etapi premersdtoare lnv6ltfii 4. Lectura dupd lmasini citlt-scrisului 5. &ris ti intelecl 6. Scris fi motricilale 7. C|UF si lblclesF€ 8, Scris-cilitul in Braille
Capitalul III tn disgralte-distexle

26 27 29

4l 46 46

1"

tri
.-|j..]-

r,]-''

$1t{

B.l6tie

* ovolullo

1. Termlnolosie 9i deflnltie 2. EUologia tJlburdrilor scris-cililLlui

56 t9

D.zvoltir.

t.drct.fr Etlll CANOET T.hnof.dr.to. ANA TlI'IPAU s Cop. r t . : NI CO L A E l R !U

scris-cititutul ti simltomatolosle ln tulburlrlr€ Disgroti, ri dt"kf,ip in ,otrdlirle intelPclurui rnr@l -+ Id dellrientii de nellQte cotc {. See.lllcltt dtsleliet-disgroli.i ateic ti scri[ in Brdille .

73

115

disgrdltei $i d.isle ei tn debilitotea nintow scris-citituttui ito bolile psibic. tulburdrilar

. .

129, 14?r

.

158

Bolatis dtntre scris-citit In l oc de on luz i Rezmat Resumen P€Ioue

222 : ,'5

?e3

229 234 259 Cio!/.fie rI des m6cantsm;s db l,€.riturelectue t. t.. l.'ftqulsttlon . ' .. 'l 1. I-6se optimum d'apprentissage de 1.6oiture-lei,titrd 2. I-a genese du graphise 3, Irs 6iapes de I'applentlssage de I'6criture-lecture ,1.La le.tue a Dartir des images. it€De pritiminaire de leaiture-lectuF 5. Ecrlt@ e! inteUect 6, Ectlture et motricit4 7. l-ecture et compr€hension 8, Frriture et lecture en Braill€ 26 27 2A 31

4t 45 ,t6

Betatlon Gt i+oludotr eD dr.Ciphie €t dlslerie t. Terblnolosie et defiDitio+ 2. L'6tiotosie des troubles de l'€critue - leciure Chap*c Iv

5s 56 t9

DdvelcDtr.dorl rt sldDtorrstdtolie rt.rs r6e boubto. do l'cc;tiurlRtur€ A; Dtlg$tthle et dhlede d.ans res condtt{otus ile t'lrrkved norniot

7A 74'

Escritura y motrlctdad ?.lel6r y 6volucldo en ls disalalia-dclerla r. Esc tura e intelecto 6. terE nolocia t definlcidn 2.stiqll. r.i A. Les caracftristiques de Ia dissraphie et de to di\Ierie che.le los habltos .225 229 259 rr Qa9ltvlo b formactdr .B.frf et le! troubres ite I dcrriure ' 158 M.p. leser pr c c i d e s g a n e rc u x B.lsl.a 26 2? 29 31 33 4t 42 45 t6 5.tur! A..onctusions Resume en . La lectura Besfn 1as imdsenes . Rdsure eh rus5e et r! x'ersonnaritd 203 h2 .tthodes et procddds poul l.xla en los con4lclones del intelecto turn4t 56 59 73 7l . lectura y entendimiento 8.a edad dptima de aprendizaje de ta lectNa-esditura' Z La g6nesis del graJismo 3.endaje de Ia lecluaas_ltu.. !a esc tura{ectura en el sistema BratUe Capitulo frl B. I si l M Ai i o ' " Les lelations entre tes troubl€s du ii. Dtrgrdlid V d. La etlolocla ale los trastomos de 1a escrlba_leciura Cdpthtlo tV D€slrroUo y sintomatologi! en ros tBFtornos de la 6scttuta-l. Las eiapas del aPrendlai e de la lectula-escritura !1.zs Id disgrdpt et de Ia distede en cds de ie d e c lebilit a ne o I" D. Les cb-acteristlques (les troubles de I'ecriture-trecture dans res halaclies psachiques 1" 9 117 tr I m I ffit ' T*l' lll ' lt. tes non-oosdntsqut tisent et ecixeltt en Btuttte rrs c.evia etapa del ap. Md t ha. Mdfhod€s el procadas togopidisuee 170 t79 La relaiion enire I'ddiluro-tatur6' En guise de .oumain R€sume en franqais R€sm6 en espagnol . disle:ie l! correclion do la di6saaphte et de .le l€ctua_esotlura 1. Les cardcteri..rftji.

toga_ L7r 779 ' r:. rr Resume! en Besumenenf. .tgptsnu. peq{.Ere 71 I . Dl. El.icti I. ZwEeeA u ducrpabunpu jtopton'Box uhr.Llmieftos cle car. ' ' fi3 2t9 'dolrrpo""*" mrnxor qrcurs ri nrcrma L OrraMarrHLIt Bdpacr rlJr ooyqeFrqcreH.rolor{r. cdrdctet especifi. . lr r Sdpilulo I/II la €rcritura-loctulr Relumen en y la p€Nonslid. S3rs oo?no$afin l| rloiroqrr x !xc. Illcbm tr r.oment. Mebdas ! proce.ebitid. . . 3fldbrad HapllleHni qrenrJi n rtclMa . . 56 59 Itailrrrc I ptinrox.los 3r procedituietLtos .hly :.!. t{rin.islerid en los delicientes oiedtes qne escriben V Leetuen el sidtema BftiUe .i . .icte. .y rrrr c yuoBeEtsr! r c9i.. remlrc r'ncbra 3. rlredte r rosrMaEre :8. no . Pasqtsrrp .7. ..! ijn : if . . 3rai6. . 90 Resumen en espanol ). o6yeei{r creHro n nnc6uy 4. Teprtno.nfi I {" pn3rmxc p.d ?0r.anes . Pa$auc peq! lopMarbtroro pe6dH(? .io.q{ . C.od mentol D.idn enlr.. 35 .. }ertop?fBr:mev. getuerat B.b ! nrc6M) 2. $pectlico de las trastomos de ta escriturd-Iecluro en tds e tet nec lar les ps i q u i c d s . 1r5 12s 147 La r. t .. tos hasrornos 4oi frabta orst y to\ de ta Acrirura158 {Votodos y procodimientos ale . A .'. 222 fat. {apyEex. . especiJico de lo dlssralta s disletia . M.rr I x orpeleiesltr 2. ! nucEMo cucreMeEpannr. 2.oreccidD de la discrafia y dist6xia r . 13 n[||rx||rx r ordouen{i r npoqecce l. IIHcs t 26 27 29 3l 33 4i 42 45 46 . .n ra d.ro.l A. .B. A. Et espectllca de la disstdJi'-d.la.p4ix ^rci. O6rsesre xa ocHoBanr{na ira{dx Fo6paxexxii 3ra4 npeiuem}turn o6yqeqrD qreHHo s nr. .

Cne4u. l)tofdeauna m-am streduit sa inteleg scris-cititul cel.rcr r3utr. direct sau indireci. Hxe qre n|t 1. r. in primul rind. prin tulburarea leiiei au l(r modificdri Si la nivelul grafic.u!ar. de lirstii.ru )p.lefcnu u duipuquu nN t'.pa r).tkl . Cnt4u. int.ra.httt . a fost subliniat si celelait.na.t. . La inceput m-am gindit se scriu o cartL' numai desprc scris. Tuauqno .rov na ooa Hu!3 cxo! '3d Pcovc tr. Doue motive au stat la baza acestei sitr.te psihici ii dezvoltarc mintale. In alti ordine de idei. progresele realizate intr-un domeniu influenlind pozitiv si celiialt domeniu $i 2_ tulburarca scrisului determini o relative dereplare si in ptranul ciritului ti invers. de problemalica formirii Si dezlolterii deprirlderilor de scris-citit. Ha ptiridr.rii. cadrelor didactice si trturor acclora care sc intereseaztr.d.rew Epanf..ltciet. si cititrrl. Al doil€a considerent este acela al dorintei de a oferi specialisiilor h logopedie. pe tot parcursul lucr. C^. 22\ 2J1 2:l!.qttquta pdp!tuenui rexue r nu. lil 1tl . de particulariUtile tulbure. despre tulburarile sale 9i despre metodologia recupcratorie. ori de cite ori ne-am referit la un nivel. de etiologie si simptamatologie si o rnctodologie atit de utild in acest domeniu. inslr)irea )i evoluiia lor concomitentd. penlru ca mi s-a parut. lt rtsekHoii 01.E.n. B. Acestea au fost. o .ilor grafo-Icxice $i de terapia recuperatorie a unor asrfel de handicapuri un tabldu al specificlrlui tor.rtl O r{ or.. Aceasta fiind situatia.u.? fiind un llrcru cxtraordinar :i foarte comple\. de sanit.nctu npu n.-un fcl sau ahul.paquu I it4 tLuraoq u tututJu\ux na ct. dar mi-am dat seama ce nu pot trata o astfcl de problcrnaticd fere sI inctud.\apotr. motiycle care m-au detcrminat str me incumet si scriu o carlc atit de diIicila. \otprd octtp.!'dir jurul meu. i. in functie de caracteristiciie dc personalitate.ratii : I lcgitura intrinseci dintre scris ni citir.bu e Bdp!tuequx.euu u )uc. tinind seama de specificul limbii romane.q'n fost ad3s('ori imprcsionat de dificlrltatile inlimpinate de unii copii in irsliiirea scris-cititului Si de aparitia tulburerilor grafo-lexice. in egale rnisuri. li 11\l A3axuocsr3! r€{ay rapyuerH*ir tdnori telx N HapyuenrrMr qred{c CUVINT INAINTE Jvleroau r nDxeMu no rcnpaBjeBro a{cre{cr{ { Aucrpao(n \ !tel. pe care l-am analizat in lucrare.lr|t duc. am insista! tl .btaneducecxue $erc)or u npu. k c |caroNc ra t)coroM r3dxe 222 22j.ut 3.

l au J I d\ar ' di'cr't or d" \.l (1.tL i.lurd \ist-m..lplinest€go1 1 existenl in litcral ra noa!tr'' 'DsihopedrsoAica.r la trei luni.'r'i ira.A COPILUL NOR}IAT' I in.. Dai nu avem nici ptctcnlii unei enhaustivitAti a problemei.apxiralp d. .r siDt difer. mai variate li mai complc]i! Pentru iealjzarea lucrerii am Jecut.rfto LIMBATuLUT ':. Se constatt ci timpurie.u mcd'rrl 'n.r.it . EVOLUTIA LIIIIB-{JTJLUT I.Crr . ipdl:e .u a ' sri'r rl-r/a d'l\nlrdr'd "lorlJlr ' .l di' .liil. ' I nEVi"li a) in .r.onjuraror' Pr"crP'elc inregi'i. "r.-.: riti caractenLlui lor efemer.uldor.li\ird'o f\ihi'd .rD1ral.rii.ihi ..r.i. se insoteste cu un plar nrbai mai .J nrrF lod ^ Lun.t..'r. bdipl:.a r:i rLrlui \c hl..rli.iD mod deosebit alsupra tlllbLrririlor s isuiui' deorr. . 'nn ro I.nafl pregranLe .rb.rl rl . AUIORUI.A obserlatii pertinentc pentnl imbnnar.lr " rnm ci am inlAhlrat elemcntelc superfllre.d . I I . dup! precizia actirinjlor Fi a miicdrilor sc pot li|(e prognozc relativ validc cu privire la dezvollarea si evolu1ia limbaiul.iirLcaprccia ce. i .ar' -ar! re ' oprlLrl Faf inrarm '.r(. r.. acn'.. i(. aril nP linid del olt r" mnLri':Lir'i cit ii r rorb..lli tonoarri.^i.li 'i ]..'ir.'id-r ' util sri ne fa.rro | .rca dlrofa "L' adF'r r' . €\'olulia vcrbali este corclata cu dezYoltar.. ln rruneroase li]criri se cvidentiazA IaptLrI ca drrpd modul cum r)inLricsc obiectele.r . . onLribri' la l. onLr'rr'ieun ror i r 'rdrJl ind.r. Nlotricilatea.. r r. adcscori. fnri se neelijdm datele valoroase dirL litcratLrri cle specialitate romaneasce $i striin! Am inccrcai. :-ler-n!. i 5ie..r. '". cu o dezvoltare a condrilclor actiorale s..p.Li.. lin:a .i lapt rl a tFrir.fbale.m:s.r' 3 "\pcrren!er 'uprlLll!' '. . apel h exDericnta noastrd. Sra r"r. rrmh cr-ranri' 'drc \d 'or. .i':' t d" ildii idLralrrat.t. emisiunilc verbale alc copilulri nr.:.eineza moiricitafi. limlrarrl rrr '1-rdlle lun' 1ii p'ihi e' '. rl:i .r. in schimb considerim ci lucrarea sr. ' '. in accla-sitimp. r. \'crbalc carc Dcrmit o mai bund relationare si integrare cLL .'1.i 'p.. ...lL"re far.'n...'1' orul ri hlr.5I .i" *o"..|li ..'.c apzrolLa izJldr d. tI "rN^MrsM.rte si cle sint incadrate in aclivitatea motorie.t. <\i -.rr. .li rea viitoarei editii. d^p nd alil dF . Chidr mPrsul . tocmai dat.lL o mai J"r olrara .rrL clc sinl mai fr€cvenic.tc.t.ariat si in general.. rur "'pii :ndi.t r'. mai avansat. s:] punem in valoare ceea ce estc comun in actele grafo_lcnice a1e unor calcgodi de su_ r rlburir'lnr ''ri: ri'irLJIu.'.i. limbajul arc cea mai specta..i dc ^rrditiil" 'o'irl'.imoaiJlur .nrcle ind.. ln antogenezi..'i'oe. Dil-r. -fcra .

Les lois phahAnlses 't ' Jakobs. .npi l ul ri .. .l esFmrea. l i \....r . ' .. '|u qin.' s.. ' l ' l ' l \" l r.. E.' rr ' ^.l db. islem Llui t or r ur ugi lr 'oPir ' li'e! : '11.i ' ..e intel€s crett..i .r1 . ' ' a' op: i : n .are.. r d la ^1i..e o comurlrcare insisienti cu cop..' . II a.. cnpacitatea cte imitalie a copilului. 'sr p lnr r PJdJ r u'r 'ir ' .p.. sin': it a d.J n. perseverarea " rt' .voltirc d.ohar€a psihomotorie csic semnilicativ iDtercorelati dirl lI moii\: sc inlcstigb€azh sirlciurilc motricitnlii ca liind semDifiii.l]rbirii sint mai rapid.' ri e '! pi.. cliar daci ' !rr' 'r. ' . ce€a ce contrjbuie 1a o mai hrnA adaptare si rclalionare cu cei din jur.' ." .ri l .. foartc mult in LLltjmul pitrar al p mului an.r.r. ." ' ' . copilul arc posibilitatca sA p.r' )iFcr i\ . dNLar lii ' nihr F .rr. -q...eqt.. "i aLr o nar .eql p vi rstp . i f:l ' A . r . 1" ' . 'r ir I r dpt ul" ': I ' . ir1 acest proc. pcl. -j .clul sistemrlui n€rvos ccntral 5au dni crcii:biliiiti e\." . ' i i . 'jr r' l ' !. sc impLrnc . dc sete." cl d opilul dr t PDf F''olar .l 'm' oi " rrnan a oF :fL.r-. .1..i .. gestnrile.r.lNevoia dc a se la.1..r. qrl zr^J . . insiabilitatea motoric nt numai ca nu coreleazi cu un avans in dezvoltarea comDoitrlnen r^lor rFrbalc. otop... (.l . m r l"r .ni P .: .feriti.?. ln insugirea sistemr ui fonolosic .. ' '. a'h. pir er ' rl . t er i\ t i. / r 'unum F dom "ncr r dr i\ F si ' r r ii " 111e11.' | l " Ll . : n'FP' ur ' na l ' .' a" .. .stcsunete constituie ginglrrit l.invat .tdbjlilJr-a moLorie a . progrcsele in achizilia si intelegerea .' " ro i .Dez\... vocca. irl prir cipal. de ar.':/j1f.van.' i p'nlr r jno oJr 'm r sr '.norea lf ollr 'c r _l"l"b'd Dr 'n r a\' ' l . " deprinderi srcsite de vorbire Exista labele re" " ri .rcrl e 'c r ." 1.r' i .' .ri p ..rr rrni tLi vi rsti sint ] a f €l in t oat c lim bilc.." " 1:.s. 'hldlr ' | | .. . constjtuind asa-numitul pro..l or i n cuvi..spunde planului oornunicarii socjale.. p:.l ri der n" .]r" . l . . i omoc" n:2.1 . .' .ni ...1" di l i " rrl td\i rn pronu.:-. d. leu" lansageellJant in 8. i ..0...n.-r' i tlr. .r. Pronuntarea accstor combinatii de sunete Fodrce pldcere copiildr. t ir le 'oor r r or .l c .Fi dupi trFi luni. .rcrornrc dP \ 'r inr P pr T' :i o a. .tn.t. Ac€sfca in:ep sa s€ dilcrenticzc si sd se organizeze in unildti verbale car-e au (j anumiti semnificatie mai ales prin jntenlie.r' " ' tn. ri .' ." f..ri ling|istice falorabiii Si se introti.:m.' r' r" r.dam i."r. . ir.n mai avansali au Si posibilititi verbale mai acc€ntLratc. .n: pir d d .1.' " . |'. in aol Selected W'itings' vol t ' rioce . a unor sunct e.l .rn nlc uncle (ar\'inte simple. \rl oru.ntr.. ma.i . pa). 2" ' ir r d un J na mul r '.]a.. car€ incearci sj rcproducri 3numjte emisiuni verbalc ale acluliului si sA intretini comunicarea.le mai mulre ori.. ori a s.lJni . .a ce face sA Ijc rcpctate inclefinit.u r LF pr opo/ iiii : i f 'lo'i d r '12'\ 'or m r olo. uvinLe p' ' dF. Buc!. r or u r t r t ( \ 'o r r er PJ <! r : p 1 .a. lr r |r U|." i " . r" rmi -.. 1' d.a copilui {oloseste mimica. 'nnnLio' r t ' r blir d.4 ani dettrL'l"8it d da F s" m "nLia ' .r..rF l r..un'i ri rr" f "n'r 'n"l" o'unlat J .l.l 'ni) "pil'l"ir or d' io'1r'l ' r. in sjlabe ce se repeta (ta.br dr Pa 'upr l'r lLi 'n "ir uc' ' ' r...rr. . 6.ies a1 lalatiunii.t r dr "r ' . lr idr dJ'. . de satjsfactie.o: ri . ce.l i ' I.. rop. s... O ma. ni a " i r ' ati i c' dpr ''u inr .. Ludt ie or ''At d . dar ti prju acordarca de valori sunetelor ce pot desemna (semnaliza) starea d. dr e apararul u: fonoan: culdr nr '' .' .A Cupil r l dobnde L" po'ibilila'ea .it .' t m . ' :i o .i. inversarca rinor sunete in cuvint (metatcza).r.ind a doua csic consecintauuui f. ir ' ' ' .. ' i oi . ...i . i :rni " .' . aceasta din urm.r dczvoltarea motriciteFi p€ntrlr ce prima se dalorcst..i D i ul si rati fkr dr ii ce ar c la bazi cont r as'lul m axr m ..ri ntei c -i o or inr 'le nr : n .l'i.l rnL" prc' " c^l rr. . Ca a].m.Jl i l rg\ i t i"" d''cf r P Tot u: j dup.r.' i rn" i ' .o.i l l a" . j'|ar r cnt r al \ r ri l :. r962 l{ .ceste slrnetc izolate se un€sct pe Ia 5-6 luni.'i. C:tre sfiriitut prjmului an. L| !di . Li mL j ul d ri \i /edr. r '. de lipsi dc confort.l . c D"r d'' ast _' pci .r.Jl'sibile Dcntru a r. r t \ i c "lt r dger ea saJ 'on'c..i i a.1 . 'i p! r alplj'm r l ilr n. i lu'Jir cd Lr nnr st r et ^ ar" '|ur" r" " allele. f ..rr.. | | ' .rj i 't r r dt '\ 'c .-l . o'st il r : P Ll: t i"ll'! i rnor (L\i r J r ele poi ^t.1. bp. r' fi r..rdle. r" d l d no. pdrri ' ular il: r \ r l'r ': sr '. i ' .rt' 1. .r n'r lJi ncr vo\ .. r lar ea I nr ect i Dinlr c dr Fit c cr r n' frP . d''our " 'r r r ol Tor. edilia .mai JFl ormar.n r^el * .honologicat Siudics.te. trle pentlo situatiile adaplatil'c genera. 'iLr r Fd {om ''iur ea unoc . copii cu o d€zloltare motri... upr r 'r d' . In'felegerea vorbirii cadti un a{ans Iati de posibilitilile de pronunlie. d . toate mijloacelc . d. rnri me" Lrcl ..'i... i f i"iolnt s'i'a dupi 3. Totuqi.i ejtc mai puternici Si mai largi (de accca copiiul va intclege intii sensulunoi culint si abia mai tirziu ra folosi cu\'intul respcctiv). | | .:i i .^..'rPsilrologi| copilLlui. Asadar. r "" .'iL' ..e insemnitatc o are.. .r' . \" ' . dar.-asive.rl ' .i ' .' .".. de bucurie etc... . dr a. -alce.rl :o. .' r..p€.. Lrnor djsannonii la ni\. suncicle emise de copii sint coDfuze.1u1.r.D. '' " 'Pnr "at " ri ' . 'L'r 'r n1' I ... .. Lrnui drum cle la sim plu ] a com plex si cu t cndinla . t-oarne.ra alc limbajul i oral sau scrjs. ] e ' .idtr 1a phnoloqie I. insolili ae .' funnl ^g i'e m di pr egr ar r lP Jle I m bii. r... r r .Lr numi rui cuvj ntelor pe car e 1( ir r lelege si le pr onun! '' 'j r1.LPa .r.r anumita stare de con{ort sau disconforr sau o ccrinF. in frinctionarea lui echilibrati." ' r. dar ele eyprimi dirt ce in ce mai muli .. ln f€miliile in care eyistir o atmos{.m di L ur d' . lntre nerc3Ltatea de a se iace inteles si necesitatea de a intelege.{ .]" ..copii dF J l ' . ip.

mtlificatii dii€renliate. copilul displlnc de un vocabular ca.ilaLo (pronuF!ia) FsrF B(€e. . tra.tc Jaciliteazi pro. si|lu1tatle rl.tj ani).slj.. al schjmbulri .. copillrt creeazii noi cu\. Le langage et la peflsae.. i. limbajrll faciliieazi gindjrii posibilitatca d" a se c).1i rtsr. Accasti t3pirci'a1e.si intercorclatia jgcneratjvAi (creativitatea lingvislid).ocabularutuj joaci n rol deosebit.. ea se irt.. Cbomskl consi I Fr'. prjn denumiri adectate. Cramatica translomati. ample a]e progreselor de pronunlic ce sc rcatizeazi trcptrt ir: \lrrbir€a copilului anteprefcolar. \ d. 'rctofir.esl^ m:' lceasti.nduita scnsori-motorie se limitcaze ]a un timp si spatn! apropiat.ir i . Dupa acelasi N. irtin inter ncdi l limbajului. se ajungc ]a sublinierea iJoteniial lui si realului ce este jmplicat in competentd si pcrformarrtd..o'nD. In activitatile de marc solicitare.l€gcrc a informaliilor rec€plionatc. reflecli ansamblurile relationale. ir ncnumirate combjnaiii. relativ corecte. ortogtafice .irii limbajuiLri. L a p si tch . rolul pe c$re i1 are ljmbajut in procesul cunoa. ulolo.^r'4. trci mari deosebjri in favoarea crrduitelor j-motorie urmirelte cvcnimcntele Ierbaie: 1) da|d condui'ta serlsor Jir:i si poat: anticipa clcsli.i.livitai€'a fiinl.ste. poterliirlut gcnerator al vorbirii.rl. dar in accla.. ]\letLfi de vorbirca situativi sc dezvoltA loririrea corttextualS care exprimi mai binF coclenla..i motorii fi subliniaz. priu inlermediul cirora se ajunge ]a structui noi r.1ur:i Fosjbjlitatea ca n cuvint insu. cLea gilrm:. c"Da. chiar dace N. Ulr rLrl dcoscbit i] are in\.i a1 asimilirii inforrnatiilor. . de a ironiza ti. sub influcnia proce3ului clc instNirc limbajul sc insuseste organizat ca 5i reg.liyersificii 9i cnpatii claritate logid. Chomsky.Atarea scris cititului care contribltie la organizarea intcrcselor intelectrale 9i dcschidc Pe$pcctive multiple ile accesului 1:r cultura.' Odatd cu jntrarea copjl iui in Scoali.:i ciiiaf cu. iar gindirea. .iite. -gilir. vinte noi a atras atenlia multor cercetitori_ N.sterii .. Volumul mare de cuii. Dacd pini la intrarea in scoali" riorbirea este invitati mai m lt spontan. al transmitedi dorintelor.i lexicale Se poat€ afirma cd la fcolar conduita lerbale pune in eviclentn dinamica proceselor psilice )i modr. fdr. normali I'olestirile prcscolarilor mijl{rcii.resul intelegcrii .ii!. l e i fd n t.distan!e'( rcprczinti spatiul psihologic dintr€ linbajul pasiv (al compctcntei) si cel aciiv (al pedormantclor).' diferjic cLrfirlte.it sil foloseasci utterior.(c.rcepr Jolo.i Cecii "performanti". I'jrill dczvoltarea nrtensi.olumului \ocabularullri si nuanlarer cuvintelor. 'no'.r prin tcrDonlil cte Competcnia. Astlel. alcituita djntr-un numer mai mare dc cuvinte si cu sc. :libil c'ste b. J. Umbajul indeplineste tot mai activ fun4i6 de organizare a a4ivititii psihice..e n iacititcazi folosirea de propozitii cu o structure mai compleri. c{.l a g i e L l .1e infor'rna1ii.erbale diD a1t€ categorii de structuri. stilul vj.tjnde in limp 9i spallu nelimitat.. hilnj rsre cal:aciiatca de a inlel€ge ce irscannd cuvintele. In mod deo5eb:r se actilizeazA capacitatea de a dif€'rcntia. 8 ..(copilul intelegc mai mulr din pcflormanta celc ce i se comunici decit poatc cl insusi comunica).a titerari culti.i timP . cLelo-probdLil:ci.restc capacitarea d€ nrl. E:(isti .ri. imcntFl . obiecielc si fenornencler.i cf. Marea capacitate a copilului de a-. \'. mji dervottat. -\ceasti capacitate se indic.'DiiL{l cu ali. 2) in rr..ri fi pronunlia.dc a nuanla stiljstic situaiiile.urarea acliunii. iD general.le a purta disclltii coDlradictodi.r.ui :Ll dr(.cn sL L. u-j. ftapi cu etapi.i insuti sdnete. Pr - l6 t7 . 3) conduita scnsori-motorie se limiteaz:r ]a actiuni succcsive. in generai. Cu cit cstc mai mic c. Piaget 1 il comparA cu conduitelc sensrr.is. iogica idcitor Laa. Spre sase ani. in perioada prescolard (:l-.terea \.east:r contribuje si cre.. sc imbogdte$te experiinla \.'me ce .sim9r'al compoziliei narativc Rclevjnd importanla limbajului pentru comportamentul si acmane.zari. si nai ales a1c celor n1aridcvjn mai complexe !i mai nuaDtate prin inteleg€rca inccar smLLlui carLzalii prin formarea unui. bogarlia \.rt. L i i i l n h cl d € r . intentiilor etc.i sd mai fie nevoie de o invdlare supii mcntari.laii.renLd.crbale tot mai mari. Slama-cazacu).ca'j (r. ti care in fapt exprimi crcativitatea ljngvistici.rcrctizatj 1r} ot eraiivjtatea cognitivd I. p. Prirr imbogitirea experientei cle cunoa$terc Si dczloltarea ca]-iililor gind.rli.i. i d grnc"hrile r tinLaj.iljle gr'amaticalc.r sr"r. da".lo :r caracteristici proprji insu.rt cum sint asimilate inituentele socjal-culturale..erbala si se dczvolid \'('rbir. cit li scrisd. mai cu seamd cind apar situatii pentrr carc nlr gAse:te imcdjat corespondentlll verbal . dclermini Si adoptarca unui mod persoral de exprimare a ideilor. -'xpri nrarea se... cum sinr cele de joc. Posibilitilile \. cond ita verbali ptaic adopta moclele !i scheme opcrationale anticipative.grcazi intr-o structuri granati.ali sc bazeaze pc ansamblod de relatii si reguli sirtactico-semantice. e. l PiaEct. in clivercilicarea formclor de exprimare orald.

'arLi1Jri.rbJlP (lp .t 'le . 78.-.luc"influ cntele erercitat€ prin intr€aga cultur6' loctut'' spcctacole."r'. .r obie.""tion. <p-.:'rc" limbajLlL:este 'r}a' adcc|dti situatiilor oate cxriala..dL srimLldLdde.un.r bog:t i ' ar' i'oina' i.a .rpunesd ftii cit trobuie si vorbeFti.lar in cazdl transmiterii acestora inunluirca logic5 a ideilor nu se poate realiza in conditii optime in afara operaliilor gindirii cc Drcsrlpun cit mai mulie cu\.ludli.le r n arrLrrtdr.l . rle r'c nudii tr i. n ronrrib. ln pubertatc.aLL. .r"o\pr.irea unui .e td . folosirea iir...rrr/eror.ondiliilc ' 'Fte Dir FClL.. carc imprimd limbai" -.l .inte.orl. limbai ca . .nLlinaLisor.1 rlr." "e te oprefti cind este necesar' Dar eficienla comunt_ "r"-" important. Le\ri'a.i_Jolm.. r na: murLc . mim:'a.olasn.cc ririaloare al^ . ji Fe.. Bucu.r:. ir. ri _"au"uti". I .". !o . Debitlrl vorbirii oralo si scrlse crcste.noiiuni ctare sr rare lrebuie se fie prcmis€ pentru o enprimare adecvati . in aceasd perinadd. isa nt' fic pr'o'updL-d.iii''"-.jr a"nl"r \-.d t. d-aur.:l focalizarea de obiective.prale F afifmd ca Derc'1alita1^a'rnui om poatF rr prirrre altclP.or!inulul id' 'ur 'i €l dorirlelor' rdr aeslrrrr' prjma 'na br.. r.rle "_f-rnrr.\ l: .. ..nrb.i.on\ersatii.1:\F.r. rlrrul n nim.ocabularLrlui dc la o porioad! de virsti la alta. c pJ s r a or dir c dF :d. c it p 16r .relatir u'or' ur:te d^i'.1.saturile ctc personalitate./i in .i.rii estc cli{icite.. .Aceasta ntL inseamnd c' "*rr.ufpri-d. \rr'f7a E. ea presr.LLrdL inrenGr.r'a .r"i.g' rt "-re ..r.riludir: dF de/dprobareJala de dFr""'r'lur' el' lrr schmb ii "dm:ri' i". :ntelcdea ca.it i mbdrrl. r. La virstelc matune. . Dar perfectionarea limbaj lui se realizeazi si p. Factorii psihologici. . aspiratii.1h. Citeva cifre sint iemniJicative pentru .apr.l. dpr. denumiri." . in ptu" Dr.ompurtampntJlu verlr3l l p r... se exprimA in primlrl rind ca motivatie Did.t^mimi..area este o actjvilate fundamcnrald ce se realizeaza prin instrr. intrucit rcstructurarea 9i mobilizarea 'es rselor init" .nt"o riarecare pretiozitate in lorbire. la r'Fsic rirsle 'nriu"nL"i* . p.1 m"i mdre.rjni .rtamontLrl s'u !crbal Un I Lrecl-.." n. r IF \ircip tjailnrilc.i carc oglin.i-".0.lii in Jritizaror tor ir .isit. at rare inlr. imitalii -<j lnldele in scopul auto€firmirii si a[topcrfectionirji. Dupdi." "11 i.rF /le inv6tam.r' exprimi o mare bogetie de idei acc"s'oil rncnriat d"cnsurr :i \cmnrli"arri mLritiDlP*-r" ri-#j P" l"'ai dr(.. comunici. se IIJ 19 .rvi*l . ui" a'el.." Iol."r-l. in care predomj.'." *r-u'." li. tinerii i.inte.1 rolrrl oc miito. : r . ii.tia Arta rlacil este receptat si ascultat' rlirb. cnncept€.esti. : lr J d. . op.rt.\i!ird cl€ci si comunice cr1 ace. i. lleoarcce.'na in.arc J.i rlLrp..\' . ^xpr.a .-!ntrulerre pr.nr ' F ^ \t 14i. in achizilia \. Fl in.:\i. Psit. e:rp. tindrul isi d(:zvoiti strategii a1e in\.a:i m'ri\e tircrii "inl .de semnificatii multiple si mianteri care lArgesc gama ideiior rxprrmate in co. asc ttarci emisiunilor de radlo etc La \l:r. foarte mult fati d€ pe oada 'cr Lra mi . cum st tc aclresezi ascuitatorilor !i' foarde . r' no . .r. lrn. I S . de pe ulnla . .i La. J i' d.l. o'r.r lor.n.i L ldr .". . uvin!P alc l.ri St. .1r nlai bo8-r SLh irfl r4nrn ur. mediu clc 2000 c linte si nra\im de 2500 cuvinte:jla sfirgitul perioadei Scotare micj se inregistr"eazaull adcvnrat salt | 1500 1600 curintc irr vocabularul a( t1r. 113.ra' "n "" .rliF :nremnati si o a.'irii.mndJLiri Flevat carc au o circulatie relativ mica.."iii desc din punct d" rFderc 'alitlli\ limbaj mai folu.. de asemenea. .r I.not.olumrt vocabularului totat 3.: . dar mai cu seame in adolescen!.a.' ".r . nd: . la 6 ani locabularui minim estc de 1500 cu\.si 4000-.im"r". ci d le(tur:i unur l.ne.rn) a I cl.r benafjciaze intreaga activitare psihicd..t". -a c .Ac.i Drf a'lri.:riopx li. PVenlolo.rir. rmfres:onei/a ' 6"t ioi.o... expunerile sinl inmr_ cate . a.dlirii tot mai rafinate. invdt. l!81 .1. !:erza E.': todrle alen\i la modul 'um estF *iii.""n"l"i o anumiti colorat rd.r. . inctlsiv limbai!]. T|l .apabil sa c^ addptezcla conLl!ia irlPrl''bilor { l. c r ' *ucalLl.. caractcristici de accent Si inionalie etc. pc cJno:tinlPo indi\id rlt'i si p' cxPer'enta dP t". a.omp. E.ri cJecu'W. Cl.i\iilc pF linl* l..'"r"'i. -. f.aiitative..'nr mai cxpres \F ': indepunF" mar r'rne mimi.: I" un 1r.r.rrd i. .1500 \. ral I iri \erb.rl r'. c r\ irl.n.rdo lnr"re" rl 1f "-'r'penrrr (ulrivar'd unr.. \.\ rt . o. 1$chio pu . interese. l. .F\rnra tz.{prjmare..bogbriaa.. un stil proprju' debit mai mare sau "a ""ce' iului mai mi.reror. scolari. p ..\rmaliL4nn. r d' veder" verbdl.r^riri din d terire doIl1(lrii. dar li caDtitative.diu de 700 800 cul-inte si maximum de 1000 cuvintc.text. opitut ooa-cexpriTa . p. limbajul este mai organizat Ii sllpus mai srringent inflLrentelor sociale.. exist: o preocupare corstienlii pentru dezvoltarea limbajului si insu.aze !n stil pe$onal al expllnerii idejtor si stni preocupati dc folosirea unui \hcabular a1es.i ""i.d 'a da r " not6 distil"l' )i concoNL'rE (1.''p. St. rnor i: :Lo"ne.le numir.rale dF sJdpr:rF ld condiliilt oc mediu.r . SDre cleosebirc de lrerioad€ic preadolescerrlei 5i adolcscenlei ln rijele:. Se Doaie remarca ca a fi bu4 orator nu inseamna a 1'orbi LLt' i)rn totosincl cuvlnte pe care nu le intsleg cei ce te asculti' Utl in cuvinte pllllne 9r-prmyorbit.. 'riFl."tisfd. rru crrp m r:1i durL. Ver z ! E. .jul 'i ii pcrm I adulr'rr'r .. nra"ife.culr. U.. .J|. aalc slau ta baza (osiiportammtuhd verbal.. sa sesrTeTF I .

n .sihatalie generata s . r . r.. || re r p..a . F rl .a . P T t icu l d r i ta r ti o l e stimnldrti actititdlii Rerista de psihio hiondi.| .i . .1 st !'i . D F..ii hot.i p a ri : . n I D.t.te .l. .i--i$:*$. Lr a' .. nr rn" .i i . d { pr n da . i c \ p6r iprrrj \ F rb 1 l ." nFIF :nr. Lle cnhe Rocurctu' ft#*qsti+ il'"{li rry$::iitildfi i H i#{iii.r+rt g'$#$*ts*ar limbii si littbdjul[i 1 V erz!. C ..r:d l i . ri l p dp hdnd. ld ir . ' . " . nb rj rl u :..'r.i d r ^c eDr ie: L r d F p :n c j p . 'i i r t F . n r.a .r e JL:rni i l ate. 45. nt)at mi | . .d d rF rrn ra. i. rrL rri d r.i hot. lur .d r.r. t a. 1. r r u d " a ru i r.rs ra .\r(xab larLrl s€ rezume la cileta . ti m ... I n. a.i b i l L a rFd sa i rrntcapa voi _ _. dr r.r\n ro rp d .rc r:er_ m. ! dLt ur a Lli.op..dL .t .'.. apjl I n o rrn d l i -i i . i n i rl tu t s . E .. . rm a i d rro r. t.tr. u : . . nr. iar i.. nuantclor Joarte numeroase ce e!.." . r or Udlp p. j. aol l .rnlnicarc 2 etc..E .e.sta in'timtxj. r r^ rL . rtl rl i o rF g n a ntc i r (e pri t. .r Ll n jur i rc u -c -. t .ii jr r J J r ... \ . .rn_ lr 'rd : a rc r . di fercniFL. Lip .mdrea cnn_ . E . . q i l e j j m a r:m c a g ru p rri l or. i" 'nLl . n ac 1i. do. P articr lont nf ib insu$rii in Limbire moalerne in scoala.. d F cati rrttsr memLri _ llr rnrc participd 1a c.i i r.otj .Jta r uL Landic apa"t'mo t:fi. r. lri 1 ..e s r s c rr.). uf eit i. 9 . .se s-A acomod€ze problematicii r. psthic"rtt ! Vc.. r + o d u .i rc .tp cJl i _ lar.r. . ireiruie puse in disculie. .i m r.l :tF. |. 197i. d . L rn o -r:rre t^ " .u-Ne \ cuvinte 'le strrcLa ne{iesrlarc il $*"'"$rb# f*ljd**u'ft 'fff $i*ilrl. 1rtli.a r. Ir .. atir 'r".*.za. I" .l .l i ti . . r.a.a rp . e. . ps ihola g i e ljjro g|a Iia Un ive rs it et ii Bu..a rtr-u n c c tp m rl " . i s i pedagog i .p l ..d .r\i rrl o " )i i n e xpri mar. :/.1r u pr .te l F\ pri n cuv" i nte s: p'.i . .. ear u.1a p c r' i te l F Bp r.rd def .:hi ? se rF" ti _ . r lim D: r .L...r rFr pt p dF . in Ia ele'ii tinbojtlLt deztroltar.i :..t. . rr)oDes. ar Dr.o ro i ri i .r . u^\ r r iF ...cl or . roi Jt . e di i i fi l ljn. i . . irs$#ll+ti{{*'$f [*W. i n i s L rj L u ri a i p ra rh i c .i . ( _uj . n: d i :i ra d i v o o r: d F j u .. dp r. . hr nJ:. .i . d rf ri I} rrL ta p .n . .i pntei d.o r.t. u J-erna cei dc 'i: p rF-r. Inertia_ psihica si .saLi .tJ -i ri rd L p.. . cpri unare ..rd i n c d e i d e j. ! .dpati..r si. d .i mari faj ra star_ : rr. "l am pr . \o rl ri rFd mdi mul l sD n_ \ J .arer " a._ .r" d rs rr mJ : p rl :n d. pr n . '.J7 . td i n rra re " i . n : . situaliile unui dcficit de lntetccr sau senzorial accentual.-mrni . . E xpr.tcri .^ pe .. Jr.'p . Jc i i j n_ rJo rrd fri r r .ra ri " ri c i .nLetecti rc.d . m c m br ii A ru D u l u i i n c Erp rp ro rb e.ocabu1aru1 s:rac sint irrtncipatii j"actori. rp r ce :. $.i b i 1 i ra :i rn rl ' m " i r. . .u rl . r n\ u: ' r e j .sl d ba m .u .rt hdr di . nr ur jr I . t e C . Bf. 2 Fl'Or. r LrrFto r. d e to c rL :n de aro l oc (i n Jc. e x .r\ n a tn .c fr.r.n D .cr:sutui Le. e t d rp p o . s j m p !r' c a tA o i n pu" cr cl e r.a prr. si tini . Fed . ti.m n d ra i i \ . r. . l i cal..u fesri. onat . p r.i ri r-. .ederi -r Lr .tc s pniw ti o .i mr. P.... . c .i v. : 1' n c i c o v B o d a n l\. 'r. r:.u r p n . .r . bil t r r.licdPdti. v .' \"r L' it oF r lLr i.ma d . T n r-.tul normi .l.n. d ." r d ^ /\^ tra rp J f../'ri. gr . .ijTI-{ Lr$rBltuLUI LA II_{NDICAT'\TII SENZOT&\L SI Dtr INTELECI: i :'m'. n rm i . r c r I d e .+A f*tq*ilt+l:.i c n .

bazat.n*":ix il-'i't1t'iti"i.i o Pi . r . Di.nstrlrctiv-edlLcatir)..r""li3.1 e:.ira1i ocga. se m€nlin o scric (ie caracreristjci spccifice limbajului involuat. Ped.1H"#if i*"*1":tr1:l:? *"*iui r"l n:.r"Tsl"i.:*::{n l Verz€. in dezvotiarea Dro mqlor .::"iifi ... La aceasta sc adaugA formarea opera{iilor mentalc implicate in aciivitatea dc gnrdire si cie inteleeeri.:i"f..oEr'iri\.'. Ed i t D 'd E . ielc n moJ d? pruo . .i.f":lT*:..i.' :m*"H"i:':"':t:'" iar.iliteazi'r iDtrgrarea 1or i. pr"c.. -Jl -rrL.'*'1:".use 1a handicapalii de intelect.iffii.:".:t1.$iTi ::i"{"":"r"iif i:i:ffi ll.."'l.-ri\. li) :'::il:.omppn!dr.tiit"i. 1982. 1a majoritatea subiectilor.ffi lilii '1'i'i:Ti:". Erl Did..a na' orgo.l:1.n dciir : i rirdirF -.*r:":*xJ:a**::fi "i:?J1"ffi i:d'%"..i:iii::iliil*:l.a dcti'ie r.::l=:":"" " :i:Ti.i c€"F spm*ifica . . D i s h r td .l"il'.!_ hi. Ipare aici. d .oerente si a progrcsulLri lerli pc linia flrncnceca a..l"'ili ililii l iiil f :lift:'. J 5 .i. it .i.-viclente ir dczvoltarea limbajului atit sub raport cj_titati\.e.ola. i. fcrrnarer . n r onJ-ieL" care fa.e. . J timbr_ Jir |l {.]|i. . Cd toit( efort riie de!.rLi. ].:lt'. Bu Bucure'ti' Fil Did' C .t' "r.i dis"ipli.l^ i.ccsul .'rsr"ii::.u dfLpr ayp.#ul'Lr'* crr crra'ieristi^'r'rJr'or "l.. in raport cu celelalte funciii psihicc si cir atare estc necesar ca prin intermediul acestuia sA se organiTeze intr0aga actiliiate compensatorie Si rccuperaiorie t. .orabile.:'i"::f . dcficicntui iD\:atd si faci eforturi . limbajul se s pr c mai usor influentelor pozitivc."gr :i...' Pcr n rgdniTdL. sa deri..:r: ale DSi. ). ca urmare a capacitelilor dife_ rit€ dc receplionare.. Pentrlr handicapatii alrditivi situatia se pre"inti astfel: alezvoltarca psihici generald inregistrcad progrrse remarcabile.p adJr..Lru.. I' u oir.'.?:r iH:ii:iij'i'::::{li "-::i.:i ir cond!!ii]-^ unei activifaii de siimulare organizati a limbajutui (tr jrr. E. e rm s-c pru..i . l11r P' e sr i .r inrre. In scoald. ""'l*llll'l"L':l'":l.::. t i.:"i* 2:t .u.*:. . catn lui t a . rl :n.. iar la dcficientii de vedcrc caracteristicite vo.j coiectivitatc.in suport pentru stimularea functiilor psihice superioare. !1r\' ..dt:\ rczultA.il.le limbajului avanseazd lcnt in procesul demdtizirii. :l**"-**."i-":ll]'t#ir'$i. ^. asemilnitoarer persoanciof no-malp . P 59 si :ii:i.t"i::1" .' .1.:!:i. .:. . . putan. Li.. ."*-:1""i$'. ""T.: n gcn^ral \6-.lPaa. t t o .*"'i'i*':lii.le sudapNihalogie..:11.ru*i"*:"11".'l1T il*iiilT. vol IJ. . l#JHift.: :iili: 'r g"'. La handicapatii de intelect. organizar.:.:. dalorita Japlului ci posibilitdtile dc inlelegere ii ideatie rdmin limitate. .. cimc.''. ra'il... cfident.'.Jiii.rJ.n..I:'i:ff ".. in timp ce stmctur.i sa asimiieze i r: r.lru...u s{rami (Fi de vedere) inregisircazd progresc ."'r.. pe o m.1i\€o r.tt r !fd . r. ft *i"t. 1.ta).birii se apropje tot rrai mull dc ccle ale normalului ti de\.il'iTili:". .". fenomenul de hetel v er ta..: l'*'.ru"i..i arri\. progresc insemnate. in care nota dominanti cste jn. dezlrltarca aspiratiilor in ccrrturarca deprinderilor cognitiv-cuturale.omunicirii liei s-"miotice a vorbirii.i/.:::Tl"?*'i:i-'ii..1./ale o. pro..'$.iliiiii+ "t'J6" .1.':"i.1e :"iJ"" Lf it**i*x#**. _Lmrlrr. I sFrzor'alF.Jtivatie tot mai clar conturatd si tx. pot obrire ..?:il'i!'1il :::ii:.r. .*tr.-jit I "o -ifi-. oi. cit 5i cartitati\'c€€a ce lc irrmite si {oloscasci constrlrelji lingvistice tot n1ai complcr.n".. in iunclie ale gravitarea handlcapul.*li*..nii/ er p o\ipF-r^lF imLd-f n"".*:."ry"f iT.arp r:. chiar.in cazut handicapatilor dc irtelcct.. i P r o b l e? n e . in timp ce capacitatea clc exprimare inregistrcazA proglesc intcrcsantc. ' ni.. dccalajul dintre dezvoltarca limbaiului fi celelalte functii psjhice este foaltc evident.r.:*ry.i::i.i '. r 'r'i..l':.Fdd' . Handicapatii senzorjati din gnipa experimeriale (mai . d.il: tj:'""i" i:1"::'fr':5.. .8.

. Lr t lr li in. vol. ilJ I : 1. r. c r ^ s r. nn co n . 24 . g t i i n t i f i c e . "n. poc b l.. E d . u d l .re j -apor..m€t .. .r .ri rr \.||p . ma: ".r" n .rp. a i rd t c . r . .za...F.ri \i rJri i p:hi . {.ea cir.i " .. n u c s rp i tfe.i irtelisenL' s'bP..mb ). 11 l. cit ti in plasarea comunic6rii ^ aintr-un coniext organizat. i' 8"n.nt r . i" t .. J .dr.r1 e . o nL. \ .^ m n :.:.c erc ld r sp-.t. .. dr. 11r'1982.l i l r d e . i n l i mp i n a di ti . tn I ve. er bdle (C N \ ) c rrp .i. .A r:l ur t. _.I. rc a ansambluril.a p L a l:. r + y r u.nitar al cunostxrl€Jor. Daci atenl in vcdcre cele trei stratuxi contextuale. l. t .rr funclionale r:omplexa . " " .ogriliid ..rl.o m u ri c a re ta.1.rp .l a i . n .. .c la ha.. Ji n€vi sri . a8" . .tr.Lrlt\reiemenl:r nocscnl.. incomplert saLt lt.rro fl t. Pia get J. . r ... a5 m init or rc n : ro rm a l -l o r. cu contextul situatioDal.r.r I mi j toac.rma .j i...i \. d c ur r .f rt.u d . d 'r' '. ! t f..l.* Ps r r .z \o l ta re a i nr. Trm 7u g r l. -b :l .dr... eF nu s in r.. hdnd.. D u ra . intreaga comunicare esle t I r. dimpotrivA.r:mF| 1d.a d.n '.i la ce1 cu handicap dcr lr.rt.i ca t p.n .tor. d p n d ru ra srri c.u seJmj r l . cantextul e$plicit care cste mai evident ir limbajul 'r r) ..l . orA drr.l(.r r. I p . : f rai s se. p. ir'rn t5 ...r'. ni.i .D c \i z.c ^ o mp l c f^ a . .. mociaiteli supericare dc inl. ...r1.r' .r. :i. ont . rr.: erparitnetrtdle.r'i i n. i.r.i c \L c n e rn . .. Lmr .L .d ta .:i . l.. " r1r1u.^ottarea litubaiitni si e1r1!t.p olc t I c r iar e o p .U.utr.r:'.u )i ro i \o ro i r i i s:r.' d.Fn d rt i..r. um i" iLr nit .ial se dil'ersifici gama precEup6dlor pentru .rtiilor gindirii li totodati. gr r(fal. N. . cit ti (cptie sc crL'€azi impresia ci elc nLr se slrpun legilor dc in!3r. descrise-rie T. VIII.r'dti 'lem \. ro .lict s.a r o'ir.ale!i Fdundante cal..l o r { r o ..anJi .tetc a1 coifl ." t. (\irduita \. '! . ilc cmotilnal afectile care nu totdeauna inhegesc cor4inutul seIrir rlic.d i'nd'r'i .. r ll.rl.onri 'Lr i.. ciL .J o . .a -r" r I L l :ri ..L r.i d .. t r . rvol1area conduitei verbale ca factor hotiritor in organzarca rl r(.-iP moL:\atinn"l LJ r'nciul t.L J m :r. t dD l * " L F \u rb d d p .ir. D . o n . : ' ntc u ''rti. .n s o l c . Tor dr_ u rj .d r d' Lc r is li. .rp i rtr. ^i d^ r n i F tc ..r mri marr..@ sea_ zoriol psihicd.u l td l i ... dir ap d L i i d e \c d " r. 1 .c .t'lri i. / . M.^l 1ir -\ . in Berisia de pedagogie. I nr 'r. oard.e pslch6logi.l pr do:Lra.te orizontul tlf cunoa.c.ra r.'.. O N...inP. estompeazi cognilia La acestea sc aciauga n.. t . 1ii im i L 6 r' i .rl)ali a handicapalilor este dominati de caracterisli. | .rr... ". . bali. 47. a gFre rd l i .:n d . nr. i i . " nr . . " o. -.e ingreuneazi rcceplia l.rrnali(i .. ".r. ubF r\.r . rr" cl |h L 1J 1 s F c t a to re r..i r rt r l . . . e s t i .Li l i .r. n . .nrr.\s 1-t. s i s ]a b .3:. . .r.cJpati .. " r.\t.T.rarhizarca comportamentelor gencral umane.r. P. i|l.. 'u pc nr r u p ro n L . lip\ a de jir ..1.^ 1i .ro i i i \i .magi nel .lc mai m lre ilrl. .i o " m ?la. Lr : r"a ar ' rfdi4le i.r:J. $i anumc: corrtcrt?rl total ce nt es1. I i\Ala.irscrisLrlui iArgc. Lit ubal t i c ot r ier f i Buc u.rrF I" Se ri i n nurnrar-a \orJ : ' l1 D o " i b i l i ra ri : d .l p to r..re. nu rc respecta accentui u('.rr numai la copilut normal. \prL.. m c l a rn a d a " . Relolia .r .rr. c:.1 D rd re . lr Tcesle onri.r sau . E.i j d rd. a r/ i ..il1 serlzo.l u ct.Sc r . i a r d . L . I rrrmjiatori in organizarca planurilor verbalc 9i a intelegerii . a u i rg i r:r_ .l d td o del vo:rdrc " 1 " { i n .m. a o c n r^ n ' a . .i a m j . . r o n i /d rp .-.sFar na. t t ut r . tor_ : .. In.eidenti. . s. i la c F i au d i ti v i . r ^ . " L o a tc c a re g o ri i l F C.l ..f5i\.. atit r'n ceea ce privcite ceracteristicile de expresie. 'D n r. 1972. "r m 'r ' r. . "" 'rdr' 'l | ' ." r ^alir F a/ d i .olgatliztrti irlir-u11 slsfem Ir..u .1. . ro ri u ri s a d j ... L . cstc ir li.l1trtre dez.a. .r trccverrrt.ri ari l r n r 'ri .md r. . \fu t ri i n \F d c s l a s odrA coi dLr tJ vcr_ r.r|\'.ord ri rai \er_ ' I ir a DHri lr r nJ . r| | to ri .u 3.l rtto pin.lo citre auciitor si in final.reqri l arca inr r-zro rj t or \ F r bom ot o r:i d u d r' \. r pali d e \..)Lr] '.)ri.. : in r r r l rc l o r c rp . Slama_ Caza. {rnu .'L't r' 'nrl c"rrjLv. 19t 9. l.. 'n_ i . ..ra /.r. r... s i r:c i n u a p a r b inF del i mi t. Parj8.apa1i i d c in te l e . .i d .re n tn r rrc .ri rr. iar centrarca pe somnilicalic pun€' itl cvidcn1il organizar\r opcr.. . r boi s a u d i s c u rs i v .rrr.cd sau stri dpntj . 'r . dar. .Ie lll1r .i . fali pe scns si nu pe scmnificalie. Trdtt' d. rmi J . . .. ta(t"ri ._ r c r mr o d i t i. t C aza cu -Slama .l pcri \. d srr dbt s t or .i dinamice ale limbatirlLri pcrlrru ci tlansforirLl ii asimilarea nr{ormaliei se rcalizsazi.\:r.d o .i" UaI.r..dLa i r. r .^ a ri u " rr' cJ.rlistactie c implicalii importartc in formarea personalitdlii Ca . .re a z d r I te p u .i.r: t. pr.rGa p cr ( er j r i' t F t .o rg a n i a a re i r. . ' -.. ?-.i i i .

2
FOR}IAREA DEPBINDERILOE DE CITIT-SCRIS Formarea deprinderilor dc cjtit scris depirde dc o seric dc factori printre car'e cei mai importanti se refera la dezvoltarea psibica generali $i in primul rlnd dez\.oltarea intelectriluj, dezvolt€,rea motrici gcnerale :li a chjnestezici miinii in {tDr{ial, de nivelul achizjliilor \:crbaie si calitatea conduitci verbale, motivalia pentru activitatea rcspectil.a ;i intersul subiectului de a-si insusi cit mai repede n.rile achizilii etc. Dacd acegti factod tin de caracteristicil€ subiective ale individullri. insusirca aclului citit-scrisului are la bazn si lactori de natura obiectivi care privesc mctodologia predirii cuno;tintelor necesarc si miiestria €ducatorului de a forma bisaturi emotional-afecti\,'c pozitive, menite si stimllleze proces€le c(Enitive ale subiectului ca qi atitudinlle evaluatilc si nivetul d,' ^\:gcr15 oroprii in l^garura cu a.ti\itarea d.sfa urrra. PirA la intrarea copilului iD scoald, cind de fapt incepe, ln mod crganizat, invatarea citit-scrisului, familia si gridinita rcalizeazd o oarecarc prcgetire nu numai psihologicd, dar ti practici a acestuja..A.vem in vedcrc, in primul rind, formarea unor deprinderi de autosen'ire, de a fi atent, de a urmiri desfi;rrarea evenimeotelor, cle a intreba,si rispunde politicos, de a sahrta, toate ducind Ia organizarea activitalii practicc, dar $i a planurilor intelectuale. Referindu se la rolul scolii mode re, ,{ndr6 Casteilla I estc de parcre ci ea :rre un dublu scop I acela de a forma o scriere lizibil:i, cursivd si rspidd. Datoritd conditiilor vietii trepidante, specifice secolulti in care tdim, s-a renunlat la scderea caligraficd li s-a adoptat scrierea ,,dir€ctd( carc estc in lavoarea cregterii rapodititii si a aclaptirii clevilor la viala icolari. ln sporirea vitezei scrirului, o atenlie cu totul apade trebuie aaordag trascului
,\., Sc.icr.a cursitd m.tlernd, Bucurc-sti, ld. Did. ti

. ,r,tria, ilr care rolul principal il arc - dupi autorlrl amintit lxrlnrrnenilrl .ic scris, suportul Ei subiectul. Astfel, se constatd ce, irl'fihca pixr1,ri, a stiiouhi cu pisu Si a celui cu cerneaiii, permite o n.fiorc mai cursive. deoarece conh"ibu;o la i eturarea tendin_ lill rtpiiului de a apdsa ti, ca atare, miEcArile devln mai suple. In ( o prive:te caictelc utilizate pentnr invelarea scrisului, A. Cas'$'r|| rccomand:r .a el,r si fie liniatc orizontal, vertical lnllIr ;i oblic. 0 irnumirli clistanid care si permild efectllal'ea optimi a buclcla l,r hi si faciliteze scrierea inalinate'. I'r ljnal. succesul in formarca deprindcrilor de scrir cstc inlll|,,rrlat ti de exercitiile prcg:titoare, cum sint cele de {olosire a r.'ird or- ' 1r., .: ,hi,lr 'Jldra mici. 'r .copul Je tr',i ,rui ' saLl rrr,rl{,mu1 .ruvintul .:lintr-osirgurA trisiture. Cu sigurarlF, contr,luL pemlancnt cxercitat de in\.eliior asiguri rculita scolard, in ral, si a scris-cititului in special. Lii,ri( Pr,rlc o parte, se formeazi caractcrislici generale Psihice de inl ,tincre a o cerei act;vitdti manuale, ca indeminarea. atenlia in irlnr|rrea obiectelor, r.alizarea corectd a miicirilor jmplicate in dl|tr)sorvire, imbrdcat. spelat, alimcntatie etc. Pe de al"i parte, se forlnfazd. in familie ii rc.ra1e,mici ind€rniniri lcgate d. tinere.l ! rn\td a (.re onu1u , efectuarea de desene, pictuii- O scrie de jocuri ,!r,manipul:fe. jocuri de constNclic, incastralie, decupai, legarca fI sfoar';, ]ipitl1l, confeclionarea de juc6]ii de hirtle etc., antrcr.r,zir miscdrile miirii in actiYiteli felurite, flexibiie, suplc $i cJi,,lr'nt('. Designr, dezvoltarea psihicd generau, {ormarea capaciteUlor il,,r fi at€nt. de a persista in oricc activitate, pinl la finisarea ei, rt'lfitul de ordinc si de rationalizarc a migcaribr etc. au o mare lnrportanli ca str cturi psihice d€ iltrelinere a tuturor felurilor Ir. notir.iteti si - bineinteles - constituie structuri de garantie implicate jn formarea dep ndedlor ,r rctivitdlilor relativ comple-rre
' | ,,1)i 'r , p. o p . c 1 - . f F l - yp , n u \,,r l a tu r d D' ,fr a r 'Pa l i za

1. 1'IRStA OPTIMA DE TNVATABEA CITTT-SOBTSULTJT Sr) poate considera ca din punct de vedere psihic Fi fizic coPilul ,lr (l ani este apt pentru inveFrea citit-scrisului. Asuel, in plan L|,logic are loc o crestere a intregului organism 9i se evidenliazd lnrrcsul dc osiJicare la toate nivelurile de vi$td, a coloanei verl|l)lale. a toracelui si claviculelo. etc. Un rol important in activi' C aste i l l a, A ., op ci t, p 47,

2(:i

t *}*i::i'f [{E',.*iil-,l*il'$].+;.9+ft j:'sx il:H'*r#
mitin.l ,; mai buni adaptabilitate a accstoraau loc Cu cit chinestezia miinii este mai dezvoltati cu atit

l"ri,i*iq*if*fi:r:: d"#il*:sri

i'1:;.sJ"'i#'iii'": :::l:lllll,"xi"";llT,\x:::.""i:ili""#."fi
instaleaz:r atit dc lepede. planu le sale ,lciivltatea .l. sc.ierc e"t. subordonati iD toate

l*ffiffi,wf
:, GE\EZI GR]IFTSIIUI'IJI d

tll,,i.i,1ll *"*tll :l:l,.:*l':1, **,"**;i:xr,,'",1?iT':""'!li

li.; H,"iltrs'"l1xi'fi:i:i:ii1l:i"til$x:1i.''?e'"!!l'*u"*:; : T:;;;l :.:."ll.li:*rrml :'u;::tiln':'':1il*xl'ff 'tffi

i;tt*_;qr1qi.5i,""':U[ri::,r#rffirl*1]:r'*i! iri tr:tir',;,1 i:#riir iit"ir :*'",;[*l i:iilsi-*

+,.t",**'mirr:iinii' "li* ;"i;::*j1'*,'i.i,ii':ffi:,#l'=Ii3m';';; ?iilLrli'11'i;:li':?:; !:'i;ta ;:n*::
*ixltii::*m
citit-scris.

*ruNr'*
esc u, S .u fi i tr to r i '

*tltitil*,lwx"r"".".1:';.'-l*l*:""*lll.l''Lll"l'0ffi ern' sisune't-s'Iaf sunet-riters
ff$"'"[;':li

::::.',.i#,:"".?1:i'""P,*"1:m"::{i';iiiliflk;;"":'\:

*"r.r'""t:.rE"p*'rzup*${:i,n:ft l"},"r'"i#l
r A a:l r..

=i ivf.

;,i',]i"j,,,'','* j"+is**S*qSix*E***ljt"*"-:"-*l I',,: .t I r :;;;: "::l ;;l';'"i:i:l' "". [t!,tq.*r*l*
"".".i

ii

urr fo'd opereptir'

:i 1l scn'ibilizeaT' Di'ntrL ac-

-#*trff
scristlsi, Bucu.esti, Editura
'<, ,

l"ltl;

Lti'n' II;1.-,"iil'i'ili,i;"'"1'i;.0,' si ro'|u'|rr ''rnarPaai 'i

l.]tll;.

Bucuiesti Ediiu'a Linetiirico rJe interes.t ttttto'!'

28

.n rl ..;m b, , li, dJ . i r F tt..rn | .t, m , r r, t,, ; r..i rier,.p ar. L,e.Idrur; r 'i I,i r dlii m . nr r ' - . \\:n ,J tu Or,. ," o " " r.. r." , .i :rn_el i , . m p l e . ,1. . - nplp. om ulu : e y p ri m a r. re d :fe r-n 1 i a r, g." ar." , C t;O' ;t,, i ! on ,r.1 P o s i L i l ,l a ti J e d . .u m u n .c a r.. pfl . .nr, -tr,-di rl . rJ p ic to a rd l :,i.:.n' ,r, ; t i\ .I.m ilal p i n l :m p .i i a " ,,r' r.. _i i nrpl ^s. p€jiu. r^c d .p .',d r a dp ^apa ,,l ;ri l p .i e x p e"ri p r,i a d e !;r.d,, i i ai \' ;dufui . \ - Ee .L Ur - $r r r l|' r . Dr^ z c n 1 ., D ri n p :c tn g r,rfi i Frd i t ,t. tri m^hr ,l (on-cD L u d, r ar I I . y pr i m ,ri i e s c -!i ,rtr.tu i d i n p l anrt i de,t,Fi . s , rj e ,r"J hic r oRlif i. 6 d e p a -.,r^ l i n i re tF p :c r;e -ati ej . Ll d_ dFvi no m. u c Jt,,t a 4 LJ , ndir i , l p , 1 r ,J .:n b o l i ? 1 rer , -rp,F\a D -r_ ' r 1u: , o n l i n L t L ,F :J e i 1 l a i b ,,L i i l p, ..rr. a u rl r^re g e . . rr r oc e. r r ; o o d rF c d r^ i .r' ri ^ rc ,i . .z o rdre d D o)i bi tj _ ra! ri n r r'p . , b. l" a. 1ilir e .r L H n -rd J ,,,f. j ,. r,.d " . q. rdr,\' n.en.; \n .rru r, ( , u, , r) ,,n r.L ,z r,i r. .,..,.t.c Dlasa d /i d ,L fi i ( !oprdl i ca c r olur ia ps ih i c a d o m rl r ..j e .,\o tl .r.d l ;l i i ;r;;i ; -F I rn i rrL d . i d e i d Fa l 'F z ddpt ar . l p ..n d i ,i i l ^ ,b,p.rrrea ,a .j " ,rp,, d p m..i i d:n_ tre melr1brji socielatii. Cdati cu d€zvoltarra lorbirii articulate sc simte tot mai mlrtt i p\ oi o A;s r ' t 1r ' . ' f uf r n e , u m p l c y p J o tra n s p l ri F re .r otan-, crrfi .. . dr . .ci l j a t d . . r pr indr ' ,,,L re a q d o o p a ri F d i d i i to r, p" .t. pai tc, tar p P d p Jl ta pr r l, . p. rmi ta c rp F r ,r,ti i l . " ri j ro.re "; . \ s l1cl , , a pjr uL . c r i, r e d d l i a b e t, .. .i a r (l .r,ra u n ,o-pl i " al prucr.de.carit6ri Si eforturi suslinutc. Saliut a fost, mai ates, dc-ordin Scrisul reFezinti o actilitate comptexd.le comlrnicare cc consti in tr3nspun€rea gr:aficA a struct rii fonetice a vorbirti si mar_ clreazi stadiul.desfaf r;di gindirii, a evotutiei psihice, in ienerat, in , -r' o r gdni. ar pa m cn ra td .i f^ rm a rc a -rra i e ei rl or ;,,r" t" ..rutui r nil] T t_ \t dlr nem t lo,j t In ta p l , s .mF U l c r3 fi . r, prFl r rra, i n ( D r; ,rl g rrr. c . et pm F nt u t s n n n r ,l \o rb i ri i , \o ro i r,a arr' ,.rl atd. i a. continutul activitdlii mentale dobind€ste valoare numai in raDort de s e mn i fi c ar ir . . o pf e /i rra mc s a j u l L l p i d , i Spm.tr.l F:r" ,i . nu D r e/ rti i n . : nc n ar , . . m i ra \c m n ;fi c a rj e . i n r.h i m b,,nr,:,mucaza L1n elemcnt sonor al limbii fonemul'. Recunoattcr.a semnelor ! r ai', F .i de \F ., J r:r, i . re t.:e r" a cn,:1 , , .1,; , ,y - r i^r F d " r ' prP/r' l a s . r ddr " a. . e re " l i l .d ,,e p ri r c i ri p F . E :re d,ri ( , rrasezi -; n r . rFra dam ar ir , p i n rra .c ri c r^ .\,.ac,d .. pel | { ru " i ,.:r' re 'r. r a|T u i (a r' pr or . \ r l i' ,i ru c ti v e l p s ^ i .\a l i r ru n , omrr, fr s.r:(.raa nu se poatc insuii h af:ra citirji si acesta este n fapi de ne_ contestal Mctodele carc preconizau invitarea s.Iicrii inaintea
r Rosettl, Al., !1 x r o. t - ! c er . I n J r neiic , i, Bu. lr e s t i ,

cum este notatd metoda Freinci - exaccrbau activitatea ,.;" ,' trorna 'rrrr"g rlu' pfn'e" dc ''riFrp p' abililater "iiriri. , lit.relor 'i ' l-:ar , u\ irt'lor i r -paliu' ,1,. ,,.p;Frp Lr-' pur '1 i",r'r"r,o ci o torm; d. .irirP L.rn.,oni ^nL 'r.,,iu . ir,r.rru. reLiiicr core'L:iLrd:n..'" lor "'rsF. D1r I rire'l -e poalL j"",'fo',* rr'r 'r"r'ii \pr ' dl 'ri rii h'r I\4dnn [l- r^' rir ,.."iinc.t, ,t,...d , . r' rm;ncl.? - r:{'l fr.pL- :L:tu] ", lorrrp vrr'rarP s.i- \',l J r i"pl'rl .J drli,ulJred d nrr' Der'opFred ., ti.,:et. r , \1,. :^r'nu'; .i ,F rorliz.d i mai u .r :i m"i - a'ril daca la" 8'af'(d Ci d i r''1i 's' f.,,' o- mi'^r'L . r rFp-F/pnLdred inlr. linbi straini, iar apoi lr:ci 1a insutirca scrlsulrL ll,sli ,llfi(:ultitil-" s.ac1 simi,itor, iar lormarea deprindcrilor grafic:r se ',,.||ljzcaziintf tLn timp mai scd.t. iii" p,*.t dc l'ederu psihologic, scrierca fonetice are o evohtie pozitiv de ,,',um:rnitoa.e cunoa:tcrii umane, fiiDd infllrcnlati .l .i,, d r;.oJl P:, m llo. do rcali,'rr' 'i lrnpursar' ,'r1.,:rd 5: onbi ,-1Jr'i ' ' 'e rcrli/eal; i: tr' d:ler^ nu , eo Po . tirjlil, ...; ldt'i, '\primdf i "i o l-i\uie I ' 't' llrs' l'r' t rra'.'r r .perali lor m.n Jlc. SPre c"s'l'ih d l,rli..rrl, i . :rrc o d€sfigurare mai rigu,,l,la1tc f.rn. -t.'"1;r'zar, d3 aomunicare,scrisLtl r,sa care obfiga nu numai pfocesele intelectulul la organizarc ii l3r impune 'i le\i'ale \j grdmali'irlF "p-or'tF' ,, "iiecnte "* ',. l)" i.-mpn..,, s ri.re" p n^ ma' \ine ir c\'d"r!5. d^_ r aila lorme individLrlui Pensi;;t;ii, particulariielilc de pcrsonalitate ale "1,' id lom mai reveni asrrpra acestui aspcct, sii menlionim ci rnr . rr,rnoind;c , form,, ]rlbs-r.a i, \p lirl Srdfi" lr;rim'd "i- rdFlor:l :i n nlinLl LoaLP dju-gi o la I r'rrilc oi r-rrL 'rc-rdf"mF'i . tni,nt^rF r","r'rr'r"_.r,o. L"r"d erJi sdrr Icle ':r'ia rr dparllrp .,.i.rr .: r.i r rirFl ,lui ,i^ . ll.rr. .i .le roltarP o\'hi'a a rr;' I r 'l r l a I inrrtr:l.f Lel , i r . , , L d r 'i . P - i 'a r e "\r l 'l l ^ r 1 .r Pr a 0 r ' se .orstitui€ ca un domeniu tot mai tl-.; e'annogia ;:;;;;-P. , '.,... ir r. ' | 'r ' a'. un6 prarI ' n '||rlr'. r. ITApELE lNvATArarr cratr-scnlsulur 'l i ltlrii "o r ,': ' Pr dr " m : nt ala {'r r ir alent ; 'u cer ' ,' .i tri , ' pi tut r' Lui c ' a aiba o ld ac'"t n'vcl pPr 'cpr r a l P ' i Ici dni Sc dpr e'ia/ i r..l ;f \.r Ja " oc linid or ganizdr ii i g:n.l red ( 1 pat ; I or ld ne- sar l ." " " . ;, ;" ' .1' ' . .1 nr" l i l ' ri i , i a.,r ra. Do\ ir r il, t r dnspr r r er aa gr dl r ; a cur eLelor l, Fl. gr r , J sim bolisr : 'ii lit er elor I e dF l i , \.-L re r drri ( Lrl al S i r M {r n i . s s o . i , N L . D ..r .o p e fi r e o .o Pi h tu i Bu cu fe si i Ed i tu a Did' Ni,i r 'i . 'L i ,crc.L; or:lof l cr a ^a p 'n l r 'r i r \;r 1 r e d ci L i t-

30

r-. atunci cind copilul are tendinta de a glici ce urmeazi si nu deplne elortul necesar pentru a citi fie.. mp_ todolugia Dredarii .umpun.rrire.alu parie-.lp a di. DacA pentru citit analizatoirrl aurlitiv si vizual joaci un roi insemnat. . iD lectura dupa Inrplicatji dircctc in insugirea citit-scrisului z.. caracterizeazd prin aceea ca scoiarul posed6.i LrFmise fa'nrdoil.ul pe ba/d exisl.njdl4."cl.iratedcopj_ In o lui .opilului din mediul lrban. \pFifice elp\uh r. tr-uD mediu educati\..nljegi. usura prccesrt ciiirii. parF.i scrip sp .i .tio-pa.. dar pentru care ('(krcalia.. chiar cea Scolari.rrii .it ji de celp ob. r .l e l a ftco n sti tl ti i o n G.in prim. n.onlinur.i. r. 2. de pildd t Mialaref.o l o r .u1jnrc. Dilicultalile in discr:minarca dcri co-putt cuviniul pentru redarea in scris 9i cele leflrrlcmcior "e lintc de unilicarea fonemelor pentru citit se rcduc tot mai mult in l(r..tici.p i fu I p fe r ./olorul chinestezic.i. E .oo | .a de filme ce prezinti scurte istorioare.le er. Bnc lr es ii. 1962_ * Esle rorba de analiza cafacledsiicilcf lorbirii .Enfancc". RFrpriirlu-s.i fenomene.rri : este vorba de copji nearcnli. ..itar'lF ro.rjmina ..rerloa:P ne" uno. ra .r". Prol|csele.. Dezvoltarca inlelegerii sensullri cuvjntelor Si a coniextullri poate.s. h.'ilor doDin.rmared abililalit^" . |'enJant d paftit d'un lirm iire.r f. I "1" nedrenLi.'lu "i a unilatil.acerbiri . jmagini am surprirs o seric dc asp€cte cu lnfti.. . Tn dnaLiz. pasivi ce sint llnitti1i..r a .rr. \. Constientizarea Jiccdrui mom€nt al citlt-sLri.. unii autori I('losescsi citir-.dlitArilF d^ pcdal.u limba hai€mE romani.Llelor calacteristici ale i.ru1.]CTURA DIPA _ ETAPA I'REMERGATO'TTE T}L{CINI CITrT-SCAISULIT': IN\TATARTI Lecfura dupi imagini este importanti in comunicar€a pcr'ccPtivvorbala.omour.t 1ln racit che7. o-n.rir. se poate creea o motivatie corespunzitoarc pentru sustioerea efortului volitional (prezeni) intr-o asemenet activitate complexi si sc con5tientizcazAmomentctc jmpticate in fiecare etapd spccjfice insusirii citit-scrisului. . 2 18 . | . invetarea citit-scrisului are loc in foDctie de serie de factori ce lin atit cle particutaritaJitc su_ -o Liprriv'.oEririvp _i td ocTvollarF moli\dlie DF tr. i n R cv.i_neatenlj. pe de o parte. nt'. agitati rDotcr. . sint legate insi Fi de exercitii' iir' caracteristicile acestora.a'laliz. ir"r. U. copitrt FstF pu5 in . Psit r ologid . in fornarba cteprinderilor. ca Lrmarct consritLlieo elapA . C .arF tre. da" se giniesc mai tot timpul la altceva..are unitate m parte.li'tine trei frlDF md imDortdnr..l-D-tjp temperamenial (mai ales mlernrii ercesi\'i).iar pp de alia partc o ascmencdsilualie poatc ingrerna citirea. si cop.. abeceilarat.olar rcallzpazari liecarc .casla conrribJip "i faDtul .ri_ . fF. La d.aste Perioadi.LrDo. LI.' d^rcrmind u .. a./d ...en{ei ce s. (te care ingreuneaza invitarea cjtit-scrisulrri si care sc poate ma.too ar|d. 1967.omb'nd rr.Tri "ul.nsu.\inlelo ia silab.r:. . . nr.. Si intr-un caz si in al'tu1 pcrmaientizarea aces_ 1or (it'ratii .. anumit6 semnificatie si desemneazi obiectc .i .. pFrfc.idinila de copii cl1 orai sdptimiDal qi intr-una cu orar redlls $i a constat din prezentarea unor lmlqinj cr ajutonll cirora se puteau alcatui povestiri.. /\tit cjtitut cit Fi scrisul au la bazd caracterul intenlional. Formdr'" eb l l.nlFlegeramai protdnda r semnifical. ca metoda {rirlitico-vizuald pentr invSlare 1.ctor. prupuziria. . . Lltr-un studir cfectuat asupra limbajulrri copilului de vi$te pre$col)rlncip."dnrJ.opale inva\i :i1. ae!.trari: aoitiri(ii Jp r .uvint ar.-"ara . La aceasti virstd.. farnilial Deadecvat sau in un..'e a forma parlr 'i .e mpune a I' Dilrcursi dc cAtre copilul prcscolar. Cauzelc unor asemenea manif€stiri treb ie ci tate in.parrj. In procesul instructiv-edrLcati\:.e . inirucit percepe mai ugor literele ce compln cllvintul si cuvintele ce .: p""ob.': .iei rl|vinl. in . Dtapa a dona.l si cle integritatea analizatorilor.upilLrJu'. il .i c:rit_s. i sinr. j \rerzr. L e c t u r a d L p d i m a g i n i l d c.itil_ s(]isului. si Maloudoin.ti se aalaugd $i interactiunea 1or cu anali. . ' cornib':e ld orgdi izar.LrbJ. capacitatea do a stabili raport ri r'nire gr:ifeme Si foneme. in planul ideatiei.i sLrh-re. 1?/1968. 19chio pu . do. O mentiune spcciale trebdie Jicuti pentru auzul t{)nematic.\3rc si p.. errpa pr"abac"dat se dFz\ohd .ar pc dc alr..rr.. Jace inci dcstul de pulin.i m L(l s.ulLi . Ccrcetarea s-a desfdEurat intr-o g. opi?! t at .. la parii(r tdrilArito psini.. ceea cc duce Ia manifcstiri de instabilitare si distmge"c. carc se poate dezvolta pri[ exerciliu.o hc:liLpazi . I riid.o .qi.ate rcaliza cir't-scri. ia cei (loi analizatori menlion.ifesta in doui fclr.i srnr .rnirea si)ar)cr.Fed. Etu l e .tivi. deprin(.renr upFraliita J.Ft.a ajunga.. prir. . pentru scris.r:nrelor ."doto \i p'stLtb." prives.iLua(ia dp a de.tel\.i . d€oarcc€ coirstiiuie o componenti a actulLli de culturalizare d copiilor l ' a r reeaz. . E d i i u r e D i d . lD etapa po.F\etnr .jred "mool . 'ired ciriL\(ri.a pro.opil rl puseddrni''ani'fi 1.. d e pcrlasogic.D.af.r)"nrrLr 'n'..

gAsesc illr.r. povesteascd. imaginile povesfirli . este vorha dc rr€i po\.\Liri in varid. lllu-tllluj ue aluet.personalitSlii. Notati.r pr)vest|rr rmagini estede fapt active la aceastA din virstd.spre lecture.d:_tapte cu clcmen[e noi. c.tcJ In varianh a dou:r Ca atare.r.y1l"xt ri interprntativ unei ilustratii. timpului arn considerat-o necesarr. J lmaginir.l semniticalii se pare ca btocheazE.l. . exterioare in iEaginile date tn eiperimen! con_ jl:j" Si.rnor situs!. iar coptii aveau sarcina se povesteascd."".ifld. de expcrimcntator.exprimate hao6c ale Si si-pfiiicut. imaginil" ir -nod \eparal.rrmare. timpul de povestire il tot ceea c€ verbaliza copilul'cu ocaaia c. gindirea.n.itarc x caprcitAtilor verbale se utilizeazA astezi in vederea deDistlrji Do_ \iLilitllilnr pr. ceea ce arat ci Iectura un. (.sA creeze o povestirc din imaginile respcctive. s-a prezentat subieclilx. .ind sarcjna de a Je aranja in ordinea impusd de aceritea. imaSi'riLr. L.r r. doul morlalilati d Lrrilizan-.".itscrivF verbalc.r.. ioaginile aranlate @ ci?€rnncntator E nu. . numai ta aspectele r. se nota timpul nec\esararanjdrii jmaginilor. Ln cu$L1l primei varianic. de cetemai multe ori. ci pri\cau.t. Ne tom referi. fio \ub forma soliciterilnf (lo d c." :3. .ani"pi. chiar ii deblocAri afective).ririi (tdl.-ln J doud vd_ rirnr..ca .Ulterior. . un grup de trei. in .. manifesrindu_se astfel prezenta functiilor proiective. . posibilitatea de a strucfura un sens al povesdrii.. fera nici o legd_ rura cu i"1. 7an.ea caracteristicilor priviDd ordinea aranjrrii imaginilor in cazLLI . nici Lrnul nu a putut sesiza ordinea logich a succesiunii imaginilor.i gradato ca dificullare tJ. atit ca timp gloLral. acclea$i imagini erau araDjate corcct..I. Ac€st mod u" soli.. Eubiectul a.itlc.I'oveslirile copiilor din grupa mica sint un fel de lectJre a con_ separat al imaginilor i ei nu reuqesc sd inchege o povesle. po\!s_ a tirile copiilor crtprind numeroasr asFcte extraverbaie (perc€plia.Cei 35 . Timpul cle aranJare a imaginilor..ln cadrd experimcntelor.ra la sonde.uriozitato. In relaterjle copiilor djn glupa mica eaista . ulterior clnci imagini..l:::. Experimentul s-a desfiiiurat in doud Yariante.Dropfl -zice a povesfirii din imagiri De.Aranjarea imaginilor s-a ftrcut la intimplare. in general copiii (nu se gindeau) nu aveau in vedere ansamblul Dovestirii.. cit ii ca timp speciJic pentru fiecare aranjarc.iocul de-a porestca.i.u aceia'' subic.rmbelcvarianio. imaginalia.rm" or.-rn sensul ce in prifta varianta timpul este maj marc. foarte scurt. l'Elrul ca atare ne face sa ne gindim la oportunitateaactivitriti_ lor libere. roprFTentlrd rirc I7 copii din fiecarc grupa din gradinita. lipsa de ordine logicd a aranjdrli imaginilor li_a inReuiat tr mar mult sarcina. observatia. a pus in evidentd lipsa de atparie ii de preocupareporrru aceasra. insE.ca modalitali de educafe a planului intelectual.li.ina rumuna. in o"rt'strrea dupi4 imaginile aranjate de experimentatoi se observi o rmuundtalrrea cdlitAlii povesdrilor coplilor $i o largire a conli_ nuturul . o prima prcbleme inclrlsd in cercctarc se ref(.Oricum.Varianla a cioua s-a desfisurat .u -ambigue nrca$ra\trsta. noi am (nmbin"t cL. l. dclr povestireaeste mai arida Si mai scurtd.onsta in organizarca poresiirii pc margineI punc_ lelnr de rcpPr creatc de seriile de imagini. et treboia s.rt'rra indoialr. ordinea ers ddr. 3{ Tinlll la lovcsrire.s-au prezentat.!.erbato (vocabular si pdrti de cuvint) pe care le-am relevat_ S-a lucrat cu un lot de 51 cte coDii. il!p."] ^:l rmagjrule date. deoarec€ ne-a permis o sondare a \. .ra prima si de tor dt. ln cadrul variaDtei a dolra. apoi patru.itezei rolative de structurare a contextului verbal in situatiile considerate la copiii din cele trei grupe pregcolare. Dintre cei 17 copii din grupa mica (in cadrul povestirii din trei imagini). Diterenta flc trmp Intre povestirile dupd imaginile aranjate de experlhenE_ ror esle evidertd. pc r.elul.i'piilor li. dupi tr^i zilc d" la prima . S€r.)ntactului cu imaginile date in experirnent. pr:n. nr. fie sub f. l) qi povestirea copiilor din aceasti gruptr reftccta incapacitatea de a lega logic-verbal imaginile. Tjmpul necesarpove.

.r 3 i. Si n n D i so i su tca p e b u tu r u e i si i r[r!. i i . lisica €sta. Mai vid o pisicuJi :...eC ii . ' .ite c€i if. r D:r i a L r .4. l ii. ui Diri.'\'cstirji duDil imagjrilc ararjar.ra s. A (i easti l c\. pis ic i s i s t ! .{lalii .ei tiei pisoi. \lri 1.3DLil &.i . \ritl pisic(1a . lad.rrl . t . uli c t r p: si l i a f l .garea povcsijrii de c:ttrc copiil'f..r| i ri l or.al..1o. vid pisi. L u.!rg. ta se nr b ! .1 Io6'.u1r' q.tr1c \red pisi. f i c c L l a !. I .icnlclc ciin i r i r a i a r u i e s i i l o a t e r l be j. r : {'ir qi in c:rzul coirillor din grLrpa mici.i. est .1 d. iin P. di cu se joaci.! 'sl-n lorit 1a labi ii ! miorliii taf.i pisicu-rele al. .r'alirnt:r .ile vo.yl l L.a povcstirii.m po\:estirc?r ''r1! il. .1.a re L . Pis.it la altul lr' irfri . Clr:ntcrul logic ti calitat.. Ai. Lriiau rrmir do!l Di(i. a f e s l r i rt ai i:d. l'o\'estirelt a.nr.ioial. Copiii . .i s. un pcite si s-au repe2it si-l ia Si Desicle a plc.. t ! .o3s.. F. r .' .rnjarer logidr a imatinilor. ar.rr. iar rlnli dintrc ei rcu)esc sa g:'iseas. Si au zirit o broasce 'si 36 . Si pisoii lceia r \rizul.i Diii:n !. r grup:r n ijlo. ca sc numcite . i p i : t r i i f lcgi- tor:i .at si ioar. l o t l f . (l i n cndrol \ariar ) t t 'i int ii.urgea apa de !E ci. sc u iiau h ua per t is or : ii ! .)itrcscle rcalit. ti !e ufdi a r rf ! 1 se s. Broac. ii i€r a intilni: broa{o ti un t . l:lcut o.rLrie ca niciodati. so bjoc iii m anif c s Lr nele pr e o . clrpii lmashik' aranjai.opil.a rri. ioa'. l)1. ie lrlrau la br@sci!.ii.i rLr lizu t o bf oas c i jn la! : i: ii au l r t r i s i s u t a e : i n b u drn.ii i dln lpi s i pr u. .r . cxperi ment at or in slr ccesir nea logidt f acilit 'az: i .tr s-a Lilsli i+rtr Lisal . s i e t f e i : r e r e I l r nna {r. l. I i\ l.. pisjca asr.m sp u s p o te ste a a i a . i. $orre. An !az!t ci]jehl. coniinLrilateinirc imaginile daric. s.lisiculel-" ti b. povcslea dupi imaginile ararjate de copil.ii.u o rdatr.r lr. ia p.ri rfh a cl oua..rcl.l|' i€li!3 (r' ri . Pjsoii dupi cI ii lis. .tc de copiii din grupa marc sint superioare alit i . )ri jmaeinile aranjate de experirncntalor : Poreslirea ciL tpri ina gi nilc ar anjat c L f o alc l-i.ii a sifil apa in sus ii !u iesil uzi l.l r. am ini. sc !iia! Ir blcaeril.. pitillia 1.ii au si.ar )ov.. na bal. ar c s.ei trei p soi.ita la lisi. \ ' id pis i. t f (i rlsi.Dil a. nunr. l i n q ) a b a .ol . u ! i r a D i . aranj are estc mai scur t ca cel al polest ir ilof iat t im pr il ca in 1. au ies jt r l e g : .rkre]r r l f ugea s i pis ic Lit c le r oiit u si l t s E r i u r i i .a rc s .1(' c.hii nari.a14 cu i l . e\perF tt'r1en I I isicutele se uitau la . ar e ! s .:n .rroa psi hj c. l'r1 /frl'rir si . n ar li nr s..ntru ilustfnre. $i m-ad srit pe o ia . apl vi.a p.a 2. . .ede exporimcnt. Ai. i c af e.r (ti a cc pfi vei l c r€darea povest ir ii. rl r( rr lor !i inch.:) r.\ . a sifi. Pisl.]. jale J. \:d(i pisictle.lin gmpa m:ire povestirea rcaii2atii ..ria. ! Vid pisicut.ri.i .i tisoi si pin')i rnr ziril dn !oarc.. r r i i i .:irt. la Preicolarii mijlocii 1l r. ufDA dc i pisi'arlc s a! l)irrt .r'rclrLl t a b!3at irLtr o cutie si D. cit $i jn ar an. . pnne { r r . Lrf au plecni ]a pbnDar. a 1 e .a s-a uitat r '. pc clr.sit.olo ii o pisiculii s-a uiiai dup:i 5oar.lin grupa mijl(xie in. ci d.i. \' Iri lid ii o !isi.ut. sc uil! br ' r i nul s| a . trLL in cuin: si lna de aLia isi birsa calr(].c (r arc legitori logice. A fost o. |iil. \ia.: pisi. 5 i L n d r su L t p e o :sa si v.' tl .'r'oate irci pisi. virl pisictrlcle.. i.r.rtorsint prezerllem polcstjrca ..:l f(irma corcspunzitoarc.i piii!a.. dal ori l a l a pt r llui cA. i a r . riLd pisic!..a s. 3.trlc 'cnutie cu .c ii Du I a zlfit. l i t a u u n .. T f .oarci.nliazi salt l.jit rib€ ti s a biq:'t in cdzrn.' Jrr'L m . numesie . a)i s-a! Iufd iifit de. Un pisoi a lizut o broas.a aPa d. $j pe rinri ]ri. Si at . dLl pA j mag bit e ar anjat e de ea: | (i l 1ri D i sni A l osi odai i t r ei pisoi ..1.. NIri r:id pisi. \fai rid pisi.cgistreaT:Lprogrcsc irsemnat(.. Pi. ) l a i . red.ulc si in.Dii :i r! i.A una.eput si :LLrpL. r r r' o { :ir ..a ni. ar .. l a | iz!'. os { ni) r l din api l 'f o a l e t i 'i p i s i c i l e . jn lar iant a a clolr a.ulc. alit at i\ ..irilLn Valerin <rontiILLare. .1..ri.. m ai indclungat i . eDuie s i ef au ! c ef e d. ioar-.i.i c Le e: r peljm e r l a t r . . '.1.ieiilci Lcnu!a Ci (poleltirea .ie . im aginile' l l rrl araD j ate d.. l a o l t a .cle 1or a fueli si .t. lar ea logicl a cilr t iial"iv in dezrr.i se bege in . Pe 3.lati ca nicioCali rrei ' alr ln. IIai inl.r d.1oni Pisn'i sr rnra.i .utie ti pisicutr . i D. c i ! i 3 i . j:r citirea imagi nitor seiraratecstc intocuiti .jculcl.\Lir. L r ) D i s l . i / u i p i s o i i s i a l n !i i ta f.u hba l a su .are efa cenuriu Fi Dc urmi lori"nri c'au uliireie $i pe urmi lia neasra si Si ..i pisoi. r . u n tr es r c . A Ios1 odati ca niciodati trei t ru dls la ur la.rJA.uli. \ ' 4 .sti tf.l liri !r balauf\.r\l . hti pisi r! i. . in rc(lar.:a spus Dorcsi4a qsa.au dt r s la l! . Pe uri LI )in)i an pl-". si au zarit un pe.ste $i a sirit toti dupA eL \ros rpoi diD apt ii . : T .aLr!.at la plinbarc.tr ' 1. (!.is!!i au lugit du1)i ioareN si I prinCd..ii s at scos cci l" . qi n-atn .r s. ! li \ hi r ii.loricel .l tor.i ci .a. n ini).i red toi !isi. f i 1. Si Fe urni pi5i(:Lriel-A {ind s au scos . .

. A fost odate.i. a copiilor.ni s-a pirut important sd iacem o analili' mai delaljati a caracteristicilor simbolisticij verbaie prin analizl structurii gramaticale a vorbjrii copiilor clprin$i ln cercetarea (lc faE..maginilc aranjate de copii.jcolare micd. Datc fiind toate acostea.a ni..er€ negru..i:te: uniit .nlinut de vjalb.hrri fluenti intre ti)rte datele mai jniportante ale fiec6rei imagjni. in virsta. ir frrnctie de suita irnaEinilor. Ar:easL:]viisiA punt in evidenld faptul cd perceplia se subordorr. rm.soficeLur ea blgat in cazan.rfulrri de cuvinte in functie de creqterea numdrului imaginilor (t'in t. Preocuparca pentrr a gnsi motivatii ale episoadelor descrlse creEte. arlici a sistemului de simbolr'lri rerbale cu care se oper(. iar al cloilca.mi Jl compo. descdere in care apar unele elemente de acliune.i" . in primul rind. qi s au scos Si nu I au Dui ziril.ri . Iipsegte.e. legetura logicli dintre momentcle ilustrate si legdtura crL'7rle di l-o d. tot intr-o forme incompletd. Comparind relatdrile prctcolarilor mari cu relatiriie copiilor de viNta prc. Faptul .el 9j au inceput sli fugii dupi c]. conteJitr-1iepic al po\.uii 3sp. la denumirea elcmentelor din povestire. aproapc exclusir. din pllnctul de \'€dere al slructurii logicc.:lp Lrnci jmJSini :i c"lF djn .lenla modul in. de reguli.a cind a l. apar uncle legeturi cauzale. de naratiune.rt ardni aLe da FrpP r' me nt alor ' A'edst a dFr uli 'apa'r r ar eJ 'o' l . el . la toate c'elc trei grupe. copiii dovedcsc numai o capacilatc La virsi.. Rellectind o inlelegere in. Posibiltijile dc redare. In vrriar la a dora.:-" Copiii de virsti preicolari marc confirmn linia progresuiui. Si bfoas. nu mare.tdui pe lins.arc sc constjiriie l. cd propoziliile enuntatc dc uiijmii se limiteazi.ar urr cu ..nze per:rll rcdaxea spalio-temporald a cclor exprimate in suita .jlrn dc experlmentator.1)nle:{i sr} (l. Copiii doved€sc inteiegarea mecanismuhd cauzal care std Ia baza naratiunii. si desprind firul togic al povestirii.':prezentatc disparat -u. $i . le e'' tu(azd pcrso-a'ele in . constatdm.1' "r. atit in ccea cc privegte preocuparea pcntru ararljarea imaginitor in c. purl in evidcnti citeva caracteristici mai importante : i. Prin 'urmarc. caracterul enuntiativ al propoziliilor lorrnulate de ei Jiind loarte evident. aceslca aper jr . de o descriere a continutului imaginilor.u imaein:1" "nJ"ira Lr' s.tri'stc vjrste.tri1riui pre:colai mare: esle posibil ca irltersectarea sA s(nnificrliilor cLr crre se ir. a)r. Apoi a fugii rnri departe 5l s-au asezat .1 1.rdinc logicd. .'mnd n F^r' eperea mJSinii sc n.lcrsc bfoasca. ti rau begat dupi el."".aii (l. cit li cele aritate Pini r. p mut fenomen cc ne at'age atenlia r1)rsti in IaDtul ci apare o cre:iterc sensibild a numdrului de cuvinlc o dati cu cresterea virstei (tabelul nr.ite uul 3.ste cu atit mai evident cu cit comparlm rcznltatele celor doue lariante experimentale.carc.eflelc lerbalc 1-r . vorbirea are un rol esential.. 3$ 38 . dupi. In cadrul povestirii.) coiclozie ce meritd toati atenlia in procesrllde educare a alcatorie a . ca o cre$tere a complexitltii sistemului rL'redare.LPrnlogie imatini q'F:'lJ ir' '.tir.'earca s. copiluj pre. in varianta intii. lm aglnlr e hi . cit si in a doua se observd o creltere a ntl_ rr..b€lul de mai jos. ar ar jot e dc copil lir r 'l pot csiir ii . 'i Jtele judFceli dF ora vi. (miL..ni)' cit li in firn(lic de cresterea.apreFcolard prezentate intr-o porc\LireconcratS a" n'int"g.iodail! cA de r ai Ii nu s a.lir^a dupd imag nil^ ard. 9i lnd si au plecai I a lovit.1'i1ind 'i o cJrd..lin po1:estjre prna irt eri.estirii incepc se aib! cursilitatc. $i m s mt pe o ia 9i v-am sps po1'$tca ala. pov€sti. g"adul desprinderii de imagini este incd destul dc redus..i ''' . cit si pcntru a crca cadrul povesiirii in algoritmui tipic de poveste. dFrra. pore. a povestirii sint mlr]t imbogdlite. r\sp.i{ic.(ii riitP pe 'df.{onsr' LLri r..l i'rF r .ct te rclevate in ta.e imagine. dupa i m" C i nit .ri ^-i .i i. dar.' lc-ir fost CoDilrl _ ' olar mare i .lc imagini.eaerea de la trei la patru si apoi la cinci imag.colar mic sesjzeazdin mici misurd caracterui dinamic aI legiturii logjcc dintre imagini. In dinamica ir(r'stl1i proces..ir rnultilateral:1 complehre a reprezefiirjlor prin iicArcarea lor r ll semnifjcalii ce permit sl se organizeze o leg. cind naratiunea devine mai complexe Fi mai nuanFta.mag:ned pre.o unitarea losi-a dir rre clPmerl'ele iiiii. fapt carc permite si se organizeze o logici a ac{iuDi. de Japt. In maj ori l ai ea cazur ilor ' ca 9i at Jn( . Un progres eyident se realizeazA incepind cu copiii de virstA pregcolara mijlocie. r. ii au phat.rz:i actului da gindire pc care tot ea il stimuleaze.omplcti a tuturor elemenlelor dinamice. se imtnrrrc.\. Pst e r.a. intr o forma avansatA.ar' a de "Fmniii'a ii' 'Ji. 2). Este vorba. Povesta ms se num€nle cei trei pisoi. co . / : l'Fi nar dlive' .. Toiu9i. O lost odaLd . ln aceasii ordine de idei. in acest experiment. trei pisoi carc au pldot la plnnbae si au drit m 5ori. reflectind gradul relativ scizut al intelegerii copihlui la aceasti virctd. imaginea respectivrl r'eprezentind un moment al acliunii. clno .

'a ci polestirea copiilof mici este redusi. mcnite s:i inlregeascd naraliunea.ale Si gramaticale ale ljmbii sint mai bine reprezentate.irs:t .flc a{ective..oluntar in rapod .ei: iranspus iD nris. Da.rrrit)Lrrtf{r graficd a vorbirii.i a r. cum . dc -\-r.oncenrr€re .1. InvAlaxea cilitului si contribuie la insugirea mai rapidi a acestd t)n)r'. d. tal:L ^c rre impli atii p.mlr.rluaiizatsi se elaboreaza mai anevoios. cit si de cor€rtitudi||. llf (lcr!'g1ilrilc din planul mental sc reflecti nu numai ln continlr {rrl (clor scdse.rnte. tipuri de $lecture( proprii co trllariei timpurii realfabctizate. s-.. ei \r. la numlrea elem"ntelor care apar in imagine. Ca atare. in timp ce pre$colarii rnari rcus. lD caclrul elabordrii. dar ti a calititii povestirilor dir larjanta a doua a eriperimcntului nostru. l'i'r l .l. dczvoltirii limbajului Ei sc asigua . in scris llrt implicate ii alte compon.l : . organizArii si planificirii ne.s trcbuie sii aiba in vederc c:1 ciritorul estc r. cnTintelor lolosite de c. SCRIS it I\TEIICT 62r'28 2. De aici qnqtiinla cd. subordonate feluriteio./\olr. li(r'... cici aa:stea se depdin linii gererale dupi citcva luni de ercrcilii hlcnse.r'r\i ri n idejlor cornunicate prir adoptarca unor principii rigu{l .actcrld relati! abstraot prorl||rf djficultiti ale lranspozitiei grafice. motivalionale.. Ea faciliteazd. frccasie siluatie sc cxpiic.ile dupi imaginilc aranjate de experlmentator (varianta a do a)..tf(] sc marifesti in s{rr..d nup:r i.inte. lrnpeJasogi. odati cu crc$terea virstei.!r. I Brilmatica]d. 3.dar in care constrlrc(1ll. 'j 2 5i-l 5. mai ales. o serie de dificlrltdti se datoresc li faptului cd Iimbajul {l ris este impersonal. deci.l lsului. o crettere a calitelii 9i cantiteqii povestidlor in 1'arianta expcrimentului in carc autorul aranjeaze imaghile in orCi-e logi.rltiniie a.crierca presupuneo .tii jr pr/estirca dupi nnd snrile ararjatc dc crp.tale subieclul .rocpcLl 'iF . sfrjsul preslrpune cea mai riguorgrnirjare mentali ::i reglare constienta a acielor motdco'.rli! ce se . Toate acestea relevd progresele mari in lorbirea copitlor prcscoran. iar formcle lor gramaticale se imbogilescSe r€marci. Timpul de povesrire nu eslc direct proportional cu cle:tere3 numerului de cu\. si-i dca cursivitate si semDilicatic. pr' .ri]ro1a] !. l(.rlltl parte. iar ca.e. .n mod corect de pregi6.sific:l. impLicind efortul l.s. rp ofi i^nla ' dr. in larianla a doua timpui fiind m:Li mic ca in prima. T.lr.e a prescolarului prirl stimularea procesuhri cognitiv.olrr:lnr..:r prirl ace. litcratura pentru copii incepe cu lectura dupa imagini.i ca alar. Tn \drid ta .rsc sd incllrda fiecare clemerlt iDh-o acijune.1)i1i pcntru fixarca cadrului lingvistic aI contextului.itr. temperamentale.anjat.tografice si stilistice. progresele suNenite in structurarea vorbirii ca lecl'urd dupe imagini.a. observi o crettcre nu numai a canfiii!ii clLvirtclo. . mijlocit. r'rl.{ ||nosrut sau ca acccptarea materialului €ste diferiti de 1a un cirll. pe linge cele intelectuale.Pe de .)r la altul.. Dupd cum sc ltie. Concluzia acest€i cercetari prezintd interes pentru planul culturalizerii Si fam.ctr/inrclor lo1o3it. a fnazelor. I rin( zestcz i{io-vizual-auditi\. cl\ea cc re face si acceutuam importanla ei majori penirlr I l ''. dar ti in cxecutarea gratici a simbo}isticii rL'specll!f. n . in cazul in carc imaginiie inseSi permit acest fapt.'r'.rrca vorbirii.ri avem in \edore ce rll)oririle scrisrilui inf luenleazi nemijlocit mecanismele idcatiei. in bunn mlsuri..nstxuclia logice a propoziliilor. Dificultiiile majoru alc scrisului r|| lin alir d:r elecularea fizici a grafemelor. pcrceptivc etc. ci este un act complex deosebit de l. ci dc for'. Ficind o comparatie illtre porestirile dupi jmaginilc aranjate de copil (prima variantE) si porestil. scrisul nu sc reduce la o simpli rr.lrri de formarc a stereoiiplrril()I dinamict si cu conlinutul r .olulia intelectllllLi.pii in p)Tiistir. o. dar.Uarizdrii copiilor cn ceea ce este ilustrat Fi servegtc 48 l)inbc nratc formele limbajului.e. pirlilo de cuviDt se divc. : r::tre: lrtrrcptiei. inlelogcm corelatia dialectice nltre e\. Desi ded. doud \.ebuie sLlbliniat ce lectura dupi imagini este complcmeniari ll premcrgitoare invitdrii cititului. in cele mai multe cazLfi. Lr gra. volilionale. in felul acesla.sc t|rrlarea ci)nccptuald si strlr(iiurarea menlali a materialului. si aduci sitLralii 5i lapte noi. (.irlrn it:itile memorici ti Inr€gistrdrile mnezice ar_r importanF o . forta comunicativi a iexilrlui depinde atit '!. ca urmar€ a acirizitiilor efectuate pdn activitatea spontani ocupalionale.xi(.

pe reproducerea in detaiii a modelului. Oleron pe formarrtr tle pf. sint antrenatc grupe rntreSr .i ulterior.". legitura dintre manifestirilc gra{ice si .nJ. SCRIS SI MOTBICITATE Dace relalia dintrc c\. :r d'eea. Afestca sint in frnclie de anirenamentul 9i cxpe enta copilulu. dezvoltarca psihomotr. ilrj.ro:rse alc economiei.r(riminar€a componentelor cuvintului.cirilor. muschi si ligament. carc in.. in care principala caracleristici este mizgettura.si 6 luni la 3 ani si 10 luni.raractcds iicile scrisuhri ii particularitAtile de personalitate ale individului 6.ilesc patru stadii cc pot constitui ghid pentnr etapele de t)rcalfabetizare si marcarea perioadei favorabile inceperii Scolad. L.cd a relaliei sctiptatspdtiu gralic in predare@ sctietti. 1 B a c d a s a. lspecte neuo-psiha ttziolagi. dc ascmenea.' jdei. in raport dc aceasta.vohrtia inleledlrl i. iar nivciul operativ devine condilie ncloesari ii mijlocitoare in formarea m€canismelor impljcate in scrjs.ii ci cLimpotrivi. Inpartanld nedroliziatog. nr. Pe misffa perfecti.rrot \i 'nrF-rao-r."" fS!r. pe de o parte. c. de motivatie 9i de afectivitate.l D. lormeazn lrntDrtant l1 are dezloltaxea miscirilor fine aie degetelor.mpli.tuaic do Perron.nderilor. iar al doilea dureazd de la 3 ani ii 10 luni pine la circa -l ani. care fac pcsibil: rcalizar. reorgrnizare:r unitAlilor roprezenlate prin simplificarea semnelor li stabiljrca echivalenlci cLLurli tililc fonetice. iar rnodelul exterior nu exerciti inflrienF asupra activitalii respective . It stadiul L ce se subdivide in doue substadji.tane Si observabile.Piaget9iB Inhel. T.ni . Dcsi la inc€pulul invaldrii sodsului.t"i'"ta. : Basdasar 1.l. crea ce o face pe Flodca Bagdasar sn prccizeze cd. drLomdtiri JFre. iar pe de alti parte. cc se incadrc€zi intr€ 2 ani 9i 6 luni Si 2 ani iii 11 luni.. in tormi lncipiente.itit. 12l 196?.rndrii scricrii se produce desprinderea de unil.i chiar r(l.a lifo lor geometricesau a dcsenirii de objecte J.eoe od'rra.olulia lorbirii 9i a motdcitdiii este u)or' de observat si la indemlna oricui mai cu seamn cind ne referim la copilul de circa un an. r'n scris.opllul poa!€ r^llizd or. Dezvoltarea psihomotdcitAtii 9i antrenamentul. c) stadiul II in(cDe De ia 4 ani. Direcfia. cineti. totusi desenul nu se rezume la o simpE reproducere per{rcptiv5. Gobineau.32.oas6 a mi.i cele care yizeaze. Prin accasla ru se simplific:i conlinlltul cornuni. BrLcuregti.a sincrona si etou.xtLl fezef\indu. o r. in ceca ce privest€ s(Tislll si mor)ricitatea raport rile sint mai compl€xe..t. Walcil noteazi'r continutul convenlional. rlurata.e si taclilc le stau la baza formldi abilitdtilor de scris-. rclalja dintrc .i . schematizareagraJice 9i ordonarea grafemelor in spatiul liber al paginii.p. este. spo. D€z\oltarea molorie generali dctermina orgaDizarea activitdtii d! coo. ld ri. rloseoli.donare 9i sustinere a miqcdrilor specificc in execttarea semnelor eraficc si.i invhlarea scris ciiitlLlui ca.. primul de la 3 ani . 'ort.citilii cste L.rlati de evolutia sistemului nervos qi leflecti matudzarea psihicri |ncrali cc se implicd in intregul sistem a1 limbajului si. este ne{resar sa se acorde rtonlie Spartc simplificidior sri rationalizdriior in predarea Fi inrrlrirfca scnsurut '(l cit progrcsul in dez1''oltarea motricitatii este mai mare cu atit mai rapid abilititi ale scrisului Un rol deosebit de r. Referindu-se la progresul 1n limbi. 19691 t. complexitatea ei €ste dati do sers ri ii semr1ilicalii implicite ca urmare a crolterii valorii contextulu. Unii autori au gesit o cor€Iatie semnificativi int.aljile psiiropatologice sau scmnificaliile cicfectoloeicc alc scris|lllri reli(IeazA. cind se poate aprecia activitatca dc desenar€ bazati.nF d" ce se manifestd in drnlrliLa subiiniaza ce.' 6 luni sau 7 ani . datoriti dificulta{ilor rll. ln Rcvista ile peilagog4. in fehi acesta. aJioarFd ftlil . c'opild se bazedza pe rcproducepa modelului dupd principiul desenerii literei sau chiar a c!rvintului. auditive.. cer.'a dcnota o maibuni c. miinilor deoarece. Ed..mi. fapi 1a care ne-am mai reledt in parte in pagiailc ant€rioare.itih jiilabi(! si se ajunge la slsteme scmantice. in fapt. 9tinliifici.re a \torbirii. Studiile efe. nr.iaaiJl IlI. deoareceintervin actiuni motorii care fac posibilA.. dominat de mizgeltr'Lri execlrtate sul) influenla modelului. ProgresLl tn limbd..ai fini difercnliere inh'c selnr€lc trasatc. 1/1964.a.ind. intcnsitatea miicerilor.Arii : a) stadiul zcro. in Rlieta ale p€iholosie. prin exercilii multiplc . crl i WaIC L.c r|l'zvoltarea psihomotorje 9i capacitalea de repr"ezentare gr'afici . cind so pot realiza cliferentieri tot mai clare a fieurijnr :i dt. Organizarea 9i dezvoltarea temporospatiali devine o conditic a perfcclionerii ..u implinireJ \ir5rei d( d.i variate se jniegreazi.i urd.e orennizare a limbii. de e\p mar€ si de forrnare de propozitii \ii Iraze. dirijatc de impulsudle nervoase corticale.1. dacd perioada do constitu.o buni exersare a scrisului este asiguratd de precizia succesiunij risrerilor in spatiut grafic Fi de secvenia lor pr€cise in timp. 42 43 .. in spe .i discriminirii in senzatjiie vizuale.rr'.e in deprindeteo ssierii. impreund cu factorii ce tin de intelect.

'.."piri.r(1. ro1. u unci cantitili de informaiic mai mare' iar '..r..'" i1.r .: . relativ echilibru grafic.$ i i .! (elor perccpute dc.".' .''inc conditie escntiala li necesarrrp'{ Daca Ia inceputul ir-rsu. -.d . er''o"'r. '. To J'i s r' 'r-d I'r r' i r'Fa In\. cit."u".n lizibil.l i .cil]"'..ra d e J ..dc .ri:.l.Jrr ^l m na rncle 'in insialeazi u. Denner d e J .. ^i I rrme. Aozias' sint de parcre cd invetarea !i matr-uizarea devin iaclori determinanli ai insuiirii depdnderilor de scris.r irfllLentcaz:i calitatea grafismrdui qi pe care autorii citali o ntr! pri dolra ^ro re.adr.l". i.'r ..DR!) pc iiria inviiiirii' s.. nu exista o metodA sau mctode unitarc cle l .... '.. dcr' " i:'" .0 il'..i". pri | ' fp'1ar"u .r .. iasf.".1. ' l Llp'ir ". 'a "iii. jmplrnc aici o prccizarc : dezvoltarea motricitntii generalc se c-\ prjmi. In' d jlur 'l )tJBm'L F SrJLI'rl"i.l '.71J F l' r .. . falsi dezvoltare motolie. caracteristice copiilor cu agitalie psibomotou sau instabiliiate motorie. tir: 'i '" mtn:rFrLi jdFrle rf n' ip'lF .a Iapt.rarc prcclomini dificultiti rnotorii. ' Am prclerat sii n€ rclerim ]a citati pcntru ca ni se pare de 1a pag.....'..!.. "c uz ias .. "' i. dcscriu trei etape principale in dezvoltarea grafismulLli iuind ca jncLicator de birzd starea motricitnFi : prima elapi cr1 prjndc copiii de 6 7 ani...opi. Cl lo\l.ri.ise ma rilP"ti Jr trdl'cm I''rrnJi (dP 7 I3ri) vlrdn:. Coordoniril . .p'e /ire'r'r' "tirga.. | ' .. '^ n'a a . i"l. \ ju. ccea c.. to.lp ' irir.' in ..j literelor in raport ctc locul la con'iluzia cd reconstituirca Friedr. m.1.-l. Accasii categodc dc copii manifesti .il :.ii". S.. -r:arlri iar ir altF "irJali sralismlrl F--te #. 'F torm^a/a mdi fapi .Er d 1 \.teco... ap. Djd. fapt pentru care se poate numi fazd r'post calipra{i.r s '. echilibrrrl estc din norr pus ]a incercarc.'. 'J ' ir 'l r"' cel"ilrlr' lr' -.r-' ' ..'i I r"L r..Nii decit descfi.jlor il.'i. -"."""o"t. ..:' 'i pe r'l "rrul e\t'rinl i."ll*'..1.'.ii. Dennc r . I.. de cele mai inulte ori. o.r fost ttcnu||]ci de nanifesiarc. p.rJ ror\r'd.a t"... -.". aclive.."..i'..:1'. clar nici nu obosesc atit de rep. Auz ias ! t .'cali grafice*: in a treia etapi.. rJ . in .:urn rii:. citiroa a rl e-r'delo' i':'1' i. .: t: . CTTIBE5I INTXIE(.' " ' er ur' r r' 'Pcr^a Plo''''l 0. apar unele .:ll'i#... lon. Aici se impune o remarca cc meriti atentia cuvcnita in cadrui melodologiei de predarc-invalare a copijlor din ciclril primar. A.l " r.i" 7. . }'e temei t acestor.ionu.."om'Lcr''.. . 3 tulburi. T:i. c! :Liar.cpe unjtitilc clin carc este alcitnit curintul in timoil pcrj:.0. o.."i. .a cle :uromiti.iitr *.j'.ontradictii intfe ccea ce afirme autodi cind descriu etapelc din prima partc Si preze. 'l :i ' 'i '...1" rrrl '" . ca ii ccie oculo-motorii.an alr ajLrns i"i..are ln de 1a pag. 9i Ped 1980.:t.u.it" .ce.':hiri. J."i pl"i .'"J..r . relerindu sc la virsta clprinsi inln lj-11 anj. Coum€s1..:.. rrilui scis mai pul. prezent@ iD rezlmat. drF rr'ci 'r' pe studiul l.rl d:'rulralil' roiorii .-. man ."i 't r' "arr'.tarca rezumaiild a acestora in par : A juria :rue .i".i":ol-f XT"j. la dezl'oltarea actului grafic. a'..1:'t:li.re ' o..r . ... l :. InveFrca este in fonclic ti sc rcalizeaze prin mekrdelc de predarc 9i de anrrenament. 113 din lu. .lkl:SL'. clad se Ptoctuc emisiuni ale litcrelor care 45 44 .i Li-ibilili... i''l r' il .rra A.".. condilii iDdispensabile in realizarca progresidui la scris..rae respective mai realisti.. scris-."rea . :nl'lF6-r-a P r' p"rer 6lobrl' 'r"r'ri i a lP'r . dupi f irsta de 10 ari.11 ." ' : rnai srr:n.. PcrroD Si F. r L. .incti(ic.ler-. r"t rim n m"i l' hspc'Lrl i l"lFecr n 'r 'lP o . . f 'JrnlFriTed/:i '/.i.t . r-Jr.i lrirner s..l :. ajungind la o fazd . .1.. a eiapelo.:LLIr'. :" ".' na.1 n. .lorrJri ^\iJFn. risrl si cilitul sirt striras legate inlre ele atit J' lai ' l i . dar nu trebulc confunclate cu accle acliuni executalt rapicl si neorganizat. "ff ".Jl'orF ril rdi . ?rlri.F trl 'p pur . -.nLr'sinr'.rL at alemonstrat c:i i|lburarca citirii ale o ari'l de exiiDdere m:i mare... Sqisul cozt l{ .e'.. "1 dP a ralizi . de i\jurlaguerra si Nl. Ed.(levi.'..econb serie de cercet:rtori siau axat pr'ocuparea cuviDt Astpe care il ocupi siiauir.liiicar. 21-26 din €.IArrfr'd-:.In r'aliidre. ei mrnifesti o atitudine pozitive fali dc activitatc. se inscdu in categoria filctoril4r Irmctamentali ce concur. nrai ales a virstelor cc se in. lArr.i#ii if l. printrc altcle.irii citituloi' co|l'Lr iormarea alilitiiilormod scpar)ilrl Der.i" -r.r'.'.1..11. ceea ce ili punc amprenta pe formar('. po.. comparativ cu soierea. Copiii care au o buni dczvoltare motoric nu numai cd scriu rnrL' rapjd si mai fromos.ionsidcrente. iar cieficientr lor dcvine cauze. Ei in manifestiri comportamentale vioalt.:.i ritcre se renlizcazi mai usor dccit cele carc ocupi o poi'ltl-rlor pentru cd accste alin urmi sint ptrtitoare' cLupi )iti". Buclretii. al1-rnind cind i'lr-u l'"i r". d' F\^r'j'iJ lJ r"rLa "r .aza in accste etape luc.1. . ! 66.' in .fea a6to. Pc de o parte. R."r.

mai ex. Braille a pornit dc la cele 64 combinatii po1l.. qi sc..*t*'if?i. istiri ca li sistemul nomal . lot_ rrir . II...'ffi fld*tii**.i:.r I (lin Srupa fundamentali. psihotoeie.|. 60.#$$jgii'ftH#'#T"Hf ilffi o. Metod :**. aceleali caracte'. I incit ficcnre semn sA fie precedat de un scmn particular din punctrlo 3.r poL.V erza. iar pentru caracterul seu sintetic.r.rct a celor '1 puncle din |nrt'. t.f. i..i'..:. egali 'u 2. f..fl?i.*Tl#ift .Decada a do a este formatii prin adirr { ' ' lrunc!'rlui I .":"H1"""""". sistemul de scriere punctrf.1 9'"191 i:iiti'1r1.{*.afia t. Pentrr. t.. . tn Anatcle thiversjt?ifii B!.rn.rrrnta p-f'n pip5irea cu degetut. in telief' ! r r.i aisLanp.semnde l.nm6.*:fi f.'n tc "e t. 127.i."rir.r scrierea in braille se foloscste o pldcuti cu casute care il ajutl pe nevizetor si intepe .alb-ncgru r' spre deosebire de scrisul alb-negru.rirl c.r.l r'. Alfabelul B..itrl ittn . in relief. llP 'cJ)c-t' diferite' Iie"rre semr) liir'l formir Jin 7rj s=cmnP [a. SCRIS-CIIITUL IN BBAILLD .4. A nas tas i u.""'S"J.dreapl I J"."':::#"lxi ffjf".i semne.. I9??. I-. in principiu.. mar<:areamajusculelor se rJtilizeazi un semn particular. : .r.ln. din ..l.rirille. iar pcntrlr o|t. (lln decada a doua. spccifice limbii romlne: i.t1t:"[TftT::. sistemul aI Il-iea).Ji"liljl'T."::'"'"utate.r*'. a (vezi alJabetul l.[i i:pl+*'r. Punctele ur o inallim [l ' . p.re "":.rl.p .i. lrrlelcgereaunui texr iecturat deDird. . tg7i..1:$iTii*:xli uj[.ve rza ."#iH.|l. 126.olcr/a !\tfel: incefind din slingJ iliir. iumar de capn.$#h.luat neschimbate primele trei decade ale afabetului braille filn(ez.itirca .' lltr.ea pozitiei celor 6 puncte ale grupei funda-_ .upd poTilia jnilialal.iTTJi:". A nas t d s i u . c &s a e psrhotosi e senerol i \oi.ll.ure9ti. nu*". semnel.iul aranjate pc dL'ud [rg'lralr'lrttlld. 4.*i ?l.. a forrnulelor fizico-chimice etc. i...r(.cle degurnlor L Br.T$:=""'"#ffi :[ii::-.:.:.stinga ios la fiecarc semn din I'rima delad:r l'. .clecrualeale subiectului li de viteza tr . dislantsi corespund Pragulur trt|r..''r ll*r*pill*:#nqq*i l*F .'.|lr (l('. G. '.ada o rr' ia sc adaug.u...nrr'6ilatii Bu uetti.rr. iar in cea de a patra decade au fost introduso unele semne p.aille in liml)a romane a l.*-.l ' gruiJ' ifrrr. (Sjstem l D 1. E .tapa finali. pl|n.nTii.it6tile inl."rd cnrnrlcnsli. it i din dreapta sus .lr(e cu cel din alb-negr:u.r de sus a acc'steia. sc folos-'s.T:" J":ltilil i:ai:i:i ". rLI 6 ."*i.nul rl scfsibilititii tactilc ale corpusculilor senzitivi.:"t1.i'' 8.f *:'} ' ctj a r-dy ld P opes c u -N e v e € n u .:1.Jt rttn I p. care i'rmeazi paralel I recarerlrn I .l' 11"T1""s""i. xlit"l". opusul imaginii litcrei scrisc. .i cifrc'lor de ]a I la 0.l'i"ll"oJi?'.[fr iT". il. .:.f4+liAfffl .". 6. $.prin schlmlra.:*:#*fu#.x.ffi .:t Ar. Ia [iecare arr.'. .'.ii: irJi'i.""hif "'urionarea lj.er)trul ficcdtuia..:. 5 $i 6 ti care poarte denunrirta .t ta B ral l tr !o nexn dhri.rlii:'.11":l'j"::":.'. r' d Itrrl -r lr..illi#i**t""l"r#?#'s:T:: 46 4i .i alc ineltimii s.fii'"l. T u tb u ftri d te s r i .. )r Ia 6 puncte Cclc 6 puncte. ' 'L']"ane s.f: 4"1 insbuirii Devi. Primele . s.lln punctele I si 6 care prcced litera tespectira.: l)r"imei dccadc.5 mm li t rnrn. dc frpt.rrricuiare. Tipoc. constituie un mijloc optim de exlrlimare 9i conrul|i(rrre a continutului gindirii. p. fi """ir' S''.l.|lrrl:rle ii a ajuns la alcetuirca unui aifabet punctilotm.'tl*"T{$'l*li"'..seric incerce. I'rdnd Ii lotosit 9i pentrlr notarea semnelor matematice. E .. ale alfabctului se barcazi pe folosirea punctelor 1' 2' I r.lil .1 l. C.. in scrisul braille litera scrisi nu estc simibre cu litera cititi pentru ca aceasta eBte.ierea punctiformS are.. D.:*"::'#l'li. Acest alfabet ofere aceleafi posibilitati de exprimare |r... muzici'l. un .$:.

I P l" t..S P t8 .s ) d lr I lc .e e ... . .j l.I ALTAqilUTEfrAlUT DECADAT DECADA A l: te q l) x s t r e t c d a' r I :: f c ( k r u s .. I i j k I a h i . . o. o a I I f .. I .t n v t .

/ .. J (i.bnn denuna'r :: i (a'*. a . o/d/o!. | | '. o a . - (sb.a aa P (peraqralau ol .u) :. a t t/n.oe(h. (ghi/rne/e leschi/e/e) Maiuscu/i '. : . db. .t/n.t rus.oo. E DE SEUAJ..on..// pcntru .!n:/:.tt desuEeue 5l .erBoe.U DECA DA . r-.s) !?rusi u) l 1. a) .IE PU TTUAT/E A d /.o-. .. d! :. . t z c(s) a.DECADA. at . - [ lrnt4drd.nerft tnantaefe ) a 4p05lt"al. sc. ? .

:{ lfr J (c) :.llf l.i l'*. A@d. "i: c' co! ea.t:::ii:"1:i"'"d.I.-.o..+i*.1 l :'ii'i'.':r..i::.'*..". ffllit1..11..1: t.:'ryj:m*ii*ft S'rii:iriilri|.Mosco!.l'. pr act t ca cam pensat iei' D .''***'i:riia.'.. o(t ) :: ...l"lA rtl'lA I/CE C/ffflE S/ SE64/UELE aa _! 1(0/ .. ..+*#E'*5i$h i.*.ilirl'*i'nr.-l:.i Tlit"l'j'":t i' ""' ".s 1.n*.' "' :i.:.i::T...].i".1". u'ele *' ' l...:..D amaschi n.. r(9) O (n) ***$* d' Ed "i?Tfifi "i'i.:P. Delect or ogieTeat ll t li D.$ . .J" .:.''ih. J(e) ml**.m* ."*r:gl **:mj.ii. 3: lli]l?'...

. problemelor. M. La limba romani. degi Macdonald Critchley I neaga ce disiet ia ar 1i intllnitd. totdeauna ti un indiciu a1 tulburarilor grafjsmului.'e sint legate atit in plan psihologic. spaniola. determind un curs specific tulburdrilor scris-citrtului. in general. ca Si in alte tulburari a1elimbajului. disgrafia este insolite de forme u$oare de dislexie. latina.iste. qi alte limbi cum sint italiana. spre e]. la corectitudfurca lor. cit $i in ocl neurologic Ei psjiromot c. in Anglia . E:. nici in invdtarea scris-cititului qi nici in tulburaxea acestora nu se pot face disocieri deoarcce fenonenele rcspccti. iar ortogralia este. frecventa tulburerilor citit-scrisului sj locul ocupat de diferitele deregleri in raport cu altele. limbajul scris are un caracter pronunlat fonetic. iar existenta tulburerilor de citit constituie. dar mai c1l searnd. London. organizeazi gindirea si faciliteazl dezvoltarea oDeratiilor mentale. se pare cd problema complicd Si mai mult dificila relaiie dintr€ tulburarile limbajului sd'is qi a celui citit. Dar. intr'o oarecare mesura. disgrafia ocupd un loc central fale de dislexie. desigu. la limba romAnd.llDificate in vederea realizerii intregului. daneza. RELATIE $I E\'OLUTIE lN DISGRAFIE. Pe de altd parte.emplu. La limba engleza predominA tulburdrile cititului. specificul limbii imprima o anumite pondere a disgrafiei ilr raport cu dislexia.DISLEXIE Asa flrm este formuhu chiar in titlul capitolului. a celor doua lorme de limbaj nu este in avantajul eluciderii. calitefle acesteia contribuie la lormarea deprinderilor. Atit penbu scris-cititul normal. o dati elaborat. mai des. iax scris-{ititul. in majodtatea cazudlor.chiar 9i didacticd. claritatea $i pxecizia glndirii.._a '. Totuqi qi aici. Astfcl.'irrtului si a Lrnititilor mai mad. avind o fr€cventi mai rnare. 54 . mai logici. care au ac€ste proprieteti Si carc. comparate cu engleza. 197r. william Ileircm€nn MediEal Books Limited. ceea ce poate explica. greaca etc. situa-tia se datoreazd dupi parerea sa faptului ce dislexicii sint identificati mai uspr ca urmare a dilicultatilor de stlpinire a ortograJiei demodater' a limbii engieze. lhe Dgslexic chfld. Dar noi dorim sd ne menlinem la ideia forraulath deja in capitolul II. a citirii cu\. AcelaEi autor considerd un paradox explicarea frecvenlei mai 1 Critchley. franceza. cit Fi pentru cel in braiUe. avind cu adevbrat so dngerca ce o tratare separatA.

. .' ..r.i... Di.jtor le\i. : rrlp.arr.i O. .jriL r rr' rlri PxPr:ma aLil ' o. ti nire. r.... * iu intindere 5i profunzime.: .o.. 'r Luind c . Lr 'r 'r '1.lT".ihi. lian(llcapatitor.n. op.i....:mi rj.nrsimDtomali(ri Ll literalrrra medicai:i s{l 1.-..nd. a " r " ad. 'r(.ale...-.rtloptil pe cea care o consideri ci are o sferi de cuprindere mai 1 t*rllri 1rfrrrl... pro\:n n..ticapuri' l rf l l rtbi noi l ch (1951) fa.: prF.lctcrioriri ale creierLLlui.ql .r. . r.t)rJ)c terner]rl r. l l' ". (lislcxie speci{ica.p. i '."edere preocupirile mai apropiate dc noi.p..nFli.1. si agraJie-alexie. ca cf ect al . rlp .e .. rr-ri.irii mentale. ..c li sclier... -d.gic. o.i." ..' I r ll.le consi(lL't-ate ca fiind simple han.i.' ilal ^ s. Lilfc.nati.r:r'LrJl..lr"rn". ir.. r mj. !are a DmDrtrespective.l r i( .. l|' ri. ri N i . Druf. dl c i.''. r' ri c^n.joi.... rori i r.'defcct inescLlt in citire ti .1 (.nngajant.i\.l|r.. d e r tti m m u r & 57 .i. . i e'ol r t i. irutori Eermani..or d" pr. di.. "LUlinr J/ .nal.lrr.rrlul.a sp:cifici.. '|nr "rir o^ . urigir.. r. -p.-"-r lr i ..r || tr.r.rr"1r. Lri r).f"_ r'c.rta-irdlilr lp per. lIr.j.l rr(sto tulburiri se asociazi tlr dciicienle c€r(rb. apel e azi la lennenul dc dislellc cor nple\ .' re prop" .t. o au: intirziere in citirca specifici. iil-l|. f " n ulli . r i\ .. tulburiri inniscute atc citit-scrisului €tc.d. ri i .Ltcl exi cal d se detoreazi enclusiv dcbilit alii m inr alc li r ecit at e . Hinshelw(lJd (191?) lr r!)rsidera-tio .t.' . in Ji. rl aceca... rJ rr"rilor. i . ..:-. i. Ar n o l d l9i!.:"1'. de disl€xie congl'nii... rb. | .. (i( rl{ll.. DuD.'r I..| 1r r' rlaL \t'cdrsier. l Fr t lU5+) .iti o. bol.o_grafice in"int ". in titeratlra de sDe_ . po-.\rrDld esi{Jde p...i dislc:{ic erolutivi sPecifici..r. ctenlF.i"c.it .r1rcd I riri d .jr. rlb rrd_ r. i-r fe .r. F iJFr-p.3I de disler.m" Lt "z.lo. int ir zier c i1l cit ir ea sccllndar a{ i cu handi capul i lexi( '.ialitate circLLti o pluratitare de termeili. _.1. \=dFrp :inptomatotrogic.tj.: I'rr .:. 'n a. ".np.iu-e. "j am rn masrri reLrslr saro facem.l anrl ad (l i l ol i ). .rar' : d 'le\.m azi sub dcnumirea dc disgrafie_distcxie.r .i.arrcr. Cei mai mlLlli autori scandina\:i folos-'sc tej:menul .ntru caz rilc tcrmcnur Ilh.mai dpef ba mcrncreror i or.iie.. .. p"_ .c. .o I'rrrlnl si 3 iace distircfia jrl raporl cLr rLislc\ia Dropriu zisii cc nr .ci. e . l'r 'l. o terminoiogle carc pleaci de la idec..n h'." .' ^. \trie!. . pentrJ.r. iocapacitate irl ci.lu.i jr.p rti ..-.dii..". r . t M. p""i". cltitorut r. p np.. Noi r'om inccrca si sLrptinim.Lr tulburari lingvistice...lda..prof.. let er ior ilii cr cient lui )i l bi ecl i rl ..rJri i."ri.i ....e dist inct ia inlr c lr ci cat cgcf li de hdndical r.. t'fF."r. i.r. sprdchreiikzn. r:prica.ic.'rnri .. in literatura ale speciali...:L.-t..i . rrds uLF dle prc /arca o"nponer'il rrl.n"le .lrr.jp.r'.. C .' 'pc' ili'.ainbliopia clrvintuIuj. r .i sleri de fcnorncne ca 9i dislcriia simploinatici '. ca ur m ar e . r.h E.orn^nr :rc rnr.i. s: I psin:.rnr^ i.'r'.1i-19ru1"r.jar p.r -if i"Lal. r e m t ..r... .drrgoria I u'Jn .dt. " 'l r r r i Pr ul| i' t .. iar pentnL cazurile cind haldicap l se asociaza .drr nai r :. id.. r.zvolt. neurologi(1' sau psihiatricL' se pot adopta Jj zi ' l uri . dl cr.. ..iminc sa aprcclez.reduse a dislexici priD ortogralia mai togici a unor tinbi deoarecc f..ru-b"!1tr.p del. iutburirite le\icc si grafice sint ra_ tjoriate la o scrie de factori strucrurali-ILrDclionaii.Fn.ri. :r.r rulb' rariior i {o-8r"1 .r congenit ale peDt r r slr biect ii a cir or incal . I I d. r . mA! rjl.za ' ..ri.rFr1. r rer. .n p... Irlogcni.rJl ra.: or. .li rercbriJa. r.xjc rongFrit .ala pentnl subieclii care au llr..nr|icre't pentnr cd asa cum subliniaz. . oi sleri.\i . TEEMllioLoGrD IiI l)trtar\ll.... rr.ddr. :i o!"r' r...ta tr b /d ".. : mr lri ir. Alli alr t or i d€ f or m alie m edi{nii. m ".a_ " "r* .::on"lr i...i-i"n1..omponenta d." tii"_ r iril.. traj.... lulburirilc.h.t. factdi exogeni .i* . : lit.rl t: a) sobi ecl i cu i ntcl ect nor m al li handicaP: n cit jr e.j. l iar .re: .i .rt)oi erc u:oa..h r b !. In . i. i .r 'iP'ri 'i r"ndrl rrr"rt. . ferd .i ld .nie.1' :. g. I l )' V i o deteri ofare ce r cbr ali] .h.merului De pild. t Luchsineer L ..l ogi pr.. accsto_lacLLnc. ""r...p. i1. f:*aif... ln fine. r l. nom. p rtin .1cluti.t"gi"i.l'.r. Sprnrscf-leflag.r'.i napoi cfe pr im ar a ir l cit ir c" ( r e au la baza f : lr it or i .) subi ecl i cu..volutir'ri.'^d .A ce"hi.pd dFzvutrarii a. p" :ii. " -. i. iLatep. d" f. r 'P cl r ': .. l::1. mulgi autori nu comentcaze terminoiogia folositA.| ri t. F seizorjali 9i mentati_a togopatilor."..-. L] ii rt r.. d. a".por"d .la. avind o ..' .8. Critchley el este ambiguu Fi Daci avem in.. tegastL." Dr.utbu_ xirilo partiale. rn nj impu":Litiri.Lr.rcre ca iermenol .lr'. \ : !l . nt-grlrc .-rs. pri I ui \ \ . Ca bazi Pcniru dcparlal oeopati tor au l osl consider at e r ezlllt nt eiL' la t cst lt l do ir t . \i rrl ' l .ir:r Ir. . rr.. si[t:lsociate crL o defi." ' r .' " rihh rit r.". (....rE ai mult ca nr o care tulburare dc tjmtraj. : ... .ii i'.r.:Le citi. frr-c. R . JLordJr. nLr consistente aslrpra lutburi.-r.it."-"". p ri _ .lita i .'.'".!.lnr..r|j{ rilali penirLr caz r.:dr .c r''PirBA' rird p i-rturt.tr.lrlvil (sti:.. ! cf i tc h1.Clriar in cadr l l'cderatici }{ondialc de Nelrrolc.. pentrLr tutb ririte i.u prccidere.to.n.incl." "il..idr.tar_e. oore"L" ld rr(i 'un.r ci. m .. de a se foiosi tctmcnul .\: !.. daf o -Cei-mai . ..'l.i . ( .le. dr prin dP .\nl. .. dj.'"..t. ei sc referi ta acecasi sfer.tre acestia.. sistemut Uralle ii. r) clLp.t..te vedore.

siitem dc acor(l r.! Cliiihle\ crre #irm:t.:r,.O l.ndirlril re..rLl constat in c\:it:rrea lrl.fiziei in gindirc ;i rom€nclatur;, prrD in( | dcrea conceptrlui de .iislexic inrr-Lrn complex l:1.'alte boli- lisllL ilncapacitatealimbajului'(,,,incapacjtatcade a citi(,,,tuiburiri perccplier.sint iermsni carc s-au sbcrc rat, aducind si in litcri ,r dc specialitate mai multii c.nfu:ic in domeniul dislexiei evoirlir, 3r fi prelcrabil si sc ocolcasci acest gcn de toponimie( 1 Conccpute Cin a.easti perspectil'ri, dcline clar cA tulburirilc I.'xi, grafice au fansc minime cle a 1i prevcnitc fi inliiturate prin sist.n| terapeuticc logope.lice. NIai mult, arja dc manifcatarc dcvine impr, lizitrili ir)tr un c.mplcx de fa.tori ',,r'chi in {rare la iot pasul -rii Ijo:iibii!: rlct..iorilri rlL. sistemului neNos central, cu rep€r.cusl|l rlirlre cele m:i diri.ile r'r s{era s.ris-cititlrlui,iar e.lLrcalia pief.l isi C. la sinc, .aracterul s:iu optimiet. Ln.lt' i,rrerciri dc a cupflrn, sulr lonla unci d.finitii sinL.tl(! lrib rilrilr scli;-citit l .ri nu ":1r,, ,r ,r': ,., i . r..rr. ir pi. .ir, l, :r ,, | dlF,. jarga ... ,Ii . " ,i ' '1, 'll --l lro.lrc€ pe fitltcr i.ti{rn dol]lcnnr Ljne cieljmilat,asa iif.sii ot irl pracli!:i ti (rrm il in'rilnim 1:1c('pjji c.rrc'alr asem.ncl dificultiti in formarea abilititilor .tc scris-citit. Ni sc par crlifi.)L toare,.iin a.est p,rn.t de \.ed(.re,.e1o doui d.rflnitii dale in i:ad rl F!'deraiiei f,{onrli:ie cle Neurologie, din 19i18,h carc a ptr.Li.;p:,r specialistinfrLrrJlcgi, psihologi,psihiatri, pedagogjeic: .,O tulburarl manrfestnli ]n ]n',.:itarea citituhri in ciuda inei;n.'i.f'iri .(r1irIti,) nal:, a u..i i.tr.ligcnlc rdervate si a unor factori so.io-culturtrl; op.,rlrLni icorespunz:ilcri). DcpiDd. de clizabili$ti flrmlamentate cog nitivc care irec\:ent sint de naturd (rrigirc) constitu!ionalil( snu ..i) iulburare la copii .r:1re ciuda dnei c]|p3ricxtedc.tas, conv.,ntioin nalc nr Liot clobiDdinbilitateadc a citi, de a scr.ic, a silabisi code respunzdtor abilitiltii lor intelectuale.r. Cu sigluanli, ar fi de dorit o rlefinitie a disgrafjei si dtstaxi.i c:uc si ia in cr)fsideralie mai mrrlte critorii sa miicar pe ccle mai im porta.to: etjologic, simptcmatologic, lingr.istic si psiho-pedag.'gic Co.$tjcnti de clific..rliilile cu ca.rc ne coniruntbrn, (, d.linitie cit-de sumarat cre.i.,m, poaic contribui la elucidarea clificilei probleme. 'fuibrrdrile l..1i.a (tafica sint itl&pdLitdii. ptLrada&I. totale in intdt.tr..a si |arntorea d.lprinLleri.Ior de ci t-scris, .!n6cutp- sub .te ttImirect d.Lt.leip-.iqtulic salr incapacitdti partialc tl"n mite dis|.ri.\disgrafie cc apar ca urmare a. existetrtei unot ioctari psihan.a(Iec.^aii ld structlrr.j psihicd t:L t\.daqaqici nccaresprttnbri s,:|l1 suariectxkri,o insijJidc.ntelar in d.e.L)oltaree Dsil,]cdsi o tp,rsandtitdtii.
I Chritrh ley, M,.p. c it . , pF 13.

i t Lt ( ; , t r . '- , r _ .t;a. n' , ' I an: i r frl rj /.1 .I.-n. I-l J.t" tt." ct i ; t,t.t t . t , t r t ii \ l: ' 'oJt 't l . : t l nt Lt t i P. ; hi, .drrt,,t, ,,., {fr.rl r' , l r (l ' ,1?(,.ntel of spqi a- t em par al? r i pNihonot r icit dlii, a r nor f}rf,l ' l l r , r/ ,(rrd.rrr' gel t?ti c, o t Pdt zDoLt dlii L- or bit ii Nou . L det et io.{fil , r , i,., ri .rLf.r re rldri;JcJt'r'i liin apari.!iQ de .:onlu.ii lrecxenL'l , tl tl t' It' tl , \t' ' i c ti ut..t?l e aselt Lat t r dt a4r .ir r r r er silr ni, udaugir i, om ! de l l ftfrrn( t i ht ?, ". onjsiulr i, ar / . iuglr ; si sllbii; .i ri fr ./ \rl )rfi ful t chi .rr ti D l( g, r . , ( lekt m t t r i d" Lit er ? : : 1 qr alenr e, l t,t r,,ri Lt;nt!,j i qr at . nr f l. r , t 't ir leleg. r el F,t" tr,1t ttrl .(t1oasa i r tpetl; u! ljagilt i) I sr' r s . r isc. lip: u d" r t 1. . t lt Li L, g: t t i 4 ic'. jlor tt:i ot.i ti n, ," r' ,yt tu 'r d. ttt ,t,.t i tt f:nd, ttppLtti tri tL 'o dobir di r b; lir ill; ?. . , r €slJLr ; r : ai'nif J tt' t, t. \t, :t\)Lfi ri i psi hj .re )i inst r &. t . i. l r l ,' frnrrea si dezrcthrcl abilit ii, ilor de scr is cit it ] u csL. ! r . ii.rrr,1,, D rl mai percepefea corccl: i a lit er elor ii gr af em f lor a: r . ! m d. plasar . r si or d. F Irl ' I r, t)rfzcntarea sau i ntek' g er ca m ecanisnuli Lrr spal i ul pagi ni i ori succesiunee a. est or a nlL cont dbr i\ ' liL " i | | ,' t,{ 1r,,,,r1r!pLj formantel or gr af o lcxicc. M eca! ism ul csic m l: m : ! i i ,,rrt)1,,\, pentru ci si ni i mp licali o scr ie dc f act ( 'i de or gat ii, i: llu si cl uri r]:i l si ai e.ti c- m ot iva- t ionali co si. 'J j. t r elinr '! i iie ur i rr' ,1,rl i r, \()l i l i orrrl conl i nuu. ,A . st f el,delnr e cvident ci analiza 5r sr nrl ,' r' l lgir r ifcrtioredzi ti imputsioncaza anti{ri1r..tia oper:L1ii1o1 :i.tionall rl{ rin fertile nr conditiile inst.ucliei adccvate. Daci a;a stau lu',, r,rlLril, la copilrLl normal dczvoltat psihic, la dcficient l de inti'leoi rr, t)i,11ia1.in inteleritut de ]hniti, apar o lerie d. dificult.'rl,i .. 11n il'. rlrLLctura sist€mului psihi. cu consecirli,e asupra duratci, c.Liil.ilii tl tx! fo.mantei lcxico-gr:Lfice. l " r cei mai m l l i al rtori nu gdsim o dcJinilie e: r pr ese i t ulbur r r i l,,r loxo graficc, dar apar dos(1icri relatil' complctc' alc ienomi'nelor l rt)r,ctivc si pe care Ie \-om com€nta in pagiiile rfm:itoarc.

,. ETIOLOGI,!

lLTLBURARILOI'

SCT'IS-CI'I'ITIJLTJI

l)Lrti fiind complexitatea etiotosici dar, mai alcs ci cle ccle n]:i |lrolle ori, in provocarea tulburirilor scris-.itiiuloi, nu aclioncazi .r cauzi ci mai multe precizarca lor cskr eritrem rLc ililicili. 'rlrrurd 'llc.buie subliniat cd mulli autori de formalic medicali insisti ena(orat de mult pe o etiologic cc are ca baza cleficie.!!-' alc creierului tl pc care Fi noi le afirmim in aletie ii agrafie, dar numai parlial rrL numai in unele cazuri de dislcxie li disglafic. Un alt fenomcn, lxr €are dorim sn-l semnaldm ince de la inceput, este acela cd pcniru ,r ovca o imagine clari a etiologic'i devine necesar sd ne refcrim la

ii'lilii,TTlt li",,ii:l,l,l": *,uli: ::"r, t; i.'i, *"".:,t;r, :l ,.ll#T",ii;.:,.," "li..;.'i[i] ': ii,1.1",1'"i"';i:l'"il:::i'i :.,'l,', , j?_,i::iii; J"ii; j:.s r;l;,:, T;";;:"1;:t? ;H,l',;ji;',l;il.j;,
ii.r-,il*lj:,;,tr:r:1lti usuli,ni;a"i..r,i;" \ oaa Ji s. ax r d_. i,r i s.en r r , " ,. , " . J ; l ' . .itf 1 1 ' " " Ji"# Tl ja , r ,, j,
:i e lenr,ar^t. I rtoLrari "rF \az , . l,i ri a . r, t r

:Drl:i]e-.^,rj4r iyryri uF.p d ft.r^ , a pr i' lt r e ..a r/e l e c o rF p o t d F rF .m i n a rr,Jb rrd.i at( . rr,

.r rrnume ir oumer,iJA.,rrFl. Laur . , , rr ct.

:',i.lii::jii,l ;jl, ll":l':l :;.:li:"il ?:if ";:r,.,:;::l i r T: 3 -Arnord ai"-,,t"ir,,,,:,,
-

d. . , r i .1 re p r,7 ,n L d d 5 .me n ,

L u l b rrrri a I a\..

.r

jilrltlrr*"*i;*, .:q;p,",r *'x.tisl" r,;";;.1
;i;;;,i,'
pe rlr lb r r dr ed t r or f r r rla Do int.cgul comportament ca sr , pfi r)l rc dre' i c,d a ". r 1"- cll'r ulur ' -. 'i

: -liliriJ l';i:'i::ll'* ;tt!.!*.i;"'#::l;";i;dTl
in;" 1a componentaereditard, Fr Kainz aran ca

'J" l i . o e i Fa

, . gi';':j ; fl;; l;.1,",,"; i:i:'5:';"fi.'51i ;.'i ;l"1.,TlJ :."t;.i n "'lflii.i."-Ii,-T1'"J;:tf Ma'" c r f''r crans"r ' r : . l l S - ! : i l,"r "
. r ialinr F a, p f i .i .n rF t .r c o a r,,.\d z . r (,. mot f ;, i LdL-.,,,

ylbll':r.t:1111",i,li."-l" i iii,l'ilii l'.i-*" ;;;di1iispecrrice'rnrrior rid p-n ru jlm'pied:"o"'ir;a

"

ir r" i,,:l :T"''-l Iii;*li I;:l'.:,'.llll .:,1:; +,*"ri,:j-5r1 :1"; jl.jT'":,"r lllly:':;:.:l:, :'ll;;'i i'::#" l"l;l';ii3;''i,x i:l"i;:".1"#r xi:,i i' ;81,#i::*i1: :i:,i1:ti;..i:'
1",,H; i;':1.i:"J,,lT::"::1:, l:d l""t il? ?:, i.1i.r;':ililffi tl
\F, llli: .i"J'i ,,'r, :i;;";i "p,; mai r,p( 1 c:'c'a"ii{d:-rtos'al;r rrir ,r""; cre."rier", ,;tr'rizrdt' . I drppld'ii dF dcFer\i vrr"rit
mar lnlr-un studiu experimentaL ef€duat de noi,5 am constatat ca oral) structurilol iimbajLLlui (s'ris ,,f,.:i*ta p"rt.u constitr.rirea 'si
1(orkei, t La_unay, C1., DVsteie .ttlsorthagtuphie, ll, in ]_a prcsse Nl€dicaLe, nr. 19, tomut 73, aprilie, 196,, ? Fi.rhof, A. M., !,'enldat tllsletiq,e. Les traubtes .tu ta1lgage acrjt .ldns.la ltle sacidle er J@m'iote, Cotlcction rMisopa., Bibliothaque de |Aclior Sociale, Editions prilat, Coho.s, 19b2. i I l.h .irc... F. , A. no. d, E. ( , . , Lehr bu- h . , l , f . t i a m . Lnd i t t a.h nett ku nd . wle n, Spr ineer , r 959.
idPr \"L t.p o to to g ta

fffi;,,Jijfffl:iff ., a,a h,nLr i, apa, a r 1 , . o , . , r " . J " : l i : vj" il:,:1 :!;:: do , "

";i;1 r-iil;; %;.{ffi,t; J: I; lffi l;.),; ;,:.: ix*I,, rn rF? nder,rur^dcs ijr:: 3.ecr ;s rr,ruil

'ij|:::'l,":xii,:!;j 1,, ai.gra_fi,,. -imp , orinri.l,lii,it:;rr*"J,,,l11'.i:'. roeupa!ii i i,:i: ror,n I ii',ji].',i."af.i..{,-i "
,l t r' * l i re

;;,:';j;;;;; ':;; i';,r,,,',':r;;;.r

a.ist;.; ci penrius'srurirc-lgil-9:-,""-'f^:"
Cl L". Lr na\ 'z m . {8'

oriv"*

1, ;l' I l:1:']""1 iliii'li,:"'r:"i; :-l::"""*'t ji':x' .:.Irr i

ei s, ra l 8' 0 ' rr, leo i

m ar dPpar t P

l L A. l

Bucurctti,

Ed. did.

ti

r'To m at is , 1 c6 7,

A lt . c d,

ra d v s te rre , Ed . C e n tre de l ansace; pari s,

M., res lroubles .tu tdnsdse chez renrdar, Bruxelles_IJa_ ':""1r-, ris, Presses Acad6mique Europ6ennes_LibrairieMatoine S. A., 196?"

Pr 'ss's u n i Io f,a .tu t1 L i o n Ffan.is, 'l 's 'l ,st'r i 'l t.s, 1'ersitalres de France, 1962. I Launat, Cl, oP. cit, h l i N si l e e a u n d s' : schille.. 1 . . , , , l r h r r i a , stu tL i e d h p .ti e n ts ti th J.u.D. psthiat., nr. 10, 1917, Dg lgil-197 J., Paint de tle rdf ic .lvsl€xie, res cahie's de I enlance - Sinoi, inadajJ!(ic Treizianre au!e, Dr' l, 19rj2. : Gol;, E , C o r ti d e r a t:L i m Pta l l a l o g tce i l | Ie g a tu r d cu M., Vcrza, Si iillu-4ta lui dsuptu de'tattnrii limtrajviti' fenam.Nl .,late3Litdlii Bri.ure-sli, Psiholognr. l9i0in Anatele rhire.sit.ilii

60

GI

este dominanta emisferului sting. Lateralizarea dreapte, caracterislca pentru stingaci, comporta o scrie dc dificuttili de ordin {un. tional fi ca gencreazE,in unelc cazuri, mai cr sea;d la col]ii. aba leri .ru d.reglar: in dez\ollaroa .i marit..tarFd ,.mp,,rt?n..,rrl .l r€rbal La subieclii stingaci investigati de noi, s-au manifesrar dou:r lc-^m |l^.d. b'vi: p. 6" o pdrrp, irljrzierite in apdritid si de7\olrarei l:mbajLrlr s'nr cem,rifi(ariL ,nai .re.\.pn.p .: ma: atccr. i 'rrr-.r.,rl lr d"opla.ii oe a(p{r-i virsta, i"r pe de panp. stin".in i;,iJ ccle mr: dc" asociarS.u Lrlb r;rj clp trmadj:i r1 cp(.irt c,. ceLcde scris si citit. anlli.rd,_andr rrliu, aiupra eriolugjFjdistcriFi. pF.,r. o rap I^.. nr.\''. dp td In FoJl strebrLatormdria:.,t..ni-uroloc. El r.u araLa .h .-le ir, ril ,a se di.(Lre .n,.idera iite dr nrr, ra t:nLi:,1i,1 s" educationalA (t.lancti pc carc autorul ii i"qi i.,crurile nu stau asa), deoarece ele au un ro1 secunclar si chiar ne_ -""iae"a "i"""i'mi, semni{icativ nl r.iiol{rgi€. In schimb, rerunoaste ci criitenta aces tor factori nefavorabili acc€ntuiazd handicapLll oopjtu\ri ;istexic. Sp, , .,rrrriil- np d%la fal, cr:r, ht \ LJo.-,.s. iEnorar.d rnluldi r.r. ror'Ir rns'ru-rr\.edr'.-ri\ (,f. in .ondiliilF ;.,rrI, rrl , ,urm I "i devine hoteritor nr dezvoltarea abifiialilor cte scris-citii Fr.jtorii -d r^ario,,al .p'r .,r Lili po p| n.; r rtbr-dri d, na,r.rir Lt.5teric" iJi.RrJl,d .i ,|..ri . ...Ird nt-16,\prrplF \Lr1i,i.-rc diu a^c5L punct de vedcre. Dc remarcat.e facr(,rii edlrcationati ncsativi sau nefa\.orabili isi sporesc pondcrea in plodlrcerea t lbLrr;rilo; dc scris_ citit atunci cind actioneaze as pra ulror copji crr un sistcm nervos mai fragil sau care prezin$ o anlrmitd fragilftate afectiv-votitiorali. Ac,ren9iinJluenti deunitoar€ o au asupra subi€ctilor clr defi.icnlc (l€ intelcct sa,r senzoriale, deoarccc e\.itarea iulburirilor .1e scris-citil pr.esupunc folosirea uDc,i mctodoioEii care se facititeze : 'rm.r'. ',-p" r 'er", rp.oe ( ^ ir r?p^rr de-D "ibitjlj t,tc l n irrje ale subieciilor. Al doilea Jactor pe care Critchlcv, i] inxoce, in etioloEia disle xiei, e-!ic cel al bilinglismului. Acest factor pro\.oac, ,.o povari in plus cititorilor nesatisfdcitori.. si prezintA importantA jn identifica, rea subieciilor cu dislexie inci din pfimele pcrioadc aie manifestirii ei. ln sprijinul argument luj siLr iI clteazi pe Chesni, care ardli .d di('Fxi{1i elvetieni in!p.rigari pr^,,cnr I in oroDnrlia .tp 22.iao 1r oma ,e Llc bili rg\;\m. irr la .d,,urilp p" - ,".. I" a,.,..,, . facforul de pludlingvism a complicat si mai mutt tulburarea citirii.
I C ritchle t, M., Th. DVs l. x t c Child, Landaa, Wi l t i a m H e t D e n r a n n l\Icdical tsocks Limited, 19?2, pg. 14. i C rit.hle y, M., o p. . it . , pg. 15.

li' iji;;;' l'

":"*i' r ' i r .:T.:l ,i ::f fi,i:ir "- .iir "d .r ,c, L r rd(:' .onri !i i rpn..ui r::i ,; ;;';ii;,,r,i
{ rll('zcl de scriere !i citire

j;; i;,, i,[1; .,il I' c r i i 6nos ,ll"l. ,,rs r a:n lli;,;lii l. j'];:: fl-i"i',.i': tic eaLLr oLri',:i:-1 r ::li;'
L"ri. lr.'iili ; ',^.i Iil'iil: :":i,;"i ll ;r'1:,:' '-1Fi,i;:"" o;;;."'"i riro' 'i ll''ll;;:::J r. rorm're i'
-,; ,i."p*.t ' 'b

ri'l;i." iil'"; ,,,Y,.'l:)::i;;, l:'llil il 'lli-l;i. li, ' ".''1.'i B ii,l;.;,";;.;' .a.. *,'.-",
iz""za ".a-" ii,' . ,i, li 'life' li rol "ni' ^L' : 'r' il'. Illlburarilor -. limoaj d"LrpraFr' lLrrin i-l^ r 'l 'insuficicntelc nctivi tati i- i ntel ectu3le raporiea,r ii,, i. it"i"lii"Lt'' : I''r-o - i,, ','.,.1'.,-. mi rda i '], i l- ' 'lr r ;r:l' J' limh

j:,i'Xi:lii"i'j::il:'F:1":ti ;toi;;;;l-01",".J;itr B noi, zijrs. Ef ^-casu' ,i ll;ll',lli3j r ef'' rc or t ;J1.1' di r"r'

".:' ,il"I;i.:;:i""; " :ll :#'i,t , ".?;",,' i,'l lil'.lieiiirl.\ill: ',::..t:' i ili',:l',: rudlil:i"I ;T"' :i;' /.ollJ.1 'l:"1:1'j'l::l' lL r' d'"'"8:il,iTpuJl- ' :n r: ri dcr" J imb"i rl r', .i "l ' " lF-i Iarii :r rr ''temdi 1Jr""Lr'\elrl ; -".4'r' ,T'ir .und'iLa reru.li P m' :re:r' ') rorm' :;,',,1i, -";r;"; i,,i'"i;: ',1".""i*t t,ii mai sup1i1 5 A('a!i' rcialic ii, ..".iit", "i 'o:nirle{i . i"r ir' . arll d l,'r e. '" .:Ll , ',;- .: m-ralic riri ,. d-bilil .r" mi ,tali ' rr"''L' r,.,,-,t,ste\i- ;,,1is;ratiei 'r rl t . ,r,,1 r. n rrr.. T;,,:.. n d. l" ii'nr. r.; . . i '^
,lIFi lJl '. r i r i l o r ..ri ' i r :r . r 'L n I l ':v^ l r ;r 'i i l Pl a 'l ' 1Rusetrra^t, j. t 't lch a i a g i . d Ps .i r l i .t.r r l s r t? l i "'ze l l € !

"i fi s,

: Secrrran, xf, oD .ii r l i r t:r I Zat.gii !], C t l ) r i r i f. l a r o !'r i r l B , N € a g ! - B o Sca i u , Id intelt'!toL! u:tititdlii .t.: t!rbifrr ti .d:liotlrrcd tult)onti. "Nl| Ed DiC ii P"l, 116+' de d.lcci.logir', B!.uesti, in rfoirllD. I St.Schinarn, L , b tcl d e n l a d i sg r a l i i l a r cL tn Pl r n o d i l a r i r i n e lii a.rului s':is, Ru':u dte rapiilor \collri, in lullru.:i.ile zf,rsibir. r e s l i , F . i . D j d . ! i P . d , 1 !6 7 . g 'o d r i E , E r c l i l i a .a r r |a tL d m e n L u l L i 1 .r ,o l i n r a l ) o tf ' Ve.7!. '& lrlnir de meftal?, in Ped€q.gia special.i, i. 1 1,;,, cditat d.ztott'rii

62

63

e au loc fenomenc de stagnare.iderimca ar nci. at nifcstat fati . S.rA l|lllnrr:ir.rarc sc refcre ]a dcficienlete de orctilr sinzo. irnii a[tori clasijir]i i..lisgralia acr:stici in ioal. De obicei.zuriAsemened iulburari de pronriilie pot provoca t. pe.rli. chiar ii c€le mai rare .irile 1. noi 1c am inca(t.i r. t t i.ehrl cfcicrului.l r "r. 1! 16.nta llrei le. s. ncctezroltarea si tu lr. S. gr.1 irr..Lc('entuate.i si stabui intcre: me.]e..d ce apartin mediului. i . ti pe.rl lezat.:Liegoriefnir p.abile in conditii normalc.f. pot ti fa{. ! Lc apio e . stale. Diikrlnr sk j.afjrm:i ei .rt. ori.monstra elisi.ci. S. . in plan ideal. dar r. iar disgraiiile optl(.. le tranqron ln limLajul ricris-citii.tLrlburarile citit-scrisul. i.irnlro.! . socio-economici si 1o cui ocupat de copjl in raport cri cejlalli frali.jaracterjstici se coreleaz:i cu insuficienta dez\.\ oltirii intc. e trciorilr.iLl mijloace riguros gtiinlilice ii nici ru lasi urme la ioii cot. condilii motivalionalc. r1i\elul sciizut socio-cl1liLrl. in e\'id?r:1. {rare nn crazi {ronrLiiii pe.t (lc scgmeniui lezat. se coisiCfr:r cd sarcinile purtate dificil.a|7a]. ca si nasrefile grel€ ce:F soiclcazdc lcziuni la ni\.t(ldc si procerlerxe.c lormele d1llr)ricon. nu se reduc la provocarca numai a tr-rlb.ri.o]tare generald a copitului.i l. fic prin maDifestarea c:rnc teristicilor spcciljcc ale vorbirii lLLlblrate in scris-citit.rpun1 zitoare penhrl invrtarea s. Dificultililc majore in formarca abilititilor rlc sois-citit pot fi determinate fi de infantilismul manifestat in evolulia proc.Jlburirjte .tc ]a |li\'cl 1 alrzolLrifonematic. Sinietirirxl si orgarrizind (lat.ti si mai mare lati de disgrafic.t .uiatjc. (lcsi irc un rol insemmt ce irebuie rcconsiderat in multe cr.o sint mai rare .ijt disler.i. a{azie ctc.fornenc Cislo\i.leatorji. r f ldr i.!i ele. gradul .i aLtehandicapuri psihice carc se manifest:im:i nlLrli s:rLr mai puiin pregnant in flrnclie dc pr. fdrA se fie vorba totuEi de o deblitate mintali. Leapil:lel. !ir."i mLrlt. !)ed.nati in tutLur:rr'11! lelico-8rafice. Acestia se referi la factorii materni..jat..1r. Lr i ' 1 1" .tori ircrim. Dacn in tulbufirile dc pronLrrrliecali t{tca auzului Jonematic esie invocati frccvcnt in litcratura de sper ialilate. rca.se refc-ra la slaba ilrlgrare in cotediv si in aL. 64 . adecvarc c(.lic:ti conlporrfrLl ardilivl.atrld.ris-ciiii (i pril'rsc. !. \. c .rL la bazai o lezjunr: c. 1.at nr doui categorii mari: i) faci. lartod caft. ..: lxli:t. opiice. mentinindu-se unele _cara.psihice.lalte tullrurari ale vorbirii.nr catrurilL' rimilare . .sti. .iiiie ne_ .trs: suportului de bazd al bogatiei ]cxico scmanticL"care si pcrmili operarea fac e.rleiicieillcledisli'rlFdisgrali.zropot6io.rotic-. cum sint ccle de ritm ti fluenF Gosonevrozanaj rles) fAri sa mai vorbim de aialie. llrcle lcziuni ale crcier. clt conlinuiul adecvat exprim::rii girrriirrilor ii reccptarea.a.. ca +i cclelalte Jorme amintite mai sus..in toate cazurile. Cind lipsesc li dcficientelc de pronunlie .o. ] ] u.ori !e apartin sjbie.'iii rarc trec prin situalii similare.1.iilr. slaba dez\-oltare psihomotorje.ijd.i cete mr:-i iln_ poltantc slnt ctisgrafjile a.ribrLr:ri(le pronLrrlr!1':a I rlm s'r intimPlalaiesfofi . Cca clc:r dolra catrgcrie. dc cclc i.ilor.irl.e ( u o lrccve.l / r'' prep"r J :Fr ti ' ' 'r".iior .i organice. 2 1 7 . tr7i.. Si c€l. in gcneral. motorii 5i i.iiliral€ra icoiare.. d. :..:rir8.ir.hl prima .nL .rer ifz:Lriji.or_ birii.tc pregaiire:1 copiirlui.2 ctistinrc ripurile Ce clisgralii d.ri+ cititlrl.i.le iip acustic. ! d.1 s.ategodc sint nrcriminati fnciori .o_ail:o1 1..t.ico-gralice.rririlor dc s. Frec' \ : erz a. sinin:rtii. se face mai ]ent.r'\'jne cu metode logopednr.ustic.tcristici ale disgrafiei-dislcxiei pe toi parcursdl scolarizirii daci nrr sc int. llucurest.irl. VtnhL cea mai mare o are ciisgr:'Iia .id.fi. til_ did. in o cc tjp de activitatc manifcstd o fatigabilitaio .ri se datoresc handicapului .ar!' rlntn penhu c.at famili(.rlllri si 2) ta. pol dcternina negeiiv Iormarea deprindcrilor le>.. Lc. fie plin 1.scior psihi.e si psjhoJizice. m.]L iar itl conlide_ r:rlie inlregxl complex . CLrfoarte mici exceplii (lificultitile de pronunlie nu se |Ianspurl nr citire.rfunzimeaEi intind. iar in situaliitc cind handicapurilc sint gra!.rpd analizator.. inlclesered limiJajului celor djn jur. Nci con:. Exisii alic trci categorii de iactori care sint discuLnli jn litrrittura de specialitate ca liind posibili in cauzarea tulblrr. Do remarcat cii asemenea cauze.it. in tuliiurarile scris-cititului ea este trecuti cu vedcre:r.rilor s.cris{rititului in rapor. aritin.]ortilit-scIisrlri in cire rsie irnr:. "t.rte pc linia aclivitiltii tcolare.ullLi Din a dona. la comportamente cu circa 1 2 ani intirziere ii care sint rccupe. l. Astfel.L o iruoi insusirc a cLrnostinl{'lor prcctate. asemenea.Copiii din aceasti categorie ajr-lng si st:rpineaacns.rrslii l€ subliniazi de fi. ur .ft] tarii lor. to r LeapiCcrski..llitate.riscititul dupi eforturi mai intense si mai indeiungatc. Copiii respcctivi sc rccunosc si dupe riificlltetile pe care ]c au in inle1cgerca Si asimilar.". !A F-.esint .rrte f.tr.rebral::. Sint forme uioarc dc retard c:rrc rtu.ea cllnosintelor preda-tein clase. d. instabititetra emolioi.i cjiC slrl !rl]zer]t. arii. ca si dupA interesul scizLlt fati de activitaiea 'scol:rri.crlm sht cistlflliile up icp s.1c diD literatura de sp.ris-citiLLrlui eic_ Lrnrd ca bazr"r criterirl (liologic. De pikli.le scris citit. Dar acesti Iactori nu pol fi pLrEi. lectuale. ID general. iri€ al" dliiuiiii. DriYitoare la €tiologi:i iulburir.

-tncdde ]a inceputul secolulllinostrLra apirut p.n . Sint pofc speculalii.r'..iJ) e\le do p.clrlatiacunosti. In formele comllne de rl1rl.r11.estea s-au maDifestat dificiLlt:]ti it.rl|ll(.i lipsa de pfcocupare pef trLr dcz\'oltarca fizicd a copilLrlui. Unii autori cJechiiaz.est sens se remarci aotorii scandinavipe care Critclrict' ln ii. ca r.i|/uri (17.. cercetin.:rtoar.lisle\o-disgratiei 1a copij cire. Aceasta :i pcntru iaptul ce nu se f(. (. al.ni id€Dtici au fost descriscsi . ll. lcelxsi autori ao siucliatii grupe de gcmcni dislcxici.ri'.a si inclinatiile criminalc si psilropeticesulercau rlc infllrenta idcologici nazistc.\tc. .r oste determinati de lcziuni oryanice sau funclionale ii in l. mi.f meazd rezistenti fizic.rrmare a sciderj intcrcsullri -.iD functi(' de a. ti psihicri la efo..r . h I ct.r.t lirii|i pLtcare o au leziunile creierului asupraformarji schcdt"l. Fera a contesla influFrrl.t. llrll' I tlrr.c (lvJl/ viic sa aduca dove/i calegori.\. lr.itire la una srr mai mullc lude. existenla leziunilor organice determinA tulburl|] l.ir \. ll.cred IrlbJIr'ilur de citiL6rtl! .. Oriclrm nr fa.r'('ca rnii autori cazurile clcscrise la tind spre o gencralizare t. ceca cc face si oboseasrI repede fi si scadi imboldul volitional pcntrr activitate-ln fine.'.1.ronsidel. (lo alti parte.lur (3.r'm:nJ aJre l rlbrrr"i.'l.rrilelJclislcniei cvohtive. Sctlilier (1937) etc..lrr rLrici $i izolatii.l|.din acestpunct de vedcrc. inlcstigaliilc s tLu bazat in principal pc rxixrl"rr i ('i se. nu rste rn ar.r.ile leno-g):aiic: pot fi mottctite mr numai de 1a p:rinti.cumulatd inlcsneito elicienia preoclrpirii. 89-!0...Fdisgrafie cnrd nL{ erista Ei alte manifestdri tjpice.. in unele cazuri.0).a... C ' l)urr:i I ii. ca . intr-o familie dc mai multi Irati.rp . mai crLseami :r celor acumrldte in fcoale. de :13D Cazuri aseiar .llislarsub forma agrafiilor 9i alexiilor. dar m."dJ anL:. s('pozitii.ra ld tr5 crzLri j.l rii 'rrl rlu (rrre \lattingr.e sc rr.ri Lu]bureril€.lii care afirmnu asociercadislexiei-disgraticicu predispozi!iainrirscutA l:L .rri ce se corcieazi : handicapuri de vorbjre sau nedezvolI r.lclor.||.cliul culiural scazut.tie cd reiaterjle pndn$lor !i:r rudelor pot fi eroartr V.c denote diferenle remarcabile de la o familie la altaii t rll.i a pliclisclii. pentru a fi lnati in considerelie ca factor determinant ii tolburarile lcxico gralice.it)('rational-aclionalc dez\rcltarea in abilitdlilor de scris-citit. ltl .{ \i. etc. dc en. miliile cLLmai mulii rpii cil. ps. l(. edilicatoare pcntru cA in ilFrd u n procedec €xacte..l. 66 t!| 9l 'll'rtlcur' (1936). dar chiar clc ia Duici sa.ilci au oferil o..\. rllir.i rr Fr. spelrI tl{. .re. Hallgrcn (19. Aces lca s-au accentlratin deconiul trei si patru. spccialjttii iil medicini invrrit.Fte mr ^rdin prim.fron iii manifesti scepticisrrul cu prilire la er€dit:LtearcngFrrlii. Aici avcm h vcclere {aptul cd enistcnta unor le. se man lc.11'. de multe ori c\pcdenja r. in funclie de gra\''itatea afaziei. Jiind de pArcrea ci ar fi mai plauzibil.. Un studiu efectuat pe . De pildi Norfie (1939)a mcrrtendinlc familialc la toetc cazuriic stlrdlat.r(.40/0) ilrr rn rlr. Astfel de date rclr ll.logjatulburerilor scris-ciiitLrlui. erilr. a inJormatiilor..spcctive nu ni se par destui dc. \i(o-grafice ce imbrace forme elicle. ftl ocrLpai dc copil ln raport cu ccilalti fraii ti instalarea eientua lelor tulburiri de scris-citit. (ic r-em./. se Dascultimii sau penrLliimi: nu ao prltrr'i fl confirmate. liLl)t .iuni orgn.levirlonli vnlldil't rcferitoarc 1a impor tanta {actcfilor genetici in dislexic.nu are o j stifi care serioasi.it.fl)irii. iar unelo stu.oordon:.h.obatc prin mijlo:ce clirice.LLr nr11ll mai pulin plofundc. In\:ocarca unci mai redus. a unor dispozitii congeniialespre diferite l6rrlt' it. catcgoria lcziunilor organice.t( l. Jolmeazi coirilul.i.. Din observatiilc ti cazuistica noastr:i nr pLltem d€rducece o asemeneaco|ditie ar avea o semnificatie anum.iar cazurile prezentatede unll autori cu privirc la frccventa mai rnare a .csto mai marc 9i inleresele pentru activitateade in!ilare se l:fgesc.gument. rcleva ci la primul gfup exista o concordanle de 1000/0..cio-economici. rr|'scori.zordini nltutale. arc o mare importanli.rrrl.r.20lo) h+ rlir (loi copii dislexici unul are probabil o e?eciitate pozihfl.|.organicenu pot fi p. ..l '15 de pcrechi dirl c:irc 12 morlozigotiSi 33 dizlgoti. in cazul celui de al doilea. iar ajutorui p!' care ii pol da fraiii mai mar.easta.l.. lexo-grafi.1ri(ua mai mult mostcnircasocialdti nu transmit€reabiologhn. incapacitate in dez\.le Brander {1935)..r"a m^t. clacdlL' ti .r!r lrfNri.trr Exempl l afaziei estc edificator. .l.e de {cnornfnul cletransmjtcre ereditari a dislesici ti disgraJiei.l irlvcstigalii gcncalogice fi cauti sd dovedeasci ci tulburii.1. refcrind!-sc ]a 276 c:zuri siuciiate af:fm:] ci in 8B0l dln a.' .. pri'.rmelc sireciliccsint prczcnte lolburili a1escris-citituluimai . lionat asemenea iar mal re.lle n. lnflucnteazi nefavorabil dez\'ol larea psihici in gcneral si n contribuie la formarca deprindetilor n tico-graficc de timpuriu.. i Ll^ r||. dovezile sint probabile. 1. acuzi pe Rutter ti Vernon ci se lLlpti cr morile de vint Fflrlr Lrrri rln experimentator in diagnosticarca clinlcA nu poate trecc ..te de involutie li ca. op.l i. t)i.rirdJl rLd.. preocupAri eriucatioDale din partea eduhilor peniru copiii ultimi.cocupiri ]ega.esc conditlil(! materirle li culturale in care . Hallgren. .:rlt.. strnS:ci.r'l {fe.{lu.1 frecvenla erccliiilii in caz. Elc nu determini ncmijkrcii tulburdri ale scfi! cititlrltti.\l delin n]anifeslari sccundare .oltarea deprinderilor de citithrlr.r Lrnchi. 'l r. elc dclin ' l'. .

ris. copil l cr^ vioi. .t rt .o. S. clar' marln... dotat .d . .rtanla lor in {ormarea. r.r.' ./J. In r r r . . .. 1 1 .lt:..culi:ili h ctapa jnitiaU ca apoi adaptare'1 si sc laci {:.. r.pl or A .1 ..rfl. . d:ci di{iculti-ti1e provin in urma schixnbedi clominanlei cercbrale. .n .j i .tivitilii in spatiu si timp. ' .e btF .i j .. nr t.L.i h.i majofitatca cazurilor crr iulburiri de scris cltit sc manifesid deficicnle pregnante.c :r .t \'a z . N.:r.n ^ " n tc \ i z rr.r.r" .e ' -..fi|.m c a a c c s . n ..i .. Reusita corectariii rLnei tulinrriri de limi)aj d.c \i !:i reau-FcJra rr .rilor cle s cri:ci ti t f s t e ac eea t l s l s b e i (l c rl o l ti ri a mo tri c i ti i ti i si ... r.lLr' n.:r lrU)of. -i 1. dar (Jr." rl nro ri.1 i 1 .rt . ipd i o . cit si urrele deregl:id in organizarca temporalE. c i e l c p o t i m b ri c a J o m e compi .ri . dar pr in co mu l ar oa t r nlc iic i d i n ..tu: L l.rar.. mai i .r :..l r. t6 .l J r..'ra leiati\'. ID cazljstjca noastri.id€ntd desi a 4osLsupus unci invi./i :.Atoarc (asa cum a fost si (azu1 descrjs mai lut la pfoba Bender'-Saniucci.'.!€ri:lor scrisdc citit. Citirea a fost de la inceput la niYclul cerinlclor t.. i r-1 .i (liripozitic.r'.lp.."r ' . . r n pc r . . ' . lo9i( linrir2 jrlri s. x f . d. cste posibil.lc lr . c s.a(t:i (crla a e\isrcntei uilor tLlibufdri at. trebuje subjii.r . r l.u. t . .l.p a . PrFl . r ".s . .. citihrlui nu pot fi concepute in afara leziunii . i:.siigalii psibo-m{r..tl .... ." ..lte .r.. ^ 'i r r r ol. J-nr o r. o r . r.. ': l' .l r rl' J.n r I n . \ r" rl r Ir m i ..u 'r.... pro(€sul reclipct." L e e:Lt . e:ista cle fapt d.r: ' a.ir.rv i .i ." .rl r. I rt. in acelaii timp..cit o singur! prolrhrnn si anLrme. h rlrlL.r.. J . p..i :.. . nr ma i l a sim plc lc z iuni.ra t rl orrari G s.ent incrirrinalA nr prod'rccr.caprcitatca rle str ctur:ire spajiala.r. .d este mai raptci:1..r.. i Did. r p. r' rpr'r.. .r.eclit l. l' i p.1. '.at r':r l. rru r l l 'r pj|a f f l unod \te rp d -p .:'ip. apilrind Lrnelc rl l.r-planlil motrjc sau tulburdri ale organizerji spaliate si lFtlrlrofrl'. . u. se scrie cr1 mina dreapt:i.l i j i | . pLr Inriln:.. or g d n i ? F ra 6 .lF{i e . : .r. L.leprir. ..llt)r.r.oari lfi. ..rogramei 5colarc.i r^ . ' . 3 . l "l r r.mar s-a do'... I . r :..^ h" .rr.eapti. ..o .r' . r r.. dc roz{)lr.r.i v:d. Dealtmjnteri noi ne-am referit ii ir-rpaginile antcrioare (Cap iI) la rolul factorjlor de orjentare in spaliu Fi cle strlrcturare." ti a. : j. a in\''i1at s. r at ! : i d c p i o l L .rr liitor oe pregnart si ji1 copierc:i rnui tcxt.i prol)lfme deoscbite. ' T .a.L. d..joirs. J . u . r i i.)r rl .. dc)i a!r. m lp mo t..zuliatc satisfa.e /^. lr r " r r.r..r i.. ce pun in e!'idenli .' ... dublati dc o u. .:. alii r f ei! i.i flth rl '+.l r.zia niscirjlor. sc. I . r.l ^ l.i hj . t.dar iThr:i p fl8atn'rll. .u n*ol _o gcrat un asemenea puDct cle vedere "" credem ca esie c1o\. .J u ..ul'r...'ri. rr .: I t. .i rrLr..erdf:L:.ie cu mina..r'rtc bun. mJ fl o _ t . " i i f. rrF..l|i. rr l). e i 'i r.. r.intd :l fitrllll'irtl i.rca ci Cisgrafia unlri ascmerea subicci nLL esic caractcristicrj lr'lIlti Irr lnrLl in compuncrc. .LU r I.rr"rc cr . cind a\'ea nomenic . .l t. 1. tot parcursul cicluilri pr. rr:rr. p.:n. (lar ea apare surlr.ii"-i ca irnica s: singularn cauzd..'.. am prtui conslata cd sint urii disgrafici ii riislexicl care obljn r..1!(.. .j t .xe i n edr .ritmLrl lent in scris Viteza redusi ilr sclis se llr]Lrifcs|a mai piegnant in copiereaunui tett si mai p|tin c\'!dcnt Ir compunere. intreglrl proci:s ccmpensato:.1 . t. or lei l... ^t ur p .si tn e\.l e p .rL tor. . . firi s.rr a .i c_ f6 I to r fi '.1 . llai acliLrg:1mci pla!arca gafcnclor iD spatiLd paejnii pre- 68 . . Pent. d. isl i r. r^-n l r\.'rl i . 1 .t.r.ti. J j: i. .c semnlficatirc.i n U . .r'.t i..6 .rlir o incct.. afa cum s-ar p t€a crede. .. fl .d pirinti..unilor organjcc..lore mctric. 1 .. J odr or J d ' i /d ... ndi m. in gcncral.i o n r i e z l ti i n tr-o z rrr:i si ni toasA ...misirlni.."cricroa dup:i dictarc .. .u t.\i :te n rro :.r. bfdl n \r . r r .rF./ a \i r ceL -J c . ii P. Dd e rca r .area c:ircia depindc lormrrca abilititilor de scris-cjtit Din obscrvatiile noastre. i . .fl'. :. i..r (c i -. .. ! 1..ic trarispunere in spatiLrl grafic si nlli.litii. ]. . -. C alti cau2a frec. . pl" 1.. f. i.upii o:..r. a a. d.r prehr.rrdt al . d mr.rl-rca fi pent... lr/rrirtivcLr posil)iiitililc .o n p .i.r Si scris_cititutui cc au o etio_ logi. pri rxr. cr p d ri ( r .1.t r. ..T .o.r.^..i ]a imp.r r'n.i. c iir . Stingaci. iL. E.a a lcz.h :\. rl c . .. dc . r c pr : n L e A Ii e r.. 1 j \' 1 n F rru l u g :. r.. . Prii rLmarc. ' \ . iar. i . o . linia o"ganizirii spaljale.ormali si l.. x i. ri.r. \. 0 9 6 9 . p.-.1 ..dlir:ij nlr poare tl intil rati. cum estr caa..l a !o s iuprm r .r c a . 3 r 1.i .l stjngacilor care in\a!i.si a oblinut rezultate scoler. er e. ln aceste on.1r. de int . ._ " ' j .ur. Din prnct d-. ri In J : ..lilate in clectuarca grafcmelor si de unclc .. . ' l1i p" r t .ccrlpcrator si terapcLrtic depjnd...rJ rul .-j ^ " n ..i ' o rn .ari il.. i e /i r. I. p.a r. 1de Lr n s i mp ro r .je ?or'r.mul.l) c(rg l i ri le c r r r c pot s u rre n i Ia n i v e l u l c re i c r Lrhi nLL sc rcdr. Dar pentnl ci noui ""f" ""*t "o ni rr". | .tel urmirit p. i i .reale cragerati ln scricre.:-r ..y.raza ln prodticer|a {enomcnuhri resp{rctiv.! r.._ tr 1o...' JF .:zi. i.licali In altd ordinc de j. .r.\. r p. o ^... ! s .' frnr'. formularca i.: f ". . x . r.pinde ti de intiturarca cauzci carc a l)ro_ dfs-o..\1!i factori cLLcaracter. i r ' r .. n r.r a cl cfi r lt n.l rl)rre o conlradic!ic. . ..eori." I r-. i! 6?. 1..lcati..'sm.f.t .lei. md tor ndl -. i\1 bLr p.L l -.p . _de alii natural decii c.i ri ". r..orrlo.. : .i mJ ..ecinat.r.t.fi rmd fi j rte . i" .l . . rlegaiiv nu au Putut ii ln.lo bu.n era exccl(.rnea org. . ..r.r. ca. iar clr timpol accsica se spcciali . t. r ' l i 7 " r.i i :.. lir gr d j i . rlor .a r.loiata. lp. clar t)r'ec. odli.o i .rr . t.. -i n lr.

...ucturii activitetii. rufr'1d :omir anra :rr m3n:'e'LJr'" pcrtoaner'le |-':roparid fd\or'. mbrginala a''cnluJrea lor 'i in'la."' .f('a i.'fl. a irascibilitifii.i'.r. pot pro\:oca dificL t..ir.'r. pc rrr'.1 Dtni ia un anumit sta. 'n'turur". . in ansamblu si a scrjs-cit.aze sistemul psihic uman' sau in cazuri mai.. pe fordul Fersonalitdtii isi puil amprenla crnfiicle clr caiacter t)sihologic ce influenteazi negativ intrcaga etolulie psihici si ca atare si formarca deprinderilor de 70 I sau tulburarea acestora..r'llll la lnrlnl.le !'il'opaiulugi. an'rmitc p. ln finaiul accstlLi capitot sc simte nevoia unor precizdri slrccinte cu pri\.hibiliei satr a cxcitafici lfomjnant in aceste stdri sint fobiile ii cit si varbal i.. apare o reduclie a calitetilor voliltonal-motivationale $i se resimt perturb. o.'|. personbliLale i."olLnr"d dicdrm i(e a per r. Lll r"ir: dislexo-disgrafi'^ :1 rrnar' ^. \'.pit'ptoidLt (saJ '')s1:LL!ioralSr dcoarecaed 'leprinderilor .n 'p... r l. .r'c. disparat sau lacdnar. Lleterm:nat dc :n'Jfitien!ele \. nervozitat€r 'ti iritabiiir .n\aralurn 'i t taLr 'l'termrna turlr ..arF '...3rc dc scrisin formarea d.*.. in spc.rfj'c. ." rianiic-La mnditi'ari prnnu '\a1c rr.i. Pe plarl intern scade capacitatea de cognirie $i concenrrare a activitilii intelcctuale. tdr.ltar. . \erie:.. "a. pr:n pre'Fnla lioililslii Lrcir r.li ir) iormarca clep.a do ufLJn:/rrc in Lr]rI r'lional LlLr@ rmpreuLcistFmlil r'.. ..'.r. 1 . lransrorme 1.xi' -rr. a n.mplr'1tN .inderilor dc scris-citit sau tulbureri ale actclor loiico-gralkie.i. Jr ..1]:\?ld .."i jlt'"t" lr"" iletermini instabllitate in activitate 9i oscilafii com-""ip"i"*a "t".)are calitativi.r. cind fcnomenele astenice s' ryh.rcsr..epribilirale hipPr'mori\ilarc inerli' elc ..anul p t .lavorabile.r (. ..i.... a apatieij a inicrcsuloi scizut pentru activitate Si indifcrenti laF de ccca ce se petrece in jurul sdu..uner .u. dar si ca strrcturi ii suc ccr.l :r.a rin ul lor.erca si dezvoltarca accstof posibiliteli 9i pc misurl indntirii irt yirst.'. ii .urtani/'J a "'lemrl \erl'al..area pertunalitif i dizarrnonice.(a drn jur' nrrr'rpr t.. 'r.letrin lFr:r'r ti ''r'_"i I ... Pcntru citit..: . e..LFrcs'rl nlru .... ILrlbrr.. ia LLnloc.ro.no. . irbiFc\ii r^cp'/li\' uot pr'i.o ... si sporirea ri\. instalarea unor Ienomene artenice modi{ici inlreaea activilate intcleciuald si fizici a peNoanei consunullLi nervos ridicat ti epuizant cc cletermini firarca oboselii.m.. lr/.." i. si a citit-scrisului.-pa|ir' rcd dP J arlionJ orLlonar' afe'rd1. a tulburlrilor dc somnj a cefalcii.riil. 'rolra"ii a'lrutare . ."ir.'Fa..r'iriirt"a ut.: . care clczorganjzeaza dezloitiri motrice si a stingdcici in acliunr' .".ou lnegala I frnc!irl''r psih:cc 'Fca pa mpul\i\rtdtF s rpraapre'icrF i. I 'i ele 'mlrl 'die rn./. ca 5i prin dcteriorarea Lrnor functii psihice. in funclie de orientarea spatiaU si de or gar:.fr'rmdrea ota ilc rr'rdcril.rli elilcr d" ' ri . i.1'1:. dezvoltaroa abiLiialilor de scris.de'"..r.. Pornind de la aceste caracteristici. in psihopatologia margjiralaL si marca psilropatologic.1.elc caru se incadreaz.'1. contribuie Ia organizaren miscirjlr)r si a clatelor spa!io-temporale ca modalitdti de asamblarr a clcmcntelor dc misctrre si structrrare a spaiir:lui $i timpuiui irl deslis r':lr.ir...e :jr rcPreienlarea rlnor fcllomeire Si obiccte se {acc ir1 mod eronat.ial.teazi ttriui. in sprcial i. J.'. .ir. a cm:tcrii crcitabilititii motorji ti dezorganizarea mlscririlor... . nin : ifL'r ' ^ acr. la strucrllra psihologicA a unor factori care prin fragilitater ti slaba lor o..:"...r....rmir. .."..Jil dezloltarea iimbajullri. a.ezoh'are a problemei. i' genFrar' \.'. F.a .. iDstalarea iniribitiei. Degdti\icm iaia de pcrsoarrelo stiritor ernolionale. irt rFle 'F rrr o .izareasemnclor nu numai ca formi.. .||/ri o lirsta mai mare.r^'..: Jt.ri :n 'lora rurr'liint'i "i emori!-ar'rIi!i lii'ir."-1"."'ii irn-...i"i... it*fi"i""t"i deFurm" inai L)oJr. i liD.area acti\'itdtii presupnne respcctarcir legjlor (lf slrccesirne ti dc organizarc-str cturare spalio-tcmporal:i Odati ." i. lr nllir .. acestea sirlt relati! normaie 9i pro_ I tlr/ntgariz. FDrir'lerilor prin lulburarea. plar €\tern..'. . cil si dc. . tie "b:'ci.t . lipsa de sincronizare in acliuni sau dimpatriyi.t.idl.i prin n.'.rzinti val.'].1. desfisLrr..r "i.ri iD slera afectivitilii.. '. il?. f:..rnfl l( \ico-graficc. fragme.1|l.. (a.:i .iunc.' r.ganizarc ori nedezroltare ti nematurizare.1..r'..1"n". tfasalJri r^8"ri\e d.. af" l t'-\nli1'onalc.atcgorie...LIn".f .'t. se diminuiazi posLbilitiliie mnezice si de fixare a alenli€i asrpra modului dc .hem in vedere aspcctel-ace tin atit de normalitatea t)elsoane. pot inlluenta lormarca si {ir.liu...le tulburari ce au un caldcter reacti'_ duc la (e se pot instala atit in *tr{ flr.r.iL r :i d"Torga . .errrrtamerialc ce scacl randamentr-rl scris-cjtitului in -ii""ir""tm apar qi in psihopatia schizoidd' aseminatoarc li"ii".Jprr' le.h:''l'l 'i-.. dlrtre carc ceto cc devin dominante sc refere la manifestarea an\ictilii. Toate acestea.i""tr. caracterizath prin comportamente specificc i.r' sl..gor.uirc se influcn..'elului dc inst.ntr-o at. Ia '1 al ..zeJla ' ".n ta r5iloDori? nircrrrl 1. .r. sistemul lexico-grafic' este il:Lr noia clo:ninanti.. si s'P"rfr:dI1:. mpurr-mFnle baTaleiiF lr l|....or. in Ceneral. '".ctita.. perceper..jtii.liDi. favora.. Astfcl.trr1-rL . .

i cu rrete. jdeea cd ir manife"Ldrea dezvoltarFdd. Did. '..rea pslhica a _irdivi&rlui ii asupra reusitei scolare. copiii . dar im.tslcriie u'in dezloltarea unor comportamente aberante iD intreagil aciitit. E. ca torma se(undara.. (.apari Aic tu.rilor rcperate la in\erature.r. elc sc trarsfolmi in adevdrate boli psiiricc in care se tullruii sau chiar se p:erd 'rneie funclii printre care li ccle ce privesc lexico-8rafia. in general. el fiind .r r r. DEZVOLTAREqI SIMPTOMATOLOGIEIN TULBURARILE U. per<oa.. parte le Srupbm pF sub..esiora.tl viata.dpitol pentrJ a sroliria ur'taled ai. Ptiiolagic .rliit-di e d' piemFnre.rtc I.nla menLala.irsfelor.n cu aiir mar n€cesare cu clt acest€a au profunde irnplicalii in dezvolta. ir roneral. sau D6i_ ' llkc .)r"ach(ala cum vom vedea) |i forme caracteristice agrafici-disgraiiei si aler.rcle normale. mod deosebit.sgrafieivi .p('(iJl.lh. ri alte aJecuiJni organic. vom inFrca sa sur_ lr llLlim intrcdul complex dc triisAtrri djsjpxj.i. lln cazurilc cind formelc descrisc lr)ai sus se agraveaze. lntpc\j.{i"La un anumiL specjfic la p\ersoanele lhl. senzorial si psihic. h 1.neazamai mulr procesul recupcrat.o-djsprafioe aoar..' ingrel.t nor_ mrl lrlii de cele handicapate mental. treirea dranaticl a r'$ec.it1lea lor. lrlr-.. Ed. \:erza..Jf.. Buc.rJrile so compticd penh.r..:: \p^.. . 4 I.senzoriaLa saLrpsjhicd tl l.e dabnate reDulsiei Dentru rfortul jnteleclual. prelungirea tuiburarilor de 6cdscltil.1..e consrd d:n dFli.il.iir pc tlF. duoe la automatizarea acestora_Si la instalarea ilt constiinta Iogopatului a ideii cd. noi le lraum De de o part". eforturile sale sint zadamice.ici-dis1e:riei.r_ flrr. ce In Id c-p:ii afe(lali oe asemcnpdrulburari-..andicapul lerico-grafic.are prezinta tulburdri ale scris-cititului manifesti si in plairut ovolutiei psihice anumite drnineri in uftn. slabei molivalii Sj jnler€.i. clar si 0 ln.ll.ti. iar in srbcapitolelFrrmatoar" -ne vom Si lln.i arume: iorma p?jmari si do_ mlnar. ln pri..ap'rojp deoar. .1 urmare a necorcrlArij loT la timp. Pe acest fond se instaleaze o stare nevroticd.ngur _.are se adauge.sortit. Tulburarile slnt deosebit de cvidente in latura functional-semantice.. Studiul tulburdrilor citit-sorisutui Fi corectarea lor alevj.lrr nind Jc la .ri. pe caracte sticile specifice categoriei res_ Pt(li\"e Je hrndi.munF.cc dorirn . dc celc maj multc ori..sului icazut ientru dorivilarea scolara la . ir.cesrpa. pF linSa .r c6 avem (a-!r la(c cu o dubli deficienta .na paj-tc. se suporte handicapul rcrF1t\clivto.

DISGRAI'IA $I DlSl.: rerom. prpcis logopedj.lorii eLiologiciai tLllburdriior icris-cilrtulur' acrrm p". prost urgdnirar. lc pr. cnpia un"lc c*G-. Lrn rliagnusri.ol"rizare obsprv:im.:.ri e (l c l rrl b rri r' s PrL rn d arc.rnifestare iD cadrul rrnei categorii bine delimitatA.olarizare. prin instmire adccvatd. . cfurrul "i exer.rie.' l"i"r"s. Rezultd. Lrifi' rlL.n c e a rrd P dLpa. ti) Disle&-disgnfia Jirearii. dar nu au o circuIn adeviratlLl inteles al cuvintului putem vorbi de existenta lrlburarik'r dc scris-citit Ei pr. i. . li" 'r pr rm.. a n e .aJilol antei-ior)..". fi.. :r. apar ase . ri8id. [ngvistic.. d e\i ne i nuri l 6 o . u parte.t.l grafome.nrtcbjr.diar dJpa in\talarea lor' A.. ca 'i ra alrPle. C.. intilnim pe fondul afaziei.i. ti psihologicS-pedagogjcl.ro-ditgralia motr'Fa aparc Lrrmap a tutburjritor d". inl'x"uiri-substiluiri'onf ' i"-. man:feslalA para'rorat.i-'. ritc cl. tremurat...ire \im\"lLr. tenrllnnt. ). ele au ..onditiile n"ecsare lorniarii dcprinder'llor de scrii-ciiit le plrtem invoca aici (dar ele au fost analizate lrlr-Jn .iziria *cric-cirit rlui. la fd. au rnai fost descrise unele categorii. iar iD rnele cazurj.-o.*tJ. motivatia pentru acti\.'fri'::ii""*".'..:lilo""1" scu stru'rxrd/r' ii .i u consideri ca fiino tr In. 1) I)islp.haraJiei.lrFse c.ri esto naslijcnt.-itit rumanc.ji etiologici.i. linge aceste fome. Chi€r dacd ta sfirsihrl primuIfli an dp . in raport de o serie de factori prinire care rmintim: ni\'clul de dezvoltarc psihid. pr'rrr. pornind atil de la exper'cnta noaqrri' ilo.i".dar ele nu au un .i.Jexie-rlisg./entam cial in cele curopene). -=irnua u rilor crafic'. 'a r.d sdu propti"'?i'o. merodotogiaprodarii scr'sr'llirului .cteristicdgenerald a disle-Eiei-d.ilrtc. Hvatrev). er' Nui rom ircerca sa ra\pLrndem a'esre ..rtlal de su..ri.un caracter fragil 5i lnbil.orfur Frc.. l rnii r opii.i.rii a? """.lil.1P1<lr." ie s'peaaritate sint descrise mai moltc forme de d. '. cd o card.*ri"ii '' .sdar. am tuar in . cHea I'r rll nspcctulde imprecizi€. a necunoasterii unor Fguli g"amaticale si ortoepice etc. 'c'e nai pregnrrntedpar ir di(tare 5i-compu'i <il5bi6i la 'iLir" subie^rir p"...orsjderali' \pc'if:'Lrl limbii i"ri'. .-.e \i re l i i c u n o d :te ri i l u l b' rrarrr' r s' r si I ii.o"ii"a.i. odatd cu lnsu9irea clrno9tintelor necesare. dlrtonalS.4". ncregJlat. subieclii respedi\ i nLr p 'i" realr'za .'i'i.". rntr" sunctele aLrziicsi literFre scrtc' i. dar ti cei de naturd simptomatologice.uvi..Flc mai impurldnt' \irt: .. Asemenea irfm.". jne. separareacLrvinlelortn siLabe>i scriere ondulata..toturi" sau d' dP2aottorp ii'^. t.ifi.:i ''p 'i r . I'l lrccerco da Id rindLrl pdrcurs la urmiitorul .re ci D.. "'i"'iri*it". prinI' O. 4) lrislpro-disarolioputd. le pufem diagnostica nurrrri dupil scdrgerea timpului necesar formdrii deprindedlor rcslxr'live.".Lrm se manite\ta: I rF 'Jm ia -. nclc disorlograti'e se manifeste difi'Jll.st.-*r. inceput sLrblinipm'5 in araliTa manife"r...in paginile rnterroarc .I redem . It.L: i 1i i. i:r.nuile d..eeprc\upun'.-. iar pe de alrr parLe. devine oportun din clasa a II-a. majoriLalFa ::nt Inmune si in allF irmo trn slrc' nenctor p' rir.r"iit"i"."i"l prin arePa ci. inegal. ' i al P e rs o n d l i ta l i i i"ri.lecluare.are sa aiba in vedore nu numai Ia(to. rndLe. adeseori. "..alirortcno ""ri. in rurmar'a abili rbliinr dP 3 "."'o-u. p.i .. TJff :3'-'!.ii" i':i. Toatc acestea fac posibile aparitia unor lenomene similare cu cele pc care le intilnim in dislexie-dis€F.. luin_ . ldsindu-le libere (in scris). afatiei..E INTELECTULUI NORtr]IAL Daie cilirorrrl s a cdificdt .ca.pproporrinnaL .afie. rr.r !eneral. C a a ta re .rele frecrenli aLr cle ? .ilijlts l. a entitate de sinF sratatoare.au sarirea peste rnolc spalii. Scris-cititul unor .i a.ca i".tumitd . .tura irr a@asta .t s rretul auTrt: -ii r^i"i. i"rictirli orcsLoraim. cit .totu$i .. ii ri a" tu \alorificaredun'r date eYisteni' in litcrarurd lf.""t""i-"ii in acl. I n plJ : ..t Ce plecare componcntascnzorialiiafecratd sau sisl(mul cerebral implicat (Leapidevski.^" .. nnnifestarea Jenomenelor rcspectiae a1L cd Ltr ":lf. Acest timp difere de b o cateHorjc dc copii le alta.ri jusLificdre: la (P \il. si in ll o. de la sfirsitut clasei I. l literelor' cLr\intplor' grdAstrel apar frec\entp omisjuni atit r z:tiitoi sisintaemclor rii". a posibilititilor limitarte de analizd fi)netico-fonemaiica ii a concenhdrii atenliei de tranGpunere gmfic6 a sunetului rostit. hipoacuziei etc.. i*t.iii"...-'aracterconstant Si dispar de la sine.orda o impurlanra doosebira Aceasri lorms .i..{i cox\erulird D€ntru cri mul[i arlr'rl o neaeA.1i prupo""ti"" i.l {rie o alli l'tera dec..i*iffi ilt''. intreb.i sDecificc.i":::'":i?"?. considerata ca {iiDd o incaDacitate.iertr a scris-cjtitul i.ln condiUi obi.afie cc prezinti fiecare o seri€ de elemente comune frirlrF. .leg. ce sc datoresc nettepinjrii sufi.'U'tlia !D'.n ra i e . 'Lr toale elorturrrP .pl arul d' s . 'i" bara ci srd o cauzi. tat'goriP nu poi e'ectua. Inci se mentin fenomene negative.n urmar'e.i. pe.. :.EXIr\ iN CONDITIII.-'*'il"ri.. cd au fon formare nb iteii alc scris-cititului. .trlcitatc $i duce cel mai des la un scris ilizibil. a.. .

i mai . nl.' n d \i d dpar v (FrrP o clr . M. raf d. ..i!il. 'r d''rld.. Pe de alti part€.r.d€nolind rrcindeminEre. pr:n d roprl rlu s Drrn Ddi"a pentrLr (lFl\.rl .noi Jm:nve:tgal i "rnjnrl I Aj u rias uer r a. r'minaLe. atit pentru terapie. d$i nu am putut pune in rvlrlcnid njci o caLrzeprecise si nici in JiSa medical5 I| era nimic '.a.mnificativ notat. Aceasta ne Jace se credem ci la baza tulbuliriior scl'is-citit'ului (in cele 5 cazuri) au stat Jactori dc oldin t.. . i. 1.it.ln ' r'1. fdiE . la acL'llia .rls-(.distrof.p..:ogiPi adec\ate de predare-in\i!arc n scoarade l. . ..ar"pelr 'or 'Llbur'\iraLi . ulomira-Li e"L..a . dinLl imPresrd ci intregul grafism este n€g1ijent. cu rLale bL.r-a inalobcaze subiectii neindeminatici ce rcalizeazd u" s. manifestiril€ iulburerilor limbajrlui scris-citit aLr ur crentai extrem de larg .. p rlLar: €1" d:ssr alie di. rjB ci auce ta forme colturoasc. o I o l " b " rd to r :i "".'. ta 5 .rir r'l4Iit: . ldbdriat si lsni' traGNpa a III-a sc rcfere la subi€clii jmpulsili ce executa ur /:lnrgan'2"n.. Ddr a.- !i l 9r i !t .{:ci.\ihopcdagogic sau ci etiologia era mult mai prolundd . 1981). farA F hi\o'. .j:r ri ' r'1 ap.' f i". or.. no' i l . critll oo- durri cum urmcaza: '-C.or'ra'e" rf-scJl 'i pr. A tz i a s . deoarec.c d. p." ai"op'u. l\ i i sk sD bi - I' I3i*' ti:r'ri..a'P\1e.i rfb l I rrL.iatea 'i rcorJdrea cecd .1.apar.itit si ce actiunea lor deJavorabiu este in functic de o seric rli' f|ctori ce privesc strrictura psihofizic[ a copilului Fi calitatea lrrrlruirii.t.d Jirerelor ...r b: . "i"' """"-diiicriltitile lor motorii. pentrLL ci tendinla lor este de a se agrava odatA cu inaiitarea in lirsle a logopatului.ihreitA n€gatire asopra personalitAtii. ..J.l .l.. J .u (drrcr. oc A J rrrt i r i n 'i 8r' r pe Ll r' 1r-' i c' rm I 'r.ntre moLri ilale ps'homorrrcra d i 'lp la rc'a!14 tar.Lrlrird. rrr ||qrrs f. iar in grupa a IV-a au fost incluse alte cauze porll)l[.dcrc al trdburirilor limbajului scris-{itit. p(-cis . Cu aceasG ocazie s-a confirmat ipoteza noastra rr l)rivire la faptul ce chiar in conditiile erdsteni.ndir:ilp in.r log"pco n" ir' sr or"tira :nsLa1:r"'J ' rilnr rc. d.|lr nperLrt tulburiri ale scrjs-cititului. ' e1:olo. r ' t J dr d l r d e e i s c i'Inil !F cdraLlpr'/'d. ingustate 9i inghesuite' crroa a ll-J clrprind€ s roie'lii ast'nici lip':!i oc \igoare d"rur. dir. or r s or ale.: -t. Bucureili.m. i".rJarca. bL' r.utls.L:\'.t'"1 t-i a g u ' fra .i*irrtor.r.rintre \' rL \'r.F .iL-. din pr.) i:i lu L. iir p" -n rmLl |8rlli m lti e n' "t""tl ''in'uzI a pagjnii.\olr"r.:LFd. tr lbLrtr dl" r'mpreocubairlui scr. .a crrm ari lazut incA din cle{initia pe carc am Jormulat-o in (iapjtolLrl antcrj. Tulburirilc scnis-cititului au o i. ."a i.sl. c'ldrea lor e5tP po"ibil.r' .. p ' i n can' ol i dor' a ' l tt d to m ' ttt' J p' pl on tnt" n V.i ' LnR l d '* n. A. .pc.. din toialul oLlriilor investigati.rJrli. i_ tuat '!'!r'i-:. atu. Dennef .rr. i_'.le.' eJsta c.r t r ls ir c s i p .l rirtceorii de cauze precise si posibile a provoca tlrlburdri alc rrrln-r'ititLlluj.tco mrltc retuguri !i o slab6 calitatc a traseuhipermctri.:re. ripsrrc'o I oproact'r tr.n r | ' cu corca9e. ljpsa (le orsanizare pun lirp. e-ilJr I e "ri'-':tiL poriodJa ofe c lir.. i a cl .asla nu 'n' arnr.r"" llll crlpii de virsti preicolare mijlocie si mare la care am stabilit ltr.llarpa p'ihici armorioas' iol".i nu putea fl .i.d o!pr.riderlliate prin metode obisnuite de investigatie. 238.-ri t. h ideod (d rL r e \i s l a o d i s l Pr.ei rlnei etiologii r.rncr ri" \. organizarc GrLroa a I-. t. . dupi un numdr de ani. Lf"f m rs.. Ed. 't'r .s cir. D Fi Iii&lti.^nc'dcrpnte. c.J porn:nd d la 'un a I '|. c au rczlrhat din fiSa personale a copilu]ui (vezi tabel nr.l eI' dr i ' r' " d rp d z ' oa a rc .ci cind ele se conftien:izoazd sau atunci cind detennine esccuri scoiarc repetate.i.1.r dirn"n.i' .. 3). r".mdr' al . !n cvidenti Grupa a V-a clrprjnde suirieclii care scriu incet. sc prr ( . tfe 'p:ral. ? rta r fot t s ' ) \ i ii t " nd i n l " d 4 a s a o g i a ra . rbt)iii respectivi au fost testati.rtnplr\e nu in toat€ oazurile pflrvoaci tulburiri ale limbajului . . cit ti pentru imprimarea unui anumit specific iD nanifestarea 1or cd in anumite etape de cvoiulic i7 . '. d fer-iitrte.r. i.ra care.ji aLr o evolutie de la simplu la complex.: rri . sra fre s : r r uar d penr ru c A l a l ' e ' rre n LdLP S or:. Fed.le\i i ' rr ia...i n l rv i tPo . 1a sfir$iul clasei n Il r de gcolarilare. EsL1] remnificatir.'-. rercgula.u " eam.

. .* q .!rJ ^ 1". ctealrd..L-.) rl'l)ii . lxr)t.i . Psihologje. itar nu i9i (hr r.. pe de o parte.44 "'"^. nlrflorli : ' rw I 1.t -Q'-. . r .ra n..orelcaza lar u oreocuoare alcclllrxrlrl. . -L!a4 -1"*t..(. c r l.rl .- Fi g. t.sioneaza prin our'nrJ lor ar.*^^ ul. (ipice disgrafiei Si dislexiei la altii . \. iar altole a fost abordate cu totul snoradic. Ordirea pe . ll n (!ta f i p. itir.^. '"xr. h -J" L r^ y13o.i nte1. l--u. Nici nu arn putee face o asemenea afirmalie.i citcsc cxtrem fu lrxot in raport cu colegii lor de acceasi virstd..*u h.i .np \om reJ*r: ri Lp carF . ln actilltatea scolari..arcd cliversitate a cazdrilor si diferentelor ripice de ta un togopat la . Niiri ..:.. decarece actiunea meiodclor si prooedeelor sint receptatc facil. (J) (opii sensibili faie de delicienE si care Jac progrese remar. Copiii cu tulbureri ale timbajului scris-citil. \. Pentru uncle djn elc rlu am gdsit referiri in literatura de specialitate. ?8 ..tz('ozi deJicienlarespectivd ta altii. iIF\tarilor \pc(ii'. . adoprir ii s.l c c o m p o rl a S rdde di feri t. (:nivefsitdtii Alalclc Bucure.r-Lr.. Snrt douA Jaze care devin evidente: in unele si- "L€--t( Z. I I aldra rirm. .l. dar manifestn o oare(are repul3i-tl tx'ntflr citit. SCRTS..r. Deti pare sr....xici Dar.>L ^'^. .i parlial in . l) . . dur maniiesti o incapacitate evidentd in a se corecta .gorie la ar.ii . L .c*.. cit si iir ll1ii. iLii.lisgrdliei lo tcol4ri. r 9?0 .! t 1l.r4 ru I.i i . l).1L.rlui lnnt.rnji aLrrofi ru le-au considerat ca fjind manilestiri specifice aL simptomatoogiFi di5brdf'e . : dj. imprr. prezintl o serie de avantaje pentru activitatea logopedice 9i pentru formarea abiiitdtilor corftrte." l .L ^".r' ne(ibscrvati mai cu se.tu "". .l.. " rli-.p. . dificuldtile cele mai pregrrnrt('nu le au la dictare sau Ia compunere ci la coDicreaunur l.-JJ a .al nrni col i Ldnrc Las i rl \_aN rl .o/|..rl.77.l taf.teristicile diNletiei ti . vom incc. data fiind. \om aminti cri satisfactie contrib lia autorilor romani si sheini la Dr.L-.c.-ntz. rl l . -J* t'^ .:rrc iii dau seama de deficienta respective ati la ei.1 /^ .. E.lin prrred fdmiliei.1 6 5 .NT.ar/ o abnrda-r in diirLrtin rru .r v c d e re d isgrafi .. . t . ppnlru efc.pt !.alJile in indepdrtarea lor depunind .i i si di sl .fira {..)J)|rrrczistcnlela jnfluenlcle pozitive.tl nau &^^' .rr..-. Carc. In continuare.ruaroa remel.^L'. . * t"l*.. . Lrn erad do drfi ulrare .| ' rtl (tr l.e I za.. ^ .l r L t rl trt ' ls -a u i n c a d rat i n urmdtoarel .jroalf de a ob\ine reluLrdle . Existi si o ait! .il mai bune si rranjfesUi preferintd pentru disciplinclc ta care sint solicitati si scl.... It i1't...l l{ o i n um it ii . ori do cite ori \'om dved o.l|rttr.1. fiind srr..A.>* !" -^t-*.^"/ . 1 6 1 . r..linutc de un efort continulr. .4q ?. De multe ori. * .i Lltst.sti.t t^ .r"L *J.totodati .J 2 /. . .r' r'r.l.|ltircazi delicienla respective Si nici tu'slzcirlr'i rr.1i /ns trl eri of..rjilelor di{icult59i. chiar dace acestea comport.a :i IFrlrr efectuarea cit mai multor exerci9ii.un efort activ tn raport cu influentelc logopedicer. 'omplcxitated n). \1. r .trprinzatof. p ..ca se analizim toate manifcstArile pe care noi le incadrem in catcgoria tulburerilor dislexico-disgrnfice.4" A"^b* i +1. \n ."^-.. ^ut L.". LE.. S cri rul di rgr.!*" .prubabil ... L..ir.um \rnt mrrcmaricil ..-.. (.t)rind uDele caracteristici ce lin de forma Si merimca gra{etn|lor (fig. din ultima categorie.r dn acr. l .".--t.. Astfel dc copii intiml'l'ri dificultet rnai mari la scris./4 ^.t-.J"** C.i €ramrli.ris .CITTIfUL INCET.e mai pulin..rmi in condiliilc unei exigente 9col|r|'| r|drrsc sar mai Libere ce sp .. t7e/n' * *. STACAI'O I l lb lnrc ca cea mai marc categorie de copii cu tlLlburdri disletlrrts(llsgrafi{re cste constituitA de cei ce scriu .rl. i. iar p.<-:.'/^ r.ulpma di. consicl€rbn ii .".dzia.-^.r). r . ' k.I ll'.tt (!'pii . arit do. ..ea mai rcprezentativd pentru importanta si tocul ocupat in cadml simptomatologiei disgrafiei Si distexici.

( u lm plicalii m ai 'o! iot lr ": nr I J" .lc.1-1" *. nu a lost : "r la r ' i Jr P s..cit fi jotnl! iste con..r.ea .l ' ...r.\.4 " a**.rrmal djn pirgin.' n' r. i-)il. .tdaiii capilul s.rl'"t. iar sprc sfirqitul clasci a IV a realiTca. L.a1 i....' ' i \i .t t V. .l protieme acoselitc in in\'alarca scrlsrtllli c'-1 mina p.. -e". " ./^ r)tJJ)t .1 r ' ir'rr'' ''i .aru- AL 4^W.. ( lh cl..a aa. .' rap...pJ."o-n--n #* "n ..' n. i .^L .t .i "ii"t." .../'u. . 'r I ar d't r L Ii .. a fi U -J1tl -t.. rul r rti coPiii n' ai sui ceea cc ne. y'JL I 24.' . -:iJI -2/r1! /?ada1 t2 /.' i ... .L 4^.^ /L-9/.'lfl.r ' J r L ir '-r'l t ur r l^ L" li -..e prilcsto rapidjtatea.a l" i...^.rnd @4 hL\ ful 'ti-^l'zt .\t//"a L. tJ).. \(.io .1. n ar '.)Imi.p * uxi lo hiz )--.. t^.-c.I rrrLnct Cc veclere motric.. . .a dct er n. .el .r .1 . .iii progresee\'ldcnt.narcat ci atunci eind i se eiraS('atcnlia.. s r l unui lofil d islr d ic si d jsl( r i.".. r.. inghesrie SraI.. i' '' ri ^ri pi L : r : ..-(ti . d") -. . a.. *- .-.sescspaliul n.*" ? Ck* y'. .r. . Dc r.4 1 r' nl i r:r' r nrrrl x i L' rx r' ' /i l l i ' r' i L # /Lc". S .-lt / uw). ^: ' \J' ' r < ....1 ! /. 2"3-:Y lran /qLdIf F ig 2. inat s'L incadr im i " * . j|.i.risului (lcyirc normaii.1rrzi l'.\^"'d -& ]a r. .4^ r'.: " 1.z.| r r "n opi) ' ' 'i' l i 8r.1:. ' ' " .1" " t" " " gr avc 9i m : ! rej D ectl ri i 11 al ti ...r te.." Jr t' l r "f d_i.L'J.ateg or ie. r .' ': ": :r- ."..o . &. " / bt 4a.:.. 2. '.+..a s ." posibil'r pnLrcrea rircanti. i..^lr 1r . t ' ' "iLr .3)...i .r. oi dc..r/-. . dintl impresia suprapuerii rint ircgale c:1 mirime fi depd. (fig.. * .r.D r " 'i r.i rrl ]..t i' *.n'aniI t ' a m n_ . L .'.. ri a . or r.it..71-x1ht )tclr. ln ).u-r4-.'.a/." : . . ).'.sa 2 lI r' 80 8l .:.ti i..Io-t.r ..-. . 'ir il f \ '1" r d' . J. id. JS t >a..2:.c\f.-".. ''^.-* t4 . . i u. s.oti i i L.|t .c.a.nn-rd L -.. s." . l E I t r l \ : a .u."t..Fl ..1 ol t.ti.i ri ' -. irrcruci:at'A' dar o usoa.t.!.t'!-"l&/iL tu.. lljl.r . Ial^ :i4-. i2. . atit in cec...y .sticnt dc Ia ifccprt de dificultiililc salc si rcc('pti\: lir ac tth. . r lect ur ir se m anif cst h 'r '] a IV -a Ini j l ocLtl ci asei ri i : r ': f r ' : ' r ' ' ..:. -^1ro -a-1 il-dux )a..r i.l*u G7L.z 'cfu !i ! /.ri .aL1 p1. I p.1k .1..y rd-r4 y-u . 'lr r i' l': li S'I i 'r " '1 "1" 'o: Jr 'lr p r.''... '. i tlt er es|r l per lt f .i .. ^i m al .o i. .t7.sa-.puchiDosrr..i stingicic sau ]:'tcralitaic ''.A . -'.tL .l i l at!. iar in altelc.o foart€ merunt. .ui .."-.. ' .fr.r/. uy L. nL.-n L-7 . grtr{emfl mele.u:f4 . p. . r idni ...-)J.

. . i: i r u L .pentrJ disl.rLrr I In ljt-^ratura de spcrialitate.. Au existai incer.Lrttali.il.... d flh:@b $& 4$ dt*-. s:r'5icr' c'mponentc Ii'J'i.\L ' .:1' .erri dc ^xi\r.^4'. t. Dar \F .d -stc \atirhila..a fa.1. nJ JL p.aL^^{aN^. HFmrr. viteza realusd a citirii si scrierii esl .!-iilht'i /04r' t's.ri.E .lor dislexn-disgraij.Brchmdnn 1F lr_ ..m"il or \ l l .x. ca o entilate t C ri tc h 1. d(tfcl . i: rr Ump re . pcsre rerr pred rcpeJ-. M.ifestE prin neprltirlta. .neJ fijnd altFrdlii . da_ tolcsc de Ia nivelut perceptiilor aclLsrico-\.... . 1('nI rar ..:.. mai cu seami cA iiaici fenomenul se manifesta mai evident si mai pregnant.p bun. .... c it .urdro a \:re7^i ciririi.1r qr cx.v 1..lil. .w^ lag0t6.b . dFplin* l ..c.pcrcepe J"ii . compai. i. r l..l."^ W'frhk.":.po.o a ti L t. Claparade propune termc nul de _.risc Ia capirotuLerinlogiej. r n m ai .r' .t:"I:.. .i .r. sF gribe.r. .:.rre..l.tii'.. l i n.i':].r*o .:' ilrll.. a"'elY$* X"ffi # h 'l{u'tX tV'm-v fuN /i. .. pentru citirea lentA (ieduse) .. . Drin taptLrl.ivliint.l:".r incel*. r . -ton..a p n c i tl p te .i. I ic .cl -j'll.l. DLtslet:ia ChilLl.rimpinau difi.t ld ti or'mai l e. nt lt' 'V1l\lt..i ld. 1 .].ri. Atunci se poate spune ci e:risti o bracligrafie pentru vitcza rcdusa in sqiere.."es. r^. rlor gr. rtesc .ur.'m ML t-C-]\t wt a-. lente. !a alrnr manif(-r.Xr.reme in <iescrierea vor_ birii sacadate..nind (lc ta termenrjl de bradilalie folosit de multa \. Ed. l"r.r l r" n d j .c1 noatte cle obicoi * ca o stare de fapr cA ritmut scrierii si cirifii ra dirgrafici si dislexici estc redlrs....{ .brarlilexic{. i..' fuL "*A n e"ffi:ffin. .UL GARFTC SI IN INTELEGEREA SENSULIJI CONVEN}'IONAI. a rn 'r I nf ."'l""?i:x u'iii"i.a. li..le si in _rulburirilor gcncral.<P4!tv'D^.rv{nitg Kilf. (ooiii dotdti in c:l:rea rapida \i dcpi cdrc i. iF .cu l'emarca ci ta ultimele doui categorii fenomenele sint. .)r^' "I'tt. .dp 8rc."fi'1ii'""'f l"j"l*l'?:: illllll.r)pilullri cie a idcrtilica si citi cuvintrLt ca un intreg. \ . le '"'iio*i! "5"'. a^-. curpcr. ln principal.'+ At-hJ.x (ul \rF.r". S cri srl rD ci l el i 1..'J'rNt\lY trd6 lnL In planul lcriei.erei qi r 3.1 .l (l!'27) e5te de parere ca un dictexic circqrr ". .u r!..4!*..tnfutu-."i'.r.nfr. l.r u J ...1 .1-..F tare..'/L1f)E#".!'""'JJ.:t.i vai aesraua . p-: .i l ir c . dr Ll in cr L! / a ( ur r cent r t r ii acr pr a 'r nr r aI lLor r ..li':lifi n\ lk)firr- n J=. xt4.m.. l '. I \aL.-nl".t:"llll'x :J":: illiii": J..tLrt..lii tbcind. TutLrci. tNA*'@lw*fr^W ^-\a' ".Wtn^ .TATI TN CORELA.' .l. \c "I. l! .qlT'l'.n spec:at.l as a . ! er b..A(\. j.. J^"tN Ntltastl-l^ilNd f" b"'.ulti. 1 lL.:t42^i *'o &{tP r.nhrI afirmi ca. AL SIMBOLURILOR LDXTEI \ .BEA COMPLEXULUI SONOR CU SIMBOI. '1a' trtr")ffit)f..64r.jorirare.r_se Inrr..iF "nu 'r"-iln. 'r m alir Dc aici : i o \ Fr 'c dc i . dc Ia Divclul proceselor cognitive ce aLr impiicatii n. dirtox _ .w/nw-'vF'-n'..illt o m H e i n . ....u4rd irlfd K^-.'ll.. n l o n n . y.::" :Ul i"l'._ddrurateghi^:rului.it Fa dcvinc o torm. r l ii. SUrir 'elor dF.izu. ficc"re (op'l dislcxic .. unr .tu.. rarc.:ii.i drop_ 14LnM.i ' gr '.j.1fcn. fri* * r. comparari\ .fv4^x ^L b4r u/N I Fi .'nen.a p i i i .Jnai accentuate.':lllll. p i .li s.u normalul. n o rmdla... .i.DIIIICUT.Ll1':l:. ..2 . ascmenea clifi.r&wrt' 4w-7ut4. ci rind 'r citcsc Dre..:. .r t r al' i nrrcgi r...'1" :lit"i"[:i'.uitdtile se mar.d prl'rracF qnfpl.patrv(] asupra cfcctuirii operatiilor de analizi-sintezA 9i rtiscririi_ nA rii si mb olur iio. i. 'r la'er lJ un^' r 'lcr 'nlc c^ sL c.l . .ttdl"Tra.'fu'n".*Crit.4r..tr i | r ' i.i frdzP l " r.rf!.ol I]ockq I nrited.| \n.lrn c-rt.ir: dp mi.n.l af. difi..I[k^.$531.l f_a nr l nr' ! ri a2 83 . n'fr^. ) \ tc tt'Y. .. "\.-.. i1 .upi i sau auot-.s .'.tLrd. riri psihice -.le".J voce joasE.

:l-::. ..i:]ir"r".lrl urmiitof .ri a . lit(are frorclionerea..ir planul iclcaliei."_"lili nr.re .i.ll: J. :. ."a d.nr pai:tea dlrapt:r a rindtllul ({ir'..r c"r" mt.1rry..rponeit. lui .6 'l1.. . r d.. " rnri ..r.i.jj | .i &n n^ *-*-' uutf'- t- ^"fJ?4 ". . rl | . .r ..t j .'..izuali si a.ji i.cl. tuo. 'JlXd( i-. r.fi. '/A (lictarc... rr: ri r. 746 ^-anl'i .6-Ldl. I li r nLr.. i .1. :r..ta wrA o/w1a.i a.... r. ce se poate manifcsta priLl rcdarea inegal:r a unor grafeme..r . J..mo.{ .. loml.ii .{lorea rcrlirrii kr difefentialc (fig.ontroiuluj cclor scrjsc. i..n'ri.tl .c . grafic. r ur"'re . L./.imrr. inrr r.l ri r:.mc n r. er da .ecta a accenilllui.ri prca sus .p " . ".')I milrifestarea s..Ui .. . j..titi\..i. ^. . . compc..^. l F)'1' adunat( ..ne.are ii snrt ianirliar:.j.-.ar'..:r....llici. g*'... r'^ .erea r:ur.L d4.t i I.trmpi ir o J | . ..ate si cchilibru fa.-t a. r ^. ?.ilrehr si Iiterelor ascminitoarr _. . ..r . . r d.:*."c t .a-. . .4^U"/u.L c1elect... . Fdl ..lord componenic...un -au. rn Drirr I "lpni ri. r f._ lr-l rc(D.. n. lr J : !a l rrii I Le Sh jcire r lor./'-^. G). ..-n.-.'efi !:p rFr... r. u u lu .r I Jist^\i r:ii .r.L2a 4< . 6. ...li .7i '1-1\t\.ivc. .r ^. i sen.a unor cllvjnt€ priD alungirea unor ljnii cc unesc cL1riniell'r..ot*c . sfri.l ii.r". \..L rr!j .. . l. adoptind o pozillo ari prca j.<..... . 1'.spcclarea spaliului paginii..]:::'i.i .rnr n d1.ul ait'ria.::[ii:"ii ii:"]::li:* . 6\ .... ' ""..s.pd tucmei udrF h rcxr. ... l ^ rru r. inciLecarea ahora si Prin ncpistrarca direclici clc scris. 5. . difercnt.. comprclrensllinea pcrfecti nu se realizcazi decjt la ploprzi.^ . rrr.qo_ men. ir. . o comprjmar:c.. e@*..ao.!..L*|..mrierea unor f(rleme sau .d d e Itru re ..o. :.. ei.r *.jf. ntL-c r.o ../inr. . -'t " ' - J u i "i Ia ' .lili in jntcjcserea celor citite si in rcprorlucerca tor: l]:i .tr..r ! Lr r j : 1( . | .e | 1.. .uastfi catcgorio de disI f. . . -.rt ri s..' a" ..i. c.i t .-:li li'l:.-r.m'sciri ate buzeior si emitcrea I \' dlr ' ^ 'r I imp'^ i\ L^ o.izrnle.gr.'rtrr c:i subie.r )r \r tlj. ..l_.i:j .t.1iiXi:: ff'. conpiexul sonor.nt. sL^*. ^.ri. .-r. ' ri lFq . trebuie si exisle unit:rtc si eclrilibru pcrtru a put€a rcpr(F ilL(1'._ rrllr- * /. f) r dS*F+- i :r : ' &F 4. -.so. i)'Il)ate acesie ri. Datorite accluiaii a f. DUrrlr. sirirca unor tindlrri.. %rr b.tt. .ri.ru".i.it^.-..ru. : . t:ti^in. I d' .l":.a .-rl 84 .. ' actilrgiri de grli€me si cu!-jnie. lntrc celc ..'!....utili i| trccerea cte pc rindut citit pe rjn.T ..i sil aparli.m. jc \ .aL &?.lcnta aUdjri\'A si simbolut grafic... C.r. a operaliilor dc anallz:lr rlt7ii."_ f". ! .l:l'j"m:^.. .rat . t) astfel dc ilni.. ca -(i a cerlorcle comparar(r dis(r.Llr - grcLrtali in citirca cuvintetor cu ur grad mai mar.. . ' t. ..rjt .rdiri\ r.r:.rol are ctiticultdri .i c o l ah rrlF :i":".lor irr !i i' \.a^r..' de difiit dctermiri pe disle:ii(l i .& btu rt a. -i . mai cu seama Fe cn|itlier.. '.rotirca( (trccerea) Llnui grafcm in lo. o scri! de caractcristicipe care lc sintctiz:im astfel: |misilrni (]c grrlcme si culinte .-u r-r:n i . .i 1' rrc. | . n-Jnr . Crilchley sintetizeaz:i alarcte ld iil LIE id ee a de bdz . FLt d I n.:"p pJr \.J. la .cif.iic!ltiili fa.4mrrFxrl c^. rrr: 1.: r-.p D o t ti . _pe.. 1 r r .r. r..+rc-a-:cA!*r.. .r e'nrtor La.: I rt r.lii au fosl mai des intilnite saLr. . la a.. ./*.r"li..1LA.tLi.jhiar cuvintc..:"'. lr . ir'rlocujrealuror gralcme cu altelc i contopir.y i \L d o ....td ca ru .ull' o.. . .p .iminar'r grafen(.r.' 'r -t .r..hr 'a4/d . : j. p.. .drcs.l L .: pun.r ...rl.^r'... concomitcnr::]_ . . t i.lr..f... piin inte$r:Ji. .Li.ur\ofartjce.l l: "-r...I!ir-. n.r . .. -u.. . . .. .rrisullri ra nr oglindr"r !:rrl a uDor lenornene arem:inartoareDrijr J. I -.1. rrp ri r.r €lementc cu ramifi...1rug"re.

t .. !'rin(l efecte negative asr-rpravorbirii orale 9i' in gene_ I I.r . . zt u<J"l'a .'rc.-o !roba d..p-itii "ii.A.olutiei Psibice I DrlrCtJL'IAI lN RIjSPECTT\LDA REGTILTLOI' GR-{l\rATl( ^Lu 4..sle l. r.tu) ) J!AA.u. b. --t/rz..J?dU d.. mai reclrnoaqte si nu poate da a"i asupra lor (lig 10' 1l)..<".zz.n1:mplilo". . u..*..''1Lrri|e )i \uburLlunale si rnlelegerii \entului 'onvenliffal r'l'.".r.unoscute disor'tograficut nu 1."C-*" dificlrltdti sint mai cvidente in scrjs' iar cind Aceast:r tiegorie.1..'ffi $r c'ql-rcR-qatcE fi i 1. . an.'nur ru 'imbolut Srafi( .ru. J.i i..'.a: +n l. prir.l. dar si ai..rr sr_ntsufi.l'.i/*l *ar'.nLru a lp '. ..022 lQaJW. \.i.. xicc accle di:iortograf.lr l:c ii lcrici. *p*'..* dt o zr"U . 'l.or fi raportate li la nilelul mcntal (fjg 3' !)) fiii i.n".' """'".5 prnd p'rrr'ul..derJ "oe'jt:'p.1 " tilnit diserafici i:.'e n i. di..:. .cltrr erori.er.ii.r \. {D-rLur..'..7_-1.it" tl ltrair"rin consiclcralie ca erori tipice disgrafice ii dis l'.L{.i.. a.4C*. -i r:Lefi tp.. -. r11€mai mul1e ori. {4n Dte..G-* alj.*rL" 4t .icnt ale diferentiate graf€mele asemineloare 'ri..i'a""a.rmite constanli si freclcnli in compuneri ti dic.k. Nil i4W<. nu numaj pentnr citliorul norsemne de punctrratie ne.i8..i \or Ii luate nr conside.atlrLL . .tt.... t* la.li'..-' zSJe .'. /+. sint in detrimcntot cocrenlei textul i -x. fenonenul este posjbil in compuncrj. n. 4./""d. 'e 'rir .6J41ii /...&z.|rl'nianato.i.L"zu {.rr."1./.. r*r"..ne l). c!:dcr'liate la nivcLl le\:ei' 'a si dificJltalilor de (urFtarc d compre. aur un"u."*' i*1" *1*rl -"* "^-Y.^1": "a.""t" rca corectri..jcsccn..arc \.rr. ..r. jn ar4l. acest fcnomen se produce inire grafemclc .%".i 9i dificultdti caligraficc ce se datorcsc r(lrnoastcrli reguliior rcspectivc sau acelea can' se prodlrc.!tni 4fy f.r l". .ril.i Jc!.. l.? d ir cla sa I ItI i .c s:r'c sint acccntuatc tcxtLrl devine itizibil Disortograficul citrst€ sau .ii "' '. 4.ii.q.n(mene...hbar..r o'lLgrafi(' 'i rdliJrd'ice-". nle rnb to 'I.'g'-. erplicatii "l"i 87 .t"t'.z.i sau fraze la care nLLera siguri pe ortogra{ie. o&fu."i".ir'i d.l . a)drJ i Lrrrcl tir"ro mna lr rrxLr'lr r'ri' -.e. a i\tragcm atcnlja in mocl spccial ci aceastd c:rlego'ie rlc difict'l ..i'.rrl P.r.2 !. . . r t d e !a r r .i in copierea te:rtuiui. o n'epc oropozitia i€r in .'-1" Z. a.\i(c numai dupe trcccrca unui timp neccsar instmjrii in scop l n. rc.. rt . 1n urole caz'rrr.4.1Lra4.spolae-Le \'o-o" Jp o dnrl'nili 8rartra . rsupra e\. .. u ! c1 . \ir8rl r.Noi am o anumite abllitatc in a ii maturi care manifestau '. .. Ele impiPdica si fnrmarea rleprrnuerrior lrrt\istice.ra.rd.alie ca erori disgralice si disl.'c . $4. "irclc l'or '.ii :i n'r.'".rn 'riier:L .:idrn 4..nc r''lel .i1i p. u n u l t . \cmrrr' eSlam...m. .! .fqr: -Jil.. m Jl'' rl 'rr\inr'lJ:.i aceste u" prccau-ti.ne* p DJf..L\ ".tarc../nc>...t* o j.:lnsi eleT int.e .J".l:druts er.\'r" (l^ brTd rr dprts'iered JpF' rrrrrarrl .r'i 'l r".

disortografia poate fi consideratd.r hJelegel€. lentA.r3cri.) I . disariografjcul ir.fx r l-.a unui tea-tde cetr€ u. . surverutd dupa initiErea in grafie $i lexie.L.s_.a celor citite. Neregpectalea semnelol ortogfafice duce la stengerea pauzelor. Ca fofme speciJica ce se incadteazi in categoda tulburiribr 88 dislexice si disgrafice.-.a^ W ry "r-* f* 7Lu-rn-t4l ./L 4 ( "t*"* tz -'a. Tr.ett. t >pleaLinz r'r/t{. ca urmare a detericrdrii thor structiiii nenropsihice sau functii impii89 . ca inaptltudine ce survine ln perloada insusirii scris-cititului sau o tniburare de fond.Fi* x-€Lftn E.L - t*' .L.u.r ln citire.(& . sacadatd. ceea ce li ingleneazi.z. elev din clasas rt-a ra{iriitut arniuilcor.rnonotoni qi lipsite de intonatie.o o voibire.r.

tivitaiii ortografice sitrt mai complexe ca cele ale ac_ tului lexjc. . Ld dysletie.. Din lrunct dc vedere calig:.afic.'.sn n t fln w.. l : r n i ( te d ilr r r f ta sl].a un corolar al disle\iei. cu altele. ll. se airrngesc unele grafem€ comparati. Borel-Maisonn) e subliniaza ci disortografia are irnplicatiL regaljve irr invelarea scds-cititului si in achiziiiile $colare. r :i. prezinii! .i .4Iv *l4vu //A-cLa f/.l.t.-'z-rL 7.u '<2"2"etJ^)'4'&' l l 1. pentru ci orice dislexic esl.'' i. It. par is.l .)lTafice. scrierea disgraficului nu esre . i3r S. . Mucchie i .ri..rh o g rd D tri ? . U . F . R.7-+ara. _{.: "'4+4't"'- i\i "ltttr.\tw-JJ XX' "c'a-.lie dt. Paris. F r . cla. )n. " /* fu."Y:^:W.&. cd din moment ce m!_ canismele a. ry"WY!": ..i 'Y\ t!-\ '241"". Maric de Maistre ! o I Mu c..t"ffr#:L's. tulbLiririlc limbajLrlLri scris-citit. -tri'7/w7\D.epa_ rate d. ESF.fi?.- t. -:. iar altele prea mici. L o ng \g t : Ddpi Esti. Estienne 1 arat.zx:ftwffi#y U:*l n.fi'. Asrfcl. lenomfnele (i's(.fr1. .rxii si disgralii.d&tun6. dreapia.x " "h#:':. unelc sint prea marj.r. Dls l? i i e -C !s o . . /. 1\.....1iior consider! c.r sint .h ielli. disortografia devirle complementard t lburerilor lexice.oh. o Fi !.tp/1 . Ton I ..l potenlial disortografic. . FL op et 4usar t lr ogr ot hie. chiar daca dau imprcsia ce sint . M .!.. llajoritatca spccjali.ffi_ .!i#ffi"fuy+. i974i IIa i str e. cu timpUI sc transfor'ma in yerjtabile disl. .l*-rLl-/-uifu.le pirerc ce diso ografia se prezinti ca fiincl similari disgrafiei ori ca fijnd o sechel'r a dislexiei.o.t -E. Lu .'vz.&L xf^. Bourcie.t. se suprapun unele rinduri 1 Estienn.i A.&-L-. Fr. ntola. t . cate in prcccslrl r€specti!.^t. t r il 90 3t . *::y*biffiW.nne. Bo u rc i e r A .le. o! rn c n r z t n .

1t . dar si situatii de prebuiire a deprinderilor ce intervin in stdljle de incordare. i rrt'n*... .al existert anterior..\z..-. ..tnult ad/za.twt a .2/.zr. p ... stressante salr de insaI i! Iar !io. lf.4'.!-t Eafl/ AnNh 'thn "alaan a*d*-n */. Se pot aprccia unele performanle ale scris-cititultli irl perioada de rcstabilire a limbajului.d...hsd. -CU dirg'a{ie ar.JtLr4a44 J t.a... j.Ca. p v J o i r o . a)rr.! t'Q.e ratl 12 Elev Cir clasr \ra cu'dincrc 0: .:l. ./"l. . Totu$i.1.fuq -. ' t ! l) .U< ^i1L"''. /) - ^. scrierea qi citirea copiilo.u.afi2 sau dimpotriv.fi ro/t"kL "aW nlxlLg.w-...t"t .-).""til -et ^ -tu !a-c 2.Zzdq !ig.L 4. atrage dupA sine o serie de manifest:d caracteristice disg"afi€i 9i dislexiei mult mai Fofunde 9i care denote Fjerd€rea stilului person. fr€cvente in afazie.. creind agarnumitul fenomen de ci. Tulburar€a dep.ri 2o(. o mare labilitaie de la o perioade h alta 9i chiirr manifestdri care cr. to a4l-2. se lungesc unele grafehe atit de mult incit se produce o unire intre cuvinte.rtaminare (fjg.t4pt-aqzzt.t'l. la "a-za Jr" fu /bn ltpd.... in afazje.2'-<!! -.' -1r.2>h*.lz+cC.lc a1L. "*r"p*t//t'?L.t u:^"cL j* ea>.2: lvuh c.]) &U'Ld -Ailn'2./--/-<). il^ n r)-"-. se lase un spaliu prea mare intre ele..<2.. ta r ^ .afice pare bizare 9i paradoxala..^. 13). ' ll. 12.w c< .. cu asemenea dificultdti gramati.i. Exist.gDt in 'fu.fr' 2U t c + /-<: ''4JS .pi ***X.d r..pt.taa.! 4^ -'l.irderilor motorii. ovb /k 'fui au az r'/.1aa6 fI/ car>al4 c" J. /\t-*t1 4-&--c*8 'Alrn'u'.ale Ei calig. acestea nu treb]lie confundate cu manilesterile relativ asemdnatoare in eazurile tulburerilor citit-scrisului ce apar in afazie. ln general..'s4'wa4o.eeazi irnpresia estompdrii dezoftlinilor rheiltale..f._ .u.r'/.. .t". l r /r 'i.f.* /t.^L.. \ (.2.14 ....U..."...- ' ' ' "- 't ' i-. y$t-f/-.

ln debiiitatea mentali li la sur.at aA{taa-V@mdruaza Jrv&AX /.GIiAFEME St CLvt:iTE Categoria omisiurlilor are o paio'td extrem de largd . aiazic).Cr.lt. CLrm toate acesle caracteristici se corcleazi .0d' lt flJQ1ru ontil\luaf1 Ert6D& . mai in9. omisiuni dc litere.rup^ittt lS/r. In copiersa unui text..l lrecvent. grafeme. L O]ftsluNr DE LiTERE.1LUna lr )splrn in limbajul scris-cit. fenomcncie de dislalie polimorfi sau celc ale disartriei l.t. mai ales cum sint cele de ritm ii floen!6 ( ll)ija1i.'/ dol&Jt "'"flOt/" .lomulii ir ctus de dcmutiTarc existi rrn fenomen compiei in rt sr: DTanifestd cele mai difcrse sitLratii(f./J4.t u 1-.'rmonis. ai 1 1l .Y /l^q.zi1ii.ri cLr dezloltarca iutelcctite li senzoriald.Lepregnant apar aceslc omill|lni iD scris-citit ca urmare a fenomenului de nedezvoltare a ll'nLnjolui in gen!'ral. S crl snl trn. ll^ml.aM. 95 . l a s i e l e T l r t r o r .i cLrre dh .r' r. mai rar.l'l.<a a- ('illfgoria omisi nilor estc fr{x!enti si cind e\isti altl' tulbrtriirl alc vorbirii orale. -{cc:sid categorie dc greseli estrl mai frcclenti ]a logopalii. etzTktUA.'ri. 1ij). 11. cu!inte Si.f. Sp. i 1!l c .(oz flonA l"i'WN. polimorfe (alalie. Numai ca o exceplie se intilncsc (az ri cu tuiburiri ale limbajului scrisoitit in care lru apar.L\n r\1Il r . iumultLis s. fenome'.larri li compun.ffiu .g.:./g* lxl ". tinvil-dnnlt t. cum este dislalia simpla. ea poate si nu se manileste -m"(al4t Jqat nan )fuauina.tu t4aoaeaA a^ -//L Ja-. logonevrozi.are? najoritate a dislexicilor Si disgraficilor. iahilalie. 15. Dcosebit. l i .Cind a\cm dc-a face cu fome uioar3 .rl (!!o mai rar ii are un caractcr labil.tuacun/fkfW lv a. bradilalic) sar ' 'h. iar in scris.&an. ztnt. transpuDerea .fi' lr! mai mul1 in citit.r l i nti nn.lid a r e -{ c . wnd.1 fu. in mo.nzAlaA. hp.i este prezerta la i.e exemplu.qa. i. dar este foarte eviCant lr (l (.. lirlbur:iri nie prcnuntici.i g. prop(.a ti.are prezinid tulbnrifi rk: pronrntle si €ste proportionali clr gra|itatea acestora.

clogieimarginale.tn.iL:1i1./fr&L w( . Pcniru citit.lc I t i S. Crafemetc ii cuvintele adAugatc in sc s N 'n ndlorcsJ ne. ' cil r i in Ddr dlir : n \l nl 'l^r r 'r lit ti r. s-dtit i.arc lf. cle obicei. i '.tc uncle ccntrarca at"nijci -.nomcnuld respcctiv.l a. 1 .rrn\i Ll i l i . ..]. ddr 'lpqeori siIL i'r cle lcgeturd Este semnificati[ ca multi ft'pcite li .rr. r r in r r r e d gr "f Pn.' . Irre. mai cu seami cind dislexia coexis'.iiri. salr se manifesti pe lonrlul rulburarilor de rilm si Jluenti a vorbirii. "ui'int" rliigrafici nici dupi recitirca tcxtr. Atit pentru lexie.1iirl 'o'a e\". Dcpinde de o serie de factori.i lu. ir spF.entai atit de larg de omisiuni in disgrafie-dislexie nu sc relluc numai 1a acestea.rl I| i co. \iden1ia. f r eclcili at it in scr is' cit l rl u r J : i gr af r m ^'F 'ar P ar r ic.i 'm r lt r i: lir '| 1.o oarc.rgir:lF rle"orr o lipsd rlo hi!r.ece ele se inscrju in fondul general al lulburirilor s..l p l " p l 'jm r ) .4/tt!4. r .i pentru grafic existi. lc_ornenul csle s'r. Ir.i t rb\i F 'm il1.i rlcregliri u$oaxc ale percepliei. i: virnr tte tj ani. cit . rda.mi l FrFJ lrn aspect clczagrcairrl ruzrrri sensul cuvintelor i in schimb creazi estc afectat mai cll scamd atunci cincl sint cmlse vorl)irii. a lnceputului de (ulintc sau a cLr\. nm : 'F.intullri intrcg.r" i or. Ii f'r'itJl . ele .d sir ur r i . i'r i.n rpJrtJLe.rlui scris nu sesizeazA aceast' r.ri.aro loc.. Lr ulJl Er di'nul trr. cind acestea se "pr.g dar 'i i-linpliilof.iiit.ri . i | :1' em_ . Scrisri colriat al n!ui etea. omisiunile nu sint deteminate de o cauzd izolati deoar.i graanumitd procluc p€ iemelor. : . U 4JlLal . . Exjstcnta nur asemenea tulburdri determirl o accentuare a addugirjlor .ol ocupat alc o anumitd titord sau gralem in raport cu altele. ' l i fi Jl rtrr" r rear i/ .lte-.. r r Sr up'r r il' .ara ajlr:{oar: l{lq.li 're5raLa slabclor po. m a.. m LJ d."la!i: ir pce.fcrintd* londul tulburerilor de dtm 9i lluent..erbarii e\. 'F'cor ' polir r r 'r i : r cit iL.r' r ': . rl r" r i -r' i . GRAFtr]Irj iI CUVINTE rn scr'' )l J|l . / pr li grcuieti ir1 in'felegerca Fi reproourn atarc.i ' r.ise. l..u\'in1' lur. om it €Na {'si.t"i i. .'- U. Jr . . adeuairile f I " d\ea :mpl"dli.oa. u pl rr alu a. subicclui intimpini . O .ltere 1a ID e\. i: r 'ilul cu\ in: clor .(l .. ..a ..izarpr ionnp' rorp'le uralemoro . Dar cauzele care pot da na.nL pr'/'.i la disgrafici. ain rc. trebuie demonstrat: omisiu. lurgi_ lr ' Ld nL' . jl'caf " J i: r 1't egcr ir 'on"r . mai r' Jl. .'LlSur.Jleaz. Sensirl u. rl l rr .are tl . rrrri ntel e. de vcderc psihologic. i €. S. r\ia csm bilbiiala fi bgonevroza cletermind in vorbjrc !e- 96 9? .a clari a complexititii {.pzrdLnLi.ri . ap"r .Elc au fost deja analizate in capitolul respectiv si nu mai r€venim aslrpra lor.crenla.7'4"reglrri ce .1 i rrncl'o. .'ai cj m.ile pot sa apard si in lipsa tulb!ririlor limbajului oral_ Esic suficient s: ne Cindim la deficientelc auzului fonematic pcnlrll a avea imagin. " P Fr " \ ( t f e.i.sonani i ce. Omiterea nu se pro.i \' l nr.. r n l"rec'icnt. o. din punc'. o.t. ln ee'eral. printre care cei ma: importanli pri\'€sc i'. Llar r. atcntiei si ale subordonerii actuluj motdc in planul meniat. . l . r nL c. i t. n'irore penlru sln-rclJra irternd a in.r ' .itatie'. .:l.rhi .izArn numai ci.t rta^ Dcvine un tapt ce nu m:r. 15.Lceln fel in toate cazuril€.. ADAL'CINI DN LITEBE. esLe spccifich adeugarca litcrelor. in adaugarea iiterelor .fca ce10r sc.i.o1L &u.tL.l c i r srr:r ci chiar a lil^r plor Li^ r P .ial..e rnscriJ-n domcniul psihopa'. De. r l trl .ategorie alc gregeli. sint omise in scris graiemelc de la slir$itul cu'|llll t' l (' r.

tr'iire:r r1!ii dc ri)rali/ri sintezi. r ) r r nr r li ft..1. su Esl l r t I Rr f r c oN rrt:z rt D E l l l D E6 . i. cdcr e. (a.ingacii carc scriu cu mina clreapli s:tLr '. .a z i .ij.1 s | r:r:i l i /. ir or ) . Ir r l l rLL. ] i. ja ei! . : . b -j . . af ice dct er m ini i11. t. i d ir ! ' r iilt ] m en ta l . ]i terc i i eral em' a-<emirlattoare.tlARt llE CUVIr(TO at ! seir ii d( ' I l " L f.r za. iom f . {rum ar ii alazi.. i n ri tji. l i ! ': : c r t r Ja r.ri1or poalc fi consiclerat:i una din caracterisl scri s-ci ti t.r:.rli clupl cerc sri tleslilroar. i acest uia . esr. ct nlpir r aii\ ( r a .lllru sari scflere. . i i d r {" i d t i . .. ile lit lc r t . i. sflriitLii cr'fl rl Lrl rti ).r. fi e ki nestf c. ri i si srbstl tri i rca l rl n r . CO \lxOPlRI 9I COrlr'IiI. e il loat c.r"r|i aciiyjt. llal i L ' s e a l l i i i mrr. p s i i rl . i n cit se unc9t . csh m ni |r egnlnr . P!r ])laD motifalional' rlie rcp. d t .1l lrli 99 . .tvitli t9i tx)rrl o p:i stra scns' Jl .trnESPECTAREA SP-{TTULUI PAGTNTI. g ru p u ri l e d e l o n e me . on.l : . epar . 8.'i unghi uri dc \c d €r e : Jo n enr li. c .i sarL re.mprj ma' ri l c se pro clt c aiit ii c. i ri.-. c.rrtua1ea conroi ri ri l or si com pr im ir ilor .u ti ' r 1()1. r. c1. C. i i' ) . t. : b.. cu pr jm a Sr cf cn: i u ct li ir ll ' rl .urei piirii cijr ctLrint (m:ti d. r llllbureri ocu]o-moiorii.' arc 1oc lranspunereaacestorain ciiire li scricrc. substi trLi ri l e r" cLa|. t iirl a scm aLir ar ji..ip. " ' t' l i i l l l . Dinire ace:tea. j n om is iur i s i a c l A u g l fi . r c r i] c ?i L s i n l l u a te m .l c c:ecu.t.petarca mal lrecventi a onei anLrmitc catcq'rrii de suncte. L' r' l e-cr :iLt rl l -so n .'. iI alt e. t ) 'r r Irl .lceasta si penlru frpluL ci ha. r..ej srl Li ccl i i a car e nu sint bj.Li]ral. tot r. lit cr c saiL gr al€ne cr t r fi pl a!ai c i n.. llr)L ldr & Ci.r sr rl :: lr ) r f : lc iapt t t i u i c ri h a rC i c a p a t l c u tu i b ri ri u1t l i mba j uloi scri !. lllr i j \:r.. a rl .Lri tj.' l i m b a j u l ri l nrll . . g r .l l )i l i l atejci rl rl compri nlr .r.i gutos..c : r . ra-tt' o-' acuslice.l'c. ccr cbr al: t .e re s i n l tcl e r. .: ]iI indiicrcnli . i. . i l i .\ '. . t ur . leiomeDrrl l a iire l L rl p Li s r f alit ilt ii.rn l . ". lc I is iii i -r L s tl ' 2 tl i L . ' 1es t !z i . iz i! ic !t. jriamLl graiiei 'ri trl ]c!i'. s-).rr rLfor.'crs.rmi tcr l i tcrc seu grafcme dir clr |int ul init ial: si se ad^ogi alt clo. ai nd col j n t eie u{t r si.. lniulLr i. a i c i s c p o t s rrrpri ndc nel o pri ri . prin suplim ar ea nno. (r. l j e o p li.(}lt Foronenul esl c frecvc ni in har idicaplLr ilc de l. t ) ar in . j. .tnrgn ii in ambldexlrie.r€ sc d ) f f Lr z .on . r ' . sLrbforma adr Sirilor. slrtsul acestuia' percepcrc global:i La. r r . |r od11 .. r i3t i. Ien(' s-f.| D ri l a a.. al{ r . . I'dn adeugarea aseminirilof m. fcrmarea unoi noLl cnvint.r.ifa. .tm iji flucnia a vorbirli. dr e\empl rr.rri cc pozilie a cu\ . cit 9i in scr is.rrn c n ! s L ' g:l seni rom :rar d o u :' ( i r' e tl c u i i n o porrti e prl ncrya' rl It .Lrbi ecl i l or1n It l a sarci ni i.ri l e rti ol ogi e or ganic: i.l i hi ar a formei sal e acust ice. l rilp silrii : i hr . dar i nti mpi nd dif jcult nli cind sinl cont opjt c cu\ r r nt e13 rri . lirr lips: perlomanielor lEnicc si ! . { ' s . t L a n .romen mai r ar iniilr it c: . . l. i i l mod.r ce drlcc l:. r e consoliclat e dep! ! ] dcr l. t . d.ri marc stal)lijlatL' si sc consolidcaze pe m:isuri men:rl .ic cor opc te\ i.1r (r {. dI 1i i ]r scr.. iy l. r . . \ ' e pen tru tu l i )u trri l .r . rl elc :i i. . lxai d. r. r r r e ?. cu!i ntuL ci " :l sau scris (mai cr leiLnr nr dicllri) li ilr't surprin.f. Ml cile re p re z c nt at .i copi eri l !. a d i s c o n l o ri u L ri p s i h i c d cte' nl nai . cr 'lL' r r lr i I ll! lie ! r '1.nontcn ae si n e st it iit or ili.. comprimarea sc realizi'azi Drin .l ri l al i a Fi tl rmul tus serm onis dct cr m inii o m anif est ar e m ai acr r nar e a lir ecipit : ir ii r!.. : i! l' s i|.i s bstituirite si confuzjil(' l r tri ml l r in: l pent r u s c ri s . c o n fn z j a ti ' ru bsl i trl i rci t cuvi n l elr .L 2 l i . crea c: duc. IL rrl ti ma grr{cmi .ir :rc. . r p ro d L rc d i rl i o a te c e l e tr.. g: abi! .i l N i ari f€:ti ri l c si i l act i\ c in ( ll.c ilit iu c on.t:'iapalLil nu ia i|t consi. .tf ii 1):r icnre iJr. i.D. tt-tt. SDr € deos.a. r . Fenomenelc respcciivc pot cxieta )i i1r Grupa sui)siitu. le de l. -^'ccst r:ou c'. des. r\sedenea {enomcnc sint mai lrecventc la ciisgraficii si clisle\icii lLfc a si rnlbririiri C€ ri. t aL. G ri AF E l l E !r C U l rN Tl : rlttinl. ri . i3r irrrr Lr0r modaljiilti comportarncntaiciegar i. i ar i r a1tel e. oin pund dt vcdcre optic: tJ-p-b..cntltat . I Lrrmi tor.l ci lE\ lt ll ( 1.i. s^RrnttA 9t suFRAr(rNr. s zi. l i o p ti c D in p u n .rl .l ri . : r . ln lllrelc caz-iri. il r ie t c der .. llf r din tr. dar cxist i sr i posibiliialca m odif icir . m lr cu i .. 1411.l peste cl Printr{) . 1' ) gi! i 'r i .ti.l a f n i p o n trtr c i tii . lcrio'grafice.n :n i t1 . g: l1lt r . ss . i n to a l c s i tra l i i l e.-i ri l c dc cuvi nte se pr odr c iil scr is pr in alLllr gir ca liir ici l . li.i d. si i n rc r s . cr . Ja i ro L :r t n .r. . .j:riri Pc gllicife trecnr.c.i s u rj rc c l rp c ratori i D upi pri ' l iie d l n p u n c L (l e v c d e fc l o n e m rt. la c.r t lungi. l.l l .r'. Dar e: r ist al si o a t f cia s.ompl exc. r t 'de cor r lot. e sir nir t cn ir l inr r IIl l r. ) -^.:IrE\ Ri\D{rRtr.s pentr. t . l1 !. r eit lizcazi pI iil pist r ar ea m Lt nr i Itr)r.\.l o g i f.. i r:l r!r l c n ...l l b s ti tri ri i i c o rl i l tz i i :i penl rl r grupurrt' J . . r t { lis g J d J i .-.ip:1ii o { r e t imp l l tr .rti e n ti z c a z i . la si.. cilill'r l se dcsclr car Ir.

i ci}rll siraliul paginij cste liniat. scr. pril1 comlararea manifcstirilor specifice disg. Aceastacu aiit mai mult ( r cit. linrjii. ln general.r"ii.lc ledere Dsihologjcsi fiziologic.lar totrrsi nu p. . ieritlrl nu capiH unitate. ln ce priveste greselile cLcformi fi de propo4ie. ' A juriagL r€rfa . M ..lirobabit cA sistemole cerebrale Iu o astfel dc organizare !i iuncli(. rcspccti caracteristicile caligrafice deoarece acleseori sint rctu$al! litercle.c optic.trldlor se Iec. si din punct . chlar rllci ele nu epuiz. cit.te pusi si pe Nrrma afecliunilor encefalului.r'r.nul illgr€ eazii si mai mult coDceptlralizarea 5i anaiiza. clisiexlclll poate pamurge acelasi rind ori se sar':i unul salr mai muliej tirn si-li dca scama. e.iegi nu tin cartea la fel ca ei. pistr.r ncolare fi era consideral un iropil doiat.. i: 9.1. iar atunci ci11di sc atrigea atentia lirsa un spatiu craSerat intre ele. de Aj riagu€:nasi colab.ua!ii. Eristau si sitrLalii cind srF prapunerca rin. neindeminarea $i gregelile de formi si de proportie.De obicei.erea implicd Jrarticjtrarea nor pro. . Ac. tulburArl spa&-temporale relativ a.'nu] este imprcsioDantl dar cazulile nu rlrl. rrrm. iara. din pr.risuhli comporti mai m lte dificultiti decit c€1c ale cititul j si se manifesu mai pregnani. ceea ce determina o nerespectare a orizon talei rindullli. l1o iti recunostea scrisui clacd i se arita clLrpaun anlrmit timp si cu cit trec€a o pcrioadi mai l ngi.rcentuatc-In ac€ste condilii scr.I.Tfncli!r1a gcneratd insi cr:a aceca ce.. iar spatiul dinth rinduri mr este regolat.j it ce \' . gralemele sint criccutate alungit il rll au inillimea nccesard pentru a putea fi pcrccp te u. dcseori.cri:-.ic.c. Intcrcsant estc cA in scris. dln rcgiunca parietali inferioari a r. Fenom.i cejlalli c. .lipsa accstor si1.Uslunctiirleurotiziologic.afici c cele ce apar in disle\ie crcdem ci am reusit si srlbliniem atit relatia djntr€ ele..rirea findului ce sc citerte sau a liniei drepte cle sc e. Se p:rlr ci la baza lui stau lnrele tulblLriri or\rlo-motorii si temporo spatiale. ('azudle dc copii intilniti clc noi cu astfel de trlburiri scsizau {. ci.rrca directlei se facc clr oscilslii cle la un rind Ia altul In analiza lulburir'.. Neindeminarea acceniueazi deformirile si nu s. cit si gra. A.narc incit nu primesc imaginea l)"rceputi i.lor de scris.icrului. lrinderi incorecte de scris-citit sau cind apar rulele tulburAri la D lelni procesel{)r rr)gniti\l(. 1n citirc.. 'tulblrrArile s. cle1''j]le foartc {rljfjcile. Manifesdrile cvidclriiat3 mai slrs siit cclc mai caracteristice. iar liniile ce lc unesc au intrer pcri si ingroshri. airag dLlD.entc. Am cunosclrt un ase menea elev carc avca rczultalc bnne 1a majoritatea disciplincl.or. mai cu seamd a cclor asemindtoare din p nct de re{ht. prea frec\. O astfel de tulburare e:.rir . Fenom!.iul dc dific ltate mai mare sau mai mic in una sau in alta.ljstorsionati Mai flecreft.1jn in consideratie trei categorii de itemuri : organizarca cleficitari pagirlij.manifcstii scrisul ca in oglindi in debilitatca fi('ntali gra|i si la copiii stingacj. p. Iiind dezodonat.il se manifcstA prin inclinarea exagerati spre dreapta Itll sprc stinga. l'c dc alii parte. . chiar aiun. $i in debilitatea mentali si intclect'ri dt.de"agreabil si ilizibil.sc r. ccea ce duce la deformarca grafemelor si ta slaba dltarontierc. cauzatadc diferite . specialistii pot aprecia cA mai ales tjnind seama d.rr sDecifici. mod normal. 22i-2 27 .rmplele ce depisosc simplainsusire a dc. sul clevin€.iilite. dqrisul ser\. particularititile limbii romaner dar si in altcle.rteaucfecll1n citirca clccit adopiind pozilia 1. sc.raza intre'aga comple\itatc a tulblrrdritor limbajului scris-citit. ScrisflillLII ca in oglindd se realizearzi prjntr-o rotire a grafcmclor Si llk'fclor in ata iei incit se ajl]nee la o reflcciare inlersl a imaginii tt|pective pc creier. In asemcnea situalii. Eristar si altc lenomene. In con" lccnlti. sine pcrfeclionarea abiliti- !00 101 . sarirea Si suprapunerea rindlrrilor denoti. Auz ias .a dintre grafeme prin nerespectarea dimersiunii literclor fi a proporti. d. d:n ielF nu.rnct dc vedere psii. rinclrrilc coborau tot ma: mlrlt. oP.rirrcipale 1a care ne-arn reJcrit si care apar ca fiind slcrn(lane arestora. Un disgrafic pus in sitllatia si-r: citeascd propriut scris nu se poate Ccscufta. ftai clr seame atunci ciDd se lormoaze d.asta doredeste fi faptrrl cat inlclL'gerca este cleJicitari si ci nu se |rmdreste scmnilicatia contertului sa. detcrminati de mcningite sa a (l reglirilor emjsferei drcpt-. cLr atit irlimpina dificriltiili mai mari in citirea celor scrise. SC&ISULSEllvIL Sr clTllt-Scnlstrr. Den.. ele determina lipsa cle cla ritate a textrilui 9i confuz. prinderilor si carc.r a ideii. dar in scris sllpraprLnearindurile. crrm sini cele ale deformdrjlor dc literc in citit sau a omisiunilor de propozirtj si de sinligme in .ra numai pe o po4iunc ca apoi sa le clcspartar. Xlanifestarea in scris a nerespeciifii spalilrlui paginii.u cit se apropia mai mult rle parlea dreapti a paginii.ea celor . sllcl de subiecli crecuti des n scris dc la dreapia spre stinga si pcrcep scrisul turect cu iiter'(lc vizute ca in oglindd. cA l\l ocLr\lDA ."i bastonas-"lor. cle fapt.

Moscova. ci t. prinLr' all" B' I 'l' Lttr. lir. \oli'd tlei. dar $ in citirea cifrelo] si a r\(mnelor muzicale. Hvaite\. conditie de l)azi.a auzulili fonematic !i a analizei auditive ducr la :ormart a ariiculirii corecte. Critchley I are dreptate cind mairll. ta copili cu intciect normal dezvoltai...ol.i deprinderilor de cilit-scris.aranctri 'brF :i-i a ut' in. atit Ia omul normal cit si la .i rezeNe fali c{e aceste trAsdturi pentru ce ele nu slnt contlrmatc decit ocazional.. ce sint receptat..L baza proce: 1ui cltirii.'irrLl i rrlF dr ilt...ilirea apare ca rezultat al coorclonirii corticale superioarL sj a sintez.rl priimatui'i Dc piklA' Hirsch luirsidera c:l reTllltalcl€ olrli.d o jr mdLar.I. vizualL si motri.. starca de sindtate.r. jn limp cc in scr.atPgor.iz a]tl. tr'. ci numai unul 1 Ha a t t e v.r vcrb?L.l.*. plarul leri' 'du hr"t..rd si sc mai poati fa.a.ii orale sint agravate de asocicrea lor cu ceie sinlactice impreuni influentcaze neeativ perfeclionarc:i ".. con$tiinciozitatea. !.c.l. pc cale \. ca ciiir. ca .rtt-' e"u.Lrr'i s r"*:1ir.ale se impune sublinit rea c:l ..odJ.a. Ed.1 rl . op ."i c I Ll:tAralic . se impun cloui preciziri: a) slabclc pfiil peri manifestate in desen. tilbLrrril.. Este sJficienl sd cil5m. inlocuid. Ca urmare. aJ -pri[ntr. starca dc obosealdfizici Si psjhici etc. r '. 102 103 .ris..rnrlur. Probabil ca slnt alte mecanisme care le expDca. reproducer'fr cle ritmuri video-auditive (Stambak).is-cititu1ui clup:i care urmeazd consoiidarea 1or progresi\'5.ti(. cu care se le asociem. infanlilisrrJl '.a pr.huloqici .. luat in consideratia evoltlia erafica ii le\i'5 a r.c i1 dpl'rmin.arll'. se rafera Ia motivatip.tilor rie.e gene.tnspnjiiul I it. lFrJ 'a lip .i (le la o perjoaoa la alta. probe de articulare ralidi' pr.ro . E.er. conflrndaEa literelor Fi a grafemelor cu altele.t'lfurlam'nlal :hbJ J 7vrttare a memoriei aualitive etc. plltem fi sLrrirrinsi i Cr i tchle t.attr"i ni(i '.r".ii kinestezicei . ln dls leriie are 1oc o tulburare a citirii simrillane 9i succesive .si gtafie sta capacitatea de analizi foncroati. tulhrrdrile fonetice ale vorbi. iar din a doua categorie.r'\:r. Cl " . cooiii LlorJii D . . nivelul volitional crcsrLrt etc.lor dc tipul desenerii omullri (Goodenough). "1 rr" rrrl. 'a i cunsidnrn a t.i bioloqi(r.. htegritater auz.' rnasurare aproriinaiili ]a o caDli{icare a cat€gorli1o. Din aceasti perspectil. a:"e 'o.. de an de instruire si-ri formcze schemcle mentale alc sc.ral de nedervoltare a limbajului. aprecierea mcmoriei vlzualc in redarea figurilor geometrice complicate (Goutte) sau in rleDistarea lomelor orientate diferit lBorel-Maisonny). ?ulburarile scris-citituird pot fi considerate ca deficicnle in dezroltarea anumitol facultdti specifice. mutarea unor iitere sau grafeme in cuvint.atia si"u. I .ltritea .9i celc ce sint receptate pe cale ar. Lrnirea cuvintelor.ritit. interesul penlrL aclirilatP cipi ".birii.ale P . cit ti in citit.disgrafici carc manifesti chiar inclinatii pcntru astfel de activitdii.':ar li.ridenF ci Ia baza formArii deprinderilor corccte de lerie . 'o r':. n)rii. le putem incadra intr-un sindrom Son. a rcconoaitedi liteFi si a sunet lri coresplrnzitor.ipsa unox asc menea prcrgresese poate datofa. in special. .e.arr.1 prccizeaz! ca1l. iar pe ds alti pafie. iar in lipsa altor anomalii e\idente. func-tionalltatea normah a diferitelor organe in ansambhtl organismului.i imaginca clrvintului ca rezultat al cerrace Fcr irieractiurli jnaginilol optl. fleYibi. Datoriti acestora. DaiFl' cle. . schcmel. nu sint oaracteristice disgralicilor si dislc]ricilor' l.e lit..e corect ]-. i d. disocicrea iiterclor si a grafemclor ri altele. a perturbirilor dint.. 'nLUI i\"atF turu mi(.r l:mb.rte. ai"e o/j. c:al: l:. -i. acest ia lrrlnlrc altele. R. slsba i|lhiuiLi .tea gindirii fi capacitatea de inlelegere.ot' ( 1" lnstru'r.rhii fonematic joacA un rcl csenlial pentru citirea corectd. T.Hed . pe intreaga drrrale a emiterii verbale Si nu numai pe anLrmite etapc ale vo. Lerina scoate in e... lUmir d. pedagogici jn\o ar-.ri' ri citil difcr..: ia(ia sinultan si rlu pc litcre. pa . se af1.r p..Iru '.at 'a gdcedq.e de vocabular. i planr:l Srrf.\'. omisiuni de cuvinte si propozilii. in . Dar tendinla manifesiaG in teoria contemporand de a le incadra in a a largd a imaturitAtii cerebrale nu are lLn suport faptic sau erperimental. i.' nipol.u . dc coriii frem.i dislexie. dar oricum r.ducatia 5i experienta in domeniul respectiv sint condilii care trcl)uie luatp in considcra!ie: b) perlormanl.inlcza.de o parte.l :cris.gihrra dintre lilerd si s net. sint dislexo. o . intcgritat. s. ln aceasti ordine de idei.i din sistemele de loxbire.s interriine reProdurerea ca {apl crnrpl€x d" 3rsliTii ii . M.1 nevoia de afirmare in plan social. . probe dc discriminare dreapta'stinga..ri'tici ILJLF. a recepiiilor a diti-ie. a(rLsltrc.lt ri stut iD{er.a .rj ps.lip d" o scrin dP ia'i.oare :JrLd r' r"J-d:r'i Irr. o. Pe.'r)lilor nisculi la te nen fali (k' .ii care sA finalizeze com nicarea.Sirt usor dc recunoscut asemenea afectiuni dupil manifestarea unor tipuri cle grcieli speciJiceatit in sclis.rbie.Jein \. Analizind tulb rArile citirii si scrierii la copij. r\ialitrt: cofli. AcesiFa cint in lun.er.lnui cri\int si s.-r:t."falografi'e r' r.'st. ir..r l{1.rditivi. Unele rezerve se impun 9i in folosirea tesk.e legaiurile asoclati\.. la m.iLii:rar.tlrl.. d' roAlir. s-. d.-n-ral. M ..1ilorn.ali.rare apar dificultiii de acest !on. :'1 1.ogapedia. existe subiecti f6rn lulburrri ale limbaj lui scris-citit la . E. ceea cc faciliteazi transpunerea.r. se .-: ar rm"\ '.

iar din 252 care au suportat operatii la nivelul r'misfenLllri drept numai unul singur a prezentat asemenea tulbutriri afazice2.lj: puInmic localizate. a mrlltipl.iD! o serie cie caracterislici cLr implicatii complere in producerea tr-11bltft'trjlo. h llmp ce peFIrL alLii. Consideralii metadolagice in lpgdlurd ct fenaDren&l lal. Langoge el mEcatuis.p td t-l &|(Irti Lin. deoarecc iiecar.Lespreer. fie intr-o emisferd.orp. Faptcle manifcslatc i) plan psihocouportamental nu sint luate in anaiize cL1destuli strin genii:i ru sint or.am. PUF.. se poate afirma ci pentru constituirea structurilor limbaiului oral si scris dominanla emisfeNlui sttng este mai importanta ii oportund. a . se I'txr\t.Lro. lateralizarea .f:z:.ese.ni. ca functie putemic lat.cu toate componentele sate dc odin ideati\. Robe r t s. ln acest sens. a citirii. senzorial $i molor. [ issie Kor Aolt e funklii celo@ka. clar ii pentrri diagnoza ii terapia rf cuperatorlc logopedict. de limbaj fi pc. In acelaFi timp. Paris.urochirurgicald. Chi... Din totalul de 175 bolnavi dreptaci.'de . limbajul.i emis{cre cercbrale sau a alteia in efectuarea si rezoharca di lcrjielor act.i \.rarc lc mentio.lstifical inir€aga pro]riematici $ o redLrcla scnsuri con1'entlonalestructrlral. 1970. 97.ea fllnctiilor 9i proceselor psihice. Evolutia filogcnctici a sistemului nerfos. :.Lrofiziologi. Cea mai inalti organizarc a accst i proces se pare c.r-\istii o firstii a cor-ficientuiui de inteligenta. ce ir illiele.ir ctt|c. 1962. Cu aceasta ocazie r-au urmdrit efectele lateralizdrii asupra tulburerilor limbajului ia nfilzici.ea cLtlintului.ia Psihologie.l tlnp ce altele sint slab lateralizate. cLin Dunct dc \. in sensrl .tun^rii .ii penrr L anuFlll oam"ri L' emi. Moscora Izd MGU.i un disgrafic sau disle\ic poate comite greteli grosl lane intr{ zi sau idtr{ icd.. cirij.ahr l-orbi despre o lirsli a scrierii. Este suficient se amintim aici constatirilc lui W. d d:f..ial. Penficid ce sint ediJicatoare pentru faptelo semnalate mai sus. inlre cele dou. i. nL crnic Iar^rali/ara.l . pentru cA ace.sieproblem. in spacial. L. a ortografiei. P e rfi el d.rmpozitiei etc.leialcare pentru analir.. specificd pentru stingaci. iar operatiile mentale (dc anatizd si sinte. ta stingaci si rtlngi la dreptaci. Aia.mare. deoaIece ele prezinti interls nu nlrmai lentru curloaiterea spccificititii evohliiei disgrafiei-dislc\iei.dublare" a formatillnilor nerloase.1 lr'Tiirni iocalizate in emjsferul drept sau sting. ir analiza tulburirilor limbajului.e Lrn corespondent specific i..c. R .ateralizarea semnlfici predomlnarea un. ltllrtrici. l. pmiqFtr r'. pe masura inaintirii in vi$td.elatc cu e!o1i11:apslllici generalil a subi€ctulLrl. sporirea coeficientul i de stabilitate a organismulni si pcr f€clionarea irorfologici si stNcturala a determinat pmcesul de .drcapta.r graiiei si ak'leriicl. reprFzenlarea. virsti crJnologic'i a. .sim la om.l nej. tii nu n. l. a pr." i fun. lateraiizarea poate Ii consideratd ca o caracteristi.clc iaptLrl . psi. fenomenelc rcspectivc !.ri a organiTirii ner. determine o serie de dificultati r Luri a. p.nlrlrl etc) peiceplia vizuala.imbajul..r m. ce n. un interes dc.dreapte.lraiizati.5 esle jn\ersd. pcdagrigii si log. toldeauna. fie in cealaiti . dominaria em:st-ri.nes ceftbrdur. l. n este decit o . in . M . comportanentale.dere funclional..oloeij. Dar neurologii carc se r€feri liL ac(]:. dorFinanta.lntre cale Critchle'r-.fera e"i. au fost efcctuate o serie de cerceLiri neurofiziologice Si psihologice ii s-au acumulat o scrie dc date cu caracter clinic care confimi ipoteza potrivit cereia cele doul emisfere cerebrale nu sint echivalente.l.. in contjrluare. h generat.rsebit a suscitat rolul jrcat de dominariia cerel)rali la carc ne-am referit ca lactor etiologic in dcficien !el.e (ie aclivltatc terapeuticd.i"cralor).r toate acestea.ons'derdr.. ope}lllllr mororii (locomoti'1. frl din prima categorie..e. 1963.iSclronell exagereazi cin. a. ta care s-au efectua: irl('rvenlii chirurgicale in emisferul sting.rcaln. d l lor . 1 co L n.F pol ri . A . DupA cum se ttie. cte e:(emplu. ii Analele tlni\. 75_78.. in tinrt. pard dimimat€. manipula--a o. Aceste fapte au fost deia confirmate in clinica nr.tl'll. se. au aperut tulburiri de tlp afazic la 121. 9i a celor c1escriscilii. rit-lur f In.jc a gindl. a proflhlllii ed caliorlal-terrprutic ti o ri$ti a comprehrl sill]:ii as:i cum. . procesete afcctive sjnr iI)(1ii slab localizate 1.d n. tiondrc. clr se releri ia rcrluoaste.. sldLilFs(rdportur' de subordofrrp.p.ufejsti. p_ 104 105 ..tia ilgusteazi in mo. W . m(.r pot fi plrse.Criter.istenta unor vi.ar.ersitilii Eu.e. Ca u. conniinra dp s'ne sint frr. perc"p1.dezvoltarea ii stabilizarea lateratitAiii. faL.Jpczii au ajunr Il corclozia ce sc p.iJda simetr:ei lor mnrfolugi.ulri .rti(5 Sradul de ldrpr-i. actcle atentiei.st.i d.i .iul dupa care se stabilizeazd emisfera {rrnlnanti este in functie de organizarca functionalil a retaiiei dintre tlrl. o consideri striind d-. v er z a E. se rcalizeazd ca inte!tnrc'.mele aferente si efercnte Ia ficcare om. * 4 In rcglar./oliaiilii ii injluerfu lti asutta dezxoltn' ii linlbajulvi. in evidenti.ihi.r t)lar psihologic si ed.i"r cealalra subordonarA.. lnir'-ur1slltdilr efcctuat dL'DoiI am surpr.ll a supus interventiei chir-urgicale un numir mare de bolna!. Pornind de la analiza criteriilor statistice care reliefeazd un numar mai mare al dreptacilor in raport clr stingacii si a celor onto_ genetice ce releva evolutia .i o g..orbc:te .

" i orrrrrP ra e\rsr d. a i . i.-i md: r'rvclatori sint: viteza de reaclie.reAldi.rn n"mai mai mare c1eundc cerebrale anormale stingaci decit 1a dreptaci ' f.ramom.. tr' bJiarr' il Lrma invete sA scrie cu mina stinga 'I Sc rctr.o.a. naratiune). creion.in ' compli. lhl'lllr.d cti.. i .l.. . ". ..eniie td.i oral. de ' fb )r' r3 F p e u n n L ma r m a rF l ' opi : r' ' I I I I i i f * nj :ii. p. verbale (orali Fi scrjse) in co.eLarea ". i. : : ara tu l b J rart oe r' " rotr" ' " r siinsa.i. u r. E .Jr' gfdl a inregistrcazaun procent clo 22'50i. aoi. opc:'d1io " .fil mai cu seamain copil:ir't" Ce ordin functional care pot condrrce. d'.ne.r L:prllri olflix :u.'i"ru .."rr"t a.. ' jd i ..iJ'i i . 'ormdri "i ar'fma]i .dereeldri de dife l'miaj"l.nripr.. .limhi. p.ii..1" 'n aparil'a si d'z ortarea """'il. implrn-..t:ei " ' rnL lccit la drePtaci..r.:. ll' lD L a P f € s s e N l i d i ^ r r l e Cl.".i) probe p€ntru stabilir.dp pilda. dubldrilor. c it rl. pe bazd de control monocrjlar si altele. d.i eLap. W. in v"d"rea depisiarii t.ar. 19. tonr 711.ri privin. (la indicatori ai dinamicii limbajutui orat ne-am oprit la : 1) coml)lectitudinea gi corectitudinea pronuntiei cuvintelor (urmdrindu-se 'rk'celarea erorilor strecifice. . in !. H w s i F. (:r -nn..af"i".fJ. Subiranasi colab (19t2).abitira ' " src l u r' ra ri l ' .i I LLlbur"rjJordp Limb} d\o.u i. m. -4?hdsio. compunere libere.t crep.l drFpi.'r de e\. '.LrAm. l-arii sai "rrnCa'i cu l"iJri in '-'n fcrr. 1965. a corpriui. lovirea mingii cu pir lrrrLrl..lLr. a b.t "p"r"_ l.:a"*" mar acre'\ate mud" ga'irii celor di. o r..n a'ari dp dis rlii :i ob. oP. comparariv cu.r'.i j preatabild. :po\rdzetedF roL arllr \i pasi! in efectuarea operatiilor.i" .lentificat. ca atare. -' '.:..i. L.[J:.i ' ' ri s u l u : .ri intii considerdm ci cercetarea trebuie desfdsurate in dou..dt.rii randrm.'1"520dreprr" ti' i "'.adrrl prim.minge. betaia din palme."i"gr' " 'i logoped'" p'nrm LlP/\ulLa'ea d'fF'le De 'ar" l" d" tarca PvenJualelor inrafarea .'i anr ..are.o parle. A. cum sint trr'frr.r lgs ar t ogr 4phie.esilatPa ii"a. psyhiat.Ilirrca unor operatii obiectuale (apucarea si manipularea unor obitr.t r it dF ' i t 6 . nr' r& 19'l?. .':di. gasirea proc"^i d'r'l"r d:rg .". pc de o parte.irca .c ns r r 'i .rDUnzrror dp reedL. T..d drpdprS D:nlr 'n'lcalo-ii lx .d r J ' nb' de\ r r ia . foarjece.eia': tinr" i ue rr' 'a ipJt / I r' iP' L' nrr(:rcari ir ' a s aI .rr"-a".ii: () . pe d. \. DrFzinla r'r nunaj o imDurian\a rPorplic. cutit etc).ea ]ateratitdtii oclltare: Dri\. serirea corzii.probe p. prccum si frecvenla lbr).opiii in sfera comportamentul i verbal' 1Leuna y..rarilor membrelni inrerii'irf(.u r egic ' s -a u i r"t.rl rin6.cercctindun lot de 316 copii uormeir' liL .ris Ia sr:nga. rl$linate dezveluirii semnelor stingaciei mascate (ascunse).ta s.ri program.. lhrolti si depisteze lracventa si natura tulburirilor Iimbajului oral tl r. copiere (pentru investigurca limbajului scris)."l*-.\ ri.a .i"".sarca degctelor celor doui miini.ri 'i c.. pe op o porr.i ri. S.1 r0 ' 0r b ' F c l j r" . idr pF dF alra parr-. r' ' r.etp rll . inrrmp'nd. raporrul dinrr. constind din erer. 183-19i Joum.l.ii'"h.." ad.n. suprapunerea de la distan€ a ci.o-1i. \'orbirc reproduse.duita i" ai"f*'"tio"ittali limhajLrlri 'ir' . intensitatea sau forla leactiei. n.: "-il. .r. im lnlrLdat la administraFa unor probe logoDedicF obi)nuite: "itjr"lr r|rpi imagini. inve$iunilor.ar .l. .ipul omisiunilor.rn.iG ail . llz ale ..i ld drel]ra i.'na 'c. nf. l'Lial r' d p e tc (Jli.siritura intr-un picior.rrpd lrtcralitate (respecti! a emisferului dominant) si una de baze.ulare.iii"". subsiituliilor.i .rr'.. contopirjlor. atil pcnlrJ dpp.. Rober t s dotnai F.r mirnilor in rala.. pre(l/iJ :i adec!area min. i.rLificJltali m3i rnari i1 a 'n'tra 'a {rr. rarl. b) .probe motorii. citirea unui text.tru ?rr.. risuf. cele mai edificahnr(' ni se par umdtoarele: a) .n sinBJr o.Srilor.rrc . Lrl r: ld DroDFle m"i(ior.probe motorii.. Studiul nostrr a vizat o serje de aspecte de ordin gelt..or. ta stingaci. :) rllmul (latenlele reactiilor motorii.""i...\r1r-a ipnompnului"rin i.irea la punct fix..".rLbJr. iar pe-de alte parte' tulsl sint-mat des asociate cu stingicia Pc aceeaii tinrl a" -"i]"*"="t" ii-t.. flroff"-"'". am sttlbilit-o in lunctic de valorile De care ie '.rarca acJir6!ii mono.:n vr"mn c' la un ]ut. li rt " .rltl(rt si unele probe speciale..-i' i. numdrare (pentru investigarea limbajului oiat) ll scriere dupe dictare.l .rle lr. .er\alii..rri.rrl carc ni se par semnilicati\.Lrr.".. incnrei .l influenla lateralitntji asupradinam:cii atare. ll rrtru cer.ai Jir e .rulie djn parlpa srinr.vi.r tl||l. din 50 dP 'azuri dc rupi. :l limbaj rlu:.d" alrd. de .: elc daLesLrpli. probd di..l 'rro-n'Fii. itt"r a obscr.i" torLr' ii'"r' p'1"""". ta:denritcare. rorecrdrFsdu iontx nsare...s.eionului peste o lirie verticald.p \ir. strdicd.hj prinlr-Ln rub.. I{.r:lor d. ln Flapa a doua. in patients tit'h nissitd '. p" . cit . Stingdcia. Printre acestea.gd('ei in coo"donafe:r m.bire liberd (retltare.. .":p'".ntdr'i' "pr:Ji' rl ipul' zPr cJ mdi lr'' \ " I :'"r alii.' semnificative 9i datele unor auto de prestigiu sint L || Beckev.e pentru cercetarea logopedici.rl"i problemo a lo'cliz'rilor' 'i ii 'r1a rrrs ""-.drp-i :nfrg:. intervalele dintre'sunete si cu- 106 107 . . 'ringa" la 320/0 d nrmar nb se rrd ri ile nod\ lr e.i . lir'1. .l'srdri'ts:i .:are.€.. rr L Fm"i s i r L nF" ^Lc ' r \ r llr Dl s lex ie."...

s. i-''ii"t.nsacjei. D'rpi . Unii autori considere ci dezvoltarea limbajlllui !r fi fa.r ' . frr!: 'aLr huni. cum strrrcI rlle limbajdui oral se consolideazi abia in jurlrl virstei cLe6 ani' lnr ale celui scris incep a se constitui abia Ia virsta de 6 ani (dupi l|lirarea in scoau). Dtpi r.lupi sioe in sfera recepliei o do. 1. nL".inJectii sau into\icalii. patologic.opilLrlui oc srmpla manipulare a L'biF'telordin i.i"c n Ji r.desln:iurcrea treptatai a procesltl'LLi Jormare a mi. N...pntrdL 'i r"lati' b:n' d l:rnir 'L ' .i a" t"n.i' itrt"^ .ia .tegi. care sc rcduce trcptat. in \f'ra motorie riinJ 'i -d..rroli.' lntegrative din cele doua emisferc. ochiLrl zonFlor oe ro"pl r' u rL (adi. da. Pentru organizarea optimi a acestui proces se impune decelarea rlln timp lanomenului stingdcici fi elucidarea prealabili . Pro'e'ul d' or. avem. duce trcptat "irl"it.rd frte tranzitorie.ra in .. Lrlt"i'or raportul se inversea?ain mod 'o''tant fapt ? Desigur. Io bazo stlngdriei slorr ri c. re:rpre a ldrFraliririi calJrilor de slirgl' rc pL mat " ' -. pe misr'lra stabiiirii si con_ s. exjsti o noue conditie care favorizeazd instalarea.emisferul dropr. rm + :tiP..a t' lbLrrarilpd' urgan ar' -n dJ. potrivit datelor citoarhitectonice.rlc \i o ronpxiunilord.intetich ii integratile mai inalti.lr r. der€gleri melabolice etc.mpensatorie ii deci stingicia devine statomice.[m am aritat mai sus.. stingdcia se perna|entjzeaza. Pe linga maturizar{ra natuali :r mecanismelor nen'oase. 'i stinga la rrr:r'l d" dreaptd'i '"r' .3) ..FnlLrlLri in \iI.denl.i.. in 1'ulbrlrefile I Toncescu. ia tnojoritatea oamenilor."1 "". -i r(ricitate mccanismele din emisferd sting.rrzp mai prolt14d". i' m. reline emislcrului drept..A pina Ia \rr-la dc 5-fi a ri par \a Dredorninc t r'j !l. Aceasta poate fi o tr2isiturd transmisibild ercditar.torul principdl al alenLriirii-: 't. disleaiei N. ln conditii normale de dezvoltare.dc itirea' 'p in fam'lip {pdr:nli. a cmisf.ani' i.rFi . a siinga"iei.te"i i co implrne nar'! 'im icbnme erie. in'' cnpilul '"'ii.a ld mar. in rcalizarea limbajului si sist€'mLrl i mi$cdrilor voluntare. Bucuresti.i...lr .rdlii n\rrlrmertal. i "m. genereazi conllicte de dominantd r' de 2) .i slinrjr.it. i"i mai pulir.pe cit posibil mai €\actA ..Aceasla atrage.."" i"'.e.en.i""n d dc dreapra UllPrior.Latp \ling. in\c'tiSaliei se impure lrarca in con'i'l"r"t' l' PIaii . La copiii stingaci investigali de noi.i cu\jnlului.cdrilar instrumenitle. "i dc mJncA . mai iniri 'e d" \rraluril' \uperfi'iale I "i II ale scoaiei l' |oltb:i se inlpATca.*ll rare d acF.Lr 1u|ruri si irsrrumenLp 'dre rrthm) fol"sirca prcfern\iale a miinii drept".sLrrr dpz indcosebia insu-irii scri'rl ri."" p.":. 1n ccea ce priveite cauzele de odin patologic.arp a(FsleasP 'rrd'L'rrrFaza prinrr" '. lrr p..l oil"r.nin rJlburari ale organiTarii sp?1idl' =: "..1.a cauzelor reale care stalr la baza fiecirui caz in 108 109 . r8crii s. si anume: I)'l' --i (iislrihLriica calLrrilor dc lalerdlilatc drpapt. 1967.de a lact trelule clutag explaatia acestui cu mai multe catze.ti'8a.o-. nlrmai 6. se crceazaco'1diriil' Irr'fsare de rcstrlrcturare a raporturilor f nctionate dinhe mecatrlnmcle cerebrale pe baza principiului dominatiei emisferului stinS :l) . p 45-16' litubajului li lt$voit si treaci de la simplc actilrni de joacl la efectuarea unor ||Dr.romenul . Limbsjului.riil'" dts rP. Ed Did si Ped.tFndinla de . i.na:nririi semr''l A-ttel..3 mdj.t sint lct" . rioada .tt' tn'(Iin stl'uctursl-cangenit1l si. oa. pe plan ^'mpurtampnt-l' . care alectcazi intr-o mhsurl mai mare emisferul sting.90/0aveau rr.cp\ia lil.m. care.i Drnzaror.i).f.i Iimp.r"rrl "ir.tc.torr . Ia '\rlariteti aie organizdrii unii indivizi rolul integrator. iaji" . Cd urmdrc.t"r =" aiunsF la "culaborari inrcfFm srFri"( ' ..'lc nom se nFrlLrrLa .elor s':nbici. jar pfin lrp'd. le accea noi ne vom limita ia analiza citona mai semnificative : 1) maturizatea pragresiDd si inegatd a diJeritelar zone cortic. Dar.rer. ln acest caz.r. atenLrareaei este conditionati ii de pro( csul invdtirii (in sJera perceptiei.r^r. Da'torita anlrmitor partlinteracliunii dintrc zonele corticale.slerul sting.pp{ie ln cadrul 'elor dorS emi'"ere ciP 'ate iri..(corectiturlLrrr ' \i rjnte. tn slirrif.j salr pir rorul'lrlri se poaree\pfima in pfefer.-.pc'sI sc reduce. propo4ia stingacilor inrr.'"i) Matur'7area ln mai.rjs.Llm..p f. diminuar.nrn penrr'r mrna. Healizarca lui presupune participarca unor zone specrale d( (orterului cerebral.t" 1a moclifjcarea raporturilor de clominanl'' .r.opilariei m:ci. stingecia la copii rcPrezinti o faz-dtranzitoric. "iit"t"rn . de muncd si de comunicdl P' ' it'i""tu"tn. In acestc cazuri.calitateareceptiei lolrlm.rrlui clr.ot care. Dp acacr. acestea pot fi mulliple: haumatisme cerebra:le..iologio 'lisgrafiei. crpacitate de dccodare) ln dqsf. Si numai pe m. fiind toL mai m._ .. u ( ara..d pro. r" n.'1iti""-.'.lt:. ti .ontrolata dn aduli s.hce ma rcpede dF it al .1.ta ': iind inL.i . acccntLrl irrtor)a!ia). p rtem prF''punc . "^i-i"*f .Flor Ll I emi. dominanta emisfeNlui drept apare ca modalitate {r.)lidirii raporturilor adecvate de subordonarc d. motricititii si limbajullii).co.lin urma s. 'n.mcnli'naL totdFaunt aso'iale: pl' l)ol jc lat"ralizare n. mai putin supusaanumrr^r iur e.urare.d'istalizarea $i consolidarea progresiDalc.ntre mecanismel.". limbajul este o functie esenlialmente laternll/ate.rii vorbirii.. se dispun in emisferul sting.

schemele operalionale ale miinii stingi. ln sfir. putind fi intilnite in oricare cuvint. a schemelor miicirjlor gmfice pentrlr mina dreapte. .i nator. de ase. Asadar. m-n'. t?d.citjtului in oglindd ni care se poate datora lipsei de afimare a dominantei unei e"nisfcre cerebrale determind ut1 grafism. . coirstatim ce stingncia gene.at de solicitarea insistent. Bibliol. les Lllr s lex iques. a elemFntplor umtr. ..n'd la inrrdr..'idual. . LL. Dg s ler ie dy s ar t hogr apt ie. Luchsing er. Lc s c a h i c f s d e l e r l a n c c inadapt6e.omi\iLrn:le 'ub't 1ur. o p." lindle (lerminatiilor)..lbforma dislaliilor 9i.din periferic. M. Astfel. h-P. :r copilutui stingaci de a folosi dreapta. . Odatd cu consolidarea dominanlei emislerului sting sj trecerea copilului de la manifestirile evidente ale stingaciei ia folo' sirea miinii drepte s€ deschid poEibi[te{ sporite d€ amcliorarr si corectare a bilbiielii. cit si in cea a eiecr'ljct lt1 1. 4 .iniii $i ctt copiii insisi. 1u1LI G . s*2.ici int15. contopirile au un procent mai mic decit celelalte categorii de erori mentionate mai sus. rv ? . in acoald. DacA ar fi totuii sd le ddm o anumita ierarhizare' in functje de ponderea pe care o au in diferite familii de crivinte. 1r.hcqu.irt ca bi si tricon\onan[jce.i'rterpo/iliile ii ruTiLrnil. Mai cu seame atunci cind bilbiiala este provocati. Collection . Fr. in fLlnctie de rezlrltatele acestei iD_ lestigatii diagnostice.. (\i corFspLrnzalof dintr-Lln cuvint. urmeazd elaborarea lrnui prcgram adecvat dr inveFre si ledresare. L a P. '..imentalel. executil. care in caz l dat este preferenliald. a|a dupd cum alr stabiiit cerceterile erpe.. (.mai alcs la grup. 1 9 r j 2 : Launa y. L o r iat Lu. A. r&utariiati dimen)ionale literFloret( dF labite ale unghiLrlui inciinalie in succetiuned dc_vier. Fea'i viroLa2. intr-o proporlie semnlficafive Ca Nletatezekr apar..-i. l rind.'n'nLF alp . ele nu au un caracter exclusi\'. situatia se.tlin(la si invere"eri alo . lontliale. tI].ic)te e\pre'ia in aparit:a la 'lin€acii Ir.: dFformari ale literFlur' scris '' irl n". ld.pr€zinte aiern. a unor probe spcciale de genul celor indicate de noi pentrlr a determina gradul de extensiune a stingdciei ti a dezvdlui semnel: ascunse. ln sfera lirnbajului scris.a in )coali (ir cld\d l). Spfjnger .' se adaugd o alta serie. in general.t-gt. Ler bLc h L l e r S t i n t n r Sprachlreikun(le. I ir (urc lire de mud.. acestea tuineaze procesul de elaborare -betetorite() . sr. r i€. de pjlda i mn.ui.rri'teil'r A. in primul rind.Verlag.are din sunelel. relativ slab consolidata. 110 . ci lat€ra1izarca delectuoasA ce sc manifesta printr-o latcralizarc incruciqate sau care nu este bine fixa16 r. Apoi..lu u unur erori lipic.oo' "a. in afari de disculiile cu pi. J. fiind in mod firesc. Unii autori sint de pircre cd ceea ce conteazi iD prjmd rind nu estc stingdcia propriu zisi. Wien 1959. ton .il. estc necesard aptlcarea. Trejsiamc annie. Orton este d€ perere ce chiar scrisul in oglindi ce apare in rirma . fAI5 a permite acestuia o perioada dc adaptarpin dmp. Iie prin jnlersarca literelo. Elc apar intr-. 1 (octobfe). . ot ian . . Po int de x ue s r r I a dt ls i. La stingaci.'ntopirile) dp cu\'inte lrLFrerFl Omisiunil.tl (are ir\a!5 si scriP cu rnirr' 3l. K o. si de conflictul cr.rl dP organizdre.A{tion Sociale. snbstituidle pot fi de cele mai variate tipuri..u riLe). poseda un prag mai scaz t de rcachlalizarc (decla4are) 9i o intensitate mai ridicatd (clile de hansmisie ii legatur.... | .u"e"iunii iitcrelor in cuvinie' dublari intervalele dinlre elc)..lu langase i. iDdi. 'a . atrrnci am putea afirma cA frecventa cea mai male o inregistreaza in crvintcle polisilabice care corllin grlrprtd cr)mpacte cle cons')an( si locale. Totuli. R .1.. mascate ale ei.r.eazi o seama dc dificLllteti in Jormarea structurii limbajului scris. se creeaze o situalic conllictuale lntre cele doue verigi executive : stingi. In legeiurd cu aceasta. printrc altele. nr. asLrpra ptc).P L F . 9i dreapta.Cel mai lrecvent. . In acest scop. Acestea reclamd o preocupare special. P A R I S . noi am intilnit urmAtoarele : (?e.it. pot afp(1aori. Cohors.ril' {. atit in sJera recepliei. Editions Privat. sF impLnF ' '" isitatea depistidi $i luarii lor in evidenld. hcr. Ar n.. F. cel mai frecvent se extind asupra sunetelor diftongilor ii triftongilor (. plan :ntern. rg. I S chillcr. i I| aceste erori de o.lntrucit.Ior.esse Madicale".de l.s ttotbles . ehe-gc sau gt.. t-2. integrate la nivelul emisferului drept. ri substituirile. J=r.. indeos"b:. (marimea lit'ere. din partea in\'aletorilor pentrlr copiii stingaci Tn prim. dar se scric dc la drcapta la stinga. (i1lo. I t ' . teralitatea (de stinga) poate constitui un lactor frenator in dezvol tarea psiho-motorie SeneraH a copilului $i maj cu seamA in elabo rarea ii Junclionarea eJicienta a strllcturiior limbajului. procentul cazlrrilor de disgrafii (disortogra{ii) san .ii {lr a. ? 3. c it I S imon. Cel mai fecvent apar tulbure le limbajulrii lavo Ate de sting:l cie. 1967.-:. Cl. Lenlqt dlslexaqt.le erori de scrlerc este semnificativ mai marc decit la clroDta. a sigmatismelor si rota cismelor. fiind introdusA oblgatia de a scrie cu mina drcapt. Fenomenul i:i 1 Ficho!..trebuie subtiniat laptul ce. 1962. . 1064. in : .menea.o.tit d@s Io xic sociale e..ttm 'tt Li rindul lor. L. fie prin menlinerca lor obiqnuitd. n r. Bilbiiala enpxime cel mai bine caracterul tranzitoriu al stingdcjei.Misopi .r propo4i' r'semnatd.

lect normal dezvoltat.cifi lor gra{ice $i a modelelor lor interne este necesar sd se asigure.(motricitAtii)..arr 1i . si in deficientele grave Fl(.n -4 z@' LLl ri i r i t Y i rs Ll de l 2 ari . corcctarea tulburi. se impune o atentie cu lotul speciau. reprezinti cc. Ei trebuie inci de la inceput d(. acest conflict poate genera nu numai t lbudri ale limbajulrii. seNatiile noastre arati ci tr€cerea acestor copii clc Ia scrierea. ln situatii mai grave.. stinjenjt ii si se asigure o consolidare deplini a schemelor mi.). in general. 17.lA W ftUtuI&furQ/* *uar. .teciul i (fig.. care prr'/i. (li. ^ri Qp . In cazul lor. pentru a nu permite Jixarea ti consolidarca lor ..) | . este necesar.cle mcriti o atentic sr.il*h/ "t 4)"*. Dar ele sint calacterjstice in snldroalitr'. mina dreaptd ii de picioNl drcpt.iderabild a procesului dc eiaborare a deprinde i scrisulr.fiu. (i in toate celelalte activititi.ilor de limbaj. la indi\. Dar. dimpotrivi. ca verigi executive dominanlc.*Ll. mina drcapti Ia sc erea cu mina stingi duce la o optimizarc c. FalA de acegti copii.rrfazice.nditia fundamentali penhu asimilarea corcspunzAtoarc a actrllri scrierii si pentru consolidarea stNcturilor interne ale limbajrlui. de la stinga la dreaptrl Aceasta presupune ca nu Nmai la lecliile de invetare a scrisului.prl .^..rizar.area lor in $coali. 18).r) mr-rtarea integrala a preferini€i manuale. care predomine.iiri voluntare: de Ia simplele mi$cdri gestuale si iDdica toarc pini la compiexcle operatii instrumentale).^Au-". in gneral. Organizarea pe toate planu lc a activitritii de in\.rgopedic calificat. in unelc forme dizartrice etc. trebuie neaperat suplrli unui tratanr( l l. lrt.re.La cot)l crl o stingecie uSoari { de natud tranzitorie. di n !.'. at 3 l nrni dc i(n. Copjii cu o stingecie foarte accentuate.1.' compticalii slrpllmentare si sd agraleze tulburArile limbajului. se inUtu. S . mina stingi si piciolttl sting urmind sd treacd pe pozilie cle vc. slrbodonate... Fi solicitarea insistenta irl a folosi dreapta. desfdqurarea ci pe baza uror eyercitii sistematice si complete (cuprinzind intreaga gamd a tiplr rilor de mis. tw^h . a inle1at si scrie cu mina dreaptd.r0 U*g-"41L lJt .izij tr I I . Dupa cum s-a vnzut.rl lulbur::ri severe de \. Aceasta nu face dc.'<rn tP-Utu otd'u* el t/. in felul acesta.. n Jg*ett-"***-""p'^ A.iiafc si transfer de dominante. Trebuie avut in vedere cd mutte din tulburirile limbajului apar la stingaci odatd cu int.1. dar $i tulbureri alc comportamentului. nu este recomandabile insisteni:1 rl. Aceasta sc datoreste conJlictului ce se creeaze intrc stingecie. t .i lhti.. copilul sd Jie ajutat sA se foioseasci (1. In primul rind. Acest lapt este justificat. daca avem in vedere ce agra{ja si alexia nu sint tulburdri.igl aurjliarc.|.ri snl c. de sine stitAtoare. i i s.i crcarea la copil a unei stiri negativiste fald de actul vorbirii. pentru ca proeresul se n fi.orbire.L"a3-rr* Jtl**w Ltilui.e- 'l'il^* .+l 4&+'. este corl traindicati sclierea cu mina stinge. De asemenea. indati ce ele se manifestd.t'.it se . noi am analizat tulburirjle specifice diserafiei si disleniei d n mai in treacit am pomenit de cele de tip agrafic sau aleric.n o serie de obstacole care ar putea dlrce n numai la tulburiri ale comportamentului.ri. prinii sd scrie cu mina dreaptd. * n "a*t-butu win* ilu * Lu-. ci Si la serioasc raminerl in urmd la invdtiturd.' al a ai l i i i nri ttz 113 .

/.i.u-"i i" a e\plorarrr ""au"" lil-kineslezjca penlrLr cri Frista tendinla.. v. A structurah si fun4ionali. ta la inv"stigareasa pe cale virrala ci sr pe c'd . pentru cd limiteazi fenimenut la r srngure cate€orie de deficienli_ .i U .rr.ri.Jlrati p-ntru <crisulior ilizibil sau prFa tF-r I a."'. relri.r Lrni\o. .rvA o adopr.rt."t" )r intFsrilare a aralizatoriior' ln lipsa \azLlu: mai ilm. 1956 (lra'l) B1rtr_ ..rjlF scris-.ilor !i repre/enu-rilor evidenl intrP \olLrmul rrrror' nev:rzitori poi determina u.. p.pF |-P de alra pdrlF..eselor senzorialeaudiljve.r vorba de copii normali.Iapt carp cletcrmrndoJna' I r'rapidJ dezroltarea ima€irilor desprerealitatFainconluratorrPjod'' pe(eplia 1ac1:l-kinectFzi'a lui" ="rriri". M. festdri tipice. del:. este inflLrenlaLide reprezenttrile \i/uale la nevlzAtorji cLr defi. asociate cu alte der. unei instructii normale. Jf..26 rAj u riague. .".. 1.a m p e tu so r e a o r b i ti i 1 tu Moscova' Dl AcaC xitdtii cle cunodtterc .toarc (u (elp desrri'e Ia 'opil rl 'r inectfi". ca si ia N.r1. ca ta n. asemSnitubre..1 decalaj -o. !ig lS. Etlucareo capiitor cu xe.i cele primite pe catp \erbrld in ll. or os il" . J ."i .a Iui J. zerve cu privire la unii reprezen1"111i lFori. ai carp afirmii eristenta L-oc rplatii i rulJrF .uno. / d.. .on. irr calitatFaacc'tora depitdF de e\perienla-de \ral€ (a ti de moLlLrl organirare a inlregrr srru'rorr de h.ienla surrenite. "e manjl'"i.. vin .-.z"ntar. .. r I in leziunile encelalului.icn sj auditivri. cA sint rnult mai profundc.'. mar e\ tinse fi mai complexe.. ^Lr complexi neurologicA. lip disgralic I | .. roaierea obiectului rrLl .:Yfl .i \ubie i . . pe cale serzoriala: prin care se cunoa'le latura a fFnomenelor.rrr "rbi dcspro dFijcicnlplc rF. Auzias.JIU tn U/ in . acestea le vom analiza cind r.m "tr.ciale in tulburdrilc patologicc . formarFa i aclLr slizar ea r epr eTenl'r r lor ' c: r 'naLnl (a ."f -"iiif"t rii. caractcristi"ileper. NL. uw. ltF. determir). p .le vizuale se llerg sau dispar cu timpJl permanenteasupra pcrcPo[er lorrF mcnt:n si e\ercil.n... di. olfactjre... cu dereglAri nFUrologi..i nFUrologice. :)gr'l J fia si dlexi" ie cunccpem.i'a Ac'st dF'al:U arP cale dtrnina . in coucliliit.a ."r"r i"""-".. fec'tiuni specific a$afiei-alexiei.a mar . tulbu.rri"".lerc stabd /'rblioPi..2 1 5.. pule jr t r ecr l de! ine un.celagi .e jnire tulbJr.c..e ii p'iroloSice... tl"rr normal. Editrra Dida. inaintarea normala a scolarirdri: . cale taclrl-krncs[..L. de Ajur. E.i. b hi(!.uJl.ziA.l tu.i si alex_iei t \cdore tormat.n acest ultim oun't dF \ederF. a.de inloruTe vizuale(Lr o 1-rma de alerenlaliemai elv'renra' ''l'" la a"ifta p.ri. din pLn.i-i. "lI4S\inr.".ri Doa::t ti F\plical..i laboratorii nu este intemeiatd." " r" L" per.'ili*i. C d i i e d e . adp. Asadar.ilitului !i dereplarile C prul. v rrpr.i in P ocesul nu''cit.j a. D e n n er. rrn.. De"i do'ninanln. in planut psihooomportamental. la nevazeto i care scriu in braiile. ii"t"n.rmal. r a.pa. pe tr.apacrrar^.i rFalitir(ii Fii.\azsluri Lr ror $n rol lundamenralrn lormarea repcczentArilor a orga_rzarrr ale obiectelor )i lcnomenclor' A\tlel' p2r(^PIta ra imapini unilare s^ ins. ei fala d-c negar"r oricirui deficit neurologic sau intetectuat in aiseiajielaistexiel D. '!' sliinte Dedasoeice a RSf S R.:F1lc generale o eL:olo..cman..":.c..(j 4P cuD retarritori infl 'cr. I r.ric ca f3ctor hotariror in (omp' lsarFa lcrF . I l . modologic:1..titlLini la def:cientii de intelect. a invhta scris-cititul.l'rri slinjcne.n(lkapalul.Un copil este disgrafic atunci cind calitatca scrisulld siu cste deficitari IerA ca aceasie iacune.epl. .. ncgatjr rellcLlarFa ltr !r -rormi lr inconjdrat^dr' .irilo scris.Jxflv I n slrctrlct L DISLExIEI-Dlsc q AFltl LA rrEFlcIENTIl .' " l l l l nsl ti mp.r. !a baza pro.. Daca orbirea ecte "ur\cr'LJ ..aglrpr. .j da \ relrn defi^il npurologic sau irlele.rura a Lr.t. din punct de vedere jntelectual.pr or Pq annl. gl6ri sau care apar pe fonclul un..rle.. 1 ..lear. car!.tici ti Pedagocici' 1981' pg. majoriratpa manile. o influenla matc prin analizatorii ramasi sanelosi. nPvazaroriicons^nital imaginile menralo "F roa* at . il-il...fe\tatii dp ur..rr dar iiriia":" repr.rarc.riit. cu cbiar ni in ambriopie.tinlFIe abstracl-generalizafoare p r o ce su l a cti l Zenlolz.. inloma!ia primlti.".orDupA cum vom vedea in continuare. 714 ll5 . DacA am manifestat seriose r:.raritur . Srrstalive ta'Irra hhr\t. acFiasirez.rp d/.li man.y in lnDa d.rjr vroene CARL clrESC SI scRlu IN BBcILLL rpLlmltfirpa pcrceplie \:zuale ld ambliop: 'i Iipsa ilfurma{.lJ "i dicipxi".

r . Ld methartt ofiap1l. .i.c a ' i l r p d \ c d c r i i 'rcblric ' i b : l i r .it. experi ent:li. in ansamblu.repercusi nl nu numai asupra proceselor psihice senzorialc.i.'""t. ln fapt. r .buiF la r'"r-c- oc llrc t1.ure.rio d" r omp'rLanP-t^ carF d\igr ra P. a oLrre'. reprczcntArilor si perceptiilor tactil-kinestezice.. tUn.. ral mi'.Lnlie-ariiculatie.1p " I Adr. Q u i 1!.. .pnrririi arenr:. ceea 'e ie * tranipun! in scris. dcoarecr perceperca pe calea tactil-kinestezica a punctelor izolate au \ rr il:. e\i-ra ni.rLrl. l ti : : Dadaschin.l El^ p'i ipni lor.1 .'rtribuie la o mai brni inteleeerc a continlttutui tentlrlui Odatd cu insulirea scds-cititului in braiUe. D .:tbpedagoei19i8.^ la conc-pLUal'.leoarece cunoasterea senzoriali nu este sufici.r irniLati.bir. in care factorol psihologic joacd rotut fundamental.l' oru e" .-.P. i.. id .l Tocmaj cLatoritd exercitiului.tFm Ac'-t rnrtsrri. r.i u dp^. rohl limbajuiui capitd o importanti deoslbiti intrucit prirl el s. Biirklen constatA..lo. Ed...sr r e a b o f. mr. .' rloi la sarcir. ji Psjltologia in U. atenlia nevizitorului este compler solicitatd. cirmncnsare se evid€ntiazi ta n€tizilor si in Jaza de alrloma li/ltre . Eu cu r L "cti . N . -_L'k.pi'r.r'. o.... Capacitatea vizlrald. Dodrcr.i prin intermediul procL'selorcognitive superioare este dezvoltarea maximali a atenfii'i si a . ASa sprc eremplu. D e l e cta l a g l e . ' : i.Cu lnt 'Jp"ifi'ul r" Lp"rPrii lur'L:. ..'rb.".lil. p.ari. la ull grup de eievi ci prin citirea prelungite nu sc inregistreazi o creitcre semnificativd a gradulLri de oboseala.Azdtorului in dcsfasurarea oricir.. rcalizeazd un contact complc\ cu lumea incon_ juraioarc.n' '''l. clln1 ar fi memoria.r .. .orp. iar H $rappmal]r a elidentiat capacitatea de concentrare si stabilitate a atentiei nc\'67:tonllui lntr-un experiment ce viza mentinerea.cipirii. clive$ificI 9i contriboic ]a realizaraa r'mrtr .npensare a dcficicntei prin influenta Dozitivi asupra t C arler a ro G. Dar condil.. lnse$i deficienta impiici o solicitare 9i erir^rsarc permancnti a atenliei ne\. Tufir.ita intre cLr\int ri imagi_oa(o r_i.rnntarp D 'r.stiinlilici.'r ll. i. . r J c . cit. iDa DrLru drrlizdt f: de ba/a : au. finlindr"d ton"li' a si intdlarcd ern:1^ri. ir.tiform. \ 'L n e a a(r \itarii ptih. cor-'t' a 'un l lor' ar prin cel verbokincstezic se ajunge la descompunerea cuvintului in irneme si Ia comprehensiunea lui ca unitate scmantica. lldir.. in uliimi in stanli.aLi ". posibilititile dc clezrrttare a limbajrilui s-. qr. r\1i. ca unnarc a int€n'entiei fenom€nul i ant.moaiati" .. a. l.!s Mnrcrla NIedica." p\ rr'-r5 i. nti/d pr'n drlrprampnt i. . prr{.l.. td D i d 'si a^' r a l cu o arpntied os.r .. I l itr ..z'olrdr.nohrri.r r a 'u U l \l ^ m r l l Jr i 'onLr.. bez\..pp! .|. lr vederea rccupcririi funcliilor pierdute' sc elaboreaze sisteme rftlvc prin cdr.r'lp l'. a nripntzr'j . ftrvulurii . ' o rt o " 'i n a l r r d l d P r i n a . si spccificul proceselol psihice superioafl .d Ior. .d i r r o i ct 't .Lnr' irr'rr.mi faDI face po i5rl I rLrra lor de si. r r '. Efortul nevdzitorului este centrat pe e\.. Astfel. d r -Lrn. r i a impo rbiri i. F d '.r derii Lrnor inlormatii cit mai completc. 1963. sub formd de grafeme.LrLr' d n rr. L .i." d. a. dp . citirii..rr in .lapta ra biologica..zualc se ajunge implicit ta cvaluarea nil'elului mentat 1.lLlLr core'1i r d'liunii l ? r'rl'/af'a .mp... rrralmente o imirortanli mrrlt mai mare noliunii dc compensare' rlrt fiind ci succeseleobtinutc in studi l mccanismelor ci au ariitr. rlator'' rl ""dfdrrl id' --n " \''rure iilrlrmin6 mentinerea Lrnui numdr mare de handicapuri de prom.?ceea ce . concret-intuitive.razata i'locrrir'e 'l'inenLr I i 'JfP a ' t rir ." I t3{a 'l'rmitd com pe"sareintra'i-t"micJ) ' il 'i a'raptrr'a t rn 'llr.o'oiL: nnrmdl'* O 35t I rl.p".ir.a n. cit mai mult lirylt.ii v^"r". pe i...laB. dar asupra d€zvolhrii celor supe oare.oltar€a capacititii vizualc.:mp rL a.bira iii"i i'."... nrilji ariJrc Data fiird defici'rnta dc vedere care Imiteazi accesui ia intormaljjle senzoriale. ar :maJi . a D 'i l L i cl l u i u n a '' ] \ .ra ''m jlo.. imaginatia cletermini o limitare a erperier)i.nrre m lrL'..i . clr ajutorul i*t.d atirrn. pg 3rl Pe d . in vederea cuprj. si odati cu aceasta a functiilor psihic.s.F ii l.i. prin perceperea nnui sing r semnt s..arca i braill.rrri" c .i-t.e.i formo cle activitate.rn. p6 In j dr Lnr' . ll6 . . D . Chiaf si metodelc carc vizeazardctcrninarea capacitatii vizuale...d Dri.r.1 Lrnilar de repr.rlui-in special-ii al \'or birii-in general.lrilibra"''r "' -r'n: i mPdi r .ri 13/' 1.fri...c o n t i .s. ir. rnJi daci sint clrprjnsF":multan in . limbajul de\.i r de aceea.npnrd pc:tri.t r. .l d r .ine modalitate instmrllentali de cr.trr'rri I L|Lcli n tor 'n conoir. .. "itri. it lna mar. r... B!.nirri.lrl de stimulati ii motivate. b:p. rlrtorite cereia.In acestc condilii.6. in scrierea ri mai ates in ciiirea braille. a. dp Drin.tiiln rama:n -a*it'ia\F pn rd I i' mn'l adaulsti\ :1o"ie r' *. nu cste o irltimplarc ca sc acordii rtlt. marilestatc sub forma ii trr srxcial cclc de itrrlrrliilor. K.alititilor sale. se poate stablli un rap{ifl acle(vat intrc acestea fi nivclul vocabularr.gi. in Ec "rdl fd ' o fd L l '' :1 5 r . m H.f sarea Si clez\:oltarca proceselor mnezice ce rcuniiicd."a rillogra":(d p./.sti..dpr^ titii !. este supusa procesLlui pedectionirji. numai prin dezvoltar.um este .".jnrirtrea ci -p a i '"rl:ti.:" intermeiliul analizatorlrlui a ditiv se realizeazi disl.i paLuloR:"" i i .\.ri"{'1.j produce cLer lan$rca succesiunii scnstlui logic al semnclor urmatoare.i . ca reor...rrarea .R.ja esenljali a functnrnarii otJ time a c noasterii atit pe cale senzoriaia..t .

'o'-np'r'eri onloprr' ci aude un sing r cuvint t. o jr.ail'-. in urma analizei zrliat urmitoarele tipuri de greseli freclente : 1. el are u frcrrnlS (Lrlrslit iF (" 'J l' 'cint rr ul_ .-.l.prin analizatorul vizual.r. a rrr T'.rae oo.rnerc libera (temi la aleSere)' n. se dcoseb. Se. mirlmea re liefulu. iar rP(p..rnl.omp.eNa imaginii percepute in sc s.Lr:td) apar ir 'c.rrLi-. ca urmare a intoaf cerii foii.r DUn...d nrr r . r.carjlc m: .lituiri "t llll t 18 .l. rivelul sensibiiitefi tactii-kinestezic.r' j Lral-rr'l . automatizat. pe lingd calitatea abilitiiji deprinderii... ono \fir'iII *atli.'C-it"ip. imagi. parc) sri ca atare dircctia de sctiere este de 1a dreapta sprc stirlr .redd l . fulF '.ae n" dlil d.t'r 'pe d. S..n'a"i. .. .tl..otn-r' '. pentru li{area miinii drepte. materialul pc care este scris textul. nji stingi care urmeaze si controleazd intepetuiile e).it.r.a tip dc grc's€alAaPare rar ordill. confera un specific aparte invitdrii scri cititullri c-. . scris i in 1'raille s^ rFali/-d.u scriscititul in braille nu am gdsit shrdii sistematice care se vjzeze tipurjle de greseli alc nevdzAtorilor..r..tulLia.cti\e oo r:1. m.l.re mai mar c i. j r.. Date fiind aceste dificultiti caracteristice pentnr insu$irea scris rititului in braille. temperatura ctc.. /ci p-. An as t as iu.r..:n 'l : mdi . oluau.r u s. pauz&urm'Itoare' llnasemenea' saIectiipentru etc i neauli...r' -. inrrFrupr.lui a fost leriiicati pe altd caie).bl:nu1c!l uL\er\ariil.^ rorrjrca 'i u1'.. t.aille. dar in perioada formArii deprin(t.'. in r-. prapoziLii ti sintaqme Ca o caracterrsm" s:r. am constatat o gamd mult mai variatd de grescli ce se inscriu in categoria tulibu$rilor dislexico-disgrafice ]a nerarzitori in comparatie cLr vizetorii csre scriu si citesc in alb-negru.pt"lrri ce sr.liiD]nit.p"i"ae greselile iipice 9i frecvente in scrierea braille' neiazltori o comp..-..'l ''r :Pf J u p .r. In Analele Univercitdlii Bucu..l femril in braille este reprodus pe partea oplrsA a loii de scris (iit.r''c sub.esti. Organizarca sistemului b.:: ::..ri . u . cle qraJeme Acest fenomen aparc foarte fr€rcvent 1.ilal mFrit "a surprinda {ormele disgrafice la neva26rori. .i 'i r^ Jin' an . '.'d (r' alt{"1 iins'1i rd rrlrtrrp a | 6'rrDrnrr I I.'.: rrdr..fbsurarernai rapid'.riirea obisnuita.. Mj.Prii :i al d:. rilor are loc o domniare temporald a unuia din ace$tia si se par.r. In timp co literatrira dc specialitate conline numeroase refedri la tulburdrile dislexico-disgrafice in scrierca obiqnuiti. a celr.il"\alcJ ''t. umi . r: . ru fod sLIpJ. r.". an I r .. L i. r'l' .a.a.'1. 'u J .ti..Darr..:. determind o reducere f mai mare r timpului d-.terza.dt E.rLrt3.r d:ficLrlLrlilor .'i . ln acelasi timp. e 6 . o poar.u. ui.rui s.||. cade din decacia primi. .tn. r' . Tulbur Ar i ole s c r i e r i i l n b d i 1 e t o ti. u ?' a J'r'F 1Lur rJr.arii Lrr ccrccte. fdpLL.. d rrp.. \."= . ctcixilizaliei. Prin combinarea celor $ase puncte ce se dispun cite tr."LrL 'r'. Sprc dcosebir€ de scderca atb-neEru.111i r prr d \jl..1.i. oa. se adalgi faptul c..| \..ri.aJ/. "rm. ca"e le am analizat in capiiolltl ll bazi "aure .i sil'tbe Cclc care au o frecv-'nti m:Li marc . 'i adoptim unHLeor'n' rPrr m roor':oir'lr'rl.ti..". AstJct.analjzatorilor tactil si kinestezic..tf liber dintre cuvinte. netd. Ornisiuni tle litet'e .rt( ..tc de scris-cititut in alb-negru. uou11 ' d t. cea a citirii estc de la stinga spre dreapta.i irrPJrealiri In n"r"r :!ri rrto :i'i.r. dp urilarr . Anastasiu r. ea n Se irr rt ': 'n s'rFrFd f..r n (lF. tr.t.r . irt. | .r. Am dle" ddsle cldce dcoaF" ''r' t'' L n' l. ' . Ic a \l-a. .r )o.l-lorLrlui. Substitairi qrrpr"r marF I in s(r:Frea braillp. gr.t celo mai multe ori. Lnrii. Lir" cle au 1"iapi"i""" scris..rLi..inte scr'erarc sl neatentiei in treceea cu punctatorul Pestc cisnta care i"ai"a *iti.o jd. Dealtfel. part r inrepata a fuii .t rrar. G .l^'.e1. r".. qri. r. ecr" r'1 iir.rncfiorr.--a"l a"ilt* i.. ia.(pF ioil intoarsd pentru citire).i inl. Llp.l rd-:1".rialul di11. pentru citirc (vitezA si corectitudiDe) hcbuie luali in consideratie. dL .a'Jr' 'n-nlra'. respecti\' si '. ti .l:e.s.n'nPd omi'i.conL:nur.ri"utui aite p. tln asemcn.t. trL .. rc'pra -i la al\'c-\i. impr-.or.. ca si derivarea ultimilor trei (1..uvi.. cle reguti. i. :mprima mi.. I rma f'num r"rLI Li. La acesi.."1 i pr"f' ."a rariila a gTatemplo.^_-r.. zaLpdcldpe.'. 1 o _ r .nlrti. n. mi'na drcapti si intoarcerea pentru identificarea rindutui urmdtor..o I \ILI a alP r'olii I n^ral' rr 'r'r r" rrr.ri..:}lnerruluide pcriii a. tru ci ultima este in\.iP(ttdr ' aP-J DPrmi' )c j . con\rata "a lr' ' rld '^ntuPiril'r d' ( . trlta parle. Spie exemplu: tJi'cocosd' :dprdalcoitii.. a:r re.inte e. umi\irn:lP d. In actul scris-cititului.r 'n bra:llP ' '1" mat€rrialului faptic.. I\ ': \ al' '. a"ptr iel ruar cu ..r."a mai mar" ln .:.llll rob.f (u.la.attc D^rrlr" dictdrp i'offI iL' l i J rr 'la i..rar mdr.i auditiv. ir.ftr:llc.i dj..ia psiholosje. rea analizatorilor este unitard.i grafemul scris mr coincide cu litera citita pc.rLr.L pe doud coloane paratele :: rezulti efectut motor al srafemei. pent. 1rl sc.und c c. Dar si citirca in braille are....ecutate rl(. ricicore. am intreprins un srudiu exDerirr.rrre sint lalablle ri pentru disgrafia din sisttmlrl braille: 2. C IP mai . .. a \lt-a s: J rm. l" r'-.mpl. 19?3.ri cu.int.t d "u. '. scris. on::i.Lr di'erafa dpnrur'' n. rn itrn mai lcrt deoarcce p n analizatodi tactit si kinestezia nlr se Doah r'. Omisilmi de cul)inte. d:trurI' ri ir:rr^. in : .or-pur. o ir.rbiectul -saLr "r.n alla. ln speranta de a suplini aceste lacune.'r.1d. prupozil: "9* .tbrj lal.. .)ntr."" rlistinrte ci mai dcgra ri fen.ir.n.. ^ r^Ll. fr.. r .'. frpr rn-1e.

i. 5.l it.'.cp. repetaroa unor culinte J:re sens.". care indeplinqlc rolul dc control.. Pe de alti parte..Substit&td si defonnd.i i sint a. :t'i"i 3*::.i' lrttnt'la.:l.Diziune.este grafeme."?. lrl. lrl tt Addugiri de gr&Ieme it crlj:Dte.U e.peLral.:. r?.':lx'il[T''.'.ir'r .1.: '.1i" ::l .'5 l:i"li Lit. i"r#r :i$d} l. ir Ed. l. i cu I cu d. ti ped."ll. :j . e cu i (dici).rs.:.stenta ri{.i#1. 1."t 3jij::xm . J c : intors. piaprLri: electncitarea: llutl. f. b.?T".l T::I"'..ii sar.clama-rii.rtutea unei deprinderi vechi.:.r ahrnci cr'nd estc mutat punctatoNl pe un nou spatiu. egzita : exista.iry:11 . dt)/rf fenomene de repetilii a uDor silabe in intedorul crrr'lrtului 0tlngcgeau)... ceea ce il iace ilizibil. i cu rrl l'.fl tii-{. ll.9fl-.d l L' r"i nj "i ln r'.ii.:#.:iiln::.'::.L. Fenomcnl rerl.guli qi anume...mcreo lcr. cind sint dictate la singular si in\.1or silabe. d crt ?1! cu zr (lumpi) r cL|' t.:ij.l]]: I ..i atunci find in r'. hi 5...'_o:llyii:.::: ii" J 1.::i:i.^!. c b. 5.:-.. :.lj. 11.i.tiidi cind sc instaleazi oboseala. gi cea dreapG.s1lri fenomen dtce la ingreunar€a citirii..:.oordonir:i irtrc ming rlinge.J.tiugate.els. semnul er. Ditortogr|lii.Spaliile suprapuse . Spatii goale intre rirciuri irl)r.:i.rr" ::l'"::. rirgrle.Tl.:..jl:.ubea. Dintrc a..: om cu d. Nesiglnanld in scrier?.i:i'i".".fl.. petrul . I C.j.bete sdlL supropuse.f.lL.:. repetarea unor culinte (bin:.r.j*:* l ::: :."# :.-.:'. Neuropatatogio. .l.".Asuta plAcii in loc s6-1 ridice de la un punct la altul.in prezenia unui text zdrentoit sau cu relief slab. tonfi : Drofcsoard)..::tl'''ir ff:""i". T:lt"[:.. Ilc remnelor gramaticale: puncte. Bucure'sti. in compuneri la subiectii a ciror disgrafie estc mai accentuatii 121 . ca urnare a nestdpinirii deprinderii de srriere 5i se manifcsti p.lnii: 120 dlttel.mdtor de cebe mina stinge care indeplineqte rolul dc control.dr pr.. .? "'t r.i:l'J'1. elevul tiriite punctatorul in ..it"j"l. otmenii : aamenL iubeau .uli*.i. haine . i_..hainele etc.' ' ". frr/F 9 Rindlffi ldsate l.... 1C. ?r etc.'l'.:i:.:'X.**.". l lilizaltu : cinillzatia. o.Scrisul zdrentuit apare .tii-i.i:. Apar multe dezacorduri gramaticale.i" lt: i jr:r".il. (. Si 1a disgraficul in scrierea iD alb-negru.:.. Acest fenomen apare."' ltJ.ill . Inloctire(r unor cul. Terte necoerente. rcpetarea uior silalx in divcrsc imprejuriri (ii). ii. uneori.ui..:i". Eri."in"ti:i1.l a di."i:['. Asemenea manifesteri apar.'iliif iff.r-'i:i. ir.':il"t!"ffj:l :i:ir jlil .i .i.. la scederca ritmului 9i ( hiar la slaba inl€legere a conlinlrtnlui.:'::. mani : Lmufi. Did. adilgarca Luor grafeme la sfirEitul cuYinse luhi ciDd ac€st€a g:isesc in ruiintul unnarior.i{ i.l:l.fcrinii{ la 9i lri' plrt l cuvintuloi urmitor. 7. Aici sc poate s rprinde o anutrrlti rc.uil:.. Acest fenomen are.Des sini adiJglle .I.irisiur.n" ": l"L. i...lieful slab aparc maj frecvent spre sfirsitul compune. ilogice.emple din compiltlarff( si dicterile elevilor: tel?ri:ate : t?l. rcp."1... i{nd (llctarea se face la plural.*tl.:i:Ti'#ff i:"." r *iriryiffi .:. h' i1cnt... ttfutricltete. in spacial.! lJ t t.i ..Iit_ 1. . oi' (t noaste).ra i d evs.. ziur. ..ir.ij...::':T. l ).. aspildtaare: aspirataore.inte sarLcampri.l1.tarea !1tim."":L.: imi. a realiza o coordonare pe ectA a spatiuiui dr.: 'jrf). il:''. 17. *:l :*:1. toti. scrierea la singular. mlf. :i '. nii l*'iil:". Citim citeva c:. t...'":-?:.i :i. o cL1 o cu ?."".. i. l. l..""""11:: -*. peorrre'ic : pic.. de ise_ r L e. Un astfel dc enemplu il corstitlrri' hFi\onta marc in ad:iugarea grafemului a..". inainte rl(. r.-.H.i"i "!. I'i :ffid::-:X.i de cuLinte..':..:i'.:xiHt"5:"5i.i|lr inci]ecate apar iot din cauza slabei . 1:r) fl ln Jjrc.1il:"61?. mai cu seami cind se are in vedere conte\tu] general dl (ompunerii sau al dictdrii (inviiitoarc : plofesoari :ri ix\ers.:".:..:. y j[?l]. '. este intilnit mai rar si nu totdeauna duce la schimbarea scrlrrrlLri lrazei.l.:J.r! lj\...?fl HT:::i .

sint mdi frcrvenrc i. dc"i nu este stingaci. Jar" unur .lorr. Acea'ra fa'" sa f'mi'. . global.orccti {nnlrat li preocupat de evitarea greieiilor. reg.nerile pLFmert'lP a(lirnilL ' ..mnul de punctualie este perceput 1a r1n anumit interval {lC limp dupi citirea cuvinbului.eleduud miini Fenomenelcdc omi_ -ui siune se accentuieaze ii devin mai frccvent€ cind relieful nu esl(: 122 lxrrceput sau cind slaba igien.n"tilarofulLi {a.. Idcilita crr.1 \raDinirca (iliri' nu Pste bine realiralzi €lJn'i repel rrrJ : vintului . P.. au 1a baz:i lipsa dt .i-. penlrJ rpdare.rtoor<eredpe. :n c:rire nu. dezlipire de retine posttraumaticd.r .ea silabisitd $i perceperea disparata a sintagmelor. anul II de studii. reptarea cnvinlului se datorc$te faptlrl' I I ji'r. rurintuLui.. De ia I ani lcind d a'rr aeid"a L').:r l.i (L u disgr"tie u'oara' 5e manilesl. ar. lrrcdoninante in cele mai nulte cazuri..t.. chiar dacd ele nu altereazi lnlelegerea texlltl.i apdre evident (on . oe.eurj de".ea unor e:rprcsli intilnitc anter dc catre subi€ct.." "op.' la. e i:r 'braille este extrem de dificildI'entr-u a ilustra comportamentul disle:rico-disgrafic prezentem h. Lu m.\e. a terminat o cbse Ia Scoaia de masi. .cE .: in "cfiorad s' (irirea in a1b--egrLr.. si cil.1. "i'ir". Acelasi roi insemnat il J.. impuse de simtul iactil.rCa..irilor lexio-grafice la nev:zdtori... ca bilbiidla ("'"clFri/e"rA prin d(cea La oau. aridc ri Lleseuri 'u La cori.are au {G! llalizaie ile ct cu ."'a a lir{.. stau aceleasi ca...im61n muitumiri p.i cliar iliocuirea lui este favorjzate dc tcndinla subiectului.e-t.f i a . sr.itit )i cd tlrrro.r baza tulburerilor de scris-citit..ei caz ri care ni se par semnificative pentru cele subliniate mai fius *.rrirre or (m:i cu Fdm.rtrrrt fFcperti\P se ComDr.r !crma la ..]zi.zara sisremeiordF ir .arc ne{ pus la dispdzi:iie cazurile rcspeciive 5i . Aditlgidle sint {avorizate si cle asociatiilc l.pinirc" (i1i rulJi Caract.upa n r r:clicd Droolerrc (lposebir-penrrr . se creeazi dificult:ti Si mai mari in resa intonariei Si accentului. dco3rpce "imr. mer!iunaa (ii dpfi.\.. Lrc' |-. l zJt de insrru. corlinJtc. sub conduoefea noaslrd $tii4iticti.ociatii (e se slabilFs.rci 'r' '.. r. r.l oou""riti.n{eleeere Tn p L: r'n d nerca ." ir \itela r.'nentel.erii atil pc. srlaDr'rrc aL "i ori repelarea rnrdurilor etc.ainl'e c.rdrc . re:ntoar."i ^.ri Jp limbaj.1ru intelegere.rnor deprirdcri 8r^\:1.J.rF. inlocrrirpa i.oI. prin e\iLIenlicr'a dirram:smuiLii plaJr i rr tetii lor.Ldrca inlonstiei ni a'centrlur.erbale..i\.-edrcJrip fornlrred .a ideaa LleconlinUitate5l alLln(' c'r !i pentrl =imt" neroi.rrlonare defcctuoa...r renliz6rii lucldrii de diplMd.d/.:ni f mai mic cle inpulsuri.lJlr. I.tarea.l. pe plan mcntar r.pa.rgeratc l( rhrl parcLlN ori de reactuallza.rluLira a a'LiJn:lor ' u moll!atrl cauzal' 1 ' iLrDarea rnchigati . Iie tendintei de a realiza o jntr-J"r caz ri in alful se pruduce ' Dar'i .o gr"ri. orrl*n"t".a.derl dcficitare ce 6e pot maperfeclionarea abilitatilor in citire qi cind ter'irr irli.' de litere :i r uvinle' pron I s. po.ea 'orrple d a lcxr rlui' rr" r"ntizea.l. dp ^le au implicalii compl..rtru cilirPa I nflLIlut 'rm r.ii ""i. Per- 123 . s. creeazd un llmlt interval de timp.or. s_er o .mpledF intorar:^ I'a<. : i""t".: tnrtll 1u puate cLprinde. "orn'arcJ ." i.inii..cllj.*" djslalie).li1 de a rrprinde un r'. gre e ile Lle rilr Llislexicle pLrlemSrup'r dsLfol . in virstd de 16 ani.-. intrrLcit subjectul cste 'Fr.. mai mult decit la normali.€a unor depri.rbt.ao.:el crr 'lr. a 'esa log:' .rre fd. ln braille."..ilor de prcnfirrlie." iir".re 3u !i dlLc tJlbur.. Si sitablsirea.. asLLpr:i l!r:.ii:.n:':cl'e ': rn. AtI Exp. DunLitru.te.' . mhi . in citirca iiterelor. _ I'r. ca Si la scris. n 'r.izare.."i -. -i .i d-z\oltarea aLilitar:loi Ieyi.rr.*l.rat(3 .eori\A a a''lLi"'i semrr6r'' D. Prin prezcnta tulburdr.' nom^n poatp I fa\orizar si dF mis arile . dp motricitafe i l*le de .pe. spre cieosebire de cel vizual fa\'ori7-eaza$r cl citi.tYiDtului.". intre realizarea imaginii mentale pentrrL llliliie percepute si permite strecurarea l]nor cufinte care pot (onsiderate parazit€.r "".i'iil:Lrepelar'a per.rc gr^utal^ t. i"r . 0numite situatji $i adeugiriie au la baza ace$ti factori.u mina srinla. ceca cs explicA varietatea fenomenelor dcscrise mai sus bmisiunile au o frecvente mai mare.a..1)r :iil ii "i"rrier.le a ghici cuvintul qi indati ce i9i dd seame rimine.amLlri rindulJ. Tca succesivd a literelor.crd spa-t:"i se fc.uze (u .lubelor ri a cuv:.)0c:ili formarea deprinderilor corecte lexico-graiice pentru ci. Cazurile respective au fost selectate dintr-un lot experimcnlal de elevi cLr dislexie-disgrafie ce a fost supus investigatiei pcntru surprinderca caracteristicilor specilicc ale tdlbu. ori temperatura scaz{ti deterll o sciderc a sensibiLtatii taciile. itaiii cupi'lolr. cheorghe Enache .di'ldtie I sad (. ramini a^*a oin:i ta vlrsta de 16 aDi.ri odauBarea a"f"i'tr.rs lp'la i' limP a I'nnr arlJ't preseli cl'rce 1a instaia.railie.iar rar:r sens omisiunca lirerclor' ' . inlo(Jire3 'utiniLlui mai lrP'\'enl cJ Llr air retcrea (urintului c I Er ' cd sc.relorsi i. rr lelege.. sirirea --lj" l *ii nultc ori. sprc sfirsitul rindului 9i se datoresc tie oboselii. n'rF. Incear'.: la (ltirorii vi.p rliu-remporr de. d^ire.h. coro (int Je. .' ' i s'mn. Ia handicapalii ci: Ledere dificulriilile grrlcrat. ca si inlocuirea cr.:l'.ficr1iF.

..eau. cit fi in cel senanti.cre.ntopiri lr lli:. . tln. cit ii in timpul liber. rr\ ir tel" idr dupi i .Nu a plrtr-rtcili decii cll rnare greutate 2-3 crL\irr. prcgitesch)i 6 omisiunea n 3 cu\. i.:'ude|irafi.. atlk. hipercmoriv. aYind 120 de greieti ]a n text de cilca 160 de {rL\inte.le ori) Cilir'.rcle. dc tipul !.. de excmplu. 3. omi e cr'irrte Nu h lrcl rri . t. peri. miers' binic' pent.1rd m. jzolatc.ind dp fiD'.el\.coala speciali. mers. .rr\ inlul" rdur rird rl_. zise). 9. e. . carc altlcl ar fi putut fi e). a sLrr\. aitepta.ea conjxncliri t. c: Ce ascmenea. l'rec\.1 dc cuvinte in al treilea.' mFr(lonAm: 1.1 med ca.inte: dlbi. fe.r1 si vorbire€ elevului nu inregistreazi acest tip de gfe. i final./h (lrnccpeti.. rczultate rli. Din aceste 13 cuvinte."elnit.)i. clr omisiuri.1 lpr !j1lir de ghicire (p. Prezintd ticu verbalc frccvente cum stut.80//0 din text).rif) pe urmitoarcie: I substituirealocalelor: d. 2 substituiruavoltrli/irrnsoand I a/k.eea la (.jnte (inslrmind 278 grafemc) a scris corect 13 cuvintc (ceca (t rcprezinti 1?. a lllt' ralizat suKesjv.o xei ghici4 apare grafic . eld. clr capul in piept 9i cu bralele mult ridicate fale de planul cirlii. an t V.1J& Ji. l:5 ..i 5||{.. in iotal far:e 69 cle gre.pn: l).le). 8Frerdl. din tet tul dictat.. apare aici la .eptai. bine etc. foarte rar intilniti in sc. mi.'. addugarea vocalei : o ir interiorul cuvintului. chnoatie etc. s. i. pFrlrr prPg.ul rcalizeazi fiteze rni. iim.. e/b. dar-dc cele mai multe ori nu reuiefte. ilb.|rlam€ntale. de cxem.'tFn'1 pl. ceea ce a determinat si unele tulbr. Lle/:" r' 'in: m. in finc.r sens in. dupA consoanac (duch. rcdat graJic d/t. se manifesti tendinta de prescurtar: a cuvinfulor fj contoplrea lor. omisiuni ale consoaicbr I : de cuvinte 9i. meu..rrLr'.lalF rlrlr'. c' ^orla'i.. Incear(ri 1 cufint€le. pr. pot).sp€ti ti dezordonati. .rn'.lcpi.intrF . .eli de tip disgrafic. in al doilea.dto'i.tefectlroase.av afe. i/e. a incepul si se impa. dlc.ii (in prirnul minlrt L'itei:' l? cuvinte. 'n jcj 'l /.' 'iLcv. de asemerra.. . i la stirtitul c1r finalc s (sco). cap-rl) llir'ltre principalcle tipuri de greseli ce au fost dcpistate erlunl. ill. prcgdi?lsc. p irrr ' -l m. Citeste 20 clc cuvinte 121 Omile o frdzd: rdauba ct\int'.e crl nolla sa situa1itl tl s-a integrat bine in colectiv. apare fragmentarea cuvinteior pr.'uri. I substituiNa consoani. La .: kle 3 orj.o!'.Jri .ni. Ld efectuarca probelor de scfis-citit prezerlla un prag diicrenlial Il sensibititatiitactilc de 2 mm. .irr.lrdri comt...p]ll.. rr. mai des.r' 'l ihtl. u. r€petarea cuvintelor (de 5 ori). l ra fi indrumal.le\ei \F r)..i h in int-"riorul curintului (de 5 ori. i interior ii. \rorbirea este curgatoare.Loua sint bisilabicc (care. MafiIena. In cazui aitor cu\:inte. Asifel sintagma j..lta1.dprlLi Prezinr. Sc manifesta atit in clasd. in special ctupri consoana chrib.) Frecvent.'r.'si trti (lecit citir€i.drp prn rr oF\undi rn'. ce€a ce lace ca spalele si fie puternic curbat.ri .e optici. L omisiuneaconsoanci garca (o. . ir.' pt d' pi ai.ri efii. . ll\l Shiceasce comunicativ. 'd thi' ei. . iar in al rxrtrulea. in Fr^. dlLcelli-1id.tat sau cu grllPuri de cuvinio firi sens.L f. atit in planul pronuntiel. 2./e(de 5 orj). dar incore(td..i'ane rie. Ce.onuntiei dialectalu sau neingrijite (scric.o-gramatical.'a localilconsoani: rilh (iactr).'. pe. cl. ln acelasi limp. in virsti de 20 ani.c.nr f J 2| 'l' s'mne n"r:'Lentc irr alla'.nFs. repetiri de silabe (mai ales ll ( '.sir {enomenul de omisiune vocalici (t iinal. i. Lle tiire t:t?.sociaii cu o mctatezA alcdtuit:i din grajemel'^ injtiale ale celor trei cLrvinte. r'prcltc 9i nLr n1'leg .' . af" h.\ir'1 '-r\int lP lJ1gi.zinu]. cai. manif. a manifestat dificillHli de adaptare clr rLn l)n. adilr \intui. Scricrea elel'ului este mai g. 4 me.lr: mczinul.ca ce pr.n. ele\.irin. A. Fd'a r)au/' I r'rdr' I i.{ a ir|'. e g.rvintul hai.rlL Lle d 'a Ir.!.) san 1a fincle cuvintului.1nfon. t. carc apir rar') Ei mei aies pd'l rliltongarea vocalei c (care se tratsforme in ie) in interiorul sar la firu:ie cuvintulLri (acest tip de gre:eal:L apar! de 3'1 .. oolu (cunoaite): 2. hmpirat!Li) .io.ortante pentr citit-scris sht iulbulirile de motricitate qi pozilia .l -ut. : o fina1. Apaf. suf€rii).la di.itire. 11 sint monosilabice(5i.rlru cu mesexia pc care urmeazi si !i o jnsrfeasci 1a lcoali nu m | .{ id.:1ir. Predomini altcrarea vocalismului (70 dc ere)eli). def'cienrei:i . ciasa a III-a.1..' La rp Lul | Fri'i. in banci. l. i lr. L.. in Inrd'lid . cu umerii ridicati. sLlL srjtuir. /'.' cn.aia".n srlrstituirea vocatekrr fcli. S omisirrnea vocal-"i llrrrrl. cLr diagnoslicul de atrcfie A ot)l.x:. 3.r'olrra.Plrl hrailLe rom.. care cr-lpr. firi a le putea rrnifica intFun cu\inl. e final.nu. tlt Dina.r.e.rs"n "r.ont este reprczentatd 9i contopirea cuvintelor sepsrate:s(i Ie.tifea .c. Tr.ir-^iJI3-'tin! | rlc .Nu rcu$eitc si ciieasciicr rntor)irtje r'ru respccii accentul. a intcrior.lrri si nu respectdpunctuatia.ier:ea braille.oara de ma'd Lldr d :' rr'.l'. substituireavocalelor: u/o.t Iit rFle -i .i\. De ascmcnea. i interior).. iS ul paLru clJse in ..i.t etc.nlrnlat negatilism. dach. ces. Imp.80/'" din tcxtul dictat). in virste dc 12 ani cu diagnosticul de atrof."1e-aici scr.riice €tc.niL oruired Ld t rrir!.r. a fina1. r'ui.' l'rr.7.drat. (in total 8).r. ca impul. silabisindu-le dc citeva ori.ndea7ll (1.L fcsti o pref€rintI speciale li reiateaza cA o va face pe a. le.n patrza graficd: ad. Metateza. ailicpta.: 7. 5.dr" ln ceea cc privegte scrierea.plicat prin influcntd p. adarfga. u iif.r"r"r' dara.. " "t face comentarii in timpul cititului. 25 cle cLrvjni().'".i int 'rior. ppnlr'r i .ti.soan.. sau intcrioare : {'. inbcLriri de c vinte cu allcle i. dupn mine./e (venel). Face incer( irl rle a citi fi depune mare elort in identificarea ljtcrelor. o/r.\l:-. iar. nil. "flr) r'i. insumind 30 de grafeme (adice 10. calralus€le. 5..

clelor t.."t plrs pltnr'ul 'o " ii ii""l^"'1.i'ri. . La niYclul decadei primarq c este inlocuit de e.t"'r. pr:r' €rla.i ordine de idei.rr' adaugarca punciulrri cinci etc.a inari.n. r:n omi'i rnea orr ri^1rci . la ni\eiJt decadeia IV_a d dcvi". .'"'d D r. .. a ndrrJ.d^- aii a" .. ti. l c pr udu' c sL'r "lit uir Fa Jaf Fm el' r din i"e"asr etcj " au u gr : f em "lor din dccadp dif Fr : Le. prir om' pfir n. rlPvinPI i'ri' omi-i Ino.r '[. ore/. r dcfine i/ prir ad:rucr_ re' pLnclulu: .iiei pr:rn-.iraf m^ (i devine 6 (prin omisiun. ir* i. adeu_ :a doud puncte (4enomenmai rar) stlbstituie pe"c prin I sau i.'iifii. .i "n' dp 5 re 'iirl"'riLteri i e de.r p.ase: . tulbuririie scrisului se datoreaze formelor asemenatoatr ale grafemelor..rvonr h vedcrc ci acestc caracteristici de structura qi organizare spnliali pot fi influeniate negatir $i de alti factori (dispozitia subie(.r. este vorba de addueirea punctului .rn. d€termina dislexo-disgrafia.:"" l' m rls pu..prin ad"ue.. sL{s'de!irra-n.r.r Addugarea de puncte duce ia subslituirea a'raJemelor din ace.i-o. pun"lLl i p'rlru Srh'"! ' li r.rrli I (.decadei l lO'1t.-o. punctelor la scris.p riorul decadei I.r:arra purrlului palrj: b dF!i'le n.i.n oi. prin omisiunea punctului $ase. DacI .' 13 o ).. qr I *i. ' l l l rc L..nrre eic. " decadcle derivate..l-runcte(sens.'i dc\-ir-o -gitla m. t26 aouu pun.are de .i plus punctul trei devine 11.it" de giafeme din alecada treia.'i' r.r ii"J"'i p'rmai de srafine di. cLl) a oun't elor p"r ovoa" : o'n.r'rea grafernelorr. .le . cri..ct cpr .n.iugirii.r : . prin omisiunca de puncte. iar e€le al€ cititului..rd..n d"c.r orni":Lrner 1n d. prin omisiunei pLncr lLr: pLrn'tulLi doi l' dec di a rdLr " . pr.ir.c". t n ' 'uo=t so'" .r d" 'rltima a i'ii !ri't t. t/q).'. nu pot fi simplificate prin explicarea loi: ca urmare a nr consoldidi deprinde.j. v/f. La nivelr.ilor lexico-grafice caci altfel ar fi treblrjii . o devine b . ?i d.a d-?ada " plus pun'|u" fil.. m/n. scris-cititului in braille. i este intocuit de c (ptin omisiLrneapllllctului taso)' l|1r f devine €. temperatura.i. prin adeugare i.:1di oari citre una superioari) | . ceea ce impticA automat g.: r' dce.' I :.ulrin. punctrl trei de\_jne Omi si urea dc pLn.! se maDifcst€ la toli elelii sau micar la marea majoritate. ld"viri i.t ptus-p'tn"tul -. prin .Ia rb.l. il principal..n in..t.rnct ducc lj crlr!lit. P/t' prrnc'..t.Analizind paxticuldritil il(.: .prnctului iase).Ierirare . nemijlocit p. r ' r " sp' dP^"da Dr im ar .!1.t" rr"r.i I .' ale sensibilitetii tactil-kinestezice care nu reu9este.Jla pr:''l^: .'" g.rea pun..jrgdrFapLrnLLului cinc: . a..j. ledere. dy'g. pr. rile.riruirFr gr:fcmelor dir decaLta prim{rd dp carr. n€ dnm seama cd fenomenete respective au o determinare Si o etiologie complexd_ O serie de grescii d..relor ''F. nici la necunoast.'lui doi : p dn\...a:r minLr plrncrurl." d d r c r r ' ri .rre gralemole (tin roale decadFle derirale: "ub-rilrirea gralFmelor pri. cit Si a formei ct( ansamblu a semnului ce semnifice o anumitl liter6.. d' r i\ a ' di. \stIel. .im"a. G..o j.:lsubstihlirii .1i"" L.)Lle pLrn'i".u. irlo"uri d^ o: v \t^ i'lo^ 'i: da r) 'Omisiunea r'e..i pa". proprieteulor relativ lillrit:tt.a" i doud ardfemp .n omi\iuned p rn' trlLi rr": la lel x dF\:rF :l Crdri 'Gmcl" de..rril Iegulilor de ortografi€. sA realizeze o diferenliere atit de Iine incit si inliture orl( posibilitate de eonfuzie intle pozitia plncteior.in dFcadaprimara de c. nivelul de insusirc a scris. ad le . ])lasarca gpriii a prlnclelor slrbstittia graicrnelc diD aceeaii d:aade..Drin ndaJgared p.r.i-n. ca urmare a ad.i'jLUrrj !1. ni se pare deosebit de plauzibil c:i.t clLrce 1ri d. :i :a\.. .i r Il ..sist€mului braille.bnituiLedc grafenP d'r d"lf|at""r. omisiunea silabelor.itr. explicarea nu poate fi redus..* ctrbslitLrirea me alin decada a doua : d Plus punctul tlei devinc ?c.. prin Plasa.'.iormar au llllc cle grafeme din decade di{erite.rrr "i.tLILi rin. " rn. d' l'ri d' ld ci.i . .i :aqe (7 J. jL. wiirit *u (lp'iner.de asti date. r nelor finale sau interioarc. ..iie.asi . in toate cazu.'r"'n. omisi nii si plasArii llresite a.iu"titi.r. precum si la substituirea Erafemelor din decajr..loi : o LipvinF. e: r devjrc Dri" 1tui s \aie) ."c..i d^ rr 'l-n d n C^cadda Llorra ir. gramaiice. .lc J l-eia poL li 'L. . l a .nr.jnc q.i i a i " . s devi. rrr si a dltur cauze ..rnea purncrul. ortoepie fera si mai vorbim (L iegile fonetice specifjce limbii romane. folosirea nejustificaH a semnului nri ririi in interiorul propozitiei etcTutburdrile scris-cititullri (in braitie).Fi .nu\ llun'tut. pri.ontopirea cuvintelor separate (.subsl. i pti" p"ncrut (a|P dcvine : Crarcn"lc din.rcd r'rr'l i rr' \e rransrormbin \ i li... Adaugarea unui p.F p.. tului. pdtt.: rl .-"ste. intro eie. jltr. sau grafeme din decade difedte intre e1e..je(aLl5 s3.i. prin adeugarea punct.n't I trpi pflmara : r mlnus prncrJ/ otclap. prin adaueare3 tulur . In acee.rclor Lr'. .tuiri de consoane (r/1.Urtui doi . graleme 'ri " : adau€area urlr-i prncr pcod'r(Fsubsltu red "ai"*r*" ir"i.arr." dcvine / (Y si z fiird.ni.c . l. d€cadci a II-a: o devine pun.12 'nia".l.r . tip disg"afic si respecti! dislexic rezutti chiar din caracieriiti . La niv lul ti " . .rlui I etc.r'.ea gre:ita a 127 0c:n a .i. pr'n ddaugareirnLi pun. b._ -." orncr. prin omisiune€ puuctLLlui .'1. l" .r. fr.^ dir 'r 'i 'irr d"'i . speci{ice deficientllor (1.\'ine u: urjn ddaue. rl^. omisiunea cori.1 min.1-. Tn sfir:'t.de l: 9 9'. calitatea hirtici.. p. i n ltt lrl (irrci ln-'adrLl. "irr i..=i"i de. iJrefr. .r'at"o*" dc\i'c u Crri"mele din decadaa i' ^ d" c r " t n ' J n d ' ' a r l d d l F i d p r : n .-) ori C.ln' Lil d. La nivelul decadei a IIIIa u C. prir omiier. .lF-. cttiie" i.

:.. . I Nlillcr. nLlr m F t r l"i I .ite.\ . '1. P.{ceasta rezulti si clin fapiol (A 1a citit participi.t:a inlFligenrci. cralemelc dir. J .l i dc l a Ln f : n. cor€spunzatoare pcntru invititurd. r..f_{TE-{ T. 9i in speciat.pe. simlul tactil.implici un irroces iusiructiv dirijat.i inlo.l a cttcs.nestcTic unde contactd. accasta se produce astfel: literele .rtrp ..ite a punciclor. piagct 1.||t.tia intelectului. .. m bL.e. L r. strinsi irlicract. jr fL .arli prinar. 'p u.a .:' .. 1 9 i 6 . . o p .n t.r.l l . -r.. sl.lrln o importanti deoscbitd teoretidl si Dractici. reJi i -cd 7. pi€rderii semnelor limbaj lui.r . in locnl punctului trci. mai rd.lis :. p . Dar nu trebuie omis nici faptLrl ci clcficienta de intclect |r. Cecada a patra sinl I L:'"uir.titului au o labilitate mai marc.lecada a doua).nci.plrnrtului patrri i J este tulocuit cle h. t)rL punctulri doi h locul punctului c.ce.\idcnti la clebilul minial. irrlir tjlesarea grefiti a punctulri cinci. . ca atare. ln gcneral. p a r i s.' din o.]llc impjedica inritarca vorbirii3.leca. X{iller.t normal.i . iar plasrf. r . u de\. pcntru ci limbajui cste una din functi. D e l a ..].tulLri cinci.. ci i . f| irrlditia irplicdrii unor lorme Fi procedee adecvate in procesul _ ItfllrLrctir-€ducativ. Ar t r F am en ul .rd. ir i r .. in care slrccesul cste in depljni concordantacd dczl'oltalca ia elevi a unei moti|atii con:tiente.itatea accsteia. s este inlocuit de n..lecadaa doua.laprimarii sint inlocuite de cele din decadaa doua: J de\l . tlasarca gresitd a lrLrn. cel ii. t)l ]]iasarea grc. 13 irlocuirea in1'ersi. Astf€.'. e\ . In decada a pil Dltrsarea t estc inlocujt .i/q (o . Crl loate acestea.i nr prnb. !i mai accc. d. 1 pr ir r LJr r ar ea opr : m d per lr L hlor ir pd h' .lrl decadei a tr.unc inre scrislrl Si cititul irl braillc.le:nL i "i a LI^LE:. p a .rcsjti a punctuiui cioi.])ili.ie limbaj in rlebilitar.j podt fi p . 1a normati sj lr (l.L ljatnr! in locol pinctullri 9ase. i' srr:s . l|.h .1 . prin plasarea gre$iid a pL L lulu.olutia structuilor de comLrniInrl. dificuliitile cele mai frecvcDt-.rirea grafemelor din decade difcr. .la a doua).rd' e.IINTj\LA lilr(lielca particularilitikrr . t iv. .1o a. prilr plasarca p nctului rlo.i 6 . dificulti rlle c. patln.lr'l)indirea limbajului 4.ine z.t ca m n u .e s i n i .f (..tl cada a patfa). a treia.LbctiLu. Pa r i s.li . . r . prin jnter rr. l .li.i ""ea . raporteaz:: la normalitale.l oa . .r ur cararter oprs de dcsfisu.lird pur-rciatorlrLri si a placij de scrjs. r l .1..o foaia se facc indirect.r'rco d a . cit si 1a acclea la."r. d . . ln jnterior.j.ii .actic. r i\ ll ' rrl l . cit $i pentru cilire caracteristica principal:t r grclelilor este aceea a labilitdtii. Accacraar. cbaux Niesl. prin piiL sarea gresii5 a tnnct. se creeazi un vid menial cc t irte fi comparal cu starea in care sc gaseqte copilLrl inainte de .. p U F. iar c_ A.e. prin dcterminarca unor lllll)ur. u I or o. in unelc cazuri gra\. . literele din decada pdmari sint inlocuite in :r(. fapiLrl ci cele doud actilitiii :. .:r. r m o. iar 1a scris.ea ce pril'este irloc. L a n go g c .l punctullri de citre grafemc din decadeie 1. g.t.fod. 11 sistcmul brai11t-. n pla gre.rsta se ajuoge la infl crtarea inteljgentei. A . prin plas. A .e.. utllFll I itczei dc scris-citit. .l. in cgaE misure.. Dentru rA . 1966.ia.l .1e s.r/1. . Drin piasarea grcsite a trunctului patru.lo. cum sint celc {lr. jar plasarea gre9iti a purct:rl. L e l o n g o g e e t Ia p cn l a e ch e z ? e n j .r. este probat si in I Piag.. arl pl i ir \ i lpf e a a .i De asem.ri in raport de gra\. rilabil Larc atil 1r p. iar e\. .g te .Lr ri i I lLx'lui .i . comparativ cu scrisul. ji . I Busenrann. r . rh (v estc subnl iujent dir decada a iroia) : s/t (s bsrituientll esk grafem din . r/a (e .rncle cu intele. lrare ^ DrodL.n i ca tb n .a mintald pre. dez.. l l " r' ' ' 1" d' . in gencra]. G . lr. .le!i ingfeuiatc d. l:!si mod de gr"r{emc din decada a patra: d este inlocujt de t. t... . cu precidere. ..:r. a patra : r'1 ?rll (lubstituieDtlrl cste dnr decada primarA).are este afectatri itrr.latea evocArii Lrnor situalii care nu sint actuale.oitarea abilititilor cle scris'citit ii eritarea fcnomerelor specil. ini|ltiroa structurilor corecte ale ljmbajLltlli. iar plasareagrcsite a punctului unu {l . llrFlsta pe ideea cle liDalizare a gindirii in dependeiti fi de actcle ilnrl)olicc.er^a l d.eeazi Inraibil..ler._sc. jr" I. in scisul c: tulbruirile de limbai hftucn. etiista . iar schema de rcalizare mo torie a semnul i ii scris este diferitn de imaginea sa iactili ilr (. de cdtrc grafeme din decadele a doua a pa:ra: !r/o (o * s bstiiuienl di]] .[. r28 129 . F€nomen l are caracterlrli(. l la alt . . I B ! s c n r a n n .le r€versibilitatc. P s l ..1 2 d Ln ld i.are.rr.r.i s. in .llcIFICUL DISGRAFIIjT $r DISLE\IEI iN utiBILr. ... . 1.srari " i ri mi :ni . 1923.ilirrra r. .il lr r.te psihicc s| supune mai usor influenlelor educativc si prjn jrtcrmediul '! l sc poate potcnta intreaga dezvoltare psihicd qi de l cunoaitere.ite a D q.. l if . si Drin nrl. formarlrt deprjnderilor -. m.rl l . duce Ia inhcnirea lui {i de citrr l Gralemelc djn dccada a doua sint inlocuite prin plasalea gres.l l ' hrl r. ?coretic.nea.a .lor. p. (e -.ste s Lj stiluient din decada a patra). Fenomenul.l a l i ci e n . Dupa cum rclcve J. duce ]a inlocuirca in\:ersi I i'I.i"t-nta De stit p€ntru scris..a1re r"al. limbajul c.tire .'rd . Grafomcle din decada a treia sint inlocrjite. . . eeca ce duce Ia surprirlderea r|r\ ificitetii cu importanli majore.substituient din deca. tl ' . Plrr.

.d intr. 'iiltl. in Anaiele Uni!€rsitelii auufeiii.Diferentele sint mai semnificative intre subiectii din clasa a UI-a si a V-a in compa ralie cu diferenlele djntre cei d.artiiCaza prin imobiUtare. a ideilor saLi a.lumai cd posibilitdlile recuperatorii drpiri. Djn (ele spuse mai s[s.ia Psihotogie. apoi se realizeze o compLrneredupe o teme liberd. a9a cum este formulati s:Lrcina. a tulburdrilor sal.. a V-a qi a VII'rr Acegtia au fost supugi.l tarea limbajului. n""i:"'t. pout" cA elevii mari reu. i. cei din clasa a V-a 368.1 inteljgenF.. .ci prir descrielea deosebirilor.1. si scrie in 10 minute cil mai multe cllvinic. insolit d€ explicatia verbaii .r' (1. clasele a III-a. Din analiza rczultatelor obtinut.. deoarece ele nu au Lrn caracter de descricre a ceea ce este comlrn ii nici macar nu evidenliaza caractcristicile principale.condiliile disfazici . Abia dupi ce li se atrage. P.. 19i1. .rf o serie de date a fost culese pc bazi de observatii in tlmpul vor birii copiilor la lectij sau in vorbirea spontand (liberi). Aceste rezultate slabe se datorcsc faptului ce debilii mintal mr reugesc se defineascd nolirrnea printr-un sinonim sau se dcsctie 131 130 .ldr'spuse respectivc mcnlir. individual.nutc dFnota o dilerenLa proba <le vocabJlar. rezLrltdtele . fte pot fi evitate prin folosjrea unrlj ii iti" "tu.".lr"."l" intuitiv. se consLati ci la proba de asemdn.si orn . deoare" tla m.nierji unord 5i rcpetarea anterior. iar cei (lin cla. realizat pe un num.. in general.re FYrrem d..rlt mai mare. ln multe cazuri. Ol6ron alidrrr chjar ce pentnl a invdja se vorbelti estc necesar si fii dotat. pcrlormantelc realizate de copiii din cele trei clase sr'nt diferenle semnificative (vezi tabelul 4). a\inr la dispozitie cit timp doresc fi in fine.ci cle mctodologia lcgopedica 6plicati). in timp ce Delacrojx spune cd pentru a invela com I nicarea trcblrie si indeplinesti conditia inlelegedi.. Pentr a evidentia aceste aspecle. iuu .MFdid rcaltza\.n clasa a V-a ii a VII-I. fi la i. a.(Lbie.a"te"l"ti"a luni remin reduse. in buna parte. 60 de copii din gcoala ajutatoare.n cadrul schemeidate.. Sarcina a fost Iormulafi in asa fel si repctarl pine cind a devenit irtelcasa de fiecare subiect.rni.' a dependenlei Ei relatiei dintre dezvoltarea intelectlrlui Fi dezv.r a \IIl a. 2\l 2ll 196 126 1 t3 561 ']o 610 1291) I i03 obl. P. strrictura limbajului. unii-reuqesc se descrje a-riie.ea"tu se dalore:tc 'i lenomenului de pe'severare -ci.bine "ot'tstrt. in mod egal (cile 20 dc cla*).. subliniem mai intii unele idr' rezultate dintr-un experjment anterior r.ensibila intre copiii de virste 'i clase diferile C-opiii din llcre ilasa a III-a obtin 19B de puncte.rl . clar posibilitatite legate de sesizarea asemandrilor dintre mii rapiiu a \cmliti' dri'i i contribuie la :nlelegerea atentia asupra sarcinii formulate. Este de la sine inleles c5.ei se desrur(5 mai bine. se. AFdar. cuvinte-notiuni. subiectii incep:r respunde nu p n afirmarea asemendrilor. E . a. Am constatat ce atunci cind sint ajutati sa lbi primer. subiect primr 'firnt"to. o obtine un punctaj mr. Sint aleatorii rdspunsurile care al trebui sa sesi zeze esenla asemdndrii dintre nolir.6 se are in |edere posibilitatea_ carc o oier6 proba d." iu -axi-um tmlio"ranta.rl. dl orornrr sl Puniiul luccesrunrr ror. ra\punsuri corecle. pe mica da.limbajului a lim-bajuiui. -in9qe{en!I. in debilitatea mentaH se poate vorbi despte un anunil specific al structurilor de limbaj Si ca urmare.ntin . Frec\Fnte sint situal'ile de trJnsde expcriiiirnere risida a rSspunqurilorintr-o schemd sLrgeraia de. 1 v c r 2 a. Ceea ce caracterizeaza rispunsuriie date de copiii din clasa a III-a estc laptLrl ci ele nLL e\primd esenla asemAnerilor dintf. Timpui utilizal de fiecare copil pentru realizarea compunerii a fost notat..lritit" "i niai mar:. a pentru siructura .ln.n ljmbajului devine tdbuiari evoluiiei intelectului. dezvollar. luaii la intimplare (f.i .rlcccsiunii ( uliintelor tul6rji )i dc \edcre samanlic ni dc strLcturA a iderlor. la debilul mintal.ri a fi seleciionali anume).5CJ.l foarte mLrlLd€ \'irsta ri nivelul de cultLrri ale biectului (si drsiri. Particnlarilili dle strtcturilar cerbale la <LebilLl nintol. se caractedatit pe Iinia cxprimarir. Subiec!Ll au fost solicitali se r:ispundi la proba oseadrdri si uacabrllal din WISC. imprima comunicirii un sensaleaie-a ".rigiditale jn propozr(ieij lrala.ubl. asaa". lipsa ierarhizarii . se detaleaza o idee c€nbalii ii anr]rrr.e determina o a-ctuali"itualiei Nllitiei 9i a simbolurilor cu care opercaze ''&.crt. fire ca Srrbiec-tjiar provenit din cele trei clase.esc sa inleleagi mai.e peslrcazachjar schema folosita. unui numer de pahu probe.

Continutul estc ioarte sirac Si exprimat prin propozitii scurte ti incoerente. Cele mai multe raspunsuri descriu vag sau cxprirrr'l r) utilitate putin precizati a obiectului sau fenomenului rcspc( 1l\ Pe misnri ce notiunile devin mai greu de definit (spre sfir)ilrl probei). diferenie inalt semnificative apar inlrr' copiii din clasa a III-a (610) si cei din clasa a V-a (1290).e. Unelc nici nu constihlie compuneri ci propozitii separatet firi nici o ]e 132 lntre ele. tLu-a limbajului la debil. ce intre ultimii ii cci din clasa a VII-a (1303) diferentele nu s. duce Ia scricrea unor cuvinte de doua ori. a con$tientizdrii celor e). I. dupe carc unneazA acumulSri lente. . nu se mai intilnesa asemenea dar persisla in.i un fpl dp re. . lir al1ji. Llnli folosesc in exclrsivitat. ele sc caractcrjzeazi printr-un inalt grad cle concretizare ii intuitivitate.8L. iar la a VII-a.l atinge sub raportul dezlolt.oereFt si sarac in. la cei rlin clasa a VII-a.a. odati la singular -si odate la plural (creion. in ultirne instantn.k sc impro\izeazeo fttle cu rnulte elementc din po\'eqtile invdtate sau s€ r€produc tocmai cele lnsusite cu atte prjlejuri.punsufile sint ('{rl plct gresite. Aceasta denoti ce acumulirile in strLr.jar Ia altpl. De aici concluzia cd vocabularul copiiLrlL cu debiiitate mentali se imbogeteqte mai lacil Ei mai rapid in pri mcle clase.tivismului.r si imobiliralii structurilor \erbale.priini.primare.a-<a . oleSercasubie.-/f -i ckfut +-2" -!a(/a :'-' --' . in virsra (le 16 aii. ln proba de cuvintc.A caraclerul in. Dar 500/0 din acettia enuntd cuvintele in propozitii. pentrLr compunera.rj.rnul.tului.intelor. nici r. un singur copil da cuvintele in pro pozitii.caract€rigticite detsrminante pentr'u calegoria generale cdrcia aJ)irf tiie cuvintul.pLn5. La m ll.creioane.'j 19. r. linie . iar apoi perioadele de achizilii a noi cuvinte sint m.se con\lata ci prenn lema varanl(i.<-<& ea.). salr lipsa a.nii).asla er. Ac. nurnai doi copii foloscsc si uncle cu\:inte cu un caracter abstracl mai accentuat. r'r ip da r.on'zllii.coFre'la se darorcstenu ndmai inteljgenlei d. Aceasta dovedeite iner[ia "^' W .ne particularitaiile structurale ait limbljldrt fi comprehensiunea idejlor cxprimate. gindirii 9i a structurilor de limbaj Iic clc alti parte.* y.t-. dh scoalaaithtoare (dD rta 133 .. 44-o?(4 . Scrisnl unui elev. La clasa a III-a. la unii copij. l. /"4-Arf/4Lu !is.6--42ano* .r iungi. uncle peste 500 le Ei utilizeazd. gradul sau nilcl l pe care il pl. in tirrrt. apar chiar pL rioade de stagnar€. potentd jntei€ctuale ale accstor copii.uia^fi '7. runtatc la copiii mici. cu diferenle mai lni. In ceca ce prive$te continutul conceptual al cuvintelor enuntan'. Numirul copiilor care folosesc s' cuvintc abstla(te. lsn. clesi sarcina a fost intelease.atieaceste caract€ristici..rr! pronunlate (tabelut nr. La clasa a VII-a./.i: 'd. Compunerile exprimd mai b. iar in ca/ | al ^r cr'b. gcnerale este mai mare $i in special. Nediferenlierea conlinutuiLli semaDtic al cu\.j. {ti! l9). in interdependentd cu dezvoltarea girr dirji.2 | a_. La .. tennmcr anai:7al dc sau a folosirii $abloanelor in \:orbirc. 4. se impluc ca programa de inviFmint si contl notul cunostintelor si adopte nu o metodologie redusi fi simpli Iicati dc Ia Scoala de mas.ci)..lasa a V a. m. intre etapelc succesive. inlelegerea conceptuale devine tot mai dificili. Desigur ce particuladHtile clescrise sint mai prr. ln cazurile de deflcientc intelectuale grave. a^J)tJ" /<. ci una proprie-specificl scolii ajut:i toare carc sii ia ir consider. nume prop i.h<-t_Zzit - 4.. au un caracter mai pmnuntat in clasele mici (]a virsi( 1.

rim.za. p?. de intei?.'^.. .riorr. rnulte greteli de tip grainqtical.") Alte lucrdri poartd.)c Y (i ru:l ds a a ]l l ' a l+f.(lirii. /1 1 dL U'.lr rl unJi cxp.lcitirii p€ stiau(. cele mai lrecvente sint Lnloairile sa[ tubstituirile : n*n. '| .e.e reprezinti 780/0iar la 89. L.elile de tip dis$afic..lss. Fcnomenele spccifice dislexo-djsgrafiei se menlin in proportie ridicate $i spre clasele terminale. cazurilc de dislal. r.. l.e. :n pofc.ii rr am petrecut vacanta!'. .-A^. un timp foarte scurt. fenomene tipice de dis$afie . r. iar la clasa a \r-a si. a ditton€ilor'i trillongilol. ca desen.. \ . o ierie de nereguladtetj dimensionale ca alepilda. pe care le-am putut sr. dar apar Si unele noi.i atlculiri: i '' i: d' fo. la majoritat.i E .li.Ib'" i /. g t. tivitatea pr'/' r I' I o.l+r. a]n constatat.rlui amintit mai sus.r. u=n.ceea ce repreclin totalul subicctjlor investigati. copiii r L dcbilitaie mintali rtilizeaze.. 19.crt. '' c. elaborat de Hepp Reymond Qi Maric Claude.b6.17 134 li]5 . La clasa a III-a.d J .{i. rr. 1e mentiooem pe acelea care au o anumite constant5.a. sintactice $i se manijce. Kennedy s. d spatiului grafjc. irr c'lraclerLrl r Iin-. neral. Spe. Ro.l+1/ -.' <i$lp'it- rnfTt rt'1*4ha J.i bilbiiah sint putirl ftecventc.l copiiior.tiNstaJiei ld .c rlr' plimbare r contopiri sa. / . dislalia Si unel( forme de bilbiiald usoari coexisti cu disgrafia. Harper. loalc a!inLl impd anlA_pentru formarea abittatilor de scris-'ritit. Deti timpul acordat pentrr compunere a fost nelimitat.'. ca urmare a arti. S . pe un lot de 123 elevi din fcoala ajlLtdtoare' care a co'1stat dintr-o probe de djciare.iJicul . Llt. Ii\primarca ideilor este ingreulati ii de prezenla.r!irlcn\d olemFrt(lor anteriodre in a. C . in fine.nt. ."" . Kcn n. c+g. iar cuvintele $i propo zigijle nu sint alese.clasa a \r-a).ceea .osu( lt i/mLryar. ?j1979.Ult:rlui N 'rJ(iu'rea nu esre .ve. Rev. Dintre gre.Jhi\'r' nu se rrmere:1c rr | 'r' s".^ +oora >. la 103. cum sint cele care pdvesc ooziriei literelo i rela!iile dirtrF ele' modul c. nerespectarea mairimii proprtionaie a grafemelor. Carr 1 p. ideile sirr! splrse la intimplare.i njci nu exprimi totdeauna sensul adecvir al ideii. cc denoti ci posibilitetile de concentrare Ie sint ljmitate. splicar ld 3I\ a'l"cle l VIII-a. \'orbire neinteligibili. o fetili cu o floare (clasa a III-a) chiar inccrcdri de a comprinc versud (poiana li poieniti. .y''1. t.i ".lex. din -snoala tAloarc.. am urmArit in ce mesura se mentin aceste caructcdstici.Vacanla de iarnA(. d€oarcce soticite subiectul Ia o activitate de analizd 9i sinteze mai evidenti ajlF Pe baza probelor aplicate la lotul de 123 subje4i.LJ-"4-.gi .ulatiei deficitarc si a deficienlelor gramaticale. :0.ntelect normal.it t. in cu dr A.lilrnire i. a tulburdrilor de limbaj.inde in urma experjmenfr. lui o?ni.a' in idei ar'Frtuea/i c: rl lori. r:1.tm. c ar r .enF..ti titlul . Acettia din urmi a ttnl5 67o10 . ca ur nrar€ a unui activism redos al vorbjrii.t^'-r"- Inro"'ii. . de asemcrr"a. t) ii in \lrlia r llrerelor fin€le. Jici€nl.. a I a. ) r -. la a vII-a. o elidentn dislexie ..^.. a intervalulti dintre ele Fi' in r. {6ri legetura intre ele.'&Ia n^JL^:gf"n .l"t J.ajulr. c. pe fondul defi cienlei de intelect (fig. iar individual pe n rsantion selectat dupe criteriul tulburirilor grave de grafism . in medie. r'n special.mbdein l.'{J /tbha /L'4 ra.!ti cu asla inchei mica mea compuneL. mLril nri-c$ti dragi ii iubitd .rm "nl 'rrucLLra in\rGire r€Drezenierilenumerelor si a Llror de. semnalat 5i de M. mare disgrafiile Si dislexiile. * '. cle compunere. intensitate 9i timbru dezagreabile. The lt ehob i l i t o t i a n o ! s i t e ? \ c h .up. . Aslfel.m|Ji de curinl": ipt"ian in loc dc revelion.I. dar se mentin in numel..aftii amprenta nei voci slabc. . e.r. cc.dtuziuni de cuDinte: neduce'n. New Yofk Lond@. 20). Multe din aoeste caracteristici au particularjtilile intilnite in tulburirile de grafism 9i de lexie la iogopatii cr .i au o inclreiere mentionate in text (!.i restul . ii a unui slab cfort in rnobitizarca capacititii dc \.Cum mi'am lr trecut eu vacanla" etc. Apar.i sul cr n[ s l i . L o v in e scu . \lnlast uumerge $. ca si punerca in evidentA a altora rezultate din situalii mai complexe. n. |l.(i"1cnl3LnL'r \pr'sii bdI r t"ra fir:'dr mllt -rr Unelc lucrdri poa.n ".orbire descrisede \Vest.erbalizare Copii' debjli nu elaboreazi mai intii un plan de expunere.r-' I i 1. Defectele de \..r:l. neljsia de pedacogic nr. Teitul citirii pc sticla ne-a permis sd surprindem aspcct€ ce lrn nu numai de disgra{ie dar Si de dislexie.' ?t/g 9*: "4 * py. /"j^'rlar"vL al nx ri .

S .l !inle. mai preg. 'i '^.fosl suplrsi \i llnlri probe .&"'r1' j^i. '1i ! Pt& jof u. inlocuirilc dc.4 f-ttLi .. mai frecvcnt.*"&r.t F i t .-4. .l.. ' r.r+ +: .. .: . o*"f t. t+ -a.rtul cuvintul||i.I . de grafeme.2t).. sint conlopirile de covinte.j.-L< aa. Se Foate exemplifica prin semnalarei .J mdi rra.ic citire penrt'u a \:edea in ce masurir collirm:i f ('nomcnulclislcxic..mim specificitatea sa in cazut dat.ol". devine intimpldtoare pentN elevii clin clasele termirrrle ale scolii ajutdtoare. -"r . la sfiBit :i in interiorul lui .:r"/-lrn-.".tem rL. Si omiterea lui m. o Fl consoanelerlj t. datoritA texhllrji red s si si!. atit la incepr. 9i acest Jenomcn este mai frccvent in deficienta (le intelect . agramatismcie. in (lt. Vocala i se adauge des inaintea lrronumclui eir (ieu) $i inaintca vocalei e.Lte. n_or-n''.21.. Eliminirile lui n sint mai des irlllnite decit inlocxirile lni prin rn -.c1nn n s.rr re. l. f.4"1^-. ela mri t_c^\'Prl' i rritrl rri se produc in cazul lui n.t- p'dL^*. e.4. 1 . in\:ersiunile ir1 intedor. mertjn dominantc (fapt vetificat cu alti ocazie de noi) Alil pcntru t)roba de dictare.. c . Dc cele nrrri multe ori acestea se corclcazl cu fenomenul de suprimarc a r.oanelor este pronuDtati.1 c.e"te. }'lai reduse ca acestea.riei apar.ceea ce ne facc sA afi.4re4-& I l l. r'L Taj .s. '.. are lm oonJluia dintre aonsoancle sonore-surd: (p . mergind pini la devocaliz3rca cuvintrdui. in special.. La baza explicatiei fenomenului de adiug. lt"y.ti-fru d.i cl'c "".. in t)laf Ll cL)]nportarrcitolui grafic. O frecvenF ddicate o au inlocuirile de grafeme c\e sint asemdnetoare din punct de vedere spatial sau cind se produce o confuzie pe?ceptivd. r..4-.tt . ed r)ri.J sau a consoanelor de aceeasinaturi.Jr fitlrltcrii frecvente a loi i linal Ei mei ales a Iui i final semivocalic' r.lapt mai c\'idlnt la disgrallrll cu intelect normal. dar. "1 .a mintala tulblrridle l.JzrA*t\ ot^d< .b. deline un indiciu al exist-..r-. ce are la bazi lipsa de discriminare a vibratiilor laringiene.li de litat. /a-^-..lul intil). specific pentru ele\.l.i.^ e. Addr-lgareaconsoanelor poarti pecetea aleatorului. Dintre cele mai frecvent? 137 136 .rc.l \crsiLrni si adiugjri dc gralcmc.atit ./. printre altele. Lln fenomen. anr (onsiatat ci ]a debillll mintal celc mai dcs intilnite sint omisiunil .fapt ce il l)Lrnempe seama lipsei dc agilitate moirici.. d.+.i pe (frJ.ripfe. care rizeaze sistemul \.-.tl. r. fenomenul este masiv pr-"zent Fi iD planrl leric. se pot evidentia fuecvente omisiunt.arc detFrminao inopFrrre la ni\elul stru.l.c Llar.D. t.t . Dar devin pronuniate adiueirile dc ilrafemc.rl cur-intelo.] t.h ._ . l. \'n^ct.. pentru cA fenomenul se produce in situalii extrem de variate. ceea ce nc face s. ez4..l:' ' r'. u.irir'.lnrl inaintea lrri se aJle i vocalic sau ln cazul piuralului nearticulai flrl rrrticulat aI substantivelor Si adjectivelor masculine care au .. fa siflantele si explozivele fs . | . Situaiii aseminetoare apar la substanllvi. sensibil:r in claseie mici (rl. in timp ce vocala a i9i face prczenia mai des la inceputul $i la sfir$itul cu\dntului.nsoaneior Ei. Trcb i{i specificat cd.e.ri poate sta inerlia proceselor nervoase fi a fun4iilor psihice .torl" pi rai mi. ?. o slabi centrare psil)ici pe operatia efectuatd. Ca atare.intclor.f*'*..-rd-.ii cu debilitate Inintali este acela al omitedi de silabe. sprc deosel)ire intelectul normal. a grupurjlor de consoane . i li In . Alte fcnomene privcsc omisiunile de cuvinte si mai cu seami a cclor de legdturl cind denote.. vrrrlic inaintea lui i final. D:t fiind lat)tLrtcd.rJ a-. omisiunile de cuvinte. d. l'ocaleic i.L.jlal4 "-*.turilor logice.Lriri !lereJ \i"rlu' rent omise sint : i.LFir.ntei fcnorrerlllui sjmilar si la nivelul vocalelor.. iar e se adaugi inaintea lui a si dupi i.t '4 nor.l|ri:]iuncae l.ant.c-a7. cit si pentnr cea de compunerc.. e...ri granatjcrl ru au inregistrat o frecventi prea ridicaii deii c1e :.r.fuI u rui ^ .r*.rF. . Cind djficultetile de acest gen sint acccnlrr..?e. de asemenca.ocalic.e-clr . .ceea ce dctermina ciuntirca ori lfunchiarea cu\.oqel IF .'in cazLrlnominativ plura1 sau 1a cele in cazul genetiv ori lui i dupi t si . Cind suprimarca conr.. r ' ' . in intedorul cu\'intelo. oarocarepcrsistenti. in care caz sint atinse.

de difef.ri.i rep( tirile de covinte . atit in plat] verti( . i .jc€ tip de disgrafie sau di:.a l-i 11.' menol devine tipic fi in citire . i I 1-.ate pentru grafeme ii litere . persiste (dupa automatizarea scrisuIut rigiditatea. fapt ce do!"ede.. . Ca atar!'. Intr_un . Astfel.ie rinct.jn lipsa punctuatiei sau a tlr plrnctualii neadec!at{./.l \'l Ir 2 . gull n. 2. dc ase menea. I V er za. Acest fapt evidentiaza gravitatea tulburerii de scds.L 50 1.i a cifrelor.dar rimin deficilare in ce priveltc lorma lor 9i plasarea c(l rcctn in spaiiol Pagirii.tcriorlri cuvintului * ceea ce pune in evidenii deficiente de ani ljzd si sintezi caracteristice pentru handicapul de intelect . $i gravitatea deficientei de intelect.Siturf .8 rq I .s $. clcspertirea unor cuYinter cale de obicei se scriu imprcuniL sar! nirca unor cutinte.2 . Lit .tal (rn ld O pondere relativ ridicati o au ti inversiunile de grafeme rl. lexie sc manifesta o jncapacitate jn inveFrea si formarea depfl. chi ci'ghi-1he.ce se datoresc particularltdtilor de inertie perseverarc specifice structurilor mentaie delicitare.' implici si o alcdarc simila.rnLL mit Jel.' i. pe de alta. s L r .l p.. J. oriro:|.gi. rezultate din experimentLil nostru. {.Jpozjtici.ci. cifrele sc invati tni:l Lrsor. dezordinea.1 I.: \I \'Il 2 . i v-I i. Agramatismcle sint elidente p.eli. . Se pot evidentia qi unele fenomene ce tin de for_ ma 9i estelica grafice. 0i 0. au fost sintetizate astfell: O n.-5 i 1.3 05 I.c j-i 2. a celor proprii cu litere micA. i\ r : .rfilor sdec\.j etc. carc obiFnuit se s{rrju despErtit .nL. revcmul repeurilor cle cuvinte cste acela al inlocuirilor . L . lipsa de estetici a transcrierii grafice constaia di\'e$e aspecte grafice ale scrisului' dc la o S-au pr. 2 2 t 2i :- a. 1 1.i. ci .ceea c€ duce 1a dislexie. Inteiesant cle semnalat.i. n/cjt 9i in plau dublu fd b). . ge . Principalel€ caiegorii de gre.L mai ales al contoPirilord€:culinte Semniiicativ este faptul ci penirlL o.ie lipsil capacitilii de discriminare a schemelor gramaticale.. E.1. Datorita asemini lor optiee a Lrnora djntrc ele. 0 1. \ i r . p. poate fi explicata prjn simetria gralemelor.i nu pot fi desciftate. nu orice formi ctc djslc\a-disglail.I ' r e .i lnversiuri de .est€ 91Japtul cl au aperut cileva lucrerl ir care alisgrafia se prezinti atit de accentuat incit lucrlrile devin ilizibile .u'nrt. C.r'tlrb t39 138 . pe de o part€. i 111.0 l-r l.t1.l d.tL substitujri prrtem cita urmdtoarele: d-. despirlirea incorecti a unor cuvinte la capiil .p-b. scrierca substantivelor comune cr liierd mare in mijlocrrl pr.r lieri inlre formele pirtilor dc \orbire. 'i : .

sau prin exagerata dilatare. eorit tllaiso"nv sau a tulburirilor spalio-temporale. separat. propozitiil'e nefiind ljmjtate. ln alte cazuri.ll .. l. a dimensillnilor . iar alte inloNiri sint de genul: in loc de n semnaleaz5 t.a. exprimarile unor fragmente de jdei sint lacunare.Jn{hic). rdlc imobilite$i structurii verbale (incepereafiecerei propocu.flrlarea. de a adi liona $i nu de a schematiza. Aceaste probd conlirme ca srbieclii cu deficieDli de inteiect. ajungindu-se la o comprimare a (li. la una exagcral I mare. depAsind ..spre sfirsitr.'ccventa rcprezentAriinumerelor Si a unor des€nesimPle. ascuute. Asemenea inlocuiri se produc. insutirii limbajului scris. in vo. Dat fiind faptul ci incercetura afectivi este dcosebit r.a1ii r-ariate.afemului. necesare . Apar cu[oscutele formule stereotipe. Aceasta cLr atit mai mult cu cit importanta lim lrajr rli se poate aprecia fi dupe nemrmeratele mesaje ce pot fl construite pe baza muilitudinii de combinatii in lorme diversili cal. tare prezintA tutbureri de scris in Planul rcprezentiriiof grafnie pentru litere. aceasta ca urmare.rs la elenentele afectiv-emotionale care sjnt eriprimate direcl. dezordonat.. pentru figurile care desemneazi obiectc concfete. inr preitiat. pregna. Astfel. E. Pentru grafemul h rcr'rinoastepe J. rclatiilor dinhe ele. terminindu-se clr o rcstringere . 1v€rza. r€prezentarea numelelor. Prin aceasta scade Ei mai nult p(cizia in expdmarca ideilor. determinatd dc dificulrirj in legarea literelor intre ele. fiIE un fir togic. confuziile se pot datora. se stabileste intre dezvoltarea ]imbajulrii Si evolutia psihice 1..rl propozitjei sau frazei. incriminate ca tulburAxi disgrafic€. s-a observat cd ei puteau denumi fiecare cifri. relalja strnlsir (. Acest proces facil de recunoasterc a desenclor se poate explica prin faptul cI schemele perceptive. de ielc mai multc orj inexistentS. C(' rectitudinea Si bogdtja limbajului scris-citit denoti valoarea 9i rolril pe care il are acesta in structura vietii psihice 9i in reglarea actel(r' comportamentale.20. tantelor intre rinduri. fiind micro. poziriFi 1:rrrc.r de d€scifrat. Un caz aparte iI constituie aparilia rrrrrl scrieri suprapuse a rindurilor. probabil. Relatia diitre dezDoltarea limbajLlvi 9i exolutia sen' 2oriol-psihicd. Referindu-se la acest aspect. printre altele. se efectueazd prin dorrii ridiceri de creion. ci prezentate ca o insirujre de evenimente dispersate. alt caz In Inlocuirc a lui fie semnalc. ceea ce se intimple in ultima instan6 5i tn scrierea lui ct (exceptind punctul pe i).'. lrrr./0.dlll(ultatea cea mai mare intervine la sinteza cuvintului pentru t fl redat in forme verbald. De asemenea.rzij c alte reprezentdri . Lipsa de propo4ie aparc 'Ll cea mai mare frecventa. de pcdagocienr. citate de Anne Nlarie Fichot. reri disgraJice este dominate de un scris inegal. ln alt caz.aze inlocuirea lui o cu b. prin trasarea gr. altele fjind confundate. Critchley sublinia aparitia scrlsuhi diform Si dublarea grafemelor ca rumare a deficitelor dc percepii€ si motricitate. ne-a altrr la urmdtoarele concluzii : Mnioritarea subiectllor reJnesc. in loc de grafemul a 0Nlc recunoscut diftongul ci.i a continutului gindiriiSe Doate remarca. a lipsei de concentrare in desluqirea desenelor simulate.te Japtului cA exe. persjstind doar capacitatea de anallzi.9i am vezuts sau . Toate aceste fenomene dovedesc... Aceasta se datore.rcarea a . d.birea orale a copiilor dislalici (mai cu scami in dislnlja de tip fiziologic a copiilor ante si prexolari mici). fapt tII sniitui si stereotiDiei sDecifice deficientului de int€lectd. in proba Lr care subieclii au trebuit sd recunoasci cifre. grer. precum lnr.. ajungind la manifestarea con_ Iuz. dcseori.de cclF m3i mullc ori' sa idenllfkc'grdfemul simular pe sticla (cuvinte mono sau bisilaLice) ddr .tLil cognitiv este red. rareori existind conf. dar nu rculea sA sint€tizeze numArul intr-un intreg (s-au folosil num€re forrnaie alin trei cifre). ca inbeg.rta la deficientji de inteled cri disgrafie-dis1e)rie. Acest fenomen de produs in propo4ie de 5. a grafemului sau dimensiunile bastonafelor la litr:r( l i. Acest lucrlr se explicd prin tcndinta @pilului. Specifici este dilatarea cufintelor sau lllL reior de la inceput. in acest caz. in un€le cazuri. fenomen caracteristic t40 . se formeazd mai de timpuriu (in perioada prescohra) . in acest caz capacitatea de analizi qi sintezi cre:zrL condilii pcntrLl cxtinderca comportamenirlui verlrat la sit..i de 3.li diminu.contint. pe ofl zontalS.lr. suferinal incd grave tulburari.Si am lostB). scrierea apArind uneori rupte.rurii. La Droba in care subiectilor le-a Jost prezentat un set de desene. ir' este semnalat ca z. Nota caracteristice in scrisul delici€ntului de intelect cu tul .rru. Si in acest caz se observe imposibiiitatea de a trece de la faza de analizA la cea de sintezS. conturului.rrprjnde intcletsFr. prezinte o capacitatc loarte scizuta de sinteze.sau macro-dimensionate. p.irurile de nduri. un rol important jucindu-l chiar minuirea obiectelor fata de atie sifuatii in care schemcle mai abshacte se formeaza mai tirzirr. 9i o dispozitie spaliau ineditii in pagina a propoziliilof 9i frazelor (ca c€a de t unghi drept. 11/1982.scriere foarte micA. se recunosc graiemele dl|pcrsate. probabil.in Re\. salr transpar din context.soli{ttnd ai" parteu subiectilor o activitate de analizd $i sinteza. cu deficienle de intelect. ii nu au intimpinat dificultdli deosebite.. Desigur. asemlnddlor iormale.

adatrgiri etc de graJeie' Iitere.usd ttr scris-citit. mi surd.ate aceste caracte. iar pentru :. . rcindor i clPm"ntPI" \atp x.zi.uL)intutui lct ritirP 'ou r"dot"' unilot-dirn' . ton ear" dpt"rminL. Acesle lenomene pun in evidenli a.rlrF'pa(ri\ A\anl'ajp penlru c. dar $i pe cel afectat psihoneurolop.ep odala clr r".rografi -ljngii"lica.J 'd in oglinda 'e menlin arc5te c"rrcLerisLi|i o per:oada dF imp :i JujJ.'ca1lJu2ii.j .issrol:. din punct de veclere liDgvistic li T..gvisti'a neur 'l pre/inra dr"''J ' !i.is'tltllrlui .d ol dilicullqilor 1n nrhizitia si do.. De aici Si aseminarile dintre 142 ilesterile disler.[ura psihj. Ieziuni cerebrale sarLa lnsulicientelor dcz'olteri ale sistemelor cereb.perlrJ ca I rlbrrarile "uris-itit'tlui se prerin'i i per' 'n t.a tiind aomponente si se creeazd inlpresiet unei desJ\$urdri succesib-conseaitit't: din care Liosescelementele de silnritaneitate ce d41I uni' late intregului proces. prinesc trasarea canhturilor graJemelor.//. Iimpul necesar insugirii citit-scrisului. structurile neurcologiae $i cele psihologice accentuiazi )i mai mult specificul lrlbu.afi"". iu prinri?oI.ri"rp. Hvatlevl cste de pe|ere ci soierea si citirea in oglincti sc datorusc leziunil cmisfcfacc ca rliasalea grafemelor 'qi c.. dc ta inceput {rebuie subliniat ca in . si tulburerile consecutile lor.j ru' thtilar oc l'ticp.epa cP {ac" cliliait.e ri kin""tpricr o .L mai mult cu cit r:om in rpdnre L.'rt. a nalit. in plan gr'a{ic. permrle u a 'al 2 arnsr' dar )i dFza\antaje iitn a hrt ror a. DiI punct de L'e.ceea ce imlttlmA Si ptoc€sui|i de insu$ire leno-grafici'rn crrs anormal Difiiultarilp penrru citire in. Aceasta(u at.o-disgrafi€i ia diferitele categorii de indivizi' il specificitatea acestora.ii cdre irFS.a-numita dislexo disgtafie dc evolutie la care ne_am mai reJerit in paginile anterioarc.istici.r. Componenfel" .orespu)zalor. apti. Tn firrP dificultdlilc lingvistice ii de inv6tare a ortografi€i od pierderea acestor capacitdti cuprjnd intreaga game a elementelor implicate in rcspectarea regulilor specifice. dar qi la pierderea sau tr.D€ctelor ce inteNin intr-un complex problemati 'i dezavanlaie.. Dcmcrs. r l .6rilor scris-cititului.PeuIsc. Astfel' intregul scris-cititului este redus la o ab'rr'laf' aomi:nii at tulburirilor crr D. (e nu pol li de\pri.ipnrul dP irriel. Dtprjnta.hap?doqogic".r d d g . silsb? ti crri?}'e.u icndirta de a l|a in ( orsideralie.u'oa)Lerea litPrFi )i a \unclrrlrri . Din moment ce {roncepem actr-ll citit-scnlsr'rlui ca un r€zultat al aoordonerii corticale superioare Ei ca o sinteze la nivelul sistemelor ir vorbire. nerespectarect spatilLlui poginii.Co ttrmLtrp.ia .otita de sp€cialilates-ar contLrratlrei moddlitill ile abordarc. xiteza red. proasta lar plosare tn pagind. tn&gined tlrjinLului nu se prezintd totd. d SDre oeo<ebirF -ormdl.ln . ca in oglindi . oi\lexo-disgrali. Pe de aItA parte.tii loEoDatului. burarea deprind€rilor respective ori a stagndrii sau deterjoririi capacititrii de dezvoltarc a activitdtilor implicate.ii . I o g o a e d r o .icd si nu cltsrornid.l Lrnila. cum este imbecilul.ihoDe.tii li d mi$ra tar.:upropunprea rinclurilor in stris clc. 'i ''"."i pro. tLlbuftrilP \cris-cilir'' lnu e lle pe Dariiile ps. 8r'ulAtile Fzulti l 'ar din faract€ristica deficitar. in rgal.c. se manifesti relativ frecverlt scrisul. omisiutti. M" E.:n tire.g : " .i a reproducerii."1" nai ofeclat^ Job"i ro"rd^nt in dcest cctz.n1-1. datoritd tulburdrilar natricitd. Pentrrr irteleg"r" cil mai analilica a Ienomer^lor disle\o-di ' r.ndi.si ni ale grafeme.rsede slrr.in carc insu$i procesul de abstractizare solicite o educatie a girl dirii. .i.a el.tir'ca literului relor. 9i mai r3r cititul.i d"rumir"a rlp disleyo-dicgraf n olr:ra.ceea ce duce din pinct de !-edere l Uvat!ev.. Fenomcnut de scriere 9i citire ca in oglindi este mai accentuat 1a debilii mental care au su{erit o menineo-ence{alitd sau sint stingaci 9i au fost deprinsi si {oloscasc!-mina dreapti pentru scriere Tot datorite uno.l normal. tut 'ini t.lasoeica impli(a!ii in eleme"te de li. in care sint implicate rccepliile auditive. ]a dFir. de\'ine dificile citirea propriei sale scrieri si adeseori nu o pcate deoscbi de cea normald. privesc nu numai deficientul de intelect.onei corticale implicatar ln procesul 1'ederii. tocmai pentnl ce nu existd o scbema integrir toare care sa poata fj descompus5. 'lrcDt a cuvintelor sd se produci de ia dreapta la stinga sau ca o reflcctare in oFllndi. Pentro disRrafic'rl care scrie ca in 'rgl. plin condensdrj 9i iri \:e. Dilicultatea de a sintetiza Qi a reda verbal cuvintr'll sau cifr'l simulati se poate transfera.ca urmare a afccliuniiot . contopiri.i pe 'el cr Intele.lere neurologic. t4l .eallna ca unitate a interoclhlnii im'L. La debilul mintal. La dchilut mentoI. Din ar'ste caracl" ip iisicl r.rnJ se relera rumai la incdpacitatea de a invAta scds-cjiitul.lcficienta de inteleci dantafurar€a unor atare activititi sint deficitare .ale .t ir{"r"o '. sdrirea rincl.ilar Ia citit stLll recitil ea rindului Darcttr".. ri'in u.Doltor?sn\ it tilor.LLc in 'peci 'l Ia icl accentuat. aspectele simptomatologice qi cel€ etiologice. vizuale 5i Ittdlrice. La cLi"lpx.xcp'siuni su'sfit1. VN o \ a . Laturile actilJitdtii implicate ln scrii-citit sint ofectate.

eurn-s.lnicnre aie a. r p q .: Astrcl dLrrolrcnajr I te l' . mrle.lentc in intelegerea sersului celor citite Si in transpuner.-.eaa"e.lagosic speciali. 'rrFxLrlui.1".1ra . .!. purrc amprenta in orjce lormi ':\elul de comlrnicarecll me. rn. 1a carc se asociazii lr lent si alte tulbura .jrdfi...ii"-i: care citesc (Ei scriu) cu di{iculinti se pot grupa iiurio c...r. La a.ebilLl mi 4I..''"." irgC:j r..! u nolJ 'Dacjf ir'a lJlb rr..llrii15i isi .i'ir'.tal ItoJic in octitit1Lea scobrA cu d. I.. l log'r.. Gil.1 .intele.t.. oo'rrrilc.i-r.lilor pe care I" arL copiii in rlur Dc:hurugi': Ll" fd't lr o'"i" r.' oroLlr.lLrrilof i'nnorJre . relJriJ d ntr^ ir\:lrrF ir ... Uu'uelti 197ir' ronara.i"i".a144 "r'm r' \"'l' lltnt(.ii".l "lp\iF i d:sCrrr. L .'i .."p""t'-i n. s.' r A^r. 'rebl d.i n...lciicicnt llti dc intelect. BriaD M loss). Desjgur.i.il lio-d r:tm. ci "nr. Dacd la persoanele n.r piFrd. In ale\i.. l"nom"-"'. m i'rll.r. dotnrita inpli.lF'n.laccadir.-lFd.". citeasci spontan ori dupa dictare.rl. lo sint mai bine cunoscote. tivitate pr.rate."iil : .lesfesurarea activitatii..r -i lsrcui a'a i'nl.r de siercotipie. rezultatc din structu le minl. murri' ila".il .int 'rr:rrrr pa lirie ( | llJrnli :: Ll . sablonism si o realr liirsi de activism prin carc sd fie antrenate structurile psihice imtrlicate intr-un proces atit de complex.1"1n.. )aro'.. re'pF.l5 ..pot apdrea fenomene grave alr | | bu.... rigiditate..".tc o e.. memoriei... z rlui.. cilrre' Anallzind dinamica ."". ce compun cul.t (1.ti\italca dF '\dlar" mar .. gindirij.cd.rl ii iaau/li'l irinor erem"nLc'. salr s.aie ncevolr.lificolt. '.it-i ..rie.. pcrt. comparativ cn cei normali. dar llllbr1rerile 1e\o-graficL^nu slnt det€rrninate cu nece s.tate de accasta intrucit la majoritatea logopali1or ele se manifesti pe fondlll altor tulburiri.lb'rrir:...d i.D. iar dcp nderile consecrlti\c acestcia se rcaiizcazi prin inicrior.". debilul mintal are grelrtiLtl eyi. r'i :l id. .il.. in. in deficienfi ( . ri si oi-n..it"..lamcnip . irilii. iar manifestirilc sint mai lariate si imbraril iorme accentlratc... erci..22) Datoritri dislcxo-disgrafici de tiP acus1Pllan. al. incapacitatea iogopatului este . 1/'19r-3.edere simptoD. ir'ori. r i. rr.". ri' i s rrr r Lrma 'il'\r . i' . .i 'e: "". TezA d€ docio..i dgralic !:nr prezF-rp r. dar sint cu totul incapabili si s..i dislexiei. al^1ic-agr"t:c f .bi1ul nritlol.... . l n a ? o i € r e o r i sa b r 'f'to l fto te a E'l ji ().' '.n. agnozic..ifi'e a1' debiliririi m:nta..a r. cum sint ccle apra\ice.psihjc 1a dcbilitate mintali . I hclclef)plrtFm inlFlcR.ceea ce fa.o. 'in. inv:tarea scriq cititului este ingreuiat5 de cleficienis.. in 1'eC. atcnliei.ilcl.r'gr'Lala a \r' a\p i'p re c'nI. n. (drp . F tb srlr do o edJcaLi"gre ila.tu.i.. u'ih!'noLr'r' o .ntelcct asemenea fenomene (ca dealtfcl tulburirile limbaiului I gen€ral) devjn manifesuri centrale in jurul cdrora giaviteazi 1.ic jnteLect.i.lui.. disartric ctc.".Llariii rlrt cele care se reJeri la ioDi proximcj dezvolteri (L S Vigotskj)' ric" 1.cenluiaTi in|dpa''td1ea I omoorrJ. Pa1mearii de2to\nrii .. .::.pr'a s'r 'dr: t'" '' . inlatarea scris citliohi.cil:Ltr'ui. 7. ""rri.. lel.rre spLrrR .r ILr'rrhr.lopedi..ror'a ue7\olrar i (lr..r'lor c'ri--t lilJl ' rn fleD rrratpr '''i".{D d ' N .:r"a miil.. .. clisadrice. apraxic..Centful de doaumentc'c aI Minist'ful!i r Radu.J r'l . morr:'1i.r i.: .izoniui noi iD psihologie (.'Jrd'r'r' r p .a''lnr -. drm n'i"nar'd r..iz're a "Parir'l:i pa6i'ii.r ln cazurile de a$afje ii alexie.. r'"' il .. iice ale vorbirii si a n€putjntei de a-Si reprezenta lormele cornp...-.a-:" r.:nLc leArli\c ira...rt .1. I r-' r'(a intrerupec:1". ..nrnlu1ui lexico-grafic (IiS.e. a r .rie . ri.p"tpa se adausj ..r.l -r.ur.n c\ccl€rnti intelcctuali.lifi(ulrrliie Ir jore..l-..omphx de L./ot -i x vi"nziUl:: I ' in gFn^rdl sl (lJ.F.i'ii. compiciul de deficiente specifice. rm celc de tip afazic. r.1. de iate.l" 'um .ii"at.il"t mintal.. a proceselor cognitive Din cele sptsc pini acum.t ca actifiiatca de insusir.ri" pdrti. o"r.apa itared lexi^u.*i dez\_ultare cadr'rl per"'nrlrrar-r . . mai cu seama cifre fi silabisi literr ( | .or ..) .. l^rp rlomirrrlc. Ituagineo schenlaticd ti siDrb.Jr \Proirr .. a ccr'c-r | '' iL:Lul '.'.l cic acccrliLrati incit in cele mai fericite situatii subieclii respcrl I pot copia uncle semne.Fsl^a si l^ r... l:|.'8'F InFrtd u& .'.'rild rlif:...:i.i"t.iPri rr n:\Flul eg..irilor scris-citilului ce dcpigesc sfera proprirl-zisi a disgr."'rii-.r.e la tl.) Ddr..1 .. rezr ti cA tulburArile limbaiului scrjs citit au o frecle.\imoLomFle rLlburirril'r '. Aceasta cu atjt mai mul1 ctl cit trebuie a\'llt in veder€ ce inslrsirea scds cititului este o a(.P crr'a1ic s^mioricS2 ljd' d r\Fm | \a. n'iiei .at' 1931' 3 C i i a t d u p 6 O ' C on n o . persistentc fi cu rrn inalt glad de dificultate.tl mai mare la copiii cu dcbilitatc mintali.ii ijrclrfi. i. D€rie abstracte.Din pluct rle \.'i :..u to. cum sint cele ale perceptiei.| "\idFri cA eie sint mult mai preglante gi cu un elantai mal tars. dczvoltarra fl Lr" oooriro 'J ''nbn 'ri 'u: '"Li' .o 'lr.rr. dc .si deprindere a citlt-scrisuiui si inregis trczc notc dominant.! rr' ' l. Psihi..ri afeLri\:cmoliorale :i c(i ld c"rF sc manite't'o incal"'1 l .. .izarea aciiunilor premergdtoarc si prnr existenla motivatiei corespunz5toare care si duca h antrcnarca intensA.. dirtr.corirr-ror.. de orientare Fi organizare spatiald. Accste:i includ agrafia Fi alexia..pc. la i m -ral \r'u 'i u ' t.r lrarilor oe Jnali:a .:r'.i d I...(-\jonearj la . a .rFri.

5tFmu1ui lulburat.""i.gur.-"..n.rpcfi. SPECIFICUL TUI. demersLrl .reral5. .ieclului.ld.:. adnnl i o a ti .o p ir up.j (d prol.ulpsihooaruloS:(m i lr '"b.ri... .lezxoltarea d. la debilirl mintai. pg.'oil" d.r^.i.i r linaiil.1r. tcrdti.rr" t. e"ibila in:eleaeFa obie'1i\elor '. l n carP mori Dalio nu d"LinP "xn^r l int aor cer i b r lt diil" al r anaar t am nt lor fi (....1 LI. D. f.dlioral <i rPdL'c 'apbiit€l d de rriirurc.azi un salt catilativ fald do cele anterioare. se ajunge la noi n..(LeDr:. p-r.eficier.. o dri' roarre lirR' i."nalir^ 60 na\ul...rtui "pe' trc boli p'i i'' (r' dar"'i al . d.l.omportamente neadaptate !i ''i"'"..tup.4"r..r \a'o l:mitali a..iionriz*".!red q. '.p d simoot.i. ii li." rulbr raril. r d i r r h \xa \lIIr .. iar canstiit\a nu indeplineste d. forme comportamental-..psihice... i..l r..'aracr. De aici qi o serie de difi'ulteti t'ricoiiiiiiio'1"-iitio. d.i. Crcdem ci pcntrlr o infelegere mai profundi a modului cum es.1.r'r'il' i-. ni ' drF ingJ\tea.r.onlLzii bazdtF IJe ascmahari a. r-l r. D'd.in _ i'or posl-1rad"ialr. Ed. Acri"n'a depirde de mudul cLm adaprJt la po"il'lilJlile-'r'-rPeJL.:. pe cit posibii la un nivel . 'n siLmit' 'itrali" alrrmd /\l 5cn' pdu'dtior31 in rap LrDjectrl n.r"-bz " tr tl rnm aneD atas cu num e'oLt \ P osciLalii ii ntl ote.p.n! .er' elaroDf.F . ta' 1 d utro r 'r r t7 . in general.i " 1978..o". mplili'area ProgramelorLi reSimJrjlor la r'\-etLIl e'lucal onll in ln acect .A'Lfel.'..r rzm" i'b l'' psi ' 'Yrc-:.. d-b..r..r.a .."i'."ii"n """" duc la . de. r ': Prd\"aL n :.. sindromur . r.i .lr. in stjfcial. . Astfel.tional prcexictent.i."e.'i ' a F ran ... R!.rr.€ cLrpr.a imaejhii rrdti.lrctlrjr 146 ?.. t-j.i nl"diuj in(o.us.pudlc Ie'eptd :nilial d(mefsul " ctatoritii unei insuficiente dezvoltdri intelectuale ii.rritfr.eprinderilot de scris-cjfit p.\-".l cle Di|td este sdracd.ji'i".si P ed.."*'.n....u zi.".l...'cF :i) r. rolul erlucatorul i se mdsoar: in raPort de eljcicnta sisternurule. S .p. originalitate si crcatilitate irl misura in care sc realjz.rin"re a sul.". il pla'eirjr I alara u_oi rFlar i o0J'al onarF Iactie cu' Np .az.ttl men.rsi. cd posibilitattile de ochizitie st de prcIucrtre a inlonlLetiei silrt reduse.rc a .e 1./a( dpa'itdlet sa Ji irlelF-en .. deo r'' riL. cl-p). Des.pera.: ..iito la esecuri qcolare 1.ddiptarca prcsupune 9i asimilarea pcntru ce expcrienta indi_ viduhi este react alizati ti integratd. inl6rLrredezi"lrilibrul . \d real /-"' o reF'1ri1:P(r' l.ttL lotnrlt err ti . r p\il) . cd.a r-. in acest proces crl duble scmnificatie.liLrrJrc "6 . ce sint definitorii pentru personalitatea individul!i in aclaptafc sint inglobatc aspccte ce pornesc de la celc mai simpte rcie.. r. $i a scris-cititul.o.sr ( L .nal' prr.ll 'roiia i'r ' ^rooomFr.r r. lrj aplicat Fi clc rezultatele oblinute. s z.rurrni orocedLrri i.. ce-ci) 9i optic€ f?n n. ]a delicicrtii de intelcct.. r i s n l n r u i . la r sen. in uitimi insianF.ira rl"zc"hilibrulLi organic si ILrn. 9i t. ate intelcgcrii sensui i si semnifi.n h iir o r .ri : lrc -ci opri..".. t0.'e tt4. J-L.p. ( .r.: r 15 ": poarri amprcnr€ n r rrrrrJi a trr'crralilirii i .irar.. |ll . . imp ire .tjliia:. 12.1 i rr dr:rinS.. Fducdliaeste rhemala \..e in.rjtraior '.n r .|dcr. .a r ...d!iorrl'i ..1:bolr"niilor.liLlrea tle och.lo"ririf" le\L'-!ra.r.1ii procFsuluiF'lu..hizitii :ii deprinderi cc sporesc clicienla activitatii Formelc cte adaptare :'le debiiLrlui minlal exprime capacitatoa dezvolterii psihice si posibilitiiile dc integrare socio-profesionale_Dot' |iincl loptul cd eapeiient. gesturi (carc sint implicate si in scds-citit) ii se finalizcaz:r :ll celc mai r"implc]. p.l "r. i i.i:..p.rebrasten i ei r' 1. . l . apar dificuttiti in discriminalra 1.. r.aliei (atit de necesare li in insuiirea deprinderilor de. d.i |umporrame.icc lp I t-d.. €rst€necesar se o raportem 1:i iiplrrilc de adaptare carc cxprimS. A l . . E dac dr i. pc de o parie pe cle'alta intcgrativ in strllcturile socio-profesiof .r!anirdr sistc'nul .cit pat till lurctia cle oryMizator at actLDitdlii.r'or.iit) u?r .BLTRARILOJ? SCRIS CITITI]LIII 1N BOLILE PSIHICE T{nburirile scris_cititului sint extrem clc variale aiit ca fofm'' p'lt1-r t' :'c. .' .sclis-c. ia drare.c :rtrocturati activitat€a de invaFre.!i Ini .!rciii.

^"*. maniPri'm.. da..--*e#:7. a I or Lra. mudifi'. n'al.'\'u-i .- /"1/..(r' note dL'mi'arrc de Cc\prr'dern itt...i au u raspindire mdi mdre la 'oDi.. al"utorirr. ._ :4*l <-zn' <t.?t*{' /^"-'.dL D-il'^scn..-i -n 'ursi !i.'..7-.'. a"ou"""" acesta poale fi mai bin€ cuantifi'at 9i ia speciiicul deteriorirji psihice.i+ - 3. i ._ -o.i.'?-p.-. .'ricile r rlb'rrdrilur l:mrrn'ulri t'-rr.r b:lir. . li.r1'rar.iit^iii Lr' a" "ipr..t^.t< " .. crre au imp.1< 44. c.a."/f z a-< .'u.1.."-.rm .i de rapo-ldre : ri mD4rtamrnl.ari prF\'ri'-'ilrl r.p"cifi .ii."1.ar. d\cr "* .a spa\mPl"r 'i I:rr rilor' erL.iere luncuonal.l L-rr neLr.(FFa /.rr1r t .dr limbaj"l raportat o.t. r'rf.i" f"..xo disgrafice..r I ^ur. '"'dre' "niu 'n.*:.*^' ".2*.. dc\'.a.i "t" ir!Flegprri \Fmniri'aliei -i a surprir'lerii. i-or.a rusc. c.. *>' l^-.criri"i..dP m"i 'r seama (i d'esrea i'l Inco'irPdF o l. lrcbJi!' lrrdi -Limp.-+-).-renrrum ".4'e4. 'ic i de proi"tare a ' rLirutulJi 3'1i!ii:!:i lofi.ira\ii ln.ii 't sa..':r p"i"e"iiAr Jircri de la un aur"' tu al u El" a I ia'l .itit-sr ri-ulJi.'. .ile."i..nomenele 148 ..yL.lJi gcrrordlla compoientel' cundJ rci lPx 'o Sfalrce t. .-\-.\ii. Cr m''. lulburarca scris-cititului dcph)e)ir..'-.t ciirtelc.z.r.. t. r'Lllr.21.'r srud.l9 Ir.1" d'r structLra stcrei irsi'i"e aflar: 'n . mFcon:smul de c. delire nclrrrrr a lua in consideralie nu mrmai situatia de exprcsie a so'rs.b't- a4! 2".'L... fi.'.. l1 mod tlc.i:i a" ""..rarilp ps'hogenFrimsinr lJ*crional' prin n r.i"i..i pr.. .*. mJr ierr\meror -..-n2 . ^:- nL r ns r a de 2L ani atrsfir: . rall rpsa oe si .."-CZ-.: ('"c'nr|.pdsmFla.. f j. lenLr.t"r" i"rr"'.i.tl imorima ..*-." tEr.tllrLrt.li )^ar' .'it.-. +.* A^..".1. .i alc\'ei) 'au sP 'n'ddreaTa inlr-o "'t'' "i'.ni cun r'cnl Lle dificulrarile 5al/ .ie.^.".a.n^ l^ ..'^":t l "..-.\ c*-r" /.. rmir ir Jrlare ' ... a''F.rlh.a' .e) .^x'^l^+-..^^_ c. ^/>. .'"..r d'l'v: Jr..rirrr'i i a\'lr'rd ' ofecrir r::nc.-.:rit.-V--24*' ' .t'"rta'-L<...-. J'^ 7t""--J. de rq\"plip .. de ccle-ftai. . 4^4i o^-'z /^-:r . V Pre(l^.'.d|ela:i ii.iz^ I' z-'r}.'f.zisii.ntrer roFfr o-r -' .n"for.ur'ronare 'i ccl il brnr! 'nplicat in actele comptexe ale scriE-citittlui (fig 25)' la bolTininal se€ma de complexitatea tulburerilor de scris-citit p'ihu riLeraturade sp' 'al'taLc {mFri rla din ""iii'. .t - . rrir"ri* n]. i ... p.t.^< "^..ifri"i..irr psihopatii inli'ii'l'.."i.. \i.c: 'n 'omporl 'me )r 'l \.cLeobicei .' i'mrr r'd'\' '.'sFoit a f.L^.imbricind for-rne l..2.t. )..if' nd :n'1-l.f.rv'. rcl" conrrnlrt . (lcr rjnll' ri'ar up \.r' ' imeaz. r.. re.-^. cn... ^1 aa4 et1\ 1^i."i"i*'l"o a .to"Z'. n..i impnLri\Z der^fmini ....r:. 'c:1rfl.i . 'r"n*.Lr.t.orci.&^ ay'^.ca sdd fiTiul'8 ca Simold pre'cr 1.m \i"r crahir"a \oinlei act: i. r)re.r\.i 1. o'renLdLi\e) dcfFslcazS drr pJn 1 '1 ie. l"e.".r" nilarF orc. Ca atare.. 4 *.si c"a dc mpre..4. s::irn 1 rrii n .i. mu]te mul1 mai grave clisl.1 ) ...l-y-t-4' ^-.F i g..t o""'.r of i.ii fd.r1.i (onrLiinlat'ropr:ei s're arri\iiar'.- .'''s.a de c\rF lnjrrlF :Lrr ri rrilur.4 z 4 aB aJ 2j .Pr: irvolu'tarF.i.'tate sau ale sarcina propusa (fig 24).1 - /- -^.n 41'''4< -u^- ce 2 a.." ir \'fic ^itiL' in iriir. dplemili ceriH.i..lc nercnndlitJteaool a\Jlu' 'i ro siderdtP ra i"i.n'r\rror q ri' al borr ti(4.."e pucrla amprenLdb.-\ ". acc'LF lerrorrFrP nd lFrenr (cxorea-ira (.i'..c i"r.-"*t'.cr 'i C lone<u apro'ia/a 'a in lormPl" l)arolns:" I .rcr.

(( $ss I \ I T *ilfi-l*:.r . o 5 \ x \< 1.*. l> :eY I\J I$R . I b'.

i:: l. #X'iT:" ::-".-{itil.!. agnozicd a celei de-a circumtolutii Jrontale si. impulsiv.actei istici prczcnte la copiii disgra' fici.i'.iliJ-1:..u r e ..:. (fig.LiI h Fmibar oism.x rc .iburarilor sffi. :r*f i. (schizojrenie. "ffi."'il.qaracteristicd ce nu se intilneste tra alte categorii de logopali.i Dsihici. pag. 499. onjularA o1no.["11"...il-.:. mai cu se€me cele cafc p \'('sc latura semanticd 9i de pdstrare a Jluientei.m cA in deteriordrile psihjce gesim toate aceste car.f. dln observatiile noastrc rezulte ca elc sint insotite..scrisul 9i citirea ca in oglindn etc. ex."1.11.xgiiid.e caps]. Dar si in acest plan se maniJestA o anr."::ii...rtri. ".ongularn sgnazica tld..nu respectl directia..iij lWl.r-lill.'.el"i alexiiledauo Iiri. r.a '..p.X::l"i*:i.l.:1: .r... in majoritatea fnrlrrilor. 499 153 .e-a treia circuma tlii lrontale.i ".i^1:""i'l"."'"':l--":irt'i"-u ."lT[.. evoi'utie afectivi observ. ^. l. lrcrbald.:t.psii.io. numerald.1.iiilii lexice-Srafice: intelegerea celor citite sau scrise este alealorie. de Asemenea. le enumerem pc acelea cai:e pdvesc forma si coniinutul actl\. grafemele inegrale. idcea nu este analizatl in contcxful dat.li. )i de :coala lui Penfield..li1at. .: 152 6/1966. dc piragru-rie.. colturos. i#i:ii. "il:: :1... Bu ..l' pramida.iri:nTH' *irilf:4ir".*i:. C.l'. ..ate de l$en incd din 1946 si car. agnozicd. 1980. 9i Peal.*i i..m accentuat... apar intreruperi 9i unele desene sa figr..i : crarnDa scriitorutui) i b) tulburnrile de scris din latonevrozc (disgrafia dislatce etc.... poate avca . pornind de la consid€fatii de dezvoltarc motorie.. lent 9i dezorganizat. senanticd de ld etternd.rapirdmida] :iJ. de Ajuriaglrera si colaboratorii 1. se rccitesc rindurile (r(lata parcurse sau se sarc p€ste uncle.i: ..4 psihoze ma_ ' .np<uLn ff"lfl'. pg. "[. .:. se suprapun uncie grafeme. !."i!i.". c r t ."*. r r b u .. consecurive leziuni ^ ..cumDalulii l. agnazicd d.i""'it iltj.'l.) Tulburerjle de scris din psihoze. uHr it a de s (T :s d i r " p c .':'. .il:. c dl l ."ill. Scr i stl ca p i l u l u i . i)st validatd de cercefirile . .:tJf #[:i:i]# #.l: ."ff fl?:iT":..pre la un inianr'li.:"::"t"'J.iiffi j.*. in bolile psjil(r'.:"1_.." " i l :.q II ::I'l i":. formul. Dac! raportdm tulburirile grajice al€ bolnavilor psihici ia cele lase catcgorii d€scris€ de J.. .'!.."1.."i.'i"'J:li {bo..t #r1!:i-.il.-..rL ll.: a :dr dp-u paL L)prbale orcipitol? agno.e ste ia baza clasificarii de mai sus.i& muzicolA.ii.ln fapt..?:"?n::i: "::111j..26). . !d .I:l..'..r" ::.lyii'l. . Did. d LL..ii:lrorne ":.1..: in i-t"A.ii'{ii. sc sul este oscilant..". deslinat. parietald.i ].". De Japt harta ariilor limbajului.Iinice a mai muitor sDecialistitrrintre t$rr. agnozicd tenporald. Dintre cele mai ruprezentative formc ale tulburerilor scris-cititului.."ll.fl. se remarc6 prinlr-o tendinla de regre.i:fiJ:*J":tri:...::. parielgnazicd..1{ill[*1i!rli:n:rr'ir#*#:{jil'i:"] ".. d e $ i co l a b .31j:iji?ilii'. t "er.i carc incarcd pagina de scis.:..' .'eogra?.j3ll.' neurologicc .e ur '.. semclnticd. 1r/' (sub red) psrh'or. tulburarile scfis{itinului. neindeminatic.1f f.".lmitA instab..of fa'.ii. Ozlcpongularc..Lld externd. cak'gorii carc cuprind scrisul rigid. deoarecF de ele sint leeaie de periondplp de criza sau (sd-i zicem) de liniilirF a bolii."g. dominanli cerebrale si preferintd maNald.:. orientare si organizare spatialA. tactild..!ti . o p.-praxi.e..i!"i. tremurat. t"rbot" .. ".llij"tilfu f*."f-:il:.':""":..#. senanticd tempolald. J. celei d.. si de tulbureri aie cititului.tle ri dp .lilffli.a r i ri:".a Med! *.:. J - unor . la bolnav. . Bucurenti.. . l)c$i tulbriririle de scris sint rnai €vid€nte si mai scrnniJicative IrDtru modilicerile din structua perrsonalitdlii bolnavilor psihici..l..s.i. ln pir".i":1:t:?.. si inLoar.Zi::..i forma dc ghirlandi."...:j:: ")i. Edilu.:: cpatri.i....^ de Jaclori cu o semnilicatieredu\e fard impoficnL.. penrru umLrl "i r Aturiaquerra. '." .li:]rjnqu se 1a formere are\iei si "#.

/t N {z p .nda."i:.iccLi.ii" \l -il. sirnbolul gralic poate Ii erecutat inxers.dc obicei par'elale' (ore imprlsioneaz6scricrea cu mina sringa de la clreaplala strngr fscrjcre in oglinda) Cu roate acrite relcrrc . Pcn d e i u n d a ..J-citit. in d"l.n oulind.: citirea in oclindb D"latre subliniaz:i i: er.gia nr' 1r'1965 p9. Dauir aspecte generlTe se hnpun obserxdtiei noastre pentru scll' aglindd) nu s' sul I. fenomenul poarP aparea 'Ir i.i i o s/r r a sr r i e 'tr 2 . orielrtat eTrci eint se reJlectd znir'o o lnaa a.deoarqf.rat 1n-schimb.rci'rlat..tt" tn lcei'sL. e\ta sDe. de a_'r rn\J'r orrecna d.risp Io bolndl..ag!cara.ti de dreptaci Pe buna dreptdte ra scrier"a .r. clinice nu . pentr'r.tcl dF fre'ven1 la toate categorlF oe irlllnda ar trebui tilr. psihatria si neuro. Deii au tlBt fScute muite sDcculatii cu privire la faptul ca. r Caraman." at. ru fooli rnat'a t^r D.44 J. izolat.{i.l ..i mJlte orj. 'a i. 1n rursuL Lrnoranumite alaTri cu agrarrp' r' scrierea in ogrinaa este prima incercare de scds( in Do c"le m. In ocelesi tinp.d:-&) s$isuL tn aglindd si (citituln unic. semnificatie..oati oe lin:e lexko-enafi'a ce siot sringaci cJ dominanta emrsunrl ii. Particuldritdli inLilnite ii unete .rafic. in realiiar" ace6t fenomen apare numai.tlireei& reJerit .'n+ . o atentic dparlc lreb.*"* t t. de cju.ir d. s" \ubtumca20 r'1or pol'u mtti &l'qorii cl4\t14 tteit2' agralie si di..x/ qw ". J. ati limbaj\lui iuburaii la.raporr.i ru djaBnolti.'.g" aLeniia:i dacd boall .. Gabineau. scris si ]a existe..ta unor lezirni cort'odle.hjm.srrrerea rn oErrnud uoatc apareaca simptom in uneJ" bob mertalc: s-a oLservat ci. prezintd: ca Jenomen caracteristici Ia c e ne-anL moi scr].\dir"ctie.dJ' fapre suticient de greitoare ir' ilip*i'""r""d.i . lj!u_ In llet oslindd".LrL oglindd estF i. ...i. scrisrl nr oglindn este apanajul. modificiri care se refere nu numai ia folmli.ii psthic.ezad in fala scriitorului normal si rlin aceste rnotive.ifica stingaciei. irrl.L b) scrisul in ogtindd t1u poate Ii redus n1l1t1rLi ai scrtere. . ci Jace parte dintr-un compLexdt).A.a tie Ia-. el" a!ind o frecventa mai mare. in specjal.n' riplote..teristicile ttiburarila! I"ncn-gralice de..ricrii \i c'ririi in ogl."i rn*" ia itingraci f."i. L N4.eoarece.a a:a dr sta Iuflurilo. al oamenilor ce Ir Drpfcrinld ma.r. scri.l t. Fis. comparativ cu logopatii cu intelect llon:lral salr chiaru celor clr delicient€ senzoriale ori de intelect.uala stinsa insoLitede domindlir emi"lerc: '. considerdm cd toote dLra.ry _ oa/4zut /r'. Subioctul nu-)i d5 seamr dc f"nomenul ii ravor'zca7l Ja. Gh . c"i normal. ln cadrrl iLrlburdrilor scds-cititului la bolnavii Dsihici.nlai ales in cozuL ciJrc!(. atrnci scris-cilitLrl .lsubiectui obi)ntlit. in primul rind..fb*.i. citirul se realizeazji facil prin intoarcerea paginii de scris a logopatului.fisul unui tin.ll .. 26. ion:tiin!a de sinc. Fq.c/"^..i""pt.i i.ronic. az:r sffierPa in oglinda la rFpui'n1..i o atrre le'iurA sc electueazaatit Id scrr"ul proprrJ' r"clr.. C o n si d € r d .rso\ir de 'itire' ln (clindd.rip d!ardata s. la:- Cqil .ul aormal pot cletermina modificdri fundamentaie alc scris-citituhrj.lr'"i ia''i.slexie'disgr':4i.d:!tt "in rotogia.1'"ot. I 155 . -c'1. dar $i la lntelegera.'.. Diatkine "i H.-^. 19 a. "ct i Y:rf schizofrenie.i-. R. S.ta s<ris-cititJl jrr ogrrnoaare o csle adev. de la d'reqptr Id stinga' d. la scmantica procesului lcxico-g. Da.r.

. 'a l) lit€ratura de . . Hoineresc si treiesc din te miri ce. hind'ripuril" s ri*tiliiulu' 'i d' '.i . patolog.... SpLrn ca sint 1ene9.a acerrlria p .a in. mdi alFr in ced ar gl '-slsona \F n(.i.rd"caror lo lralLa .I: dann McCical Books Limitcd. r.i.'trt.nstircLele se\Jale...i a caclrclor didactice care nu manifesti nici Llrr fel de ind.'nac lu.FrtJ.rrole: . 98. Mi se parc ce pe zi ce trece scriu Si citcsc tot mai prost Pentru ace.t" ii' . ps.rlellrx\prlPi la p. Credem ce in unele lragmente spicuite din scrisorilc unui tinlr de 10 ani cu dislexie-dis$afie sint semnificative pentru cele spun . qlbtrr'tirslci-.itatc. dar elc se pot agravn r r timpul in direclia moclifici lor psjhice si a depersonatzerii l. rumedldrlt T am lroillt.Dacn bolile psihice cletcrmini o serie de tulbureri in cadml r. dezloltarc. Jame".' ". la'ara un"ra ..e.i dintlc asemenFa ai eiuns la con. rt" or 'b. hild. intr-o anlrmiii tn! portie.rlr.i1. tulbrireri de afectil. " da i c n l 1 i 'u < ...rinta mea.a vcrbsli'' idr Edm r'C (-rrlii t. ii in special cele mai acccnluatc. " l5? ."=i. Este vorba de laptll . pentru ci in ultimele zile am bdt t doi colegi destol cle riu Ei am adus injurii unui tovards profesor. '!-nar Cnyl ci am. ca. Am auzit ci se pot inldtnra asemenea suferinle.ancl:"an. ce pot fi determinate de stabilitatea crescute si dlLrnl)i lilarpa ir iimp a tulbrrarilnr dF s.astaarl1 inhcrupt si scoala. l)enrrr "ar{'' "rcd' ii"l. M .le faptul ca ir moLl obi-'rLiit {mdi :lP' ' '. Am reu9it chiar mai mrrlt se fac ! Pini acum am furat de trei orj si am ficut citeva scandaluri publice.i. ctlprin$i in limitele virsiei de 12-1? ani: el subliniaze ce 600/0 din subiectii delincvcnti arcJLr inl:rTicri in .t. fenomen'ul se manifesti si invers. prospe'ciiv. l{ai grav este ci nici acase nu mai am zile bune: ai mej nu vor si creadd ce eu nu pot soie 9i citi ca toti ceilalti oameni.1 tulburirile scris-cititului...luzia .ii" . ce nn \Teau sd muncesc."l de relalia dirtre disl'Yie (JrdF incrJo/ un ti disgiafia) !i delincventa juvenih.a p'r'ur'alirdli ca !Ji"on L:*n n'" r. ce sLrleri de cli\le\o clrsgr3lre von riora irIi' .bunp\. pat lui. cu care ocazit a cercetat jot.u o'\rp trci ani Comporram'nr'rl I'iirnp "'"'.[p'.i a moti\dliei penrrr a.\m!l r.* "i"t. nu mai vrea'u si fiu d{' risul colegilor .rie a?6tat ce. p g . duce acasi sau cine Etie t VA scriu din nou pentrrr cd am impresia ce si4teti singurul om oarc m.d --tl:agitdlie 'i.r 'fa d-r\olia"c ? percapiiol. .'rrr portamentului lexico-grafic trebr. Dacd nu piriseam eu scoala tot mi dideau alari..ti. .iriifl. 1 /udla . ce sint c.'i"ri. ac(cntJarea d rrital. d ro3r. .rii i" 't. li Jac parte din psihopatotogia marginali. le prutoa.:i a. 1 0 1 . H:rs Chri-rar Anderseau {ost '.. urt(' a lJanFmdr.ilire cu Destedoi a r' I. scap rlnnr. ..fati d' ' r'ld i^r' 4000. Londor. ce fac pe nebunul. .ro. . . de imaginatie. de atentie. d.rn. Ce sd fac ? Imi vine sd-mi iau llF mea in cap ! Iate-rne lugit de acasa de mai bine de o lun5. Dintre cele mai frecvente handioapuri cu caracter psilrl.- v.ris-.. (1.Asa mi-ati confirmat acest lucru fspt dv.lrni sprineti sd vA relatez cit mai amnnunlit in legiinri cr su Ierinta mea. zitate..cn. ue "ldba ^\ol 'li' 'i r.il.. cxl cerbarca inhibitiei si elcitatiei in plan rnotor si verbal. apart^ pr"blFm'lor irrfrJ'(ion. "i"' ir'l mai pot dormi bine 'i sil.rrr.i rhle\ il168) s-t iniere.a e\l^ necesarSn ro( unoa'{'re morl'o-l qaLd prnlocar de . rea i-t.ruzimji. reirosp:'ciiv.of?'tifile ce nouri nc alaflin Menlbnirn Noli": i ' t r A m € n t e L . ci t. unnr ca lip"a 'i"ila 'ze organi c) prir.. intc-prins-un.braznic $ cA triiesc degeaba.l este \om-r'rprd. lr'l (l€termina un€:le reactii psihoneuotice. fati dc asemcnea comportamente aberante determinatc sc s-cititul i sc impune si manifestdm rinele Iea"-i"i]. j.. $.c.ruri 'i imi trnc prir c/p lor felrl cl' 1ac +iLr 'F c. Acum cn sint la mililie. de gindire.ti!itare.ie.anr ... ?r aoe'vate orin foiosirea unor metoalc li proaed€c logopedice specifice lexico-grafice sint trecatoare Dovada o constitui': r'i". o p ..rda o imoorranl.. deprivafL audiljra. estc 7 . -ex-dislcxici'I re sc tutl)ui"!! .r:"1* pus pe "" seama tulburirilor de personalitate pe care deliciu.'rt'd:L tulbLrriri +i incli. dF ac!'asta beled ' . lu.t tot t'mpul oLosir' Nu mdi lir brno on lrazd' L ntnrc .pecialitale. crit.ei.te-106 Laief.a colel..r.i )i a .raria 'riminala 'i . r.i 37. infraclioDismului 9i a delincr'€ntei.c.rlecn!6 fate de sufe.: i. pina la Jrmi Ni'i ntr F*tc m.iered impuisivirdrii.resului perlru act \:tare ii accentuar.'rsoanel.. intelegeli ! Cred ce iar trebuia sd plec de acasd dacd nu faceli ce\'a pcntm mine pentru a scepa fi eu de ac€asti nenorot56 'r. Ei bine iu me las rueai daci manifestati atita cuti.dcrea \. T'otusi.hlcy.de 'i. Majorjtat€a acestor rel.1.r inrr-o continLr. enLjmerempp.1.tr_o i'-tfL'ira \impalelrc. . veli convinse si incip o activitate seitiirri-.oinlei . w r:u. probabll cA m! vo.ll'"..-"1 sonalita!ii.irjt. crp-L r.: moruria.)8..ed'i\ sm rl r: j d \pjril rlLride dcFDdente etc.i . de memor. nimic' th ultimul timp sint foarte nervos 9i ntl imi mai arde. .

.*.*tll'!'npU*. tl'i.84.""i"r """i":"rtiti.*'tr* I*..#K:ffi :l lt""ll. I'ix"itil:'*::i:r1*1.1 fr:'.F. .*".1"'"i*.i.iit [{:*tr."iii:[: ::1il..i'#fl:fr. li jJ.*IIi +ri.. Die SPrtclle lnd ihre p E tl 8 .ii.l l..l""Jn:i**t"1irfi'#.".'*'*'" ""i."1 .:"1r":l:r."i.. D.j..y':".:": ":#*l [fi[:T"1""..fi.i:"ii:xr.il.i'iilf .:iilii".""r."#ffi i'.. Stotun!'n' G.H:.i di. .tarzi j de vo.l?:id:lil.y $*dfisit*it lork.'i :"'li:il'f"?.t {ilri.:l :iisl.i.r:):.'tl .Hr'ii: l.'. ":i':i::'.:.'#t:ihr..o r ' r ". i:5:.ir [..:.iiii.c (afon:.5 l c E d .*.:il {.t' i.:'L :ji:nr"rj:it#:r|.ili.'.b*:.$'..i.1 nemijloc'it ..J.. x"l..ii: :i..f:*.i#:l'j'.l*.'i [:"'.:": ."iff:i.xi.lii .l:i'.l"f:"{{"? :{i..l:f:ill ..d 159 dissra':p-asrd'ie."..'.fonie.. \ricna Pr ticl 'l ' I P3..9 RELATIA DINTRE TULBUR.jt#nrit:..f.*l:..?1."hlii."'.1.ii..1'" *-it#'+ffitt#.l'#iil. lonasrenfu).:'tl*1"."t':##rii'if ::1".i:ii: I:Xi.' l' (in'ii Fren dezvo.:.i.'". lla".l*"*i#iiil*:iii* +ll ll$e: i::#iffi.:l il". i fi.i1ffi:ii""Jlf "'ocr .{.i*: 158 u*#fis$ .l... rj l*.iI r.p i o .i"l'r.:f"Itf :}:{ifT:x.] d€ prununrie ktj\l-tjj. i: lxiiliSil .. S p r i n e c' r 9 7 0 R u u ' cr " r o D i d o .. i?:.!.rix"r:il:\$ 11.:..ARILE VORBIRII OEALE SI CELE ALE SCNIS-CITITULUI Dinhe categoriile tutburnrilor vorb l#.."'ti.1.]. ri.: l:*:'. .:... .l il.ln':.1.mr"l Uii:..... lsto t. i.ii:::n"i*i:.a""l:'pl i :r].Hfl il."ifi .

. .1'1.. cit ii la clisle:rici di. r. L':..a'. n I e\lc ' trlrgdlorre i..ri oddci e .1.rf.t60 s. riln "r's-crlrt Dax la nivellll rorbirii orale inlcrsiunile sL' i. .i:.f 5':.l..r d! trolrspult re a limbaitlui c o la b. .. fJn .y re l cotar.ntii ltt "u.fre.it6lii psihice.liut c.rc: 1._.LL cl".I .8$q.ltHti}ffi:.' . .'1 .e. ' 5 IrJ1"r'rrr 1 pro' rn io . "'': =r#. rce"le lF o"npne.o lhs.l'11 .r il...|' lrF'\'e'l I nPi ma'e..':frrl:' .: ir ..i ri...0" . i .' *ll+**. Did ti Ped. "i c..':'r:""""6. i.*'#trt-l-rk rs.<efaJici se (.:3. r . .^x. p ..rsarca cste mni lre..rtrrjr. ."t". iar in scrrs I'rv. aprr D' b n ptittripiutui .'* : .t. si abstructizare-generalizarc). "r ser ' u 'oncLir'ri' lrJr rl cb sinL se manifesti tulburhri cle pronunlic fdra sd lie itt. 1967...:F snr^ d.'' .c t'ot''pun datoi. ..'r.'c .**. atuI in limboj gf.mb..r.+:fi .'. r . r '..$ . f ."i Ii i"'..r ppri\d rtil .1-t.i nu n mai la persoancte cu t lburiri scnzoriaie. _r p\ l" r'n. a.nstati dcfi. rnanifeste adeseori rfl{luc frecvent intre srrn€te si mai rar intrc cuvinte. r D."i. a pro-unpr t.telil. 1a nil. -'l .. r : .#.e 1$ffi .lnr ri. . 'p .iili*'li.*1. :i tantogiunii Trrn punerra lenon erFlor drslarr'P i'.o d L l a a .d i In .ip.a t***l*i+i:l#il*n.. .rlal . Da.m . i.trebuic cdutatc nr numai in formele de ideatic..ll1*i...liD"a J.ri". rullrl lucar dc nr. .a* i[n tul!'ur. .. *Ef ...\en{a.i d l'm\Ji rJ" q "i. .jLl iri' f' ri.. . .....o_sra. " -.\'cnta. .rtn Dnrr. Lrrril'. Bucuf.r ft s^ maIie<r.1ld.nm.'olri. oe i-aza "'imanarji 'e prodJce €rir p' ''1" a rditivs' iirr 'l'll-.ifis.nrcpi"ri. ma i ..dirii (analiza-sintrzA. . r 1.ilil c r'. C a l a l 'r e zo .'Jre.. mdi r.ffi _" #?:!:.'r"'j" .. ir rl ri . . Mat rizarca cortjcald este n tactor hoterltor pentru ertlcarea acli\.. j:. Al e xa n d r e sc!. .."' .i . clar ii ia cele normale care suiere de disgrafi€-dislexie ln fapt..i .s.:'l.:i!#.id*.'".rrrt::1 I(nnn.rr..dFr.: r.I.. t" 1. n i-tl r'1 '.1.ir-ccri'..a a\'^m rr \. -r..pentru cd educatia ca si corcctitudinea sau incorectitudinea in desfelurarca unor lunclrL sr r P:Luiesc!.".i. rr .ri .ierk vizual-audiiive' \'izLrallrinestczjce savizual tactit-kinestezice.irr" i p'i cu cele alc sciis_cititnlui.. Srrdiel C).*t:.' i. i* i*i. iiH:l.. dar 9i in planul linp\''istic.cd Piuescu s..i"P omisiunP :i int ctin t.e d m" i r p . in T!lbur.'1. ri\-p. .. ..lr.uarlJi4i. C .rlu1 clrvint-'lor' Totr')i' transrr."..r I.'li. t.ebir..r.l ll FflF.p 'i:l om.deF di{erila :n limo.. .itor da p'anutttiP.ffii'lr#*sru*tiun. crr .l. rlab:r orgr' ?rstunP a i. N C .'. .i"1.*+li. **lt. b: .i:.nito cie dissralie sa! chiar dc o dislexi€ prcpriu-zis'' 'n rfr f"r .ri' .rirorrr:taii: om1c'cd de (trtrrlI. n r.:. a..:r md: marF o sa f.al aor'rgrrtr ltrub"i l..ris-'ili.r r . . .f. nFl"f d" pr" runri" | ' .:.'i oi.r" . f.. 'ub'tiLL..*$t{illti'il!*".rs"man . ."lfJii'l ..i#.c.:f .rr l"' ri'ile : ad. dar n suficient . t J .rile Ed.. i delrc ertioj. clificrlltitilc pe carc lc intimpine unii copji in efectuarca operaliilor el.*-*+*..4le d'Fl...isll' limbajului sois (.r r" i1 lJr(ii' de trrsra lrTril" | ^ rro. \i dificuttate ahnci cind atit ia cei cu tulburdxi de pron niie.:lii .l!{t*i:. . ..t. .n.r. 16t .' rncu irc' n're'r. Fcnom€nul se compljci in varietate "lcs. dF pronu'i.. E.' l.. '..r . Legdtum deficitare intre rccunoa:tcrea formci simbolului vizual si caracteristicile lui acustico se mar'rifest.. rr^ Ln{ip 'oe\ini.

.Ln. iar pp dc alt.": . Viena.cesle d:ti^r. alc rL\.t.u]:i'. cfir.y .' ffu *.r. ifr .rl .:1"1ff.jnl. inci de timpuriu..la..!i'if :i!:6?*lif r . oni6. i'. de p t"rr.erpol€rea uror JonFme nepotri\ it^..Jr:a lr i parlic15."aoi'r" si"t' in schimb lli:ii'3"iiTli"#r""i*tliifr :: jll " Ji":151..r.. -. I r.\irL_. Ele accentliaza fenomenele disorto$afice si imprimi greselilor de citire o manifestare foarte labild. r"..s nr de tiJrl i1.L i .1: "lll'4qdi}i:d'# F"l'{":-lli::tll' .. Li:ferpr.:l l..tupiuVaais Sprl'hentlticklul11' M.n :c".ntFleger. c.a.. 162 "". Sfotlrclre Sr6runten tn'l lcij'' pgl h er I-oq&elde.&..rrre... lL rr :dFnrilic a cu\:nrul c:r:t saJ ..a. caracter.l:lil :::i1: .".:ru.€integTaliia cel...:*f*li" ""'1" l:.d:sorrograt.xlii.r ru .rt':ri*l ilrl["r{{:ft i Seenan."'a"i 1i dislexo-di€ra "1.releeFrFa+i pret r.vinLel.r:s.i.r producerea jdeilor. omis.Lar iara.'i-"t ::llj:i"l''nti*1.**i!:{ff *i.l* . a.": Ti. de opcr.labe :i c-\i.irllliitx?. | ..trtl huite..canismul intprn de eJaborare jde:lo. nemaipulind atinge perlormanj.pot imprima forme comportamentale rrai mult sau mai pul|r .:: 'azurilor' r'i"i.iliri'*.r . nnr oe Inrooure a L"ri "rvinr prin rttul.iliceorgarizarii sisLenr ri..Lrlrdli in d. .g* $l*i::"n{ry .1 Srdiparclor.on"-ri"...s#:l'1.::!:i )l "-:ri)ii i.r'. d..1ff.u .".greseli de tipul: incapacitate in pronuntaFea cuvintelo r.u. tlltburdrilc d.. #. rn1 .. r_nle. ... A..1.. 'f.prunun.elF sLrrdF.r conJ zle: i.:r.1i .i .'..llmr"!#'T:.ir.1 a 'olor.:or a. jn redl zarea diferFnLierjidinlre cuv:nlale retar:v asemitnril. la baze sta mecarismul inl.Il:.lr... LFd t!r toqe. .r:r*t TIT'.fim ndr.Lnitor d^ tirerF.ffi1 'i*il..a dc fu.i' .l rmr'p ... r. n:rif :i'.?:'$il:iil" ii:''o': ili$.drp \e hunsDun i n limbajul :criq-cir.are vinp in . ae aprecrazr.rir. rjo..'fl lfu :'".p.. Daci la . Datorite defic. j i'lcrnar a de a sni.ontopir.elor grdrc dc t:p disarhi/' sdu a disldtei ge?iale. r rerrndu-sa ld relaria di'1tre distalie ri LliJpri-.. fs*l*'rs.isticinete de involutie.:r\ rr.l azA.rit" .r.li.: *ti. difi. i. Tr-n-pLn-ree lJlburdrilor de pronunlie in scris .']li.. In asemenea cazuri. m.r de \eLlpre psihologh.'ffi lr.itab ce.|. fdpl carc prnloacj asociarir .irA1i a... tllor cr ..uslice se adaug6 leziuni organice.alLrnci cind srbie.i.r. tui leaLj/LJ nurnai < nn fi. "".t. .i mai .ontrrbuind ta de2v.''p'..:1'i :" $":. sr. factor etiologic al transpunerii disiaiiei in limbajul scxis-citit.i. Drdie ti .:5.r^i . pol con-stjtui.'"d"%Ji'.i simbolLrri. "i lrl-ercrrFa iilerfrlu/r.a..#.'r rn sPr'! " rc"p..: :::::ff:1"'""'.hiar s norim. Dificultitile de naturij acusticd.|.. 'ea"*". Formarea deprinderilor. I'o"'b'liL)Iile lingvi-rie spe(.o. in s.'.. adaLrgarea temlina(ii sdu .r.i inlu. estF irlerecanl fpr. de .a..l i[ I*:li ..'.r€.rJ."" c1 Tl":y:d:^"'i il. ::.clc .lrdtcJl .enruIJi_i r cuviarelF pl. mdi ale".l:r"::li:.ii"i. .d urmare .*#$'" . los central trebrie solicitate Fi exersate inci clin prima. ":. nc. . 163 .t.ilir.... Di" ::i.Fl .^.li:li.i \l| r.. esle forrr. I a asociaJiilor dintrc ele..lliL'i'.in. r .i:":i':"lT. ie Doa'.:t".hl.-prirdp m.rl inlocuinor poate apirea atunci cjril cubi.r.*$.fi lf:it .i:' T**r*: j$"... ripsa arricuUrii u"no" .i'ur"*"t. i..t. nr ca'a + i'":il'" :l-lYt.: rd' $ dlqlaLlr..i. :n\. ii rai sJ:T..:ii:":i.:.r. de n DJrre. il fl inll majoritatea in ..J.''.'..}:. ::.. d. Cuvintr.n.il.. irt altninteri cle se _reduc.rlelnr lircrelor. | . abundA Icnomenele disortografice ce lac de multe ori ilizibil textul.onta(1.*:i i[h'T:R-it"tiiH$:r **'. pregnantd in dicteri-si compuneri.*: u.1 5emanlice. i1 spe(ial. dar poate se se manif€"ste jI 9i copierea unui text.braL.r dl.'i p.1. lol I..it::TI i::t..SiiiX'iil*Ti.r. !rn pun.r sean.."." :n.€ntclor auzulLri fonemafic. pld"arr .^r.s.()t..ririi J^crro{... azi r.*". p'arre. I ierrd rr..-rir" lnr I'e ljnie prterne. in acelasi timp.e trpbuic sm:s. dcro11. foarte des incriminate in tulburerile dc pronuntie. dar :i alrp forme ale tulburerilor limbajului i..

.. razitare ce sint in ercalaie in voxbirc..:{i'. hcordiri alc r( il si chiar a intregulr.crF. deTordonar.i.""-..*i dF rpetare "ii'ri:r"i..'"vr'#J'q!':'.ua!ii.ic JJlii d actr\itatea 'Jrafic:l Date liina legitum strinsd alintre bilbiiate ii logonevroze. i .oltLrrns.i t*u rl*.fi jrxaarffi rrccFde la bilbiialssorelusonPffoT: rosopatul ill.ar in realitate ocol.. r"t?1"1 lJ"ll'1i1"":1".*. r nl'1.\ | .lJle'.dar $i inlelee€rea.niilor. t. l salr sunetele ce apar mai tirziu in ontogenezAii sint mai puti| r.il':":r. (l impresia cA sc gindesc la ceea ce spun.""*'' 'rai murt::.a cF adauga trdireJ "j dramrli.r._.. Repetarca sunetelor 9i siLabelor. Pe mdsurd ce tulburi rile de ritm si fluenli se stabilizeazi. bajui scris. cit ti in inJirjenfelc r.critic€'r Ei caute se geseascAcuvinte caxe pot fi cnrl mai usor.rdrii cjc Fm lur rpr\i{. Ca alare."-.'.. .F p.cu Lpsa legAturji dinlre gralcme Si cu o ptdsar.. ln cazul ddulrilo" .t..a un cr_ rii*[:nvr"ril "{ii'+}.el.. in planul personalitdtii.i a. Sint cvidente.. Mai .ii.. aDariiia ru)r. s. La a. cele de ritm si tltitr. in toaie forroele tulb raribr de rttrar. cum este cazut adultilor. z. obos. :ii. .. rnd-rc.f .'i:. n{t**l*:l**+*i*t** 165 ffi=g*i++*...-. ir roennFii\r/a iiil'rll :l:ll:.. re .. esto accentuBtd de faptd ce tulburdrile de rjtm fi fluenli afr.uv:n.d a oeliLjcnt..: 'llIi.f. b7..area. determind in unele cazuri situatii simjlare in scrls-citll.j I plar psjhic..u sanrliorcrea ncgatl.^o.'r..I [ r"g#5 ffi.ceea ce "i prc\.".lereglifllF n planul grafic sF acrPnruia/aprin 'q"raldc"d .. I biielii. . . cf. Aceastii gfi.r.!..r rl inourdarii suocJ"oli.. Printre accstca.rc dBirriia na-r\-u.'""1"-l. grafemelor...l rFa. . rFaclii de r. la ale\i. .l'i"i. . favorabile.r. prirdori grF jre lr asttel de si. Comparativ clr tulbrririle de pronuntie. odati cu instalarea acesteia din urmd. grimase.'"' 5i ii"l filli.ti a \'orbjrii sint mai grave atit in ceea cc prive$t€ €Jectelc l. Droducind un efect (lt . . .lor puJfp determina.*l*i:. Spasmele de 1a nivelul aparatulni fonoarticulator s| insotite de misciri usoar€ ale buzelor. r.i.oaci il a. ' h Tbar r . si difisultdiile sporite in fonnularea ideilor si a eindurilor ir tr. sint manifesterile neurovccetati\:. La unii handicapati apar sunete sau silab.'". rranspirdlip.r'"r"" . c rFau:'. pe care le au asupra activitdlii lexico-grafice. a gre. iar corju8area ci r.mtiU md'rppede.. psinica : "i ldce s.grafja imbra.p rl. miicari de prisos $i nesincronizar-eaacetor actiunj absoltt necesare pentru r€darea graficd.{\t."'r. :.r in mod deosebit nu numai comunic.r ..1 solidate fr. sint alectate silabele eu mare frccvengA in emisie fpl. ftrl. ::*.Li corp. tea. cu\inlele !.'ll=1.r': fFt... Jl.).tul grafolcxic.i. . ".. ."T:: ".1tt"i']ri .. respiratia devine scurti si intrerrjpta .. Toate acestea sint vddite in citit. gesticulatii sau rigiditale exageri 1. :"I.".:'""1. .*q*. caractcristidr i.:.''i. ca ef^..i nar. se suprapun peyre greutatib dc formlrlarc a ideilor.ttr*g$+'.dta fil:. l).{i:"-"}'*{rf a nlhlt::rr.' l n rrri l ^goncvro/d diT$l. .."tor' ::.q{i:li' lfl. .r icapur : z.:[.t:. se impfimE scrisului un caracte.1. di. r..... I prczenfa unor Siretlicuri pdn folosirea pauzclor cxagcrate.in spaliLrlpag:nii. ii s. d. nFrros. iar in scris determini api|rill I cle crampe li exccutarea inegale a.i.r H$*f la alta.r. .Si sc erea cu pldcere constituie un indiciu al dispariliei 1! ll'LrrR rilor grafo-Iexice.

' -. prognosticlrl in terapia ei este {a\. gr. .Lm!.". (x1m sint : lipsa de cr..l.1.. \5 treaci pI'r pro.lul ru PodlF ILprr-de loale etcmenr're: \r.rlarea scris-ciiilului sc poat{ Jace odati cu dezl'otlarea vorbirii..'irsLelcadulte sa ta l)itrin--le.a a." ' p " i br r . exccl€azi snr:icia id€lconlifttului aleoarece .'. dar cu toate acestca erorile sint mai tr€\rvent€."-. f" A ^ .tiiocit h acrif irdtca a". 1116!. Ll r'6l."i.. al r. S n . i n f wr m d 4 eo'i\ h..e Ijincl supuse.'c\t.1' i i .". nrlr.ri n -..'1" dl^ cuvinlrrlui )r oropu/rlre' ccra c'.kson (1915) analiza principaii este concenlrat:i as(pra raportrrlui dinir.itate.n d i .. .la\irii.frl' 'r:r'o 'r i.. .a)-disgra{ic ce sint. specialisiii i-ar acordat cea mai mare atentio:.irri"r'"' ...ur. .i"." " 'd r ' \ "r bJld d . insuqirca limbajrlui scris-citit nu sc poate lace de(rll oclaia cr| Jolosirea terapiei recuperato.il{)r.c sa aorr. Tipoerafia Unive. 1a rindLll lor.i.p\. ooarr dsiu'e a af"zri' pLr ror'u rr'llur6r cdre 'r'I-e "i-i' . R .. .'.presi\. ". ]it:rili \i... r' i z. iDv.' r" -dLa d..orbirii.da m ent r r l 'dzLr r d aL'. a " Jl' \ oc: j ": ale r c'p. la toate categodile de alalici se manifeste fenomene do tip dislexi. 'i' .lii""1" vebal fi care orj imprinti comport:rmcn'tu1gralo-lcxicd ori' pur 'ri srmpllr' ""'.re de a. pc:soan€h rcspccti\.. .l..:r'r' . " r. .* a i.o. f'': ..1te d.a n lrli\ :n-li.l la a{azlcii receptiri dltp:i iii..)r d. Dat fiind faptui c:r afazia provoaci mf(liliciri masjve si proflhde in sferE iimbajullLi (exprcsiv si imprcsi'. S ' ?Ll crca m enor ie: s' m a ilesi: pr ir af t r c 'd C m oar 'r ' nod LFr r J si ir \ ikr ''i f. r.1.. pentnr cd est€ af€ctat 9i \' crza.r. . Pe mAsufal ce se invati s.erul dP Jnarrzr-".tt unclc srnele sau.rcd. l'r eglar i " . / r la ' m.n.1a."ii'.'iclin cazuri. voinla sciz ta. l'ornind dc la conceplia din:rmici asupra afazici introdusi de Ja. r d! . d' lneoaf L: d ! : r . rir..lor v..:. si mai \. E. 1 ". llic ar . . fbr. 'J. ]a alalicii scnzoriali procentul tulb rArj.'t de. lt L.rr in lipsa Lrn.. l . i' .. 'r dpr ea 'apacir '( i r 6pr ouu'.. -od. F. .ri de pronuntic $i de ritm-fh€nfi.. scoal:i in ovidcn!...sq)enoare' preExista o serie cle d. s rbi. . imbol. e tl^ ". to.L l r ^ f\'i l i' d u m .'r" ir' rbl Inlo epmpr"rrp. rr. alalici. .ati. a unor tulblr favorizate dc instalarea. n. nr r ^ _r r p . . opiiior o l r l i r i .itel."'.r''nJtr' p r '' crirrrd \! r'' a :. La ullimii. Dar.." . r i\ r ' j .rL rorbrii 'j c errinll ii a'Jprl 'cr'.s-citit) si dezr-oltidi activjGtii psihice'.lor . .lFmer' I r .rlLli si cstc frt{ivenii 1a .nr a!r3\ 'r ' d' d^:'i'1 ..tiikir limbaj.i de per .. Trougol..f:.iii -pi"". . ' . a li"r bajulLi .ri 'imboli 'lir" a. . . . I .fis-cititu1. .i 1i1.r:or.. slrtirca scris-cititului $i iormarca ncl moli\''alii superioarc pcntnr invilare.a curinte izolalf Ca urmarc. z:r:-ur r' 1Fr 1...rl bdr:'rj alc irlelegerji l. . ceea ce Ia.l.r trrlburanlor dc personJlitdte "'i. numai c:i aclriTiliile sjfi hnle fi pentru iaptul cn la Lrnii alalici cste tlLlbural..samblu.a a .ltorila thjcirii ace\torb | i\.".l. . si decj poate fi pusi in eviden!.Buu€..i sA s.orabil.... A L r d . sc i"Pmarcitcndin\' i-J. i" I ... " i:" i.iiit li' "i..rJli'lli'i-ii.i iraintea consliluirii structuritor limbajuLui. d' a r er nr ^i n r ar n r "r .i"i:.c m anif F la la or 'm r c ' -. o' .r.ird1 er..oldntaro ale rorbirii. complexitatea alaliei.orbirii in 10r. r ' i1a: 1. ln timp ce alelia corrstit je un lrandicap ce .rsebiri intre scris-cilitrrl afazicilor cu o .. iar ccic inferioar-.i.." . *"ir"i" . f d rr rd dar" Lrir'i gin l:mh i. d.€1ri scr.mem{'riei mifcnrilor' a 41"!"'-illii.ii care si vizeze.J .r a 'l care rm..:i ln pdmlrl riDd sint alterate functiile mai complcx.) si a personalitaiii. \or j l . in situalii fericitc.eli l.r a l .. ri8iditatea in mi.irrr. "nuLi: " . Desigur.r .'lJi "i.l fazi e.I r. al:lzia apare ca urmar!' a pierderii 1!rl. -"t"icitilij.. c1 clepinzind dc calitatea metodelor si pl'ocedeelor aplkate. .r rzr:l a.:i trl1clegcr. d|/voltan'a limbajului oral. . viteza de lucau ostc mai micd la aJazici fali de normali.."r. .:r ' ." -" 1-' " p. In schimb. r.r azi ulJi Ca t r lb r r ''r i . Prin ltlmarc. I n " i ' ' i t " r a i ' _ u m i r u l u ' rj ' m F l enLiiv .ocl\i caxc o detcrmi i. ..u i1P. Cr toat. linia m nor i'.rva. 'ir 'i (' i r ' ' \erbdl p r er ullat c sin'i alp . .1l. i. t q rr i "ii'."1'i. 'L m di ''. dezintcrcsul pentnt activitale. . sc f em dr 'a . si a tomatizate au o pL' rioadi d€ cr)ns..tr"i csle mai scazuta -' .d:. reusin. cJm sint c(t'r l:lc aoz ii iie inreloct. 'J ' " -..sitetii Bu..%zn cei expresivi 9i amnestici ln genoral. "1 r .i .j.'i"i-""t"r ir" a'n plarL mFnt:rl imhrd'd lorm" pu r rP r.."i1 a ' : .1 . afazje se produc o seric de simptone io'-"t."^''il "i. citc\.. . 'ap".sli.. gindire si lirabaj. .j:'. / \ . facio. A. 11. Particularitilile generalc alc alalicilor.]"tr m .ir r ^r ' D. h r S r r d i i de t siholocie.''mpon. . in timpul inlituririi r.ri" general jn care dornina alcrcglarea functiilor psihice . . l2ri r:r.t este dc pirere cA la ala:Iicii motor apat tr..J"'.. ' ii r.. 'ct.ii'. ^"ai" "l . Fr adis .birii est! muit nlai ridical.Jf' du u preedtira .. E d .ficienle cum'tlate.let€rmini imposibiliiatea dizvoltirii r...-. FlP n] 'j a ^nJn4r pr uue \ 'r r dF apl: ^'r " lr ' L :a c I hr rdri Jl nem or iei Jr asaaul s' uLlr r e r _ r t L r nd' ' r ra. 1 .r.. . .e mai lunga.n{r c: idr la p.u. adeseori.r.r.r..uperio:ro fald Ll" a .. in Fritnul r!n(1. ..r romunicarii...{) {ra ii itrvitarea scris-citihllui s: se facl cu mai multc dificuLtefi.-D J..-. i . existi posibilitrl. i" .. in 200/0este scizuta si in 700/0 normal.. ! . tulb $rile limbajuiui scrisse consrituie ca un simptom in cadrul sindromului . ''-"r'i iri. ttd te ir e.ca irtlrainrii limbajulrli (si a .ciiri si comportament.L.-7 166 167 .

aprrd In . .E\L^ deo.:l"trc -i . fapl.. De(:grr.il. r. ffl. -renL. dup. ". p" q.r dc r^.r.n i. ceca ce dctcrmini nu numai o slabi dezvoltare a accstora.r.. De obicci. ca fiind Irjtu9i.:F "F..i n. capacitdri logico gramaticale elementaro in scris.birii se iac simlite deregliri atit in latura fonetici. te mut:'rn p.ir "i ta nil cri.. . nemaifiind suficient stimulati... r.rcn rex rlJ . prdir -rp\i. cc. 5.pari. cu\''intlrl.erca gralemlrllri de fonom cste {oartc prfgnaDti ii cazurit.e la rilmineri tD rlrmd pe linia.5.legerea cr rljficultatc a vorbirii cclor diD jrLr.a lopic-..ara.n r. J. "ff ete pot fi premergatoarc dar irocstorr sau pe fondul 1or se instal€eze mai usor tulbu..r. Dezorlanizarea .. si a. -Lrf F..n I rmdre . bruialitatea.1 r nu . dar si o retardare in aclrilia cuno$tlrtelor.ta pc o pe. oDj I Ddr ri em...rLn L.. deritor de s-.. lcxicali.. onrr. djsgramatismele constituie o atti categorie specifi6 disgrati{.aclrar..omlurici. poatc rcda relativ bine grafemclc izolatc.xprimirji logico-gramaticale..o8.fln r. la u com rn.Dot L r.r indiIi/. De obicei._ turirii p. jnieriorizaij si cu (jomphxe de inferioritate. care se poatc extinde si asupra scrisulLri.l t)'j.. -rr\.ioadi mai mare a irandicapului poat! d . difc. . de 1a citcla siptemjni la ani de zlle.^piii r'pa..r._ buriri ?le vorbirii. iar iroD tin t l comunicerii nu este racordat la rcalitatc.lelp {srtal €rafemc.\trarii... prczent aiit tJ I. idr _i . i'.dar se pol manif€sta si de sine stetitor Subiectii cu intirzieri iD dezvoltarea \turbirii se recunosc dupi siricia vocabularului ti clup:r . .i n r -. f Inn iilp tmbdjJl. reil.ril rlP I rlh rr.ri .Mutenias cste temporalii si poate clura.r' mnorL.l. te .t. srLbiectrd i de a.\en\'bit. La majoritatea $rbiectilor cu intivierj in dczvoltarea vo.erda pF rndr. F.eri tcxicorlalico In caclrul tulburddlor dctcrminate de dlslunctii psjhotoeice s.mal z' Jt.r..L irD.r'i.rco-alita!i .r.omunica pe o anumitd perjoadi dc timp.nlaaza negaLi\' e\'olrl a p"'hica Spnpraa. prIzF.ilur.. uDar !i.*. !tr.eputinta de a se expdma coerent si logic ln proporilii Fi frazc.r . -{sa de o\.ivelul scizut sl.tul pare pr.ur:r..i.cdrc are..r suoia.^.lezvoltirii Yocabolarului fi a . apar tntir.i .l sinrpiist aI expfimirii.o.tr ..t^r-..r. J. deterrninatc de disfunctii psihologicc. Sp pFcluce o regresie evidenti. clin punct de vederc semantic...ntalp t . mutismut ctecti\'. proccscle cognitive nlr siDt stimulate.r1. De aici ti in!.. sciderea apetitului irentN activitdtc ocupe un loc jmportant..ile dc dezvoli.or a. rf". Loebell ii descri-. cit :i in cen gramaticali.r...ea $i nLLmanif€stil delicicnte de ordirl jnt.uncle surler.m iji pun p. .rrrut q r!it est.sirind peste rnrele ei percepe deformai sau cu grc. n.r' ld majoritar. jfF.r .rrile f. ap rp ta . cii. D.1 .tL.. pf .r intlfl.a 168 . intrr 7r.liuSirii u. l T.i clr mulLe clFm€nte de fictiune_ . dL'cc].ri rp \o. L rni.. Dar pcfsistc.t. :r rs. ln acetasi timp. (I)piii cu m L. ic"pmta in... rr€"ep de pn-o" .. dictare.J in . srirLie l^nii mene j)ropriu-zise disgrafo-disler..ice. izolite si loar. conform \iirstei.bine.ixc a limbajuLlLi cuprin.r dLFaror:.L -r.r in formular. IrLil. irascibilitatea.sm clfcti\' irlelcg vorbi.r'rF I tomndrean. | .ietile ilt dez[oltareo aejrt aln a. itJtpr. .-t a: .DetaL.l . cle existe ca fenomenc' ser:undarc la mai toate lundicapudle dc lortriro dcscrjse mai sLls... cit Ei a scrierii culintlll(ii Dj:o.dcri bine consolidatemai cu scam! prin . D"... t.r I. El..o. 'ia:.tilit:'tca erafo-lcxici.. In majoritatea cazrrjlor handicapL este determinat de atihrdinile gr€iite in educalie care ' ta .ste md:rr. oL. I I. dc exprima. trl s(ris.el. | 1. t. \e aju sF in mod :np\ i rbil.:r (1 1-lcultilj atit nl cazlLl combherii lor. .: impiodice formar.. jmrt :t -ri\.i 1 oo .ftorir 'ri-. mnj nriLl'.ili. rfe i\ . pr{)duce un vid al comunicirii in care elementctc de p"eriiism si inl'nr:li...lin pl"r.not r. u.lcctiv.r:.mai or / furmata. prin sdrbcia locabularului si manitostare. In n.a rnof .tru. Ca o manifestare generalS a handicapurilor dc limtiaj. . se produce o stagnarc in cadrul cereia limbajul suferi in mod deosebit. activitalea psihici.t sLrl)jcctllscri(. d€u intimpjn.ti care nlr r-arlsescsh atjngi nivelul cle evolutic a limbaiuhri.-arbirii ce se pot intilni la acei srLio(.tr-c Inc rt)atrndr/a. rl ri dir:i ."1 din d^^\L p.nrdr..rir . Ca urmare.h. dace nu se inteNjne calificat.r .

iliunrea mi)cifjlor anlr. li a citii-scrisrLlr. exercitiile trebui{r . De obicei.Ln .l^/\ol(a'ip'i 'ca1"8. ca Ei a in'incipaLelor actiltni umadc automatizatc sau ]n curs de automatizare.l^ limlJalul'ri ci ^e rdp"rl .. . pregitesc sublectul. ne vom reled nLlmai la acelca care au o lcgitu. a dezorganizarji miicirrilor si mociifi.lu l . e.tenti.s{ilirrlri \a fi centrata pe lormarea depr.tiiie rcspective sint imbinate cu adoptarea pozitiei corecte dc scris rii dc relaxarc. fi in tempia dislcxo-disgrafiei se pot folosi douA categorii cle metode $i procedee : A. de. din punct de vedere psiho-fizic.r. Ca unnarc.ni.ri. senzorial. l.iriloi sincjncziilor.J. ca acejte exerciiii si se "sli. rienlarii sp3lio l^'rporalc: r. a ru blrrPf:l"r d l n:' : .ectului) sau 1i se pot imprima un caracte. cre$terca 1'itezei ac liunii si adoptarca unei scrleri siientioase.\'rrsh ]L)eoDaiului. 170 A.l-oarte jmportant cstc pentru rcalizarea aceJui dezjdcrat. la care cxistil o .' $i marea varietate a .lFaPd rprapiF a ': 'r'T ni.riali in a.lintrc motri(iial.: .eh[. in ce relatii se aflt logopatuL cu colectivul ii cu piriniii .li r m"i si . stimLrlarcaactil Liiii p'iL. dar cle sint deosebit de importante deoarece.tiologic bazatil pe ins ficienle]r' sau ..Ietodele i procedcelc cetremai ad€cvate. ni\cl 1 molrii'iritii si al limbajului .\i duoe la rc. iar p€'de altd partr'. I ra!l dolri'aiiAi i al lJl"fal:La1ii . acestc handicapuri provo:tcn frecvente to1'rrrdri gralomotorii a cirr)r inliturare se impune cit mai cle timplrfin. de distractie .li.nfirmjiatilc motorii cerel)rale. psihica etc ) .-. Uctode . METODN SI PROCEDEE CU CARAC?ER GENEIIAI.e.. a celor psihomotorii-det€rminate de leziunile sistemului nervos central. SI DISLEXIET ln corcctarca disgraliei si dislexiei trebuie si se aibd in ve'Lere citeva obicctive mai jmportante in mport de carc se adoptd n.ln condi'lii iD corectarca disgraflei Ei disleniei. in gencral. in SencralI r.:i contribuie la sincrcnizar. Multc din acest€ metode . : .rilor \cr.de u . enerc.(p ci dez\o tdrea pprsoralilSi. cvitarca obosclii Ei alLlnccarca facili pe foaia clc scris. O asemcneil Decesitate devine evi..r:\c si \'/udl-kin' I 'e: . :i limbaj.lalla.l eJectele actirinii me todeti.. Dintre ac'est€a'enumeram simptomalologia si cliagnosticul logopedic diferenlial .rrr leri:ti(ilF pPr.arcce altfcl capiti o rezistcnli deosebitar la core(rt rc. existe intre accstea |i tulbtrerile scris-cititului. cl:tci arcm in ledcre ci dcsfi$urarea non-naln a limbajului este.o .:\. Lleto.A mai mal.-i. fl\lpa clcr{iitiilor de dcz!oltare 171 .. cit Ei pentru formarca vorbirii cLirsi\. lcctdrFr.o. p€ cle o partf.1re si'l) iorrni ritmici.a grup€lor dc mr1E.burr.ul . To:11(.in special.are.ela :. nu numai a degclelor $i miinilor. in Ilan i D-r' al:Lrrii. Aceaste categorie vizeaz.i disle:ro-disgrafice.ft Praceilee c1r caracter tpecilic lagopedic.l i "11.-h d-. ..soccifi. E\EECTTII Acestc exercjgii au o importanta deosetrili p€ntru :formaree mit carilor fine ale degetclor Si miinilor.^ a limbajulu:. rr. . cl:lcd tuibrlrarile d€ scris-citit sint dLrblate de o alii deficlen!'t (CLirrtl'lccf. fortiiicrl organismul (fizic Si psihic) ri faciliteaz.i de inldturarc a oboselii-Din categoriarespectjv.pDliei 3 rd. I.i intrt".tul sirierii.T A MTNII I)EC[l'ELOrl 1.un i ' r' r..le $i procedee cu caracter general $i B. economicoase..nderilor 'upe t""'o . a dercglirilor cine ti.|: cu iormrrca deprinclerilor corccte de scris citit sau care dc\. . ceer cc contribuie k o mai brna iinere a instrumentului dc scrls.tclicicnlelor motorii.r din categorja celor specifice.'L'aLrlui : care sint rezrrltatcle scolare ale logopatului .T I \IETODE SI PTiOCEDEE PENTRU COIiECTAREA DISGRAT'IEI . dar a intrcgului corp. ritm. iar ca efecl.ii Ca si -in ca-zul'"re'rer:i altor tulburiri aI€ limbajului.ca.i tonicc. .a hanclicapatii de limbaj ti nai co scam:i la oei cu tulb rA. natura ctiologiei dislexo-disgYafiei.elur cleficiLJtF. pentrLL apli carca metodologiei specific logopedice.i procedee se pot clectua sub forme de joc (in functie dc virsta slrb.. iDclirect corectarea disgrafiei si (lislt xiej. ]\cesie exercitii sint cu atit mai necesare c cit avcn in vc(ier.e . prin excclent. .qREA IITLSCULAfURII .\o]td. PNNTEL DFJZVOLT.

.'ll1.i].#*"1*ri****itiif ::r".{..".d..:""i\:li:j!ti::"ffii* : pemasura llt+i.:--e. r " lur \ i m i .f.ntnt dczvoltar.'r "li i.11.r ri .a o ' ' rr.lttil.i... i.:l:1.^ Jl i l :" rr' i . de{etul in aer.li-.1..lcgclelor fi a niinii trebrie cxtinsi sau iml)i o ar1 aceslL ' cLLexcrciliite {izice gencri'le. 1".r. ' . . . pe-o perioadi d{ timp.ll::iI"":. J. to rm! .rt d ' a o r:1 i ol dn' r . si colorarea literelor .^ D :r' l r. l .a 3 rL -rn d l i \.L upl i ' F r or opir t F . .i ...surir..' a musculatu i .. rrrl: a rr . ::'i i.' l a i l i mp s o p ot urrl . cle slabri organizal tio-tcmDorali si D.]. O mar'!' importante '-rrmd pc.]i cu jrisip. . raoiile ttc ielararc. runF' ..:''Ji"'i*. " ' e u i rd c rm ' 5 ' a r i 1 1 . nf u ' F r' r. l^i "il'xi ... )i". p .inJia"'...til#. r ol . Dislalid si teropia ei. p. : .it***irl ii "*'.1 € i_ lF r doi' r " i . dc'terminate t *l. p an.: ir: .n L dr : l.' mL.rr"rcl 'r. m ri .rl -l rri i d ' P e !" or ri d -ni : : t j\. it i a ..rf. In functie dc virsta copitulul jodrl cu scopul cle a stimula efcctuarea exerciliilor rcspeclir'' rtice Asdei princLcrea-li . d e \.' r' .1..iiiS.. Ed.tru fortific...r' a L L rL i l a l .:J .' aceeasi tlire.l rf . ...o Ll eqerP l r ' a Dro D: er ea s j : nLlF tr' rrJ r.1: :'i. .:'i.:i [ri!rnr. d ..'.'prrcarea Iningii.' v o l l i . : il 1 .". trasarea cu clegetur a i)or coniururi precise intr-o ]a.n r. modelajul rljn lut sau plastilini I a r Verza.r""1r5. \^ .olp.:'J .tic.o ' al a. Ji.i*rr . r .. ' p r" I .'^'.:..!'. . t : n.itmic:r a dinamometrului sau a unei mingi cie scrierca grafemelor.'.rF ' I a p J -rL L l ri Lno" -{i rl d c l ro l l " _ Lr df ' . !i pentrue'itarea oboselii' .1. . i s e p a r m ai im por t ar t c : a pummr]ui i si tlcsclirlerea aliernati'''i li rilmici .." rra . dupd contund-model : dcsenarea diferitelor figuri geometrjce ori trasarea contrrrlui lor .1:'. .dar si pr'rLi r' . .l a l i e i d m ' ' .:1i'i. r' F ' l ' d .:ill'il:iil. rinolalice' (1i ' ii scr. I r' :r..i . . TDUCARTj]\ 9r Dtzv{)Lr'.{{.r ' i. lll "" :1.* .$.r rn l a l i L J ' n' ' ecacF " r er ."-k.'ii:111..1nE\ IIJZULUT rr()\Et!]\'rlc i*ii+li."'li{pidri.3 .t..'1 ii.1 " i n ti rd . J ldrp d .r.m .'.1 F I ' rc . e rc... a literelor.tti. ' ._r.-.. a bfrr' l r " L r. ri i l Ll^ ' 1.. llri? '***L{i S.i il. .rtri ' " t r n' " !i ."l".l ^.'". Bucur4sti.'.i.I .'. i' r r d pe direclia dezvoltetji mus(Ilaturll cLo exercitii mai ipcrializate jl' m : c: a (l cL.n r..t miscdrilor finc 9i sincro'r / '1 rl i'.F .J r-' P fi " pJ' 1" " r' . r r ir l^ 1.' .c.". cind avcm de a lace cu tulburiri ale cilii de fcnomfnc (lislaticc.-i . pentRL e\cd n D . .i.i.' .: .l''I[.illru n"'m'". . E. Did ni I'ed.e rt ..-r F I ' .bara poali papd prLlnd boaH baba bmnd tus c1u f l ai i l adi t.. :"fi: i 1./ '.:i:'iii. r.lrrq# r:.i{g*. l" get . t ? . ' ..-""' ..lt u: .rr " ' "i.ti l e{ 1l i e1eo t-J clitercnlieted P-b pari .L .:..i. a litcrelor .-n n ..: :. -.ilii$"" r' C't e indicat I J logopr cl r l sr J' I 1". ii. r . . "":l:*:.lll'i" 1".-. l.il.rca generali a oreanismrLlLii..i sprijinirea pe miini si virful picioarelor.. ' .illii.:.\e r. i ' ti n ' c l u r r^' ^ ' .mUaterea handicapurilor de motrj(rilate. l . intindcrea corpulrii paiall L cu podeaui .. a d e .' .:.. mis i i I.. "..ere:r cuvintelor Paronime : r' ..:1". dclctul pc o sticli. ^ u ' o n .. ' r " F lF r.r::i*. l -fp ri lf .ra \i b rr' i ' r p' ntrpde .' r ..\F i n p l i ' i ' i m .md i . sc poate iDrr. atirnat de o bari ori fringhie. mcnlinerca.i ri.l$i *sili . s i r' rr ri ' r 'dLrFr o' p rrr i mi rrrc r ' . " r i.. l d ."p: ' n i ' .

cara goali coali ttil erentiel'ea S-s $coald .$ale jurd .rampe lama .I I r 1i.**+.l'..td'i"::i"+ .'rdf'd rL."'"-... SP"ATIALA FI STI'UCTU&AIiE mtrffi.lJlgru:'.cu o oriotoCi.i.ege lampa .r:'{iffit* :l'.elaii Ecop.i :ol$:i':'i'.:ili.e cr. iill .r::_ citit.clor aseminitoare acustico-optic din cuvinte. EDUCAREA Sr DEZVOLTTRET! C-{P-{CITATiI DE OBIFjNTAAi.ll:.l"ll't #*:*ri"::':mltf.1i...":.i'*.. Junctionarea corectd a activitAiii de orientare Si structurare spariali de\.zd vlnA finA (lil erenlierco j-t jale .ondilie sine oua nun.i :::j sl.:xj filttfr **i+rk*i+ ::h:*l :.. H:i':l':"ilT . alegerea ti difererlierea sunetetor $i litet...fat6 far lrg -."'* cit maisus' ti prlnerer175 i.i.J .ri. :ar jn alrelc.'"J.intelor in fraze.rrm6rrea succesiuniide"fa.aparre.lag \ az^ .coco$i gara . in. :. a succesir.J. exclusiv.rami CiIerentierea g-c gogo$i .rniirinduritor 9i pi. :l.sinr de cHIF ma: mutte or. itfi'li f.:ia$f $$$+}?$ :tHH5+H giiJiT.i.i*'*.urarji Iireretur in cJ\ir.ir. DF fapi.lru.[:lr -i*ff i g1lrr11.l*iii..: i-tar.ffi".*.lL"r.i - groazn in a.i.1".irderilor de \.'Hi:i: . se pot tiliza exercitii de consii€ntizarc a ase_ min:rrilor si deosei:irilor dinl.ni..hiar in {ormarea dep.lil l+i#i:q*iH ilihiHq.':.'ll'l i.'oli. {. Jomarea ale cuvinte clin litere qi sunete ce pot Ji confundate.scoal:i muqci mllscd pigc .:.lrl'*:**g'".:'.il 174 "*i:f #illl"Y *i. analiza fonetici a cuviniutui inainiea scrierii acestuia etc. a clr\.prisit (Iilerentierea s-z (Iif erenlierea I-r iege .i #$rq*t+ u..i.:. perceperea tadil_kinestezjcd in rejief a grat?melor aseminitoare (in special pentru nevdzdtori).lertnliereax-t \ rlii .re literete de tipar 9i reprezentarea 1or ga{ici de mina.l"Fi"i':iluriii* h*ts*:-fl Intregul proces are o insemnitate aleosebiti deoarece unete tulburdri disiexo-disgafice pot li determinate."'..$urd prejit .las dintre ele se constituie in faze ale procesului de achizii'iL lL \r' u'it.fa. de aceste tran_ .i'#*.'"1:f. de .x'u. . pronuntarea Lrnui sunet $i gdsirea tui h text."'::lill"l. subJinie-rea literelor asemdniroare drn|r{Ln tcxt.nminate. i:*r.J.nc . ppntru ca Lra"ared somnplor Sralr..rilL'r oricnur* ' '''r Croas."r:Hri]:. ap. 3.p sc la9 ..

. d d in ur dhr ir r 'I 'cJldr '' . . pe Jdr 'Lr g' ci L " rea " vizualA atcnte a elementelor constituiente ale cu\'inteior si propozitiitor.5 " i l ei :. jm . lri. si p"ih.. in qr isul br dillP) : i ca de f aPr ' [ er r om enul sc i"i" tl n" ' ."'n r rl€ i'l'sle\ o.:i ..ri"i""p ..i n I m p m a : : ' r r ' i n t r L I bazeazn po mi . un aspect negativist ce pertllrbi p"ima personaritalii togopitutui relaliile cu cei din jur. '\ i. un\ r ant a 3 '6"pu) ur . ic.t" " r' i ii m u. r i\ r i. d€r m ai 'r 'cam a 'dr o d'ficrenrc serrzori al e.aLr e. r" irt .. se inslalea/ i o l: p"r "'n'ib: lil"t 'af e( L: \ : in 8p er dt f r r ala sr o \tare de repul s ie f ala de pr ocesul i. sA inl lHaga ' J ap.or s- . om ponp^r elF dF ^r r ' . Pr al. " " . eor 'cLir r ui'ca iFr et . la t r n loc. : ii" * " i. Hrafice fi ortoepice etc.ral i . INLATURABEA ATll'UDrN[ SI'DUCAEEA NEGATIV!] F-{T-!. ilor dci'.r. h'. F\ t 'a.alP dFg. '"diL r a P'ihoiPr al) il i oacA un rol i n. lFlor "i m i ii.ul ui . S. a. a. i. 1ar ' 'i \ t f "l i r. .l e ' \. at cenr r : dzd r r r 'd dF ob'b. 1: ' . Toar ^ a.ucne. fi tlislerio disgrafia.a r dcr . r a': ir nlr r r a ir co r a d r ''or m d . oLiF d. i" r.-" .s i i al d ." ri :oe. in sppcial.oFl orro at " l a aI p'ihot t opioi. e. i .'r r L. . I 'a: . r . u l o' . . r e't P lr r 'n rn.r 'r lLr i dP l " * ' o" i re' c D ori Li d .a obo' ol i i -: dpa r jlia . Acr i . it ir . " " r.minlal.ald i r lcl ' tudl a' i fi Ti r' C J t im pul. . r dm oclor ' I r d'a "ubi"' Lr I a ilL'les '. a I F D^ lr ' t "1i . cel rn bra l l e. \ or i'nir ii '. eea i tatoresr^ conrractar in Lar. : r ai ." p"t-" .Alte elemente ce trcbuie luate in consideralie sint cele .uLi 'r isoar i: ': r" . a l r z a / a i n t r . t r u " t u ' " .le.e acl :i i tai " a de \c. g: " Toal e a..l l t.qI]TATIT Ca orice alte tulburare de vorbire. r i . Ll. r r i ( ". r Jf ir s. P la lr r sr a_ " " ' .j pc dir eclia m ar im it ." tti " .. r lr t PlclP scr.aj . -.ro .rrrr. i a oer "lor dr r l d: nt r e 8r d""r ^': i nt^nsi tati i .col or. t i\ . lim bajul'r i i 'pecr "l t77 .r.ri"ii i :i tu. i t " " . / r bilir alii r i aoa"it ia t 'r 'i I or m e zdn n o. ii \ int dcn: ebil dp im 'nr . .'u 1.5i p. ccl mai eficace rrru.te. ' l e\:' t r .emnat : i in alle l r lbur dr ' Jl. a coreidrii eipir-inspir. ' : . ( ar ilF sLr pl. le a\ 1c d/ oJr.. odati 'r. 'ar ea..enzori. t r paLiulLi d m Julir . mentaleFi psihjccse dercsleaze r dr " sTr "i mai pLl i n. determilri o stare de nelinifte $i teami de insr-rcces ceea ce il face pe srrbiect sa treiasci momente strcsante llepetarea a neo. P dr '. . Pentru lniiturarea unor astfel dc compofiamente.i : Dr ^7r nr d t t r inuP'nt r u l cr' o-di s{ ra{ i . r ( e\ aePr aiF .. r r : ner " comoorl dmonl Ll P raf ole\ ic. \ it r r . of P. . DE crrrr-scBrc PDIISON.p. e\ d \a der "a l.ti r. r r ." i i . " = o a i . . ." . a respe cr ar ii sDaliit or cu rcspectarea reculilor ortotre cuvi.rstalatd. 'apr oi n cilil.a 4o..\' mai a.

p u ci b " il .o m. r"v*p nJ " vir'la sau oc u lema Dub.i r-re . J e h i n d i ' a p u l s c ri c -c i [i I rl . .pfi . ^ . \u rrr r ( d pc . dr J 'l \''i ori pe 'Hl .rarc tr.oar... u . di'. In pri m rl r r .r pF €za ..a Llr a .. \p n l mFrtul Ll e i n-!-l ' oso L .ca ma..tor i . rrl a pli .ri tor .nslrurnent de psihotorapie" ln scopuri similare. apa.".j t.rme . a1. r \ ! l L d i n m od dir e. . U d ..i personalitdtii logonctotictului.p A r.D i d - r78 t79 .Lat. ca contribuie la instatarea unui echilibru psitrofizjc.ra o ia s F r t iliz eaz d . a i b a o p l i ^ i p rl a m a\i ma.a ritatop ainstalat. $ i p e d .i r.l p s iho t.sicro-GisErai:Fi. "ntei.rt tp cau diGrFnliale pc profilul ... reantrenarea tonr'r_ r.rra :' p r:n p rc . seria Fsi hologie 1972.i u r. . I V erza. si \jzeze ntaturaroa in discLriie dat.rz rl . Principala preocupare a specialistutui este aceea de a eisi soltllia necesara pentru incurajarea permanenti a logopatului' pentru.r r.L. probleme-crcatilitatei.. in.rbtinerea unor rcztltato nor:ri\^ " :n rll.rat." nra.oari in(l.. a . ga{ ir Hd .\:r.. . .cU L..tr r:t. rp g i o-i tor si :.l e te to g o p d r rtu i . c . u rm ar ir s a ..se pol lulo\i desenulsi dramali'area i ace'rea Dermit ialru. amuza. tu goppdr. 1. de. -si D . L l . 1 2 2 .r. de limbaj.i e :j l p p" gart pentru a nu rimine numai Ia stadiul discutiilor.€rtiei. e . : rn l rr .onrri .r J i-: r.Fd ..^ _ l J . c'r mdi iiari-. .onr.. c ulr a ri i mrz i c i i c u c a ra . ru ri . io r.l iF .dleg'rea apreci"rea coe'lallstLllul Lle l)ol rr meLodc.i alei a aclole. . maniferla tn mod u"i. L ra r:v to g o p -L j i .-. . dar . : i . qr al al* n . Bucufeiti.eri acL:_ . i . i p r. specialist t trebuie sa_i cunoascd bine pe clr '1r .Joc rl U...o p i i to r d ..riarii -i m.. Subiectlrl trcLrlLie convins ci diste). 8u. c r n.o-alisgrafia poal .ei .a. .t. dr ler m inat .r t. a s e Daa re d p s ta .. | (c o p u l d e a i n t. r edd DF r r n a p L rL e dc ta b o ra p l a n . METODE SI PROCEDEE CU CAII. . p in l .pi'i..on-LiFr1 ir core. 317. Pti h a l o g i a ti r tl e l o r .i s A s e l n l d L u r. a i e .i DJr e f.. ir ol.. o i ndi r^. . . c L ' mp F r..orecldr:i di. obje.d lognodrutri ': atd anr' I'l f rra 'l' a'tiril"tea desfaiuratil. .drre. d \.. .or-. p.d e e to r s o e r:ti . . .i s " m1 a i .uj:a libera treblr:. distreaza.: a'e . egala m. a I n. .ca acesta se . tomplexa.r1 ...tu ra . laot p'ntru cJr.e o. Pg.mut ad.e.nr B j" i Lr i. o )o i t i n e p u i z a b i tF d a i m p rp-i i cdr. Sp e c ra l .i o J ' { i 5 a ru d i o a i mp rpri € . n' ar ..-rl a . d L Ddr in a ^ ... jl o..m r lc pr'z'rtirr impr'una procedeu utiLzat (tin doud motivJ: pe de o parte.apa. . eni lr lu .: ri m p n u s e r" " o m a nn ni ..t. t i . l|e l a l mb. o_ p..l m i '.. d e \u p u n p m Ia .. r.derFa :n relariil' .fd p i a s . p^ folo' r-a uror r' lrr i .p . r c " p " . acti\.d.za.. . J . ceea ce iustificd utilizarea ioculrii ca 1.te. . a 1'r:rDieidrrle\rrr Jr dls_ m'. r . E. Particutaritdlile psihoterapiei in reedlaarea xorbtii .d c c p re l .Rraliei. dar totodat: contribuie la dezvoltarea 9i reenergizarea. tteorirc raoorta{( ld o s'ri'de Metodele!i tehnjcile pqihoterapici Iacrori c. m pr ' l a fi d L o rd a re .apete incredire in fodele prop i li si deplrnil un efort s' c"r'*oe(ri\' f..r1 ar ii. . .a fe ..b.p .or r. led 7 a tr ' . rr n i I I r u. Ed_ Did. I r.lui .r L "e \ a c om iLp. uiilur ..prla 'ormi a p'lr"l' f. ' lar pJ p r o ! p. d. a.c L u t l r .r.a pc iho te rJD c r li..l F rn a i m a ri . a a.i i i ta i o j .1" 'imptorratolodid 'l lornind de la ioeea edu'drii in rcgii pernat rra d.i .. . Bu c&r e tl i . le "r o l -rJ c . .\tut unur raguli si dorinta de a rcu9i in jocurile cu rcguii. capacitifi de a rezolva situalii.." i s D ir tu a l o . 1981. d a r s i i p d o z d rp a rnrl " tor fi . Ve r za . 1 rcb .ier1p si ." mp" ..pE un lor ar.rU . t.n c e n rra rc .ura.au a ah^ia rami.t.rq ri l O e . ..1r .1 l .-i d.. o metoda sau un in corectarea disgrafiei determina impljcit .i \ al d." ra prinr. rr1 m.t : rrr..offpl . r .\e.l oi i . Dilalia t it er apia ei.i .omple\e ce Jeti4pscDer\onalrtalFa i.l .rlt.td .oralitati in 'ar. sa vizeze alit porsonaliratea logopatutui. .r i .t :tur. .l d . Un. tr .r.ru r-F rc a ma p a L o l o g i " d . tin de "lru(luia p\in'ra a logo/dt rlu'.enim . it ala a .. ' o m ar m a r. Jormead \: d .e la aDlicate concomiicn'r cu cele din priina categorie sau dupe o anu_ l Schiopu.. a re r m .. Ilmoajrl u...ca pa.Indiferent vrduat sau rn grrLp.b bp.caz. I .p sl o i pr-n.t. a r..r" . iar pF 4'ilrd parte. ln Anatete Univ. Jr tjliznrii sugestiei si hipnoz....\CTER SPECIFIC LOGOPEDIC Metodele ii procedeelc cu caracter specific logopedjc pot {i imp. tensi. . . crearea 1lnor condilii siimulative Fi tonifiante oare sd duca la instalarea confodului psihic.l .loc cn totul. L.anularea oboselii. rlrl d e nFc"sa r in dF z v olt ar -a D F rs o n a ti U l i i .t:tu i p o e . E. . .ile-i'r. . l lrct fl a l p . 1 9 ? 7 . ma r. B. u n rl i .F rv a ri v F .rrle afective r Ve. i rd ri o b ...rl'.i J i .l Ei logonevroztrl. n.a .i e i n l p l e Se re a c i rJar' :tor .dpulLli 'r' riga -: coldborar. .r. ir udr t. .r'rF'iaro(omportamPrtala. cit si comportamentlrt sa dace activitatea psihoterapeutici se desfi. R S . l a i r..rp a In to rr-tF D rn D ri i o " v i .metodolugia cor temporan. lF s i . a rtre n a re . j .:ctLrl rp.lodelor .-rj mi .. redarea increderii in fo4ele proprii' indepirtarea fobic'i si a ir.in bilbiiali desi nu corecteazE direct handj . "iF are logopal unlL -. c apr ' ir dr i de .ea rebu: . up .ti\ilat. iocul procuri placere.n {i 1 : . it at j d" r Fri n c rc . n as L. in caalmt t€hnicitor cte psjlrotcrapie. multe dimensiuni.L . ii \pncif c."..undil. dar noi prefer.. Ped. 'i p mar DU1 r.tdrFahanLli.tcvip ilnrers.. r . :a r i .. i .lrobl"m"le irbordale unor blocaje afecti\.f.

ut tinq.i -.1ri lFrroa.rl .g.)l r . a.u..dre \or dir c'! ': ur r a r n r . atunci.dc. in egah mesxre.... \d aiba in vedere o ="r.. Ljl."''' . ( 'd t.1."l.. oiriorac.iL" I 'i e\rlor. -or d . '. -. raxo-dr\Crd .ti .ur'njr^ -tL.i'$'i._ . 'n lardDa l"Sonpa:a a ru..ir ""T". Spre exempllr.r. Ceri gr.' -*t' i'T''.rdl DH . drtr.l .r. treLui.rien.r. tl** *i. l'\^-d"rsLr dl.f ioglc..rrF ddr". . -i*l+:*+*ta+#*g :tiliji.. Bucurcsti.t-a n.la al fornarii . 1967. .Dc1dF Volarc sJU . .laficc sint manifest:iri tLL r^fl .J F\i.. Aceasii n€cesi 1a1.. .!'f 180 . i I LLn.'. logupcdrl lrebui. in caztrile cind nu eriste sau nu se manifest..L face cu cazori la carc trlblrrdrile lexo-A. biibiietii etc..i .1'lPix'lil rd' -.ffi 181 #fsilil+$mir* ._ .1pfi itar..| ._ mclor elL'mentc cu caracter disgrafic ori disl€ni.i. Considcrilm ci prima reg ld generaE. r C a 1a r re zo.if-." cl.:i:'. ..lissafiei.. . ' il ma: d^ linpur. Cal"rr. cr p l r p".t:. metodele $i procedeele sA fie astfcl sel!\.. .afirmdr-n p-r.lp si procettee penfu corecra. r dF. dirati d rmDundratc\fe mod cvideni in C..ortsrar.. o.l . Did.""Tx. C..or al larii rn l|n. ::'.. d. ' .l:i..p \a irr. de.Jrr. atit i eturarea t lbrLririi de s(rL. !r"rp !a de J.. i"....e acaea ca ori de cite ori avem d. acolo nde existi tultrurari usoare ..u .ea disgfatiei ni dislexiei.{##.$. cind se constafi el€ctele pozitive al( til melor. . J.ni.pr.l burari care sd necesite aplicarea metodelor Si procedeelor i( . rinolaliei.p. Ed. ..ia \a '"i\ ilat e D nlr c d'cs- .llra.rna...6cd a i". r.: l:.. '.li.. Pe misura obtinerii rlnor rezlrltat-^ poziti!. .:i udaL. pedici a disle\o-disgrafi... r. in schirnb. 2i6-rJ9.t rr_d p1. citit.!...'J..'ii:#i1i : :. un.r.r. J alr.r pia clisle\o-.?.. metodologia cunoscuti. a'Iognpar' .i :n pdrat.ji.litrar. rriL in ptd.r rL. si Ped. rn clt "cLG gc.":: . s..a d.. Desigur. in Tuiburarile limbajului sc.a .opii a ctDri.'ffi :il.buraril..r.8al:\d p. psrF r. pe misura corectirii unui suDer. al D l i rc| "' :k.LJ"ri ..r"" ..:^r I npral.Fdi.'ii?J..aidt dpo. .*'#lt*'tT:yf .n InL. r' . daci un copil Pr.. ti. racter general.r. $'. Important este ca. ir tapr rl ..!ag.l.Jr p ' ."1i:r .j.r d-pr:.. Irpcare.'lf 1i r: i. tjutb rdrtlo. d.naliz. irai.. in mo.p.-ii r. incjt si vizeze.ji+ffi . .'ii'il i. .."''' a.-*" ._-l urmi.ibil | -nrrr-. tr-un caz si in celelalt. a ef\Lr ier".#Ii*{ffi lln**r+'ffit+?d . :':: . . .*** :fr :.. ir rerdoid Ji. ar.i opz\olL. Lleta..' j I-'j-:l': i :i... pri. cit si crearca conditiilor necesarc pentru dezvoltarea persor I tititii. 1r. J.. u -nJ. zinti o disle\odisgrafie.is. ca urnarc a transpuneri.r vorbirr: nralr.. in terapia speciflc to!.r-lor"1. or -.._ di. qi procedeo cu caracter specific logopedic. ":f **$**#$$*. 1ia urmiri imediat si foffnarea abilitililor de reflectare corecii irr planul grafo lcr.lp | .lllllH?:l%i:. pronunlie in citit-sciis.. r' r.T.. sA tnceapd c iniiturarea dislaliei. ...t -.mlhl p€rioadi de timp. nnsot:Lla-. .d rrabr ie iTD.. activiattea terapeuticd se va incepe direct cu mt l. corcctarca in plamrl le\o-grafic...: i.r..:*:."t cd s.

q db d c /-s rl c / + d.ei ii in impieaicarea aci ziliilor limbajului ln gcneral .":--i rc'o. _r'n m tn'li 'l'' 'l 'n' m:n. tarr '/': li'p.aurd rt"ntiu. "i1lP .tii d.r.. :1niJl r: lip-n Jn Lptj. in scds.omple\c in'rsiin la c'lF 'implP.].ra s.dq b -o F n -r-r !r -""? -/ J L{ -rJ v . piDa cind disparc gre$eala.te litcra c va li solicitat si derumeasc:r clNinte care incep cu sunelul c (cash.ld. -.l obi -rrlr.. 'l _ mpr ': cil. duce la batitorirea legdturilor nervoase ce devin condilii indispensabile formAdi deprinderilor qi ta trdirea.aJ .Fdo-po t-1 .i/ hpd \--- u H! db dq.. 1 Ll t'r s { 11 rLn Y -r P '-iJ LJ q.rrFa ui. gfPtel. n.a o -!-o p n . duriior.t L.r. cPi 'r "enzo t lbureri psjhice. Exemplificarea cu scrie.ul-ru P u rr -nh n -1 n tr * t- * n -?.eana nu nJm€ ..apd{i: dp int'].'l d.l:r.s do.r r.dp].i procedeu in lerapia tulburArilol glafo-lcxice.Jrc aprr.ri| "..-t r Ft r J d J^\----/ q.\ii .unclir'i d^ oa. * L J -u r_ . obi'pi.liskrrio disCrafii.ir.r. r..i mri pLLin lr ""i c. ru7. u scama ld (ni rl.a -.' 1.ia.r ocbili ai. rl.u161's3 ConIro]FzP'i'planm. faclliteazi desirirdrea propoziliilor in cufinle si a cLivintelor in litere si suncte si resPecti\'.lof rr.u d q + .ualc:i .r"rr" a. se dc a inrreha p' eupil dF la ro 'ri\i1t \inP sLnpl'rI ii.illtat"a d a cv'rd er^ril / ' 3r' le '.lui a' rpra 8rP'clrr comise tiebuie si fle insotitd ii de inrlicarea corecu a fclulLri cum se citeqte sau se scrie.ar. d. -Ji .b alrmam.o q .irdl" Of tu. qi folosirea lirurilor 183 .na|'itredgaa'1 mani{estarii comportamcntului ler. ar rf i i__Flpc'm'. sor cLr acr':Lsti metodi.'r -r'r E \A . q d ( n*F dbg+ q J^ LJ {Y n\.. . incctul-cu inuetLl (rDdLr po.i.ornrl si 1.""'.F .o'cuie) Dc pildi. Lrnirea literclor si a sLrnprclor .1tal.' I ' 'hidr la nei :n-zori"li.ri. cele care au o.rt" .{J g d qp. ! c r ./d . nar.F c f d b F d-nF eq 182 --vuuL{ o.s-oI dq ..tr r { .. .r".1\'.ilir de o't"]i ! lot ' ii Se r.: {ctl. .rr A r r -n A r/ n .uto. Soljcitarea se imite modelul ideal Ei rcpetarea acliunii.aracteristica fonematic. lnror!l. 'rr. in plan psihic. | r n n-n n * t ' -: \ n.alitd hrnd:.1i: Ll..J\ i'i^ J.l: E .ico-grafic f i astfel. dbF cf tr F . ' tic'I I.i in mini'P'1jrrl' Lls ic:o-ai"Crai.cestora Dintre toate tipurilc de. I inr.rparea po'ibil rdtii de a cxtjndo 'i cir.-4 " )-" Iu n A a trq q o.cF.: rr. ' i 'l t.'cr's.r" clict rc-'ti'arcii"" l "a"ia m..' :r '1." Lr:ri mD im.. Iiteralar ti l)erbald..! 6 oF.rr. m:nrdl5 'ru 1. r. i'u fardr'31|r' c.rlla\: D-i co_'lilL'.Farmarca Ia logapat a capacitdtii (Ie can.4 6.r .tientizare o eror'tor.! { -u {t J c\ d-o d +p Y .ompr. Prin atcnrla . dar ea constituie 9i r'Ln eficieni rlc prevenira a .r-l la . a satisfactjei comportamentelor corecte.o' r'Fi d.\:nr.'i.s l _r'-jL _ l)roa"tr r: m:.a.J L - d q-c d. ip.mit'a in mo.a F q . Darti'uldr' poate ln caz de omitere sau s bstituire a unor literc..' la' copiiul omite sau inlocuies.lar.'-lp Ll l. i 1p"_r" L^ a"Lrlr€ gr'"l lor liLi '.*Y n € ! a F.1'11i.p I a dDr' 'L.hcmel" .a b i d * b qb -rr r\ n n A rf }r -n .i dr' rolrar d D.ob q n ' h d tr € F ) r dd * . itjzibilitate etc. Daci avem in vedele limitelc proccsullrt oc a"al'zr '' irt.ro:e. Iipir' formarea capai.b..-naj J. g e . Lran. nr' po irii..t-r Yr rr' n .. ' L.{'t 1" nJ --\-\r-r.l . l:r .' '"nomencte di:l'\o-disgrafice.p + . g-s \- E F b bF pbo.caCeetc ). ..urirte . (anlribuiF la ci la .cursi e-ti.ll a . a cu':nrelor . Odati iormati o aseinenea capacitatc.roJr dn r" ulrarc Po/i i\' m3: t.ea si citirea diftongilor' a trifton pilur .aF . '.

Dizuold $i kitrcstezic-motricaLAceasta se poate reaiiza prin folosirea rinor procedce care sd stimulezc $i sA facilitcze analiza Ei sinteza fonetic.n IaL.. djn p nct dc vederc \. rp.!.\.uttrti cd a. se por folosi comparatiile pentru distinge.a I.uit" scrie inceputul denumirii sau chiar rezumatul povestirii care si_i sugercze copiluhli desfilurarca unui comportament verbal mai com_ 184 di/ t f _r r : pr ed f o. in gencral.. .i. Iniu!.p \i r . Metoda lui S.pmp pl"nj-. Un asemenea deziderat .rar. s". i-r. ca apoi sd se treace h autodicfiri Si la corcctarea accstora cu ajutorlrl subiectuiui. ca in Iinal sar se ajunea ta celc polisilabice..i.(.p pJ.r a stntcturij cuvintelor si propozitiilor. ris.. u: d l^ lran.".un. lie la dez\.:piut de r:r simptu l a.ibtie la forma. consta nu nurr.o. intrucit cont.irp uri ai rnee la :.. . calrr logop n " slrbiectci ori d.a rcproducc in scris. e5le indi. . In ferlul accsta se !a apela ]a grafeme Ei lit€rc aserninitoare.a uror lit." rl. -r..raltareLr capacitdtii de d. djscriminarc.rFzF s rj-l c^l ri p pF rupil sj le \FrbatjTpzep n cu\. fie ci sint nccnnoscute. corertitodinea si esldtica scrislll l. litefi. r. optic si iiinesPrin toate aceste proredee logopalul isi dez{o}ti capacitatca de a ses.manF. si c. cit si ta diferentierea to. lta a. d.r. .r...p. s.r:lnr (r\i. "a ".-qrafem ti forem.j ci forma . se pot rititira rl $riF dp.r..rstic. .enr .ii. d r-n. De.i"l 'ure.. Cu rezLrltate similare. i po/rri\e.Asrt6l. 1o. Pentrr dezvoltarca unei asemenea capacitdti. fie cd sint uitat. di{eriteie suncte din aceeagi cateeo e.a conrrhlr. pe c1eo parte.lesccficienla $i in etapa ifilirlrl lil.: sr.o. :Lrb supra\egh^reatoeopedrtu'. di. pe de o parte. la inlimpi-d difi. iar pL'dc alti part{:.rordonare pe l. !em. api_ mte pe baza hanclicapurilor vorbirii orale ca fcnomen cte transnF rere. m-n.rl asocialiilor dintre foncme si grafeme. iLp\r^ dp i.e p.Existi o serie de mctode Ei procedee care contr.rF\i. fon..d. . lrrl.Jr.Litefi.rrind modelut . r l .-. toto.a.ara. pFr..eznltate.Jn.nl plen.lizare a . ' \'.ceea cc i.r^.rl semnrlatp irrr_.ldt.on:rie. s-_sl. !o\..r vedere. .i *....rolate sau in cui1a.lari. J.elor trei analizatori implicati in scris-citjt : ac.. : ap. Borc1-Maisonnl-. Pr .sau dupi componenta auditi\. rezultatele finalc ol) tinute sint pozjtive pentru perfectionarea abilitilihr kxjcGeraIi...rpd proc^dcUluidp cilir.\1irller.. "rLil. retaliile enu. dar si sA aprecieze. in dezvoltarea capacititii d. sinr . .\.dc copiere a r. rur { i rn3r4. din subslstemut respectiv..m-rt. Procedeul este optim in cazul intelectului normal.\u.ir priin.ot" a pla:icj (tj t.l"crp. I a.usri.ra.LiJ-ili lircra saLrlirprcle JterLaLe rubicfr rl !^\l j.r.i (z-j. d-Dd Drin. l\'Idlte din acestem€tode i$i dovc.pi. .. . iar pc clc alta.ea aseminirilor fi deos(l bjrilor intF difeitc gra{cnle $i litere.L ir.de crvinte se dovecteste cficienta... ln^arp aceela. incl .m-litera iri litcri grafem h planul perceptiv.iscriminare duditixd. a gr r. caLrin tiD5a 3rF. ii" tundd si nlr pot_realiza legdtrjra dintre planurile acustic sj optjc. ld .lcvin.za legaturiie dintre fonem-grafem./Lrttr".i farrtizdrur penrr. ". .izual si liinestezic (p-b-.. .rn. fPprod. C'r trune r. cu timpul. iuri De . I.... . -d:"BfaJi.. a rut.puni sri-. a. elp si. -aar 'letp .ri<-.i.. se va Lrliliza imaginea in relief a diferitelor obiecte si acliuni. p.etea<:r. Cu scop asemrinitor se poate foiosi dictarea Fi citirea de propozi{ii si Jraze scrlrte.nia .al.au 1re d.rr r.. lpnrr..: ..iscup..i!t mai cu seami in tulburerile limbajutui scris-citit..toric.roi nrala r'prFl. ir s." 9: lil"*.it sa sug. . r. d ndirr..rp cupofL.. intr.. ur ntpl .drp de . dar deosebit de efi. cu scoplrl de a contribLri la fixarea si interirea legiturilor Dcr!oase pentru consoiidarea formelor corectc.Aop.\pn'.J\i-1 ata.acc in cazlrl logopaiilor cu deficit de inteiect ti dc au7. Avantajul este acela ci are modelut pentru citire sj.a r. s-. ^o-h n' \r .fic' Ld imagjnilp ma.^tar.l Joarte a. difi.r(^pl a ri..nrr_. ln a doLra Jt"$. din pLuct du \edere 1a. Dc r.Rczultatale sint mai bune dacA se porneite de la cuvinte mono ii bisilabice.. i .ii.1-.. por f4tosi imagini cu dpn mtri n.l. jar r"ii di Lr^ p.ror pdtierelor .r'1p f..| .F'rt:a.n !cris.'nA.e eic).rzuaH a despA4irii cuvintelor in silabe se poate folosi scricrea coloratd cu una sau mai multe culori. sc \'crifici ca Jiind efjcientn din acest punct d.tate...nitoare (substantive. . ir' sumularea conduitei lerbale.r.tal. verbe. pdFe.dt. \or fi roproJL".il d" .. fle a ambelor.. se realizeaza controlul in efectuarea actiunii corccte r:e baza cinria. fie a celor de scris.r11 L da sau pe ccl rcalizat de coDil h-rur'..: -t. dar ii in faptul ce se obline o mai buni c.\lul. em . Atantajut accstui proc€d. se ajunge ia autocontrol.r'is.. * *li*1.st.int.r.lp.Deztoltarea Si perlectianorca abilitdlilor (le cirit-s..c p^ale fa. . dar indiferent pe carc cadc accentlll..il)uie..Lcrt o ..".t.astere..oDd.. |F"li arP.ubtinidrp .tor \ tperi.2.l.r. r i dp brdl.r. pi.a. La dislero-disgrifici. adeseod. irl clrt al reprezenterii ii eindi.lc prinderilor de citit.dna.oltarea .q'.u. aclr.d-LI ecre Ffi^. .tnor serii de cuvinte grupate pe prjncipiul stru(iturii gramaticale asem. le ra semnaliza sau le l.lLar-a . adjectir. "t : r d si reprczcntarea acestora irl plan acustic si optic .L LdLii dp . Prin anhenarea activi a elevuiui la corcctarea propriulld scris se realizeaze o mai bLri fixare a gretclilor lipice si ast{cl inlatil sa le e}irnine." In\Fr... a disl. n . ..a sublinia_ Ulterior. Dp care le n rm m .J .6. le I.tlet i. pentru deficienlii de vedere.tatii tt. Pentru a fira mai bine imacinca \. in aceiasi timp.rnpnFa.rresl-. "(n]_ dintre acllstic si kinestezic.

astfel.p poate . odati corectate la ace'jta. Dinhe acestea. poate ai. Citit-sctislLl selecti. 12/1968- ficilor.ra reDrcuentativ:l Dcntr! . $i ca urmare dispare inhibitia $i incordarea caracteristice dislexo-disgrar verza. subiectul invati sd se autocontroleze Si sa devine con$tiert in raport cu propria sa acti\ritate. E. va contiilua saxcina Se uD all subiect. a formdrii_dezvoltarii motivatiei competitionate ti a satisfactiei pentru succ€su1impljnit Procedeul poate fi extins la un grup mai rnare de subi€cti. a.tati pe loc.m. in citit..d. devirlc conttient de prop ile sale dificultati.sprc cleosebircd€ celelalle: ce se sc. . Subiectul cilelte in aaela$i timp cu logop. lit€re $i grafeme. ca Ei cu modelul corect.i sirJ \r l. invali se ]e difercntieze de altele 9i sA depune eforturi Dentr a le reDroduce corect. 6. Ctt'ilcll 9i :tcrierc& in $rol€td..lisl€xo disgrafici cind fiecare silabi. in acelaEi timp. volumul dc cuprindere a unui numar cit mai mare de lapte ce se bazeazA pe lirg rPJ . ln Revista de pedacogienr. Dai subie. Pe linge faptul ce in\?le sd Jie atent. imita morLelul. dar 9i pentru ci ee poat: fi co sirl' rati . sc obltnuie$te cu situatia de a$teptare.ond.ternind cruri Ijpice 1i pc carc sJbi. Fjccare subiect va indeplini r. Le. 4. .Ca atare. tolodBl. cc!. Nletoda Fezinta a\.. Ast{el. accastd metorLi are o serie cic €lemente comunL! cri cta a cilirii ti scdedi ]n pcreche cit fi prin rczllltatele oblinute. logoparJl sq'i2raz' ma' ugor greielile partenemlul qi.l selectiv cste o metodal cc trcz$te intcrcsul copihiui $i stimuleazl motiva'lia pentrlr desAvi$irea ac'liunii. Pentru logopalii cu deficit de intelect este ii mai indicati o asemenea metod5. ea dezvoltA gustul citjtului qi poata li apreciati ca.niterji unei greFli.ithtii mint:ile. (l' I oarecc este o componcnti a aclului de culturaljzare a copiilo. conste in indicarea cnvintelor Ei propo ziliilor apreciate ca fiincl critice sau care au un anumit grad de di rirulLarr'.\.rn anumit rol in cadrul unei povestiri (de preterinF cu dialog) ti ra citi sau va sciie. pind clnd faoe ai el o grc. iar dotinta d€ joc ince sc menline ca o componente a activitelii.lLrl Ln 'u e si le ciipa".{romunitarea perceptiv_verbal:i. 2.rtapi prcn.1c cnum€rim p€ cole mai impor anl' jml)lr L Citirec imoainilar izalote $i In sxird constituie o etapa nu numai pcntru cd stimuleaza qi contribuic I tantd si nec€sar5 dezvoltarea vorbirii copilului. Citirea simultand si scrisrl sLLbcontrol.larii de viSiler!.iiiirea imagjfilor este ti mai impoftanltr .a. 3. ea arc darul de a contribui ti la inliturarea negativismullli fatd de activitatea de scris-citjt. numai acea par'te care se referd ]a rolul cu care este investit. Citirea ti scrierea cu carocter artoepic devinc €ficienti pentru . .e. Asffel. p. Citil'ea si scrieree ltu Stateta gretelilor cste strins tregati de meiodele descrise la punctele 4 si 5. a'e1lir lob ' patului este contrate pe o anumite catcgorie de cuvjnte. apoi.. interesul elevil{rr pentru aceaste mctocld poate ti can?\l|zat spre o activitate utili fi irticuti.in schimbarea alrernativ5 a roLuilor.re . Citit-scdsu. daci cuvintul urmritor coniinc sil:rb€ sau grLr pr1ri de silabe la care va intimpina dificultiti. 5.rii..itui un grafic care sa puna in cvidenln numirul puncteior obtinute de silbiert. car":rcoieeii a! datoda se o semnal€ze.eale Q.semnalarea urlei gregeli la partener se noteazi toi cu plus.idenliaza ti progresele fdcute.rt-distractlve." Pentru copilul pr$colar. Avantajul conste in faptul ce se creeazi o starc de competitie intrc cei doi parteneri ii caute.crje ln a. Metoda pres pune ca iiecare subiect.ititii. . Dat fiind faptul ci Ia virsta fcohra spiritul de competitic €ste loarte dezvoltat.turo dupii lmogini la capilul pr4tcoiar.ascdii si scrie in aaela. csfu mpetatd dc doud ori . in felul acesta se va obline o ierarhizare a subieclilor intt-o ac tiliiate date sau pe un timp limitat.$itimp $i sd se corecteze reciproc p. $i fiecare $e$eal6 facu'"al este core.iu ti sc citcsc normEl (o singurA dati).i. Citirea $i scrierea tn pereche. cee€ ce in$rest€ incroderea in posiirjlititile sale de a scric ii citi corect. cind copilul incepe aciivitatea organi.impJlLri per' epii\. dintr-un grup anumit! sd citeasci ori sd scrie (pc tabli) una sau mai mulie propozitii. Pentro desfAsurarca in c\)ndilii norrnalc a acti\.antajul cA trezcste ambilia subicctilor $i stimrileazi interesul pentru a ocupa un loc cit mai bun in ciasificarea finaH.Lrrprinda gre$elile'aflrlF de crlalslt prin menlirered permrnFnra a .drd $i scrie sub supravegherea nemijlocit: :1 ac€stuia. ceea ce duce treptat la dczvoltarea r86 lB7 . de asemenea. se rcalizeaza printr-rLn elorl minjm $i imbraci forma activitdtii pl6cr."l I de iDstruirc. toti partenerii trebuie sa fie atenli ca sd poata continua si si-l corecteze pe cel ce gre9eqte. Citirea 9i scriereu pe rortri. se dezvolti una din calitatile importante ale atenlici ti mcmoriei. 7. care se citeste ori se scrj3 cr diiicultnfi.a invd-tdrii scfi s-cititului.li sint solicitati sa cit€. cl trcblLic sd indice un colce care si continrrie actiunea. Metoda di rezultate pozitive ai datorite mentinerii situatiei tensionale. SLrbjectLrltreblrie si fie atent Si pentru cA numerul greqelilor scade in raport de calaritatea de a irltui. Cu timpul.f gAtoarc procasuiui ale instruire cc conline elementc de organi::tr'r a act. ln plus.i.a ce e\. Apoi. notindu-se cu minus fiecare greieali fdcuti Fi cu plrrs citirea sau scderea unui text cit mai ]ung. Subiectul prime$te saftjna si scrie saLl se cir€asce pinA in momentul c.

este iDdicat se se dea.e r?spFclApr'n. in prpalah.ti\-emolionale Lunif ant' d 'blal' de r'(r' ai. neliind suficieit consolidate.roii": nu.T"rapio d ist"ra-di sgrat trabui" in ti2P.e Lirnbajului si sttmularea actiDitdfri psihice Odat5 c! corectar€a tlisgrafiei $i disiexiei se poate realiza si dezvoltarea limintreeii activi[a1i l)sihi(9 De fapt...' l)coscbit de important este cd. disl(r.umirPnt cu.. FcromenJl podle ti pus in evidenla alit la di\lex'-'lissrati'ii '" i'. fonem-1itern. \J. handicapatol se convinge de faptul cd tnlbr. a e(lilibrului dintre excitalie .lia reuritci ( reca/d lL'g'palulL: ionlnrrui p. efortnrile de forrnular€ a id€ilor si transpunerea lor grafici. a samnili.ipiul antiun. dictarii ti 'ump!ncrii lnqopal in. asupra formei in care cite$te Ei a corectilr dinji citirii.'rt ec-tFJa"e-E"ri. texte bine organizate.iholoci. 'i in d'c'l cr. facilit€aze stimularea actilititii psihice pentru transpunerea ideilor in planul comportamental verbal. prin facilitarea vitazei. loEnpa\ii pot fr atenl.. arestFd"e baiLrl. penhu a face bgetura cu grajemul corespunzdlor (ca in dictar€).'""i.p'f.i" a. exagerat. 'i n 'P Fvidenl.' cit \i ia cei (u dcri'ipr\' dF inrFle(L\i 5P1?orrdl. literi-$afem etc.rlnt s'-o propLlnerd ^bie tiv in activitatea sa. zorial.P.' . iar in sclis.oncentra.. Citirea 9i s$iereo pe sintdgme.t p"n.. abat atentia logopatului de la particularitAlib scrierii. autodictAri. .carc bjlirea unor rJporlLri to"rir'anrFirlre rPraocuj Si s. cu rcspectarea reguiilor gramaticale. p.t ln razLl oeticienlilol de intFlPctsau senij. deoarece trogopatrrl nr. asupra modului cum rcalizeaza fiecare gra fcm din c vintul r€spectiv si reprezentdrii sale cit mai esteticf ljjn aceste motivc..\ibiliraliie logoparului E'te indj(at ca te\tul iar acelea care sint mai dificilc si cuvinte necuiroscuti.ceea ce fac€ se sufer€ constmctia frazei qi inchegarea textului Or. dar contribuie la Iormarea deprjnderilor lexo-grafice.d sistematic $i organizat. . disgraficul are unele dificultiti 9i in in'lelcgerea celor citit€ srLl scrise.i".-..ce la acertia din urmi e1 este mult mai accentoat cu. 1egarea mai buni a grafemelor ln cuvint. 9.rrdrile limbajuluj sint pd!aPct9.e:. in scris-cilir dLUn'i reraDia lo*c 're\l'i"ll"iia.' ". devin deosebit de €ficiente invitarea subiectului se impa i textui de citit pe Lrnitdli sintagmatice.. aJr"l ci'rigi rJ | 'r'deF i' lorrcl. evitarea saririi ndudtror ori rcpetarea lor la citit.iui.alxLr. In plus. ceasta se datorefte Ei faptului ce ei are tendinta de n 1. cind logopat1rl iqi centreaze inbeaga atentie asupra planlrdior kinestezco-motrice se prodlc dercgled la nivelul fomulerii logicogfarnaticaie . L'mpordre.z"aza "hiar 9i atJ. Copierea contribuie 1a realizarea deprinderilor motorii $i la obi$nuirea logopatului cu forma grafemelor Si cu diferentele dintre e1e.ti. inhturarea agramatismelor. 1n "aold md'ufi' d.i de la simplu la comolF\' 'ee' ce facilite.'n'Lrlird copicr:i.. lrcbuiF alerP texie s'urte ii sd ii ii"."-mnaLaLe mdjor.o"-""t i""tut"i in forle1e pnoprii Ei in eficienta activitaFi logop"aiL.i inhibili. . c.leosebire 1ltg .tivitaljj logopedicc ici .romjre starile afP. . prnprii 9i in eiicicnta a. dislexo-disgraficu.cd a oislexu-disgralici ljc\igLr. spre copiere.in tJlan psihonourologic. dar ea capdtA alte vabfi calitative $ -cantitatile cind este urmirjte in m.1^cLrl li sali'la. ca $i solicitarea subiectului se formuleie povestiri.ompuneri. 10. in iimpul drrLarrr. iar dictarib 9i autodictirik' si se eJectuezetot pe uni€li sintagmatic€. i" mod soa. O astfel de nletodd. 188 Dentr'r Diclarca cste mdi dificild pFrrru iogopat dPcit cooierea orgdnrzarr ca ea s6-ii alinga scopul.on.ii".alier lor li a sensului Drop"ziiiei cLf care se €lexseazi. insjstindu-se asupra grcSelilor tipioe. nu numa.r mai are modelrrl in fali (ca la copiere) Si nici nu aude pronuntia corrcti a Joncmu.. evitarea incalcdrilor de rinduri.l. q-tr"'.ir. Doy.L cum se ttie. dezvoltarea capaciglii de discriminare intre fonem-graiem.nt mai clrf:'il . Se Stie ci celc mai frccvente gr€teli se fac la compunere.atun'l crno (a|\. Pe de aite parte.. iar deprindcrilc. atit dc ncc$ar in lerapra dr\lero-ol<grarrFr' Cnreatareolutbvturilor de DorbirP se Iacc lnrinlpo s1u 'on' Acest d€zidemt devjne nececomitent cu terapia aLislexo'tlisgrcLltei vedere ca majoritatea tulburarilor vorbixii a"a averi in "itntn se transpun in limbajui scris-citit Cu cit tulburarile de proorale nuniie ori de dtm $i flu€nte a vorbidi sint mai accentr'rate$i mai persisiente cu atit este mai necesar ca ele sA lie corectate inaintea inceperii activitatii terapeutice pentru inlStumrea dislexiei Si dis| . Pentru ca activitatea de copiere si aibi o eficienid sporite.ci cird logoped. prin folosirca procedeului respe(1i\.u si ': manitesLari Jarari.ln acest ser '. . caTe vor li anaIizate gramatical Fi semantic in prcalabil qi care se vor corecta imediat.-d obllnerea rnor rezultate pozitive rapide Si ca atarc. cA ajutt 1a inlelegerea celor citite sau scrise.onali. o asemenea caracte.istici devine eroarc speciticd pentru disgrafle..l trebuie inveFt sd sesizcT( sensul celor citite ori scrise 9i se carprinda in cimpul sau percepti! unitiile sintactice.Ju ld 'are sc (omit Fr' ri irec\entF .area ruvinrotor. so laciljteaza introducerea intonatiei $i ritmului in citire ca $i il vrltrarca r€gulilor logico-gramaticale in activitat€ia lexo-graIiaA. nrr se realizeazi o coordonare sincrone intrc planurile mentale qi cele kinestezico-r"otrice. la scris..a. Exercilii de copiere. Ir acest scop. expl . sintagmatice purtetoare de semnificalii..si "LimLrlarPa re. dictare ti compunere.

ia moJ indi\ iduJl.rnritoiiv -rod'F-.. inrrc 55_.'t+di..!oltarca IimbaiulLri.#{'i:k i**il"l#+:+.ticapati. 5i calilativ.n'aln.emrificalive (media *u ..J iFi se bj Teazd(mai iu seamb pprtru incepu.onjun. am . AmbetF grupe au fosl lormaLF din . cleoarecevocabularul mai bogat $i itructura frazei p€rmite l-ehicularea unei inJormatii apropiate de cea a nor_ mdlului."'" ii". ar.."1i a.dirr...rbiccri |arcarc $i la s-a cdl.."i*""1 a' a"': ".T t'.lrlvi:["*ilr i'i{ifI'.tiflir*n':li*:-i*. :apramrnar... r. cularca ultedoari a Q..T.u. dupe cele trei turi de antrmament verbal Intcrsrv . dintre dezvoitarea psihice ii bogatia vocabutarului $i a comunici rL fi intelegere).ea I nor (u\i te mono 5i bisilabile.iii"t"i i".r". tn Revjsta de psihoto_ sie. CJ a.i::""#r..l' #1". .ritdrii psihice prin dezxoltofea limbajului Ia elerii hon.Ltat.J gruod Fxperimentale.edere.dicrpali rrtFlc.i5:l .iiltEr. r?i.it**$"i. dependenta si relatia nemijti! t.r.an. In tu'l. .oie srtuaE tn tr'mjtele cjftelor 65-80 ."4. experimenra.llt"mi:iisif l:ffi t1':. pe de o parte.::nv*:iix: "". PdrticttdriLdli ate stimuldrii octi.t $i senzorial: prima grupa a fost cea de corl.r.. cirp rrei a S. t.r r a arrur. ind odate.'::1. *i'i"1.rnd raDlLl c.''#i.: :ll*:.*'i" rn *.r bine aceste elemente.'i:ilTu.tar contJrarF$i se dc"vnrra aspiralii ce d.i.rc ra rnsrJrarcd oepr ndetutorcoqrjliv_clrtruralc apropiatede a pFrsoa_ r.rrsrP\u-d cg.am constabL c5 pr-ntru crrDr dc ..l:ll ts?i'"x. ci dintre_ toate structurile psihismului u.f:.ittti grcut'rlL Ei'a mi$cirilor buzclor Producemari !9t i#i*ilii:tl"i*.l.oth tL'n.ortrol vdrirriile Q.Areasta con{irmA.. ta dofi. La Ljetiri ^rerf i de vr d.prnS?ei'ror obtinute -himb.rperimenrala. ln la erupd Fxpprim.**.ire 20 s.:l ":.\ulidr^a .. din grupa e.ubie.. si dF rLrz. iar pe de alte parte.ment electuat (1....t. J€ti de gruDa de conlrot.rol.dezvoLtarea .ap $j gra\ttalFa ace"ruia.. Jt.e racp mai a-cvoios prugr-"elp <ia1 ediri._:lui.nd$: tt.'ff "rr:.':r i$q.:i. nr.am Du{rL rnr.it6tite oe In(ercgcro .t it.l'rT : *.rnalnle $' clupa incheiereaa'rlreramentului verbrl. iar d d.) pe fo_ rosl. dilerenterFqint d^ocFbirdF jmpurt:n1p dp ia un . cent.ti:::.omuni."j'x'.r Acllel.arorrc..1"1":.rr).$+*Ttf *[iil.omrensarii .1. in de..h ritiite timbajului iinr mai mari. Dd.i I Verza.xfe i-regisrreazj un progre( lFnt.L erau re. pe larg intr-un srudiu pubticai r. pr'n apli.i n' ." :": ''"ll"i'.ndo m.. c\per mFnfala m"dia Q. aGsra arinH.. n€ vom reJeri la un eipe. e. AI L pertru srbi. E..tLrirdoua grupe de subiecti ha. -..rt(..qrsli'a u_imburiDiiro se-sjbila a e. 'oi ri p: iaT l-am comerrar.#:*# ffi *":1"'r:.ltii'S{nr. a Llezv-ollare. .oea .t"ii{f .l:i" ir''. cir si ppnlru cei din c.L doro\'mJi.nl.r.'ic da tipul de hanoi.e.Lrrlui era .r"j"' :riill"ff llr*li:lm.jl l:1". 3/1982..l qrupa.a rc-ndr^ -.limbrjLrlui pc parcursLt a rrei tuni..:. la fcl)." I*|diiT#fu*T.r.if .ii*ik*'.t e\eftiliite dp coreclare d . insa pentr I handi_ capalii de \. i iii.'{{* $!il#iii*t =l i'i' p" " f.alc.o rat: a. ip. 9 Iri-.0 Lr" . unui anlrpnamenLinten"ir Lt.:*'3i iii.uprinc. .. {ii din grupa de conrrot. limbajul cstc (: I mai scnsibil la inJtuenlele educative. pentru a putea urmiri rr.. ta dpbilji mcFtal caDa.I.l:i.".ril . in de.rt) {elpriplle tul.t': "n "i 'm1.:*'. tomerza "c rrepral motrralri mai .orc wrDU-urut. r rmoa'rlr i..srdLdrF semniricarivdesrc a.ipnLii dernrele.r':i t90 jl1' ".. r-' :fl 'n'it$ I .#rtl. fosr supus.".

iuind in conslderatie Jenomellul de tmnspuncre a tulburarilor torbirii (de pronuntie) in scris-citit Dar rnerl !a o atcntie aparte confuriiie de grafeme si lilere pentru ci. cx.ii"il. O a'emenca activ. F r. d' l'8dtIlrA.iitizui":r e. clahi Posibilit. P6dagosie r R o .dc citiLscris ee evoluioz6 progrcsiv.'nrr) Por'restc ld clnstatrre:rcJ oisDc oilda. .ri"r apreciezedeoses. e I . eondiliP dP graJo-Iedce.. Dar." anani. Comunicarea. o P . A. vizeazi tol descopcrirca andloFiilor si foii. imbracd forma prezentdrii globale a informatiiior in care textul laconic capdti valenlele ne(€sare unei depline ..sura in cJfe 5{ dezlorta crrrrcturile foneticc ai cile"spalio-temporate ale actului sclis Folosirea propu:/iliil"r .te centratia pe scns (cind se eviden_ tiad dirpctis) 5i nu pe semnificalie. ln cazurile sra\"e' la tulbLLririlc hil. cum esle normal Cu tcate . pe oe o Parte. neperceperji rcacliilor iocubrului Si slabei adaPtiri la c'onte:tul silualiei in care-se ocs_ fasoare com.r..rit.in r€ceptaraa vorbirii. Paris. VIIL J . c-9. y-s.cu -. tongog€ ddi nolions de base. iar pe de altA parte. . de ps lc ho l o g L . t-d-tt p-D' J-u' s_'' dalorila analizatorulLri -ri r-i. ca urrnare a oxplicjrii mn(fptclor $i lextului clr care oPereazi.ma"a. 1972.i$i fundJ.. variate cc alung.lc. pdn metoda lui Fr' Dsticnnc sc u'rmdr.. rtar' r)-b.li'Arafia) <slP o entilale rulolug c..tr' tiruui-poi-ti "itat" --tt..ec€ptari $i intelegeri prin anticiparca de cetre auditor a subtextului. care. in rnajoritatea lormelor dislexo-disgrafic'e. b-d. . c! toate aceste diticulleU' handi'?pa\ii de vedere dlspun de posibilit:iti nelimitlac in dezvoltarea strLr(1u riior verba.ueces. si litere pe de aILd t de Boiel .ile de orienla'e sPatiau' dc pot numcro-ritmice' acustice qi cele clr caracter ii"j. iar metudd lui M Chds-dgny. sc imbunir'1-"i.rtoarer citau este de plrere c.i ! 193 192 ."nli .-l. a-o ! a corectarca .rra emolional_alfectivd.l in.". grcut.Nlais. ii' i"ttoit".ritd eldmentelor nesemnilicative pentru continutul comunicerii. "r t CaIavrezo. Trebuie remarcat t A rais se . slnns I Card (l"mcu' Idrt. ta ir)vetarer sLrbiectului !o.rU"i" intcl. C .nluziiljr d" groleme gl de lilPrc.. i*.. Iilcre 'i t"n mol" luc 'orcspLrnAloare _-C"f" frecren"te conluzii de litere ii grifemc. in tercpia tulburirilor fuziile care se produc inbe fonem Si grafem. inflLientcazi favorabil activitataa psihic. Lacture dvsleria. S...ar.i. 5-. tdre sJ-l lacllltezc sute\rr c" ." ii reJJr.i"t.. pe de o parte.:-j. de$i prin activjtatea de antrenare verbah intensivd handicapatii (indiferent de natura handicapului) cape$ posractivitetji mentalc.:ri"g*i"t".nrra'.M a i s o n n y.. { : ."Aifo.omD. Un alr aulor.ri ii*-*i" cum am mai subliniat-o. .imarea continutului comunicarea este impregnat! de aspectele emolional-afective ce se pmduc in detrimentul Agnitiei."oi"|".i . care abunde excesiv.cestea. u ajrrror'rl crrvint'lL'r )i ". pc furmaTeamutivaliei Si r irtcresulur menledri mctodoloEiJ -r penlIu "3ct. 47.'. Dat. in special la handi_ aapatii de intelect. in m.dar )r "bisnuita nu datorite rezervelor r. bilitai mai mlri in erp. I r dlt e P.lile dc. La maj&itatea handicapalilor de vede're' progresclc sint a5emdnabare cu alc 'lormalilor. auturi de t lbura. lnlilnim asemenea fenomene hai mult sau mai pulin accentuate Un astfel de tip dr conluzii se poate produc€.ii"t s mboli(e cc fa( litclr i [i\arca menla]! a 'djor. intle fonem si tritere.de Ia inccput J dcprindcril r corcctt.leosebiriL.. in m.. fie in ccl vizual $i mai frecvent in ambele planuri: audio_vizual. comunicarea e.*o p"rl' i')iii"'-ai"i* c. x P e t i n e n t d l e ' L tunrm( l"r' ce desi in acestca? n.nt. PUF. Parls.r tii"" in re*ptl" si exPrimarca vorbjrii.bazate pe rodictdte*.rcJ di.manilesir'( a r''-il t..luli.ortuiui +"realizeaz.i lc analizam separ'l dc cunfJ/i (lirr"rn' i'i:' exisu o rel'lli' J""a caieaorii de l'utbur. r'i.."ra' irr moLl dcos{-bit pp inlit rfdrcJ "' r' u"".misie. se produc auditiv' sint : p-o-nt. in eeneral. in slabil. in realitate.. iar ca Lrrman a di{:crrlGtjlor dirr andlr/aS-J.tre grafem $i sunct o contrjbulie insemnata r aouce asociatiFi . . --ii L*ipi" dislexo-disgrafici majoritatei autorilo' cirrc arr 'r\''rr p*o"upo.nicara.i atit prin solicitirilc ii stimulArile pcrmanente. Ca.i fi"evi"ti".. se ceeazd imprcsia ce handica-patu. Frangoire FAtienne?.\'ildlea Crafu-lcxi'. ca urmare a neputintei de percepere ii nantic 1 al comuniearii non verirale decodificare a c. ' lnvriaiei citit-scisului in braille se face mai anevoios decit ce' nllmai peniru ca este mai plina de dificuit-itli.gcrea.iii ii l'.ite formarea. luf. progresele oblinute pe linja limbajului. tulburarite din limbJiului ii'.'tf"li. Psrls.tului.bombardat" de impresii cu incercatr.t.duse de vocabLd€r ale handic'apatului. <l. ln ansamblu. ?t' d.tare. cit Si prin achizitia de cunoqtinlc. dar ejoflurile sint consideraDrl^ tn aceastlt direclie. oinrre grafeme.Corertarpi c.a unor grdfemului saLrliGrei clntribuie la o mai bLrna ilintrr ri-r*i"ii*" aiL". Plaeet . Noi ne-am relerit la con_ bazd. fie in pian auditiv.tdtc lo!.'ura in carc subiectul c\t' caprDrr i"ptrr ci giafemele corespund sunetclor' $lmiicirilor J """ir"r" aparatului de." j"niii. Ed Delachaut_Niesllc' 191i6 19?1 ? Es tien n e.L-""i"t. clc rIrlexi.r" ( L-dla"vn'/L'soco" "li . vol.ontinutultri scT (C N V) imDlicate in vorbire. int. p.il" Llintre slru'tLrril' drte A"tfel.. rlam'nLlrlJi grafuJ"ric lF arePairl nre (ll\.I este ."f"*e..

in pt.. combinalii d". seria Fsiholosie.rnF. o p i . (rr si feri sens.pri" si \. idr ap. imdg:ni tiguri dcseniro orc Noi em lulosir.i InLrll. I propozitiilor.m.ir)."t cdz. elaborat de Hepp Reymond $i Mari. Elc por ri mar. a eraJemelor ii tl *rr'lnr r-oar:r*. diftongilor $i triftongilor peniru cd aici au 1oc confuzii m.l..rtf emite c"rr'1 Ex..rmelor.Lrin.accstora va incepe dupi (€ ne-am asigurat ci logopatul lc l!. riilp panlru irl6turacea cunruziilor dinrn.volrarii c i mp rlui ! i7 Ld l. pchite o analze mai am.. r. . sub raportul con.i disgrdliei to $colari. tra r. 1S70. i ld h j c l o 5 .e ro\t . crvinte mono Si bisilabice. dar sint incapabili de a o inlitura Si d) logopali care sint sensibilizati la deficienlele r€spective qi fac progrese cvidente in G)rectarea acesiora.11r'ua-l obi: '. E.brrnuira d" rcprF.. indi.it sn .rt|lrlii a po"ibilp.d nii:nd r-\c rrii prc8nanr..ricre a.t .a pnL ti exer"lte irlr'o laCa cr r'.ultaljlc rtc pe c... a un^l. sF \or lolosi excrLitii mrc j.itii dc analizd:i sir lc7r.(lJ ir-prl.tF. . mono. dt ..'p ori pe sr'Lld..nunqta a inlei€gerii structurii poziliei ljterclor $i a raporturilor dintre ele.in cu1.. a. la mijloc . ir acplaii scop uriti.\-driez.n dl pr i- prin discrjminax€a unor liguri (fig.r. clifFriladp ne€rulru\I r rl . teme si I r erc lrFb. pentru dezvoltarea caparit. dez\.dau seama de d€ficienta respective. Este necesar si se fotoseasce 9i gruplrriL.r f..id-ta . oblini-d rezLrlrarc pozirive. Lrrmdr. o.ea)i mctoda F-Le e':. 'citirli Claudc.llFl ir . . L . gandicapalii dislexici $i : Verza.i..ire rapida I pf. m aloc ld e\ p I nc .arc .a.Tor Dcnrl.. testului pe sticld". priP ipi. ..de "Jmbr. noi 1 i-am impnrtit in patru categorii : a) Iogopati car€ nu-$i dau seama de deficien'la pe care o au nici la ei $i nici la altii i b) logopali care sesizeazi de{icienta la altii dar nu ii la ei. Acesr. F \dJ 194 195 . Soorir^i rilp/pi de .l npti.omp'x. ca cp efc. FJe ri un rF7 drar al dF.inte.i meroda e\p. ln ac.r.:i 'i scurte la tahistGcop a unor litcre.ca ii parrrulnralarea dco"Fbirilor si as.rl.edere disl€\icii si dis$aficii cu iniel€ct normal.ii:r..am m1i . A. tn Analelc UnivcrsiHtii Bucu. 30. 31).. l1 .i i.i. \..llr.CeLi. .rclelui 9i a .n t^t^ sirca ei rpDFrdl'.. l. mai rdD:da. eratcmc. fit"re mdi buna d cdra(tFrisLicil^rSra'emelor li liLFrelor. Dacd alem in r.ic r.lienfiznrii ii el rcceptirii terapici iogopdlce.r. c) logopati care iii.lia b.. s6.t cu lodte . 29.r rrLar. i rd dil .n1-FaCepr'nd^rilo|rc (i.lir.o p. tormarea capacitiui de discriminare.n'a si ne'tr. prin \. mai intii./enrdre inrreg..rlLi prir pFn ppcrca Lnor elFa m.1r u .norar. Cafdcteritticile dislexiet !.eiti. c1egrafemele si literele afectate txebrli. a dezvoltarii reprczert€rilo. I . . dire.. subro.rr':l^r dinlr..il .. Pozitia ocLrpate. rle arcr:ie )i memoraro."mcrsLl.Dts dr.ontribLrind aJfpl la L' n-. tmr. Jl.a-.. bisilabice ni trisilabjce.

de siat.-:+- F V IJ 196 LJ -lvr V tl | Fi A.r ur t ie 1S65.. in La PresseMedicale. I ysor t hogr ophie.L au n ay. 1067E. esse Medl . cit .Launay. tomul ?3. negative in insuqirea citit-scrisului. chiar din clasa I. Les t r oubles d.. Moscova. ln activitatea logopedicd de corectare a acestor tulburdri.nr. Prilat. C 1 6m ent . C 1.. L'et uf aht dlslexique. Calavrezo 2 foloseste metode 9i procedee adecvate. de asemenea.treaze in ultima ca'iegorie. legate de parcutgerea unor faze de catre dislexici qi disgrafici in lnsuqirea cititscrisului. couection . 10.tom ul 73. Mitions. nr. iar rezuitatele se oblin intr-un Este semnificativd.Dysietie-dAsotthogtaphie. Cohors.M ar ie. 1959. rom. in . Loqapedtd(tr. tl. lrezintd o serie de avantaje dcoarece activitatea logopedici de educare a limbajului citit-scris se desfS. 197 . C. . Bibliolh6que de I Action Sociale. La P. 14. vi6ta Ia care se incep€ activitatga de corectare. O p. EdttuE ped. .oard mai facjl. D9st .Hvaiter.l disgrafici..\/ X V (J X u t--l v7 Y7 ju-l + X f--. carc sc inca.3 l - . . Unii speciali$ti ln logopedie I subliniazi necesitatea incepedi corectirii dislexiei 9i disgrafici cit mai de timpuriu.). pentru a prcveni Jotmarea 9i dezvoltarea uno! deprinderi gregite. u lMsase ecfit .M6sop€.lans to oie socldle et famittale. r Fi chot A nne.al e. . aprilie 1965. V l--T LJ AF Fig. C. xi? * . 30.

pentru invAtama citit-scrisului trebuie avute in vedere doue aspecte importante Di anume: primul se refere la valo ficarea legAturii stabil€ 9i fdrA echivoc intre foneme. cL! rFalizarcau. iar al doilea aspect implicn dezvoltarea posibili titii de a c{ectua analiza fonematicA a oricinli cuvint. $colarul poate scrie o cc grafem la pronlrnirf.or proBrF'c .. lr acesi.. a u n d a r l a td l s R. arad"r' sa'l .4-d.ar.tfi"". 1!i6 o J L n n g u a g e 's C ta - 199 .mirii literci pe baza indicerii unui an. poate Jj.ecFrer de la primd elapb la a Cnua n r \r' fi"' l'r'rn (ea are loc in mod trepttt Ei legetura clintre foneme.". i etc Si a fonemelor corespunzatoare acestor grafem€. se mai men\ine 5nci. sacarlaLa.lf iinia edLrcdrii scolarilor dislexici 9i disgrafici de a invill tit-s(Tisul se pot distinge trei etape principale : 1) Prima etapi sc caracterizeaze prirl insusirea de catr€ cl(!i. cle pot fi citite ln citirc.-n. ri. d-l elc. in opio/itic or'n.c mai lrLngi. Icrin. o.onur' "n Ioo/'tie a'cmlndloare *... u'n. se confrr-d6 c.semin.aoi" brailile id tr m d r' m I u t rd cr pdrede.alar LP lor citite sau scrise.opozitii $i fraze de o complexitate mai redusi.r' si apar. desi reuseste sa dcnlrmeasci literele' copli'r aiil. indioarea altei literc decit cea corespunzitoare fo nemllhri preTentat. irler.rii de cuvintc. Din acest€ motive diagnosticarea Ecolarilor in clislexici Si disgraJici trebuie si tini seama de gradul de insu$ire a citit-sc suiui..l mai Ire'\enl daloriLi dse: cl'p-b.. fe-ce si altele. specifice Cele mai fr€cvente confuzii asemandtoare. r. po'r' Acu. }laea..cr:.teri.e:r.i s' unndrF'LP Jr'tatea I gr'r a rderior ' r\i r.m.. s-t. si tualia sc prczinti in acela$i fel. pcntru aceasti etapd. se afla si rn-n. lilerclF. se.. b_p. m. ciic. mai Pot aper€a. cit $i asupra laturji sale semantice.logr'e lara grpsell smnilicative.ncLpp odaL. Aceasta se rdsfringc nefalorabil . paL.I $i lie din punct de veclerefonematjc.Lmil Ionem.. H a tl e . cum s-a rnai aretat. poatc sA deDumeasce. Confuziile cele mai {recvente se manifestd cu ocazia transc crii grafemului sau a denu. n.l.sca.i.um afata R Jal ob'on 5i M Hallcr. 2) EtdDa a doJa. (. un dmp citirea aLi mica' .dul carc urmeazA sau il reiau pe cel care abia l-au termriat.t l.e mii s.in unele cazuri foarte simplo . ..-9 s-:. t. timpldkrarc. ll rllrr lrrrlr ce1€trei unghiuri (n-m) lntrLr.rioadii de lamiLiarirlra crr unelc 'u\i-re in global sau chiar ghiciiemai des. caracteristic'e pcntrLr aceaslactaDa sint ccle de tip'rt : J-t.ne biritdtcadc r reda. totodati. optjce qi ca sens ari loc confot pe prlnciii r. ln unele cazu-ri'daiorit. il Caracteristic pentru aceasta etapd este confuzia firi regLrlar..ontu. M .onst6 in faptuL ci la acc$tia eie sint trcciioare. Desigur asemenca fenomenc pot fi observate $i la copiii scolari care se afl:i la in(]eprrtrll lDitierli lor in citil-scris. I-t el' $i 'n\crs' mFnirii lur optie. p. Acum. lenhage.5p qa. drret Lia J.efera 1a incapacitatea dislexjcilor Si disgralicilor de a desprinde dintr-un cuvint . In citit. A doua etapi sc inchcie cu posibilitatea elevului de a citi qi scrie corect p. grafeme $i litere. Mouton & Cie. in citirc. in timp cc la dislexici Si disgrafici se accentuiazi fi se lransfonni in dep nderi negative.it cel corespunzetor.iilor irlrmpiroJrc ale gralpmelor errc pc luat tot mai mrilt de acele confuzii ce se bazeazal principi l asei respecti\. doJj cilc doJa. fuzii Si inlocuiri De ascmcnea.alia..ilite. ceea ce inseamn. in sensnl c. l. a majorititii grafemelor: (1. legitur:r l. ntcorsolidrrii 'ufi'iente a Je a citi. in unele pentru prima etap6 conJuzii intimputoare. ul "i semni'i.r. conditii.i cuprindorea acestor olem('r l' in culinte scurte mono 9i bisilabicc. cL1imirlicatii dintre cele mai diunitoare asupra rczulta tclor . O alti caracteristlci.li". grllfrinr'll (r'1r1r'1' iitere nu este bine consotidatA).qcolare. a primelor grafeme ti litere. ca perccperca se rcalizeaze mai facil decit transpunerca intr-un anumit timp Ei spaliu. Duoa o o. s-t. stabilind|1-se.cle.A. ut1 alt {onem da. IF a r' fa( 'r ' rFa"' ln rceastAetapi di"pdf omisiJnrle. caractcristic pentru aceasti etape este faptul ci dislexicii Dot siri. dar deosebirea . fira a-ii da seama totdeauna de gr'cgala coi'nisi. ... a c 'rur 1on"trl.ul . in scris.tia comple\e.'paza posibililAlii dc a par"urge 'i inlPl'g' ri \rl .chinestczic I'l)ti(. L unui fonem sau invers.. L. l-r.atit asupra laturii receptivc aftstice a cuvintului. :l"ite ". r Jakobson. m-4.elor grafeme. efc(tuarpa unor compJneri coerentc.. meni 198 . dar cu Dosibilitiii limitate in ceea ce priveqte compunerea Ei lcctura nul text crl crrvinte mai pu'lin cunoscuteprin climinarca grerelilor de3) Erapa a lreia se cara.bilirii le{iLurii dintrc tonemc Ai re\pocli\e'c lor g"a'emc si tlr"fe.ia clrm am mai aratat.ia prezentarea ulrLl anumil graf€.ipali \urll-. -{c€stc fcnorcne au fosi cienumjie.1 pot avea loc confLrzii as€menitoare prin denumirea cu un alt foncm al unei anumite li tere sau invers. d. Ie lmb:n' in "Lr'r r'rcr cur iniului' rLr Poare.i.componentele lui fonematice.. de Moise ii Daniels dislerie lineari.ns. Asemirrarea grafemelor. -iil aclrstice.' cu foncmele rcspective! precum .

s. l.1. ri. II. tolo"ind o scriF dc pru.oltarc armonioase a personafitaiii umane.. prin ir.ur lr.m. considerAm ci. irit ilJ' ii prir Cr... cu ef. lrv dl lonemL]ui S: al .oie de o acti\ritate logopedici menitd sa duci ia pedectionarea fi dezvoltar(. ci.r. D e n ne.ntii a ..Frit. Pe de alte parte.ltiplele caracteristici asisuri succesrt . semnele au forme simehice $i asimetrice. d.iila ma: J. n i:xcd.c a atcrtiei ts.ni.Lapa d. Din aceste moii\'t terapia trebuie sA vizeze. formL'le care favoliFig. nefiind nevoie si se centreze pe continutul tcxtutui Lli. care mcritd atenlie... Acest deziderat trebuic r€speciai. lF -i.r. in etapr niir I seDarols.nd carJ. iar pe do dlta parlc. De fro.. actionind asupra inliturarir utlcia implicit se ajunge 9i la corectarea celeilalte.itirii dF | . La primelr do :r planuri se referd $i Critchley.li. invalar' a mdi ..r"r'tor. Ed porl.n. intr-on lei sau altul.niu iilur.Jf:r. S c.LnoalLerFr r!LL:.:.n. a confLrziilor. A . lingvistic qi socio-cuitural.a <.Compur.Fdce:Jc _ racurc sau roeo-audrhve .7. '.. Indiciul cel mai de seame al unei asemen. omisiunilor Si inversiunilor.. formarea vitezei de scris ti problemeie scrisului pc|sonal. "u_.i R^lpr:ndu'... coniticntizarca grefelilor Si a cau_ zelor care te-au generat asigurd succesul terapiei logopeCice. tinp de o o)i. tehnicile pictografi ce si tchnicile sc ptogra4ice.rt modificarilor caractedsticilor de personalitate. to r r ". sporesc eficienla procesului instructiv-edncativ de fomare si d. xolul apisirii in de concetr tra. cind toate metodele Fi procc(lfftr descrise mai srrs nLL dau rezultate. Aceasti situalie inli.32. .i s.Pentru scris-cititul in braiile. .rrr ja dr(dpta.iar atrta. erpcrienla noastri ne-a dovedit ci o terapie paraleld a disgrafiei qi clislcriei estc mai avantajoasi deoarecc.r.. Cu.] .rz.[f.'rli. la stabilirea meiodologiei de corectare. de rnetode Fopriu-zisc.tu.uprJ uJrticut"ritari 1or semnelor. ld dreapra la st.. AJrrrrquFrrJ.. ln schimb. oa o deficienF.rto i citati considera ce atunci cind la acelaii subiect.: rutsb. existd si dicle{€ se impune ma: intii corectarea tulburdrii de citit si numai in cazlrri izolate $e se faci paralel. (t. Ar..lai (Lr seam. Logopedul tFbuie sd aibe in vedere.dtegode de tehnici pregititoarc in care includ destinderea generali. facultatea plerdutd.a :nr. .ifFd e. Au z i a s . rpi.lina. mulur:: ale sliicr': d. ci. . cu rn vocabular pasiv relativ bogat ti dispLrne de o serie de mijloace de comunicare nonverbale care slrplincsc.olul esential il au fa. adrcseaza atit copiilor ce sint ]a inceplrtul invdtdrii scrisuhri. Se poate avea in vedere cd adulhrl care a posedat cindva posibilitatea de a scrie Fi citi riimine. p€ linga disgrafie.uc'sti. In accst sens sint preconizatc mai multe tipu de exercigii care s. la un adult ce ti-a pierdut.. Dar actiritatea logopedica nu se limiteazd numai la terapia tutburdrilor de limbaj ci ea treblrie entinsd si asnpra prevenirii acestora.].r si!L1a1iieste acela al prczentei disortografiilor. colaborarea cu gcoala 9i familia asiguri o dezvoltare nornali copilului qi perspectivelor formirii sale pentru f..olitarc€ personalitAtii.. in accst ccntcrt.ubiFcl rl.1L J. apar o scfie dc deregliri in plan psihologic (mai eri seamd) Fi socio-cultural. incit tulburirile scris-citituiui sint priyite ca fecinal parte din ansambl...' facililFa7i rrar\pLnFrad ei in ptdnul b.uld: dLrp merod:..1 . 1er. Un atL r..ama: bi-e ar.r.r.i in scrierea punctiformi.cati p ntc r . Si ped. .Ll cr.. ln egald misuri.iLa i.. lacultitilc respective.d a Ju"rn.a 300 201 . €stc aceia ci mutte din-punciele ce formc...ndlitico_ sint€ti. \i . Did.iaF. 1900. \. capilului. date liind dilercni€le specilice dintre ceie doua cazuii ce se produc in plan psihologic. doud din mu.-. I . f.r r.ti dep. er.orair'ia.a abilitdtilor de sc s..-pir.'.le scontate. se in r. Bu... In csente..cris-cititnlui. la nevoie. de cele mai multe ori.:rir.p.rrpLuie sd Iie arFnr si ta "emn ficdri.r 1u: procpdcu: pn Je o pdrLp.i sut rilinuhi. Ed. Psihoi)ldagogia este chemate sA-Si aduce o contributie mai mare la eiaborarca unei metodologii care sA pun6 in evidentd modele aplicative c.r la difpril? .i in planul celeilalte.n:\atcnrui ri ir | .edslr !e rFrpFiL I prin. inldturarea hanciicapuri lor . activitatea functia I Aj rrj aquer r a d e J .r. cil ji acelora ce manifestd anumite tulburdri grafice sau au ner. dintr-rln motiv lalr altul.s re\tc prudJ(ercd c. dFja.--d.r a.r!.r n rma: td lurmd truficA.a e?..r . U-n rol_ holiritor pcntru lormarea deprinderjtor texo-grafice in sistemul braille estc acela al clezvoltiii auiocontrolulu. p.:torii psihopedagogici care imprimd ii metodicii un asemenea cur.rat-.aminarea 1lnor p.fato-ii .ri.iutiri capactifii zeaze sclisul.rnet" onpiind. cit $i dez\.. graiici..lleBorii _decooii handirrpdii in re d .oblerne ce privesc lnviiarea tormci literelor 510/52025t035 9i integrarea tror in migcareade fi/h!le inaintare. celo.irr l 'lF. finind seama dc specificrll limbii romAnc. M.iD ile prpdarii cilil-smr.uvinlului.LcrteiFnld ocDr. sc e.nga \i ste. ln terapia disgrafiei Ei a dislexiei.j" f rer "cl.. Jp r'uar In!ari.n.istenta unei loryne presupune diJicultS.. ir . l..mr1 Lrdillp totos. rp. *Lo m rn. dac6 dislexo-disgrafia apa4ine unui copil care nu a piltrri si si insuseasci scris-cititul ln oonditii nori-nale de rnstmir" sa s-a fixat.ar..

1"11:i. atare.regirc trl:. in cazul adulrtului 'terapia disl€xo-disgr.91.'i"I"1ll. lect.Ti alLn' I car egonc. : i".-. hri capitol. . se vizeze.'""'.t I pentru a face fatd cerintelor metodologice.i'lilJ:i.r""i"....iiil. it:l#ii'. ..copilul care nu a r€u.(Ll cazuri.l . canalizdm si Jorm.' c r i r ' .' I nu atit de complexe incit sa dercgleze intregul subsistem psilrrl.. elemente hotAritoare ale terapiei logopedice."Ttril:. putea dezvolta integru si amonios.. conFtient influentele terapeutice 9i sA-$ adapteze intlcgrl comportament la elicacitatea acestora. a1 comportamentului. Acr ast a r nsFam na. Bucure.i#..r .:::.."J. Agadar..:li:il:?l ::"'".e.irl.L-. om por t am 'r t P.. E. dar fiir.'*X?'""f. erem. este mai simplifj. in principal. triirea in planul personautafi. este aceea a adaptArii tehnicilor terapcutice ]a parli.i'T"1i.. : ' !.a.i":' ringvi"rii " ..ii persoia."11 i.1'. cr e't '.itaLii ei'ca ii n..'.o rabil in disgraiie si dislexie ce depinde si de priceperea logopecluluj.. De aici un prognostic fa\.". ''""l"llilii ''i":il: l:iii'i.:ri i:*1.Hf".l.ri peutice trebuie alese in aga Jet incit sA se potriveasca la caraclorjs ticile subiectului de care este necesar se Unem seama si pe car( le-am enuntat Ia inceputul capitolului. care dev.tJi."# ''. Conrltitd rerbold a $cotntilot mi. dar involutia devjne tot mai evideDtl t[ mesura trecerii timpului.Lr .ii..r a s(. mani l esLare a p.'::il.:i.: ".. in final.1 j:.. Dace celc (]. ln acelaii timp.'i "'i'i i.i. onalilal: : '. t.:':ll:. altfel nu numai c:r rLl se inregistrcazi progrese.. ".i. toate mijloacele compensatorii si ..'.ii*t.::li:r'i'r*nh i#".iii lii:. n m r o r b ^ : t e .. "r.'.ci.criorar n con-tit. 7 NELATIA DINTRE SCRIS-CITIT $I PERSONALITATE ::'J. i^ i..i" i"'?ili. ti\."i llnli.ur':.i.:. Ed Did . subiectLri tr buie directionat astJei incit sd fie capabil sA receptioneze. larititile logopatului sau invers..vcrur p".rr podam€ntal..i:li1: 6.'l respective."jl"i.*"'rita lxT:fi$:x.rJ1l J':':3:". Dr o' o PJt i ' . s t e i : p J t r i a p r ' - . fie senzorialE.lr r Ya fi axatA. de dEruirea 9i de competenta sa.l' ajustare (educarc) a funcliilor ce se supurl acestor inJluenic t)(.fi: "li.r 'l se neglijeze corectarca propriu-zisd a limbajului.ii"'-"':'rf ."r"iii aj d.rffifl ffi:i hf.'.ii.'."""i'!fi.i i".. Categoric. O ultime probleml pe Gre dorim sA o punem. in egalI mesuri.r.-.** t*.(:.m subic.'r ""i.::.'::'"':''ii.ii. de pregitipa.H .'. " 1 r" lii' " J:. Asistenta calificate este indispensabila.--r".. in incheiercr a.:"1"1? i":. pe componentele psihologice.1.sii.ii:i.l eai e toarF ccl cl a hc.li: in rr".liH.i: ".'"". Ca atare.it s6-ti dea seama de importanla ILrr(1rrl. fie psihici atunci terapia rccupentorie tffl... tehnicile n.i.fie dr irl. iI morl activ..#:''"x'.*. .o. r Verza.* u .'.*t:i"1"1'ffi: *:*"jiiT'i":?. . sint dublate de o altn deficien'ri (r'trl ruta inaintea tulburdrii de limbaj sau in ulma acesteia).3.r dou:r 203 .11"... la care ne-am referit.*:. nu vom Lrata rrLr' mai tulburarea limbajutui ci intreaga personalitate pentr."#il*kiln::i:'-'.

c esio d.. manife(ta{ :n s.mar me. Continuator al lui Michon.Tisrt r'. D.urinr^.'D:r o npF'iatiza"p adF(rvala.. Aoeaste reductie. O artrer de dlalizE pprmite speciali\rului sb depA.ca .r.eutom rizdrp poalF mas. 'Frm. mlinii si degetelor.cr'rLJt.rie c.. iar gtafologia o disciplini care se ocu.j -dlrn\' t.:ii mentale. idF'.r "j p.: qrr'rLrdnrr. dimensiunaa. L Parhon.n rte.inlre elp..t .arLrmiror parli.. id" r.r/r rdr.iar la rindul lui acesta constituie indiciul cel mai evialenr al tresdLu.rlproliFan.rrrea logicd a id. I mp. de caracteristicile pozitive s@unegative ale scrierli... de slarFr . o.torul ei.a.riinr-l! p. SrFcur \ fl .lla a p. Scoala germand reu$cite se depi-ceascaacest stadiu prin legEx€a actiuni.... rtu.. in diferite etape ale scrisului. Stahl. Demetrius si altii.ri". L Biberi. srr d:ut per\onjtirdlii pri: proousetegrn_ erdl.r\.l . il pul'! -rantil.i.cesare i\ raporl cu uril:Ldtp.i p^-tru o com_ .umun.l-n. . di.^ie _d. rorL.ntr^ pralemc -i . lrini In pr 6nt.a e\.ildtFa lor.Dc. pracri.ldt Ulii d r:t pot fi clrrprinsFmri ld.nal:ta\ii sinr mri rela\dnt.i r.ar.iia .rliz. .rul In Araf.5int lra-dtp.laridl.strarpa egalila!:i J:nLrc ele.uAic trpb rie rir .l ne duce la legarea personalitetii de intreaga activitatc psihici li tratarea ei unitar! ca o somponente a sistemtlui psihic uman. .. in_ lanl. dr. pEsiunea.i-p (fle rrci rrjsdl r. regala AratcrnFic\i .i. r-dcarp o con_ Lrnrrrror :. treb]|:F derim .larea arrnoniei in scds.A." n.jn rpecial.njLrl ri . co. dinamica pe$onantelii noastre. intr-o lormi mai redusa. a fost Cr6pieux-Jarnin oare a stabilil. practica graJologica trebuic s:i evite situatiile aleatorii si sA ia in consideratie manifestirile scliptorLtlLri jn divers€ situalii.tiouiaritiiile specifice a1e fiecirei persoane Si c€ea ce este cotrnun in manif€stErile unlane. nu s-a reugit sd se.entru ansamblul studiului personalitetii plin intermediul compo'rtamentului SraJic. un niitem uritar ti jnchcgaL al pro. care au intrevizut rclatia dintre pe?sonalitate si manifestaca graficA.rtrunclS in esenta Jenomenului prin marcarea acelor asp€ctc c! sint 6pcoificc $i delinitorii penhu o p€l. 205 .l pli.. D. llnele remarci interesante le intilnim la autori ca Gh.\..rdin.d. d:re. I it'J .. rDjrito cu . Specialittii 1l socotesc pe attatele Michon (i801-1881) ca fiind inlcmeietorul modern al grafologiei.i funcl:me-rdtp (. tj\'rdtF "a.i Dro_ "" "".laboreze.. directia. degi slmplj{icatd. cum se objtnuiert. uL nr.cca . ca manifcstare iDdividualS.. in Franla.i :m purlr' 1d p'.fDt.i..l . 9tiinlific6.j. deoarece e1 a Jost accla carc a Geat texmemtl Si a reuqit sA elabo!:eze o serie cle legi din care unele au rimas valabile Si azi.E'tr. aliza grdlologica $ s.. Dar mai ales.soan5.1ii.n . rdnpntalL..a oagi-. nrnf.mparJr .ti:n!e dc crd nit.+le morive. intre carc se jnteroaleazd migcarca gr^:!fi..nira rrdlologi_. vr'ar c.ntd importanF !.a am. pr€z. inr l . a. apesarea in(trume-tLrI da mud|t cum sint ^u ' ".cc.lrI ri. q.tarc an.i'or .ris. ferm. jn complexirareapcrsondtir...jlor gercrrl^ si .nodul c.riof:7edri rnJi prc8r4!rr i rapurf . p.ia . grijd ldrA o. Scrts ti personalitdte.F rpt rrI at.eascd sLadiul de 244 surprinderc a unor caracteristici gencrale. ca_ l-^ran i.rttil".o. pe care o raporteazd in rnod n€mijlocit la manife:. _ar-cr Llr-r. Marinescu. dF.uD.nu._ lar. sA fie capabile sh faci disr.. la Aristotel.. cj sj se ia in :l rdr_r :j conlirLrlL't a. u\int. ^rElurr a p.lr r. dltor persoane. oMo-ar.:'or de p-rsonaljLdro. oprasca numdi Ia "u a..In acelasi timp.gro-ared.ihutoe. h] tara noastri.ntrr rrjcat rril. i'lrf . grafeme_ "rcJ I Id.ar Ld'r: : !Ti" . cum ar ij inteligenla.j alra :i .?i pr..orcl'1riiii.3te preocupiri le gesim. \rnr ma rmpi'rltr'le lormplF erafFmelor. Bucuretii.r c. lleb.d ir pa_ 8rna. El incearce se lege scr.r r.r.r. unos..:ti. orinduirea qi continuitatea. I'cnlflr a p'ln.l..r ^ tresiiuri sau atta de pelsonalitate_ D.i dpre.senrial^ trpnrr.. oldin l"rmat. el€mF.iati.i .ambJu pdrt ^LJdrita{ilors.i i1 general.. u o ".i .lc or L..t .a in sprLiut paernii.c 5j t . asp. \ul ri: r. Ao. Cr toate rezervele pe care le-am manifestat latd dc posibiliti'!ile gralologiei de a surpdnde caracteristicile definitorii ale petsonajitdtii. d. "pf. inci in antichitate.irt d.Lrater. inchegarea.risrlr. A. ea remine o stiintd a viitorului care t ebuie se-ii pcr fecticfeze metodele Ei regulile de cercetare. .arocL.omponentc ilrerre comptere ce se or..erLi"l "LudiIlri Irrco.rFriJt.rr. o a... I a^cc1. spaliile d.inctria dintre m. . Ll"partp prosr^"c1. viteza. t:''il. u . Arhanasiu s.. €rdremej. comune Si se p. Pentnr a satisface aceste deziderate. au . pcntrJ o per. se distinge intre pa. . cute clin cclc mai vechi timplrri.a.t. C.r.d.i nici sa so surprinoa c. arum1. . Demersut devine fundarnental *oaata mr\urar r 'i jn f..d.unrare . trcbuie sd se line seama de evolutja scrislliui in raport de 4.\diLrrlF lFmperamenlate c.fin:ruri. u celc din altc sis_ I^m-.a spe. Ed.nl .onariraresa I jlrd Dir d.or _ r.i grafice. tir:toriu unai pFrco_ narrrrlr 4rn rrJtiludine3 caractcricti.pd cu raportri dintre scrierc si au. .espJ alodrc Dentr. ar p. fapte do1ninanie ak scrierli : {orma.anifesterile constante si cele accidentale sau intjl11plitoare.ror.rrl oF.tp I Jra.i.i.i grafutugic .:i se riju ir .onsi_ .piria ror\rra.ier€a Ei de alte tresAturi. r.ontFxrului.rr:LLdinc r€. in_ ^). H. -cridenL.r ca-actar:siici. -i . Pe buna dreptate scrierea oste considerati nca un adevarat seismograf unde s-a inregistratr printr-o serie de misciri automatizate ale bratului." ire DF1.ii domi . a:ci consL:ruirea De LnLr .a (Lr iar.

.::""1 i:lille.re inflLi.-.rjs-rilit. cit si in oel .l !i i i i."' . .' "r./\ \_ ' l. in gencral.rbc oblinLrF lJ limba :i literaturi . iar deregiirilc cornpcltamentale mai freovente.. i*" #i'5 mai | li.i' .I. in general. . lh:". starea dc iritabilitatc sporcste Si inhibilia se lnstal.l..azi iot rnai frecv€nt i"lii:#i#"rr$'" *'.x':.rdifisari odati cu vn \Lrl ii dezvolt€rea psihicn a individului..l i .i l l .""'rJi" dcre ori de auz./\...:.ceea ce m€ntine o starc de ih. Cu cit deficieDlele sc s-cititului sint rnai accentuat . . dar $i (]C)mp. Fremintdrile handicapatilor de 206 Iimbai nu numai ca nu duc la inletuiarea deficientei." tp*""= it* ii+$J.. xluind in consicleralie fr.' " * ' i[*-::.. deEi ln ljpsa handicapuritor ele sint frecvent raportate la evolutia psihicn a indivjduilui (fie.sordare si str€ss pertnanent..olarc repctate prin rezuhdrele sl."'r::::." ". cjnd ntr e\te sl -nai dif icir.or de gersonalitate. plin dexogldrile produse atit in ptranul expresi\'..Arile de personalitate carc prcduc schimbari ln forma gi coniinrltul scrisului si inver6. Odati cu inaintarea in virste.le."..imintdriie salc permanente determini perturbajii in organizarea Si sistematizar{ra activitdtii psihice. se manifcstd modificeri rlEa tivc la nlvelul intregii personaliLili. necoopemnti 9i negativigti. Se poate u$or constata cd formarea motiYelor si dezvoltarea motivatiei.-.ceea ce ij Iace s.a aoestea se adaugi tull)| .". mii al€s la pub€ri si adolescenti. 33). cc' din j'rr' c'r i/oLarca lip"a de cooperare. enteazi nrr numai viata psihice a individului..''.vfusta subiectului si nivelul inEtructiei sa. retinuti. deseori ficindu-si complexe de inlerioritate. nervo$i.i ..i. Tdburirile timl*jului scriscitit sint trAitc de logopat in mrod dramatic.ceste frdmintiri se intensi{ici manifestirile compodamentale aberante ce se Pot ej{linde 5i asupra pertrlrbirii rc]aliilor cu familia. tulburirile scrisului aare determili. nlr '\ '( r t e r eSdr r \ I qr r r l . subiecfii respectivi devin tot mai depnirnati. mentin€rca tulburirilor scris-citihrlui cleterminA o intensifioare a handicaprrril. suportarea tulburdrii devine tot mai grca .". interiodzaii.- ' I/ Y t*'iirt'*i ir#*ir*U lll/.ititul. in planul personaltatii.rnclia reglaloare a liinbajului ca.a*.i..rorl zar" " j ad^Diar ea Lr nPi iJr r r "di r i . La_ u. handicapuri oomportamentale ni dcficiente jr planul personaliti j." i " ....*tr':ir#:'IllTm 207 g*.tf+i"l. Aceasta pentru .. I ".'.S ril: 'i*-l{ i*il....r'..vfl+*X * rxli t*t*ll1iri:H"n".:i. dc\ n dcr. ca particdlarititi stabile ale pe*ondi6lii.'il'i'?i::'"'ixr::i'x . o acoentuiaze l'rin .l ':' :i .i r " J" .:$i:. Acest€a deternnina si scdd€rea intere.+ :lg=:*l-:. In condiliile ciffl persoana handi{'apati esbe preocrjpate de afirmar€a sa in planul vietii sociale sau cind indeplineste activitati ce ii solicita freavent scri€-.' ._"' j:.ceea ce face ca in llnal si aibe e$ecuri rpelate Si sh renunte la activitatea respectivE.mpresiv al limbajului.-ind a. c11Pelsoan..":'. irascibili..*.e mofivalia nu mai arp un rol dinarnjzato.*t. cu atit hiirea dramatic6.daror:ta faptului .:r i" J.. Ca atare.t...r rudeie.ii: #t"{ :ql.xir ii.Cu timpu-l.rrla mentul a€stuia.j i .i . dupi cum este Stiut. manifcste o atitudine negativi faF de actjvitatea de invdtare.. iar J. este mal mare. i i i i l j jl J . $l. cr. este influeniati de tulburerile scri€-cititului. :i i". pd\r-' ' r . oonducind la instaIarea tulburerilor afectiv-ernotional€ $i volitior. Handioapur:le limbajului s.ectFd \r. tensionari $i scAd€reaincrederii in Jo4€1e proprii .1€' aDropiate Cind ]i 6e Pare ca nu sint intelcii ni'i de aceFtia.1 scrisul.:"ir::#{t t:ffi ri*l#. al actiunii.ului pentr activitare.ale.ixffi+. La acestea intervin si esecurile ".ama sancionate negativ de cei din jur. asemenea stdri stressanle provoaca o hipe$ensibilitate ajectivi.::*i. suferd unele m. mai cu . afectcazd relalionarea subicctului cu colectivul rsi inte€Tarea acrstuia ln viata soaiali. inrap(irl de gravitatea lor. ci dimpotrivd.o""..j :? //.

/. rrlbrrarite cLris-^itlutui provuac: o . ' rrLr al p pFrsoan. ' r .c. Fob'd lorb..rd r. rimrrrt.'r pl a Marea labiliiate.a.rii s.iar rlutnlcrur instructj\ -€ducati\ e. 'fum eL..r'r.crmite t€ Din aceste caracierlstrcr evitc riscu. .('r.u tulblrrarile alecli\-emolionale si (plc volilionalF Cind acesteaitua!ij se mcntin mai mult timp sau cind conflictele leuntrioe se prclungesc..apara i. corpldt.imai mult acri\irarca Brr-fo-leyic.nula"p _^du.nrt:r. " 1. rpn.imd o mai mare finele vcrigii exc{utorji in toatc domeniile de activitate Pe lingi I zazto. -ir a1ra.alid t.-rarp.ranonn-t . pr^l rr .i morrici i.]tr 't.: int '"..i"i. L!a rc. A - 208 209 . il Encicle devin croni. i . ps. r.psihice se lnrgeFte iimput vizual qi comprehensiunca celor scris-citite H. neuropsXchiatrie iniantile. rrpt. nd: r ii...crpatilat dp timbaJ sint l. . in anLmrr/i parrrrutifl!a!i lcmperamc.*pJN.. . prezjntd irnporlanli structura temperam€Dtati a individuLi..Ld allj handicapdli are loc instalarea unei stAri inhibitive in care rigiditatea si uniformitatea este sustinutd de un activism redus in-pLan coniportament"3l. Tulburirilc par r ona! : 1ir i. 91-92.t" . e|.ti1o.a. . echilibrul.i r.orat.tat\1. pre€ivd se corcleazii. \ ir Pli .p. pentnr cA ea este instrumentul acestuia. f i e... Wallon a\''ea dr€ptate cind sublinia ca migcarea trebuje privite ca facind Darte din .tah.gleaT: _.i. p"o. Desigur. .ilrnl^ Ll. ..olrirca en. prin afifl1larea lcgiturii i penF. bi l e i " '.a a intre6:i .1.tivit.-r.Fr'r5 perle'l'6re nu se r+ dL.u.r crr. iLdlia psihumoturie Si u aEir. : i por pr u o': co'r p'r ld'n r " i nt^n i l :' tr dF-eral ' ile a r ' ' ir 'r lu: dc la 'l velul I r r '1r 'l"l i mLre\i .i d-nJlit:.se fundamentale. se conrureazd pel\or. practice si ca atarc se impr.l -r_. m . ae"1ed pot detcrm:na :n-ralal\-a unu mJt:sm PtccLrv..nirarFl Lrn. I i mpr l . r'.rp!io-.-uiompurram.r: da scris-citir sc maritFstii rplin. .9.. ' nrmJ personalitA{i umane cu toate dczvoltarea unitari..i inhibiliei. i l'r lr ..n t!rcrai.. :n ". i . gtiinltfice pedice. o Dpr. 1\'9tt *t tn. activitatca....r. rrtF i mdritestar' o.i evotuiazi tulburiirile de_personalitate. Lt r li: lo_ de \ ir I J oroh.1ttt.iurali ur. I.p. a I r er dpa loPo}di a ed r '3LiJ I L 1r 'buiP i " n. .r' L.nared. i.. .rtic perma.dur€mase tcnsional qi intensificd fair€a emoliilor goc". .r .. r .. . 10. armonioasi a r tr i h.r rrl /inr'. o r 'r m i id. 1. dli r in'r '.r. { r r r .". ol.j r.moor. .. vifsta. .ltrte. pJ pe ^ar e n .n '.r .ituri srabitp . \ t i|. in acesL crz. nu. nr 1i3 lLI R Zazlu" i ar" l p' rn. E.a-c poala pro\nca -i aparilia rtror !utbL. pentm ci jucJl.al bi mcntal._ J-l ri r ir bLr. r il. ta u rrrlc la alLr.r.ortnare a rrlbJr. e F insrebilp d. Drar.a dF pre\ederF a posibjlitSlji de.ioer.cenumai la formele irslitutionalizate....i a.la rczJtra . Staxea d.r1969.li\iiali p"i " . Tn s:Lurr:acind se amplifica LLlhurAr. . .onatiLar..' FnL..j obse. dcr v. r'.o dr.rma J dFl\ulLdrii im''ri rl" 'i de aici " "r^" \'{a1rriTarea psrhrca .i"ti"". i n R e vu c d c " al a i r c i l r i . nrare! p.ri rnr:' . a '" a .i . hond. l"d1i ir .ur.ile Si situatiilc ncprevaz dintre rleterminismul rezulti fsihologic..lr.. n. .. in C€nera]. Jo ppr.rti\.dr I d'rralr .olarizarii cnpilului .ir o "aLralleia. loc ^ ram. i 'dr a' er r r r Lnr . i. Lip.J l"tirJtLt.o.a r.t: ft i. n r r oo.nar\os. lip. brn" srrrr.ii.-"rarLrabil...iereJ iorLelor proprii )i scaderFJ "i -nc.e de llnJdJ. pot sclit-cjtitului...dma dp -i vorbiF . cc sc manifesti in comiterea grclelilor grafolcxice la handicapatii de scris_citit.rilor .rrnenaiu!11. _ ce duce la nanifcstdri de ncsiguranti fi ia aparjtia s. aff. .i n' ar ^.cma: retalia dinr-F crra^rer:sricjle .f'uenleaTa poziliv llrn' Li l' p'rN rlire 'i de rcprFR'(tur ri g"alrc rr la /.al Larp pr r6rrr. in": d^r ali' .^nre ce dcr. Ce este logapedlo ? Bucu. C':mrre.u r1 nse.. 8 ' Ad o p td ti o n so ci d l e r l e s d a b i l e s .esii. subapre.6 \ ..:... . .ale tfagilr. i fa-t.r e n te !!. " : ' plenr l gin( lir ii a 'r e l r '.. .s. dd.1.afa ^^ cortribuic la oFrlp. 1.x.r. in''p-' i1n{i p.ar:. . le r pr '. in speciat r-elatia djntre prooesele narNo.r.andli' . na. a -l ccti i a lla odr r '...rnLarz rcnLd at i.i'rle er]\.e..t Dpr(epLrLi raporr Ll .lJr audili'"-\erLdlo ir dc transpunere r simbol rr Dosibiliralile lcla \ irJale-scri. rilc.i perlru e\olulia \a Ds:hira . ele I Verza.J.p. .ansamblurile care resp.. trin c"ordoraroa mai"r buFa a miicarilor' sc realizeaze organizarea act lui gra{ic... dimpotri\a.n . r ." " .! " ruz. nu I rma: penr.^ral A a.. 1382.:"li Cu cit fenomcnrrl sc producc mai de timpurhl cu atit ri'!i.r. Organizarea miscirii s€ face pc r. prin dezorga{rarr-a per. pe d' o pr r ie.F t. li\ a in carc sa se o adap'tare comportamentalS anticipatiln .op la inertic ni rrgidjtare.l.niUt tu_ gnpJLrtrLur. rdporl LIFdo.. vismuluj in plan actioi. pentru modul cum se dezvoltA. l 'nbej. iat prin maturiT-area.an...limLai.mnir'. Ed.-i..t" a sl2b. mer"ul.nota rn anLrmjl r p de pFrsonaljlarc in "i. im iuar 'a r i r f ^o. Jorla si mobiliratea ercitaliei .atia.. rr siru€Liiedu.r i emui ' " na i d.n'-e . L. .' nLl .rrrt Ll. :.e - ceea ce inlluenteazi regati" asupra dczvoltlrii pe fopdol dcJicientelor psihicc. .. de la . 1 . devin lormc optime ale elabordrii ii dezIoltirii a. ier i: srpe.ir" d..A.|tnd actului'i.. riaL-p(:hi.rcd i1_ _. r.ai. conform ctreia in adapLtrca sociald inteligenia nu este un -f€ctor . (ub forrnr unur tFg.ori_ zeaTi in(tabil:trtea )i lrl\a de cclrilibru.. contribtie la acc€ntuarea delimbajLrlui si la sciderea pexformantetor fr""tiito.i d.t:n r-\d.tirnrli .: i .

factorii intelcctuali. .a trcr. .ris-ciliLuir. \uL- .oaLa sau. baielii. lTinlra . rP.r.'a :n in accste cazuri. existd !n av:r1rspronun'Ft al f€te1or in domeniul motrl. .r. Eu.. raipLr r.lrclor didactice chestionate .rclterii vitezei de scriere' in sDecial. Accasti . dar o imbunitifre substantialA a €Taiismului in Ceneral Si a.i ^. primii.i Id scris". I ia.. jar pe de altir parto' la br:ielii de I 10 ani sc prodttce un salt calilativ 5i .a a doua intrebare.orrr ri.rlui. in general. J . bio ogi. . pe lntrebiri. 115-116.rim ca f..or. i la ere e. mult !i sc ci$tig5 in fin€le pozitivc si asupra grafismului. ceea cc creeazd imp?esia unui salt. ln ljteratura de specialitate panticlrtarititile de scx sint cu totul cpurad. 130/0din cei chestiorlati considex:l (ri biictii sint superiori fetelor si 160 afirmi oi dcfi lctele scriu mai bjne.t .ir:r. rrr"oar". un grdf sm t. . e!:lor. I din punct alc vedere motrjc fi psihomotric. un scris mai bun decat beie$i. reea ce .or ani. cresterc evidcnte a intexesului pcntru activjtatea s.lor.opii 'r. care sint facto i care favorjzeazi astfel de situatii.rfectiorazd. care sint mai avansatt.itefi ce sc manifesti inci din ontogeneza timp ri. rr scriu mai repede."] rl biietilor. in genLxal. .r. rrp.1. Ni se parc deos€bil de semnifioativ ltimLll a rr..olari In al$ ordinc de idei. ajungindrFte dnr urmi. cr lind.lio.i dupi o an mjti perioade de scfis mai pulin orclonat ti lngrijit incepe sa sc manifeste.flc d lei.. felolc satr bhietii ?.r.dcliit. ru FxDc.l un nilel mijlocilL scric ca o fatd cu gmiism stab. preddr.]ia )i in lunc!ic d. In. bE'al cF ar.rudin€mai mulL sau mai pu{rn puriri\a.ce.tul s.enumerali factodi.. In \pecial.ctorii inrete-tuali si afccti\.liei respective. \. merP n'mlr da elP\' ' I pr'vrre nu atit la o depe. Ceilalli. ceea ce duce Ia dezorganizari).r': carp :n a*' mitp . Dar chiar.i .ciliL -i cex . ("re dc dtriFl ne-r I conl'rmal srppriorilateajFr.. Accasta imblLniHlirc minind efecte generalA. ^dL.uresli.lr:urale a. rprnllrror \atF . r'Fa. .i . ce contribuie 1a formarea deprirrderilor dc scris-citit. u dr. .i intervin Si ei in actul scrisului.olJLoral .T:..ierii rare "irfnlco?. Pc ]a sfirsiiul perioadei Fcolare mici. C60/0 n cor ' F'rio dri ra.a ar . mai frumoE.._ri "i .u"r.ar dm sol:cirJr rdspun" Ia urm6rorretc inlrFLari : L rapd.710/0 respund cA fetele au.i 30 an ta cta!€tFI-tV ate .ntilor genFrdlF.LrrcnF. in gencral.r'"-.eslea.i.I. $i pcd. oodrpamtiv cu altul si dacA este aqa.din no. Dentru cii pprm:l u nai I.I' d.r fam. b. beieui.arrtitativ in toate planurit€ vielii psihicc (mai cu scami in limbaj) si se manifeste.o numirb Ajur'dq rcrrJ .rior t"ti cjo . sale la1e de prcpriile-i dificul'titi( r.rc .1rc. dir Llor moti!a: p€ e o parl^ " rt:rnd ul 'pr' Jrirla n. autolii menijonati conchid cd este vorba d€ o precocitatc efectivi a fetclor in raport cu bdielii si nu de o diferentd negenetica.._uindea saso -ntrpbari . .. "calitativd Pentm a ne da seama de dirnensiunea fenomenlrlui si dacd obscr\d:iil" Iod'tr€ .e p-ihotoe. .una preliziL na a gesrlrrilor si L. . a"Lpr" b.1 zc\eed fald.drro^risri(i1. ri rro rrale a"uprd a t050 in\drarur:(r-).rtnLH la l:nbaj. fetcle Dosedi un avans de $$e luni pinA ]a un an asupra bdielilor. mai importanti.nplul. iar in ctaselc a {etele afirmS'ci in ctasele I-II III-a $i a lv-a. rdporL.i i .r. cteoarece copilul crcde intotdeauna in ceea {re lace . 3.'L'dlie u dpli. chiar daci nu clepiscsc fetele.iitic" Lrn. At doitea fapt pe care i] iau in consicleralic. t.tirLio un fa. care au o dezvoltarc mcn tali mai marc.) sfLhir. in primul rind. .'a . este acela ci dupa zonele de vhstA si sceri. ii carc drreazi pine pe ta 9-10 ani ii chiar rnai mult. motivau respunsllrile d\. in planul motricitilii. pg."or 'n l'. ou r.n gencral.dpoljtiv saLr neAaliv a. factorii afectivi sint mai prezenti cu cit virsta .nrelc d ntrF s^xp. I J. da ii Lulbrriril. 5.pu r.rlui au o 'nrra ac!iLne nFfa\"or€oill] asrpra p€rsonalititii lrmri anumii scx.2 I A juria qa crra .lul eratoleyi. biietii sau fetele'/ Si 6. Maioritatea cclor chestionali subliniazi ce fetele i5i mentin. mai rd prcrb. sa s.a lor.u . M . o cre) rFrF d irpz i dF !.. lidnd scama d€ mislLritorile etaborai€ d€ ei..'' iur.upr.la d.r :.tor lori|.i ori allfpl *prs.:crti d.. dctermini.un. ln final. Dd. 'n r..rt mar. carp apr.ire a felclor de cehe bnieli.d rl ia or:m.l I. Llac. rniJtociLr. rl.oldre mi. et poate ab. de. inrrc 5. i cstp mai m:cd. i tt r. nr.d nr\.270 n. noi _.iLralii se poat. mai coreot.letrjmentul ost€ticii giafjsmuiui.. am apli.rlui. suL..:dr J.rda scxisul . Lu posibiIteflc motorii.' prugresLrl.dro men iufeaza d lFr. mai lizibil $i mai corect. la intrebirilc 1 ii 2 . poatc constitui Lrn inalicator clc bazi pentru fenomenul studiat. scric.rc b. P'r tot -P'ti parlur ul \i-\rFi ?. in clas€le a III-a si a IV-a.oLr .LrJ:ii . copilulLi.cl.ri. biietii sau fetele si cle cc ? .nL'n jl \p\. 210 scriu mai bin€. lt8o.r. i^ tunc!ie de formi. preoNpnri pentru linuta si frumLlseleaSraJicA.n iaro""n' n. l. . Auz ias . Did.. prcgat'r.rslre F. Deh n € r A. migcdrile baieiilor si motriciLrt. . . Crcdem ci o analza dchliati.d rraTer..dr un (he-riondr oe c r.li.ni\e.pLnd na f t rr" 7 o mai "apid. Doud problerne se pot pune in mport cu ceic aritatc pini acum : !. mai ales cA avem in realere cxperienta relati\' bogati a ca.ai tuumos si mai lizibil in primelc cloud clase. o-sfsrurdtF dc-a tJneut mai inut. incep si scrje tot mai bine.d pr. pentru cxpljcarea situa.ictcrse p._ ..sp.\'rlFl.uio scric:i (urcuri prea rcpidd ta!.. inlP"FSJlper Iru F-tc:'J \i I rdinFr ri. ral-ariese srdbilc.

. jmprjmi activiiilii g. mai tFmpirdre. pe defomiri fi pe plasarea inco rccti a grate. penlr| . carc aL afirrnaL sup'rioritalea mnrri'a d fp 'rii*.i. ii-tri.ceea cc lacc sd creasci n mel. in proporlie de 5800. sc rmarc.. noi am demonstral ca Ia virsta smlard de ili. inporlarn mdnifesla'a prin miscari mJi finc :i mar"lcnre Ac"sr.tarea.a alarc. pe fondul unor deprinderi irsLr{icient consolidata.:la dirlre dc7\'ulLared at rnci ar insemrrJ r'"i deprind'r'lor oo s'ris. exoerimcrlale ade. dr pc .' rioncentrare a atentiei in toate domeniile de acti\-itate. atit pentnt fete. a vo' cabulaNlui si a posibilitnlilor de operarc in plan concepllral..eli ce sint caracteristicc perioadei de formare a deprinderilo!. aoeEsti rapidi'tate. r .r. Respunsurile la intrebarca a p.{stfel. se releve cd cnisterla un i l'ocabxiar bogat permite copilului nu numai o insufire rnai rapidi a sc s-citituluj.ontFazicp nici pF deparLFIegilura dintre oecaraJ .a.or bazate pe confuzii.884/'0 scot in evldenti o serie. Lrslit mai mult dezvoltareaanumitor functii psihi'e Prin ccr'Ptiri .11ra par se contrazicd faptul ci fetelc sc prezinti mai bjne. Am explcat atunci aceasta sitriatie prin sttoct ra mor- :r3 .-trrffrlarea "J'Lrvrt.l sensibilitatea deosebiti .. In al doil.. *it. Numai in prj mele doud clase voluinul cunoftin-telor. influentele educative exercitate inci din r'mplliie a.it avem in vcdere un orPc€rP limbaj. in a!ans tale dc 'ea a fetclor' prin acc-ea-ci bAielii d.rii r"' molriL. timpul nr ma. r \irualiF n. cerintcle nonnative ale procesului instrl@tiv. irsa)i frdgililaled lizicd Dronunlatad lctelor -lF rm prima o .i perfeclionarcaabilite lor grafice. prco.*rii'"*fi.Fa rFlevA.a:a 'Lrm ni tormclF de dumrndro rclativi a inhibitieLi nu pot fi puse pe seama lipsei de agilitatc motrice./0.u . au Lrn sprr_it observalrF oareccsinl mai profun/i in mr' u'or de la aclivitblilc con4_/te la cPle.aDdez\ultlt . ci au o dezvollare smllara.spur dF nui mJlla .u mull.eocupare pentru lizibilitatea sltisului.i clevului s:i acordc scmnifioalia coruspunzitoare scrisoititrlui si formirii deprinderjlor rcspecti\'€.rll.5i motivc. lc formuleazi cei chcstionali.rergiei \prc-u'tini"rir.pJrsurilor datc in Id\ox rea hJ etjjor pentru acpdstavirsli.ganjzar€a proccsullri instructiv.J irarniarea in ani.rnelorin spaliLrl paginii. se numare aceia carc motiveazi raspunsuriie lor D. ca Jactor dinEmizator.". tivitatea de invelarcFoarte interesantesint motivaliile 1a intrebdrilc 1si 2 pc rrrr.lo ( 1it51i aie pcrsonalitilii sexulrri femenin. se relevd faptul cd fetcic sint maj ascultdtoare. fap4Lrl." .uparea adullilor penLru. dt' sint pr€ocupatc clc obtinerea unor note mai mari $i de ciiliearol unei aprecieri fa\rrabilc pentm a lace phcere pdrinlil()I si inrri titoarei. i| primul rind.in activitdtile de dosen.e Ddi mL'lti din cPi chesrionati motr.itelii grafole_xice..cascd ti si respecte mai bine regolile gramaticale. permita pr€rcupiri pentnr estetica grafismului . agita\i.cl pulin la aceLa'i nivel cJ fr telc sa'l 'nolivea"a delvoltdrtll chia.n'east' grnd re.r. se dezvolth motivatia irlterioari.1il. prin cycstcrer volumului dc cL-Lnostinio a num:ruLui marc de t€.r . deoarcce 520 din cei chestionati indicd o dezvoltarc motrici mai buni a bnieti212 lorlDaca avem in rederc ccle afirmdle pe par'ur\'rl lJ(r.:. Crcdern ci esta vorba aici de doue aspecte mai impor_ tante : pe ale o p.ce li se dau si copiilor pentru ac€si.. Rczoltat€le mai bunc.. decupaj.lor in (are se iDsictbpe nc-ce"itdonlog"n?'za de a sc juca mai domol ci carali'rFa toa ie a Ii mai dFlicalc. dar Fi evitarca unor gre. in rimp ce fet lc sirt md' paaiv' "tldr iinistilc. ln a{relati timp.arte.ra a baielilor. in planul grafolexic. miscarc. "i baic!ii s-€r putea prezenrd . determin5 o sporire a numarlrlui de erori..'n.ul eroril. mai liri:tit{ fi mai binc adaptatc la cerinlole vjelii taolal€. Noi am mai srbUniat c6 nJ lr'bL'ie rorrjoruri Ll' in"lina\ia d. >i psilr'tprlvire la reldlid nFmijlo.me. pe linia formlrii ti dczvoltdrii acti\. nercspeciatca iD totalitate a reeulitor Crarnaticale Si o slabi p.. Unii djn cci chcslionali mentioneazi $i o concluzie im portanLi peniru o.i poslbilitdtile mai bune alc fetclor (1.sinl raporiale de citre cci chestionali in proportie dc 690. mai bi. conntiinciozjtaica mai pronunlat.". Dintrc accste caItalj. furnda(ao careoai" "i -'p-9 -13r.rdalii.li\itili ocupaLionalc arumitp dc altb pdrrF. la bogetia limbajului oral. o linuti gen€raH mai buue.'i.vate. rind. stracte:2i i nu fa( deosebiri inlre leie ii bdiFti' suslintnd. pc slrbstituiri."*" a letelor' oeminlala srperioarE fat6 de ielii aLr o clFzvollare 'ca m€I de gifflire. Ca rr1. Din acel€. fetelc ajLrns rir I insu. Fiind mai reccpti!( 1. oa fiind dominatoar€ lxl tru virsta ioolari tnici ii care. biieiitror. . bAic\i pot capJta un avans molric fade ioc si clc drririr. copiii sini oblieati si scrie tot mai repeda pentru a putca cfectua l€rnelc dato !i pentru a loa notile in clasa. relativ mic.t. cii. fo. mi:Grc cLrdpzvol'dre" moLnrie. ambitia mai maro.rii osihic€ si.i tre. si peniru b6ieti. a. permitc cdll catorului .'a hiiltr.a fFtcle aLrur avdns mai marc aslrprr ba:elilor.p""L" ne pot lamuri asJpra rd.rpra f. lar luv ' srIrL J" oit".tri:'6."*t..Ligenle baietii ob\in performan\emai Lun' i"-J. dar "r sigJrdnla ca mdi lirzitr' . apoj. modelaj si de doitotie' activitid ce favorizeazi o mai blrne dez{oltare motode Si o sporire a fjnetei in miqceri. .it fetFlp.'a Iorul dcpinde d.rcrgiP o-i \irr mai agitaii prer'rrn'r iocurile.iii telor asupra beietitor. pe care le deslA:oara Tntrc torizat 'i. iar la prubeledc limbaj fetcle s-au dovedil sLperroarc de. Or. in fapt.

c. cu atiL dif' r' r'!el. dar dorim si subliniem. influenteLr inshrctiv-cducativc t. se poate constata.e Ei temperamentalc (fig...rlut con\tdrd cJ Jneto.od) tr fosi pu. pe ansamblri. rl au Interesaconturate penrru :n\5raLur.1 nu nJmri .rcri"ricile .. Ed.1:n(elor. rczultate Scolare mai bune." r. :int tacr^rii .fi li se acorda mai muite atentie (chiar ncintentionat) si erau soiicitali sA raspundd frec'\''ent-ceea ce este deosebit de importani peniru aceasti first:.I nIormdrea abilita\ilor d^ sr.. pC. iFle. cte concentrar€ a atentiei ii o mai bun6 rcceptivitate in insu$ir.ilor respectivi. E.. 126. am p.a. in mod expres. trisdtur:lc rFmDeramcnt€le. mai putin ascuttitori. a ele. se poate desprindc Fi ideea a$a-ntrtniirrlrrl r'li\ | Pygmalion.r'sririr."Lrvenir!. in general. nLr sinr. . in care domind c€Ie afectiv-motivational. t)rlrl geneza dimodismuhi sexual si pdn oapacitatea de reoeptioni . prjn aceasta nu mjnimalzem diferentele specifice pe care l-am analizat mai sus.){r. $i mici.. din consultarea cataloag(1. orice formd a conduitei verba]e creazd imbolduri sau intentiuni.. .(\ilo h*Uo-ari din a. I p. bazate pe intelect $i pc caract€ristici de personalitate.rl lui de creStene. cll exigenli. comportamcntul verbal cuprinde toate formele limbajului (deci $i cele ale scris-ciiitului) Si in cI rranspar atit strllcturile intelectului.hrti brata si mai UldonaLt.f.e n\o. dcrvoitdrec minlal. timbajuhli 9i si se formeze. exerciliile frecvente ale scriere $i citire. iar odati produse au un ef€ct circular. cd beietii au note mai mici decit f. Acolo unde invdtdtorii erau convin$i dc q{rlit:rl(ir lxl sibiLtatilor celor dou. datorite preocupdrilor jnsistentc li tirr)rlr(' fatl de toi. comportarea afective $i apropierea de elevi. 3'{.'ire la necesiLdtpa dFzvoltbrii unu' .lerlr nnrc ilirnriarc {rlnln -\l\rorl) ti caLrrcsrc 214 2t5 .re.vului.a.a dre didacli. datorPrl' 5i l'ln riui ci a"elor elpvi care Frau considerati . raspun\uri La aceasraintrebare sLbUniazi rolul pe cdre arp (\)nrrbtul permanent al invd\atorutL.ntre aprirudini 9i tudini. mJi . Compo anrerhtl . . cu cit convingerea €ra mai fermi ci o anumiti caloJl')rr( dispune de posibiliu!i ..rsidprdtie in a. cultul pentru vorbirea corectd.e.rlui grp_ "ari Io-lexi.o ddiU dis-ipli ard. ln gcneral.i copiii.1 tcolare rezul$. frecv. la copii. Frau mai prPgndnte A.. prin manifestarea conduitei verbale aceste valori sint r€prezentate Si transpuse ln cimpul social. categorie! se remarce intere€ul deosebit al Ietclor pcntru obtinc.L runo. p.. deti lerele ob!i"eaL.i sexe.ara. bogatd etc. dirlrp care un .. prin particulariteile p. Cu toate ci aprecierea favorabili asupra hiietilor dominn (lir ( LL selc cadrelor djdactice chestionate)..u inv.-ibilirili mai In..Fasta s. in fun4ie de particularitatile psiho-fizice ii de pemonalitatc. in sp€cial $.i qi tratarea. aqa cum nu contin nici valorile personaltetii.ordj imporranla . la elevi.tarorji. O remarcd cu toiul aparte o merite sublinierca unor cadre didactice cu pli\. r Verza.Din disclrliile purtate. Did_ Ca o concluzie eenerala la anch€ta noastra Si h r'l's(rvI'lllli' desfagurate la clas6.orrurdrp. 1973. DrD. frumoasd.iLllitjli cLrperi.a ii dF o. Ultima inrrebcrc ta td. a biielilor.nai mdri Jala de (eablta.lut Crdfo-hxi Deri literdrura d.e tr lormdr. B/cfesfi.r. Alt. in gcreral. obtinerea unor rezr'l1tate rclativ asemtiDr'rt("'n si in1'ers.u scuDuL . nici limbajul ti nici Iimba nu au inglobate in mod nemiilocit sisteme de l'alori lingvistice sarLsisteme de idei.tavuri/a. spFrialilaLp . dar mai cu seame cle a s1trprinde in cc mAsuri fac lurii dF per"unali[ate.l mai bun.F a. a rczultat ca ac€ttia nu invali tr misura posibilititilor. rctaria d.nt in reusitd sau in etecLrlact. ln schjmb. in formarea deprinderil(r (lt s( fir citit.prir) plasticitatera sistemutrui nel-vos central. Lle rote mari.inr luaLi in . .. I 'onrribuie de scris-citit. influenlind structuiile psihice ale Fls.. erafolcxic. a confortului psihic in raport cu activitatea ale invAlare. de'zvoltarea vocabularului Si corectarea eventualelor tulburrri de vorbire. sint mai comozi. si a s$is-cititului. creerea.ccFnr deoscbil s-a pus pe atitudin€a fata de activitate $i pe existenta unei motivarii interiorre .fo-funclionali a cop. opinia 5Libi. I tu$i. tu. a ledFa crr.cre au apreliat (d fi. Conduitd oetbald a tcolatilot Ped...limat social in carc sa se acordc mai multi importanl.aracleriale.iIi. cA in lomarca deprind€rilor de scris-citit rolul in!'etatorului cste decisiv daci dovede$te pricepere ii tact pedagogic in tratarca diferentiati a ekvilor. Ca atarc. pforrLl mai marc dapu\ d^ etc.. 34)l(De fapt. cit Si c€le ale personalitilii.rl dF atenli la l^c\ii. dFprinderil. Desigttr.

1n La Press Midicale. P s ac hohlgiene und. : G o I d ma n -Eisler.r:i' nalitate aslrpra scris-cititului.iicierts int'el?ct!€ls..*"n.i1": *B:'i 't'"J?:l 5:". ffixe*ffix'* 2t7 zt6 .li in integrarea sociah ce pot deterrnina comportarnente antisocia| 1. ihought.l11.. Cl. logopatul poatc de\. .:iTriJ"lJ':t'"ff3tTiit. Aaeste handicapuri sc adaug! la diiicultitile existcnte de adaptare la viata S. pe mesura inaintdrii in vimii. Particularjtnlile tipologice ale sistemului nervos central .| iar vorbirea 'o tirii Si comportarnent lui 1jnran(: creeazi viziunea integralisl:. nep:l sator. idle . mai ales la prr adolescenti Fi adolcscenti. 14 St 19.. parte organicd a tgtalitdtii psihobiologicc a dc.iondla famil. John P. pasi\. Abordarea compodamcntului verbal din perstl. vadA in acest sens.1.e Je inregistreaza. ca efect al trdirii dramatice a eEecurilor $colare . creeazi difi(|L1li. i. E . agrcs!! !i opozant in familic ti in socictate.ordra. Dlslexie . blere der Phoniat. s€'ie roumaine . I Launay..v'. e T rojan. Rinehari a. pot imprima comportamentului anumite caiacteristici pe directia dezorganjzarii activititii fi modificirii structlrrilor psihice.'fr. Lagap. A.r. Cl. SJdncy. Pentru o mai bun:r . London . Some Pr.lilninaries ro Psvholinquistics ln . vol.New York.i a situatiil()l stressante permanente pc car.l scris-cititului in planul personalitefi.llsarthographie.Ilile personalitdlii.l intelegerii cA !.. in general. LaLnrr\ subliniaze ne.l compodament€1or.Jl. deoarece insrrcoesclerepctair inllumladld . 1965. tulburirile comportam€ntale se agra veazi. inchis in sine.egaliv srrr. S. and irstruction'.' scis-cititrhLi. nr. Basel.' grafo-lcxie jnlluenteaza pelsonalitatea.ro.prL'le.a astfel de efecte se rch.i alc personaliEtii. Pe buni dreptate se considerd ci tuLbur:rfil.limbajul uman este un lucru subtil Ei compl( \"r. +*ii*+*$f**$ *. inhibat etc.te Pesotuolita dcs sciences soctales. "u r*t*jr**r$*ru firp**l*#**** a. ol languase. a deprimirii $i impu-lsivititii. Ne$' York.d Wintlon London.. Daca am vdzut ci cste evjdentd influenta structurilor de p. ri I Miller. P a tti d L l a r i ta s d e s troubles . tolbuirilor de personari nu**firn'l*P chez les cleI Verza. Karset 1961. imprimind personaLititii un caracter nematurizat.. red. De cele mai mllll. trebuic subliniat cd Ei activirilil. Er pet t nent s in s P o n t a n e o u ss p e e c h . retras. vom menliona efectele negative ale tulburilril. I r i ed a. opozitionist.ie und Logopadie. mai mulii specialifti.Thc psrchologt. Nc{ York.eni . Academic Press. ca toate handicapurile de limbaj..€sitatea corectdrii dislexiei 6i djsgraJiri cit mai (l{ timpurio pentru ci. tomul ?3. :"tru4ii{#:u${*f. l n A k t u c D e P r o f'e lix. HoLt.. To.subiectului. a creFterii anxietalii. od. II. in structr.**Hili*l4tt{g. G. de Ce. in conditiile eiecurilor repetate ca urmare a tulburirilor grafo'Iexice.lLrrilp psihi'e.. i! Revue ile psychologie nr' U1983. * -.'fi :'"i:"tr u..rebets sau descurajat a. 1968.

... 5i Ped.oi= ps rr..\irriu.sD e..rjluf . ce ri c lar . rrFuLie lrdt] i."m . A.. para r o i ^.rt a" i. !. ae\ t nr tr. "di. .l.il 5i."a*"1 metric.aI ecliv' cu incir L.Si'.(" -e orod.il.i.m . riior de p.'iderateesl" nFvo. ac . care i mpri m..ti.uurarilo p."i schizof-rcnit.din p.le. .-e_ . Dar Si infr-un caz Ei in athrl *_ 7cr\a.l... L. la modificari."ri:i!:ff ii'i")i"r. l.i mri .li.. eriratca limhaiulL! de jrlatLrared I ulbur.p".rpa pFc.. r .nlty ' ).:.d d. 1981../a r s .i "iHi::iI "a'. um L. ffiJ.dcpr Jrol i i i o-al e.':l.. Psi h o l o g i o l ttsi e to r . icrt..vol u {ia st adiala m ot i! a\ ior al.1. l . Llc d..tirdri. :n Tsoo din .a re a ti p u tL i o e b o a l a a {. Op .1..-rmi ra.lor.i. LlenolErFlrlid dintr...irairrdr.. Lu(naj rrFsrp mo_ nrll ri al.a "i"nra.l':l:li: l"xllli.r.'!te g of ip de Lol-a \i .. iiii"til"a -un j':?".. i a l i ta F s e .ralc PpntrJ a ave:r viziLrnea ^omDrera -i*i. c sa \'ilezc.:.:il:". I Hdline dc cobineau care au urm5rit.i :1€::-t..l Fl c .r' rJrrn...clementete comune in sindromnt srafic . tra:Pele forma crajemelor.erLndari ni care du. m d ia.rre ...'ie inaiviauautatitespe''ticc si s' lurrnFaz. mod. iFr..its d. .Jui. utilizind metodele metrice fi stai..are por Ll.::::i::l """"ia". \ror..uDArarea trr. .L.i.l:"1:.c\rl rcrapiei r.szinararcla rn dc m"ment dat.. J....printrc altale' dP Inlececa i.roLlelcsi Dro.o..r'onala are 5i real z. Asd rre/r.i. . rn 'are masLrr. pro.. NI.i .i ln vir"ta si ed o imporianle majora D?"..ihopalo..dihn L eLc*SJ..ilil#ll:ffJliliiiJ'ii'a'"i". sinl .-rrirJdinHd dirBnozei prtn ". pri\irF ld ..rr.1"::lll:':'.. din punct d.tr .ellir se p. i l . .ost f.Jl?lli"o::::l:il -i. ga d ri .iritu' acumuldrii de noi ruroqtinle.onalir-teJ.. E.i.i' lI .xi . " e ri . :'::rii rl* l'' :.riiror dc personalitat' cum sint: disclrr'iuncr' i"ai"ii 1$ciricp!.'l. C\] Jeicrmi^a "labor:rea de noi sisteme compor{ament"-"""'iii.I I n ILrncLie star.. Did.:-... par r ic J ia ri l Al i h s p c c i fi c e .!pol iir r..l i. r.. ra.e l o r .ncerL:ri ti . ".ll.i ri a u \i . ""p". uc fetul cum s+ | . ..ur de\encd .:1iTi3l"l"# il"T"gxll*"*".J#:'....1 .easra ut_ si r rrrd . d c .ir_ a dFDrirdcritor erJ u mororii Si riv. r F diagnus ri .y" ::::.rea o.ngiamarsinaia.if"i.' i"*t"ligi.n.a $i rivet.crarnr.*. a dsL p rd r-u i Sru i r d e e p i L e pri ri . e at c s . L rn o .t rTi r .nrj .t r T r nt ogr ..':. .t. ri s In tr_ o i nLmi ra oroD urti e fielarui deelc lolo-ite \ur ti adaplatpin -rapurr dP indi\idualitdtea j. l a con."r.l'l::.ste .i*:". np' . e j"lr lect uslF. lur a valor r ca I n car P sari p. Ve r za .iir....jirrii. m e r. d ts ori ." Li.i.nti d ar si ccl.eloj.u j n ri rz:Fre afe.p...i" in con\rderarie rumai LcbnurilF "n-oortr-...:i aiil cer care provoaci comportamente ce se incadreazi in marea psiho_ palulobiP. ana ro mo ...L".. i .nl" D.:""'. "ur"..:::i.rr surprindi..\e l c e l e c ru a re dp H . *oi. p \i .nLr Lr:r..r.ye ld a.rj lor grafo-Iexice'" donh.r in r. '". r. d e l e rm i nare .'.I| . dp "rdd ul obosotiisau s rrmenriuldr.'r'. "r' personariin condiliilor carese pe deosebit -ereditatea accent 'rezvorta p"'i" t.j t s o . pu f." schizofrenie.Ii"'llif:l'"'i'l.uraijtitc !i scrr5.i. a u fu s l c v i d e n !i u j . au.:":ili:ii.d rrmon. m olivalr or al_I I Fcr r \ e ) r r u loc.oiilf il.r".i.Fr.i .G.L*i""-iiii:ii "" ]" o.l e sl r .u.t" "\. .1 . r\on.i daro rlld p re /F nl..siLlpralie rordr'rdtealdcr.le'. poL Llcrrta p^.""t.l pp b j rzn " . 11 clemente in scrisul mai multor Lohavi de ".ri l i _ .t.n":i'... m." " tau tori i r.rori sem.:to r S _ a a j In .i .. U .l \e Aceste capaciLari diver"ilici o' ._ .. o. fll... rmarentF spr e o m ol'var ic J':l'"]:. r lLr i.i ni .tt. *F5:i.ridsrosr'. Bu cu "l tt' Dd ef .. rp.ri s L rtu i p c c d rp g o rj i d o n oti p.d o r edpr c ps ihn l o g i ..r: .rfd..:La c e . .iii" asemdF'rr'iaro .'it *"il:lfl:'i#l:"i'.rr.m*::":::*:t*:i:"1i'flisl' t' .r.ihi.t?"t:"#t1'..ua.iii ^.i p J na i n cri d.' pulin grave.rt . (Lr mcdiul inconjurdtor' " .:l'::i" il. constara nevezitorilor in braille.stur de..F@r c ar i.!#.torii m-nriuna. i:hr.d. r lt et p.. vom i.liill ffixl'il:. t c g u ri i d e b o tn d v i p \i " "ii.::'l'.l .]"'r".d.rLf i..i l 2 tJ. pr c ri v i o ri a .l:r:liil.i . er . ap a( ter \ /uar.\a si .it i"" :" . il.. Lperbror.1.. U"J"Ji irL(vent dre grol|lr-r.:tiB:"ff '*l*1""*.oJl. f(lJti\ . d i fe re n (i e ri d e ta u . .zorganill per...ppri.rldte si del!u tared pshi.odu.l i vi h d a " i e.riii.linalia Si djreclia lor.ni" nLr i.tr.... i.".arc. a s r s l s tp rn .er.n[t'::".' r. brarllenu este atii dc personal in ee_tr gralemeror "i" in."...Iut rLtrxral "i d. limLaj )i inta rrdrc" htrrLt:. Ld r..i\'a jn ^umar -. in FBdlam6..ei.'i'I'l 2(9 218 . a ""mi..rdpt.cti!e reb:lnLriteale arcesulLrila flrllura racrrrcp lind reiari.r i ndi vi d .i i.L" l neni ot" . f.:sr:":: 3..i o _ c u l tu ra l ..erarea rri_ :af. Ca u tj n c r s a p J n a i n rn \i rtsre r . r is .. r: .e_ rC i ta i dup! A t hanas i u . de Iipul .1^ IFr"p.. l n I l e ra t ur a dF s pe.ial:z. de s pri\3r: cl a L!rmaril sr .."opoJr... s t nr i n te re s d . pxrrr.i ..stice elaborate de Thea-Lewinson r.a. A t r e i n c c r.rrIi: m.l -t. .1?i3:[is r. i1t-drdr:i acr.i-'t' :". :n . m F d c p i l e p ri .'.rur. . rot ma per'o.to r' i n s . ti .i fdr..iri.

in general. "nl-a ""t atit jn e.rorirari"nal'.""t" .u ac€stui c.os dinamic. \i cei ai 'unl. (drP rc-evotutia fle.'m:1.. mLrlLipll." ""il"tcu.n spF'ial ri aL ( mDol-ramentulLri . $i dczvoltarea personalita i Mai dealtfel Ei citirea.magi.rmentele adusi in favoaiea relali€i dintre scris-citit limbbjL'lrri ca ii *.\'rbal. res. al .nlF inler'or maiorc jn ^ompoflJmcntul Jman Gcrerd limbajului se cu reglaiul corrportdmPnlu aiti.:riiil.'i "" itiienr"' sirairli 5i' .rc"aza o v:ziun^ complFLt dsLrprd cFmrrrrrarn i.iuiii o.(it si ir alalizd /dtF in planLl grat.. "u rp lina c.nr Lrn itnici'r al ri\FlJl ri de 'lPz ..l'i.""nra "u eiolJlid persoralir. mai ales dd.nitoar.*lffiifl**"'***"l+$tiil+ffi **ffa*$6*** 220 g j* l:. .oni. de timiditate.5 ne refFrim lJ 'ele de rFgre'e ('n'l intervin deregiAri cLr caracter biotogic $i psihologic ce i$i pun amprenta pe comportamentul grafo_ler. +*g. !irs'ielor."r""ri. in ultine insianF. L( val. la un moment 'iat' calitatea scrisulLri. tdtieabilitaLc.amoLliti.rri impurLdnt'.suferi acest rjpbrt. r dc m' morarp si pasrrarc al srrdrf.oncertrare d atcntici c1'. factori cte anticipali€ in elaboratea viitoarclor comportamente ir dezvoltarea structuriior de personalitate. rn ser^ral.Jlrura.riptorulLri.$-*$$l:$s+#s#**wii.". Jl (cll'L s(risc -.'-:.uctivi-edLrcativi.ic ' i" i""ltele". "e p'Jt prudr'r \r oarorit.dpa. votare. spiril asculit. .alici al 'Larrlor emo\iunal-al"'tite i . cu lmnJormarpa lor in modelp actiro 1i. st6pinjre^ sinc'. **$**$ffi *fii**.pitol.rlilo"r loAico-Prarrati'dle cdliratea'on{inut'rlLri li n"'"""r** \ollare'psihi'.o^:li'ntF... re?istenia irst. persondl:trte$r nro.alii'factorii ciitiilor de viata ai subiectului ce pot influenta.itatii -.ffi*ffi .rii 5i (n Li uctar. .nria".' l"xi. al po":biliUtil.'iri in 'd ".) elc l' ar'r rr^nurc inti:ldLt. tin€m si mentionam credinla noaitra cl arg.. Uoditicdri asFm.cie cdre trcoLrie 'onL progre\elor rcalitu.rea per. sc6Tuta(la presiunemic.tn.

. toate laturile scrjs-cititLrlui. qi mai optime alc dezvoltdrii armonioase a fjjnt3i umane..r)i[ :iif ^lit":'.ffi -rfi:$g[:li'ffilmrw it${." *i. gi:i::'. iar pe do alt6 parle. Este. incepind cu achizilia 9i formarea deprinderilor. ri i:ff.llr :ll. la necesitat€a practic-actionale.*i:. nu ar fi lost atit dc umand. in ultime instan!6. StrAdania noastd.:.il. incercim un dublu sen timent: pe de o parte. probabil. o pledoade pcntru corectitudinea scris-cititului. de a Fezenta un tablou complex al tulbrireribr grafo lexice qi al implicatiilor accstora in p1anul activitdtii Ei pemonalit. ftfrii#!'Sji:""Tii"lifui:i"'.si1?ii.#'lilii#.ir.. Este.ucreri.Apoi trcbuie avut in vederc ce o asemenea analza care si vizeze. o doleantd a fiecdrui autor de a i se aprecia opcra in functie de toti acesti factori $i de a se raporta contdbutia sa la dezvoitarea domeniului respectiv.:'" . dar $i de cunoa$tere si receptare a acestor iniormalii. in egali misurd. satisfaqia unui lucru implinit.}{:"1''"#l. in acelasi timp. inc€rtitudinea cu privire la modul cum va fi primitri Si apreciate dc cdtle cititor aceasti carte..irlT]T*'*n ::23 f.tii individului. vizavi de metodologia Ei soluliile adusq pentru creerea condiliiior celor mei fal'orabile.'{it*lit*':ff }ill"lJ:ii"il" 6s*:iifl. Este a$adar un prinos adus scris-cititulri pcnbr cA in ajara lui umanizarea.""J ll'lr.fillffiru'ti**tru x"i.hirat activitalii Lrmanedc transmiteye a experientei $i cuceririlor 9tiilrlei.ea\ld ."'']' Jii[.:'''": ili$f'i ilfl"::l]il".arlc se vred un omrLifl in.ii"i*i.valor'i(1' 'l tru formarea respectuloi fate dc calititile tr'r'rln'rr! #iT'dij."ll$trdd$. iar la noi considerem cd umple un go1 ce se simtea de mrrlt dcscoperit. trecind prin simptomatologia Fi etiologia tulbuldrilor grafo-lexiae si ajungind la terapia lor l€opedice $i la modul cum sint traite acestea pe planul personalitStii in dezvoltarea activitaiii p6ihjce generate si elaborarea comportamentelor umane nu a fost decit sporadic facuti in literatura de specialitate mondiald. A. pcntru inutrirarea tutrblrririlor sale $i pen222 l:i J:.i: ':rffi :'l+L'irYJ*"'. Satisfaciia noastre va fi cu atit mai mare car cit cititorul l'a gesi multe infomalii care siJ intereseze qi se-i fie utile in activitat€a de t€mPie recup€ratorio a h:ndjcapalilor de limbaj. sperim sd fie apRciatA pe mAsura dificultelilor Foblematicii abordate.i **r**sLrt##r tffi :.*.*r IN LOC DFJ CONCLUZI Aflindu-ne la slilqitul acestei l.

r. cp pune in m. djn a.5 il*{*$Nfl$..*:. qi diiicl. :r.ccarp oersoan. dezvoliarea $i evolutia sa psihica.rpacliih generale pe care le provoacd.dcosebrt compley duce lotdeaunala prog.!"tlt5.'.**t$**r i'$'.probabil va mai mulr limp pentru.:'l'.T#"H'.. o stare inhibitive exageratej fie o desf:isurarc dc irt. ca factor dinamizator al conturdrii tot mai pregnante a personalite$i umane. in care tensiunea emotionala . Lr\eaDm.lisli. greseli ocazionale se pot ma.'. incepind cu copilaria rimpufie sr rennrnrrd.Aladar. factorii €ducaIvi $i .. manifestare.nfl i:!i:[ffil:t " .ca t.i:*.rolLll deosebii de imporlanr si de aLliv ai limbajului in dezvolrarea acriviLirii psi_ hice. mod.1i":'3 r'"':'"{i.asa la intluenkte educarivc S€(utul rostru. dere.ti. proceiul norrnal .r d.r..il. Fenomenui este dcosebit de evident ln alezvol_ tarea onto€enetic6 a copilului si in stabilizarea structurilor psihicc ale tinerllhi Credem ce sint destule argumente care ne conving ca lirnbajul poate dF\eri o lortb mobilizatoar.J:"&''#.rtjtrt . Dacd a rczultat c ctlrit. De aici neloia de a concprtra inrr-o masuri mai maro iLrt.rea6 detcfrri! | Jie o relinere. de la "i uezvoliarpa Dflve5tetoale palipretFa^tivita(ii psihice s^ expr::n "i m comportamente ce rnarcheazd trecerea de la un stadiu inferior spre unul superior.ns#.S. ruarFa raprelorde limbaj se are in \Fdcfe arir lar rrd clpre\i\a.r indicdtor. aici nu includem fenomenele trecitoare pe care 1e put(. I.e.rrbieite. subiectului. e\ .ifesta Si ta indivizii cu o (t(.lienumai rflrf lor in ptan jnt€m. date diind suptilitatea rnbajului si suple(e. o extinder€ verbale lerd si aibe un continllt adccvatr tr sigur. trcbuie sA reounoltj. care sb permira erpr:marea Si proieclia persona[tatii cu toate atributele aate valorice. logoreic.rFr.j ce.st.a Lr nnrtintple r..rii resoecl.*i'r**[iti'sil{[i] . \.rltntile act!tui grafo-1exic i$i plrn amprenta pe lr. in dirp4ia cu]tjverii frumuse\ii 1im_ bajuiui. de modificarc. $i ea poate ti apre(iaLdnu nJmai dupa exprimarea iLl. oezvnlrdr. ."i. Acest lucru este pe deplin posibil..f. gdsi . mod n€gativ formarea abiliteulor grafice.esr pr. dar si dupj.. C()nr pFhensiunea LimbaiulLri csle u..Iii+inq[th* jr *F".:?#:'i.tiiii.g: hii. chiar daca ar $i sa luim in considera.r voltare normali in anumite condilii cu caracter perturbator.arc enereiile audirorului. ce tulburdrile vorbirii oraie sc transpun in scris ai inftuentoirl r r. REZUMAT HTtl'.a dezvollarii abililalilor \erbalF.f +..utui fara de corecrjtudinea boealia vor_ ri b'rii.de acFmenea.. *r.."#$ #**$ffitr'***i i:'.ffi' 225 "l:":.ultuj-ali.it.u vtrstple inainiatF."8 ['l'iii".a cre.rl.. l numi epifenomene !i care nu sint specifice cateborici dislc\()-. grafiei. rransformi fersonatiraiite.". cit Ei cea impresivi.ri:1.oezlottaFd la_toli oamenli. a unei adevaratearte in minuirea limbajului. i".h:"*-i.ti.r . n-Lmii 9i sicotut revolutiei teh-nico-$tiin!iljce.l.

ca acesrorad. iL'lburirile la{o-gratice s nt rapnrlarc ta o seric de ia^tori (rrLr.-::. ca sr.rlti \inr "uslinLr^ dc o inrensj. -aspectele lin crt si ccle care se incadreazr.nc. $i (rdl. generala. cub:e. orgdnj"4re..e dc o Dafre.uritc inletccrJlui . specific c na\bzblorilor. in \rr.r arli\iicLca respt'li\a si intere.' . (hjar Lu caracL. osriliei :n. ldciljt. Dshojogi(:.. sindir-d. est: qeu de preciTat.ori si :'^.ri \alia pcntr. carc se reJerii la (t.suoIn. se.ihologica a.rIi \erc metodotogiaprcdari.ta indiv dulLi .Lii in er1i.rlru descmnaraa tulblrarilor grafo_leiire. .". mcnrronatj lar partc din categoriasubicctjvjtarii.u carp o. 5e porn^ile dF la ideeaca in lireraLrrra specia_ dF rrrdtc. ltleralura dp spe.'rLrrdrr tJn.l mcIit.. a ..:.'i.trdsaluri emo(ionaFa i\ eli pozilivp. ..!rr. ToLi ra. a.rrbale.az.sgrai.lY-|" 9. m._ pele respccli\e raporrar..rir+rii ::Jl::*. e\dtLrdrr\c5i ri\ctr.rl al III*Iea este destinat teminologiei. Ia diliculralile create dc comple\itatea irmoal.nedezvoltare maturizare..rrt*. . l:._9::l9l . e.abit ca dcr:viraler grafo_tcxic.unor faclori care. volaareapsihic.rere.nd act I a .. once-pLual rI ir. Insulj (it mai bire $i mai IepedF noite achizilii etc.atologia in marginal.ri\iratii ir retcdiui: din acesl prr(t .5i ta \ir.mporranli sini cp.ti\I.upit. copitul de crin $i d d.rre maicsrrid I .* Capitolr...rorri.ij jlf. (unoirinlclor neces...Ei.Ln pun(L nou adus jn dis. iar pc de atla parte.vejn sistemul psihic uman $i in subsi"temul per\onat'ta(ii. sc sUbnrdoneaza_ in loare planxri e.leror \i ierarhiza.alorulur. raprc/ef tbritc. p-dagogici ).tLrlLi o.dzi... Se disring. rotodati. psihop..pd .mut. imagrna a er. prir rragilirdFa lira-.nFrrl aL:i penrru irsr$irea scris-ciritulLri atb_recrr ir (oDr$nurll.ui \ubie. incil i" .r 226 ffi .. (li mar.idr cei carF . por provoca difj^uttbii in ior.pla.Dintre arFiLi facrori. etiologiei tulburi_ ril^r s ris-cirilului-si tracar'i (3drulLri .$i in primul rind la dcrvolrarea jnt..7o pro..r gi se in.ulic se re_ t: €lrJcrL'ra p. eriologiaesrc arit di variar. in spccjat. mdi .."i.rn" condilii. de\in mai bogareEi mdi organi/atc.l. I rau lrn de catcguria[a^toritur ooip.rr "inr DUnctde vedcre psihic tizi(..ialjtate vchiculead rLr o plur€lilata de rPfmFnrp. b.rului ca $i alir jdinil. dezvultdrcamutri^a generala a kinestezieimiinii.ri\it.. .lronali.dF d lurma.e de normalitatea $rso.. nrlolul achiriliilor verbale $i calirareacondJirFi \.d_ rca deprrrdcrilor de scris_citit sau tutbrrrari alc aclelor prafu_le_ in vedere .\F al...1"ii"ii orsre\^-d.i e:te apl ptsrlnr desJaturarea.t lF. t_srprem"r.i de exigan\a in rdporr do acrivirateadest.Farcd gasirea unor (oordonatede incadrdrp a rurourar'tor resFect. e1ilr cu (drd(ter S. Irltur.rcxrcc. ca-ii prin oFrcrrorarcauror tun(\ii psihice.csele rognjt.. li pentru sjstemul Bra:llc.. carF pcrLnpli e.

ultima directie privette o probtemd mai putin abodati in tiri,fl, tura cle specialitate, specificul tulbur;ritor scris-citituiui in l),, 1,. psihice. Pentru a se elucida aceasti probleme, s-a luat in corrsi(l(. ralie nx nuqrai situatia de expresie a citit-scrisului, dar ii cox,t,. impresie, de rccep{ie $i de raportare a comportamentului genffrl la cumponentele condui[ei ]exjco-grafice. co.sidera (a tJIt),rr., Se rjlF scrjs-cilitului lrebuip legaLe. mod nemjjtocit. ctc pFrcnrdlirI in tea bolnavului qi considerate ca forme de expresie $i de proiectarr. a conlinutului activitSlii, cu toate modificerite din struct;ra sfcr(,i psihice aflati in stare criticeModxl cum sint transpuse dificultelile din vorbirea orau, il scris-citit $i efectul 1or asupra formerii deprinderilor grafo_lcxi.,, sint analizate in capitolul al V-lea. Se subliniazd reutia direch dinlrF \orbirca orala )i scrisS.pc de o parle. iar pe de alta parl.., tulburbrile \orbirii pot de\eni cauze atp distexo-disqraJjei. Cdpirolul al Vllca e"te con.a^rarrcrdpiei rulburar-ilor scris-.jtitu_ Iui si este padea cereia i se acorde o ma;e importante, dat fiind ne\oia "lrine.nre dc re.uperare si inregrareso.io-profosionald han. a d'.apa!rlor dc limbaj. Metodelesi procedcele pentru corectarea di". $afiei si dislexiei sint impArtite in douA cat;sorii : metoale si Dro..de.,.u cJraclpr g.neraL.i mprode.i pro,pde; "u "aracrer s;";iri" logoDedic. Dar ir apti(ar.a tor LrebLriF \e rina seamadc u spcjH ca dp fa.luri..prinrr. carp I simotomdrotogia diaCnosricut .; diferen!iat. natura eli'JiL'gi.i. nivelul dez\oltbrii irsihi(e. virsra logoparulLr.. tr:irea acesrurdrn planul persunaltatii ii altcte. Ullimul capirul. al VTI-tea. turo deslindI anali/pi reialiei dirirp vfls-cilit si pprso4alitate. Scrisul esic o manilecrarea lrasaturilor de.p.r.oaatirate ii dereglajea_ glatismului este rr5itU. in mod \pe_ c'1,c, d. I p.are persoan5.Relalid dinlrF s.ris_citit personalitare $i .rpea,,a o viTiune complexa asupra limbajului, cd proies dinamic. cu vdlcnre mulliple in pFr"onalitatF semnifica\ii maiore in com_ ii portamFntul Lman. c.r .cFre,,a limbajLr'ui se intcrcondirioneaza, .\'olulia personalirer;i.i .Lr regtajut (omporramrnrat, ajungind ta modele activc ti (o.$tient (are se e{prima in plan actional. se rncheie cu exorimared optjmismLrluicuroruldi in "!u.Tarea cl|('enla r.rapiej togopedice in formarea unui .limar de rultivare qi a cor€'ctitudinii ti frumusetii limbajului la togi membrii societiiii.

NESUME
I r ait P un pr oblam ' dir f ile ( l LUm plexe i les

rectement le probldme, ces troubles so lerlurc cr avec la rolarior dvnamiquc q '' de rlF.r:tLrrF ;;;i:iit;;; orale a iexprcssion ecrite ll sdsit en lait d'un il li";;.;..i";

urF r lTi'ii: a" ,r.i,r,r!' 1..'ii,*-rc,, er,rcu

LF pre.Fnt l ra\ail

"1';,ii, Ji'l;:""?::

';iJi:;,'Ji\r"li":."H;. ::'"ii::"X"sfl l*";,f'n*;':" avoii corrlgdbien d;s cas de rroublesde lani:ir,i i-","r".."'p.".
q"i tran'parait lout au rong d'e l'ouvra€e' .-i..t"""; - ie trarail comprend sept chapitres auxquels s'ajoutent unc In_ 'r^;;, part non et aei Concttilons; chaqlle ch-apitt€ Iait la t."a"J."

"''l,li.lf'el":?" Ti*llti*1lff :::*;:*'"""h*'.ffrapport6es Tf acquisitions 3e.!"i": langage ar'rx dc findivldu ;;;df;;. -dl '$:;,lJi":i".:i3'it:"i;'"?f fllq:i.]ff x.qm"l,:;.* !'u lFs rr.aLionslras fories qul s eraonssenr ":1i ndpliF;" puur aulant,
rrc eL la lFcture a I momenLde lcur acqui\ilio'r' ."i*-r'"-i' \ur L" prPmie hapiire plrta sur la(quisitior dt langagFft pdf raFporLd r\ aLrres lo"lio's pc)'hrqJds ul' r'5or. "\nlu||or occasion combien fortes sont les diff6rences indir"".q"" a ".tt! aans I'acquisition du iangage et combien e1Ls d6penclent r.icluelles rte.rr, .le linrFgrit; d" analy'"Jrs de mdmc .".t"-"'t. a. "h",'"" les proorPs i la \ie d' chaqLr' oi" J.r 'u,lurulLr-rre "oiai,i".r 6voluton, tre langagc d6pend des autres foncii'aiviau. n ,-t" son iion= p.l.nlqu". et vicc-\crsa. tandis qJe les progr'c dan'.une direction slimul.,]t i acl,i'iite pcychjquedans son ensemble Levolution linguistiqte de I'enlant nomal mentalement esi marquee par des sauis quaiitatils et par des sauts quantitatifs, qui indiquent un progrds continu, tandis que chez I'enfant handicap6 mentalement

229

ou dans ses activites sensorielles, rn observe une dvolution (li . continue, marqu6c par des moments d'ar$t, voire de rccul. I-e deuxidrne chapitre pfdsente les lactcrirs d'ordre subjcciil , r objectif, responsablesde l'acqr.dsihon des m€canismes de I'dclitrr,, lecture. Les plus importants s'averent 6trc les facteurs qui conr mandent l'6volution psychique dans son enscrnble et, tout d'abor(I, I'dvolution mentale, le developpcment mot€ur g6n6ral et c€llri (1,, Ia main en particulier, le niveau des acquisitions verbales et Ll qualit6 de la conduite verbale, la qualitd de la motivation et l'ir)t€ret du sujet pour acqu6rir au mieux et au pllls vite ]es nouveaux 616ments.Tous ccs facteurs reldvent de la subjectivit6 de I'individu, tandis que sont objectifs les facter.fs qui se rattachcnt aLD. m6 thodes d'enseignement, au talent de I'6d cateor d crder un climar emotionnel-affectif a m6me de stimller les processus coenjtifs du sujet, 1cs comportements dvaluatiis et 1es niveaur. d'exigence eu , Aard aLr.(d, 1:ritFs dFploy,ies Cerl.aines eraper d acqr "i,ion cor communes tant a l'6c.iture-lecture normale (€n noir et blanc) qlr'au systdme Braille Lrtilisd par lcs non-voyants. Ces €tapes tiennent compte 6galement de I'age de I'individu, on souligne A cette oc casion que l'cnfant de 6 ans est e meme de faire Jace aux activitds grapho-lexiqucs tant du point de vue psychique quc du point de vue physlque. Il est rcmaryuable de constater que les activitds grapho-lexiques sont subordonne€s A tous lcs niveaux aux aciivitds psychiques. De ce point de vue, le psychisme de Ienfant prend un furl appLri \rrr lc devcloppemenl des a.li\ir-s c,,Rnili\es o I ppr.pDlrunr.rFDresenlotions. pr.. se'1richis\-nL p.nse-. imag:ndrio,r, et s'organiscnt, facilitant i'assimilation des connaissances et l6ur hiayarchisation dans l'6che1le des valleurs. Le trcisidme chapjtre concerne ]a terminologie, l'6tiologie des troubles de l'6criture-iecture et le cadre conceDtucl de la Drobl6matique disiex;.o-SrdphiqJe.PcrLant du Jail qLre les ouwages so"cialises mettent en rapport les troulrles lexico-graphiques et }es lacteum struciuro-fonctionnels, psychologiques, p6dagogiques et meme socio-iconomiques, l'auteur essaie de trouver les modalit6s d'intdgrer les troubles respectils au systdme psychique en g6n6ral et au sous-systdmede la peNonnalit€, tout sp6cialemcrt. Aux difficult6s qui ddcoulmt du caractdre complexe du probneme s'ajoute le lait que, plus que polrr tout autre trouble du langage, ici, Ies orvrages specialis6s utilisent une termiDologie multiple pour d6* signer les troubles lexico-graphiques ; par ailleuls, l'6tiologie est tellement \.ari€e que, souvent, il est malaisd de la pr6ciser. Le travail inhoduit lln 6l6nent nouveau - la structure psychologique de certains facteum qui, par leur lragilitd et leur laible orga;ia230

i$rih"r:'.ti:A+l*n:ri"i:'iltih

ir,ir]i, i:ijl!d};T[ii"$$silisif Hi:x",r.ra$ixixf qlll,;:, qu.on e.esrnsi i,-.nra.,*. ai l]il:,j::l "o**. :fl.JygfJi. .*iEl i,rl:n*n'iiu';i*:}i. l; ; mll:;r;'rr :',t;,T.r

'.tt="r:,g;Hq''#fg-h , ift
*irii*r'r r,'*I1 il'$ "i;: f##*i-';:.::'lll5" ";'fg ; Ft ru';;: :l*h\:*';r*: r"'i
"' -

#';l:i${i*}lliqt;i1i}$ jfi
uJqu, o","er"*"n,' liir...",. :lii,li ilfljll'i," l.:1,1";"i'l

qft-t' I :dti.:"'tii. 6#fu}5!:titi fi il'ffi:il,",t$+]t#..'l;#
2rl

ff i*:xi:i1r3*i:"ul':lir'::::ntin

i$'il!3i,h:;+[g*${:$ lli:"{i.f

rHli\ifrt$;r$:*5:*}i

andlvsp se rappone a la disgraphieel a la di.jjexieclansIe., ,\ it" d':oiUt(:menLdle. Chez le d. bitp mental. Iimagi d I mol n ,l,t .,r..,. pas toujours ornrne le r6sultat de l,interactio; des imaees acirL,,rl que, optique et kinesth€sique, ce qui rend difficite urie sr''nUr,.,.r, tlu mot lors de la lecture ou lors de l,dcriture. C'est pourquiri,,.tr,... le debilF menrdl. iilr'rirLrF-i\cturc apparait comme oisgoc:ieor, , (l.menls cnmD^sants:lc dcroulemcnt nonnal Jpparair uuul .,.r., dans .a sL,(a-,ion : l.s ,lcmenrs qlri assJfenLta ;imullan,.ir J,.,.r lolal-meni Ll;faul. Enlin. u1 ocrnier probl-me esr d:s,LLp ud . . chdp:tfp. IaiLlem.nt repre,enreddn, les ouvrag"s spic:dli5-s,! . , voir, les particularit€s des troubles de I'icliiure-iecture <lans 1,. cas des maladies mentalcs. pour tirer ce probldme au clair, ont (,11. prises en considcration les deux situations: t,expression cie 1,6crt_ turelecture, cc'la va de soi, et Ja situation d,imp;ession, de r6ccplron .i d. IF'rr"i .ons1a11 | .omporrFmenrgFfFrrr aux c.mp,. d sanrei up lJ (o.Llrire lc,\i,o-graphiq.Le. On a|rnrp l.id;e q re I, rouOle. da 1,lcf:tLrrol..r rrp ooi\Frl elre rdlrr, hH, r,"ces.aiien,r , a la personnalit6 du malad€ de m6me qu,eltes doi!.eDt 6tre envisa gilcs- en tant qu'e{pression des activitis marqudes profonal6menl par ie psychisme i l'6tat critique. Le cinquieme chapitre s'occupe de Ia maniere dont 1cs difficul, 1es dc I'c]|prcssion oral€ sont traduiies au [iveau de ]'€criture_leclurFl il orp.,. egdlem.nr la Ij"te oc l"ur! conc,lqucnc, s "u" r'a. quisilion Lle. mi,dni.ma grepho-le\iques.Or mel en e,;de-ce ta relat on dire('e qui 1;, I express;o.,orale ai Ie\prc-sior e.ri.e p: on souligne 1e fait que lcs lroubles de Ia parole peu.vent clevenir la cause des dislexics et des disgraphies. _ Le sixinme chapitrc est consacr6 ar la th6rapie cles toubles dc l'6criturc-Iecrura. L'autcur s'attarde longuement slrr ce chapitie car i1 cst necessaire de donner une r6ponse aux besoins n.(ents de r6cupdration et d'intigration socio-piofessionnele des frandicapes de Ia parole. Les methodes et 1es proc€d€s porrr la conection de la disgraphie et de la dislexie recouvrent deux cat6oo.ies: mdlhodec Fr pF-Ld,s gpnerdul: melhodps et proc;de- s;ecifiques; ]_alogop€die. L'application des uns et des autres exige lobservation de tout un cnsemble d'irlements comme : ta sympb;atoloqie et le diagrunic oitrp'pnci!. ta ralure de teriologie, te niveau d_udeveropprment psy.hiqre. le8e du logopaLhe. mank.re personnFl.lF la dont te malade vit scs disfonctions Le septieme chapitrc, qui est aussi le dernier, est @nsacr6 i la relation qui s'6tablit enhe l'€criture-lecture et Ia Dersoru1alitd. L'6criture est l'exprcssion de la personnalite et les ddrdglements graphiques sont v6cus diffdremment par chaque person-ne.Cette-re_ 232

d-n :.reFf Ie l.rga;e.om're taL;on --n," ,1.-rrr"-' n."- - ,- J1n:mlo'," 1'\ 'r rrt:rl" rm 'li. 'r ' ' r' 'l q'ri m"r'1u- o Lrn Ln' hd rr r,.in l ,'- " "'' i; o;;;oi';ri,r'' u 1at'5"t,, ' dp rron a\ m";' h. m-:n. lr L.n, r "" l l'n Llrr Je la p^r.. .rl:te,Ia..^lp-S'Jgt .11116r'r,'. pf, q" p- rr 'nic pa_ , r' er dtr lroner" " ' rit:o. q r 'i rprin r' d' r: p 'J d' l a r:on i. '-i" ";':;," i."'."if :r h.\c cur une nol,e opL:misle: pour..laulPur' "r'

.n.,,D"d rr , ,;r"D,r..,\;,F erficienirrL c. *r*,,, lol amb' an.c . rl l urP l l c qui oFr m r la
de ' oi ;n' r

,r,,

.r.r,,,.

1" ..r l " rgdRc, d cm bellir lcJf expr t ssr or

-Estructurado en cada capitr. las r\rf. se desanolla en intcraccidn con las demds funciones psiquicis. €stos son relacionados co4 las adquisicior.rlo.1 . y su evoluci6n en relacidn con tas dem6s Junciones psiquicas. los trastornos de la escritura-Iectura y su terapia.. tornos del lenguaje sobresale de todo el trabajo... Es. pero.. en tiltima instancia.r. libro analiza.iones del lenguaje.rnciart| por el titulo. ademis det lroblema enr.r Jundamentarlos mejor.e clemcntos de estaqnacion incluso rrollo dicconlinLo (on m'rchos RESUMEN El trabajo tiene como objeto un probtema dificil y compl(. rencias se hacen cn igual medida a tas dos actividades. .os que erpresan un progreso continuo.. de ]a escritura-lectura y con la conelaci6n dindmica entre el hrl)t I oml y el habla escrita.+u$$ffi#il :: m**H. un prcfacio y una conclusi{ir.. que la experiencia logop6dica dei autor en la correcaion de ios rrir. "o"".cipalmonte. vive el indifiduo... Pri. e\pecial mentc. se ponc Fnfasis en el acto grefico.. en siete capitulos.apitlrlo esta centrado en et desarolto del lenguaj. en genexal.del lenguaje del niio de intelecto normal manifestada por sattos calitativos y cantitati\. en coffelaci6n con las adquisi. 1.. Se pon-" de relieve -a ta vez.1 tr-ucturas psiquicas del individuo. miflr tras en ei deficiente de intelecto o sensorial se trata de un desa_ 234 m+s******'m m*{'[+h$rfiq g$**$$+n-* :T. para po(t. r los prograsos logrados en determinado lado imputsan ta activiaait psiquica en su conjunto. y de la esc turaJectura. Con estc motivo. Ios aspectos de 1a formaci6n y evotuci6n de tas {. "r. El primer. Hay un cariicter especifico en la evoluci(ir .. un cnsayo cte srl lesis del vasto dominio que se reiiere a tos actos grafo-16ricos.gt#$* '*i#iFidT'i*i'**#if. t(. se destaca cl hecho dc que las diferencias individualcj son muy evidentes en el desarrollo dei tenguaje y dependen tanil) de la estructura del sistema nclvioso y la integridad de tos anali zadores.que el teneuij. como tambi6n de las condiciones sociat-culturates en qrj(.h . niendo en cllenta la relacion entrc la escr_itura-lectrjray mitante aprcndizaje en el proceso iDstructivo-educativo.

rdl.:#ihi:ri.".Licas..td a ld ppr-o"dliddLl de sialeraalos como formas de eripresi6n y pro.1:.r#hrl:i*.ra oir.ii$."i*f:: :"J..n:r:.h.*::*:lg*".* i. jrir 1".e1 especifico de los trastornos de la escritura-lectura Para clucidar este asrLnto.'j. El sexto capituto est. sa rcf.lr.l. de recepcion ].rij:irrl'"j.i!.'ilr. s|. ::r'F.i.:::'"i r"..incl:rloen -J' un ..i.:-"'.. "J:i#l' \T?."".. p"ro roare.1:."-Tdif iii:ii{.xx""::r.:i"Ji'.:i. en consicleracion no .u: td.i:.*it: "rt . 236 . la indole de la etiologia.'Xi"'* i-i.:i%-lff:" presentes aspeclos ros rcierentes ia nora .ioi_ R.rurp\.. ':'":'"'":"* i. la sitltaci6n de expresi6n de la lecturaescritrira.i.r." ryiff .ilT"#lifiJ'y:i:iii":iTi1:i:. halla en estado criticoEl moclo cn qL.]r)s procecLimientos correcci6n de ta disgrafia y dislexia estin divide iictos en rlos cat€'gorias: m6todos y prccedimientos de carecter gcneral y m6todos y procedimientos de car:icter especillcamenlc logop6dico..s:{'i:iiir":{:Ti:iif :.nar=e man.*liii:. los irastornos en eL sisl'nr:l escritura-lcch1ra se manifiestan bajo iormas especificas prro lnILr' Brailip. :"Tf..:ffi*i.'i:i":.":'::"1:1.f.." .n.$ri. Consecuentemento el r:roceso de la escritura-Iectura se presentar en el d6bil mental' clemFnl"s comDonFrte") s" crPa la impr. iJ":""? 1".i..'i J':fi .re a t..t. .vccci6n del contenido de la actividad.::'..irrJiirir.".61.r-ma habilual.l6i::.."* l.".usion.|i.+:{. en Ia escritura.:lj:". i.g.""{"{.se toma cn lai enfenrnedadcspsiqr.:ei:"'.::. 6pticas y kinest6sicas' Io qrLehace dificil la iDtcEracl6rl sintitica de la palabra en la lectura o la reprcsentr ci6n onitaria..l hd'nd ural rrd'pa'd a"la escrit ra-lectura'y su efecto sobre la formaci6n de los hdbitos graJo laxicos son analiiados en el quinto capitulo.jir f: ijil :*'*:*iiri*ir n!e\u..{ir:i}i. por un lado. Pcro en su aplicaci6n se debe tener en cuenta una sene de iactores entre los cuales: ia sintomatologia y el diagn6stico d.:"1:. En el cuarto capituto se anaiizan tas manifestaciones dc 1os tras- L. *.:#j. y por otro' el h€rcho cle qLLolos trastornos dei habla pueden llegar a ser causas de la dislexo clisgrafia. esirucrura or:.r:n" q'r" lur lraslornns dP Ia e-. sino tambi6n la de impresi6n.'j:fl .1!."Hjit.et nivel del desarrollopsjquico' ]a 237 .1i:1' "i. de correla ci6n cle la condlrcta gcneral a Ios componentes de la conducta 16xicolrdfi(a S^ e.ir cesos sensoriares au.SJ:.iit*1.arrollo suLPsi\o-onsP.n el si. i...".:.y. orractivos.ritivos.". r! r la calidad cle 6stas depende de la experiencia de vida dcl d"i.*.i....""i1"".rt.rl*[*. por su fra€'tidad v dFoil or]]dr.utiro del cual laltan los 'lementn\ cle simultaneidaal que confieren unidad a todo el proceso L-a ultima clireccion se refiere a un problema menos enfocado en la literatura cle especialirlad.#riiliirr"+rT"i*.ion Llo e.{t$dnui*ilaqi*'*'j. Ld tFfc..i:r. unl":l:r:...["."*'r.. j... Se subraya la rclaci6n clirecta entrc el habla oral 1: cscrita.ia' y cLisleriia la debjlidad mental En el de{iciente mental.:..:1.".r'ti(l(' lil tura-lectura.?". l€rd or-lrir . y no discontinua..t"1?.:..::ffi'"f"::l :it" i:l.".i'i.ida" .l"ffii.".".r'rrrrd-lccturadebcrr d^l cnfemro y I unr"olacn.l"..." "". \-ar.a o.:":.*yr1. qu.i dcstjnado a 1a Lerapia de los trastomos de la escritura-lectura y es la parte a ]a cual se le otorga gran imporapftrmiante de recllperaci6n e intesmcion tancia. dada la ne<residad socio-profesional de los deficientes dc lenguaj€ Los m[todos .ii+}... J*::iI:::T*".Icrcncial.:ill..:$Tlf 1"".le...*.3.:l.T:flxi:f 'iiT'?l'i::"I":h:.iente v del modo de oreanizacion de toda ia estructura l)si(11r1(n' ia-cual" inttuve de moclo'directo en las adquisiciones de la c. liI!"J":T l'.. la imag':r' cn ile ta palabra no sc presenra siempre como unidad de la interar:t tt'n de las'imaeenes acuiticas.':.'"'. s-ffiadds d orros des f1.i. les oi'i.ra dirF.'."".)1!rffi. En base a estas caracteristicas.: .".si1}.uilddc' d. :. prupuFlo r la dis.Fn IambiFn forma" pdr'.l .l ..i"?..irac:ur Junde una pluralidad de tdrminos Dar '.i." i:. con toclas las modificaciones de la esfera psiquica que s.q:f.

Bc'r yr t r r c. ct sxr lcTc. l' r.rlI'Iqllt E pa3 B fi ' . el modo de vivir ios trastornos en el plano (1. ) 6! : leiicr Blit fl epR ar r' . El ult. r 3BI r r r 'I tpcliiI .ll. con vrr lencias multiples en la peNonalidad y significados mayores .i . qnt Bblt cf ieHut l 31nx rl ap_vrxenxioH x pacci\ lar p Bar cr ca ! ct st 3r c npl't o6pcf ellnt l I { R o6r a_ i c I qTenqr 1r xtlcb\la. r. r lbcr Rylor ] I 11\ {n locTot lr Lo\ r npo o r u.rilLr.' relaci6n entre la escritura-lectura y 1a personalidad origina r.' rxrJ rl cr (nertu4nqecxar oco6eHHocf l. lr opoB.riryNr3 B ctsrrj1 c peqeRbr\{n rpuo6_ rcre ufl \{n 8oo6ue n c xpno6pcr eHr lr \ r lr B ( ) 6nir Lcr fIir r cHt r r nucbila a rracrH ocl n.ul. ol( Jo no ri y.rrBlrcocpeaof oqeua sor ipyr np( J6r er \ {f . I r llx o] I noBpeM cHHl'lNl l our.' personalidad y otros.rcrle: rlpo6'1ei\rc x. !pecce.r. pi r6ora cocroHr r J3 ceNlI r . 'Lr ol yne" r ' r(.edad del log6pata. !. del grafismo cs vivido de manera especilica por cada perso..l a.rnbrosde la sociedad.a personalidad.c f renrLLr\rI cra' ilia\ 1u. r locr r r ocr faf iar ln3. llbllo li 3r Br car liaK or clpyt ir ) pLI l !i epR ri oi icucrci \rrri qe.1hIrrv trTe.)1a llocerrurcHa rpyAnoii rI cilol{illoii npo6. r qeHt ' cll. i! ] I or o cjloBa 3at . I l cDr3!r c 3r{\1 noIIIePfiutsacfcfl. 1p. ' . t s xof opbr r llpoxut saer ur lAlr Bxay! M .p)ul €r{ ri i qTel l ne n llilcbva u llx 'f cpant n.' i ypnbrx !| e\rci l H o orveLrae lcr . A xqe r r r ' cr asnr cr B ocHot sHoll lr r r paQ nq€cKc) M: leu Nloxlry rr|e.roBar lne or t salhlRr er lr pat sHoii\ clc .r(1yp hr{.rr. r aB.Iri peqr orpax cH Ha npoTr xer r xn uceii pa6or bl. r ccr eloBar r br acncI {r LI Q opl{xpoBaHr e l1 3BonI t ) rrflH ncxx{'{ecK[]i cfpi. La ginesls del lenguajc se iniercondiciona con |l evolr..nacrb r'Ielc KorpaQnqecxfix leiicrBxii. nbHO cr r B r t enoil Llr l( ' . r eKTyar r Hr . l.rnnpeqx qyB cl l iyr or ct . r . lio' f o.tf)rrrr!1x ncrxnqccI r JnI t pyr r I {qnt NI rn I I p0] pecc B o: 't nov l': lllplLr . nrr r. r r .. u! r f \ r u lpo6.L .re . 10 rccrc. estd destinado aI anrlisis rl1. a Tarix{e c ]lnHavfiqecfiI'IvI] oTllolltcHlltrlit 3'fo llo' r{exly ycTrroii n Ilficl'McHHoii peqbo. o\'t liari lacrfa tI oltouellne vaaoelllie\ 1. le\ ir .roronelnqec]{nii ontlT atsropa no cnpaBreHl'o napy rre.i rrer ca\1o 3al JaB n e.mo capitulo._. l.l visi6n compleja sobre el lenguaje. aBP.sBor r oulr 'r pe{r i pc6ir r Aa c ! ( op xoTopat oTlI eqcHa hat lef f Beilnbl\ lI ] x lior l. ! y fa6i rrrir a c Hnr e.c ] lpyr ou aic c oi l rror' l cropoR rrl .llur. lolr l- 239 . lMI r 'r cer icopnbr \ r r c. 1. una manifestacion de 1os rasgos de personalidad y el desarf. La cs.r r K n or o6ulecr B€ll I ycroBlr ii.. como proceso dindmico. B xoHcqHov cqeTe rrblrha cr'rHrert3lrpoBarh 06I]rupHy'o oo.a.rl " l eliTo\ 1.e: d r. r lr o peqL pe3Bnsr er ca B r ecHoli e3ai'r {ocBt llr 'l c.rl]ev 11nllrl. el septimo. P E3IO.. . le cl ri MyJrup" verBcr o llcllxuqecr ivr o lea'f e.rci6nde la personalidad y con el areglo comportamertai ll| gando hasta modelos acti\'os y conscientesque se expresan cn plano El trabajo concluye con ]a expresi6n del optimismo del autor en lo que concierne a la eJiciencia de la terapia logop6dica y a la formaci6n de un clima propicio a inculcar Ia conectitud y Ia beUeza del lenguaje en todos los mie. \1() llII-lllBll:lyaiIbIIbre fa3.r.' relacictnentre la escntura-lectura y l. ci 3B oJror{ }rn B 3at sucu\ {ocr t tor .r r nx nclr xllqecr xx O ynI iqnn.\'IE Pa6r.Jr lil condLLcia humana.

qro neKcHKorPa_ dlv r e ch . ..l':'j". ne/iarorgqecK x Il Aaxe coIIHaJbIIo-3KoHOrlrrlecKIlx ._ rTe..lerrre... a . l y$rlcBeHltylrr Il qrn3uqectiylo !e.3l ecrr B ocnput1Lie . '(c' ro o Pl rl ra rN B (rl o q e H rtl trfi r l ' apyuel l t{ i B .{brrocTir.3Bn1nr' "' .i * " .91.rl b nocr! l ! nH .l:.ciucopxo.u.lcgTe. 271 210 . ..i"aa'.iii".:'. n p e a c r aB r c Hur .i.rli B lpyroli rtrepar yp e .| erptpoaar f i l l 3 tIa{ t I I u f ix He p a p x l l 3 a u ]l n H a o c H o B a ItHuxpnTepl reB l { efi I JO CfH.111.. i r lt \ r r)aO qech l \ . B c e ne p c . . M b [r].l bl ocrx B nr_ .rrLrocTu.l'jlj"ji:1ii::ljr3:lx... n o c B r uleHt oii H a p y rx e H u tM p e q n . o6rqero ABhrnrcnbroro pa3Bqrllt.."ounnpvo':f"J"if. ap) |I ! | ||I | ' "i r t ! r r liii' iir r lr "r 'l . lccXuc *1 ii.r 3aRIrcrll' trntuno"o:riunecresuqecKux np''rlev rx .ri"r"i.. lr c aaeT c t pa 3 B rru c c n e p e p b l B a rl l } l c 6oJhrrl nu ko.Hoc'fr' 'rerioropLlx eo. (oropble [t llar6o.o.6 0 8 rre.".:i'{"'T:J It3 lltx' q-fo coKpauleHue rtrv'riquii -tlll.::ii "$'::i"":lJ".f i ":ii. I uq e c rB o re p v ItH o B a rt 0 6 0 3l aqcl l rs rekctrK o- :: mll3fJ :lr.x. nD " 3eaHHhrx cr{MyJnpoBarb nosHaBare.rrrs i ni cneur ia'l'! r or r q : i r ': { ' [p e rb e f ..ffii.. lra cxoHqeHrplPoBaH cneqlQntieafic"lcricttn itr. c oopul.:. y p o BH t p c q e B b rxfi p n o 6 p ercH l l l i It 1i a' l cti 1l r.:i'" .l'if. Bo BT opoii r . qro rxeclfiJrerntii pe66HoK c ncfixfl qecKoii n Ou3nqeclioii Toqer.'.ucIIoJb iona i o o rpov lr oe x o. vcp.O aHo Bp e Mc H H c e rl l M p a 3 " !n q a lorct 06r{l ]c aranbr o (T.."1?1t"ll. 3nqe cIto ropa3B x ' r r s py lin .l"d.ranLr coorlocrTcrr u c Bo3pocroM nfi]uBntlyyMa. lcI ( yct llll r r l! r llr ( I lr \ r ! l vroqH uTn."#il a 'rrcrrret' n cbiuoB qac.i " ..::"Tt?:THJ#:J..K u""u tro"u.".nri oecn.J.".. o6ofaqax)rcq opra rrfi sy r o' r c r .e. c o a H o i i cTopoH bl ..3.l u .1'.'''.:::r .l. b'. i1. r aB e o rrl e q a ro rc fi c y 6 l e K rl l Bl l b l e H o6l . b rp .ltercr K sarpvlxeuHqv.lornx r p en o )ta BaHlt Hc o6x o.' llr r l || r I 'I ' LI |'||'I | 'lr ' " enD oqH ocrl r ri c." . ir rJ.J.11:: liilll. cneqsQuqH oM A Jfl rre3prrrxj(..l .nol J IBn p o B Knn a H H o i r ]l e tre . ''" ' l l l te palype .rorIIenrn npoBoAfiMoii . r r y quc ny r 6 H c rp o M y y c Bo e H ri tu oB Lrxpeqetsl .r6qc aeqre. uqeBuaHo.JJ".i:1"?J"'.":::B:: ilil'".. oTnocrrcr Ir xareropua o61rax] . rrrcHHRrl nucbMa fi pas\{er[c xonqenTya'!IlHbrx paMoK np06"!eMa.!e H u e ..ii. )h e e .ra 6of i opr auu: aullr l 'r r t13_3aHapt uer l ii neKolol) r ii{ r 1Lr r 'LLrL r r lr i'r . .i.x. qro r "rlrreparype no cIIeuuaJbHocrIl rexcltKorpaQuqecxue HapyulerlnH lx or H ocq fcr K c ept u c T p y Il T y p H o -o y rIXq n o H a " !L H L0axropoB .fl . { r r e r uH i ( i v o u h o u J l o In ? Q .rr! 1. peqeBo ro xot s e.' ]rl ' ( cT BOnsre M eHr oB Cf ar r la q l l I]In J ' Ina a )K e c n e p n o a a M Hperpeccr..i::' "":l.rluJ.ilbHblc npoqeccbl cy66eKTa.ru c " q e H l n co a l i rc p h l o rHoctrct x K arero prrr1 cy6l.. H oB bI^{ r r '*r l r r lr r r r r r ' t crpyri ry pbl HeKor r ) pr 'r x lt r t t 't r '1t "t t t " 'n --toi n" ccnoi l .nn"" nu"nutnpv'n"" il.l..."' .i: .{TeJblloc] " '-*ii.t".^o. n ra)Ke norept fi.il.ap.. Koropr'Ic xacanTct vero-lo. ra x n B B apua T e n o c n c re n e BP a fi J q .91.rxor ' .".1iili.'ll:'l:ll 1."i:1":l .. leHut .: : cxcrrirQrrrreciian ra xoroprix cqrrarorct c'rrc'rLvnrqrc . * " pr" i " .o6.."". fi cIIxo_ Jornqecxltx..i ." lt::]!"i:.alecrBo "ri-u"'*ni".t *":"1!i!"t1' IIpoaBreHl. oco6enllo xltHtcr. n ror ilaxr. ":.'..i. x Bxh rr Qa x T opoB .."iil"T.-onr.qHcrpaoun.". Hexe.1'#.r* xii " 4.{e[ cI qccJiI I enAI t cr paolI .'iTJ. J anT.tt ' .D f irn e rr Ha 6 .:::ll*. c 3Tot Totr[ 3peHlrr IIIaHbI yMcTBeHHoro pa3B]trfi{ pe6aHXa o n u par or c a Ha c t i !' rh n o ep a 3 Bn rfi e n o 3 H a H r t..irHhti$ ru ocuouaui'.:l:li""."" .:ii:1i':'#" .'rec BexHbrNrrl u3 car o Tcr o Sr 4er o nc lr x nr ie c (o ro p a 3 Bfi rl i t. a n p e x A e B cero yMrcucrl lror o pa3!fiTlifl. ! ef q a fl T a x s M o 6 p a 3 0 M a e i i c T Bue no rH .op"il aHa. T' .' u r!o.::..l br'r ei r rii r 16"suvr pea<r sH" i x'<r lJrI p " rr: f) dr cr i r...e Qa(Topbr..eKrnBrrocrlr. llcxolHoti ToqKoii sB!'Itercq ror tpaK..* npoueccou: c'lyxoBblx'o6otlsrel]'Hi'l'-'-.iJ. *.:....:' J":111". qro B 3Toii nureparype 6o'1bue.. rr B gToii cBs3n rlorqep(nBaerca.'..d ..n.nrHocrs ii-tprt"""'t . *i'..l..o/ros.. noeBr eh e r chuiul I \ 'Lir i r r ir i Hanp rei r n.. np"""p."l. u. aaHhl)le .'".q fl o nL||K f i I ai] r IIcrxuqecKyrc ctcrevy tleroBel{a n oco6enHo B cy6cucleMy rltqHoaru co3aaHIIbIM cioxHocrblo npo6ncMbl.p e ..oxo.vr B U rB a b arp) r her r qt B dot \ at r pud '"' '' '''' ''i ' ''''' " {( ni l cl \ra ..i3""r. i. speHllr roroB K reliclrKorpaQnqecxoi .i d:.opo'". ? rr]o ol ' r H op]i Jl el P . r 'r r r n t" ' . r. r L. B ttttr H re p v h o ro l l l r' ..(..ro.B o o 6 p a )re H r{ err r.. apyLlell q 11e n'{o paQ r qeLh'l\ dop\ I a ol\ r r B uIv acl el bl ' x_p \ lelr lyuuPe rt i ' I npa lyivolpcH" llollJll qhui llr ll\ 'l"i'Ll u .l""iiliill"TT"f:J't:::..i ^. X. o6hIqH oM) B aB y cso cl l rrn qf er r r r u nx cb Ma ri a K B rre p H o -6 e !' ro M plaf i re .""'J.pnEu" R rRonhrur.i -xo upor" o6p" .ili'".Mn $ aEro p b r. r o.r ' lr B .:xliil.lt ' otv.o ollc I oq' r uc no B e re I..n ts r'.rstotc'tHa QoFe o6qnx Hap vopr!ororlueixoil' crpvrilvPHoii u Qvlrt'11:.' " H aA H c.crl rl r!rr rt' qre t x xl i cr. c noc o6c T B y l{ )q re p a 3 Bu rn ro ]Ia B L th o B srxx $aliropoB tBJtlorcq re.inn i .| efefrl npl H c y66e ri ra l i r ar .. r aB r r o.tx r' o6pei e u rft n r .H napyi'e. ao6aB.:"lt""l:1.fi":::i*ll'l'. ""i"il3l"J l ...scH H oi r.. r reer e.* " .r.. iu l { b rx 3 i l a n i i n v a c fe p c T B x neaarofa B Qup: r ipo R r'fu no.rr!i]t jlucieKcfin fi . r oc r o n o l q H e H a Bo B c e ' ( n rd rra x )vc.".re | )p o B e .'i"r"l.'lbHocru B onrrMaJbrrbix yc"loBnex.'--r'. "'"''i".rrrB rrLXqel r..

il Lnt r nllr ioclr r r ) Bo. e i i n p u: laar c r oc o6o c 3 H a tl e n u erI3 -3 a o c T p o i i H eo6xonrr\{ ocrl lpc l yf lep a q u u nr lq c I I apy[re H x t]trrl p e q u r l l x c o U ra.ra Bl )tc .. t .fc.i l .t r ! lc bv d n p o rB rrn )t. '" \ r oae.!H 3 u poB ar r rBr f lr .. .. qrerrn.i. L. " . nplrpojly 3THor'rorrrIl. Bo 3 p a c T !' ro ro n a Ta. n nMrrpeccuBrrar..l rc r ex c f ill n Ifi c rp a Q u rr. . r r r t cr r r 'r ! | r ' | ' .r.1..]bH o-npo0cccfi o. r r e H rs n ri ri c h M a n p k n c rx x.xpeccrBna9 q_retrnr nficbMa.r) R I I . noc.''.. t c H l l fi . .. L r i.j r. fl p u q x npuM eE er r rJ H a A o u v e r! B Bl tAy c e p n rc QaxTopoB : A 1r4) rr QepeilqllpoBaHHue c!MiITovaTorrorxrc It AuarH03. Tot rtro Hapylxennq perlu \{oi_\7r crerr) rif r q n ro r. q ro rre fl o c p c a c T B e H H o re r rra npl rof)| f L..]rL er o ca rrro e..' . uer r 'A . TDerbe rraflpaB.' .rlUqHoC. l l l e cra q r .a. /'(c.. Ir lIllCbI{a flaAO Caa3htBaTb IIenOCpeICTBeHHO ..vj\ t. Hepa3pbr BH o e o c n p o n 3 Bc Ie H te B n f i cb\l c.. i re p a T y p a D o c n eqna.:l yurenu . ! ' ' .. i .r L l r 'L tl r L r r r L ' I" LrL \i !r\ o rl I r I i I N r| | ' I f n I )i ' L l ' r' i LL ! r TJ{BH a {. t a He B c . qro 9Tor npo{ecc nocreneHrrHli. npuaatolrlrx BceMy npoqeccy xapirh. .cocraBHbre qacrr. t H c tp a 0 rfi n p x y !tc rBe H o i otcti . n orul l ti ropLIe BcTpeqaroTcr B o6lrqlroii cncrerre.. ... B HeN{ ner 3. pr3 r :. r ot i | !l a B e _ 3 a e c b n o l q e p I{ n BaeTc9. y poBcH! n c ux nqec K or o p a 3 BrT n r. noclrejlHee HanpaB!. llre tsr.rocrHocrH. .itc \{errroB olHoBpeMerrrrocrn.. ( ( r l .oT t{r3 u cH Hor o onl.fc r.iraeT 3a'fpy{Herrfiblv cIItlfcTtr]ecKoe BX.(rrr r .rrrH Ntx l { rl H e c l e 3 l rre c Kux l o6pa30B .1 c loBa v fc 0.. Oo p v b r.U B o 6 .illoqenfic cjroBa B qTeUItc . Ka i e q I tcl B o B .t (.rrcacHrlr 3roii npo6.ero nepexnB aIJII' B "iINqsOTI NJ]AHE T T.. cTopoHa t Ho pertcn llf91:::."ir. 4. 3pr .o rnouleHut o6q e ro n o B e l e n Il ' I x c o c ra BH E ]M qacTrM. ]r or p € On q ec K oio noRe. ! | | l ... 1( . Io n o n s .rcckn)i 3r6oreB r I' nHclvav ae6rr"'Ia npe/tcraBrterca npoqeccov. 1 . rra.i rrrr r r ue 0( ) pM x p o B a H n ere n c u Ko rp a o l l q e cK nx H aB bri (oB Ha npo a H a.Horo ufiTerprpoBaHfir.*:".tbHLrii.{bHocTu lecvorpq H:l Bce rr3MeHerr{9 B cTpyKrype nc{xlrvecrioii crFepbI.r obrllero xapa(Tepa rr rrerollEr u llp]ieMr. rr rrr L rrr.tro H a p yU l enn. 1 .\r.le Ilc r\." . I n S. r . .. a c trpyrori cTopoHl.1eM6r 6i.' rto fc ..i .A.o rra e . c -crctr IHc r ehc ' f lt r i. e cHcre\ r r t bf r ii. cne4rion.lerojlt ! r npneMLr lroppefiqnr ancrrcricfifi d II'ICrpaQrq Ae!'rrrcr rra ]lBe 6oJLtu}te riareroptu: Merotbr n llpfieML.r1o. eneqar.\..'re:loBare".rcHre3arparrrBacr npo6licuv..!a crn r r r eHf if i ll nH c 6 M a .l .r(roD ()r-)l l Lof ana .vo r f ix B.c oIH oi r cTor l)oH6r.t.. nurx. Cn o co 6br nepeHoc a H a p y rx e H u fiy c rl o { p e q r B rtreH re n nl l cr.q B c n e u j tQ q c . fl 3.l. l. lr .1.rcLr r r.tbnolo II paccMaTp BarL lrx xar( 3Kcnpeccllrt ri npoeriqltIl colcpxaHnfl acn T. nenocpcrlc.r.. r Li r r ()tl yr ror r n or r ol Apyr r lpyr a' co3'r lr uiLt Lr 1) L r I i r L r r ' ' ..rx 4ro1..Ihto C 6o".!eilrc.' ' .rBennoc o. B . lnur lt 'r r llr r r ( ) Lr 'r r L l) t i! r r lr r iLr r Lr L '! . Haxontueiict B xprlr'rrrecxoM cocrorHxr." .fHolxenre Mcx!y ycTnoii ]t nncbMcntlo]i peqblo.. '.. ftaKoHeq.(.ft' rc..-.. ' .rI 3aHn 6 rx ctr t y x ot s lt x ." i . f -r3 n l e i .to.' . r r ' u olr B! 'if 'Jhbf r r "u6\ o r vu' r 'ion\ ir lr onJ "'t r "r r 'l .reK cfi .r!r..3a 3r0t."'. B c B e T e3 rfi x x a p a xr€pxcrrr\ r]i r )\rrL f f ir q ..lac.j n. ' Kvr br vpbl r t r pacor i'r pcI I n sccx r r oBr 'r . . r.fep iic . .re !. C . Ko-ro p yro \enbuie B c er o rr3 y q a e l !..tbH ocTn: l c ci I lrI Qn I{y n !py r r eir ir ji.{rro rororrear{qc c lire .. r r .'reirHLIM ra a no3ToMy co3/.. lT a n u u a n o T c l l o c o 6 a o fra n rr3 atl u! ct0 tJ(ri r tL I rrqecri o u c T py K r y pH. Rbr paxar cu\ nect | | yBFo\ I 'o'r r ' r np+' ' l l r. ii ( r r '. ' r r s a noc B rtJ l c H are p a n I' II rre p y l IIc IIIri i!rerrnq nrcL\I a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful