Universitatea de Nord Baia Mare Facultatea de Litere Specializare: Asistenþã socialã Lucrare de seminar Student: Cristina Cacior Bistriþa

, 2008

Universitatea de Nord Baia Mare Facultatea de Litere Specializare: Asistenþã socialã Lucrare de seminar

Student: Cristina Cacior Bistrita, 2008 2

Este deranjant cã o religie care a revoluþionat statutul femeii este denigratã ºi consideratã ca fiind regresivã cu femeile. lui Isaac.1 În occident Islamul este considerat simbol prin excelenþã al subordonãrii femeilor. 3. 61. Femeia în Islam. femeia este perceputã ca o fiinþã omeneascã. în diferite epoci. 3 . Bucureºti. 3 Dr. filme hollywoodiene ºi mass-media. Ed. privând-o de dreptul de a acumula cunoºtinþe religioase ºi de dreptul de a lucra. Acelacare doreºte o alta religie decât Islamul. permiteþi-mi sã încep prin a clarifica faptul cã Islamul nu reprezintã numele unei credinþe unice. Moise ºi Isus Binecuvântarea lui Dumnezeu fie asupra lor -au propovãduit aceeaºi credinþã. lui Iacob ºi seminþiilor. ori de nevoie toate creaturile din ceruri si depre Pãmânt ºi când la El se întorc? Sp une [Muhammed]: Noi credemîn Dumnezeu. pp. Islamul supunerea totalã a omului faþã de Dumnezeu -este singura credinþã în întregime revelatã de Dumnezeu de la începuturile omenirii. Yusuf Al-Qaradawy. Taiba. p. 2-3. Însã aceastã situaþie a fost cauzatã de absenþa înþelegerii religiei ºi nu a predominat peste tot. cu siguranþã. În acest document reprezentat de Sfântul Coran.3 1Meududi. Ce înseamnã Islamul. Taiba. Taiba. Avraam. precum ºi în [cãrþile] date luiMoise. mulþi alþii nu ºtiu ce spun cãrþile religiei lor ºi altora nici mãcar nu le pasã. Ei chiar i-au interzis sã meargã la moschee pentru a se dedica adorãrii ºi studiului. 5. de vreme ceLui I s-au supus de v oie. 4. pp. Ed. Coranul clarificã cu prisosinþã faptul cã.INTRODUCERE Pentru a se înþelege corect contextul prevederilor referitoare la femei în Islam. Bucureºti. în acest caz ar putea fi numit fondatorul Islamului. Statutul femeilor în Islam. în ipostaza ei de fiicã. Unii oameni confundã cultura cu religia. de membru deplin al societãþii din care face parte. nu-i v a fi acceptatã. ºi el se vaafla în Lumea de Apoi printre cei pierduþi (Coran 3: 83-85). prezentatã pentru prima datã de Muhammed Pacea fie asupra lui care. Mitul a fost perpetuat neîncetat de cãrþile de senzaþie. articole. mamã ºi. Ei nu au fost fondatori ai unor credinþe care sã fie numite dupa numele lor. Aceste percepþie despre Islam este una dintre cele mai rãspândite mituri din lumea noastrã contemporanã. Bucureºti. Noe. soþie. 2003. lui Ismail. în ceea ce ne-a trimis nouã ºi a trimis lui Avraam . 2 Dr. au silit-o sã se mãrite cuun om pe care nu îl plãcea ºi au închis-o în casã. Sherif Abdel Aziym. Este adevãrat cã unii musulmani au nedreptãþit femeia. musulmanii. 2008. care a eliberat-o pe femeie de trista nedreptatea ign oranþei preislamice. înzestratã cu o naturã femininã. lui Isus tuturor profeþilor de cãtre Domnul lor. Doresc ei o altã religie decât religia lui Dumnezeu. 2008.2 Noi. avem un document divin care onoreazã cu adevãrat femeile ºi le trateazã corect. Noi nu facemnici o deosebire între ei ºi noi Lu i Ii suntem supuºi [musulmani]. Ed.

Islam. adicã în Hadisuri. care a avut rolul de a delimita relatãrile profetice autentice de cele mincinoase4). p. Ed. este (4:17) mai bunã înþelegere a textului.Pentru cineva interesat sincer de adevãr nu existã altã cale decât sã apeleze direct la sursa Islamului. divinã (ªaria). adicã la Sfântul Coran ºi la Tradiþia Profetului Muhammed (Sunna. ªi nu spuneþi Trei! . Credeþi. 7. în Dumnezeu ºi în trimiºii Sãi. încorporatã în relatãri profetice. Slavã Lui! Sã aibã El un copil? Ale Lui sunt cele din ceruri ºi de pre pãmânt ºi Dumnezeu este cel mai bun Ocrotitor [Wakil]. nici trinitate. Noi am pogorât Coranul ºi Noi îi vom fi pãzitori! (15:9). Dumnezeu i-a provocat prin întregul Coran. cu menþiunea musulmani Dumnezeu nu este Isus. (33:40). cãruia i-a fost revelatã acum 14 secole ultima carte divinã prin intermediul îngerului Gavriil. Singurul demn de adorat: 4 Abdul Rahim Al-Fahim. 5 *Liga Islamicã ºi Culturalã din România. 2008. ci aºa cumse descrie El Îns Unic. a apãrut ºtiinþa hadisurilor. Ed. care sunt spusele Profetului. Opriþi-vã de la aceasta ºi va fi mai bine pentru voi. care constituie legislaþia islamicã. Dumnezeu nu este decât un Dumnezeu Unic. Spune: Aduceþi voi o surã (capitol) asemãnãtoare lui! (10:38).5 la fel este ºi în limba arabã. grãind: Sau spun ei: L-a nãscocit (Muhammed)! . p. am folosit Dumnezeu în loc numele specific al lui Dumnezeu în limba arabã. aºadar. Cine voieºte sã creadã ºi cine voieºte sã nu creadã! (18:29) *În Coran se foloseºte pronumele Noi pentru a arãta mãreþia pentru aarãta mãreþia lui Dumne nicul. este trimisul lui Dumnezeu. ar gãsi în el multe nepotriviri! (4:82) Într-adevãr. 2006. cuvântul Sãu pe care El l-a transmis Mariei ºi un duh de la El. NOTE: *Pe cei care se îndoiesc cã Muhammed a fost ultimul Profet al lui Dumnezeu. În limba românã veche noi era folosit ca plural de majestate atribuit unei singure persoane pentru a-i scoate în evidenþã suveranitatea. Incomparabil. Douã sute de Hadisuri profetice. voi oameni ai Scripturii! Nu exageraþi în privinþa religiei voastre ºi nu spuneþi despre Dumnezeu decât adevãrul! Mesia Isus. Muhammed nu este tatãl nici unuia dintre bãrbaþii voºtri. cã pentru uºi. fiul Mariei. ce reglementeazã statutul femeii în societatea islamicã. *Pentru o de Allah. nicidecum nu se poate înþelege cã ar fi vorba despre o Trinitate. în urma intenþiilor rãuvoitoare ale duºmanilor Islamului de a introduce în tradiþia profeticã relatãri mincinoase ce nu îi aparþineau Profetului. 4. acþiunile sale ºi acþiunile fãcute cu aprobarea sa ºi care reprezintã singura variantã validã de interpretare a Coranului. 4 . Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt în lim a românã. ci el este Trimisul lui Dumnezeu ºi încheietorul Profeþilor ºi Dumnezeu este Atoateºtiutor. Dumnezeu negând cu vehemenþã în Coran cã ar exista o Trinitate sau vreun mijlocitor sau asociat al Lui: O. AMR. Oare nu cugetã ei la Coran? Dacã ar fi el de la altcineva decât de la Dumnezeu. Bucureºti.

nici prin lege. pp. 19..8 Astfel. 7 Amr Khaled. Golden. însã considerau cã femeia a fost creatã pentru a-l servi. iar alþii i-au admis umanitatea. p. ei au: o Aceeaºi demnitate ºi onoare din perspectivã divinã: Noi i-am cinstit pe fiii lui Adam.. cit. unii erau sceptici. Pe urmele lui Muhammed. o sã renunþ la anumite formule islamice de manifestare a respectului faþã de profeþii. op. a început ºi chemarea lui Muhammed la monoteism ºi la reformã socialã. Profetul a schimbat condiþia socialã ºi poziþia femeilor. le-a încurajat pe soþiile sale sã exprime ceea ce gândesc. dinaintea Islamului). A condamnat violenþa domesticã. practica îngropãrii de vii a fetiþelor era foarte rãspânditã înaintea venirii Islamului. egalitatea de esenþã. Constanþa. de naturã spiritualã. drepturile femeilor aºa cum a recunoscut drepturile bãrbaþilor. 6-7.. Pentru musulmani. pe bãrbat. Mai mult. 2008. Ed. Ea era doar o moºtenire. iar altele la vârsta de ºase ani. p. 10 (17: 70) 6 Harun Yahya. 12. Bucureºti. Muhammed modelul perfect pentru omenire.9 © FEMEIA CA FIINÞÃ UMANÃ Islamul a fost revelat într-un moment în care mulþi oameni negau cã femeia este o fiinþã umanã. 10Amr Khaled .. doar cu câteva secole mai târziu.n. 24.6 SITUAÞIA FEMEII ÎNAINTE ªI DUPÃ REVELAREA ISLAMULUI Femeia nu avea drept de moºtenire sau de proprietate pe vremea Jahiliyei (perioada ignoranþei. dintre bãrbat ºi femeie este declaratã ºi explicatã în Coran. 2007.7 O datã cu prima revelaþie care a avut loc la vârsta de 40 de ani (anul 610 e. chiar ºi în Europa. nici prin practicã. 5 .Unele fetiþe erau îngropate imediat dupã naºtere.) ºi care a durat 23 de ani. 9 Mustafa Ahmad al-Zarqa. Taiba. a respins ideea cãsãtoriilor aranjate ºi a acordat dreptul de a divorþa fie ºi din cauza incompatibilitãþii dintre soþi. p. El a promovat o viaþã sãnãtoasã. Unii dintre companioni ºi-au îngropat de vii chiar ºi ºapte fetiþe ºi nu aveau remuºcãri pentru fapta lor. nici o societate nu a recunoscut. pentru o mai bunã citire. excepþie fãcând fetele care proveneau din familii nobile. Înainte ca Sfântul Coran ºi Tradiþia Profetului (Sunna) sã îmbunãtãþeascã aceastã problemã . a garantat femeilor musulmane drepturi care vor fi promulgate. Cel Unic! Dumnezeu este Stãpânul! El nu zãmisleºte ºi nu este nãscut ªi El nu are pe nimeni egal! (112:1-4) *De asemenea. companionii ºi musulmanii -bãrbaþi ºi femei -recunoscuþi prin credinþa ºi evlavia lor excepþionalã. incluzând dreptul la proprietate personalã.. 8 Ibidem p. Fecioara Maria. Astfel.ºi i-am ales pe ei înaintea altora din cei pe care i-am creat. 27. Ed. umilã.Spune: El este Dumnezeu.

celor smeriþi ºi celor smerite. cit. poruncile divine îi erau date lui ºi soþiei sale. focul Gheenei (Iadului) ºi veºnic vor sãlãºlui în el!. celor care îºi pãzesccastitatea lor ºi acelora [dintre f emei] care ºi-o pãzesc. celor carepostesc ºi acelo ra [dintre femei] care postesc. (Coran 9: 67-68) o Aceleaºi responsabilitãþi sociale ºi religioase: Drept-credincioºii ºi drept-credincioasele îºi sunt aliaþi unii altora. Hadisul este relatat de Aiºah ºi transmis de Imam Ahmed (6/256). Dumnezeu le-a pregãtit iertare ºi rãsplatã mare [adicã Paradisul]. Profetul Muhammed a proclamat de asemenea: Ascultaþi! Voi aveþi o singurã divinitate.. ori de unde voiþi. op. celor statornici ºi celor statornice.o Aceeaºi origine: O. dreptcredincioºilor ºi drept-credincioaselor.. cãci Dumnezeu este Veghetor peste voi (Raqib)! (Coran 4: 1). 11 Femeile ºi bãrbaþii sunt în acest raport fraþi. plinesc Rugãciunea (As-Salat). (Coran 4: 124) o Aceleaºi pedepse ºi intrare în Iad: Bãrbaþii fãþarnici ºi femeile fãþarnice sunt ei unul la fel ca altul. deopotrivã unul cu altul!» (Coran 3: 195). Ei poruncesc ceea ce este cuvenit. 4. Cel mai virtuos dintre voi este cel mai onorabil în ochii lui Dumnezeu. (Coran 33: 35). precum ºi necredincioºilor.. Existã deosebire numai în ceea ce priveºte supunerea faþã de Dumnezeu. dupã cum afirmã Trimisul lui Dumnezeu: Femeile sunt surorile bãrbaþilor. cãci Dumnezeu este Puternic (ºi) Înþelept ('Aziz. Yusuf Al-Qaradawy. (Coran 9: 71). Nu existã nici o deosebire între un arab ºi un nearab.. cit. o Aceeaºi rãsplatã ºi intrare în Paradis: Domnul lor le-a rãspuns: «Eu nulas sã se piardã ni linitã de vreunul dintre voi. celor supuºi ºi celor supuse. În istorisirea despre Adam. voi. 12 Dr. Cu aceºtia Dumnezeu va fi îndurãtor. în mod egal: O. Hakim). op. opresc de la ceea ce este neîngãduit. dar 11 Meududi. 6 . bãrbat sau muiere. celor ce dau milostenii ºi acelora [dintre femei] care dau milostenii. aduc Dania (Az-Zakat) ºi se supun lui Dumnezeu ºi Trimisului Sãu.. p. bãrbat sau femeie credincios fiind aceia vor intra în Rai ºi nu vor fi nedreptãþiþi nici cât un punct. celor iubitori de adevãr ºi celor iubitoare de adevãr. Oricine face fapte bune.Dumnezeu a fãgãduit bãrbaþilorfãþarnici ºi muieril e. celor care-L pomenesc pe Dumnezeu mereu ºi acelora [dintre femei] care-L pomenesc. oameni! Fiþi cu fricã de Domnul vostru care va fãcut dintr-o singurã fiinþã ºi a fãcut din aceasta ºi pe perechea eiºi care a rãspândit douã [fiinþe] mulþi bãrbaþi ºi femei! Fiþi cufricã de Dumnezeu în numele cãruia vã conjuraþ i] ºi [fiþi cu fricã de ruperea] legãturilor de rudenie. dupã cum aveþi un singur pãrinte (Adam). Adam.. sãlãºluieºte tu împreunã cu soaþa ta înaceastã grãdinã! Mâncaþ te. 13. p.12 o Acelaºi caracter islamic ideal: Musulmanilor ºi musulmancelor.

E entul nou în privinþa acestei istorisiri. Profetul Muhammad a acordat de asemenea mamei un loc privilegiat. ªaria-legislaþia islamicã. Mama sa l-a purtat cu dureri ºi l-a nãscut cudureri. ci Satana: ªeitan i-a ademenit [sã mãnânce] din el ºi i-a scos pe ei de unde se aflau. însã el l-a uitat ºi Noi nu am aflat în eltãrie.. (2: 36) . fiice. Yusuf Al-Qaradawy. sunt egale cu bãrbaþii. femeile. p. Dr. am fost nedrepþi cu sufletele noastre ºi dacã nu ne ierþi ºinu Te înduri de noi. Taiba. onorând-o ºi punând-o înaintea tatãlui: Noi l-am povãþuit pe om [sã facã bine] pãrinþilor sãi.15 Islamul afirmã cã. iar înþãrcarea lui afost dupã doi ani. cit. p.. soþii. nicio vinã nu este transmisã fiicelor ei. mama lui l-a purtat. Al-Bazzar relateazã cã un bãrbat fãcea tawaf în jurul 13 14 15 16 7 ibidem. op. Noi i-am ului sã le arate bunãtate pãrinþilor sãi. 6 Mustafa Ahmad al-Zarqa. chiar ºi acceptând cã Eva ar fi pãcãtuit prima. ucru ne sugereazã cã Adam a fost cel care a pãcãtuit primul ºi a fost urmat de soþia sa.. constã în faptul cã nu este învinovãþitã Eva pentru tentaþie.16 ©FEMEIA CA MAMÃ Coranul accentueazã în multe locuri rolul important al mamei în creºterea ºi îngrijirea copilului. (2: 134.. pentru ca sã nu fiþi dintre ceinedrepþi! (Coran 2: 35). Acest neam a trecut. Purtarea lui [pânã la] înþãrcarea lui sunt treizeci de luni. El are ceea ce ºi-a agonisit. cit. Oricare ar fi situaþia. [suportând pentru el] slãbiciune dupã slãbiciune. iar voi veþi avea ceea ce v-aþi agonisit.. op. 2: 141). . Bãrbatul a întrebat (a patra oarã): Apoi cine? Iar Profetul a rãspuns: Tatãl tãu.. 12-13. 24. Bucureºti. [a «Adu mulþumire Mie ºi pãrinþilor tãi. pp. ea nu are o naturã inferioarã.sã nu vã apropiaþi de acest pom. doar ea singurã va fi responsabilã.13 Islamul nu stigmatizeazã femeia. în calitate de credincioase. 2007. (20: 115). Ed. p. Khurram Murad. 5. unele versete încã atribuie vina lui Adam: Noi am încheiat un legãmânt cu Adam mai înainte. aºa cum este prezentatã în Coran.. cãci laMine este întoarcerea!» (31: 14). v fi printre cei pierduþi!» (7: 23). (Coran 46: 15). Bãrbatul a mai întrebat: Apoi cine? El a rãspuns din nou: Mama ta.14 Mai mult. nu existã niciun mit al izgonirii din paradis ºi nicio responsabilitate pentru pãcatul originar.greºeala a fost a amândurora ºi amândoi s-au cãit ºi au cerut iertare: ªi au rãspuns ei: «Doamne. dar vorbeºte de asemenea ºi de diferenþele faþã de bãrbaþi în ceea ce priveºte rolul lor de mame. Un bãrbat a venit la Profet întrebând: Cine meritã cel mai mult grija mea? El a rãspuns: Mama ta. Voi nuveþi fi întrebaþi pe tru ceea ce au fãcut ei. în faþa lui Dumnezeu. Bãrbatul a mai întrebat: Apoi cine? El a rãspuns din nou: Mama ta.

a zis: Fii bun cu ea! Islamul ne porunceºte sã fim buni cu mama. Abdullah Ibn Amr Ibn Al-Aas a relatat cã o femeie a întrebat: O. El a întâlnit-o pe când îºi purta copilul în Mahser (o piaþã dintre Quba ºi Medina).» Ei s-au plâns lui Abu Bakr al cãrui verdict a fost acela cã mama ar trebui sã pãstreze copilul. alenaºterii sal e ºi aºa mai departe) . O dovadã cã Islamul se îngrijeºte de mame. cit. l-am þinut în poala mea. op. Profetul a spus: Tu ai mai multe drepturi. arabii erau mâhniþi ºi supãraþi de naºterea fetelor. este aceea cã o mamã divorþatã are mai multe drepturi ºi este mai indicat ca ea sã aibã grijã de copii decât tatãl lor. mama lui Asim. Un bãrbat a venit la Profet ºi a zis: O. Trimis al lui Dumnezeu. Un bãrbat s-a apropiat de Profet ºi a zis: Am comis o ofensã. dacã nu te mãriþi. Tatãl lui l-a luat de lângã mine. când era informat cã soþia lui a dat naºtere unei fete. sã ai o relaþie bunã cu mama ta. deºi aceasta nu este credincioasã! Asma a bint Abu Bakr l-a întrebat pe Profet de relaþia sa cu mama ei necredincioasã care a venit la ea. Omar a zis: «Am mai multe drepturi asupra copilului meu decât tine. Bãrbatul l-a întrebat pe Profet Acum am reuºit sã mã achit în faþa ei? Profetul a spus: Nu. acest fiu al meu a crescut în pântecele mele. Înainte de Islam. Odatã cu venirea Islamului a devenit recomandat sã ai grijã de mãtuºile din partea tatãlui ºi a mamei. spunea: Ea nu este atât de binecuvântatã de Dumnezeu precum un fiu. vreau sã lupt ºi aº dori sfatul tãu. nici mãcar pentru unul dintre suspinele ei (adicã unul dintre suspinele trudei.» 17 © FEMEIA CA FIICà În vremurile preislamice. Apoi el i-a spus: Nu o pãrãsi. pot sã plãtesc pentru ea? El a întrebat: Ai mamã? Bãrbatul a spus: Nu. apãrarea ei constã în plâns ºi îngrijirea ei este prin furt! . pp. Iar dacã vreunuia dintre ei i se vesteºte [naºterea] unei fiice. El l-a întrebat: Ai mamã? Omul a spus: Da. Omar a luat copilul de la ea ºi s-au certat pânã ce copilul a început sã plângã.Kaabei. de drepturile ºi sentimentele mamelor. Trimis al lui Dumnezeu. Apoi el a întrebat: Ai o mãtuºã din partea mamei? Omul a rãspuns: Da. El a spus: Da.. 17 Dr. se ascunde de lume din pricina rãului ce i s-a vestit. El a spus: «Mirosul. l-am alãptat de la sânul meu. chipul lui devine negru ºi ele plin de mânie. Copilul era înþãrcat ºi putea sã meargã. Ibn Abbas a spus: Omar Ibn Al-Khattab a divorþat de soþia lui dintre ansari. 37-39. aºa cã un tatã. Yusuf Al-Qaradawy. fãcându-le nesemnificative. patul ºi poala ei sunt mai bune pentru el decât ale tale pânã ce copilul va creºte ºi va alege el însuºi. cãrând-o în spate pe mama sa. deoarece Paradisul se aflã sub picioarele ei. unele reglementãri religioase au neglijat drepturile mamei. 8 .

când este întrebatã. El este obligat.» Altul a întrebat: «O.» În relatarea de la Aiºa. (Coran 42: 49-50). El a rãspuns: «ªi cel care are douã fiice. cãci Noi vãvom da cele de tât vouã cât ºi lor.. întrucât zestrea este dreptul fiicei. mulþumirea lor ºi nemulþumirea lor.Sã-l þinã el. El este Atoateºtiutor Atotputernic ('Alim. Conform Aiºei. pe când alþii îi permiteau sã o înmâneze altui bãrbat care putea chiar sã o omoare sau sã o posede. de asemenea. În plus. Un bãrbat a întrebat: «ªi cel care are douã fiice. sã fie tratatã ca un cadou de la Dumnezeu: A lui Dumnezeu este stãpânireacerurilor ºi a pãmân ui.» Eu am continuat: «Virgina. Trimis al lui Dumnezeu?». sau sã-l îngroape în þãrânã? Ce proastã judecatã! (Coran 16: 58-59). ºicopile ºi-l face sterp pe cel pe care El voieºte. El creeazã ceea ce voieºte ºi dãruieºte Elcopile cui voieºte ºi dãruieºte El bãieþi cui dã El ºi bãieþi... (Coran 81: 8-9). spunând: Tatãl meu m-a mãritat cu nepotul lui pentru a se înãlþa pe 9 . la fel ca un fiu. va fi protejatde ele de Focul Iadului . Nu are dreptul de a o vinde sau de a o face proprietatea unui bãrbat în niciun mod. s-a poruncit ca o fiicã. Coranul îi acuzã.. Controlul tatãlui asupra fiicei nu depãºeºte limitele educaþiei morale. de asemenea. o. Trimis al lui Dumnezeu. dar cu toate acestea le trateazã bine. aceasta fiind numitã în justiþie cãsãtorie vacantã . dacã tatãl omorâse fiica altui om.» El a spus: «Tãcerea este permisiunea ei.. Dumnezeu îl rãsplãteºte cu Paradisul pentru mila lui asupra lor». este ruºinatã ºi rãmâne tãcutã. sã o întreþinã pânã când se mãritã. dincauza lipsei . El a spus: «Oricine a avut trei fiice ºi ºi-a demonstrat rãbdarea în creºterea lor. în ciuda umilinþei. Când a fost revelat Islamul. În acel context. zicând: ªi când fetiþa îngropatã de vie va fi întrebatã pentru ce pãcat a fost omorâtã. . la fel ºi în ceea ce îi priveºte pe fraþii ei.! (Coran 6: 151)Unele reguli vechi îi dãdeau tatãlui dreptul de a-ºi vinde fiica. transmisã de imamul Bukhari ºi imamul Muslim.. Qadir).sã nu-i omorâþi pe copiii voºtri de teama sãrãciei. nu al tatãlui. Tradiþiile arabilor i-au permis tatãlui sã îºi îngroape de vie fiica din cauza sãrãciei actuale sau presupuse sau din cauza temerilor legate de o posibilã ruºine pe care ar putea s-o cauzeze aceastacând ar fi c rescut.. dar cel care are o fiicã?» El a rãspuns: «ªi cel care are o fiicã. Într-o relatare a Aiºei se spune: L-am întrebat pe Trimisul lui Dumnezeu: «Sunt femeile întrebate în legãturã cu aceastã chestiune?» El a rãspuns: «Da. Profetul a promis rãsplãþi mari petru cei ce se poartã bine cu fiicele lor. Profetul a spus: Oricine suferã o nenorocire cauzatã de pãstrarea fiicelor lui. conform religiei. tatãl nu are dreptul de a-ºi mãrita fiica cu un bãrbat pe care aceasta nu îlvrea sau cu ca re ea nu este de acord. o fatã a venit la ea. Unui tatã îi este interzis sã îºi mãrite fiica în schimbul cãsãtoriei cu fiica acelui bãrbat.» Din acest motiv învãþaþii spun cã femeia virginã ar trebui sã ºtie cã tãcerea este consimþãmântul ei.

sã scape de ea ºi sã se îndrepte spre o viaþã monahalã. Ea nu este o marfã ce poate fi dãruitã ºi datã celui care plãteºte mai mult. El este Cel care v-a creat dintr-un singur suflet ºi din el a fãcut-o ºi pe perechealui. pp. creatã de Satana. Dacã el se uitã la ea. În hadis se spune: Este norocul unei femei sã îºi uºureze angajamentul. Ea i-a spus. iar el a trimis dupã tatãl ei care i-a dat libertatea de a alege. iar eu nu sunt de acord. În hadisuri se afirmã: Nimic nu este mai bun pentru cei îndrãgostiþi decât cãsãtoria . Hadis relata ©FEMEIA CA SOÞIE Conform unor credinþe strãvechi. 41-48. El promoveazã cãsãtoriile ºi considerã cãsnicia drept unul dintre semnele ºi dovezile cã Dumnezeu este în Univers: Printre semnele Lui [este acela] cã El v-a creat pe voi din þãrânã ºi apoi iatã-vã pe voioameni care v-aþi rãsp t]. Dacã nu faci asta. ea 18 Ibidem. o bucãtãreasã ºi o servitoare în casa lui. nu a lucrurilor materiale ºi lumeºti. se binedisp .sine prin acest act. Trimis al lui Dumnezeu. lângã care el sã poatã gãsi liniºte. Profetul i-a zis lui Omar: «Sã îþi spun careeste cea mai mar e comoarã pe care o poate pãstra un bãrbat? O soþiebunã. dacã un bãrbat potrivit îi cere mâna fiicei sale. precum fac mulþi taþi ignoranþi ºi avari ce continuãaceastã practic . Alþii au considerat soþia ca fiind un instrument de plãcere pentru bãrbat. (Coran 7: 189). Islamul l-a învãþat pe tatã cã fiica lui este o fiinþã umanã . zestrea ºi sã îºi uºureze pântecul adicãnaºterea . concentrându-se asupra moralitãþii ºi credinþei lui. aºa cã mariajul poate fi sãvârºit mulþumind toate pãrþile implicate. 18 În legislaþia islamicã este stipulatã consultarea mamei în ce priveºte cãsãtoria fiicei ei. (Coran 30: 21). Ibn Omar a relatat cã Profetul (Pacea ºi binecuvântarea lui Dumnezeu fie asupra lui!) a zis: Luaþi permisiunea femeii cu privire la fiicele lor. Tatãl nu ar trebui sã punã obstacole în calea cãsãtoriei. prin urmare. dupã credinþa în Dumnezeu ºi respectarea poruncilor Sale. Astfel. 10 . vei crea rãzvrãtire pe pãmânt ºi corupþia . Islamul a fãcut ca o soþie bunã sã fie cea mai mare comoarã pe care un bãrbat o poate avea în viaþa sa. Aiºah a replicat: Stai jos pânã ce va veni Profetul. Dacã persoana care te mulþumeºte înprivinþa moralitãþii ºi las-o sã se cãsãtoreascã [cufiica ta]. de sacrificiu. Islamul a fost revelat pentru a desfiinþa viaþa monahalã ºi retragerea din lume. înainte de orice altceva. dacã îi porunceºte ceva. Ea a spus: O. dar am vrut sã ºtiu dacã femeia are vreun cuvânt de spus în aceastã chestiune. femeia a fost consideratã impurã. Fiecare ar trebui. am fost de acord cu ce a fãcut tatãl meu.

cit. Deci ce fapte egale cu ale 19 ibidem. ºi dacã este departe de ea. unde douã treimi din femeile emancipate ajung finalmente sã munceascã. Ea se bucurã de cel mai înalt statut ºi de cel mai puternic prestigiu.. ca ºi unitate. a naºte ºi a creºte copii nu reprezintã o ruºine. întrucât. îºi iau rãsplata ºi dacã mor martiri. psihice ºi sociale derivã de aici. sunt mesagera femeilor la tine. De asemenea. el este ajutat sã urmeze jumãtate din religie. Profetul a spus: Lumea este minunatã ºi cea mai mare comoarã a ei este o femeie bunã. are drept conducãtor bãrbatul. Nu este nicio femeie printre ele care sã ºtie acest lucru ºi niciuna nu vrea sã vin la tine. dacã câºtigã. creativ ºi plin de satisfacþii decât un magazin sau un birou de secretarã. Islamul nu stigmatizeazã femeia. expresia închis între patru pereþi sunã absurd pentru orice musulman.. Rolurile sociale atribuite de ªaria (legislaþia islamicã) bãrbatului ºi femeii în cadrul familiei se bazeazã pe o realitate simplã. Activitatea casnicã ºi copiii pot fi degradante doar într-o societate care alege sã le priveascã astfel. Esma (numitã predicatoarea femeilor ) a venit la Profet ºi a zis: «O. Alte diferenþe importante fiziologice. Trimis al lui Dumnezeu. 20 Khurram Murad. de a avea grijã de nevoile bãrbatului ºi de a-ºi creºte copiii bine un act de adorare ( ibaadah) ºi un efort depus de dragul lui Dumnezeu (jihad).20 Islamul considerã munca femeii de a se îngriji de casã. este mai prestigios. 12-14.se supune. Familia. De asemenea. nici cãminul nu este în niciun fel inferior vieþii publice. 10. sunt în viaþã [pe lumea cealaltã] ºi sunt îngrijiþi de Dumnezeu. a zis: Oricui îi este încuviinþatã o soþie bunã. cãminul. iar în cealaltãjumãtate este lãs fie supus lui Dumnezeu. pp. 49-52. pentru cã nicio instituþie nu poate supravieþui fãrã un lider. aceasta îi rãmâne fidelã» . 19 ROLUL FEMEII ÎN CADRUL FAMILIEI Familia reprezintã unitatea fundamentalã a sistemului general al ordinii sociale islamice. pp.» Apoi ºi-a prezentat cazul ºi a spus: «Dumnezeu este Dumnezeul bãrbaþilor ºi al femeilor ºi tu eºti mesagerul Lui între bãrbaþi ºi femei. op. diferenþierea rolurilor pe sexe reprezintã cheia asigurãrii stabilitãþii întregului sistem. dar sub nicio formã acest fapt nu denotã cã femeia este inferioarã bãrbatului.si. A conduce ºi stãpâni regatul propriului cãmin acel paradis al evoluþiei ºi fericirii umane nu reprezintã o realizare minorã. Astfel. dar profundã: cei doi sunt biologic ºi sexual diferiþi ºi doar femeia poate naºte copii. cu certitudine. Cu siguranþã.este mai important ºi mai sacru decât chiar clãdirea parlamentului. Lupta pentru Dumnezeu (jihad) este pentru bãrbaþi. în Islam. sfera domesticã nu reprezintã un aspect devalorizat al vieþii umane.. În Islam.. 11 .

Yusuf Al-Qaradawy. sau a unei femei mãritate care nu are copii sau are mult timp liber ºi doreºte sã fie utilã comunitãþii sale. . 53-54. ( 5: 7). ce cuprinde un complex de drepturi. 23 ibidem. Munca ei este legalã. atunci voi cheltuiþi-o dupã cum doriþi. având anumite limite ºi condiþii.22 DREPTURILE PRINCIPALE ALE SOÞIEI ÎN FAÞA SOÞULUI o Zestrea -pe care bãrbatul e obligat sã i-o ofere femeii ca un simbol al dorinþei lui de a se însura cu ea. op. 139. în special când ea sau familia ei are nevoie de acest serviciu sau când societatea însãºi are nevoie de munca ei în mod special. iar cel a cãrui înzestrare este mãsuratãsã cheltuiascã din ceea -a dat Dumnezeu. cit. o Dreptul de a nu fi bãtutã: Dumnezeu porunceºte: .» 21 Islamul îi permite femeii sã lucreze în afara cãminului. sau slobozirea (ei) cu bunãtate.. 12 . se poate sã nu vã fie pe plac un lucru pe care Dumnezeu l-a pregãtit[sã vã aducã] un mare b ne. op. iar eu sunt cel mai bun cu familia mea.Profetul a spus în legãturã cu drepturile femeilor: Voi sunteþi obligaþi sã le asiguraþi mâncarea ºi hainele în mod onorabil. condiþiilor ºi veniturilor sale.lor trebuie sã facem pentru Dumnezeu?» El a spus: «Fiþi supuse soþilorvoºtri ºi îndepliniþi irile! Puþine dintre voi fac aceasta. Dumnezeu Atotputernicul a spus: O. precum cea a unei femei inteligente. Nevoia de a munci nu este limitatã doar la aspectul financiar.. Poate fi ºi o nevoie psihologicã. p. Cel care este înstãrit sã cheltuiascã dupã averea sa.Dacã ele ascultã de voi. pp. care nu este mãritatã. atunci nu mai cãutaþi pricinã împotriva lor.. 22 ibidem. ªi Dumnezeu va face sã vinãdupã strâmtorare belºug. 24 Harun Yahya. p. p.. (2:229) 21 Dr.23 (30:21) Profetul a spus: Purtaþi-vã bine cu femeile. cit... 52. un loc în care sã locuiascã ºi tratament medical conform mediului.purtaþi-vã cu ele dupã cuviinþã! Iar dacã nu vã este pe plac. (Coran 4: 19). o Dreptul de a convieþui cu ele onorabil. hainele.. Aiºa a spus: Niciodatã nu am vãzut un om care sã fie mai înþelegãtor cu membrii familiei sale decât Muhammed. cu plãcere! (Coran 4: 4). 88. Þinerea (soþiei) în bunã înþelegere. (4:34). Dumnezeu nu sileºte pe nimeni decât dupã cum El i-a dat. voi cei care credeþi!. la un serviciu adecvat naturii. Dumnezeu spune: ªi oferiþi femeilor zestrea de bunãvoie. o Dreptul de a fi întreþinutã -soþului i se cere sã îi asigure soþiei mâncarea. iar dacã ele se lipsesc nesilite de ceva. 24 Tot ea a relatat cã Profetul a spus: Cel mai bun dintre voi este acela care este cel mai bun cu familia sa. preocupãrilor ºi capacitãþii sale ºi care nu îi afecteazã feminitatea. cu studii.

zicând: De ce o loveºte unul dintre voi pe muierea lui. a replicat: Omar a greºit. þinând predici de reamintire a faptelor bune. 26 Dr. chiar dacã este vorba de o rudã. (Coran 2: 228). 27 ©FEMEIA ÎN CALITATE DE MEMBRU AL SOCIETÃÞII Anumiþi oameni influenþi. Bucureºti. (Muslim)26 În schimb.Profetul l-a blamat pe cel care îºi loveºte soþia. 13 . în conformitate cu vorbele lui Dumnezeu. care sunt ghidaþi de interese personale. 25 Unele dintre soþiile musulmanilor s-au plâns Profetului cã sunt bãtute de soþii lor. Profetul a spus: Muwiah este sãrac ºi Abu Jahm obiºnuieºte sã batã femeile. dupã cuviinþã. Sherif Abdel Aziym. iar o femeie a avut 25 Yusuf Al-Qaradawy.. fiind convins de argumentul ei. nici nedrepte în schimbul drepturilor ei. 2003. Islam. femeia musulmanã a jucat rolul sãu. (Tirmidhi) Profetul a sfãtuit-o pe o femeie musulmancã care se numea Fatima bint Qais sã nu se cãsãtoreascã cu un bãrbat despre care se ºtia cã bate femeile. 192 -193. M-am dus la Profet ºi am spus: Abu Jahm ºi Muawiah m-au cerut de soþie. femeile au drepturi ºi obligaþii egale. au propagat ideea cã Islamul a forþat femeia sã fie închisã în casã ºi sã nu iasã decât când e deja moartã. op.. cit. o soþie este obligatã sã îl asculte pe bãrbatul ei în toate. cât despre casa lui. pentru fiecare drept existã o îndatorire. 27 Yusuf Al-Qaradawy. Cuvintele lui Ibn Abbas. Auzind aceasta. Profetul a spus categoric: Cei care îºi bat soþiile nu sunt cei mai buni dintre voi. 36. Astfel de îndatoriri nu sunt nici prea grele. p. ei nu îi este permis sã lase pe nimeni înãuntru fãrã permisiunea lui. Când a fost întrebat de acest lucru. În sfera vieþii sociale. 55. Ea este obligatã sã aibã grijã de banii lui ºi sã nu-i cheltuiascã decât cu permisiunea lui. O poveste binecunoscutã descrie cum o femeie s-a ridicat în timpul predicii de vineri a lui Omar ºi l-a contrazis în legãturã cu valoarea dotei ce trebuie sã fie plãtitã miresei. poruncind ceea ce este bine ºi interzicând rãul. p. Prin urmare. Statutul femeilor în Islam. Dumnezeu Atotputernicul spune: Ele au drepturi egale cu obligaþiile lor. care sunt dintre cele mai bune femei. sunt lãudabile. care stãtea în faþa unei oglinzi pentru a se aranja. excepþie fãcând nesupunerea faþã de Dumnezeu. pentru aceste drepturi. Semnificativ este cum Omar (al treilea calif). Permis ºi interzis în Islam. În concluzie.. când ºtie cã sar putea ca la capãtul zilei sã se culce cu ea?! Aiºa a relatat: Trimisul lui Dumnezeu nu a lovit nici una din femeile lui ºi nici unul din slujitorii lui niciodatã. Acel verdict nu are însã vreo bazã adevãratã în Coran sau în Sunna (tradiþiile profetice) sau în istoria femeilor musulmane din primele trei generaþii de dupã Profet. ca ºi când ar fi o roabã. pp. a spus: Mã înfrumuseþez pentru soþia mea aºa cum ºi ea face aceasta pentru mine. Ed.

dacã îºi doreºte. 85. Sherif Abdel Aziym. aºa cum conchid toate autoritãþile de jurisprudenþã. Profetul i-a spus: nu te vãd pe tine decât cã ai fost opritã lui. unde fiecare musulman implicã în mod evident bãrbaþi ºi femei într-o manierã egalã. op. Nici nu îi poate interzice sã meargã. 30Dr. Profetul spune: Dobândirea cunoºtinþelor este datoria fiecãrui musulman . cãci Du u Preaînaltul este Cel care aude totul ºi Vede totul. Ea a mers la Profet ºi l-a rugat sã intervinã pentru ea. 29 ibidem. de aceea au cerut o zi specialã destinatã învãþãrii. pp. Ea poate ajunge la cel mai înalt grad de cunoaºtere pentru a dobândi gradul ijtihadului (judecarea independentã asupra chestiunilor religioase). Când Khawlah a auzit aceste cuvinte de la soþul sãu a fost într o situaþie foarte neplãcutã. 14 . la rugãciunea în grup într-o moschee. Nu i s-a recomandat sã tacã ºi nici sã îl considere pe soþul sãu unica sursã de referinþã în materie de drept ºi religie. Dumnezeu Preaînaltul a auzit vorbele celei care discutã cu tine în privinþa bãrbatului ei ºi se plânge lui Dumnezeu. 7. zi care sã le fie alocatã fãrã ca ele sã 28 Ibidem. (58:1) Femeia în concepþie coranicã are dreptul sã argumenteze cu însuºi Profetul Islamului. ªi Dumnezeu audediscuþia voastrã. Khawlah a fost o femeie musulmanã al cãrei soþ a spus într-un moment de furie: Tu eºti pentru mine precum spatele mamei mele . însã femeile nu puteau pãrãsi casa soþului pentru a se cãsãtori cu un alt bãrbat. în timpul califatului sãu. p. Soþul ei nu are dreptul de a o împiedica sã caute cunoaºterea. Profetul a spus: Nu interziceþi femeilor lui Dumnezeu sã meargã la moscheile Lui! . nu a fost de ajuns pentru ele. cit.dreptate. Khawlah a insistat pe lângã Profet zicând cã el nu a rostit te repudiez . 14-15.. 28-29. femeia musulmanã este obligatã sã cunoascã învãþãturile lui Dumnezeu despre ceea ce este permis. despre drepturile ºi îndatoririle sale. 28 EDUCAÞIA FEMEII Dreptul femeii la educaþie sau de a învãþa este fundamental ºi este garantat de asemenea de învãþãturile Islamului. De asemenea.30 Soþiile companionilor Profetului obiºnuiau sã meargã la Profet sã îl întrebe despre problemele care le intrigau. Femeile au luat parte mereu la ºedinþele de învãþare ale Profetului. La scurt timp Dumnezeu a revelat un capitol numit Al Mujadila sau sura celei care discutã ºi în care acest obicei nedrept a fost abolit. Omar a numit în funcþia de administrator al unei pieþe o femeie Al-ªifa bint Abdullah.29 O scurtã poveste relatatã în Coran ilustreazã de-asemenea dreptul femeii la educaþie. Ele se adresau Aiºei dac aveau întrebãri jenante sau prea îndrãzneþe. oricum. Aceasta. Aceasta era formula (denumitã zihar) prin care arabii pãgâni divorþau de soþiile lor. Astfel. interzis. Profetul a fost de pãrere ca ea sã aibã rãbdare pânã va descoperi o cale de ieºire din aceastã situaþie. pp. 84.

femeia nu poate sã lucreze ca menajerã în casa unui celibatar sau ca secretarã privatã pentru un director. moºtenirea. menþionatã în Sura Al-Qasas din Coran. precum în povestea celor douã fiice ale bãtrânului. de a conduce o afacere..32 . Statutul femeilor în Islam. favorizeazã bãrbatul în anumite situaþii precum mãrturia legalã. iar tatãl nostru este tare bãtrân!» (Coran 28: 23). ªi în afarã de ei. CONDIÞIILE SEVICIULUI FEMEII o Serviciul trebuie sã fie legal islamic. a-i cere femeii sã lucreze în afara cãminului nu este echitabil înseamnã a o împovãra cu dublã zi de muncã.sau chiar de a-ºi lua un servici. 85. precum datoria ei faþã de copii ºi soþ. 15 . serviciu care i-ar cere sã stea singurã cu el. un principiu din ªaria ne anunþã: locul femeii este acasã. bãrbaþii petrec foarte mult timp în compania ta. sau ca dansatoare ce îi excitã pe bãrbaþi. sau ca lucrãtoare într-un restaurant în care se serveºte alcool. Dumnezeu Atotputernicul spune: ªi când a ajuns la apa de la Madyan. soþului. fraþilor sau asupra altor rude de sânge. De exemplu.. 95-96. Astfel. ªi le-a întrebatel: «Care este necazul vostru?» Au rãspuns e: «Noi nu vom putea sãadãpãm pânã ce nu s-au dus pãstorii. care obiºnuiau sã aibã grijã de oile tatãlui lor.31 CÂND ÎI ESTE PERMIS UNEI FEMEI Sà LUCREZE? În Islam o femeie îºi are nevoile satisfãcute datoritã sprijinului obligatoriu impus de ªaria (legea islamicã) asupra tatãlui. atunci când este necesar. conducerea statului?. 32 ibidem. Concepþii greºite infirmate Unii oameni au îndoieli ºi ridicã anumite întrebãri referitoare la perspectiva Islamului asupra statutului femeii ca fiinþã umanã.fie în preajma unei mulþimi de bãrbaþi. grija familiei. sã le îndrume ºi sã le dea explicaþii referitoare la viaþa islamicã. o Serviciul ei nu trebuie sã îi afecteze alte îndatoriri ce nu pot fi neglijate. a gãsit acolo o mulþime de oameni care adãpau [vitele]. a gãsit el(Moise) ºi douã feme e-ºi þineau departe [turma lor]. Una dintre aceste întrebãri este: de ce. aºa cã dedicã-ne una dintre zilele tale! Profetul a promis cã le va dãrui o zi în care sã le predice. Totuºi. Am stabilit deja cã a fi diferit nu înseamnã a fi inferior în Islam. 26. fiilor.deosebirile sunt determinate doar de 31 Yusuf Al-Qaradawy. pp.. Aceastã descurajare de a lucra în afara casei nu prejudiciazã în niciun fel dreptul femeii la proprietate. preþul sângelui. ºi au spus deschis: Trimis al lui Dumnezeu. în sensul cã nu trebuie sã fie interzis de Islam (haram) sau sã conducã la ce este interzis. dacã Islamul chiar considerã umanitatea femeii egalã cu a bãrbatului. aceasta fiind sarcina ei principalã.. pp.

p. ªeicul de la Universitatea Al-Azhar. 10-12. în virtutea dispoziþiei sale naturale.el continuã: Gãsim o dovadã puternicã a egalitãþii în afirmaþiile Coranului. ºi sã nu micºoreze [valoarea datoriei] cu nimic! Dar dacã datornicul este fãrã judecatã sau slab sau nu poate dicta el. între voi. dacã va greºi una dintre ele. apoi. p 8.» (Coran 24: 6-9). un drept fundamental. De aceea situaþia este una de verificare ºi de documentare a drepturilor. nu una de judecatã. atunci sã dicteze tutorelui sãu. sã-ºi aminteascã una celeilalte!» (Coran 2: 282). iar dacã nu sunt doi bãrbaþi.33 Astfel: FEMEIA MARTOR Este adevãrat cã în Coran existã indicaþia cã în cazul tranzacþiilor sã fie luaþi drept martori fie doi bãrbaþi. cit. biciuiþi-i cu optzeci de lovituri ºi nu mai primiþi mãrturie de la ei niciodatã. el trebuie sã scrie aºa cum îi dicteazã datornicul. dacã el este dintre cei care mint. dintre aceia pe care îi acceptaþi ca martori. 35 Meududi. astfel: «O. Aºadar. cãci ei sunt nelegiuiþi! (Coran 24: 4)35 JURÃMINTELE FEMEILOR 33 ibidem . cu dreptate. fiecare dintre ei trebuie sã facã patru mãrturii [cu jurãmânt] pe Dumnezeu cã el este dintre cei care spun adevãrul ºi o a cincea [mãrturie cu jurãmânt] ca blestemul lui Dumnezeu sã cadã asupra lui. Însã osânda va fi îndepãrtatã de la ea.. nu aduc patru martori. dacã el este dintre cei care spun adevãrul. . fie douã femei ºi un bãrbat. Un alt verset din Coran spune: Pe aceia care defãimeazã muieri cinstite ºi. Versetul începe.îndatoririle diferite ale fiecãruia dintre cele douã sexe. ªi luaþi drept martori doi dintre bãrbaþii voºtri. anume cã femeia este egalã cu bãrbatul în tipul mãrturiei cunoscutã ca jurãmântul condamnãrii (un jurãmânt în care chiar soþul sau soþia îºi acuzã partenerul de adulter ºi în care singurul martor este unul dintre ei nota traducãtorului. mãrturia femeii o poate chiar invalida pe cea a unui bãrbat. op. Se observã din acest verset ºi cât de important e în Islam apãrarea onoarei femeii. Stãpânul sãu. spune: Versetul nu se referã la statutul mãrturiei. aºa încât.. 16. 34 Astfel. 34 ibidem. dacã ea face patru mãrturii [cu jurãmânt] pe Dumnezeu cã el este dintre cei care mint ºi o a cincea [mãrturie cu jurãmânt] ca mânia lui Dumnezeu sã se abatã asupra ei. un scrib cu dreptate! Scribul nu are voie sã refuze a scrie. de fapt. aºa cum l-a învãþat Dumnezeu. Mahmud ªaltut. El se apleacã mai degrabã asupra metodelor de verificare ºi de stabilire a încrederii în ce priveºte drepturile individului în momentul tranzacþiei. pp.): «Aceia care le defãimeazã pe soþiile lor ºi nu au martori afarã de ei înºiºi. care trebuie sã fie cu fricã de Dumnezeu. voi cei care credeþi! Dacã voi contractaþi o datorie pentru un anumit timp. [luaþi] un bãrbat ºi douã muieri.. atunci însemnaþi-o în scris! ªi sã o însemne. Este vorba despre versetul cunoscut ca versetul îndatoririlor . 16 .

. op. cât ºi pentru femei ºi nimeni nu are puterea sã îl anuleze. dar ea nu este deloc la întreþinerea casei. 27. 37 Yusuf Al-Qaradawy. ºi nu þi se vor arãt unere faþã de ceea ce se cuvine. 38 Ibidem. p. ºi-au prezentat personal jurãmântul în faþa lui. O. partea femeii din moºtenire este aceeaºi cu a bãrbatului37: o Atunci când cei doi pãrinþi îi moºtenesc pe copiii lor. de va fi puþin ori mult. p. asemenea le revine ºi femeilor o parte din ceea ce aulãsat în urmã pãrinþii rudele. înainte de Islam.În Islam jurãmântul este valid atât pentru bãrbaþi. Îndurãtor. atunci primeºte jurãmântul lorde credinþã ºi roagã-l pe Du Preaînaltul de iertare pentru ele. bãrbaþi ºi femei.. dacã el are un copil.. cãci Dumnezeu Preaînaltul este Iertãtor. dar are un frate sau o sorã. ªi nici un bãrbat nu poate anula un jurãmânt al nici uneia dintre rudele sale de sex feminin. Companionii profetului Muhammad. Profetule! Dacã vin la tine femei credincioase ºi îþi fac jurãmânt decredinþã. nu-i vor omorî pe copiii lo r. fãgãduind cã e nimic în rând cu Dumnezeu. Coranul spune: . doi fraþi ºi o sorã din partea mamei ei. 14. Mai mult. Bãrbaþilor le revine o parte. o parte anumitã lise cuvine. fiecãruia dintre cei doi le revine a ºasea parte. (Coran 60: 12) Bãrbatul nu poate încheia un jurãmânt în numele soþiei sau al fiicei sale. Statutul femeilor în Islam. Coranul a abolit aceste obiceiuri nedrepte ºi a oferit tuturor rudelor de sex feminin dreptul la succesiune. p. sora va primi o ºesime ºi doar o ºesime va fi datã celor doi fraþi. (Coran 4: 12). o mamã. (Coran 4: 11). 36 Dr. nu vorfura. nu vor sãvârºi nici oticãloºie cu mâinile lor ºi cu picioarele lor. nu vor preacurvi. (Coran 4: 11). 13. cit. o Pentru fraþii sau surorile vitrege ce moºtenesc de la un frate care nu are pãrinþi sau copii: Dacã un bãrbat sau o femeie moare fãrã a avea niciun moºtenitor direct. (Coran 4:7) Regula generalã este cã partea bãrbat Dumnezeu vã porunceºte un fiu are [o parte] cu partea obligatã sã contribuie absolut unei femei este jumãtate cât a unui în privinþa [moºtenirii] copiilor voºtri: a douã fiice. sunt cazuri în care femeia ia o parte mai mare decât a bãrbatului:38 o dacã o femeie moare lãsând în urma ei un soþ.. primeºte fiecare dintre ei a ºasea parte dinceea ce a lãsat [defun tul]. Sherif Abdel Aziym. atunci ei toþi sunt pãrtaºi la o treime. Dacã ei însã sunt mai mulþi de-atât.36 MOªTENIREA ªI FEMEILE Printre arabii pãgâni. Cât despre pãrinþii lui. Uneori. dreptul la moºtenire îl aveau doar rudele de sex masculin. 17 ..

Dar dacã este vorba de o sorã vitregã. 40 Yusuf Al-Qaradawy. 18 .. niciun consens al autoritãþilor religioase (Ijma') pentru a stabili cã preþul de sânge plãtit pentru uciderea unei femei reprezintã jumãtate din suma plãtitã pentru uciderea unui bãrbat. cit. ºeicul ªaltut scrie: Femeia. soþul primeºte o jumãtate din moºtenire.. Astfel rãmâne o singurã tradiþie autentificatã pe acest subiect: Pentru un suflet. întrucât sunt doar rude. PREÞUL SÎNGELUI FEMEII Nu existã nicio relatare autenticã a spuselor Profetului. el provine din ea ºi ea din el ºi aceeaºi pedeapsã o vor primi amândoi de la judecãtori în cazul omuciderii. ca fiinþã umanã. lãsând în urmã un soþ. conform interpretãrii lui Ibn Abbas a versetului: Dacã însã nu are copil ºi-lmoºtenesc pãrinþii l i mama sa are dreptul la o treime. Toþi sunt de acord cu faptul cã se adreseazã atât bãrbaþilor. Dupã o comparaþie simplã între drepturile financiare ºi obligaþiile femeii musulmane. p.o dacã o femeie moare. ci ºi cu generozitate39. sângele ei este acelaºi ca al lui. iar sora cealaltã jumãtate. o sutã de cãmile. chinurile Iadului sunt cealaltã pedeapsã pentru uciderea unui bãrbat sau a unei femei. are aceleaºi origini precum bãrbatul. cât ºi femeilor. Relatãrile pe acest subiect în Coran sunt generale ºi nu privilegiazã bãrbatul acordându-i vreun statut special: Cel care omoarã un dreptcredincios din greºealã. o sorã din aceiaºi pãrinþi ºi doi fraþi din partea tatãlui. În continuarea subtitlului Preþul sângelui. de aceea se plãteºte aceeaºi sumã. Statutul femeilor în Islam. o femeie musulmanã britanicã a concluzionat cã Islamul nu a tratat femeile doar cu justeþe. aceasta înseamnã cã dacã o femeie moare. soþului i se cuvine o jumãtate.. aceasta va primi o ºesime pentru întreþinere. mamei o treime. acelaºi pentru bãrbaþi ºi femei. 43. pe când fraþii vitregi nu primesc nimic. iar tatãlui o ºesime. Deci regula versetului se aplicã uciderii accidentale a unui bãrbat sau a unei femei. lãsând un soþ ºi pe cei doi pãrinþi ai ei. pp. op.40 ÎMBRÃCÃMINTEA ªI COMPORTAMENTUL FEMEII 39 Dr. (Coran 4: 11). Pentru Ibn Abbas. Sherif Abdel Aziym. trebuie sã slobozeascã un rob credincios ºi sãdea un preþ de sânge familiei l (Coran 4: 92). o Încã un caz în care femeia primeºte mai mult decât bãrbatul. 15-16.

sau a fiilor soþilor lor. 19 . sau a acelora pe care lestãpânesc mâi nile lor drepte.. sau a slujitorilor dintre bãrbaþi. 42 Coranul afirmã clar cã vãlul este esenþial pentru sobrietate. Dumnezeu porunceºte: ªi spune dreptcredincioaselor sã-ºi plece privirile lor ºi sã-ºi pãzeascã pudoarea lor. ªi sã nu loveascã cu picioarele lor.. op. cãci astfel va fi mai lesne sã fie recunoscute ºi sã nu li se pricinuiascãnecazuri! Dumnezeu este Iertãtor ºi Îndurãtor! (33: 59) Acesta este punctul de vedere integral. ast fel încât sã se afle cepodoabe ascund ele! ªi cãiþi-vã cu toþii. s nþilor soþilor lor. astfel încât sã nu ajungã într-o situaþie umilitoare. Sfântul Tertulian în faimosul sãu tratat Vãlul fecioarelor a scris: tânãrã femeie. afarã de ceea ce este pe dinafarã ºi sã-ºicoboare vãlurile pes turile lor! ªi sã nu-ºi arate frumuseþea lordecât înaintea soþilor. poartã vãlul când ieºi.de cãtre mãicuþele catolice ºi 41 Dr. e suficient sã menþionez cã Ministerul Educaþiei din Franþa a hotãrât recent expulzarea din ºcolile franeze a tuturor tinerelor femei musulmane care poartã vãl! E de neuitat scena în care poliþiºtii francezi împiedicã o tânãrã femeie musulmanã ce poartã batic sã intre în liceu. De fapt. este clar cã nu Islamul a inventat acoperirea capului.sobrietatea înseamnã protecþie. legislaþia islamicã i-a acordat o grijã deosebitã femeii musulmane.. ci urmãreºte sã o apere. Oricum. sau a fiilor surorilor lor. iar motivul pentru care aceasta este importantã ne este precizat tot în Coran: O. existând doar o diferenþã de însemnãtate. 4. Sherif Abdel Aziym. sã nu-ºi arate gãtelile lor. 55. o. ci existã ºi în tradiþia iudeo-creºtinã.Vãlul sau acoperãmântul pentru cap (hijab) reprezintã pentru occidentali un mare simbol de opresiune ºi înrobire a femeilor. 65.. 42ibidem. Condiþiile care i-au fost impuse în privinþa îmbrãcãminþii ºi a podoabelor au avut doar menirea de a o feri de stricãciunea derivatã de etalarea podoabelor cu ostentaþie.. spune-le soþiilor tale ºi copilelor tale ºi femeilordreptcredincioºilor sã se în eleascã în jilbaburile (rochiile) lor. pentru ca voi sã izbândiþi! (24: 31).. sau a muierilor lor. voi. saua fiilor lor. sau a copiilo r mici care nu ºtiu ce este goliciuneafemeilor. pp. în scopul protejãrii demnitãþii ei ºi ridicãrii ei la o poziþie înaltã. Aceasta nu constituie o limitare a libertãþii sale.. poartã-l ºi în mijlocul fraþilor tãi. drept-credincioºil Dumnezeu. sau a pãrinþilor lor. Pentru a vedea de cine ºi de ce anume sunt de fapt oprimate femeile musulmance.41 Astfel. care numai au dorinþã. ar trebui sã îl porþi ºi în bisericã. sau a fraþilor lor. cit. pe stradã. ar trebui sã îl porþi când eºti între strãini. Este una din marile ironii din lumea noastrã contemporanã cã acelaºi batic este un venerabil semn de sfinþenie când este purtat. p. Profetule. sau a fiilor fraþilor lor. sã nu alunece în noroiul degradãrii ºi sã nu devinã obiect al privirilor rãufãcãtorilor.

pp.. Dacã sunteþi pioase. þinând-o departe de toþi factorii de abatere. Mai presus de toate.. Islamul îi pãstreazã decenþa ºi castitatea..) ºi sã-ºi coboare vãlurile pestepiepturile lor! (Co 24: 31). Bãrbaþii care se comportã ca femeile ºi femeile care se comportã ca bãrbaþii sunt pedepsiþi la fel de cãtre Dumnezeu. Participarea la rugãciunile în grup din moschee. soþii ale Profetului! Voi nu sunteþi ca niciuna dintre femei. aºa cum se întâmpla în epoca ignoranþei. 21.Profetul spune: Trei [categorii depersoane] nu int rã în Paradis ºi nu se bucurã de vederea Frumuseþiilui Dumnezeu în Ziua Judecãþii: un fiu c u i-a ascultat pe pãrinþiisãi.este defãimat. pentru ca ea sã fie apãratã de gurile profane. Flexibilitatea Islamului îi permite femeii sã opteze sau nu pentru acoperirea feþei44 o Trebuie sã pãstreze decenþa în mers ºi în vorbire: ªi sã nu loveascã cu picioarele lor. Islamul are grijã de onoarea ei. astfel încât sã se afle ce podoabe ascund ele! (Coran 24: 31). voi. pentru ca acela care are o boalã în inimã sã nupofteascã la voi. O. îi este poruncit sã vorbeascã. dar conform normelor credinþei islamice. Islamul îi protejeazã sufletul ºi 43 ibidem. Islamul are grijã de siguranþa femeii ºi a feminitãþii sale. o Are interdicþia de a folosi lucruri care îi afecteazã feminitatea. cu un bãrbat care nu este soþul ei. excepþie fãcând cazurile necesare sau scopurile considerabile. o femeie masculinizatã ºi un adulterin . În timpul Profetului unele femei obiºnuiau sã îºi acopere faþa. între reputaþia ei bunã ºi zvonurile false. în perioada preislamicã..43 asupririi când este purtat cu scopul Conform normelor islamice. cãutând cunoaºterea. sau s sigur. p. nu vã arãtaþi binevoitoare [faþã de bãrbaþi]. considerat simbol al protecþiei de femeile musulmane. 44 Yusuf Al-Qaradawy. sã nu-ºi arate gãtelile lor. 55-57. o Trebuie evitate adunãrile de bãrbaþi. cu vorba. Profetul spune: Niciun bãrbat nu trebuie sã se afle într-un loc izolat cu o femeie ºi nicio femeie nu ar trebui sã cãlãtoreascã cu nimeni în afarã de o persoanã cu care nuse poate cãsãtori. sau cu o persoanã cu care se poate cãsãtori. afarã de ceea ce este pe dinafarã (. ºi spu rbe potrivite! (Coran 33: 32). doar pentru strictul necesar. o Trebuie sã fie mai presus de toate actele menite sã stârneascã ºi sã tenteze bãrbatul. pentru a pãstra o barierã între ea ºi celãlalt bãrbat ºi toate gândurile pãcãtoase. Statutul femeilor în Islam. Prin aceste indicaþii ºi regulamente. cooperarea în caritate ºi promovarea credinþei sunt situaþii în care prezenþa femeii alãturi de bãrbaþi este acceptatã. sau în varianta modernã a Jahiliyei. o Trebuie sã evite sã se afle într-un loc singurã. 20 . luptând împotriva calomniei ºi a celor care o rãspândesc. femeia musulmanã: o Se îmbracã ºi se împodobeºte decent: .

aºadar. p. 25. care suportã consecinþele acestui lucru. dar îl descurajeazã pe toate cãile. În plus. dupã care profetul (Pacea ºi binecuvântarea lui Dumnezeu fie asupra sa) i-a spus omului sã-ºi ia grãdina înapoi ºi sã divorþeze de ea. ºi nu urma poftelor celor care nu ºtiu! (Coran 45: 18). Ni s-a recomandat sã evitãm cele douã cãi extreme: occidentul permisiv ºi sihastria severã a orientului.. pp. 47 Khurram Murad. De asemenea le este recunoscut ambilor soþi dreptul de a pune punct cãsãtoriei lor. precum desfrâul.(Bukhari) 45 ibidem. Iudaismul admite divorþul chiar ºi fãrã un motiv. op... Islamul protejeazã bãrbatul de anxietate ºi rãtãcire. cum se întâmplã în Occident. Islamul recunoaºte divorþul. acest drept pe care ea l-a dobândit se numeºte khulu (plecarea soþiei). cit. Singura problemã era cã îl ura ºi nu îl suporta. op. 31. decãderea moralã ce a corupt tinerii ºi a dus civilizaþia la ruinã ºi prãbuºire. Nu e de mirare cã întreaga lume creºtinã a fost obligatã sã permitã divorþul. Sherif Abdel Aziym. Nu este rezonabil sã obligi doi oameni sã rãmânã împreunã împotriva voinþei lor. familia de despãrþire ºi societatea de prãbuºire ºi destrãmare. deºi femeia nu poate declara divorþul precum bãrbatul. spre deosebire de iudaism.. însã fãrã restricþiile ºi moralitatea specificã Islamului. având drept motivaþie chiar ºi simplul fapt cã înfãþiºarea soþului nu îi este pe plac.47 O femeie a venit la profetul Muhammad sã cearã divorþul de soþul ei. Apoi el a întrebat-o: ªi îi dai grãdina înapoi? Iar ea a rãspuns: Da . ei nu îi este dificil sã îl obþinã.45 INDEPENDENÞA SOÞIEI DIVORÞUL Islamul are o poziþie de mijloc între creºtinism ºi iudaism cu privire la divorþ. Profetul a întrebat-o ce a primit de la el ºi ea a rãspuns o grãdinã . aºa cum ne îndeamnã Dumnezeu: Apoi te-am aºezat Noi pe calea cea adevãratã a religiei. Urmeaz-o. 46 Dr. Cãsãtoria în Islam este o legãturã sacrã care nu se poate desface decât dacã existã motive. si soþia are dreptul de a dizolva cãsãtoria.46 În Islam este cu certitudine simplu în teorie ca bãrbatul sã divorþeze de soþia sa. Noi trebuie sã urmãm aceste precepte divine. Pe de altã parte.îi calmeazã mintea. pp. pentru a nu ajunge în situaþia celor care refuzã poruncile ºi înþelepciunea divinã. rata scãzutã a divorþurilor o demonstreazã cu prisosinþã. 21 . Cuplul a fost instruit sã urmãreascã posibile remedii oricând cãsãtoria lor este în pericol. 23. 17. Islamuli-a dat soþului dreptul de divorþ (talaq). Dar devine foarte greu pentru el sã transpunã aceasta în practicã. Nu este recomandat sã se recurgã la divorþ decât în situaþia când nu existã altã soluþie. cit. Profetul Muhammad le-a spus credincioºilor: dintre toate faptele permise divorþul este cel mai urât de Dumnezeu Preaînaltul (Abu Dawud).În acelaºi timp. Ea i-a spus profetului cã nu are de ce sã se plângã împotriva soþului ei.

Pe scurt. chiar dacã aþi voi cu tot dinadinsul. modestã ºi care este de ajuns pentru el sã se cãsãtoreascã cu alta. Aceasta este o înþelegere greºitã. Returnarea cadoului de nuntã în aceastã situaþie este o compensaþie corectã pentru soþul dornic sã o pãstreze pe soþia sa în timp ce ea a ales sã îl pãrãseascã. pentru un musulman. dacã el se teme cã nu va fi capabil sã întreþinã o a doua soþie sau se teme cã nu va fi corect. implicã doar cãsãtoria cu o femeie care sã îi fie alinarea.49 Pãrintele Eugene Hillman scrie în cartea sa Reexaminarea poligamiei : Nicãieri în Noul Testament nu existã un ordin explicit prin care sã se susþinã cã mariajul este monogam ºi nici o poruncã prin care poligamia este interzisã.. Islamul a oferit femeii musulmane câteva drepturi de neegalat: ea poate divorþa prin khulu ºi poate cere divorþul în nume propriu. bucuria sufletului sãu. ca pe una dintre obligaþiile musulmanului sau. Statutul femeilor în Islam. îngrijitoarea casei sale ºi în care sã aibã încredere ºi sã îi spunã secretele. calmul. deºi poligamia era o practicã comunã ºi in societatea evreiascã din timpul profetului Isus. pp. ªaria.. în Ziua Judecãþii va fi înclinat într-o parte. Aceasta îl expune la ceea ce este interzis. iubirea ºi mila. principiile. cit. Pãrintele Hillman accentueazã faptul cã biserica romanã a interzis poligamia cu scopul de a se conforma culturii 48 Dr. Coranul a ordonat bãrbaþilor sã nu ia înapoi dota decât în situaþia în care soþia este iniþiatoarea divorþului. abandonul fãrã motiv. Unui bãrbat îi este interzis sã se cãsãtoreascã cu o a doua soþie. 69. Dar nu vã întoarceþicu totul [cãtre una dintre ele]. drepturile ºi obligaþiile ce implicã un asemenea proces în legislaþia islamicã sunt nenumãrate ºi rãmâne ca fiecare sã-ºi dea silinþa sã le studieze în propriul sistem. Profetul a zis: Bãrbatul care a avut douã soþii ºi a înclinat spre una din ele. o prejudecatã. bazele unui mariaj conform Coranului. îi va susþine. Astfel. cel puþin. etc. Soþia musulmanã nu a fost niciodatã legatã de un soþrecalcitrant. condiþiile. POLIGAMIA ªI FEMEILE Misionarii ºi orientaliºtii trateazã subiectul poligamiei ca pe un ritual islamic. constituie motive de divorþ. Copleºitoarea normã a mariajului. În cazul are soþia alege sã divorþeze trebuie sã înapoieze dota soþului. lãsând-o [pe cealaltã] ca atârnatã! (Coran 4: 129). Sherif Abdel Aziym. . paºii. Dumnezeu Atotputernicul spune: Nu veþi putea sã vã purtaþi întocmai la fel cu [toate] soaþele. 22 .48 Subiectul divorþului este coplex.În unele situaþii soþia poate cere divorþul de soþul ei. soþul nu îºi îndeplineºte responsabilitãþile conjugale. Cruzimea soþului. 33-34. 49 Yusuf Al-Qaradawy. op. ca pe o practicã islamicã plãcutã. Prin urmare învãþaþii spun: Este nerecomandat ca un bãrbat care are o soþie virtuoasã.

Sherif Abdel Aziym. etc. Alþii cred cã singurul mijloc este ca societatea sã tolereze comportamente sexuale permisive precum: prostituþie. Aceste femei au simþit cã poligamia poate fi o experienþã fericitã ºi beneficã dacã soþiile coopereazã între ele. ª. (4: 3). musulmane sau de alte religii preferã sã se cãsãtoreascã cu un bãrbat cãsãtorit deoarece astfel dovedeºte el însuºi cã e un soþ responsabil.U.dar dacã vã temeþi cã nu veþi fi drepþi [cu ele]. un mijloc de a soluþiona aceastã problemã este poligamia. Coranul a tolerat sau permis poligamia ºi nu mai mult. pp.. Coranul. multe tinere mirese din Africa.m. 23 . dar dacã vã temeþi cã nu veþi fi drepþi [cu ele]. o condiþie strictã fiind tratarea soþiilor cu dreptate ºi în mod echitabil. Cu alte cuvinte.a. atunci [luaþi] una singurã sau cese aflã în stãpân voastre drepte. De exemplu. sex fãrã cãsãtorie. El l-a citat pe Sfântul Augustin: Acum într-adevãr în timpurile noastre. Islamul este igia potrivitã tuturor locurilor ºi timpului ºi care nu ignorã aceste obligaþii. Aceasta [es situaþia care] vã dã cea mai micã putinþã de apurcede nedrept.. În S. La întrebarea de ce este poligamia posibilã. sunt ce ioane de femei în plus faþã de bãrbaþi. alþii ar prefera infanticidul feminin (care se întâmplã în câteva societãþi din lume astãzi!). op.. consideratã o instituþie socialã onorabilã. rãspunsul este simplu: în toate timpurile ºi locurile au existat constrângeri sociale ºi motive morale pro-poligamie.d. homosexualitate. una dintre ele fiind celibatul. Pentru a se stabili un echilibru în societate în aceastã situaþie existã mai multe soluþii. cã majoritatea musulmanilor au avut doar o soþie. nici nu o considerã un ideal. 47-49. creºtine. Într-o þarã asemenea Guineei sunt 122 de femei la 100 de bãrbaþi. Versetele din Coran indicã cã problema poligamiei în Islam nu poate fi înþeleasã separat de obligaþiile faþã de orfani ºi vãduve: Iar dacã vã temeþi cã veþi fi nedrepþi cu orfanii.A. Problema este cã adesea femeile 50 Dr. dar nu fãrã restricþii. Biserica Africanã ºi creºtinii africani le reamintesc adesea fraþilor lor europeni cã interzicerea de cãtre bisericã a poligamiei este o practicã culturalã ºi nu o dispoziþie categoricã a creºtinismului autentic. Pentru alte societãþi din Africa de astãzi. în conformitate cu obiceiurile romane. trei sau patru. contrar Bibliei.50 E de remarcat. Coranul de asemenea permite poligamia. Multe soþii îºi îndeamnã soþii sã îºi mai ia o soþie pentru cã nu îºi doresc ca ei sã se simtã singuri. (Coran 4: 3).. totuºi. limiteazã numãrul soþiilor la patru.. luaþi de soþii pe acelea care vã plac dintre femei douã.. cit. Faptul cã existã câþiva musulmani care au avut mai mult de o soþie a devenit un subiect pentru propagandã împotriva Islamului. . Sfântul Coran nu recomandã poligamia. nu este permis sã iei o altã soþie. dând o impresie greºitã asupra modului islamic de viatã.greco-catolice (care prescria doar o soþiei legalã. în timp ce tolera prostituþia ºi concubinajul). În numeroase societãþi numãrul femeilor îl depãºeºte pe cel albãrbaþilor. atunci [luaþi] una singurã sau ce se aflã în stãpânirea mâinilor voastredrepte.

Tãrile creºtine fac un mare spectacol din monogamie. strict în cadrul definit de lege. Billz Graham. Dacã pânã astãzi nu a fost capabil sã o facã este în detrimentul sãu. 187. Bucureºti.. Cineva cu siguranþã poate spune cã rata cãsãtoriilor poligame în lumea islamicã este mult mai scãzutã decât rata relaþiilor extraconjugale din vest. Ed. nu existã familii cu un singur pãrinte sau copii nelegitimi în societatea islamicã. Islamul este o religie cu o bazã corectã ºi a permis musulmanilor sã se cãsãtoreascã cu o a doua soþie. Este mai bine ºi mai demn sã ai mai mult decât o soþie decât sã ai un numãr de iubite. p. El spune: Creºtinismul nu poate compromite chestiunea poligamiei. Islam. un eminent evanghelist creºtin a recunoscut acest lucru. op. cit. iar euam reli gia mea! (109:4) În societatea islamicã nu existã iubite (ibovnice). dacã trebuie. Islamul le-a dat femeilor demnitate prin cãsãtorie ºi le-a protejat de exploatarea bãrbaþilor egoiºti ºi lacomi. Islamul a permis poligamia ca o soluþie la anumite situaþii sociale ºi a lãsat-o la latitudinea firii umane. Nimeni nu poate forþa o femeie sã se cãsãtoreascã cu un bãrbat cãsãtorit. Pentru acele femei. Sherif Abdel Aziym. dar luarea unei a doua soþii cu liberul acord al primeia înseamnã încãlcarea legii. dar ºi din alte culturi privesc poligamia ca pe un semn de degradare al femeilor. Unul dintre paradoxurile impenetrabile din civilizata noastra lume modernã52 este faptul cã înºelarea soþiei fãrã acordul ei este perfect legitim. dar interzice strict orice alt tip de legãturã cu scopul de a apãra probitatea moralã a comunitãþii. bãrbaþii musulmani contemporani sunt de departe mult mai monogami în comparaþie cu cei din lumea occidentalã. 52 Dr. eu le spun: Voi aveþi religia voastrã.51 În Islam poligamia este o chestiune care presupune consensul mutual. Cu alte cuvinte. © CELE MAI MARI PATRU FEMEI MUSULMANE 51 Ghulam Sarwar. Islam-credinþã ºi învãþãturi. Soþia are dreptul sã scrie în contractul de cãsãtorie cã nu este de acord ca soþul sã se cãsãtoreascã cu o altã soþie. 24 . 52.din vest. 2003. p. Islamul te face rãspunzãtor de faptele tale. Astfel. dar de fapt ele practicã poligamia. Nu surprinde pe nimeni rolul jucat de amante în societatea occidentalã.

57 Chiar ºi aºa. 53 54 55 56 57 25 Ghulam Sarwar. . ea l-a liniºtit spunându-i: Nu. bogatã din Mekkah.marea doamna musulmanã Khadijah-ul . Zainab.54 Ea era o doamnã nobilã. Qasim ºi Abdullah (Tahir ºi Tayyib. care au murit tineri) ºi patru fete. Ghulam Sarwar. vãduvã de douã ori. De asemenea. ea a refuzat numeroase propuneri de cãsãtorie din partea bãrbaþilor mai de seamã ai tribului Quraiº care erau atraºi de frumuseþea ºi bogãþia ei. A fost o femeie minunatã ºi o mare binecuvântare pentru Muhammed. Averea lui Khadijah a fost folositã pentru cauza Islamului ea a avut de suportat o imensã tensiune ºi suferinþã în timpul boicotului la Shi'bi Abi Talib.. Amr Khaled. tu întâmpini oaspeþii ºi înduri multe greutãþi pe calea adevãrului. Ruqaiyyah. Au avut ºase copii: doi bãieþi. Acceptarea de cãtre ea a Islamului i-a ajutat rãspândirea printre locuitorii din Mekka. pp. ibidem. deºi liderii quraiºiþi i-ar fi permis sã-ºi cumpere hranã. op. Omm Kalthum ºi Fatimah.Profetul a spus: "Printre femeile întregii lumi. p." Acestea sunt cuvintele Profetului Muhammad despre prima lui soþie . care avea pe atunci ºaizeci ºi cinci de ani. de succes. 154. p. cit. Khadijah a trãit cu Profetul douãzeci ºi cinci de ani ºi a fost singura soþie a Profetului în acest timp. Khadija. jur pe Dumnezeu cã El niciodatã nu sar mânia pe tine! Tu îþi ajuþi rudele. Khadijah m-a crezut. 39. p. 156. ibidem. 50. ªi-a dovedit inteligenþa în administrarea afacerilor.. Khadijah niciodatã nu l-a abandonat.53 Khadijah prima musulmanã "Când nimeni nu m-a crezut. când acesta a început sã lucreze pentru ea.Kubra'. 56 Khadijah a acceptat ºi a devenit prima musulmanã. îi iei apãrarea celui slab. doar pentru a reflecta ºi a sta împreunã. op. Fatimah. cit. cu condiþia de a rãmâne în casa ei. Ea m-a fãcut partenerã în averea ei. cit. 154-155. Mariam (Maria) ºi Asiiah (soþia Faraonului)".. Dupã cincisprezece ani din cãsãtoria lor. E uimitor cum o femeie de cincizeci ºi cinci de ani putea urca muntele pentru a se întâlni cu soþul ei în peºterã. op. Când revelaþia a venit de la Dumnezeu ºi Muhammad a venit la ea speriat.. p. timp de trei ani. îl ajuþi pe sãrac ºi pe cel aflat în nevoie. patru sunt de seamã: Khadijah. testându-l prima oarã pe Muhammed. Aceasta pânã când Khadijah a remarcat calitãþile deosebite ale lui Muhammed ºi s-a decis sã facã ea primul pas de a-l cere în cãsãtorie. a ales sã stea cu soþul ei. când Profetul obiºnuia sã se izoleze în peºtera Hira pentru a reflecta asupra vieþii ºi a creaþiei lui Dumnezeu. Era o femeie de afaceri. A fost lângã Profet tot timpul.55 S-a cãsãtorit cu Profetul când ea avea patruzeci de ani ºi el douãzeci ºi cinci de ani. ci l-a susþinut mereu ºi obiºnuia sã-l viziteze.

Sedwa. Statutul femeilor în Islam. 56. Acest lucru nu este adevãrat. op.El a spus: Salut-o din partea Domnului meu ºi din partea mea ºi dã-i ei vestea bunã cã va avea un palat din qasab (perle) în Paradis. e cunoscutã ca Sayyidatun Nisa' (Conducatoare a femeilor). Cred cã Dumnezeu a pãstrat mult bine în ea. 61 Dupa Hadis-uri. datoritã personalitãþii. o mulþumeºte pe ea. Fatimah a luat parte la bãtãlia de la Uhud ºi i-a îngrijit pe soldaþii musulmani rãniþi.n. op. cea mai tânãrã dintre cele patru fiice ale Profetului. el a refuzat sã se cãsãtoreascã dupã moartea Khadigei ºi a avut grijã de cele douã fiice necãsãtorite ale sale. unde nu va avea parte nici de necazuri ºi nici de suferinþe. toate aceste cãsãtorii au avut ca scop da uah (activitate misionarã). Dupã moartea mamei ei Khadijah. p. De asemenea. ea ºi-a slujit tatãl cu total devotament ºi dragoste. deoarece el a fost cast pânã la douãzeci ºi cinci de ani de ani. Ibidem.. 44-45.Marea doamnã musulmanã Khadijah. Lumea ar putea fi schimbatã de mari doamne musulmane precum Khadijah.. Mai târziu s-a cãsãtorit cu Aiºa ºi apoi cu celelalte soþii. Astfel procedeazã un bãrbat ahtiat dupã plãceri? Mai mult." El a iubit-o pe Khadijah atât de mult încât dupa moartea ei obiºnuia sã-ºi aminteascã adesea de ea59. Unii orientaliºti pretind cã Profetul s-a cãsãtorit cu multe femei pentru a-ºi satisface poftele trupeºti (ºi cã ar promova poligamia). datoritã comportamentului ei. a luat parte la bãtãlia de cucerire a Mekkãi. 58 59 60 61 26 Amr Khaled. a murit pe 10 Ramadan în al zecelea an al profeþiei. politeþii ºi demnitaþii ei. 155. demonstrând cât de importantã este cãsãtoria în Islam. 93-94. Când era pe patul de moarte s-a întâmplat un lucruuimitor.. Yusuf Al-Qaradawy. ea a rãspuns: El este sursa pãcii. la vârsta de ºaizeci ºi cinci de ani. bunãtãtii. Ghulam Sarwar. pp. pp. . Profetul a iubit-o foarte mult ºi i-a pastrat o adânca afecþiune. Când Profetul i-a spus aceste vorbe. Ea bandaja rãnile. cit.60 spunând despre ea: Fatima este o parte din mine. decedat în timpul emigrãri în Etiopia. p. cit. în special de Fatima care avea paisprezece ani.. de la El vine pacea ºi pacea fie asupra îngerului Gibril! 58 Moartea ei a fost o mare pierdere pentru Muhammad. Fatimah -Conducãtoarea femeilor Fatimah. în braþele lui Muhammed. deoarece ea nu putea sã se întreþinã dupã moartea soþului. oîntristeazã pe ea ºi mã mulþumeºte pe mine. Fatimah era privitã ca o mare doamnã respectatã de cãtre femeile din acel timp. prima musulmanã. în 620 e. Îngerul Gibr a venit de la Dumnezeu Preaînaltul cu urãri pentru Khadija. ajutatã de Profet în timpul bãtãliei.. ce mã întristeazã pe mine. Doi ani mai târziu s-a recãsãtorit cu o vãduvã.. El spuse: "Nu pot îndura scena.

157. o vârstã obiºnuitã pentru acea vreme. n-a putut nara mai mult de 18 sau 19 Hadisuri. Obiºnuiau sã se roage perioade lungi. Aiºa obiºnuia sa-l însoþeasca pe Profet în rugãciuni. A murit la vârsta de ºaizeci ºi ºapte de ani pe 17 Ramadan. Khadijah a fost cãsãtoritã cu Profetul la 9 ani. în special în cele care le priveau pe femei. p. Aceastã instruire a fãcut din ea una din cele mai remarcabile femei musulmane din istoria islamicã. El mi-a spus cã va muri la noapte ºe eu am plans. femeile nu aveau nici un statut în societate. Aiºa mama credincioºilor Aceastã mare doamnã musulmanã a fost cãsãtoritã cu Profetul dupã moartea primei sale soþii. cit. Murind atât de curând dupã moartea Profetului. iar el a iubit-o foarte mult. Înainte de Islam. cel mai apropiat prieten al Profetului ºi primul Khalifa al Islamului. Aiºa întotdeauna susþinea adevãrul. Aiºa era foarte talentatã ºi avea o memorie minunatã. Profetul a murit în braþele ei. Aiºa a memorat un numãr de sure din Coran. op. 58 AH. p. Tatãl ei a fost Abu Bakr.. ci pentru inteligenþa.64 dovedind cã era o musulmancã idealã. 63 Amr Khaled.Fatimah a murit la câteva luni dupã moartea Profetului. 63 Înainte de a muri. nu pentru frumuseþea ei fizicã. ea ºi-a exprimat dorinþa ca trupul ei sã fie dus pentru rugãciunea de înmormântare într-un asemenea mod ca nimeni sã nu recunoascã dacã e corpul unui bãrbat sau al unei femei. În timpul copilãriei. Islamul vrea sã vadã femeia 62 Ghulam Sarwar. op. Islamul le-a dat o poziþie foarte importantã. op. cu o mare valoare însã pentru legislaþia islamicã (ªaria). Ea a fost complet devotatã Profetului. pp. Ea era o autoritate în multe chestiuni ale legii islamice.62 Ea a relatat cã în noaptea în care Profetul a murit. Dacã Aiºa iubea pe cineva mai mult decât pe soþul ei Muhammad. ºi aceasta era învãþãtura Profetului. spiritul ei de judecata ºi personalitatea ei. 27 .. 64 Ghulam Sarwar. Ea a narat 2210 Hadis-uri. acela era Atotputernicul Dumnezeu. Profetul Muhammad. cit. cit. A învaþat pe mulþi oameni Islamul. Apoi mi-a spus cã eu voi fi prima din familia sa care-l va urma ºi eu am râs. soþului ei. Ea a crescut într-un mediu islamic. 280. pe 3 Ramadan. Viaþa ei arãta la ce statut înalt se poate ridica o femeie musulmanã. dar a mers sa trãiascã cu el doar când a avut doisprezece ani (unii spun cincisprezece). în 11 AH la treizeci de ani. 156-157. plângând ºi cerând iertarea lui Dumnezeu. Aiºa a avut norocul de a fi instruitã sub îndrumarea unuia dintre cei mai mari învãtãtori ai omenirii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful