An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

de culoare verdc inchis. ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl. rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr..lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise. lcgal .ii .1.i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini. Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1.r!ll (l\. rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u.c. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla...tlcr. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi.ati prin Africa 9i America I_atina...' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.rd de momcntui de .tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei.rislicii.ascnr sii nar.te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini.r.i pe scaun slitea un si-i spunem .. Mai mult nu cste un fal..r'roltslrat. multc apc)uri cle la acclirgi numir.lr. Dar cxisti qi ur. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar.90-2. orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.np clc data aceasta erau doi aga-zi.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir. Contrariat a ciutat s. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical.. deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir.tl Lt 'ln unnuk kiyersus.cc rrllteirzil riil lc rclatez a.. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi .torcea'' cu rnotorul pornit... Pentru cI lucmrilc 5-11.trupe de comando".r \.i pr-cli.i indivizi. bine regizati qi qi-a lclual drumul.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer. a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un.adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui. . .al spun cd cel cc suna era un amic. dar in jrrr nu era nimeni. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr .... .!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi.r dar.lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat. La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri.neu venea dintr-un scur.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi. nu s-a sinchisit cn nimic. . Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl. iar ca plcgiitirc avca specializarea . li'a o clirninca{i de iulie. In economia f-aptelor. ofiler superior din armata.. Intr-iind ir. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins.00 metri iniltirre .r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t.rdrie. s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni. Dupi ce a alimental.. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s.r I{ctczat.ir r.czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire. . . Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii .. dcl.r l'cl de creasti ca o qopirli.. Trecuse .dc dccor"!' Trecdr.rrrrr \!tr \\..1n altuk ki rtrstr ltt trtttt.

Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc .rl .t.r.Delete" sau rllcar ccl . coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.r r. atat.. trrlrri nrlrii tlczatnigiri. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal. fbarte ciudat in mod singur:. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc..n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.!n-uttnok ki tersus.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur...rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori.n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei. Un lucru cste sigur.1.lim care nc cstc rrrerrilc.On" qi . stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar . clar arca 5i trn 1'el treit-o.tli lil An trnnak ki ver.c au dispir-ut in tlornba isciurl ..atat.i "11 0 r.rttt .alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc.. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial.rlc scr.ticipanti la tr.1n untt.. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea. Dar.i ai qol'cli liccau scmne spre .ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc... Emil Striinu . lv .rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.Olf '.1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0.l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail..tiut la ciue cs(c butonr...creatrtri" clal.i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.r Lt llitttctti. aver.---i.. Iicranul era verde gi. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru .ri liril puterea de a o dc.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor.r lirsl int.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir.. co m . Nici o imagiue! An. nu a oi-..i pLobabil ci intre doud ambuscade se r..r*. culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat.trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.. rotal ncstinghcriri cirrtl .:ic\... Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.. ( ci d.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr.n ci o cunoa$tem.tstrl cor.

respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. De la el am aflat cd acegti anunna-kki. IErd idei preconcepute. degi in prezcnt neoficiald. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. cu o capacitate extraordinard de sintezi. . sd v-o expun. ceea ce avea sd imi spund. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. Se pare cd demult de tot. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. Disculia. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. s-a desprins o grupare din rAndul lor.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. la inceput destul de banald. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. Aceastd grupare. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt.

X: Nu. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl. despre cataclisrle.. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl.co urntd. ca tiincl r-Ln <r'er.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr. vor ailct'na abcrant cu cele de minim. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini.X: Da. Este posibil ca acesti neutrini.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare. De-a lungul anilol. Sunlem ef-ectiv bornbarclati. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura). X: Sunt dovedite qtiinjific. expr.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer.rci.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa.2000 de neultini produ.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir. A: Te re ['eri la acei t.ri cu aspcct de lorrrada. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir.. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.or inmulti. Iar din picate aceste linor.X: in 1930. cnergii lbrmate din par-ticuie.'llrlttrl X: (. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr. Ray Darvis. Nu va fi o I'ard nolnali. Arl. Vor exista turtur. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \. ce pilea a 1l invizibili.ra sutd de rnetri.ana: lJste ader.rentrini? Dl. inlr-o minii din Dakota de SLtd. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi.i in Soarc.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene.rilor lundamcntale.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii. ca sd mi. rcalizind o revolulie in N.r.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu. numiti ulterior ncutlin. Vot fl incendii qi iuunr. ciclonii se.-l. r.l .al. se da1 D. api. Va ii prdpid.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir.im clar.ki An unncrk ki t.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria.neue nu rol Jl izolate. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.rtclaclilu. ir. L-.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate. crilui.itii. l)npa anii '90.r1 1r16[]. . Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule. trrce pr-in aceste 1'elomeue. aer. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule.nt*. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule. Este acum ori niciodati. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli.ri.6 ln tinok kiyersus An unndk. LJn sfert de secol mai tirziu.nicir.r comun.

I . ci se translbrma dintr-un tip in altul. A: Te referi la cuitmure. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. acolo ullde a fost posibil. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic.1n unnuk Ii An unnuk ki versut .1n ttnnuk kit.sa carc ii ploduce: Soarcle. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule. in accclcratoarc de palticule. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . De asemenea oamenii dc . in atmosf'ela Pin:intulni. insd in lnai anul ce r. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c..X: Ce p()r sa ili spun. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific. cum ar fi reactiile nucleare c.ii sub accsl aspcct. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers.. Irc care il culloa. Se po1 face presupuneri. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. dar llu intotdeauna ili ies. Dupi cum spuneam. mai exact. atmost'era. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul.tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea .riJor'.trsut . acesta se incilzeqte. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl.X: Da.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i.laponiei.. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei. inseamni ci nu ne rrlccteazd. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.{ vor exploda mai mulli vulcani.lcl. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui. S-au fhcut simuliri pe calculator. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu.rrile. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial. in timpul zborului. reactorlrl sau accclclrtor-ul. Dl.) A: Bine. dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.. Ncntrinii sunt pretutincleni. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. Dl. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI. ci joacir un . dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. S-a reuSit ider. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici. dar daci nn ii sirntim.X: Da.X: Ba ne afccteazi. qd in r:!oiembri.ine. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. vulcani? Dl. s-au rulat runumite programe. Chiar. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn.. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir.ln unnak ki q lui. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr. hr r-rltimii zece ani.

dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf. miri alcs cf. A: Am mai auzit varianta. Acest lucru va f'ace ca n.ut Eansa sd . In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri.. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp. lri trcbuic si se ajute singuri .rre .ri Ei . Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. Ar trebui ca oarletiii si . cale nLl sc $tie cat va 1inc. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. i. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile. lslauda. dar de aici qi pini la a llisa totul. Se pare cit Turcia.1n LutnLik ki 1i \ grade lninini. cll nll sirnt asta. A: Spni <ei>. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr. 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul.i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. $i eu sunt ca ci.1n urtnttk ki versu. t. Dc cc sd ir. Acum.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare.c. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir.X: Daci aq 1r in loct vostrrl. spune mult. nlri irre ct srrr rnli t. En qliu ce va ver.cr. Ei sunt asigurali.. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. sprc a nu ti luali prin snlprindere.ral tercn in Patagor. Spanra. cJlll l.lar contin ttu. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale.. Dc lapt. Er-r nu pot sta pasiv. eu sunt dif'erit lajir de voi .a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual. Se pare cir va 1l ceva contiuuu.rilc exact nici cand va incepe. se . rupcri cle lblii. c calc lungi.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic..rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne.tiu cd nu mai avem timp.tic'? l)l. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii. dar nu gliu ce si zio. A: l)nl ccva concret.i idcntic cu ei.4rune cd pc undeva plir.X: Ba da.tie gi sd igi ia misnri. Un uric reiirgiu qi o r.ziilor vLtlerniec. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura.10 .X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad.r n-riLi la anul.ti viala gindindu{e la apocalipsii..X: Nimeni nr"l $tic.il cc\il.lrii translblnntolLelor. nici cdt va line Se prcsr. Ei au ln:rt mirsuri pcr. Dl. A: $i cAt va f ine? DI.ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc. cutrcmllr esle prost spus.tu tnai lArziu. cLentuJr'cr erpl.riru ei gi lamiliile lor. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire. A1i ai. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. atlu. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie.. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl.strt ... sd qtii.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot.tci clalele se schitnbii. . Nu se cuno. iri dri . Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc. Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl.

polie .. dar cu acccaqi r.rtem cei ce vI conduccm de milcnii.ri clutrate.tk kt versur t rr l)umnezeu ne .X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri.roui orirrJuire.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir.. estc libcrlLl voslnl arbitt'u. $i a.ratura lor. Confom cu'sartina aotual.r mesagcr clir:r r iitor'. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala.tc .ners mai depana. czue dc iirpt sulrt 6 spccii. lntrc timp au evoluat $i ei. Noi snr.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic. l'otul se va schimba. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i. de lploximativ 1. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. Despre acegtia i. I)l.rclucigarea cu pimdnlcnii.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i . De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici.-!!d.rsi micar acru.i ci ne va mai da c. 1. inainte de deznodirnintul tragic. dli ir. nriJ A: Nu. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului. l-am lr.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani.ndsuri dc protectie L. ir. doar doud rniliarde au viitorul r.4.t. deqi ir. econornic.te clar. Dupi ce va trecc anul 2012.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt. dar esre daroric rnea sd incerc.olbea David. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne. Dl.l -.: i. Davici mi-a explicat lirar.i bani. ctr lcittc astea. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri.ansi. care sunt agresivi pr-in insdqi r. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii.lrt ttnn."..n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r.: La I)unrnezeu.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi.** 12 )tt itnn.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct. Semi{ii.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. geograflc. iir.t. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. cam la 2-3 ur. La l)umnezeul Suprem.tr r :r li.1-al). intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni.X: La care Ei te rcltri? . trei din aceste rase au fbst cclc care .i priorititilc.X: Da.. cd Iloctc n\.r timp s-a pelr. Va 1l ncccsalir o r. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. hazati pc rlte prilcrpii. Am ri'imas r. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt. care vi. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a.I indcpritluL ric ('r'cirlor.nis ir. ln timp oe vorbea.r:rsiunea . qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc.A. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate. nn itnpr-tls . urmitorul an va fi un an dc regnrpare q. $iln ca esrc o misiune gru. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului. Pirr. Voi ma puteli crctlc stru nu. in delrirrcntul srrlietului.rii igi vor schimba modr-rl de gindire. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii..iaiizirt alcnt. iar in llecutul indepirtai al planetci. iltbe. tlltr rrr lolrtc astca simt .i cirre o lurne stalpinirai de instinctc.rexistente. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social.20 m. Poate (:rtc doal inraginalia lnea.le iubire venit dc la El. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl. ia CreatorDl.i acegti Gri. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[. care sunt destul de paqr-rici.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului. Ali licut in a.u snllt ur. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r.rtul. care vin din zona Olion . degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari. dal ari ci. Exista unii mici. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor.i e1brt. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir.i implicarea pc care le aliga.

Sur.X: Daci reugim. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. care deja cxista. inrplementarca idcii clc medicamente vitale. genereazd o energie.e.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n. repiilc'? Dl.X: Exisla anurnite date cheie.rtru a se indcphrta omul de pirnant. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. !l acca explozie solari.rcntelor alternaLive. daci ii pot nurni aga.X: Vom vcdca. crol. dar nrr r or lerrpi.r rnul1i ani in un. atunci o altir spccie.X: Sunt un hibrid. Au lbst ibarte boinavi. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali. i.X: Da. numcrologiei. etc.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie. credir. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile. Ei sunt aici de mult schimbarea. iar acest lucru ne va ajuta sf.uai exact doar o par. A: I)ar sunt urnanoizi. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu. Ei nu vor schimbarea. $i cr-uu si vi. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr. A: $i daci reugim? Dl. Dl.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. clinci la a trcia. dar aga imi vine. La itrccput au oolaborat cu lolii.iirs aici. ln prezent sc incearca montarca ur. lacem sf. dar r.n cci ce aLl r. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l. Dl.-*Dacf. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici.raj orita tea.lti utnak ki tlucc.. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici.X: Pe naiba. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit. l3i au avut mari problcmc ill trecut. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. Dl.rJclc atAla Dl. A: Adici'l . cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. mai putin una. dar au qi ceva dc la insecte. r. horneopatiei.ln unnttk ki . A: Eu nu cred ci vol reugr.rI ircr ll rLr rcr. Ei vor sA plcvini accst lucrll. cea carc a tbst prezenlli aici.1 An unnttk ki vet sus . culoare. scoitterea in alala lcgii a tratar. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate.te din acegtia. Dc lapt asta esle ntal. Ei sur. t I i t . viitorul arati altf-el.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile. A: lncearcd. etc.X: O si ii adormim la loc. A: Dar asta e un lucru bun.r. crisLaloterapiei. Mai ales ccca cc va vcr. pc 'l'erra. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe.r.ri . ver. Jpui rrrrii lLr pleclt. r.stts An tmnak ki 15 struciure. ctc.ln.rodelelc dc viu.lin punct de vcdere ceorroriric.1. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu. Asta cstc pArcrca tr]ca.noterapici. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl.ea batalie care se tirnp.ri.r.ror scuturi u4aq. numar.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl. daci nu.

ric rnai mult dir. anl aiturs . .X: Pe ldr. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce rntgn{ii are. bcnzina sc va scun. Nurrai ur. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru. clin Univcr s vine o r.rpi pcslc rloaptc. itrseatltlit t .-!*. dar c rcllir. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. mincarea sc va strica in lafluri. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir.n spuneam. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne .l( nour cn('r'tlic. .r auzite. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze. A: Dar dc ce toate acestea. Nir.itiintificc. este o explicaqie copilircascd.r r.iblationald. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati. t)l.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi . cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori.r orq11!41 . Std dour'$i aSternli.rl scop: lr. cu o sinsuri monccld. la un momcllt clat a lbst un baby-boor. clar voi vcti sul'eri dc lbame. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala. sir vi nioclillce strllcturil r.r sinu.rbe.nanrl popLr lalici. Cici vLri putcti lnce orice.rtt .000 kntp.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare. din cit qtiu eu.t.ttttlici cLt rr. Apnr (amentele sc vor ieliini.X: Da. care lttt cott. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr .ligantici navd.i. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali. r'acante clc lux. copii zb'.rgd respcctarea agcr. cate c interesul lor''l Dl.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii. rcspectiv zr llobalizdrii. cam de 12.nic nu va rnri ll cum a lbst. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd. ma5ini la superolcr-ti...) Dl. A: De cc'. pini ir. care survolcazd ir... Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli. I6 .X: 'lbatc accstca all ur.X: Ba cla.r cc si iqi plitcasca rlirile. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic. rrre si vd invArtiji pe vccie.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci..rdei lor. ritiirtitilc vor fi co5r.rici. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in . natalitatea cste in scildcre globalir.ror-ri vibratie rrcniti si vir schit. etc. corect.rl'.. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. acum instl .lc parliiule. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. in prezer.X: Dupi cLu.kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr. A: lltnc.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt. $i de asenrcnenea existi o flotilir dc sntc clc^ -fcrrei rnici nave. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus..adicir o natalitate crescutir. A. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir.1n unnak.4t lunok ki .rperimentul-i ieLrgit.) Dl.1n ttnnttk ki t'ersus . dar carc csle scclp'.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic.rrdalnici.ttt'' .iruajla s^d schimbai.n.r -julul $i sc intorc dill illlelvcllil plitna oar:'t e rind in cind la nava mamd. dttl llLl irrll intbrmalii .

Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc.. trn ilis opac. rititelti rireitt. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. I)upir cunr \puneam. l.cti da seatna . t.rrll c. doar cf.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala].i noi o concluccnr A. nlrita tot..oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. 3\ cr Ii.a cs1c.n privirca lui era lipsita de viata.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. in 2015. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc.isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. adrcii oameni siurplr. cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi.)r'\eu.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr.rtir 'pi urritrrrii.'l \ r'i trr'trttit sa \.i ii r espccti.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti.. Lrnntl: ki t tt :tt.. Noi arn cliclit-o.rtunci vir r. I'otodati alilll)ra mca intcrioari .ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr. Dl. l. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir. dar acc.. . e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir. Dl.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.re siar.'r'Liliri. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie..tir.ln unnuA Ai t cr. llsh-nrir.. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti.etc..rvciiTtir:tar.X: Da.rt. l.logrrlicii si r.iatir c.i qtic.i se ioacli doal cll ulintcii volslu. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.X: lla lor \ cni.. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r. ascnrinritoa. Hai. cltrc criz:r ur.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l.lli-uiit.. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii.izLrt viitorul planetci. li .X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit.rii ritr' .i cic adcvirrata noastri ltaturl:r. Toti piimdnlenii vor'li .l (inc! . ci dacar nu scipati clin robic. a.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL. '.. clar. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile. va Il o tlCimE.? A: Nu.r lrre-.re cu nrailasea broa5tci. Subliniez: rerltlr. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir. Noi vi clirnr ..X: Pcnlr. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti . Atat lc s l)t nccesari C'.r i. .s ln unntA Ai . Abia atunci.\ccls1a ' . Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr.:iruta.i. clar .000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl.or dc conc{us.ie in r.X: Poatc.1 8 lt.calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll.rc: bani.ijlr(lu-Dri.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir.rstincte ataviccl $i lumca ii .rrlilt rr: . ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei.ri rii itrr.i tltnpor'ali.r inccpttl \ii su c. nraqini. \. -i..i rrr.r sau tclelbn. imi pirea ca $i eur. Spun/inil aceste cuvintc. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral../.l.-. etc._. ci laccala degajatd dc cr.'' i:.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn.lul cltrr:r Ir r. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt. sarnaltxtc. \. fi i1r ciar . L.t I)rr'.ar Yor line prizonicri inca 26.i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl.J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.rjrll i.nrrretli rhr'.ttrt In trttnok ki I9 Dl. l.. lu\. eu am \'.-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt.r se 1a sliir'pi..

2014 se va deschide o poarte stelar[. O Terra evoluatd. adicd la nivel subatomic. Este singura voastrd qansd de a supravielui.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. una plind de pace gi brindtate. Intenlia conteazd. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI.ki yersus An.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali. de dimensiunea unui fir de pdr. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. nu exist6 d ovezi clare. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi. A: Am mai auzit teoria. Al. Trebuie sir gdndegti in termeni mici. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl.unnqk. dar intr-o altd dimensiune. dar intr-un alt univers. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. Cdteva guveme.X: Pe Tena. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. o gaurd de vierme. populaJia va fi decimatd.ki versw An. care se invdrl in nucleul unui atom. A: Adicd pe o alti Terra? Dl. Le veJi vedea pe cer.unnak.0'1 .X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire. lilectronii.ki An. Cercetdtorul Andrew Cleland. de evolulie spirituald. aceasta este noua Terra.X: Vor fi mai multe simultan. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. spirituald. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. acolo unde particulele atomice nu se pot menline.20 An. A: Este un lucru imposibil! Dl. Va incepe un rdzboi nuclear. cel care a r-calizat experimentul.unnqk. griji.r-rp.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd.unnak. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp. universul .X: Este greu de perceput cu mintea actuald. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. lipsuri. Acest lucru se poate int6mpla. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. fari boli. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd.X: Ba existd.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri. Totuqi. qtiinlifice. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. tunelul Einstein-Rosen. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber. citegti o carte. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. Eu am venit sA vd spun sd treceli. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode.

X: Da. Este singura voastrd $ansa.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. tlisperate. Dl. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos. nimic nu va putea fi redresat.wnak kiversus An unnak. bduturd sau mai rau. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente.' A. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl. Pentru voi curge intr-un singur sens. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul. climatericA. sinucidere. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand. politic5. De fapt timpul nu existd. Cam aga ceva. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi.X: Da.X: Da. Md refer la situalia cconomic5.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul. A: $i nu este a. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l.X: Da. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. dar puJin probabil. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi. sexualitate. si gtie. S-au fEcut cercetdri . $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli.ki An. Voi vedeli timpul ca fiind real.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl.unnak. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului. A: Este foarle greu de infeles. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi. ki versus An. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire. intotdeauna va exista un univers.annak. Nimic. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele.2014. cdci el nu este doar liniar. Cei ce lucreazS. sete. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil.X: Sn o dai oamenilor. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte.. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit.a? Dl. Ar fi posibil. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame. I)l.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde..l(llca.. Dl. La tl 1. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl. sociald.X: Nu.22 An. Atata tot.

Noi. A: Muribunde sau nu. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla. Este o teorie noud.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. Thamus.ki yersus An. Dionisius. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. asemdndtor glandei pineale.ki An. Pane.SJ.X: Noud? Se qtie din vechims. zeul babilonian line in mdnd un con. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad. Vd arr. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. dureri de cap. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. A: $tiu. de evitat nu se poate. etc. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm. Exista informalii peste tot. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. oamenii. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii.24 An.''..p3l.i Iisus v-a spus: .unnak. la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme.. ir. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. Pdnd sd ajungeli acolo. Shiva. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. DI. Ldngi ea se afld un sarcofag. Dl. inccndii. . Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. stdri contradictorii. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. Existd reprezentdri antice.X: Nu sunteli idiofi. cAci este prestabilit. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi. omul va deveni mai sensibil. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu. tllr totugi normald. or sa apare migene.. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii. j afuri. Tu nu te uili la qtiri despre crime. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri.acestea vA sunt date fi la nivelul terie. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. Este chiar pcnibil. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul.X: Da.. violuri..unnak. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. Dar este tlltoritd vou5. Dacd va ii ochiul tdu curat. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl. Omul este supus acestor schimbdri. chiar dacd este zugravit in roz.. doar manipulabili. Este greu sA accepli un viitor ipotetic.Luminitorul trupului este ochiul.unnqkki versus An. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului. cecrezi?. tefi orbi qi progti. Dl. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului. un con. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat. Ceea ce am constatat clar. $i mie imi este greu sd le accept. simJurile se vor asculi. tot trupul tdu va fi luminat".unnak. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri.

nu mI lr.. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr. Pur qi simplu. ki versus An.rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus. Nu e greu. Cu sigurangd este o lume aparent bund. iar desprinderea . dacA verifici din mai multe surse.r/ez ps niciun argument $tiinlific.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl.unnak. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '.. Este unic in istoria Creatiei.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani. de portaluri. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. . lipsitn de griji. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. etc.ki versus An. vom avea lipsuri. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat.. boli. rr. Ei au venit sd ne ajute. se afld pe o curbi ascendentd vibralional. Au fEcut-o de milenii '. Eu cred si revenim. din ce gtiu gi ce simt. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare. Repet: ce cred eu. dar am fEcut-o cu un scop anume. ci din contri atunci va incepe o lume noud. Eu nu spun ca am dreptate. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup.26 An.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir. Probabil cA aceste '.r'opul final. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre. vom rrlra in Epoca de aur. pe care nu are sens sa il relatez..unnak. existd 1'or.unnak. au emolii.rrrr lLln. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. Ei sunt. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete.r ce in ce rnrri dcs. Irlgar Cayce. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator. v-am spus 5i repet. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare.ki 27 spune adevlrul sau nu. De aceea au creat un univers paralel. Eu cred Pemantul. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r. etc. Ei trebuie sd plece. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. diu cale . ba mai mult. ca si nu mai vorbim de Biblie. Intr-adever. boli. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile. ---R-estul disculiei a fost unul banal. dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru.. pierderi.I( nc pute[l salva suntem noi ingine. Poate c5.ceri.ki lrr caLc se An.' Din tot ce gtiu. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali.ibilitatea si mi ingel.rs gi o noud umanitate. apropierea de Creator. restructurdri. a pdcii gi a rrrbilii. dar sd nu uitiim . tunak.1rrrrrc inima. Vanga. Sundar Sing. in epoca spirirualitalii. ci ei au pierdut bitdlia.

Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t . Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege. Numele de . Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare. N ippur.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian. egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6. ('rrvintul akkadian . pe care le-am avut. Ninive 9i Assur.. Localizarea lor. iar hitilii sanhara.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud.strdini cu fala neagrd". Se pare cd . Kig. ca aqezare geograficd. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului.TI in continualea c54ii. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau . dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer.sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic.. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii. literal insemnand poporul cu laJd neagrd. Babilon. mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene.. (lunoscut ca . cuvdntul ebraic era ginar. printre care: Ur..

pAnd in momentul in care descoperirile oficiale . Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i. Regele. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. Nipur.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii. cum era cel din Ur. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului. sibiile.renit qi primele date despre o religie politeistd.llr.Hr.Hr. Zigwatul era impf.kiyersu.An unnak.unnak. care era qi mare preot. Ritualul de inmormAntare era complex. roata olarulrri. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. in jurul rrrrului 3300 i.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului..ki 3 1 civilizafia sunreriani. In orice caz nu erau autohroni. in nec. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe.Hr. laceau vase ij.. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea. Umma.unnqk. in jurul anului 2000 i. ivitd in zona pe la 3500 i. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl. qeile. Sumerienii erau un popor migrator. acul.t. harponul. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. armura. se pot afla din sludierea operei sumeriene. etc.ianti. Lagaq. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc.ki versus An. piatrd. ovine qi bovine. arta qi scrisul. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. r\stl'cl.. Ultcrior. ascmdnltoare Iimbii turce vechi. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir.).tit in gapte etaje.. calenda- rclc. Astfel au apdrut numeroase ora$e.. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i. EA era prietena .Hr.inci. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri. ziduri. sistemele de irigajii.lrrt: Ur. zeiJa . cuiele. carul de luptl.rele ora$e-cetdli ale omenirii. matematica. lurrnaqamentul cailor. Zeila .Hr. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat. '. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. .lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli. morile. sandalele.r.o1'. venind posibil din zona stepelor siberiene. urmat apoi de Eridu. de lirnbi semitd. dalta.ru qi lapislazuli. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.ki 30 An. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte.y An. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice. Tot din Sumer rrc-au parr. inelele. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene. Practicau agricultura gi cregLcau suine. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd.rpci.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. zeila .untak. roata. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent. Cunogteau lesutul Si oldritul. Uruk. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile. astronomia.

r'l mai puternic Ai mai bogat . Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. semitd. cucereqte intreaga o transformd in 1.rrrncriand.zeila-mamd. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot. precum zeul soarelui gi al apei. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora. Dupd cum am mai spus.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale. rege in frunte qi o zeitate supremi.kiversus An.Hr. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. Inanna .r rrncrieno-akkadiani.. puterea Sumerului dddea '. triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului. le . Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag. iar lara se va numi Sumer-Akkad. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor.Hr.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i.ki versus Art. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. \15-2279 i.'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l. . Ninhursag . imbrdcdminte. Enlil .'izare qi administrare. parfumuri. supranutnit cel Mare.ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat.e erau ilc ordin politic.FIr. Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor.zeila apei.rrii. Aceste certuri dintre .unnak. unnqk.rLlirclieni. Ea .zeul aerului . cu o singuri limbd. inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei. astfel ci regele semit Sargon I (circa . economic Ai religios.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de . Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele. limba akkadianS. care a dat legi privitoare la orga.zeul soarelui . Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi. Shamash . stabilegte noua capitald la Agade $i oraq al lurrii Populalia.ri. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Nanna(Sin) era zeul lunii. formAnd o singuri r rr ilizalie.zeifa f'ertililafii $i a dragostei.cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. l'rin anii 1958-1916 i. legume. . o va inlocui pe cea '.'ra. etc.32 An unnak. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice. ki An. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl.).

000 de ta-blifc ai cilindri.000 de ani. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente. sociald. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului. datoritd lungii perioade pe care o acoperd. preponderent din lut gi piatrd. ir i cele $i c i arheologice. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. care a studiat ani la rind aceste texte $i care.ki An. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos.unnak. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. care ui. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. Aceasta ar fi istoria oficiald. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand.in traducere. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. pe care se tradus decAt foarte pufine. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400. cei care au venit din cer pe pdmdnt. Din pdcate nu s_au . prczcntatd succint. religioasi Ei politice din acea perioadd. printrc consideranduJe neverosimile. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. primelc 5 pla_ nete. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. cavalerii gi divizia de arcagi. buni sau rii.Ele sunt considerate ca fiind ur.ki yersus An. care se v[d cu ochiul liber. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate.unnak. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale. a Sumerului. cAt qi religios.ki . efectuate de Sir Lavard din Telloh. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. istoric qi poliglot.lalte cul_ umanitdlii. atat din punct de vedere istoric. in urma unor argumente coerente. poafii nume sumeriene.unnak. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii.34 An.

Pe tnblile gisint alir. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi .tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij. oonstructia de olaqe. De aceca au vcnit aici. nelireqti pentru r. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3. zond numitd de sumerieni AB.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. rcpr. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru. ba rnai mult. Inilial au lbst 900 de colonizatori.irrca 1i orbitele acestota.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus. canalizarc.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd.600 de ani. insi dr-rpir o perioadi.000 de ani pdmdnteni. cre6nd astl'el Homo Sapicus.rr 600 s-atr strbilit pe Terta.i sciura ci nu pot lace munca. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. Cor. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3. planeta Nibiru ar li cauzat. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag .s )n unnak.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt. dar tlo. Singur.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. dc pdui Ia 500. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io.ahmtt (Marte) 9i Luna.. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului.(c lulrgii. in truduccrea lui Sitchin.ZU.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr. agticultura.000 an j. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar. Tot cl spunc ca acc.rcricnii avearr ample.ei dc pc plancta lor.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc. In anur.runnakki cu cele ale baqtinaqilor. astronomia.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd. rnir.tea perioadd. etc. dindu-q. Nihursag. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni. numit Planeta X. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e.ltratia ci anunnakki au a. dar totoda. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor. Asta ar insemna aproximativ 411. intrucAt aceasta se deteriorase. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu.

Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio. Nagterca primului om. oare erau fraii vitregi.tiinla dcmonslreazi cd acum 115. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU.nllriul. la fel de bruscd ca prima.LU.An unnak ki ver.liica. A. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU. Barati. primul Flon. rivali.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor. Se parc ca ruegri .000 de ani. iar daci nc gdndir. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i.RI. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er. in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens. etc.i la nilologia grcaca Isis.DU doar rareori.ro Sapiens. intr-m final. Tiblilclc r.yus An unnak ki An. inapli in a muusi.000 de trni s-a produs o noui intervenlie.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii. asupra ADN-ului uman. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte.n . iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir.rlil gi linki. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. si guvernezc pr'u. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii . 1'ot .

Arlelacte aflatc la British Museum .ki 41 observf.10 An unnak kirersus An unnak.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor.ki versus An unnuk.ki An unnuk. care exploda la cel mai mic incident.

care a fost indrbgit de Anu. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii. stAnd in fata unei plante. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. Termenul lblosit este ELU. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. se regisesc numele aceloragi zeitdqi. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. Cel mai important zeu era Anu. Enlil gi Enik. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. Pe una din tiblije apare Enmedr. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. rege al zeilor. ci DIN. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi.12 An unnak. un prin! din Sippar. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului. stdpAnul constelaliilor. Uneori sunt ununoizi. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. dumnezeu din cer. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. in traducere cel venit din cer. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. Este important de menlionat cf. strdlucitori. El a fost latdl lui Anunnaku. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. ki yersus An. care se traduce din acadiand ca mlre!.GIR.rranki.unnak ki An unnulLki versul. regdsindu-se in arnbele scrieri. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund. adicd cei puri. . pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani.

rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li. $i a zis Don.rcea zoni geografica ploilc crau rare . 'l'oatc cclc tlc 1tt.Lrscat. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc.tal.rc . $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei.. Din scrieri alliln cd in .rr 1. dar care nu sunt luate in seami.rnul: . Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici . care a clistms roate agezdrile cxisteutc. sufelir.i (nclilinti). anirnalele.xrLr. dczaslrc.i de aceea alribuiau e.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia .c 1. care pe cine ii voit.i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc.i s-a innrultit I'ourle llrr.rhrit.cclrlilc q.i tt.ia.rt atet de mult..r liiii lui Durrrnczcu. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur. . tot voi picrdc.hrt.r!. zeiia celelielor'.I+. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr.i ii Iot piimir. \.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. de la onr pinir ia r. loatc s-aLr stiirs .ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt. .n apioxinrativ I 1.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia. c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti. pentnl cli strnt nnnrai trLrp. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli.rli. $i a crcscut apa utercu. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii. lii rrt .r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut.irrtu lLli. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf.rtul. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei.iulli oalllenii pe llaullint li s-aLr [liscul llicc.i ci atunci cind ploLra .r fiirtlrt cerc se al1it |i.:le prc pirrr.i apdrcau ir. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur. I)ccr zilclc lor si ntai ile o. $i a spolit apa pc pirntir. su1f.rt. pc fcra s-a nroclus o catastloti. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt..i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc. fiarelc.clulti cc tl inccput a se inn. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .tnrti ki +i llr. calc erau sub cer.000 i. Ici colo lipar noi descopelili. rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc.r.i uccasta s-.

ora$e $i ternple $i Eten. Aceasta la blestemat. Ea se numea Nin-Ti. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri. care era responsabil cu nagterile Ei roditul. rAspunzdtor de flora.ki An unnak.ki 47 Ashnar. Apare apoi o ceartA intre Emesh.46 An. clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA. zeul iernii. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei. De asemenea a existat ur.r conflict .ki versus An. zeul verii.unnak kirersus . Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum . Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece.unnqk.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). in traducclo doamna coastd. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA. iar Enik s-a imbolndvit. constluclii.4n unnak.

Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni . I)csrrre N"iltLtr:.1tt trrrtttk ki -19 :.l Ir.(. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.\ccasla a tlcvcnit ullcr.tli ki rtt '.dzut cil ljilt(l nisl)Lln..Lri. l.iu. giisital in i ll-.i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l.u ..epr.l$urilor.ior zcita p.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus . iirr.:loi cci.rn (lc lcLt !. l:a o r.r-ziltl pe \ilrLrr.. casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):.srrr . . l'r'cscu din crrpi'tl.l l)ltrer171 qlj.eirlc._-FF +8 lit trttr.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c.riu(lc in ghcarc . l9(X)-235(l i./iitof dc llntani.uL se $lie cal u llut o liieii .i irn liu crr ]:nr(.

.i familia lr.VIUN.i tulLri.prrrr . simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti.I{r.i cu accasta $i astt'el s-a r. imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii.l rrrr zr'Lr trl v.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului.us . Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.1.lrnAntLilui $i cstL.-ENGIJR-RA. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f. o localitate situati in zona vilii liutl'a.. stabilitd de Sitchin.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc. lLri principal se nurlea I.50 '!tt ttnnttl ki vtr. in alhra acestor principali zei. .1n ttnnul li An tunak kiver:.1n unnak kr 5l zeilol.000 i.. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. Enlil estc descris t lr lirrr. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. Tiblitcle :. in urma tradtrceri tablitelor.rdscut Uttr. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc al)a in Eridu. \:.:. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. llnrk s-a inrprcunal i. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'.ittulrri sar-r al clominaliei.. fi /i:. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor. apare adcsea reprczcn'.rttt .nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl . Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p.l cea a caducculLli. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.\R.r. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi. in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450. )/ -.riii. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur. aa_ 1l [n rcprezentili [r.ri. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra.

grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5.000 Anur.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor. Acest lucm il infurie pe Enlil.urakki.au hanspor[ate din . Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra. Minereurile el. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \. 400. Acegtia incep si se cupleze cu ele. 200. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar. Ei sunt conduqi de Enik.52 445. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia.unnqk kr An.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului.i (. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75. Enik este trimis in Africa. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. Enlil. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. Odatd ajuns aici. . r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens.rr. incdlzindu-se.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. care este fiul lui Anu. 49. 380.000 in minc.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Ei ii aleg din rAndul oamenilor. Acest htcm face ca viata sd regreseze. Metalul cra r.000 300.rrgic din Shunupak. De aici cra incdrcat ir. pe orbita.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic.000 An unnak kiversus An. 430. Ei sur.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd.alrnat gi apoi trirnis in sus. 41 6. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.cnlrul Metalr.

in port pentnr navele spatiale.Marduk igi pierde puterea. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace.400 Este o perioadl a pdcii. Unul dintre acestea se afla in Jericho.800 ferlil. Peninsula Sinai este transformatf. 10. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Enik intervine 9i el. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth. Egiptul este condus de semizei.unnak.970 Fiul lui Osiris. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. ki 13. ki yersus An. . cultive mai intAi in zonele inalte. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul. Este momentul in cate apare civilizalia.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. 3.An. Ninurta. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. Se construie$te Heliopolisul. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk.780 Primul ndscut al lui Enik. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. 9. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. Apele se revarsi asupra pdmdntului. Dinastia Ra. IEcdnd valea Nilului cultivabild.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. viitorul Ierusalim. pe nume Horus. Anu vine in vizite pe Terra. pe nume Ra/Marduck. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. unn ak. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth.tlr. Oamenii incep sf. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. 7. fiul lui linik. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor. unnak ki An.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. care era nepoata lui Anu. 8.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea.6'10 i. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. 8. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11.ki versus An unnqk. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului. Dupd ce apele au inceput sd se retraga. 8.

iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor.3r6 Sargon. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune. Marii amrnnakki atacd Agade. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului.un tunel.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald. Marduk este zidit de viu in marea piramida.poarta zcilor'.56 An. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus.unnak. 2.3 50 2. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei.ki yersus An unnakki An. 2. Dumuzi.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash. 2. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia.220 2. in Nippur apare calendmul.ki versus An unnak. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind . 3. Pleacd apoi in exil.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame.. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune. Nanam-Sin sfideazi Nippurul.ului. 2. 2. Ninr-uta face prima capitald la Kish. ocazie cu care capitala se mutA. cel care o tr6. . dar reuqegte sd scape printr. pleacd din Africa. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal..900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon. fratele lui Marduk. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon).unnak. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra. fratele lui Thoth.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea.193 Este anul in care Terah.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer. 100-3. Inanna reuqe$te sd scape./Marduk. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. gtergAndu-l de pe fala pAmantului. 2. Mesopotamia. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. Sunt ani de haos.

El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia.ki An unnuk kiversus An. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai. 2.041 Amar-Sin. 2. Fiul lui Marduk obfine adepJi. Nabu. din Asia de Vest. 2. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar. _ Era decisivl 2.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire.unnqk. insolit de mai multe trupe. Terah. 2. ghidat de Inanna. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. fiind ajutat de o trupA de elitd.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi.180 A n. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil. pdmdntul din Shem. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. 2. Ur_ Amar-Sin.047 Nammu. 2. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. pentru tathl sdu./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub . cunoscut din Biblie ca Amraphel. 2. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald. de unde revine dupi cinci ani.unnak.113 se na$te Abraham.123 in Nippur 2.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. 2. il inlocuieqte 2.048 Moare Slugi. ki yersus An.58 2. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur. Marduk se mutd in linutul hitililor. Imperiul incepc si prospere. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial. care ii erau loiali lui Ra. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. 2. Tatll lui Abraham.ki 59 Egiptul se imparte in doud. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos. devine regele Urului. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei.unnak. PdmAntul Prinfii din Theba. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului. Abraham pleac5 in Egipt. Mentuhotep I.038 in timp ce imperiul se destramS.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin.

Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. Ziusudra. unnak. Agenlia Nalionald de Securitate. un batalion de infanterie. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. 2. situat[ in sud-estul Bagdadului. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor.unnok. al doulea Badtibira. in locuri pure. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public.ki versus An unnak. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune.023 in jurul datei de 12 iunie 2006.ki A n. sd analizali cdt mai multe suse. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. transcrieri ale textului strdvechi. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate.unnak. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. .60 An. vd las sd trageli conclu- ziile singuri. ki versus An. oficiali sau neoficiald a istoriei. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu. au aperut simultan in mai multe orage. au restaurat o tebhle. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. impreund cu guvemul american gi britanic. ordonantele divine au fost exaltate. in acest mod.

unnak.unnok.imisi si acopere tot pd_ -Dupd. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru. templele gi magazinele. pe cdrdmizile arzdloate. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni. distrugdtoarea vieJii. Altd inundalie vine.ki yersus An. in acele timpuri. centrele cultului au fost distruse dc asemenea. Tigris qi Euphrates.kr An. imparte bogalia. . ZidColiba roqie ascultd. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi.care a viut ce a lost - ascuns. Au mirosit mireasma.a Gihon. construieqte o barcl Lasd posesiunile. Admiri grddinile. Inspecteazi funda{iile.. aga vei face qi tu.ki versus An.. In acel loc indepdrtat trdim. inundalia tr. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. sub. coliba roqie. O noud furtund se apropie. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie. mdntul. in fali tdbliJele.Un vuiet perturbat de zei. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz.unnqk. Belelili a venit.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA. .Jur cd pe acest medalion albastru. Cd nu o sd uit niciodati aceste zile.unnqk. la sursa marilor rduri trdim. zid reflectd Dijos coliba. in acele zile. I. toate locu- rile magnifice.Tu".Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri. intoarcerea iumimi in permanentul cerului. imparre inlelepciunea. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL.62 Atr. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor.dezastru.. dar ploile nu urlf. Coliba rogie. Acolo. Vei lua decizii pentru alta. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor. Cdnd Enlil a ajuns. Dupd ce oragele au fost distruse. . niciodatd!. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei . Pishon.. Enlil mi-a spus. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA. Din nou peste pdmdnturi. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf. Ascunde-le. a spus . parte de in oragul celui mai puternic erou. cdtre Utnapishtim. Zid.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele. Jine sufletul in viaJi.. lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase. Acum.

ki yersus An. Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile. Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i ..unnqk. Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu.. An. unnak ki An. naliunile multitudinii. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki .Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor. Bad-tibir4 larsa. unnak. .fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine. acesta a fost predes_ .. ordine. invadatorii au continuat (ilizibl) An._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani. ki versus An.64 A n. Enlil. etema mamd creatoare .oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru.. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al . ritualuri gi cerer .raqiya. ei au venit In cea mai violentd form5.

liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji.i-au luat zborul De pe pdmAnt. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte. Nici noapte. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec.ki versus. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd. inghifind cerul. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri.unnak.teptat (ilizibil) Cu inimile grele. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. Ninki.ki versus An. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil. Prind cAnd nafiunile. nici zi. intunelic sau lumind. naliunile alese gi triburile au zburat.66 (ilizibil) 1n unnak.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr.4n unnak. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc.ki Ca An. Belerili era prezentd Focurile ve$nice. iicute din trestii pure. locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. triburile . intoarcerea copiilor. creatorii oamenilor au a. monotonia ddinuia. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd . Umal.unnak.

Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea.4n unnqk.ki versus . ca aceste . cu ure. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. sd iubim fauna. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi.. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului.ki An. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil). . pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. care imi confirmd bdnuielile. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor.unnqk. asemeni mie. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd.ki 69 in acele locuri. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre.. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. locurile sacre. dar asta nu md situeazd desupra niminui. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. cu rdzboi. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. planificatele nave. . una pro umanitate gi una contra umanirale. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. ilizibil. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. Zeii din Apsu. La doud. noile nave.unnak. insi este bine sd avem o contra. ilizibil) nu va merge. Am aldturi oameni dragi. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. care izvordgte din inimile noastre. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui.kiversus An. Eu. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. ma face deschizitor de drumuri. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale. Umal. nu sunt zeu sau supraom. Majoritatea md intreabd ce sd facem. dupd cum spunea cineva. Adevdr gi Iubire.68 ln unnak. flora. propria realitate. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. cereale.

i apropo de daci.. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi. dar vA inlreb altfel. Noi nu dorim l. despre intAlniri extratereste. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena. fie spre a ne avertiza. Ei qtiu qi qi-au luat n... daci. . in continuare voi reproduce exact acest Lext: . . Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian. acest popor este un popor himit de Creator. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. insi pe noi ne lasd in ignoranld. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic.. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili..La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. nu ne liudim cu aceste lucruri. care a trimis in 2008.. domnitori. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde. din interiorul organizajiilor se fac auzite.rdsuri.projeclcamelot. fie spre a-gi linigti conr. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta..org. e1c. voci. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot. care ne <linigtesc). Mie personal mi se pare extrem de in. .I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. linigtitoarc. din cind in cdnd. Eu cred cu tirie cd. . cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. la voievozi. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti.. schirnbdri climaterice.linlic. contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze...tiinJa.rguri. cu aparentul scop de a nu crea panicf. Vd rog sd vd rdspundefi sir.. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri... ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. cine sau de ce ne_a vAndut fara. Totugi. nu vrem mdrire. descoperiri gtiinlifice revolujionare.

rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. numcroase baze subterane 5i buncdre. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. cercetatori. cu ajutor din partea S. Conform planurilor . iar ceilalli vor muri.600. inainte de anul 2012.unnak. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I .elitei". Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc. in addposturile sublerane. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd. albastru 9i verde.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. incepAnd cu anul 200g 2. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici. precum gi in alte localii din intreaga lard. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc .72 A ntnnak. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. in zona Mosjoen. oameni de $tiinta.unnqk. Sunt foarte revoltat. pot aflrma cA in multe alte_1dri.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. se produca in aceastd perioadd. printre ciue gi Israelul. ki versus An unnak. ki versus An. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte.i cA nu il putem trece sub tdcere. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. Eu gtiu ci voi fi trimis. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor.E.. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. organizate deja de armata norvegiani. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. la ordinul guvernului. membrii guvemului norvegian au inceput. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i. considertn totu. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. Din datele pe care le am la dispozifie.U. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici. etc. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. rogu. rAndul lor.ki An. Aceasta inseamnd cd 2.A 9i U. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare.

dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic..74 An. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. Penlru ultimadatd md rog: . E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea. DupA aceea.DUMNEZEU si ne ajute pe toli". Mai .Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar. Observ. evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre.urtrtuk kiversus An.. Acestea sunt.unnak. Numai dacA acfiondm. destul de des. armata va face curSlenie printre supravieluitori.ilor. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis.. Deschideli ochii. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. vd rog sd mi Ie adresali. respunsul oficial va fi probabil: . Pentru mine este. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali. Am cunoscut-o pe Benazir. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot.unnak ki versus An... OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. Dacd aveli intrebdri. de asemenea.. ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru . Moartea ei a fost una tragicd.ki An. De asemenea.sfarsitul lumii". voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri.

au fost selectate pentru a Ie vizita..d"...ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte....ulpf. existA o serie de simboluri. voasrre. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf. spun toate aceste lucruri.este important sd inJelegeji acest lucru. care deline in totalitate controlul asupra lor."*alo*. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd. In ultimul moment. oferindu-vd aceste informa!ii. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului. Acest lucru este deja cunoscut . Ne_am deplasat in subteran ct. i-am adresat nigte intrebdri .uptim.unnak.n_ tare autorului ei._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd. . trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei . la alegerile din 2009. . i. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta.t" redus.:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane.. Am i". existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri.. Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara.ki vers s An. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor..: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No. . Ca argument suplimentar. . Atunci cAnd va veni momentul. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane."a"r" iOb"7" in sursele mele.di .i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens. atunci cand va sosi momentul. ^intreagd ele sunt in principal utiIn prezent. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu. ilpr. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta.iiii". de asemenea.ki versus Att unnqk. dar precizdm ci el ne_a spus numele .bru. Eu am fost un grup restrAns.aqa cum fac eu acum. Trebuie sd facem ceva.u.ki An ulnak.'F^. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12.t. guvernul va dispdrea farn ili i le. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd. fou. Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008. i"U:t#i#LX'. unnok. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri. Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac. in Norvegia._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. aqa cum ne-au parvenit. doar anumite persoane. guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. <Am vizitat mai multe baze subterane. . pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus. In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS.semenea..Luali-a.r. trenuri speciale.n nu_A. triunghiuri portocalii. chipurile.76 An...rp". doar cd pe rdnd. lizate de amatA. dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd.. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet. de exemplu.. Cu tot respectul. ) sum.

proteclia noastrd". Avea lorma unui ..uu un "itTI crudat in interiorul lor. cA iformele cunoscute de noi. ::?r:i:.. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m...:lil":.. Cu tot respectul.luii_ fica unele detalii.3.. deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|.. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru . Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd.. cdnd am u. sau cel pulin a$a pfuea. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si .nur"u." p"il. cele portocalii avrind un n triunghi verde.T"to1: sursei dupd posrarea de mai sus. ::3:1.ki 79 postdri.Ce este acesta?" El a rdspuns: .ry* acest simbol lnrenor. ..trnnak...a . .ki versus An unnak.a vlemulilot care vor urrna.ce mai e mat mutte intrebari -^lr3::j^". Acestea erau mai rnari . de .lXfr paragratet.E.. Cel pu{in a$a parea. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi .Nu trebuie sd gtifi acest lucru. de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd.u-ur. .. constltule rnlbrmatii suplimentare. Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: . Fac in vileag .oi.N Jeil i'. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni. insemnele nu erau foarte mari. Md intrebam: . am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre.pecriva. Am trecut de acele u$i imense.pentru propria noastrd proteclie". Am fost imparfiti in grupuri.E."lar. pulin TREABA. am pus qi inro.care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand. ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. primite ulterior.. pozi_ gionate in dreplul umdrului.. triunghiurile erau pozil ionate in jos.urnuir.. Mb g6ndeam. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u. ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi. nu este o literd in nicio limba oe . era un gemule! chiar in spatele lor gi.. fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului... aveau dimensiuni obignuite.. oare. care iradiau o lumind de aceeagi culoare." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor......unntk. ... .rr.rirui Ianga"#T . dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti. domnule." Mai rrirziu..elo. Mie slmbot mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera. .. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie. acolo fiind mult mai mulli militari inarmali.. Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie.ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. * Semnele nu erau. * Mai tArziu.. .ki An.... ii'uu. pentru a ne pdzi qi a ne insoli.ki versus An unnak. Nu suntem. cred. de culoare albastruviolet." . CAnd am ajuns la capdtul tunelului..ie. . deja protejafi..musilel.78 An.E. chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.urri"tuiJr.'i:?H# Fj iul .. re. dar erau suficient de clare penku a le vedea. n.. dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a. ca un fel de piramiaa . fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. djn c6te imi iduc aminte.up. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar.

. vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci. Am observat un ecran pe un perete.. Am fost legali cu .li. pnve.PURE . Cdnd am ajuns afard..i."# in lungime.**ri J"".. incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare.u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei.rau a$a cum pdrea.PURE . ai. Nu mai vizusem aga ceva inainte.Fiinfe non-umane ..p. avea o formd ascufitA in f. Nu am inJeles ce scria. Dedesubt mai era scris ceva. gi c fost destul de bine...l". vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd. fird n n. . Acolo erau gardieni inannali peste tot.?ll: mativ 'j. ceea ce v-am povestit deja.. Atunci cAnd am ajuns in sta!.'. dar ni un . Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte. . mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*. si [-. ca acel <E> despre gare v-am povestit ."niiT:l ili:.ii"iji'ra :::::_1. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat. nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor.ilj%"# r"'"i"a i."*:?:i Mai tdrziu.u ln Jur.i.o mulllme de aslfel de trenuri. repede..NOT PURE. dupd ce am intrat in politici. Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut.unnak. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale. '-'-'-' ?.'i.ki versus An..unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de .i.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii. Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele . Din prima cdl6torie.il.. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd. .i mare.T##.a f. e 'fi. p. i.l.'rp"i.NOT PURE.ki An."nsu. F. [Fiinle umane .'i. ". + Exista.iJ:'. uit"ru. lumirJ s_a ".ki versus An unnak.. ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. o . cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede.. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a.80 decAt cele An. ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare.r#."u-a".$i un spaliu pentru mar6.""rura intoarcerea lor. ..'.. . pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului. m-am gdndit: Existd gi .dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN . cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza..' .arcursut cllitoriei.ld i.. in ..:tTrJ"T:*il: dinduntru. ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd.*:i*:.Pur ."..NOT HUMAN .^ntr-un gen de "i tunel aspirator.ie.#. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ.n.unnak.. dar nu loarte mare.. Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd..t. pe care scria HUMAN . [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei.#. Trenurile erau ase nelor de metrou.a" i". Apoi totul a devenit foarte ciudat. . $.".liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele. .r_ii.Impur] Dupd ce am ydzul aceasta. cu litere ciudate. deoa.i"rr""ril.NOT HUMAN .

md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. * In lift. cel pufin. Din nou... Mai tdrziu. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme.]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile . gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi.ki versus An.82 An unnqk. . deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat. se vor folosi aceste adiposturi.literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio. Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. Din tot ce am aflat pAnd acum. cred cd acest cataclism este legat de . Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control. Dar ceea ce gtiu precis este cA. fNurne furnizat. cu scaune. dar orientat altfel.. . inainte de 2012. Va exista o ameninJare din exterior.... nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo. membrii .arcele" de salvare ale guvernului. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar.ki An. sau. in jos. ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul.. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd. pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. deoarece nu sunt om de gtiinfd. atr. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele. care urmau sd ne ducd jos.unnak. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie. Am aflat cd aceste baze sunt .elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.o . a$a am crezut inifial. cale vor fi folosite de cei din elitd. am inceput sd cercetez mai in detaliu.. din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie.Planeta X" (planeta Nibiru). $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute. cdnd am intrat in politicd. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol . cu vArlul in jos.

ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. cAt gi cele negative. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. prevestiri gi dezvdluiri din interior. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce.ki versus An unnak. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. Sud (http ://yowusa. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia.84 An unnak. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. atAt cele pozitive. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie. trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. nu existA nicio informafie clard. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite.al doilea Soare". din motive lesne de inleles. El este bine. pentru a-l proteja de . Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. dar doregte sd rimdnd discret. de asemenea. cu orice pret. fiind politician.ki versus An unnak. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. a fost construit pentr-u numegte. in fiecare moment. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. Dupd o sdptdmdnd de linigte. cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. Esre plauzibil. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. Ne-a promis. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. dacd se va considera necesar. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru .unnqk..ki An. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale. cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax.

Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. Locul se nume$te Baneheia. norvegian. baza este uriagd gi cd are multe camere. cu diferite destinafii. care atunci cdnd au fost ficut publice. evenimentele din preajma anului 2012 etc. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea.elita" societdlii noastre. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. cu cAJiva ani in urmd. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. Doar anumite persoane vor fi primite. dar acegtia creeazd diferite mArci. toate. care a fost gi el acolo. de asemenea. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. cu privire la bazele subterane. El mi-a spus c5. Dar el a spus ca. in ceea ce privegte baza de la Baneheia.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). Am atagat poza aici. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5. de asemenea. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt. care a lucrat rrurr guvernamentale. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. $i eu sunt. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati.unnak. h yersus An. cu. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli.. politicieni.86 An. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. conduse in realitate de o m6nd de oameni. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. care conduc aceste corporaJii in totalitate. Mi-a dat. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante.unnak. in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. in caz de urgenjd. care monitorizeazd o zond imensA. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. din cAte a . cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. a spus ea.

in loc sd foloseascd nave spajiale. un ziar noruegian din oragul Kristiansand.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. personal pot spune chiar genial. Am fost acolo de mai multe ori. patru au murit de cancer.I 88 An unnak.ki versus An unnak. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. cdldtorii in alte dimensiuni. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai. mi-a furnizat. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. vArf De asemenea. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. La un moment dat.. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte.ki An. degi pare se existe ceva viald in subteran. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. Unul dintre prietenii mei. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. acest articol nu mai este disponibil pe internet. tehnologie extrateresftA etc. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent. cdnd mama incd lucra pentru ei. in 2001.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. Din pdcate. de asemenea. Cu toate acestea. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. care erau amplasate la o addncime foarte mare. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). am ajuns intr-o . s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. Personal am vizital citteva dintre acestea. in acest moment.

Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. in baza unor informafii precise. Ceea ce ne spun ei.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. Acestea sunt cele care se cunosc. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. organisme. Aceasla este un lucru ciudat. iar noi ceilalli nu $tim nimic.ru. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. cu o ugi imensd de fier. dar. in mijlocul pidurii. ducAnd la acea camerf. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . fiind desp[rtiti doar de apa rdului. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. cu lacuri deasupra.F. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. care avea pe ea o roate nr incuietori. China. Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. aga cum am menJionat mai sus. De asemenea. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne.-ului. Elvelia. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. Franla. VA dau dreptate. De fapt. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. in partea superioard a acestui munte. pe sub rdu.unnak ki An unnak. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq. Dupd cum vedefi. precum gi la poli. cd sunt baze militare sau depozite.30 miliarde de dolari. nu am nicio idee.i departe de orice drum. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza.I 90 An.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. este un munte uriag.ki versus An. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii.unnak. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met. Rusia. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop. Aceasta a fost in Gimlemoen. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla.

ci este bun qi drept. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. $tiu cd vi se par cuvinte mari. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. de control al teritoriului. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. sa cream haosul. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. . i ilor. sd ii atacdm. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. din neptiinld sau sub falsi indrumare. cale afirmd cd in urma prefacerilor. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. Noi suntem divergi sub aspect fizic. I brlizarea unitdlii nalionale. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. $i cel mai important lucru. in spiritualitatea noastrd. Deci. se ii asuprim. dar cl. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii. in misiunea lui. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. Se pare cd noi am ales. Frica nu este a noastrA a oamenilor. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi.92 An unnqk-kiyersus An. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem..ki An unndk. Am fost adesea acuzatd de nafionalism. canalizarc. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. care deschide orice poartl este cheia iubirii. care insd nu au amploarea celor din striinatate. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. dar mili la nivel vibrafional. climalizare. gi da sunt nalionalistd. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. De aceea suntem astlzi aici. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. etc. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii.reia universald. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului.unnak. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. Eu sunt nalionaliste. dacd suntefi oameni. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. Dacd emili grAnduri de iubire.

bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn. insd pe mine m-a dezamdgit.4n. BdnurrediaEutlcolo.. a alimentelor. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt Da.ki toli minunalii. R: Da. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate.ki versus.Atori intrd in subteran.94 . gi noi in Ag. noastre. R: Se incearcd captarea. Suntem un organism independent. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile. md rog.tnnak. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. Am auzit. bunii nogtri cond. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. Robert: Dupd cum gtii. dar din cdte qtiu se incearcl captarea A: petrolului. magnificii. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia..vrea sA vd propun un scenariu. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele. dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. sd vedem cAt rezistd valva. . etc. Este un vechi prieten.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea.ln unnak. a solului.

care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali. Este o catastrofE. dupa Alaska. De scafandri nici nu poate fi vorba. Asta va amplifica gi mai mult efectul. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. respectiv ecosistem. pescuit. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. Se pot face doar estimari. sunt Louisiana qi Florida. stridii gi creveJi. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. Prima datd au forat ru$ii. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. in a1'ara celor din imediata apropiere. scoici. nici nu mai poate fi vorba. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. in prezent zonele afectate. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo.A fost o mare gre$eal5.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. Poate doar la evenimentul de la Valdez. dar nimeni nu gtie cdt va curge. Gandegte-te cd din 20 aprilie. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e.i cicloni. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. turism. insd diferd mult condiliile.ime atat de mare.unnak. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii. ki v ersus A n unna k. Aici vorbim despre o exploatare marind. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane . care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. insb firi sncces. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. $i asta nu este tot. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului.96 An. Este cea mai impofiante zond. De restul. viteza valului de lifei ar putea cre$te.

i. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. care se afld la mare adAncime. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. fiind acoperite ulterior de sedimente. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. Aga au realizat cd americanii. De aceea au investit masiv in cercetare. in anumite zone (dj fracturd>. dorind sd descopere originea petrolului. 350 . cam prin 1946. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. Speriali au invadat partea de nord a Iranului. care a declangat tempelaturi ani. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru.ki An unnqk. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol.unnak.400 milioane de inceput in perioada Devoniand. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor. Bineinleles cd teoria este contestatd. A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. An. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone.ki versus An. prin care. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe. la un congres de gtiin!6. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. . In 195 I .98 fie cealalti. Pe scurt. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial.ki versus An-unnak. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic.unnak.

Totul va fi expus poludrii. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. plecdm la un anumit moment. iar zdcdmdntul este uriag. iar inghilirea sa . Atacd sistemul nervos. pentru care este toxic. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. care ar face orice spre acelagi loc. Benzenul iritd ochii. repet. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. Va fi o catastroid planetara. unii sd vrea sd ne forfeze sd A: aga ceva. Problema este ca nu se spune nimic. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. cine crezi $i cf. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. pielea gi clile respiratorii. cA a fost o gregeald. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv.100 A n.u nnak. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. R: Nu am informalii in acest sens. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili. iar la concentralii peste 0. ki yersus An. Asta md frdmAntl. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. benzen $i clorura de metil. Odatd intrat in organism. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. ar vrea aga ceva? Mi se pare o utopie. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob.ne$te cu fo4d maximd.1% poate ucide in cdteva secunde. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. In zonele de iesire lifeiul fa.unnak. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo. Tofi stem in dar existd gi posibilitatea ca ^ Da.unnak ki An. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat.

In rest se vede neputinla pe fafa lor. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa.unnak. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. O sd fim inconjurali de apd. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. dar toxicitatea maximd o au acolo. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. dizolvi plassA existe. in zone diferite. nu i. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate. dar sunt doar teorii. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie. R: In prezent nu existd nimic concret. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul.i erea. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu.ki An. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul. dar nu am solufii. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii.tie. Dacd omul nu . la fel 9i I Ungaria. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. adici i . Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. h versus A n. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. poate intervenJia divind. degi substanle care ies odatd cu petrolul. R: Nu mi se pare corect. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. Austria gi o buni parte din Rusia.unnak. Daca acest ciclu este unul continuu.ki versus An. in acea regiune. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. Dar dacd nu se face nimic. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. gtim.unnak.u nnak. Nimic nu dI rezultate.102 An. A: Bun. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. a continud aga. Cehia. Este adevfuat ca am informaliile necesare. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie.

fotoni. Aici este vorba de mii de ani. Vezi tu. preiG6ilite.ki versus An unnak.unnqk ki versus An. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. denumita gi Soarele Pleiadeior. de unde gi numele. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 . totul este un intreg. $i noi. Absolut totul se invdrte. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. A: Bine. demonstrate fizic. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf.ki An. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi. care . Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone. Totul are o logicd. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile. jurul Soarelui? A: La fel cum Terra orbiteazd in R: Da.w|nak. compacte. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta.on" uor-f. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare.-'-r 26. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit.unnak. ca o centurA. Dar el s A: Da.104 An. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie.ki 105 i' I in sistemul nostru solar.000 de ani.

\ 106 An.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. Asta este o lume noui.ki rersus An. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond. dat nu tur lucru bun. Se face aceasti analogie cu un vierme. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X.ig! datorira radialiilor qi ui uG.unnak kiversus An unnqk. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. am auzit de asta..000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi.ki Ah ltn1ak. Nimic atiinlific. l---^-:-rr-. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. sunt teorii. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior. la o viald mai bund. Dar de deschis. nu am auzit sd se fi deschis vreuna. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. unnak. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. R: Da. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . Va fi ca o noud na$tere. A: $i dacd sunt posibile teoretic. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii.Sunt ipoteze. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. . A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. de puntea EinsteinRosen.spec. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. dar este dificil de afirmat. Nu existd do_ ambele emisfere. Md rog. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor. la o noud lume.

J.. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel.1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da.ki An unnak ki versus An unnak. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo. Dar repet. A: Eu il vdd. R: Cam aga ceva.Ji'. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r. Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f .. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd.108 An unnak. . .qyfi. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii.T:. put. haos. Sd p. R: Iardgi.pu1irf . arunci cu siguranrd u. tu stai prins in trecere._ recteze anumite imagini care sd te atragd. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice. S_ar uita in interior.ki 109 rostul. }. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes . asta nu inseamnd cd este demonstrat cd . A: Pe Tena nu. dar sunt zvonuri.. Intri. R: Toate exisrd in teorie.Ei nu au logicd.u fi r. unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai.."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate. R: $i eu admit..'p"_lm"rff*f. cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r.d ". sunt speculalii..Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete.:'iT ilf. Nu ar putea sa iti . sunt consideralii teoretice.e adormi simrurire 3 si:n'ild."*i. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd. dar pe alte planete poate. Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. drsrrugere gi cd oamenii s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri.s.. in teorie poli presupune orice.. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam. Intri intr-o tiacfiune de secundd. aflat la capdtul tunelului. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? . . telepor- f. dar vei sta un infinit.ri Daci srapdnesc rimpul gi .. pdnd nu vid nu cred. molecular.rupun"rn "a 3l:i ar fi foamere.J icolo? R d1. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri. dar trebuie si existe aplicabilitate.r1un" a.l. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. a"-ie nJ'* . Am auzit qi eu anumite zvonuri. A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd..Oricum eu vdd aici o hibi.. . dar de iegit nu iegi. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic.. R: $i cine sau de ce crezi cd a. A: Cum adicd? R: Simplu. rie. . dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere.u.i .'.ki yenus An unnak. . doar cd tu nu realizezi. nimic palpabil. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd.. iardgi.qi ar vedea o lume mirificd. st[pdni gi realitatea? A. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra....

R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. nimic special. au inceput cam prin 1903. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. atunci poli presupune cd sunt pamantene. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. . GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald. .unnqk. pegteri. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. lacuri gi izvoare termale.1l0 An. primele expedilii germane cdtre Antarctica. filmulete cu nave extratereste. nnqk kiversus An unnak. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril. A: Dar sunt poze.ki An. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. prin '40? R: Oficial. Acolo era o zon5. insd abia in 1938. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. au fost capturate de cdtre .ki Yersus An unnqk ki 111 existd. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri. dar asta nu inseamnS. Este o posibilitate.T.

nu reprozrnta nirric special. ki versus An. Nibiru' care . in ce mai mult. Dacd faci ceva intr-o parte. Eu c:red cd timpul care va veni. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. ki An. expulzie de materie. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. t)a. A. cd au fost coborAli in adAncul pemantului.unnak. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni. dar astea sunt supozifii. cd au zburat cu nave.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. R: Putem plesupune orice. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. asta cu soarele se qtia mai de mult. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. intr-un mod simPlist. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu.. vei avea un rdspuns in cealalti. R: $tiinla este in continul expansiune. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. cdmp magnetic terestru fotuqi. explozie sosl6bit. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. unnak. To ui u'tiit d" o noul planetd. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003. unn a k. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. Tiebuie sd rAmanem ralionali.112 An. intr-adevdr se intAmpld cd a. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. care oricum nu se puteau aplra. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare.. prea se intdmpld toate acum. cdci scala fusese depa$rta. ^-e. Sunt tot legi ale fizicii. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine.

De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. a cutremurelor? R: Da. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei.ki An.114 An unnqk. se inlAmpld. trecem printr-un nor de energie.ki yersus An.unnak. aceastd invazie de descoperiri. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred.unnak. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. Soarele are un comportament aparte. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd. sunt reale gi palpabile. Ji-am spus. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul.ki yersus An. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant. strapungand to(ul. A: Dar este un aparat. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. . toate au o influenld. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. A: Totugi. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene. Puerto Rico 9i Norvegia.

cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu. ki v er.si echilibratd. Sunt lucruri logice. ki An. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. cu pedepse divine. A: ldeea e ca nu putem face nimic. Impofiant este sa asculte ambele tabere. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent.4n.R: Da. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi. nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul. Eu aga consider cd este corect. Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul. unnak. iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI.: [. cel pulin nu din postua in care ne aflnm. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. ki y ersus A n.niversul? . . adicA centura de care i1i vorbeam. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. este rdspunderea mea. R: Nu. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. dar exista anumite calcule care se pot face. dar o fac in cunogtinld de cauzd. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. Numai aqa igi pot face o opinie corectd .''t 116 An unn a k.sus. unn ak. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA.

disperatd. prin munca. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. abnegalia gi ddruirea sa. spiritual. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. o fiinlA pentru care iubire. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m. cum se doregte a se llsa impresia. el a adus acestei minunate jdri RomAnia.rl. ci in primul rdnd sub aspect moral. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. De-a lungul timpului. nu sunt doar cuvinte goale. trebuie si admitem cd suntem . nu doar sub aspect economic. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. recunoa$tere internalionald. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. armonie. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului.V Argus este un bun prieten. derutati. echitate. A: Dar care este motilr. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. moralitate. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi.

Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. treptat. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor. i s-a spus. a fost rdstignit. religioaqi se. dupd o clipd de eufbrie.ioasd. In numele acestui zeu. Treptat. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. indiferent.a ium il relevd cunoaqterea actuald. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. o mare dezastrul unui rdzboi. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca. Sistemul occidental' cel mai ldudat. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. Totugi accentuarea prdpastiei economice.. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus. l-a culpabilizat pentru aga zisul . Mdntuirea. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. neindurdtor gi aspru. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. a crimelor gi a rdzboaielor. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald.ki An. iertarea. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat. dar ce putem face. A dominat . revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu).sunt chintesenle de adevdruri care.. s-a schingiuit. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior. exploatatI $i linutd in ignoranti.i cel politic.unnak. manevratd. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. dacd ar fi fost respectate. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult. Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele .120 An. in loc de entitate izbdvitoare. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . Marea masd a fost totdeauna minlita. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor.ki yersus An unqk. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. s-a excomunicat.pdcat" al Evei gi al lui Adam. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig.ki versus An. N-au putut realiza o masA criticd. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. egoist.unnok.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare. gi eu cred acela$i lucru. A: Aqa este.

Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste.unnak. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente.utnqk ki versus An.$ An. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali. mai clar spus. prin mii de surse venite din univers. Nu a inleles cd totul este interconectat. cd deci. am fEcut mult rlu ucigand.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. distrugAnd.tmqk ki An. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. Universul nu mai are ribdare. cd tot ceea ce facem sau ni se face. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei.unndk. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. neiertrind. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. cauzd prim5 a intregului Univers. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. separat de intreg. fiecare gest distructiv au provocat $i continui. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. influenleaze intregul univers. bine sau rau. Fiecare intenfie de a face rdul.122 An. evident. Din nefericire. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului. lumea este a$a cum o gAndim. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. . ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare. Nimic nu poate exista izolat. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. jefuind. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru.ki vers. DacA nu ne place lumea in care trdim. Ne putem salva acum sau niciodatd.

Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului.d. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre .. f*. pimAntul. cei ce vor supravielui vor suferi .. *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii.!i*. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. Cu alte cuvinte..'A rnceput de.la marea sincron zare galacticd.." .i. cei vletut doar care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice. Beneficiile vor fi imense. Este suficient doar sd vrem. vor r5. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume..Toate sursele care se refere la acest montent al universului. Ca urmart ."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic. modificanJ "i.. Tot ceea gindi re negativd.a. ori nu va fi deloc. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu. a viefii ". agresivirate.. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor...unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak. An. De noi depinde dacd va mai fi.oaa. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l. s-o numim metaforic adamicd."i. Argus: Din nefericire.afectdnd cerul. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber..i. Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld.irn? ..124 des. "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"". cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii... A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin.egoism. sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar. boli incurabile.-". .r. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire.. toate celulele "^. Din cei mul1i. irt. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale.i .l. ADN-ul uman va mai adduga. o epoca a congrii. intreaga lume vie. in consecinld qi vechile .. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce. ori nu va fi deloc. Vezi tu..sau distructive ia adresa naturii ". nu molecular.".... A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate.p.upra:i^:19i.mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri... EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi .ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd. J..r'. Gralie acestui fenomen. insd in plan energetic.in evolulia sa $i la incepur O" .ii.".. pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor. foloseqte pentru cvenfd christicd".. Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd.... Se crede ci intr-o epocd.i timp al transformdrii. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este. Universul. va stabili un raport de rezonantd. Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O. razbunare .tei spirituatizaie. iri"a. Voi . ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo. numit de cdtre unii "orrni"".

.il.""i. ..unnqk.. il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei.""t i.i . cum naiv considera Darwin gi if . Braden sustine cd se va trece..Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd. Voa. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces..ki An. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente. de huzur. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil.li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus). Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ . propdvdduit prima oard de lisus. specii cu alta.". Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare.*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p. dar numai in limitele bunului sim!... Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine.. cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare. n9u creier pi o noud biologie. . ConcurenJa este inumand gi imorald..mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat. conhard ideii de divinitate. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune.ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand.ra transcende conditia sa animal5.unnak. ".tea la fen9m91 biologic inevitabil.. Este total de neinleles cum. in alte forme gi in alte sfere de ^ **. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi. o indumnezeire a omului care . De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ". A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare. Nu are nici o gans[ in viitor. Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. Vom inleiege vrala este doar o experienp. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului..invinge ca sd nu fii invins" . aanau_i_se u. proprietatea privatd se va plstra.inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici. punerea sa in inferioritate sub orice formd. dominantd astdzi. Va avealoc._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i. doborArea partenerului de competi{ie... altfel spus. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private. A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social. Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste. bazatd pe concurenle. intr-o lume spiritualizatd. op*anau_r" adevdrului despre noi. este contrard moralei divine.126 An unnak ki versus An undk. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA.ki versus An. Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism. pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum. prind la intelegerea sacruiui. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i. pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. Are o conotalie strict darwinistd : . ua iirpur".". int-o lume sdraci este imorald. de origine vegetald.

.hi verstrs An unqk. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. responsabili. este o unealtd de nddejde a democrafiei. cinsti$ 9i care. de ccnzur6. . De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. conqtienfi de rr. Goana dupd audienfd. de mare calitate umand gi profesionald.ki A n.unnak. iubesc RomAnia qi poporul romdn. ki versus An unnak. societatea are nevoie de pres6. dar adesea se dovedegte contrariul. A Trebure sd fii ingiduitor. . Argus: Sigur. corecli. Sd spunem cA a$a este. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali.ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. dar cu oameni onegti.sponsabilitatea pe care o au.rr:.unnak. O presd liberd inseamnd o lume liberd.. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. de o mass-media putemicd. liri culturS.128 An. eu cred cA presa. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. Sunt oameni de caracter. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. culmea. Dar cAnd cAinele turbeazi. A: Eu nu subscriu ideii. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. Poate par aga. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media. . noi venim dupd zeci de . Noi . Probabil cd cu timpul se va cerne. ftrd culturd. frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas. lfugus: Sigur. obrdznicia gi anatomia posteriorului.

" "ir". in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd. p"t. A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ Prefer una dar int bundtdf ild.jT::Y:11" cd viitorur om. . Adicd. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd. regr runclronale. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL .ri reme.. Noi am generat situaliile respective. noi suntem responsabili."ri'. ...i. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* .i" 1"-. corecli. ditate pe care universul nu o mai tolercazd. dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare. Altfel Lrf . -occidentali.i".. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale.130 An.i to curningiria !f... acelasi timp.anarhie in Rom6nia... "". gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt.teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni. etc.. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5.i.unak.i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin... rdzboaie." i. cu siguranle.ii*. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie." rz"rd de o democrafie adevaratl. ordinea *. p. conduc ar fi altruigti..ki am trecut de la dictaturd la democra{ie. dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm. A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie. 311.5t'i*.. D." ... .. cA toate instituliile existente 6. n.kiversus An..j viala.. C: Da. dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim.de acljune totald..i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli. $t in. * . Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie ... a" on"qti in"at penrru cei care..] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p. care .Ul rroenate.lp'l.i prin in """r.g"'. Ei urcd.i.i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd. noi cobordm. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate.. erupfii... vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd. "t... Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ". A: $tiu. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali.. etc.. A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie..l..t.rnnak.r.lucreazd in presd gijustili.. le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii. _"rg"i'rrrll departe.. pe .a s" uarn... cataclisme. d.J a-.].rrir"r.". atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea.J viala cu legile universului. sd observAm unde am ajuns noi ".

dar menlionez i""a oAute. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. I A: Dar odatd creat acest camp morfic.unnakki An. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. etc. adicd devine vizibili. Ele existd gi sunt reale. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. Este cam acelagi lucru. A: Mai clar.132 An rnnak.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice. Asta inseamnd cd informalia.ismic. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. noi l-am fEcut manifest. este resplata noastrd. gAndul care a stat la bazd este nereal. da. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi.ki versus An. Stalin.unnak. dar energia este manifestd. Dacd informalia existd acolo. Pol Pot. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului. corespunzetor unei frecvenfe. in ambele cazuri insd. Existd o sdmAnJd.unnqk ki versus An. de polaritatea acfiunilor. Jont generate de noi. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. noi doar i-am dat putere. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. frica. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. $i realitat ea fizicd prezentd esre rnsplata noastri. .A: Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i continuare' daci i1i oblii hrana? in t" *iti*ua, asta va insemna ci izvoarele iqi vor 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le incerca slabilirea sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale.142 An. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni. Se i afla in apropiere de Sarsted.disttibuitor sau separator de razd". lungi de c6te 600 metri. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul.. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5.rui sursd era acesta? kHZ. nici mdcar lucrurile legate de Terra. Aceasta imparte lumina in doud fascicole. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. declangate de obiecte astronomice super dense. ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi. GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii. trwfiita .unnak. . Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii. in Germania.rea undelor gravitationale.ki An unnak.. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc. Acest lucru nu a fost realizat. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac.ki versus An. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii.wtnak. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. care trec prin brafele perpendiculare. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor.ki versus An.ki 143 Nu am stat sd analizez. sd intreb. in schimb. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine. 1 aparat? . tu ai auzit de GEO 600? A: Nu. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu.. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice.unnak.

gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr.144 An. "on.i'... urcqe Ti"r. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor ."ul. dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd. " i1i aui'r. Aici apdrea insd o altd probleml. Jontinutul ..ki versus An...unnak.ff .". ki versus An. bidirnensionald aflata la distanfa. cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor. insa toale explicatiile erau dat._) .. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-."scopice lntr_o holograj. Nu te mai plictisesc cu amanunte.::1:1. Principiul holografic susline cd.sranule. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca.. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank. RdmAndnd pe principiul holografic..unnak. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri.Ifli.punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in..unnak. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein... Craig Hogan. Ideca nu este noud.. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe .. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank. nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului..... aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute.#'. aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd.unnqk.j:itca nol tralm si cd L."ril.apruf A: Ce este aoesta. suslinea a fel ca gi d."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie.t5 .uru. Asra rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului.. fizician. Luni la rAnd s_au stua_ r.i grii dispare.na cosmice. de cuanrum spatio_temporal :ill^r.ki An.t crspantla. susskind... el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu.d1lgs evalorarea lor rreptata :. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton.. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment. toati informa_ peltnr.fru3!ruTfiT i.t?r"Ji. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat..ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul.

$i nu va fi de bine. fi. tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu. in curdnd pe Terra. . iri exp a? alii il."*.u. Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e. dar preponderent la anul.. . este problema lui. ugr'. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L.. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da.. Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni. nu crede. Iogic.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i.it u arf.-Pe d-e alti pa!e.-. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege. anumite fenomene vor incepe in iamd.liflro A: Nu.T1 Aici cred cd ai dreptate.i... se intdmpld.unnak. Eu simt asta.T. De ce sa pierd . dar le perccpi aga nalrsm."liat.evrt asrf'el de disculii. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului.::.li. fie intr_un loc O. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp.irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil. r ar. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii.?i?ffi l.unnak..i' "'.. este dezinteresatd. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'. . .lismice. vei insipi! de ei.. simti.: .146 An unnak.i. 9. E. .unnak ki versus An. deoarece i.ki An. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare torald. lau. dar nu gtiu incolro si o .. 9.OU vrea sd imi iau mdsuri.l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir.ki 147 matrixurilor. daga !q -q!!!. Noitrebuie sd ne modificam.."fffr.jte!_ i l I I I I stai qi . C: Vezi... ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. Eu cred cd timpurite.. atunci de ce sA nu ii lagi in pace. i1i spun cd eu cred cu . A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu. -lqlpldg a coniilor.ki yersus An. Asta gtiu sigur.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr.. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi. "a'. tac.. i.. p." .P3i aluncidoi-trei te giindegte! Evenrual poate te hoare$ri in weo aniJtu nu . rrf"i"* "rfi. cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie.:: structura vibrafionald... sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti. J. chiar spre primavard.. extrapoldnd. Vezi. dacd familia ta nu wea se se asigure.."il. C: Atunci.' .

fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. incendii gi inundalii peste tot. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. de a trage un semnal de alarrnd. inghe! in Brazllia. Astdzi. In incheiere weau sf. soarelc are anomalii . Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul.ine.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. uragane. Dacd vrem un viitor nou. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. nu este o fiinld izolat[. ghefarii se topesc alarmant de repede. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. Clima a lualo razna. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire.

Daci ei cred cu tlrie in asta. Prin puterea gAndului noi voin ar. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. deznddejdea. sd lupte ei. ctc nu vcr mai exista.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. Ciind veli auzi de lucruri urate. avarili4 etc. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global.unnak. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' . noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. rdutatea. foametea.150 An. crirna. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul.ki versus An.ki versus An.ki An. rele. ultra-nalionalismul. dar este o iluzie. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii.unnak.. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. noi. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld. in baza unor idealuri gi valori eronate. granilele.trnnqk. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. Divide et impera! Aceasta este deviza lor. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile. Schimbarea va veni oricum. Nu peste mult timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful