VIOLENŢA IN FAMILIE

Tomulescu Constantin Alin Săpun Andreea-Maria

nepolitete si atitudini nerespectuoase. controlul asupra banilor. colegii. Se numeşte "violenţa în familie" orice act vătămător. a comunica.Moraru Razvan Bănuţ Alexandra Violenţa in Familie Fiecare dintre noi stie foarte bine ce este violenta. Pe de altă parte. criminalitate sau terorism. în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare. care consta in constrangerea exercitata pe cale psihica asupra unei persoane spre a o determina sa faca un anumit act juridic“. Violenţa este un fenomen larg răspândit. oprimare. alimentelor. razboi. inclusiv a copiilor. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie. petrecută în prezent sau în trecut. bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. lucrurilor personale ale victimei. Soţul violent nu doreşte ca soţia lui să întreţină relaţii sociale în cadrul cărora săşi poată mărturisi suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin. izolarea de prieteni. ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de stigmă şi culpă care le face să se izoleze. Unii evoca in mod spontan folosirea fortei si se focalizeaza asupra vatamarilor fizice. deplasărilor. refuzul accesului la resurse financiare. în 2 . nu e usor sa ajungem la o definitie satisfacatoare si in acelasi timp consensuala. insulte si injurii. politicile duse pentru medierea si prevenirea fenomenului si eficacitatea lor. a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali. pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor. masacre. caracteristicile fenomenului si factorii sai explicativi. tortura. vecinii. Cu toate ca e un fenomen atat de cunoscut. distrugerea bunurilor care aparţin victimei. Dictionarul enciclopedic roman defineste violenta ca fiind “un viciu de consintamant. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. modalitatile de abordare si evolutia sa. prietenii. Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită. familie sau alte potenţiale surse de sprijin. mult mai răspândit decât arată sondajele. Zi de zi ne este atrasa atentia asupra urmatoarelor aspecte privind violenta : extinderea fenomenului si relativitatea sa. ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă. ne gandim la « lipsa de civilizatie ». izolarea de prieteni şi familie. uzajul si finalitatile sale. Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei. fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Intr-un registru mai putin dramatic. Pentru partenerii violenţi. Ea ne evoca in minte moarte. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale.

Acest corp de judecati morale vor fi apoi. ea are nevoie de indivizi ale caror nevoi de baza sa nu mai constituie o problema. in care puterea de decizie apartine ambilor parteneri. Agresivitatea in cuplu conduce la stabilirea unui raport de forte. Principala functie a familiei si a parintelui izolat –protejarea copiilor. Regulile morale pe care individul le achizitioneaza in familie in primul rand si care fac parte din procesul numit “nasterea psihica“ a copilului. Aceste remarce pot fi apreciate de cel /cea caruia ii sunt adresate ca o manifestare a interesului sau. sunt actul de identitate al individului in lume. abia in momentul in care manifestarile copiilor le trezesc sentimentul responsabilitatii parentale. Cel care domina se bucura de o judecata morala. e guvernata de valorile. imatura. pana la absenta totala. Cel supus nu are dreptul la o existenta proprie.”.Violenta domestica. altfel spus. implinita. In masura in care societatea are nevoie de indivizi eficienti. intrarea ei in atentia stiintelor juridice si sociale este de data recenta. dupa bunul plac al celui care se simte in pozitia dominanta. Dupa cativa ani. iar faza remuscarilor. e evidenta nevoia unei morale bazate pe cunoastere si dragoste care sa regleze relatiile intre membrii familiei. inculcate copiilor. O gandire morala cu principii clare. indivizi care sa poata functiona fericiti.mediul intim al căminului. incidentele pot fi tot mai grave. normele si tiparele comportamentale ale adultilor formand cuplul. riscul de violenta domestica e foarte scazut. consecinte tot mai dramatice. in societate. Familia.este cel mai adesea neglijata in cazul familiilor violente. Cel mai bun predictor al violentei domestice este existenta unui incident produs anterior momentului in care se discuta riscul de violenta in familie. al unor sentimente perisabile ce pot determina incredibile oscilatii comportamentale. iar copiii au nevoie de amandoi parintii. la nevoi proprii. a iubirii. In majoritatea cazurilor. O nevinovata remarca de genul “ nu-mi place cum ti-ai aranjat parul“ sau “nu-mi place cum teai imbracat “ va atrage dupa sine. Daca privim familia ca spatiu al satisfacerii nevoilor existentiale ale tuturor membrilor ei. dandu-le sentimentul de satisfactie. cunoasterea si respectarea nevoilor umane in general si a nevoilor copilului pentru o dezvoltare normala. Este interesant de remarcat faptul ca majoritatea femeilor implicate intr-o relatie violenta constientizeaza amploarea pericolului violentei pe care o suporta. apare aici deja o arogare a dreptului de a impune celuilalt limitele existentei si ale manifestarilor. Ideea ca familia reprezinta celula de baza a societatii apare in mod implicit in dezvoltarea masurilor de protectie in cazul violentei in familie. In raporturile de dominare-supunere. Cand avem de-a face cu niste cupluri egalitare. raportul de putere il desemneaza pe barbat ca fiind pe pozitia dominanta. implicati social. in timp. cei mai slabi membrii ai familiei vor fi la bunul plac al celor puternici.. el stie sa fie un tata bun. in procesul educatiei directe si indirecte. Desi violenta domestica e un fenomen care a insotit dintotdeauna construirea si dinamica familiei. a insistentelor pentru iertare si impacare tot mai scurta. pot garanta calitatea vietii familiei. Cu toate acestea. ca grup social cu existenta privata. violenta ia o forma punitiva. In realitate. devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celălalt. 3 . In absenta acestei morale. Limitele comportamentului social uman sunt impuse de regulile moralei. prin imitatie. Drepturile omului reprezinta nevoile umane pentru o dezvoltare si functionare normala.. iar femeia supusa. in special de catre toti membrii adulti. unul dintre cele mai frecvente argumente ale femeilor care raman in relatie cu un partener violent e : „ in momentele bune.

Regulile dupa care se instaureaza aceasta traire sunt : amenintarea vietii si intercalarea unor momente de slabire a amenintarii sau chiar de ingaduinta si intelegere. apare invariabil in cazul violentei in familie.  4 . victimele suprinse de agresor ar avea intentia de a cauta ajutor. ea va fi cea care ma va blama ca am intervenit si il va apara pe agresor“ sunt inacceptabile.  Desfasurarea previzibila a evenimentelor de violenta. de ‘adapostire’ si tocmai de aceea agresorul are control total asupra victimei sau victimelor.  Ne. Riscul de a ceda intr-un anumit moment creste pe masura ce situatia se cronicizeaza. Victima isi va pierde incet stima de sine si va dezvolta indezirabile mecanisme defensive prin care va incerca sa faca fata situatiei. descris in situatii de teroare in care victimele ajung sa se simta legate emotional de agresor. inevitabile si tot mai frecvente si severe in timp. sunt probabil cea mai convingatoare si cruda marturie. Daca la inceput. De asemenea. cu episoade multiple. in timp. Toti membrii familiei violente devin victime -directe si indirecte.  Caracterul secret. daca nu i-ar placea ar pleca“ sau “nu ma amestec. e o manifestare patologica a atasamentului. El poate ajunge un somer cronic.  Relatiile emotionale dintre cei doi poli ai conflictului sunt un alt specific al violentei domestice. In spatiul privat al caminului nu exista locuri sigure. Reprezinta tendinta celorlalti de a trece sub tacere astfel de manifestari si e un specific consemnat de toata literatura din domeniu.  In cazul violentei domestice apar modificari de structura a personalitatii tuturor celor implicati. care face ca victima sa aiba un acces mai mic la surse de sprijin. sa fie de partea acestuia in cazul cand s-ar lua masuri din afara impotriva lui. deoarece se supun unui ordin mai mult sau mai putin explicit al agresorului.comparativ cu alte tipuri de violenta. Poate ca cea mai devianta manifestare emotionala in relatia agresorvictima e sindromul Stockholm. ele nu o mai pot face. Sindromul. in forma ciclica. de a spune celor apropiati. statisticile care arata o trecere a comportamentelor violente de la o generatie la alta in proportie de 75% . privat. cei la care ar putea sa recurga in momentele dificile.ale agresorului. are aspectele ei specifice. Acestea sunt :  Accesul permanent al agresorului la victima.Se evidentiaza aici un aspect de terorizare si de neputinta a victimelor. Cat despre modificarile de personalitate ale copiilor sub influenta atmosferei de violenta in familie. cu tulburari de integritate sociala. un alcoolic pastrand relatii cu mediul social din afara familiei doar in grupuri selectate din mediile marginale. pentru ca daca o fac. acela de a-si indeparta familia si prietenii.interventionismul. in cursul amenintarii. tinand seama de anormalul acestor trairi explicatiile amuzante ce se fac auzite adeseori in randul ‘gardienilor absenti’ : “sta pentru ca ii place. incriminate prin lege.

in acord cu varsta si particularitatile ei. se manifestă o acutizare a lui. avand urmatoarele puncte de sprijin :agresor. Intrebata asupra dorintei ei de a avea copii atunci cand va fi mare.raspunde : “da. o fetita provenind dintr-un cuplu violent. fie prin neglijarea lor. în sensul creşterii intensităţii violenţei (acte de cruzime). Responsabilitatile acordate copiilor depasesc de regula capacitatile lor. Aspectele de tortura ale femeii victima sunt cvasiprezente in violenta domestica. vreau sa am copii pentru ca vreau sa ma ingrijeasca si pe mine cineva. devenind abuzuri. În 2007. fizice. In familiile violente stabilitatea si reguleritatea vietii e intrerupta de evenimente violente si nu exista o preocupare speciala pentru a procura copilului experientele de care are nevoie. ca am obosit tot avand grija de parintii mei…“ . 500 400 300 200 100 0 2005 2006 2007 Om o r Loviri cauzatoare de m oarte Vatam are corporala V i o l Pruncucidere Rele tratam ente aplicate minorului Omor Loviri cauzatoare de moarte Vătămare corporală 2005 124 34 475 2006 89 41 486 2007 56 28 396 5 . violenţele în familie au reprezentat aproximativ 15% din totalul infracţiunilor comise cu violenţă. Violenta domestica are un registru larg de manifestari :psihice. sexuale si sociale. fie prin tintirea lor in timpul incidentelor de violenta. condiţia favorizantă principală fiind consumul băuturilor alcoolice (~30% dintre infracţiuni). Ele se pot combina intr-un amalgam infernal si cu anumite consecinte evidente. Femei care isi pierd increderea si bucuria vietii. de suprafata. victima si “gardianul absent “. Parintii violenti vor expune copiii la riscuri fizice. copii care cresc invatand violenta ca pe o metoda de schimb in relatiile cu ceilalti sunt dramaticele dovezi ale modificarilor profunde ce apar in cazul victimelor violentei domestice. dar si de profunzime asupra victimelor.   Acest specific al violentei domestice l-a condus pe Felson la o descrire triunghiulara a ei. Deşi incidenţa fenomenului este în scădere.

in vigoare. au fost creeate şi primele 4 centre de asistenţa pentru agresorii familiali. Alte consecinte ale fenomenului sînt cele de ordin psihologic.V i o l Pruncucidere Rele tratamente aplicate minorului 56 31 62 66 39 73 39 36 40 La nivelul ţarii exista 49 de adaposturi pentru victimele violenţei in familie şi 54 de centre de consiliere. In cazul in care au fost necesare mai putin de 60 de zile de ingrijiri medicale. Potrivit legii 217/25 mai 2003. 29. În multe cazuri. leziuni în timpul sarcinii. Intre 2004 şi primul trimestru din 2007 au fost inregistrate.000 lei. Victima trebuie sa mearga la Institutul Medico-Legal pentru obtinerea unui certificat care costa 300. violenta in familie reprezinta “orice actiune fizica sau verbala. la nivel naţional. nimeni nu putea face nimic. Chiar daca multi isi dadeau seama ca o asemenea echimoza nu putea fi provocata de o cazatura. sotii batausi vor primi amenzi. Trebuie depusa o plangere la politie. precum sinucidere. De acum inainte. De asemenea. boli cu transmitere sexuala. probleme de sanatate mintala sau reactiile neasteptate ale copiilor care asista la acte de violenta. Dar cele mai frecvente agresiuni constau leziuni grave.367 cazuri de violenţa in familie. amenintari si vorbe grele sau chiar o bataie serioasa sunt la ordinea zilei in cazul multor familii. instanta poate obliga agresorul sa paraseasca locuinta. daca este cazul. o palma.Legea pentru prevenirea violentei in familie a intrat. m-am impiedicat si am cazut pe strada. m-am lovit cu usa”. Politistii care intervin pentru aplanarea conflictului au dreptul de a patrunde in locuinta cu forta. inclusiv HIV/SIDA. O alta cauza pentru care numarul raportat nu este cel real este şi aceea ca multe instituţii ale statului nu incadreaza faptele de violenţa in familie ca atare sau nu raporteaza aceste cazuri. pentru ca nu exista nici un cadru legal care sa permita implicarea politiei sau a justitiei. agresorul este foarte violent. La cererea victimei. Daca esti atacata si te poti apara. psihica sexuala sau un prejidiciu material”. copilului sau altui membru al familiei. Victima nu trebuie sa se 6 . Cu toate astea. din cauza temerii. la copii. Se estimeaza insa ca numarul real al cazurilor de violenţa familiala este mult mai mare deoarece multe dintre victime nu se prezinta la instituţiile abilitate sau nu declara problemele pe care le intampina. vor fi nevoiti sa paraseasca locuinta conjugala sau. care provoaca o suferinta fizica. acest lucru inlaturand raspunderea penala a batausului. nu creste. de curand. Cazurile de agresiune familiala din ce in ce mai numeroase demonstreaza ca bataia nu este rupta din Rai. Dintre acestea 438 cazuri s-au soldat chiar cu decesul victimelor. mergînd pîna la uciderea sotiei. nu mai sta pe ganduri! Faptele tale nu vor fi pedepsite penal. sarcina nedorita si la vîrsta prea tînara. iar acolo unde da mama. a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului. cu siguranta. “Am alunecat pe scari. se vor “muta” direct la inchisoare. daca nu li se deschide usa. In legitima aparare este si persoana care. Este in legitima aparare cel care savarseste orice fapta pentru a inlatura un atac asupra sa. din ţara. femeia se poate impaca intre timp cu sotul ei. Impacarea se va face in prezenta unor specialisti in medierea conflictelor. savarsita cu intentie de un membru al familiei impotriva altui membru al aceleiasi familii. un pumn. spun multe femei care incearca sa ascunda o vanataie de pe fata sau corp.

respectiv de parteneri sau fosti parteneri. vinovatii sunt barbatii. Statisticile arată că 1/5 sau ¼ dintre femeile adulte au suferit violenţe fizice cel puţin odată în viaţă şi mai mult de 1/10 au suferit violenţe sexuale care au presupus folosirea forţei. concluzia la toate aceste afirmatii este ca violenta in familie se afla la originea celor mai dificile probleme sociale ale comunitatilor. De teama sa nu fie abandonata si lasata fara sprijin 7 . reprezintă o încălcare a drepturilor omului şi un obstacol major în depăşirea inegalităţii între femei şi bărbaţi. Atata vreme cat violenta domestica e ignorata. Rezultatele diferă în funcţie de tipul de metodă utilizată. In final. Un studiul realizat in mai 2006 sugerează că: • Majoritatea actelor violente impotriva femeilor sunt realizate de barbatii din imediata lor apropiere. O alta cauza a violentei in familie o reprezinta si nivelul de trai scazut. Violenţa împotriva femeilor. atunci statele nu au reusit sa-si indeplineasca aceasta obligatie. inclusiv violenţa domestică. inclusiv cea din familie. tinzand spre o buna calitate a vietii individului si a familiei. este una dintre cele mai serioase forme de încălcări ale drepturilor omului. mai multe ţări europene au realizat cercetări extinse pentru a încerca să o măsoare. nu putem vorbi de o reala politica sociala. intensitatea « iubirii » fiind de multe ori masurata prin numarul de pumni primiti. Toate mărturiile ne arată că violenta impotriva femeilor este extrem de larg răspândită. Pare de necrezut faptul ca atentia publica si a specialistilor pentru aceasta maladie sociala dateaza de putin timp. investigheze si sa pedepseasca toate formele de violenta impotriva femeilor. bazate pe diferenţa între sexe. Alte analize ne arată că între 12-15% dintre femei au fost abuzate în familie după vârsta de 16 ani În ciuda realizărilor positive şi semnificative. viloenţa împotriva femeilor. mari amatori de bauturi alcoolice.considere niciodata vinovata de incident. Statele au responsabilitatea de a respecta. proteja si asigura drepturile omului pentru toti cetatenii. exista la noi in tara un numar ingrijorator de mare de femei abuzate care din diverse motive refuza sa depuna plangere. Conflictele pot fi rezolvate prin comunicare. este încă larg răspândită la toate nivelurile societăţii. Docilitatea femeii si acceptul agresiunii domestice are de cele mai multe ori legatura cu dependenta financiara. lasata sa isi continue existenta secreta si devastatoare. Din pacate in Romania se mai merge inca pe principiul : « Bataia este rupta din rai ». sistemul juridic penal si autoritatile publice nu reussesc sa raspunda femeilor care au nevoie de ajutor. s-au realizat studii şi în interiorul sistemului de sănătate. Violenţa împotriva femeilor. • Costurile violentei domestice pentru societate sunt enorme Violenta domestica nu este o problema privata. în diferitele ei forme. Din 1995. Daca politia. curentele feministe castigand din ce in ce mai mult teren. Desi pe plan international se vorbeste de « girl power ». considerand agresiunea domestica o caracteristica fireasca a vietii de familie. In urma unui sondaj s-a constatat ca 36% din infractiuniile de acest tip sunt comise in urma consumului de alcool. Aceasta inseamna ca ele trebuie sa ia masuri sa previna. In majoritatea cazurilor de violenta. inclusiv violenţa domestică.

psihica sexuala sau un prejidiciu material. Pentru ca batausul sa raspunda in fata instantei pentru faptele sale. chiar daca unul dintre ei are un comportament agresiv si isi terorizeaza familia. suportand agresiunea domestica a acestuia fara sa reactioneze. psihic. Mai exista si ideea complet eronata ca un copil creste mai bine alaturi de ambii parinti. ignorarea propriilor drepturi le transforma in victime. nepermitand o sedere indelungata. Violenta in familie nu este decat un raspuns primitiv al neputintei. potrivit careia violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala. savarsita cu intentie de un membru al familiei impotriva altuia. femeia accepta sa fie abuzata fizic. victima trebuie sa depuna o plangere la politie. Oricine merita mai mult si din fericire exista intotdeauna posibilitati de a spune Nu unei situatii care nu iti convine. Femeile nevoite sa se reintoarca din adapostul social reincep de multe ori viata de calvar. 8 . Femeile ar trebui sa stie de existenta Legii 217/25 mai 2003. Din nefericire. o incercare disperata de a-l injosi pe cel de langa tine atunci cand tu nu te poti ridica mai sus. Cele mai multe femei asteapta ani de zile pana sa vorbeasca despre comportamentul violent al sotului. Adaposturile sociale asigurate femeilor care fug de sotii agresivi sunt putine si neincapatoare. necunoasterea Legii 217. De multe ori agresiunea domestica este asociata cu bautura sau cu un nivel de trai foarte scazut. care provoaca o suferinta fizica.material. sexual. Agentia Nationala pentru protectia familiei se ocupa si de protejarea victimelor violentei in familie. Trebuie doar sa fim puternice si sa nu uitam ca fiecare dintre noi are dreptul la fericire.

ro 9 . IV. Editura Politica.Bibliografie  Violenta.referate.e-referate. de Gilles Ferreol si Adrian Neculau  Dictionarul Enciclopedic Roman – vol.online.ro  www. Aspecte generale – volum coord. Bucuresti 1966  www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful