şf Michelange

"//ibibhoteca de arta

*-0.-

A&evărul
holding

Redactor: Ioana Bogdan Design copertă: George Măcriş Corectură: Cristina Teodorescu, Gabriela Nicolescu Traducere şi tehnoredactare: www.cameleon-traduceri.ro

Editura Adevărul Holding
Str. Fabrica de Glucoză nr. 21, sector 2, Bucureşti Director general: Răzvan Corneţeanu Director executiv: Ioana Voicu Director de proiect: Daniel Eberhat

QGIUNTI
© 2009 Giunti Editore S.p.A Via Bolognese, 165 - 50139 Florenţa - Italia Via Dante, 4 - 20121 Milano - Italia www.giunti.it Tipar executat de Grafica Veneta S.p.A Comenzi la: carte@adevarul.ro; Telefon: 021.407.76.38, 021.407.76.51; Fax: 021.407.76.42; www.adevarul.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CRISPINO, ENRICA Michelangelo / Enrica Crispino; trad.: Cameleon. - Bucureşti: Adevărul Holding, 2009 ISBN 978-606-539-081-2 I. Cameleon (trad.) 75(450) Michelangelo,B. 929 Michelangelo,B.
by imKobra ©

Crearea lui Adam
Vatican, Capela Sixtină

Enrica Crispino

•29-

ichelangelo
adevarul
'//ibiblioteca de artă by imKobra ©

.

la Forenţa şi Roma Primele opere ale şcolii florentine 3 2 Primele capodopere Michelangelo. sub domnia lui Iulius al II-lea Cupola Capelei Sixtine 1 0 0 Ultimii ani florentini Capelele Familiei de Medici şi „Scalvii" Michelangelo şi manierismul 124 Anii Judecăţii de Apoi Roma.Michelangelo 1475-1495 Formarea unui geniu Familia. copilăria şi ucenicia Florenţa lui Lorenzo Magnificul Grădina din San Marco Cultul Antichităţii în epoca renascentistă Mitul clasicismului. la sfârşitul secolului al XV-lea Sculptura Pietâ din Vatican Florenţa republicană David Picturile „Tondo Doni" şi „Bătălia de la Cascina" 7 6 Capela Sixtină: primul act Roma. la jumătatea secolului al XVI-lea Judecata de Apoi Arhitectul Michelangelo Ultimele Pietâ 6 1496-1506 1507-1512 1513-1534 1535-1564 by imKobra © .

.

toată familia sa se va întoarce în oraşul de origine. Florenţa. dar. Alte informaţii despre viaţa acestuia se deduc din scrisorile către familia sa.19 Formarea 45 unui geniu FAMILIA. Chiusa. Michelangelo se naşte la 6 martie 1475. Michelangelo va învăţa să scrie. Francesca di ser Miniato del Sera. dar adevărate. care datează din 1550 (reluată apoi în a doua ediţie din anul 1568). In anul 1481. odată cu laptele. provincia Arezzo. Lodovico di Leonardo Buonarroti Simoni. să smulgă by imKobra © . şi arta de a sculpta. sătul de greacă şi de latină. după moartea soţiei. şi biografia scrisă de Ascanio Condivi. Acolo. Casa Buonarroti său. îndeletnicire pentru care locul respectiv era celebru. A fost alăptat de către o femeie care era fiică şi soţie de pietrari. încet-încet. Biografia acestuia din urmă. COPILĂRIA ŞIUCENICIA Viaţa lui Michelangelo este descrisă amănunţit în cele două biografîi concepute în timpul existenţei maestrului: biografîa lui Giorgio Vasari. Tatăl Michelangelo. Lodovico Buonarroti 1-a înscris pe fîul său. Michelangelo îmbrăţişează cariera de artist împotriva voinţei tatălui său. cu care a menţinut întotdeauna raporturi strânse. reuşeşte. care avea în acea perioadă vârsta de şase ani. Bătălia centaurilor (1490-1492). discipol al lui Buonarroti. într-un sfârşit. datată 1553. o localitate învecinată. In realitate. la Şcoala de Gramatică din Francesco da Urbino. unde familia Buonarroti avea o proprietate. este cea mai verosimilă. aceasta este o explicaţie a naşterii unui geniu al sculpturii. C u m mandatul acestuia era pe terminate. In cuvinte puţine. era pe vremea aceea primarul locului şi al oraşului vecin. la Caprese. Micul Michelangelo a fost abandonat atunci în Settignano. Michelangelo afîrmă mai apoi că a supt. fiind scrisă la indicaţiile directe ale artistului. Florenţa. Chiar de la cea care îl alăptase.

Nouă. în schimb. în mod straniu. Agnolo Poliziano. tânărul artist fusese admis la Grădina din San Marco. există persoane care 1-au indicat pe Bertoldo. Modena. Hercule pe cal (1473?). începând de la daltă până la stăpânirea deplină a meşteşugului. un asemenea talent la un băiat de treisprezece-paisprezece ani ni se pare aproape imposibil. fapt care în epoca respectivă era o obişnuinţă. de un poet de la curtea lui Lorenzo Magnificul. curatorul acestei colecţii. Singura informaţie certă în legătură cu sculptura este că. Bellerofonte şi Pegas (1481-1482). unde se afla prestigioasa colecţie de statui antice ale lui Lorenzo Magnificul. care era deja ucenicul lui Bertoldo di Giovanni. Viena Muzeul de Istorie a Artei (stânga) Bertoldo di Giovanni. mai bine documentate. Informaţiile despre perioada de ucenicie ca pictor a maestrului Michelangelo sunt. în materie de literatură. Francesco Granacci. printre altele specializat în sculptura în bronz. Unii consideră că primul desen al artistului ar fi acela care înfăţişează o figură masculină. cu toate că precocitatea era un lucru destul de comun în secolul al XV-lea: este de ajuns să ne amintim de Leonardo da Vinci sau. între anii 1489 şi 1492. Florenţa (care astăzi nu mai există). documente referitoare la formarea lui Michelangelo ca artist. drept presupusul său maestru. Din acest motiv. nu există şi. Un prieten cu şase ani mai în vârstă. desen găsit în casa familiei Buonarroti din Settignano. un elev de-al lui Donatello. Galeria Estense (dreapta) by imKobra © . celor care trăim în epoca modernă.FORMAREA U N U I GENIU consimţământul tatălui său pentru a se dedica în întregime artei. Din păcate. se pare că Buonarroti nu a fost înscris la niciun atelier de sculptură sau în orice altă comunitate de acest gen.

când ani. în anul 1489. Muzeul de Artă Kimbell (dreapta) Domenico del Ghirlandaio. De la fraţii Ghirlandaio. copiind maestrului. avea să aibă loc întâlnirea decisivă pentru el. Contractul său prevedea că trebuie să rămână trei ani în respectivul atelier. Aceasta s-a întâmplat în avea anul 1488. Michelangelo s-a apropiat pentru prima dată de tehnica frescelor probabil datorită fraţilor Ghirlandaio. Muzeul Metropolitan (stânga) Bouega del Ghirlandaio.FAMILIA. Chinurile Sfantului Anton (cca 1470). mai presus de toate. New York. David. Apoi. Chinurile Sfantului Anton (1487) Fort Worth (Texas). să deseneze. cum ar fi Giotto şi Masaccio. în Grădina San Marco. Buonarroti învaţă. fără acordul un an. Michelangelo treisprezece operele maeştrilor florentini ai trecutului apropiat. ocupaţi în acea perioadă cu decorarea Catedralei Santa Maria Novella. a intermediat şi intrarea tânărului Buonarroti în faimosul atelier pe care Domenico îl avea împreună cu fratele său. aceea cu Lorenzo Magnificul. Buonarroti a părăsit atelierul după doar by imKobra © . dar şi pe cele ale străinilor şi ca dovadă existând o pictură executată pornind de la o gravură de Martin Schongauer. dar se pare că. C O P I L Ă R I A ŞI U C E N I C I A Martin Schongauer.

după cum va demonstra conspiraţia familiei Pazzi din 1478. Washington. după prematura moarte a tatălui său. Piero. la doar douăzeci de ani. Născut în anul 1449 din părinţii Piero de Medici şi Lucrezia Tornabuoni. cele mai importante by imKobra © . Florenţa familiei de Medici continuă să se proclame republică. simbolul Renaşterii italiene. Lorenzo de Medici devine cetăţean de onoare al Florenţei. Acesta ajunge la putere foarte tânăr. care va deveni simbolul Florenţei secolului al XV-lea şi. în realitate. cât şi fiul acestuia. Dintotdeauna. iniţiatorul domniei familiei de Medici. Lorenzo nu figura în mod oficial ca om politic al statului florentin. El este supranumit Magnificul datorită calităţilor sale în domeniile politicii şi diplomaţiei şi pentru însuşirile sale deosebite de protector al culturii. mai mult. în general. National Gallery FLORENŢA LUI LORENZO MAGNIFICUL In anul 1469. dar şi Lorenzo se prezintă toţi ca nişte cetăţeni privaţi. Bustul lui Lorenzo Magnificul (cca 1492). Călcând pe urmele tatălui şi ale bunicului său.chiar dacă cu întârziere în comparaţie cu alte comune importante din provinciile italiene . situaţie care a dus la consolidarea definitivă a puterii familiei de Medici. Lorenzo era nepotul lui Cosimo il Vecchio. moştenind o situaţie politică internă încă instabilă. instituţiile erau republicane doar cu numele. Devenită un regat sub toate aspectele .10 FORMAREA UNUI GENIU Palatul Medici Riccardi la Florenţa (stânga) Cercul lui Andrea Verrocchio. deşi aceasta era numai o aparenţă. familia de Medici a preferat să guverneze din „spatele cortinei": atât Cosimo.. ca şi „primi inter pares".

la scurt timp după construirea palatului lui Cosimo. de faptul că perioada de prosperitate şi de pace instaurată în peninsula italică în a doua jumătate a secolului al XV-lea se datorează. oraşul se afirma ca unul dintre cele mai importante centre financiare şi comerciale (cu toate că banca familiei de Medici cunoaşte declinul în perioada lui Lorenzo Magnificul). în mod indirect. unde Lorenzo continuă să locuiască. acţiunii sale diplomatice. impunându-se pe plan economic şi cultural nu doar în Italia. Abilităţile 1-au impus ca mediator între diferite provincii italiene. Florenţa. Conform proiectului original (modificat de-a lungul secolelor. pentru clienţi. acesta devine leagănul Renaşterii italiene. au fost construite. Lorenzo este determinat de două motive. care erau Giorgio Vasari şi ucenicii. şi de palatul pe care Cosimo şi-1 construieşte cu ajutorul lui Michelozzo în Via Larga (care astăzi a devenit Via Cavour). Datorită lui Lorenzo. ci în întreaga Europă. Acest comportament politic este confirmat. dacă nu chiar mai bogaţi. în esenţă.FLORENTA LUI LORENZO MAGNIFICUL n magistraturi fiind ocupate de prieteni şi susţinători fideli ai familiei aflate la putere. In primul rând. Palazzo Vecchio by imKobra © . capitala provinciei Toscana atinge maxima sa frumuseţe. de asemenea. Este adevărat însă că edificii similare sau poate chiar mai luxoase. In stabilirea acestei supremaţii. Familia de Medici nu va construi ceva asemănător cu palatul ducal din Urbino sau cu castelul din Mantova în Florenţa secolului al XV-lea. cum ar fi Palatul Strozzi sau Palatul Pitti. palatul nu se dorea a fi mai luxos sau mai mare decât casele majorităţii familiilor florentine din acea perioadă. in special în secolul al XVI-lea). Pe de-o parte. pe de altă parte. centrul din care iradia civilizatia renascentistă. Lorenzo Magnificul printre filosofii şi I i t eraţi i epocii sale (1555-1562). detaliu. ai „Pater patriae".

Nu îl amintim pe Lorenzo doar pentru o anumită operă de artă. Literat şi poet. Andrea Verrocchio. Incredibil. poate. Unica excepţie rămâne. şi drept garant al echilibrului politic din peninsulă. unii dintre ei prezentându-şi operele şi la alte curţi din Italia. create de Botticelli (cca 1482 şi 1484). Potretul lui Lorenzo Magnificul (1533-1534). operemanifest ale celei mai tipice perioade laurenziene. colecţionar de obiecte preţioase şi de statui antice în faimoasa Grâdină din San Marco. Pollaiolo. tânărul Leonardo şi foarte tânărul Michelangelo. Poliziano. în calitate de ambasadori culturali ai Iui Lorenzo: Botticelli exponent de vârf al culturii perioadei respective . Pentru el au lucrat cei mai mari artişti ai timpului.12 FORMAREA U N U I GENIU dintotdeauna în război. Galeria Uffizi by imKobra © . Ghirlandaio. în palatul din Via Larga. superba vila din Poggio a Caiano. Lorenzo di Pierfrancesco. La curtea sa au trâit şi au creat personalităţi renumite precum Luigi Pulci. mai probabil. Considerat. Giorgio Vasari.. nu au fost pictate pentru el. în 1492. deoarece grija sa a încurajat şi a asigurat o înflorire artistică fară precedent în Florenţa de atunci. Marsilio Ficino. cum ar fi Primăvara şi Naşterea Venerei. pentru verişorul său. ci pentru întreaga sa infiuenţă asupra artiştilor vremii. Magnificul a promovat la cel mai înalt nivel literatura şi artele. Cristoforo Landino. ci. simpla sa prezenţă a constituit un scut împotriva pericolului pe care-1 presupunea o intervenţie străină în Italia. Florenţa. Lorenzo de Medici se stinge din viaţă la vârsta de 42 de ani. „acul balanţei" politicii italiene. Pico della Mirandola. din aceste motive. opera lui Giuliano da Sangallo. în al doilea rând. în mod simbolic. Două evenimente simultane care par. un adevărat descoperitor de noi talente. a-şi pune amprenta pe sfârşitul unei epoci şi pe începutul unei noi ere. anul descoperirii Americii. pe care Magnificul îl ţinea aproape de el.

Chiar şi-n cazul operelor realizate pentru edificii publice. Bătălia de la San Romano (cca 1435-1438). artist de curte. nici nu mai sunt comandate de marile bresle orăşeneşti. Galeria UfFizi by imKobra . Mai exact. Paolo Uccello. în Capela Magilor. cum se întâmpla încă în prima parte a secolului al XIV-lea . printre care cele trei Bătălii din San Romano de Paolo Uccello. sunt în creştere operele destinate palatelor şi vilelor private. Gondi. după cum se vede deja în planul Catenei (1470). orientând piaţa dinspre instituţiile publice şi ordinele religioase spre cele private . de exemplu. astăzi împărţite între muzeele Uffizi din Florenţa. erau atârnate picturi prestigioase. el lucra direct pentru domnitorul vremii respective şi locuia chiar în palatul acestuia. cum ar fi bisericile. poate cea mai veche panoramă a oraşului. pictată de Benozzo Gozzoli în 1459. In timpul domniei familiei de Medici. şi astăzi se vede. în mod similar cu ceea ce se întâmpla la curţile italiene din secolul al XIV-lea. Este. Florenta. celebra Cavalcata. în principal. acestea sfârşesc aproape întotdeauna să împodobească capele nobiliare. Michelangelo se străduieşte să devină. Sassetti. Scala. în timp ce. operele sale nu mai sunt realizate în principal pentru colectivitate. In acelaşi timp. In mod cert.ca să cităm unul dintre cazurile cele mai cunoscute: Poarta Paradis. Veniturile astfel obţinute le investea în case şi proprietăţi. în vremea lui Lorenzo. sculptată de Ghiberti pentru baptisteriul florentin. care sunt din ce în ce mai numeroase începând cu anul 1450. Tornabuoni. comenzile devin apanajul domnitorului şi al familiei sale.13 ARTĂŞICOMENZI Prezenţa unui cerc de intelectuali bine definit şi structurat în jurul lui Lorenzo. comandată de către breasla negustorilor de artă florentină. cazul frescelor lui Ghirlandaio pentru Capela Sassetti in Santa Trinita sau pentru Capela Tornabuoni in Santa Mana Novella. este de notorietate faptul ca în camera sa.familia de Medici şi cele mai importante familii locale. National Gallery din Londra şi Luvru din Paris. care lasă să se vadă o Florenţă cu mult mai puţine turnuri decât cea prezentată de fresca din loja Bigallo (1342). La Palatul Medici. In timpul domniei familiei de Medici. pe lângă al altor familii celebre: Strozzi. asigurând gloria familiilor care le-au comandat. aduce un element nou. de exemplu. situată la parter.

Andrea Sansovino şi pictorii Niccolo Soggi. In această grădină. distrusă de trecerea timpului. cu Poliziano.). pentru tânărul Buonarroti. acesta nu trebuia să aibă toţi dinţii. Michelangelo îşi descoperă adevărata vocaţie de sculptor. în atelierul care găzduia prestigioasa echipă a familiei de Medici. întruchipând un faun bătrân rânjind. primind „lovitura de graţie" a norocului.14 FORMAREA UNUI GENIU INTALNIREA CU LORENZO DE MEDICI ÎN GRĂDINA SAN MARCO Bijuterie din carneol din colecţia lui Lorenzo. datorită talentelor lor. care-1 va aduce pe tânărul geniu sub directa protecţie a Magnificului. Giovanni Francesco Rustici. Baccio da Montelupo. ca şi el. cu fiii săi. eliminându-i bătrânului un dinte şi perforându-i gingia „ca şi cum dintele ar fi ieşit cu tot cu rădăcină". au fost admişi. Lorenzo de Medici observă capul sculptat în marmură al unui Faun. Pentru Michelangelo. Acolo a găsit alţi băieţi care. chemându-1 la el. şi întâlnirea cu destinul. binevoitor. în jurul anului 1489. Tot aici are loc. acesta avea aproximativ 14 ani. Având în vedere vârsta înaintată. Plimbându-se prin grădină. aprobă. Michelangelo este condus în Grădina San Marco de către amicul Francesco Granacci. pe tânărul artist datorită faptului că acesta îi făcuse o dantură perfectă bătrânului. Napoli Când. aceasta însemna contactul continuu cu înalta curte a lui Leonardo. executând o copie a unei sculpturi antice. vorbeşte cu tatăl lui Michelangelo şi se înţeleg să-1 ia pe băiat să locuiască în palatul din Via Larga. Magnificul îl ia peste picior. Când Lorenzo se întoarce. Anecdota despre întâlnirea dintre Lorenzo şi Michelangelo este printre cele mai cunoscute şi atribuite de surse perioadei de tinereţe a sculptorului. I î. sculptorii Pietro Torrigiano. i-a spus în glumă lui Michelangelo. astazi la Muzeul Arheologic Naţional. Zis şi făcut. care este predecesorul by imKobra © . Rămas singur. aşa-numitul Sigiliu al lui Nero. priceputul sculptor şi-a modificat în grabă opera. Michelangelo era cel care îl sculptase. tovarăşul său de ucenicie din atelierul fraţilor Ghirlandaio. Printre aceştia. Lorenzo di Credi şi Giuliano Bugiardini. de Dioskurides (sec. Impresionat.Hr.

de medalii şi alte obiecte rare şi preţioase colecţionate de Magnific. cu Pico della Mirandola sau accesul la preţioasele colecţii ale Palatului Medici. la tezaurul de pietre preţioase .15 fîilor lui Lorenzo. Insă se poate recunoaşte o copie. Muzeul Naţional Bargello (dreapta) by imKobra © . camee şi alte pietre dure. cu Ficino şi Benivieni. care vor influenţa în mod decisiv formarea sa ca artist. fin tăiate -. Copie (Florenţa. la Florenţa. este atribuită lui Michelangelo (stânga) Maestru apropiat al lui Bertoldo şi Michelangelo. aflat la Muzeul Naţional Bargello.corniole. alXV-lea). Bust de sat i r (sfârşitul sec. nu se mai ştie nimic despre el. Florenţa. într-o mască păstrată în Muzeul Naţional del Bargello. Casa Buonarroti) a Capului de Faun. în ceea ce priveşte Faunul sculptat de tânărul Michelangelo.

în care acesta a investit mult şi a finanţat persoanele care frecventau spaţiul. Vasari a accentuat importanţa grădinii în scopul acreditării celei de dinainte. la mică distanţă de mănăstirea care-şi datora faima fondatorului dinaVedere actuală a Pieţei San Marco din Florenţa: chiparoşii din dreapta se răsfrâng asupra zonei unde se găsea Grădina Medici stiei. Mai degrabă avea rolul unei pepiniere de talente. Sursele pomenesc. „camere" şi „bucătărie" în interiorul complexului. de asemenea. pe aceeaşi Via Larga pe care se afla Palatul Medici. şi de construcţii cu „loje". unei prestigioase colecţii de sculpturi şi epigrafe antice (dar şi de opere din secoluJ al XTV-lea). se găsea în apropierea bisericii cu acelaşi nume. Era situată în plin cartier al familiei de Medici. din voinţa ducelui Cosimo I. Academia de desen. Frecventat deja începând din anul 1475. locul este menţionat şi ca teatru. Grădina din San Marco este legată de numele lui Lorenzo Magnificul. asigurându-le salarii şi premii. având la dispoziţie prestigioase exemplare antice şi un curator al colecţiilor Bertoldo . laborator de restaurări şi şantier arheologic. by imKobra © . Grădina era şi un important centru de răspândire şi promovare a politicii culturale lui Lorenzo.. să discute şi să lucreze.16 FORMAREA U N U I GENIU GRADINA D I N SAN MARCO Grădina dispărută din San Marco. în special Vasari. Sursele din secolul al XV-lea. El a fost cel care a pus bazele. babil. în care tinerii valoroşi puteau să întâlnească artişti şi literaţi. Grădina San Marco nu părea să fi avut caracteristicile unei instituţii academice şi nici ale unui atelier artistic. punându-le la dispoziţia tinerilor artişti. In realitate. Cosimo cel Bătrân. în acest spaţiu. Grădina era situată în spatele unui edificiu aflat în proprietatea familiei. născută în 1563. In lumina documentelor antice. locul unde Michelangelo racuse primii paşi în meşteşugul sculpturii. în sensul generic de context stimulativ. care se formase împreună cu Donatello. Proaceastă interpretare pare forţată. fiind mascată de acesta. vorbesc despre Grădina din San Marco ca de o academie „avant la lettre".

Un exemplu şi un model demn de urmat al atelierelor sfârşitului de secol al XIV-lea rămâne cel al lui Verrocchio (1435-1488). De exemplu. Perugino. gravură. In primul an de ucenicie se învăţau noţiunile tehnice elementare. precum marile fresce şi lucrări . de timpuriu. Florenţa avea alte numeroase ateliere. începând cu desenul şi până la pictură. 2 San Marco. atelierul lui Cosimo Rosselli. ci încercau să deprindă. Sau. Botticelli şi Lorenzo di Credi. Fra Bartolomeo şi Mariotto Albertinelli. un ucenic era pus aproape în exclusivitate să deseneze imagini cu margine de argint. sculptură şi arta de a face bijuterii. cu tempera. acela al fraţilor Ghirlandaio. Când. Dar este şi o afacere profitabilă. 3 Grădina Medici. la fel de important şi de activ între atelierele secolului al XIV-lea era cel al fraţilor Antonio şi Piero del Pollaiolo. ajutat de mai mulţi elevi aflaţi sub directa sa supraveghere. cam de la vârsta de zece ani. în general. realizând opere complexe. Michelangelo intră într-unul dintre cele mai faimoase ateliere ale timpului. acele cunoştinţe practice care să-i facă să poată lucra alături de maestru. cu creionul pe hârtie albă sau colorată. In atelier se intra.toate cu garanţia calităţii pe care clientul o aşteaptă de la maestru. by imKobra © . reuşeşte să facă faţă unui ritm de activitate susţinut. pusă pe picioare de către un maestru deja afirmat. în cel mai scurt timp posibil. care îi avusese printre elevii săi pe Leonardo da Vinci. care. unde şi-au efectuat ucenicia artişti cum ar fi Piero di Cosimo.GRADINA DIN SAN MARCO 17 ATELIERUL ARTISTULUI. ci îi ajuta pe elevi să deprindă diverse tehnici. Elevii nu învăţau noţiuni teoretice. în anul 1488. O altă caracteristică a atelierului era faptul că acesta nu oferea o specializare anume. atelierul este locul formării unui artist. în Florenţa perioadei renascentiste. La început. pentru a cita unul important. LAFLORENTA Detaliu al Hărţii Florenţei de Stefano Buonsignori (1548): 1 Palatul Medici.

pentru a defini noul mod de a simţi şi de a face artă în secolele al XTV-Iea şi al XV-lea. pentru umaniştii primei generaţii. Florenţa este oraşul din care porneau noile tendinţe. în schimb. pasiunea pentru Antichitate şi descoperirea perspectivei apar drept caracteristici dominante ale culturii renascentiste. moştenirea umanismului. începând din secolul al XIII-lea. Musee Conde). în timp ce în Evul Mediu operele Antichităţii erau citite în cheie alegorică şi încadrate în viziunea contemporană dominată de versiunea creştină a lumii. prin Petrarca. devenind un model nu doar artistic. a imitaţiei.18 FORMAREA UNUI GENIU CULTUL ANTICHITAŢII ÎN EPOCA RENASCENTISTĂ Inventatorul termenului „Renaştere" a fost elveţianul Jacob Burckardt care. un element cultural caracteristic. Literatura clasică nu era. revoluţia acestei descoperiri nu semnifică reluarea lecturii clasicilor. de Michelangelo (1480-1501. în Renaştere exemplele trecutului alimentează. referirea la artele Antichitătii ca Cinci studii despre arta sculpturii. Este de ajuns să ne gândim la veneraţia lui Dante faţă de Virgiliu. foloseşte acest cuvânt într-un eseu inspirat din anul 1860. în mod substanţial. de la Coluccio Salutati la Matteo Palmieri şi Giannozzo Manetti. Lorenzo Valla. cu legături frecvente şi strânse cu lumea medievală. ca o analiză aprofundată. De fapt. Leon Battista Alberti. care confirmă atenţia tânărului artist pentru arta antică a sculpturii by imKobra © . In realitate. în schimb. se spune că Renaşterea valorifică. mai presus de toate. Chantilly. care se învârteau în jurul a două idei fundamentale: recuperarea clasicismului şi aplicarea sistematică a metodei de ansamblu. necunoscută Evului Mediu. Acest fapt este adevărat. Ca o reînviere a artei greceşti şi romane. cu implicarea lor profundă în viaţa civilă şi politică. face din redescoperirea textelor clasice („humanae litterae"). Cu toate acestea. aşa cum se numeşte acea orientare care. încrederea renăscută în calităţile omului şi ale acţiunilor sale în istorie. revoluţionându-se viziunea culturală a epocii respective. se schimbă lecţia şi interpretarea clasicilor. viziunea artistică şi culturală italiană a secolelor al XV-lea şi al XVI-lea se prezenta variată şi complexă. Leonardo Bruni. în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. ci şi de experienţă de viaţă. Poggio Bracciolini. Contrar a ceea ce se poate crede. Dar cu umanismul. cu siguranţă.

Luvru. faţă de care generaţiile care au urmat nu au putut face abstracţie. de Giotto. Modelele clasice nu au fost imitate prin intermediul copiilor iraţionale. Cuceririle tehnice şi tematicile Renaşterii italiene au avut un mare succes şi au fost larg răspândite. 1 wm&ti Michelangelo. fundament al unei arte şi al unei culturi întotdeauna superioare. scopul acestora nu era acela de a realiza imitaţii „false" antice. C â n d sculptori ca Donatello şi Michelangelo se inspirau pentru operele lor din statuile clasice. cu ajutorul unor mijloace noi.t. spiritul artei renascentiste a fost nou şi autentic. făcându-se cunoscute în Europa şi devenind un punct de referinţă vital. ci au fost considerate puncte de plecare pentru a acţiona în prezent şi pentru a exprima idei actuale. arta renascentistă a ştiut 'WL m să evite pericolele unei imitaţii reci şi nu a fost doar o operaţiune nostalgică sterilă. A fost mai degrabă o competiţie. Paris.„Istoria este profesoara vieţii") apare redimensionată: idealul clasic devine un model de perfecţiune şi armonie absolută. copie (cca 1490) a Ascensiunii Sfantului Ioan Evanghelistul. mai rău. In ciuda faptului că arta reprezenta o chemare spre trecut. Imitarea operelor antice nu semnifica o contrafacere sau.CULTUL A N T I C H I T Ă T I I Î N EPOCA RENASCENTISTĂ 19 „magistra vitae" (n.: se face referire la afirmaţia lui Cicero: „Historia magistra vitae est" . Departamentul de Artă Grafică în concluzie. ci de a sculpta opere de concepţie originală şi modernă. un plagiat. a impus o schimbare decisivă faţă de secolele precedente. by imKobra © . un efort de a egala sau a depăşi un precedent ilustru. în Santa Croce.

cum este de fapt cultul clasicismului. Mai există apoi şi o producţie artistică marcată de o înflorire a temelor legate de lumea clasică. care le colecţionau şi le studiau cu pasiune. de la arhitectura lui Alberti şi Brunelleschi la sculpturile lui Donatello. mulţi iluştri umanişti din prima generaţie. unde clasicismul capătă noi nuanţe datorită influenţei teoriilor filosofice ale lui Marsilio Ficino. de la tablourile mitologice ale lui Piero di Cosimo. ale lui Pollaiolo sau ale lui Botticelli la lucrările literare ale lui Poliziano. pe toată perioada secolului al XV-lea. de la Bruni la Salutati. mai presus de toate. Michelangelo şi-a împărţit activitatea între acest oraş şi Roma papală. Florenţa deţine. de la Bracciolini la Filelfo şi la Valla. Aceşti ultimi doi artişti sunt printre exponenţii de vârf ai curţii lui Lorenzo Magnificul. noile pasiuni şi noile tendinţe. cunoscător profund al operelor Hercule Farnese. copie romană după originalul grecesc. La Florenţa şi la Roma trăiau şi lucrau. s-au putut manifesta pe deplin. supremaţia în ceea ce priveşte arta şi cultura. două capitale ale Renaşterii. la începutul secolului al XIV-lea. Muzeul Arheologic Naţional by i . Atracţia exercitată de civilizaţia antică este dovedită aici de prezenţa regulilor din acea epocă. LA FLORENŢA ŞI ROMA Format ca artist în Florenţa lui Lorenzo. căutate cu tenacitate de către literaţii umanişti. învăţat. unde noile mituri culturale. Napoli.20 FORMAREA UNUI GENIU MITUL CLASICISMULUI.

în care neoplatonice se suprapun semnificaţiile temelor şi subiectelor din repertoriul clasic.M I T U L C L A S I C I S M U L U I . ce a dispărut până în zilele noastre. In secolul al XV-lea. vestigiile trecutului sunt o realitate concret înrădăcinată în peisajul urban şi deja de mult timp în oraşul etern sunt vizitate ruinele antice şi monumentele clasicităţii. In sfârşit. la baza gândirii sale existând intenţia de integrare a creştinismului şi a platonismului. Rămâne ca un exemplu faimoa- *J t f sa mărturie a lui Bernardo Rucellai. în anul 1471. colecţionarea de statui şi antichităţi devine un fenomen by imKobra © . LA F L O R E N Ţ A ŞI R O M A 21 lui Platon. din anturajul familiei de Medici. Taurul Farnese. Are loc o pătrundere masivă a motivelor neoplatonice in interiorul cercului lui Lorenzo. unde Michelangelo a fost admis de foarte tânăr. Aici. Muzeul Arheologic Naţional în compania tânărului Lorenzo Magnificul şi a altora din anturajul său. care face referire la o călătorie a sa la Roma. prin apariţia operelor-hibrid. Napoli. acestea din urmă păstrate în acea grădină San Marco. începând cu celebrele Naşterea Venerei şi Primăvara. îndrumaţi de Leon Battista Alberti în chip de „cicerone". Este important pentru toţi exemplul picturilor lui Botticelli în prima manieră. In Roma secolului al XVI-lea. este de amintit încă o dată faptul că însuşi Lorenzo de Medici era un pasionat colecţionar de obiecte şi sculpturi antice. pentru a completa tabloul Florenţei ca oraş iubitor de artă clasică. supremaţia de capitală a culturii contemporane trece de la Florenţa la Roma.

British Museum foarte răspândit printre familiile bogate şi nobile din oraş şi la curtea pontificală. Acum se nasc colecţii prestigioase. cardinalul Alessandro Farnese a dat ordin să se transporte şapte sute de care pline cu obiecte arheologice în palatul său din Campo de Fiori. precum aceea a lui Iulius al II-lea din curtea interioară Belvedere de la Vatican sau colecţia Farnese. piese celebre precum Apollo sau Laocoon. Bust masculin din profil (cca 1500).22 FORMAREA U N U I GENIU Michelangelo. descoperit în anul 1506. Este de menţionat faptul că unele opere antice preţioase se vor găsi exact la Roma. printre altele. la descoperirea faimosului grup statuar.t. Acest ultim eveniment este interesant în mod special nu numai pentru că a avut o imensă rezonanţă în mediile culturale din Roma acelei epoci. în timpul unor excavatii în zona Domului. Este cazul lui Apollo del Belvedere.: Sfântul Petru în Lanţuri). Prima colecţie cuprindea. recuperat în secolul al XV-lea în vecinătatea Bisericii San Pietro in Vincoli (n. Impresia care se naşte din rapoartele epocii era aceea a unei adevărate curse de acaparare. de exemplu. Se consemnează. într-o singură noapte. un fel de frenezie care-i cuprinde pe colecţionarii romani. care a putut asista. între secolele al XTV-lea şi al XV-lea. că. cuprinzând sculpturi precum grupul Taurul şi statuia lui Hercule. dar a avut ca martor pe însuşi Michelangelo. Cea de-a doua nu era mai prejos. Londra. cu mare emoţie. sau al lui Laocoon. by imKobra © .

Leonardo Buonarrod. stilul lui Buonarroti apare deja foarte personalizat şi complet diferit faţă de cel al sculptorilor florentini contemporani: Verrocchio (1435-1488). cel al Madonnei della scala şi cel al Bătăliei centaurilor. Experienţa din Grădina San Marco. constă în Pollaiolo (circa 1431-1498 şi 1443-1496) sau Andrea şi Jacopo Sansovino (14701529. curator al colecţiei de antichităţi a familiei de Medici din Grădina San Marco. talentul tânărului Michelangelo se maturizează rapid. este posibil ca Michelangelo să-şi fi făcut. Vasari a fost şi primul care a amintit această operă. Crucifix policrom (1492-1494). în ceea ce-1 priveşte pe Bertoldo. întâlnirile şi discuţiile intelectuale cu artiştii şi literaţii curţii familiei de Medici dau primele opere originale create între anii 1490 şi 1492. chiar străin de modul de exprimare al celor doi presupuşi maeştri ai săi. In aceste două prime opere. puţin by imKobra . care fusese folosită la crearea operei Madonna Donatello în opere. Casa Buonarroti Michelangelo a fost Giorgio Vasari în cea de-a doua ediţie a cărţii „Vieţi" din anul 1568. cum ar fi Pazzi (cca della scala. donată lui Cosimo de către nepotul lui Michelangelo. din marmură. fostul elev al lui Donatello.P R I M E L E O P E R E ALE Ş C O L I I F L O R E N T I N E 23 PRIMELE OPERE ALE ŞCOLII FLORENTINE In anturajul lui Lorenzo. Cu toate acestea. viaţa în palatul Magnificului din via Larga. Antonio şi Piero del Pugliese-Dudley (circa 1440). Artist de încredere al ducelui (devenit apoi marele duce) Cosimo I de Medici. Complexul artist ne vorbeşte despre basorelief ca despre o „Doamnă a noastră. ca o „zdrobire" pe suprafeţele sculptate. Această manieră des utilizată de Madonna Del 1422) sau Madonna redarea profunzimii şi a celor trei dimensiuni ale figurilor printr-o evidenţiere aproape plană. exact cu el. Primul care a subliniat influenţa Donatello asupra basoreliefurilor lui lui Michelangelo. când Michelangelo sculptează cele două basoreliefuri în marmură. Florenţa. ucenicia în tehnica „în relief". Benedetto da Maiano (1442-1497) şi Bertoldo di Giovanni (1420-1491).

deoarece este martora. specific sculptorilor din secolul al XV-lea. încatipică operelor Donatello. în cazul operei Madonna della scala. copia unei figuri din Tributul lui Masaccio (1488-1495). Kupferstichkabinett Masaccio. născută din mâna lui Michelangelo. Acum este clară influenţa exercitatâ de Donatello asupra lui Michelangelo. ţinând cont de faptul că acesta era şi tânăr în acelaşi timp şi dorea să contrafacă maniera lui Donatello. există. Afinitatea din punct de vedere tehnic. de exemplu. Insă ea se limitează la „stiacciato" (n. Donatello şi Desiderio da Settignano). Florenţa.24 FORMAREA U N U I GENIU Michelangelo. care. a ieşit atât de bine încât pare realizată chiar de însăşi mâna acestuia". detaliu al Tributului (1427). a profundei diferenţe de valori pe plan ideal şi expresiv dintre cei doi artişti. alături de elemente de altă natură. basorelieful lui lui Michelangelo lipseşte. este adevărat. De fapt.t. Donatello este artistul primei perioade a Renaşterii florentine. D i n drarea riguroasă. Capela Brancacci mai înaltă decât un braţ. Este o diferenţă importantă. perioadă a încrederii renăscute în însuşirile omului ca măsură a tuturor by imKobra © . Santa Maria del Carmine. raţionamentul lui Vasari apare prea categoric. D e asemenea. Monaco.: basorelief uşor aplatizat.

: tendinţa de a repeta. în schimb. Michelangelo nu se sustrage perspectivei impuse. reprezentarea realităţii este. Evident. devenită mai apoi de „neeludat".r. înainte de toate. care organizează realitatea prin măsura raţiunii umane şi devine principiul-fundament al întregii arte renascentiste. în care filosofîa lui Marsilio Ficino aduce în prim-plan o abordare spiritual-religioasă a realităţii. Pentru Michelangelo. Operele sale denotă un stil care va constitui preludiul şi premisa Manierei (n. se pare că Buonarroti fusese incomodat de lungile studii referitoare la perspectivă. Operele sale apar în faza entuziasmului şi a certitudinilor. Prin această tendinţă se ajunge la artificialitate). spirituală.P R I M E L E O P E R E ALE Ş C O L I I F L O R E N T I N E 25 Inger care ţine ghirlanda. Michelangelo se formează. simbolică. Mai mult decât atât. cu ale sale culori nenaturale şi cu by imKobra © . însă o aplicare riguroasă a acesteia nu se va regăsi în operele sale. faza în care se descoperă şi se elaborează legile perspectivei. atribuit lui Michelangelo la incoronarea altarului Bunei Vestiri în Sant'Anna dei Lombardi la Napoli. opera din atelierul lui Benedetto da Maiano (1489-1492) lucrurilor. mistică. propriile procedee sau de a imita mecanic procedeele unui maestru. în Florenţa Renaşterii mature. în artă.

pe pagina alăturată. Madonna della scala (cca 1420).26 FORMAREA U N U I GENIU Michelangelo. Victoria and Albert Museum Ospăţul din Erode (cca 1435). Florenţa. Lille. Casa Buonarroti Donatello. Londra. în detaliu. Madonna Del Pugliese-Dudley (cca 1440). Musee des Beaux-Arts by imKobra © .

PRIMELE OPERE ALE ŞCOLII FLORENTINE 27 by imKobra © .

opera sa este marcată de o amprentă personală şi o execuţie matură. ci ea apare absorbită în gândurile sale. aici intervin şi elemente de compoziţie şi iconografice care fac sculptura lui Michelangelo specială. în comparaţie cu care în Scara vieţii spirituale. ln al doilea rând. a fost interpretată în diverse moduri şi din aceste interpretări nu lipsesc trimiterile la modele şi surse diverse. amintit de către Condivi. Tema basoreliefului. elementul adăugat al scării. în ansamblul său. Scena. Există. pruncul este reprodus din spate. despre o bătălie între componenta animalică şi cea spirituală a omului. In primul rând. Cu toate acestea. de asemenea. ca Răpirea Deianirei şi încăierarea dintre centauri. poziţia sa umple spaţiul într-un mod deja îndepărtat de cel tipic secolului al XIV-lea. personalitate marcantă a cercului lui Lorenzo. ca şi treptele sculptate de Michelangelo). ca şi în detalii. prieten cu Ficino. alegere care oglindea gustul pentru Antichitate răspândit în mediul cultural al familiei de Medici. în opera lui Buonarroti. care uneşte teluricul cu divinul. Condivi afirmă că Poliziano. In manieră neoplatonistă a fost interpretată şi Bătâlia centaurilor. şi la scara de dragoste a acestuia. musculatura sa apare disproporţionată. a fost asemănat cu statuia clasică a lui Hercule Farnese. respectiv pupitrul lui Giovanni Pisano din baptisteriul din Pisa. în timp ce scara simbolică ne duce cu gândul la teoria celor cinci moduri de a fi. de exemplu. deasupra numelui Maria zugrăveşte cele cinci litere din acest cuvânt prin cinci trepte ale unei scări. . a fost cel care i-a sugerat tânărului sculptor subiectul clasic. este mai degrabă aceea a unui mic Hercule. Iar confuzia de corpuri redate în toate poziţiile va furniza artistului un repertoriu inepuizabil la care acesta va apela de-a Madonele lui Donatello. In biografia sa. Maria nu-şi îndreaptă privirea direct către fiul ei hrinit la sân. nerealiste. care aduc mai degrabă cu un model ales de tânărul geniu. In ultimul rând. pare mai degrabă să-i ofere sculptorului punctul de plecare pentru o reprezentare lipsită de forţă a nudului. O confruntare corectă se găseşte într-o operă compusă în anul 1495 de Domenico Benivieni. sculptată de către Michelangelo între anii 1490 şi 1492. apoi. ar fi vorba despre o „psihomanie". Probabil că Michelangelo a găsit o sursă generică de inspiraţie în precedentele Bătălii ale presupusului său maestru Bertoldo sau într-un sicriu antic roman din Camposanto di Pisa. cu ajutorul unei alegeri iconografice neobişnuite. Dar să ne întoarcem Madonnei la basorelieful della scala. formulată de Ficino (cinci.28 FORMAREA U N U I GENIU răsucirile şi formele alungite ale corpurilor. De asemenea. Pruncul. Conform acestei ipoteze. care are o semnificaţie evident simbolică.

artistul a putut studia anatomia pe viu în cadrul Bisericii Santo Spirito. între anii 1942 şi 1949. epoca romană.P R I M E L E O P E R E ALE Ş C O L I I F L O R E N T I N E 29 Sarcofag cu scene de bătălie. by imKobra © . într-adevăr. clar influenţată de cunoştinţe anatomice pur academice. Pentru fundalul rămas nedefinit şi pentru absenţa cadrului. părăseşte Palatul Medici pentru a se întoarce în casa tatălui său. Opera este unică între lucrările artistului.——. care poate fi comparată. care vorbeşte despre această operă ca despre una desăvârşită la moartea Magnificului. care i-a pus la dispoziţie o cameră unde să poată secţiona cadavrele celor care mureau în spitalul complexului.r^i'nr 'i'l'O'ggf lungul întregii sale cariere. nu ne lămureşte dacă trebuie considerată o operă „neterminată" în mod voit de către artist sau o operă nefinalizată din cauza întreruperii sculpturii ca urmare a morţii lui Lorenzo. Predica lui Savonarola. răvăşit. de din lemn al lui Donatello din Santa Croce.. dat fiind faptul că. cu Crucifixul lui Hristos.. .r. cu câteva săptămâni înainte de alungarea familiei de Medici. . căruia nu i se cunosc alte sculpturi din lemn. adică în intervalul de timp scurs între moartea lui Lorenzo Magnificul şi evadarea lui Michelangelo din Florenţa. Condivi. în aprilie 1492. Camposanto . când Michelangelo. Figura lui Iisus Hristos este. datorită stareţului. nici acesta. Bătălia centaurilor poate fi considerată prima operă „neterminată" a lui Michelangelo. care insista asupra aspectului senin şi vulnerabil al Mântuitorului. necontestat. care nu a scăpat. Pisa. Perioadei de tinereţe a artistului i se atribuie şi un Crucifix. Datarea sculpturii este cuprinsă între aprilie 1942 şi octombrie 1949. pare să fi avut un puternic impact asupra imaginii exemplu. sculptat din lemn policrom.

Bătălie de nuduri (cca 1460). de Michelangelo. Rotterdam. Fundaţia Morcelli-Repossi Atribuit lui Peter Paul Rubens. Chiari (Brescia).30 FORMAREA UNUI GENIU Antonio Pollaiolo. Bătălia centaurilor (1600-1603). Museum BoymansVan Beuningen by imKobra © .

Florenţa. ca Bătălia lui Hercule cu centaurii . Basorelieful este amintit de Condivi (1553) drept Răpirea Deianirei ţi incleştarea centauribr şi de Vasari (1568).PRIMELE OPERE ALE ŞCOLII FLORENTINE 31 Michelangelo. Bătălia centaurilor (1490-1492). Casa Buonarroti.

by imKobra ©j .

să-1 cunoască pe autorul unei astfel de opere. Pe lângă acest motiv. după doar un an. solicitând. este excomunicat. dacă rămânea în Roma. Galeria Uffizi este vorba despre o sculptură a lui Michelangelo care semăna atât de bine cu o statuie antică încât negustorul Riario. putea să-şi perfecţioneze tehnica studiind operele clasice şi arta antică a by imKobra © . datează din 1496. Michelangelo avea doar de câştigat prin stabilirea permanentă la Roma. primindu-1 binevoitor în propriul său cerc. LASFÂRŞITUL SECOLULUIAL XV-LEA Prima perioadă a lui Michelangelo. cardinalul a cerut rambursarea sumei plătite pentru aceasta. când artistul abia trecuse de douăzeci de ani. odată descoperit faptul că statuia fusese contrafacutl. fanatismul religios făcea ca situaţia politică şi socială să devină din ce în ce mai încordată. între timp.1496 1506 Primele capodopere MICHELANGELO. artistul se îndepărta de situaţia din ce în ce mai difîcilă din Florenţa cu toate că îl stimase pe Savonarola. împiedicând dezvoltarea liberă a artei şi ducând la scăderea numărului de comenzi prin cenzurarea drastică a creaţiei artistice. Sfanta Familie (1503-1504/ 1506-1507). Din Florenţa republicană a lui Savonarola. ţinta celor mai aspre atacuri din partea călugărului care. Florenţa. totodată. tânărul sculptor plecă spre Roma papală. unde domnea Alexandru al VI-lea Borgia. Aici. petrecută la Roma. Viitorul autor al capodoperelor Capelei Sixtine a fost determinat să plece la Roma pentru prima dată din cauza „înşelătoriei" cu falsul Cupidon adormit (pierdut): Michelangelo. Ulterior. Baldassarre del Milanese reuşise să o vândă cardinalului Raffaele pretinzând găsirea operei într-o ascunzătoare sub pământ.

Vatican. aduna opere de artă antice şi moderne. avea în oraş o casă a cărei grădină. In concluzie. Sculptura redată printr-un desen din secolul al XV-lea de (păstrată în zilele noastre la Bargelli di Firenze) a fost creată pentru cardinalul Riario. un adevărat „anticariat" în aer liber. Bancherul. lipsiţi de talentul lui Michelangelo. Berlin. capodopera care 1-a consacrat ca mare maestru printre contemporanii săi. acest oraş nu îi oferea o concurenţă adecvată. Intre aceştia. cunoscută de sursele antice ca Apollo sau Cupidon. Acum. după cum reiese din desenul artistului flamand. favorizat încă de la intrarea sa în cercul cardinalului Raffaele Riario. prima operă cu adevărat faimoasă a lui Buonarroti. Iulius al II-lea. Aici. centrul artei renascentiste. pe care studii recente tind să o considere drept Copilul arcaş. cu siguranţă. devenise. care-1 reprezenta pe Bachus. cum ar fi Pinturicchio (care a executat frescele apartamentelor papale din Palatul Vaticanului) sau Andrea Bregno. însuşi Galli a fost cel care i-a înlesnit comanda operei Pietd din Bazilica San Pietro. care-şi exprimau dorinţa de a deţine o colecţie proprie de opere antice.34 PRIMELE C A P O D O P E R E sculpturii. panoramă van Heemskerck. la sfârşit de secol. activitate apreciată de cei bogaţi şi de mediile intelectuale din Roma ultimei jumătăţi a secolului al XIV-lea. Kupferstichkabinett by imKobra © . Jacopo Galli a adus o statuie ce-i aparţinea lui Michelangelo. Astfel. asta dacă ne gândim la faptul că pentru Alexandru al VI-lea lucraseră mari artişti. Jacopo Galli a fost un protector foarte activ al lui Buonarroti. care ulterior nu şi-a mai dorit-o. fiind astfel achiziţionată de către bancherul Galli. Mai mult. în secolul al XV-lea. Grădina casei Galli din Roma (1532-1535). care cuprindea şi câţiva bancheri florentini stabiliţi în cetatea pontificală. astăzi păstrat într-un edificiu al Serviciilor culturale franceze la New York. Michelangelo era. datorită lui şi noului Papă. Maarten van Heemskerck. Acestuia îi aparţine şi o altă operă a maestrului. un om foarte influent la Roma. lui Michelangelo i se ofereau posibilităţi de a lucra şi de a avea succes într-un oraş care.

LA SFARSITUL SECOLULUI XV 35 Michelangelo.MICHELANGELO. Muzeul Naţional Bargello by imKobra © . Florenţa. Bachus (1496-1497).

Se pare că a fost ideea unui important protector şi client florentin al sculptorului Lorenzo di Pierfrancesco de Medici. Acesta şi fratele său. Cei doi fraţi şi-au însuşit amândoi apelativul de Popolano. Intrucât. revin în Florenţa republicană în anul 1494. cardinalul Riario. de regulă. supusă unei proceduri de învechire pentru ca opera să pară ca provenind din Antichitate. 37 Acestei sculpturi a lui Michelangelo i s-a pierdut urma. astăzi pierdută. lângă Florenţa. Giovanni. Cupidon. Londra. pag. colecţiile adunate de familia Gonzaga au fost vândute. se apropie mult de statuia originală a lui Michelangelo. Coroanei britanice. împreună cu nu mai puţin celebra operă Naşterea Venerei. Windsor. O copie a statuii Cupidon adormit. erau verişori de gradul al doilea cu Lorenzo Magnificul. la Mantova. se găsea în vila lui Lorenzo di Pierfrancesco din Castello. Pentru Lorenzo di Pierfrancesco (decedat în 1503). Madonna di Manchester (cca 1495-1497). care se regăseşte în prezent în colecţia Corsham Court. Când sculptura lui Buonarroti. Wiltshire.36 PRIMELE CAPODOPERE CUPIDON ADORMIT Copia statuii Cupidon adormit (secolulalXVII-lea). marmura a fost. după intrarea în colecţia Isabellei d'Este. la jumătatea secolului al XV-lea. pictată de acelaşi autor. Exilaţi de către fiul acestuia din urmă. s-ar putea ca statuia lui Michelangelo să fi fost distrusă. by imKobra © . National Gallery (detaliu). de la WhitehaU Garden. Piero. împreună cu alte capodopere. Cea mai cunoscută dintre presupusele comenzi ale verişorului Magnificului rămâne însă opera Primăvara pictată de Sandro Botticelli care. probabil. în incendiul de la Whitehall Palace din anul 1698. Michelangelo a sculptat şi opera San Giovannino. în secolul al XVII-lea. a fost vândută primului cumpărător. după ce nedemnul moştenitor al unui tată atât de faimos este alungat de fiiria poporului. Royal Library Michelangelo.

by imKobra © .

New York.38 PRIMELE CAPODOPERE Sandro Botticelli. Corul (1431-1438). Galeria Uffizi Michelangelo. Micul arcaş (inainte de 1494). Services Culturels de 1'Ambassade de France Luca della Robbia. Florenţa. Madonna cu rodie (1487). detaliu. Muzeul Operei Domului by imKobra © . Florenţa.

National Gallery.MICHELANGELO LA SFÂRSITUL SECOLULUI XV 39 Michelangelo.. Londra. Madonna din Manchester (cca 1495-1497). by imKobra © . In realizarea îngerilor în picioare se recunosc influenţele lui Botticelli şi ale lui Luca della Robbia .

unde se poate citi. o capelă paleocreştină anexată bisericii constantiniene care a fost distrusă pentru a se construi în locul acesteia noua Catedrală Sfântul Petru. în atât de puţin timp. prin interme- diul bancherului Jacopo Galli. Roma. este prima comandă romană de mare importanţă încredinţată lui Michelangelo şi. armonia membrelor cu corpul. gravată pe fâşia care traversează pe diagonală bustul Fecioarei. Pietâ era destinată mormântului cardinalului din Santa Petronilla. o operă Pietro Perugino.Aerul duios. Drumul lui Hristos către mormânt (Pala Baglioni) (1507-1508). totodată. „MICHELANGELUS BONAROTUS FLOPvENT[INUS] FACIEBAT". Cumpărătorul celebrei sculpturi din marmură a fost cardinalul francez Jean Bilheres de Lagraulas. Carol al VIII-lea. Vasari a scris următoarele. ulterior. evidenţierea pulsului şi a venelor sunt o dovadă a talentului artistului. unde. Florenţa. care a putut crea. Iniţial. Galeria Borghese (dreapta) by imKobra © . pe lângă Papa Alexandru al VI-lea. Petru de la Vatican. care a încheiat contractul în anul 1498. şi-a găsit locul capodopera lui Michelangelo. .40 PRIMELE CAPODOPERE SCULPTURAPIETÂ DINVATICAN Sculptura Pietâ. ambasadorul regelui Franţei. din Catedrala Sf. prieten cu Buonarroti. Galeria Uffizi Rafeel. făcând referire la Hristos: „Nu ne-am imaginat niciodată că vom vedea un om mort care să pară mai lipsit de viaţă decât Hristos reprezentat de Michelangelo în Pietâ". unica operă pe care apare semnătura artistului. Pieta (cca 1493-1494). pe scurt.

Pieta (1498-1499).SCULPTURA PIETÂ DIN VATICAN 41 Michelangelo. San Pietro. Vatican by imKobra © .

ulterior. Departament des Arts Graphiques by i . N u mai există. al cărui corp nud. Michelangelo. admirabilă". cca 1500-1501). principalele caracteristici ale operei. care pare a fi sculptată pentru a demonstra atingerea unui ţel de care să se poată. Iată cum descrie figura Fecioarei celălalt biograf celebru al artistului. aşezată pe piatră. Michelangelo a sculptat Pietâ dintr-un singur bloc de marmură.42 PRIMELE CAPODOPERE divină. Ca o altă mărturie a măiestriei sale. cu mâna dreaptă îl susţine. In capodopera lui Buonarroti. Condivi: „Nu există persoană care să nu se emoţioneze la imaginea de o frumuseţe rară a Fecioarei. opera realizează o armonie perfectă între două fîguri contrastante: pe de o parte. fără să adauge bucăţi suplimentare din piatră. în locul unde a fost înfiptă crucea. Pe de-o parte. pe de altă parte. înmormântarea lui Hristos (cca 1500-1501). în braţe cu fml mort". iar pe de altă parte. Paris. pag. absorbită în durerea ei calmă. National Gallery. Sculptorul a ales marmura personal din peştera de la Carrara şi a transportat-o apoi la Roma într-o călătorie care a durat nu mai puţin de nouă luni. aşezată şi dreaptă. pe Fiul ei mort. aşezat în braţele mamei sale. tehnica virtuoză prin care artistul insistă cu minuţiozitate asupra particularităţilor anatomice. curajul sculptorului. între creaţiile acestui maestru al „operelor neterminate". o operă atât de curată şi desăvârşită. Fecioara. Londra. cu privirea lăsată. Chiar din aceste câteva cuvinte reies. Luvru. îl contemplă. în m o d evident.în special frumuseţea tinerei şi suavei Fecioare . abia atingându-i corpul divin prin pânza cu care era înfăşurat. în timp ce mâna stângă îi rămâne deschisă într-un gest ce pare să introducă spectatorul în atmosfera tragică şi misterioasă a sacrificiului Mântuitorului. figura lui Hristos. ţintuit de cruce. Nud de femeie în genunchi (studiu pentru înmormântare. atât de mult a fost piatra şlefuită şi lustruită. îndepărta. ci din alabastru. 43 Michelangelo. imaginea Fecioarei.. Din punctul de vedere al compoziţiei. poezia emoţionantă a unui ansamblu atât de strălucitor încât pare a nu fi din marmură. frumuseţea expresiilor .

SCULPTURA PIETÂ DIN VATICAN 43 by imKobra © .

deoarece este efectiv nerealistă în comparaţie cu vârsta lui Iisus Hristos în momentul morţii. cât şi pentru cei din generaţiile următoare. Pinacoteca Vaticanului deosebită atenţie reprezentării braţului . In lipsa unor specificaţii clare referitoare la motivele care au determinat această alegere. Moartea lui Marat (1739). 1499. aceştia acordând o Jacques-Louis David. El voia să sugereze că. fac referiri la această operă pictori precum Caravaggio şi David. Rafael a fost printre primii care a folosit Pietă drept sursă de inspiraţie pentru opera sa Pala Baglioni. Reprezentarea Pietâ a devenit o constantă în sculptura lui Michelangelo. astfel încât cele două figuri par a fi unite intr-un singur bloc compact. Musees Royaux des Beaux-Arts by imKobra © Depunerea (1602-1604). datorită purităţii sale. Statuia maestrului a cunoscut o vastă notorietate. care marchează şi dispariţia cumpărătorului. Michelangelo argumenta că femeile caste rămân tinere mult mai mult timp decât celelalte femei. lui Hristos.44 PRIMELE C A P O D O P E R E este echilibrat in partea de jos de ampla reprezentare a cutelor veşmintelor Fecioarei. Ca întotdeauna. tinereţea Fecioarei tulbură şi nedumereşte în acest tip de reprezentare. Fecioara Maria rămâne veşnic tânără. Pietă a fost finalizată şi desăvârşită în acelaşi an. ne putem aminti faptul că. în t i m p ce. Bruxelles. ulterior. potrivit biografiei lui Condivi. respectiv în operele Depunerea şi Moartea lui Marat. devenind un model atât pentru artiştii c o n t e m p o r a n i .

lupta contra corupţiei condiţionează din ce în ce mai mult viaţa oraşului. la artişti ca Botticelli. Girolamo Savonarola era cel de-al treilea fiu al luf Niccolo şi al Elenei Bonacossi. devine din ce în ce mai apreciată de public. Savonarola începe să-şi piardă adepţii. în anul următor. cum erau numiţi cei care faceau parte dintr-o fracţiune potrivnicâ dominicanului. . asceza.SAVONAROLA Născut la Ferrara în anul 1452. Ugolino Verino. când Piero de Medici. acesta devine călugăr în cadrul Mănăstirii San Domenico. de la literaţi precum Pico della Mirandola. Pentru călugăr. fiu şi moştenitor al lui Lorenzo Magnificul. Andrea della Robbia. este alungat din Florenţa. la Bologna. dar este şi anul excomunicării călugărului din ordinul lui Alexandru al Vl-lea. procesul şi condamnarea sa la moarte prin ardere pe rug. un grup de persoane „nervoase". Urmează Inchiziţia. după câţiva ani petrecuţi în altă parte. predica sa. Pe data de 8 aprilie a aceluiaşi an. la data de 23 mai 1498. când papa îl ameninţă cu interdicţia de a intra în Florenţa. executată în Piazza della Signoria. Rigoarea morală. Din acest moment. Prima sa stabilire la Mănăstirea dominicană San Marco din Florenţa datează din anul 1482. acest moment reprezintă sfârşitul. înclinând spre fanatism. caracterizată de puternice accente profetice şi moraliste. De această mănăstire şi-a legat numele Savonarola. devine stareţ. acesta cucerind şi stima multor personaje ilustre. 1497 este anul faimosului carnaval care culminează prin „arderea vanităţilor" în Piazza della Signoria. In anul 1475. In 1490. familia Benivieni. La începutul anului 1498. acesta se întoarce la mănăstire pentru a doua oară prin voia lui Lorenzo Magnifîcul şi. aşa-numiţii „piagnoni". Filippino Lippi. intră în San Marco şi îl capturează pe Savonarola. Savonarola devine susţinătorul guvernului manipulat de partidul discipolilor săi. In anul 1494. în acelaşi an instaurându-se republica. tânărul Michelangelo şi mulţi alţii.

47 Francesco Granacci. hotărăşte expansiunea străină în Italia. situaţia politică a Italiei devine instabilă. pag. abandonat de simpatia poporului. ulterior. după moartea maestrului Lorenzo de Medici. fiul şi succesorul Magnificului. In acest climat tensionat.a dus la explozia unei revolte populare. care 1-a alungat pe Piero şi care a dus la instaurarea unui guvern republican. Piero de Medici. Savonarola. împotriva căruia lupta Carol al VUI-lea. în anul 1494. Napoli. Gherardo di Giovanni. Intrarea lui Carol al VIII-lea în Florenţa (aprox. atrăgând cât mai mulţi adepţi ai ideilor sale de reformă radicală. intrarea regelui francez a avut consecinţe extrem de importante. în mod evident. predicile apocaliptice ale lui Girolamo Savonarola continuau şi erau luate drept exemplu. Ferdinand al II-lea. pag. In timpul celor patru ani ai supremaţiei sale. sfârşitul sec. alXV-lea(l498). Florenţa. căderea familiei de Medici. Fiind în contradicţie cu Papa Alexandru al VI-lea Borgia din cauza faptului că acesta a denunţat. C â n d Carol al VIII-lea ajunge în vecinătatea Florenţei.46 PRIMELE CAPODOPERE FLORENŢA REPUBLICANĂ In anul 1492. în mod repetat. determinând. corupţia administraţiei romane. Piero di Lorenzo de Medici (1489). jos by imKobra © . la Bologna). iar în anul 1498. 47. călugărul a impus în Florenţa un fel de dictatură teocratică. Pentru Florenţa. fuge Ia Veneţia şi. florentinii priveau cu teamă înaintarea regelui Franţei (este momentul în care Michelangelo. 1720). a decis să respecte alianţa cu regele din Napoli. artist florentin necunoscut. Sufletul republicii restabilite era. Astfel. totodată. Realităţile diferite ale provinciilor italiene şi viziunea îngustă a guvernatorilor au facilitat invazia franceză a regelui Carol al VIII-lea. Biblioteca Natională Supliciul lui Savonarola in Piazza della Signoria.sfârşind prin acceptarea unei poziţii umilitoare . care. Florenţa. revendicându-şi drepturile la tronul ocupat de către aragonezi. Galeria Uffizi. nepriceperea fiului Magnificului în a purta tratative cu acesta . înspăimântat. Muzeul San Marco. Savonarola este excomunicat.

au prins viaţă. reprezentările artistice. In anul 1502 a fost ales în această funcţie Pier Soderini. Florenţa a rămas republică. by imKobra © . David. In această perioadă. practic cenzurate în epoca savonaroliană. După moartea sa. Michelangelo a sculptat una dintre celebrele sale opere.FLORENTA REPUBLICANA 47 este ars pe rug ca eretic. cu tendinţe de supremâ magistratură civilă sau militară pe viaţă. Sub conducerea acestuia.

" by imKobra © . şi nu a modela un material maleabil. Ca o confirmare a influenţei neoplatoniste a ideii lui Michelangelo despre sculptură. autor al unor texte de inspiraţie neoplatonistă: . Astfel." Doar în faţa blocului de marmură sculptorul luptă pentru a smulge din materialul brut secretul său. impulsionată de o revelaţie creatoare. înlăturând ce este în plus. iar cealaltă artă. iar dalta lui le eliberează. în sine. Atitudinea lui Michelangelo este evident influenţată de neoplatonism: ideea şi forma statuii sunt. ca „aceea desăvârşită prin intermediul aşezării". a sculpta înseamnă a învinge marmura cu ajutorul dălţii. să nu-1 conţină. pictura.48 PRIMELE CAPODOPERE MICHELANGELO ŞI SCULPTURA într-o scrisoare adresată celebrului filolog şi istoric florentin. O altă indicaţie importantă referitoare la semnificaţia sculpturii pentru maestru este inclusă în câteva dintre versurile sale: „Artistul nu poate avea niciun concept pe care o marmură. pentru el. deja prizoniere în interiorul marmurii. scrie Dionigi. Michelangelo scria: „Eu înţeleg sculptura ca fiind acea artă desăvârşită de forţa înălţării". adăuga Michelangelo în aceeaşi scrisoare. Benedetto Varchi. relevându-i astfel frumusetea ascunsă.^rta celor care sculptează în piatră o imagine care pare a fi vie". întâlnim acelaşi concept exprimat de Buonarroti într-un fragment din secolul al V-lea ce aparţine scriitorului care semnează cu pseudonimul Dionigi l'Areopagita. filosof creştin. pentru maestrul Buonarroti. se naşte „prin eliminarea din piatră a absolut tot ceea ce împiedică exteriorizarea formei latente.

Muzeul Naţional Bargello (stânga) DAVID In anul 1501. eroul biblic care 1-a învins pe Goliat. După stagnarea din punct de vedere artistic şi cultural din perioada savonaroliană. David (cca 1465). Intr-adevăr. în anul 1498. 1640). încheiată prin execuţia călugărului. pe viaţă. Michelangelo a primit din partea Republicii florentine sarcina de a sculpta o statuie de mari dimensiuni care să-1 Andrea Verrocchio. Pier Soderini. Florenţa. care. Florenţa. Muzeul Naţional Bargello (dreapta) intruchipeze pe David. la vârsta de douăzeci şi şase de ani. în special de când. nu de puţine ori. tânărul păstor care avea să devină regele Israelului.DAVID 49 Donatello. a fost ales la conducerea magistraturii. by imKobra © . David (aprox. Florenţa trăia o nouă perioadă de vitalitate şi de iniţiative promovate cu energie. în anul 1498. blocul colosal din marmură de Carrara utilizat pentru crearea operei David a fost excavat cu mulţi ani în urmă şi a devenit obiect de interes al guvernatorilor florentini.

Florenţa. 51 by imKobra © . Paris.50 PRIMELE CAPODOPERE Michelangelo. Muzeul Luvru. pag. Schiţa unui „David" cu praştie. David (1501-1504). Galleria dell'Accademia. ' Departement des Arts Graphiques ** Michelangelo. (1501).

by imKobra © .

Florenţa. O sculptură atât de impunătoare nu se mai văzuse din Antichitate. Este impre- sionant faptul că Michelangelo a sculptat această operă cu mijloacele avute la îndemână. fară a reuşi să o desăvârşească. Alte întrebări se năşteau totuşi referitoare la destinaţia statuii: sub Loggia dell'Orcagna (în continuare denumită şi dei Lanzi) sau. In perioada în care Michelangelo a acceptat sarcina de a sculpta opera David. In cele din urmă. contra unei compensaţii de şase florini de aur pe lună. 53 by imKobra © . în Piazza della Signoria. s-a decis să se aşeze colosul. soluţie care a fost. iar în acest scop s-au cerut şi părerile altor artişti faimoşi ai epocii. In cele din urmă.52 PRIMELE CAPODOPERE au dorit să-1 transforme într-o sculptură. adoptată. Michelangelo şi-a propus să desăvârşească lucrarea în termen de doi ani. finalizată puţin după mijlocul secolului prin definitivarea prestigioasei cupole realizate de Brunelleschi. când. David. în anul 1504. finalizarea lucrării s-a prelungit peste termenul-limita. Totuşi. marmura zăcea abandonată în magaziile instituţiei Opera del D u o m o .întrucât David. In anul 1475. muzeul florentin în care se găseşte şi astăzi. care se ocupa de operele arhitectonice şi decorative ale catedralei florentine. detaliu. după cum propuneau alţii. încât destinaţia ei devenise inadecvată. unde acesta lucra zi şi noapte. opera originală a fost transferată la Galeria dellAccademia. Opera David era desăvârşită într-un mod atât de grandios şi era atât de magnifică. la vedere. comanda a trecut în sarcina lui Antonio Rossellino. întruchipa perfect simbolul virtuţii republicane —. Michelangelo. (1501-1504). chiar dacă materialul era virgin. pag. în faţa Palatului della Signoria. plin de semnificaţie civilă şi politică . Statuia gigantică era destinată pentru unul dintre contraforturile Bisericii Santa Maria del Fiore. precum Giuliano da Sangallo. acesta fiind scopul unei sculpturi impozante. Galleria dell'Accademia. ulterior. contractul a fost anulat din motive necunoscute. fără ajutoare. Astfel. mulţumindu-se să doarmă doar câteva ore pe podea. centrul vieţii politice a oraşului. Filippino Lippi şi Leonardo da Vinci. ulterior. care însă s-a limitat la schiţarea operei. statuia a fost desăvârşită. care luptase pentru libertatea poporului său. In faţa palatului. într-un laborator construit în vecinătatea Domului. fară a se dezlipi niciodată de opera sa. originalul David a rămas până în anul 1873 (locul acestei opere a fost luat de o copie). fie din cauza faptului că sculptorul prefera să lucreze singur. fie pentru că era dificil să se lucreze la un proiect deja început de alţii. însă. începuseră să se întrebe care ar fî putut să fie cel mai bun loc pentru această capodoperă. respectiv de a putea fi admirată de jos. pentru a salva creaţia de intemperii. fie din cauza muncii dificile. In anul 1464. această sarcină a fost încredinţată lui Agostino di Duccio.

m by imKobra © .

în această capodoperă. cu atât mai mult cu cât din documentele referitoare la opera David reiese faptul că maestrului i se ceruse. chiar dacă nu este posibilă indicarea precisă a unui anume model folosit. eroul întruchipat de Verrocchio are şi el spada şi încălţările şi este îmbrăcat lejer (conform textului biblic). Michelangelo îl surprinde chiar în momentele dinaintea luptei. David. aducând astfel by imKobra . adolescentine. iniţial. o exigenţă pe care Michelangelo o avea în comun cu un alt geniu pe care 1-a combătut întotdeauna. este reprezentat nud. nu doar din punct de vedere frontal. coiful şi spada. sculptorul a creat statuia lui David în modalitate clasică. In schimb. capodopera lui Michelangelo redă o viziune din toate punctele de vedere. în mod similar cu ceea ce exista în alte domenii. în privirea sa concentrată.pare a fi funcţională din punct de vedere artistic. pag. prin muşchii gata parcă să explodeze. Acesta din urmă împingea studiul anatomiei până la punerea în practică a secţionării cadavrelor (ceea ce era neobişnuit pentru epoca respectivă). detaliu. bărbat Corpul său întruchipează elemente noi artei sculpturii contemporane în care. opera David. la care maestrul a meditat. şi aceasta aurită. (1501-1504). în realitate. Michelangelo. a trecutului. iar din cauza acestei metode stranii a fost chiar acuzat de necromanţie. în mod conştient şi original. Leonardo. care-1 întruchipau pe David. Aprofundarea cunoştinţelor anatomice este o altă inovaţie care a dus la dezvoltarea artei renascentiste. Alegerea lui Michelangelo este una gândită. David al lui Donatello are. admirată de mai bine de cinci secole. chiar şi prezenţa unei singure erori (printre puţinele erori din operele lui Michelangelo) în redarea unuia din „pulsurile" lui David . Artistul cunoştea în detaliu corpul uman. creaţia maestrului Michelangelo. aceasta oglindindu-se în fiecare dintre operele sale în care particularităţile anatomice erau impecabil redate. contribuind astfel la creşterea plasticităţii figurii. ţinând cont şi de dimensiunile acesteia. David. Florenţa. precum statuia unui zeu grec.54 PRIMELE CAPODOPERE Din punct de vedere iconografic. 55 tânăr. încălţările. în viziunea lui Michelangelo. Galleria deH'Accademia. să orneze eroul cu o ghirlandă de frunze aurite şi cu o centură. Crearea operei se dezvăluie ca fiind perfectă. „modernul" se manifesta prin intermediul redării. redând tensiunea momentului pe faţa sa contractată. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în crearea la fel de splendidei opere Davidz lui Donatello. In schimb. având doar praştia rezemată de umărul un stâng. urmărind astfel o reprezentare mai tradiţională.acolo unde se adaugă un muşchi inexistent în realitate . se detaşează în mod vizibil de statuile florentine precedente ale lui Donatello şi ale lui Verrocchio. iar acţiunea nu este terminată (lipseşte capul lui Goliat). la picioarele lor fiind aşezat capul tăiat al lui Goliat. Corpurile lor sunt tinere.

1 by imKobra © .

care se găsea în curtea interioară a şcolii Academiei de Arte. şi opera Sfântul Matei. operele Prigioni. ianuarie 1874 (jos) In anul 1873. Ulterior. capodopera David a fost luată din Piazza della Signoria şi transferată în Galleria dell'Accademia. a unui grup de opere originale ale lui Michelangelo. în muzeul florentin. în interiorul Academiei. Noua achiziţie a dus la crearea. S-a dorit aşezarea. locul ei a fost luat de o copie. In anul 1909 au ajuns în galerie. pe care astăzi majoritatea erudiţilor nu i-o mai atribuie lui Michelangelo.avea un edificiu în cruce latină. 6. în pivniţa lui Buontalenti. dedesubtul căreia să fie aşezată capodopera David. tribuna (deşi incompletă) a fost aleasă drept locul ideal pentru găzduirea expoziţiei de reproduceri ale operelor artistului. în timp ce o reproducere în bronz a statuii a fost aşezată în Piazzale Michelangelo. din oraşul al cărui nume îl poartă soseşte opera Pietâ di Palestrina. In 1875. by imKobra © . care marchează patru secole de la naşterea acestuia. a doua zi după unificarea Italiei. rămase până în acel moment în grădina Boboli. în „Nuova Illustrazione Universale" nr. au fost considerate inoportune. Proiectul arhitectului Emilio de Fabris . Ulterior.care a construit tribuna între anii 1872 şi 1882 . rămase în muzeu. care în acea perioadă erau aşezate tot acolo (sus) Transferul lui David din Piaţa Signoria la Academie. La începutul secolului al XIX-lea. a unei tribune de unde capodopera lui Michelangelo să poată fi apreciată la justa sa valoare. într-o fotografie de sfârşit de secol al XTX-lea: se observă reproducerile în ceară ale celorlalte opere ale artistului. din alte locuri florentine. prevăzut cu o fereastră circulară situată în acoperiş. care însoţeau statuia lui David. copiile lui Michelangelo. la doi ani după intrarea statuii lui Michelangelo în academie.56 PRIMELE CAPODOPERE UN MUZEU PENTRU DAVID David în Absida Galleria dell'Accademia. la sfârşitul anilor '30. căruia îi fuseseră destinate de către marele duce Cosimo I.

Galleria dell'Accademia by imKobra © . Florenţa.DAVID Michelangelo. David (1501-1504).

cum ar fi Madonna din Manchester.58 PRIMELE CAPODOPERE PICTURILE „TONDO DONT' ŞI „BĂTĂLIA DE LA CASCINA" Datorită celebrităţii dobândite cu opera Pietă. denumite în acest fel după numele clienţilor care le-au comandat. lui Michelangelo i s-au oferit multe comenzi. la întoarcerea sa la Florenţa. la caracterizează petrecută Florenţa sunt: o altă sculptură a lui David în bronz (pierdută) pentru mareşalul francez Pierre de Rohan. detaliu (pag. 59) şi în întregime. achiziţionată de către familia Mouscron din Bruges pentru Capela Familiei din Biserica Notre-Dame din oraşul flamand. din care doar Sfântul Matei a fost schiţat.: ghilda producătorilor de lână din Florenţa Evului Mediu târziu) pentru domul din oraş. Madonna cu pruncul. 39) şi by imKobra © . printre care. cu toate că unii învăţaţi au fost tentaţi să atribuie artistului şi alte câteva tablouri pitoreşti create înaintea capodoperei realizate pentru Galeria Uffizi. după cum s-a văzut deja. cei doisprezece apostoli comandaţi de „Arte della lana" (n. Florenţa. păstrată la National Gallery din Londra (v. p. Galleria deH'Accademia Doni care ne introduce în sfera pictorului Michelangelo şi neterminata operă Bătălia de la Cascina. operele Tondo Pitti şi Tondo Taddei. la fel ca şi celebra operă Tondo Michelangelo. şi comanda preţioasă a sculpturii Celelalte această comenzi perioadă care intens David. SanMatteo (1501-1504).t. Opera Tondo Doni este considerată unica pictură pe masă a lui Michelangelo.

by imKobra © .V.

. Maddalena Strozzi.60 PRIMELE CAPODOPERE ■ > &* ■ . Michelangelo. Pictarea pe un suport circular reprezintă tradiţia tipică florentină a secolului al XIV-lea. puţin mai târziu. probabil cu ocazia căsătoriei acestora. a pictat minunatele portrete ale celor doi soţi. Royal Academy . Tabloul Familia Sacră din seria Tondo Doni a fost pictat pentru Agnolo Doni şi soţia acestuia. respectiv între anii 1506 şi 1507.tabloul Ingroparea lui Hristos păstrat în acelaşi muzeu. între anii 1503 şi 1504. Ixmdra. Tondo Taddei (ccal503). sau. an în care un alt mare artist al perioadei.-. Rafael. realizarea acestui tablou a avut loc în apropierea anului 1506. în orice caz.cu mare prudenţă . Este de ajuns să ne gândim la by imKobra © . conform părerii unora.

în comparaţie cu care devine evidentă . Muzeul Naţional Bargello pictura intitulată Madonna della melagrana a lui Botticelli sau la cea intitulată Madonna deWumiltâ a lui Luca Signorelli. cu braţele neacoperite. In opera Tondo Doni. Sfanta Familie (Tondo Pitti. Iosif. cu Fecioara care se răsuceşte pentru a primi pe spate pe fiul ei. o fizionomie care pare să anticipeze Sibilele by imKobra © .chiar dacă nu stringentă — sarcina lui Michelangelo. experimentarea lui Michelangelo este deja accentuată. Maria are trăsăturile feţei robuste şi este reprezentată fără văl. de fapt. Florenţa. cca 1503).PICTURILE D O N I T O N D O SI BĂTĂLIA D E LA CASCINA 61 Michelangelo. din Biserica Sf. ca şi figura Fecioarei Virgine. iconografia grupului este neobişnuită. In primul rând. îmbrăcată în stil clasic.

Portretul lui Agnolo Doni (1505).62 PRIMELE CAPODOPERE Rafael. Florenţa. Galleria Palatina by imKobra © .

Florenţa. Galleria Palatina by imKobra © .PICTURILE D O N I T O N D O SI BĂTALIA DE LA CASCINA 63 Rafeel. Portretul Maddalenei Strozzi Doni(1506).

între Michelangelo şi Leonardo nu exista simpatie şi totuşi cei doi trebuiau să lucreze acum împreună. Leonardo. Ba chiar amândoi au pregătit schiţe extraordinare ale respectivelor fresce (astăzi pierdute). cu grupul sacru care prezintă o tridimensionalitate accentuată pe masa din Calcria Uffizi. Colaborarea se anunţa a fi interesantă din multe puncte de vedere. amestecate intr-un mod dur. ci acestea reprezintă probabil lumea păgână dinainte de Revelaţie. schimbându-se în funcţie de felul in care lumina cade peste ele. Michelangelo primeşte o altă sarcină importantă. care se sprijină de perete într-un m o d încărcat de semnificaţii. D i n acea lume fac parte şi Battista. şi aceea de la Anghiari împotriva milanezilor. autorităţile i-au chemat pe cei doi mari artişti care erau prezenţi în oraş. un puternic plasticism evidenţiat şi de contrastul marcat dintre lumini şi umbre. profitând de disputa lor. San G i o v a n n i n o . pictura florentină pare să facă aluzie la dividcrea umanităţii înainte şi după naşterea lui Iisus Hristos. în acelaşi timp. fiind desăvârşită opera David. Cu puţine luni înainte. La fel culorile clare şi reci. fiind unicul care priveşte spre protagoniştii Noului Testament. după cum era bine-cunoscut. în aceeaşi sală. în anul 1504. In Tondo Doni. figuri clasice de păstori. care au fost expuse şi judecate la superlativ de către contemporani . opera lui Buonarroti apare ca un fel de sculptură pictată. pentru ca aceştia să dea ce au mai bun ca artişti. cu care Bătâlia de la Cascina urma să formeze un pandant. guvernul republicii încredinţase unui alt artist genial. Dar nu din cauză că aceştia nu au încercat.64 PRIMELE CAPODOPERE pictate pe cupola Capelei Sixtine. chiar şi pentru că. Din punct de vedere al semnificaţiei. care preferau o armonie plăcută a nuanţelor. ca mai apoi în capodopera pictată în frescă de Michelangelo în Vatican. pictarea în frescă a Bătăliei de la Cascina pentru sala Marelui Consiliu . care amintesc de „nudurilc" celebrei cupole. în anul 1440.în Palatul della Signoria. ca în tabloul lui Signorelli. Astfel. nudurile din planul secund (a se observa peretele care desparte Familia Sacră de tinerii din fundal) nu sunt. Insă nimic nu a ieşit bine. la Cascina. dacă este aşa. deci. cât şi celălalt lăsând operele incomplete. La Capela Sixtină fac trimitere şi nudurile tinerilor de pe fundal. atât unul. o alegere cromatică ce anunţă paleta de pictor dezvăluită de ultima restaurare a acelei capele şi care este in contrast evident cu gusturile perioadei.aşazisul Salon al celor Cincisute . evocând două înfruntări victorioase: aceea în care s-au înfruntat florentini şi populaţia din Pisa. In acest mod a înţeles Florenţa să sărbătorească gloria republicană prezentă şi trecută. în anul 1364. pictând doi pereţi opuşi. realizarea Bătăliei de la Angbiari.

PICTURILEDONITONDOŞIBĂTĂLIADELACASCINA 65 Michelangelo. Florenţa. Galeria UfFizi by imKobra © . Sfânta Familie (Tondo Doni) (1503-1504/ 1506-1507).

Michelangelo alesese un episod narat de „Cronica secolului al XIII-lea" aparţinând lui Giovanni Villani. se dă alarma de sosire a inamicului. Michelangelo. cartonul care reprezenta Bătălia de la Cascina — pe care Benvenuto Cellini a definit-o: „şcoala lumii" . Tondo Doni (1503-1504/ 1506-1507) Florenţa. campaţi în Cascina. asupra ciocnirii dintre corpuri şi arme. Galeria UfFizi Detaliul acesta înfăţişează unul dintre capetele de profeţi care decoreazâ cadrul.s-a pierdut din cauza utilizării prea frecvente: a trecut din mână în mână pentru a fi admirat şi copiat. probabil desenat chiar de Michelangelo. In timp ce Leonardo se concentra asupra scenei bătăliei. ulterior. întruchipând soldaţi florentini în momentul în care.66 PRIMELE CAPODOPERE şi care au servit. îi constrânge pe luptători să se îmbrace în grabă şi să înfrunte atacul. ca materiale de studiu pentru multe generaţii de artişti ale căror copii se datorează transmiterii reprezentării originale. se bucurau de o baie în Arno. pe neaşteptate. Când. sfârşind prin a se consuma la propriu. cu siguranţă una dintre puţinele opere originale rămase din secolul al XVI-lea by i . Un lucru unic. apoi a fost chiar rupt în diverse părţi şi împărţit între diferite curţi italiene.

PICTURILE DONITONDO SIBĂTALIA DE LA CASCINA 67 by imKobra © .

Galeria Uffizi pag. Florenţa.68 PRIMELE CAPODOPERE Michelangelo. detalii. Tondo Doni (1503-1504/ 1506-1507). 68. 69 by imKobra © .

PICTURILETONDO DONI SI BĂTALIA DE LA CASCINA 69 by imKobra © .

71 by imKobra © . realizate probabil pentru Bătălia de la Cascina (cca 1504-1505). Florenţa. British Museum Michelangelo. Departamentul de desene şi gravuri al Galeriei UfFizi. Londra. pag.70 PRIMELE CAPODOPERE Michelangelo. Nud văzut din spate şi alte schiţe. studiu pentru Bătălia de la Cascina (cca 1504-1505).

PICTURILETONDO DONI SI BĂTĂLIA DE LA CASCINA 71 by imKobra © .

în primplan. studiul nudului. încă o dată. ca şi în opera sa din tinereţe. energia şi agitaţia acelor corpuri virile. Cu Bătălia de la Anghiari a fost şi mai rău. mai presus de toate. studiu pentru Bătălia de la Cascina (cca 1504-1505).s-a dovedit a fi nesatisfăcătoare în comparaţie cu durata. care pare mai zvelt. desenase o serie de figuri statuare plastice. punându-şi mâinile pe gambele ude). care s-a simţit dintotdeauna cu precădere un sculptor. Arustul a decis să experimenteze Michelangelo. Florenţa.doar parţial „pe frescă" . surprinse în diferite ipostaze. geniul lui da Vinci a fost singurul care a reuşit să transfere o parte din desenele de pe carton pe peretele lung al sălii. în timp ce Michelangelo. puse în faţa factorului surpriză (Vasari admira. Bătălia centaurilor: dinamica. soldatul bătrân care stătea jos. Leonardo avea deja la activ splendida Cina cea de taină din sala de mese a Bisericii Santa Maria delle Grazie din Milano. In cele din urmă. Departamentul de desene şi gravuri al Galeriei Uffizi by imKobra © . a cărei tehnică de realizare .72 PRIMELE CAPODOPERE Ceea ce pare că îl interesează foarte mult pe maestrul Buonarroti este. la dreapta. mai precis nucleul central al scenei. Diferenţele se simt şi din punct de vedere al tehnicii folosite: Leonardo punea accent pe efectul pitoresc.

Bastiano da Sangallo. iar dezastrul a urmat imediat. distrugindu-se astfel totul. pictura nu se usca cu rapiditatea necesară şi se scurgea.P I C T U R I L E T O N D O D O N I S I BATALIA D E LA CASCINA 73 culori în ulei. Şi asta. iar Michelangelo ajunge la Roma pentru a respecta contractul încheiat cu Iulius al II-lea. în anul 1506. Norfolk. colectia Leicester by imKobra . realizarea picturilor amândurora a fost întreruptă: Leonardo plecă la Milano la cererea guvernatorului francez Charles d'Amboise. copie după cartonul pierdut cu Bătălia de ia Cascina. în timp ce Michelangelo nu a ajuns nici măcar să pună mâna pe pensulă. care îi încredinţase realizarea monumentului său funerar.

] Când. 1-ai abandonat." by imKobra © . Leonardo a spus: «Vi-1 va citi chiar Michele Agnolo. conţine episodul amuzant al unei întâlniri dintre cei doi mari artişti italieni ai secolului al XVI-lea pe o stradă publică.. profunzimea spirituală a lui Michelangelo şi convingerea fermă că arta sculpturii este superioară celorlalte arte. riguros. care ai racut un desen al unui cal pentru a-1 turna în bronz [statuia ecvestră nerealizată a lui Francesco Sforza] şi nu 1-ai putut turna şi.. fie unei abordări diferite şi a unor concepţii artistice ireconciliabile: pe de-o parte. Se povesteşte în „Codice magliabechian": „Leonardo. unde erau o mulţime de oameni de bine şi unde se discuta despre un pasaj din Dante. întâmplător. le întoarse spatele şi plecă. chemat de unul dintre ei.74 PRIMELE CAPODOPERE LEONARDO ŞI MICHELANGELO Cunoscuta rivalitate dintre Leonardo şi Michelangelo se datora fie conflictului dintre două generaţii diferite (Leonardo avea cu douăzeci şi trei de ani mai mult decât Michelangelo). logica.]. de ruşine. dinspre SantaTrinita [. trecu pe acolo Michele Agnolo. Leonardo a fost chemat de mulţime să le citească pasajul [.» Spunând aceasta. mediul ştiinţific.. iar pe de altă parte. „Anonimo magliabechiano". pe vremea când amândoi se aflau la Florenţa.» Părându-i-se că Leonardo a spus-o doar pentru a-1 batjocori. plimbându-se împreună cu Giovanni da Gavine. din care facea parte Leonardo şi supremaţia acordată de acesta picturii. Un manuscris redactat la jumătatea secolului al XV-lea.. Leonardo roşind din cauza afirmaţiei acestuia. îi răspunse cu mânie: «Citeşte-1 tu.

75 Michelangelo. Madonna cu Pruncul şi Sfanta Anna (cca 1501-1502). Oxford. Ashmolean Museum Copie după cartonul realizat de Leonardo pentru Fecioara cu Sfanta Anna şi Pruncul (cca 1497) Londra. National Gallery by imKobra © .

by imKobra ©

1507 1512

Capela Sixtină: primul act

ROMA, SUB DOMNIA LUIIULIUSALII-LEA
Roma începutului de secol al XVI-lea, oraş în care Michelangelo îşi va consolida faima, este dominată de figura Papei Iulius al II-lea della Rovere. Ales în fruntea pontificatului în anul 1503, succesorul inamicului său Alexandru al VI-lea Borgia, noul Papă acţionează cu extremă hotărâre, pe de-o parte, pentru a reda instituţiei papale poziţia sa hegemonică în cadrul statelor italiene divizate şi a dobândi respectul marilor puteri europene, iar, pe de altă parte, pentru a restitui oraşului, sediu al vicarului lui Hristos, splendoarea din trecut. Michelangelo, Crearea lui Adam (1508-1512), detaliu al cupolei Capelei Sixtine, Vatican Astfel, Iulius al II-lea începe o politică de expansiune marcată de o serie de campanii militare victorioase şi de un joc de alianţe, concretizat în Liga Sfântă Antifranceză din 1511. In ciuda succeselor,

visul universal al Papei s-a dovedit a fi mai degrabă anacronic. Greşeala acestui Papă consta în supraevaluarea importanţei politice a marilor puteri străine implicate în diferendele dintre statele italiene. Ca urmare, acesta a transformat Italia într-un câmp de bătălie, permiţând amestecul străinilor, situaţie ce a favorizat instaurarea unui control definitiv asupra peninsulei din partea Spaniei şi a Franţei. în acelaşi timp cu acţiunile sale militare, dorind să reînvie fastul Romei Imperiale, Papa Iulius al II-lea iniţiază şi o vastă politică culturală, înconjurându-se de cei mai mari artişti contemporani, precum Bramante, Rafael şi Michelangelo. Acţiunile întreprinse de acesta au un succes deplin şi, încă din primii ani ai secolului al XVI-lea, Roma devine capitala culturală a Italiei, răpindu-i Florenţei supremaţia de simbol al civilizatiei renascentiste.

by imKobra ©

78

CAPELA SDCTINĂ: PRBVfUL A C T

Papă umanist, Iulius al II-lea cultivă dragostea pentru Antichitate în concordanţă cu gusturile epocii. Colecţia sa de statui clasice din grădina Belvedere din Vatican este una dintre cele mai prestigioase care, in Roma secolului al XV-lea, se regăseau

in palatele familiilor, precum della Valle, Cesi, Sassi, Farnese. Intr-una din aceste colecţii, respectiv în cea a lui Jacopo Galli - bancherul care in 1498 i-a facut rost lui Michelangelo de comanda capodoperei Pieta pentru Catedrala San Pietro - , se

Papa Iulius al II-lea în Consegna delle Decretali (1509-1511), din Stanza della Segnatura, Vatican

Charles de Tolnay a renovat primul (sus, 1505) şi cel de-al doilea proiect (jos, 1513) al lui Michelangelo pentru Mormântul lui Iulius al II-lea by imKobra ©

Pentru realizarea proiectului se gândeşte la Michelangelo. by imKobra © . un exemplu fiind reconstructia Catedralei San Pietro. în Florenţa. un printre numeroase 1508 să picteze în frescă noile apartamente ale lui Iulius al II-lea din Palatele Vaticane. In interiorul noii Catedrale. Este vorba despre picturile din camerele papale. Proiectul reprezintă Mormântul lui Iulius al II-lea cu celebra statuie a lui Moise. chemat în anul Rafael. Papa Iulius al II-lea comandă o serie de opere grandioase. obiecte antice. Papa doreşte să-i fie aşezat un grandios monument runerar. Mormântul. deşi realizat într-o perioadă tumultuoasă. Al doilea proiect este reprezentat de frescele de pe cupola Capelei Sixtine. sculptura Bachus. pe care-1 contactează pentru prima oară în anul 1505. în jurul anului 1530. mai presus de toate sunt două proiecte de o importanţă extraordinară. în care primul episcop de Roma este reprodus cu trăsăturile pontifului din secolul al XV-lea. Nadonal Gallery află. precum Şcoala din Atena sau Eliberarea Sf. este poziţionat la mulţi ani dupâ dispariţia Papei în Biserica San Pietro in Vincoli. Portretul lui Iulius al H-lea (1512). Maarten von Heemskerck realizase un desen care arăta exact sculptura lui Michelangelo în grădina casei Galli. printre altele.R O M A S U B I U L I U S AL II-LEA 79 proiect ambiţios pe care Papa îl încredinţează lui Donato Bramante. Petru din carceră. realizată de Buonarroti. între capodoperele realizate pentru Papă. Se şi aminteşte cum. care aveau să cunoască geniul lui Michelangelo între anii 1508 şi 1512. care astăzi se găseşte la Bargello. Primul este cel încredinţat lui Rafael. Londra.

Roma. San Pictro in Vincoli by imKobra © . Mormântul lui Iulius al II-lea (terminată în 1547).80 CAPELA SLXTTN& PPJMUL ACT Michelangelo. San Pictro in Vincoli Michelangelo. detaliu cu Moise Roma. Mormântul lui lulius al Il-lea (tcrminată în 1547).

fc'li^ **4k < by imKobra © .

Pentru executarea frescei. trebuie efectuate unele operaţiuni preliminare. de exemplu. Dacă. desenul pregătitor se trasa direct pe tencuială. Deoarece acesta se usucă foarte repede. Fresca este o tehnică care presupune pictarea pe un perete proaspăt tencuit. fie să picteze rapid şi precis (Michelangelo. calculând suprafaţa care poate fi realizată într-o zi. pentru ca. după uscare. Peste arriccio se întinde un al treilea strat de tencuială mai fină. care nu garantează persistenţa în timp a culorilor. pe cât posibil. în timp ce acesta este încă umed (de unde şi denumirea de pictură „pe umed"). by imKobra © . în final. înainte de secolul al XV-lea. cu ajutorul tehnicilor de pulverizare sau de gravură directă. Un artist care doreşte să picteze pe frescă trebuie fie să ştie cât poate picta într-o singură zi. cu ajutorul schiţelor pregătitoare (o caracteristică de sol "terra rossa"). Pictorul poate reveni la suprafeţele pictate în zilele anterioare pentru a le definitiva cu ajutorul îmbinării dintre două straturi diferite de tencuială. culorile se combină chimic cu suportul şi. numit mortar.peste care se poate trasa direct desenul în cărbune. are locfixarealor definitivă. Michelangelo testează pictura „pe frescă". desenul să se transfere direct pe tencuială. în timp ce acest strat este încă umed. Inainte de toate. aibastru-marin şi alb San Giovanni.arriccio . Astfel. pe perete se aplică un prim strat de tencuială granulată. ulterioare modifîcări „pe uscat". câteva dintre culorile utilizate de Michelangelo în interiorul Capelei Sixtine în Capela Sixtină. se pictează bucată cu bucată. pe care se efectuează rapid pictura propriu-zisă cu pigmenţi rezistenţi la varul din pasta de bază a tencuielii. ulterior s-a trecut la desenul pe carton. verde-pământ.82 CAPELA SDCTINĂ: PRBVfUL ACT TEHNICAFRESCEI Galben-ocru. era foarte rapid) pentru a evita. Peste el se aplică un al doilea strat de tencuială mai poroasă .

83 Conturul zonei pictate într-o zi Ordînea cronologică a zilelor Schemă (corespunzătoare unei lunete a operei Judecata de Apoi. pictată mulţi ani după finalizarea cupolei) care evidenţiază tehnica lui Michelangelo de a-şi organiza munca pe zile by imKobra © .

în fresce. şi pentru orice alte lucrări. unul dintre primele tratate tehnicoartistice scrise în limbaj vulgar probabil la sfârşitul secolului al XIV-lea. cu atât este mai bine. până când se obţine culoarea perfectă. autorul Cennino Cennini ne învaţă cum să obţinem culorile fundamentale pe care chiar şi Michelangelo le foloseşte pentru frescele Capelei Sixtine. Această culoare se regăseşte în textura solului montan. ziduri. Iată câteva sfaturi semnificative: DESPRE NATURA UNEINUANŢE DE GALBEN NUMTĂOCRU Galbenul este o culoare naturală. care se foloseşte pentru a reda trupul omenesc. se foloseşte pentru a lucra chipurile oamenilor. acolo unde apar şi câteva nervuri de sulf.] Galbenul are două nuanţe. haine. cu cât se diluează mai mult. care se numeşte ocru. casele. prin natura sa. Această culoare este. Fiecare culoare se prepară într-un anumit mod. hainele. amestecând-o cu apă. împreună cu alte amestecuri).. [. Anticii nu foloseau auriul decât cu această nuanţă de verde. deschis şi închis. by imKobra © . mese. DESPRE NATURA UNEINUANŢE DE VERDE CARE SE NUMEŞTE VERDE-MURDAR 0 culoare naturală de pământ este verdele-murdar. Se diluează asemenea culorilor de mai sus cu apă limpede. case. Această culoare are mai multe proprietăţi: este cea mai densă dintre culori.84 CAPEIA SDCLTNĂ: PRIMUL ACT TEHNICA DE PREPARARE ACULORILOR în „Tratat despre artă".. cavalerii şi multe altele. munţii. densă. Alături de verdele-murdar temperat se poate folosi auriul. Nuanţa de ocru este o culoare comună (utilizată în special când se pictează în frescă.

frumoasă. la ziduri. se adaugă şase uncii de răşină de pin. . DESPRE NATURA ŞIMODUL DE A OBŢINE ALBASTRU-MARIN Albastrul-marin este o culoare nobilă. cu atât se obţine un alb mai bun. 45-46... cu cât sunt mai vechi aceste bucăţi de var. dar trebuie să fie foarte bine măcinat. apoi se ia o sită acoperită şi se trece prin ea.] Pentru a obţine această culoare. apoi se pune în cadă şi se macină fară apă. Se foloseşte la fresce. pp.. până când dispare orice urmă de grăsime..].. pentru a nu se împrăştia pulberea.[. După ce s-a obţinut pulberea. Acest var se amestecă cu apă. şi fară alb nu se poate face nicio lucrare. Cennino Cennini după 1398 -.DESPRE NATURA UNEINUANŢE NUMTTE ALBUL SFÂNTULUIIOAN Albul este o culoare naturală. Apoi se modelează în bucăţi mici. Giunti. (Fragmentele provin din Tratat despre Artă. fară tempera. perfectă faţă de celelake [. atunci când bucăţile de var sunt uscate. Dacă se vrea un rezultat bun şi rapid. se ia cea mai albastră cremene [. dar care poate fi transformată astfel: se taie varul foarte alb. se pun toate într-un vas nou şi se topesc împreună. se amestecă cu apă. se pun la soare pe acoperiş. apoi se usucă din nou. 52-55). Apoi se amestecă bine varul cu apă. trei uncii de cocă de lipit. 49.. Florenţa. trei uncii de ceară nouă şi o livră de lapislazuri.] Se macină într-un vas din bronz acoperit. se pune într-o cadă timp de opt zile şi în fiecare zi se toarnă apă limpede. se va proceda în acest fel de două ori şi se va obţine un alb perfect.

detaliu al cupolei Capelei Sixtine (1508-1512). în primele şase cadre sunt reprezentate câteva scene din Creaţie: Separarea luminii de intuneric. Entuziasmul lui Noe. în cadrele laterale din jurul fâşiei mediane sunt. Crearea Evei. Potopul universal.86 CAPEIA SLXTINĂ: PRIMUL ACT PERSONAJELE Michelangelo. reprezentaţi . acestea din urmă fiind printre cele care au anunţat venirea lui Hristos.şapte Profeţi şi cinci Sibile. . în schimb. cu cupluri de nuduri masculine (faimoşii Ignudi). Vatican în ceea ce priveşte personajele. nu pe cea a executării acestora. Crearea lui Adam. / Ziua în care lumea se va transforma în scrum / Aşa cum au prezis David şi Sibila). fâşia centrală a cupolei cuprinde nouă cadre în care sunt pictate în frescă scene din Geneză. Pe coloanele laterale. Urmează trei scene cu Noe: Sacrificiul lui Noe. Cinci dintre cele nouă scene sunt de dimensiuni mai mici. Michelangelo a pictat Străbunii lui Hristos de Abramo a Giuseppe.fiecare cu propriul nume scris dedesubt pe o plăcuţă ţinută de un îngeraş . care fac aluzie la promisiunea mesianică: Şarpele de bronz. Isaia. Separarea de ape. deasupra nudurilor pictate cu bronz în frescă sunt ilustrate patru scene din Vechiul Testament.: Dies irae. chiar dacă erau păgâne (n.Ziua judecăţii. care umplu medalioanele din bronz cu scene biblice din „Cartea lui Samuel" şi din „Cartea Regilor". în poziţii dinamice. în unghiuri. Păcatul originar. dies illa / Solvet saeclum in favilla / Teste David cum Sibylla. Urmărind ordinea cronologică a celor nouă episoade. Judith şi Holofernes. Pe pânzele şi deschizăturile în formă de arc de deasupra ferestrelor. by imKobra © . Pedepsirea lui Aman. Crearea astrelor.t. Davidşi Goliat.

CAPELASIXTINĂ. Cosimo Rosselli. ÎNAINTE DE MICHELANGELO Cum arăta Capela Sixtină în momentul în care Michelangelo se pregătea să picteze cupola în frescă? Vechile decoraţiuni creau. 1508. realizate de cei mai buni artişti pictori ai epocii. Ceea ce nu mai apare astăzi. este peretele altarului. Piero di Cosimo (cele două episoade realizate pe peretele opus altarului sunt însă noi versiuni de la sfârşitul secolului al XV-lea). un cer pe care Michelangelo „îl acoperă" fără să-1 întunece. sobră. cupola. în cele din urmă. aflaţi în provinciile Umbria şi Toscana: Perugino. teoria Papilor. Bartolomeo della Gatta. Pe cupolă. la nivelul ferestrelor. Ghirlandaio. în centru se află episoade din Vechiul şi Noul Testament (1481-1483). tapiserii concepute pe cartoane de către Rafael în 1515-1516. care permitea o vizualizare pe orizontală a aulei. primele două cu scene ale episoadelor de pe fâşia mediană şi o masă de altar pictată în frescă cu înălţarea Maicii Domnului (ulterior. realizată de Fra Diamante. Signorelli. by imKobra © . totul dispare pentru a lăsa loc Judecâţii). pe fâşia inferioară sunt realizate cortine false (pe acestea ar fi fost aşezate. suprapuse: deasupra. Botticelli şi Cosimo Rosselli. spre deosebire de cele actuale. nu în ultimul rând. mai erau trei fresce realizate de Perugino. Pe peretele altarului se deschideau alte două ferestre care aveau de-o parte şi de alta reprezentări ale Papilor. înstelat. Piermatteo d'Amelia pictase un cer simplu. mai exact ce vedea Michelangelo în acel an. pictând deasupra una dintre cele mai admirate capodopere ale tuturor timpurilor. Pe trei dintre pereţi putem vedea şi astăzi fâşiile originale pictate. deci ulterioare pictării cupolei de către Michelangelo. dar anterioare pictării Judecăţii). cu ocazia sărbătorilor solemne. Botticelli. o structură simetrică. Apoi. Pituricchio. Ghirlandaio. bolţile de sub ferestre şi.

Aceasta a durat mai mult de patruzeci de ani. cum va intitula Michelangelo tumultuoasa lucrare. E nevoit să accepte titanicul proiect împotriva voinţei sale. se resimţea ca un spin în inima artistului. acordând prioritate altor lucrări.] în contul picturii cupolei Capelei lui Papa Sixtus. respectiv monumentul funerar al lui Iulius al II-lea. PRIMUL ACT Cupola Capelei Sixtine.. până în anul 1547. şi a reprezentat by imKobra © . dar asupra căruia s-a răzgândit. când eu. pe care însuşi Papa 1-a comandat în anul 1505. acesta fiind atras de o altă lucrare. înainte de restaurare CUPOLA CAPELEISDOTNE „Imi amintesc ca şi cum ar fi fost azi ziua de 10 mai a anului 1508.. am primit de la Sanctitatea Sa Papa Iulius al II-lea cinci sute de ducaţi [. la care încep astazi să lucrez". Insuşi Michelangelo ne informează asupra datei începerii lucrărilor la cupola Capelei Sixtine.88 CAPEIA SDCTINĂ. Michelangelo. sculptor. Tragedia mormântului.

Bramante. lucrărilor care înaintau lent şi frecventelor întreruperi ale acestora. conflict datorat proiectelor care continuau să se schimbe. Buonarroti semnează contractul pentru realizarea frescelor din capela construită din ordinul lui Sixtus al VI-lea.C U P O L A CAPELEI S I X T I N E 89 sursa unuia dintre numeroasele conflicte dintre sculptor.£i ^Jl .%M&m Panea centrală .Vizionarii (Profeţii şi Sibilele) Pandantivi — Salvarea miraculoasă a poporului Israel Lunetele cupolei Strămoşii lui Hristos Lunete .d M. Papa a avut încredere nelimitată în talentul lui Buonarroti şi a Schema subiectelor pictate M %. In ciuda acestui fapt. s-a descoperit o mare crăpătură. Iulius al Il-lea şi moştenitorii acestuia.Strămoşii lui Hristos by imKobra © . având în vedere faptul că în acea perioadă faima sa nu se datora activităţii de pictor.Geneza Părţile laterale . subliniind de mai multe ori această denumire în scrisorile din acea perioadă. în 1508. în tavan. nu întâmplător acesta se semnează „sculptor". Necesitatea de a picta din nou în frescă cupola Capelei Sixtine s-a datorat daunelor suferite de aceasta începând cu anul 1504 când. Alocarea acesteia lui Michelangelo a fost o mare surpriză. în care până în acel moment nu-şi adusese contribuţia prea mult. îşi exprima părerea: „Eu cred că lui Michelangelo îi lipseşte inspiraţia". Când. unul dintre marile talente prezente la curtea Papei Iulius al II-lea.

^ * Si i .—\ _ 11 X K.

.

In mod voluntar sau involuntar. care măsura mai mult de cinci sute de metri pătraţi. asemenea acelcia dintre Michelangelo şi detestatul Leonardo la Palatul della Signoria din Florenţa.92 CAPEIA SDCTINĂ: PRIMUL ACT vrut să-i încredinţeze lui acest proiect. deoarece Rafael vedea în Michelangelo un maestru . Papa i-a dat „o nouă comandă". British Museum by imKobra © . un prolog grandios al venirii lui Hristos animat de aproape trei sute treizeci şi şase de figuri. incomparabila pensulă a artistului descrie istoria umanităţii de la haosul primordial la promisiunea Invierii. Planul iconografic stabilit de comun acord pentru tavanul capelei era destul de simplu. în timp ce pe fâşia centrală ar fi trebuit să se limiteze la execuţia unui ornament arhitectonic. In timp ce Buonarroti lucra la Capela Sixtină. Michelangelo îşi atribuie tot meritul planului ambiţios al acestei opere. Michelangelo trebuia să picteze figurile impozante ale celor doisprezece apostoli pe semicupole şi pe pandantivi. 93 Michelangelo. reprezentându-1 ca Heracle. iar din cântecul său părea că geniul toscan stima şi aprecia geniul din Urbino.chiar i-a adus un omagiu în opera Şcoala din Atena. un ansamblu perfect de volume plastice şi culori strălucitoare. Studiu Sibilla Eritrea (1508-1512). Teyler Museum. deschisă ca o iluzie spre exterior şi eliberată de rigorile culturii renascentiste. Papa a propus chiar şi o întrecere între doi „străini". Rafael lucra la decorarea Camerelor Vaticane. încadrate de o arhitectură pictată. de această dată. Studiul nudului deasupra Sibillei persica (1508-1512). Londra. lucrurile nu mai erau la fel. Rafael a dobândit averea pe care maestrul Michelangelo a câştigat-o cu picturile Capelei Sixtine. Totuşi. având în vedere complexitatea şi profunzimea semnificaţiilor interiorul alegorice şi teologice din Michelangelo. Intr-o scrisoare din anul 1523. de a face tot ceea ce „doreşte". scriind că. deşi proiectul iniţial îi păruse „sărac". Haarlem. Prin intermediul picturilor sale din Camerele Vaticane. Dar. pag. Pe imensa boltă a acestei săli. ceea ce „1-ar mulţumi".

CUPOLA CAPELEI SIXTINE 93 by imKobra © .

care au avansat de la intrarea în capelă spre altar. limitându-se doar la simple descrieri detaliate. rară niciun ajutor. sistemul decorativ. realizată la sfârşitul anilor '80. spre deosebire de artiştii iluştri ai timpului (cum ar fi. o mare importanţă s-a acordat realizării cartoanelor pregătitoare (toate pierdute). fie el geniu. a demonstrat faptul că a existat un minim ajutor din partea colaboratorilor la câteva intervenţii din primele trei episoade ale cadrelor centrale (acelea despre Noe) şi la elementele secundare. Trebuie menţionat faptul că Buonarroti trebuia să ţină cont în alegerile sale de structura iconografică. este greu să credem că asemenea fresce se datorează doar imaginaţiei unui singur artist. In realitate. cu excepţia acelora care reprezentau câteva personaje. însă doar o abordare recentă a deschis noi orizonturi pentru înţelegerea frescelor lui Michelangelo. Pare mai veridică ipoteza unei colaborări între Michelangelo şi teologii intelectuali de la Curtea Pontifului. la sfârşitul secolului al XIV-lea. în a doua jumătate a cupolei. reliefarea tronurilor. Bolta Capelei Sixtine a fost subiectul multor teorii neoplatoniste. Ghirlandaio). . care nu oferea libertate celor din atelier. care i-ar fi sugerat acestuia teme şi puncte de plecare pe care artistul le-a redat ulterior într-o manieră proprie. cum ar fi picturile ovale. secolul al XIX-lea. meticulos realizate pentru aproape toate figurile. După fresce. în prima jumătate a cupolei. se observă maturizarea stilului autorului. este interesant de observat că primii biografi ai artistului nu afirmă nimic despre interpretarea alegorică a capodoperei lui Michelangelo. Pe parcursul lucrărilor. printre altele. artişti precum Botticelli. metodă mai rapidă şi „improvizată". lui Michelangelo nu-i rămânea altceva decât să pornească de la originile creaţiei. Printre numele erudiţilor menţionaţi se află franciscanul Marco Vigerio şi Edigio da Viterbo. respectiv de cele două fâşii pictate pe pereţii lungi ai capelei unde. Astfel. punându-le în legătură cu predicile lui Savonarola. care fusese. ajutoarele maestrului său antic. Ghirlandaio. unde apar utilizate ambele tehnici) a fost folosită doar gravura. lucrând în perfectă singurătate. de exemplu.94 CAPELA SDCnNĂ: PRIMUL ACT Capelei Sixtine. Oricum. Se crede că artistul a finalizat opera prin propriile-i forţe. elevul lui Marsilio Ficino. restaurarea cupolei. Michelangelo şi-a desăvârşit titanica lucrare din Capela Sixtină în termen de patru ani. în scenele principale (în afară de Crearea lui Adam. cartoanele au fost transpuse cu ajutorul tehnicii pulverizării. Totul a avut loc sub directa şi riguroasa supraveghere a lui Michelangelo. Chiar dacă tehnica pulverizării a mai fost folosită în câteva locuri. Perugino şi mulţi alţii au realizat scenele cu Moise şi Hristos. la Florenţa.

a avut loc inaugurarea definitivă a capelei. Acesta este comentariul artistului dintr-o scrisoare trimisă Papei: „Eu am desăvârşit capela pe care am pictat-o. transparente. culori nenaturale (total diferite. Un an mai târziu. căreia îi fusese dedicată capela. El. Restaurarea cupolei a evidenţiat culorile originale ale frescelor. culori „de suflet". Teyler Museum care îşi pune vizibil amprenta pe episoadele din a doua parte. proiectul scenei Judith şi Holofern pentru Capela Sixtină (ccal508). este destul de multumit". Ziua Tuturor Sfinţilor. Cupola a fost descoperită parţial. Papa. Haarlem. unde atinge o desăvârşire a stilului. care au fost prezente în opera Sfânta familie anticipând paleta pictorului. când Michelangelo a pictat prima jumătate a acesteia. cu ocazia sărbătoririi Maicii Domnului. pe 1 noiembrie 1512. de exemplu. de cele folosite de maeştrii veneţieni contemporani). rămase întunecate timp de secole sub mizerie şi funingine: culori clare. by imKobra © .C U P O L A CAPELEI SIXTINE 95 Michelangelo. pe data de 15 august 1511. reci.

Michelangelo, Crearea lui Adam, detaliu al cupolei Capelei Sixtine, (1508-1512), Vadcan, pag. 96-97

by imKobra ©

by imKobra ©

98

CAPEIA SDCITNĂ: PRIMUL ACT

TEMPERAMENTUL LUI MICHELANGELO

Daniele da Volterra, Porttetul lui Michelangelo (cca 1566), Florenţa, Galleria dell'Accademia

„Nu te poţi înţelege cu el!" - aşa se plângea Iulius al II-lea, considerându-1 pe Michelangelo un om foarte dificil, irascibil, necioplit, orgolios, iritabil şi intransigent. Papa, la rândul său, avea un caracter puternic şi irascibil, de aici şi relaţiile tensionate dintre cei doi, Michelangelo permiţându-şi lucruri pe care niciun alt artist nu şi le-ar fi permis, riscând, prin comportamentul său, să provoace chiar un incident diplomatic între Roma şi Florenţa. Astfel, la începutul anului 1506, când Michelangelo ajunge la Roma cu blocurile de marmură personal alese din Carrara pentru mausoleul lui Iulius al II-lea, comandă pe care însuşi Papa o racuse, dar care nu a mai reprezentat o prioritate, acesta este constrâns să aştepte foarte mult timp în anticamera Pontifului, care nu era niciodată dispus să-1 primească în audienţă. Intr-un sfârşit, exasperat, artistul îi transmite Sanctităţii Sale că, dacă acesta doreşte să-1 vadă, să vină la el să-1 caute, după care fuge la Florenţa. Aici, Papa este nevoit să intervină de trei ori la autorităţile florentine înainte ca Michelangelo să accepte o întâlnire şi scuzele acestuia. In cele din urmă, în luna noiembrie a aceluiaşi an, 1506, între cei doi se aşterne pacea, la Bologna, unde Iulius al II-lea intră triumfator, detronând familia Bentivoglio. Cu toate acestea, întâlnirea dintre cei doi dovedeşte cât de greu şi de problematic era chiar şi pentru un Papă un dialog cu Buonarroti. Artist solitar, diferit de ceilalţi, Michelangelo seamănă cu acel şir de artişti pe care un erudit ca Rudolf Wittkower i-a denumit „născuţi sub semnul lui Saturn", influenţaţi de planeta care pare să guverneze temperamentele melancolice şi extravagante. Preţul plătit de Michelangelo pentru geniul său a fost, probabil, o viaţă marcată de singurătate şi suferinţă. Nu a fost căsătorit şi nu a avut

by imKobra ©

probabil.99 niciodată copii: „Eu stau aici cu o mare nelinişte în suflet şi un corp extrem de obosit. îl leagă de un alt geniu „deviant" care a trăit mult după el: pictorul Van Gogh. care a adoptat şi a perfecţionat această stratagemă pentru a realiza extraordinarele sale picturi nocturne.v -rmto rtrU<\. Geniul şi disperarea sunt. în care se reprezintă în timp ce pictează cupola Capelei Sixtine (1511-1512). Florenţa. în 1509. 'pteâovrtf adtttrc e. Detestat ca persoană şi neglijent ca stil de viaţă. Atunci când lucra uita chiar şi să mănânce sau să doarmă. cu foarte puţini prieteni. Utvehcrctceţi*—fţro^crcţiv/. Michelangelo lucra fără pauză. yrcctc^— 6<t0 Cfrf ■TtfrfOtfC '(f*i dtucpi-C -ţ /rtetriArftsc Oo <-bl-ntCr-f cf 7rtfwhic<\. când putea să picteze cu ajutorul unei pălării de carton în care punea o lumânare: un sistem ingenios care. it-rrrc $$e f-crtptft tfye&e w <%> J*r»f* e-fptfftteC W a ■tw&tuMA— Tm-C'ŢAr 4e?CHvrUc n rs'Jfo -pettti'm^lrc t frf.-. nepăsător până la insolenţă cu cei care nu-1 interesau.tfdeitn' ^rtt^rcho r 10 C-f0t.7<rtrviovrtff'ov /PufhvrKr-TTterP^ JtţftZt' tff~jtM Sonet scris de Michelangelo. la un an după începerea lucrărilor la Capela Sixtină.r?r£-vtr><\ t.. absorbit în propria-i frenezie creativâ. îi scrie artistul unuia dintre cei patru fraţi ai săi. Casa Buonarroti orrtf*/ 7 tO/ţ âwrftrfrrni eItrtfo onc :-c oo Trtfo frtChr?—' by imKobra © . * r rîinrC%>rzAS'Mt&t~' *VPf'(ft<^ !oc%v hrrfvo a/btofM/ ■4/Ceftw ■tCComtf?Horio\.VWCC â■ ' e-ţtrratrrc' /fi % c (*& -fftor^ ?i'ţn\' -p /'g. 'Jîi' etttrats yff rtr&rp' 'itrOv r . nu am prieteni de niciun fel şi nici nu-mi doresc să am. -7 qtt/ rftcSh -*ao<zâ ■fotftfcc i%* Q. şi nu am nici atât de mult timp încât să-mi pot satisface nevoile". deseori continuând şi în timpul nopţii. universale şi atemporale. curios.

X % « ■ .\.

adică în locul de unde se înălţa splendida reşedinţă pe care Michelozzo o construise pentru Cosimo cel Bătrân. Această primă comandă. Mlchelangelo se afîrmă pentru prima dată şi ca arhitect. douăsprezece figuri colosale din marmură. în concordanţă cu acea figură de artist „complet" care este specifîcă mai ales epocii renascentiste şi personalităţilor gcnialc. confîrmându-se astfel ca un artist talentat în mai multe domenii. rămasă aceea pe care familia neterminată. şase sculpturi în bronz şi şapte mari basoreliefuri. punând astfel capăt experienţei republicane. Este vorba despre biserica „dc familic". Sclavul cu barbă (început în cGi 1519). cstc de ajuns să ne gândim la Leonardo.1513 1534 Ultimii ani florentini CAPELELE FAMILIEI D E M E D I C I ŞI „SCLAVH" Cu noul Papă Leon aJ X-lea la putere. la Rafael sau. în perioada Papei Medici. cu rezultate mai modeste. Michelangelo revine la Florenţa unde. din 1518. nu a fost însă dusă până la capăt. reafirmându-le acestora chiar şi prestigiul. asta grăbind întoarcerea familiei de Medici la Florenţa. by imKobra © . Ia Vasari. Mcdici a patronat-o dintotdeauna deoarece se găsea în cartierul „ei". în secolul lui Giovanni de Medici. cu un an înainte de alegerea fiului lui Lorenzo Magnificul la conducere. Din ideea lui Michelangelo pentru modifîcare a supravieţuit un model din lemn. un model care nu conţine statuile prevăzute ca şi ornamente. Galleria dell'Accademia voinţei sale. iar faţada rămâne şi-n ziua de azi neterminată. ulterior. Până acum sculptor şi. Prima comandă pe care Papa i-o încredinţea/ă lui Buonarroti este completarea faţadei Bisericii San Lorenzo. pictor împotriva Michelangelo. în anul 1512. familia papei a recâştigat puterea. Era evident faptul că Papa Leon demonstrase solicitudine şi atenţie în ceea ce priveşte oraşul său. păstrat în casa-muzeu florentină a sculptorului. Florenţa.

(cca 1519). cu sprijinul cardinalului Giulio de Medici . Florenţa. dar.care. San Lorenzo. Casa Buonarroti Bartolomeo Ammannati. model din lemn pentru faţada Bisericii San Lorenzo. modelată lângă prima capelă-mausoleu de Medici anexată de familia acea edificiului religios. în 1520. a devenit Papă în 1523 sub numele de Clement al VII-lea . Florenţa by imKobra © . solicitându-i de această dată artistului realizarea.. Sacristie veche construită de Brunelleschi între anii 1421 şi 1426. Leon al X-lea. Sacristie nouă (Capelele familiei de Medici). în interiorul bisericii. continuă să insiste asupra complexului San Lorenzo. sub îndrumarea lui Michelangelo.102 U L T I M n A M FLORENTINI Această primă sarcină nu s-a realizat. scara Bibiiotecii laurenziene dinFlorenta(1559) Michelangelo. a unei noi capele de familie. la rândul său. Michelangelo.

' 1 t' 4 ilU' I£I^^^ I^HT -.r «^>W'' ^as/l IHV • " HH r 11 ■ | | v. '-. iii ^ ' \ "1 . -Tmm^^^™—^^ -™^ ■ . ' .35^35»^E?^!^E235H^HJ H^PHH^^^j^^^M^gHH^^^^^pi^M^^^^^^^^HHHfc^ ^^__ •* - .

Capelele familiei de Medici by imKobra © .104 ULTIMn ANIFLORENTINI Michelangelo. Sacristie nouă. San Lorenzo. duce de Nemours (1526-1534). Florenţa. Mormântul lui Giuliano.

Sacristie nouă. Florenţa San Lorenzo. Mormântul lui Lorenzo.CAPELELE FAMILIEI DE MEDICI ŞI „SCLAVH" 105 Michelangelo. duce de Urbino (1525-1527). Capelele familiei de Medici by imKobra © .

Piero şi Giovanni de Medici. respectiv Sacristia nouâ din San Lorenzo. duce de Urbino Papei). pătrată. Din noua comandă florentină se naşte una dintre cele mai faimoase opere ale lui Michelangelo. ci şi "fizică" (deoarece era aşezată în celălalt capăt al transeptului) în comparaţie cu Sacristia veche realizată de Brunelleschi în San Lorenzo. duce dispăruţi de prematur: (fiul Giuliano. duce de Nemours (1526-1534). acoperită cu o cupolă şi cu elemente decorative în piatră gri. denumită a Principilor. Capelele familiei de Medici by i (nepotul . tatăl lui C o s i m o cel Bătrân şi ale fiilor acestuia din urmă. după cum s-a specificat anterior. Florenţa.106 ULTIMn ANIFLORENTINI După cum în Sacristia realizată de Brunelleschi şi-au găsit liniştea de veci într-un mediu decorat de artişti precum Donatello şi Verrocchio rămăşiţele pământeşti ale lui Giovanni di Bicci. Sacristia nouă ne aminteşte de structura plană. Capelele familiei de Medici Detaliu al statuii lui Lorenzo. Giuliano. ulterior înglobată în monumentul care sprijină Capelele familiei de Medici. duce de Urbino (cca 1525) Florenţa. cum se va numi apoi ansamblul format din capela realizată de Michelangelo şi cea din secolul al XVI-lea. Detaliu al statuii lui Giuliano. precum şi cei mai tineri membri ai familiei de Medici. Nemours Magnificului şi fratele lui Leon al X-lea) şi Lorenzo. Născută. dintr-o confruntare nu doar ideatică. în capela realizată acum de M i c h e l a n g e l o ar fi trebuit Lorenzo să-şi Maggăsească pacea eternă nificul şi fratele său. tot aşa.

.

108

ULTBVfn A N I F L O R E N T I N I

Ambientul imaginat de Michelangelo este, de fe.pt, un ansamblu mult mai intcns şi mai dramatic - diferit de vechiuJ model - şi cu caracteristici mult mai complexe: un loc sugestiv, undc arhitectura şi sculptura se contopesc, dând naştere unui simbol ale carui semniricarii încă le ridică probleme celor avizaţi. Ca şi în cazul altor opere ale genialului artist, şi în cazul acesteia interpretarea neoplatonistă e printre cele mai acreditate. In baza acesteia, ansamblul Sacristiei noi poatc fi interpretat ca o imagine a universului cu cele trei sfere suprapuse: sfera lumii de dedesubt, cea a lumii uniane şi terestre şi cea a bolţii cerului. Iar sufletele defuncţilor, încredinţate alcgoriei Timpului şi Fluviilor (acestea din urmă nerealizate), se înalţă spre etemitatea simbolizată de Fecioara Maria. Din păcate, doar două dintre mormintele prevăzute au fost terminate, anume acelea ale membrilor tineri ai familiei de Medici, ale celor doi duci. Figuri ideale şi nerealiste, Lorenzo duce de Urbino este reprezentat într-un moment de meditaţie (Vasari îl defineşte „Gânditorul"), în timp ce Giuliano, duce de Nemours, este reprezentat, pe statuile împăraţilor romani, cu platoşa şi cu sceptrul imperial. Pe fiecare mormânt se află două sculpturi alegorice operele lui Michelangelo cele mai apreciate: Noaptea şi Ziua, pe sarcofagul lui Giuliano, Crepusculul şi Aurora, pe mormântul lui Lorenzo. De Buonarroti este realizată şi Fecioara cu Copilul, care se găseşte pe latura opusă a akarului.

jmjm

Zori de zi (1524-1527), Florenţa, Capelele familiei de Medici Această sculptură este aşezată, având pe laturi statuile sfinţilor protectori ai Casei Medici, Cosma şi Damiano (realizate de doi elevi, Giovanni Angelo Montorsoli şi Raffaelo da Montelupo), pe sarcofagul simplu care adăposteşte resturile pământeşti ale lui Lorenzo Magnificul şi ale fratelui său, Giuliano, asasinat în revolta dei Pazzi în anul 1478. După cum s-a afirmat dcja, Michelangelo ar fi trebuit să sculpteze şi patru statui alegorice ale Fluviilor, pe care să lc aşeze pc p a v i m e n t , şi alte p a t r u figuri destinate nişelor de pe laturile celor doi duci, dar nici una dintrc aceste opere nu a mai fost realizată. by imKobra ©

CAPELELE FAMILIEI DE MEDICI Sl „SCLAVII"

109

Madonna cu Pnuicul (1521-1534), Florenţa, Capelele familiei de Medici by imKobra ©

—_—__. Capelele familiei de Medici " " * " " ' " " ' ■ " " " —. by imKobra © . Florenţa.Zori de zi (Aurora) (1524-1527). detaliu.

din nou. Din cauza volumului mare de comenzi asumate de artist în această perioadă. a familiei de Medici şi reinstaurarea republicii la Florenţa. iar din acest motiv. fie din motivele personale ale artistului. cu un an înainte de începerea lucrărilor la Sacristia nouă de la San Lorenzo. In 1519. s-a semnat un nou contract care a adus importante celui anterior. fiind mai puţin finisate decât alte două faimoase statui realizate pentru acelaşi mormânt. by imKobra © modificări . splendizii Sclavi care astăzi se găsesc în Muzeul Luvru. în anul 1516. ca şi contraatacul asupra Romei. în 1527).112 ULTIMn ANIFLORENTINI Ziua (1526-1531). între anii 1554 şi 1555. sculpturile au rămas în faza de schiţă/proiect. care a plecat definitiv la Roma. Aceştia erau destinaţi acelei opere perene „in fieri" care era mormântul lui Iulius al II-lea. Michelangelo începe să sculpteze statuile celor patru Sclavi. Sarcina de a definitiva capela le-a revenit lui Giorgio Vasari şi Bartolomeu Ammannati. în anul 1534. Capelele familiei de Medici Proiectul a rămas neterminat fie din motive politice (alungarea. Florenţa.

Leonardo. într-un mediu cu o semnificaţie sugestivă: peştera realizată de Bernardo Buontalenti între anii 1584 şi 1587. când. D u p ă cum ideile maestrului emană din nudurile Prizonierilor prizonieri. sculpturile au fost aşezate în parcul Palatului Pitti . Capelele familiei de Medici Dar fascinaţia pentru „neterminat" - florentin al artistului.face parte tot din concepţia lui Michelangelo despre sculptură ca fiind un proces de eliberare a formei din materie. în 1586. din via Mozza. Prizonierii rămăseseră în atelierul care emerg din piatră ca şi c u m aceasta i-ar ţine by imKobra © . in 1564.în grădina di Boboli . Nepotul acestuia. La moartea lui Buonarroti. Astăzi se găsesc la Galleria dell'Accademia din Florenta. Acolo au rămas până în anul 1908. din motive evidente de conservare. Mai târziu. extirparea unei idei deja prezente in interiorul blocului de marmură. le-a cedat marelui duce Cosimo I de Medici.. intenţionată sau mai puţin intenţionată .C A P E L E L E F A M I L I E I D E M E D I C I SI „SCLAVII" 113 Noaptea (1526-1531) Florenţa. au fost scoase şi substituite cu reproduceri.

114 ULTIMn ANIFLORENTINI Michelangelo. Galleria dell'Accademia by imKobra © . Florenţa. „Sdavii" .Atlas (început cca 1519).

CAPELELE FAMILIEI DE MEDICI ŞI „SCLAVII' 115 Michelangelo Sdav cu barbă (început cca 1519). Galleria deH'Accademia by imKobra © . Florenţa.

Florenţa.116 ULTIMn ANIFLORENTINI Michelangelo. Tanarul sclav (început cca 1519). Galleria dell'Accademia by imKobra © .

Galleria delTAccademia by imKobra © . Sclav care se trezeşte (1520-1523). Florenţa.CAPELELE FAMILIEI DE MEDICI SI OPERA „SCLAVJT 117 Michelangelo.

Asta deoarece. şi anume mai sus-amintiţii Leonardo. însă prin exprimarea ideilor şi a gândurilor sale. Potormo şi Domenico Beccafumi încep să picteze opere în care apare foarte evidentă amprenta marilor maeştri contemporani. în realitate. Alături de el. constituie. Rolul determinant ale operelor sale în naşterea „manierismului". al XIV-lea) .intrat în capitala provinciei Toscana încă din anul 1516. artele atinseseră perfecţiunea. operele maestrului by imKobra . manierismul se naşte la Florenţa în jurul anului 1520. iar slatul său este de a lua drept modele operele acelor mari maeştri care au demonstrat că excelează în acest domeniu. prin care arta a atins momentul său cel mai înalt de glorie. care a fost un fenomen artistic ce a caracterizat prima jumătate a secolului al XV-lea în Italia. Pentru protagoniştii „proto-manierismului" florentin (se vorbeşte. la vârsta de şaptezeci şi cinci de ani. Rafael şi Michelangelo. care nu a avut elevi dotaţi cu o viziune artistică de relief. prin „maniera modernă" . Din punctul său de vedere. Bramante. în special cea a lui Michelangelo . anul morţii lui Rafael. scopul artei este imitarea naturii („mimetismul"). an atribuit. Bramante şi Rafael sunt consideraţi de către Vasari magistralii interpreţi a ceea ce scriitorul defmeşte ca fiind „a treia manieră".. cea mai importantă moştenire lăsată de către Buonarroti. nivelul formal atins de arta secolului al XV-lea. dorind să exprime prin acestea stilul. De fapt. de asemenea. însă nu toţi sunt capabili de aşa ceva doar având la dispoziţie propriile resurse. sau „maniera modernă". probabil. Leonardo da Vinci. practic sub semnul acelei sensibilităţi noi care a devenit mai apoi definită ca „manierism". ca data începerii fenomenului. începe să sculpteze opera Pietâ Bandini -. complexul artist al secolului al XV-lea nu a racut altceva.a cărei primă ediţie datează din 1550. când Michelangelo.118 ULTIMn ANIFLORENTINI MICHELANGELO ŞIMANIERISMUL Influenţa lui Michelangelo asupra artiştilor din timpul său a fost enormă.urmată de „maniera" primei epoci (sec. pentru prima dată despre manierismul florentin. tineri artişti precum Rosso Fiorentino. care va fi apoi preluat în Italia şi în Europa secolului al XV-lea). Giorgio Vasari afirmă absoluta supremaţie a geniului din Caprese. decât să identifice o tendinţă deja pusă în acţiune în oraşul toscan de mulţi ani şi să îndemne la precizarea şi aprofundarea ei. Acolo. pentru a-1 distinge de modelul roman. în aceste consideraţii stă fundamentul teoretic a ceea ce Vasari şi şcoala sa au realizat la Florenţa între anii 1567 şi 1577. al XIII-lea) şi a celei de-a doua epoci (sec. In opera „Vieţi" . după părerea autorului „Vieţilor". în mod convenţional.

când cupola Capelei Sixtine era aproape desăvârşită. artificiu mai apoi dezvoltat în figura şerpuitoare tipică operelor manieriste. cu Sfânta anul 1523. între trufandalele manierismului florentin se găseau: cei Doi sfinţi. Dacă în opera Depunerea. Roma. Frescele sixtine erau. s-a descoperit evenimentul responsabil cu difuzarea şi norocul avut de fenomenul numit manierism în Italia şi în toată Europa. opera pe care o luau drept model manieriştii florentini. cu atenţie. devenind canonice: de la linia sinuoasă trasată de mişcarea Fecioarei care se îndreaptă by imKobra © . In cazul lui Pontormo. datoria morală faţă de Michelangelo este evidentă. ca şi cum s-ar răsuci în jurul ei însăşi. în 1511.folosite într-o manieră mai rafinată în interiorul Capelei Sixtine .M I C H E L A N G E L O SI M A N I E R I S M U L 119 înspre spate. a inovativei mese de deasupra altarului. Florenţa. a fost trecută prin foc şi sabie.toate vor servi ca model şi vor fi cuprinse în opera în stil manierist. cultul lui Michelangelo era întărit de prietenia care-i lega pe cei doi artişti. operă pe care acelaşi autor o realizase între anii 1519 şi 1520 pentru biserica din târgul său natal (Pontorme Nunţile di Empoli. Moise le apără pe fiicele lui Jethro (cca 1523). La Roma. lângă Florenţa) şi Buonarroti erau un fel de Evanghelie. împreună. ceva care trebuia studiat in profunzime. Este vorba despre jaful Romei. în anul 1527. Galeria Uffizi tată de Pontormo pentru biserica florentină Santa Felicita între anii 1525 şi 1528. între Fecioarei pictate de Rosso Fiorentino în Deja în acea primă pictură pe masă. picRosso Fiorentino. cu Michelangelo în frunte. Există ipoteza unei posibile călătorii la Roma a lui Pontormo. la culorile contrastante. Michelangelo inserase câteva elemente care s-au transmis artei manieriste. luată cu asalt de către mercenarii împăratului Carol al V-lea. La doar patru ani de la realizarea. de la tonurile acidulate. printre consecinţele căruia a fost şi suferinţa diasporei artiştilor care au admirat şi imitat operele marilor maeştri din prima jumătate a secolului al XV-lea. de fapt. familie. de către Rosso. evident. care se schimbă în funcţie de felul în care lumina cade pe ele .

Muzeul Operei Domului by imKobra © . Depunerea (1525-1528). Pieta Bandini (1550-1555). Florenţa. Santa Felicita. Florenţa.120 ULTIMn ANI FIX)RENTINI Jacopo Pontormo. Capela Capponi Michelangelo.

% \ blHKobra © .

de încercarea de a găsi o frumuseţe artificială şi de cultul obsesiv al stilului şi al eleganţei formale. când oraşul s-a eliberat de lovitura primită şi. însuşi Rosso Fiorentino şi chiar Giulio Romano. a iniţia un alt model care va rezulta cu atât mai stimulant. Perin del Vaga. Brutus (1539-1540). Pentru Vasari. în secolele al XIV-lea şi al XV-lea .leagănul. Michelangelo. La început. făcând din oraşul toscan celalalt pol fundamental al noului stil. Ca întotdeauna. primei perioade a manierismului . mult uzitată.122 ULTIMn ANIFLORENTINI anii 1520 şi 1527 au acţionat câţiva din viitorii mari interpreţi ai stagiunii manieriste precum Polidoro da Caravaggio. Operele acestora au reintrodus în Florenţa . după cum s-a văzut deja. definitiv. imitarea marilor maeştri ai primei jumătăţi a secolului al XV-lea era o practică nobilă. stabiliţi deja la Mantova încă din 1524. Michelangelo). de virtuozitate exasperantă.. precum însuşi Vasari. Parmigianino. este important să ne amintim că similitudinea între „manieră" şi manierism se face doar începând cu secolul al XVIII-Iea şi se afirmă la sfârşitul secolului al XVIII-lea. ci.o specie de manierism „de întoarcere". Muzeul Naţional Bargello by imKobra © . Florenţa. mai mulţi protagonişti ai manierismului florentin de la sfârşitul secolului al XV-lea au venit aici. mai degrabă. în concluzie. Acestea erau acuzate de imitarea rece a unui model. mai mult decât atât. a devenit centrul lumii şi civilizaţiei renascentiste (din 1534 se întoarce aici. Bronzino. cu cât se îndreaptă spre perfectiune.valabil pentru toate disciplinele artistice . când prin „manierism" se va indica realizarea de opere artistice postrafaeliene din secolul al XV-lea. Francesco Salviati. alături de Roma. Ulterior. „manierei" nu i s-a asociat conotaţia negativă care a persistat până în zilele noastre. a imita nu semnifică a copia.

Palazzo Vecchio by imKobra © . Genio della Vittoria (1532-1534). Florenţa.MICHELANGELO SI MANIERISMUL 123 Michelangelo.

.

ci şi pentru întregul creştinism. transferaseră centrul culturii de renascentiste capitală de la a Florenţa la Roma i-au păstrat Urbei supremaţia culturală Europei. Tot aici rămâne încă treizeci de ani. visul de restaurare a unei Rome „caput mundi". care au trecut prin foc şi spadă cetatea eternă. în 1534. Convertirea Sfantului Pavel (1542-1545). care a culminat cu încoronarea suveranului de către Clement al VII-lea. Era evident faptul că. detaliu Vatican. Michelangelo se stabileşte aici. Capela Paulină peste nouă luni. şi atinge culmea celebrităţii. şi pictează capodopera Judecata de Apoi din Capela Sixtină. Roma rămâne în continuare un stâlp al civilizaţiei europene renascentiste. Cu ajutorul păcii stabilite între Papă şi împărat. s-a frânt definitiv pe plan politic. LA JUMĂTATEA SECOLULUIAL XVI-LEA Dramaticul jaf asupra Romei. deoarece statele italiene au fost simpli pioni în cadrul celui mai mare conflict dintre puterile străine. Roma a ştiut să reînvie după invazia mercenarilor lui Carol al V-lea. încă din secolul al XV-lea. by imKobra © . a fost un evenim e n t traumatizant nu numai pentru oraş şi instituţia papală. in timpul pontificatului lui Clement al VII-lea. care a avut loc in 1527. Totuşi.1535 1564 Anii Judecăţii de Apoi ROMA. condus de Alaric I. fiind recunoscut drept model de către artiştii contemporani din oraşul papal. urmărit de răzbunătorul Iulius al II-lea şi de cei doi Papi de Medici (Leon al X-lea şi Clement al VII-lea). semănând teroare şi moarte şi provocând daune considerabile. din perioada jafului brutal. este adevărat că tendinţele care. generat de trupele imperiale. rege al vizigoţilor. nu mai asistase la un asemenea atac. odată cu evenimentul din 1527. timp de Michelangelo. în anul 1530. în 4 1 0 . până la moarte. care. definitiv.

Rafael şi Michelangelo. bucurându-se de un mare succes. care din cele mai vechi timpuri decoraseră atât palatul pontifical. la patru ani după ce Michelangelo . care se înmulţesc considerabil membru al respectivei familii după devine moartea lui Clement al Vll-lea. sub domnia pontificală a lui Paul al Ill-lea. când. ideile sale au devenit cunoscute. Biserica de la Roma s-a pregătit pentru o mare contraofensivă. ierarhia şi autorităţile. Bramante. la Wittenberg. Roma jumătăţii de secol al XV-lea deţine supremaţia culturală. diaspora artistică din Roma influenţează difuziunea către Italia şi Europa a modelelor artistice elaborate in mediul roman. după evenimentul de la Sacco. se păstrează. deschis în anul 1545. luându-şi numele de Paul al III-lea.126 ANH JUDECĂŢIIDE APOI Apoi. concretizată prin mobilizarea lumii catolice împotriva „ameninţării" luterane. din cauza succesului din ce în ce mai mare al reformei luterane în ţările din Europa de Nord. faţă de asupririle permanente şi pretenţiile la tribut. (1536-1541). în Roma secolului al XV-lea. Revoluţia împotriva instituriei papale şi a Bisericii Catolice începuse în anul 1517. agitaţiei culturale i s-a adăugat şi cea religioasă. cât şi locuinţele luxoase ale nobililor romani. Curând. Judecata de Apoi.terminase Judecata de Apoi din Capela Sixtină. Prin gestul său. care a fost materializată în doctrinele şi în dispoziţiile Contrareformei. când un papă. Luther a devenit simbolul nemulţumirii generale faţă de Curia romană. dar rămâne în centrul atenţiei Europei şi pentru un alt motiv. Michelangelo. în Sassonia. un german numit Martin Luther a aşezat la poarta catedralei 95 de teze care discreditau doctrina catolică. adică a unui stil (mai târziu cunoscut drept curentul manierist) modelat de operele artistice a trei mari protagonişti ai secolului al XV-lea. respectiv criza prezentă în interiorul Bisericii Catolice şi a instituţiei papale. Vatican. Capela Sixtină by i . Practica colecţionării de antichităţi. Primul act al replicii catolice a fost convocarea Consiliului celor Treizeci. In această perioadă se alcătuiesc colecţii ca acelea ale familiei Farnese.stabilit definitiv la Roma .

■ - ■-*♦ • i .' & ■ % _ &-'' * ' • ■ $ < > ■ ! * * ' * $ ***«d!NSB(J|a v«^ %. . * . .

denumite ulterior Farnese. fie din cauza morţii Papei. când Florenţa a fost constrânsă să se predea şi când familia de Medici a fost reînscăunată. V/ S . care în colecţiile sale prestigioase adunase statui antice cum ar fi Hercule şi Taurul. Papa Clement al VII-lea încetase din viaţă de puţin timp. f mr . în anul 1534. trupele imperiale au început asediul oraşului. In anul 1529. Succesorul său era cardinalul Alessandro Farnese. Lorenzino . Când artistul a ajuns la Roma. Paul al III-lea. fie din cauza guvernării despotice a ducelui Alexandru de Medici asasinat mai apoi în 1537 de către vărul său.. In 1530. Papa Clement al VII-lea Medici semnează acorduri cu Carol al V-lea.:■ :. Michelangelo s-a numărat printre apărătorii republicii florentine.. Michelangelo a plecat la Roma. după numele său.128 ANH JUDECAŢII DE APOI JUDECATADEAPOI După umilinţa suferită la asediul Romei. până la moartea sa. Decizia de a pleca din Florenţa a fost una definitivă: la Roma a rămas încă treizeci de ani..V. om de cultură şi unul dintre cei mai rafinaţi colecţionari ai timpului. cu promisiunea că-1 va încorona împărat în schimbul sprijinului acordat pentru a-şi readuce familia la guvernarea Florenţei. fără a se mai întoarce vreodată aici. a fost iertat şi a reînceput să lucreze la Mormintele familiei de Medici. B . însă. Buonarroti. în ciuda greşelilor sale recente.. h^ ' wBBSSggm mm*& l»Httll Galben: completări pe uscat 1 Arhanghelul Gabriel (?) 2 Niobe (Eva sau Biserica) (?) 3 Sfantul Ioan Botezătorul (sau Adam) 4 Sfantul Andrei 5 Sflntul Lorenzo 6 Fecioara Maria 7 Hristos-judecâtor 8 Srantul Bartolomeu 9 Sfântul Ioan Evanghelistul (?) 10 Sftntul Petru (sau Paul al III-lea Farnese) mşmMMWI ■ wsKSm 1 Roşu: refacerea 1 frescelor 11 Dismas 12 San Biagio 13 Santa Caterina d'Alessandria 14 San Sebastiano 15 Cirineo 16 Arhanghelul Mihail cu Cartea celor alesi 17 Vanitosul sau cel condamnat la disperare 18ClementalVII-lea(?) 19 Caron 20 Minosa (Biagio da Cesena) Reprezentarea Judecăţii de Apoi cu identificarea personajelor şi evidenţierea cenzurilor operate de către Daniele da Volterra în 1565 by imKobra © . proiectând o serie de acţiuni defensive.V'£R.

în timp ce la stânga. reprezentat prin barca lui Caron. pe lângă cele două bolţi. care dezvăluie câteva dintre nudurile personajelor descrise începută cu frescele de pe cupolă. Realizarea noii fresce a atras după sine distrugerea a trei opere aparţinând lui Perugino şi a altor figuri din decoraţiunile precedente. al XVI-lea). sec. după douăzeci de ani. i-a încredinţat lui Michelangelo realizarea unui proiect care fusese deja gândit de Clement al VII-lea Medici: era vorba despre continuarea decorării Capelei Sixtine. printr-o operă grandioasă. Florenţa. Pe fâşia mediană. la dreapta. Compoziţia se structurează în aproximativ trei fresce suprapuse. Michelangelo a ilustrat tema din Judecata de Apoi cu ajutorul unei antologii de scene capitale şi de figuri de neuitat. şi prin Minos. cei preafericiţi se înalţă către by imKobra © . morţii înviaţi după sfârşitul lumii. Pictura redă aspectul frescelor lui Michelangelo dinaintea cenzurilor din 1564. care au avut ca punct de plecare opera „Divina Comedie" scrisă de Dante Alighieri. simbolul Pasiunii. Pe fâşia de la baza picturii sunt reprezentaţi. care transportă sufletele păcătoşilor. Infernul.J U D E C A T A D E APOI 129 cum a fost denumit noul Papă. la stânga. Casa Buonarroti. copie după Judecata de Apoi (jum. cu două bolţi situate deasupra. In anul 1536. artistul se întoarce să picteze Capela Sixtină. Judecata de Apoi. pe care însuşi maestrul Buonarroti le pictase în anul 1512 pentru a încheia lucrările la cupolă. este înfaţişat grupul îngerilor cu instrumentele judecăţii. pe care sunt aşezaţi îngerii fără aripi. Giuiio Clovio. care judecă sufletele. în centru. din secolul al XIV-lea. poziţionată pe peretele altarului.

păcătoşii sunt aruncaţi pe veci în focul Infernului. Nu doar dispunerea figurilor este diferită (mai ales în ceea ce priveşte îngerii cu instrumentele de martiri şi cei cu instrumentele de judecată). un vârtej de figuri ciclopice suspendate în ciorchini. Michelangelo începuse să picteze fresca de sus. aşa cum era cunoscută până acum. Vatican. dând mai degrabă impresia unui vârtej provocat de braţul ridicat al lui Hristos. Galerie de Bayser din Camposanto di Pisa. care nu este ordonată în fâşii distincte. de la bolta din stânga. Pe fâşia cea mai înaltă tronează figura maiestuoasă a lui Hristos-judecător. detaliu Hristos judecător. alături de Fecioara Maria. ordonat. Judecata de Apoi. continuând apoi. către partea de jos. un model iconografic cunoscut de Buonarroti probabil prin intermediul frescei din secolul al XIII-lea a lui Buffalmacco Federico Zuccari. Capela Sixtină by imKobra © . Taddeo Zuccari î n timp ce copia Judecata de Apoi de Michelangelo (dupăl590). contribuţii recente demonstrează faptul că tipologia frescelor din capelă intră în tradiţia nordică de reprezentare a Judecâţii de Apoi. neîncadrate într-o schemă de compoziţie precisă. aşa cum reiese din comparaţia cu tabloul lui Rogier van der Weyden a Beaune (1443-1451). Judecata de Apoi este considerată în unanimitate o operă ieşită din comun.130 A N D JUDECĂŢII D E APOI împărăţia Cerurilor. In realitate. înconjurată de cei aleşi. In comparaţie cu tradiţia iconografică italiană a subiectului reprezentat. ci şi compoziţia. iar la dreapta. Paris. Judecata de Apoi a fost desăvârşită în 1541.

^SB&T jl." »S î ~'gf g Si 6* ^ jf f §Ek& ■wmmwm - 1 M AwM'-' '^ ->2 / by imKobra © .:-%•'.*6M^L V V ^ J J: ——■--«.JUDECATA DE APOI 131 J0 ^^ Ji 1 Wl ! Mfd 4L ^B ■ JB./ *5fc. 9BL ■ | ■ ■ 1 iB> ^ ^ ^^B ■ \ '^y^^SH^^^^ \ jjj? ^ S?* NL. ■ r i W * ' ~J!*!^**.' ^ B y ^tir<iJak ■- ■■ ■■ .

Muzeul Bonnat by imKobra © .132 AND JUDECĂŢIIDE APOI ^Ă Michelangelo. Studiu pentru Judecata de Apoi (cca 1533-1535). Bayonne.

JUDECATA DE APOI

133

Michelangelo, Studiu pentru Judecata de Apoi (cca 1533-1534), Florenţa, Casa Buonarroti

t-G

Sfi

by imKobra ©

134

ANH JUDECĂTII DE APOI

Michelangelo, Studlu pentru Judecata de Apoi (1534), Florenţa, Departamentul pentru desene şigravuri Galeria UfFizi

Pentru toate figurile principale a fost efectuat un carton-model în prealabil: în partea de sus, desenele de pe cartoane au fost transferate pe frescă cu ajutorul tehnicii „pulverizării", tehnică adaptată finisării în frescă. In partea de jos a fost utilizată, în schimb, gravarea indirectă, un efect mai puţin elaborat. înainte de restaurarea din 1990-1994, suprafeţele frescei erau foarte murdare. Aducând la lumină culorile clare şi luminoase, restaurarea a atentat la concepţia conform căreia Judecata de Apoi este capodoperă tenebroasă, întunecată, în care teribilul subiect este exprimat şi prin intermediul culorilor închise, devenite cu timpul fade şi opace. Pe parcursul secolului al XVIII-lea, aceste tonuri îi inspiraseră pe pictorii romantici, de exemplu Blake şi Delacroix, care, în opera Barca lui Dante din 1882, folosesc culori întunecate. Impotriva tonurilor aprinse,

aduse la lumină în urma restaurării şi curăţirii, s-au dezlănţuit atacuri şi contestaţii de-a dreptul violente din partea criticilor care susţineau ideea unui fost Michelangelo „murdar", cum a

cunoscut acesta de-a lungul secolelor. Dintre culorile folosite de Michelangelo în Judecata de Apoi se evidenţiază, în special, lapislazuli („ultramarinul"), foarte scump, utilizat pentru redarea nuanţelor de albastru. Acest pigment a facut posibilă realizarea nuanţei de albastru intens al cerului, nuanţă determinantă pentru redarea efectului de întreg. Corectutile efectuate sunt numeroase, la fel şi completările şi finisările pe uscat - deseori foarte importante - , realizate de multe ori la multe zile una de cealaltă. Pentru a desăvârşi grandiosul proiect, Michelangelo, în general fară ajutoare de niciun fel, s-a folosit într-o a n u m i tă măsură de un elev al său, mai ales Judecata de Apoi detaliu al Fecioarei, Vatican, Capela Sixtină

by imKobra ©

imKobra ©

în timp ce pe pielea martiriului său. pe care sfântul o ţine în mână. Judecata de Apoi. In 1545. In urma votului Consiliului. Acest elev a fost Francesco A m a d o r i din Urbino.136 ANH J U D E C Ă Ţ I I D E APOI în faza de schiţă. pe care artistul s-a răzbunat în acest mod pentru unele critici aduse operei sale. In persoana Sfântului Bartolomeu îl recunoaştem pe scriitorul intermediul căruia Biserica de la Roma împotriva protestante. începută cu teza luterană din 1517 şi din ce în ce mai agreată de populaţia catolică a Europei de Nord. Buonarroti a pictat propriul portret. unde se trece rapid la aplicarea unor măsuri by imKobra © . care denotă un talent evident. la patru ani după dezvăluirea Judecăţii de Apoi. Minos cu acelea ale lui Biagio da Cesena. probabil angajat atunci când maestrul picior Michelangelo se lovise la un Pietro Aretino. de către maestrul de ceremonii. Paul al III-lea conprin voacă Consiliul celor Treizeci. a încercat progresului să reacţioneze Reformei căzând de pe schele . rigoarea cuprinde ţările rămase catolice. în zbor. Pe alocuri.şi pentru realizarea u n o r personaje înviate. Michelangelo a reprezentat personaje contemporane: Sfântul Petru cu trăsăturile lui Paul al III-lea.

îmbrăţişaţi. de exemplu. Insă intervenţiile acestuia nu sunt singurele care au cenzurat opera. c u m ar fi. detaliu al Fecioarei de pe luneta din partea dreaptă. la 18 nind „pe proaspăt" asupra unor figuri. c u m a fost supranumit apoi artistul din cauza veşmintelor cu care a îmbrăcat corpurile nude pictate de maestrul Michelangelo. fost luată în ianuarie 1564. care se încheiase în anul 1563. înainte şi după restaurarea frescei.s e . ele au c o n t i n u a t p â n ă târziu. Restaurarea recentă a fost mai degrabă conservatoare.Judecata de Apoi. interve- by imKobra © . a realizat această lucrare în anul 1565. de considerate obscene. a fost şi cenzurarea nudurilor din Judecata Apoi. p â n ă în secolul al XVII-lea. San Biagio şi Santa Caterina. Braghettone. reprezentaţi nud. p r e l u n g i n d u . Daniele da Volterra. p r o b a b i l . Sarcina de a acoperi „scandaloasele" n u d u r i ale figurilor sale i-a fost încredinţată unui prieten şi elev de-al său. în semn de respect al principiului menţinerii operei la valoarea ei de document istoric. O lună mai februarie. Printre măsurile luate de Consiliu. în 1994 aflate sub stricta supraveghere a dogmei. târziu. lăsând completările lui Daniele da Volterra şi chiar pe m u l t e dintre cele care au urmat. într-o poziţie considerată echivocă. Decizia a Michelangelo moare. la sfârşitul secolului al XV-lea.

copie după Judecata de Apoi (1549). Capodimonte by imKobra © . Napoli.138 ANH JUDECĂŢII DE APOI Marcello Venusti.

deşi se simţea efectiv copleşit de atâta muncă. Capela Paulină by imKobra © . Convertirea Sfântului Pavel (1542-1545). în 1542. Evident. în calitate de arhitect. Paul al III-lea doreşte să-i încredinţeze lui Buonarroti şi decorarea Capelei Pauline. de interminabilul proces de aranjare a Mormântului lui Iulius al II-lea şi de noile sarcini primite. Michelangelo. Michelangelo nu putea refuza. în acelaşi timp. Vatican.CAPELAPAULINĂ judecata de Apoi nu a fost ultima operă din cariera de pictor a lui Michelangelo şi nici ultima sa lucrare la Vatican. la un an după desăvârşirea grandioasei Capele Sixtine. deoarece trebuia să se ocupe. abia terminată de Antonio da Sangallo. detaliu.

Convertitea Sfantului Pavel (1542-1545). animalele sunt practic absente.140 ANH JUDECĂŢII DE APOI Michelangelo. continuarea lucrărilor din Fabrica de la San Pietro. Având în vedere faptul că artistul a fost interesat. Chiar şi în scene în care ar fi fost uşor şi oportun să introducă animale. by imKobra © . iar pe peretele opus. Capela Paulină de la Paul al III-lea. nu ne miră faptul că frescele din Capela Paulină au fost victimele epuizării artistului. mai presus de toate. se rotesc alte păsări. în timp ce deasupra arcei. aranjarea pieţei în care era situat edificiul Campidoglio şi. deşi. Crucificarea lui Petru. Scenele pictate în capela pardculară a Papei întruchipează punctele culminante ale vieţii celor doi mari apostoli: pe unul dintre pereţi este pictată opera Convertirea Sfântului Pavel. Astfel. 141). o particularitate interesantă a acestor două fresce constă în prezenţa cailor. în opera lui Buonarroti. împovărat de prea multă muncă. Vatican. nemaivorbind că Michelangelo avea deja şaptezeci de ani când le-a început. Acestea erau: restructurarea palatului familiei pontificale. unde doar botul unui măgar apare în partea stângă a picturii. de exemplu. pe care Michelangelo fusese desemnat să le conducă în anul 1546. în esenţă. detaliu şi integral (pag. ca. de figura umană. unde stătea porumbelul păcii. în Potopul de pe bolta Capelei Sixtine.

141 by imKobra © .

respectiv planificarea prima la Roma . impresia pe care o dădea era aceea a unei curţi interioare înconjurate de faţadele a patru palate. S-a ocupat de acest proiect începând cu anul 1524. Datorită utilizării. şi proiectează un al treilea. artistul a avut o comandă importantă de la Papa Clement al VII-lea Medici. Era vorba despre o adevărată intervenţie urbanistică. realizată mai apoi de către Bartolomeo Ammannati după un proiect al aceluiaşi Michelangelo. în Porta Pia. respectiv Palatul Senatorial şi Palatul Conservatorilor. pe lângă alte sarcini despre care s-a vorbit deja. respectiv proiectarea Bibliotecii lui Lorenzo. O mare importanţă o are monumentala scară din centrul intrării. zona era degradată. tot din ordinul lui Paul al Ill-lea. Pe lângă continuarea restructurării palatului familiei Papei Farnese. In acest scop. Zona care interesa se desfâşura pe colinele Capitoliului. In secolul al XV-lea. Michelangelo s-a gândit să o transforme prin crearea unui spaţiu care să permită vizualizarea monumentelor arhitectonice existente şi să elimine obstacolele care împiedicau accesul facil la zonele de pe coline. artistul. în interior. Aici. tot în complexul San Lorenzo. a unor elemente de exterior. începe din anul 1538 să sistematizeze piaţa edificiului Campidoglio. by i . artistul menţine cele două edificii deja existente. proiectată de Michelangelo între anii 1560 şi 1564 Buonarroti începe şi aici să se ocupe intens de arhitectură.unui spaţiu public pe baza unui proiect detaliat. cum ar fi ferestrele şi coloanele. întors definitiv la Roma în 1534. cu un acces dificil. dar şi în acest caz lucrările au rămas neterminate.142 ANH JUDECĂŢIIDE APOI ARHITECTUL MICHELANGELO Michelangelo a facut primii paşi ca arhitect la Florenţa. Palatul Nou (astăzi sediul Muzeelor Capitoliului).

. pe care Paul al III-lea Farnese 1-a donat Senatului roman.care anticipează tendinţele urbanistice din secolul următor .ARHITECTUL MICHELANGELO 143 Cupola Catedralei Sfantul Petru. în centrul pieţei. Buonarroti construieşte o rampă de legătură. monumentală. Artistul însă nu-şi vede proiectul realizat. Din centrul laturii deschise a pieţei. reface faţadele palatelor şi orientează cele două edificii laterale.. astfel încât acestea să fîe uşor divergente. a fost aşezată o prestigioasă statuie antică. ca şi cum ar fi deschise în formă de foarfecă faţă de construcţia centrală Senatorial). care facilita urcarea în piaţă. deoarece artificiu scenografic . Apoi. integral şi detaliu aşa fel încât să închidă piaţa pe cele trei laturi ale unei potcoave. pe un piedestal desenat tot de Michelangelo. iar senzaţia de asimetrie a unei pieţe mai mult lungi by imKobra © . spaţiul se dilată. Prin intermediul (Palatul acestui decât late se atenuează considerabil. monumentul ecvestru al împăratului Marc Aureliu — denumit atunci Constantin .

deţinută înaintea lui de către Bramante. Şi în zilele noastre. Fabrica angajează arhitecţi şi constructori care studiază cu atenţie catedrala şi pot remedia orice degradare a edificiului). Intre anii 1588 şi 1590. este terminată după moartea artistului. de Rafael şi de A n t o n i o da Sangallo. reamintind de tradiţia de construcţie din Roma antică. în scopul celebrării acestuia: Porta Pia. a fost executat doar în anul 1940.t. scoate în evidenţă proiectul maestrului Michelangelo. în ultimii săi ani de viaţă. între 1560 şi 1564. N u m i t al a în Catedralei Sfântul director Fabricii Sfântului Petru (n. detaliu by imKobra . inspirată de cea a lui Brunelleschi. Insă cea mai i m p o r t a n t ă sarcină a lui Michelangelo la Roma a fost continuarea anul lucrărilor 1546 de restructurare Petru. Poarta. realizată pentru Domul din Florenţa.în capătul Via Pia (astăzi Via „20 settembre") construită din voinţa aceluiaşi Papă . dându-i o formă mai alungită în comparaţie cu cea originală. însă de dimensiuni m u l t mai impozante. Ca o încoronare a edificiului. cupola Catedralei Sfantul Petru rămâne elementul care. o funcţie de mare responsabilitate.: instituţie înfiinţată p e n t r u a supraveghea construcţia catedralei. proiect modificat mult de către Maderno în secolul al XVI-lea. Cupola Catedralei Sfântul Petru. Giacomo della Porta şi Domenico Fontana au fost cei care au terminat-o. Pavimentul proiectat de artist. mai mult decât oricare altul. cu motive ornamentale în formă de stea închisă într-un oval. Buonarroti primeşte de la Pius al IV-lea sarcina de a proiecta . la care Michelangelo a utilizat elemente la vedere. Buonarroti moare când cupola ajunsese doar până la tambur.o poartă. Michelangelo reia ideea planului central propus de Bramante şi o reface într-o formă mai clară şi mai simplă.144 A N D JUDECĂŢII D E APOI acesta se finalizează abia la jumătatea secolului al XVI-lea. Astăzi. proiectează o cupolă maiestuoasă.

căreia îi dedica desene şi sonete şi cu Michelangelo. reprezentată obsesiv. în primul rând. De fapt. British Museum dramatice. care creştea în sinea lui. ca în Pietă. cea pe care o considera muza sa spirituală. nu la comandă. care meditează la tema centrală a existenţei sale. care par să avertizeze asupra morţii ine- by imKobra © . Aceste ultime opere Pietă reprezintă punctul final al vieţii artistului. unele opere în care revine la tema din PIETÂ. nu doar din cauza vârstei avansate. este simptomatic faptul că singura femeie frecventată de Michelangelo. ci din proprie iniţiativă. detaliu. un sculptor şi că se simţea pe deplin realizat doar atunci când avea în mână dalta. înălţarea lui Hristos (1532). Michelangelo nu mai sculptează grupuri senine şi compacte. ci realizează sculpturi profund rente. neliniştile unei noi spiritualităţi care sălăşluiesc în sânul lumii catolice şi care se proiectează chiar şi după înfiinţarea Consiliului şi începerea Contrareformei. neabordată după proba dată în tinereţe. cea care 1-a consacrat.U L T I M E L E PIETA 145 ULTIMELEPIETÂ Se ştie că Michelangelo s-a considerat dintotdeauna. Acum însă. Aceasta oglindeşte criza Bisericii Catolice de după trauma produsă de Reforma luterană. ci şi din cauza unei nelinişti de ordin religios. Londra. Dragostea sa pentru sculptură se dovedeşte a fi mai puternică decât niciodată în ultimii săi ani din viaţă. când artistul realizează.

unde se găseşte şi astăzi. a spart cu o lovitură de ciocan braţul stâng al Mântuitorului. La ultima sculptură din serie. Carafa. dar neterminate". Galleria dell'Accademia by i . Leonardo). schiţate. Conform mărturiei lui Vasari. Aici se discuta revitalizarea Bisericii Catolice: Sadoleto. cardinalul Reginaldo Pole şi mulţi alţii. care a rămas mutilat. dar rămân neterminate. pe care acesta le difuzase în Italia. In perioada 1550-1555. Michelangelo se gândise la propriul său mormânt ca destinaţie a sculpturii. Acestea sunt cuvintele cu care statuia este descrisă în lista bunurilor sale. un lucru aproape de neimaginat! Grupul se află în inventarul reşedinţei sale romane (astăzi distrusă) din Macel de Corvi. operă păstrată astăzi la Muzeul Operei Domului din Florenţa. Numele operei Pietâ di Palestrina derivă de la numele localităţii în care se găsea opera atunci când a fost transferată la Galleria dell'Accademia din Florenţa. datorită artistului în timpul elaborării operei. mormânt pe care-1 dorea la Biserica Santa Maggiore din Roma (în schimb. Criticii sunt foarte rezervaţi în ceea ce priveşte autografia grupului statuar care datează de prin anul 1555. o doamnă cultă. nu-i aşa. care a fost proprietarul acesteia până la sfârşitul secolului al XVIlea). când moartea 1-a răpit. o Pieta di Palestrina (cca 1555). Tiberio Calcagni. alţii completând-o. ar fi fost Vittoria Colonna. Sculptura. lângă ruinele Forului Traian: „O altă statuie ce îl reprezintă pe Hristos şi o altă figură deasupra. toţi se aflau sub influenţa ideilor reformiste ale spaniolului Juan Valdes. atribuită lui Michelangelo sau unui grup de elevi ai săi. a pus braţul rupt la locul său şi a completat grupul statuar realizând complet figura Magdalenei. A lucra la optzeci de ani este. în cazul operei Pietâ Rondanini. Thiene. Opera a fost distrusă în mod voit de către sculptor. cu toate că. se strânge un grup de prieteni care faceau parte din mediile catolico-reformiste. Ulterior. afirmând că Michelangelo a schiţat doar statuia. artistul e înmormântat la Biserica Santa Croce din Florenţa. fiind nemulţumit. A renunţat însă la terminarea piciorului stâng al lui Hristos. In jurul nobilei doamne romane.146 A N H JUDECĂŢII D E APOI care facea conversaţii culte şi schimb de scrisori. într-o primă fază. morţii problema nefinalizării este fără niciun dubiu mai complexă. unde rămăşiţele pământeşti sunt transportate de către nepotul acestuia. Michelangelo a lucrat până în ajunul acelui 18 februarie 1564. Buonarroti asculptat aşa-zisa Pietă Bandini (după Francesco Bandini. aducând la cunoştinţă mesajul lui Erasmo şi al lui Luther. lipite. Aceasta corespunde unei opţiuni precise din punct de vedere stilistic şi expresiv. un elev al său. care. Operele Pieta sculptate de Michelangelo în ultimii săi ani se succed cu repeziciune. respectiv emoţionanta Pietâ Rondanini. Florenţa. Personajul acoperit cu glugă care-1 susţine pe Hristos a fost considerat un autoportret al lui Michelangelo.

Nu mai există acel întreg compact. acea armonie care se observă în opera Pietâ de la Vatican. by imKobra © . ale căror urme sunt evidente prin bucăţile braţului drept al lui Hristos. care au supravieţuit. ca şi cum ar fi un întreg. aşa cum depun mărturie numeroasele regrete şi modificările chiar drastice. într-o ultimă tentativă disperată de a-1 proteja pe fiul pe care Michelangelo 1-a sculptat ca parte a trupului mamei. cu al unei m a m e încearcă parcă să îl îmbrăţişeze. în gestul extrem al abandonării corpului lui Hristos mort. dar aveau. se găseşte astăzi la Castelul familiei Sforza din Milano şi-şi datorează numele locului din care provine. în schimb. calm. N u este însă de ajuns. In cea de-a doua versiune.147 operă incredibil de apropiată de gustul modern. proporţii mai „clasice". Palatul Rondanini din Roma. Forma şi dimensiunile braţului ne trimit cu gândul la o primă versiune. probabil. artistul dă frâu liber durerii şi disperării. Patosul din Pietă Rondanini gestul afectuos este mai dureros care deoarece este amestecat cu duioşia. exaltarea figurilor şi nefinalizarea acestora conferă grupului statuar o atmosferă dramatică şi o spiritualitate intensă. în care corpurile erau atât de slăbite. Buonarroti a lucrat în mai multe reprize. în evidentul efort al Fecioarei Maria de a-1 susţine. care poate data cu aproximaţie din 1552-1553. începută în anul 1554.

al sculpturii cu acelaşi nume realizate de Giovanni Bellini şi de Mantegna. Michelangelo adoptase un tip de iconografie tradiţională. în special cele gotice. probabil. împreună cu verticalitatea accentuată a grupului statuar. pe care probabil artistul le reinterpreta. cu corpul lui Hristos întins în poala mamei sale şi aproape lipit de Fecioara Maria. rămasă neterminată în casa din Roma a maestrului. Dacă în opera vaticană. In realizarea sculpturii Pietâ Rondanini există însă o componentă suplimentară: extrema slăbiciune a figurilor care. fiind susţinut cu un vizibil efort de Fecioara Maria. în 1564. Michelangelo. trimite cu gândul la modelele plastice medievale. Castelul familiei Sforza by imKobra © . în operele Pietâ. Pieta Rondanini. Modelul la care a apelat Michelangelo pentru realizarea acestei sculpturi este. lipsit de vlagă. realizate la maturitate. la moartea sa. sculptorul prezintă corpul mort al lui Hristos în poziţie verticală. cel veneţian.148 AND JUDECATH DE APOI O atenţie deosebită merită şi iconografia acestor statui realizate târziu. Miiano.

Buonarroti a lăsat în urmă multe compoziţii în versuri inspirate de Petrarca. consideraţii artistice şi estetice. Conform unuia dintre tratatele din secolul al XV-lea ale lui Pietro Bembo. pentru ca. în cele scrise la maturitate.149 POETUL MICHELANGELO Sentimentele. aşa cum reiese din poemele în care artistul se descrie lucrând la frescele Capelei Sixtine. în versurile sale se întâlnesc. într-o serie de compoziţii lirice şi în multe scrisori adresate familiei şi prietenilor. în sonetul care spune: Impovărat de ani şi de păcate plin. îmi simt memoria/într-o casetă. versurile maestrului devin din ce în ce mai neliniştite şi tensionate. afiecârui drum înşelător. nu e de-ajuns sâ mă doresti si să aspiri spre cer doar pentru că sufletul arfi. iubit de maestru. Mai mult decât atât. imagine ilustrată şi într-un autoportret schiţat pe marginea unei scrisori. Opera lirică a maestrului Michelangelo este marcată de asprime formală şi conceptuală. mâ rogprimeste-mi înaltul drum. Nu mai am forţele-mi de care am nevoie să schimb aceastâ viaţă. trăsăturile profunde şi gândurile maestrului Michelangelo şi-au găsit expresia. pe care o descria ca obositoare şi solitară. jarâ prezenţele tale divine si clare. uneori ştia să fie autoironic. un paviment bogat". cu o puternică tristeţe înrâdăcinată. care i-a servit drept muză pentru multe versuri cenzurate în anticele ediţii ale „Rimelor" lui Michelangelo. tânărul de o frumuseţe rară. nu ca prima datâ. vecină-mi este moartea care mâ vegheazâ si-n inimă nutresc venin. de-a lungul lungii sale vieţi. în comparaţie cu versurile poeţilor care-1 imitau pe Petrarca. în joc. poetul secolului al XIII-lea scria versuri după modelul poeziei lirice. obscuritate şi duritate. by i . care au dus la receptarea negativă a operei sale poetice de către criticii şi consumatorii de poezie ai vremii. Există multe versuri de dragoste. de exemplu./şi pensula deasupra feţei/îmi creează. iar pieptul de harpie. deseori. aşa cum o cereau uzanţele vremii. creat din nimic. sâ poatâfi mai sigură si mai vizibilă întoarcerea. printre care cele scrise pentru Tommaso Cavalieri. Fără a Pi un literat prin definiţie şi fară a avea intenţia de a-şi publica poeziile. privezi. dragostea. cu culorile care i se lipeau de ochi: „Cu faţa spre cer. Michelangelo să atingă momentele cele mai înălţătoare şi emoţionante ale liricii sale. Insă versurile lui Michelangelo nu sunt nici armonioase. Odată cu trecerea timpului. dezbrăcând sufletul de moarte. vestimentaţia sau soarta. nici plăcute auzului. ca. Dragul meu domn. referiri la propria sa meserie. Totuşi.

1 5 0 4 ) San Paolo ( 1 5 0 3 .1 5 0 4 ) Viena _ A k a d e m i e der bildenden Ku'nsre Fecioara cu Pruncul şi Sfântul Ioan (1495?) by imKobra © . Capela Maggiore Botezul lui Hristos (1488-1490) Dormitio Virginis (1488-1490) _ Florenţa .1 5 4 1 ) _ San Pietro Vatican Pietă ( 1 4 9 7 .Arhitectura Castel Sant'Angelo. cca 1550) Atks (1530-1534) Sclavul cu barbă (1530-1534) ScLivul care se trezeste (1530-1534) Tânirul (1530-1534) SanMatteo (1503-1504) _ Galeria Uffizi Familia Sacră cu Sfântul Ioan prunc sau Tondo Doni (1506-1507) _ Muzeul Operei Domului Pietă Bandini (1550-1555) _ Museo Nazionale del Bargello Bachus (1496-1497) Brutus (1538 circa) David-Apollo (1525-1530) Fecioara cu Pruncul si Sfântul Ioan prunc sau Tondo Pitti (1503-1506) _ Palazzo Vecchio Bătălia de la Cascina (1505-1506) Spiritul victoriei (cca 1532-1534) _ San Lorenzo Fecioara cu Pruncul sau Madonna Medici (1521-1534) Mormântul lui Giuliano de Medici: Giuliano de Medici (1526-1534) Sm (1526-1531) Noăpm (1526-1531) Mormântul lui Lorenzo de Medici: Lorenzo de' Medici (circa 1525) Zori de zi sau Aurora (1524-1527) Crepuscul (1524-1531) _ Santa Maria Novella.1 4 9 8 ) _ San Pietro in Vincoli Mormântul lui lulius al II-lea ( t e r m i n a t ă în 1545): Moise (1515 circa) _ Santa Maria sopra Minerva Hristos pe cruce ( 1 5 1 8 . Palatul Papal Crucifixul din San Pietro (1545-1560) Ninsoare în San Paolo pe strada Damasco ( 1 5 4 2 . Vatican Frescele cupolei ( 1 5 0 8 .Arhitectura Biblioteca laurenziana (1524-1560) Faţada bisericii San Lorenzo (desenatâ în 1518.Index topografîc Baden (Zîirich) _ Colecţie particulară Fecioara cu Pruncul (autor incert.1 5 0 4 ) San Pio ( 1 5 0 3 . 1510?) Basilea _ Colecţie particulară Sfăntul Ioan Evanghelistul (1490-1492?) Bologna _ Biserica San Domenico Inger îngenuncheat ţinând un candelabru (1494-1495) San Petronio (1494-1495) San Procolo (1494-1495) Bruges _ Notre-Dame Fecioara cu Pruncul sau Madonna di Bruges (1503-1504) Dublin _ National Gallery of Ireland Familia Sacră cu Sfântul loan (1490?) Florenţa Casa Buonarroti Crucifixul din lemn (1492-1493) Hercule (1525 circa) II dio Fiume (1524 circa) Bătălia Centaurilor (1491 -1492) Madonna della scala (1490-1492) Model din lemn pentru faţada bisericii San Lorenzo (cca 1519) _ Galleria dell'Accademia Dmid (1501-1504) Pietâ di Palestrina (autor necunoscut.1 5 1 2 ) Judecata de Apoi ( 1 5 3 7 .1 5 2 0 ) _ Roma . nerealizată) Sacristia nouă San Lorenzo (începută în 1521) Londra _ National Gallery Depunerea (1511?) Fecioara cu Pruncul Sfântul Ioan si patru îngeri sau Madonna din Manchester (1510?) _ Royal Academy Fecioara cu Pruncul şi Sfântul Ioan sau Madonna Taddei sau Tondo Taddei (1503 circa) Milano _ Castelul Sforza Pietă Rondanini (după 1552) New York _ Colecţie particulară Fecioara cu Prunculşi Sfântul loan prunc (1510?) Padova _ C o r o del D u o m o ( 1 5 5 2 .1 5 7 0 ) Paris _ Luvru Prigione: Sclav muribund sau Sclav adormit (1513) Prigione: Sclav rebel (1513) Roma _ Capela paulină.1 5 0 4 ) San Pietro ( 1 5 0 3 . Capela Sforza (1559) San Pietro in Vaticano (început în 1546) Scara Palatului senatorial (cca 1540) Siena _ Domul San Gregorio ( 1 5 0 3 . Capela lui Leon al X-lea (1514) Colle C a p i t o l i n o (desenat în 1538 sau în 1546) Porta Pia (1561) Santa Maria Maggiore.1 5 4 5 ) _ Capela Sixtină.

Casa părintească a lui Michelangelo din Caprese (Arezzo) Casa Buonarroti de la Florenţa dintr-o gravură antică ţm WZJf f P H H G W G ^ ^ '' ■ . dinSanta Croce. ^^53 T^J» tek 1 " W^Pi I 1 "S^l B»H^ i \ JmnM J r1 Mormântul lui Michelangelo. la Florenta by imKobra © . de Giorgio Vasari (1570).

La Roma moare Antonio Pollaiolo. Leonardo începe opera Cina cea de taină. 1498 1499 by imKobra © . II cunoaşte pe pictorul Francesco Granacci care-1 încurajează să picteze. la Florenţa. unde au lucrat Perugino şi Botticelli. Are loc Predica lui Girolamo Savonarola. Perugino se afla la Florenta. Magnificul.Cronologia EVENIMENTE ISTORICE Şl ARTISTICE 1475 VIAŢA LUI MICHELANGELO La 6 martie se naşte la Caprese (Arezzo). Leonardo este însărcinat cu realizarea operei Fecioara între stânci. Botticelli începe opera Nasterea Venerei (terminată în 1484). care scapă de atentat. iar Michelangelo este lăsat în grija unei doici la Settignano. 1482 1483 1484 1486 1488 Se aflâ la Florenţa în atelierul fraţilor Ghirlandaio. Este ales Papa Alexandru al VT-lea (Borgia). este judecat şi ars pe rug în Piazza della Signoria. Rafael se naşte la Urbino. Savonarola. al doilea fiu al primarului Ludovico di Leonardo di Buonarroti Simoni şi al Francescăi. pe data de 23 mai. unde va rămâne un an. Revoluţia familiei Pazzi impotriva domniei familiei de Medici. Bargello). Cristofor Columb descoperă America. fiica lui Neri di Miniato del Sera şi a lui Bonda Rucellai. In Domul din Florenţa este ucis Giuliano de Medici. proprietatea familiei de Medici. Moare Piero della Francesca. Madonna della scala şi Crucifixul din lemn pentru Bazilica florentină Santa Maria del Santo Spirito. Piero de Medici. Contractul cu cardinalul francez Jean Bilheres pentru opera Pietâ din Bazilica San Pietro din Vatican: se obligă să termine statuia într-un an. Carol al VIII-lea. Pleacă din Florenţa cu puţin timp înainte de intrarea lui Carol al VlII-lea: se stabileşte la Veneţia şi la Bologna. fratele lui Lorenzo Magnificul. aţâţată de Papa Sixtus al IV-lea. Este terminată decorarea Capelei Sixtine din Vatican. eşuează. abia desăvârşită. Este ales Papa Inocenţiu al VHI-lea (Giovanni Battista Cybo). 1489 La Florenţa moare Lorenzo de Medici. Părinţii se mută curând la Florenţa. In această perioadă apar primele opere: Lupta centaurilor. Se întoarce la Florenţa. revendică regatul din Napoli şi atacâ Florenţa. rege al Franţei. unde deschide un atelier. unde poate studia sculpturile antice şi moderne colectionate acolo. Se află la Roma. alungat. La Milano. La Florenţa este proclamată republica. Sandro Botticelli începe să picteze alegoria Primăvara (desăvârşită în 1482). 1492 1494 1495 1496 Sub presiunea lui AJexandru al VI-lea. Realizează opera Cupidon adormit (pierdută) şi opera Bachus beat (Florenţa. pentru o compensaţie de 450 de ducaţi. unde realizează câteva mici sculpturi (pierdute) pentru Lorenzo di Pierfrancesco de Medici. Moare la Veneţia sculptorul florentin Andrea Verrocchio. Incepe studiul gramaticii. unde realizează opera Inger ingenuncheat cu candelabru pentru Arca di san Domenico. 1478 1481 Ii moare mama. Frecventează Grădina San Marco. Leonardo începe opera Adoraţia magilor. La 6 august moare clientul operei Pietâ. Ghirlandaio şi atelierul său încep decorarea galeriei corului din biserica Santa Maria Novella (finalizată în 1490). este găzduit la Bologna de către familia Bentivoglio. oaspete al cardinalului Riario. Luca Signorelli pictează frescele din Capela San Brizio nel Duomo di Orvieto.

Spania îşi arogâ dominaţia regatului Napoli. Prin tratatul de la Blois. by imKobra © . La 12 august Florenţa îi încredinţează realizarea unui alt David în bronz pentru cardinalul Pierre de Rohan: opera va fi terminată de câtre Benedetto da Rovezzano. 1512 La 31 octombrie. fiul lui Alexandru al VI-lea. Se mută la Carrara pentru a alege personal blocurile de marmură. Fra Bartolomeo Câsătoria Sflntei Caterina. La 8 septembrie opera David este poziţionată în Piazza della Signoria. Sebastiano del P i o m b o se afla la Roma. fuge la Florenţa. Leonardo începe Bătălia de la Anghiari p e n t r u Salonul celor cinci sute din Palazzo della Signoria. la Florenţa. In luna martie Papa Iulius al II-lea îi încredinţeazâ realizarea propriului m o r m â n t . Familia Sforza este alungatâ din Milano. 1501 Piero Soderini este n u m i t magistrat pe viaţă al republicii Florentine. Rafael se m u t ă la Florenţa. cu Iulius al II-lea: i se încredinţează realizarea unui m o n u m e n t din bronz reprezentându-1 pe Papă. a operei Sacra Familie (Tondo Doni). 1505 Iulius al II-lea recucereşte Bologna. încă neterminată. 1506 1507 Liga Sfântă: împotriva Veneţiei se aliniază Iulius al II-lea. primeşte comanda pentru 15 sculpturi pentru Altarul Bisericii Piccolomini nel d u o m o di Siena. La 21 februarie se inaugurează. Intoarcerea familiei de Medici la Florenţa. statul republican florentin îi încredinţează realizarea sculpturii David. la 5 iunie. Probabil realizarea. la Bologna. Opera di Santa Maria del Fiore îi încredinţează c o m a n d a a 12 statui de apostoli p e n t r u interiorul domului: doar Matei va fi schiţat. 1500 Incepe pictarea mesei Altarului din Biserica SantAgostino la Roma: identificată probabil cu Inmormântarea lui Hristos (Londra. în Montorio. In aprilie se află la Roma şi la 10 mai începe să picteze în frescă c u p o la Capelei Sixtine. autografia operei este discutabilă. din Bazilica San Pietro din Vatican. la Vatican. 1508 înfrângerea Veneţiei. Botticelli pictează Nativitatea mistică. In u r m a conflictelor cu Papa. Prăbuşirea statului creat în Italia centrală de către Cezar Borgia. Beccafumi pictează Tripticul Trinităţii iar. 1502 Moartea fulgerătoare a Papei Alexandru al VI-lea este urmată de scurta d o m n i e a Papei Pius al III-Iea (Piccolomini) şi alegerea Papei Iulius al Il-lea (della Rovere). La Siena. Alexandre Moscrou îi plăteşte 50 de ducaţi pentru opera Madonna din Bruges. Realizează operele Tondo Taddei şi Tondo Pitti. Leonardo se întoarce la Florenţa. Soderini îi încredinţează realizarea sculpturii Hercule. 1503 1504 Bramante începe opera Micul T e m p l u al Sfântului Petru. Bramante începe construcţia noii Bazilici San Pietro. Andrea del Sarto începe Povestea Fecioarei în Mănâstirea Bunei Vestiri. Rafael realizează pictura în ulei Depunerea. u n d e începe decorarea Camerelor (apartamentul de la Vatican al lui Iulius al II-lea). deasupra portalului bisericii San Petronio. ajunge în Italia. National Gallery). Intors la Florenţa. m o n u m e n t u l lui Iulius al II-lea. la Bologna. dar realizată în San Pietro in Vincoli. La Roma se descoperă sculptura reprezentându-1 pe Laocoon. 1509 1511 La 14 şi 15 august Iulius al II-lea vizitează Cupola Capelei Sixtine. Se constituie Liga Sfântă împotriva Franţei.153 Ludovic al Xll-lea. Primele opere de Rafael la Cittâ di Castello. la Florenţa. legate de m o r m â n t . La 21 noiembrie se împacă. cupola Capelei Sixtine este dezvelită: frescele cupolei fuseseră terminate cu douăzeci de zile în urmă. rege al Franţei. B r a m a n t e se află la R o m a . Leonardo pleacă la Milano. La 14 decembrie comerciantul flamand de ţesături. p e n t r u Agnolo Doni. Ludovic al Xll-lea şi Ferdinand Catolicul. Maximilian de Habsburg. La 16 august. Rafael se află la Roma. Soderini îi c o m a n d ă Bătălia de la Cascina pentru Salonul celor cinci sute din Palazzo della Signoria. Termină opera Madonna din Bruges. Baldassarre Peruzzi proiectează Villa Farnesina pentru Agostino Chigi.

împărat şi rege al Italiei. La Parma Correggio pictează C a m e r a della Badessa (Mănăstirea San Paolo). C l e m e n t al Vll-lea (Giuliano de'Medici) devine Papă. In Germania M a r t i n Luther începe „Reforma protestantă". cu Crepusculul şi Zori de zi (Aurora). 1 S?7 1 S30 1 S31 by imKobra © . Ii este încredinţată lucrarea Invierea lui Hristos pentru Santa Maria sopra Minerva la Roma. care promite întoarcerea familiei de Medici la Florenţa. Leonardo se află la Roma. Realizează desenul Noli me tangere (tablou realizat de Pontormo). Alessandro de Medici revine la Florenta. La Vatican. Galleria dell'Accademia). Giulio R o m a n o se află la Mantova în serviciul lui Federico Gonzaga. Carol al V-lea de H a b s b u r g devine împăratul Imperiului R o m a n Sacru. în aprilie se întoarce la Florenţa. Lucrează la Biblioteca Laurenţiană şi la Sacristia nouă Odată înirântă Republica. Mercenarii imperiali jefuiesc Roma: Jacopo Sansovino şi Pietro Aretino fug la Veneţia. 1514 1515 1516 Un nou contract pentru m o r m â n t u l lui Iulius al Il-lea. Machiavelli scrie „Principele". Pe desenul său se realizează proiectul capelei Pontificale din Castelul Sant'Angelo. Pontormo pictează Deposizione di santa Felicita. La Florenţa. Lucrează la Mormintele familiei de Medici. Liga Sfantă (Franţa. P o n t o r m o începe frescele din Santa Felicita. . Lucrează la proiectul pentru faţada bisericii San Lorenzo la Florenţa. începe să lucreze pentru Sacristia nouă. La Bologna. 1522 1523 1S24 începe lucrările pentru Biblioteca Laurenţiană din Florenţa şi pentru Mormântul lui Lorenzo de Medici. cj. Sebastiano del Piombo realizează opera Deposizione dell'Ermitage. M o a r e L e o n a r d o la Amboise. la tron i se succede Giovanni de Medici (fiul lui Lorenzo Magnificul). Moare Bramante. duce de Nemours. P o n t o r m o începe frescele din Vila familiei de Medici din Poggio a C a i a n o . Carol al V-lea de Habsburg este regele Spaniei. D u p ă moartea lui Leon al X-lea. duce de Urbino. semnează cu moştenitorii un contract nou pentru realizarea m o r m â n t u l u i său: realizează Moise si doi Sclavi (astăzi la Luvru). destinată să conţină şase Morminte ale familiei de Medici. Francisc I. Ludovico Ariosto termină opera Orlandofiirios. P o n t o r m o pictează Storie della Passione (Certosa del Galluzzo). din ordinul lui Leon al X-lea. Giulio R o m a n o pictează Sala di Costantino şi Pcrin del Vaga . 1513 D u p ă moartea lui Iulius al Il-lea.Sala dei Pontefici. Tot la M a n t o v a încep lucrările pentru Palazzo Te. D u p ă moartea lui Adriano al Vl-lea. regele Franţei. în august. devine Papă Adriano al VI-lea din Utrecht. Florenţa. este învins la Pavia de Carol al V-lea. Dieta din W o r m s interzice luteranismul. Rafael moare la Roma. Papalitatea. Lucreazâ la Giganţi. Pictează Leda si verisorul (distrus) pentru ducele de Ferrara. cu sculpturile Noaptea şi Aurora. Rafael lucrează la cartoanele pentru tapiseriile Capelei Sixtine. Rafael şi Atelierul său lucrează la Loggia della Psiche (Farnesina) şi la Lojele Vaticane. Lucrările pentru Sacristia nouă sunt întrerupte după alungarea familiei de Medici din Florenţa.154 D u p ă moartea lui Iulius al II-lea. 1 S70 Papa renunţă la faţada bisericii San Lorenzo şi reduce totul la două Morminte. C l e m e n t al VII-Iea îl încoronează pe Carol al V-Iea. 1517 15J9 La comanda lui Leon al X-lea. Milano) împotriva lui Carol al V-lea. u n d e va rămâne până în 1534. Parmigianino se află la Roma. începe Giganţii (Florenţa. Rafael devine Arhitect în Fabrica din San Pietro: pictează Sibilele (Capela Chigi a Santa Maria della Pace) şi decorează Camera Incendiului din Borgo. 1525 1 S?r începe Mormântul lui Giuliano de Medici. sub numele de Leon al X-lea. Invierea lui Hristos este aşezată în Santa Maria sopra Minerva la Roma. Leonardo pleacă în Franţa. Mor Ferdinand Catolicul. Andrea del Sarto începe Storie del Battista nel Chiostro dello Scalzo. Francisc I devine regele Franţei: învingând la M a r i g n a n o cucereşte Milano. Luther este excomunicat (Bolla Exurge Domine).

Reforma lui Calvin de la Geneva. în scopul realizării operei Judecata de Apoi. Tiziano se află la Roma. începe proiectarea cupolei. început în 1539. Accademia del disegno. Incepe Crucifixul di San Pietro (Capela Paulină). Vasari pictează Sala dei Cento Giorni (Palazzo della Cancelleria). Pietro Aretino publică „Raţionamentele. Vatican. Pacea de la Augusta: Carol al V-lea abdică. în casa sa de lângă Forul lui Traian. Moare cardinalul „reformaror" Contarini. Desenează pentru Caterina de Medici un monument al lui Henric al II-lea al Franţei. La Roma se instituire Biroul Srânt. Termină Palazzo Farnese. în serviciul lui Francisc I. Proiectează mormântul lui Giangiacomo dei Medici di Marignano. Contractul pentru Deposizione (Trinitâ dei Monti) lui Daniele da Volterra. Incepe Judecata de Apoi pe peretele din Capela Sixtinâ. Realizează desenele pentru Porta Pia. După moartea lui Paul al Ill-lea. Moare Marrin Lurher. La 18 februarie. Moare Iulius al Ill-lea: îi succede Paul al IV-lea (Giovan Pietro Carafa). 1559 1560 La 31 ianuarie este fondată. Henric al II-lea. urmează Paul al III-lea (Alessandro Farnese). moare la Roma. este ales Papă Iulius al Ill-lea. ameninţat de armata spaniolă şi pleacă la Spoleto." Salviati şi Jacopino del Conte lucrează la Oratoriul lui San Giovanni Decollato. la Roma şi începe opera Pietâ Bandini. Termină frescele din Capela paulină. aliat al pricipilor protestanţi intră în război cu Carol al V-lea. probabil. Este numit „responsabil" al Academiei de desen din Florenţa. Incepe. Este numit arhitect al Fabricii din San Pietro în Vatican. lăsând incompletă opera Pietă Rondanini. Sunt aşezate statuile la Mormântul lui Iulius al II-lea. Incepe opera Pietâ Rondanini.t. . în domul din Milano. Termină bustul lui Brutus. unchiul lui Carlo Borromeo. Carol al V-lea învinge Liga principilor protestanţi. 1534 Termină opera Genio della Vittoria. începe frescele din Capela Paulină. opera Pietâ Rondanini. împreună cu Cosimo I de Medici. primeşte sarcina de a acoperi părţile intime ale personajelor din Judecata de Apoi. Tintoretto pictează Ultima Cinâ. Trimire la Florenţa proiectul scării penrru Biblioteca Laurenţiană. Ignazio di Loyola fondează Compania lui Iisus. 1536 1538 Are sarcina de a se ocupa de sistematizarea statuii ecvestre a lui Marc Aureliu pe Campidoglio. 1542 Ultimul contract pentru Mormântul lui Iulius al II-lea.155 Moare Clement al VII-lea. la Florenţa. Benvenuto Cellini lucrează în Franţa.facătorul de pantaloni). Abandonează Roma. pentru cardinalul 1540 Ridolfi. Moare Antonio da Sangallo il Giovane. considetate obscene de către Congregaţia Consiliului din Trento. Pleacă din Florenţa la Roma. Termină opera Folgorazione di san Paolo (Capela Paulină). 1563 1564 by imKobra © . Este convocat Consiliul din Trento: începe Contrareforma catolică. supranumit „il Braghettone" (n. Prima ediţia a operei Vieţile de Giorgio Vasari. 1556 Moare Paul al IV-lea: îi succede Pius al IV-lea. moare Giulio Romano. 1545 1546 1547 1550 1552 1553 Lucrează la Pietă Bandini (domul din Florenţa). Se termină scara de la Campidoglio. prietena şi confidenta sa. 1555 P a u ' a ' IV-lea îl desemnează drept arhirect-şef în Fabrica din San Pietto. La Mantova. Se încheie Armistiţiul din Trento. Moare Vittoria Colonna. termină Judecata de Apoi. 1541 La 31 octombrie. Henric al Il-lea este regele Franţei. Daniele da Volterra.

Buonamico. 134. 20. 17. 146 Capela Paulină.139-140. 86 D Daniele da Volterra. 143. 112. 7. Charles. 72 Bătălia de la Cascina. 15. 88. 99 Leonardo. 105. 34. 7 Buonsignori. 125. 14 Separarea luminii de întuneric (Capela Sixtină). 94. 102. 20. 8. 31. 9 Ziua. 62 E Entuziasmul lui. 26. 136 Biblioteca laurenziana. 25. 18 Copia unei figuri a operei "Tributul" de Masaccio. 140 Copia operei Ascensiunea lui san Giovanni evangelistul de Giotto. Domenico. 45 Fra Diamante. 86. rege al Franţei. 45 Benivieni. 137. 58 David. familia. 49. al XV-lea). 20. 108 B Baccio da Montelupo. 112. Francesco. 92. 7. 19. 144 Erasmo da Rotterdam. 61. Luca. 52.Zori de zi. atelierul fraţilor. 13 Ghirlandaio. 46 H Hristos judecător (Judecata de Apoi). 28. 79. 125. 52. 74. 54. 146 Bartolomeo della Gatta. 38. 34. 46. 28. Donato di Niccolo di Betto Bardi supranumit. 46 Ficino Marsilio. 50. 148 Bembo. Benozzo.134. 45 Bentivoglio. 38. 44 De Fabris. 31. 21. Stefano. 12. 17. 77. 88. Tommaso. atelierul lui. 144 Fra Bartolomeo. 80. 45. 129130. 58. Charles d\ 73 Ammannati. 112. 118.137 Dante (Dante Alighieri). 104. 134 Amboise. 89. 18 Giovanni da Gavine. 86 David şi Goliat (Capela Sixtină). 134 Della Porta. Cennino. Pavel (Capela Paulină). 113. 149 Benedetto da Maiano. 86 Donatello. 98 Bertoldo di Giovanni. 79. 102. 14. William. 118 Bellini. 28 Biagio da Cesena. 58. familia. 20 Bruto. 136 Artist necunoscut florentin (sfârşitul sec. 47.139 Giulio Romano supranumit Giulio Pippi . 20. Alessandro. 126. 36 Isaia. 20 Bramante. 146 F Farnese. 87 Bătălia de la Anghiari. 87 Francesco da Urbino. 139. Giuliano. 97. 34 Costantin. 56. 126. 74 Giovanni di Bicci. 44. 66.. Michelangelo Merisi supranumit. 21 Albertinelli. 112 Carafa Gian Pietro. Bartolomeo. 101. 34. 84-85 Cesi. 122 Brunelleschi. 22 C Calcagni. 78 Potopul universal (II) (Capela sixtină). 94. 139 Giulio II (Papa Iulius al IIlea). 97 Crearea Evei (Capela Sixtină). 60. Lorenzo. 94 Filelfo. 142 Clovio. Francesco. 94 by imKobra © . 149 Capelele familiei de Medici. 140 Capela sixtină. 132. 73 Bătălia centaurilor. familia. 86 Crearea lui Adam (Capela Sixtină). 98. 137 Ferdinand al Il-lea de Aragon. 143 Crearea astrelor (Capela Sixtină). 35. 14. 52. 9. 82. Benvenuto. supranumit il Braghettone. Agnolo. 86 Egidio da Viterbo. 145 Condivi. 40. Pietro. 39.15 Fecioara (Judecata de Apoi). 28. 84. 18. 83. 8 Buonarroto. 78 Cinci studii de arta sculpturii. Rodrigo. 108 Invierea lui Hristos 145 Crucificarea lui Perru (Capela Paulină). supranumit Donato di Pascuccio di Antonio. 40. Sacrificul lui Noe) Capela Sixtină). vezi Alexandru al VI-lea Botticelli. 77.Index analitic A Agostino di Duccio. 45. 39 Della Rovere. 86 David în bronz. 7. 139. 128. 33. Domenico. 144 Bregno. Domenico del. 73. 20. 25 Benivieni. 149 Cellini. împărat Sacru Romano Impero. 23 Benedetto da Maiano. 16. 122 Gondi. Leon Battista. Eugene. Poggio. 44 Convertirea Sf. 23. 95. 77-78 Della Valle. 46 Atlante. 15. 76 Crepusculul. 14 Bachus. 106. vezi Paolo al IV-lea Carlo V. 102. 34 Galli. 86 Dioskurides. 33. 23. 140 Crucifix policrom. Francesco. Ascanio. 113 Burckardt. 30. 128 Carlo al VHI-lea. 16. 86. 125. 142 Aretino. 18. Jacopo. 34 Bronzino. 36 Gozzoli. 20 Fontana. 15. 144 Della Robbia. 14 . 61. 40 Blake. 33. 128. Jean. Tiberio. 28. 133. 28-29. 78 De Tolnay. 14 Buonarroti. 64. sau Cupidon). 72. 119. 129. Filippo. 40. 1 3 Gonzaga. 77. 12. Francesco. 130 Bugiardini. 134. 129 Colonna. 36. Jacques-Louis. 87. vezi Sisto al IV-lea Della Rovere Papa Iulius al Il-lea. 13 Granacci. Andrea. Elena. Domenico. 89. 108-109. 86 Isabella d'Este Gonzaga. 17 Alexandru al VI-lea (Borgia). Francesco. 106 Judith si Holofern (Capela Sixtină). 125. 23 Cupidon adormit. 78. 95 Judecata de Apoi. 130 I Ignudi. 129. 64. 12. 33 Bandini. 13. 129. 102 Bilheres de Lagraulas. Emilio. Pietro. Girolamo. 94 Bracciolini. 18 Clement al Vll-lea. 77. 7 G Galli. 123 Gherardo di Giovanni. 128. familia. 106 Doni. 46 Cavalieri. 122 Buffalmacco. 18 Bust masculin din profil. 56. 106. 86. Jacob. 146 Lodovico di Leonardo Buonarroti Simoni. 22. 138. vezi opera Prigione supranumit Atlante Aurora . 119. familia. 17 Buontalenti. 111. 44. Mariotto. David. 64. 78 Faun. 77 Amadori. 99. supranumit Agnolo di Cosimo Tori . 90. 45 Della Robbia. 57. 87. 125. 87. 24 Copilul arcaş (sau Apollo. 23. 78 Genio della Vittoria. 126. 108 Giotto. Alessandro Filipepi. 54. 136. 23. 98. 130. 18. Giulio. 134 Bonacossi. 89. 45 Borgia. 56 Delacroix. Andrea. Bernardo. familia. Vittoria. 144 Bruni. 79 Baldassarre del Milanese. 46 Ghiberti. familia. 42. 8. 52 Alaric I. vezi Paul al Ill-Iea Farnese. 125 Alberti. 72 Beccafumi. 66 Cennini. 17. 18. 64. familia. 102. Giovanni.' 94 Ghirlandaio. 113 Caravaggio. 49. Leonardo. 34. 36 Cupola din San Pietro. 125. Giacomo. rege de Napoli. 8. 79. supranumit Sandro.

supranumit Agnolo Ambrogini. 26 Madonna di Manchester. 52 Lorenzo di Credi. 58 Maestru apropiat al lui Bertoldo şi Michelangelo.148 Pinturicchio. 89 Proiectul scenei "Judith şi Holofern". 1 1 5 Sclavul care se trezeşte. Giovanni. 8. supranumit Bernardino di Betto 34 Pisano. 144 Sclavii . 101. 87 Pietâ vaticană. Pieter Paul.28 Pollaiolo. 12. supranumit Francesco Mazzola 122 Pazzi. 86 Sadoleto. 132 Studiu pentru "Judecata de Apoi" (Florenţa. Giovanni Angelo. 108. 126. 10. opera. 23. 34. 140 Pico della Mirandola. 105. 147. Niccolo. 86 Sforza. 1 0. 11. 61. Bastiano supranumit Aristotel. 23. 108 Piero de Medici (fiul lui Cosimo I). 30 Pollaiolo. 29. 118 Inălţarea Iui Hristos. Jacopo Carucci. 101. 58 N Francesca di ser Miniato del Sera (Buonarroti). 13 Sclavii (Paris. Capelele medicee). Jacopo. 146. 75 Madonna della scala. 102. 52. 144 Madonna cu Pruncul. (fratele lui Lorenzo Magnificul). 139. 112. Girolamo. 129 Petrarca. 14. 15. 46. 104. 58 Rosselli. 34. 106. 25 R Rafael da Montelupo. supranumit Paolo di Dono . 108. 42 Nud din spate şi alte schiţe. 86 Inmormântarea lui Hristos. 18 Sangallo. 104 Giulio de'. 17. supranumit Piero Vannucci. 40. Pier. Andrea di Cione supranumit 52 P Palatul Nou (Roma). 21 Rustici.86. 7 Noaptea. Luvru). 13 Strozzi (Doni). 86 Inger care ţine ghirlanda. Martin. 13. 112 Salutati. 134 Studiu pentru "Judecata de Apoi" (Florenţa. 9. 18 Paul al Ill-lea (Alessandro Farnese). 44 Marc Aureli. 29 101. familia. 15. 12. 146 M Maderno. 105. 101. Jean-Paul. 79 Mouscron. 25. 120. 52 San Giovannino. 95 Pseudonimul-Dionigi l'Areopagita.119. 14. 101 Bartolomeo). 113 Nud de femeie in genunchi. 12. 45 Piermatteo d'Amelia. 87 Rossellino. 113. 87. 87 Piero de Medici (fiul lui Lorenzo Magnificul). Coluccio.157 L Landino. 41. 87 Soderini. 142. 23. 49 Soggi. 70 o Orcagna. 86 Perin del Vaga. familia. 23 Pontormo. 106. Cosimo. 52 Rosso Fiorentino. 74 Sibile. 17. 20. 28. 122 Perugino. 18 Mantegna. 23. 64. 12. 75. 109 Fecioara cu Copilul sau Madonna de Medici (Florenţa. Giovanni. 29. 86 Strozzi. Păcatul originar (Capela Sixtină). 106. 77. 112 Schiţa unui „David" cu praştie. 140. Antonio da. Giovanni Francesco. 119. 45. 45. 146 Polidoro da Caravaggio. Francesco. 20. Piero del. Filippino. 54. (Giovanni Angelo de Medici). 23 Sansovino. 136. Tommaso di ser Giovanni di Mone Cassai supranumit. vezi Papa Leon al X-lea Giuliano de'. vezi Pius al IV-lea Giovanni de' (fiul lui Lorenzo il Magnifico). Andrea. 46. 15 Manetti. 143 Palatul Senatorial (Roma). 64. 17. 9 Separarea de ape (Capela Sixtină). Jacopo. 36 Rohan. 146 Paolo Uccello. Musee Bonnat). 102 Montorsoli. Raffaele. Bernardo. 78 Savonarola. 117 Sclavii. 50 Schongauer. Casa Buonarroti). Martin. vezi Clement al Vll-lea 128 Lorenzino de'. Luca. 144 Sangallo. 24 Medici. 9. supranumit Pietro Bonaccorsi. 120 1194 Porta Pia. 118. 60 Şarpele de bronz (Capela Sixtină). 94. Paul al IV-lea (Gian Pietro Carafa).Tânărul. 28. 106. 142. 108 Madonna cu Pruncul şi Sfânta Anna (Oxford). 86. 74. 11. 149 Piata edificiului Campidoglio. 73. 72. vezi Tondo Doni Sacrificiul lui Noe (Capela Sixtină). 16. 8. 122 Rubens. 139. 56. 128 Lorenzo Magnificul 8. 106 Giovanni Angelo de'. 39. 36. 23 Sassetti. 101. 11. Reginaldo. 108 Rafael Sanzio. familia. 108. 143 Masaccio. 17. 24. 42. 143. 13.17. familia. 30 Rucellai. 12 Sassi. 75. 118. 126. 113 Giovanni de Medici (fiul lui Cosimo I). 106. duce de Nemours (fiul lui Lorenzo Magnificul). 78. 10. 145 Riar'io.l 14 Sclavii . 66. 36 Michelozzo (Michelozzo Michelozzi di 1 1. 36. 146 Sacristia nouă. 45. 142. 122 Poliziano. Parmigianino. 106. 18. 125 Lippi. Andrea. 146 Pietâ Rondanini. 58 Sansovino. 12. Medici di Popolano (sau Popolani). 14. 10. 89 Signorelli. 92. 12. 35. Giuliano da. 116 Sclavul barbă. 28 Pius al IV-lea. 17 Luther. 21. 148 Marat. 82 Model de lemn penttu faţada bisericii San Lorenzo (Florenţa). Giannozzo. 146 Pietâ di Palestrina. 14 Străbunii lui Hristos (Capela Sixtină. 33. 112 Alexandru de Medici. 145. Francesco. 108 Mose (Mormântul lui Iulius al Il-lea). 108 Giuliano al Il-lea de'. 133. 56. Luigi. 60 Studiu pentru "Judecata de Apoi" (Bayonne. 36. Cabinetul by imKobra © . Pierre de. 64 San Matteo.20. Niccolo. 12 Leonardo da Vinci. 45. 20 Pole. Antonio del. 102. 128 Cosimo I il Vecchio 16. Lorenzo di Pierfrancesco (Lorenzo al Il-lea) duce de Urbino. 56. 12. 147 Pietâ Bandini. 12 Pedepsirea lui Aman. familia. Maddalena. Carlo. 40. 118 Leon al X-lea Papa (Giovanni de' Medici). 112 Profeţii. 33. Matteo. 105. familia. 144 Platon. 14. 14 S Familia Sacră cu san Giovannino.Atlas. 143 Palmieri. familia. 101. 94 Savonarola. 101. Antonio. 21. 48 Pulci. 108 Medici di Popolano (o Popolani). 47. Cristoforo. 23. 45 Scala. 73 Sangallo. 46. 128.

58. 146 Mormântul lui Giuliano de Medici.137 Verino. 108 Tondo Doni (Familia Sacră). duce de Urbino. 34. 138 Fecioara (Judecata de Apoi). 112. 60. 132. Marcello. 54. 61. 130 . Benedetto. Gaetano. Lorenzo. 16. Ugolino. 20 Van der Weyden. 70. 72 Studiu pentru "Sibilla eritrea". 106. 133. 58. Verrocchio. 108. 79. 23. 10. 98 Z Zuccari. Lucrezia. 40. 122. 45 Verrocchio. 99 Van Heemskerck. 80. 31. 18. duce de Nemours. 17. 64. 101. 92 Studiu nudului deasupra "Sibilei persica". 65. 10 Torrigiano. 130 Van Gogh. 112. 66 Virgilio (Publio Virgilio Marone). Giorgio. Rogier. 104. 134 Studiu pentru "Bătălia de la Cascina". 12. 92 Thiene. 61 Tondo Taddei. 146. 68 Tondo Pitti. Juan. 79 Varchi. 23. 14 Valdes. Giovanni. 18 W Wittkower. 33. Vincent. 13 Tornabuoni. 105. 118 Venusti. 24. 139 Mormântul lui Lorenzo de Medici.158 desenelor şi gravurilor). 146 Valla. 58. Rudolf. Federico. 66. 108 Mormântul lui Iulius al IIlea. familia. 49. 60 Tornaboni. Pietro. 72. Maarten. atelierul lui. 134. 106. Marco. supranumit Andrea di Francesco di Cione il. 94 Villani. 48 Vasari. 12. 17 Vigerio. 78.

Maestri si colegi ai tânărului Michelangelo. Bussagli. sculptori si arhitecţi . Tânărul Michelangelo. Geniul Sculptorului in Opera lui Michelangelo. editată de P. extinse din nou. Vieţile celor mai celebri pictori. Florenţa -Milano 1999. 6 (doar a Vieţilor). Hirst-J. Vasari. cele scrise de Giorgio Vasari (1550. Un support fundamental pentru cronologia michelangeliană este contribuţia (Cronologia explicatâ) de K. sculptori si arhitecţi in versiunile din 1550 si 1568. IVII. Nardini. R. Milano 1964. Michelangelo. Montreal 1992. astfel. Torino 1968. Weil-Garris Brandt con C. Firenze 1987. MilanoNapoli 1962. vol. Italiană. 1878-1881. Florenţa Fotografii: Vasari. Florenţa 1966-1987. Vasari. Florenţa 1998. Ackerman. N. Realizare si Semnificaţie. editată de R. Sisi. din care. Roma Arhiva fotografică: Fabbrica di San Pietro by imKobra © . Cinisello Balsamo (Milano) 1992. Dintre monografii este de ajuns să cităm Ch.Bibliograne Surse şi monografii: sunt fundamentale biografiile lui Michelangelo scrise de literaţi contemporani. Barocchi. Elam. von Einem. Condivi. Bettarini şi P. Firenze 1985. 1568) şi Ascanio Condivi (1553). Baldini în catalogul mostrei Tinereţea lui Michelangelo. editată de P. Florenţa 2000.. editată de G. Vasari. G. D. J. H. editată de P. Michelangelo achitect. Michelangelo. Barocchi. Se semnalează. Michelangelo. Viaţa lui Michelangelo Buonarroti. în Operele lui Giorgio Vasari. in particular. G. M. Florenţa 1568. editată de G. vol. următoarele: Michelangelo si maestrii secolului alXIV-lea. Idei despre artâ. A. Acidini Luchinat. Dunkerton. Michelangelo si arta clasică. J.. Tinereţea lui Michelangelo. Modena 1994). Biografia unui geniu. Dintre textele care dezvăluie: B. Nencioni. ed. Arhitectura lui Michelangelo. Berlin 1973. Draper. Grădina San Marco. editată de K. opere ale căror următoare ediţii se recomandă: G. Viaţa lui Michelangelo in versiunile din 1550 si 1568. de Tolnay. 9. Cataloage de mostre: câteva mostre au oferit ocazia de a reciti şi aprofunda câteva aspecte importante din biografia lui Michelangelo. editată de C. vol. Roma Humberto Nicoletti Serra. REFERINŢE FOTOGRAFICE Fotografii: Muzeul Vatican Arhiva Giunti Arhiva Giunti/Rabatti-Domingie. Barocchi. printre care formarea sa ca artist şi prima sa activitate. Florenţa 1550 şi 1568. M. editată de G. Viaţa celor mai celebri pictori. Florenţa 1999. Weil-Garris Brandt şi N. Michelangelo. Florenţa 1999. Zevi. Penny. Farinella. Florenţa 1878-1885. 1945-1960. Hirst şi C. Clements. Roma 1553. Portoghesi şi B. Agosti şi V. cu eseuri de M. 5. Torino 1964. Londra 1994 (ed. Michelangelo. Milanesi.

holding .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful