LIMBA ROMÂNĂ

( ORA DE GRAMATICĂ )

CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea de faţă s-a născut dintr-o experienţă didactică de peste 20 de ani, din dorinţa de a oferi celor interesaţi de limba română o serie de exerciţii de testare şi verificare a unor cunoştinţe din acest domeniu, ea se doreşte o sursă de informare pentru cititorul dornic de a cunoaşte şi de a pătrunde tainele limbii române. Culegerea noastră cuprinde o serie de exerciţii din fonetică, morfologie, sintaxă, lexic şi se adresează, în primul rând, absolvenţilor clasei a VIII-a, care se pregătesc pentru examenul de admitere în liceu, dar şi altor categorii de cititori, elevi din licee cu profil pedagogic şi filologic, viitori studenţi… Chiar dacă lucrarea noastră nu este o descriere teoretică a faptelor de limbă, avem convingerea că ea va reprezenta un mijloc de informare aprofundată şi sistematizată a cunoştinţelor de gramatică. Recomandăm cu căldură acest volum celor care doresc să-şi însuşească corect normele gramaticale şi exprimarea corectă în limba română, dorind să asimileze noi şi noi cunoştinţe. Sperăm că el va fi un sprijin pentru toţi cei care simt, scriu şi vorbesc limba română. La baza elaborării acestei lucrări au stat 30 dintre “Cugetările” lui Nicolae Iorga precum şi numeroase alte exemple “culese” din comunicarea orală şi scrisă, lucrarea fiind structurată în două părţi. În prima parte sunt cuprinse 30 de fişe de lucru (fiecare cu câte 15 subpuncte pentru rezolvare, care se constituie într-o gamă largă de exerciţii de analiză, de recunoaştere şi de creaţie), iar partea a doua a lucrării cuprinde rezolvarea fişelor. Mulţumim anticipat şi aşteptăm cu interes şi recunoştinţă alte sugestii şi observaţii pertinente din partea acelora care vor avea bunăvoinţa să le formuleze. Mulţumim Doamnei profesor universitar doctor Maria Vulişici Alexandrescu care a citit în manuscris cele 30 de fişe şi care a făcut utile şi competente observaţii.

Oradea Iunie 2002

Autorul

ABREVIERI abs. Ac. acc. act. adj. adv. afirmat. apoz. aprop. arh. art. ATR atr. atr. adj. atr. adv. atr. pron. atr. subst. atr. verb. card. c. ag. C Ag c.c.cumul. c.c.cz. CCumul. c. dir. CD c.c.de exc. CExc. c. ind. CI c.c.instr. CInstr - absolut - acuzativ - accentuat - accentuat - adjectiv - adverb - afirmativ - apoziţie - (de) apropiere - arhaism - articol, articulat - atributivă - atribut - atribut adjectival - atribut adverbial - atribut pronominal - atribut substantival - atribut verbal - cardinal - complement de agent - propoziţie sobordonată completivă de agent - complement circumstanţial cumulativ - complement circumstanţial de cauză - propoziţie subordonată circumstanţială cumulativă - complement direct - propoziţie subordonată completivă directă - complement circumstanţial de excepţie - propoziţie subordonată circumstanţială de excepţie - complement indirect - propoziţie subordonată completivă indirectă - complement circumstanţial instrumental - propoziţie subordonată circumstanţială instrumentală

complement circumstanţial sociativ .c. scop c.demonstrativ .propoziţie subordonată circumstanţială opoziţională . . Csociat c.comparativ .timp CT CZ D defect. opoz. contrag.complement circumstanţial de timp .complement circumstanţial de relaţie . comp.contragere .c. CRel CSV c. dem.propoziţie subordonată circumstanţială condiţională .c.de rel.complement circumstanţial opoziţional .complement circumstanţial de mod .loc CL c.conjugare .(de) depărtare .conces.complement circumstanţial condiţional . COpoz. depărt. c.c. c.cond. com. c.propoziţie subordonată circumstanţială temporală .c.comun .c. conj.propoziţie subordonată circumstanţială de loc .propoziţie subordonată circumstanţială concesivă .condiţional – optativ .Dicţionar explicativ al limbii române .c.propoziţie subordonată circumstanţială de mod (modală) . conjug.propoziţie subordonată circumstanţială de cauză .c.complement circumstanţial de scop . conjunct.consec. dem.propoziţie subordonată circumstanţială de relaţie .complement circumstanţial de loc .dezvoltat.propoziţie subordonată circumstanţială consecutivă . c.defectiv . adj.c.c.complement circumstanţial consecutiv .c.mod CM CNS c.conjuncţie . sociat.propoziţie subordonată circumstanţială sociativă .demonstrativ (adjectival) .dativ . COND cond – opt. -ă .conjunctiv . DEX dezv.complement circumstanţial concesiv .

G gen. loc.hotărât . imperf. ger.genitival – gerunziu . F fem.egalitate . pron. adj.interjecţie . fig.interogativ . loc. loc.locuţiune prepoziţională .întărire . loc. interj. loc. adv.diateză .imperfect .interjecţie . egalit. subst. infer. hot.locuţiune adverbială . distrib.imperativ .distributiv . f. ex. intranz. ind. invar. înt.locuţiune conjuncţională . loc.locuţiune pronominală .exemplu .locuţiune substantivală .enclitic . verb.formă .inferioritate .propoziţie subordonată circumstanţială finală (scop) .locuţiune adjectivală .indicativ . inf.figurat .element predicativ suplimentar .diat. .feminin . ident.infinitiv .identitate . conj. EPS enclit.locuţiune verbală . expr. imp. loc.invariabil .genitiv .locuţiune . int. prepoz. loc.exprimat .

posed.participiu . perf. m.politeţe .multiplicativ .neutru . pred. neg. N neacc. pers.predicativă suplimentară .plural . nepers.numeral . pos.nearticulat . m. poz.m.mai mult ca perfectul . nr.număr .m. mult. . numer.mai multe obiecte posedate .nehotărât . nume pred.persoană (personal) .pefect compus . pl.nominativ . polit.propoziţie subordonată predicativă .neregulat . PR PS pref. verb. genit.negativ .nuanţă .predicat nominal . comp.mai mulţi posesori .multiplu . n.ca perf.predicativ .pozitiv .pasivă . neart. nereg.nume predicativ . pred.predicat verbal .pos. part. pos. m. pas.neaccentuat .prefix . ord. pred.masc.masculin .posesiv . multiplcat. nomin.m.ob. nţ.posesiv genitival .nepersonal . nehot.ordinal .

prepoziţie .regionalism . -ă . suf. prez. region.propoziţie subordonată subiectivă . termin.vocativ .superlativ . rel. superl. reflex.singular . subst.substantiv (substantival) .proclitic . proclit.propoziţie . .trecut .terminaţie .pronume (pronominal) .sufix .perfect simplu . proven. V var.variabil . viitor II .reflexiv.provenit . I.relativ .verbal . SB sg. viit. tranz. p. propoz.(de) superioritate . trec.prezent . pron. verb. II.tranzitiv .prepoz.viitor I. super.s.

EXERCIŢII .

VI. Construiţi trei complemente circumstanţiale de timp şi trei Corectaţi textul: cinci cuvinte cu diftongi descendenţi (alţii decât cei din text). 2. III. . aşează – aşază. a creea – a crea. Daţi exemple de trei adjective care cer o prepoziţie şi sunt elemente regente pentru un Daţi exemple de trei substantive defective de gen şi număr. Analizaţi morfo-sintactic pronumele fiecare. nu face! – nu fă!. predicatele nominale este capabil şi eşti dator din text. Rescrieţi şi numerotaţi predicatele. faceţi schema frazei. V. re probantur amicitiae. XIV. 1 Se dă textul: “Fiecare îşi face despre tine icoana de care este capabil. XII. CD(2). complemente circumstanţiale de scop exprimate prin verbe la infinitiv. F(3). îndatorat. greşeală – greşală. PP. X. II. XIII.CNS(4). a învăţa. 5. delimitaţi propoziţiile. VII. de care. inimă. a recunoaşte.” I. XV. Contrageţi ultima propoziţie din frază. a munci Găsiţi antonimele cuvintelor: capabil. XI. rând cu sens propriu şi sens figurat. 3. daţi exemple de alte cinci cuvinte cu diftongi ascendenţi şi Formulaţi câte trei propoziţii în care cuvintele : icoană. (subliniaţi sufixele si prefixele). Marcaţi diftongii din text. Amore. gură să fie folosite pe Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: carte. Precizaţi sensurile următoarelor expresii: Altum silentium.FIŞA NR. despre tine. Alcătuiţi o frază după schema: 1. Subliniaţi formele corecte: mi-ar place – mi-ar plăcea. complement indirect. more. IV. ATR(1). dar de aici nu urmează că tu eşti dator să te recunoşti în toate. Amico noli maledicere. Nu trebuie să-ţi spun de ce n-acept vre-o greşală dea lor de acum înainte! Fii atent şi numai fi distrat să na-i probleme întruna din zile. Scrie-ţi-vă tema şi re transcrie-ţi-o şi tu ca să na-i nici-o problemă cu educatorii aceea. în toate şi Găsiţi o locuţiune adjectivală pentru capabil şi alcătuiţi o scurtă propoziţie. 4. IX. VIII. ore.

propoziţie subordonată subiectivă şi pentru o propoziţie subordonată predicativă. exceptând-o pe cea din text. Construiţi o frază în care verbul a fi să fie în acelaşi timp element regent pentru o Alcătuiţi propoziţii în care predicatul verbal să fie exprimat prin verbele predicative: a Dezvotaţi în propoziţii corespunzătoare a lăsa şi tău şi contrageţi propoziţiile 2 şi 4. Subliniaţi vocalele în hiat din text şi daţi exemple de alte cinci cuvinte care conţin Găsiţi sinonimele cuvintelor: a se căzni. Subliniaţi predicatele. perfect. completivă directă. atributivă. complement indirect exprimat prin pronumele relativ care. Precizaţi trei valori morfo-sintactice ale lui o. IV. tipuri de subordonate: subiectivă. Corectaţi textul: De-aş fi fost eu însemi-însumi în locul lor v-aş fi creiat impresia că ei vă agreiază prea mult. XI. Daţi exemple de cinci substantive formate prin derivare cu sufixe şi prefixe şi cinci Analizaţi verbele din textul de mai sus. V. propriii mei ochi – proprii mei ochi. X. a ţine. Construiţi cinci propoziţii în care să aveţi: complement direct exprimat prin verb la infinitiv. cuvinte formate prin compunere. a ieşi. a rămâne. dau surorii mele – dau sorei mele. Subliniaţi formele corecte: nu fi supărat – nu fii supărat. completivă indirectă. activ. perfect. Efortul continu v-i sa recomandat demult timp dar voi n-aţi luat aminte! Citi-tu-i-ai pe scriitori aceea care ne-au fost recomandaţi întruna din zile de profesorii noştrii. pe când alţii se căznesc să se suie. fi. predicativă. XIII. Construiţi fraze în care conjuncţia subordonatoare de să introducă următoarele cinci vocale în hiat. VII. II.” I. XII. a se sui. VI. 2 Se dă textul: “A lăsa fiului tău o moştenire este ca şi cum l-ai ţinea pe umeri. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. complement circumstanţial de timp exprimat prin verb la infinitiv. . VIII. IX. atribut pronominal prepoziţional exprimat prin pronume personal cu prepoziţie . cerul s-a înorat – cerul s-a înnorat. complement direct exprimat prin pronumele relativ ce.FIŞA NR. pasiv.dragele mele prietene – dragile mele prietene. III.

XIV. Precizaţi felul subordonatelor: E ciudat că a plecat; El e hotărât să înveţe mai mult; Dacă nu spune nimic înseamnă că e vinovat; Dacă te dojeneşte este pentru că ţine la tine; XV. Precizaţi sensurile următoarelor expresii: Amicus optima vitae possessio; Amicus Plato, sed magis amica veritas; Amor vincit omnia.

FIŞA NR. 3 Se dă textul: “Sunt oameni care linguşesc pe omul de merit când îl recunosc, fiindcă nu-l înţeleg”. I. II. III. găsite; IV. V. VI. text; VII. VIII. IX. X. Găsiţi trei conjuncţii (locuţiuni conjuncţionale) care în contextul de mai sus ar putea Arătaţi (în propoziţii) trei valori morfologice ale verbului a fi; Formulaţi enunţuri în care subiectul şi numele predicativ să fie exprimate, pe rând, Introduceţi într-o propoziţie un complement direct, un complement indirect şi un să înlocuiască conjuncţia fiindcă; Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: nul, nu-l, va, v-a, mai, m-ai; Analizaţi din text cuvintele: sunt, care, de merit, -l; Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale pronumelui nehotărât care, în afara celei din Subliniaţi predicatele, delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei; Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor : a cunoaşte, a înţelege, om; Găsiţi antonimele cuvintelor: a linguşi, de merit şi alcătuiţi propoziţii cu antonimele

prin: substantiv, pronume personal, verb la supin; complement circumstanţial de mod şi transformaţi-le în propoziţii subordonate corespunzătoare; XI. Corectaţi textul:Mă întâlni, întruna din zile cu copii aceea a căror fapte ne-au c-am dat de gândit. Aduna-tu-s-au pe aleie toţi aceea pe care i-am anunţat eu însemi- însumi. Fi-ţi mai atenţi, iar tu nu m-ai fii distrat, ca-i s-o păţeşti când te-or întâlni ai noştrii. XII. Construiţi cinci propoziţii în care să existe : complement indirect exprimat prin verb la supin; complement circumstanţial de mod - locuţiune adverbială de mod; nume predicativ - substantiv în genitiv cu prepoz.; atribut adjectival – adjectiv relativ în nominativ; atribut adverbial – adverb; XIII. Precizaţi felul subordonatelor: În ciuda faptului că a învăţat, nu a reuşit; Greşeala lui este că nu ascultă de părinţi; Unde a ajuns, s-a simţit bine; Vorbea aşa de repede, că nu-l puteai urmări; Primeşte ce ţi-am dat; XIV. Precizaţi sensurile expresiilor: Anni curentis; Anno Domini; Anno aetatis suae; XV. Analizaţi cuvintele subliniate din exemplele de mai jos: Faţa-i roşie îl trădează; Nu se ştie nimic despre aceia; Poezia poate fi uşor memorată.

FIŞA NR. 4 Se dă textul: “Sunt mulţi oameni care, alergând după o trăsură, îşi închipuie că fac drumul mai uşor”. I. frazei; II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. Alcătuiţi propoziţii cu omonimele cuvintelor: care, ar, lin; Scrieţi trei cuvinte formate cu ajutorul sufixului –ieră şi trei Găsiţi trei cuvinte care pot forma fiecare: un cuvânt derivat, un Analizaţi predicatele din textul de mai sus; Folosiţi în enunţuri diferite adjective de întărire potrivite pe lângă Construiţi propoziţii în care uşor să fie adjectiv şi adverb; lung să Construiţi regente potrivite, astfel încât subordonata: să citeşti să Construiţi câte un complement circumstanţial de timp, de mod, de Dezvoltaţi în propoziţii subordonate circumstanţiale de timp, de Corectaţi textul: Subliniaţi predicatele, delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema

neologisme terminate în –iza; cuvânt compus şi un cuvânt cu altă valoare gramaticală;

pronume persoanale de persoana I singular şi plural, masculin şi feminin; fie adjectiv, locuţiune adverbială şi locuţiune propoziţională; fie pe rând: SB, PR, ATR, CD, CI; scop exprimate prin verbe la modul infinitiv; cauză şi condiţională gerunziul alergând; De-l ve-i găsii pe educatorul acela dă-ii lui în grijă pe chiulangii aceea. Întru cât orce moment pierdut îţi crează neplăceri, nu le m-ai fă nicio concesie. I-aţi acele studii, ne uitând vreo clipă să te pregăteşti întruna ca să a-i rezultate bune. XII. Construiţi câte un exemplu pentru fiecare dintre cerinţele următoare: nume predicativ exprimat prin adverbul relativ cum; atribut pronominal genitival exprimat prin pronumele relativ care; predicat verbal exprimat prin locuţiune verbală la timpul viitor II, diateza pasivă; complement circumstanţial de timp exprimat prin substantiv în cazul genitiv cu prepoziţie; complement circumstanţial de cauză exprimat prin pronumele relativ care; XIII. Subliniaţi forma corectă din următoarele perechi alternative: îi

cărţi a – ale elevilor. n-am mai plecat. est. pătrunde frigul. Cum deschizi uşa. a ansambla – a asambla. XIV. nu te-am mai aşteptat. Felul subordonatelor: Nefiind vremea cum ne-am aşteptat. Aperto libro.place înnotul – îi place înotul. Se vorbeşte că nu va participa. Se sfiieşte să recunoască. s-a înnorat – s-a înorat devreme. cărţi a patru copii – cărţi ale patru copii. XV. De vreme ce nu m-ai sunat. Precizaţi sensurile expresiilor: Ante tempus. Apertum .

FIŞA NR. XIII. Indicaţi variantele corecte ale cuvintelor: ridicol – ridicul. cu o locuţiune verbală din familia lexicală a cuvântului a râde. 5. a alcătui. X. adj.) şi Construiţi propoziţii în care: sine să fie folosit ca substantiv. XI. subordonată atributivă introdusă prin adverbul relativ unde. VI. unul. pe penultima silabă (trei cuvinte). coperţi – coperte. . molipsitor. Alcătuiţi o frază după schema: 1. 6. asamblu – ansamblu cuvinte). 4. Toţi îl agreiază fiincă sa decis să nu m-ai absenteze. complement circumstanţial de mod exprimat prin pronume relativ în Dativ. ajunge ridicol. râde. T(5). V. pe antepenultima silabă (trei cuvinte). Găsiţi sinonimele neologice ale cuvintelor : culme. VIII. III. IX. Pare că şi tu (însuţi. PR(2). primăvara să fie adverb şi substantiv. apoi ca pronume. Alcătuiţi trei propoziţii în care cuvântul arde să aibă sens figurat. întâmplător. Precizaţi felul subordonatelor: Nu se ştie cine va câştiga. subordonată temporală introdusă prin adverbul relativ cum. PP 3. toată. a tipări cuvintelor : corigibil. Construiţi: atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în Dativ. sforţare. vârf. Va spus întruna din zile că lămuri-va şi pe aceea să-l însoţească. complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv. IV. frazei. fervoare. VII. I. coli – coale. În ciuda învăţat. Folosind un dicţionar al limbii române explicaţi sensurile Construiţi propoziţii cu un substantiv. XII. pe a patra silabă (două cuvinte). iar Analizaţi din text: cine. trecător. 2.înseţi) le-ai spus să numai fie supăraţi c-or trece toate cu bine. detracta şi alcătuiţi propoziţii cu ele. Corectaţi textul : Ne mai putând să aştepte sa dus la plimbare. SB(2). situaţie. CZ(3). Daţi exemple de cuvinte care să aibă accent pe ultima silabă (două Subliniaţi predicatele. II. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema delicvent– delincvent. 5 Se dă textul: “Cine râde de toată lumea ajunge de la sine ridicol când găseşte unul de care nu mai poate râde”. CD(4). deşi să fie adjectiv şi conjuncţie. cu un adjectiv (loc.

aerogare – aerogări. acolade – acolăzi. Ars amandi. Ars Subliniaţi formele corecte de plural: abţibilde – abţibilduri. soseam şi eu. longa. XIV. Să fi aflat despre concurs. . XV.faptului că m-ai avertizat. vita brevis. aerodroame – aerodromuri. Părerea lor era că el greşise. Precizaţi sensurile expresiilor: Argumentum ab invidia. S-a adresat cui nu-i putea oferi informaţii. aeropoarte – aeroporturi. am venit la tine.

Subliniaţi cuvintele formate prin derivare şi compunere din text. Mă sfii să le spun totul când văzui că nu-s integrii cum trebuie să fie toţi arbitrii aceia. trei adjective variabile cu o terminaţie. Subliniaţi predicatele. numai fi rău. formele accentuate şi neaccentuate. altădată. VII. X. altă dată. a lăsa. la diateza pasivă şi reflexivă. Că ai greşit. atribut pronominal genitival – relativul care. întristat. el înoată-înnoată. XI. VI. finală. XII. şi-a dat seama că greşise. a se bucura. Analizaţi substantivele şi pronumele din text. atribut verbal la infinitiv. Părerea că a greşit nu este a mea. forma negativă. Felul subordonatelor: Părerea lui este că a greşit. nici o dată. XIV. Construiţi: complement direct exprimat prin verb la gerunziu. să fii disciplinat-să fi disciplinat.…. XV. Puneţi următoarele verbe (din text): a întrerupe. Transcrieţi corect textul: Fi bun. III. vreo dată. atributivă. trei adjective invariabile şi Alcătuiţi trei propoziţii în care să aveţi predicate nominale cu verbe copulative Construiţi fraze în care conjuncţia să să introducă subordonate diferite (subiectivă. I. concesivă). pronumelui reflexiv în cazurile dativ şi acuzativ. Folosiţi într-o propoziţie forma accentuată corespunzătoare a lui se şi arătaţi formele Daţi exemple de trei adjective fără grade de comparaţie. Completaţi următoarele clişee frazeologice: Verba volant…. IX. V.FIŞA NR. vreodată. elevii aceea-elevii aceia. Formulaţi enunţuri cu omofonele: niciodată. . 6 Se dă textul: “Nu întrerupe niciodată vorba celui care se bucură şi nu lăsa să se reverse niciodată durerea celui întristat”. Ajuns acasă. IV. II. ca-i s-o păţeşti. Ceea ce nu recunoştea era că a greşit ieri. diferite. VIII. ştiam noi. Subliniaţi formele corecte: noi creem-creăm. Găsiţi dubletele sinonimice ale cuvintelor: a întrerupe. atribut substantival prepoziţional în dativ. Magna …. predicativă. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. XIII. fii silitor!-fi silitor!. Non multa. Creiază-ţi o idee despre proprii tăi amici a căror fapte nu le agreiem. atribut adjectival – relativul ce în nominativ.

complement condiţional – verb la gerunziu. XII. XIV. Rescrieţi corect textul: V-a-ţi convins că no s-aştept pân s-o-nopta’ ca să-i re întâlnesc pe aceea. ca să. diateza activă) + complement direct (exprimat prin substantiv) + atribut (pronume demonstrativ de depărtare). Contrageţi propoziţiile subordonate din textul dat. . V-am văzut cum v-aţi pregătit. X. Analizaţi subordonatele din frazele de mai jos: Plecarea ei grăbită de unde o întâlnise. Aflaţi predicatele. împărţiţi textul în propoziţii şi alcătuiţi schema frazei. Veni. Analizaţi predicatele din text. Indicaţi cel puţin cinci cuvinte din text care fac parte din vocabularul fundamental al Ce sens au expresiile: Errare humanum est. pasiv. vici. numai de cât. 7 Se dă textul: “Ca să judeci omul. atribut apoziţional. a iubi. pasiv. alcătuiţi propoziţii cu derivatele formate. oare care. Construiţi o propoziţie după schema: subiect (exprimat prin substantiv) + atribut (exprimat prin verb la modul participiu) + complement de agent (exprimat prin substantiv) + predicat verbal (exprimat prin locuţiune verbală al cărei verb se află la timpul mai mult ca perfectul. iar ei sau adunat în acelaş loc de vreme. Construiţi enunţuri în care cuvântul om să facă parte din trei locuţiuni (expresii). Construiţi: atribut verbal la infinitiv. perfect. numaidecât. te-aş fi căutat. vidi. Realizaţi derivate adjectivale şi substantivale de la radicalul verbelor a judeca. XI. III. În ziua acea n-a apărut nici un nor pe cer. subiectivă cerută de verb la infinitiv. nume predicativ. l-a supărat. XIII. predicativă cerută de verb la supin. VIII. VII. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul om să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect. Să fi avut timp. IX. S-a plictisit să te tot caute. I. complement direct – pronume relativ compus. Se spune că ţi-este dor de el. Audiatur et altera pars. Nu poţi greşi”. V. oarecare. II. Găsiţi sinonime şi antonime pentru trei cuvinte din text.Niciun admirator nar putea renunţa. VI. Alcătuiţi enunţuri cu omofonele: casă. IV. i-am asigurat eu pe colegii noştrii.FIŞA NR. limbii române. caută să-l vezi cum iubeşte.

Bene merenti. . morituri te salutant!. Precizaţi sensurile expresiilor: Ave!.XV. Ave. Caesar.

fi amabil şi adresează-i-te în numele a lor nostri şi-a lor voştrii. Întâmpla-tu-s-au de atunci multe şi auzi că zurbagii aceea nu ne m-ai creiază probleme. este. VIII. perfect. Construiţi: atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal cu valoare adjectivală în Genitiv. perfect. la indicativ. nu ştiu unde am pus stiloul pe care mi l-ai împrumutat ieri să scriu tema. m-ai. Ne-am adresat continuu aceleeaşi autorităţi ai cărei membrii ne-au agreiat şi ne agrează continu. prin exemple. a ajunge să fie pe rând copulative. complement circumstanţial de timp exprimat prin adjectiv cu prepoziţie. de dânsul. la condiţional-optativ. realizaţi derivate adjectivale şi verbale. c-or. De la cuvintele dragoste.complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume nehotărât în cazul Genitiv cu prepoziţie. sar. -l. XIV. diateza pasivă.FIŞA NR. El pretinde…n-a greşit. De cum mi-i vedea pe mine acolo. N-am venit…nu m-ai invitat. ai parte. XIII. Causa finalis. Carpe diem!. . complement circumstanţial de cauză exprimat prin adjectiv cu prepoziţie. Exemplificaţi alte trei funcţii sintactice ale pronumelui cine (în afara celei din text). tristeţe. modalităţi expresive de realizare a superlativului. 8 Se dă textul: “Cel mai trist lucru în dragoste este că uneori sufletul ţi-l ia cine n-are nevoie de dânsul” I. Corectaţi textul: vezi…a greşit?. la conjunctiv. III. diateza activă. s-ar. impersonale. II. VII Aflaţi predicatele. Precizaţi sensurile expresiilor: Carmen saeculare. VI. Felul subordonatelor: Ai carte. XI. suflet. nume predicativ exprimat prin pronume posesiv în Acuzativ. V. XII. Indicaţi. Găsiţi cinci expresii şi locuţiuni în care să apară cuvântul lucru. Oricât m-aş strădui. uneori. X. IX. a rămâne. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: mai. diateza activă. Vrei nu vrei. N-am plecat…ploua. Nu Construiţi fraze în care verbele: a fi. Puneţi în locul punctelor că sau căci: Au dovada…a greşit. trebuie să-i asculţi sfatul. predicative. IV. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. cor. mai mult ca perfectul. Analizaţi următoarele cuvinte din text: cel mai trist. Introduceţi în diferite enunţuri forme ale verbului a lua.

Subliniaţi formele corecte: apărea. . atrium – atriu. apropo apare – – apropos. ortodox – ortodocs.XV. greşeală – greşală.

perfect. Analizaţi următoarele cuvinte: să fii mândru. n-or. modală. o subiectivă şi pentru o predicativă ( alta în afara celei din textul de mai sus). Subliniaţi predicatele. Subliniaţi din lista următoarelor adjective pe cele care nu au grad de comparaţie: Construiţi o frază în care verbul a însemna să fie în acelaşi timp element regent pentru Avem în text SB? Dar CD? Care sunt acestea?. IX. VI. 9 Se dă textul: “ Să fii mândru de ceva înseamnă să recunoşti că nu-l meriţi. mie. XV. punctuaţie. bun. Întâmpinatu-i-am pe aleie pe toţi aceea pe care i-am înştinţat. E greu de spus încotro au luat-o. lincşii. Construiţi cinci fraze în care să aveţi următoarele tipuri de subordonate: cauzală. Este foarte bucuroasă. IV. -îş. de ceva. -iza şi trei adverbe cu Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: mândru. asemenea. principal. nu meriţi. Precizaţi sensurile expresiilor: Cave canem!. Construiţi: nume predicativ – pronume demonstrativ de identitate în genitiv. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: excepţional. sufixele –iş. Causa latet. temporală. a cunoaşte. merituos. atribut substantival în dativ cu prepoziţie. -a. De li-i vedea pe el acolo. Corectaţi textul: mândru. sublimare. Unde nu a învăţat la română. de cât noi. VII. concesivă. ajungând ce-a visat. -eşte. inegalitate. per se. XIV. XI. Nu-i nici-o nădejde c-am putea săi învingem pe redutabili noştrii inamicii. Causa . XIII. atribut pronominal – pronume personal în acuzativ cu prepoziţie. atribut adjectival – adjectiv relativ în acuzativ. mi-e. sintactice în aceste situaţii.FIŞA NR. veşnic. Formulaţi enunţuri cu ortogramele: nul. inerent. III. Felul subordonatelor: Toate câte s-au prognozat s-au realizat. subliniat. consecutivă. Mama că e mamă şi tot te ceartă. nu-l. nor. merit. atribut verbal – verb la supin. Folosiţi verbul a cunoaşte la cele patru moduri nepersonale şi arătaţi funcţiile Alcătuiţi propoziţii în care să aveţi trei verbe cu sufixele: -i. rotund. II. X.” I. a luat notă mică. somptuos. dă-i lui în primire pe năzdrăvanii aceia. sensibil. conjuncţie. viu. poate că el îi agreiază alt fel. împărţiţi în propoziţii textul şi alcătuiţi schema frazei. VIII. arctic. XII. V.

a alergat într-un suflet.FIŞA NR. Cunoscut fiind faptul că el întârzia. a-i. XIV.Am aflat unde. Scrieţi pluralul următoarelor substantive: erou. josnice. precizaţi alte 5 substantive care au forme numai de plural. împrejurare. atribut substantival prepoziţional. complement direct. nu l-am mai aşteptat. Constuiţi propoziţii în care să aveţi un substantiv şi o locuţiune verbală din familia Există în text CI? Dar PR? Care sunt?. l-a. IX. pământului. Spunându-i-se să vină repede. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul erou să îndeplinească funcţiile sintactice de zburătoare. societate. complement de agent. Construiţi enunţuri în care să aveţi cinci prepoziţii (locuţiuni prepoziţionale) care cer cazul genitiv (cu excepţia celei din text). VI. ai. Fii atent să nu mai greşeşti. decăzută. Arătaţi felul subordonatelor: Fără îndoială că examenul va fi greu. subliniat. subiect. lexicală a cuvântului a zbura. X. IV. complement . context. Aflaţi predicatele. a le. odăiţă. V. 10 Se dă textul : “A cere cuiva să fie erou în împrejurările josnice ale unei societăţi decăzute este ca şi cum a-i cere unui vultur închis într-o odăiţă să zboare la o mie de metri deasupra pământului. când şi cum se va desfăşura examenul. împrejurare. precizaţi felul lor. Găsiţi sinonimele neologice ale cuvintelor: a cere. atribut adjectival exprimat prin adjectiv demonstrativ de identitate în cazul genitiv. VII. XI. vultur. complement indirect. Rescrieţi corect textul: Duce-ţi-vă şii informaţi că arbitri aceea sunt mai puţin asprii. Numai fii nepăsător casă nu fi păgubit! XV. delimitaţi propoziţiile. E o problemă aceia a cărei aspecte nu le-au ştiut proprii ei susţinători. Despărţiţi în silabe cuvintele: cerere. Construiţi enunţuri în care să aveţi: nume predicativ exprimat prin adjectiv participial. josnic. josnicie. II. XII. Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare a cere.” I. la. împrejurare. XIII. atribut pronominal exprimat prin pronume fără prepoziţie în cazul dativ. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: ale. şi apoi Analizaţi sintactic şi morfologic toate substantivele din text. contrageţi ultimele două propoziţii subordonate. deasupra. III. VIII. societate. Precizaţi în propoziţii trei valori morfologice ale lui a .

complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume nehotărât în cazul genitiv.indirect exprimat prin pronume relativ în cazul acuzativ. .

Ce sensuri au expresiile: Errare humanum est. VI. b) 2. ci de acelea pe care nu le-ai făcut niciodată. Despărţiţi în silabe: analfabet. Daţi exemple de 3 locuţiuni (expresii) verbale în care să aveţi verbul a râde. Alcătuiţi o frază după schema: PP – SB – Atr – CZ – CSV – T. Nu-mi pasă de rămâne cum este şi cum a fost. stă şi se uită. pe care nu-i m-ai agreem de loc. XIV. Precizaţi felul subordonatelor: Cine are bani. somptuos. deşi ai fi avut prilej să le faci”. Fi încrezător. Ideea că…nu este departe de adevăr. coajă-coaje. II. VII. Corectaţi textul: Mar mira săi găsesec la ora aceia în acelaş loc pe care mi la-i indicat tu (însuţi-înseţi). Pe lângă cele cinci regente date puneţi cinci subordonate corespunzătoare: Este uşor să…. Câte articole sunt în text: a) 1. nu demult timp. jertfă. balsamuri. numerotaţi propoziţiile.relativul care în acuzativ. Subliniaţi formele corecte de plural: baloate – baloturi. Dorinţa lui este să…. balustrade – balustrăzi. într-una. nu de greşelile pe care nu le faci. Aflaţi predicatele. I. bea şi mănâncă. anacronic. inexact. tot o dată. mătuşă-mătuşe. retranspunere. Editio princeps. VIII. Dacă vrea să mă pedepsească înseamnă că nu-i era indiferent că eu preferam să vorbesc cu altcineva. Daţi exemple de cinci cuvinte cu scriere identică. XIII. cine nu. nule. Indicaţi formele corecte ale cuvintelor: greşeală-greşală. . delicvent- delincvent. nu m-ai fii naiv cai noştrii teor agreia de-acum. aşază-aşează. Găsiţi sinonime şi omonime pentru trei cuvinte din text.biruinţi. inefabil. atribut verbal la supin. complement indirect în acuzativ cu prepoziţie subordonat unui adjectiv – pronume nehotărât. balsame – inerent. baraje – barajuri. c) 3. XI. Mama că…şi tot te ceartă. XII Construiţi: nume predicativ exprimat prin pronume posesiv în acuzativ. Alcătuiţi propoziţii cu omofonele: întruna. 11 Se dă textul: “Să râzi. X. exmatriculat. alcătuiţi schema frazei. III. Va-ţi convins că no s-aştept pân so-nopta casă-i revăd pe aceea. biruinţe . A alergat atât că…. V.FIŞA NR. complement circumstanţial de mod -substantiv în acuzativ. IX. totodată. atlet. Ecce homo!. IV. XV. dar cu accent (pronunţare) diferită. atribut adjectival . nu le.

doreşte. Predicativă introdusă prin care . Complement indirect . V. .relativul care în dativ.Corectaţi textul: Vorbi-i într-una cu unii dintre ei întru-cât auzii căi supără pe educatorii aceea.creier. oferindu-ne ast fel un spectacol dea dreptul grozav. Găsiţi câte un sinonim şi un antonim pentru trei cuvinte din frază. cititor. IV. academie – academie. Precizaţi formele corecte: a crede . XV. Fiind că na-i citit destul. Sine ira…. Precizaţi câte o altă valoare morfo-sintactică pentru cuvintele: aşa.nume predicativ în nominativ. XIII. încât fiecare cititor să poată crede că le-ai scris pentru el”. La întrebarea mea dacă şi cum a pregătit examenul. X. VII. în cât. propriu şi cu sens figurat. Completivă directă introdusă prin cum . XII.complement circumstanţial de mod. est…. Repetitio complăcea. fiecare (altele Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare: aşa. stabiliţi prooziţiile. a place . Explicaţi folosirea virgulei în frază. a-i. acolo – acolo.a se Formulaţi propoziţii în care cuvintele: a scrie şi carte să fie folosite pe rând cu sens Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: încât. de cât.culuar. IX. decât. XI. Completaţi următoarele clişee frazeologice: Non multa…. Subliniaţi cuvintele accentuate corect: abil – abil. ai. întrucât nu tot ce vrei. crede. Subordonată atributivă introdusă prin cine . adio – adio. II. Oricât mi-aş frământa mintea. Dea-i fii venit. mi-a răspuns că n-a citit prea mult . culoar . VIII. Construiţi: Complement de agent exprimat prin pronume interogativ. Identificaţi diftongii şi vocalele în hiat. 12 Se dă textul: “Scrie-ţi cărţile aşa. poţi. XIV. ia-i fi văzut cum ştiusă se pregătească.a credea. Analizaţi din text toate cuvintele în nominativ şi acuzativ. I.a plăcea.complement indirect în dativ.FIŞA NR. VI. Precizaţi felul subordonatelor: Singura lui vină este că nu poate să vină oricând Numerotaţi predicatele. III. nu pot să-ţi răspund la întrebarea dacă şi unde am mai auzit de problema aceea. a se complace . acvilă – acvilă. faceţi schema. fi m-ai atent de-acum înainte casă opţii rezultatele ce-ţi oferă garanţia sucesului. decât cele din text). creer .

. VIII. Daţi exemple de câte trei substantive. atlas. bănuială. celibatar. totdeauna. eminent. Vehicolul-vehiculul s-a defectat. adjectivale şi (altele decât cele din text). comun acord. Doctor universalis. adjective. dar. cale. XIII. a însemna. infracţiune. declaraţie. delincvent. a alcătui. numerotaţi propoziţiile. ori. deci. să cheltuiască. VII. Sunt conjuncţii coordonatoare adversative cuvintele din seria: a) dar. şi. jertfă. faceţi schema. a munci Cum se numesc următoarele construcţii şi de ce: notorietate publică. material. b) iar. cu complemente circumstanţiale de timp exprimate şi prin alte părţi de vorbire ( precizaţi-le). IV. Do ut des. a spune. III. adverbe antonime. XIV. bogat realizaţi câte două derivate substantivale. a conveni de De la cuvintele: om. I. Se înşealăînşală crezând că-l voi ajuta. Subliniaţi formele corecte: I-am transmis multe complimente-complemente. Despărţiţi în silabe cuvintele: brancardier. II. Precizaţi sensurile următoarelor expresii: Doctor honoris causa. Contrageţi propoziţiile 4 şi 5. n-a muncit. ci. 13 Se dă textul: “Bogatul este adesea un om care n-a muncit şi totdeauna omul care n-a ştiut să cheltuiască”. fie. c) însă. Găsiţi sinonimele neologice ale cuvintelor: originalitate. totdeauna. X. XV. rafinament. calitate. a creşte din ce în ce mai mult. Găsiţi în scurte enunţuri două funcţii sintactice ale cuvintelor: om. IX. acreditare. Ileana însăşi-însuşi m-a sunat. Aflaţi predicatele. VI. verbale. V. Găsiţi paronimele cuvintelor următoare şi alcătuiţi propoziţii cu ele: a proveni. a ratifica. iar. XII. dezvoltaţi în propoziţii corespunzătoare: bogatul şi Câte complementele circumstanţiale de timp sunt în text? Construiţi trei propoziţii Construiţi opt propoziţii subordonate diferite introduse prin că. lucru. arctic.FIŞA NR. XI. bogat. urmaş. Analizaţi din text cuvintele: este un om. A numărat până la optsprezece-optusprezece-optîşpe.

extra-bugetar. vină. nu s-a făcut. exotic. Am primit în dar o carte. alcătuiţi schema frazei. expoziţie. ca să-mi iau cartea de citire.. Iată că vine şi el.adjectiv invariabil în genitiv. Citius. Verbul se credea este la: a) ind. împrejurare. deşteptăciune. va. Daţi cinci exemple de cuvinte cu litera x şi cinci cuvinte cu grupul cs. X. bănăţean – bănăţan. dar am oferit-o colegului meu. Scrieţi cinci cuvinte derivate cu sufixul –ar şi alte cinci cuvinte în care –ar să nu se comporte ca sufix lexical. XI. expresionism. VII. de vrei. XII. Caută. hemoragie de sânge. Alcătuiţi scurte propoziţii cu enunţurile: amabilitate. lumea faunei. IV. adevărul. V. s-a. expansiv. preocupare. b) ind. Precizaţi felul subordonatelor: Mi se pare că nu eşti de pe aici. la. XIV. Despărţiţi în silabe cuvintele: extraordinar. berărie – bererie. Recunoaşteţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în următoarele enunţuri: Un dar frumos se oferă frumos. c) conj. I. impiegat – impegat.FIŞA NR. imperf. Aflaţi predicatele. a uşura. expectativă. . El pare că e vinovat. besmetic – bezmetic. v-a. VIII. delimitaţi propoziţiile. atribut verbal la gerunziu. complement circumstanţial de mod exprimat prin numeral multiplicativ.. III. puternic. plan. Construiţi: atribut pronominal în dativ cu prepoziţie. Analizaţi cuvintele: nu este.. II. XIII. Găsiţi câte un sinonim neologic pentru cuvintele: amănunţit. VI. diateză pasivă. atribut adjectival . Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: sa. IX. XV. Sunt bucuros că m-ai sunat. facultativ. examen. Nosce …. Subliniaţi formele corecte: batjocură – badjocură. face din text. Completaţi următoarele clişee frazeologice: Cave…. complement circumstanţial de cauză – verb la gerunziu. excomunica. excepţional. judecată. altius…. Nu am aflat de vii sau nu. Alexandru. prez. făţarnic. De ce sunt pleonastice construcţiile: a extermina în masă. 14 Se dă textul: “Extraordinar nu este ce nu s-a făcut ci ceea ce se credea că nu se poate face”. l-a. prez.

atribut verbal. Alcătuiţi propoziţii cu complement direct exprimat prin: verb la infinitiv. atribut substantival. supin. 3-PR (2). silă. predicat verbal . Aflaţi predicatele. investi-învesti. mai. Părea că au înţeles ce le-am transmis când ne-am întâlnit în casa familiei pe care o cunoşteam. IV. complement circumstanţial de mod – interjecţie. IX. simţământ. a vedea pentru a ilustra funcţiile de subiect. XV. Despărţiţi în silabe: dreptunghi. Felul în care…e de neimitat. acţionar. Sinonime neologice: fermecător. Precizaţi felul subordonatelor: Pare de necrezut cum a trecut timpul. XI.verb la gerunziu. rescriere. d) art. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: ceai. Înlocuiţi punctele cu subordonatele corespunzătoare şi precizaţi felul lor: Păcat că…. suspensie. atribut adjectival adjectiv relativ în nominativ. Folosiţi la infinitiv verbele: a făgădui. . 5-CD (4). complement circumstanţial de scop şi transformaţi-le apoi în subordonate corespunzătoare. deştept. semeţie. X. II. cumsecade. a spune. n-ai văzut.. situaţie. nume predicativ. complement circumstanţial de timp . Partea de vorbire care leagă un complement de regentul său se numeşte: a) adv. Construiţi trei propoziţii cu subiect multiplu exprimat prin diferite părţi de vorbire. ceea ce. somptuos. VI. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele: diferenţă-deferenţă.FIŞA NR. m-ai. A ajuns de…. subofiţer. XII. solidar-solitar. Nici unul nu părea să fie îngrijorat. urmă. litigiu. jertfit. gerunziu.verbul predicativ a ieşi. n-ai. trufaş. III.. 2-PP. XIII. 4-CZ (3). numerotaţi propoziţiile. V . VIII. ilegal. nu ceea ce n-ai văzut că este”. Eram atât de atent că…. Alcătuiţi o frază după schema: 1-SB (2). Introduceţi într-un enunţ câte un complement indirect. Vine la oraş să…. intangibil. faceţi schema frazei. b) conj. c) prepoz. I. Analizaţi din text cuvintele: ce. nai. ce-ai.. 15 Se dă textul: “Tăgăduieşte ce ai văzut că nu este . Construiţi: atribut pronominal exprimat prin pronume reflexiv în dativ. nu este. VII. XIV..

a face din ţânţar armăsar. Stabiliţi alte trei valori sintactice ale lui ce. Tot ce s-a prevăzut s-a realizat. Scrieţi trei locuţiuni sau expresii în care să apară verbul a da.Iată că vin şi ei!. izvor. fără îndoială. a îndruma calea. ţie. puternic. care să fie complement direct în acuzativ. VI. Precizaţi felul subordonatelor: A stat acolo cât a fost necesar. perfect. III. De ce sunt pleonasme următoarele construcţii: a intra înăuntru. completivă directă introdusă prin relativul ceea ce. şi ţie ajungă-ţi ce rămâne”. El i-a spus ce-i de lăudat în a-i demonstra calităţile. complement circumstanţial de cauză-verb la gerunziu. consecutivă introdusă prin să cu verbul la conjunctiv. Dă-i-i lui în primire pe aceia. V. X. înfumurare. VII. ce. necuviinţă. diateza reflexivă. îndemânare. I. i. Verbul “a ajunge” este predicativ în secvenţele: a) A ajuns profesor. mi-e. complement circumstanţial de loc-relativul cine în genitiv. Este vai de cine greşeşte!. IX. XII. ţi-e. tavan. a împodobi cu ornamente. este sigur. delimitaţi propoziţiile. II. gerunziu. ce-i. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: cei. supin. XI. n-a mai citit!. ca să vezi cine este. XIII. sfetnic. b) A ajuns devreme acasă. Construiţi fraze cu subordonate subiective cerute de : cu siguranţă. Sinonime neologice: cerere. c) Ajunge să-l priveşti. alcătuiţi schema frazei. ce . Găsiţi câte un verb neologic pentru expresiile verbale: a-şi da arama pe faţă. IV. Analizaţi cuvintele: fiecui. Construiţi: completivă indirectă introdusă prin cum. XIV. Construiţi propoziţii în care complementul indirect să fie exprimat prin verbe la infinitiv. 16 Se dă textul: “Dă fiecui ce i se cuvine. mie. Părându-i-se că ştie. a se da pe brazdă. Precizaţi valorile morfologice ale lui i în enunţurile: Cine-i el ce-i spune vrute şi nevruteacum?. graniţă. XV. pasiv.FIŞA NR. VIII. Aflaţi predicatele. Dezvoltaţi în propoziţii: fiecui. urmare. .

Găsiţi antonimele cuvintelor următoare: nocturn. alcătuiţi schema. optim. vârf. subiectivă. excepţional. în G. stabil. legal. Găsiţi sinonimele cuvintelor: vârstă. V. suflet şi alcătuiţi apoi propoziţii cu ele. exmatriculat. săi. în N. bătrâneţe. punctuaţie. Subliniaţi forma corectă a cuvintelor: propriu – propiu. b) atr. îndemânatic. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: casă. pronom. înnorat – înorat. nemaiputând – ne mai putând. în Ac. Contrageţi propoziţiile 1 şi 3 . XV. XIII. (ei) invocă – invoacă. Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: suflet. confuz. delimitaţi propoziţiile. să-i. IX. Formaţi derivate adjectivale şi verbale de la substantivele: greşeală. dezvoltaţi în propoziţii corespunzătoare greşeală şi întreg. adjectiv pronominal demonstrativ în cazul dativ. că-i. din când în când. . ineficient. subofiţer. “Tău” (din text) este: a) atr. XI. harnic. în G. Aflaţi predicatele. VII. greşeală. ca să. infracţiune. marşarier – marşalier. II. XIV. veşnic. 17 Se dă textul: “ Pentru ca să-ţi recunoşti greşeala trebuie ca sufetul tău întreg să-i fi fost superior ”. continuu. III. a recunoaşte. tânăr. trecător. IV. adj. d) atr. prudent. Care adjective din text nu au grade de comparaţie? Daţi exemple de alte cinci asemenea adjective. pehlivan. căi. Construiţi subordonate predicative cerute de: a se face. adjectiv pronominal posesiv în cazul genitiv. adjectiv pronominal relativ în cazul nominativ. adj. inferior. a rămâne. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: circumstanţial. conjuncţie.FIŞA NR. efemer. VI. rural. citeţ. numeral cardinal cu valoare adjectivală în cazul acuzativ. VIII.. liniştit. c) atr. Construiţi propoziţii cu cuvintele: superior. a părea. Alcătuiţi propoziţii în care atributul adjectival să fie exprimat prin: adjectiv propriu-zis în vocativ. XII. pronom. Găsiţi cinci expresii frazeologice sinonime cuvântului suflet. I. X.

VIII. IX. III. Auri sacra fames. XV. aflux. vârstnic. tot nu mă interregional. VI. renunţare. acord. te. scriptură. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. . XIV.ai întruna din zile pe aceea a căror comportament ne-a creiat continu neplăceri?. XIII. ergo a înmănunchea un buchet. pustnic. A creiat ce na m-ai creeat nimeni pe-aici şi nici nu cred că v-a mai crea vreo dată. Întrebarea este cum vor reacţiona. la diateza pasivă şi reflexivă. Daţi exemple de trei substantive cu forme numai de singular şi trei Găsiţi sinonime neologice pentru cuvintele: înverşunat. Pământul este lucrat cu plăcere. Treceţi următoarele verbe din text: a sătura. Construiţi propoziţii în care cuvântul bine să fie: substantiv. iar o să fie interjecţie şi Ce sens au expresiile: Timeo Danaos et dona ferentis. II. Ar fi bine să ne amintim cum ne-am pregătit pentru examenele ce le-am avut în vară. prescurtare. splendid. sum. X. Daţi câte trei exemple de antonime derivate şi nederivate. 18 Se dă textul: “ Pâinea care te satură mai bine este accea pe care ai dăruit-o. colegilor mei un telefon. Cum se numesc următoarele construcţii şi de ce: scurtă alocuţiune. IV. şaptesprezece. o. Subliniaţi formele corecte de plural: diamante – diamanturi. Analizaţi din text pronumele: care. înduplecă. aceea. cu forme de plural. a dărui.” I. iscusit. sublocotenent. Sosirea acasă m-a surprins. altercaţie verbală.i. să aibă valoare neutrală. abţinere. se făcură toţi o apă şi-un pământ. băştinaş. pe care. Corectaţi textul: Nu mă sfii să-l critic într-una ştiind că nui v-a priii cei v-oi povestii. Analizaţi cuvintele subliniate din exemplele de mai jos: Am dat Precizaţi felul sobordonatelor: Cum ar proceda. exclama. dezgustător. Există în text NP? Dar CCM? Care sunt?. VII. Cogito.FIŞA NR. adâncime mare. a fi de Subliniaţi predicatele. Aminti-tu. Nu s-a ştiut cum a procedat. bogăţie. Cum veniră. Despărţiţi în silabe: monarh. XI. V. XII.

.dimineţi – dimineţe. dobânde – dobânzi. dinee – dineuri. divane – divanuri.

Adjectivul îndeplineşte următoarele funcţii sintactice: a) SB. nume predicativ. adevăr. VI. opere…lui Eminescu.locuţiune adverbială predicativă. XIII. Construiţi: Predicat verbal . a găsi. aragazePrecizaţi trei valori morfologice ale cuvântului greu. complement direct. VII. mijloace mass media. CCM.FIŞA NR. Aflaţi predicatele. atribut pronominal în genitiv cu prepoziţie. Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare: adevărul. c) SB. descrescunt vires. . Crescunt anni. subiect. despărţiţi în propoziţii. VIII. XIV. Completaţi spaţiile libere cu articolele potrivite: locul de naştere…părinţilor. caiet…colegului. ATR. IX. CCZ. complement circumstanţial de timp. ATR. Găsiţi cel puţin trei cuvinte din text care fac parte din vocabularul fundamental. 19 Se dă textul: “ Nu este greu să găseşti adevărul. Ce sens au expresiile: In vino veritas. este greu să ai dorinţa de a-l găsi”. Nume predicativ numeral cardinal în genitiv cu prepoziţie. comparaţie.adjectiv de întărire în nominativ. foile rupte…unei cărţi. II. NP. aragazuri. Subliniaţi formele corecte de plural: arende-arenzi. XI. De ce sunt pleonasme construcţiile: a se întrajutora reciproc. I. Atribut adjectival . III. ATR. abţibilde-abţibilduri. cei trei copii…vecinului. X. dorinţă. apoi treceţi-l la toate gradele de Verbul a găsi folosiţi-l în propoziţii diferite în care să îndeplinească funcţiile de proporţii. Alcătuiţi două enunţuri cu câte un derivat verbal şi adjectival ale substantivului Analizaţi toate verbele din text. XV. V. de a găsi. b) NP. XII. Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. a continua să ia Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: greu. IV. complement indirect. Credo quia absurdum. complement circumstanţial de cauză – locuţiune adverbială. alcătuiţi schema.

delimitaţi propoziţiile. sintactică în afara celor din text. cauză – clauză. E bine de ştiut ce vei urma. De ce sunt pleonasme: amintire de neuitat. pasiv. am învins. De la numeralul cardinal trei formaţi numerale: ordinal. descoperi. alcătuiţi schema frazei. trei. Cine m-a pus să te susţin. . Alcătuiţi trei propoziţii în care numeralul trei să fie complement de agent. XV. este mama virtuţii. XIII. XII. Numerotaţi predicatele. atribut adjectival-adjectiv relativ în genitiv. Analizaţi morfo-sintactic: eşti. Folosiţi în trei propoziţii cuvintele: a descoperi. acelei. VI. sunt cele trei rădăcini ale înţelepciunii”. Daţi exemple de cinci cuvinte cu scriere identică (omografe) dar cu pronunţare Găsiţi derivatele adjectivale şi substantivale ale verbelor: a şti. complement circumstanţial de timp-verb la infinitiv. acolo. Care este echivalentul latin al expresiilor: Am venit. XI. A rămas bun cum îl ştiam. X. multiplicativ. III. V. rădăcină cu sensuri figurate. XIV. nevoie. Adevărul Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele: eşti.FIŞA NR. Ajunge să-l vezi o dată. ca să nu-l uiţi. tot. adverbial corespunzătoare şi alcătuiţi propoziţii cu ele. 20 Se dă textul: “Să ştii unde eşti. complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv. ale înţelepciunii. a Alcătuiţi propoziţii cu omonimele: lin. complement indirect. complement direct. rasă. I. VII. am văzut. tot. distributiv. Drumul drept este drumul scurt. VIII. încerca. completivă indirectă subordonată unui adjectiv. IV. a se apleca în jos. contracte. să încerci tot ce poţi încerca în vederea acelei nevoi. a anunţa o ştire. Felul subordonatelor: E bine ştiut că ai învăţat. perfect. IX. II. a încerca. Construiţi: o subordonată modală comparativă. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele: captivat – captivant. trei să aibă câte o altă valoare morfoDezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare cuvintele: acolo. contacte - (accent) diferită. tun. să descoperi ce trebuie acolo.

neîmpăcat. Formulaţi propoziţii în care cuvintele: a citi. atr. c. sau.. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. b) Pred. VII. ind. Mie mii indiferent de vii s-au nu vi să rezolvăm problema acea. m-ai. c. XII. iluzie. comparaţie. c. neaccentuat. contragere. Construiţi propoziţii cu următoarele perechi de paronime: bard-brad... atribut pronominal şi complement circumstanţial de timp. a spune să fie folosite pe rând cu Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele următoare: cele. s-au. în propoziţii scurte. care. XI. citindu-. nume pred. or . sintactice de : nume predicativ.. IX. X. VIII..de timp.c.FIŞA NR.de la radicalul cuvintelor citire. complement indirect şi complement direct.ori. XIV. XIII. mai. atr. întrucât nu v-ei avea nicio bucurie! locuţiune. sens propriu şi sens figurat. re. ce le. cadran. Analizaţi cuvintele aflate în cazul nominativ şi acuzativ din textul de mai sus. III. Treceţi adjectivul bun la toate gradele de comparaţie.. exemplar. Eu veni la voi acasă findcă mă gândiii să vă comunic cea ce sa întâmplat cu ei în codri aceea. circumstanţial. la singular şi plural. XV. IV.. liliac. pe lângă cele de nume predicativ. V. a Alcătuiţi propoziţii în care substantivul gânduri să îndeplinească funcţiile Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale pronumelor nehotărâte oricare şi altul. Alcătuiţi enunţuri care să conţină omonimele: mai. spune şi introduceţi-le în enunţuri potrivite.. aluziemai bune. Numerotaţi predicatele. dir. corespunzător. c) C. VI.de ag. Formaţi adjective cu prefixele ne.. 21 Se dă textul: “Cele mai bune gânduri sunt acelea pe care citindu-le ţi se pare că le-a spus şi altul” I. pred. funcţie. II. nume pred. Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare următoarele cuvinte: cele Declinaţi în propoziţii substantivul gând. adjectivul pronominal demonstrativ de apropiere potrivit. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: construcţie..însoţit de Adverbul îndeplineşte următoarele funcţii sintactice: a) Subiect. Corectaţi textul: Să nu m-ai fi nepăsător. indicaţi funcţia lui sintactică şi daţi exemple de alte cinci adjective care nu au grade de .

escavator-excavator. prefăcătorie. VII. nume predicativ. cuscru. Alcătuiţi enunţuri cu omonimele: car. XI. . par. anexare. abject. în afara celor din Folosiţi în propoziţii verbul a vorbi la cele patru moduri Contrageţi propoziţia subordonată 1 şi dezvoltaţi în propoziţiile Identificaţi atributele adjectivale exprimate prin adjective text. a vorbi. III. I. IX. XIII. solidar. complement de scop-verb la infinitiv. nepersonale şi arătaţi-i funcţia sintactică . asfalta. XV. Sinonime neologice: trecător. excavator. Ce alte valori morfologice mai pot avea de şi iar. exemplificaţi-le. complement de mod . complement de cauză. propoziţii cu ele: enervat. dar. postmeridian. a da voie. funcţiile sintactice de: subiect. istorisi. filosofie-filozofie. boccea. corectare. lume. X. complement de agent. adjectiv . subiect . direct Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: scriitor. Construiţi propoziţii în care substantivul scriitor să îndeplinească nemijlocit. a îndrepta. De ce sunt pleonastice construcţiile: monolog cu sine. VIII. apoi construiţi propoziţii în care. ţinută. excepţie. Construiţi propoziţii în care să aveţi: complement de cauză – a fuziona-a fusiona.verb la infinitiv. a părăsi. iar alţii vorbind de sine par a vorbi de oricare-n lume”. XII. a Găsiţi perechea potrivită pentru următoarele paronime şi alcătuiţi Despărţiţi în silabe: abisal. V.verb la infinitiv. Analizaţi pronumele din text. activ. II. pronominale. delimitaţi propoziţiile şi faceţi schema frazei. damnat. perfect. excrocherie-escrocherie. a birui. notorietate publică. 22 Se dă textul: “Unii scriitori când vorbesc de alţi oameni parcă vorbesc de sine. Alegeţi forma corectă: chintesenţă-chintezenţă. IV. apus. XIV. complement de loc să determine verb la infinitiv. VI. Aflaţi predicatele. prin schimbarea valorii gramaticale.FIŞA NR. corespunzătoare vorbind şi a vorbi. să devină atribute pronominale. a duce. atribut substantival apoziţional.

a da drumul. Analizaţi pronumele din text. profesor-profesor. recte!. XI. supin. Construiţi: Subiect exprimat prin: pronume negativ. întru-cât sar putea s-o păţeşti în vre-una din zile. Pulchre. II. VI. S-a săturat să ne tot aştepte. Salve! Salvete!. Despărţiţi în silabe: acvariu. buclucaş. masculin şi feminin. antic-antic. Fi bun şi nu fii rău. armistiţiu. a avea. unic-unic. ceremonie protocolară. ne-am fi dorit. plural. şi l-am şi sunat. A creiat ceace n-a m-ai văzut şi auzit nici-un om depe aici. adjectiv nehotărât în dativ. 23 Se dă textul: “Să ajuţi către glorie pe cineva care nu este chemat pentru dânsa. XIII. verb la supin. breaslă. Complement direct. Cum se numesc construcţiile următoare şi de ce: caligrafie frumoasă. Găsiţi trei expresii sau locuţiuni în care să apară cuvintul a da şi alcătuiţi propoziţii Numerotaţi predicate. Ştiindu-se că întârzie. Găsiţi sinonimele cuvintelor: a ajuta. astmatic. cu ele. scinda – şcinda. dânsul . caserie – casierie. Cei v-oi povestii eu însumi-însemi nul v-a încânta.verbe la infinitiv. teatru. XII. răsbate – răzbate. XIV. adjectiv propriu-zis în genitiv. delimitaţii propoziţiile. Corectaţi textul: Nu mă sfii să-l critic dacă auzi-i ca greşit. V. dar cu scriere simbol.FIŞA NR.ştampilă. singular şi Contrageţi propoziţiile subordonate din text. simbolDaţi exemple de cinci cuvinte cu pronunţare identică (omofone). Felul subordonatelor: Plecarea ei de unde o lăsase l-a supărat. numeral colectiv. X. IX. Precizaţi formele corecte: înbarca – îmbarca. VIII. I. Numai ce am ajuns acasă. dictatură. diferită. Să ne aştepte în fiecare zi. III. butonieră. nu l-am mai aşteptat. VII. duhovnic.dânsa.a chema. insignifiant. bene. Declinaţi pronumele personal de persoana a III-a. Atribut adjectival: verb la gerunziu acordat. faceţi schema frazei. XV. este să-l urci pe casă şi să-i dai drumul în jos când el nu are aripi”. IV. calitate bună. Marcaţi accentul corect al următoarelor cuvinte: aripă-aripă. stampilă . Ce sens au expresiile: Sic transit gloria mundi. a urca. . gerunziu.

ne-am. XII. tot nemulţumiţi sunteţi. s-ar. distanţă. VIII. VI. cu prepoziţie. a lăuda. i-ar. nouăzeci şi nouă vor crede că au fost mărinimoşi cu tine. V. Orice-ar face. Alcătuiţi enunţuri cu paronime: riguros-viguros. . Felul subordonatelor: Bucurându-vă că s-a amânat concursul. afluenţă-influenţă.interjecţie. iar. subiect. E prea grea problema s-o poţi rezolva singur. din familia lexicală a Treceţi adjectivele mărinimos şi sigur la toate gradele de comparaţie. Aflaţi predicatele. a dispărea şi Construiţi câte o propoziţie cu un substantiv şi un adjectiv. continua mai departe. complement de cauză să determine un adjectiv. în antonimele cuvintelor: sigur. adverbial. celor din text). Găsiţi sinonimele cuvintelor: oameni. a lăuda. singular şi plural. XV. n-a mai citit nimic. XI. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: neam. genitiv. multiplicativ. cuvintelor: a lăuda. distanţă (în afara Scrieţi formele de genitiv . a Construiţi: complement de loc exprimat prin pronume demonstrativ de depărtare. distanţat. a conlucra împreună. distributiv. XIII. XIV. sar. şi folosiţi-le în scurte propoziţii. Precizaţi câte o altă funcţie sintactică pentru cuvintele: oameni. a dispărea. atribut. X. Alcătuiţi propoziţii în care numeralul o sută să îndeplinească funcţiile sintactice de Transformaţi numeralul o sută în numerale: ordinal. IV. Unde ştia că are notă la română. faceţi schema frazei. IX. III. v-aţi amăgit.locuţiune adverbială.dativ ale adjectivelor pronominale demonstrative de Daţi exemple de cinci adjective care cer numai dativul. 24 Se dă textul: “Dintre o sută de oameni ce te vor lăuda.FIŞA NR. apropiere. iar cutare va fi sigur că printr-această laudă distanţa dintre tine şi el a dispărut” I. masculin şi feminin. a încuviinţa. Păcatul e că aţi greşit. a dispărea.ce. complement condiţional exprimat prin verb la gerunziu. nume predicativ . complement de mod . aluzie-iluzie. Analizaţi pronumele personale şi verbele la viitor din text. II. a crede. De ce sunt pleonastice construcţiile: concluzie finală. complement de cauză. delimitaţi propoziţiile. VII.

îngâmfat. atribut. Fără tine n-ar fi putut deveni ceea ce este azi. împrospătat. sdrăngăni – zdrăngăni. molipsitor. complement indirect pronume negativ în genitiv cu prepoziţie. III. apune şi Construiţi propoziţii în care substantivul soare să îndeplinească funcţiile sintactice de Indicaţi modul. complement de loc . Nu au forme de plural substantivele din seria: a) soare. prezent. . activ. Sinonime neologice: vină. diateza şi conjugarea verbelor din text. b) planetă. lună. deştept. nume predicativ. pământ.substantiv în dativ. complement circumstanţial de cauză şi de loc. XIII. zigzag – zig-zag. ci ca să lumineze până apune”. veşmânt – veştmânt. nume predicativ . inadmisibil.pronume posesiv în genitiv. Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. Numerotaţi predicatele. Construiţi: atribut exprimat prin verb la infinitiv. I. XII. timpul. dar nu şi omografe. luminează. lacom. secară. Corectaţi textul: Aduna-tu-s-au pe aleie toţi aceea pe care i-am ciudat. alcătuiţi schema frazei. IV. VIII. VI. chemat la concurs. sanctuar. inerţie. subapreciat. Dacă m-ai mişcat. cinstit. Se zvoneşte că ne va vizita.substantiv în acuzativ fără prepoziţie. IX. Despărţiţi în silabe: ambiguu. propriu şi cu sens figurat. Plăcerea să-ţi spun asta este mare. adânc. eclipsă. Felul subordonatelor: Mă tem că n-am să pot veni azi. Auzi-i că nu le a-ţi mai creeat probleme şi că nu le ve-ţi m-ai creia în viitor. inacceptabil. complement de timp . Contrageţi subordonatele din text în părţile de propoziţie corespunzătoare. delimitaţi propoziţiile. astru. c) fier. sublimare. XI. Subliniaţi formele corecte: smeu – zmeu. Nu-i nici-o nădejde cam putea săi învingem pe redutabili noştri adversari. V. XIV. oţet. am greşit. XV. plângere. 25 Se dă textul: “Soarele răsare nu ca să apuie. zi-muncă – zi muncă. complement direct. X. sinoptic. a lumina să fie folosite pe rând cu sens Daţi exemple de cinci cuvinte omofone. II.FIŞA NR. realitate. caraghios. VII. Derivaţi adjective şi substantive de la radicalul cuvintelor răsare. Construiţi propoziţii în care cuvintele a răsări. introduceţi-le în scurte enunţuri.

XI. Cum ai sunat. bogăţie. idee. acord. I. Cum s-a grăbit. subliniind. IV. în faţă. în care din text. contestabil. d) a face faţă. valoare. scump. . ineficacitate. funcţie. La repetiţii prea va-ţi încrezut şi na-ţi obţinut rezultatele pe care le-a-ţi scontat. temporal. 26 Se dă textul: “Când doi oameni au aceeaşi idee. logic. Aflaţi predicatele. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul oameni să ilustreze cinci funcţii sintactice ale Sunt locuţiuni conjuncţionale secvenţele din seria: a) pe lângă. Despărţiţi în silabe: inerent. Nu m-ai întârziaţi. Este locuţiune adverbială secvenţa: a) în faţă. împărţiţi în propoziţii şi alcătuiţi schema frazei. citeţ. regent. întreg. aceasta înseamnă că nu este nici a unuia. b) El însemna totul pentru ea. De ce sunt pleonastice construcţiile: confident intim. Găsiţi perechea următoarelor paronime: alteraţie. ilustru. o dată ce. VI. Se cade să le mulţumim. X. înseamnă. sublim. virus. dezechilibru. Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale numeralului doi (în afara celei din text). c) de-a dreptul. cu tot dinadinsul. ci a întregii societăţi în care trăiesc”. primul substantivului în acuzativ. debut. efort continu. c) faţă de. Căutaţi trei expresii sau locuţiuni în care apare cuvântul a trăi. XIII. cinstit. VII. Găsiţi sinonimele cuvintelor: început. şi alcătuiţi propoziţii cu ele. lucru. Corectaţi textul: Situaţia a rămas aceiaşi întru-cât na-ţi depus un conjuncţie. de pe la. V. amestecat. Ei au adus dovada că sunt nevinovaţi. inexact. c) Aceasta însemna că era deosebit. ţi-a şi deschis.somptuos. Analizaţi: aceeaşi. XII. VIII. albastru Antonime: a înfiinţa. b) în faţa. aproape de. a greşit. Precizaţi valoarea morfologică a verbului “a însemna” în exemplele: a) El însemna totul în caiet cu creionul. pregăti-ţi-vă conştiincios şi recomanda-ţi-le şi lor acest lucru.FIŞA NR. b) pe lângă că. a societăţii. XIV. IX. a înapoia. III. inervat. Felul propoziţiilor: Se grăbea să termine repede de scris. măreţ. real. chiar dacă. XV. II. a dăinui permanent.

subiect – verb la supin. acvariu. XIII. – atr. reflex. duhovnic. b) pron. c) pron. Alcătuiţi familia lexicală a cuvintelor: prietenie. Construiţi cinci propoziţii subordonate diferite introduse prin când. urmă. mustrare. d) pron. complement indirect – numeral ordinal în acuzativ. operaţie. în clipa.. pron. VII. a se despărţi. de dânşii. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. XII. neobişnuit. a răspândi. . Analizaţi: unii. V. IV. XV. a) pron. IX. ţi-.. oropsire. trainic. Construiţi propoziţii cu câte un substantiv şi un adjectiv din familiile lexicale ale Alcătuiţi propoziţii în care substantivul prieten să fie: nume predicativ. a se hotărî. 27 Se dă textul: “Unii prieteni se miră de ce te desparţi pentru totdeauna de dânşii în clipa când ţi-au dovedit că nu ţi-au fost niciodată prieteni”. III. Îi verbelor: a se mira. breaslă. arlechin.. ajungea doar să ne privească. armistiţiu. în genitiv. niciodată din text. Despărţiţi în silabe: prietenos. Găsiţi sinonimele neologice ale următoarelor cuvinte: oroare. – c. participiu. a se despărţi. gerunziu. II. ind. ilustrând Precizaţi valoarea lui “ţi” din propoziţia: Ţi-am pierdut cartea. pers. ind. – atr. VI. teatru. nume predicativ – interjecţie. piedică. Găsiţi sinonimele şi antonimele cuvintelor următoare: prieten. complement circumstanţial de timp – locuţiune adverbială. cu prepoziţie. VIII. XIV. X. Construiţi o frază după schema: PP-CD-CI-T-F.c. Felul subordonatelor: Dacă te caută mereu este ca să nu-l uiţi. I. A ajuns de trezeşte admiraţia tuturor. a dovedi. atribut. Subliniaţi predicatele. supin. a se despărţi.FIŞA NR. complement circumstanţial de cauză. S-au descurcat cum au putut. L-am anunţat că vin azi. Folosiţi în propoziţii verbul a dovedi la infinitiv. amnar. pers. abracadabra. Construiţi: complement circumstanţial de cauză exprimat prin pronume demonstrativ de identitate.. câte o funcţie sintactică pentru fiecare mod. Corectaţi textul: Răsplata v-ei avea-o neântârziat şi sucesu-ţi va fii . reflex. dictatură. XI. pron. complement direct şi complement indirect.

. nu-mi m-ai aduce-ţi explicaţii inutile. Vorbi-i cu câţiva dar m-am convins că nu ori cine poate aşi lămuri exact problema. Fiind că mam convins cine-i de vină.de plin când te-or lăuda ai noştri.

să răpuie.locuţiune pronominală. V. De ce sunt pleonastice construcţiile: dună de nisip. altă valoare morfologică. e aceea. zece zile. Sinonime neologice: milos. în afara celor din text. X. Tot ce s-a spus fusese realizat. care. Şi de-l rogi. Omonime: baie. Nu ar merita să te mai consumi pentru asta. film. egal. a însoţi. înghesuială. om. VII. Precizaţi originea arhaismelor: pârcălab. te să aibă câte o Construiţi: atribut pronominal exprimat prin pronume relativ în cinci expresii (locuţiuni). Aflaţi predicatele. alegeri electorale. caimacan. IX. exemple şi de trei triftongi. mină. stolnic. a urca. Felul subordonatelor: Nu avem destule date ca să rezolvăm situaţia. complement indirect să aibă element regent o prepoziţie. alcătuiţi schema frazei. III. a se vindeca. laudă. vie. obstacol. Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. . nu te ajută.FIŞA NR. Analizaţi: laudă. nocturn. Formulaţi cinci propoziţii în care cuvântul om să facă parte din Identificaţi diftongii din text. citeţ. VIII. daţi Contrageţi subordonatele din text. amintire. subliniaţi vocalele în hiat.numeral fracţionar. a ecraniza un Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele: plăcut. te. I. VI. energie. genitiv. XI.A insistat să-şi rezolve situaţia. complement direct . atribut . real. II. comedie. curat. XIII. IV. greutate. Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: plăcut. Antonime: trist. aproape. cneaz. XII. 28 Se dă textul: “ Cea mai plăcută laudă este aceea care porneşte de la omul ce a venit să te răpuie”. complement de agent. soartă. XIV. care.substantiv în dativ fără prepoziţie. delimitaţi propoziţiile. serdar. XV. autentic.

nume predicativ exprimat prin verb. complement indirect în acuzativ cu prepoziţie subordonat unui adjectiv. autoritate. VII. 5-CI(4). XIII. numeral. atr. vine.FIŞA NR. IV. 29 Se dă textul: “ Poate că nimeni să n-aibă nevoie de tot scrisul tău. XIV. caracter. a aspira. Sinonime neologice: a întemniţa. tău. Felul subordonatelor: Ajungând ce şi-a dorit. şi Construiţi propoziţii în care adjectivele pronominale din text să Alcătuiţi o frază în care: 1-PP. I. a cultiva. circumstanţial. Numerotaţi predicatele. prin: verbe la infinitiv. să stabilim date excursiei. alfabet. era bucuros. analfabet. repetat. Rămâne transformaţi-le apoi în propoziţiile subordonate corespunzătoare. II. 2-SB(1).. nimeni. 6-T(5). veşnic. răutăcios. ind. a reda. molipsitor.adverb. adjectiv pronominal negativ. vinovat. gerunziu. 4-CD(3). concurent. de: se pare.sublinia. . măreţ. Despărţiţi în silabe: acrobaţie. lac.. c. adjectiv. De vine atât de des înseamnă că nu tea uitat. X. Construiţi: atribut adjectival exprimat prin relativul care în acuzativ. Construiţi fraze în care propoziţiile subiective să fie cerute Alcătuiţi propoziţii cu complemente indirecte exprimate aprinde. dar că fiecăruia-i trebuie altă parte din el”. ctitorie. a afecta. Omonime: lună. zadarnic. parte. XI. Dezvoltaţi în propoziţii corespunzătoare scrisul şi altă. Analizaţi poate. subst. devină pronume corespunzătoare. A rămas bun cum l-ai ştiut. V. din el din text. supin şi cu atribute adjectivale exprimate prin: adjectiv propriu-zis. a atinge. gol. Ajunge să-l vezi o dată ca să nu-l uiţi. XV. zicându-se. VI. Introduceţi în propoziţii un c. prin schimbarea valorii gramaticale. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. dir. VIII. 3-ATR(2). Alcătuiţi trei enunţuri cu următoarele trei cuvinte polisemantice: a Ilustraţi alte două valori morfologice ale lui poate. prepoz. IX. III. XII.

III. XV. I. VII. demn. dune. interjecţie. adjective. citesc. XIII. soartă. care. complement de agent – pronume interogativ. virtuos – virtuoz al pianului. Derivaţi substantive şi adjective de la radicalul cuvintelor: a crede. Daţi exemple de trei cuvinte cu scriere identică (omografe). VI. Construiţi: complement circumstanţial de scop exprimat prin substantiv în acuzativ. prin contopire.FIŞA NR. V. Analizaţi crezi. Uite ce s-a frazei de mai sus. complement circumstanţial de loc – pronume personal în acuzativ să determine o interjecţie. plăteşte în numeral – numerar. întâmplat. gândul. Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale cuvintelor: gândul. A sosit înaintea cui nici nu gândea. Mi-e drag să . Construiţi trei enunţuri în care de să fie prepoziţie. a veni. a întâmplător. Daţi exemple de câte trei substantive. Felul subordonatelor: Piatra că e piatră şi tot crapă. II. adverbe compuse Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. siguranţă. fundamental. Sinonime neologice: amănunt. VIII. a veni. Subliniaţi formele corecte: dependenţa – dependinţa de un drog. XII. alcătuiţi schema Folosiţi în două propoziţii cuvintele gând şi a veni cu sens figurat. dar cu Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: a crede. nici cum. pe care. altădată. X. XIV. a simţi. complement indirect – adjectiv cu prepoziţie. XI. a obţine. delimitaţi propoziţiile. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: nicicum. pronunţare diferită. steag. IV. culme. comportare plină de diferenţă – deferenţă. du-ne. greşit. complement circumstanţial concesiv – substantiv în genitiv cu prepoziţie. insera – a însera un fragment într-un text. Habar n-am cu cine a plecat. a venit din text. Numerotaţi predicatele. 30 Se dă textul: “Crezi că vine de sus gândul pe care nu-l simţi cum a venit”. altă dată. conjuncţie. a simţi. IX.

REZOLVAREA EXERCIŢIILOR .

c. ind.. II. 4-SB(3). învăţăcel. N.. IV. c.. conj. învăţat. Adjectivele: capabil de. este capabil – pred.. Diftongii din text: -oa. platină. muncire.. c) Felul lor: 1-PP. fier. b) Propoziţiile: 1-Fiecare…icoana. neîndatorat. sg. 3-PP.. 5 cuvinte cu diftongi descendenţi: -ou(birou). V..învăţătură. Îl durea inima.. învăţământ. pers. reînvăţare.. -ii(fii). -eo(deodată). pers. unt. nomin. subiect. astfel încât să nu am vreo surpriză la examen. propr.a IV-a.FIŞA NR. cop. cărţulie.. ind.. sg. Familii lexicale: cărticică.. expr. sing. (în) toate – pron. pers. muncitoreşte.. nehot. a Analiza pronumelor din text: fiecare – pron. şi numele pred. Frază după o schemă dată: Mi-am luat o carte de comentarii pe 5-să( te) recunoşti-PV. învăţăminte. reînvăţat. învăţare. a II-a. Ac. (despre) tine – pron. format din verb. IX.. VIII. ind. Loc. neobligat.. X. a III-a. act. III.. 4-eşti dator-PN. învăţător. dator la. remuncit. format din verb. var. adj.. 2-ATR(1). a) Predicate: 1-(îşi) face -PV. cărţoi.. nomin. muncitoresc. nesolvabil. afirmat.. -oa (toţi trei urcători). grad poz. -oi(roi). prin adj. N. 1 I. nemuncit. muncit.. II.. eşti dator – pred.-oare. cărticea... muncă. Substantive defective de gen şi număr: aur. Ţi se rupe inima văzându-l. neînvăţat. 2-este capabil-PN. prez. expr. act. intranz. care hotărâsem s-o cumpăr de multă vreme ca să învăţ.-zis. ind. Ac. 3-(dar) de aici nu urmează. prez. -ea.-oare. -ei(tei).. grad poz. Sensul propriu: Se închină mereu la icoana cea nouă. ind. a fi nerecunoscător. cu două termin. sing. 5-să te…în toate. afirmat. -ui(sui).. 2-de care…capabil. Antonime: incapabil. c.: în stare. solidar cu. -uă(rouă). masc. conj. sg. făină. a fi.-zis. muncitorime. nehot. şi numele pred. masc.. sg. prin adj.. a fi. a IV-a. Sensul figurat: Icoana stelei ce-a murit…. adevăr grăieşte. Contragere: …eşti dator …a te recunoaşte.. nu recunoaşte. Gura păcătosului. 5-CI(4). 4-că tu eşti dator. intranz. -ua(noua)... VII. capabil.. cop. N. masc.. El este în stare să înveţe mai mult. 3-nu urmează-PV. pl.. 5 cuvinte cu diftongi ascendenţi: -ia(voia). cu două termin. var.. -io(voios). muncitor.. . rel. VI. (de) care – pron. Ac.. Pe-o gură de rai…. propr. inapt. XI.

greşeală. Fii atent şi nu mai fi distrat să n-ai probleme într-una din zile. M-am dus acolo până a mă fi anunţat. Construiţi trei c. XV. Sensurile expresiilor : O linişte adâncă.c. Corectaţi textul : Scrieţi-vă tema şi retranscrie-ţi-o şi tu ca să n-ai nici o problemă cu educatorii aceia. Despre un amic să nu vorbeşti niciodată de rău. A venit la bibliotecă pentru a citi. XIII. Luasem legătura cu ei înainte de a fi venit voi. prin împrejurări se leagă prieteniile. trei c. prin vorbire. S-a dus la librărie spre a-şi cumpăra o carte. aşază. Prin iubire.c. Formele corecte : mi-ar plăcea.scop: A plecat pentru a vizita oraşul. .XII.timp: Plecasem înainte de a suna tu. nu face. Nu trebuie să-ţi spun de ce n-accept vreo greşeală de-a lor de-acum înainte. a crea. prin comportament. XIV.

A ieşit pentru o mică pauză din Dezvoltare: Să laşi fiului tău…. a se chinui. VIII. verb. fi-in-ţă. pers.. inc. alte 5 cuvine : a-le-e. a III-a. verb. intranz. Corectaţi textul: De-aş fi fost eu (însămi-însumi) în locul lor v-aş fi creat impresia că ei vă agreează prea mult. pers. card.(Pe ea am zărit-o). co-or-do-na-tor. VI. afirmat. 2 – PR(1). 3. a sprijini.. con-ti-nu-u. ai ţinea: verb pred. act.FIŞA NR. VII.... adj. X. prez. Analiza verbelor din text: a lăsa: verb.. inf. III. Contragere: Fraze diferite (5): SB – Nu ar fi rău de te-ai pregăti serios. Cititu-i-ai pe scriitorii aceia care ne-au fost recomandaţi întruna din zile de profesorii noştri?.. afirmat. verb.. tău o (hiat în fonetică sintactică).. PR – a) Predicate: 1. conj. a III-a.este-PN inc. conj. CD – Nu ştiu de înveţi. dar voi n-aţi luat aminte.. a susţine. CI – Hotărăşte-te de înveţi sau nu. IV.I. XI. …care este al tău.. 3 – Opoz. pl. b) Propoziţii: 1-A lăsa…este. Vocale în hiat: fi-u-lui. alta nu este). pred.... a se ridica. a III-a.(2). adj. proven.. 3-se căznesc-PV. sing.. afirm. a încerca. ATR – Întrebarea de înveţi mă preocupă. conj. 4. nehot.. a III-a. pe umeri. conj.. V.. suie. se căznesc: verb pred. conj. II... este: verb cop. Ei au rămas la locul lor. este. act.. a II-a. prez. a IV-a. Efortul continuu vi s-a recomandat mai de mult timp. c) Felul: 1. conj.. reflex. subiect. pers. pred.ind. pron.pe când…căznesc.. bănuială. pl. reflex. …este a-l ţinea pe umeri.. pers.ai ţinea-PV.(O carte e interesantă.să se clasă. Întrebarea este de înveţi. afirmat. prin compunere: untdelemn. moştenire Sinonime: a se strădui. a IV-a. cond. 2. intranz. pred. floarea-soarelui. tranz. …se căznesc a se sui. dreptunghi. tranz.. prez. sing. po-et. ind. pred. 2.. ultrademagog. 2 I. IX.. a se căţăra. nomin.. pers. intranz. Substantive formate prin derivare: adunare. (Mi-am luat o carte şi două caiete). portdrapel. . 4-să se suie-PV. cocoţa... prez. a IV-a. afirmat. 4 – CI(3).PP.... Propoziţii: El este deja în clasă.copreşedinte. hipersensibilitate. act. Fraza: Ceea ce nu recunoştea era că absentase ieri. prez.. viţă-de-vie. din numer. a se Valori ale lui o (trei) : pron.. să se suie: verb pred.-opt..ca şi cum…umeri..

Expresii: Un prieten este cea mai bună avere a vieţii. Ştiu căruia ai dat cartea. dau surorii mele. acolo. cerul s-a Construiţi: Dorea şi el a fi fost invitat acolo. Priten mi-e înnorat. (SB – PP . XIII. te-am căutat. Iubirea învinge orice. XIV. Platon. XV.PP . propriii mei ochi.CZ).XII. Înainte de a fi ajuns Subordonate: SB. dar mai prieten îmi este adevărul. Cartea din faţa lui e a mea. CI. Ştiu ce-ţi doreşti. Formele corecte: nu fi supărat.PR). (SB . dragile mele prietene. .

. a continuu). Citeşte din ce în ce mai bine. omenit. Familii lexicale: cunoaştere.nu înţeleg-PV. adj. Fiţi mai atenţi. c) Felul propoziţiilor: 1 – PP. din cauză că. VIII. recunoscut. omenesc. Funcţii sintactice: NP – Ştiu care e el. înţelegător. c-ai so păţeşti când te-or întâlni ai noştri. 4 – CZ(2). XII. iar tu nu mai fi distrat. N. neomenos.. neînţelegător. întrucât. XI. însumi). recunoştinţă. pers. IX. neomeneşte. 3 – când îl recunosc.. X. VI.. 3 I.. Nu-l mai recunosc. a defăima(L-a defăimat Propoziţii: Scorul a fost nul. omeneşte. înţeles. Mai vorbim noi! M-ai căutat cumva? IV-a. cunoscut. sg. afirmat. omenire. V-a adresat numai laude. Ci : Se gândeşte a învăţa şi el.m: Scrie lizibil. conj.: Am fost invitat la ei acasă..linguşesc-PV. VII. Verb pred. masc. b) Propoziţii: 1. conj. sg. neomenesc. Ac. Lecţia este de învăţăt. aux. de nimic(E un om de nimic).. verb. neomenit. II.. neînţelegere. 2 – ATR(1). Analiză: sunt: verb pred. 4 fiindcă…înţeleg. bine. înţelegere. verb Subiecte: Elevii se pregătesc zilnic. 2 -care linguşesc…merit. Ac. 2. pl. neînţeles. care: pron. atr. IV.. pers. M : Scrie cum poate el mai . Nume predicative: Ei sunt colegii mei. insignifiant(Pentru mine este insignifiant). masc. recunoaştere. l-: pron. adj. necunoscut. prez. Colegul meu cel mai bun este el. Construiţi: Se pregăteşte de învăţat.. de merit: loc. masc.Sunt oameni. 4.. CD : Doreşte să înveţe..recunosc-PV. omuleţ.): deoarece. a) Predicate: 1-sunt-PV. neomenie. verb cop. Este e pe bancă.. înţelepciune. rel. pers. intranz. Va reveni curând.. CI: Se gândeşte să înveţe şi el. ind. Cd : Doreşte a învăţa. Eu mă pregătesc zilnic.: Ei sunt prietenii mei. act. pred. omenie. e colegul meu... cunoştinţă. . a III-a. subiect. AA – Ştiu care film ţi-a plăcut.. sg. înţelept. omenos. a omeni. 3. III.. APG – Elevul. al cărui caiet Conj. (loc. Adunatu-s-au pe alee toţi aceia pe care i-am anunţat eu (însămi. V. uşor de învăţat.c. Corectaţi textul: Mă întâlnii într-una din zile cu copiii aceia ale căror fapte ne-au cam dat de gândit. c. Antonime: a critica(Îl critica întruna). c.FIŞA NR.: Ei sunt acasă. a III-a. dir.. 3 – T(2).. necunoaştere.

. sg. atr. fem.. c. N. PR. neg.. afirmat.I..Suntem împotriva lenei. pred. subiect. Analiză: i : pron. fi memorată : verb la inf. dem.. sg. pers. simplu. trădează: XIV.. dir.. subiect. CNS. verb pred. XIII.. sg. poezia : subst. ind. are rezultate bune. nimic: pron. XV.. intranz.. În anul Domnului. prez. pl.. c... af. Ac.. pas. com. de depărt. (despre) aceia : pron. D. act. masc. conj. verb... Care elev învaţă... N. tranz. pers. Subordonate: ATR. În anul vârstei sale. pers. I. a III-a. conj.. Sosirea acasă m-a bucurat.. L. prez. .. ind.. CD. pronom. Expresii: În anul curent. a III-a....

Omonime: Care e vinovatul? Care cu poveri de muncă Vin încet şi scârţâind…. Câmpul e verde(adj.. tranz. pl..).. 4 I.care…îşi închipuie. prin verb pred. butonieră. electriza. pers.. pl. derivate: frumuseţe. am sosit şi eu. dă-i-i lui în fără a se uita înapoi. act.timp: Înainte de a sosi tu.FIŞA NR. VI. a III-a.. CI : Gândeşte-te să citeşti toată bibliografia indicată. 2 – ATR(1). a) Predicate: 1-sunt . Verdele câmpului se pierde în zare(subst. Enunţuri potrivite: Eu însumi mi-am făcut tema. VII. reflex. conj. verde. verb.). PR : Problema e să citeşti zilnic.c. prez. pers. prez. IX. prin verb. Ar mai trebui să ne vedem! Un ar de pământ era puţin pentru bunici... afirmat. 2 . îşi închipuie : pred. Cuvinte cu –ieră: balastieră. albeaţă. c. CZ: Cum alergi repede.. De-a lungul drumului erau pomii înfloriţi.. Analiza predicatelor din text: sunt: pred.PV.Priveşte în lung şi-n lat.. ind..cuvinte compuse: Făt-Frumos. a IV-a. – adv. favoriza . ind. 3 – că fac…uşor. ind. c) Felul lor: 1 – PP. XI. cuvinte cu altă valoare gramaticală: Un dar frumos se dăruieşte frumos(adj. a III-a. intranz.fac – PV. a III-a. 2-îşi închipuie .Verde Împărat. IV. mod: A plecat T: Când alergi repede. V. X. exprim. Albă-ca-Zăpada.. pred.. III. alb.. expr. verb. betonieră. ba e lat…. pl. prez. E lung pământul. verb..PV.c. a IV-a.).. c. .. obosit. a III-a. Noi înşine v-am aşteptat. b) Propoziţii: 1 . scop: Citeşte pentru a şti.). Noi însene le-am povestit totul.c. VIII. A prins un lin în râul ce curge lin la vale.. ai Corectaţi textul: De-l vei găsi pe educatorul acela. ajungi devreme. prin verb pred. 3. terminate în –iza: conştientiza... C. ATR : Problema să citeşti mă preocupă. pers. conj. afirmat. tranz. Nu este uşor să obţii rezultate văzut. afirmat. SB : E bine să citeşti. conj. act. Eu însămi te-am Propoziţii: Mersul tău uşor îl admira. verzeală. neologisme Cuvinte: frumos.Sunt…oameni. fac : pred. II. COND: Dacă alergi repede vei câştiga concursul. Rochia e albă(adj. 3 – CD(2).). Albul ne încântă(subst. CD : Învaţă să citeşti cursiv.. bune.. expr.

grijă pe chiulangiii aceia. Întrucât orice moment pierdut îţi creează neplăceri. XV. A sosit la şcoală înaintea colegilor. ca să ai rezultate bune. CI. nu le mai face nici o concesie. CZ. cărţi a patru elevi. Am aflat din cauza căruia ai lipsit. Construiţi: El este cum este. XIV. T. XII. XIII. . Ia-ţi acele studii. Deschizând (la întâmplare) cartea. Expresii latineşti: Înainte de vreme. s-a înnorat devreme. Voi fi fost anunţat şi eu de vei veni. a asambla. cărţi ale elevilor. Subordonate: PR. Este clar. neuitând vreo clipă să te pregăteşti întruna. SB. Părinţii ai căror copii învaţă sunt mândri. Forme corecte: îi place înotul.

se îndrepta): Este un om corigibil. pisc. N. sg. ridicol. sg. nehot. de fapt... pasiune: Munceşte cu fervoare pentru a obţine numai rezultate bune. masc. adjectiv: Codrii deşi mărginesc satul nostru. delincvent. conjuncţie: Deşi a plouat. cadou.. c) Felul lor: 1 – SB(2). îi râde inima. a) Predicate: 1-râde-PV.. format din verb. pron. fem.dir. V. a edita. am mers la teatru. 2 – PP. pe antepenultima: binele.. sg. detracta: a denigra. ... afirmat. 3-găseşte-PV. lapoviţă. atr. 3 – T(2).... N. pronume: Lauda de sine nu miroase-a bine. a III-a. sg. prez. intranz. ansamblu. ocazie.. a III-a. adj. adj. locuţiune verbală: îşi râde-n barbă. Sensurile cuvintelor: corigibil: care se poate corija (a se corecta. coli... intranz. toată: adj. 4 – de care… masă. II. pe a patra silabă: ferfeniţă... expr. a III-a... a defăima pe cineva: În ultima vreme a fost denigrat mereu. ocazional. XI. conj. pe penultima: după ea. pers. prin adj.. celălalt. ajunge ridicol: pred. prez.. contagios.. nomin. unul: pron. V-a spus voi eraţi acasă când v-a căutat el . IX. efort. a elabora. ind. Cuvinte accentuate pe ultima silabă: caiet. subiect... cu două termin. 3 – când…unul. act. VII. Sensuri figurate: Arde de nerăbdare să te vadă. 5 I. masc. Analiză: cine: pron. propr. c. înfocare.Ac... adjectiv(loc. râde: verb la inf. 4-nu poate-PV. Substantiv: râs.. râdere: Râsul îi trădează.act. Frază: Dacă nu zice nimic înseamnă că a greşit întrucât a aflat că Corectare: Nemaiputând să aştepte. Ac. neliniştea. a efemer. IV... var. afirmat. dir.. Îl arde sufletul să te întâlnească. conj. fişă. adverb: Primăvara se întorc păsările călătoare. fervoare: ardoare. 4 – ATR(3). culegere. a ajunge. cop. c. s-a dus la plimbare. III. nehot. Substantiv: În sinea lui se gândea că procedase corect. 2 – ajunge…ridicol.): A ajuns de râsul lumii .FIŞA NR. erudit. X. îşi râde-n sine: Îi râdea inima de bucurie pentru cele întâmplate. Îi ardeau călcâiele Variante corecte: ridicol. carte. râde. coperte. VI. VIII.-zis. Sinonime neologice: apogeu. şi numele pred.rel. substantiv: Primăvara a sosit pe neaşteptate. b) Propoziţii: 1 – Cine…lumea. 2-ajunge ridicol-PN..

Împotriva cui te-ai ridicat?. Toţi îl agreează. acolade. Arta e îndelungată. ATR. XII. XIV. XV. ţi-am răspuns. Întrebarea unde ne vom opri ne preocupă. Subordonate: SB. Arta Forme corecte: abţibilduri. aeroporturi. PR. fiindcă s-a decis să nu mai absenteze.într-una din zile că lămuri-i-va şi pe aceia să-l însoţească.. CI. XIII. de a iubi. Argument pornit din ură. viaţa e scurtă. COND. Pare că şi tu însuţi-însăţi le-ai spus să nu mai fie supăraţi. aerodromuri. . Construiţi: Dau colegului meu o carte. c-or trece toate cu bine. Ştiu conform căruia ai procedat. Cum m-ai sunat. aerogări.

Altă dată importantă este şi 1 Iunie. IX.. de. Niciodată nu m-a minţit. -şi. X. fii silitor!. întristat. XII. 3-nu lăsa –PV. el înoată. la.pron. G. Învăţarea conform orarului dă satisfacţii. 4 – CD. fem. 2 – se bucură-PV. 3 – (şi) nu lăsa.nu întrerupe-PV. a se extazia. XIII. b) Propoziţii: 1 – Nu întrerupe…celui. care: pron. sg. Mă sfiii să le spun totul când văzui că nu-s integri cum trebuie să fie toţi arbitrii aceia. elevii aceia. subiect.. (SB – PP . – (pe. VII. s-. ATR. Dorinţa de a-i vedea e mare. CI. a nu se întrerupe. A nu fi întrerupt. Ea este studentă.. Ştiu ce carte-ţi place. Subordonate: PR. îşi. dem. a se opri. a nu se lăsa. Ac. 6 I. Caietul ale cărui foi s-au rupt era al lui. sg. a nu fi lăsat.. sieşi.să se reverse- ea ca data zilei de naştere. …sed multum. Ei au rămas aceiaşi.genit.PR). maxim.. …scripta manent. Cunoşti vreo dată mai importantă decât data de 24 Ianuarie în istoria noastră?. subiect. Ac. com.. simplu. Altădată era mai ospitalier. limpede. jignit. celui: pron.. 2 – care se bucură. masc. a se minuna. 4. N. sg. PV. XIV. cu. ATR – sine însuşi. inferior. -se. Creează-ţi o idee despre propriii tăi amici ale căror fapte nu le agreăm. SB – E bine să înveţi. Vaţi certat vreodată?. ofensat.. N. Forme corecte: creăm. cumsecade. -şi-. 4 – să se reverse…întristat. Atr. XI. fem. rel. se-. Cuvinte derivate: reverse. se. D – sie. VI. şi-. V. durerea: subst. PR – Datoria noastră e să învăţăm.. Cd. c-ai s-o păţeşti. (E împăcat cu Optim. IV. Transcrieţi corect textul : Fii bun. moale. să fii disciplinat! . -s-. CD. 3 – PP. tenace. a înceta. Analiză: vorba: subst. Nici o dată nu este mai importantă pentru a) Predicate: 1. CSV – Să înveţi continuu.FIŞA NR. c) Felul lor: 1 – PP. perspicace.. Problema să învăţăm ne stă în atenţie. Construiţi: De departe vezi albind…. mare. de la) sine. de depărt. XV. compus: niciodată. F – A venit la facultate să înveţe. com. El a ajuns profesor. VIII. şi tot ar mai trebui să citeşti încă. 2 – ATR(1). II. de-acum). nu mai fi rău. …cum laude. simplu. III. şi.

verb. a II-a.. act... S-a împrumutat numai de cât a avut nevoie. imp. prez.. a IV-a. 2 – caută. am văzut. pers. act. a II-a. prez. forma afirmat. tranz. conj.. pers. tranz. tranz. afirmat. X. Un oarecare mi s-a adresat necuviincios. – El. E un om cu scaun la cap. a se uita. 4 – cum iubeşte. omul acela. a iubi. XI. iubit (Omul iubit n-a dezamăgit-o niciodată). Să fie O casă ca a lui mai rar!.I. Oare care a fost acela?. Antonime: a iubi – a urî. un om şi jumătate. sg.. Numaidecât l-am şi pedepsit. Sinonime: a judeca – a condamna. conj. exprim. a II-a. nejudecat (El e omul judecat pentru privi. om – persoană.. V. verb. calculat. prez. a) Predicate: 1 – să judeci – PV. a căuta – a ignora.I. SUPL.. a căuta.. om cu scaun la cap.. Am venit. Ca să vizitezi oraşul îţi trebuie o zi 4 – iubeşte – PV. prin verb pred.. conj.. act. VIII. pers. apoz. verb... În ziua aceea n-a apărut nici un nor pe cer. a III-a. . 4 . expr.. c) Felul lor: 1 – F(2). V-aţi convins că n-o s-aştept pân’ s-o-nnopta ca să-i reîntâlnesc pe omenie.. IX.. este un om adevărat. 3 …a-l vedea. – El Analiză: să judeci: pred. VI. act. iubire (Iubirea lui e veşnică).. Nume pred..FIŞA NR. prin verb pred. acelora. tranz.. exprim. afirmat.. Atr.. 4 – PRED. Derivate substantivale: judecată (Teme-te de judecata de apoi). E un om minunat. b) Propoziţii: 1 – Ca să judeci omul. 7 I. Om de omenie. i-am asigurat eu pe colegii noştri. conj. prin verb pred.. să vezi: pred. sg. am învins. afirmat. A greşi este omeneşte.…iubind. II... sg. omul. prez. pers. un om şi jumătate: El e om de Elevul premiat de profesor băgase de seamă nemulţumirea 1 – Pentru a judeca…. a II-a. Nici un admirator n-ar putea renunţa. ind. Subiect – Omul muncitor este ca pomul roditor. conj. pers. exprim.. tranz. expr. a II-a. A judeca. iar ei s-au adunat în acelaşi loc devreme. ascultată şi cealaltă parte.. a greşi – a îndrepta.. 5 – Nu poţi greşi.. nu poţi: pred. act. ins.. 5 – PP. 3 – să vezi – PV. este vecinul meu. fapta comisă). verb.(3). a vedea – a Derivate adjectivale: judecat. a II-a. forma neg. caută: pred. iubeşte: pred. sg. prin verb pred. 3 – să-l vezi. VII. a vedea. XII. ind. sg. IV..... verb. conj. 5 – nu poţi – PV. a zări. prin verb pred. 2 – PP. 3 – CD(2). întreagă. 2 – caută – PV. aceia. III. conj.

. Ştiu ceea ce vrei. De devenit ce-ţi doreşti nu e greu. SB. A se spune că n-ai învăţat e o greşeală. ATR. împărate. XIV. Construiţi: Dorinţa lui de a fi fost invitat era mare. vei învăţa şi mai bine. Să fii sănătos. Să fii sănătos. XV.XIII. SUPL. CI. . COND. Fiind apreciat. PRED. Celui ce merită.. cei care vor muri te salută!.

De flămând ce era. a (se) însufleţi.. Ajunge să-l vezi o dată!. c-or vrea. cu două termin.. încât s-ar părea că-s uşori ca pana!. act. S-a oprit în faţa unora. Ac.. Verbe impersonale: Era să nu te mai recunosc. A rămas neschimbat.. frumoasă! Era frumoasa frumoaselor!. Întâmplatu-s-au de-atunci multe şi auzii că zurbagiii aceia nu ne mai creează probleme. Mai m-ai întrebat asta!. IV. Atr. Să fi luat şi caseta era şi mai bine. VI. Ac.. pers.. a se întrista. – Nu ştiu al cui copil s-a rătăcit. Au dovada că a greşit.. Te ştiu de mic.adj. a) Predicate: 1 – este – PN inc. a III-a. VII. Aş fi fost luat de-ai lor de mai întârziam. intranz. 3 – SB(2). Florile sunt pentru ai mei. pers. lucru de nimic. Cântă-n cor. Construiţi: Cărţile celor doi elevi sunt pe masă. pers. 3 – n-are nevoie – PV. rel. Sar aşa de Analiză: cel mai trist: adj. atr. a III-a. pred.t. mână de lucru.FIŞA NR. că a greşit? El pretinde că nu a greşit. 2 – ia – PV.. Era extraordinar de frumoasă. Rămâne să ne mai vedem. 2 – că uneori…ia. pers. XI. derivate A avea de lucru. b) Propoziţii: 1 – Cel mai trist…este.. este: verb cop. nehot. a III-a. c. uneori: adv. sg. superlat. A ajuns frumoooasă! Era frumoasă. a da de lucru. sus. N-am plecat de-acasă căci ploua.dir. fii amabil şi adresează-i-te în numele alor noştri şi-alor voştri. IX. V. III.. ind. XII. nici nu te vedea bine!.-zis.. conj.c... însufleţit. Era frumoasă foc!. X. Nu vezi Verbe copulative: El este silitor.. -l: pron. De cum m-i vedea pe mine acolo. Nu am venit căci nu m-ai invitat. Ne-am adresat continuu aceleiaşi autorităţi ai cărei membri neau agreat şi ne agreează continuu. verbale: a se îndrăgosti. prez.. var. A ajuns la şcoală devreme. lucru de mână. pers. . N.. pron.ind.. verbe predicative: El este în clasă.neutru. 2 – PR(1). întristat. afirmat. că nu!. profesor. inc.. Era Luasem cu mine şi cartea aceea. 3 – cine n-are nevoie de dânsul. NP – Ştiu cine eşti. c... c. Cd – Ştiu pe cine aştepţi. c) Felul lor: 1 – PP. Ci – Ştiu de cine te fereşti. nomin. Derivate adjectivale: îndrăgostit. sg. de dânsul: pron. a IV-a.. VIII. 8 I. sg... A rămas acasă cu părinţii. de timp. II. fără grad. sg. propr..

apropo. Cauza finală. (CSV–CSV–PP-SB). Apărea. Trăieşte ziua!.F). (COND . atrium-atriu. Cântec secular. .PP). (CSV – PP – CD – ATR . ortodox.XIII. XIV. XV. greşeală.

. perfect. intranz. con-junc-ţi-e. Construiţi: Cartea e a aceloraşi. târâş. cunoscut. cop. Florile de la ei m-au bucurat. Ex-cep-ţi-o-nal. pers. De l-i vedea pe el acolo. conj. act. a fi. gerunziu: Numai cunoscând bine problema. Avem o SB (1): Să fii mândru de ceva. Mândru: a se mândri. CD. masc. pred. cunoaştere. sub-li-ni-at.. cer. poate că el îi agreează altfel decât noi. XI. a IV-a. şi o CD (4): că nu-l meriţi.. necunoscut. rotund. Dacă nu recunoştea însemna că era aşa.). I. VI. var. VIII. 4 – nu meriţi – PV. principal. IX. N-or apărea curând. recunoscător.. mândrie.. c) Felul lor: 1 . N. merit: a merita. cu două termin. 2 – înseamnă. T: Am ajuns când ai sunat tu. i-ne-rent.SB(2). supin: De cunoscut această specie nu e uşor (Sb. linc-şii. Nici un nor nu-i pe Analizaţi: să fii mândru: pred.). PR. mândreţe. punc-tu-a-ţi-e. X. XII..PP. verbal). recunoştinţă. Meciul s-a terminat nul. verb. o vei putea rezolva corect (compl. şi nume pred. adverbe: furiş. Mie mi-e dor de ei. prez. II. bărbăteşte. mândru. CSV. conj. propr. 4 – că nu-l meriţi. recunoşti – PV. ind. dă-i-i lui în primire pe năzdrăvanii aceia. expr. a ara. prin adj. Ac. a II-a. in-e-ga-li-ta-te. a) Predicate: 1 –să fii mândru – PN.: Dorinţa de a cunoaşte cât mai multe e mare (Atr. V. c. recunoscut. nerecunoscător. CZ: Cum n-ai fost atent. nu meriţi: verb pred. 3 .ind. tranz..PR(2). IV. ai parte.. necunoaştere. Inf. nomin.. 2 . . afirmat. veşnic. a II-a sg. a igieniza. pers.. XIV. somp-tu-os.: Ai carte. de ceva: pron. 4 . a cunoaşte: recunoaşte... Cond. format din verb. su-bli-maATR. asemenea. CZ. sg.CD(3).FIŞA NR. conj. nehot. cond. meritat. M: A rămas bun cum îl ştiam.. VII... Întâmpinatu-i-am pe alee pe toţi aceia pe care i-am înştiinţat... prez.. adj. arc-tic.... 3 – să b) Propoziţii: 1 – Să fii mândru de ceva. III. F: Am venit la teatru să văd acest spectacol. Verbe: a sări. Nu-l mai recunosc. 9 I. 3 – să recunoşti.. nemeritat. act.. re. forma neg. merituos. XIII.). participiu: Tema cunoscută în clasă te va bucura (atr. 2 – înseamnă – PN inc. Nu-i nici o nădejde c-am putea să-i învingem pe redutabilii noştri amici.. recunoaştere. sg. Viu. te-ai lovit.-zis.

Mersul potrivit orarului e respectat. Cauză prin sine. Cauza (motivul) este ascuns. XV. Am aflat ce carte preferi. . Dorinţa lui de învăţat e mare. Păzeşte-te de câine!.

unui vultur: subst. a) Predicate: 1 – să fie erou – PN. simplu.: Pământul nostru a fost apărat de eroii neamului românesc. masc. Analiză: erou: subst. com. fem. A-i lua apărarea mi se pare un lucru corect. (Zborul deasupra mării era lin. art. com. zori.c. nehot. simplă. simplu. com. simplă la. 4 – CD (3).. 3 – PR (2). art. subst. VIII. CD: Am cunoscut un erou al zilelor noastre. IV. şi art..FIŞA NR.com. c. zbu a solicita. Ac. com. sg. Substantive: zbor.loc. enclit. loc. pl. Ac. simplu.. ale unei societăţi: subst. IX. verb. III. II. zburatul.loc. Ac. masc. b) Propoziţii: 1 – să fie erou…decăzute. N. societăţi. G. de-că-zu-tă. dea-su-pra. atr. atr.. circumstanţă. contra. art. 3 – ai cere – PV.. sg. PV.... art. închis într-o odăiţă. prepoz. fem.. fem.Ag.. simplu. Ale lui eau cărţile. într-o odăiţă: subst. c) Felul lor: 1 – CD (2). .. 4 – să zboare… pământului. o şi prepoz. zburare. com. enclit. genit. pl. Oamenii luptă împotriva furtunii.. con-text. De-a lungul străzii sunt mulţi pomi. G. 4 – să zboare – acea ceremonie?. Asupra satului se abate furtuna. deasupra pământului: subst... a-i cere…a zbura. hot. nehot. odăiţe.c. sg. neutru. În spatele şcolii este un teren frumos. a se Nu avem nici o CI. S-au oprit din zbor pe acoperişul casei mele).loc. simplu. împrejurări…care sunt josnice. 3 – ca şi cum ai cere…într-o odăiţă. Eroi. 2 –A cere cuiva…este. com. deasupra. A le ascunde adevărul nu e bine. Ac.. X.. grâne. simplu. hot. jos-ni-ci-e. prepoz.proclit. neart. festiv. C.. prepoz. D. com. vulturi. so-ci-e-ta-te. c. câlţi.. VI. simplă de. îm-pre-ju-ra-re. nehot. la o mie: subst.. degradant. L-a dus şi pe el la spectacolul împrejurările: subst.. pos. ind. masc. în spatele. proclit. pă-mân-tu-lui.. de metri: subst. cinste. şale. este…a cere. art. de-a lungul.c. simplu. în ce-re-re.. 2 – PP. VII. genit. simplu. Să ceri cuiva….. c. XI. Contra furtunii nu te poţi pune. c. Asupra. 10 I. prepoz. ASP: Titlul de erou e o înaltă opri din zbor... sg.. sg. V. nume pred. CI: Ne gândim cu recunoştinţă la eroul necunoscut. Ai luat parte la ră-toa-re.c. fem.. 2 – este – PN inc.. împotriva. sg. împrejurări. avem o PR (3): ca şi cum ai cere unui vultur SB: Eroul acela va fi nemuritor. c.: a-şi lua zborul.timp. sub-li-ni-at. subst. icre.

pos. XIV. (CD – CD .: Casa a nouă este SB.CD).: Miroase a primăvară. În faţa unora se deschidea o privelişte minunată! . adj. SB. Art. Mâinile-i tremurau de emoţie. XIII. Nu mai fi nepăsător ca să nu fii păgubit!. Este impunătoare. dem. ATR. genit. Construiţi: Maria e plecată de acasă. Cartea aceluiaşi elev mă interesează. prepoz. Am aflat cu care ai discutat.: Cartea este a elevului. Duceţi-vă şi informaţi-i că arbitrii aceia sunt mai puţin aspri. o problemă aceea ale cărei aspecte nu le-au ştiut propriii ei susţinători. XV. CI.XII.

PV. greşeală – eroare. c) Felul lor: 1 – PP. Banii sunt de la ai mei. nu mai fi naiv. mătuşă. Cea dintâi ediţie. indicat tu. Fii încrezător. …că abia mai sufla(CNS). Totodată a mers şi până la el. i-ne-fa-bil. deşi apăruseră şi câţiva nori când ai apărut tu. VII. …să meargă la mare(PR). III.PP). somp-tu-os. XV. Maşina de scris e nouă. …mişcarea e Păcat că n-ai venit la noi în ziua când te-am aşteptat. V. coajă. jert-fă. Iată omul!. X. ţarină – ţarină. 2 – ATR(1). A râde în hohote. VIII. XI. Rezultatele au curcilor. copii – copii. acele – acele. aşază. (SB – CD – an-al-fa-bet. XII. Nu le mai faceţi atâtea favoruri!. …este mamă(CSV). ex-ma-tri-cu-lat. deşi. PP – PR – SB . sănătoasă(ATR). i-ne-rent. balustrade. Cartea e utilă pentru oricare. Ştiu care carte aţi (SB – PP – PP – SB – PP .PR). Învaţă cu plăcere. 3 – nu ai făcut – b) Propoziţii: 1 – Să râzi…ci de acelea. a-tlet. 4 – ai fi avut prilej – PV. re-trans-pu-ne-re. II. VI. 5 – CI(4). enclit. El vorbeşte întruna. in-e-xact. . a) Predicate: 1 – să râzi – PV. fost declarate nule. a-na-cro-nic. barem – barem. 2 – nu faci – PV. fiindcă timpul Un singur articol: greşelile (le – art. biruinţe. …să înveţi(SB). Companie – companie. IX. Într-una din zile te voi căuta. c-ai noştri te-or agrea de-acum. 3 – pe care nu …niciodată. 5 – să le faci. nu de mult timp. (PP – CI – PR . XIII. a râde cu gura până la urechi. V-aţi convins că n-o s-aştept pân’ s-o-nnopta ca să-i revăd pe aceia. a fi de râsul A greşi e omeneşte!. baraje. ai. 11 I. balsamuri. era frumos. omonime: care. delincvent. Sinonime: a râde – a se bucura (a se amuza). 2 – pe care nu le faci. 4 – CSV(3). 4 – deşi ai fi avut prilej. Greşeală.).CD). 3 – ATR(1). Tot o dată importantă e şi ziua mea de naştere.FIŞA NR. Baloturi. 5 – să faci – PV. hot. M-ar mira să-i găsesc la ora aceea în acelaşi loc pe care mi l-ai niciodată – nicicând. IV. XIV. pe care nu-i mai agreăm deloc. comentat-o.

(pron. fem.. cărţile aşa. – atr. Diftongi: poa-tă. a III-a. pers. antonime: cititor-analfabet. Să poată…să (PP – PR – CD – T – CZ . VIII. fiecare: adj. XIII. Analiză: cărţile: subst. masc. IV.a nu putea(a nu reuşi). 3 – ai scris – PV. În cât timp vă fonetică sintactică).... Ac. pron. Vorbii întruna cu unii dintre ei.. nehot. Ai scris căruia i-ai promis. culoar.FIŞA NR. masc. 3 – CD(2). le-: pron. …et studio.. III. Aşa om mai rar! (adj.. faceţi temele?. Întrebarea cui îi vei răspunde mă preocupă. a putea: a reuşi. cititor: lector. Cine citeşte…să poată…. Îşi joacă ultima carte. Sinonime: a scrie: a nota (a însemna. le-ai. …mater studiorum. com. (hiat în A crede. nehot.. De cât ai nevoie să-ţi cumperi această carte?. adj. 3 – că le-ai scris pentru el.. II. …sed multum..subiect).. masc. Ai o oră la dispoziţie pentru a-i arăta că a greşit.. Sens propriu: Îşi scrie zilnic temele. c. c) Felul lor: 1 – PP. XI. a plăcea. sg. XIV.ind.. hot. simplu. a putea. a se complăcea. 2 – CNS(1). Virgula desparte aici o subordonată consecutivă de regenta ei. sg. carte. fi-e-care. atr.. art. simplu. com. a III-a. Ac.dir.). VII. a marca). Scrie…cum e mai bine. c. 2 – să poată – PV. întrucât auzii că-i supără pe . vocale în hiat: scri-e. pers. A citit cu plăcere această Ploua aşa de tare. cititor: subst. Sens figurat: Pe faţa lui este scrisă uimirea.ATR). c. X. pl. 12 I. pers. – PP – CD – ATR .. Ac. adj. pl. V. pentru el: pron. Decât să alergi. creier. a scrie-a nu scrie(a enclit. sta). N. subiect. XII. mai bine ai învăţa. fem. 2 – încât fiecare…crede.. pers. N..CD).. sg. . a) Predicate: 1 – scrie-ţi – PV. Nu ne-a spus cum s-a pregătit.ATR).. creadă.. (CSV Construiţi: De cine ai fost anunţat?. IX. Problema este care este vinovatul. b) Propoziţii: 1 – Scrie-ţi cărţile aşa. (ATR – ATR – PP . încât credeam că vine potopul. VI.dir.. Fiecare e stăpân pe soarta sa.

. Fiindcă n-ai citit destul. adio. oferindu-ne astfel un spectacol de-a dreptul grozav!. Abil. XV. acvilă. fii mai atent de-acum înainte ca să obţii rezultatele ce-ţi conferă garanţia succesului. acolo.educatorii aceia. academie. i-ai fi văzut cum ştiu să se pregătească. De-ai fi venit.

Omul bun e ca pomul copt (SB).. A munci e o cinste (SB). ind. prez. conj. verb. prin subst. adj. afirmat.timp: În vara aceasta voi Expresii latineşti: Doctor în semn de cinstire. pred. n-a muncit: verb pred.). a IV-a. 3 – n-a b) Propoziţii: 1 . a (se) îmbogăţi.... sg. neg. intranz. V.). VI.. masc. Derivate substantivale: omenie (omenire)..timp: adesea.Contrageţi: omul…neştiutor.c.El este bogat sufleteşte (NP). 2 – n-a muncit – PV. conj. pers. 2 – care n-a muncit. de timp. ind. nehot. Sosind acasă.. “faptul de a fi cunoscut de multă lume”. pers. 3 – PP. X.. a conveni îns. c) Felul lor: 1 – PP. perf. totdeauna. 13 I... alte c.FIŞA NR. intranz. cop. conj.sg. a creşte îns. 5 – CD(4)..Bogatul este…om. 2 – ATR(1). CSV: Piatra că e piatră şi tot crapă. Îţi dau ca să-mi ştiut – PV. com. oricând a dorit... erou – laş. merge la mare (subst. verb. IV. C. PR: A ajuns că nu-l mai cunoşteam. bogat. să cheltuiască: verb pred. 3 – (şi) totdeauna (este) omul.. Datoria de a munci ne revine (Atr... Substantive: adevăr – minciună. adjective: . a IV-a. n-a ştiut …a cheltui. afirmat. IX. VII. II. sg. a deveni mai mare”. Sunt construcţii pleonastice. Subordonate: SB: Se ştie că înveţi zilnic. art. ATR: Problema că nu vei veni m-a pus pe gînduri... verbale: a omeni. verbal). act. sg.c. 4 – care n-a ştiut. El este un om bogat (Atr. tranz. CD: Ştiu că vei veni. un om expr. bogăţie. CNS: Mergea aşa de repede că abia-l urmam. pred. a III-a. conj. act. 4 – să cheltuiască – PV. fără grad. a fi. adjectivale: Analiză: este un om: pred. deoarece: notorietate îns. şi numele pred. Despre omul bun vorbeşti numai de bine (CI). nomin.). act. CZ: Te-ai lovit că n-ai fost atent. simplu. VIII. Dezvoltaţi: Cine este bogat…. prez. omenos (de omenie). comp. dai. CI: Sunt sigur că nu mă vei dezamăgi. Am sosit acasă înaintea lui (pron. III. c. “a cădea de acord cu cineva”. totdeauna: adv. pers. zi – noapte. un. 5 – să cheltuiască. Savantul universal. 4 – ATR(3). a III-a. “a se mări treptat. a III-a. N... te-am sunat (gerunziu).timp. pers... format din verb. a IV-a..c. a) Predicate: 1 – este un om – PN.

XV. vehiculul.bun– rău. optsprezece. se înşală. Este un obiect de calitate. Seria c): însă. a-tlas. Atitudinea lui de caritate ne-a impresionat. Îl previne zilnic să n-aibă probleme. ra-fi-na-ment. descendent. ţi-u-ne. a comunica. a crea. iar. concret. a ra-ti-fi-ca. in-frac Autenticitate. a-cre-di-ta-re. jert-fă. Provine dintr-o familie numeroasă. Complimente. frumos – urât. de-linc-vent. Bran-car-di-er. El e un elev eminent. mare – mic. depoziţie. ieri – azi. Pericolul era iminent pentru ei. . ce-li-ba-tar. XIV. XI. adverbe: aici – acolo. ci. alee. XII. însăşi. dar. suspiciune. sus – jos. a nota. obiect. arc-tic. XIII.

Ideea acestui om cumsecade mă pune pe gânduri. tip expansiv. XV. aşadar. ex-co-mu-ni-ca. act.. cizmar. 4 – SB(3). face:verb. ipocrit. XI. neg. pers.. CD. e-xo-tic. VII. Analiză: nu este: verb cop... ultimul timp.Mama sa s-a supărat că n-a învăţat. cocs. bazar. durabil. argintar. perf. verb. pred.Ax... coexistenţă. intranz. inc. conjuncţie şi prepoziţie.a) Predicate: 1 – extraordinar nu este – PN. b) Propoziţii: 1 – Extraordinar nu este. circumstanţă. nomin.. 3 – este extraordinar. II. pers. IX. Dă dovadă de multă amabilitate în ceea ce ne priveşte. . 3 – PP. culpă. X. Nu v-a spus de va veni şi el?.. batjocură. prez. a III-a.. VIII. impiegat. refl. ex-po zi-ţi-e. faună îns. amar.. cocserie.. e-xa-men. l-a luat la teatru. a III-a. 14 I. a facilita.. pantofar.. mărar. PR.. ex-tra-bu-ge-tar. dintr-o epocă geologică”. …fortius. ex-pec-ta-ti-vă. sg. Detaliat. blănar. 5 – SB(4). a III-a. raţiune.. 5 – nu se poate – PV. ex-cep-ţi-o-nal. XII. inf. COND. A-le-xan-dru. dintr-o regiune. intranz. afirmat.. conj. a IV-a. CI.”totalitatea speciilor de animale de pe glob. 5 – că nu se poate face. bezmetic. Subordonate: SB. extraordinar. sg. Şi totuşi. Cursul acesta e facultativ. 3 – este extraordinar – PN. Adjectiv şi adverb.…te ipsum!. ardoare.. examen. vacs.A extermina îns. hemoragie îns. comp. IV. 4 –ceea ce se credea. III. ex-pre-si-o-nism. V.. berărie. pred. prez. 2 – SB(1). 2 – nu s-a făcut – PV. act. conj. ind. subiect. 2 – ce nu s-a făcut. El este un Construiţi: Reuşita datorită lor ne-a bucurat. b) ind. XIII. arţar. Fiind împins. bănăţean..FIŞA NR. Câştigă îndoit în inteligenţă. afirmat. ind. 4 – se credea – PV. s-a lovit. Pomii atârnând de roade aşteaptă culegătorii. nu s-a făcut: verb pred. conj. tranz. proiect.Cuvinte derivate: acar. rucsac. c) Felul lor: 1 – PP. xerox. substantiv şi conjuncţie. “scurgere abundentă de sânge”.”a ucide.Ex-tra-or-di-nar. …canem.. facsimil. imperf. a III-a. a masacra în masă”. VI... XIV.

a III-a.. PV. Aud plouând. Vine la bibliotecă să se pregătească (F). a) Predicate: 1 – tăgăduieşte – PV. El merge lipa- . zilnic (CI). 4 – nu tăgădui. Ai noştri şi ai voştri plecaseră devreme. …de râd colegii de el – PR. 15 I.. neg. conj. rel. 6 – că este. Dacă vă scrie înseamnă că nu v-a uitat întrucât astfel încearcă să Construiţi: Ochii-şi negri d-arunca…. rel... tranz. te-a sunat. 4 – PP. 5 – CD (4).. XI.. N.. a II-a. ind. nu este: verb pred. Ideea de a-i făgădui sprijin nu-i dă pace (atr.). pers. 2 – ce ai văzut. neg. a IV-a. compus. Nu e bine a făgădui ce nu poţi face (subiect). …că nu învaţă – SB. verb. ind.. N-ai ce să Analiză: ce: pron. act.. Problema este a-i făgădui măcar (nume pred. …că nu puteam greşi . nu se ştie ce-ai face toată ziua. c) Felul lor: 1 – PP. intranz. faci dacă nu ştii să cânţi la nai. Carnetul de elev e oglinda acestuia (de elev . n-ai văzut: verb pred.). VII. (PP – SB – CD – T -ATR). lipa!. V.). subiect. 2 – ai văzut – PV. frământă. II.. perf.). E bine a-ţi vedea lipsurile (subiect). 3 – CD (2). pred.. Carnetul care aparţine elevului e oglinda acestuia (ATR). povesteşte el – ATR. verb. Gândul de a-l vedea cât mai curând îl neliniştea (atr. N-am ştiut ce gânduri te fie mai aproape de voi. Eşti dator să înveţi ajuns din timp la şcoală. Are de învăţat zilnic. pers.CCScop). subiect. Vine la bibliotecă pentru a se pregăti zilnic (pentru a se pregăti . Întorcându-se acasă. 3 – nu este – b) Propoziţii: 1 – Tăgăduieşte. A ieşit în oraş invitat de prieteni. 6 – este – PV.).. M-ai anunţat că-n mai vii pe la mine. 4 – nu tăgădui – PV. conj. VIII. prez. …să-şi viziteze rudele – F. sg. 2 – CD (1). act. III. Dorinţa mea este a-l vedea fericit (nume pred. verb. sg.ASP).. Al doilea şi al treilea din rând erau nişte necunoscuţi pentru noi.. De nu bei dimineaţa ceai.. 5 – n-ai văzut – PV. Să înveţi a învăţa nu e greu.. 3 – că nu este.. X. Subordonate: SB. pred. ind. comp. verb. ceea ce: pron. PR. IV. XII. VI. …cum ne Eşti dator a învăţa zilnic (a învăţa – c. a II-a. 6 – CD (5).FIŞA NR. N. Eu şi colegul meu am C) prepoz. 5 –ceea ce n-ai văzut. IX.CNS.

conflict. A fost învestit director un unchi deal lui. XV. E o mare diferenţă între ei. Drept-unghi. ocazie. parcă n-ar fi fraţi. amprentă. Manifestă o atitudine de deferenţă faţă de ea. cum-se ca-de. Totdeauna a fost solidar cu ei. . a comunica. XIV. i-le-gal. somp-tu-os. in-tan-gi-bil. ac-ţi-o-nar. semeţ. oroare. Trăieşte de mult timp solitar.XIII. inteligent. sub-o-fi-ţer. măreţie. jer-fit. sus-pen-si-e. re-scri-e-re. Divin. Am investit mult la banca aceea. sentiment.

plafon. D. nehot.. -i : pron. abilitate. aşezat. în D. VI.. 4 b) Propoziţii: 1 – Dă fiecui. sursă. -i : pron.. XIV.se cuvine . “a arăta cuiva drumul”. Sunt pleonasme pentru că: a intra îns. Ţie nu ţi-e teamă de ceea ce s-ar Dă…cui i se cuvine.. N. rel. II. ATR. i se cuvine…ceea ce e important. D. IV. “a decora. cop. III. prea grea problema să fi fost rezolvată de tine. XV. sg. 16 I. pers. -i : pron. XIII. “a trece din afară înăuntru”. pers. 2 – ce i se cuvine. VII. -i : pron. în Ac. a ornamenta”.FIŞA NR. VIII. în D.: pron.. Subordonate: T. NP: Am aflat ce-ai devenit. consecinţă. S-a plictisit privind. 3 – (şi) ţie ajungă-ţi. limită. neacc. Se gândeşte a-şi revizui comportarea. Este sigur că şi-a făcut tema. a îndruma îns. în D. V. a III-a. ce: pron. a găti. a împodobi îns.. CI. vanitate. a înfrumuseţa. Ştiu în faţa cui te-ai . a da din colţ în colţ... 2.ind. consilier. i: pron.ind. XII. i. 2 – CD (1). pers. CD. 4 – SB (3).pers. Ştiu ce ţi-ai cumpărat. în D. 4 – ce rămâne. Ştiu ceea ce ai văzut acolo. -i : verb Cu siguranţă că ne vom revedea. c. a exagera . Analiză: fiecui: pron. SB. 3 – PP. săturat de aşteptat. XI. pers.pers.PV. AA: Cunosc ce spectacole îţi plac. de ce-i critici?. Fără îndoială că nu este el Se gândeşte cum să procedeze.. indecenţă. X. c. CD: A se demasca. Solicitare. Mie mi-e teamă. a) Predicate: 1 – dă – PV. redutabil. 3 – ajungă-ţi – PV. IX. -i : verb cop. subiect. S-a Secvenţa b) : A ajuns devreme acasă. Lovindu-se n-a mai venit. Pe cei de colo. îţi spun drept!.pers. vinovat. A da din mâini. Este putea întâmpla?. c) Felul lor: 1 – PP. – rămâne – PV. a se corecta. a da drumul.

pe-hli-van. omenie!. a se duce într-un suflet. a) Predicate: 1 – să-ţi recunoşti – PV. Suflet: sufleţel. adj. intermitent. rotund. Cir-cum-stan-ţi-al. în-de-mâ-na-tic. reînsufleţit. o-fi-ţer. IX. Propriu. egal. Întreg. reîntineri. eroare. verbale: a greşi. deseori. Am dat acestor colegi a şansă. instabil. efemer. El părea că nu e în apele lui. superior. urban. 2 – PP. interior. Imaginile însufleţite parcă ale desenelor îl impresionau. peren. Harnice elev. a-l durea sufletul. c) Felul lor: 1 . alte adjective: minim. însufleţit. lizibil. însufleţit. tinereşte.A-şi trage sufletul. sub Diurn. reînsufleţire. X. tineresc. Etate.F (2). imprudent. Trebuia să-i fi spus că ai săi o să întârzie. ilegal. A greşi e omeneşte…. VI. II. trebuie…a fi superior. reînsufleţi. VIII. că nu-i spui. 3 – ca sufletul tău…superior. C) atr. a pune suflet. marşarier. A rămas cum îl ştiai. tinerel. IV.Derivate adjectivale: greşit . delict. . Părinţii colegului meu sunt oameni de fost superior – PN. tânăr: tinereţe.Pentru ca…greşeala. ex-cep-ţi-o-nal. întinerire.Omul e o fiinţă superioară. leneş. a însufleţi. a identifica. a-şi pierde sufletul. el merge pe aceleaşi căi.Pentru a-ţi recunoaşte greşeala…trebuie. Că-i spui. Produsele muncii sale sunt de o calitate inferioară. agitat. El s-a făcut ce şi-a dorit. N-am văzut care elevi au intrat. reîntinerire. reîntinerit. cinste ţie!. apogeu. punc-tu-a-ţi-e. III. Au condiţii optime de lucru. Însufleţeşte-ţi eroii benzilor tale desenate!. I-am văzut pe cei doi colegi ai tăi la teatru. extrem. tinerică. ex-ma-tri-cu-lat. Propoziţii: Tema era greşită în totalitate.FIŞA NR. 17 I. su-bi-ec-ti-vă. VII. înnorat. XII. neclar. întinerit. sufletul…care este întreg. să recunoşti…ce ai greşit. sufleteşte. XV. XIII. (ei ) invocă. 2 – trebuie. con-junc-ţi-e. neînsufleţit. 3 – să fi b) Propoziţii: 1 . însufleţire. întineri. in-e-fi-ci-ent. 2 – trebuie – PV. 3 – SB (2). senectute. în N. nemaiputând. XI. XIV. V. etern. însufleţi. Ca să ai o casă trebuie să trudeşti.

FIŞA NR. 18 I. PV; b) Propoziţii: 1 – care te satură mai bine; 2 – Pâinnea…este aceea; 3 – pe care ai dăruit-o; c) Felul lor: 1 – ATR (2); 2 – PP; 3 – ATR (2); II. Se numesc pleonasme pentru că: alocuţiune îns.”scurtă cuvântare ocazională”; altercaţie îns.”schimb dur de cuvinte între două persoane”; înmănunchea îns. “a strânge, a lega în mănunchi”; III. Analiză: care: pron. rel., N, subiect; te: pron. pers., pers. a II-a, sg., Ac., neacc., c. dir.; aceea: pron. dem. de depărt., fe., sg., N, NP; pe care: pron. rel., Ac., c. dir.; o: pron. pers., pers. a III-a, fem. sg., Ac., neacc., c.dir.; IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. Există un NP: aceea şi un CCM: mai bine; Antonime derivate: accesibil – inaccesibil; cinstit – necinstit; Subst.: Ţi-oi face şi eu un bine cândva; interj.: O, ce bine-mi pare Expresii: Mă tem de greci şi când oferă (fac) daruri; Afurisită Diat. pasivă: a fi săturat, a fi dăruit; diat. reflex.: a se sătura, a se dărui; Singularia tantum: azur, argint, aur; pluralia tantum: anale, zori, Bucegi; Energic, asentiment, abandonare, abil, abis, oribil, autohton, Mo-narh, vârst-nic, scrip-tu-ră, splen-did, in-ter-re-gi-o-nal, subAnaliză: am dat: verb pred., ind., perf. comp., pers. I, sg., act., conj. I, afirmat., tranz., pred. verb.; mei: adj. pronom. pos., masc., pl., D, atr. adj.; este lucrat: verb pred., ind., prez., pers. a III-a, sg, pas., conj. I, afirmat., tranz., pred. verb.; cu plăcere: subst. com. simplu, fem., sg., Ac., c.c.de mod, neart., prepoz. simplă; acasă: adv. de loc, atr. adv., fără grad; m-: pron. pers., pers. I, sg., Ac., neacc., c. dir.; XIII. XIV. CSV; T; (PP – SB – CD - ATR); SB; PR; Nu mă sfiii să-l critic întruna ştiind că nu-i va prii ce-i voi povesti; a) Predicate: 1 – satură – PV; 2 – este aceea – PN; 3 – ai dăruit –

înfrunzit – desfrunzit; nederivate: adevăr – minciună; aici – acolo; a urca – a coborî; că te văd!; val. neutrală: A luat-o la fugă văzându-l!; (blestemata) foame de aur; Cuget, deci exist;

abreviere, renunţare, opulenţă; lo-co-te-nent, a-flux, pust-nic, ex-cla-ma, şap-te-spre-ze-ce;

A creat ce n-a mai creat nimeni pe-aici şi nici nu cred că va mai crea vreodată; Amintitu-i-ai într-una din zile pe aceia al căror comportament ne-a creat continuu neplăceri?; XV. Diamante, dimineţi, dineuri, divane şi divanuri, dobânzi.

FIŞA NR. 19 I. a) Predicate: 1 – nu este greu – PN; 2 – să găseşti – PV; 3 – este b) Propoziţii: 1 – Nu este greu; 2 – să găseşti adevărul; 3 – este greu; 4 – să ai dorinţa de a-l găsi; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – SB (1), 3 – PP; 4 – SB (3); II. Sunt pleonasme pentru că: întrajutora îns. “a se ajuta unul pe celălalt”; a lua proporţii îns. “a se dezvolta, a creşte foarte mult”; mass media îns. “mijloace de comunicare în masă”; III. IV. V. VI. Greu: greutate, a îngreuna, îngreunat; adevăr: a (se) adeveri, Sinonime: greu – dificil, a găsi - a afla, adevăr – realitate; Derivate verbale şi adjectivale: a dori, dorit (nedorit). E un lucru Analiză: nu este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. adevărat, neadevărat, neadevăr; a găsi: găsire, găsit, negăsit, regăsit, găsitor; antonime: greu – uşor, a găsi – a nu afla, adevăr – minciună; bun a dori să citeşti acea carte; Era dorit de colegi în mijlocul lor; a IV-a, neg., intranz., pred. nomin. inc.; să găseşti: verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., tranz., pred. verb.; este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; să ai : verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a II-a, afirmat., tranz., pred. verb.; VII. VIII. IX. X. A fi, a găsi, adevăr; În vin se află adevărul; Cred, pentru că e absurd; Cresc (trec) anii, Arenzi şi arende, abţibilduri, aragazuri; Subst.: Greul abia începe; adj.: Este greu exerciţiul pentru tine!;

greu – PN; 4 – să ai – PV;

descresc (scad) puterile;

adv.: Este greu să răzbeşti în viaţă! Poz.: greu; comp. de superiorit.: mai greu; de egalit.: tot aşa de (la fel de) greu; comp. de inferiorit.: mai puţin greu; superl. rel.: cel mai greu; superl. abs.: foarte greu; XI. SB: Nu este greu a găsi timp pentru lectură; NP: Dorinţa mea este de a găsi cât mai mulţi prieteni; CD: Doreşte a găsi adresa ta pe internet; CI: Se gândeşte a-şi găsi cât mai mulţi prieteni; CCT: Găsindu-ţi adresa, te-am sunat; XII. Locul de naştere a părinţilor; opere ale lui Eminescu; cei trei copii ai vecinului; caiet al colegului; foile rupte ale unei cărţi;

ATR. CCZ. XIV. că n-a fost atent.XIII. Cartea din faţa lui e a mea. Să găseşti…ce e adevărat. Să ai dorinţa…să-l găseşti. Construiţi: Fără îndoială că examenul va fi greu. B) : NP. . Ei înşişi au ceva de spus în această problemă. Suntem împotriva celor doi care nu învaţă. XV. De aceea s-a lovit.

5 – să încerci tot. de nevoie. Am văzut la Muzeul de istorie şi un tun al oştirii române.veselă – veselă. VI. 7 – PP. verb. pron. CD: Pe cei trei i-am mai întâlnit. Din acea clauză a contractului nu rezultau acele date. atr. IV-a. câine e de rasă. câte trei. a se apleca îns. 4 – ce trebuie acolo. colonie – colonie. acele – acele. genit. Al treilea. IV. de loc. 5 – SB (7). . val. 3 – SB (7).: ştiut (neştiut). a înştiinţa”. 3 – să descoperi – PV. …unde e necesar . conj.... prez. fem. hot. fără grad. XII. 4 – trebuie – PV. de trei ori. XI. – nume pred. subst.. C.. genit. şi art.: ştire. a se înclina”. afirmat. card. Bunicul are barba rasă. art. Al treilea din stânga este . 6 – poţi – PV. Să mă fi anuţat şi tot nu veneam (adv. card.c. 7 – sunt rădăcini – PN. ale înţelepciunii: subst. …ce e folositor . 6 – ce poţi…nevoi. a II-a. G. De voie. act. fem. sg. subst.. Cântă – cântă..).. ind. acelei: adj. Romanul acela captivant l-a captivat încât nici nu m-a auzit CI: Despre cei trei am discutat cu voi. dem. …să încerci . (redescoperit). Acest Veni. deriv. N. a anunţa îns. via brevis. încercare. întorcându-mă. a ţarină – ţarină. vici.”un semn că cineva (ceva) sfatul. VII. vidi. 4 – CD (3). Trei au plecat. a) Predicate: 1 – să ştii – PV. Veritas mater virtutis. tranz.. sg. pred. n-a fost dat uitării”. Doarme tun!. XIII. 3 – să descoperi. X. 2 – eşti – PV. Analiză: eşti: verb pred.. trei: numer. 2 – unde eşti. sg. c.”a aduce la cunoştinţă.. descoperire.. simplu. VIII. G.. 2 – CD (1). Via recta. de depărt. cum s-a înserat (numer.: A fost lăudat de cei trei.. 6 – ATR (5). b) Propoziţii: 1 – Să ştii. Ei au luptat pentru o cauză dreaptă. adj. ag. fem. Eşti nerăbdător să afli rezultatul examenului (verb cop.subiect). atr. II. III. pers. atr. 5 – să încerci – PV. V. 7 – sunt…înţelepciunii. adj. IX..”a se îndoi.. c) Felul lor: 1 – SB (7). Rădăcinile învăţăturii sunt amare…. com.FIŞA NR. pos..de loc. a vesti. Mi-am descoperit o nouă vocaţie. încercat (neîncercat). adj. pl.). descoperit Am prins un lin în râul acela lin... Derivate adj. întreit. i-am urmat Sunt pleonasme pentru că: amintire îns. acolo: adv... 20 I. În urma mai multor contacte au fost semnate acele contracte.

Ştiu ale căror elevi sunt cărţile astea. XIV. Cartea este utilă cui învaţă. Se îndreptau spre clasă câte trei. CD. (SB . M. XV. Subordonate: SB. Construiţi: Aleargă de parcă ar fi fost urmărit. Asupra cui ai ridicat mâna?. De trei ori şi-a repetat poezia. Am plecat înainte de a fi fost sunat de tine. CI.CNS).vecinul meu. Părinţii lui câştigă acum întreit. .

pl.. V. Acestea sunt gândurile mele pentru viitor. var.. neutru.. Ne spune că Cele mai frumoase poezii sunt acelea ce le reţii mult timp.adj. adj. N. recitit. pers. 3 – că …şi altul. atr. VII. Sg. II. 3 – a spus – gânduri. neart. pl.).. adj. pl.-zis. dir. altul: pron. El este la fel de bun ca şi colegii lui (nume pred. 3 – SB (2). gânduri: subst. c) Felul lor: 1 – PP. cu prepoz. pl. N-am discutat vreodată Subiect: Oricare poate lua notă mare.. 21 I. c. Spune Analiză: cele mai bune: adj. acelea: pron.. c.. iar cel respus te poate pune pe gânduri adesea.. Ea citeşte în lună şi-n stele. Elevul mai puţin bun la învăţătură se străduieşte şi el de-acum (atr. nume pred. lui... sg. X... nespus.. Care a văzut la ţară care trase de boi?. VI.. Pe cei foarte buni îi apreciem (atr. Lecţia necitită nu-ţi aduce o notă liliacul zburând. G –D: acestor gânduri.. Altul s-a dus cu prietenii despre gândurile lor viitoare. El citeşte multe poezii. propr.. G –D: acestui gând. dem. El este mai bun la învăţătură (nume pred. pl.). IV. ind.). N. Cu altul am discutat eu despre examen. nehot. adj. respus. Gândurile…care sunt cele mai bune. În luna mai.: N –Ac. simplu.).: N –Ac. le: pron. C.: aceste a) Predicate: 1 – sunt acelea – PN. de depărt. neutru. dir. com. Elevul bun învaţă bine (atr. Alt elev a citit-o pe aceea. Ac. principal. 2 – ATR (1).adj.). N. bună. 2 – pe care…se pare. pe care: pron. rel. pe când cea recitită îţi dă satisfacţii. atr. . b) Propoziţii: 1 – Cele mai bune…acelea. mi dacă mai m-ai sunat?. XI. subiect. auzi lucruri bune..: acest gând. rotund. mai este liliacul înflorit. a III-a. ţi se pare…când le citeşti. nu-i vinovat. VIII. Ac. superl. PV. Le spune ca din carte. IX.FIŞA NR. Cei mai buni elevi au multe satisfacţii (atr. subiect. neacc. La căderea nopţii am văzut Necitit. inferior. N. fără grade: interior.: Despre oricare ai vorbi. masc. Au mers la film sau s-au dus la teatru? neutru. 2 – se pare – PV.. Un lucru nespus la timp îţi poate crea neplăceri. adj.. III. rel.: Oricare elev citeşte această carte.).. pers. viu.. Ţi-am citit din priviri gândurile. cu două termin..

con Să nu mai fii nepăsător. ori va fi cald. B) pred. fiindcă mă gândii să vă comunic ceea ce s-a întâmplat cu ei în codrii aceia. întrucât nu vei avea nici o bucurie. c. co-res-pun-ză-tor. e-xem-plar. Bardul de la Mirceşti e un mare poet al nostru. Eu tra-ge-re.XII. ne-ac-cen-tu-at. nume pred. ne-îm-pă-cat. or tu nu erai acasă. XIII. lo-cu-ţi-u-ne. ca-dran. venii la voi acasă. atr. Mie mi-i indiferent de vii sau nu vii să rezolvăm problema aceea. Face aluzie la faptul că ai lipsit ieri. XV.. XIV. Ori va fi frig.. func-ţi-e. Bradul fanic străjuieşte cabana. cir-cum-stan-ţi-al. Con-struc-ţi-e. Am venit la tine.c. Era o iluzie de-a lui dacă se gândea că ei se vor îndrepta. . de timp..

nemijlocit îns.. vest. subiect. Părerea unora contează mult. …când vorbesc de sine. Vorbind prea multe. . 3 – par a vorbi – PN. b) Propoziţii: 1 – când …oameni. de oricare: pron. atr. De: conj. scriitorul moldovean. scris. 22 I.. faptul de a fi cunoscut de multă lume”.”reputaţie. 3 – PP. duplicitate.). Scriitor: scriitoare. Analiză: de sine: pron.: Creangă este un mare scriitor al nostru. a vorbi: vorbire. a corecta. escrocherie. X. ind. lume: lumeşte. iar părerea Chintesenţă. pierzi încrederea lor (c.: Creangă. a permite. aşa e vara!. 2 – PP. n-am luat notă mare. ab-ject. Trăieşte solitar de când îl ştiu. Am primit un dar.c. Unii şi alţii: atr. Iar: adv. a scrie.. c.c. nevorbit. A vorbi corect nu e uşor (subiect). această colectare de materiale am depus eforturi mari.. ind. Sunt pleonasme pentru că: monolog îns. masc. Lecţia de vorbit îmi trădează emoţia (atr. V. c) Felul lor: 1 – T (2)..PV. 2 – Unii scriitori…de sine. dar l-am oferit. eu vă vreau. N. alură. c. a relata. excavator.. par…să vorbească. c. Efemer.: Din cauza acestui scriitor. apoz.FIŞA NR. scriitoricesc. XIII.: Locurile copilăriei au fost evocate de mulţi scriitori români. alţii: pron. -eaţă. dam-nat. notorietate îns. vorbărie. căci în car sunt alte poveri. Eu car ce-i mai uşor. Ac. VI.”vorbire cu sine însuşi”. pe cale neocolită”. pl. 2 – vorbesc: . a) Predicate: 1 – vorbesc – PV. Lecţia vorbită întruna se învaţă mai uşor (atr. -oare. nescris. scriitorime. Subiect: Scriitorul acesta ne este cunoscut. Pentru A-bi-sal. scriitură. nehot. altul colea. rescris. IX. abandona. nume pred. vorbăreţ. am venit să te văd!. de ag. vorbuliţă. altcuiva. Un par ici. boc-cea. subst. a cuceri. XIV. filozofie. vorbitor. lumesc. XII. VII.: Iar altora nu ne interesează întotdeauna. a Muşchiul i-a fost inervat.. vorbit.de cz. VIII.. as-fal-ta. nelumit.). a fuziona. reflex. adj. c. III. a transporta..de cz). la rândul meu. cus-cru.”direct. necitindu-l. IV. vorbuşoară. par nişte suliţe singuratice. XI. ne-a încântat copilăria. Vorbind de alţii…. 3 – (iar) alţii…în lume. nehot. verb. II.. faimă. adj. interj. Ac. a-ne-xa-re.: De voi nu mă vreţi.: De.

n-a venit la şcoală. E bine a fi citit această carte.ex-ca-va-tor. Se pregăteşte pentru a reuşi. A pornit fără a se grăbi. ex-cep-ţi-e. Până a ajunge acolo. XV. Construiţi: Bolnavă. mai este . vreme. post-me-ri-di-an.

dânşii. II. IV. pers. c.. a-l urca . A creat ceea ce n-a mai văzut şi auzit nici un om de pe aici. 23 I. 2 – care…dânsa. 4 – PR (3). Poate învăţa zilnic. Ce-i voi povesti eu însumi – însămi nu-l va încânta. Ac-va-riu. 6 – CZ (5)... dir.. 3 – PP. ar-mis-ti-ţiu.. breas-lă. c. pers. întrucât s-ar putea s-o păţeşti în vreuna din zile. nehot. Am de învăţat. N.. 3 – este – PN inc. cu prepoz. întruna. antic. c) Felul lor: 1 – SB (3). A da din mâini. sg. calitate îns.Să ajuţi…cineva. VII.. -i: pron. mâini ca să fie înţeles. subiect. bu-clusănătoşi!. a se înălţa. a III-a. XIV. Amândoi lucrează. N. Da din colţ în colţ să-şi afle locul. IX. ast-ma-tic. a) Predicate: 1 – să ajuţi – PV. pers. caracteristică pozitivă”. G – D: dânsului. G –D: dânşilor. scinda. el: pron. XII. Analiză: pe cineva: pron. Aud cântând. Întruna da din urci – PV. -l: pron.. a-i da drumul .. casierie. X. dir. încât. . a III-a.: N – Ac. sg. XI. Ac. dânselor.: A ajuta .. Este uşor de învăţat. masc.. sg. 4 – să-l urci pe casă. Construiţi: Nimeni nu aleargă. Într-una. pers... Am dat altui elev cartea. alt fel. Sg. a poseda. pe cel nechemat.. Da târcoale în jurul blocului. nefiind Se numesc pleonasme căci: caligrafie îns. Carnetul elevului studios e de admirat.. simbol. în cât. înaripat (neputând zbura).: dânsul. sg.. a da din colţ în colţ.. corect. răzbate.FIŞA NR. 6 .nu are – PV. V. iar ceremonie este sinonim cu protocol. dânsei. unic. Mâna-i tremurândă îi trăda vârsta. rel.. XIII. căci nu găsea adresa indicată. c. pentru dânsa: pron. III. pers. altfel. ind. D. a da târcoale. a apela.”însuşire bună. 2 – nu este chemat – PV. odată. masc. 2 – ATR (1). a III-a. 6 – când el nu are aripi.: N – Ac. VI. subiect. Frumos. Ac. 4 – să b) Propoziţii: 1 . când va. dânsa. bu-to-ni-e-ră. c. ind. masc. profesor.. VIII. cândva.. dânsele. neacc. a III-a. ”arta şi deprinderea de a scrie frumos”. Fii bun şi nu fi rău. A sprijini. 3 – este.. fem. a elibera. Nu mă sfiii să-l critic dacă auzii c-a greşit. care: pron. o dată. bine. Ac. Astfel trece (se duce) gloria (faima) lumii. ştampilă. 5 – să dai drumul – PV... pers. 5 – PR (3). 5 – (şi) să-i dai…jos.. Să fii sănătos! Să fiţi Îmbarca. pl. pers. Aripă. pers.

. du-hov-nic. SB. T. XV. dic-ta-tu-ră. Subordonate: ATR. CD. in-sig-ni-fi-ant. tea-tru.caş. CI.

favorabil... util. pron. conj. de super. adjective: lăudat de-ale lui. la fel de (tot aşa de ) sigur. câte o sută. propice.: acestei. VII. XII.. ind.. acestor. c) Felul lor: 1 – ATR (2).vor lăuda – PV. pred. a pieri. depărtare.. incert.. pl... masc.: Bancnota de o sută Al o sutălea. afirmat. pers. Am dat acestei eleve o floare.: cel mai mărinimos. 3 – au fost b) Propoziţii: 1 – ce te vor lăuda. .. Subiect: Oamenii aceştia ne fac cinste. Ac. act. act.. “ultima parte a unei mărinimoşi – PN. pers. 4 – va fi sigur – PN..I. fem. pred. a II-a. acc. acc. foarte sigur. superl.. mai puţin sigur.. Pozitiv: mărinimos. a nu crede (neîncrezător). atr. pers. pron. masc. atr.: Am aflat ce cadou G –D.. viit. intranz. Ale acestor elevi (eleve) sunt manualele. III. nomin. X. pers. mai sigur. a apărea.FIŞA NR. 5 – CI (4). pers. dispariţie. Cartea acestui elev e nouă. De nu sar atent. XI.: Am parcurs o distanţă mare până aici.: ai primit.. a III-a. sg.. cu prepoz. Anterior.. 2 – PP. atr. conj.: foarte mărinimos.: acestui.I.. pers. antonime: Substantive: laudă (lăudare). 5 – a dispărut – PV. pers. rel... 4 – (iar) cutare va fi sigur. 3 – că au …cu tine. 24 I. Lauda de sine nu miroase-a bine.. însutit. tranz. superl. ind. fem. s-ar putea s-o păţesc. a III-a. acc. comp. dar iar se supără.. a III-a. ind.. vor crede: verb pred.. act.. cu prepoz.. sg..c. masc. sg. sg. afirmat. Dispariţia lui ne-a pus pe gânduri. prielnic. 3 – CD (2).. cu tine: pron.I. Animalul dispărut de la grădina zoologică a fost salvat. dispărut. c. I-ar spune să-şi vadă Sinonime: inşi. Ne-am dus în vizită la un neam de-al nostru. IX. nu mai este valabilă. Analizaţi: vor lăuda: verb pred. Ac. va fi: verb cop. a III-a.. pred. de egalit. La pomul lăudat să nu te duci cu sacul. Subiect: O sută de muncitori au protestat. tranz. verb. 2 – vor crede – PV. Sunt pleonastice deoarece: concluzie îns. ind.. de infer. comp.. viit. a III-a. sg. dintre tine: pron. a elogia..: mai mărinimos.. viit. a II-a. c. apropiat. sigur. pers. a critica. abs. IV. 5 – că…a dispărut..: la fel de (tot aşa de) mărinimos. V. conj. VIII. sg.de cauză: Din cauza sutei nu te-am mai sunat..: mai puţin mărinimos. (nelăudat).I. adj... 2 – Dintre o sută…vor crede. c. inc.. de o sută de ori. VI. afirmat. dir. pers. II.. (dintre) el: pron. pl. cel mai sigur. pl.. a) Predicate: 1 . verb.. Ac. a aproba. 4 – PP. a IV-a. atr... comp.

CNS. E o mare afluenţă de oameni la această expoziţie.expuneri. Frunzele palide de soare se aşterneau pe jos. Se îndreaptă spre şcoală încet-încet. Construiţi: S-a aşezat în faţa aceluia. A avut o mare influenţă asupra mea. “a duce mai departe un lucru început”. Subordonate: CI. CZ. XIV. XIII. Nu-şi făcea iluzii în ceea ce-l priveşte. Este vai de omul leneş!. Făcea numeroase aluzii la adresa lor. a conlucra este sinonim cu a colabora . . a unei opere” . XV. a continua îns. reuşeşti. PR. Copacul îngrijit creşte viguros. Învăţând continuu. Se pregăteşte riguros pentru examen. CSV.

Soarele apus ne mână spre case. Razele soarelui încălzesc cu putere. i-ner-ţi-e. III. V. su-bli-ma-re. Culpă. Să lumineze…până la apus. 2 – nu să apuie – PV. străluci. 2 – F (1). apune: ind. Subordonate: CI.. onest. VIII. XI. 3 – F (1). ATR. VI. prez. straniu. răsăritul. Sinonime: a răsări – a se ivi. XII. apus. act. prez. Subst. inteligent. 3 – să lumineze – PV. tot o dată. Apusul soarelui ne adună spre case. sanc-tu-ar. apusul.. îm-pros-pă-tat. a lumina – a întuneca. Răsare: ind.. in-ac-cep-ta-bil. Zmeu. Nu-i nici o nădejde c-am putea să-i învingem pe redutabilii noştri adversari. prez. 4 – T (3). Răsare…nu pentru a apune. reclamaţie. a III-a.. Vara aceasta merg la mare. Soarele răsărit vesteşte o nouă zi. Văzând soarele strălucind s-a luminat la faţă. PR. semeţ. voştri. Până la soare este o cale lungă. tot una. . apune – răsare.. act. VII. Auzii că nu leaţi mai creat probleme şi că nu le veţi mai crea în viitor. a pune. ci pentru a lumina (pentru luminarea). a apune – a asfinţi. a) Predicate: 1 – răsare – PV. c) Felul lor: 1 – PP. in-ad-mi-si Adunatu-s-au pe alee toţi aceia pe care i-am chemat la concurs. casă. zdrăngăni. zigzag. zi-muncă. Răsăritul soarelui anunţă o nouă zi. avar. Lupta este împotriva alor bil. XIII.. apune. să apuie: conj. (i)luminat (neluminat). Soarele răsare dis-de-dimineaţă. Stai locului!. 3 – (ci) ca să lumineze. IV. oţet. secară. 25 I. 4 – până (ce) apune. XV. Am-bi-gu-u. act.I. A răsărit în viaţa lui pe Totodată. Soarele luminează cu putere în zilele de vară. Din cauza soarelui nu te-am observat. totuna. 2 – nu ca să apuie.. lumină. a lumina – a Adjective: răsărit (nerăsărit). SB.. conj. abis. 4 – apune – PV. XIV.: neaşteptate. prez. Cărţile i-au luminat viaţa. veşmânt. hilar. contagios. ca să. X. a III-a. Nu se pronunţase conj. II. nu mai. IX. Construiţi: Dorinţa de a-l revedea este mare. Strălucirea este a soarelui abia ivit. b) Propoziţii: 1 – Soarele răsare. conj. antonime: a răsări – a apune. Lumina soarelui e binefăcătoare. si-nop-tic. a IV-a. sub-a pre-ci-at.. împotriva nici unuia. act. numai. CZ.... re-a-li-ta-te. C) fier. conj. Oraşul (i)luminat ne îndeamnă să-l vizităm.FIŞA NR. să lumineze: conj.

a III-a. II.. func-ţi-e. travaliu. opinie. 3 – nu este a b) Propoziţii: 1 – Când…idee. Subordonate: CI.. a) Predicate: 1 – au – PV. 3 – PR (2). de identit. adj. XIII. 5 – trăiesc – PV. XI. 2 – PP.. Subiect: Doi învaţă. primele manifestări într-o activitate. debut îns. VII. atr. La nici unuia – PN. subst. in-e-fi-ca-ci-ta-te. ind. sg.. G. a dura.c. com. al treilea scrie. conj.: Pe oamenii aceia i-am ascultat.: Cărţile sunt pentru oameni. Construcţiile sunt pleonasme.. IV. eterogen. IX.. 26 I. de cauză: Din cauza celor doi am întârziat..FIŞA NR... VIII. Ac. pron.c. . neciteţ. Acest vas decorativ este din alabastru. a trăi până la adânci Nume pred. act. B) pe lângă că. Situaţia a rămas aceeaşi întrucât n-aţi depus un efort continuu.: Cărţile sunt pentru A) verb pred. 4 – (este) a societăţi – PN. XII. ieftin. A desfiinţa. profesie”. sg. înseamnă: verb cop. nonvaloare. inc. bătrâneţe. cei doi. în care: pron. sub-li-ni-ind.. dir. a dăinui îns. pers. rel. c) verb cop. Analiză: aceeaşi: adj. afirmat. A trăi de azi pe mâine. Evenimentul a avut loc recent. T. junc-ţi-e. antivirus. art. genit.c. cu prepoz. V. incontestabil. i-ner-vat. dezacord. prez. nomin. prepoz. dem. somp-tu-os. a persista”. c. pos. Debut. III. dez-e-chi-li-bru. XIV. 4 – (ci) (este)…societăţi. Ac.. su-blim.: Am discutat despre oamenii aceia. onest. c. ATR. insignifiant. nume pred. c. VI. a societăţi: subst. fem. de la oameni sunt pentru oameni. 3 – că nu este…unuia. c. abundenţă. c. ind. A) în faţă. I-ne-rent.: Cărţile veridic.... SB. de loc. ilogic. atr. I.a returna. pred. XV. 5 ATR (4). intranz. “a continua să existe. atemporal. 4 – PR (3)..căci: confident este sinonim cu intim. de loc: Când am ajuns la oamenii aceia era noapte. deplin. imens. 5 – în care trăiesc.. CZ. nume pred. o dată ce. fem.. b) verb cop. c) Felul lor: 1 – T (2). con Între cei doi a avut loc o altercaţie.. “începutul. 2 – aceasta înseamnă.. sg.. chiar dacă. simplu... a trăi cu chiu cu vai. 2 – înseamnă – PN inc. in-e-xact.. X..

Nu mai întârziaţi. pregătiţi-vă conştiincios şi recomandaţi-le şi lor acest lucru.repetiţii prea v-aţi încrezut şi n-aţi obţinut rezultatele pe care le-aţi scontat. .

2 – de ce te desparţi…în clipa.. Este un bun prieten al meu. antonime: Prieten: prietenie. Ac. c) Felul lor: 1 – PP.: – PV..FIŞA NR. Faptul când va sosi mă interesează. 3 – când ţi-au dovedit. ar-mis-ti-ţiu. despărţitor. ind. prietenos. cartea. ar-le-chin. pl. a se despărţi: despărţire..c. fem. Substantive: mirare.durabil. XI. acţiune. când a venit la noi să Pri-e-te-nos. I se citea pe faţă mirarea ce-l cuprinsese . 3 – au dovedit b) Propoziţii: 1 – Unii…se miră.. breas-lă. (nedespărţit) . de dânşii: pron. c. II. com. Atr. a nu demonstra. despărţire.. II. pron. SB: Se ştie când va veni.: Dorinţa de a dovedi că nu e vinovat e mare. Am discutat cu prietenul meu despre întâmplarea aceea. CD: Ştiu când va sosi. El doreşte să vorbească despre ce a realizat. CI: Se gândeşte când îi va restitui . XII. de timp. Pe prietenul acesta nu-l pot abandona.. pers. subiect: Nu e greu de dovedit duşmanul. da-bra. pers. IV. La despărţire i-au dat lacrimile. sg. cu prepoz. adj. de timp. VIII. art. ind. c. masc.c. pers. despărţit duşmani.. ţi-: pron. N.. atr. adj. 3 .ATR (2).c.. du-hov-nic. am ajuns mai târziu. ne revedem.. Din cauza acestui prieten. Ac. pers. 2 – CI (1). X. PR: Întrebarea este când va veni. a. c. VI. c. a se aduna. fără grad de comp. a-bra-ca Repulsie. a se împrieteni. Ajutorul de la un prieten este de nepreţuit... morală.. despărţit. adjective: mirat. tea-tru. 2 – te desparţi – PV. prepoz.: Faptul dovedit e recunoscut mai oşor.. a demonstra. VII. III. Sinonime: amici.: Dovedind că nu eşti vinovat. verb. pl.. niciodată: adv. c. enclit. nedespărţit. atr.. 27 I. neprietenos. a) Predicate: 1 – se miră – PV. Era despărţit (nedespărţit) acum de cei dragi. IX. D.. V. a III-a. nehot. amprentă. pron. dic-ta-tu-ră. C) pron. 4 – nu au fost prieteni – PN.. simplu. a se decide. Era mirat că nu-l aşteptase nimeni la gară. ai câştigat simpatia lor.. Analiză: unii: adj. straniu. de timp. ATR.cz. am-nar. simplă în. – atr. 4 – CD (3). în clipa: subst. ac-va-riu. neacc. 4 – că nu ţi-a fost…prieteni. a se împrăştia. împrietenit. masc. prieteneşte. exploatare.. a iradia. sg. obstacol. hot.

Am vorbit despre al Răsplata vei avea-o neîntârziat şi succesu-ţi va fi deplin când te-or doilea. PR. Vorbii cu câţiva.F). Nu este greu de învăţat. Din când în când te-am mai sunat. Construiţi: Din cauza aceloraşi. . am întârziat. Subordonate: (SB – PP .XIII. M. XIV. nu-mi mai aduceţi explicaţii inutile. XV. SB. CD. lăuda ai noştri. Fiindcă m-am convins cine-i de vină. dar m-am convins că nu oricine poate a-şi lămuri exact problema. Este vai de elevul leneş.

hiat: a-u. aceea.. Adv. III.. conj. de depărt. de vânt în zonele nisipoase” . conj. omenire. lăudăros. sg. PV.. neacc. Este vai de voi de nu învăţaţi! Şi-a luat doar o jumătate de pâine. subiect.. afirmat. a ecraniza îns.. caimacan (turcă). Plăcut: a plăcea. te: pron. 2 – ATR (1). a veni – a pleca.. a veni – a sosi. omenos. a face pe cineva om. IX.. omul…venit. “privitor la alegeri.. Ca de la om la om.FIŞA NR. deşteptării noastre…. un om Diftongi: –ea.: Am aflat Construiţi: Părinţii ai căror copii învaţă sunt fericiţi. lăudare. cneaz (rusă). VI. Pârcălab (magh. 3 – ATR (2). laudă: a lăuda. Este lăudat mereu de nu ştiu cine. intranz. III. nelăudat. 4 – F (2). a) Predicate: 1 – este aceea – PN. este aceea: pred.. -ai. expr. neplăcere.). 4 – să te răpuie.. în vederea alegerilor”. N. Sunt pleonasme pentru că: dună îns. care: pron. sintactică). “a turna un film pe baza unui scenariu ” . II. neomenie. X. “movilă mică de nisip formată antonime: plăcut – dizgraţios. format din verb. sg. să răpuie: verb pred. dir. lăudat. neomeneşte. a IV-a. 28 I. sg. N. şi nume pred. dem. subiect. vreau (eau). electoral îns. cop. a fi. Analiză: laudă: subst. -ea. VII. omuşor. VIII. stolnic (slavă).. conj. laudă este (ă-e: hiat în fonetică şi jumătate.: Este plăcut să memorezi poeziile... sg. laudă – critică. II. c.. plăcere. a fi omul lui Dumnezeu. N. omenit. nomin. la omul (a-o). act. relăudat. . Aceea…pornită. III. a III-a.. tranz. com. neomenit. afirmat. Preot care elev a întârziat. 4 – să răpuie – PV... rel. Ioan (ioa).. 2 – care…de la omul. rel. IV. refl. Ac. neplăcut. neart:. triftongi: lupoaică (oai). pron. prez. a venit…pentru a te răpuie. fem. serdar (turcă).. V. XI. simplu. 2 – porneşte – PV. neomenos.: Te-ai descurcat şi singur în situaţia aceea. pron. neomenesc. c) Felul lor: 1 – PP. adj. laudă – elogiu. Sinonime: plăcut – frumos.. pred. sg. act. ind. prez. verb. din om în om. omeneşte.. pers. 3 – a venit b) Propoziţii: 1 – Cea mai…aceea.. 3 – ce a venit. ce a (e-a)... prin pron. omenesc. fem.. este aceea (e-a). omenie. omuleţ. om: a omeni.

Vara mergem adesea la baie. neclar. inegal. XV. CI. ireal. vrea să mă vadă. Vie de cicatriza. a coborî. busculadă. ATR. În baie lucrează mulţi mineri. purificat. XIII. baraj. În mină lucrează mulţi mineri. a conduce. SB. destin.XII. diurn. a se Vesel. dificultate. Caritabil. departe. tragedie. uitare. CSV. dinamism. Încă-i vie pasărea ce-a prins-o ieri. fals. Subordonate: CNS. decadă. Avea o mină tristă din cauza celor întâmplate. . XIV.

com. 4 – că fiecăruia…din el. Ac. 4 – SB (3). din el: pron. A-cro-ba-ţi-e. facultatea când vei deveni student. contagios. pos. inutil. XIII. sub-li-nia. subiect. 3 – PP. M. ca-rac-ter. XII. Cei doi elevi nu sunt vinovaţi. simplu.CNS). Am discutat despre ce s-a întâmplat ieri. a-u-to-ri-ta-te. 2 – că nimeni…tău. masc.. IX. pron. neutru. Cartea este necesară pentru sunt mai înţelegători. prepoz. VIII. Elevii silitori sunt apreciaţi continuu. a expune. SB.PR). 2 – să n-aibă nevoie – PV. Atinge-mă cu altceva mai bun!. maliţios. III. săturat de aşteptat. 3 – poate b) Propoziţii: 1 – Poate.. pred.: El poate învăţa şi singur. XIV. parte: subst. sg. X.. VII. subiect. Zicându-se că el e vinovatul. Alţii Este bine să-ţi revezi oraşul în care ai aflat că te-ai decis să urmezi Să n-aibă nevoie…de ceea ce ai scris. S-a aprins în el flacăra studiului. partea…care îl interesează. 3 – (dar) poate – PP. (PP – SB . sg. Aspiră la mai mult în viaţă. ..FIŞA NR. atr. pron. etern. Îmi vine să-mi iau câmpii!. Analiză: poate: adv. N. neart. S-a A putea citi această carte nu e greu. Subordonate: PR.. XI. Carnetul care este al elevului este pe bancă. Verb la mod pred. nimeni: pron. emul. atr.. II. a cul-ti-va. pers. (SB – PP . 29 I. A încarcera. A aspirat prin casă. au Se gândeşte a renunţa la idee. –PV. pred. tău: adj. colosal. mama a aprins focul. VI. Poate învăţa zilnic. Construiţi: Ştiu care carte ţi-o doreşti. verb la mod nepred.... frecvent. Cartea nici unui elev nu e pe masă. sg. neg. Totul îmi foloseşte în viaţă. adj. greşit. verb.. V. a) Predicate: 1 – poate – PV.: Se pare că vremea se îndreaptă. c) Felul lor: 1 – PP. S-a plictisit privind pe fereastră. 4 – trebuie – PV.. Am discutat despre întâmplarea de ieri. IV. Fiind frig în casă. cti-to-ri-e. a a-fec-ta.. N. Poate să înveţe zilnic.. 2 – SB (1). cir-cum-stan-ţi-al.. III. Carnetul de elev este al meu. fem. culpabil. Ai tăi sunt intransigenţi cu tine. al-fa-bet. an-al-fa-bet. Ac. L-am atins din greşeală şi-a căzut..

În această lună luăm vacanţă. Sună a gol! A primit un nou gol! . Datoria noastră este de a învăţa. El este silitor. XV.aceia. A făcut curăţenie lună!. Nu este bine cum ai procedat. În acest lac pescuiam adesea. Am luat lac pentru parchet.

. CD. a III-a. a venit – PV. a simţi – a ignora. CI. XIII. a reuşit. 2 – vine – PV. nesimţire. a simţi – a Substantive: credinţă (încredere). gândul: subst. cardinal. percepe. simţire. IX. 2 – că vine de sus gândul. antonime: a crede – a nu crede. De..: N-am aflat care film ţi-a plăcut cel mai mult. careva. subiect. sg... subiect: Care a învăţat. venire. crezământ. 3 – pe care nu-l simţi. plec. destin. De cine ai fost Detaliu. încredere. a venit: verb pred. aşa este el!.. conj. art. neavenit. credul. cumsecade. pe care: pron. drapel. III. Ac.. ind. adj. adjective: crezut A citit un roman de aventuri.binefăcător. oricare. încrezător. SB. tranz. cauza gândului ascuns a suferit mult. VII. perf.. simţit (resimţit). pred. resimţit. Mi-a trecut prin gând să te sun... comp. III. Nici cum am procedat eu nu i-a convenit. II. 2 – CD (1). dir. Mă bate gândul să te vizitez. a IV-a. încredinţat. enclit. eronat. era – era. Vino şi tu pe la noi!. Construiţi: Am plecat la vânătoare. N. act. fiecine. sg. nume pred. atr.. mână – mână.. fortuit. credibilitate. hot. prez. onest. c.. Hai la noi!. intranz. pisc. credibil. 3 . (necrezut). com. VIII. conj. nesimţit. necrezut. 30 I. XIV. c. 4 – cum a venit.. Subordonate: CSV. c) Felul lor: 1 – PP.. afirmat.de cauză: Din binevoitor. În ciuda ploii. necredinţă. afirmat. 4 – b) Propoziţii: 1 – Crezi. a dobândi. simplu. a veni: venire.. Sinonime: a crede – a fi de acord. De nu vii. rel. verb. Câmpulung. dir. a veni – a pleca.. XII. 4 –PRED. credincios. Din roşu s-a făcut galben... venit. (3). X. sg.. certitudine. act. 3 – ATR (2). ind. untdelemn. invitat?. c. revenit. XI. Nu învaţă nicicum. a simţi: simţire. Cântă – cântă. simţit. Supl. II. necredincios. încrezut. V. IV. tot a venit. verb. VI. n.nu simţi – PV.. .. Analiză: crezi: verb pred. Nume pred.: Ştiu care este vinovatul.: Avea un gând al lui ce nu-l mărturisea.c..: Acesta era un gând ascuns al lui.FIŞA NR. pred. venit (revenit). T. simţitor. a veni – a sosi. Vino-ţi în fire până nu este prea târziu!. A crede: credinţă. botgros. a) Predicate: 1 – crezi – PV.

virtuoz al pianului. plăteşte în numerar. Dependenţa de un drog.Altădată era mai săritor. . Du-ne şi pe noi să desenăm acele dune. Altă dată importantă pentru el este şi 4 iunie. a insera un fragment. comportare plină de deferenţă. XV.

Wojicicki. M.. Bucureşti. Norme şi exerciţii. 1995. Editura Vox. Bucureşti. Al. Duda. F. Stilistică. Dicţionar de antonime al limbii române. Bucureşti. Felecan. Cum scriem cum pronunţăm corect.. 1986. Editura Coresi. Morfologie. Constantinescu. Fonetică. Bucureşti.. expresii.. Editura Academiei. 11. Gugui. J. Dicţionarul explicativ al limbii române. 1978. 14.. Sfîrlea.. Bucureşti. Beldescu. Dimitrescu. Graur. Avram. Bucureşti. 1995. G. 6. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. 1984. Bucă. 5.. Bucureşti. Norme şi exerciţii. Bulgăr. 1999. Bucureşti. Editura Albatros. citate celebre. Bucureşti. Bucureşti. Dicţionar de omonime.. Dicţionar de paronime. Editura Albatros.. 15. 1998. 1969.. Sintaxa limbii române. Limba română. Latine dicta. Semnele ortografice şi de punctuaţie în limba română. Editura Enciclopedică. Al.. EDP. . Editura Ştiinţifică. G. Bucureşti. Capcanele limbii române. 12.. Bucureşti. Dicţionar de cuvinte călătoare. 3. Gh. 8.. S. Sintaxă. Dicţionar de expresii şi locuţiuni ale limbii române. Bucureşti. Editura Niculescu. Ciobanu. S. 1996. Editura Ştiinţifică. Dicţionar enciclopedic ilustrat. 1976. L. 1973. Drincu. Editura Academiei.. N. 16. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Alexandrescu. 19. 18. Angelescu. Editura Cartier. Berg. Tiraj nou.. G. Editura Vox. Lexic. 1972. 1970. 2. 1985. Citate şi expresii latineşti.. Bucureşti. O. Gh. Editura Academiei. I –II. ediţia a II-a. Editura Imprimeriei de Vest. Bucureşti. Bucureşti.. Dicţionar de cuvinte. revizuită şi adăugită. Bucureşti. 20. 9.. N. 4. Bucureşti. FL. Bulgăr. Editura Vox. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. Gramatica pentru toţi. 1990. Dicţionar de pleonasme. Graur. 17. Bucureşti. Alexandrescu.. M. Ortografia în şcoală. vol. I. 10. Editura Albatros. Felecan. A. 1995. 7.Vulişici. 13. Dicţionar de cuvinte derivate al limbii române. Gh. 1992. 1966. Chişinău. M. M. Oradea. Gramatica limbii române. Vinţeler... Editura Albatros. 1983. 1995. Dicţionar de cuvinte recente.BIBLIOGRAFIE 1.

Hristea. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. Timişoara. Univers enciclopedic.. N. 24. Th.. Marcu. Bucureşti.. I. Ediţia a III-a. Dicţionar uzual de neologisme. 1980. Sinteze de limba română.. 26. G. Editura Polirom. 1982. Editura Ştiinţifică. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină. . Ediţie îngrijită şi prefaţată de B. 1972. Bucureşti. 33.. Al. Bucureşti. Mihăescu. Seche. Al. Bucureşti. Guţu. Bucureşti. Bucureşti. Uţă. Bucureşti. L. Bucureşti. S. Editura Tineretului.. 32. Cureteanu. Structura morfologică a limbii române contemporane. 1996. Theodorescu. Îndreptar ortografic. Elemente de analiză gramaticală. Munteanu. 23. N.. Dicţionar de neologisme. Uritescu... Norme gramaticale şi valori stilistice. Maneca. 25. Ediţia a II-a. 35. Bucureşti.21.. 99 de confuzii / distincţii.. EDP.. Fl. Editura Saeculum I. 36. Editura Augusta. (coord.... Iordan. Fl.. 1989. Iorga. 1997. M. Creangă. Iaşi. V. Romalo. Aspecte ortografice controversate. EDP. 1982..). Dicţionar al greşelilor de limbă. 1967. 1984. N..O. 1997. ortoepic şi de punctuaţie.. Graur. V. N. 28. 29.. Cum e corect?. Predarea ortografiei în gimnaziu. 34. 1986. (f. G. M.a).. Bucureşti.. Marcu. Editura Albatros. Uritescu. Şerban. R. Fonetica. C. Editura Academiei.. 1996. Guţu. Neamţu. Dicţionar de sinonime. Editura Academiei. Preda. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. Seche. Corectitudine şi greşeală. 30. E. Bucureşti. Bucureşti. Editura I. 31. Cugetări. Mihăescu. L. G. Romalo. V. D.. 27. Aeterna latinitas. I.. 1978. Munteanu. 22. Nica. 1986. 1973. Editura Academiei. Niculescu.