PROTECŢIA JURIDICĂ A COPILULUI AFLAT ÎN DIFICULTATE INTRODUCERE

În 1989, România a intrat în conştiinţa Occidentului cu imaginea unui copil simbol: copilul curajos avântat pe baricate, purtând cu entuziasmul pur al copilǎriei steagul Revoluţiei. La numai câteva luni dupǎ evenimentele din decembrie, Occidentul a fost şocat de imaginile de coşmar ale unui alt copil din România, produsul unui regim inconştient: copilul din instituţii, unele semǎnând cu adevǎrate lagǎre de exterminare. Aceste imagini erau de-a dreptul terifiante, în special cele din instituţiile pentru copiii cu dizabilitǎţi. Dupǎ 14 ani de la Revoluţie, una dintre cele mai importante condiţionǎri ale accesului României la Uniunea Europeanǎ este soluţionarea problemei copilului în situaţie de dificultate, de risc. În acest context se poate naşte urmǎtoarea întrebare: este copilul în situaţii de risc din România o problemǎ doar din perspectiva Occidentului? Categoric, nu. Desigur, se poate discuta dacǎ unele estimǎri privind situaţia copiilor dezavantajaţi din România fǎcute în trecut sau mai recent de cǎtre reprezentanţi ai Occidentului sunt sau nu corecte. Oricum, din interior se pot contabiliza numeroase rezultate care s-au acumulat în ultimii ani referitoare la îmbunǎtǎţirea situaţiei copilului cu probleme. De aceea, ne putem întreba dacǎ nu cumva multe din criticile aduse sistemului de protecţie a copilului sunt oarecum nedrepte şi simplificate exagerat în raport cu efortul fǎcut de România dupǎ Revoluţie în acest domeniu, mai ales dacǎ luǎm în calcul moştenirea lǎsatǎ de regimul comunist. Mai mult, soluţionarea acceptabilǎ a problemelor actuale de urgenţǎ privind politica de suport pentru copii instituţionalizaţi şi alternative la instituţii, precum şi încurajarea adopţiilor, mai ales a celor naţionale, nu va închide nici pe departe capitolul „ copilul cu risc crescut în România „. În realitate, problemele importante ale copilului, mult mai numeroase decât cele menţionate ca fiind de extremǎ urgenţǎ, vor fi mereu redeschise la cele mai mici seisme economico - sociale, conducând la crize profunde, greu de gestionat dacǎ nu se ia în calcul complexitatea nevoilor de dezvoltare normalǎ a copilului.

1

De aceea, meritǎ a fi precizat cǎ pe lângǎ problemele explicit ridicate de cǎtre observatorii politici occidentali – adopţiile internaţionale şi persistenţa instituţiilor pentru copiii abandonaţi -, apar ca evidente pentru observatorii interni o multitudine de alte probleme sociale latente, care-şi aşteaptǎ grabnic soluţionarea, referitoare la riscurile copilului în propria familie sau în afara ei care oricând se pot transforma în crize manifeste dacǎ sunt neglijate. Acestea se referǎ în principal la: • copiii neglijaţi şi abuzaţi în propria familie, victime ale violenţei domestice; • copiii delicvenţi în conflict cu legea; • copiii neprotejaţi împotriva riscului de a deveni infractori sau victime ale infracţionalitǎţii şi care, odatǎ ajunşi delicvenţi, nu gǎsesc un suport adecvat pentru recuperare şi reintegrare; • copiii care trǎiesc în condiţii inumane de sǎrǎcie extremǎ, inacceptabile într-o societate civilizatǎ; • copiii strǎzii; • copiii care nu merg deloc la şcoalǎ sau care o abandoneazǎ dupǎ câteva clase, devenind analfabeţi, greu recuperabili în viitor, absolut excluşi de la o viaţǎ socialǎ normalǎ şi prosperǎ. De aceea, din perspectivǎ internǎ, o analizǎ serioasǎ, de ansamblu, asupra gravitǎţii problemelor cu care se confruntǎ copiii în dificultate ne pune în faţa multor aspecte nevralgice ale sistemului de protecţie socialǎ. În faţa unor multitudini de probleme economice şi sociale, lipsite de resursele profesionale necesare, inhibate de inerţie, dar şi de presiunea urgenţelor într-o perioadǎ lungǎ a tranziţiei, instituţiile publice româneşti au reacţionat lent la evidenţa punctelor critice ale sistemului de asistenţǎ socialǎ a copilului şi familiei. Deşi existǎ larg rǎspândit sentimentul cǎ multe aspecte ale politicii de suport pentru copil nu au fost bine orientate în primii 10 ani dupǎ Revoluţie, reacţia sistemului politic a fost aproape constant caracterizatǎ prin atitudine defensivǎ, prin negarea gravitǎţii problemelor, prin inerţie organizaţionalǎ. Pattern-ul general a oscilat în jurul unui nucleu comun: Occidentul care, este drept, a oferit imediat dupǎ Revoluţie un sprijin financiar serios pentru protecţia copilului în dificultate, trebuie sǎ fie iniţiatorul presiunii de schimbare a opţiunilor politice în domeniul asistenţei sociale a copilului, mai ales pentru copiii instituţionalizaţi, iar nu actorii interni.

2

Totuşi, dacǎ se merge pe ideea corectǎ cǎ politicile sociale de suport pentru copil au rǎmas pe parcursul tranziţiei deficitare, minimalizându-se constant rolul lor, atunci relansarea economicǎ, ce va reprezenta un factor de actualizare în viitorul imediat a multiplelor probleme ale copilului, va evidenţia tot mai mult responsabilitatea socialǎ şi politicǎ a actorilor politici ce trebuie introdusǎ în sistemul de protecţie şi asistenţǎ socialǎ. În aceste condiţii, nu va fi pus doar pe simpla cauzalitate economicǎ, ci el se va extinde şi la cea care vizeazǎ politicile sociale în domeniu. În sfera politicilor sociale se simte încǎ acut nevoia unei reconsiderǎri a opţiunilor politice privind fixarea prioritǎţilor în sistemul de protecţie a copilului, armonizarea acţiunilor de reformǎ a tuturor factorilor decizionali implicaţi în protecţia copilului, absorbţia totalǎ în sistemul de protecţie a copilului a resurselor umane deja specializate în domeniu. Situatia copilului în România actualǎ exprimǎ, într-o formǎ evidentǎ, polarizarea societǎţii româneşti. Existǎ un segment de copii care au beneficiat de o îmbunǎtǎţire spectaculoasǎ a condiţiilor de viaţǎ, un segment de copii care au cunoscut o îmbunǎtǎţire moderatǎ a standardului de viaţǎ în raport cu generaţia anterioarǎ, un larg segment care se confruntǎ cu condiţii relativ dificile de viaţǎ, beneficiind mai mult de efortul şi sacrificiile pǎrinţilor, şi, în fine, în raport cu standardele unei societǎţi civilizate, un segment destul de mare de copii care se aflǎ în sǎrǎcie extremǎ / excluziune socialǎ, supuşi unor riscuri produse de dezagregarea socialǎ în creştere: abandon în instituţii sau pur şi simplu în stradǎ, condiţii mizere de locuit, violenţǎ în familie, neglijare, abuzuri fizice, emoţionale, sexuale, exploatare economicǎ şi sexuala etc. Comparativ cu situaţia generaţiei adulte, a pǎrinţilor lor, deplasarea spre condiţii de sǎrǎcie, mizerie în rândul copiilor este mai accentuatǎ. Ar fi greu de calculat precis defazajul de bunǎstare dintre cele douǎ generaţii, dar, bazându-ne pe toate datele disponibile, el existǎ şi este substanţial. De asemenea, este cunoscut cǎ segmentul de populaţie adultǎ care trǎieşte în condiţii bune şi foarte bune prezintǎ o natalitate mult mai scǎzutǎ decât segmentele sǎrace. Dacǎ în zonele prospere natalitatea doar în mod excepţional depǎşeşte doi copii pe familie, în zonele unde sǎrǎcia şi dezagregarea socialǎ se combinǎ producând mizerie, degradare umanǎ şi socialǎ, natalitatea depǎşeşte frecvent trei – patru copii pe familie. Luând în considerare acest simplu defazaj, este evident cǎ suportul social pentru copii ar trebui sǎ fie mult mai accentuat decât cel pentru generaţia maturǎ.

3

hranǎ insuficientǎ. menţinerea încǎ a unui sistem de instituţii pentru copiii abandonaţi. dramatismul unor situaţii privind copilul cu risc crescut este produsul direct al unei politici sociale înguste. • neglijarea gravǎ. având ca efecte directe: • subnutriţia.). chiar şi a celei dupǎ vârsta de un an. problema cea mai gravǎ a copilului în prezent în România poate fi formulatǎ astfel: existenţa. utilitǎţi curente.Sǎrǎcia afecteazǎ. pe de o parte. inadecvate. care va afecta durabil evoluţia viitorului adult. • viaţa în condiţii de mizerie: familii fǎrǎ locuinţe. producǎtor continuu de copii abandonaţi. lipsǎ de electricitate. supraaglomerare. dezvoltarea normalǎ a copilului. Actuala generaţie de copii va forma o generaţie adultǎ puternic polarizatǎ profesional: un segment substanţial cu pregǎtire universitarǎ. lipsite de o viziune de ansamblu şi de o coordonare fermǎ. pe de altǎ parte. apǎ. confuze. • riscul ridicat de a fi abandonat. cu totul improprii ( locuinţe improvizate. proporţia copiilor care nu merg deloc la şcoalǎ şi care nu reuşesc sǎ termine ciclul primar şi cu atât mai mult cel gimnazial se plaseazǎ la un nivel îngrijorǎtor de ridicat. Asigurarea unei pregǎtiri profesionale de tip neuniversitar a scǎzut considerabil. a unui segment de populaţie confruntat cu o sǎrǎcie extremǎ. sub multiple forme. încǎlzire. adesea cu importante tendinţe de dezagregare socialǎ. putem spune cǎ natura problemelor grave cu care se confruntǎ copilul în momentul de faţǎ îşi are sursa într-o crizǎ socialǎ şi economicǎ de duratǎ. sever neglijaţi şi chiar victime ale violenţei şi exploatǎrii în propria familie şi. dar care nu reuşesc sǎ ofere un mediu adecvat integrǎrii şi dezvoltǎrii normale a copilului. Formulatǎ într-un mod sintetic. • riscul ridicat de mortalitate infantilǎ. condiţii nesǎnǎtoase de viaţǎ. Polarizarea social – economicǎ se exprimǎ şi printr-o polarizare educaţionalǎ. Dacǎ proporţia tinerilor care urmeazǎ învǎţǎmântul superior a crescut spectaculos dupǎ 1989. fiind sursa unei stǎri de sǎnǎtate fragilǎ. care se întinde pe mai bine de un sfert de secol. Ca urmare a unei asemenea combinaţii cauzale. trǎind în stradǎ sau locuinţe insalubre. expuneri la violenţe de tot felul în familiile naturale. mergând pânǎ la exploatarea economicǎ şi sexualǎ. acces scǎzut la îngrijire medicalǎ etc. 4 . În acelaşi timp. complementar cu o mare masǎ necalificatǎ sau slab calificatǎ.

Concepţia socială cu privire la familie este puternic influenţată de tradiţie. familia este universală şi permanentă. aceasta rămâne un element natural şi fundamental al societăţii1. În sens sociologic. care se Articolul 10 din Pactul internaţional relativ la drepturile economice. cât şi juridic. Dreptul familiei. Definirea noţiunii de familie ridică dificultăţi3. importanţa marjei de apreciere de care se bucură statele în garantarea dreptului la relaţii de familie2. apud Rapport du colloque sur la population et la famille. Chiar dacă funcţiile sale au evoluat în diverse etape. alte persoane între care există relaţii de rudenie. sociale şi culturale. de factori de ordin geografic. Filipescu.CAPITOLUL 1 FAMILIA – MEDIUL IDEAL PENTRU CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPIILOR 1. p. Protecţia copilului. Din familie fac parte soţii. putând fi privită atât din punct de vedere sociologic. 6-15 août 1973. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat. economic şi cultural. 2000. recunoscând importanţa acestor factori.7.6. Bucarest.1 FAMILIA – FENOMEN SOCIAL NOŢIUNEA SOCIOLOGICĂ ŞI CEA JURIDICĂ A FAMILIEI Familia este o formă de relaţii sociale dintre oamenii legaţi între ei prin căsătorie sau rudenie. 19-20 auû 1974. filiaţie sau rudenie. Bucureşti. în numeroase rânduri. Editura All Beck. p. De asemenea. 2 1 5 . p.1. Şi soţii singuri – fără copii – formează o familie. p. Milena Tomescu. mentalităţi. Editura All Beck. familia – ca formă specifică de comunitate umană – desemnează grupul de persoane unite prin căsătorie. Tratat de dreptul familiei.1 3 Ion P. precum şi. 2005. Conférence mondiale de la population et la famille. De aici rezultă o mare diversitate a normelor de drept în materie. părinţii şi copiii. Toate aceste elemente îşi pun amprenta asupra reglementării juridice a familiei. Noţiunea juridică de familie are la bază fenomenul social complex care este familia. Din perspectivă socială. Honolulu. uneori. religie.

1975. alcătuit din persoane care trăiesc împreună. p. vizite. şi familia de interacţiune.Luând naştere prin căsătorie. p.O. p. I.S.43. 7 Terminologia folosită de sociologi nu este unitară.IV. 1980. adică aceea stabilită prin propria căsătorie şi care include soţul. simplă. Editura didactică şi pedagogică.C. mai mulţi fraţi sau surori fără părinţi.7. deşi aceste persoane nu locuiesc împreună. interese şi întrajutorare4. care uneşte pe soţi şi pe descendenţii acestora prin relaţii strânse de ordin biologic. psihologice. Ionaşcu. Bucureşti. 1971. se distinge familia de rezidenţă.B. care constituie efectele căsătoriei. apud A. Aceşti din urmă autori. schimburi reciproce de produse. Sociologii definesc familia în mod diferit.C.. Stănoiu.1 . formată din părinţi şi copiii lor necăsătoriţi. M.E.. economic. 1974. Editura Dacia. precum şi familia de procreare. Cretney. Familia nucleară este incompletă în următoarele situaţii: soţii nu au copii.2. International Encyclopedia of Comparative Law.3-18 şi urm. V. op. După un alt criteriu. În mod obişnuit familia dă naştere următoarelor raporturi: a) de căsătorie. fiecare punând accentul pe unul sau mai multe aspecte privind structura.. morale şi juridice şi care răspund unul pentru altul în faţa societăţii” . Familia tipică este aceea care este formată din părinţi şi copii. Voinea.5 şi urm. iar Dicţionarul U. În acest înţeles se poate spune că familia este o realitate socială prin comunitatea de viaţă dintre soţi. J. soţia şi copii (sau familia conjugală.U. Filipescu.. restrânsă. există un singur părinte şi există copii (ori un copil). Editura All Beck. M. precum şi dintre alte rude5. p. b) cele dintre soţi. Ursa. op. care desemnează persoanele între care există relaţii de rudenie. familia începe prin a fi formată din soţi. au gospodăria casnică comună.Cu privire la noţiunea sociologică a familiei: A. M. S. adică aceea în care persoana se naşte şi creşte. de exemplu.B. 5 Ion P. p. c) cele dintre părinţi şi copii.5. Iuridiceskaia literatura. Sweet & Maxwell. Ursa. un sens echivalent. psihologice. Editura politică. formată şi din alte persoane decât în primul caz7. 2000. Astfel. London. Filipescu. există familia de orientare (de origină sau consanguină). Filipescu. Familia şi rolul ei în societate. Sociologia familiei. 1978) defineşte familia ca „formă primară de comunitate umană care cuprinde un grup de oameni legaţi prin consanguitate şi înrudire”. psihologic şi spiritual”. funcţiile şi caracteristicile familiei. Semeinoe pravo. posibilitatea petrecerii concediilor etc. Mureşan. Cit. care îşi îndeplineşte toate funcţiile. p. Astfel. şi familia extinsă sau largă. p. Persons and Family. Ion P. p. Tratat de dreptul familiei. în general. p. s-a spus că familia este o realitate biologică prin uniunea dintre bărbat şi femeie şi prin procreaţie6. În cadrul relaţiilor de familie apar aspecte morale.7. I. Sociologii disting familia simplă sau nucleară. p.. sunt de părere că familia este „un grup social realizat prin căsătorie. Tübingen. ori familia proprie). Ionaşcu. cit. Albu. Principles of Family Law. Mohr (Paul Siebeck). Avându-se în vedere un anumit aspect al relaţiilor de familie.. această familie fiind deosebită de cea extinsă ori largă. 2000. vol.N. Mureşan. 2000.M. Riazenţev. familia nucleară. biologică sau elementară are. fiziologice şi economice între cei care formează comunitatea de viaţă şi interese. p. înţelege prin familie „forma de comunitate umană întemeiată prin căsătorie.. Editura All Beck. Dicţionarul de filozofie (Bucureşti. Costin. Moskva. care constituie baza familiei. Editura All Beck. B. 1983. Relaţiile de familie au un caracter de complexitate pe care nu-l găsim la alte categorii sociale. Albu. după ce analizează diferitele definiţii date familiei din punct de vedere sociologic. de întrajutorare.3. Costin. V. dintre părinţi şi copii. Dreptul familiei. În sfârşit. care sunt rezultatul raporturilor dintre soţi. d) cele dintre alte persoane care mai fac parte din familie. T. Tratat de dreptul familiei. şi familia nenormală 64 4 6 .. Tratat de dreptul familiei.5. 1975.1. Cluj. Ion P. care desemnează toate persoanele care locuiesc în aceeaşi casă şi desfăşoară unele activităţi economico-gospodăreşti. apud A. M. M.A. sunt legaţi prin anumite relaţii natural biologice. se mai distinge familia normală. După criteriul locuinţei.caracterizează prin comunitate de viaţă. conjugală.

Albu. alcătuită din tată. raporturile juridice de familie există în afara familiei considerată din punct de vedere sociologic. În dreptul comparat s-au diversificat modelele familiale. care – în anumite limite – au o comunitate de viaţă şi interese. Ursa. dreptul la nume. familia. mamă şi copii. a luat locul familiei tradiţionale. deoarece nu mai există între ei o comunitate de viaţă şi de interese. se suprapun. obligaţia de întreţinere). În unele cazuri. M. deoarece concubinajul este în afară de lege. mamă şi copiii lor. cit. În acest înţeles.5.. raporturile care se stabilesc între concubini. care izvorăsc din căsătorie. tatăl şi copilul pot să nu locuiască împreună. în sens sociologic. structurată pe două generaţii. De asemenea. p.În sens restrâns. cuprinde pe soţi şi pe descendenţii necăsătoriţi ai acestora. în sens sociologic. p. V. Sunt.2. dar sunt legaţi prin raporturi de familie juridice. familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi şi obligaţii.. Tot astfel. deci relaţii de familie în sens juridic. cit. ei continuă să fie legaţi prin raporturi de familie juridice (de exemplu. nepatrimonial. op. încetează între soţi. există unele raporturi de ordin personal. nu se exprimă şi în raporturi de familie juridice. existentă în societăţile cu o economie nedezvoltată. 7 . însă. rudenie (inclusiv adopţia). deşi ei aparţin unor familii. relaţiile de fapt. p. în cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ. Mureşan. Dar unele drepturi şi obligaţii. I. dacă fraţii se căsătoresc şi fiecare îşi formează propria familie.7. statul sprijinind şi ocrotind numai căsătoria şi familia. în care unele funcţii nu sunt îndeplinite 8 Ion P. precum şi căsătoria sociologică. Noţiunea sociologică şi cea juridică de familie. op. care nu are la bază căsătoria. întemeiată pe căsătorie. de exmplu. privind bunurile comune dacă acestea nu au fost împărţite la desfacerea căsătoriei). Costin. structurată pe mai multe generaţii. În sens juridic. continuă să existe (de exemplu. precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor de familie. să nu aparţină aceleiaşi familii în sens sociologic. cele privind întreţinerea. Pe de altă parte. când copilul este încredinţat unei instituţii de ocrotire încetează relaţiile de fapt între acesta şi părinţii lui. Astfel. au apărut şi familia monoparentală compusă din mama necăsătorită şi copiii săi. Ionaşcu. rurală. coincid. Tratat de dreptul familiei. nu însă şi relaţiile juridice care se exprimă în obligaţia de a plăti contribuţia la întreţinerea copilului. 2000. ca nucleu social elementar. apud A. situaţii în care această corespondenţă nu există. M. Editura All Beck. În cazul familiei din afara căsătoriei. Pe lângă familia clasică formată din tată. familia este o realitate juridică prin reglementarea ei de către lege8. Astfel. Această familie. adică uniunea familială. diferite. în mod obişnuit. Filipescu.

Relaţiile de familie prezintă aspecte personale. Bucureşti. Familia formează obiect de reglementare şi în domeniul de aplicare a unor legi speciale. rudenie. pct. Tratat de dreptul familiei. Rezultă că.Pentru raporturile de familie. şi vol. familia desemnează fie pe soţi. a primelor.48. 372-376.49. p. De aceea. Codul familiei se referă. în accepţiunea juridică. 1984. întotodeauna.2 CARACTERELE ŞI FUNCŢIILE FAMILIEI Familia9 se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi. p. Având în vedere dispoziţiile Codului familiei.I. şi la familia restrânsă. 1980. 499516. Istoria dreptului românesc. fie pe toţi cei care se găsesc în relaţii de familie care izvorăsc din căsătorie. persoanele care fac parte din familie diferă de la caz la caz. formată numai din soţi sau din aceştia şi copii. Existenţa acestora din urmă nu înseamnă dovada. vol. în diferite domenii. precum şi cele asimilate relaţiilor de familie.48. şi noţiuni speciale. În sensul altor reglementări. 1. fie pe aceştia şi copiii lor. rudenie. Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie (art.Rezultă că trebuie distinse raporturile faptice.75-80. partea I. Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor (art. noţiunea de membru de familie poate avea sensuri diferite. urmează să considerăm că relaţiile de familie desemnează raporturile juridice care izvorăsc din căsătorie. potrivit Codului familiei. sociologice de familie şi raporturile de familie juridice. pct. 2000. pe egalitatea şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea.3 din Constituţia României).1 din Constituţia Ion P. 122-124. p.II.Academiei. însă. la care se referă legile speciale. se poate spune că există o noţiune juridică a familiei de drept comun. În acest sens vorbim de raporturile de familie juridice potrivit Codului familiei.1 din Constituţia României). Aşadar. în sensul Codului familiei. Este vorba de raporturile juridice de familie. din unele puncte de vedere. 9 8 .. În toate aceste cazuri este vorba de membru de familie. Editura All Beck.249-261.. pct. în raport de domeniul de activitate reglementat la care ne referim. adopţie şi relaţiile asimilate. adopţie. cu cele de familie. Edit. şi aspecte patrimoniale. nepatrimoniale. educaţia şi instruirea copiilor (art.4 . Filipescu.

de structura economică a societăţii. 2000.României). Factorii care determină rata natalităţii sunt analizaţi. unele ţări promovează o politică de stimulare a natalităţii. d) funcţia educativă sau funcţia socializatoare a familiei (p. p. comentat şi adnotat. de către societate. I. Nestor. M. Mai multe constituţii ale statelor europene au prevăzut protecţia familiei ca un obiectiv important al ordinii constituţionale. Diferite opinii.50 din Constituţia României). iar altele de frânare a sporului populaţiei.A... Filipescu. condiţiile naturale de dezvoltare a familiei trebuie să fie privite în strânsă legătură cu relaţiile sociale. Editura ştiinţifică. E. perpetuarea speciei umane. Noua reglementare a raporturilor de familie în Republica. Nedelschi. mai ales. p. b) funcţia economică. op.4. Editura All Beck. Copiii constituie. Tratat de dreptul familiei. 2000. Costin. de echilibru moral şi juridic. 2000. Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială (art.98-167). în A.. Tratat de dreptul familiei. 12 Ion P. Editura All Beck. Ion P. cit. în J. unde se analizează următoarele funcţii ale familiei: a) funcţiile biologice şi sanitare. nr. Ursa. al patriei. p. care constă în asigurarea unei stări de sănătate adecvată membrilor familiei. funcţia sanitară. S. funcţia biologică a familiei. Filipescu. Avându-se în vedere. s-a spus că familia este o realitate biologică. de potenţare a sentimentelor. De asemenea. Voinea. p. Rezultă că familia. Filipescu.Sociologii nu exprimă un punct de vedere unitar cu privire la determinarea şi clasificarea funcţiilor familiei. 11 Ion P. p. p.12-13. Această funcţie asigură reproducerea populaţiei.N. Şerbănescu. Creşterea populaţiei depinde. c) funcţia de solidaritate familială.1. Editura ştiinţifică. Dar. S. 1963. Mureşan. 10 9 .103-110..6 din Constituţia României).4. M.5. Albu. atât din cadrul familiei. pct. Pentru schimbările intervenite în funcţia demografică a familiei în ţara noastră. în cadrul familiei. procrearea copiilor (funcţia demografică). cit.29. ca celulă de bază a societăţii. I. deoarece fără perpetuarea speciei umane societatea este de neconceput. Ionaşcu. Funcţiile biologice şi sanitare constau în următoarele: relaţii biologice (sexuale) între membrii cuplului conjugal. în mod nemijlocit.cit. Funcţia biologică a familiei poate fi influenţată. diferite acte internaţionale se referă la locul şi ocrotirea familiei.. în lucrarea menţionată. copiii reprezintă viitorul naţiunii. op. Stănoiu. M. Zilberstein.41-43. Editura All Beck. Barasch. Familia10 îndeplineşte următoarele funcţii11: a) Reproducerea populaţiei. p. potrivit propriilor convingeri. care au o puternică încărcătură socio-emoţională.. într-o anumită măsură. Tratat de dreptul familiei.4 . cât şi din societate. V. apud A.7. op. Atracţia către sexul opus este inerentă naturii umane. p. în acest sens. 1960.. de bucurie şi de încredere în viitor. În această privinţă. după cum tot astfel este şi nevoia de a avea şi creşte copii. este o instituţie care se bucură de protecţie constituţională. Ocrotirea părintească (Drepturile şi îndatoririle părinţilor faţă de copiii minori). Codul familiei. de structura diferitelor organisme sociale şi de politica societăţii privind natalitatea. Bucureşti. p. apud Gh. la p.93 şi urm. prin uniunea dintre bărbat şi femeie şi prin procreaţie12. Părinţii au dreptul de a asigura.. educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine (art. Bucureşti. un puternic factor de coeziune.5. În acelaşi timp.

I. I. Editura ştiinţifică şi enciclopedică. familia şi drepturile omului”. Rodica Mihaela Stănoiu. funcţia educativă a familiei a suferit schimbări determinate de evoluţia societăţii. nr. în „Populaţia. În realizarea sa practică.J. Părinţii sunt datori să crească copilul. constând în administrarea unui buget comun de venituri şi cheltuieli. îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică.226 şi urm. c) Funcţia educativă. Familia şi evoluţia sa istorică.6 din Constituţia României arată că părinţii au dreptul de a asigura. Educaţia în familie are ca scop formarea unui om cu o dezvoltare multilaterală şi armonioasă. Dreptul la educaţie în contestul politicii demografice. Tot astfel. • latura financiar-contabilă. de exemplu. Filipescu. p. Editura All Beck. învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia. de nivelul de dezvoltare social-economică. p. 14 13 Ion P. potrivit cu însuşirile lui. a întreprinzătorilor economici. pct. în interiorul acesteia.5 . M.113-126). • modalitatea în care familia se constituie în cadrul adecvat şi suficient pentru pregătirea profesională a tinerilor. Editura didactică şi pedagogică. în S.29. nr.279-281. Filipescu. în vederea asigurării desfăşurării corespunzătoare a procesului educativ în familie15. funcţia economică a familiei prezintă următoarele aspecte: • latura productivă. 1986. Bucureşti. Statul edictează norme juridice şi stabileşte atribuţii anumitor organe de stat. 1970.165 şi urm. p.120 şi urm.Sociologii consideră că funcţia economică a familiei constă în realizarea unor venituri suficiente pentru toţi membrii familiei şi în organizarea unei gospodării pe baza unui buget comun. prin mijloace juridice. cit. indiferent dacă provin din munca în gospodărie sau din activităţi desfăşurate în afara acesteia (A. Bucureşti.9.2. Filipescu. 1965. Dreptul familiei. 2000.fam. 10 . p. Popeanga. Unele consideraţii cu privire la rolul familiei în formarea şi dezvoltarea personalităţii tinerilor. Există o unitate între educaţia în familie şi educaţia în societate 14.). de educarea.. Şcoala şi colectivitatea socială. Ion P. p. educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine. Editura All Beck. Maria Voinea. adică în ce măsură familia asigură sau nu şi în ce mod însuşirea unei profesii de bază de către descendenţi.. op.5. Editura didactică şi pedagogică. familia din mediul rural. spre a-l face folositor colectivităţii (art. op. potrivit propriilor convingeri. Funcţia economică a familiei este cel mai strâns dependentă de tipul de societate.2 C.4. Albu.. care vizează asigurarea de venituri din activităţi în cadrul familiei şi evitarea de cheltuieli prin acoperirea unor necesităţi ale membrilor familiei de către familie însăşi.101 alin. Familia a avut în toate timpurile un rol important în educaţia copiilor. cit. 2000. Desigur. art. b) Funcţia economică13.C.13. Filipescu. în conformitate cu ţelurile statului. Tratat de dreptul familiei. Stănoiu. Tratat de dreptul familiei. Funcţia economică a familiei îşi găseşte expresia în ducerea în comun a gospodăriei casnice şi comunitatea de bunuri a soţilor. I. familia meşteşugarilor.. Voinea. apud V. p. p.Sprijinirea şi stimularea creşterii natalităţii se realizează. 1974. 1978. Funcţia economică a familiei se exprimă şi în caracterul de unitate de producţie pe care-l are aceasta.. în bună măsură. Bucureşti. p. p. precum şi în ajutorul acordat membrilor ei aflaţi în nevoie din cauza incapacităţii de a munci.

crizele din societate se reflectă în viaţa de familie. acest fenomen acaparând tot mai Ion P. M. cit. uneori decisiv. asupra comportamentului oamenilor în societate. juridici. amplificarea îngrijorătoare a infracţionalităţii. are loc un permanent proces de influenţare. Tratat de dreptul familiei. se instaurează în timp. şi mai ales. în relaţiile dintre parteneri. deci şi cele dintre părinţi şi copii. p. Editura All Beck.. se întemeiază pe afecţiunea. Putem spune că între familie. de condiţionare. iar nu pe avere. moravurile. în relaţiile dintre membrii acesteia. un organism viu care trăieşte şi respiră odată cu ea. p.1. Familia a cunoscut o permanentă evoluţie în timp. relaţiilor dintre soţi. sociali.126-149.3 RELAŢIILE DE FAMILIE RELAŢIA DINTRE PĂRINŢI ŞI COPIII MINORI Pentru înflorirea armonioasă a personalităţii sale copilul trebuie să crească într-un mediu familial. din punct de vedere sociologic. iar pentru funcţia de solidaritate familială. Stănoiu. Voinea. prietenia şi ajutorul reciproc dintre membrii ei. 15 11 . A. Factorii care influenţează elementele definitorii ale familiei sunt: economici. dintre soţi precum şi a raporturilor acestora cu ceilalţi membri ai societăţii. creşterea violenţei între membrii familiei. morali. 2000. schimbările nu au aceeaşi esenţă şi profunzime ca cele din viaţa socială. op. 2000. Filipescu. Familia nu poate subzista izolat de restul societăţii. Faptul că societatea de astăzi se confruntă cu grave probleme economice şi sociale determină acutizarea crizelor familiale. Tratat de dreptul familiei. a numărului de abandonuri şi. relaţiilor dintre părinţi şi copii în ansamblul vieţii de familie.5 . Ca urmare. 16 Ion P. influenţând comportamentul partenerilor şi desfăşurarea raporturilor dintre părinţi şi copii.365. Familia. de iubire şi înţelegere16.150-167. ea este o componentă a societăţii. încheierii căsătoriei. Filipescu.Pentru unele aspecte. pe de altă parte. din păcate. tradiţiile şi obiceiurile. de ajustare. Relaţiile de familie. climatul familial şi relaţiile dintre membrii familiei sunt în măsură să-şi pună amprenta. p. asupra modului de raportare la realităţile sociale în general. Editura All Beck. asupra sa punându-şi amprenta transformările din viaţa economică şi socială. care să-i asigure un climat de fericire. pe de o parte. ale funcţiei educative a familiei. asupra valorilor pe care le promovează. p. asupra modului în care-şi îndeplinesc îndatoririle ce le revin. şi viaţa socială în ansamblul ei. ei având o înrâurire deosebită asupra constituirii familiei. La nivelul vieţii de familie.

în particular şi pentru colectivitate în general. ci trebuie să reprezinte un scop în sine. 17 Av. violenţă. violenţi. Situaţia socio-economică precară a familiei datorată insuficienţei veniturilor. vagabondaj. ratând astfel şansa de a evolua în societate. consumul de droguri. abandon. pot conduce pe un fond vulnerabil şi în cazul unor indivizi labili. abandon şcolar. consumul excesiv de alcool. dezechilibraţi. Normalitatea vieţii de familie nu este numai o expresie preluată din cărţile de sociologie care desemnează manifestarea funcţiilor familiei în vederea asigurării armoniei conjugale. Familia în cadrul societăţii. la conflicte acute. relaţiile familiale tensionate. În general. procesul normal al dezvoltării personalităţii minorilor este perturbat. pot fi indiciile unei viitoare cariere infracţionale. la formarea unui infractor primar. de a-i integra în societate. www. un obiectiv al celor decişi să-şi întemeieze o familie care îşi asumă răspunderea de a avea descendenţi şi de a-i forma pentru viaţă. încadrându-se în ceea ce statisticile numesc "eşecuri ale procesului de socializare primară"17. altele. vătămare corporală săvârşită cu deosebită violenţă etc. Gabriela Diaconu – Decan al Baroului de avocaţi Neamţ. dezechilibre psihice provocate de stările de stres. care au fost permise încă din mediul familial. tulburări de comportament care se manifestă la minorii infractori care provin din familiile cu părinţi alcoolici. la baza formării comportamentului delincvent al indivizilor stau: educaţia precară. Conduitele care încalcă normele morale ale societăţii se încadrează în ceea ce se numeşte "predelincvenţa juvenilă" şi. fapt ce duce. a stabilirii şi coeziunii membrilor săi. care de multe ori păşesc în viaţă lovindu-se de rigoarea legii.mult minorii şi tinerii. nu de puţine ori. Aceste tulburări se concretizează în fuga de acasă. tâlhărie. Cele mai multe dintre aceste probleme pot fi considerate eşecuri ale procesului de socializare. cu "şanse" reale de a deveni un infractor recidivist. semnele de început ale unei conduite predelincvente şi apoi agravarea lor prin săvârşirea infracţiunilor de furt. provenirea din familii dezorganizate. abaterile grave de la etică şi morală. agresivi. creându-se grave carenţe în conduita acestora. Cauzele sunt multiple şi sunt adesea invocate în circumstanţierea şi apărarea celor ce se fac vinovaţi de săvârşirea faptelor antisociale şi pedepsite de legea penală: sărăcia.ro 12 . un sistem distorsionat de valori. este deosebit de complexă. antrenând o serie de consecinţe negative pentru individ.trinitas. în anumite condiţii. Crescând într-un astfel de mediu. a integrării indivizilor în viaţa socială. nesiguranţă sau anxietate. consumul de alcool. Problematica pe care o comportă familiile confruntate cu disfuncţionalităţi şi deficienţe.

economici. Familia. de modul de organizare socială. ca produs al societăţii. Problematica deosebit de complexă cu care se confruntă familia în toate ipostazele existenţei ei. culturali şi sociali. de factorii politici. sociale şi morale. legiuitorul vine în întâmpinare cu o serie de acte normative prin care se asigură ocrotirea minorului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părintească chiar şi a celor a căror dezvoltare este periclitată în familie.În concluzie. se reflectă în societate. existând o permanentă interdependenţă între transformările şi manifestările petrecute la nivelul societăţii şi cele din cadrul microclimatului familial. s-a dezvoltat paralel cu aceasta şi s-a modificat continuu în funcţie de transformările economice. complexitatea relaţiilor de familie este strâns legată de nivelul de dezvoltare al societăţii. 13 . Pentru a preveni astfel de situaţii şi pentru a crea premisele dezvoltării de noi generaţii sănătoase moral şi bine integrate social. începând de la constituire şi parcurgând etapele în care sunt antrenate deopotrivă relaţiile dintre parteneri şi relaţiile dintre generaţii.

În 1959 a fost adoptată Declaraţia drepturilor copilului. insuficient studiate ca atare pâna în prezent. violul în rândul minorilor . atragând atenţia asupra necesităţii unei abordări politice a problemei18. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. de-a lungul anilor. Problematica drepturilor copilului s-a aflat în atenţia statelor.la identificarea relelor tratamente aplicate copiilor în familie şi/sau instituţii de ocrotire.33 14 . face doar unele referiri sumare la situaţia copilului. suportul unei discipline juridice. axat preponderent pe instituţionalizarea copilului cu probleme.copiii străzii. Un moment important l-a constituit mişcarea iniţiată de Eglantyne. care le transformă într-o materie în sine.CAPITOLUL 2 CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA OCROTIREA MINORULUI 2. document care recunoaşte că drepturile copilului sunt diferite calitativ de cele ale adulţilor. adoptată în 1948. Era o declaraţie în cinci puncte. practic. Treptat. pe prevenirea abandonului. Rezolutia Adunării Generale 1386 (XIV) a proclamat Declaraţia drepturilor copilului "pentru ca el să aibă o copilărie fericită şi să beneficieze în interesul său ca şi în 18 Revista de asistenţă socială 1 / 2003. Aceasta le conferă un specific. care marca consacrarea conceptului de drepturi ale copilului. pe integrarea şi reinserţia lui în familie. a organismelor internaţionale. în 1924. Era vorba. p. ea reuşind să impună adoptarea de către Liga Naţiunilor a primei Declaraţii a drepturilor copilului. la un sistem modern de ocrotire centrat pe respectarea drepturilor copilului. în Marea Britanie. abandonul. de trecerea de la un sistem de protecţie centralizat. aria de cunoaştere a problematicii copilului s-a extins de la identificarea şi tratarea efectelor . precum şi cauzelor generatoare.1 IMPORTANŢA OCROTIRII MINORULUI Începând din 1990 România s-a aflat în faţa unei profunde schimbări de optică în orientarea strategiilor şi politicilor de protecţie a copilului.

avere sau orice altă situaţie. care trebuie să fie gratuită şi obligatorie. moral spiritual şi social interesul copilului e determinant. spiritual şi social. . Fondul sprijină programele în favoarea 15 . destinat copiilor şi adolescenţilor din ţările victime ale agresiunii.copilul. dezvoltarea normală pe plan fizic şi intelectual. protecţia drepturilor lor. are drept la un nume şi o naţionalitate. în condiţii de libertate şi demnitate.interesul societăţii de drepturile şi libertăţile pe care ea le enunţă". .copilul are dreptul la o educaţie. culoare. (Rezoluţia 802 (VIII) din 6 octombrie) s-a hotarât continuarea acţiunii sub altă titulatură Fondul Naţiunilor pentru Copilărie (FISE/UNICEF).copilul dezavantajat fizic. prin Rezolutia Adunării Generale din 11 decembrie. limbă. pe plan fizic intelectual. cel puţin la nivel elementar. religie. . mental sau social trebuie să primească tratamentul.pentru a-şi dezvolta armonios personalitatea. S-a recunoscut şi necesitatea unei acţiuni continue pentru a se uşura suferinţele copiilor. Înca din 1996.copilul trebuie să beneficieze de o protecţie specială. trebuie să i se acorde posibilităţi şi facilităţi prin efectul legii şi prin alte mijloace pentru a fi în măsură să se dezvolte sănătos şi normal. copilul are nevoie de dragoste şi înţelegere pe cât posibil el trebuie să crească sub responsabilitatea părinţilor. sunt şi următoarele: . . în 1953. religioasă sau la oricare altă formă de discriminare. Ca urmare. Printre principiile proclamate în Declaraţie ce vor fi preluate 30 de ani mai târziu în Convenţia privind drepturile copilului.copilul. sex. într-o atmosferă de afecţiune şi securitate morală şi materială. origine naţională sau socială. . cu deosebire în ţările în curs de dezvoltare şi cele care au suferit cel mai mult de pe urma războiului sau a diferitelor calamităţi. . de la naşterea sa. . fără nici o excepţie şi fără deosebire bazată pe rasă. în orice circumstanţă. moral. s-a creat Fondul Internaţional de Ajutorare a Copilăriei. cruzime sau exploatare. educaţia şi îngrijirile speciale pe care situaţia lui le necesită.copilul trebuie protejat împotriva oricarei forme de neglijenţă. Declaraţia cuprinde o serie de principii capabile să asigure tuturor copiilor. va trebui să primească printre primii protecţie şi ajutor.copilul trebuie protejat contra practicilor care pot duce la discriminare rasială.

conducerea acestor operaţii fiind asumată de UNICEF19. a corespondenţei dintre legea internă şi convenţia internaţională. Esenţial este principiul ocrotirii consecvente a Misiunea pe care şi-a asumat-o Reprezentanţa UNICEF în România şi pe care o afirmă explicit sau implicit în tot ceea ce întreprinde vizează instaurarea condiţiilor „care să facă posibil ca orice copil. Smaranda Popa – coordonator de programe „Protecţia copilului”. România a ratificat Convenţia la 25 septembrie 1990 obligându-se prin aceasta să respecte prevederile ei. măsuri sprijinite prin activităţi şi consultări la nivel regional şi internaţional. Adunarea Generală a proclamat anul 1979 drept Anul Internaţional al Copilului. Problemele ce se ridică sub acest aspect nu sunt grave. singurele instanţe în care nevoile de dezvoltare ale copilului sunt satisfăcute”. Anul a fost marcat în principal la nivel naţional. inclusiv cei mai vulnerabili sau marginalizaţi. şi anume: 1) dorinţa de a acoperi toate domeniile în care era necesară intervenţia societăţii. 19 16 . UNICEF. să stabilească o serie de standarde care să impună ridicarea cotelor acestei protecţii în toate ţările care au ratificat Convenţia. consfinţind un ansamblu de norme şi de instituţii destinate să contureze cadrul juridic şi instituţional în care să se desfăşoare ocrotirea copilului. în scopul ocrotirii tinerei generaţii. 3) cerinţa revizuirii normelor privitoare la situaţiile în care interesele ocrotitorilor diferă de cele ale ocrotiţilor. prin măsuri destinate să îmbunătăţească situaţia copiilor. Aceasta se prezintă ca un document de certă valoare. să crească în propria familie sau într-un mediu familial. aşa cum este formulată. Abia la 20 noiembrie 1989.52. – Revista de asistenţă socială. America. în aceste condiţii problema introducerii sale în legislaţia naţională sau altfel spus. reprezintă scopul primordial al organizaţiei. dar şi calea de rezolvare a unei chestiuni care este considerată ca ţinând de „specificul românesc” al procesului de tranziţie – chestiunea copiilor instituţionalizaţi pe termen lung. Asia şi Mediterana răsăriteană. Nu există sub nici un aspect incompatibilitate între legea română şi prevederile Convenţiei. Prioritate a parteneriatului Reprezentanţei UNICEF şi a Guvernului României. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Convenţia privind drepturile copilului. Au existat trei raţiuni care au prezidat la elaborarea acestei Convenţii. 2) necesitatea concentrării într-un document unitar a tuturor reglementărilor internaţionale referitoare la copii. Se pune.copiilor. Misiunea. Prin Rezoluţia 31/169 din 21 decembrie 1976. adică exact la 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei drepturilor copilului. p. cu deosebire a celor aproximativ un miliard ce se află în foarte multe din ţările din Africa. în centre rezidenţiale de dimensiuni „industriale”.

În privinţa tinerilor. între toate grupurile rasiale. Este important de asemenea şi pentru că reprezintă categorii mai vulnerabile datorită vârstei şi lipsei de experienţă. . tineretul să se educe în respectul demnităţii umane. Importanţa acestui segment demografic este deosebită. . la rolul lui în procesele de dezvoltare. sex sau religie. căpătând o consacrare constituţională. Problema care se pune este cea a coordonării anumitor instituţii şi a perfecţionărilor ce li s-ar putea aduce altora. Principiul ocrotirii intereselor minorului a depăşit Codul Familiei. în cele de consolidare a păcii şi securităţii.intereselor copilului. prin înscrierea în noua Constituţie a art. în primul său alineat. pentru că în copilărie şi în tinereţe se pregăteşte viitorul adult. limbă." Şi în Codul familiei sunt cuprinse o serie de prevederi de principiu. cum ar fi cele care se referă la educaţie şi instruire. care reprezintă unul dintre principiile de bază ale dreptului nostru de familie.prin învatamânt.să adopte toate măsurile corespunzătoare pentru pregătirea tineretului la viaţa în societate. proclamă principiul: "Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor. cum ar fi cea a egalităţii dintre copii născuţi în cadrul căsătoriei şi cei din afara acesteia sau a egalităţii dintre părinti. al egalităţii în drepturi pentru toţi oamenii şi toate popoarele. aceştia se bucură de toate drepturile omului şi libertăţile fundamentale înscrise în documentele internaţionale şi regionale. Toate statele membre ale comunităţii internaţionale s-au angajat să depună toate eforturile pentru ca: . de promovare a înţelegerii şi prieteniei între popoare. stimulându-i interesul pentru problemele unei lumi în schimbare şi asigurându-i un rol din ce în ce mai mare şi mai activ în viaţa şi în evoluţia societăţii. Este important. care.să orienteze şi să încurajeze în toată măsura posibila utilizare a mijloacelor de informare pentru o mai bună cunoaştere a aspiraţiilor umane. etnice sau religioase. 49. 17 . în primul rând. Datorită acestei fragilităţi. în exercitarea îndatoririlor de ocrotire a minorilor. ce se vor putea realiza în cadrul general al revizuirii reglementării privitoare la relaţiile de familie. fără deosebire de rasă. comunitatea internaţională a adoptat şi documente cu caracter specific tineretului. De aici şi semnificaţia unei bune educaţii şi instruiri. culoare. deosebit de valoroase.

Cu acest prilej. cunosc o recrudescenţă. Abuzul şi neglijarea copilului în familie – Prevalenţă. ca o condiţie esenţială pentru întărirea respectului faţă de demnitatea umană şi de diversitatea culturilor. Este vorba despre un fenomen care apare în toate societăţile.Dorel Abraham. anumite fenomene sociale. pentru sprijinirea acestora în scopul unei dezvoltări armonioase şi plenare. 1/2003. stilurile de viaţă ale populaţiei.Corneliu Cârţînă.33. tradiţii şi mentalităţi şi mai ales de eficienţa formelor de control social.să promoveze în rândurile tineretului o difuziune largă de idei şi cunoştinţe care se întemeiază pe o informaţie obiectivă. Sociologii analizează această problemă în cadrul conceptului de violenţă familială (domestic violence). Ratificarea de către România în 1990 a Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului impune obligaţia respectării şi aplicării celor 54 de articole conţinute de aceasta şi crearea instrumentelor necesare prevenirii situaţiilor ce pot determina nerespectarea acesteia.univ. unde Revista de asistenţă socială. ca şi în cele aflate în perioade de schimbări profunde şi dramatice din punct de vedere al prăbuşirii sistemului de norme şi valori. factori de risc. cauze generatoare. Informatician Daniel Chindea. fiind proclamat de Adunarea Generală ONU ca Anul Internaţional al Tineretului. Printre iniţiativele întreprinse în cadrul Anului Internaţional al Tineretului s-a înscris şi continuarea şi multiplicarea acţiunilor de protecţie a tinerelor precum şi acţiuni ale tinerilor împotriva tratamentelor rele şi a exploatării. Tineretul trebuie să beneficieze de toate serviciile de sănătate.dr. Articolele 19. educaţie şi de muncă pentru a fi mai bine pregatit pentru viaţa adultă. O atenţie specială se va acorda învăţământului şi pregătirii profesionale. 34 şi 36 din Convenţie prevăd obligaţia de a asigura respectarea drepturilor copilului privind protecţia împotriva oricăror forme de exploatare.dr. cercet. lipsa informaţiilor cu privire la dimensiunea fenomenului de maltratare a copilului în familiile din România a dus la reducerea măsurilor de prevenire a abuzului asupra copiilor. Se ştie că în societăţile profund afectate de sărăcie şi crize sociale. punând în pericol dezvoltarea şi integritatea lor fizică. Problema abuzului şi neglijării copilului în familie nu este specifică României. prof. precum şi de a asigura protejarea copiilor de toate formele de abuz şi neglijare. Anul 1985 a fost important pentru problemele generale ale tineretului.. Tinerele şi tinerii trebuie să accepte responsabilităţi egale pe planul maternităţii şi paternităţii. 20 18 . cum ar fi abuzul şi neglijarea copilului. amploarea sa variind în funcţie de nivelul de dezvoltare. Cu toate acestea. a avut loc la Barcelona "Congresul Mondial al Tineretului". intelectuală şi emoţională20. p. pe o discuţie liberă.şt. cu deosebire pentru tinerii defavorizaţi pe plan social şi economic.

19 . De altfel. Mai mult decât atât. cu discriminarea vârstnicilor etc. pentru ca o situaţie nedorită să devină problemă socială trebuie să fie îndeplinite două condiţii: pe de o parte să fie conştientizată ca atare de către mai mulţi oameni şi de majoritatea celor pentru care o astfel de problemă este legată de domeniul lor de activitate şi. Este meritul mass media că după 1990 au fost mediatizate nenumărate cazuri de neglijare a copilului. conform unor studii de specialitate. care afectează. în special a copiilor instituţionalizaţi şi a copiilor străzii. pe de altă parte. ratificată prin Legea nr. organismele private autorizate. fiecare dintre rapoartele anuale de ţară pentru România. republicată. Nu este simplu atât timp cât în România încă este foarte răspândită concepţia conform căreia „nu-i treaba altora ceea ce se întâmplă în ograda proprie” sau că „bătaia este ruptă din rai”. a fost mereu printre temele critice în cadrul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană. văzut ca un efect de marginalizare. protecţia copilului. 4 din 10 persoane din această categorie). şi în alte ţări recunoaşterea violenţei familiale ca o problemă socială a necesitat mult timp. acordă un capitol important protecţiei copilului în cadrul criteriilor politice stabilite de către Consiliul European la Copenhaga în 1993. neglijare şi abuz al vârstnicilor. elaborate de către Comisia Europeană. în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. de pildă. De altfel. precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile de protecţia copilului sunt obligate să respecte. Conform unor studii efectuate de sociologii americani în anii `90. să existe percepţia că o astfel de situaţie se poate rezolva. România nu face excepţie de la regulă în ceea ce priveşte violenţa familială. Ca urmare. (Se ştie. că un fenomen foarte cercetat în ultimul timp este cel al îmbătrânirii (ageism).abuzul şi neglijarea copilului sunt studiate împreună cu conflictele violente dintre soţi. în aproximativ o treime dintre familii apar diferite forme de violenţă fizică. autorităţile publice. Totodată. în sensul că situaţia nedorită poate fi ameliorată. unele conducând chiar la ucidere.18/1990. de abuz şi violenţă în familie. să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege. astfel încât fenomenul a putut fi perceput ca o problemă socială. şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.

părinţii fireşti ai copilului redobândesc drepturile şi îndatoririle părinteşti. Textul a fost abrogat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 20 . care are 21 Ion P. deci şi părintele adoptator poate fi decăzut din drepturile părinteşti. Prin urmare.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. 25/1997. art.272/2004 cu privire la protecţia specială a copilului.2 MIJLOACE PRIN CARE SE REALIZEAZĂ OCROTIREA MINORULUI Ocrotirea minorului se realizează fie prin părinţii lui. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei care. în acest ultim caz. precum şi în celelalte cazuri prevăzute de art. Minorii care se găsesc în dificultate sunt ocrotiţi în cadrul măsurilor prevăzute de Legea nr. Dar. odată cu intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2005 abrogă Ordonanţa de urgenţă nr. 2000.56. fam. fie prin tutore. Filipescu. cu consimţământul acesteia.504. Editura All Beck. instanţa judecătorească va hotărâ şi privitor la reprezentarea minorului sau încuviinţarea actelor sale şi la administrarea bunurilor acestuia21. De asemenea.25/1997.. apud E. va putea fie să redea părinţilor fireşti exerciţiul drepturilor părinteşti.76 alin.2. ţinând seama de interesele minorului adoptat şi ascultându-l dacă a împlinit vârsta de zece ani.56 din Legea nr. instanţa judecătorească. cit. Barasch. în condiţiile legii. curatelei minorilor şi al instituţiei juridice privind pe minorul interzis. care prevedea că. p. dacă un părinte este mort. • În cazul copilului din afara căsătoriei şi cel al unei căsătorii lovite de nulitate. numai dacă instanţa nu decide o altă măsură de protecţie a copilului în condiţiile legii. De asemenea. Tratat de dreptul familiei. În literatura juridică se mai arată şi alte mijloace prin care se realizează ocrotirea minorului: • Cel prevăzut de art. decăzut din drepturile părinteşti. 4 din această ordonanţă prevede că la desfacerea adopţiei. op. în cazul în care părinţii copilului sunt decăzuţi din drepturile părinteşti.3 C. Zilberstein. dacă adoptatorul va fi decăzut din drepturile părinteşti. S. Nestor. minorii mai sunt ocrotiţi în cadrul adopţiei. fie să încredinţeze pe minor unei alte persoane. pus sub interdicţie sau – din orice împrejurare – se află în neputinţă de a-şi manifesta voinţa. I.. copilul poate beneficia de măsurile de protecţie prevăzute de această lege. Aceeaşi dispoziţie legală este prevăzută şi de Legea nr. p.22 alin. celălalt părinte. instanţa de judecată poate să decidă o măsură de protecţie a copilului.

23 22 21 . cât priveşte bunurile sale. În consecinţă. nu poate fi lăsat în grija acestora are dreptul la protecţie alternativă. În sprijinul celor arătate se poate invoca şi art.19 şi urm. nu poate avea exerciţiul drepturilor şi îndatoririlor părinteşti faţă de copil. precum şi de originea sa etnică.N. religioasă. Editura All Beck.113 C. p. ori cel puţin a unuia din aceştia. Ocrotirea părintească reprezintă reglementarea prin care legea tinde să asigure. p. ocrotirea minorului este încredinţată de lege părinţilor23... pus sub interdicţie sau – din orice împrejurare – se află în neputinţă de a-şi manifesta voinţa. care prevede că orice copil care este. nici privind bunurile copilului minor22. nr. În cazul în care un părinte este mort.39 din Legea nr. 2000.). Câtă vreme este cu putinţă ca minorul să nu fie lipsit de îngrijirea ambilor săi părinţi.185. în J. temporar sau definitiv. Filipescu. Ion P. Soluţia este aceeaşi dacă ambii părinţi au vârsta între 14-18 ani. decăzut din drepturile părinteşti.113 C. acesta din urmă are exerciţiul drepturilor şi îndatoririlor părinteşti referitoare la persoana copilului. În sfârşit în cazul în care un părinte are vârsta sub 14 ani. Filipescu. 1963. Aceată protecţie include instituirea tutelei. se realizează prin tutelă (sau prin curatelă). iar ocrotirea minorului. 1965. Bucureşti. culturală şi lingvistică. în vederea protejării intereselor sale. Editura Academiei. înseamnă că minorul „este lipsit de îngrijirea ambilor părinţi” (art.505. adopţia. Tratat de dreptul familiei. celălalt faţă de care este stabilită filiaţia şi are vârsta sub 14 ani.. În alegerea uneia dintre aceste soluţii. apud Traian Ionaşcu. ocrotirea cea mai deplină a minorului Ion P.fam. art. fam. îndeosebi cele privitoare la persoana copilului. părintele sub 14 ani nu are ocrotirea părintească nici privind persoana. în vol. exercită singur numai drepturile şi îndatoririle părinteşti privitoare la persoana copilului. Persoana fizică în dreptul.. iar celălalt între 14-18 ani. iar ocrotirea privind bunurile copilului se realizează prin tutelă. autoritatea competentă va ţine seama în mod corespunzător de necesitatea asigurării unei anumite continuităţi în educarea copilului.vârsta între 14-18 ani. atât în privinţa persoanei cât şi în privinţa bunurilor. Probleme privind modul de exercitare a drepturilor şi îndatoririlor părinteşti. în asemenea situaţie se instituie tutela. p.272/2004. Soluţia este aceeaşi dacă ambii părinţi au vârsta sub 14 ani. 11.97-112 şi art. lipsit de ocrotirea părinţilor săi sau care. măsurile de protecţie specială prevăzute de această lege.

fam.97-113 C. Nestor. Când minorul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu prin căsătorie şi săvârşeşte o faptă penală înainte de a împlini 18 ani. sub denumirea de „Drepturile şi îndatoririle părinţilor faţă de copiii minori”. cit. apud E. în condiţiile art. atât timp cât acesta este minor şi neemancipat.8 Decretul nr. Această situaţie se poate întâmpla în cazul femeilor.31 din 1954). ci şi pe cele referitoare la bunurile acestuia. care.26/1997. Sfera preocupărilor care izvorăsc din instituţia ocrotirii părinteşti este însă mai largă decât aceea izvorâtă din funcţia educativă.505...fam. Editura All Beck.fam. ea vizând nu numai drepturile şi obligaţiile referitoare la persoana copilului minor... Zilberstein. ocrotirea părintească încetează în privinţa minorului care se căsătoreşte. din afara căsătoriei sau din adopţie. p. Prin ocrotirea părintească se îndeplineşte în acelaşi timp un scop personal ce constă în creşterea. indiferent dacă acel copil este din căsătorie. secţiunea I din Codul familiei.14-15. 2000. idem în vol. Barasch. altfel spus.150 C. chiar de la împlinirea vârstei de 15 ani25. p. în anumite condiţii. instituţia ocrotirii părinteşti este în strânsă legătură cu funcţia educativă a familiei. op. potrivit art.115. el continuă să răspundă penal. I. educarea şi pregătirea pentru viaţă a copilului minor în conformitate cu normele morale şi cu regulile de convieţuire socială. Rudenia în dreptul.).325-341 Cod civil) care era definită ca totalitate a drepturilor acordate de lege asupra persoanei şi bunurilor copilului. deoarece acesta dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu (art. Chiar dacă minorul este pus sub interdicţie. p. Astfel conceput. de educare şi formare pentru viaţă a copiilor minori. Potrivit legislaţiei actuale în privinţa ocrotirii minorilor. drepturile sunt recunoscute deopotrivă ambilor părinţi. S. Ea înlocuieşte instituţia „puterii părinteşti” din vechea legislaţie (art. au dreptul să se căsătorească de la împlinirea vârstei de 16 ani şi.. el ramâne sub ocrotirea părinţilor până la majorat fără a i se numi un tutore (art. potrivit art.de către tatăl şi mama sa24. Instituţia ocrotirii părinteşti este tratată în Titlul III.. Tratat de dreptul familiei. 1966. Ocrotirea părintească se acordă copiilor pe tot timpul minorităţii. Durata ocrotirii părinteşti. care se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă nr. capitolul I. Filipescu. De asemenea. privind protecţia copilului aflat în dificultate.99 din Codul Penal. Finalitatea drepturilor conferite constă în îndeplinirea îndatoririlor ce converg către asigurarea bunei creşteri şi educări a copiilor minori. Sau. Ion P.4 C. deoarece motivele care au determinat dobândirea capacităţii depline de exerciţiu sunt deosebite de cele care 25 24 22 . prin noţiunea de ocrotire părintescă se desemnează totalitatea drepturilor şi obligaţiilor acordate de lege părinţilor pentru a asigura creşterea şi educarea copiilor minori.

apud Traian Ionaşcu. I. În primul caz. în cauză.23 alin. 2000. capacitatea deplină de exerciţiu nu se pierde decât în cazurile prevăzute de lege -şi. Filipescu. p. p. capacitatea deplină de exerciţiu dobândită prin căsătorie se menţine şi nu poate fi vorba de revenirea ocrotirii părinteşti. 26 Soluţia este aceeaşi în cazul declarării judecătoreşti a decesului bărbatului.C.. Zilberstein. ca la desfacerea căsătoriei prin divorţ (art. S. op.1 C.. Tratat de dreptul familiei. stau la baza reglementării penale. op.). Ion P.J. p. op. nu se mai pune problema revenirii ocrotirii părinteşti asupra acestuia. p. Editura All Beck. Barasch.6 Decretul nr.31 din 1954. În consecinţă. Reglementarea ocrotirii minorului prin părinţii săi se bazează pe următoarele principii28: a) Părinţii trebuie să-şi exercite drepturile şi să-şi îndeplinească îndatoririle lor părinteşti numai în interesul copilului (art. cit..1. Sanda Ghimpu şi Sigismund Grossu. op.101 şi urm. Principiile ocrotirii părinteşti. 27 Ion P. ocrotirea părintească presupune că persoana nu a împlinit 18 ani şi nu are capacitate deplină de exerciţiu.potrivit art. Ultim şi art. nr. ca urmare.). nulitatea sau anularea căsătoriei nu suprimă efectele pe care aceasta le-a produs în trecut cât priveşte pe soţul de bună-credinţă.506. Tratat de dreptul familiei.11 şi urm. Filipescu. În cel de-al doilea caz. cit.63 Idem. soţul care nu a împlinit vârsta de 18 ani îşi menţine capacitatea deplină de exerciţiu. cap.I C. Părinţii au drepturi şi îndatoriri faţă de copilul lor minor (titlul III. revine ocrotirea părintească. căci drepturile sunt recunoscute în vederea îndeplinirii îndatoririlor29... Soluţia este aceeaşi în cazul declarării judecătoreşti a decesului bărbatului. p.185 şi urm. de rea-credinţă. asupra soţului respectiv. nulitatea sau anularea căsătoriei produce efecte pentru trecut în ceea ce-l priveşte pe soţul sub 18 ani. Nestor. cit.. Pe primul plan se situează îndatoririle părinteşti. p. fam.fam. E. secţ. În această situaţie trebuie deosebit după cum soţul care nu are vârsta de 18 ani a fost de bunăcredinţă sau de rea-credinţă la încheierea căsătoriei27. apud Traian Ionaşcu. p. Ca urmare.85. Soluţia nu mai este aceeaşi în cazul nulităţii absolute sau relative a căsătoriei. 29 28 23 .97 C. fam.I. op. În cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ sau al încetării ei prin deces26. căci nu există nici o dispoziţie legală care să prevadă că aceasta se pierde . în S. ci operează numai pentru viitor. 2000. 1956. dacă acestea intervin într-un moment în care acel soţ nu a împlinit încă vârsta de 18 ani.506.). nu se pune problema menţinerii capacităţii depline de exerciţiu şi deci în privinţa acestui soţ de reacredinţă... cit.1 alin. cit. Editura All Beck.Prin urmare.

prin voinţă unilaterală. apud E. Aprecierea interesului minorului se va face în cadrul dispoziţiilor legale. caracter imperativ33. 109. nr. Filipescu. pe de o parte. 1000.51. Potrivit art. fam.) şi. p. în afară de dreptul la moştenire şi la întreţinere (art.3 şi art.24. Dreptul de folosinţă legală pe care părinţii îl aveau asupra bunurilor copilului. de educarea.101 C. dreptul de a consimţi la adopţia copilului minor sau de a cere desfacerea adopţiei îl au numai părinţii fireşti.1 din Constituţie. fam.507. 2000. iar nu şi cei adoptatori.32/1954). îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică.2 şi art. fam.. 103. în R.97 alin. art. Aceasta în scopul asigurării unei cât mai depline ocrotiri a minorului.274. 86-88. 1988..Noţiunea de interes al copilului include un interes superior obştesc. 112). In afara art. Cu toate acestea.48 alin. Nestor. Filipescu.D.338341 C.1 alin. nr.23-27.). Filipescu. Acest principiu este o consecinţă. b) Executarea drepturilor şi îndeplinirea îndatoririlor părinteşti se fac sub îndrumarea şi controlul efectiv şi continuu al autorităţii tutelare (art. Şi infra cap IV..R. educaţia şi instruirea copiilor. op. p.). apud Tudor R. Este un aspect al egalităţii în drepturi dintre femeie şi bărbat. iar nu în afara acestora30.4 din Ordonanţa de urgenţă nr.106 C. Ion P. 111. d) Conţinutul ocrotirii părinteşti nu diferă după cum copilul este din căsătorie sau din afara căsătoriei ori din adopţie (art. prin contract. şi al regulilor de convieţuire socială. 42. cit. prin adopţie.506. a asimilării depline a situaţiei legale a copilului din afara căsătoriei cu cel din căsătorie (art. c) Independenţa (separaţia) patrimonială în raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori.21 Decretul nr..). I.116. p. civ. care se referă la „interesul minorului” (de exemplu.2. a încetat o dată cu intrarea în vigoare a Codului familiei (art.21 alin. Tratat de dreptul familiei. p. căci părinţii sunt obligaţi să crească pe copil. în sensul că părinţii nu au nici un drept asupra bunurilor copiilor şi nici aceştia asupra bunurilor părinţilor.22 alin. Barasch. care stabilesc principiul pe care-l avem în vedere. părinţii au dreptul şi îndatorirea de a asigura creşterea. pe de altă parte. De aceea tatăl şi mama. Zilberstein. 44.1 şi 97 C. Dispoziţiile legale din Codul familiei privind ocrotirea părintescă au. învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia. fam. I. ori fiecare dintre ei. sub rezerva cazurilor anume prevăzute de lege. cit. asupra adoptatorului (art. 33 32 31 30 24 .)31. potrivit cu însuşirile lui. există diferite texte în Codul familiei. Popescu. spre a-l face folositor colectivităţii (art. op. fam.)32. Editura All Beck. 99.1 C. Tratat de dreptul familiei. e) Egalitatea părinţilor cât priveşte drepturile şi îndatoririle faţă de copilul minor (art. Editura All Beck.63 C. p. a faptului că drepturile şi îndatoririle părinţilor trec.108 C. nu pot să extindă ori să restrângă Ion P. S.97 C.. fam. 2000. fam. potrivit art.25/1997).

în L. Tratat de dreptul familiei. într-o părere35.1 C. Editura All Beck. sub tutelă au trecut sub ocrotirea părintească dacă nu s-au găsit în situaţia de a li se institui tutela după Codul familiei (art. p. fam. Tratat de dreptul familiei.) s-a pus problema dacă acordul părinţilor poate fi presupus.2 C. acordul părinţilor trebuie să fie expres. p.P. nota.11 Decretul nr.507. cit. 2000. apud P. nevalabilitatea unui asemenea act rezultând virtual din neândeplinirea condiţiilor cerute. 1958. fam. Tratat de dreptul familiei. I. nr. Editura All Beck. p. nr. Asemenea situaţii sunt următoarele (art. nr.P. Astfel. În literatura juridică34 s-a arătat că.. de comun acord (art.). op. p. Ocrotirea copilului minor de către un singur părinte. p. că părintele prezent are acordul celuilalt. Dacă părinţii nu sunt căsătoriţi. deşi celălalt are exerciţiul drepturilor părinteşti. Anca. Filipescu.1.drepturile şi îndatoririle părinteşti. 2000. Barasch. 36 Ion P. în cazul în care vine în instanţă numai unul dintre părinţi. În privinţa reprezentării sau asistării minorului în materie procesuală (art. instanţa va hotărâ de la caz la caz.9. când nu se dovedeşte o neânţelegere între părinţi.32 din 1954). Silvian.507.98 C. Filipescu. în L. Există unele situaţii în care nu este cu putinţă ca minorul să fie ocrotit de ambii părinţi. S.56.N. Din principiul egalităţii părinţilor cât priveşte drepturile şi îndatoririle părinteşti. în privinţa reprezentării sau încuviinţării actelor de drept material ale minorului. pentru întregirea capacităţii minorului. apud Al. Nestor.. ci numai de către unul din aceştia37. p. apud Traian R. Minorii care la această dată au avut un părinte în viaţă şi care sau găsit. 1958. E. Filipescu.98 alin.507. proc. Zilberstein. nu numai expres. potrivit dispoziţiilor legilor anterioare. Legea nu a arătat ce se întâmplă în situaţia în care vine în instanţă numai unul dintre părinţi. Ionaşcu. p. acordul părinţilor nu se poate presupune până la dovada contrarie. revin în principiu. rezultă că măsurile privitoare la persoana şi bunurile copilului se iau de către părinţi. s-a spus că.. deşi celălalt nu se află în nici una din situaţiile de împiedicare prevăzute de art. Egalitatea condiţiei juridice a soţilor.. în lipsa unei dispoziţii legale care să prevadă o asemenea prezumţie. civ. ambilor părinţi.6 şi 9. 2000. imperativ. Drepturile şi îndatoririle părinteşti. 10.): Ion P. Într-o altă părere36. 37 35 34 25 .42 C.98 alin. fiindcă nu era nevoie. instanţa poate socoti.. Reprezentarea minorului în exercitarea drepturilor procesuale şi cazurile de încuviinţare prealabilă din partea ocrotitorilor săi legali.47 şi 277 Ion P.fam. în J. Editura All Beck. Aceasta până la proba contrarie.153 Măsurile de ocrotire a minorilor luate înainte de punerea în aplicare a Codului familiei: Dispoziţiile Codului familiei cu privire la drepturile şi îndatoririle părinteşti s-au aplicat şi în privinţa copiilor care au fost minori la data punerii în aplicare.

problema ocrotirii părinteşti se pune numai pentru copiii minori concepuţi până la data morţii. fără a prezenta interes felul în care se realizează ocrotirea înainte de aceasta dată. Autoritatea tutelară poate da încuviinţare părintelui decăzut din drepturile părinteşti de a avea legături personale cu copilul dacă.N. Ocrotirea copiilor minori concepuţi după data stabilită prin hotărâre judecătorească declarativă ca fiind aceea a morţii se face potrivit cu situaţia lor juridică în care se găsesc. nr. În cazul în care au încetat împrejurările care au dus la decădere şi nu mai există nici o primejdie pentru minor.fam. în J. când este vorba de copiii din căsătorie. b-Decăderea unui părinte din drepturile părinteşti. Spre deosebire de situaţia precedentă.fam.fam. 1964.. p. 1958.190 din 20 ianuarie 1964. instanţa judecătorească. educarea. acesta din urmă este un copil din afara căsătoriei (fostul Trib. între cele două texte există concordanţă. prin hotărâre judecătorească (art.171. p. nr. În acest sens. învăţătura sau pregătirea profesională a acestuia nu sunt în primejdie (art. dec. fostul Trib. care beneficiau de prezumţia de paternitate câtă vreme nu a intervenit hotărârea. Gh.111 C. conceput după data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. căci copiii care au fost concepuţi în perioada cuprinsă între această dată şi aceea a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. Popa). nr. în cazul decăderii se impun unele precizări.3. Nr. Suprem. 1963.. Potrivit art.a-Moartea unuia dintre părinţi. Desigur.98. Nr. creşterea. Ocrotirea minorului revine părintelui rămas în viaţă.3.P.).N. 39 38 40 În acelaşi sens. Dacă soţul mamei copilului a fost declarat mort la o dată anterioară naşterii şi concepţiunii copilului. Civ.140. Reg. Pop. Prin urmare. Aşa fiind. încetează de a fi socotiţi ai bărbatului38 declarat mort39.. 26 .. decăderea din drepturile părinteşti nu scuteşte pe părinte de îndatorirea de a da întreţinere copilului40. în L. p. când în mod necesar drepturile şi îndatoririle părinteşti revin numai unui singur părinte. 16 – 18 Decretul nr. 1860 din 12 decembrie 1961.. Civ.11. 31 din 1954).938 din 3 iunie 1957.110 C. cu notă de I. în J. după intervenirea hotărârii. Potrivit art. deoarece asemenea hotărâre instituie prezumţia că dispărutul a murit la data stabilită prin hotărâre ca fiind aceea a morţii. Trib.113 C. Târgu-Mureş. Şimlău. tutela se deschide în cazul în care ambii părinţi sunt morţi. sent. nu poate fi socotit al bărbatului mort. dec. şi un copil din afara căsătoriei. prin asemenea legături. Situaţia este aceeaşi când unul din părinţi este declarat mort. Nr. iar nu data când hotărârea rămâne definitivă. la cererea autorităţii tutelare sau a Problema se pune numai în cazul în care cel declarat mort este bărbatul.

op. În caz contrar. se aplică art.fam.146 C.). pe altă cale. şi cele privind bunurile acestuia). p. sesizare reglementată prin art. Acesta are şi exerciţiul îndatoririlor părinteşti cu privire la persoana copilului minor (ca. Editura All Beck..176. Barasch. apud Eugen A.părintelui interesat. S.144 C. iar faţă de terţi data transcrierii hotărârii în registrul special ţinut de judecătoria locului unde a fost înregistrată naşterea celui pus sub interdicţie sau data cunoaşterii interdicţiei de cel de-al treilea. se pune problema dacă acesta continuă să exercite drepturile părinteşti împreună cu celălalt părinte până la data de la care punerea sub interdicţie îşi produce efectele? Curatela provizorie se instituie.112 C. „în caz de nevoie şi până la rezolvarea cererii de punere sub interdicţie” de către autoritatea tutelară.fam. totuşi. poate reda părintelui decăzut exerciţiul drepturilor părinteşti (art. astfel că exerciţiul acestora revine celuilalt părinte (art.). potrivit art. Curatorul se numeşte pentru îngrijirea persoanei şi reprezentarea celui a cărui interdicţie a fost cerută. părintele pus sub interdicţie nu este scutit de îndatorirea de a da întreţinere copilului minor41. p. deoarece ele nu ar putea fi executate de o persoană lipsită de discernământ. cel pus sub interdicţie nu poate avea obligaţia de întreţinere.98 alin. Deşi nu există un text expres ca în cazul decăderii din drepturile părinteşti. Interzisul devine incapabil de a exercita drepturile părinteşti. Tratat de dreptul familiei. de altfel.2 C. În literatura noastră juridică s-a arătat că măsura numirii acestui curator are efectul de a face ca drepturile părinteşti să se exercite de către celălalt părinte. cu precizarea făcută. la sesizarea preşedintelui instanţei chemate să se pronunţe asupra punerii sub interdicţie.-revine părintelui care „are mijloacele îndestulătoare” pentru a acoperi nevoile celui îndreptăţit la întreţinere. 41 27 . (faţă de cel pus sub interdicţie.91 C. c-Punerea sub interdicţie a unuia dintre parinţi. 2000. Nestor. În privinţa datei de când se produc efectele hotărârii judecătoreşti de punere sub interdicţie. fam. precum şi pentru administrarea bunurilor. În legătură cu curatela provizorie instituită unui părinte a cărui punere sub interdicţie a fost cerută. Filipescu. Dar. I.32 din 1954. data la care hotărârea rămâne definitivă. Ion P.fam. cit. iar prin „mijloace îndestulătoare”se înţeleg cele care depăşesc nevoile de existenţă minime ale celui obligat. însă în acest ultim caz cu avizul autorităţii tutelare. înainte de data transcrierii). căci o asemenea obligaţie-în sensul art. Zilberstein.30 Decretul nr. nevoi printre care figurează şi cheltuielile de îngrijire şi de grăbire a vindecării.fam. această obligaţie există în sarcina celui pus sub interdicţie numai dacă şi în măsura în care mijloacele sale depăşesc nevoile normale ale îngrijirii şi vindecării.509.

printre altele. în Persoana fizică în dreptul . S.510. 2000. p. totodată considerându-se că soluţia – în sensul că asemenea curatelă are efectul că drepturile părinteşti se exercită numai de celălalt părinte. Eliescu. Aceasta nu este singura situaţie în care un părinte ce are capacitate de exerciţiu nu are.. apud M. cit. nr.2 C. p. Nestor. fam. se află în neputinţă de a-şi manifesta voinţa. p. p. art. 2000. împreună cu celălalt. rămâne legalmente capabil. Zilberstein. I. Editura All Beck. op. curatela înfiinţată în cursul procedurii de interdicţie fiind curatela unei persoane legalmente capabilă45. Ion P. apud Eugen A. „trebuie socotită ca echivalentă cu punerea sub interdicţie”42. Tratat de dreptul familiei.510. apud Traian Ionaşcu..996 Ion P.98 alin. drepturile părinteşti se exercită de către un singur părinte înainte de punerea sub interdicţie (de la instituirea curatelei provizorii). nu dă naştere unei incapacităţi legale.146 C. p. op. Editura All Beck.. în cazul ce avem în vedere.deoarece asemenea măsură.146 C. din orice împrejurare. Filipescu. că un singur părinte exercită drepturile ori de câte ori celălalt.29. p. p.190 Ion P. 2) Faptul că părintele respectiv nu mai are exerciţiul drepturilor părinteşti nu este incompatibil cu teza că cel căruia i s-a instituit curatela provizorie. Tratat de dreptul familiei. Înseamnă că. cit. Barasch.. Cel care are el însuşi nevoie de ocrotire nu poate asigura o ocrotire efectivă altei persoane.374 45 46 44 43 42 În acelaşi sens. fam. Într-adevăr. din punctul de vedere al ocrotirii părinteşti.510. Instituirea curatelei provizorii unui părinte a cărui punere sub interdicţie s-a cerut. exerciţiul drepturilor părinteşti. cit. la care ne referim.. Tratat de dreptul familiei. deoarece această excludere nu se întemeiază întotdeauna pe ideea de incapacitate.. cât şi după rămânerea definitivă a hotărârii de punere sub interdicţie. Trib.459 din 29 martie 1957. 1957.P.. Ion P.”43. drepturile părinteşti se exercită numai de către celălalt părinte: 1) Finalitatea curatelei provizorii amintite exclude posibilitatea exercitării. în L. de către respectivul părinte.273 28 . p.. op. prevede. reprezintă o asemenea situaţie. Tratat de dreptul familiei. a drepturilor părinteşti. 2000. p. fam. Editura All Beck. Filipescu. S-a mai arătat44 că înfiinţarea unei curatele în temeiul art. apud M. Textul o spune expres. 2000.510. dec. Filipescu.48. A admite contrariul ar însemna a se da o soluţie formală şi ineficientă. Considerăm că dacă unui părinte i se numeşte un curator în cursul procedurii de punere sub interdicţie a sa. Nr. cu alte cuvinte soluţia se întemeiază pe identitatea de „figură juridică dintre tutorele interzisului şi curatorul prevăzut de art. Civ. Filipescu. Suprem. Eliescu. Editura All Beck.. s-ar putea sprijini pe „interesele minorului ocrotit”46.

De îndrumare nr. în imposibilitatea de a-şi exercita drepturile şi îndatoririle părinteşti prin părăsirea definitivă a ţării. S. apud Al.. se găseşte – juridic . op.c C. Editura All Beck. soluţia se întemeiază pe apărarea intereselor copilului. De aceea.. Zilberstein. potrivit căruia se instituie curatela dacă din cauza bolii sau din alte motive părinţii ori tutorele sunt împiedicaţi să îndeplinească un anumit act în numele persoanei pe care o reprezintă sau ale cărei acte le încuviinţează. dec. • Împiedicarea unui părinte de a îndeplini un anumit act în interesul minorului.. M. Nestor..56. abandonându-şi familia (A.6 din 23 aprilie 1959. Şi Trib. Prin urmare. Nestor. cit.362. cit. Silvian.. 50 49 47 29 . infra. Această situaţie trebuie apreciată cu toată seriozitatea pentru a nu constitui un pretext care să ducă la înlăturarea unui părinte de la exercitarea drepturilor părinteşti. Ion P. vz. p. 2000. p. op. p. Barasch. cit. p.. dec. • Contrarietatea de interese între minor şi unul din părinţii săi47. secţ. dispariţia în fapt duce la acelaşi rezultat. în L. Nu se cere ca aceasta să fie declarată printr-o hotărâre judecătorească. I. • Condamnarea unui părinte la o pedeapsă privativă de libertate50. Barasch. Tratat de dreptul familiei. cit.3.152 lit. Ionaşcu. în ambele cazuri.a. 2000. Zilberstein. se va numi un curator minorului aflat sub ocrotire părintească numai dacă ambii părinţi sunt împiedicaţi să reprezinte sau să încuviinţeze un act în interesul minorului49. Situaţiile în care textul este aplicabil pot fi diferite. de a-şi manifesta voinţa.. op. op. în CD 1952-1965. Nr. cit. p.P.190). Eliescu. un asemenea părinte. care însă nu ar putea avea valoarea unui act de reprezentare sau a unei încuviinţări prealabile. Civ. nota 2. cit. în mod conştient.279. Braşov. Filipescu.31 din 30 ianuarie 1954. A VI-a.în numele acestuia . din orice împrejurare.319-321. Editura All Beck. 48 Un alt exemplu. apud Eugen A.360-361. ş. Filipescu. Un exemplu de contrarietate de interese între minor şi un părinte ar fi cazul când se introduce acţiunea pentru întreţinerea minorului . A. op. p.. p. din moment ce ambele interese sunt contrare.510. Eliescu.16 Decretul nr. p.d-Unul din părinţi este în imposibilitate. 1961.511. cit..580 din 11 februarie 1960. deoarece.251. Este suficient numai ca unul dintre părinţi să se găsească în situaţia menţionată.de către un părinte împotriva celuilalt48. Asemenea situaţii ar putea fi: • Dispariţia unui părinte..fam. lit. Fostul Trib. Suprem.110. p. p. p. Ion P. Ocrotirea părintească revine unui singur părinte în cazul în care celălalt s-a pus el singur. deşi materialmente ar putea să-şi manifeste voinţa. op. S. Desigur. Reg. op. Tratat de dreptul familiei. Este situaţia prevăzută de art. Şerbănescu. potrivit art.în neputinţă de a-şi manifesta voinţa. b. nr. acesta nu ar mai prezenta suficiente garanţii că îşi va exercita atribuţiile numai în interesul celui ocrotit. M. I.248-249. După cum s-a stabilit în literatura noastră juridică. S.

)52. 2. atât în ceea ce priveşte persoana. învăţătură şi pregătire profesională se vor hotărâ potrivit dispoziţiilor art. care se aplică prin asemănare (art. în mod egal.. Din acest punct de vedere. se pot lua măsuri vremelnice pe timpul judecăţii. în mod egal. art. În cazul în care filiaţia copilului din afara căsătoriei a fost stabilită faţă de ambii părinţi. Nestor. în redactarea dată prin Decretul nr. astfel cum sunt reglementate prin art. educare. 52 51 30 . op.Desfiinţarea căsătoriei. părintele divorţat căruia nu i s-a încredinţat copilul are dreptul de a avea legături personale cu acesta.43 alin. După desfiinţarea căsătoriei. Nulitatea căsătoriei nu produce efecte în privinţa copiilor din respectiva căsătoriei (art. drepturile Autorii care au studiat aceste cazuri arată că ocrotirea părintească este scindată (scindarea ocrotirii părinteşti).fam.. Cazurile în care ocrotirea părintească nu revine. în mod neegal. Barasch.. cu privire la acesta. cât şi în ceea ce priveşte bunurile copilului (art.). prin asemănare. Într-adevăr.). părinţilor.fam.42-44 C. părintele căruia i s-a încredinţat copilul exercită.47 din 7 iulie 1993. proc. p. Părintele divorţat căruia i s-a încredinţat copilul exercită..Aceste cazuri sunt următoarele: 1. totuşi. în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle dintre părinţi şi copii.ultim C. dispoziţiile privitoare la divorţ. acestea. se vor aplica.42 C. potrivit unor dispoziţii legale speciale. I.Încredinţarea copilului din afara căsătoriei. Eugen A. S.fam. ambilor părinţi sau revine numai în parte părinţilor51.2 C.178 şi urm. În cazul divorţului. ambii părinţi se găsesc în viaţă şi ar trebui să exercite.fam. p.). Declararea judecătorească a abandonului copilului. De aceea. ori instttituţiei private legal constituite sau unei alte persoane în condiţiile legii (Legea nr. În acest caz. 3.Desfacerea căsătoriei prin divorţ. educarea.23 alin.24 alin.j Această situaţie se poate ivi şi în timpul judecării procesului de divorţ. Deosebim două situaţii: Ocrotirea părintească nu revine. cu privire la încredinţarea copiilor minori (art. precum şi contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere.174 din 20 iulie 1974).fam. pe cale de ordonanţa preşedenţială. Zilberstein. drepturile părinteşti. încredinţarea lui. revin.3). prevede că. civ. părinţii nu vor mai locui împreună. la cerere. cit. precum şi dreptul de a veghea la creşterea. art. În consecinţă. precum şi 279 şi urm.6132 C.1 C. exerciţiul drepturilor părinteşti se deleagă instituţiei de ocrotire socială sau medicală de stat. părinţii din afara căsătoriei sunt asimilaţi cu soţii divorţaţi. drepturile şi îndatoririle părinteşti faţă de copilul lor. instanţa judecătorească este obligată să se pronunţe şi asupra încredinţării copiilor minori (art. ambilor părinţi. cu privire la acesta.43 alin.)..fam.fam.Delegarea exerciţiului drepturilor părinteşti. învăţătura şi pregătirea profesională a copilului (art. în mod egal.50 şi urm.ultim C.42-44 din acelaşi Cod. Există unele situaţii în care.65 C.

Desigur. Situaţia este aceeaşi ca şi în cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ. precum şi dreptul de a veghea la creşterea. educarea. se aplică.. reprezentarea sau încuviinţarea actelor minorului. Cazurile în care drepturile şi îndatoririle părinteşti sunt împărţite între părinţi şi alte persoane sau instituţii de ocrotire. Dreptul de administrare a bunurilor.2 C. în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle dintre părinţi şi copii.42 alin. În consecinţă.fam. copilul poate fi încredinţat unei familii sau persoane şi dacă nu a fost posibilă nici această măsură de protecţie. Ocrotirea părintească revine numai în parte părinţilor.2 C. de reprezentare sau de încuviinţare a actelor minorului revin părintelui desemnat prin hotărârea judecătorească prin care s-a pronunţat divorţul. de reprezentare sau de încuviinţare a actelor minorului revin unuia dintre părinţi.). precum şi dreptul de a veghea la creşterea. iar celălalt părinte păstrează dreptul de a avea legături personale cu copilul. În toate aceste situaţii.43 C.părinteşti. iar dreptul de administrare a bunurilor. desemnat de instanţa judecătorească.). Există unele situaţii în care drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire la persoana minorului revin unei alte persoane sau unei instituţii de ocrotire. dispoziţiile privitoare la divorţ. drepturile părinteşti 31 . aceleaşi drepturi le are şi părintele care exercită administrarea bunurilor. În această situaţie. În cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ. 2. în felul mai sus arătat. în privinţa drepturilor şi îndatoririle dintre părinţi şi copii. învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia. Când copilul este lipsit de ocrotirea părintească şi nu a fost instituită tutela. în aceleaşi condiţii ca şi copilul din căsătorie în cazul divorţului (art. amândoi părinţii au dreptul de a avea legături personale cu copilul.fam. încredinţarea copiilor se poate face.Desfiinţarea căsătoriei.65 C.Încredinţarea copilului din afara căsătoriei. dacă există motive temeinice. Acest copil poate fi încredinţat unei alte persoane decât părintelui său ori unei instituţii de ocrotire. 3. ca şi în cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ. persoana sau instituţia de ocrotire va avea faţă de copil numai drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire la persoana copilului.fam. 4.24 alin.Încredinţarea copilului din căsătorie. învăţătura şi pregătirea profesională (art. educarea. sunt următoarele: 1. învăţătura şi pregătirea profesională. potrivit art. Desfacerea căsătoriei prin divorţ. educarea. Celălalt părinte are dreptul de a avea legături personale cu copilul şi dreptul de a veghea la creşterea. altor persoane decât părinţii sau unei instituţii de ocrotire (art. prin asemănare. situaţia este aceeaşi.fam.). deoarece.

32 . cu aprobarea Comisia pentru protecţia copilului.1). Se face inventarierea bunurilor copilului. Persoana fizică sau persoanele juridice cărora li s-a încredinţat copilul au faţă de acesta numai drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor cu privire la persoana acestuia (art.1). Serviciul public specializat pentru protecţia copilului.10 alin. Comisiei pentru protecţia copilului poate hotărâ plasamentul copilului la serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau la un organism privat autorizat (art. în condiţiile stabilite de Comisia pentru protecţia copilului. după caz.4). De asemenea. potrivit legii (art. Comisia pentru protecţia copilului poate hotărâ plasamentul copilului la o persoană sau la o familie.5). până când această comisie hotărăşte încredinţarea copilului serviciului public specializat pentru protecţia copilului sau unui organism privat autorizat în condiţiile legii (art. numai dacă actul răspunde unor necesităţi sau prezintă un folos neândoielnic pentru copil (art.10 alin. Serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau. prin Comisia pentru protecţia copilului.12). Amândoi părinţii păstrează dreptul de a avea legături personale cu copilul.asupra copilului se exercită de către consiliul judeţean. organismul privat autorizat va crea condiţiile necesare pentru aceasta. iar dacă nu există persoane sau familii corespunzătoare la care copilul să poată fi dat în plasament.11 alin.9 alin. Dreptul de a administra bunurile copilului se exercită de către Comisia pentru protecţia copilului care îl poate delega serviciului public specializat pentru protecţia copilului. dacă securitatea. dacă este respectat interesul superior al copilului.10 alin. dezvoltarea sau integritatea morală a copilului este periclitată în familie din motive independente de voinţa părinţilor. respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. în condiţiile legii (art. Exercitarea dreptului de a încheia acte juridice în numele copilului ori încuviinţarea încheierii acestor acte se face de către Comisia pentru protecţia copilului. va putea înstrăina bunurile copilului.1).

e). Editura didactică şi pedagogică..13 alin.233 şi urm. educaţional şi de comunicare. E. Eficienţa unor astfel de activităţi poate fi conturată în plan afectiv. Velemir Radovan. Filipescu. Zilberstein. Tutela este o sarcină socială. eforturi şi poate eşecuri temporare. sociolog drd. părinţii copilului îşi menţin drepturile şi obligaţiile faţă de acesta. 1963. 1965.57. De aceea.1). Părinţii pot vizita copilul la domiciliul sau sediul persoanei sau al familiei la care acesta a fost dat în plasament. Tratat de dreptul familiei. Bucureşti. p. p. are datoria de a contribui efectiv la creşterea tinerei generaţii.).. cit.. p. p. op. în Persoana fizică în dreptul. Ei au dreptul să viziteze copilul în condiţiile legii. Persoanele fizice şi juridice. Ed.fam.. Popescu. Acad. este prezumat (art. Pe durata plasamentului. I. legătura personală se realizează în spaţii special amenajate în cadrul sau în afara centrelor de plasament (art..). Arta de a se substitui familiei naturale solicită compromisuri şi riscuri. 1966. cu excepţia acelora care sunt incompatibile cu aplicarea acestor măsuri (art. în Rudenia.. numai cu acordul acestora şi în prezenţa reprezentanţilor serviciului public specializat pentru protecţia copilului (art. precum şi dreptul să corespondeze cu acesta.3).. Popescu.. Persoanele fizice sau cele juridice care au primit în plasament un copil sunt obligate să îi asigure acestuia îngrijirile şi condiţiile necesare dezvoltării sale armonioase. Bucureşti. Stănescu. Tutela. necesare îndeplinirii acestei obligaţii sau înlăturării oricărei situaţii urgente care ar pune în pericol securitatea. deoarece tutorele. Dreptul civil. Gh. C. A. p. ca instituţie juridică. Ionaşcu. pe toată durata plasamentului. cit. volitiv. V. domiciliul copilului este la persoana la care a fost dat în plasament. op. Barasch.Părinţii au dreptul să menţină legături permanente şi nemijlocite cu copilul. p. 2000. Beleiu. de încredere.fam. Sentimentele paterne şi materne naturale sunt înlocuite.. 1963. – Revista de asistenţă socială 2/2002.. Editura Acad. Plasamentul familial sau elemente pentru o teorie a comportamentului familial de tip substitutiv. Editura All Beck. 53 33 .. dezvoltarea sau integritatea morală a copilului. Hentea. de onoare.13 alin. 54 Ion P..). Acordul părinţilor pentru efectuarea actelor obişnuite. Ionaşcu.2).194 şi urm. Caracterele generale.118 C.. 1992. Tudor R. Autoritatea tutelară. Nicolescu. T.Pe toată perioada plasamentului53.114 şi 123 C. Tutela este o sarcină obligatorie şi cel ce a fost numit tutore nu poate refuza această încredere decât în cazurile anume prevăzute de lege (art.117 C.17 lit. S. Drept civil. ca şi părinţii. Editura ştiinţifică. grupează ansamblul normelor juridice care reglementează ocrotirea unui minor lipsit de ocrotire părintească 54 prin intermediul unei persoane numite tutore şi care-şi exercită atribuţiile sub supravegherea autorităţii tutelare. Tutela minorului.305 şi urm. În lipsa acordului.39 şi urm. Bucureşti. Tutela se exercită în interesul exclusiv al minorului (art.A. Buc. Nestor.. p.281 şi urm.553..14 alin. E. Plasamentul familial constituie o alternativă viabilă la instituţionalizarea minorilor în centre de plasament pentru diverse intervale de timp. legea prevede incapacitatea pentru unele persoane de a fi tutore (art. Bucureşti. p. apud Tr.fam.309 şi urm.

Tutela se deschide când minorul este lipsit de ocrotire părintească. fie în temeiul legii. Deschiderea tutelei. exercitând o altă tutelă a fost îndepărtat din aceasta.Tutela este o sarcină personală.N.4 Ordonanţa de urgenţă nr..fam. cel lipsit potrivit legii speciale. poate decide o altă măsură de protecţie. chiar dacă instituirea s-a decis de către instanţa judecătorească.1. op. • ambii părinţi sunt necunoscuţi sau dispăruţi. Dacă tutorele îşi încetează activitatea.). cel care. şi supra. ceea ce înseamnă că nu se poate transmite.fam. Numirea tutorelui se face de către autoritatea tutelară. Alegerea tutorelui trebuie făcută astfel încât să fie ocrotite interesele minorului. preferabilă fiind numirea unei rude. de dreptul de a alege şi de a fi ales. Astfel.22 alin. cap. autoritatea tutelară poate acorda tutorelui o remuneraţie ce nu poate depăşi 10% din veniturile bunurilor minorului (art. 34 . se poate numi provizoriu.113 C..1. Un alt caz de deschidere al tutelei este cel reglementat de art. fie prin hotărâre judecătorească. care ar putea fi şi tutela minorului55. instanţa. secţ. 1965. dar funcţionarea tutelei ar fi încă justificată.121 C. Potrivit acestui articol nu pot fi tutori: minorul sau cel pus sub interdicţie. 11. În anumite împrejurări. • ambii părinţi sunt decăzuţi din drepturile părinteşti. cel care din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului nu ar putea îndeplini sarcina tutelei. 55 În ce priveşte alte cauze de instituire a tutelei minorului. autoritatea tutelară este în drept să ia măsurile necesare pentru ca ocrotirea minorului să fie totuşi asigurată. Când numirea unui tutore necesită un timp mai îndelungat. În cercetările pe care trebuie să le efectueze.1.fam. cazurile fiind cele prevăzute de art. titlul XI. deci de îngrijirea ambilor părinţi.19 şi urm. şi anume: • ambii părinţi sunt morţi sau declaraţi morţi. Filipescu. nr. considerând că nu este în interesul minorului ca părinţii fireşti să redobândească drepturile şi obligaţiile părinteşti.. cel căruia i s-a restrâns exerciţiul unor drepturi politice sau civile. un curator care să reprezinte interesele minorului.117 C. cel decăzut din drepturile părinteşti sau declarat incapabil de a fi tutore. care prevăd expres cazurile de excludere de la sarcina tutelei. cit. Tutela este o sarcină gratuită.25/1997. Ion P. precum şi cel cu rele purtări. nr. • ambii părinţi sunt puşi sub interdicţie. p. în J. la desfacerea adopţiei. autoritatea tutelară va avea în vedere şi dispoziţiile art.

şi art.A. cit. apud E. 133 C. S. Trib. recunoaşterea de maternitate ori de paternitate). fără nici o încuviinţare prealabilă..122. pe lângă cele amintite.). fam. op. dec. I. 1997. Tutorele nu poate renunţa la despăgubirile cuvenite minorului într-un proces penal. fam. Tr. cit. Barasch. minorul care a împlinit vârsta de 10 ani trebuie să consimtă la adopţie. pe de altă parte (art. dacă are vârsta de 14-18 ani (art. Ion P.Drepturile şi îndatoririle tutorelui. Filipescu. p. în R.281 şi urm. dec.. Ionaşcu. 57 56 35 .425 din 5 aprilie 1958.129 alin. În sensul că în cazul încheierii acestor acte intervine anulabilitatea.69). ascendent sau descendent. p. Se referă la donaţii).)57. acte de administrare şi acte de dispoziţie. fam.32 din 31 ianuarie 1954). op. Popescu.128 C. p. dacă acestea din urmă nu-i pricinuiesc vreo leziune (art.fam.. nr. Bucureşti. 1089 din 7 august 1970. Suprem. nr. Tutorele poate face singur acte de conservare şi de administrare. Actele încheiate de minor. Drept civil.129 C.fam. În ceea ce priveşte bunurile minorului. Actele cu privire la bunuri pot fi de conservare. sunt anulabile (art. fără prealabila încuviinţare a autorităţii tutelare. pe de o parte.25 Decretul nr. p. pe care minorul le poate face singur. tutorele reprezintă pe minor în actele juridice.10. Tutorele poate face acte de dispoziţie cu privire la bunurile minorului numai cu aprobarea prealabilă a autorităţii tutelare.7. Nestor. faţă de dispoziţiile art. şi îi încuviinţează actele. Tratat de dreptul familiei...129 C. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale.) şi se exercită numai în interesul minorului (art.fam. 1981. Ion P.207 şi urm.civ. p. cit. administrare şi dispoziţie. Suprem. Tr. În sfârşit. op.. p.. cit. Zilberstein.34 din 9 ianuarie 1981. Nr.112.. soţul său.). garantarea obligaţiei altuia. fam. C. pentru înapoierea la domiciliu a minorului (Trib.316 şi urm. vreo rudă a sa. sunt unele acte pe care tutorele nu le poate face în nici un caz (art.cit.fam. nota V. Pen.2 C. tutorele nu poate renunţa la drepturile patrimoniale ale minorului. dec.17 C. 2000. Minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face acte de dispoziţie.P.223 şi urm.)..). ori fraţii sau surorile sale. Ionaşcu. potrivit art. nr.fam.554. 125 şi 136 C. civ. în numele şi pe socoteala minorului.140 C.).. orice acte juridice ce s-ar încheia între turore. Pentru clasificarea actelor în acte de conservare. în CD 1971.206-207.129 şi 130 C. Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani poate face singur acte de conservare şi acte de administrare..133 C. op.17 şi urm. şi minor.fam. în L. dacă are vârsta de până la 14 ani. p. Suprem.124. fam. iar alte acte numai cu încuviinţarea prealabilă a autorităţii tutelare (art.R. Stănescu. 123. Tutorele poate încheia unele acte singur. op. pen. p.114 C.129 C.R. ca fidejusor sau cauţiune reală (art. fără încuviinţarea prealabilă menţionată. nr. Filipescu. dar cu încuviinţarea prealabilă a tutorelui şi a autorităţii tutelare. S-a decis că tutorele este în drept fie să-şi alăture acţiunea civilă celei penale.. Pentru amănunte. Drepturile şi îndatoririle tutorelui cu privire la persoana minorului au acelaşi conţinut ca şi drepturile şi îndatoririle părinteşti (art.193). Există unele acte. p. p. T. Editura All Beck. Tutorele nu poate face pentru minor următoarele acte: cele cu titlu gratuit (art. fără a avea nevoie de vreo încuviinţare: a) acte de dreptul familiei (minora în vârstă de 16 ani se poate căsători. fie să se adreseze direct instanţei civile. Economu. care nu a existat în speţă (Trib.)56.D. proc.

penală ori contravenţională58. în sens restrâns (faptele voluntare. dec. în cazurile anume determinate de lege. şi pentru pagubele produse prin actele încheiate de minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă cu încuviinţarea prealabilă a tutorelui (fostul Trib. Se pot dobândi drepturi şi naşte obligaţii pe seama minorului..10 Decretul nr. Popescu. op. p. dar nu poate dispune de mai mult de jumătate din bunurile de care poate dispune majorul prin testament. Încetarea tutelei. acceptarea unei donaţii dacă este fără sarcini sau neafectată de modalitatea condiţiei. după caz. Reg. pe alte căi decât actul juridic civil. civilă.R.327 şi de C.7 C. licite ori ilicite. potrivit regulamentelor acestor case de păstrare (art.b) acte de domeniul dreptului muncii şi dreptul cooperatist (încheierea contractului de muncă – art. minorul exercită singur drepturile şi execută tot astfel obligaţiile izvorâte din contractul de muncă sau din calitatea de membru al unei organizaţii cooperstiste şi dispune singur de sumele de bani pe care le-a dobândit din muncă proprie. ca reprezentant al minorului. Nr. dar care produc asemenea efecte deoarece aşa dispune norma juridică). sunt împrejurări care determină numai încetarea funcţiei tutorelui. Stănescu. Tutela ia sfârşit prin ajungerea minorului la majorat sau prin decesul acestuia intervenit înainte de a deveni major. şi anume: actul administrativ. Într-adevăr. cu capacitate de exerciţiu restrânsă sau fără capacitate de exerciţiu. Încetarea tutelei nu trebuie confundată cu încetarea funcţiei tutorelui. intrarea într-o organizaţie cooperatistă ca membru). De asemenea.31 din 1954). de T. Răspunderea tutorelui poate fi.307). civ. Actele juridice menţionate încheiate de minor fără respectarea dispoziţiilor legale sunt sacţionate cu nulitatea relativă. op. Drepturile şi îndatoririle tutorelui sunt prevăzute de lege în interesul minorului. cit.. De aceea. c) acte din domeniul dreptului civil: minorul în vârstă de 16 ani poate să-şi facă singur testamentul. faptul juridic. fără ca tutela să se Tutorele răspunde pentru pagubele pricinuite minorului prin actele încheiate de el. minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate să facă depuneri la casele de păstrare şi să dispună de aceste depuneri. 145 din 12 iunie 1961. în aceste situaţii. p. acte juridice de valoare patrimonială măruntă. cit. tutela ia sfârşit în cazurile în care au încetat motivele care au determinat instituirea acesteia (de exemplu. fără încheiere de contract. 58 36 . Ploieşti. părinţii au fost identificaţi sau a fost ridicată decăderea lor din drepturile părinteşti). fără acordul de voinţă al subiectelor raporturilor juridice respective. cit. tutorele răspunde pentru abaterile săvârşite în exerciţiul acestora.muncii. săvârşite în alt scop decât de a produce efecte juridice.

civ.).fam. dacă apar. civ. de îndrumare nr.152 lit.. p. în R. Suprem. nr. vine unul sau ambii părinţi. Trib.3 din Codul familiei. dec. însă numai provizoriu. decizia nr. este singurul mijloc de a preveni asemenea situaţii (Trib. La încetarea tutelei ori încetarea funcţiei se ridică problema efectuării socotelilor şi a predării bunurilor minorului. art. • când pentru numirea sau înlocuirea tutorelui minorului este nevoie de o perioadă mai îndelungată (art. Curatela nu este specifică ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu. dec. nu-şi pot îngriji interesele (art. deci cu discernământ.R. ar acţiona în propriul său interes şi în dezavantajul minorului.). Suprem. alături de minor şi interese contrare.152 C.14 Decretul nr.c C.691 din 20 aprilie 1978.7. cit. cauzele în care sunt prezente mai multe părţi există interese contrare.138 C. Acela care. Numirea unui curator. deşi capabil. Nr. tutorele este îndepărtat (art. • când ocrotitorul legal. în condiţii mulţumitoare.fam. 1985. Nr. când părintele. Suprem. p. (în CD 1959. Curatela minorului se instituie: • când există contrarietate de interese între ocrotitorul legal şi minor60 (art. S. Curatela reprezintă o instituţie de ocrotire a minorului care are caracter temporar şi subsidiar. dec. fie la încheierea anumitor acte juridice. care poate veni în conflict cu interesul celuilalt.140 C...D.stingă: tutorele moare. minorul şi părintele supravieţuitor. de C. unul sau ambii părinţi. curatorul este chemat să înlocuiască părinţii fireşti sau tutorele. a bolii sau a unei infirmităţi fizice.fam.55).R. p.27) se arată că autoritatea tutelară este obligată să numească un curator ori de câte ori la o moştenire. civ. În acest sens. În cazul minorului.fam59. 60 59 37 . cit. cuprinde nu numai pe acelea care au şi dat naştere unui conflict.1776 din 18 iulie 1984.). civ.6 din 23 aprilie 1959. ci poate interveni şi în cazul persoanelor capabile. Noţiunea de interese contrare. Suprem. în condiţiile art. sau în procesele de ieşire din indiviziune. Suprem. op.fam).. ci şi acele interese concurente care sunt susceptibile de a intra în conflict. alături de minor. tutorele este înlocuit (art. au fiecare. atunci când la moştenirea părintelui vine şi copilul minor în concurs cu părintele supravieţuitor.fam. nu interesează faptul că părintele şi minorul sunt împreună reclamanţi sau pârâţi. Acţiunea minorului împotriva tutorelui pentru darea socotelilor este practic imprescriptibilă (Trib.fam.2805 din 4 decembrie 1973). care va reprezenta pe minorul sub 14 ani sau îl va asista dacă a depăşit această vârstă. p. în sensul art.304. în R.72). nr.139 C. 1978. dec. În litigiile de ieşire din indiviziune părţile fiind în acelaşi timp şi reclamanţi şi pârâţi. care din diferite motive.167 din 1958 prevede că prescripţia este suspendată cât timp nu s-au dat socotelile). părinte sau tutore este vremelnic împiedicat să-şi îndeplinească îndatoririle (art. Curatela.). fie la încheierea tuturor actelor presupuse de ocrotirea minorului.132 şi 105 C. 1141 din 24 septembrie 1964. un interes propriu la moştenire.118 C. ci i se poate numi un curator (Trib. profitând de lipsa de experienţă a copilului.D.132 şi 105 alin. nu trebuie nesocotită şi eventualitatea contrară. din cauza bătrâneţii.10. Numirea curatorului este necesară când la succesiune vine minorul cu părintele sau părinţii (Trib.). nu poate săşi apere personal interesele. Chiar dacă în majoritatea cazurilor părintele supravieţuitor va susţine corect interesele copilului său minor. nu poate fi pus sub interdicţie. Stănescu. În consecinţă. Nr.

4 din Legea 273/2004).273 din 21 iunie 2004. regimul juridic al adopţiilor este reglementat de Legea nr. Adopţia reprezintă şi ea un mijloc de ocrotire a minorului. culturală şi lingvistică. b) principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial.1). c) principiul continuităţii în educarea copilului. în care să fie crescut şi format pentru a deveni folositor societăţii.• până la soluţionarea cererii de punere sub interdicţie a minorului (art. copilul care este lipsit de părinţi sau de o îngrijire corespunzătoare este primit în familia adoptatorilor. unde urmează a fi crescut ca şi un copil firesc al acestora. Pe tot parcursul procedurii de adopţie direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul este obligată să ofere copilului informaţii şi explicaţii clare şi complete. d) principiul informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate. precum şi la adoptator sau familia adoptatoare şi rudele acestora (art. la efectele acesteia. Prin adopţie. Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat. în care să se integreze fără dificultăţi. Acolo unde nu este posibil ca copilul să fie menţinut şi crescut în familia sa de origine.146 C. în România. precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului (art. În cursul procedurii adopţiei trebuie respectate următoarele principii (art. ţinând-se seama de originea sa etnică. Curatela ia sfârşit dacă au încetat cauzele care au determinat instituirea ei.2): a) principiul interesului superior al copilului.fam. urmează a se asigura copilului o familie permanentă. De asemenea. Începând cu 1 ianuarie 2005. potrivit vârstei şi gradului său de maturitate. Ocrotirea minorului aflat sub curatelă se înfăptuieşte prin reprezentarea acestuia dacă nu a împlinit 14 ani şi încuviinţarea actelor minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă (între 14-18 ani). referitoare la etapele şi durata procesului de adopţie. Adopţia oferă posibilitatea unei familii permanente copilului. curatela ia sfârşit o dată cu încetarea incapacităţii ori a restrângerii capacităţii de exerciţiu. e) principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei. 38 .).

în condiţiile legii. Aceleaşi prevederi sunt reluate şi în Legea nr. 2) între adoptat şi descendenţii săi. se stabileau raporturi de rudenie. pe de o parte. serviciul de stare civilă competent va întocmi. Ordonanţa de urgenţă cu privire la regimul juridic al adopţiei nr. care se caracteriza prin următoarele: 1) legăturile de rudenie dintre adoptat şi descendenţii săi. Caracterele generale ale adopţiei. pe de o parte. care se caracteriza prin următoarele: 1) între cel care adoptă şi copil se stabileşte filiaţia. pe de altă parte. rudenia firească dintre adoptat şi descendenţii săi. pe de altă parte. Conform art. adoptatorii îşi asumă obligaţiile şi răspunderea ce revin părinţilor fireşti.25/1997 şi intrată în vigoare la 1 ianuarie 2005. precum şi între descendenţii copilului adoptat şi rudele adoptatorului. b) adopţia cu efecte depline (cu efectele filiaţiei fireşti-art.50 din legea sus menţionată. se menţineau. se stabileau raporturi de rudenie asemănătoare acelora dintre părinţi şi copii. pe de o parte.1 alin. în care adoptatorii vor fi trecuţi ca fiind părinţii săi fireşti. şi adoptator. 273/2004 care abrogă Ordonanţa de urgenţă nr. în momemtul stabilirii filiaţiei prin adopţie. pe de altă parte. şi părinţii săi fireşti şi rudele acestora.67-78 înprezent abrogate). pe de altă parte.21 alin. pe de o parte. cu toate acestea. 2) între adoptat şi descendenţii săi. 2) între copil şi rudele adoptatorului se stabileşte rudenia. şi părinţii fireşti şi rudele acestora. pe de o parte.273/2004).2 care arată că pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei. a reglementat un singur fel de adopţie.1 din Legea nr. pe de altă parte.1 al Ordonanţei de urgenţă menţionată nu prevede expres.Prin adopţie. soluţia rezultă din art. rudenia se stabileşte şi între descendenţii copilului adoptat şi adoptator. Adopţia se încheie numai dacă aceasta este în interesul superior al copilului (art. impedimentul la căsătorie rezultând din rudenie se menţinea. încetează cu excepţia adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv. care se caracteriza prin următoarele: 1) legăturile de rudenie dintre adoptat şi descendenţii săi. şi părinţii săi fireşti şi rudele acestora.1 care prevede stabilirea filiaţiei dintre copilul adoptat şi cel care adoptă şi din art.5 alin. caz în care încetarea raporturilor de rudenie se aplică numai în raport cu părintele firesc şi rudele părintelui firesc care nu este căsătorit cu adoptatorul.25/1997. Legea prevede că 39 . un nou act de naştere al copilului. Codul familiei reglementa două feluri de adopţii: a) adopţia cu efecte restrânse (art. deşi art. şi adoptator şi rudele acestuia.79 în prezent abrogat). încetau.

1 din Legea nr. adopţia se încheie în interesul copilului. Adopţia trebuie să asigure dezvoltarea armonioasă a copilului şi respectarea drepturilor fundamentale ce-i sunt recunoscute. De asemenea. principiul că adopţia se face numai în interesul adoptatului trebuie înţeles în sensul că scopul principal al adopţiei. Interesul adoptatului trebuie avut în vedere nu numai la încuviinţarea adopţiei. scopul superior al acesteia. finalitatea unică şi superioară care justifică oricare din normele ce reglementează adopţia. folosirea adopţiei în alt scop decât interesul copilului nu se justifică. Aprecierea interesului adoptatului trebuie să se facă în cadrul dispoziţiilor legale. Tratat de dreptul familiei. Editura All Beck. Se consideră că interesul copilului constituie finalitatea superioară a adopţiei 61. două feluri de interese. Adopţia este un act solemn. pentru a veni în ajutorul copiilor care nu se pot bucura de ocrotirea părintească. Acesta este interesul superior al adoptatului. Caracterul solemn al adopţiei rezultă din următoarele împrejurări: a) consimţământul părinţilor fireşti sau.34 din Legea nr. Droit civil. Montchrestien. Filipescu.273/2004). ci şi în timpul în care aceasta există.273/2004). esenţa adopţiei. b) adopţia se încuviinţează numai de către instanţa judecătorească competentă (art. după caz. iar interesul adoptatului nu înseamnă că adoptatorul nu poate avea şi el un interes moral la încheierea adopţiei în dorinţa de a-şi manifesta sentimente de ocrotire socială. este acela de a oferi posibilitatea copiilor care nu se pot bucura de ocrotirea părintească. Interesul copilului este sufletul. p. precum şi atunci când se pune problema desfacerii ei. La famille. al tutorelui se dă în faţa instanţei judecătoreşti o dată cu soluţionarea cererii de deschidere a procedurii de adopţie (art. De aceea. deci. p. Copilul ar avea.adopţia se încheie în interesul superior al copilului dar nu se arată în ce constă interesul superior al copilului şi prin ce se deosebeşte de interesul copilului. Acest interes constituie cauza adopţiei. 4-ème édition.366. Acesta ar fi interesul superior al copilului. Favoarea pentru adopţie însemnează favoarea pentru copil. Prin urmare.370 61 40 . acest interes constituind raţiunea de a fi a adopţiei. De aceea. între interesul adoptatului şi cel al adoptatorului nu trebuie să existe conflicte de interese. de a fi crescuţi şi educaţi în familia adoptatorului. apud Gérard Cornu. 2000. Paris. c) adoptatorul sau familia adoptatoare este evaluată de către direcţia de la domiciliul acestora şi trebuie să prezinte condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare Ion P.15 alin. 1994.

Mihuţă. el rămâne sub această ocrotire până devine major. Suprem.247). în CD 1977. Domiciliul persoanei interzise se găseşte la tutorele ei.61). În cazul că minorul pus sub interdicţie se găseşte sub ocrotirea părinţilor.asigurării dezvoltării armonioase a copilului. Suprem. Aşadar. Sub interdicţie poate fi pus şi minorul (art. cit. fără întrerupere. dec. trebuie dovedit lipsa de discernământ la facerea actului (Trib.246)... civ. Suprem. potrivit cu starea în care se găseşte. Nr. Minorul interzis.. dacă se va mai afla sub interdicţie.Suprem. 65 64 63 62 41 . (Trib.430. în CD 1956. civ. Nr. Pe de altă parte. sub formă de interogatoriu. civ. Tutela celui interzis (pus sub interdicţie) funcţionează după regulile de la tutela minorului. 1969-1975. cit. Punerea sub interdicţie este condiţionată de existenţa unei stări de tulburare mintală cu caracter general şi permanent. în CD 1957. îndeplinirea acestor cerinţe se constată printr-un atestat eliberat de direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază adoptatorul sau familia adoptatoare (art.fam. pentru a se stabili starea sănătăţii acesteia (Trib. p. în CD 1977. civ.2951 din 27 decembrie 1974. Acest principiu nu poate fi aplicat decât atunci când există condiţii corespunzătoare ca incapabilul să locuiască efectiv la tutore. Suprem. în CD 1956. În cazul că minorul se găseşte sub tutelă la data punerii sub interdicţie. scopul specific al tutelei minorului interzis îl constituie vindecarea şi îmbunătăţirea condiţiilor lui de viaţă. Nr. cu excepţia cazurilor când legea dispune altfel (art. i se va numi un tutore63. dec.62).99 din 20 ianuarie 1976.G.G. este cazul în care pentru îngrijirea incapabilului este necesară o cameră separată.99 din 20 ianuarie 1976. p. dec. op. nu sunt de natură să determine luarea unei asemenea măsuri (Trib. Ocrotirea sanitară a acestor persoane se realizează prin tratament medical ambulatoriu şi internare în unităţi sanitare. Lipsa de discernământ trebuie să pună în imposibilitate de a se îngriji singură de interesele ei (Trib.781 din 6 mai 1955. autoritatea tutelară poate decide menţinerea acelui tutore ori numirea unuia nou.)62. când. apud C.147 C. deci slăbirea trecătoare a facultăţilor mintale. dec. p.civ. Interzisul este lipsit de capacitatea de exerciţiu.835 din 13 mai 1955.. dec. Stătescu. Punerea sub interdicţie a minorului suferind de alienaţie sau debilitate mintală permite ocrotirea acestuia. Nr.181). nr. Repertoriu. op. nr. civ. Nr.142 C. În ceea ce priveşte felul în care se ascultă de către instanţa judecătorească cel ce urmează a fi pus sub interdicţie. care să cuprindă o arie mai largă de împrejurări. p. S-a decis că instanţa este obligată să asculte persoana vizată. care nu a împlinit vârsta de 14 ani64. Pârâtul în acţiunea de punere sub interdicţie poate ataca cu recurs hotărârea de respingere a acţiunii (Trib.1035 din 28 iulie 1970.340 din 24 februarie 1956. dacă se cere anularea unui act juridic încheiat în această perioadă.. Repertoriu. dar care nu poate fi asigurată în locuinţa tutorelui.fam. în I. p. inconştienţa generată de beţie. dec. Nr. minorul peste 14 ani pus sub interdicţie este total lipsit de capacitate de exerciţiu. civ. hipnoză etc. Suprem... Trib. civ. dec.333). Astfel.237 din 15 februarie 1967. Mihuţă. Suprem.19) şi care trebuie să arate că aceştia sunt apţi să adopte.181). p. dec.. S-a decis că pentru perioada înainte de punerea sub interdicţie persoana este prezumată capabilă şi deci. în I. Decretul nr. şi după vârsta de 14 ani. p. p. Asistarea de un avocat a celui a cărui punere sub interdicţie se solicită nu este obligatorie (Trib.)65.313 din 16 octombrie 1980 privind asistenţa bolnavilor psihici periculoşi. Suprem.

42 .

6): a-respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului.1). a intrat în vigoare Legea nr. ratificată prin Legea nr. De dispoziţiile Legii nr. în situaţii de urgenţă constatate în condiţiile prezentei legi. precum şi orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului.copiii cetăţeni români aflaţi în străinătate.1 alin.272/2004 beneficiază (art.3): a-copiii cetăţeni români aflaţi pe teritoriul României. b-egalitatea şanselor şi nediscriminarea. de către autorităţile publice române competente. lege care reglementează cadrul legal privind respectarea. Această lege. 43 . Respectarea şi garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii (art. Autorităţile publice.2). d-copiii care solicită sau beneficiază de o formă de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor în România.2 alin. b. încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului (art. în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.CAPITOLUL 3 PROTECŢIA COPILULUI AFLAT ÎN DIFICULTATE 3. după caz. republicată. şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care mânia este parte (art. promovarea şi garantarea drepturilor copilului. precum şi persoanele fizice sau juridice responsabile de protecţia copilului sunt obligate să respecte.19/1990. e-copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege. sau orice act juridic emis sau.1 CONSIDERAŢII GENERALE Începând cu data de 1 ianuarie 2005. c-copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul României. organismele private autorizate.

Prin copil se înţelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu are capacitate deplină de exerciţiu (art. ţinând cont de originea sa etnică. minorul nu are capacitate deplină de exerciţiu. De regulă. dar fără caracter de gravitate ori abuz. 2-persoana să nu aibă capacitate deplină de exerciţiu . Copilul. Copilul aflat în dificultate. religioasă. legea prevede două condiţii: 1-persoana să fie minoră.4 lit. este primejduită. Se are în vedere următoarele situaţii: a-copiii a căror dezvoltare fizică sau morală. h-ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia. a). k-asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului. g-respectarea demnităţii copilului. d-primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor copilului. j-celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil. făcându-se vinovaţi de neglijenţă în exercitarea ocrotirii părinteşti. deoarece părinţii nu-şi îndeplinesc în mod corespunzător drepturile şi îndatoririle lor cu privire la persoana copilului. Dacă părinţii se fac vinovaţi de negijenţe grave sau purtare abuzivă în exercitarea drepturilor părinteşti se va lua o măsură de protecţie a copilului şi apoi se va cere decăderea din drepturile părinteşti. culturală şi lingvistică. temporar sau definitiv. Legea sus menţionată are în vedere. minora care se căsătoreşte dobândeşte capacitate deplină de exerciţiu.c-responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti. de ocrotirea părinţilor săi. De aceea. copilul lipsit. Dar. în cazul luării unei măsuri de protecţie. f-asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecare copil. creşterea şi educarea copilului. ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate. 44 . intervenţia multisectorială şi parteneriatul dintre instituţiile publice şi organismele private autorizate. e-descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului. dar nu devine majoră. respectiv minora să nu fie căsătorită. i-asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea. adică până la împlinirea vârstei de 18 ani. l-interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelaţie cu ansamblul reglementărilor din această materie.

-instanţa judecătorească nu a hotărât încredinţarea copilului unei persoane sau familii. protecţia specială se acordă. deşi trebuia încredinţat. nu poate fi lăsat în grija acestora (art. b-copiii a căror securitate sau integritate fizică sau morală. interzicerea drepturilor părinteşti intervine ca pedeapsă accesorie şi poate avea loc şi ca pedeapsă complementară. declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruti ori decăzuţi din drepturile părinteşti. interzicerea drepturilor părinteşti intervine ca pedeapsă accesorie şi poate avea loc şi ca pedeapsă complementară. puşi sub interdicţie66. deoarece există o cauză de instituire a tutelei fără să se fi instituit tutela. deoarece sunt lipsiţi de ocrotirea părintească pentru aceleaşi motive ca şi în cazul copiilor din prima situaţie.1).51 alin. este periclitată. de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care. În cazul în care ambii părinţi ai copilului execută pedeapsa închisorii sau singurul părinte existent execută asemenea pedeapsă. până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu (art. în condiţiile legii. deci copilul este lipsit de îngrijirea părintească. Copilul beneficiază de protecţie specială prevăzută de legea la care ne referim. 66 45 . în perioada în care copilul este lipsit de ocrotirea părintească şi trebuie instituită tutela. dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi. La cererea tânărului. în vederea protejării intereselor sale. exprimată după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu. necunoscuţi. şi în următoarele cazuri : -părinţii copilului sunt decedaţi. în perioada în care copilul este lipsit de ocrotirea părintească şi trebuie instituită tutela.50). Protecţia specială a copilului reprezintă ansamblul măsurilor. Rezultă că dezvoltarea fizică sau morală a copilului se poate datora unor motive independente de voinţa părinţilor sau lipsei de îngrijire părintească datorită neglijenţei părinţilor fără gravitate sau datorită abaterilor grave ori abuzive ale părinţilor în exercitarea ocrotirii părinteşti. în În cazul în care ambii părinţi ai copilului execută pedeapsa închisorii sau singurul părinte existent execută asemenea pedeapsă.Copilul se află în situaţia de a fi ameninţat în dezvoltarea sa fizică şi intelectuală. -copilul a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. prestaţiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit. temporar sau definitiv.

consilieri locali. În acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzând. oameni de afaceri locali. Serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor. Responsabilitatea de a asigura protecţia copilului revine în primul rând autorităţilor publice locale care au obligaţia să garanteze şi să promoveze respectarea drepturilor copiilor din unităţile administrativ-teritoriale.103 alin.103 alin.2). dar fără a se depăşi vârsta de 26 de ani (art. precum şi protecţia specială a copilului lipsit.3. c) identifică şi evaluează situaţiile care impun acordarea de servicii şi/sau prestaţii pentru prevenirea separării copilului de familia sa. în scopul facilitării integrării sale sociale.1).51 alin.1): a) monotorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativteritorială. Rolul acestor structuri este atât de soluţionare a unor cazuri concrete. dar fără a se limita. pe toată durata continuării studiilor. precum şi persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale îndeplinesc în domeniul protecţiei copilului următoarele atribuţii (art. medici. d) elaborează documentaţia necesară pentru acordarea serviciilor şi/sau prestaţiilor şi acordă aceste servicii şi/sau prestaţii. conform art. b) realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa.2). asigurând centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante. cadre didactice. precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor. 46 . de îngrijirea părinţilor săi (art. cât şi de a răspunde nevoilor globale ale respectivei colectivităţi (art. beneficiază.de protecţie specială. dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie.condiţiile legii. preoţi. asigurând prevenirea separării copilului de părinţii săi. în condiţiile legii.102). poliţişti. Cine asigură protecţia copilului. fiind confruntat cu riscul excluderii sociale.106 alin. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunităţii şi de soluţionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii (art. tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială. la cerere. Totodată. temporar sau definitiv.51 alin. pe o perioadă de până la 2 ani.

având următoarele atribuţii principale (art. f) asigură şi urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a consumului de alcool şi droguri. b) pronunţarea. cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei măsuri de protecţie specială a copilului. j) colaborează cu direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în domeniul protecţiei copilului şi transmit acesteia toate datele şi informaţiile solicitate din acest domeniu.104 alin. existent în subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. comisia pentru protecţia copilului. h) înaintează propuneri primarului. d) alte atribuţii prevăzute de lege. în condiţiile legii. ca organ de specialitate al acestora. Totodată. g) vizitează periodic la domiciliu familiile şi copiii care beneficiază de servicii şi prestaţii. funcţionează în subordinea consiliului judeţean şi respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. în vederea exercitării atribuţiilor în legătură cu măsurile de protecţie a copilului. 47 . i) urmăresc evoluţia dezvoltării copilului şi modul în care părinţii acestuia îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsură de protecţie specială şi a fost reintegrat în familia sa. în condiţiile legii. precum şi serviciul public de asistenţă socială de la nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se reorganizează ca direcţii generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului (art. asupra drepturilor copilului şi asupra serviciilor disponibile pe plan local. de prevenire şi combatere a violenţei în familie. Serviciul public specializat pentru protecţia copilului. fără personalitate juridică. precum şi a comportamentului delicvent. în cazul în care este necesară luarea unei măsuri de protecţie specială. c) soluţionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal.1).e) asigură consilierea şi informarea familiilor cu copii în întreţinere asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora.105 alin.1): a) stabilirea încadrării în grad de handicap şi orientarea şcolară a copilului.

272/2004 şi de Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. Conform art.109). Apărarea drepturilor şi libertăţilor copilului în raporturile acestuia cu autorităţile publice cu scopul de a promova şi de a îmbunătăţi condiţia copilului se realizează şi prin instituţia Avocatul Poporului (art. Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidenţial centrele de plasament şi centrele de primire a copilului în regim de urgenţă. c) servicii de tip rezidenţial. pentru depăşirea situaţiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.100). Se consideră servicii de tip rezidenţial şi centrele maternale. republicată. Solidarităţii Sociale şi Familiei (art. Serviciile de tip rezidenţial se organizează pe model familial şi pot avea caracter specializat în funcţie de nevoile copiilor plasaţi (art.107 alin. temporar sau definitiv. organ de specialitate al administraţiei publice centrale. serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigură menţinerea.101). ca urmare a stabilirii în condiţiile legii. fără personalitate juridică. de părinţii săi. ratificată prin Legea nr.18/1990. creşterea şi îngrijirea copilului separat.Pentru prevenirea separării copilului de părinţii săi. b) servicii de tip familial. Serviciile de tip rezidenţial sunt acele servicii prin care se asigură protecţia. de părinţii săi. temporar sau definitiv. Monitorizarea respectării principiilor şi drepturilor stabilite de Legea nr. în regim de componente funcţionale ale acestora. refacerea şi dezvoltarea capacităţilor copilului şi ale părinţilor săi. Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigură. a măsurii plasamentului (art. aflat în subordinea Ministerului Muncii.1): a) servicii de zi.110). 48 . precum şi pentru realizarea protecţiei speciale a copilului separat. a măsurii plasamentului. temporar sau definitiv. cu personalitate juridică. precum şi coordonarea şi controlul activităţii de protecţie şi promovare a drepturilor copilului se realizează de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului. de părinţii săi. creşterea şi îngrijirea copilului separat. Serviciile de tip rezidenţial care aparţin autorităţilor administraţiei publice se organizează numai în structura direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. la domiciliul unei persoane fizice sau familii. ca urmare a stabilirii în condiţiile legii. se organizează şi funcţionează următoarele tipuri de servicii (art.108.

În urma expertizei medico-legală pentru stabilirea discernământului.minori cu vârste cuprinse între 16-18 ani – 9. Kogălniceanu şi Medgidia. Stătescu şi C.C.P. Cei în cauză au raspundere penală limitată în raport cu vârsta.1 din Legea nr..2 ALTE CATEGORII DE COPII Copilul care a săvârşit fapte penale.254). ambii în vârstă de 15 ani. toţi au comis furturi din locuinţe sau din incinta unor societăţi comerciale. p.99 din Codul penal. Potrivit datelor culese de la Biroul Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Medgidia. Astfel: 1. iar la propunerea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei unitate administrativ-teritorială se află copilul. minorul care are vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani răspunde penal. iar minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal68. lipsit total de supravegherea familiei. care însă nu a dispus până în prezent nici un fel de măsuri.P. 272/2004. -furtul unei biciclete de la S. minori cu vârste de sub 14 ani au un comportament delicvent înnăscut fiind de cele mai multe ori autorii morali şi organizatorii unor activităţi infracţionale săvârşite de minori cu vârste mai mari.M. -a mai comis alte 70 de furturi de autoturime în scop de folosinţă.I. în vârstă de 14 ani a comis următoarele infracţiuni: -tâlhărie asupra lui C. 3 furturi de autoturisme şi 10 furturi din autoturisme. Potrivit art.C. şi N.. se va lua una fie măsura plasamentului fie cea a supravegherii specializate. dar discernământul păstrat la toate faptele comise. amândoi comiţând furturi din autoturisme. 1999.80 alin.minori cu vârste cuprinse între 14-16 ani –8 iar înfracţiunile comise variază de la furturi din autoturisme şi curţi. 2.V. copilul care a săvărşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal. au comis în anul 2004 două furturi din locuinţe. situaţia minorilor care au comis infracţiuni pe raza municipiului în anul 2004 se prezintă astfel: . minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal. alături de părinţii lor (C. 4 furturi din magazine. . Sub aspectul laturii civile este astef posibil ca făptuitori minori (care nu răspund penal) să aibă o culpă delictuală mai mare în săvârşirea unor fapte decât infractori minori. până la conducerea autovehiculului fără perrmis pe drumurile publice şi chiar tâlhărie. drept pentru care tribunalul Constanţa a emis o hotărâre judecătorească de internare a minorului într-o instituţie specială de reeducare până la împlinirea vârstei de 18 ani. cu mame despărţite şi recăsătorite. Practica a demonstrat că. -a sustras bunuri din curtea lui V. Editura All Beck. provenind dintr-o familie dezorganizată (părinţi despărţiţi). trebuind deci să răspundă mai grav din punct de vedere patrimonial.G. 68 67 49 . Potrit art. . Bucureşti. fiind în prezent cercetaţi în stare de libertate pentru aceste fapte ce se află pe rolul Judecătoriei cât şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia. adeseori. beneficiază de protecţie în condiţiile legii sus menţionate.minorii cu vârsta sub 14 ani – 2.N. numai dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ. Bîrsan.. -a condus un autoturism fără permis pe drumurile publice. fapt pentru care s-a concluzionat că are o răspundere penală limitată în raport cu faptele comise. dar nu răspunde penal67. dar discernământul a fost păstrat la comiterea faptelor. s-a stabilit că suferă de tulburări grave de comportament.3. Teoria generală a obligaţiilor. dar care sunt dirijaţi şi coordonaţi de către făptuitori minori. provenind din familii dezorganizate. -a furat 10 autoturisme Dacia din Medgidia pe care le-a abandonat în localităţile M.

precum şi în cazul în care copilul pentru care s-au stabilit măsurile prevăzute de lege. vor fi asigurate servicii specializate. Totodată. pe toată durata aplicării măsurilor destinate copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal.1). comisia pentru protecţia copilului ori. instanţa judecătorească. În cazul în care menţinerea în familie nu este posibilă sau atunci când copilul nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite prin măsura supravegherii specializate. c) mediul în care a crescut şi a trăit copilul.1): a) frecventarea cursurilor şcolare. c) urmarea unor tratamente medicale. instanţa judecătorească. ori.83). atunci când acest copil lipseşte. prezintă un grad ridicat de pericol social.2) În cazul în care fapta prevăzută de legea penală.În dispunerea uneia din măsurile prevăzute mai sus. Măsura supravegherii specializate constă în menţinerea copilului în familia sa. precum şi îndeplinirea de către copil a obligaţiilor prevăzute mai sus (art. b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi. săvârşeşte în continuare fapte penale.2): a) condiţiile care au favorizat săvârşirea faptei. după caz. d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane. instanţa judecătorească dispune. plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenţial specializat (art.81 alin. poate dispune plasamentul acestuia în familia extinsă ori în cea substitutivă. comisia pentru protecţia copilului sau. 50 . inclusiv date privitoare la persoana acestuia (art. sub condiţia respectării de către acesta a unor obligaţii. cum ar fi (art. pe perioadă determinată. atunci când există acordul părinţilor sau al altui reprezentant legal al copilului. după caz. comisia pentru protecţia copilului. va ţine seama de (art.84 alin. consiliere sau psihoterapie. Este interzis să se dea publicităţii orice date referitoare la săvârşirea de fapte penale de către copilul care nu răspunde penal.81 alin. e) orice alte elemente de natură a caracteriza situaţia copilului.80 alin. d) riscul săvârşirii din nou de către copil a unei fapte prevăzute de legea penală. săvârşită de copilul care nu răspunde penal. b) gradul de pericol social al faptei.82). după caz. pentru a-i asista pe copii în procesul de reintegrare în societate (art.

în cazul copiilor cu handicap (art.1). îngrijire. sexului.102/1999 la domiciliu sau. În toate judeţele numărul centrelor de zi ce oferă servicii de terapie şi programe de integrare socială persoanelor cu handicap este foarte mic. diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă şi de autoservire. Protecţia specială a acestor persoane este reglementată de Ordonanţa de urgenţă nr. neadaptat deficienţelor lor fizice.07. necesitând măsuri de protecţie apeciale în sprijinul integrării lor sociale şi profesionale (art.1). le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la viaţa socială.2 alin.4). reabilitare. copiii cu handicap beneficiază de următoarele drepturi (art.519/12.2004.2002 cu completările şi modificările aduse de Legea nr. multe dintre ele. Gradul de handicap – uşor.102/29. după caz. mentale. Masurile de protecţie specială se aplică pe baza încadrării în categorii de persoane cu handicap.06. factorilor materiali. senzoriale. sunt plasate în mediul rural. se realizează prin acordarea de servicii de asistenţă.07.1999. Protecţia specială a persoanelor cu handicap. mediu. orientare şi formare profesională.1 alin. cât şi catip. Persoanele cu handicap.343/12. tratament. respectiv de comisiile pentru protecţia copilului. în instituţii de protecţie specială a persoanelor cu handicap (art.102/29. atât pentru adulţi. Protecţia specială a persoanelor cu handicap se realizează prin acordarea drepturilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr.06. precum şi de alte tipuri de servicii în cadrul instituţiilor de protecţie specială a persoanelor cu handicap (art.5). spre deosebire de instituţiile rezidenţiale care. sociali şi culturali proprii. acestea fiind plasate în aproape toate cazurile în reşedinţa de judeţ. psihice. în raport cu gradul de handicap stabilit în urma evaluării efectuate de către comisiile de expertiză medicala a persoanelor cu handicap.1 din Ordonanţa de urgenţă nr. atât ca număr. alin. recuperare. cât şi pentru copii. potrivit vârstei. Încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecţie specială în raport cu gradul de handicap se atestă.1 alin.18. aprobată prin Legea nr. – Revista de asistenţă socială. potrivit criteriilor de diagnostic anatomo-clinic.Persoanele cu handicap69.3). potrivit criteriilor prevăzute în normele metodologice de aplicare a Oronanţei de urgenţă nr.102/1999 (art.1999): Serviciile comunitare sistematice care să vină în sprijinul persoanelor cu handicap neinstituţionalizate sunt limitate. accentuat şi grav – se atestă prin certificat emis de către comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulţi. sunt acele persoane cărora mediul social. 3 / 2002 69 51 . în formă instituţionalizată. în înţelesul ordonanţei de mai sus. În vederea asigurării integrării cu şanse egale în viaţa socială.

47/1993 poate fi efectuată de autoritatea tutelară competentă şi în cursul judecăţii cererii prin care s-a cerut să se declare abandonul copilului. e) locuri de odihnă gratuite în tabere. aflaţi în plasament familial sau încredinţaţi. iar majoritatea lor nu au nici un fel de calificare specială. f) un asistent personal pentru copiii cu handicap grav70.Revista de asistenţă socială. 3 / 2002 71 Ancheta socială prevăzută de art. Potrivit art. secţia civilă. în cuantumul prevăzut de lege.a) acces liber şi egal în orice instituţie de învăţământ obişnuit. în ciuda salariului calculat pentru prestarea unei munci de 8 ore pe zi. Avantajul acestora însă constă în disponibilitatea permanentă în raport cu nevoile celui asistat.3. În final se prevede că ancheta socială trebuie să cuprindă şi opinia autorităţii tutelare faţă de cererea de declarare judecătorească a abandonului. asigurând deci un serviciu de 24 de ore pe zi. cu privire la condiţiile abandonării copilului. cu respectarea prevederilor legislaţiei din domeniul învăţământului.1371 din 4 aprilie 2003) 70 52 . nu a fost efectuată o astfel de anchetă socială apreciindu-se corect că „raportul de anchetă socială” efectuat de Centrul de Plasament nr. în condiţiile şi cuantumul prevăzut de lege.1993.5 Lugoj. declararea judecătorească a abandonului de copii este reglementată prin Legea nr. starea psihofizică. nefiind întocmit de organul competent şi astfel neputând conţine opinia acestuia în legătură cu oportunitatea luării unei asemenea măsuri. cât şi pentru copiii preşcolari. precum şi orice alte date interesând creşterea. decizia nr. acceptând preluarea acestei responsabilităţi. conform convenţiilor încheiate între Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap şi Ministerul Educaţiei Naţionale. condiţiile pe care le are şi modalitatea de îmbunătăţire a acestora.07. unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii. copilul aflat în îngrijirea unei instituţii de ocrotire socială sau medicală de stat. O parte semnificativă dintre aceştia sunt persoane cu nivel educaţional foarte scăzut. b) pregătire şcolară la domiciliu a copiilor cu handicap. pe durata învăţământului obligatoriu prevăzut de lege. Copilul declarat judecătoreşte abandonat71. În România.3 din Legea nr.2 alin. nu acoperă cerinţele legale menţionate. situaţia părinţilor. potrivit legii. la cererea pentru declararea abandonului copilului se va anexa ancheta socială efectuată de autoritatea tutelară competentă. o dată pe an. instruirea şi educarea copilului.47/07.2 alin. În speţă. elevi sau studenţi ai persoanelor cu handicap. majorat cu 100%. De altfel.1 din lege. în raport cu restantul funcţional şi potenţialul recuperator. atât pentru copiii cu handicap. . Conform art. de instruire şi educare a copilului. d) alocaţie de întreţinere pentru copiii cu handicap. c) alocaţie de stat pentru copiii cu handicap. (Curtea Supremă de Justiţie. ordonanţa prevede şi o serie de alte facilităţi pentru persoanele cu handicap. majorat cu 50%. a unei instituţii private de ocrotire legal constituită sau încredinţat în condiţiile legii unei persoane fizice poate fi declarat prin hotărâre judecătorească Majoritatea asistenţilor personali fac parte din familiile persoanelor cu handicap.

2). instituţia este obligată să ţină o strictă evidenţă a vizitelor şi faptelor menţionate. o rudă până la gradul IV inclusiv cere să i se încredinţeze copilul spre creştere şi educare. Prin dezinteres se înţelege încetarea imputabilă a oricăror legături între părinţi şi copil. în condiţiile legii (art.3). În acest scop. 53 . de instruire şi educare a copilului.abandonat. altei persoane. după caz. instruirea şi educarea copilului. Dezinteresul manifestat faţă de copil poate fi dovedit cu orice mijloc de probă.4). instanţa va delega exerciţiul drepturilor părinteşti instituţiei de ocrotire socială sau medicală de stat sau instituţiei private legal constituită ori. condiţiile pe care le are şi modalitatea de îmbunătăţire a acestora. În cazul copiilor aflaţi într-o instituţie de ocrotire socială. starea psihofizica. înlăuntrul perioadei de 6 luni ori în timpul judecării procesului. Sesizarea instanţei va fi făcută de conducerea instituţiei unde se află copilul părăsit sau de procuror. Instituţiile care au în îngrijire copii sunt obligate să comunice autorităţii tutelare sau instanţei de judecată. La cererea pentru declararea abandonului se va anexa ancheta socială efectuată de autoritatea tutelară competentă cu privire la condiţiile abandonării copilului. situaţia părinţilor. abandonul nu va fi declarat dacă. al municipiului Bucureşti pe raza căruia se află sediul instituţiei de ocrotire ori domiciliul persoanei fizice careia i s-a încredinţat sarcina îngrijirii copilului. precum şi orice fapte ale parinţilor care să poată caracteriza comportamentul părintesc al acestora faţă de copil. ca urmare a faptului că părinţii s-au dezinteresat de el. în termen de 3 luni de la data împlinirii termenului de 6 luni de când părinţii au încetat legăturile cu copilul (art. În cadrul anchetei sociale autoritatea tutelară va opina în legătură cu poziţia sa faţă de cererea de declarare judecătorească a abandonului (art. iar cererea este apreciată ca fiind în interesul copilului. în mod vădit. numărul vizitelor efectuate. În cazul declarării abandonului. Cererea pentru declararea abandonului se adresează tribunalului judeţean sau. (art.2). legături care să dovedească existenţa unor raporturi părinteşti normale. după caz. la cererea acestora. o perioadă mai mare de 6 luni. precum şi orice alte date interesând creşterea.

3).4).53 alin1). în situaţii temeinic motivate. măsurile de protecţie se stabilesc numai de către instanţa judecătorească. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are obligaţia de a întocmi planul individualizat de protecţie imediat după primirea cererii de instituire a unei măsuri de protecţie specială sau imediat după ce directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului a dispus plasamentul în regim de urgenţă (art. la un asistent maternal sau la o altă persoană sau familie (art.1 MĂSURI DE PROTECŢIE SPECIALĂ Protecţia specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi. dacă aceasta nu este posibilă. b-plasamentul în regim de urgenţă. Măsurile de protecţie specială a copilului care a împlinit vârsta de 14 ani se stabilesc numai cu consimţământul acestuia.54 alin. Planul individualizat de protecţie poate prevedea plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezindenţial.54 alin. poate trece peste refuzul acestuia de a-şi exprima consimţământul faţă de măsura propusă (art. 54 . Măsurile de protecţie specială a copilului sunt (art55): a-plasamentul. care. În situaţia în care refuză să-şi dea consimţământul.3). numai în cazul în care nu a putut fi instituită tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsă. Prin familie extinsă înţelegânduse copilul. părinţii şi rudele acestuia până la gradul IV inclusiv.54 alin. La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protecţie se acordă prioritate reintegrării copilului în familie sau. Măsurile de protecţie specială a copilului se stabilesc şi se aplică în baza planului individualizat de protecţie (art.CAPITOLUL 4 MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA COPILULUI AFLAT ÎN DIFICULATE 4.53 alin.1). plasamentului copilului în familia extinsă (art.

2/2002. Plasamentul72. decăzuţi di exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti.1).58 alin. cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializate (art. Persoana sau familia care primeşte un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România şi să fie evaluată de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului cu privire la garanţiile morale şi condiţiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în plasament (art. Sociolog drd. Plasamentul familial sau legitimitatea psihosocială a familiei substitutive. d-copilul găsit sau copilul abandonat de către mamă în unităţi sanitare.110 alin. când nu a putut fi instituită tutela. se poate dispune plasamentul într-un serviciu de tip rezidenţial al copilului mai mic de 2 ani. b-un asistent maternal. plasamentul copilului constituie o măsură de protecţie specială. e-copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal. având caracter temporar.1): a-o persoană sau familie. puşi sub interdicţie.60 alin. la (art. în situaţia în care acesta prezintă handicapuri grave.2).Velemir Radovan. c-copilul abuzat sau neglijat.60 alin. Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsă sau substitutivă. Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidenţial centrele de plasament şi centrele de primire a copilului în regim de urgenţă (art.c-supravegherea specializată. plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidenţial fiind interzis (art. după caz. creându-se premize reale în planul socializării acestora. – Revista de asistenţă socială. care poate fi dispusă. O serie de statistici şi studii de teren avertizează asupra existenţei unui număr relativ ridicat de minori. necunoscuţi.110 alin.3).2). Sunt considerate servicii de tip rezidenţial şi centrele maternale (art. declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi. Prin excepţie. licenţiat în condiţiile legii. nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora.58 alin. aflaţi dincolo de spaţiul familial normal în care ei ar fi trebuit să fie crescuţi şi educaţi. în vederea protejării intereselor sale. 72 55 . Potrivit legii amintite. c-un serviciu de tip rezidenţial. De măsurile de protecţie prevăzute mai sus beneficiază conform art 56: a-copilul ai cărui părinţi sunt decedaţi.2). b-copilul care.

1 şi 2). şi cuantumul contribuţiei lunare a 56 . declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi.menţinerea fraţilor împreună. instanţa care a dispus plasamentul copilului va stabili.61 alin.1) pentru următoarele situaţii: -copilul care. care.62 alin. în condiţiile legii. iar în situaţia copilului pentru care nu a putut fi instituită tutela şi pentru care instanţa a dispus măsura plasamentului sunt exercitate şi.2) în situaţiile: -în situaţia copilului ai cărui părinţi sunt decedaţi. nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora sau în cazul copilului care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal atunci când nu există acordul părinţilor sau. al unuia dintre părinţi. în vederea protejării intereselor sale. puşi sub interdicţie. Drepturile şi obligaţiile părinteşti faţă de copil se menţin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către comisia pentru protecţia copilului. nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora. Comisia pentru protecţia copilului sau. b. respectiv de către primarul sectorului municipiului Bucureşti (art. Măsura plasamentului se stabileşte de către comisia pentru protecţia copilului. când nu a putut fi instituită tutela. pentru instituirea acestei măsuri.La stabilirea măsurii de plasament se va urmări (art.61 alin. -în situaţia copilului care. după caz. la cererea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului(art. cu prioritate. îndeplinite de către preşedintele consiliului judeţean. a copilului abuzat sau neglijat şi în cazul copilului găsit sau copilul abandonat de către mamă în unităţi sanitare dacă se impune înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă dispus de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului. în vederea protejării intereselor sale. după caz. c-facilitarea exercitării de către părinţi a dreptului de a vizita copilul şi de a menţine legătura cu acesta. în situaţia în care există acordul părinţilor (art.60 alin. -copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal. Măsura plasamentului se stabileşte de către instanţa judecătorească.3): a-plasarea copilului. dacă este cazul. altele decât cele care aparţin familiei extinse. necunoscuţi. respectiv. decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti. la familia extinsă sau la familia substitutivă (persoanele. asigură creşterea şi îngrijirea copilului).

instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa.3). după caz. Instanţa este obligată să se pronunţe şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti (art.părinţilor la întreţinerea acestuia.64 alin. în condiţiile stabilite de Codul familiei. iar aceştia 57 . Măsura plasamentului în regim de urgenţă se stabileşte de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativteritorială în care se găseşte copilul găsit sau cel abandonat de către mamă în unităţi sanitare ori copilul abuzat sau neglijat.66 alin.64 alin. până când instanţa judecătorească va decide cu privire la menţinerea sau la înlocuirea acestei măsuri şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. respectiv de către primarul sectorului municipiului Bucureşti (art. drepturile şi obligaţiile părinteşti privitoare la persoana copilului sunt exercitate şi. iar cele privitoare la bunurile copilului de către preşedintele consiliului judeţean. în situaţia în care nu se întâmpină opoziţie din partea reprezentanţilor persoanelor juridice. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul judeţului.2). În situaţia plasamentului în regim de urgenţă dispus de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. Plasamentul copilului în regim de urgenţă este o măsură de protecţie specială.66 alin. Pe toată durata plasamentului în regim de urgenţă se suspendă de drept exerciţiul drepturilor părinteşti. precum şi în situaţia copilului găsit sau a celui abandonat în unităţi sanitare (art. În situaţia în care persoanele juridice sau persoanele fizice care au în îngrijire sau asigură protecţia unui copil. cu privire la menţinerea plasamentului în regim de urgenţă sau la înlocuirea acestuia cu măsura plasamentului.1). sunt îndeplinite de către persoana.65 alin. respectiv. respectiv la cel al sectorului municipiului Bucureşti de unde provine copilul (art.63). Instanţa judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi se va pronunţa. care se stabileşte în situaţia copilului abuzat sau neglijat. familia. refuză sau împiedică în orice mod efectuarea verificărilor de către reprezentanţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.1). cu caracter temporar. aceasta este obligată să sesizeze instanţa judecătorească în termen de 48 de ore de la data la care a dispus această măsură (art. precum şi a persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigură protecţia copilului respectiv (art. Pe perioada suspendării.1). asistentul maternal sau de către şeful serviciului de tip rezidenţial care a primit copilul în plasament în regim de urgenţă.

3).95 alin. decăderea totală sau parţială din exerciţiul drepturilor părinteşti.1). în baza unui raport juridic de muncă sau de altă natură. creşterea. ca probă. asigurau protecţia. Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea înregistrării declaraţiei sale (art. care asigură protecţia.67 alin. este interzisă angajarea persoanei împotriva căreia a fost pronunţată o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pentru săvârşirea. cu intenţie. licenţiat în condiţiile legii (art. îngrijirea sau educaţia copilului. direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sesizează instanţa judecătorească pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului.3). În cadrul fenomenului criminalităţii din România. în 73 58 .95 alin. direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sesizează instanţa judecătorească. declaraţia scrisă a copilului referitoare la abuzul sau neglijarea la care a fost supus. În cadrul procesului. Declaraţia copilului poate fi înregistrată. Supravegherea specializată. În cazul în care abuzul sau neglijarea a fost săvârşită de către persoane care. din oficiu. prin mijloace tehnice audio-video.95 alin. precum şi în serviciile de tip rezidenţial. la o familie. creşterea. solicitând emiterea unei ordonanţe preşedenţiale de plasare a copilului în regim de urgenţă la o persoană. în prezenţa unui psiholog şi numai după o prealabilă pregătire a copilului în acest sens (art.1).94 alin. Audierea are loc numai în camera de consiliu. denumită şi delicvenţă juvenilă. aceasta îl poate chema pe copil în faţa ei. se pot administra.2). la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidenţial. Dacă instanţa apreciază necesar. angajatorii au obligaţia să sesizeze de îndată organele de urmărire penală şi să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflaţi în grija sa (art. Mǎsura de supraveghere specializatǎ se dispune faţǎ de copilul care a sǎvârşit o faptǎ penalǎ73 şi care nu rǎspunde penal (art. datorată abuzului sau neglijării. un loc aparte îl ocupă criminalitatea minorilor şi tinerilor. În instituţiile publice sau private. totodată. îngrijirea sau educarea copiilor. potrivit legii. pentru a-l audia. Modelul de sanţionare a faptelor prevăzute de legea penală săvârşite de către minori este destinat să protejeze persoana umană în individualitatea sa şi. Înregistrările se realizează în mod obligatoriu cu asistenţa unui psiholog (art.97). publice sau private. În termen de 48 de ore de la data executării ordonanţei preşedenţiale prin care s-a dispus plasamentul în regim de urgenţ.stabilesc ca există motive temeinice care să susţină existenţa unei situaţii de pericol iminent pentru copil. precum şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti (art.94 alin.96). a unei infracţiuni (art.4).

mentale. Prof. 59 . în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti. Împrejurǎrile care au stat la baza stabilirii mǎsurilor de protecţie specialǎ.3). organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor. soluţii. tendinţe. Direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului sau. trebuie verificate trimestrial de cǎtre direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului (art. Revista de protecţie socială – Delicvenţa juvenilă în România: starea de fapt. persoanele cu atribuţii de asistenţǎ socialǎ din aparatul propriu al consiliilor locale comunale.1).68 alin. direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului sau. Pavel Abraham. de la domiciliul sau. direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului este obligatǎ sǎ sesizeze de îndatǎ comisia pentru protecţia copilului sau. dispuse de comisia pentru protecţia copilului sau de instanţa judecǎtoreascǎ. rapoarte privitoare la evoluţia dezvoltǎrii fizice.69 alin.Conform art. instanţa judecǎtoreascǎ.69 alin. 2. precum şi direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului.68 alin. dupǎ caz. mǎsura de suppraveghere specializatǎ se dispune de cǎtre comisia pentru protecţia copilului atunci când existǎ acordul pǎrinţilor şi de cǎtre instanţa judecǎtoreascǎ în lipsa acestui acord. dupǎ caz. acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadǎ de minimum 3 luni.70). în vederea modificǎrii sau încetǎrii mǎsurii (art. Monitorizarea aplicǎrii mǎsurilor de protecţie specialǎ.67 alin. organismul privat autorizat întocmeşte trimestrial sau ori de câte ori apare o situaţie care impune acest lucru. de la reşedinţa pǎrinţilor au obligaţia de a urmǎri evoluţia dezvoltǎrii copilului. În cazul în care împrejurǎrile care au stat la baza stabilirii mǎsurii de protecţie specialǎ s-au modificat. dupǎ caz. spirituale. organismul privat autorizat are obligaţia de a urmǎri modul în care sunt puse în aplicare mǎsurile de protecţie specialǎ. În îndeplinirea acestei obligaţii. morale sau sociale a copilului şi a modului în care acesta este îngrijit (art.dr.68 alin.2). Dreptul de sesizare îl au . precum şi modul în care pǎrinţii îşi exercitǎ drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil (art. În acest scop. precum şi copilul (art. La încetarea mǎsurilor de protecţie specialǎ prin reintegrarea copilului în familia sa.1). dimensiunea sa colectivă. pǎrinţii sau alt reprezentant legal al copilului. dupǎ caz.univ.2). semnificând astfel trecerea de la individualizarea la personalizarea sancţiunilor. serviciul public de asistenţǎ socialǎ. de asemenea. dezvoltarea şi îngrijirea copilului pe perioada aplicǎrii mǎsurii (art.

1). dacă acestea nu au o influenţă negativă asupra dezvoltării sale fizice.73 alin. În situaţia în care copilul care solicitǎ statutul de refugiat este neânsoţit de cǎtre pǎrinţi sau de un alt reprezentant legal. morale sau sociale (art. Numai în anul 2003. alǎturi de acesta.Copilul faţă de care a fost luată o măsură de protecţie specială are dreptul de a menţine relaţii cu alte persoane. copiii refugiaţi sunt ajutaţi să se adapteze la realitatea. 22 de copii români şi 8 voluntari au participat la tabara „Multi-culturalitatea – viitorul copiilor” finanţată de Secretariatul General al Guvernului României. Camerun. care sǎ susţinǎ drepturile copilului şi sǎ participe. 60 de copii refugiaţi. direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului desemneazǎ o persoanǎ cu studii superioare juridice sau de asistenţǎ socialǎ din cadrul personalului propriu sau al unui organism privat autorizat. Irak.iatp. Gh. 4. în cadrul proiectului UNHCR – Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.72 alin.3).md/refugium/standardele. În scopul susţinerii adecvate a intereselor copilului. De asemenea. Iran. Prin acest proiect. a sprijinit 142 de copii refugiaţi pentru integrarea în sistemul românesc de învăţământ. Majoritatea copiilor separaţi care ajung în România au vârste între 15-18 ani şi sunt cazaţi în centrele de cazare administrate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi. Miron – din Raportul pe anul 2003 a Organizaţiei „Salvaţi Copiii” – www. Serbia şi Muntenegru.102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. Congo. Bangladesh şi India.2 PROTECŢIA SPECIALĂ A ALTOR CATEGORII DE COPII Protecţia copiilor refugiaţi74 şi protecţia copiilor în caz de conflict armat. Somalia. Organizaţia „Salvaţi Copiii” România a asistat 800 de copii refugiaţi şi 300 de părinţi. Copiii provin din Afganistan. Acestia beneficiazǎ de una dintre formele de protecţie prevǎzute de Ordonanţa Guvernului nr. aprobatǎ cu modificǎri prin Legea nr. Organizaţia „Salvaţi Copiii”. Copiii care solicitǎ obţinerea statutului de refugiat. precum şi cei care au obţinut beneficiazǎ de protecţie şi asistenţǎ umanitarǎ corespunzǎtoare pentru realizarea drepturilor lor (art. mentale.htm 74 60 . cultura şi societatea românească. Sudan. spirituale. Sierra Leone. În situaţia în care se constatǎ cǎ persoana desemnatǎ de cǎtre direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului nu îşi îndeplineşte corespunzǎtor obligaţia de apǎrare a intereselor copilului sau dovedeşte reaÎn perioada 1998-2003. Turcia.323/2001 cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare.71). susţinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat se asigurǎ de cǎtre direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului în a cǎrei razǎ administrativ-teritorialǎ se aflǎ organul terotorial al Ministerului Administraţiei şi Internelor unde urmeazǎ a fi depusǎ cererea (art. Sri Lanca.1). la întreaga procedurǎ de acordare a statutului de refugiat (art73 alin.

1).1 şi 2).73 alin. nu este un lucru iesit din comun. În situaţia existenţei unui conflict armat. direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului sesizeazǎ Autoritatea pentru Strǎini şi solicitǎ instanţei judecǎtoreşti stabilirea plasamentului copilului într-un serviciu de protecţie specialǎ. anumite minoritati. machetele sau grenadele anti-tanc pe linia frontului. temporar sau definitiv.md/mun/LinksRo/Ro Child Soldiers. de ocrotirea pǎrinţilor sǎi conform Legii nr. cazarea acestor copii se realizeazǎ într-un serviciu de tip rezidenţial aparţinând direcţiei generale de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului sau unui organism privat autorizat (art. instituţiile statului iau mǎsurile necesare pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite sǎ asigure monitorizarea mǎsurilor adoptate pentru protejarea drepturilor copilului (art. copii veniti din familii cu un singur parinte. · copiii din zonele de conflict. În caz de conflicte armate. În situaţia în care cererea copilului de acordare a statutului de refugiat este respinsǎ în mod definitiv şi irevocabil. · copii privati economic si social (copiii saraci din localitatile rurale si urbane. cǎlǎuzǎ sau curier în timpul conflictelor armate75 (art. sa participe la asasinare si violare. hamali si sclavi sexuali.77). mǎsurǎ care dureazǎ pânǎ la returnarea copilului în ţara de reşedinţǎ a pǎrinţilor ori în ţara în care au fost identificaţi alţi membri ai familiei dispuşi sǎ ia copilul (art. orfani. altii sunt folositi ca sprijin în lupta de combatere în calitate de mesageri. copiii strazii.g. Majoritatea copiilor soldati vin din urmatoarele grupuri: · copiii separati de familiile lor sau care au o biografie distrusa (e. bucatari. Nici un copil nu va putea fi folosit ca spion. curatarea minelor. sau familii conduse de copii). instruire profesionala sau un nivel rezonabil de trai). Autoritatea Naţionalǎ pentru Protecţia Drepturilor Copilului. care participa direct sau indirect în conflictul armat ca parte a unei forte armate sau grup. · alte grupuri marginalizate (e. Pânǎ la soluţionarea definitivǎ şi irevocabilǎ a cererii de acordare a statutului de refugiat.2). copiii în numar de aproape 300 000 sunt participanti activi la lupte.3).2).4). copii neînsotiti.htm 61 . Copiii cǎrora li s-a acordat statutul de refugiat. beneficiazǎ de protecţia specialǎ a copilului lipsit.272/2004 (art. .74 alin. Astazi în majoritatea conflictelor armate dezlantuite în lume.www. spioni.credinţǎ în îndeplinirea acesteia. precum şi cu alte 75 Copilul soldat a fost definit ca persoana sub 18 ani.76 alin.iatp.74 alin.75 alin. acei care nu au acces la studii.g.74 alin. Pentru ei. refugiati si persoane dislocate intern). În timp ce unii copii mânuiesc cu asalt carabinele. în colaborare cu Ministerul Apǎrǎrii Naţionale. Copiii care au împlinit 16 ani pot fi cazaţi şi în centrele de primire şi cazare aflate în subordinea Oficiului Naţional pentru Refigiaţi (art. Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate solicita direcţiei generale de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului înlocuirea acestei persoane (art.

instituţii cu atribuţii specifice, are obligaţia de a iniţia şi de a implementa strategii şi programe, inclusiv la nivel familial şi comunitar, pentru a asigura demobilizarea copiilor soldaţi şi, respectiv, pentru a remedia efectele fizice şi psihice ale conflictelor asupra copilului şi pentru a promova reintegrarea socialǎ a acestuia (art.78 alin.1). În cazul acţiunilor de evaluare desfăşurate în urma unor conflicte armate, copiilor li se va acorda prioritate. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, în colaborare cu protecţia civilă, va lua măsurile necesare pentru a se asigura supravegherea copiilor care sunt evacuaţi de către persoane care îşi pot asuma responsabilitatea ocrotirii şi siguranţei lor. Ori de câte ori este posibil, membrii aceleiaşi familii vor fi cazaţi împreună (art.79 alin.3). Protecţia copilului împotriva exploatării. Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricǎror forme de violenţǎ, abuz, rele tratamente sau neglijenţǎ (art.85 alin.1). Sesizarea autoritǎţilor abilitate sǎ ia mǎsurile corespunzǎtoare pentru a-l proteja pe copil împotriva oricǎror forme de violenţǎ, inclusiv violenţǎ sexualǎ, vǎtǎmare sau de exploatare, de abandon sau neglijenţǎ poate fi fǎcutǎ de orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ precum şi de copil (art.85 alin.2). Angajaţii instituţiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intrǎ în contact cu copilul şi au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente aplicate copilului, au obligaţia de a sesiza de urgenţǎ direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului (art.85 alin.3). Pǎrinţii copilului sau alt reprezentant legal al acestuia, autoritǎţile publice şi organismele private au obligaţia sǎ ia toate mǎsurile corespunzǎtoare pentru a facilita readaptarea fizicǎ şi psihologicǎ şi reintegrarea socialǎ a oricǎrui copil care a fost victima oricǎrei forme de neglijenţǎ, exploatare sau abuz, de torturǎ sau pedeapsǎ ori tratamente crude, inumane sau degradante (art.86 alin.1). Protecţia copilului împotriva exploatǎrii economice. Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatǎrii şi nu poate fi constrâns la o muncǎ ce comportǎ un risc potenţial sau care este susceptibilǎ sǎ îi compromitǎ educaţia ori sǎ îi dǎuneze sǎnǎtǎţii sau dezvoltǎrii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale (art.87 alin.1). Totodatǎ, este interzisǎ orice practicǎ prin intermediul cǎreia un copil este dat de unul sau ambii pǎrinţi ori de reprezentantul sǎu legal în schimbul unei recompense sau nu, în scopul exploatǎrii copilului sau a muncii acestuia (art.87 alin.2).

62

În situaţiile în care copiii de vârstǎ şcolarǎ se sustrag procesului de învǎţǎmânt, desfǎşurând munci cu nerespectarea legii, unitǎţile de învǎţǎmânt sunt obligate sǎ sesizeze de îndatǎ serviciul public de asistenţǎ socialǎ. În cazul unor asemenea constatǎri, serviciul public de asistenţǎ socialǎ împreunǎ cu inspectoratele şcolare judeţene şi cu celelalte instituţii publice competente sunt obligate sǎ ia mǎsuri în vederea reintegrǎrii şcolare a copilului (art.87 alin.3). Inspecţia Muncii, în colaborare cu Autoritatea Naţionalǎ pentru Protecţia Drepturilor Copilului, are obligaţia de a promova campanii de conştientizare şi informare astfel (art.87 alin.4): a-pentru copii – despre mǎsurile de protecţie de care pot beneficia şi despre riscurile pe care le implicǎ cazurile de exploatare economicǎ; b-pentru publicul larg – incluzând educaţie parentalǎ şi activitǎţi de pregǎtire pentru categoriile profesionale care lucreazǎ cu şi pentru copii, pentru a-i ajuta sǎ asigure copiilor o realǎ protecţie împotriva exploatǎrii economice; c-pentru angajatori sau potenţiali angajatori. Protecţia copilului împotriva consumului de droguri76. Agenţia Naţionalǎ Antidrog, în colaborare cu Autoritatea Naţionalǎ pentru Protecţia Drepturilor Copiilor, şi dupǎ caz, cu alte autoritǎţi sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, are obligaţia de a lua mǎsurile corespunzǎtoare pentru (art.88 alin.3): a-prevenirea folosirii copiilor la producţia şi traficul ilicit al stupefiantelor şi substanţelor psihotrope; b-conştientizarea publicului larg şi în mod particular, a copiilor cu privire la aceastǎ problematicǎ, inclusiv prin intermediul sistemului de învǎţǎmânt şi, dupǎ caz, prin introducerea acestui subiect în programa şcolarǎ; c-sprijinirea copiilor şi familiilor acestora, prin consiliere şi îndrumare – dacǎ este necesar, de naturǎ confidenţialǎ, dar şi prin elaborarea de politici şi strategii care sǎ garanteze recuperarea fizicǎ si psihicǎ şi reintegrarea socialǎ a copiilor dependenţi de droguri, inclusiv prin dezvoltarea în acest scop de metode de intervenţie alternativǎ la instituţiile psihiatrice tradiţionale;
Consumul de droguri a devenit o problemă de sănătate publică după anul 1997, când numărul persoanelor dependente a crescut semnificativ şi a necesitat luarea unor măsuri adecvate. România, care era o ţară de tranzit, devine încet, dar sigur, şi o ţară consumatoare de droguri. Fenomenul începe să câştige tot mai mult teren, iar punctul cheie îl reprezintă capitala ţării, unde a experimenta aceste noi substanţe. Lect.univ.dr. Sandală Luminiţa Mihai, Centru de zi pentru tratamentul sdolescenţilor consumatori de droguri, Revista de protecţie sociaă, 2/2003
76

63

d-dezvoltarea suplimentarǎ a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra apariţiei consumului de droguri la copii, ca şi asupra implicǎrii acestora în producţia şi traficul ilicit de droguri; evaluarea permanentǎ a acestor situaţii, a progreselor realizate, a dificultǎţilor întâmpinate şi respectiv a obiectivelor propuse pentru viitor; e-dezvoltarea unui sistem de informare publicǎ care sǎ reducǎ toleranţa în ceea ce priveşte consumul de droguri şi sǎ ajute la recunoaşterea primelor simptome de consum de droguri, mai ales în rândul copiilor. Protecţia copilului împotriva abuzului sau neglijenţei77. Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntarǎ a unei persoane care se aflǎ într-o relaţie de rǎspundere, încredere sau de autoritate faţǎ de acesta, prin care este periclitatǎ viaţa, dezvoltarea fizicǎ, mentalǎ, spiritualǎ, moralǎ sau socialǎ, integritatea corporalǎ, sǎnǎtatea fizicǎ sau psihicǎ a copilului (art.89 alin.1). Prin neglijarea copilului se înţelege omisiunea, voluntarǎ sau involuntarǎ, a unei persoane care are responsabilitatea creşterii, îngrijirii sau educǎrii copilului de a lua orice mǎsurǎ subordonatǎ acestei responsabilitǎţi, fapt care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizicǎ, mentalǎ, spiritualǎ, moralǎ sau socialǎ, integritatea corporalǎ, sǎnǎtatea fizicǎ sau psihicǎ a copilului (art.89 alin.2). Conform Legii nr.272/2004 este interzis aplicarea pedepselor fizice78 sub orice formǎ, precum şi privarea copilului de drepturile sale de naturǎ sǎ punǎ în pericol viaţa,
Una dintre priorităţile Administraţiei publice locale a municipiului Medgidia este reprezentată de protecţia socială a copiilor. Pentru soluţionarea problemelor legate de acest aspect, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului local din luna ianuarie 2004, a fost aprobat un proiect de hotărâre privind luarea unor măsuri de protejare împotriva abuzului şi neglijenţei copiilor. În acest sens administraţia locală va susţine implementarea unui astfel de program prin înfiinţarea unui centru de zi pentru copiii supuşi abuzurilor şi a celor neglijaţi. Grupurile ţintă vor fi copiii proveniţi din familiile sărace, cei care au abandonat cursurile şcolare, copiii care prezintă riscuri asociate sarăciei, cei care sunt abuzaţi fizic, emoţional şi sexual, cei care cerşesc şi adoleşcenţii aflaţi în perioada de criză. În cadrul centrului de zi pentru copiii abuzaţi şi neglijaţi se vor organiza activităţi care vor urmări reducerea numărului acestor copii, creşterea numărului celor care se vor integra social şi vor reveni în şcoli, reducerea delicvenţei juvenile şi a riscurilor îmbolnăvirilor. De asemenea, se vor organiza activităţi pentru părinţii acestor copii, activităţi care vor urmări creşterea gradului de responsabilitate faţă de creşterea şi educarea copiilor, dar şi cursuri de planificare familială, astfel încât numărul copiilor nedoriţi să se micşoreze. Centru de zi pentru copiii supuşi abuzurilor şi neglijaţi va atrage indirect şi reprezentanţii instituţiilor sanitare, poliţiei, jandarmeriei, cultelor religioase, precum şi a unităţilor de învăţământ care se vor implica în acest proiect (Ziarul local de informaţie şi opinie – Graiul Dobrogei) 78 În urma consultărilor şi dezbaterilor pe care reprezentanţii Organizaţiei „Salvaţi Copiii” le-au avut cu 300 de specialişti în protecţia copilului în Legea nr.272/2004 au incluse reglementări esenţiale pentru respectarea drepturilor copilului, în conformitate cu Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile copilului. Astfel, au fost introduse capitole prin care se interzice adulţilor de a folosi pedeapsa fizică asupra copilului, a fost recunoscută importanţa înfiinţării instituţiei Avocatul Copilului şi a fost introdus un capitol referitor la protecţia specială a copilului abuzat sau neglijat. Gh. Miron – din Raportul pe anul 2003 a Organizaţiei „Salvaţi Copiii” – www.iatp.md/refugium/standardele.htm
77

64

93). atât în familie cât şi în orice instituţie care asigurǎ protecţia. în condiţiile legii. În vederea asigurǎrii protecţiei speciale a copilului abuzat sau neglijat. inclusiv de cǎtre proprii pǎrinţi (art. creşterea. reprezentanţii direcţiei generale de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului au drept de acces. în baza unui raport juridic de muncǎ sau de altǎ naturǎ. Orice persoană care. moralǎ sau socialǎ. spiritualǎ.91 alin. au responsabilitatea elaborǎrii unei strategii la nivel naţional pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen. organele de poliţie au obligaţia sǎ sprijine reprezentanţii direcţiei generale de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului. Totodatǎ. lucrează direct cu un copil şi are suspiciuni în legătură cu existenţa unei situaţii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistenţă soacială sau direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv (art. În acest sens Ministerul Administraţiei şi Internelor împreunǎ cu Autoritatea Naţionalǎ pentru Protecţia Drepturilor Copiilor. inclusiv cele venite din partea asistenţilor familiali. în sediile persoanelor juridice.1).92): a-sǎ verifice şi sǎ soluţioneze toate sesizǎrile privind cazurile de abuz şi neglijare. administrative şi educative destinate asigurǎrii protecţiei efective împotriva oricǎror forme de trafic intern sau internaţional al copiilor. în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetǎrii. vor efectua demersurile necesare pentru adoptarea tuturor mǎsurilor legislative. angajatorii au obligaţia sa sesizeze de îndatǎ organele de urmǎrire penalǎ şi sǎ dispunǎ îndepǎrtarea persoanei respective de copiii aflaţi în grija sa (art. Protecţia copilului împotriva rǎpirii sau oricǎror forme de traficare. precum şi la domiciliul persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigurǎ protecţia unui copil (art. prin natura profesiei sau ocupaţiei sale. Pentru efectuarea acestor verificǎri. sǎnǎtatea fizicǎ sau psihicǎ a copilului. În cazul în care abuzul sau neglijarea a fost sǎvârşitǎ de cǎtre persoane care. inclusiv a 65 . b-sǎ asigure prestarea serviciilor specializate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijǎrii şi ale familiilor acestora. Pentru verificarea sisizǎrilor privind cazurile de abuz şi neglijare a copilului.98 alin. asigurau protecţia. în orice scop sau sub orice formǎ.96). integritatea corporalǎ.1). îngrijirea şi educarea copiilor (art.dezvoltarea fizicǎ. mentalǎ. direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului este obligatǎ (art. îngrijirea sau educaţia copilului.90). autoritǎţile publice menţionate mai sus.

66 . adoptǎ reglementǎri specifice şi aplicǎ mǎsuri corespunzǎtoare pentru prevenirea.98 alin. -exploatǎrii copilului în cadrul unor cercetǎri ori experimente ştiinţifice.unui mecanism intern de coordonare şi monitorizare a activitǎţilor întreprinse (art. Copilul are dreptul la protecţie împotriva oricǎrei forme de exploatare (art.2). instituţiile şi autoritǎţile publice. -dezvoltǎrii forţate a talentelor copiilor în dauna dezvoltǎrii lor armonioase fizice şi mentale. -exploatarii sexuale şi a violenţei sexuale. -împlicǎrii copiilor în conflicte armate. -încheierii adopţiilor naţionale ori internaţionale. potrivit art.2 din lege.1). între altele: -transferului ilicit şi a nereturnǎrii copilului. în alte scopuri decât interesul superior al copilului. în conformitate cu atribuţiile lor. Drept urmare. Protecţia copilului împotriva altor forme de exploatare. -rǎpirii şi traficǎrii de copii în orice scop şi sub orice formǎ. -exploatǎrii copilului de cǎtre mass-media.99 alin.99 alin.

nr. având ca beneficiu obţinerea din partea acestora a unui comportament socialmente dezirabil şi desfăşurarea de către aceştia a unei activităţi utile pentru societatea care îi ocroteşte. Revista de asistenţă socială. devenind astfel cetăţeni responsabili. Este deci o reacţie de autoreglare a societăţii ca răspuns la unele disfuncţii apărute la nivelul sistemului familial şi are conotaţii de protecţie adresată unei categorii defavorizate. Conform art. lipsită de mijloace de subzistenţă. Într-adevăr. Instituţii pentru ocrotirea şi educarea copiilor fără părinţi se întâlnesc şi în lumea musulmană. Ocrotirea instituţională a minorilor este o activitate conştientă şi responsabilă realizată de către autorităţile legale pentru buna funcţionare a sistemului de protecţie socială a copilului. Partea I. degradarea imaginii pe plan extern a respectivei ţări etc.09. Teodor Mircea Alexiu. Plasarea minorilor în instituţiile de ocrotire – posibilităţi şi limite. Autoritatea îndeplineşte următoarele funcţii: a) funcţia de strategie. mişcări sociale. dar şi în Asia. c) funcţia de administrare. odată cu adoptarea creştinismului ca religie oficială şi în strânsă legătură cu instituţiile religioase. încă din evul mediu. Ocrotirea instituţională a minorilor nu este o invenţie recentă şi nu aparţine doar unui anumit spaţiu socio-cultural sau geografic. în toate zonele unde a pătruns biserica creştină.2004.1 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU PROTECŢIA COPILULUI Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.80 nr. în subordinea Ministerului Muncii.2004 79 67 .1432/02.CAPITOLUL 5 INSTITUŢII79 ŞI SERVICII CU ATRIBUŢII ÎN PROTECŢIA COPILULUI 5. 80 Publicat în Monitorul Oficial. 869 din 23. Atribuţiile. d) funcţia de reprezentare. organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului este reglementată prin H.dr.09.).G. societatea oferă sprijin instituţional în socializarea copiilor orfani sau abandonaţi.2 alin. cu personalitate juridică. Ea a apărut. dar acest sprijin nu este dezinteresat. după unele opinii. 2/2003. pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Conf. este organizată şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale.1 din această hotărâre. b) funcţia de reglementare. care ar putea ieşi altfel din sistem sau care ar putea cauza disfuncţii şi mai grave la nivelul acestuia (delicvenţă. Solidarităţii Sociale şi Familiei.

7. a drepturilor copilului prin intervenţia. elaborează metodologia de autorizare şi criteriile de evaluare a organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul său de activitate. În exercitarea funcţiilor sale Autoritatea îndeplineşte următoarele atribuţii principale (art. 3. după caz. identifică nevoile de formare a personalului implicat în protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi colaborează cu instituţiile abilitate de lege la fundamentarea şi elaborarea de programe care să răspundă acestor nevoi. după caz. Solidarităţii Sociale şi Familiei. în condiţiile legii. strategia naţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului.2 alin. în vederea armonizării legislaţiei interne cu principiile şi normele tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor copilului.e) funcţia de autoritate de stat. coordonează activităţile şi măsurile de implementare a obiectivelor strategiei naţionale din domeniu. la care România este parte. în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului: 1. 2. 5.2). 8. cu aprobarea Ministerului Muncii. cu aprobarea Ministerului Muncii. Solidarităţii Sociale şi Familiei. elaborează şi fundamentează programe în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. autorizează organismele private de naţionalitate străină să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. 68 . evaluează impactul aplicării obiectivelor strategice şi ia măsurile necesare sau. în procedurile administrative şi juridice privind respectarea şi promovarea drepturilor copilului (art. propune Guvernului recunoaşterea acestora ca fiind de utilitate publică.3): A. elaborează şi supune spre aprobare Guvernului. organizează evidenţa la nivel naţional a tuturor asociaţiilor. în condiţiile legii. precum şi în vederea aplicării efective a acestora. Autoritatea asigură respectarea. 4. propune Guvernului. fundaţiilor şi federaţiilor care activează în domeniul său de activitate. pe teritoriul României. precum şi a serviciilor prestate de acestea. 9. elaborează proiecte de acte normative. 6. a activităţilor de implementare a acestora. luarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea obiectivelor sau.

1 din această convenţie. centralizează şi sintetizează informaţiile referitoare la respectarea principiilor şi normelor stabilite de Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului şi elaborează rapoartele prevăzute la art. precum şi protecţiei speciale a copilului. prin împuternicirea Guvernului. precum şi protecţiei speciale a copilului. 4. standarde şi metodologii pentru funcţionarea serviciilor care asigură prevenirea separării copilului de părinţii săi. elaborează norme. organizate. propune autorităţilor ori instituţiilor competente luarea măsurilor necesare pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor oricăror acte ori fapte care încalcă principiile şi normele tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor copilului. asigură controlul în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei din domeniul propriu şi modul în care sunt respectate drepturile copilului de către instituţiile publice. negociază şi încheie. celelalte persoane juridice şi de persoanele fizice. elaborează metodologia de licenţiere şi criteriile de evaluare a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi. ia măsurile necesare sau. după caz. B. după caz. precum şi protecţia specială a copilului.10. propune autorităţilor competente suspendarea sau încetarea activităţilor care pun în pericol grav şi iminent sănătatea sau dezvoltarea fizică ori psihică a copilului. 12. 3. 11. la care România este parte.44 pct. a persoanelor vinovate. în condiţiile legii. precum şi protecţiei speciale a copilului. asigură la nivel naţional evidenţa acestor servicii. propune instituţiilor competente stabilirea răspunderii disciplinare. contravenţionale sau penale. 13. 14. documente de cooperare internaţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. 69 . de către autorităţile publice sau organismele private autorizate. licenţiază serviciile destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi. în conformitate cu legislaţia în vigoare. iniţiază. în domeniul prevenirii separării copilului de părinţi şi al protecţiei speciale a copilului separat temporar sau definitiv de părinţi: 1. 2. realizează inspecţii cu privire la modul în care sunt respectate standardele minime obligatorii pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor destinate prevenirii copilului de părinţii săi. materiale.

5. numit pe bază de concurs sau examen. Subsecretarul de stat îndeplineşte atribuţiile prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii. cu ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Secretarul de stat conduce întreaga activitate a Autorităţii şi o reprezintă în raporturile cu Guvernul. gestionează bunurile proprietate publică şi privată a statului pe care le are în administrare sau în folosinţă.3). 3.1). Autoritatea este condusă de un secretar de stat.1). solidarităţii sociale şi familiei (art. precum şi cu orice persoane juridice şi fizice.5 alin. propune şi fundamentează adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea finanţării adecvate a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi. Numărul maxim de porturi al Autorităţii este de 86. precum şi a activităţii desfăşurate de comisiile pentru protecţia copilului.6 alin. Autoritatea îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative în domeniul său de activitate. În cazul în care secretarul de stat nu îsi poate exercita atribuţiile ce îi revin. precum şi orice alte atribuţii stabilite prin ordin al secretarului de stat (art. române sau străine (art. după caz. 2.5 alin.3). exclusiv demnitarii. C. finanţează sau. monitorizează gestionarea fondurilor alocate pentru finanţarea programelor din domeniul său de activitate. Autoritatea are un secretar general care face parte din categoria înalţilor funcţionari publici. cofinanţează proiecte în cadrul programelor de interes naţional. numiţi prin decizie a primului-ministru.2). după caz. sau după caz.6 alin. cu Ministerul Muncii. solidarităţii sociale şi familiei. 70 . solidarităţii sociale şi familiei (art. cu alte instituţii publice. asigură controlul şi îndrumarea metodologică a activităţilor serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi şi a celor de protecţie specială a copilului. la propunerea ministrului muncii. 4. în condiţiile legii (art. cu autorităţile administraţiei publice locale. ajutat de un subsecretar de stat. Ştatul de funcţii se aprobă prin ordin al ministrului muncii. Solidarităţii Sociale şi Familiei. precum şi protecţiei speciale a copilului. în domeniul economico-financiar: 1.6 alin. subsecretarul de stat exercită aceste atribuţii cu înştiinţarea ministrului muncii. gestionează.

precum şi a programelor de acţiune antisărăcie. c) de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie. Partea I. a atribuţiilor şi funcţiilor acestora.7 alin. persoanelor cu handicap.81 nr. prin comasarea serviciului public de asistenţă socială şi a serviciului public specializat pentru protecţia copilului de la nivelul judeţului. infiinţată în subordinea consiliului judeţean. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. respectiv al sectorului municipiului Bucureşti. 869 din 23. în mod corespunzător. nr. familiei. Conform art.G. precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie (art. prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială.09.1 din Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului).1 alin.2004 71 . 81 Publicat în Monitorul Oficial. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti.Regulamentul de organizare şi funcţionare cuprinzând atribuţiile şi sarcinile personalului din aparatul propriu al Autorităţii şi circuitul documentelor se aprobă prin ordin al secretarului de stat (art. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este instituţia publică cu personalitate juridică. are rolul de a asigura la nivel judeţean. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului îndeplineşte. persoanelor vârstnice. 5.2 din actul normativ menţionat. respectiv al sectorului municipiului Bucureşti. următoarele funcţii (art.1434/2004. pe care le supune spre aprobare consiliului judeţean. persoanelor singure. respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. în principal.2): a) de strategie.2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA DIRECŢIEI GENERALE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI Organizarea şi funcţionarea Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului este reglementată de H.4). prin preluarea. a planului de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. b) de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţia copilului la nivelul judeţului. aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului. În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de lege.

e) de execuţie. menţinerea.identifică. prin asigurarea mijloacelor umane. 3. evaluează şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenţi maternali profesionişti. respectiv al sectoarelor minicipiului Bucureşti.reevaluează.b): 1. 5. materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisarăcie.îndeplineşte demersurile vizând deschiderea procedurii adopţiei interne pentru copiii aflaţi în evidenţa sa.monotorizează trimestrial activităţile de aplicare a hotărârilor de instituire a masurilor de protecţie specială a copilului. 6. cu serviciile publice locale de asistenţă socială. după caz. în condiţiile legii. f) de reprezentare a consiliului judeţean.monitorizează familiile şi persoanele care au primit în plasament copii. îndeplineşte în principal următoarele atribuţii principale (art. 72 .identifică şi evaluează familiile sau persoanele care pot lua în plasament copilul. În ceea ce priveşte protecţia drepturilor copilului. cel puţin o dată la 3 luni şi ori de câte ori este cazul. modificarea sau încetarea acestora. prevenirea şi combaterea marginalizarii sociale. precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul judeţului. împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială şi propune. încheie contracte individuale de muncă şi asigură formarea continuă de asistenţi maternali profesionişti atestaţi. pe plan intern şi extern. respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. pe toată durata acestei măsuri. precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu.întocmeşte raportul de evaluare iniţială a copilului şi familiei acestuia şi propune stabilirea unei măsuri de protecţie socială. evaluează şi monitorizează activitatea acestora. 8.acordă asistenţă şi sprijin părinţilor copilului separat de familie. 4. în domeniul asistenţei sociale şi protecţia copilului. 2. în vederea reintegrării în mediul său familial.2 lit. 7.d) de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale.

compartimentul de intervenţie în situaţii de abuz. proiecte în domeniul asistenţei sociale şi protecţia copilului. neglijare. evaluează condiţiile materiale şi garanţiile morale pe care acestea le prezintă şi eliberează atestatul de familie sau de persoană aptă să adopte copii. precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi părinţii lor adoptivi. în cadrul acestuia se organizează şi funcţionează telefonul pentru semnalarea cazurilor de urgenţă ale persoanelor adulte. compartimentul pentru îngrijire de tip rezidenţial în domeniul asistenţei sociale a persoanelor adulte.compartimentul antisărăcie şi prevenire a marginalizării sociale. 5.monitorizează evoluţia copiilor adoptaţi.compartimentul de evaluare a copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal. 11. compartimentul de intervenţie în regim de urgenţă în domeniul protecţiei copilului. 13. compartimentul de evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi.îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.compartimentul pentru îngrijire de tip familial în domeniul asistenţei sociale a persoanelor adulte.3 alin. 4. 7. 3. în cadrul acesteia se organizează şi funcţionează „telefonul copilului”.compartimentul de strategii. 12. compartimentul de evaluare şi monitorizare în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului. 8.identifică familiile sau persoanele cu domiciliul în România care doresc să adopte copii. 2.secretariatul comisiei pentru protecţia copilului. de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate ale copilului o permit.compartimentul de intervenţie în regim de urgenţă în domeniul asistenţei sociale a persoanelor adulte. Structura organizatorică orientativă necesară pentru asigurarea funcţionării Direcţiei generale este următoarea (art. 14.9. sprijină părinţii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligaţiei de a-l informa pe acesta că este adoptat.secretariatul comisiei de expertiză medicală a persoanelor adulte cu handicap. 10. 10. compartimentul pentru îngrijire de tip rezidenţial în domeniul protecţiei copilului. programe.compartimentul pentru îngrijire de tip familial în domeniul protecţiei copilului. 6. 73 . trafic şi migraţie. 9.1): 1. 11.

În situaţia în care preşedintele colegiului director nu îşi poate exercita atribuţiile. 16. 74 . respectiv secretarul sectorului municipiului Bucureşti. personalul de conducere din cadrul Direcţiei generale. directorul executiv al Direcţiei generale este ajutat de cel puţin 2 directori adjuncţi. achiziţii publice şi administrativ. c) avizează proiectul strategiei şi rapoartelor elaborate de directorul general sau. după caz. Conducerea Direcţiei generale se asigură de directorul general. compartimentul economic şi financiar-contabil.7 alin. Directorul general sau. membrii comisiei pentru protecţia copilului şi alţi consilieri judeţeni. iar unul coordonează activitatea de protecţie a drepturilor copilului (art. precum şi 3 consilieri judeţeni ori. precum şi alte persoane invitate de membrii colegiului director (art.7 alin. Colegiul director al Direcţiei generale este compus din directorul general sau. 17. Organizarea. după caz.4). La şedinţele colegiului director pot participa. Colegiul director îndeplineşte următoarele atribuţii principale (art.2). Preşedintele colegiului director este secretarul general al judeţului. sau. directorului executiv măsurile necesare pentru îmbunătăţirea activităţii Direcţiei generale. propuşi de preşedintele consiliului judeţean sau. 20.1). după caz. după caz. 19. b) avizează proiectul bugetului propriu al Direcţiei generale. de directorul executiv şi colegiul director. după caz. funcţionarea şi atribuţiile colegiului director se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale (art. preşedintele consiliului judeţean. compartimentul juridic şi contencios. după caz. de primarul sectorului municipiului Bucureşti. directorii adjuncţi. dintre care unul coordonează activitatea din domeniul protecţiei persoanelor adulte.compartimentul resurse umane. acestea sunt exercitate de către directorul general sau directorul executiv al direcţiei generale (art. propune directorului general sau. în cazul în care acesta este funcţionar public.7 alin. compartimentul tehnic.15.6). locali. compartimentul de relaţii cu publicul. de directorul executiv al Direcţiei generale iar avizul este consultativ. respectiv primarul sectorului municipiului Bucureşti şi alţi consilieri locali. fără drept de vot. după caz. 18.4): a) analizează şi controlează activitatea Direcţiei generale. având cu precădere studii socioumane. compartimentul audit. directorul executiv.

potrivit legii. înstrăinarea mijloacelor fixe din patrimoniul Direcţiei generale. pe termen mediu şi lung. d) elaborează şi supune aprobării consiliului judeţean. g) întocmeşte şi propune spre avizare. numeşte şi eliberează din funcţie personalul din cadrul Direcţiei generale. pe care le prezintă spre avizare colegiului director şi apoi comisiei pentru protecţia copilului. respectiv aprobare. f) aprobă ştatul de personal al Direcţiei generale. pe care îl supune avizării colegiului director şi aprobării consiliului judeţean. stadiul implementării strategiilor şi propunerilor de măsuri pentru îmbunătăţirea acestei activităţi. având avizul colegiului director. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. în condiţiile legii. organizare şi dezvoltare a sistemului de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului. c) întocmeşte proiectul bugetului propriu al Direcţiei generale şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. b) exercită funcţia de ordonator secundar de credite. precum şi rectificarea bugetului. potrivit legii. e) propune consiliului judeţean. elaborează şi propune spre aprobare consiliului judeţean. respectiv de consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. 75 . următoarele atribuţii principale (art. având avizul colegiului director şi al comisiei. prin licitaţie publică organizată în condiţiile legii. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.8 alin. modificarea structurii organizatorice şi a regulamentului de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale. cu încadrarea în resursele financiare alocate de consiliul judeţean. respectiv consiliului local al sectorulului municipiului Bucureşti. de restructurare. f) propune consiliului judeţean. după caz. statul de funcţii al Direcţiei generale. prin licitaţie publică organizată în condiţiile legii. precum şi premierea şi sporurile care se acordă la salariul personalului Direcţiei generale. altele decât bunurile imobile. în condiţiile legii.d) propune consiliului judeţean. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.3): a) exercită atribuţiile ce revin Direcţiei generale în calitate de persoană juridică. concesionarea sau închirierea de bunuri ori servicii de către Direcţia generală. e) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului. directorul executiv îndeplineşte. în vederea îmbunătăţirii activităţii acesteia. ştatul de funcţii. Directorul general sau. proiectul strategiei anuale. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.

5).1): a) stabileşte încadrarea copiilor cu dizabilităţi într-un grad de handicap şi. al consiliului judeţean. după caz. 5. orientarea şcolară a acestora. 82 Publicată în Monitorul Oficial. este organul de specialitate.2004. i) este vicepreşedintele comisiei pentru protecţia copilului şi reprezintă Direcţia generală în relaţiile cu aceasta. Organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului este reglementată de H. după caz. b) stabileşte măsurile de protecţie specială a copiilor. c) reevaluează periodic hotărârile privind măsurile de protecţie.8 alin.82 nr. 272 / 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat.09.G. în condiţiile legii. d) revocă sau înlocuieşte masura stabilită. fără personalitate juridică.3 ORGANIZAREA ŞI METODOLOGIA DE FUNCŢIONARE A COMISIEI PENTRU PROTECŢIA COPILULUI Comisia pentru protecţia copilului. în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale (art. respectiv al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. atribuţiile acestuia se exercită de unul dintre directorii adjuncţi. pe baza sesizării direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. nr. Partea I. cu activitate decizională în materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului. precum şi încadrarea în grad de handicap şi orientarea şcolară a copiilor. Comisia pentru protecţia copilului are următoarele atribuţii principale (art.2 alin. 872 din 24. în condiţiile legii. În absenţa directorului general sau.09. desemnat prin dispoziţie a directorului general sau directorului executiv.2004 76 . h) constată contravenţiile şi propune aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea nr. a directorului executiv. 1437 / 02.g) controlează activitatea personalului din cadrul Direcţiei generale şi aplică sancţiuni disciplinare acestui personal. j) asigură executarea hotărârilor comisiei pentru protecţia copilului.

respectiv a secretarului municipiului Bucureşti.1). în condiţiile legii. . la propunerea secretarului general al judeţului.vicepreşedinte – directorul general al Direcţiei generale.e) soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist. inclusiv drepturile şi obligaţiile pe care le au faţă de copil pe durata măsurii plasamentului. Membrii comisiei sunt (art.4 alin. f) soluţionează plângerile adresate de copii. familie şi solidaritate socială judeţene.1): . respectiv a municipiului Bucureşti. în masura în care soluţionarea acestora nu este stabilită de lege în competenţa altor instituţii. respectiv al sectorului municipiului Bucureşti.2): a) un medic specialist pediatru. b) un psihopedagog cu experienţă în educaţia specială. e) un reprezentant al organismelor private acreditate. c) un reprezentant al inspectoratului teritorial de poliţie.4 alin. d) reprezentantul direcţiei pentru dialog. i) stabileşte. cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la întreţinerea copilului pentru care s-a decis plasamentul. potrivit legii (art. respectiv prin hotărâre a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. Înfiinţarea şi componenţa Comisiei pentru protecţia copilului se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean. propus de secretarul general al judeţului. 5 membri. respectiv secretarul sectorului municipiului Bucureşti. desemnat de inspectoratul şcolar judeţean.5 alin. respectiv al municipiului Bucureşti. h) informează părinţii cu privire la consecinţele plasamentului asupra raporturilor pe care le au cu copiii. Acesta poate delega atribuţiile care îi revin directorului general adjunct care coordonează activităţile de protecţie a drepturilor copilului. desemnat de direcţia de sănătate publică judeţeană. 77 . g) promovează drepturile copilului în toate activităţile pe care le întreprinde. Comisia este alcatuită din 7 persoane şi are următoarea componenţă (art.preşedinte – secretarul general al judeţului. cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale. respectiv a municipiului Bucureşti.

Raportul va cuprinde date privind personalitatea. care pot folosi comisiei în soluţionarea cauzei. persoana. În cazul copilului cu dizabilităţi. precum şi orice persoane care pot da relaţii în cauză. dosarul acestuia include şi raportul de evaluare complexă. Comisia competentă să soluţioneze cazurile privitoare la copiii care necesită o masură de protecţie specială este cea în a cărei rază teritorială se afla domiciliul copilului. să urmărească exclusiv interesul superior al copilului (art. precum şi consimţământul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani.6 alin. copilul care a împlinit vârsta de 10 ani.Membrii comisiei reprezintă instituţiile care i-au desemnat şi au obligaţia ca. În faţa comisiei vor fi chemaţi părinţii. orice alte date referitoare la creşterea şi la educarea copilului. familia sau reprezentantul organismului privat acreditat care doreşte să îi fie dat în plasament copilul. starea fizică şi mentală a copilului. punctul de vedere al autorităţilor locale şi al structurilor comunitare consultative în legătură cu necesitatea luării unei măsuri de protecţie specială.9). precum şi planul de recuperare (art. asigurând 78 .4 INSTITUŢII ŞI SERVICII LA NIVEL LOCAL Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să garanteze şi să promoveze respectarea drepturilor copiilor din unităţile administrativ-teritoriale. antecedentele acestuia. planul de servicii care a fost întocmit de serviciul public de asistenţă socială. de asemenea.9).2). Comisia soluţionează cazul în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării de către direcţie a sesizării cu privire la cauza respectivă. Măsurile de protecţie specială a copilului se stabilesc de către comisie numai atunci când există acordul părinţilor. dacă apreciază că prezenţa lor este utilă (art. 5. Dosarul copilului va cuprinde. condiţiile în care a fost crescut şi în care a trăit. Şedinţele comisiei nu sunt publice dar comisia poate admite să fie de faţă şi alte persoane decât cele chemate. precum şi poziţia acestuia cu privire la măsura propusă. Pentru soluţionarea cazurilor este obligatorie prezentarea proiectului planului individualizat de protecţie şi a raportului referitor la ancheta psihosocială a copilului de către specialistul direcţiei care a instrumentat cauza. în toate deciziile care se iau. propunerea unei masuri de protecţie specială a copilului. exprimate în faţa membrilor comisiei.

1 alin. Serviciile de zi. d) serviciile de monitorizare. consiliul judeţean şi respectiv. în mod autonom sau prin asociere. precum şi protecţia specială a copilului lipsit temporar sau definitiv. 872 din 24. consiliul judeţean va asigura finanţarea necesară înfiinţării acestor servicii. servicii de tip familial şi de tip rezidenţial.prevenirea separării copilului de părinţii săi. consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti au obligaţia să organizeze. refacerea şi dezvoltarea capacităţilor copilului şi ale părinţilor săi. servicii de zi. consiliile locale ale municipiilor.2). pentru depăşirea situaţiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa (art. comunelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia să organizeze.G. în mod autonom sau prin asociere. de îngrijirea părinţilor săi (art. asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse să îşi abandoneze copilul. cota-parte şi cuantumul total al acestor cheltuieli fiind stabilite anual prin hotărâre a consiliului judeţean (art. 83 Publicată în Monitorul Oficial.1).2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa. potrivit nevoilor identificate la nivelul unităţii lor administrativ-teritoriale.112).1).09. Conform acestui regulament. Consiliul local asigură finanţarea cu până la 50% a cheltuielilor de funcţionare a acestor servicii.111 alin.111 alin. potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă (art. nr.102). precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi.1438 / 02. de ocrotirea părinţilor săi. Partea I. serviciile de zi au rolul de a asigura menţinerea. consiliul judeţean poate organiza şi dezvolta şi servicii de zi (art. Pentru asigurarea protecţiei speciale a copilului lipsit.1 alin. b) centrele de consiliere şi sprijin pentru părinţi. În funcţie de nevoile evaluate ale copiilor plasaţi. temporar sau definitiv.83 nr.09. c) centrele de asistenţă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale. Pentru asigurarea prevenirii separării copilului de părinţii lui.2004 79 . la cererea acestuia. Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de zi a fost aprobat prin H. Din categoria serviciilor de zi fac parte (art. oraşelor. În situaţia în care consiliul local nu identifică resurse financiare şi umane suficiente pentru a organiza serviciile de mai sus.2): a) centrele de zi.

Serviciile de zi pot fi înfiinţate.3). Beneficiarii serviciilor de zi sunt (art.2 alin. se organizează ca unităţi cu personalitate juridică în subordinea acestora şi sub coordonarea serviciului public de asistenţă socială de la nivelul municipiilor şi oraşelor sau. e) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului. Principiile care stau la baza activităţii serviciilor de zi sunt (art.2 alin.4): a) copiii şi părinţii cărora li se acordă prestaţii şi servicii destinate prevenirii separării lor. d) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acestuia. sub coordonarea persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale (art. potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă (art.2 alin. egalitatea şanselor şi nediscriminarea. Consiliile locale pot înfiinţa servicii de zi în mod autonom sau prin asociere. ţinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate.1. Serviciile de zi înfiinţate de consiliul judeţean sau de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează ca unităţi fără personalitate juridică în structura Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi se adresează numai copiilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială (art. 2). c) respectarea demnităţii copilului. i) responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti. după caz. j) primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor copilului. prin hotărâre a consiliului local. hotăâre a consiliului judeţean sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti ori prin hotărâre a unor organisme private acreditate să desfăşoare activităţi de protecţie a drepturilor copilului sau protecţie specială a acestuia.4). h) asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale. b) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor. prin echipe pluridisciplinare. f) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului. g) asigurarea unei intervenţii profesioniste. 80 . Serviciile de zi înfiinţate de consiliile locale. după caz.3): a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului.

în funcţie de specificul şi de nevoile fiecărei categorii de beneficiari (art.7 alin. educator specializat. fizioterapeut.2): a) personal de conducere: director. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. b) personal de educare şi îngrijire: educator. asistent medical. e) copiii neânsoţiţi de părinţi sau de alt reprezentant legal. potenţialului de dezvoltare şi particularităţilor copiilor. în planul individualizat de protecţie. d) contabil. nevoilor. kinetoterapeut.2). b) asigură activităţi recreative şi de socializare. asistent social. d) părinţii ai căror copii beneficiază de o măsură de protecţie specială. după caz. sau prin hotărâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate. c) copiii care beneficiază de o măsură de protecţie specială. Serviciile de zi îndeplinesc următoarele atribuţii. pregătirea personalului fiind adaptată caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi. care solicită o formă de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor. e) dezvoltă programe specifice pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilor şi a violenţei în familie.6): a) asigură un program educaţional adecvat vârstei. a consiliului judeţean. g) contribuie la depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţii săi. medic. precum şi obiectivelor respectivului serviciu (art.b) copiii care au beneficiat de o măsură de protecţie specială şi au fost reintegraţi în familie. f) asigură programe de abilitare şi reabilitare. Structura orientativă a personalului serviciilor de zi este formată din următoarele categorii (art. 81 . logoped. numărul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de zi se aprobă prin hotărâre a consiliului local. c) asigură copiilor consiliere psihologică şi orientare şcolară şi profesională. Structura organizatorică. psihopedagog. c) personal de specialitate: psiholog. h) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul de servicii sau. d) asigură părinţilor consiliere şi sprijin.7 alin.

respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. familiei biologice şi tradiţiilor copilului. nr.7 alin. Organismele private acreditate organizează serviciile de tip familial drept compartimente disteincte sau ca activitate prestată de un compartiment cu mai multe atribuţii (art. 82 . respectiv de consiliul local al sectoarelor municipiului Bucureşti sau de organismele private acreditate. Serviciile de tip familial pot avea caracter specializat.2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa.2). f) personal de întreţinere şi pază.G. Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de tip familial este aprobat prin H.3).1). Serviciile de tip familial au rolul de a asigura .1 alin.3. Serviciile de tip familial. de părinţii săi (art.1 alin. în funcţie de specificul activităţilor derulate putând fi antrenate şi alte categorii de personal. a personalităţii.09. Principiile care stau la baza activităţii serviciilor de tip familial sunt (art. Ponderea categoriilor de personal se stabilesc luându-se în considerare necesitatea asigurării unei îngrijiri de calitate şi adaptate nevoilor beneficiarilor serviciilor de zi. precum şi modul de acordare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (art.1438 / 02. Consiliile judeţene. la domiciliul unei persoane fizice sau familii. Serviciile de tip familial pot funcţiona numai pe baza licenţei eliberate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (art.2). c) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor. b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea. temporar sau definitiv. creşterea şi îngrijirea copilului separat. precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi. 4).4): a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului.e) administrator. e) respectarea istoriei personale. Pachetul de servicii medicale. organizează serviciile de tip familial drept compartimente distincte numai în structura Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. în funcţie de nevoile şi de caracteristicile copiilor protejaţi (art. Serviciile de tip familial pot fi organizate de consiliul judeţean. d) respectarea demnităţii copilului.

precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. d) monitorizarea şi înregistrarea evoluţiilor înregistrate în implementarea planului individualizat de protecţie. extinsă sau substitutivă. l) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului. în condiţiile legii. Beneficiarii serviciilor de tip familial sunt (art. a măsurii plasamentului. j) asigurarea unui statut egal în cadrul familiei pentru copilul aflat în plasament. în condiţiile legii. în condiţiile legii. m) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului. înaintea plasării acestuia. c) copiii separaţi. k) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului. ţinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate. e) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiază. b) copiii faţă de care a fost stabilită. a nevoilor copilului. până la integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturală. d) copiii pentru care a fost dispus. prin echipe pluridisciplinare. plasamentul în regim de urgenţă. temporar sau definitiv. în condiţiile legii.6): a) evaluarea. e) realizarea instruirii specifice a familiei extinse sau substitutive cu privire la nevoile copilului.5): a) copiii pentru care urmează a fi instituită tutela. ca urmare a stabilirii. g) menţinerea relaţiilor personale ale copilului şi a contactelor directe cu părinţii. n) asigurarea unei intervenţii profesioniste. rudele. b) revizuirea periodică a evaluării nevoilor copilului. o) asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale. de părinţii lor. încredinţarea în vederea adopţiei. h) menţinerea fraţilor împreună. de protecţie specială. Serviciile de tip familial asigură (art. c) întocmirea şi revizuirea planului individualizat de protecţie pentru copil.f) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia. 83 . în urma sesizării. în condiţiile legii. i) asigurarea protecţiei copilului pe o perioadă determinată.

r) furnizarea de informaţii privind procedurile ce vor fi urmate în cazul suspiciunilor de abuz. păstrarea şi actualizarea documentaţiei referitoare la situaţia copiilor care beneficiază de acest serviciu şi. p) organizarea procesului de potrivire a copilului cu familia extinsă sau substitutivă. sau cu orice alte persoane relevante pentru viaţa acestuia. respectiv. conform dispoziţiilor legale. neglijare sau orice altă plângere împotriva familiei. l) identificarea nevoilor de pregătire şi potenţialul fiecărei familii care solicita ocrotirea unui copil separat. temporar sau definitiv. de părinţii săi. j) menţinerea relaţiilor copilului cu familia naturală. m) pregătirea solicitantului în funcţie de nevoile identificate ale acestuia. acceptă. după caz. atunci când nevoile copilului impun aceste intervenţii. h) coordonarea activităţilor privind mutarea copilului în familia extinsă sau substitutivă. de părinţii săi. g) întocmirea convenţiei de plasament. la situaţia familiilor care îl asigură. Structura organizatorică. a familiei extinse sau substitutive. t) participarea personalului propriu la programe de pregătire specifice. sau prin hotărâre a organelor de 84 .f) informarea în scris. o) sprijinirea şi monitorizarea activităţii de creştere şi îngrijire a copilului şi asigurarea faptului că familiile sunt informate. numărul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de tip familial se aprobă. în funcţie de nevoile de formare identificate. anual sau ori de câte ori este nevoie. temporar sau definitiv. q) furnizarea de informaţii familiei extinse sau substitutive privind tipurile de sprijin disponibil. coordonarea şi monitorizarea activităţilor în care sunt implicaţi alţi specialişti. a activităţii fiecărei familii. atunci când este cazul. i) organizarea. s) evaluarea. înainte de mutarea copilului. k) evaluarea capacităţii solicitanţilor de a oferi îngrijire potrivită copilului separat. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. referitor la drepturile şi obligaţiile legale ce îi revin cu privire la persoana copilului pe durata plasării. cu excepţia situaţiei copilului adoptat. n) întocmirea. înţeleg şi acţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. prin hotărâre a consiliului judeţean.

conducere ale organismelor private acreditate, numărul şi pregătirea personalului fiind adaptate caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi, precum şi obiectivelor respectivului serviciu (art.7 alin.1). Structura orientativă a personalului serviciilor de tip familial este format din următoarele categorii (art.7 alin.2): a) personal de conducere – şef compartiment; b) personal de specialitate – asistent social, asistent maternal. În funcţie de specificul activităţilor derulate în cadrul serviciilor de tip familial pot fi antrenate şi alte categorii de personal. Servicii de tip rezidenţial. Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de tip rezidenţial este aprobat prin H.G. nr.1438 / 02.09.2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi. Serviciile de tip rezidenţial au rolul de a asigura protecţia, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a măsurii plasamentului (art.1 alin.1). Din categoria serviciilor de tip rezidenţial fac parte centrele de plasament, centrele de primire a copilului în regim de urgenţă şi centrele maternale (art.1 alin.2). Serviciile de tip rezidenţial pot fi înfiinţate prin (art.2 alin.1): a) hotărâre a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti; b) hotărâre a unor organisme private acreditate. Serviciile de tip rezidenţial înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale se organizează numai în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, în regim de componente funcţionale ale acestora, fără personalitate juridică (art.2 alin.2). Serviciile de tip rezidenţial pot fi înfiinţate de organismele private acreditate numai cu aprobarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti (art.2 alin.3). Principiile care stau la baza activităţii serviciilor de tip rezidenţial sunt (art.3): a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; b) deschiderea către comunitate; c) asigurarea în mod adecvat a unor modele de rol şi statut social, prin încadrarea în unitate a unui personal mixt şi deschiderea centrului către comunitate;

85

d) egalitatea şanselor şi nediscriminarea; e) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor; f) respectarea demnităţii copilului; g) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate; h) menţinerea relaţiilor personale ale copilului şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament; i) menţinerea împreună a fraţilor; j) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului; k) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului; l) asigurarea protecţiei copilului pe o perioadă determinată, până la integrarea acestuia în familia naturală, extinsă sau substitutivă; m) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului; n) asigurarea unei intervenţii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare; o) asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale. Beneficiarii serviciilor de tip rezidenţial sunt (art.4): a) copiii separaţi, temporar sau definitiv, de părinţii lor, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a măsurii plasamentului în acest tip de serviciu; b) copiii pentru care a fost dispus, în condiţiile legii, plasamentul în regim de urgenţă; c) tinerii care au împlinit 18 ani şi care beneficiază, în condiţiile legii, de protecţie specială; d) cuplurile părinte/reprezentant legal – copil, în situaţia constatării riscului de abandon al copilului din motive neimputabile părintelui/reprezentantului legal sau în situaţia includerii acestuia într-un program de restabilire a legăturilor familiale; e) copiii neânsoţiţi de către părinţi sau de alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor. Accesul beneficiarilor în cadrul serviciilor de tip rezidenţial se face în baza (art.5 alin.1): a) măsurilor de plasament dispuse în condiţiile legii de către comisiile pentru protecţia copilului sau instanţa judecătorească;

86

b) dispoziţiilor de plasament în regim de urgenţă, emise de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau de către instanţa judecătorească; c) dispoziţiei de admitere a cuplului mama-copil în cadrul centrului maternal, emisă de organele de conducere ale persoanei juridice în structura căreia funcţionează acest tip de serviciu, precum şi contractului de rezidenţă a mamei. Contractul de rezidenţă reprezintă convenţia încheiată între mamă şi organele de conducere ale persoanei juridice în structura căreia funcţionează centrul maternal, care reglementează obiectivele intervenţiei, drepturile şi obligaţiile părţilor, condiţiile şi modul de încetare a acordării serviciului, precum şi perioada pe care se acordă acesta (art.5 alin.2). Serviciile de tip rezidenţial îndeplinesc următoarele atribuţii, în funcţie de specificul şi de nevoile fiecărei categorii de beneficiari (art.6): a) asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienicosanitare necesare protecţiei speciale a copiilor, tinerilor şi după caz, mamelor care beneficiază de acest tip de serviciu, în funcţie de nevoile şi caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari; b) asigură, după caz, supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă a beneficiarilor; c) asigură paza şi securitatea beneficiarilor; d) asigură beneficiarilor protecţie şi asistenţă în cunoaşterea şi exercitarea drepturilor lor; e) asigură accesul beneficiarilor la educaţie, informare, cultură; f) asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor, în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale; g) asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea; h) asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor; i) asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor; j) asigură intervenţie de specialitate; k) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie;

87

asistent social.1439/2004. nr.7 alin. e) personal de întreţinere şi pază. c) personal de specialitate – psiholog.G. pedagog social. fizioterapeut. Beneficiarii acestor servicii pot fi (art. sau prin hotărâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate. precum şi de către organismele private acreditate (art.7 alin.1). 88 . medic. instructor de educaţie. asistent medical. 4). numărul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de tip rezidenţial se aprobă. precum şi obiectivelor respectivului serviciu (art. după caz. Serviciile specializate destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal sunt asigurate de către Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. pregătirea personalului fiind adaptate caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi. precum şi modul de acordare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (art. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.2): a) personal de conducere.3): a) copiii care au săvârşit o faptă penală şi nu răspund penal. în funcţie de specificul activităţilor derulate putând fi antrenate şi alte categorii de personal. Serviciile specializate destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal – au fost reglementate prin H. educator puericultor. supraveghetor de noapte.l) urmăresc modalităţile concrete de punere în aplicare a măsurilor de protecţie specială. b) personal de educare şi îngrijire – educator. educator specializat. Pachetul de servicii medicale. prin hotărâre a consiliului judeţean. Organizarea. logoped. kinetoterapeut.1).3. integrarea şi evoluţia beneficiarilor în cadrul serviciului şi formulează propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecţie sau îmbunătăţirea calităţii îngrijirii acordate. m) asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber. d) personal administrativ. psihopedagog. Structura orientativă a personalului serviciilor de tip rezidenţial este formată din următoarele categorii (art. Ponderea categoriilor de personal se stabilesc luându-se în considerare necesitatea asigurării unei îngrijiri de calitate şi adaptate nevoilor copiilor protejaţi în cadrul serviciilor de tip rezidenţial.7 alin.

familială ori socială a copilului. demnităţii şi solidarităţii. destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal. supraveghere şi sprijinire a reintegrării sociale a copilului (art. extinsă ori substitutivă. c) încurajarea şi sprijinirea copiilor în evoluţia spre o viaţă responsabilă şi corectă. în spiritul toleranţei. d) responsabilizarea şi conştientizarea copiilor faţă de factorii ce le-ar putea periclita dezvoltarea fizică şi morală. supraveghere şi sprijinire a reintegrării sociale asigură însoţirea copiilor la şcoală şi preluarea acestora la sfârşitul orelor de curs (art. destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal. e) reintegrarea şcolară. protecţia specială a copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal (art. Personalul centrului rezidenţial de orientare. Pentru asigurarea respectării dreptului copilului la învăţământul general obligatoriu Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.6). Serviciile de tip familial au obligaţia organizării unui modul de pregătire specifică pentru persoanele sau familiile care asigură. în condiţiile legii. c) alt reprezentant legal al copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal.7).5). Serviciile de zi specializate. b) educarea copiilor în spiritul respectului faţă de lege şi faţă de valorile morale.a. 89 . d) comunitatea locală din care fac parte copiii prevăzuţi la lit. se organizează ca centre de orientare. în colaborare cu inspectoratele şcolare. Activităţile desfăşurate în cadrul serviciilor specializate destinate protecţiei copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal au drept obiective (art. a copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal.b) familia naturală.8). Serviciile de tip rezidenţial specializate.4 alin. urmăreşte ca înscrierea copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal să se realizeze în unităţile şcolare în a căror rază teritorială se execută măsurile de protecţie specială destinate acestor copii. se organizează ca centre de zi pentru orientarea. după caz. supravegherea şi sprijinirea reintegrării sociale a copilului (art.1): a) prevenirea şi combaterea acţiunilor sau comportamentelor deviante ale copiilor.

12). precum şi serviciile de reintegrare socială. în interesul copiilor.Serviciile prevăzute de prezenta hotărâre sunt conduse de către persoane cu studii superioare socioumane şi cu vechime în specialitate de cel puţin 2 ani. precum şi pentru serviciile de protecţie specială a copilului lipsit.113 alin. precum şi de protecţie specială a copilului lipsit. fără scop patrimonial. 5.1). kinetoterapeut. psihopedagog.9). În cadrul acestor servicii se pot desfăşura. jurist.13). parchetul.1 din Legea nr.272/2004). de ocrotirea părinţilor săi. potrivit competenţelor ce le revin. personal administrativ (art.10). Poliţia. organiza şi dezvolta serviciile de prevenire a separării copilului de familia sa. Categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor servicii sunt: referenţi de specialitate. eliberată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (art. temporar sau definitiv. temporar sau definitiv. serviciile specializate destinate protecţiei copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestor servicii (art. medic pediatru.115 alin. Personalul. care au responsabilitatea de a îndruma şi controla activitatea personalului de specialitate şi a voluntarilor din cadrul acestora (art. asistent medical. constituite şi acreditate în condiţiile legii (art. numai dacă au obţinut licenţa de funcţionare pentru serviciul respectiv. Autorităţile publice sau organismele private legal constituite şi acreditate pot înfiinţa.5 ORGANISME PRIVATE Organismele private care pot desfăşura activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al protecţiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de drept privat. precum şi voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor sunt obligaţi să respecte caracterul confidenţial al datelor personale ale copilului şi familiei sale (art. supraveghere şi protecţia victimilor au obligaţia de a acorda sprijinul necesar. de ocrotirea părinţilor săi. asistent social. Licenţa de funcţionare se acordă pe baza îndeplinirii standardelor minime obligatorii elaborate pentru serviciile de prevenire a separării copilului de familia sa. psiholog. Standardele se elaborează de către Autoritatea Naţională pentru 90 . activităţi de voluntariat.

temporar sau definitiv. mamele protejate în centrele maternale. Pentru fiecare copil faţă de care s-a luat măsura plasamentului se acordă o alocaţie lunară de plasament. d) donaţii. de ocrotirea părinţilor săi se finanţează din următoarele surse (art. Solidarităţii Sociale şi Familiei (art. nr.119).Protecţia Drepturilor Copilului şi se aprobă prin ordin al secretarului de stat (art. De această alocaţie beneficiază şi copilul pentru care a fost instituită tutela.12. respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului poate finanţa programe de interes naţional pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Alocaţia de plasament se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii.2).6 FINANŢAREA SISTEMULUI DE PROTECŢIE A COPILULUI Prevenirea separării copilului de familia sa. Alocaţia se plăteşte persoanei sau reprezentantului familiei care a luat în plasament copilul sau tutorelui. precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti se suportă de la bugetul judeţului.118 alin. b) bugetele locale ale judeţelor. precum şi cele legate de aplicarea prevederilor Legii nr. c) bugetul de stat.2004.1): a) bugetul local al comunelor. în cuantum de 780 000 leii conform ultimei indexări făcute prin H. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului. în condiţiile legii.118 alin.116). din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile. 5. respectiv 91 . oraşelor şi municipiilor. Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizaţiilor asistenţilor maternali. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului efectuează inspecţii periodice cu privire la modul în care autorităţile publice sau organismele private autorizate respectă standardele avute în vedere la momentul licenţierii (art.115 alin. sponsorizări şi alte forme private de contribuţii băneşti. precum şi protecţia specială a copilului lipsit.G. în condiţiile legii (art.2393/21. din fonduri alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie.2). precum şi din alte surse. permise de lege.

2).272/2004 privind stabilirea măsurilor de protecţie specială sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul copilului (art.124 alin. cu privire la acordarea prestaţiei financiare excepţionale şi cuantumul acesteia (art. precum şi condiţiile de acordare a prestaţiilor financiare se stabilesc prin hotărâre a consiliului local (art. Prestaţiile financiare excepţionale pot fi acordate şi sub formă de prestaţii în natură. audierea copilului se face cu respectarea prevederilor art. procurarea de proteze.124 alin. Primarii acordă prestaţii financiare excepţionale. în acest caz.122). Prestaţiile excepţionale se acordă cu prioritate copiilor ale căror familii nu au posibilitatea sau capacitatea de a acorda copilului îngrijirea corespunzătoare ori ca urmare a necesităţii suportării unor cheltuieli particulare destinate menţinerii legăturii copilului cu familia sa.121). a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi cu participarea obligatorie a procurorului (art. în alimente. Audierea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie şi se face cu respectarea prevederilor art. Cauzele se soluţionează în regim de urgenţă.2). medicamente şi alte accesorii medicale (art. cu excepţia cauzelor care privesc stabilirea unei măsuri de protecţie specială pentru copilul abuzat sau neglijat. manuale şi rechizite sau echipamente şcolare.123). Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut. suportarea cheltuielilor legate de transport.120). cu citarea reprezentantului legal al copilului. în situaţia în care familia care îngrijeşte copilul se confruntă temporar cu probleme financiare determinate de o situaţie excepţională şi care pune în pericol dezvoltarea armonioasă a copilului.3 (art. constând. în principal. prin dispoziţie. 5. În orice procedură judiciară sau 92 . competenţa revine tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială a fost găsit copilul (art. pe baza dispoziţiei primarului.125 alin.24 copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte. îmbrăcăminte.1).de la bugetul sectorului municipiului Bucureşti şi se gestionează de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului (art.1). În funcţie de fiecare caz în parte.95 alin.125 alin. Cuantumul maxim. Conform art. primarul decide.24.7 REGULI SPECIALE DE PROCEDURĂ Cauzele prevăzute de Legea nr.

dacă este respectată. sunt şi rămân aplicabile. poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani. În toate cazurile opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare şi li se va acorda importanţa cuvenită.administrativă care îl priveşte copilul are dreptul de a fi ascultat. precum şi prevederile referitoare la desemnarea unui curator. Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere şi de a primi orice informaţie pertinentă. autoritatea competentă se va pronunţa printr-o decizie motivată. Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii (art. 93 .1). direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la domiciliul copilului sau în a cărei rază administrativteritorială a fost găsit copilul întocmeşte şi prezintă instanţei raportul referitor la copil. de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra consecinţelor pe care le poate avea opinia sa. dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluţionarea cauzei.129). care va cuprinde date privind (art. Hotărârea se redactează şi se comunică părţilor în termen de cel mult 10 zile de la pronunţare. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. precum şi asupra consecinţelor pe care le poate avea opinia sa. precum şi asupra consecinţelor oricărei decizii care îl priveşte. în caz de conflict de interese. Cu toate acestea. 4). În toate cauzele care privesc aplicarea acestei legi. dacă este respectată. În caz de refuz. starea fizică şi mentală a copilului. Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile iar părţile sunt legal citate dacă citaţia le-a fost înmânată cel puţin cu o zi înaintea judecării (art.128). b) antecedentele sociomedicale şi educaţionale ale copilului. de a fi consultat. pronunţarea poate fi amânată cel mult două zile (art. Dispoziţiile Legii nr. Dispoziţiile legale speciale privind consimţământul sau prezenţa copilului în procedurile care îl privesc. În situaţii deosebite.127 alin. în raport şi cu gradul de maturitate al copilului.126). Hotărârea instanţei de fond este executorie şi definitivă (art.3.125 alin. Orice copil poate cere să fie ascultat. Hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile.130): a) personalitatea.272/2004 referitoare la procedura de soluţionare a cauzelor privind stabilirea măsurilor de protecţie specială se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă (art.

e) orice alte date referitoare la creşterea şi educarea copilului. În toate cazurile care privesc stabilirea. familia sau serviciul de tip rezidenţial în care ar putea fi plasat copilul. care pot servi soluţionării cauzei.c) condiţiile în care copilul a fost crescut şi în care a trăit. înlocuirea ori încetarea măsurilor de protecţie specială stabilite de lege pentru copilul care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal se va întocmi un raport şi din partea serviciului de reintegrare şi supraveghere de pe lângă instanţa judecătorească. 94 . d) propuneri privind persoana.

nu lucrează în gospodăriile vecinilor în vederea câştigării unor sume de bani etc. fiul lui M. deplasându-se la domiciliul familiei M. un băiat în vârstă de 10 ani. Vârsta : 10 ani Sexul : masculin În şedinţa din data de 11. referitor la faptul că integritatea fizică şi psihică a copilului era pusă în pericol de tatăl acestuia. se deplasează la domiciliul familiei M în vederea efectuării anchetei sociale. În aceste condiţii. care. La primul contact cu părinţii copilului. aceştia au refuzat orice comunicare cu reprezentantul Direcţiei pentru Protecţia Copilului.STUDIU DE CAZ DATE GENERALE Nume şi prenume : M. În acest context. judeţul Constanţa.A. 108 / 1998 pentru aprobarea Ordonanţei 95 .N. prezentat de asistentul social al Direcţiei pentru Protecţia Copilului Constanţa. urmare sesizării primite din partea Primăriei comunei Deleni. 15 din Legea nr. asistentul social apelează la sprijinul organelor de poliţie din comună. Acesta.. pe de o parte copilul prezenta vizibile urme cauzate de lovituri repetate iar pe de altă parte. şi M.C. Comisia pentru Protecţia Copilului Constanţa a analizat cazul copilului M.). afirmaţii confirmate atât de mamă. pe motiv că reclamaţiile vecinilor cât şi sesizarea făcută de secretarul Primăriei Deleni sunt nefondate.2004. Urmare discuţiilor cu copilul a rezultat faptul că tatăl acestuia. în conformitate cu art. îi determină pe aceştia să permită accesul reprezentantului Direcţiei pentru Protecţia Copilului în casa acestora. tatăl copilului era într-o stare avansată de ebrietate.N. Acesta constată că sesizarea facută de Primăria Deleni este pertinentă în sensul că. cât şi de vecini. Directorul general al Direcţiei pentru Protecţia Copilului Constanţa. cu domiciliul în comuna Deleni.10. pe fondul consumului repetat de alcool obişnuia frecvent să-l lovească pentru diverse motive ( nu-şi ajută mama la treburile gospodăreşti.

copilul a fost supus unei suferinţe psihice şi fizice. E din Legea nr. Aceşti itemi au 4 variante de răspuns: deloc. Aceştia se asigură de consultarea şi implicarea activă a copilului în procesul de elaborare şi luare a deciziilor.scală pentru depistarea abuzului şi traumei care conţine 30 itemi sau întrebări care sondează atitudinea şi compatibilitatea părinţilor vis-a-vis de copil. des. sexual. . După împlinirea unui termen de 15 zile. copilul are nevoie de tratament medicamentos timp de 5-6 zile. Având în vedere că M. În urma acestei examinări medicale s-a constatat faptul că ne aflăm în prezenţa unui abuz fizic şi psihic.de urgenţă a Guvernului nr. Comisia pentru Protecţia Copilului. Psihologul / psihoterapeutul întocmeşte un program de consiliere care vizează în principiu securitatea copilului.chestionare de adaptare: sondează mai multe tendinţe ale copilului. psihic. este dus la Cabinetul de Medicină Legală. despre drepturile şi obligaţiile pe care le va avea.N.teste proiectile ( copacul sau arborele. omuleţul. În conformitate cu prevederile legale. alin. În şedinţele de consiliere. unde s-a constatat că acesta a fost supus unui tratament fizic inadecvat vârstei sau particularităţilor psiho-fizice. psihologul apelează la următoarele instrumente de lucru: . evitarea şi diminuarea consecinţelor expunerii lui la un nou abuz. 108 / 1998 hotărăşte plasamentul 96 . Medicul legist emite un certificat medico-legal în care se precizează faptul că. în Centrul de Primire a Copilului în Regim de urgenţă Constanţa. copilul este informat asupra faptului că în acest centru securitatea fizică şi psihică îi este garantată. că va fi supus unor activităţi de recuperare psiho-socială.N. 1. în conformitate cu art. cât şi ale Regulamentului de funcţionare a Centrului de Primire a Copilului în Regim de urgenţă. 7. în vederea reabilitării. Prin această scală se stabileşte un coeficient care identifică tipul abuzului: fizic. . prezenta urmele loviturilor aplicate de tată. acest fapt fiind un episod repetat evidenţiat de rănile şi cicatricile prezente pe corpul acestuia. În cadrul Centrului de Primire a Copilului în Regim de urgenţă se începe activitatea de consiliere a copilului prin aplicarea programului personalizat de consiliere şi psihoterapie. de implementare a acestui program adecvat gradului său de maturitate. fapt atestat prin prezenţa leziunilor. familia mea ). De asemenea. uneori. lit. rar. 26/1997 privind protecţia copilului aflat in dificultate dispune ( Dispoziţia 36/2004 ) instituirea măsurii de plasament în regim de urgenţă a copilului M.

.Legea nr. necunoscându-i-se noul domiciliu.b din Legea nr. în conformitate cu noile prevederi legale. dosarul social al copilului M. în urma investigaţiilor făcute pe teren s-a constatat faptul că tatăl copilului a părăsit domiciliul conjugal.copilului.272 / 2004 măsura plasamentului se stabileşte de către instanţa de judecată atunci când nu există acordul părinţilor sau.N. care schimbă radical metodologia de lucru în domeniul protecţiei copilului. după caz. în conformitate cu art. respectiv copii aflaţi în dificultate. în baza cererii mamei. al unuia din părinţi aşa cum este şi cazul nostru.Legea nr. În conformitate cu standardele minime obligatorii. Revenind la situaţia copilului nostru. trebuie să cuprindă următoarele acte: 97 . şi anume: . procedura de instrumentare a acestui caz este total diferită de cea precedentă. Măsura plasamentului se stabileşte de către Comisia pentru Protecţia Copilului numai atunci când există acordul ambilor părinţi.01. ****** Urmare reevaluării cazului copilului M. 61 alin. într-un centru de plasament de pe raza municipiului Constanţa.2005 a intrat în vigoare noul pachet legislativ privind protecţia copilului aflat în dificultate. deoarece. 273 / 2004 privind regimul juridic al adopţiei. Menţionăm faptul că Legea nr. Pentru fiecare categorie de copil aflat în sistemul de protecţie s-a elaborat un anumit tip de standarde minime obligatorii care prevăd: misiunea serviciului. Începând cu data de 01.N. 274 / 2004 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Român pentru Adopţii etc. copii abuzaţi etc. 108 / 1998 privind protecţia copilului aflat în dificultate a fost abrogată. . Condiţiile care au impus instituţionalizarea copilului nu s-au schimbat. mama neavând condiţii materiale pentru creşterea şi educarea acestuia în familia naturală. Asistentul social apreciază că măsura de protecţie asupra copilului trebuie să se menţină iar pentru acest lucru trebuie să prezinte cazul instanţei de judecată şi nu Comisiei pentru Protecţia Copilului.2 lit. care se face din 3 în 3 luni. modul de organizare a grupului ţintă de clienţi.Legea nr. 272 / 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

.N. prietenii. nevoile de îngrijire. alte persoane importante sau apropiate faţă de copil şi modul de satisfacere a acestor nevoi. inclusiv modalităţile de menţinere a legăturilor după caz. . După completarea dosarului social cu aceste acte se prezintă cazul copilului M.fişa de evaluare iniţială a situaţiei copilului care se întocmeşte la intrarea copilului în sistem. nevoile fizice şi emoţionale. în faţa instanţei de judecată care hotarăşte plasamentul copilului la un Centru de primire Minori din Constanţa.ancheta socială reactualizată. securitate şi promovare a bunăstării. care este dezvoltat în programe de intervenţie specifică pentru următoarele aspecte: nevoile de sănătate şi promovare a sănătăţii. . cu părinţii. 98 .planul individualizat de protecţie. de socializare.

ca o ocazie de schimbare în trepte a mentalităţii şi practicii. asigurarea condiţiilor optime pentru afirmarea şi dezvoltarea personalităţii umane constituind obiectivul esenţial al întregii activităţi a statului. în vederea protejării intereselor sale. Desigur. în ţară sau în străinătate. şi ca participanţi la raporturile juridice în special. 99 . reglementării exprese a rolului părinţilor în creşterea şi dezvoltarea copiilor. în şcoală sau deja pe piaţa muncii. Implementarea. al colectivităţii locale. este în mare parte recunoscută şi sprijinită. cu probleme de sănătate.CONCLUZII Omul şi aspiraţiile sale se află în centrul preocupărilor întregii societăţi. începând cu 1 ianuarie 2005. cu scopul de a menţine familia unită şi de o ajuta să-şi asume cât mai bine responsabilitatea faţă de creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor. înfiinţării şi diversificării serviciilor pentru copil şi familie cât mai aproape de domiciliul acestora. handicap sau de comportament. li se garantează exercitarea drepturilor prevăzute de Convenţia ONU referitoare la drepturile copilului. precum şi al statului. pe bună dreptate. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului introduce reglementări în sensul: • extinderii ariei de reglementare la toţi copiii. Legea nr. nu poate fi lăsat în grija acestora. toţi membrii societăţii se bucură de protecţie juridică şi într-o oarecare măsură au nevoie de o anumită protecţie ca şi participanţi la relaţiile sociale în general. indiferent unde se află. au nevoie şi se bucură de o protecţie juridică specială. cărora. a noii legislaţii a copilului este privită. Nevoia unei legislaţii actualizate şi consolidate. lângă părinţi sau separaţi de aceştia. fără nici o discriminare. Există însă o categorie de persoane care. • • • armonizării cu prevederile Convenţiei ONU referitoare la drepturile copilului şi a altor documente juridice ratificate de România. aflându-se în situaţii deosebite. în acord cu standardele europene. În asemenea situaţii se află copilul lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care.

inclusiv după divorţul acestora. pentru a realiza acest echilibru şi pentru a fi consecvenţi principiului respectării interesului superior al copilului s-a ţinut seama de drepturile şi obligaţiile părinteşti care decurg din alte documente juridice internaţionale ratificate de România în special Convenţia europeană a drepturilor omului. • • pentru prima dată în mod explicit se precizează că părinţii sunt primii responsabili pentru creşterea. divorţul părinţilor nu trebuie să afecteze raporturile copilului cu fiecare părinte decât dacă acest lucru este în interesul său superior. îngrijirea şi dezvoltarea copilului. • respectarea drepturilor copilului nu presupune încălcarea drepturilor părinteşti ci asumarea de către părinţi a unor obligaţii permanente fără de care exercitarea drepturilor copilului nu este posibilă. • a devenit operaţională exercitarea de către ambii părinţi a drepturilor şi obligaţiilor părinteşti în mod egal. autorităţilor publice sau societăţii în general. pentru prima dată în legislaţia internă se precizează explicit că responsabilitatea colectivităţii locale este subsidiară iar statul intervine complementar astfel încât va dispărea mentalitatea adânc înrădăcinată (nu numai la populaţie ci şi la serviciile publice) că statul se poate substitui oricum şi oricând părinţilor. exercitarea drepturilor copilului devine operaţională şi efectivă prin raportarea permanentă a drepturilor copilului la obligaţiile ce revin părinţilor. 100 . • înfiinţării la nivel central a două structuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protecţie a drepturilor copilului – Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi de a gestiona problema adopţiilor – Oficiul Român pentru Adopţii. legea cuprinde reglementări referitoare la: Drepturile copilului: • • este însuşită şi utilizată terminologia din Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului. Totodată. preluând responsabilităţile pe care aceştia le au faţă de copiii lor.• utilizării judicioase a resurselor de care trebuie să beneficieze cât mai mulţi copii.

prin noile reglementări sunt excluse încălcări sau limitări a exercitării drepturilor părinteşti prin acte administrative, o serie de competenţe din sfera administrativă fiind deplasate către instanţa judecătorească.

Protecţia specială a copilului: • se introduce obligaţia autorităţilor locale de a acorda asistenţă specială copilului cu scopul promovării, creşterii, îngrijirii şi educării copilului în familie, fiind posibilă astfel prevenirea şi eliminarea situaţiilor care pot conduce la separarea copilului de părinţi; • înfiinţarea şi diversificarea serviciilor la nivel local, cât mai aproape de domiciliul beneficiarilor, face posibilă evitarea sau luarea, doar în ultimă instanţă, a măsurilor de protecţie specială care presupun separarea copilului de părinţi; • sunt introduse noi instrumente de lucru: planul individualizat de servicii şi planul individualizat de protecţie cu scopul de a răspunde cel mai adecvat nevoilor concrete ale fiecărui copil în parte. Alături de aceste modificări, se impun a fi menţionate şi schimbările la nivelul instituţiilor de la nivel central şi local:

• este definit rolul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor
Copilului, structură centrală în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, care îşi schimbă mandatul, abordând exclusiv problemele referitoare la protecţia drepturilor copilului;

• este înfiinţat Oficiul Român pentru Adopţii – organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, prin reorganizarea Comitetului român pentru Adopţii;

• sunt redefinite structurile de la nivelul judeţului (serviciul public specializat
pentru protecţia copilului şi a comisiilor pentru protecţia copilului) în condiţiile înfiinţării serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul judeţului (Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului) şi la nivelul consiliilor locale şi respectiv a deplasării unei părţi a atribuţiilor comisiilor spre instanţele judecătoreşti specializate pentru minori şi familie. Recunoaşterea existenţei fenomenului delincvenţional juvenil constituie o premisă în găsirea celor mai eficiente soluţii de rezolvare a problemelor pe care le implică

101

acest fenomen, precum şi a căilor de de realizare a unui sistem unitar de intervenţie în vederea prevenirii şi diminuării delincvenţei juvenile. Definită în literatura de specialitate ca „ansamblul abaterilor şi încălcărilor de norme sociale, sancţionate juridic, săvârşite de minori, respectiv de către persoane cu vârsta de până la 18 ani”, delincvenţa juvenilă a căpătat o amploare din ce în ce mai mare în societatea românească aflată în tranziţie. În ceea ce priveşte minorii care au comis o faptă penală, dar nu răspund penal, legislaţia românească s-a confruntat cu un adevărat vid legislativ până la aprobarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Astfel, în Codul penal era reglementat numai regimul sancţionator al minorilor care răspund penal, iar prevederile referitoare la măsurile de protecţie care puteau fi luate în cazul acestor minori, cuprinse în Capitolul III al Ordonanţei nr. 26/1997 privind protecţia specială a copilului aflat în dificultate, au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr.47/1999 a Curţii Constituţionale. Prin intrarea în vigoare a Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului acest vid legislativ a fost acoperit, în cuprinsul Capitolului IV, prin art.80-84, fiind reglementată „Protecţia copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal”. Acelaşi act normativ dispune ca „pe toată durata aplicării măsurilor destinate copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate, pentru a-i asista pe copii în procesul de reintegrare în societate. Cerinţa cheie este ca implementarea noii legislaţii să fie planificată şi realizată în mod creativ şi practic. Deosebit de important va fi rolul de coordonare al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, precum şi cât de bine ANPDC şi direcţiile de protecţie a copilului, vor lucra împreună. Guvernul României va aplica o strategie de reformare a sistemului de protecţie a copilului şi va acţiona în vederea promovării şi protejării drepturilor tuturor copiilor, indifirent de sex, aparteneţă etnică şi socială, religie, opinie politică sau de altă natură, naţionalitate, rasă, limbă, infirmitate sau situaţia copilului ori a părinţilor sau tutorilor săi. Guvernul României va continua reforma în domeniul protecţiei copilului acţionând, cu prioritate, pe următoarele direcţii: -Continuarea descentralizării serviciilor şi alocaţiilor Vor fi implementate servicii sociale pentru protecţia drepturilor copilului la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, până la nivelul comunelor. Activitatea de asistenţă socială se va desfăşura cât mai aproape de mediul în care se dezvoltă fiecare

102

copil, în cadrul familiei sale şi al comunităţii de origine. Astfel, în funcţie de problemele sociale cu care se confruntă, consiliile locale vor fi sprijinite pentru înfiinţarea diferitelor servicii alternative cum ar fi: centre de zi, (inclusiv pentru copiii cu dizabilităţi), servicii de asistenţă maternală, servicii de consiliere (inclusiv a părinţilor), servicii de prevenire a abandonului şi de menţinere a copilului în propria familie etc. Aplicarea acestor măsuri vor conduce la înfiinţarea de servicii sociale la nivelul fiecărei unităţi administrative (conform Legii nr. 705/2001 a asistenţei sociale) precum şi la dezvoltarea unor servicii de tip centru de zi, consiliere şi sprijin financiar, care vor reduce numărul de copii ce vor intra în sistemul rezidenţial de protecţie şi a celor care abandonează şcoala. -Creşterea responsabilizării comunităţilor locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului România este obligată să creeze de urgenţă structuri sociale menite să asigure condiţii pentru realizarea parteneriatului social indispensabil managementului sistemului de protecţie socială. În acest sens , va fi susţinută înfiinţarea, la nivelul comunităţilor locale, a Consiliului comunitar consultativ, organism independent, format pe bază de voluntariat din persoane reprezentative pentru comunitate (preoţi, doctori, consilieri, profesori etc.). Consiliul comunitar consultativ va fi înfiinţat prin hotărâre de consiliu local şi va oferi consultanţă şi sprijin autorităţilor administraţiei publice locale în rezolvarea problemelor privind protecţia familiei şi a copilului. -Integrarea socială a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi Guvernul României va promova măsuri de integrare socială a copiilor care se confruntă cu probleme de percepţie în procesul de învăţământ (dislexici, disgrafici, discalculiali, cu deficienţă de concentrare), precum şi a copiilor infectaţi cu HIV/SIDA. Autorităţile vor sprijini tinerii instituţionalizaţi în vârstă de peste 18 ani în vederea integrării acestora în viaţa socială. -Specializarea personalului În scopul creşterii calităţii serviciilor prestate, va fi prevăzută obligativitatea ca personalul din sistem să fie pregătit şi specializat, prin cursuri organizate de universităţi sau organizaţii neguvernamentale acreditate în acest domeniu. De asemenea, prin acordarea unor stimulente financiare va fi stimulată încadrarea de personal cu studii superioare.

103

Prin aplicarea acestor măsuri. -înfiinţarea unor centre de consultanţă regională. pentru toţi copiii din România.-Concesionarea serviciilor şi colaborarea cu organizaţiile nonprofit şi instituţionalizarea practicilor novatoare într-un sistem global. coerent şi diversificat de protecţie a copilului: -elaborarea unui nomenclator al serviciilor şi instituţiilor rezidenţiale care vor fi concesionate. care să asigure aplicarea neselectivă a principiilor prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului. 104 . va fi construit un sistem eficient şi diversificat de servicii şi alocaţii. racordat la realităţile societăţii româneşti.

ANEXE 105 .

PIP este anexă a hotărârii CPC.Identificarea şi preluarea cazurilor prin : -solicitarea directă a familiei/copilului -referirea sau semnalarea cazului de către persoane/instituţii/servicii -sesizare scrisă/telefonică 2.Managerul de caz asigură organizarea întâlnirilor săptămânale cu echipa pluridisciplinară pentru a discuta cazurile şi a lua decizii privitoare la soluţionarea acestora. Monitorizarea post-servicii se face minim 3 luni după închiderea cazului. Se întocmeşte Raportul de vizită care cuprinde sinteza discuţiilor purtate în cursul întâlnirii.Situaţia copilului este reevaluată la 3 luni de zile sau ori de câte ori situaţia o cere ( vezi Raport de reevaluare).Evaluarea iniţială a situaţiei copilului – în max.Evaluarea complexă – efectuată pe teren.1 PROCEDURI PRIVIND MODUL DE LUCRU ÎN SERVICIUL REZIDENŢIAL – COMPARTIMENTUL COPII Etapele managementului de caz : 1. Discuţiile sunt consemnate în Procesul verbal al şedinţei.Închiderea cazului are loc când nu mai este necesară protecţia copilului. 7. se întocmeşte Raportul de evaluare complexă. În urma evaluării detaliate. 3. 5. 4.Familia/reprezentantul legal al copilului cunoaşte conţinutul PIP şi se obligă să îl respecte (vezi Contractul cu familia). 72 ore de la semnalare ( vezi Fişa de evaluare iniţială).Anexa nr. 6. locul şi scopul urmatoarei întâlniri.Managerul de caz împreună cu echipa elaborează Planul individualizat de protecţie/Planul de servicii în termen de 30 zile de la înregistrarea cazului. 8. în mediul de viaţă al copilului. 106 . data.

Instanţa judecătorească C.P.P.G.Anexa nr.S.2 TRASEUL CAZURILOR DE INSTITUŢIONALIZARE Serviciul Public de Asistenţă Socială Planul de servicii Dacă se propun măsuri de protecţie specială Planul individualizat de protecţie D.C. 107 .C.A.

Nume si prenume:................................................. Date despre mamă : 1........................................................................................................................................................................................................................................... 4......... IV..................…………………................................................ 3............alte situaţii...........................................Nume şi prenume părinţi:.... 5.....3 Avizat......................Numărul copiilor pe care îi are în îngrijire:......................................................................................................................Starea de sănătate a copilului:.......................Data şi locul naşterii:...... 7.................................................................................................................Ultimul loc demuncă………………………………………………………………………….............................. Locul unde se află copilul: III............................................................Data şi locul naşterii:.......................................... .................Profesia...................................... 108 ................................................................................... ...................divorţată............... 6.................................................................................Venituri...... 12......................... –Spital.......................................................................... 11..............................................Starea civilă: necăsătorită..................Religia:...căsătorită..... 2................................................................................ 10.................Mediul din care provine copilul: -Familie ............................................................. urban ............ 9.................................................................................................... 13..................................................... 6..............Studii:................................. 2................................................................................................................................Nume şi prenume:.............................................Anexa nr..........................Sex: bărbătesc .............................Mediul din care provine mama: rural.... 3................... Şef serviciu FIŞĂ DE EVALUARE INIŢIALĂ A SITUAŢIEI COPILULUI I........................văduvă........Domiciliul : -domiciliul legal.............................. -domiciliul de fapt.............. 4........................ femeiesc......................... -Alte situaţii................................................................................. Instituţia /persoana care a sesizat situaţia (date de identificare ale persoanei care a sesizat): II... Date despre copil: 1..................................................................... 8..............................................................................................................CNP:...Starea de sănătate........................... 5...........

...............Religia:......................................Starea civilă: necăsătorit...............................................................Domiciliul : -domiciliul legal............... 11...........................................................................văduv...............................................Profesia............Data şi locul naşterii:................... 9..........................................................................................................................Nume şi prenume părinţi:.............................. 4................................................ …………………………………………………………………………………………………….. 13....... 2..........................................................................................Starea de sănătate.. ……………………………………………………………………………………………………..............Ultimul loc de muncă………………………………………………………………………….....................................................................................căsătorit...................................................................Venituri................................................ Date despre ceilalţi membri ai familiei: VII.................................................... 7.........Studii:.. 8.................................................................................................... 109 ...........................Numărul copiilor pe care îi are în îngrijire:................................................................ Date privind locuinţa: -Tipul locuinţei......................V.......... 5............................. 10............................................................... 3......... urban ......Nume şi prenume:.Mediul din care provine tatăl: rural. 12...... VI................................................................................. -domiciliul de fapt............................................................................................................................alte situaţii................................................... -Statutul locuinţei......................................................................................divorţat......................................................................................................................... 6. ……………………………………………………………………………………………………............................................................................................................................... Date despre tata: 1............ -Gradul de confort şi igienă....................................

............................................................ ................................... ..................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ................................................................................ Data: Semnătura 110 ................................................................................................................ -Cauze care au generat situaţia conflictuală:........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ................................................. ..... ................... ................................................................................................................................................................................................................................................. .................................................................... ........................................................................................................... -Propuneri:.......... ....................................................................... Concluzii: -Descrierea conflictului:.......................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................VIII.......................................................................................................................................... ..........................................................................

Persoana/Instituţia care poate furniza referinţe: VII. Observaţii: VI. Data:_______________________ II. Scopul vizitei: V. 4 Raport de vizita I.Anexa nr. Data următoarei vizite: __________________________________________ 111 . Familia/Persoana:__________________________ IV. Locul:_____________________ III.

...Într-o instituţie de ocrotire.......................................................................................................................... ............................................................................. 11.............................................. ........ ..................... 3................ .... 15......Asistent social........................................... La ambii părinţi..... 6........ ............. CPC........ La altă persoană..................................................................................P....nu se ştie..........................................................................................................Domiciliul legal al copilului :………………………………………………………………… ....................................................................................................................................................................................................................... ............................. ..................................................... A fost internat în C...................... .......................................................................... A fost anchetat de poliţie: ...............................Într-o instituţie de ocrotire........................ 10..........................................Opinia copilului cu privire la situaţia sa( dacă este cazul):... 13....................................Certificat nr.................................. 112 .................................. 5 Avizat............................La mama........................................ 4... Religie:....................................... 7..............................IV............................Hot............La rude până la gr.....................................................................................................................................................Copilul a manifestat acte de delincvenţă sau deviante:...............Nume şi prenume:................... CPC………………………..................................................................................Alte situaţii................................Hot.............................................................. ... Anexa nr........................................... Repetenţii................Bunuri proprii ale copilului şi venitul personal:...............CNP:..................Situaţia juridică a copilului: Exercitarea drepturilor părinteşti: mama...........................................................................................................................................unde…………………………..........................................................................Etnie:. 9....................... ............................................................... Sef serviciu I............................alte persoane...................R.......................................................La tata............................... ..............................La tata....................................................................... RAPORT DE EVALUARE COMPLEX Date personale ale copilului/tânărului: 1.... 5............................................. 2..tata.......................................................................U………………………………………………………………………… 14...................................................................................................................................................................La rude până la gr........................................................................ La ambii părinţi...................................................................................................................................................... La altă persoană................................................................................................................................................................................................................................................... CPC....................................................................Copilul este botezat: da...........................................................................nu............................................................................La mama..........Data şi locul naşterii:............................................................................................................................................................................................................. 8......................................... ...................................................................................................Copilul locuieşte efectiv (dacă domiciliul nu corespunde cu adresa actuală):...........................................................................................................IV...................................................... Plasament instituţional………................................................................ ........................Situaţia şcolară:..................... 12.........................................Măsuri precedente de protecţie: Plasament familial……………unde…………………………............................................ -Grad de handicap:..............................................Starea de sănătate a copilului: -Diagnostic:............................................................

............Atitudinea tatălui faţă de copil: nu pune probleme deosebite.......................................................... 5............................Mediul din care provine tatăl: rural....................................................................................................................neglijenţă gravă........................ 6................................................................................................................. 6........................................................................................divorţat..................neglijenţă gravă...................................................................................divorţată..................... 13.........Atitudinea mamei faţă de copil: nu pune probleme deosebite.......Starea de sănătate....... urban ...............Locul de muncă…………………………………………………………………………...................................................................................................................................... 13.........................................................Nume şi prenume:..........................Profesia..................................................................Locuinţa:...............................Starea de sănătate..................................................................................................................................Studii:.....văduv..................................................................................................................................Domiciliul : -domiciliul legal...........Nume şi prenume:..............................alte situaţii................................................................................................................................................................................................................................................. 5...........căsătorită.... 14............................. 10.............................................................................................Naţionalitate............. 11.Act de identitate...................................................................... ...........Venituri................Religia:.............................................................................................................Profesia.Numărul de copii în întreţinere :………………………………………………………………… 7..................CNP......................................................... 11............ 4.....................................................................................alte situaţii........................................ ........................................................ 15.. 10...................................................................................... 9....................Domiciliul : -domiciliul legal.............. 14.................... 15.................Venituri.................................................................abuz sexual.... 3.............................. 9.............CNP..................alte situaţii............................ violenţă fizică..........................................................Mediul din care provine mama: rural..................... 2............................... 3....................................................... 113 ...............................................................................Locuinţa:......................... 8........alte situaţii.......................................Data şi locul naşterii:................căsătorit...Act de identitate......................... 2................................................................................................Data şi locul naşterii:.......................................................................Studii:....................................... 12......... Tatăl 1............................................................................................................................................................................................................................................................ .................................................văduvă............Locul de muncă…………………………………………………………………………...................................................................................................... ....... -domiciliul de fapt..................abuz sexual..........Starea civilă: necăsătorit.............................Religia:................ 8..................................................................... urban ....... 4........................................................................................................................................................Numărul de copii în întreţinere :………………………………………………………………… 7................................................................Starea civilă: necăsătorită....................... -domiciliul de fapt.........................................................................................................II........... violenţă fizică......................................... Mama Date despre familie: 1....................Naţionalitate................................. 12...................................................

................................................................................ 4............................................................................................................................... -Venituri……………………………………………………………………………………………............. 6....................pune probleme............. CNP.................................... de ce............... 2.............................. 5......................................Date privind persoana/familia : -Nume şi prenume…………………………………………………………………………………........................................................Data luării copilului în îngrijire:.................... …………………………………………………………………………………………………….................. -Ocupaţia.............................................................................. -Alte situaţii :……………………………………………………………………………………… 3.....Atitudinea faţă de copil:nu pune probleme deosebite......................................... -Vecini……………………………………………………………………………………………................................... -Data şi locul naşterii...................................................................................................... surori (nume şi prenume....................................................................................... ……………………………………………………………………………………………………… 114 ..........data şi locul naşterii............................................................. locul unde se află): Alte persoane(fizice sau juridice) care au copilul în îngrijire: 1........................... 7.......................................Motivul:...........Relaţia dintre persoană şi copil: -Grad de rudenie........................................................Locuinţa:................Observaţii privind persoana/familia:.........CNP..................................................Fraţi......................................Loc de muncă.. -Stare de sănătate…………………………………………………………………………………................. ……………………………………………………………………………………………………....................... ..............

III. Recomandări: Persoana care a întocmit raportul de evaluare: Funcţia: 115 . Descrierea situaţiilor conflictuale sau deficitare din familie: IV. Cauzele care au dus la ajungerea copilului în dificultate: V. Concluzii: VI.

Numele şi prenumele copilului _________________________________________ 2.Data: Semnătura: Anexa nr. Măsura de protecţie __________________________________________________ în baza Hotărârii ( CPC/instanţa judecătorească) _____________________________ nr. ____________________________________________________________ Manager de caz _______________________________________________________ ____________________________________________________________________ Membrii echipei şi instituţia din care provin _________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ PRESTAŢII Autoritatea locală responsabilă Tipul Cuantumul Data de începere Perioada de acordare 116 ./data _____________________________________________________________ Responsabil pentru aplicarea măsurii de protecţie ___________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ Reprezentantul legal al copilului __________________________________________ ___________________________________________________________________ Domiciliul ___________________________________________________________ ___________________________________________________________________ Data realizării/revizuirii planului individualizat de protecţie ____________________ Dosar nr.6 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI BIROUL REZIDENŢIAL PLAN INDIVIDUALIZAT DE PROTECŢIE 1. CNP _____________________________________________________________ 3.

aparţinând …………………………………….. .situaţia materială şi locativă………………………………………………… ………………………………………………………………………………… . Copilul are următoarea situaţie: ..condiţiile în care a crescut…………………………………………………… . . am analizat proiectul planului individualizat de protecţie.starea de sănătate…………………………………………………………….opinia copilului cu privire la măsura de protecţie (10 ani)………………… .(mama/tatăl) solicită instituirea unei măsuri de protecţie specială pentru copilul……………………………… născut la data de………. 7 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI Nr……………………………. PLASAMENT RAPORT DE EVALUARE Privind situaţia copilului ………………………………………………………… C..P………………………………………….. planul de servicii şi actele depuse la dosar şi am constatat următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr………………/………..N..starea de sănătate…………………………………………………………… 117 . str…………………………nr……. Subsemnata………………………………………………………… în cadrul Serviciului/Biroului………………………………………….Anexa nr.. în………………………judeţul…………………… fiul/fiica lui………………………şi………………………domiciliat în …………….……………..situaţia şcolară…………………………………………………………………………. bl………sc……ap…… judeţul……………………………….consimţământul copilului (14 ani)…………………………………………… Părinţii copilului au următoarea situaţie: .

CP). Domnul(a)…………………………………..lei lunar. PREŞEDINTE.N. ………………………………………………………………………………… ………….N.C. conform art………din Legea 272/2004. asistent maternal... conform art…………din Legea 272/2004 propun propun plasamentul copilului……………………………… familiei (doamnei/domnului)………………………………………………… (rude. VICEPREŞEDINTE………………… MEMBRII:…………………………… …………………………… ……………………………… 118 . ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………. fam. având calitatea de…………………… la o contribuţie de întreţinere pentru copil în sumă de………………./pers. SEMNĂTURA MINUTA: În cadrul dezbaterilor. lunar...P…………………. Obligă pe………………………………….Având în vedere situaţia constatată..P……/C. Familia………………………. mama/tatăl copilului va contribui la cheltuielile de întreţinere pentru copil cu suma de ……………. cu acordarea alocaţiei de plasament. Comisia pentru Protecţia Copilului hotărăşte: ………………………………………………………………………………… ………….. părinţii copilului sunt de accord cu menţinerea măsurii.

planul de servicii şi actele depuse la dosar şi am constatat următoarele: Prin raportul de evaluare înregistrat sub nr…………………………….situaţia şcolară……………………………………………………………..8 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI Nr…………………………….starea de sănătate…………………………………………………………… . propune menţinerea măsurii de……………pentru copilul……. C.Anexa nr. am analizat proiectul planului individualizat de protecţie.……………………………………………conform hotărârii nr……/…………….P………………………………………….P. fiul/fiica lui………………………şi………………………………domiciliat în ………………………….în……………………... Subsemnata………………………………………………………… în cadrul Serviciului/Biroului…………………………………………..judeţul……………………. bl………sc……ap…… judeţul……………………./pers.. A Comisiei pentru Protecţia Copilului Constanţa. Copilul are următoarea situaţie: .) . plasat (ruda. MENŢINEREA MĂSURII RAPORT DE EVALUARE Privind situaţia copilului ………………………………………………………… C. asistent maternal.. . fam..comportamentul pe durata măsurii de protecţie……………………………… ………………………………………………………………………………… Părinţii au următoarea situaţie: 119 . str……………………………………nr…….N..născut la data de………………….

120 .. .starea de sănătate………………………………………………………….situaţia materială şi locativă………………………………………………… …………………………………………………………………………….

judetul………………… cu acordarea alocaţiei lunare de plasament.N. VICEPREŞEDINTE………………… MEMBRII:…………………………… …………………………….. bl………. conform art…din Legea 272/2004 propun menţinerea măsurii de plasament a copilului………………………… (ruda. mama/tatăl copilului va contribui la cheltuielile de întreţinere pentru copil cu suma de ……………...P………………………/C. sc……. având calitatea de…………… la o contribuţie de întreţinere pentru copil în sumă de………………. PREŞEDINTE.......P………………. lunar... …………………………… …………………………… 121 . părinţii copilului sunt de accord cu menţinerea măsurii. Familia………………………. …………………………….P. Comisia pentru Protecţia Copilului hotărăşte: ………………………………………………………………………………. fam. nr……..N. asistent maternal.Având în vedere situaţia constatată./pers.)…………………………………… C..lei lunar. domiciliat în…………… Str……………………. SEMNĂTURA MINUTA: În cadrul dezbaterilor. ap……. conform art………din Legea 272/2004. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… Obligă pe……………………………. C.. Domnul(a)………………………………….

aparţinând ……………………………………. am analizat proiectul planului individualizat de protecţie. REVOCARE PLASAMENT RAPORT DE EVALUARE Privind situaţia copilului ………………………………………………………… C.P………………………………………….(mama/tatăl) se solicită revocarea măsurii de plasament pentru copilul……………………………… născut la data de…………. a Comisiei pentru Protecţia Copilului Constanţa. as.mat. planul de servicii şi actele depuse la dosar şi am constatat următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr………………/……….. Subsemnata………………………………………………………… în cadrul Serviciului/Biroului………………………………………….. fam.………şi…………………………………plasat ………………………………………………………………….../pers.9 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI Nr…………………………….. Copilul are următoarea situaţie: ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… Părinţii copilului au următoarea situaţie: ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 122 .în……………………judeţul…………………… fiul/fiica lui…………………../………………….N..…………….. CP) conform hotărârii nr…………….Anexa nr..(rude.

N. asistent maternal. conform art………. CP).. Comisia pentru Protecţia Copilului hotărăşte: ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………….P………….Având în vedere situaţia constatată.N.C./pers. SEMNĂTURA MINUTA: În cadrul dezbaterilor.P…………………şi reintegrarea acestuia în familia naturală.. …………………………… …………………………… …………………………… ………………………… 123 . ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… PREŞEDINTE. VICEPREŞEDINTE………………… MEMBRII:…………………………. Din Legea 272/2004 propun revocarea măsurii de plasament a copilului………………… familiei (doamnei/domnului)…………………………………………(rude. C. fam.

______.1 consimţământul acestuia de a se lua o măsură de protecţie – copil 14 ani).________/______________ privind copilul _______________________.______.1437/2004 – pentru copilul de 10 ani şi art. ap._________/_________________.P.10 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI Plasament SPS-CP H O T Ă R Â R E A Nr_________ Şedinţa din_____________________ Pe rol soluţionarea cazului privind copilul________________________ născut la data de___________în _____________. bl. domnul(a) _____________________.Anexa nr. 124 .________________ nr. sc.16 din H.___________________________. fiul/fiica lui_______________________ şi al ____________________.N. care prezintă proiectul planului individualizat de protecţie şi raportul referitor la ancheta psihosocială nr._____.61 alin. domiciliat în ___________________. str.____.24 din Legea 272/2004. judeţul________________________.G. C O M I S I A Prin cererea înregistrată sub nr. La apelul nominal s-au prezentat_______________________________________________________ ______________________________________________________________ Se dă cuvântul _____________________________________________ în cadrul Serviciului Rezidenţial al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Constanţa. ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ (Copilul a fost audiat conform art. precum art. Din actele prezentate rezultă că părinţii şi-au exprimat acordul cu privire la măsura propusă. mama/tatăl copilului_______________ a solicitat instituirea unei măsuri de protecţie specială. judeţul________________ C.

1 – Plasamentul copilului____________________________.._____________________________________________________________ 2._____________________________________________________________ 10.Comisia pentru Protecţia Copilului Constanţa.1 din Legea nr. lit. Art._____________________________________________________________ 7._____________________________________________________________ 5. VIZAT PENTRU LEGALITATE. judeţul_______________ Serviciului Public Specializat Constanţa – Centrul de Plasament__________.2 – Hotărârea se va comunica: 1._____________________________________________________________ 4.P.P. născut la data de ___________. având în vedere interesul superior al copilului în temeiul art. Mariana Belu SECRETAR C.55. în_____________._____________________________________________________________ 6.a şi art.P. PREŞEDINTE C._____________________________________________________________ 9..____________________________________________________________ Art.C._____________________________________________________________ 8.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului: H O T Ă R Ă Ş T E: Art. 125 .61 alin._____________________________________________________________ 3.3 – Prezenta hotărâre poate fi atacată.

în temeiul art. judeţul______________ C. C O M I S I A Prin cererea înregistrată sub nr.P. bl. care prezintă proiectul planului individualizat de protecţie şi raportul referitor la ancheta psihosocială nr. Din actele prezentate rezultă că părinţii şi-au exprimat acordul cu privire la măsura propusă. 11 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI REVOCARE PLASAMENT FAM._____________ Şedinţa din_________________________ Pe rol soluţionarea cazului privind copilul/tânărul_________________ născut la data de____________în ______________. str. ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ Comisia pentru Protecţia Copilului Constanţa. H O T Ă R Â R E A Nr._____. La apelul nominal s-au prezentat_______________________________ _____________________________________________________________ Se dă cuvântul ____________________________________________ în cadrul Serviciului Rezidenţial al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Constanţa. având în vedere interesul superior al copilului.N./C. fiul/fiica lui______________ şi al ____________.______. judeţul________________________. domnul(a) _________________.______._________/_________________._______ din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului: 126 .________/______________ privind copilul ________________________.________________./PERS. sc. domiciliat în ___________________. mama/tatăl copilului__________________ a solicitat revocarea măsurii de plasament. ap.________________ nr.P.Anexa nr.____.

născut la data de _______________.___________________________________________________________ 4.1 –Revocarea măsurii de plasament a copilului_______________.____________________________________________________________ 3. familiei/pers. sc. ap.P.____.S./S. nr. bl._______. 127 .2 – Hotărârea se va comunica: 1._____._____________ şi__________domiciliaţi(a) în _______________.H O T Ă R Ă Ş T E: Art..___________________________________________________________ 2. str.P. extinsă)_____________________________.3 – Prezenta hotărâre poate fi atacată.______.____________________________________________________________ 5.P. VIZAT PENTRU LEGALITATE.P.P.N.________________________________. Mariana Belu SECRETAR C. PREŞEDINTE C.-C. Art._________________________________________________________ Art. judeţul__________________ şi reintegrarea acestuia în familia (naturală.____________ _____________________C.C.P.

judeţul_____________________.______. născut la data de____________în ____________. a propus menţinerea măsurii şi transferal copilulu_____________________ de la ___________________ la_____________________________________. str. judeţul_______________ C. La apelul nominal s-au prezentat_____________________________ ______________________________________________________________ Se dă cuvântul ____________________________________________ în cadrul Serviciului (Biroului)_____________________________ al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Constanţa. domiciliat în _______________.N. fiul/fiica lui_____________________ şi al __________________. 12 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI TRANSFER H O T Ă R Â R E A Nr.______. Din actele prezentate rezultă că: (motivele transferului.P. domnul(a) ____________________________. bl._________/_________________. acordul părinţilor referitor la transfer şi dacă este cazul acordul copilului) ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ 128 .______________ nr. sc. ap.Anexa nr. C O M I S I A Prin raportul înregistrat sub nr.______________________._____.____._____________ Şedinţa din_________________________ Pe rol soluţionarea cazului privind copilul_______________________. care prezintă situaţia copilului _____________________________________.

ap. nr._____________________________________________________________ Art. VIZAT PENTRU LEGALITATE.P._____________________________________________________________ 4. în temeiul art._____________________________________________________________ 2. familiei/pers. obligatoriu C.2 – Hotărârea se va comunica: 1.__________________---____________. având în vedere interesul superior al copilului.Comisia pentru Protecţia Copilului Constanţa.. PREŞEDINTE C.P.P.1 –Menţinerea măsurii de plasament a copilului/tânărului _______________. 129 .._______. Mariana Belu SECRETAR C. sc.3 – Prezenta hotărâre poate fi atacată. judeţul__________________ la ____________________________________________ Art.. as._______ din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului: H O T Ă R Ă Ş T E: Art. bl. CP) domiciliaţi(ă) în ___________________ str. născut la data de _______________ şi transferul acestuia de la ____________________la ______________________________ (rude..____.N.C._____________________________________________________________ 5._____.______.P.mat._____________________________________________________________ 3.

Engels – Originea familiei. Editura Dacia. publicaţii 1. 1997. 2005. 1980. Revista Dreptul – Uniunea Juriştilor din România. 1975. V. studii. Revista de Asistenţă Socială – editată de Catedra de Asistenţă socială. a proprietăţii private şi a statului. Ion P. Editura didactică şi pedagogică. Facultatea de Sociologie şi Asistenţă socială. Bucureşti. Protecţia copilului. 8. Emese Florian – Dreptul familiei. Mureşan M. 4. Editura All Beck. 130 . Bucureşti. Maria Voinea – Familia şi evoluţia sa istorică. Bucureşti. Milena Tomescu – Dreptul familiei. Filipescu – Tratat de dreptul familiei. 2004 – 2005. 20022003. 1989. 2. 7. 6. 11. articole. Editura Politică. Editura ştiinţifică şi enciclopedică.BIBLIOGRAFIE I Tratate. 1997. Editura All Beck. Cluj-Napoca. sub egida comisiei interministeriale de asistenţă socială a comisiei Guvernamentale Anti-sărăcie şi promovare a Incluziunii sociale şi a Reprezentanţei UNICEF în România.N.. 3. 1978. Albu – Dreptul familiei. Comănescu Ioan. Petrescu Raul – Ocrotirea familiei în dreptul roman. Costin. 1989. cursuri. Editura All Beck. Filipescu – Adopţia şi protecţia copilului aflat în dificultate. Ionaşcu A. Editura Lumina Lex. Bucureşti. Fr. 10. Ion P. 2000. Bucureşti. Mihuţă Ioan.. I. 9. M. Universitatea din Bucureşti. 5. Editura Politică. Ursa – Filiaţia şi ocrotirea minorilor.

H. 8. 10. 5. nr. precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profeşionişti . H. precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi . Legea nr. Codul familiei. H. 7.G. 1432 / 2004 privind atribuţiile. aprobată prin Legea nr. H. 11.II A C T E NORMATIVE 1.G. nr. 272 / 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. 4. mamele protejate în center maternale. nr. 343 / 2004.G. 1434 / 2004 privind atribuţiile şi Regulamentul – cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. nr. O. 2393 / 2004 privind indexarea cuantumului alocaţiei lunare de plasament. organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului.G.G nr.G. 1437 / 2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului. 1439 / 2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal. 131 . 9. 326 / 2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tineriiocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului. 6. nr. 3. H. Legea nr. H.U. nr.G. 273 / 2004 privind regimul juridic al adopţiei. 519 / 2002 cu completările şi modificările aduse de Legea nr. Legea nr. 2. 1438 / 2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa. 102 / 1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.

132 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful