Introducere La 22 decembrie 1989 a fost fondată prima bancă comerciale din Republica Moldova, B.C.

”Victoriabank”, obţinînd autorizaţia de activare în domeniul bancar.(Anexa 1) Apariţia acestei instituţii bancare a fost posibilă nu numai datorită mijloacelor financiare, dar şi eforturilor conjugate ale acţionarilor-fondatori: „Moldghiprostroi”, „Moldghiproprom”, „Moldghiintiz”, întreprinderea ”Aschim”, „Moldgaz”, primăria Chişinău, fabrica de sticlă, Asociaţia Cooperatistă de Stat „Valeologia”. B.C. „Victoriabank” S.A. activează pe piaţa bancară de optsprezece ani oferind un spectru divers de servicii bancare. Dacă, iniţial, clientului i se propunea numai servicii de casă, decontare şi atragerea mijloacelor băneşti, actualmente Banca prestează o mulţime de servicii devenind astfel o instituţie financiară universală. Actualitatea raportului întocmit, este confirmată prin multitudinile de probleme ca ridicarea nivelului de deservire a băncii la un nivel interneţional, gestionare efectivă a operaţiunilor băncii, minimizarea riscurilor, obţinerea încrederii în rîndurile populaţiei atît autohtone cît şi străine, menţinerea relaţiilor de corespondenţă cu alte bănci de peste hoterele ţării, cu care se confruntă întregul sistem bancar autohton, şi nu doar B.C. „Victoriabank”. Scopul raportului constă în studierea mai profundă a activităţii bancare, precum şi imlimentarea cunoştinţelor deja obţinute în practică. Iar pentru ca scopul propus să-l realizez am avut sarcinile: 1. formarea treptată a deprinderilor de lucru în cadrul băncii; 2. aplicarea actelor ormativ-juridice şi economice în practica bancară; 3. elaborarea şi completarea documentelor şi dărilor de seamă sub diferite aspecte în cadrul băncii; 4. formarea deprinderilor de comunicare cu clienţii băncii; 5. analiza clienţilor după potenţialul său economic. Structura lucrării se reflectă din scopul şi sarcinile propuse drept obiectiv al raportului practicii de producere, care constă din: Introducere, în care se argumentează actualitatea raportului, scopul şi sarcinile acestuia, importanţa cunoştinţelor obţinute în cadrul desfăşurării practicii în cadrul B.C. „Victoriabank”. Capitolul I „Statutul băncii. Structura organizatorică şi de conducere a băncii comerciale”, în care se analizează interdependenţa funcţională a băncii. Capitolul II „Modul deschiderii, modificării şi închiderii conturilor clienţilor băncii”, în care se reflectă procedura de gestionare a conturilor bancare. Capitolul III „Operaţiunile de decontare efectuate de banca comercială” în care se detalizează formele operaţiunilor de decontare şi mecanismul lor de funcţionare. 3

Capitolul IV „Operaţiuni de casă a băncii comerciale”, în care se descrie tipurile caselor existente la bancă şi modul de funcţionare a acestora. Capitolul V „Resursele băncii, modul formării lor”, în care se studiază divizarea resurselor bancare şi importanţa acestora pentru buna funcţionare a băncii. Capitolul VI „Operaţiunile active ale băncii comerciale”, în care se analizează tipurile operaţiunilor active, politica de creditare a băncii, monitoritzarea şi controlul acestor operaţiuni. Capitolul VII „Operaţiuni cu valută, tipuri şi modul organizării lor” în care se cercetează tipurile operaţiunilor cu valută cu sau fără numerar efectuate de către B.C. „Victoriabank”, precum şi transferurile internaţionale. Capitolul VIII „Operaţiuni de leasing, factoring şi trust a băncii”în care se studiază formele de leasing din punct de vedere teoretic, iar factoring şi trust ca operaţiuni existente la bancă. Capitolul IX „Evaluarea activităţii economice a băncii” în care se cercetează sursele principale de venituri ale băncii, evitarea cheltuielilor, determinarea profitului bancar şi distribuirea acestuia. Capitolul X „Rapoartele financiare a băncii comerciale” în care este analizată organizarea dărilor de seamă: a bilanţului contabil, utilizarea planului de conturi, precum şi alte rapoarte. Capitolul XI „Gestiunea activelor şi pasivelor” în care se evidenţiază toate riscuri existene la bancă şi modalitatea de minimizare a acestora. Caoitolul XII „Activitatea de marketing a băncii” în care se analizează mixul de marketing utilizat de către B.C. „Victoriabank” în scopul unei dezvăluiri mai detaliate a procesului de marketing bancar.

4

1. Statutul băncii. Structura organizatorică şi de conducere a B.C. „ Victoriabank ”S.A
B.C. „Victoriabank” este una din bănci, cu cea mai bogată experienţă profesională pe piaţa bancară autohtonă, care a fost fondată după destrămarea spaţiului sovietic. La momentul actual actionarii băncii principali sunt: 1.Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Finanţează procesul de tranziţie economică a ţărilor din Europa de Est şi CSI ponderea în capitalul social - 15.06 % 2. Alpha Bank Romania S.A. Una dintre cele mai mari bănci din România orientată spre clienţii corporativi ponderea în capitalul social - 12.50 % 3.TURCAN Victor (Moldova) ponderea în capitalul social - 10.45 % 4."Atrium Limited" (Belize) ponderea în capitalul social - 5.76 % 5."AVB – PRIM" SRL (Moldova) ponderea în capitalul social - 5.76 % 6."Victoria Invest Limited" (Marea Britanie) ponderea în capitalul social - 5.76 % 7."Financial Investments Corporation Limited" (Marea Britanie) ponderea în capitalul social - 5,61 % Componenţa acţionarilor este : 15- persoane fizice şi 14- persoane juridice. Organul de control este reprezentat de : 1. Adunarea Generală a Acţionarilor Băncii este organul suprem de conducere a Băncii şi se poate întruni în sesiuni ordinare sau extraordinare. Adunarea Generală a Acţionarilor se convoacă de către Preşedinte în temeiul deciziei Comitetului de Direcţie cel puţin o dată pe an. Adunarea Generală extraordinară se convoacă de către Preşedinte în temeiul deciziei Comitetului de Direcţie sau la cererea Comisiei de Cenzori. Acţionarul poate încredinţa prin mandat (procură) realizarea drepturilor sale la Adunarea Generală a Acţionarilor altei persoane (reprezantantului său) care poate fi atît acţionar al Bancii cît şi neacţionar. Reprezentantul acţionarului poate fi permanent sau numit pe un anumit termen stabilit. Mandatul (procura) de participare la Adunarea Generală a Acţionarilor se autentifică de notar. De competenţa Adunării Generale a Acţionarilor ţin următoarele chestiuni: Aprobarea statutului Societăţii în redacţie nouă sau modificărilor şi completărilor aduse în Statut, inclusiv 5

Consiliul de Administraţie reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre Adunările Generale ale Acţionarilor şi exercită conducerea generală şi controlul activităţii Băncii. Vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie 3. Comitetul de Direcţie examinează şi soluţionează toate chestiunile de conducere a activităţii curente a Băncii. Preşedintele Consiliului de Administraţie 2. dacă. în scopul reducerii capitalului social. organele de conducere şi funcţionarii Societăţii. de convertirea. conduce şi răspunde de activitatea curentă a Băncii. cu excepţia celor ce ţin 6 . Membru al Consiliului de Administraţie 3. Consiliul de Administraţie are următoarea componenţă: 1. elaborează şi asigură aplicarea politicii băncii. Adoptarea hotărîrii privind repartizarea profitului anual. Consiliul de Administraţie este organul de administrare al BC ”Victoriabank”SA. iar hotărîrile asupra celorlalte chestiuni se iau cu majoritatea (50%+ 1 vot) voturilor menţionate. Membrii acestui organ sunt 7 la număr şi sunt numiţi în funcţie de către Adunarea Generală a Acţionarilor pe o perioadă de 4 ani. Confirmarea organizaţiei de audit şi stabilirea cuantumului retribuţiei serviciilor ei. Comitetul de Direcţie este organul executiv al BC „Victoriabank” SA. care organizează. Membru al Consiliului de Administraţie 6. Modificare capitalului social. sau acoperirea pierderilor. denominalizarea lor etc. Adoptarea hotărîrii privind achiziţionarea de către Societate a acţiunilor emise de ea. Comitetul de Direcţie este subordonat Consiliului de Admnistraţie al Băncii. Membru al Consiliului de Administraţie 4.cele ce ţin de schimbarea claselor şi numărului de acţiuni autorizate spre plasare. 2. Funcţia secretariatului în cazul Consiliului de Administraţie este atribuită secretarului aceluiaşi organ. Membru al Consiliului de Administraţie 5. Adunarea Generală a Acţionarilor nu adoptă hotărîri asupra chestiuilor care nu au fost în ordinea de zi în modul stabilit cu prezentul Statut si legea privind SA. care supraveghează activitatea ei. Hotărîrile Adunării Generale a Acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu cel puţin 2/3 din voturile reprezentate la Adunare. Membru al Consiliului de Administraţie 7. Adunarea Generală a Acţionarilor este deliberativă. Hotărîrile adoptate în mod legal la Adunarea Generală a Acţionarilor sunt obligatorii pentru toţi acţionarii. Examinarea dării de seamă financiară etc. au fost înregistraţi şi participă la ea acţionarii care deţin mai mult de 2/3 din acţiunile cu drept de vot ale Societăţii. în competenţa căruia intră organizarea convocării adunărilor şi asigurarea participanţilor la adunare cu documentele necesare conform ordinei de zi. Aprobarea direcţiilor prioritare de activitate şi planul de afacere. la momentul încheierii înregistrării. inclusiv plata dividendelor anuale.

„Victoriabank” S. problema se trece sub competenţa Comitetului de Direcţie. Componenţa numerică a acestui organ este constituită din 3 membri. Comitetul de achiziţii – este un comitet permanent. aprobă rezultatele preselecţiei de calificare. se face un cvorum în componenţa căruia se includ 3 membri ai comitetului ce încearcă să soluţioneze situaţia. se subordonează Preşedintelui. În funcţiile Comitetului de Direcţie intră: organizarea şi asigurarea îndeplinirii hotărîrilor Adunării Generale a Acţionarilor şi deciziile Comitetului de Administraţie a Băncii. după care acesta întocmeşte un raport pe care îl prezintă Adunării Generale a Acţionarilor. Comitetul de personal – este un comitet permanent. astfel Comisia de Cenzori se subordonează Adunării Generale a Acţionarilor. Preşedinte al BC „Victoriabank”SA 2. Deasemeni în funcţia Comisiei de Cenzori se afla controlul efectuat cel puţin o dată pe an asupra situaţiiei activităţii economico-financiare a băncii.C. prim-vicepreşedintele. Fiecare din aceste comitete îşi exercită activitatea în baza regulamentelor proprii. Vicepreşedinte al BC „Victoriabank”SA Comisia de Cenzori este organul împuternicit să efectueze controlul activităţii economico-fnanciare a băncii. care sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani. vicepreşedinţi şi alţi membri ai Comitetului de Direcţie după caz. organizat la nivel central al băncii. sub conducerea Vicepreşedintelui. se întuneşte cel puţin o dată pe lună sau la necesitate. selectează în urma licitaţiei furnizorii de servicii şi produse. La B. pentru o activitate mai eficientă şi mai bine organizată din punct de vedere al competenţelor sunt create comitete de lucru. se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau la necesitate. cu dreptul de realegere. să elaboreze procedurile interne ale băncii precum şi cele de evidenţă şi control.de competenţa Adunării Generale a Acţionarilor şi Consiliului de Administraţie. organizat la nivel central al băncii. Comitetul de Direcţie are următoare structură: 1. elaborează actele normative cu privire la achiziţii. Adunările se convocă săptămînal şi la necesitate.A. În funcţiile 7 . Componenţa numerică a acestui organ poate fi de la 3 la 5 membri în care se includ: preşedintele. E de menţionat faptul că preşedintele Comitetuliu de Direcţie nu poate executa şi funcţia de preşedinte al Consiliulu de Administraţie. decide asupra metodelor de organizare a licitaţiilor şi concursurilor de oferte. Prim Vicepreşedinte al BC „Victoriabank”SA 3. Iar în cazul apariţiei unor probleme ce nu pot fi soluţionate în baza regulamentelor corespunzătoare comitetului său. însă atunci cînd acesta nu poate fi soluţionată nici de către cvorum. În atribuţiile de bază a acestui organ a băncii se incadrează: aprobă utilizarea fondurilor de investiţii pentru proiectele incluse în buget.

Serviciul monitorizare gaj. organizat la nivel central al băncii. Secţia monitorizarea riscurilor. În funcţiile Comitetului de Credite intră: analiza solicitării unui credit înaintea Direcţiei de credite. bilanţul comparativ. 1) În subordinea Consiliului de Administraţie intră următoarele unităţi structurale: Direcţia audit intern. cotaţiile pentru comercializarea valutei prin virament. organizat la nivel central. Secţia autorizare şi suport clientelă. dirijează expunerea băncii la riscul ratei dobînzii. menţinerea limitei stabile. Direcţia analiză şi dezvoltare. 3) Comitetul de direcţie: Secţia secretariat şi protocol. revizuie nivelul salariilor anuale. modificarea garanţiei. analiza propunerilor privind reînoirea. promovarea şi transferul de personal dintr-o funcţie în alta. În activitatea sa de creditare va solicita opinia a Direcţiei juridice pentru confirmarea legală a actelor cu care opereză inclusiv cu cele ale clienţilor. Comitetul ALCO ( comitet de dirijare a activelor cu pasivele ) – este un comitet permanent . Secţia relaţii externe şi operaţiuni documentare. 4) Direcţia trezorerie: Secţia depozite şi clientelă corporativă. prelungirea şi rescadenţarea de facilităţi la credite. perfecţionarea personalului. analiza evoluţiei cursurilor prin sistemul informaţional REUTER). se subordonează vicepreşedintelui. analiza şi aprobarea facilităţilor de credite la propunerea direcţiei de credite. Comitetul de credite – este un comitet permanent. Secţia valori mobiliare şi investiţii(operaţiuni de dealler pe piaţa VM de stat-HVS şi certificatelor BNM ). examinarea sensibilităţii băncii la rata dobînzii. stabileşte obiectivul minim referitor la costul activelor şi obligaţiunilor. raportul rezultatelor financiare comparative ). coordonarea disciplinei. reclamaţiilor făcute de salariaţi. analiza nivelului salariilor. iniţierea în organele . 6) Direcţia valutară şi relaaţii internaţionale: Secţia dealing (poziţia valutară. În atribuţiile esenţiale ale Comitetului ALCO se numără: examinarea lunară a rezultatelor financiare. se subordonează vicepreşedintelui. 5) Direcţia carduri bancare: Secţia carduri bancare. se întruneşte la necesitate.Comitetului de personal se includ: angajarea personalului în baza propunerilor Direcţiei resurse umane. stabileşte costul produselor. opinia se prezintă către Comitetul de Direcţie sau Consiliul de Administraţie. 8 credit. 2) Direcţia gestiune gaj: Secţia de analiză şi evaluare a gajului. se întruneşte o dată pe lună sau la necesitate. analiza rapoartelor privind situaţia portofoliului de judiciare a procedurii de recuperare la credite. marja procentuală netă. Scopul acestui comitet este atingerea profitabilităţii dorite la bancă în condiţiile unei activităţi bancare prudenţiale. elaborarea prognozelor curente( rapoartele pe venitul net aferent dobînzilor. Secţia relaţii corespondente. utilizarea sistemelor şi standardelor adecvate de măsură a riscului. Direcţia securitate şi pază.

C. – angajaţii. sisteme de plăţi electronice. Secţia gestiune impozite şi dări de seamă. Informaţia bancară în cadrul B. 9) Direcţia credite: Secţia credite corporative. Secţia suport tehnic. 10) Direcţia monitorizare credite: 10) Direcţia economico-financiară: 11) Direcţia tehnologii şi metodologii: Secţia metodologia procesului bancar. administrarea şi formarea profesională. cu capacitatea de a-şi cunoaşte rezervele. la toată informaţia. Resursele umane este cea mai importantă sursa creativ-activă. Secţia evidenţă contabilă. Este de menţionat un moment foarte important al activităţii băcii. carduri. Pentru o păstrare mai sigură a SC. Scopul SC constă in protejarea intereselor băncii. însă doar după semnarea cererii. 8) Direcţia reţea şi logistică: Secţia reţea şi gospodărie. Pentru divulgarea SC se duce răspundere conform regulamentelor interne şi legislaţiei în vigoare. evaluarea şi promovarea personalului. Secţia automatizare şi soft.S. elaborarea codului de etica). Secţia transport şi aprovizionare. coordonatoare şi inovatoare dotată cu potenţial intelectual şi fizic. deasemenea fiecare grup de personal are acces doar la informaţia necesară pentru operare. Secţia remunerarea muncii. extinderea reţelei până la 28 Filiale şi 42 Reprezentaţei. Secţia credite de consum şi plasamente pe termen scurt. La baza managementului resurselor umane stau: planificarea şi selecterea personalului. Secţia administrare reţea şi hard. Secţia disponibilităţi. valori materiale. 7) Direcţia resurse umane: Secţia de evidenţă şi monitorizare a resurselor umane. mobiliare. Secţia metodologie creditară. în marea sa parte pentru utilizatorii din exteriorul băncii prezintă un secret comrcial (în continuare SC ). motivarea.6) Direcţia contabilitatate: Secţia decontări.„Victoriabank”. Secţia evidenţa contabilă a operaţiunilor cu carduri. Secţia feedback (verificarea prezenţei personalului la postul de lucru. Secţia monitorizare credite. Persoanele împuternicite cu drept de acces la SC: – membrii Consiliului de Administraţie. banca a elaborat mai multe grade de securitate: accesul la SC este permis doar persoanelor împuternicite. Secţia credite neperformante. au acces la documentele din cadrul subdiviziunii şi externe cu acordul şefului. documentele ce constituie SC au menţiunea „Secret Comercial”. – directorii subdiviziunilor băncii. Secţia implimentare şi exploatare soft şi 9 . 12) Direcţia securitate şi pază: Secţia pază şi încasare.A.

Copia documentelor de constituire.2. Nivelul sintetic al conturilor utilizat de către bănci trebuie să fie aprobat de către BNM.a. autentificate notarial. care trebuie să fie semnată de persoanele cu drept de semnătură(conducătorul. indicatorul de valută ş. eliberat de Camera de Înregistrare de Stat sau de structurile teritoriale ale acesteia. al filialei. în copia actului de identitate a persoanei care depune documentele pentru deschiderea două exemplare. este format din patru caractere ce indică clasa. 5. Acest act se prezintă de către persoanele juridice care sunt înregistrate la alte organe de stat decît Camera Înregistrării de Stat. regulamentele interne. Cererea de deschiderea (Anexa 3)contului. contului. În cazul cînd solicitantul în reţeaua sa posedă filialiale sau reprezentanţe pe lîngă setul de documente enumerat mai sus. modificării şi închidereii conturilor clienţilor băncii Cadrul legislativ al conturilor se bazează pe Regulamentul BNM cu privire la modul de deschidere şi închidere a conturilor la băncile autorizate din Republica Moldova din 25. nivelul analitic. Copia documentului care confirmă înregistrarea de stat sau copia actului normativ prin care se aprobă regulamentul sau statutul persoanei juridice. care de fapt este specifică tuturor băncilor.2004. Modul deschiderii. Acest act se prezintă de către persoanele juridice care sunt înregistrate la alte organe de stat decît Camera Înregistrării de stat.a. numărul clientului. contractul de constituire ş.. 6. 7. „ Victoriabank ” au o sistemă de codificare a conturilor. acest act este prevăzut doar pentru persoanele juridice care se înregistrează la Camera Înregistrării de Stat. tipul clientului. Acest nivel al contului este standardizat pentru toate instituţiile financiare şi conţine informaţii similare pentru toate băncile. Conturile bancare din cadrul B. aceasta mai prezintă: 10 Copia certificatului de atribuire a codului fiscal. statutul. 4.C. În cazul cînd nu se prevede funcţia de contal-şef conform legislaţiei se semnează doar conducătorul (proprietar). 2. este format dintr-un număr de caractere ce poate varia. . subgrupa şi tipul contului. 3. codul băncii. Fişa cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei. Extrasul din Registrul Comercial de Stat.11. grupa.Codificare contului se divide în două nivele: nivelul sintetic. Conţinutul caracterelor din conturile analitice redau: cifra-cheie a băncii. contabilul-şef). însă numărul maxim de caractere este de 12. Conturi curente Persoane juridice sunt obligate să prezinte la bancă următoarele documente: 1.

alte documente la cerea băncii. Pentru deschiderea contului curent de către persoane juridice nerezidente pe lîngă lista prezentată mai sus.C. cererea de deschidere a contului.8. prezintă (excepţie p. În cadrul B. copia actului de identitate al persoanei ce prezintă documentele pentru deschiderea contului. (Anexa 5) 11 . analizîndu-le banca închee un contract de gestionare/deservire a contului curent. sau de unitatea administrativ-teritorială. Cînd solicitantul unui cont curent doreşte deschidrea mai multor conturi. excepţie fiind actul de identitate. se poate prezenta numai fişa cu specimenele semnăturilor.sau la o personă împuternicită. precum şi fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei. sau semnăturile se vor executa în prezenţa funcţionarului bancar pe un formular elaborat de către bancă.9. fişa cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei. copia documentului care confirmă dreptul de a desfăşura activitatea. autentificate notarial. copia certificatului de atribuoite a codului fiscal. care se restituie după recepţionarea informaţiei necesare. deoarece acesta se păstrează în fişierele specializate ale contabilului-şef.8* Demersul întreprinderii privind deschiderea contului curent pentru o filială sau o reprezentanţă. unde se indică lista operaţiunilor autorizate spre efectuare din/în acest cont de către subdiviziunea respectivă. excepţie făcînd următoarele documente care se solicită în mod obligatoriu pentru fiecare cont: cererea de deschidere a contului. Pentru deschiderea contului curent de către persoanele fizice care practică activitatea de întreprinzător prezintă aceleaşi documente ca şi persoanele juridice. în 2 exemplare. autentificată notarial. După ce clienul a prezentat la bancă toate documentele necesare. Persoane fizice ce nu practică activitatea de întreprinzător sau alt tip de activitate se prezintă următoarele documente: 1. „ Victoriabank ” documentele prezentate de către clienţi pentru deschiderea conturilor curente se păstrează în dosarul juridic. În cazul cînd nu se prevede ştampila.precum şi la executorul de conturi.precum şi alte date la cerea băncii. Iar pentru deschiderea contului curent de către persoanele fizice care practică alt tip de activitate decît cea de întreprinzător sunt necesare următoarele documente: cererea de deschidere a contului.8) acesta mai prezintă: 9** Autorizaţia eliberată de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova sau de către direcţia generală de finanţe raională. copia actului de identitate a titularului de cont.3): 10***Copia documentului care confirmă statutul legal în Republica Moldova şi/sau copia documentului care confirmă înregistrat în ţara de origine. acesta poate prezenta doar un set de documente. Pentru deschiderea contului curent de către o instituţie publică finanţată din buget pe lîngă lista prezentată mai sus (excepţie p. (Anexa 4) 2. copia actului de identitate.

pentru deschiderea conturilor de depozit sunt necesare documentele spre prezentare analogice celor pentru deschiderea conturilor curente atît pentru persoanele fizice. Conturile Loro. cît şi pentru cele juridice. Conturile de credit. În monedă naţională se deschid pentru: băncile autorizate la BNM. Gestionarea contului de depozit se face conform prevederilor contractului încheiat preventiv între părţi. tipul debitorilor. 5. iar pentru deschiderea acestui cont la bancă se prezintă următoarele documente: 1. Termenul de păstrare. copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele la bancă. 2. Copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului. precum şi a altor factori. eliberat de Camera Înregistrării de Stat. 3. Modul de restituire a mijloacelor băneşti la expirarea termenului. Acest set de acte este analogic celui pentru deschiderea contului curent.Conturi provizorii. aceste conturi sunt predestinate pentru persoanele juridice. acest tip de cont se deschide conform prevederilor legislative şi reglementărilor de la BNM. copia certificatului de atribuire a codului fiscal. Cererea privind deschiderea contului. Rata dobînzii. cererea de deschidre a contului. extrasul din Registrul de Stat. băncile autorizate la banca de decontare a Bursei de Valori a Moldovei şi a Depozitarului Naţional al Valorilor Mobiliare ale moldovei (DNVM). Contul de depozit se deschide în baza unui contract încheiat între bancă şi client. însă plus documentele necesare pentru solicitarea creditului. Certificatul eliberat de Camera Înregistrării de Stat. Suma depozitului. în care se va include: Adresa titularului de cont. acest tip de cont poate fi deschis în lei moldoveneşti şi în valută însă după unele criterii. 2. Decizia privind emisiunea valorilor mobiliare (la înfiinţarea societăţii pe acţiuni). Conturi de depozit. Persoanele juridice după înregistrarea de stat a acestora. 4. 3. prin virament se face transferul din contul provizoriu al acestuia în contul curent deschis. băncilor străine autorizate la băncile cu drept de 12 . titularul de cont prezintă cererea de plată şi fişa cu specimene şi cu amprenta ştampilei. Pentru deschiderea contului de credit este nevoie de prezentat la bancă un set de documente care sunt stabilite de către bancă individual în dependenţă de tipul creditului. 4. copia hotărîrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi certificatului privind înregistrarea ofertei juridice avalorilor mobiliare la CNVM. La efectuarea emisiunii publice de valori mobiliare ale unei întrprinderi care deja funcţionează este necesar de prezentat următorul set de acte: 1.

Copia certificatului de atribuire a codului fiscal. autentificată notarial. emisă de organul supravegherii bancare. şi codul fiscal. băncile străine autorizate la băncile cu drept de autorizare.. 10. 8. Fişa include specimenele de semnături ale persoanelor care sunt desemnate pentru gestionarea conturilor şi semnarea documentelor de plată. eliberat de Camera Înregistrării de Stat. Copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului. adresa completă a titularuluide cont. În caz de schimb a persoanei cu drept de semnătură. Iar în caz de includere a unei noi persoane cu redpt de semnătură.atunci cînd contul se deschide la altă bancă decît la BNM sau în cazul deschiderii contului la banca de decontare BVM sau DNVM. în 2 exemplare. autentificată notarial. din ţara de origine a băncii. 6* Pentru băncile străine copia documentelor de constituire ca actul constitutiv. Copia licenţei pentru desfăşurarea activităţii pe piaţa valorilor mobiliare(în cazul cînd banca desfăşoară activitate de brokeraj sau dealer) eliberată de CNVM. Pentru deschiderea conturilor Loro este necesar de prezentat următor set de documente. Autorizaţia eliberată de BNM de a desfăşura activităţi financiare. 13 . împuternicit prin lege. 3. În valută se deschid pentru: bancile autorizate la băncile cu drept de autorizare. atunci cînd se deschide contul la banca de decontare BVM şi DNVM. 7. Fişa cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei. 9. statutul. 2. Fişa este utilizată în scopul verificării de către lucrătorul bancar a autenticităţii semnăturilor şi a ştampile pe documentele de plată şi de casă.a. Fişa cu specimene şi amprenta ştampilei. la bancă se prezintă o fişă cu semnătura acestuia. Cererea de deschidere a contului. numărul de cont. excepţie fiind filialele din subordinea acestor bănci: 1. Ea mai include amprenta ştampilei . 5* Pentru băncile străine extrasul din registrul bancar sau documentul ce confirmă existenţa autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii bancare.autorizare. sau a unor modificări. fişa anulată se păstrează în dosarul juridic privind deschiderea conturilor. 4. regulamentul ş. Extrasul din Registrul Comercial de Stat. (Anexa 6) Acest dcument se prezintă de către persoanele juridice şi fizice ce desfăşoară activitate de întreprinzători sau alt tip de activitate. la bancă se prezintă o nouă fişă în care sunt indicate toate modificările.

această procedură reprezintă schimbarea numărului de cont la nivel analitic şi/sau la nivel sinteteic care poate fi efectuată în cazul cînd: se modifică planul de conturi la nivel naţional. În baza hotărîrii instanţei de judecată. modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul. Numerele conturilor închise convenţional nu se atribuie altor conturi deschise. În baza restituirii depozitului. însă numai în cazul cînd acestea au împuterniciri speciale. Închiderea definitivă a conturilor se poate efectua: În baza cererii titularului de cont. În cazul cînd banca efectuează schimări ale codului. În baza achitării creditului. organului care a constituit întreprinderea sau potrivit stipulărilor menţionate în documentele de constituire a întreprinderii. Conturile bancare deschise pentru care nu a fost primită în termenele prevăzute de legislaţie confirmarea autorităţilor fiscale privind luarea în evidenţă a contului se se închi de către bancă cu informarea ulterioară a titularului de cont. titularul de cont este obligat să restituie carnetul de cecuri neutilizate. formei organizatoricojuridică a titularului de cont. Închiderea conturilor (Anexa 7) poate fi: Închiderea conturilor convenţională se aplică la conturile în care nu s-au efectuat mişcarea mijloacelor băneşti în decursul a doi ani. în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare. această procedură presupune întreruperea derulării operaţiunilor din contul titularului la decizia unor anumite instanţe de stat. În baza deciziei fondatorilor întreprinderii. Cînd se efectuează închiderea conturilor. dispoziţia inspectoratelor fiscale de stat sua la decizia altor organe împuternicite cu acest drept. în caz contrar i se vor elibera mijloacele băneşti în numerar integral numai cu permisiunea conducerii băncii. Dosarele ce conţin informaţiile privind conturile închise se păstrează la bancă în arhivă. Suspendarea conturilor poate fi efectuată de către bancă doar în cazul cînd există decizia instanţelor de judecată. iar cele centralizate se deschid la acelaşi cont sintetic. anume după acestă operaţiune lucrătorul bancar poate face menţiunile în registrele respective de închiderea definitivă a conturilor. Pentru modificare contului în cazul lichidării întreprinderii la bancă se prezintă hotărîrea privind lichidarea . Cînd clientul manifestă dorinţa de continua relaţiile cu banca se deschide un cont nou. 14 . în caz de supraîndatorare şi neexecuţie a plăţilorcătre beneficiari. este obligată să infornîmeze clientul cu cel mult 30 de zile pînă la survenirea acestora. fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei comisiei de lichidare autentificată notarial. Modificarea conturilor. schimbarea denimirlor în datele personale. Soldurile acestor conturi se consolidează într-un cont separat centralizat prin perfectarea „ Registrului de conturi bancare închise convenţional ”.Suspendarea conturilor. susţinute legislativ.

Documentul de decontare reprezintă ordinul sau cererea Întreprinderii întocmită pe suport material. prezentarea ordinului de plată în 2 exemplare la bancă.termenul de valabilitate pentru a fi prezentat la bancă este de o zi lucrătoare( ziua emiterii nu se ia în calcul ). 5. 2. 4. dată Băncii cu scopul executării plăţii fără numerar pentru livrarea mărfii sau valorilor. tranzacţii cu valori mobiliare de stat. Operaţiunile de decontare Decontarea reprezintă orice plată efectuată prin intermediul documentelor de decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă. în baza exemplarului 1. pentru stingerea unei obligaţiuni a plătitorului faţă de beneficiar. 9. încheerea contractului cu indicarea formei de plată – transfer de credit. Transferul de credit Mecanismul decontărilor prin ordinul de plată utilizat la Transferul de credit.3. precum şi alte plăţi. 8. 3. transmiterea informaţiei şi adocumentelor de plată la BB. 7. servicii prestate. verificarea corectitudinii îndeplinirii documentelor şi trecerea la scădere a sumei din document din contul curent al plătitorului. precum şi altor plăţi. 15 6 BNM 7 1 Beneficiarul 8 BB 9 10 . În baza ordinului de plată se pot efectua operaţiuni de plăţi pentru mărfurile livrate. BP 4 3 5 Plătitorul 2 1. lucrări executate. 6. BB scoate la imprimantă 2 exemplare a ordinului de plată şi în baza unui exemplar trece suma din document în contul beneficiarului şi-l coase în mapa cu documentele zilei. livrarea mărfurilor şi prestatrea serviciilor. rămas la bancă prin sistemul SAPI se tansmite la BNM. exemplarul 2 al ordinului de plată împreună cu extrasul din cont se transmite plătitorului ca confirmare de efectuare a operaţiunii. după verifidarea corectitudinii îndeplinirii ordinului de plată suma din contul corespondent al băncii plătitoare (BP) se trece la contul corespondent al băncii beneficiare (BB) . Documentele de plată care se utilizează la efectuarea plăţilor fără numerar: Ordinul de plată (Anexa8) – este o dispoziţie dată de către plătitor Băncii care îl deserveşte de a transfera benefeciarului o anumită sumă de bani.

.transferul mijloacelor băneşti în fondurile extrabugetare. exemplarul 2 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului. precum şi la achitarea cambiilor şi efectuarea altor plăţi stipulate în contract.10. serviciile prestate. şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Cererea de plată – reprezintă cererea benefeciarului înaintată plătitorului de a plăti o anumită sumă de bani pentru marfa livrată. precum si la transferarea sumelor incasate in numerar de la persoanele fizice. care este utilizat in scopul efectuarii tuturor platilor. Tremenul de valabilitate a dispoziţiei de plată/ dispoziţiei de plată trezorerială privind prezentarea de către emitent la banca plătitoare este de o zi lucrătoare. Conform Regulamentului privind transferul de credit din 21 arilie 2006. precum şi la efectuarea altor plăţi. precum si la transferarea sumelor incasate in numerar de la persoanele fizice. care nu se refera la bugetul public national si poate fi initiat atit de catre clientul bancii (titular de cont bancar) cit şi nemijlocit de banca in nume si pe cont propriu. cu excepţia perceperii în/din contul bancar al unităţii Trezorăriei de stat. Ordinul incaso (Anexa 9) . utilizat in scopul efectuarii platilor care se refera numai la bugetul public national si poate fi initiat atit de catre clientul bancii (titular de cont bancar) cit si nemijlocit de banca in nume si pe cont propriu. Primirea documentelor de decontare de la Întreprinderi se efectuează de către Bancă pe parcursul zilei operaţionale.se utilizează în cazul perceperii în mod incontestabil a mijloacelor băneşti de la debitori conform prevederilor actelor normative în vigoare şi documentelor de executare silită. deoarece necesită procesarea documentelor în sens dublu. ca confirmare de înscriere sumei în cont. Cererea dispoziţiei de plată acceptată de către plătitor şi neachitată în termen reprezintă un document de executare silită. cu ultima modificare în 14 iunie 2007. alte plăţi obligatorii în bugetul public naţional etc. Debitarea directă este o modalitate fără numerar. Ordin incaso trezorerial .) în contul bancar trezorerial al unităţii Trezoreriei de Stat. transferul de credit poate fi: Transfer ordinar. care se face prin debitarea de către banca plătitoare (BP) a contului plătitorului la suma din cecerea de plată şi creditarea de către banca 16 . Ordinul de plată trezorerial – se utilizaeză pentru plata impozitelor şi taxelor în veniturile bugetului de stat.se utilizaează în cazul perceperii în mod incontestabil a mijloacelor băneşti (restanţe ale contribuabililor la impozite şi taxe. Termenul de valabilitate a cererii dispoziţiei de plată este un an de zile de la data emiterii. Transfer bugetar. cît şi a restanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat etc. Are un timp de procesare mai îndelungat ca în cazul dispoziţiei de plată.

trece la scădere suma dată din contul plătitorului. 7. SA utilizaează ambele forme ale acreditivului: acoperit şi irevocabil. prezentarea cererii de plată la BB. Debitarea directă se face în baza mandatului de debitare directă (Anexa10 ) care se întocmeşte în 3 exemplare. 5 BP 6 7 1 Plătitorul 2 1. 9. BNM prin SAPI transmite informaţia la BP.beneficiară (BB). care asigură sumă necesară pentru efectuarea plăţilor de către debitori. transmiterea exemplarului 2 împreună cu extrasul din contul plătitorului. BP scoate la imprimantă 2 exemplare a documentului de plată . Mecanismul operaţiunii de plată prin Debitare directă. B. în cazul cînd beneficiarul cere băncii sale să plăteacsă sau să accepte plata pentru mai mulţi beneficiari. transmiterea informaţiei despre efectuarea operaţiunii la BB. verifică dacă în contul plătitorului sunt suficiente mijloace băneşti în caz că aceste sunt. Acreditivul este un instrument de plată fără numerar. 6.C. 3. în bauza unui exemplar al documentului de plată BB înscrie suma dată în contul beneficiarului prin înregistrarea ( Dt 1031. încheerea contractului cu indicarea formei de plată –debitare directă. 5. Beneficiarul 8 BNM 5 8 3 4 BB 9 10 17 . Iar creditarea contului beneficiarului. 8. Ct 2224). „ Victoriabank ” se utilizează acreditivul documentar transferabil. Acestă formă de plată reprezintă un angajament prin care banca emitentă din numele clientului său efectuează o operaţiune de plată contra documentelor prezentate de către beneficiar sau autorizează o altă bancă să efectueze această plată. 4. 10. exemplarul 2 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficairului ca confirmare de înscriere a sumei date în contul său.C. livrarea mărfurilor şi prestatrea serviciilor. În ultima perioadă de timp atît pe teritoriul RM. cît şi de către B. 2. plătitorului ca confirmare de efectuare a operaţiunii. „Victoriabank ”. transmiterea documentului de plată la BB. se efectuează în baza angajamentului privind debitarea directă (Anexa 11) încheeat între beneficiar şi banca sa în 2 exemplare.

Deschiderea efectivă a acreditivului.Mecanismul de circulaţie a documentelor prin Acreditiv documentar. banca emitentă avînd un angajament de plată asumat. care le autentifică cu semnătura şi ştampila sa şi se transmite la BB. în baza 1 exemplar al cererii se trece la scădere din contul plătitorului suma indicată în cerere. exemplarul 2 rămîne la BP în documentele zilei. suma. beneficiarul primind înştiinţarea livrează sau prestează serviciile conform contractului. 9. plătitorul prezintă băncii sale BP. exemplarul 2. Analiza riscului pe care îl implică tranzacţia . o cerere de careditiv în 4 exemplare. Verificarea instrucţiunilor date de importator. pentru a deschide acreditivul. iar exemplarul 3 se transmite plătitorului ca confirmarea de utilizare a sumei totale a acreditivului. încheerea contractului cu indicarea formei de plată.3 prin SAPI se transmit la BP ca confirmare de utilizare a acreditivului. care se coase în mapa cu documentele zilei. trebuie să acorde o importanţă aspectelor: Să verifice bonitatea importatorului şi eventual să solicite acestuia diferite garanţii. 8.). în baza exemplarului 2 se deschide un cont de acreditiv pe numele beneficiarului. exemplarul 4 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului ca confirmare a trecerii sumei în cont. La momentul plăţii banca emitentă va acţiona în sensul instrucţiunilor de rambursare stipulate în acreditiv.3 cu menţiunile BP se transmit prin SAPI la BB. 3.acreditiv documentar. 6. Din punct de vedere al unui acreditiv de import. care se coase în mapa cu documentele zilei. 7. 5. 11. Ct 2224). 2. 10. etc. 12. se semnează şi se legalizează de către bancă. borderoul se verifică. 4. în care se indică toate atribuţiile acreditivului(termen. 1 exemplar al acestuia serveşte pentru transferul sumei în cont prin înregistrarea contabilă (Dt 2807. exemplarul 2. exemplarul 3 se transmite beneficiarului ca înştiinţare despre deschiderea acreditivuluipe numele său. denumirea contului. tipul. 18 . beneficiarul în aceeaşi zi în baza documentelor de livarare întocmeşte borderoul de utilizare a acreditivului în 4 exemplare. 1 Plătitor 2 12 11 7 11 Beneficiar 8 6 10 BP 3 4 BNM 4 9 BB 5 1.

Transferul incontestabil – Incaso se face din contul plătitorului prin ordinul incaso, care se emite în 2 exemplare în cazul cînd emitentul ordinului este în calitate de de beneficiar şi în 3 exemplare cînd emitentul ordinului este împuternicit de către organele abilitate, adică a unei persoane terţe. Mecanismul de plată prin Ordinul Incaso.

Plătitor
4 2 2

Beneficiar
1 5 7

BP 3

BNM

5

BB 6

1. beneficiarul transmite la BB ordinul incaso, pe care banca le verifică şi le ia la evidenţă; 2. împreună cu menţiunea BB ordinul incaso se transmite la BP prin SAPI; 3. în baza documentului de plată executorul de cont verifică dacă în contul plătitorului este suma necesară şi documentele care permit transferul incontestabil, apoi trece la scădere suma din contul plătitorului prin înregistrarea contabilă (Dt 2224; Ct 1031); 4. un alt exemolar împreună cu extrasul din cont se transmite plătitorului ca confirmare de efectuare a plăţii; 5. exemplarul rămas la BP se transmite prin SAPI la BB; 6. în baua documentului de plată primit de la BP, BB trece suma dată în contul beneficiarului prin înregistrarea contabilă (Dt 1031;Ct 2224); 7. un exemolar scos la imprimantă împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului ca confirmare de înscriere a sumei în cont. E de menţionat faptul că în cazul cînd în contul plătitorului nu este suma necesară pentru efectuarea plăţii, BP ia la evidenţă la un cont de memorandum documentele de plată şi transferă suma parţială beneficiarului cu indicare pe versoul documentului-achitat parţial. Decontările prin intermediul Cardurilor (Anexa 12, 13) Cardul este un instrument cu ajutorul căruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu, avînd la bază un sistem bine organizat pe baze contractuale înre deţinător, emitent şi comerciant sau prestatorul de servicii. Cardul este un instrument de plată fără numerar, prin care un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor mărfuriisau servicii achiziţionate de la comercianţii abilitaţisă accepte cardul. Cardul bancar se poate deschide numai dacă solicitantul de card va avea deschis la bancă un cont. (Anexa 14, 15)Pe teritoriul RM, precum şi la B.C.„ Victoriabank”, cardul este utilizat conform Regulamentului cu privire la cardurile bancare din 24.02.2005.

19

Decontările prin intermediul conturilor corespondente „Nostro” şi „Loro”, decontările între filială şi centrala băncii. Aceste decontări se efectuează în baza existenţei unor relaţii inter şi intrabancare. La formarea relaţiilor interbancare participă: relaţiile între B.C. şi B.Centrală prin intermediul conturilor curente ale clienţilor şi contul corespondent al băncii la BNM; relaţiile dintre diferite B.C. prin intermediul relaţiilor de corespondenţă prin conturile Nosto şi Loro; relaţiile externe dintre bănci din diferite sisteme bancare, prin intermediul relaţiilor de corespondenţă sau de parteneriat cu B.C. străine. Relaţiile intrabancare sunt relaţiile stabilite între unităţile ce aparţin aceleiaşi B.C. aceste relaţii se pot desfăşura pe plan vertical între filiale, sucursale şi centrala băncii,iar relaţiile ce se desfăşoară pe orizontală cuprind subunităţi diferite. Decontările intrabancare realizează stingerea obligaţiuniolor apărute între clienţii care se deservesc de aceeaşi bancă sau în aceeaşi subunitate bancară. Pe teritoriul RM plăţile interbancare se efectuează prin intermediul BNM, unde fiecare B.C. pentru a putea efectua operaţiuni interbancare îşi deschide un cont corespondent Nosto, care pentru aceasta va fi un cont de activ. Pentru BNM însă acest cont va fi un cont de pasiv – Loro. Fiecare bancă conform legislaţiei în vigoare este obligată să-şi alimenteze contul corespondent, pentru existenţa permanentă a disponibilităţilor băneşti suficiente. Contul corespondent se deschide în momentul înregistrării băncii şi primirii autorizaţiei în baza unui contract încheiat între B.C. „ Victoriabank ” şi BNM, unde se indică drepturile şi obligaţiile părţilor, comisioanele pentru deschiderea şi deservirea contului, precum şi a ratelor dobînzii pe care BNM o plăteşte lunar la soldul contului. Plăţile intrabancare se efectuează prin SAPI, care a fost introdus în 2006 şi este organizat din: sistemul de plată pe bază brută pe timp real; sistemul de compensare cu decontare pe bază netă. Plăţile intrabancare se efectuează prin intermediul sediului central al B.C. unde fiecare filială a băncii are un cont Loro, prin intermediul căruia se fac decontările între sediul central şi filiale. Iar pentru filiale acest cont este un cont Nostro, prin intermediul căruia se fac decontări între filială şi centrală.(Anexa16)

20

4. Operaţiunile de casă a băncii
Operaţiile de casă sunt operaţiile băncii privind primirea si eliberarea banilor si a valorilor clienţilor băncii, de asemenea aceste operaţiuni privesc modul de alimentare a băncii cu numerarul. Astfel, operaţiunile de casă sunt toate operaţiunile băncii cu numerarul. Deservirea de casă a clienţilor băncii se efectuează prin intermediul caselor băncii. Totalitatea banilor în numerar aflată la bancă formează casa operaţională a băncii. Toate operaţiunile de casă se efectuează conform regulamentului stabilit de către BNM. La B.C.„Victoriabank” structura casieriei este următoarea: a) casa de încasări si plăţi (lei); b) casa de circulaţie valutară; c) casa de schimb valutar. Dacă banca are nevoie de numerar banca îl poate obţine de la BNM sau de la oricare altă banca comercială. Eliberarea mijloacelor băneşti de la BNM se efectuează în felul următor: Banca în prima zi transferă pe contul său corespondent la BNM, în baza ordinului de plată, suma necesară, iar a doua zi efectuează transferul. Serviciul de încasatori la deservirea de casă, la BNM prezintă o procură specială pe numele şefului serviciului dat cu indicarea numelor încasatorilor care-l însoţesc vizată de către B.C. „Victoriabank”. După expedierea valorilor procurile se coase în documentele de casă ale zilei. Transportarea valorilor se efectuează din tezaurul central al BNM conform dispoziţiilor aprobate de conducerea BNM. Transportarea valorilor din tezaurul se efectuează cu transport specializat si armament respectiv. Bancnotele, monedele si alte valori se eliberează încasatorilor în baza ordinelor de plată sau extrabilanţiere, semnate de conducător, contabil-şef si şeful casieriei băncii. În ordin se face trimitere la numărul si data dispoziţiei de expediere a valorilor de destinaţie. B.C.„Victoriabank” casa de încasări si plăţi este o singură casă. Operaţiunile de primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente:

a) ordinul de încasare a numerarului (Anexa 17);
b) document intern al băncii utilizat de către serviciul de încasare. Ordinul de încasare se utilizează pentru: depunerea numerarului de către bancă, depunerea în fondul statutar, pentru achitările de către persoanele fizice a serviciilor acordate de persoane terţe; depuneri de numerar aferente operaţiunilor interne ale băncii (restituirea avansului neutilizat, salarii neplătite), pentru înregistrarea numerarului primit de la BNM sau altă bancă; încasarea numerarului în lei şi valută pentru înregistrările în conturi curente la cursul stabilit de bancă.

21

După verificarea cecului casierul semnează cecul şi cotorul. Primul exemplar rămîne în casă. Înregistrarea contabilă a acestei operaţiuni este Dt 1001/ Ct 2224. Toate sumele primite în avans de către casierul plătitor de la şeful casieriei. ordinul de încasare se anulează şi se întoarce executorului de cont pentru întocmirea altui ordin la suma real depusă. executorul de cont trece la scădere suma dată din contul clientului prin înregistrarea contebilă Dt 2224/ Ct 1001. îl semnează. Ordinul de eliberare a numerarului se utilizează la: Eliberarea numerarului din contul curent în valută. titularilor de cont o dată cu deschiderea contului curent li se eliberează un carnet de cecuri de numerar (Anexa 19 ).în baza cecului rămas ca document de casă. Eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale băncii. îl înregistrează în jurnalul de casă şi-l transmite casierului. Casierul la rîndul său verifică semnăturile. semnează ordinul de încasare. numărul si suma documentelor plătite si soldul de avans restituit contra recipisa se înscriu în registrul de evidenţa 22 . în cazul constatării unor divergenţe dintre suma înregistrării şi suma primită.Ordinul de încasare a numerarului se perfectează în 3 exemplare la calculator de către executorul de cont (sau de însăşi clientul băncii). al doilea se transmite clientului. care se primeşte de către bancă în baza cererii depuse la BNM. suma şi eliberează numerarul indicat în document. b) Cecul de numerar. Cînd clientul închide contul său. îl transmite pentru verificare controlorului. Ordinul de eliberare se perfectează se perfectează în 3 exemplare la calculator de către executorul de cont (sau de însăşi clientul băncii). este obligat să restituie băncii carnetul de cecuri de numerar. starea contului. care îl semnează. Carnet de cecuri de numerar. Apoi pe cale internă îl transmite casierului. iar înregistrarea făcută în jurnalul de casă în cazul cînd clientul nu mai depune numerar se anuleză de către contabilul şef. Eliberarea numerarului din casieria băncii se efectuează în baza: a) Ordinului de eliberare a numerarului (Anexa 18). pune ştamoila „eliberat” şi aliberează numerarul clientului. alt exemplar rămîne în casă. casierul verifică semnăturile. primeşte numerarul de la client şi dacă suma coincide la verificare. care după semnare îl înregistrează în jurnalul de casă. aplică ştampila băncii şi restituie un exemplar depunătorului. iar al treilea exemplar se transmite executorului de cont pentru efectuarea înregistrării sumei în contul curent al cientului. şi al treilea executorului de cont pentru efectuarea înregistrărilor respective. ca document de casă. îl prezintă executorului de cont care verifică corectitudinea îndeplinirii. ca document de casă. Pentru retragerea numerarului din conturil curent titularul de cont îndeplineşte cecul de numerar. suma în cifre şi în litere. (Anexa 20) Pentru efectuarea operaţiunilor de plată şeful casieriei eliberează casierului plătitor un avans de numerar contra recipisă în registrul de evidenţa a numerarului manipulat.

după care semnează în registrul despre primirea de la pază. a amprentelor de ştampile cu care a fost sigilat tezaurul. precum si registrul de evidenţa a numerarului manipulat de către personalul casieriei. Pentru încasare directă de la unităţile economice a numerarului sunt constituite servicii de încasare a băncii comerciale. iar în prezenţa în ele a valorilor – sigilate cu 23 . 3 cheie . să verifice prezenţa pe document a semnăturilor de primire a numerarului. Cheile de la tezaur trebuie să se afle: 1cheie . se iau măsuri necesare pe teren. contabilului-şef şi şefului casieriei băncii. Accesul în tezaur îl au numai deţinătorii de chei şi ştampile de la tezaur. pe grupe sau pe fiecare referent pe baza documentelor de casă. casierul va preda casierului-şef situaţia încasărilor si plăţilor împreuna cu documentele de casă. Înainte de a deschide tezaurul. Ordinea deschiderii şi închiderii caselor operaţionale. Numerarul disponibil al casei operaţionale şi alte valori din tezaur se află sub răspunderea conducătorului. lacăţilor. la contabilul-şef. Casierul semnează în jurnalul de casă atât pentru confruntarea exactităţii sumei cât si pentru primirea documentelor de casă din ziua respectivă. La sfârşitul zilei operative de lucru.dacă există. La închiderea casei. după care totalurile rezultate sunt trecute în situaţia încasărilor si plăţilor si apoi confruntate cu totalurile înscrise de către referenţi în jurnalele de casă. trebuie să verifice dacă uşile. Primind documentul de plată (cecul de numerar. să pregătească suma. 2 cheie . în care se păstrează numerarul şi alte valori ale casei de circulaţie se descuie şi se încuie nu mai puţin decît cu două chei şi se sigilează cu ştampile a trei deţinători de chei. sfoarei sau ştampilelor. casierul totalizează sumele încasate.la şeful casieriei. Deservirea unităţilor economice de către aparatul de încasare se efectuează în baza convenţiilor. să verifice prezenţa datelor din paşaport. precum şi a unor presupuneri de pătrundere în tezaur. ordinul de plată) casierul este obligat: să verifice prezenţa semnăturilor referenţilor responsabili autorizaţi să permită eliberarea numerarului si caracterul identic al acestor semnături cu specimenele de semnături. indiferent dacă au avut loc operaţiuni cu valorile sau nu. deţinătorii de chei în prezenţa reprezentantului pazei. În cursul zilei de lucru tezaurul. se întocmeşte urgent până la deschiderea tezaurului un proces verbal semnat de toţi deţinători de chei şi de reprezentantul pazei. Tezaurul. să confrunte suma în cifre cu suma în litere. În zilele de lucru tezaurul se deschide şi se examinează de către deţinătorii de chei. safeurile şi dulapurile trebuie să fie încuiate. iar referentul semnează situaţia încasărilor si plăţilor în dreptul totalului respectiv. sfoara şi ştampilele nu au defecte. lacăţile.la conducător. În cazul unor defecţiuni ale uşilor. să o elibereze beneficiarului si să semneze documentele de plată. se comunică direcţiei ierarhic superioare.a numerarului manipulat.

Documentele de casă pentru incasări buc. în care se efectuează înscrieri pe tipuri de valori. toate dulapurile. confruntând în prealabil amprentele ştampilei cu specimenele lor. Înainte de a încuia tezaurul deţinătorii de chei sunt obligaţi să verifice nemijlocit în tezaur dacă: toate valorile. Evidenţa analitică a operaţiunilor în valută străină se duce cu aprecierea dublă: în valuta străină după nominalul lor şi în lei după cursul de schimb curent al BNM. Bancnotele. Evidenţa eliberării formularelor de evidenţa strictă se reflectă în ordinul de plată extrabilanţier. moneda şi alte valori primite în tezaur se trec în registrele. alte valori. cât şi în foi separate cu preţul convenţional – 1 leu pentru fiecare carnet sau foaie. iar a bancnotelor – şi pe valoare. Eliberarea valorilor din tezaur se efectuează contra recipisă în registru. Pentru acesta fiecare bancă trebuie să organizeze circulaţia bănească corespunzătoare. De asemeni din casa circulantă se efectuează eliberarea numerarului întreprinderilor şi organizaţiilor. Ordinea păstrării şi evidenţei valorilor şi documentelor din tezaur Toate bancnotele şi alte valori sunt păstrate în tezaur.__ lei__ Documentele de casă pentru plăţi buc. 2. Toate formulare de evidenţa strictă se scontează în contul extrabilanţier 7611 “Formulare de evidenţa strictă” atât în carnete. geamurile sunt închise.ştampile ale deţinătorilor de chei. Registrele se ţin de către casierul-şef. Încasărilor băneşti a întreprinderii se fac prin formulele contabile: Dt 1001/ Ct 2251 Primirea banilor pe conturi de depozit a persoanelor fizice: Dt 1001 “Numerar în casă” Ct 2374 “Depozitele pe termen scurt a persoanelor fizice”. În registrele se efectuează înscrierea soldurilor totale pe fiecare cont pentru fiecare zi operaţională până la închiderea tezaurului. aurul. Contabilul-şef este obligat să verifice soldurile de valori. În interiorul tezaurului bancnotele şi alte valori sunt păstrate pe stelaje metalice cu condiţia că aceste stelaje au grile şi se încuie cu lăcată. Despre primirea tezaurului colaboratorul pazei semnează în registrul. În tezaurul valorile se păstrează separat: numerarul casei operaţionale. registrele şi documentele expuse păstrării în tezaur sunt introduse acolo. Sigilarea la finele zilei de lucru se efectuează în prezenţa reprezentantului pazei. La sfîrşitul fiecărei zi operaţionale se întocmesc documentele de casă care includ: 1. Tot numerarul care a intrat în timpul zilei operaţionale trebuie să fie introdus în casă circulantă şi înscris în conturile corespunzătoare în aceeaşi zi lucrătoare. iar ventilatoarele şi lumina deconectate. prezenţa efectivă a caselor circulante şi altor valori corespunde datelor evidenţei contabile şi soldurilor indicate în registre. înscrise în registrele şi cu datele soldurilor corespunzătoare din evidenţa contabilă. platina şi alte metale preţioase.__lei__ 24 . Registrul se păstrează în tezaur şi după utilizare se transmite în arhivă. valuta străină.

3.__lei__ 5. registrul de casă în lei (total alimentări.în lei__. nr. total depozitări. suma comisionului. Documentele privind intrări în conturi în afara bilanţului buc. . suma primită în valuta străină.plăţi. buc. total plăţi. nr. buc. jurnal zilnic de operaţiuni (toate operaţiuni). Se anexează buletine de schimb valutar (vânzări de valută). Se întocmesc următoarele documente: registru de tezaur al casei în valută străină pentru fiecare valută aparte în acest registru se indică total încasări. jurnal zilnic de operaţiuni (ridicare cec) la acest jurnal se anexează cecuri din carnet de cecuri şi borderoul de plată cec în numerar. Se întocmesc următoarele documente: registru de casă a casei de schimb valutar (lei). Casierie valută. buletinului de schimb valutar. registru valutei străine în numerar vîndute. . sold la sfârşitul zilei. total sold)..__val. buc.vînzări. jurnal zilnic de operaţiuni (ridicări de numerar) Casa de schimb valutar. darea de seamă privind operaţiunile efectuate (toate operaţiuni). Documentele privind casă de circulaţie valută: .__lei__ 4. Se anexează buletine de schimb valutar (cumpărări de valută). încasări şi plăţi în valută şi în lei. cursul de vânzare.__val.încasări. total incasări. total sold). registru valutei străine în numerar cumpărate. numerar). sold la începutul zilei. suma primită în lei. jurnal zilnic de operaţiuni (depuneri de numerar) la acest jurnal se anexează avize de încasări. unde se indică denumirea valutei. 25 . valuta primită spre decontare pe parcursul zilei. Documente pentru casă de schimb valutar: . nr. unde se indică denumirea valutei. nr. unde se indică denumirea valutei. buletinului de schimb valutar. total ieşiri. nr. suma în lei. 6. jurnal zilnic de operaţiuni în lei (toate operaţiuni): jurnal zilnic de operaţiuni (depuneri de nr. total ieşiri şi total sold. transmis pe parcursul zilei în casă. Documentele privind ieşiri din conturi în afara bilanţului buc. registru de casă a casei de schimb valutar în valuta străină ăentru fiecare valută aparte. comision şi lei eliberaţi. buc.în lei__ De asemenea se întocmeşte: registrul de tezaur al casei (total intrări.cumpărări. cursul de cumpărare. jurnal zilnic de operaţiuni (ridicare de numerar) la acest jurnal se anexează dispoziţie de plată către casierie şi borderoul de plată în numerar. registru de casă în valută străină. suma eliberată în valută străină.

crearea fondurilor de stimulare economică. Majorarea marimii capitalului social se efectuează prin mărirea valorii nominale a unei acţiuni. Deţinătorii de acţiuni preferenţiale au dreptul de a primi dividende fixate sau nefixate la finele fiecărui an. se formează în urma atragerii mijloacelor băneşti prin emisiunea acţiunilor băncii şi plasarea acestora din urmă. Mărimea acestui fond trebuie să constituie nu mai puţin de 15% de la mărimea capitalului social al băncii. însă care conform prevederilor BNM nu trebuie să fie mai mici de 5%. iar numărul fondatorilor să nu fie mai mic de 3 persoane. Resursele băncii. şi care se utilizează conform planurilor băncii. modul formării lor Resursele proprii ale băncii sunt formate din: Capitalul social ( acţionar ). Suma totală a acestuia depinde de numărul de acţiuni plasate. care reprezintă de fapt rezultatul financiar al băncii după impozitare. Profitul nerepartizat. Formare fondului de rezervă se face traptat prin defalcările anuale din profitul net al băncii. Deţinătorii de acţiuni ordinare au dreptul de a participa la Adunarea Generală a Acţionarilor. completarea fondului de risc. Capitalul de rezervă este plasat de către bancă în active cu lichiditate înaltă. Acesta se formează din profitul net al băncii. Mărimea aporturilor făcute de către acţionari este determinată de actele de constituire a băncii. Aceste mijloace se utilizează pentru plata dividendelor. deci şi la conducerea băncii în dependenţă de numărul de acţiuni posedate. pînă la mărimea prevăzută de statut.200.000 acţiuni ordinare nominative nematerializate de clasa întîi. precum şi prin mărirea numarului de acţiuni (emisiune de noi acţiuni). Ca fondatori ai băncii nu pot fi întreprinderi cu balanţe nelichide deasemeni lucrătorii puterii de stat. aceste acţiuni dau dreptul la vot. o altă componentă a capitalului reprezintă suma profitului acumulat în procesul activităţii financiare care rămîne la dispoziţia băncii. Fondurile proprii de rezervă ( Capitalul de rezervă ) în scopul asigurării îndeplinirii obligaţiunilor sale faţă de clientelă banca crează un fond de rezervă.BC „Victoriabank” SA are un capital social în mărime de 32 milioane lei şi este divizat în 3. Soldul profitului nerepartizat sunt resursele băneşti rămase la dispoziţia administraţiei şi acţionarilor băncii după plata impozitelor şi dividendelor. care asigură utilizarea lor în caz de necesitate. care prevede că aportul unui fondator nu trebuie să depăşească 35 % din capitalul acţionar.5. fiecare acţiune avînd valoarea nominală de 10 lei. plata dobînzilor la depozite în cazul insuficienţei beneficiului băncii. Resursele proprii le reprezintă totalitatea fondurilor create de bancă pentru asigurarea stabilităţii financiare şi beneficiului apărut din activitatea 26 . Aceste cazuri sunt: plata dividendelor fixe la acţiunile privelegiate. Micşorarea capitalului social poate fi efectuată prin micşorea valorii nominale a unei acţiuni sau prin răscumpărare unei părţi din acţiunile deja plasate. plata impozitelor şi pentru formarea fondului de rezervă.

reprezintă suma minimă necesară pe care banca este obligată să o depoziteze şi să o menţină la BNM pentru a efectua activităţi financiare. „ Victoriabank ” deţinînd autorizaţia de tip „ C ” este obligată să deţină un cuantum în valoare triplă a acesteia. vînzarea unor HVS sau corporative.băncii. depozitele la vedere şi la termen ale persoanelor fizice şi juridice. fondul de risc – este creat pentru acoperirea pierderilor posibile. Suma minimă se stabileşte de către bancă. şi condiţia obliligatorie pentru crearea băncii ca persoană juridică. deponentul înfăptuieşte avizul de introducere 27 . pe aceste banca le poate cumpăra în cazul lipsei de lichiditate. să stabilească clauzele contractului.. ► Resurse nondepozit. cauzate de nerambursarea creditelor acordate de către bancă. prin întocmirea cererii de deschidere a contului de depozit (Anexa 21). colaboratorul Băncii trebuie să-l facă cunoscut pe deponent cu condiţiile depozitului . ale altor bănci şi Trezorăriei statului. Fondurile băncii au diverse scopuri: fondul statutar – reprezintă baza economică necesară pentru existenţa băncii. depozitele băncilor corespondente. B. profit nedistribuit 2. Resursele atrase în dependenţă de caracteristica resurselor atrase avem: ► Resurse depozit în componenţa acestora se includ conturile curente ale agenţilor economici şi ale persoanelor fizice. Minus cotele de participare a capitalurilor altor bănci. Conform regulamentului cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc. Capitalul minim necesar . Depozitele se primesc pe numele unei anumite persoane. Deponentului i se deschide un cont de depozit. banca stabileşte de sine stătător condiţiile de efectuare a opereaţiunilor cu depozitele populaţiei. emiterea obligaţiunilor şi a cambiilor bancare. depozite ale instituţiilor financiare internaţionale. ale instituţiilor financiare şi publice. Depozitele. acţiuni preferenţiale cu dividend nefixat. Modul de efectuare a operaţiunilor de primire a depozitelor este următorea: Pînă la deschiderea contului de depozit. Dacă depunerea se efectuează în numerar. fondul de rezervă – se formează în scopul acoperirii pierderilor eventuale. surplus de capital atribuit acţiunilor preferenţiale cumulative şi parţial cumulative. capital normativ de grad II: acţiuni preferenţiale cumulative şi parţial cumulative cu scadenţă nefixata. acţiuni preferenţiale cu dividend fixat cumulativ emis pe un termen nelimitat. dacă anterior nu la avut. adică: 50 mil * 3 = 150 mil lei. capital normativ de grad I : acţiuni ordinare. capitalul normativ total al băncii se împarte în : 1. Primirea depozitelor se efectuează în baze contractuale.C. certificatele de depozit. Banca plăteşte dobînzi la depozite în conformitate cu clauzele stipulate în contract. ca de exemplu împrumuturile de la BNM. datorii subordonate. de pe piaţa interbancară de la alte bănci. care apar în activitatea băncii şi asigură stabilitatea funcţională a acesteia. sumele în tranzit între unităţile băncii.

înregistrîndul în registrul de evidenţă a contractelor de depozit. reprezintă o metodă de atragere şi plasare a mijloacelor temporar libere care aparţin instituţiilor de creditare . 24 luni Banca restituie suma depozitului şi 30% din dobînda calculată. Dobînda se calculează începînd cu ziua intrării mijloacelor băneşti în contul de depozit pînă la data expirării contractului. semnat de persoana împuternicită şi legalizat prin ştampila Bancară a subdiviziunii. Dacă beneficiarul contului doreşte ca contul lui să fie alimentat automat îndeplineşte mandatul de alimentare automată a contului său. verifică datele din documente cu cele din bilanţ. pregăteşte notele de contabilitate pentru efectuarea operaţiunilor de restituire a depozitelor. Dacă în cursul zilei deponentul s-a adresat cu cererea de prelungire a depozitului. Acest segment este cea mai operativă sursă 28 . (Anexa 25) Depozitele oferite de B. perfectînd o dispoziţie testamentara în două exemplare.iar în caz de transfer din alte conturi din Bancă – o cerere de transfer (Anexa 22). Această dispoziţie se semnează în prezenţa colaboratorului Băncii.luna şi anul perfectării. La încheierea zilei operaţionale. Dobînda la depozite se calculează în ultima zi bancară a lunii şi în ziua expirării termenului contractului şi se transferă la contul indicat în contract.iar dacă clientul doreşte să retragă mijloacele băneşti din contul de depozit îndeplineşte cererea de reziliere a contractului de depozit. Deponentul are dreputul de a indica Băncii persoanele cărora urmează să le fie restituit depozitul în cazul decesului lui . Formula de calcul : ( Soldul depunerii * rata dobînzii * numărul de zile ) / 360 * 100 Reprezentant al deponentului este persoana care are procură eliberată de deponent. Creditele interbancare (Anexa 28). 27) Modul de ţinere a conturilor de depozit şi de calculare a dobînzilor la ele. Piaţa resurselor creditare interbancare se deosebesc de alte segmente ale pieţii financiare prin universalitatea deservirii necesităţilor bancare. „Victoriabank” sunt prezentate în (Anexa 26. prin care poate dispune de suma depozitului şi de dobînda la el. Colaboratorul Băncii perfectează contractul de depozit (Anexa23) în două exemplare. 12. decentralizate – preluate de la alte bănci comerciale. La rezilierea anticipată a contractului de 3. depune banii în casieria Băncii după ce primeşte un exemplar al contractului de depozit. (Anexa 24) Deponentul semnează contractul. indicînd data . La depozitele de 3 ani – 50%. La începutul zilei operaţionale. Data expirării contractului nu se include. 6. Aceste credite pot fi : • • centralizate – acordate de BMN.a banilor în numerar . nota de contabilitate se anulează şi se perfectează din nou contract de depozit. colaboratorul băncii selectează contractele cu termen de expirare în ziua respectivă .C. colaboratorul băncii face totalurile pe operaţiuni.

asigurare pentru creditul interbancar serveşte: Patrimoniul debitorului.C. Creditele interbancare pot fi acordate cu sau fără asigurare . dematerializate emise de Ministerul Finanţelor în monedă naţională. Această operaţiune poate fi REPO de vînzare sau REPO de cumpărare. Creditul overnight – este un credit cu pe termen ultrascurt.. Achitarea acestui credit precum şi a dobînzii aferente se face prin ordinul de plată din contul Loro al băncii. iar mai apoi la un preţ de răscumpărare stabilit de BNM banca le răscumpără. Pentru a putea beneficia de acest tip de credit banca trebuie să incheie un contract cu BNM pe o perioadă nelimitată de timp. La baza acestor relaţii stă evaluarea băncii debitoare în calitate de subiect al relaţiilor creditare. stabilit la data vînzării. Băncile Comerciale. cît şi vînzător. La determinarea sumei creditului. care se acordă peste noape în scopul menţinerii rezervelor obligatorii. În acest caz o importanţă deosebită o au relaţiile de corespondenţă între banca debitoare şi cea creditoare.pentru manţinerea lichidităţii băncilor. Mijloacele băneşti din casă. De obicei. ea trebuie să îndeplinească unele condiţii ca: încheerea unui contract între BNM şi bancă. Subiecţi ai pieţii creditelor interbancare sunt : Banca Naţională a Moldovei. Mijloacele băneşti din contul corespondent. Deasemeni REPO de cumpărare poate fi cu o rată variabilă sau fixă. Operaţiunea REPO – reprezintă operaţiunea de vînzare a VMS cu răscumpărarea acestora la o dată prestabilită sau la vedere. Acesta se acordă în lei moldoveneşti. În categoria activelor eligibile se clasifică VM de stat. pentru completarea conturilor corespondente şi pentru efectuarea operaţiunilor active pe alte segmente ale pieţii financiare. REPO de cumpărarea se efectuează de către bancă în scopul atragerii de resurse pentru menţinerea lichidităţii. eligibilitatea acestora depinde de termenul de scadenţă a lor. Pentru ca banca să poată beneficia de usemenea credit. Cumpărarea 29 . Mai răspîndite sunt acordurile creditare care conţin condiţiile de asigurare. BNM poate fi atît cumpărător al VMS. Efectuarea acestei operaţiuni are loc pe piaţa deschisă sub foră de licitaţie organizate de BNM. Creditele centralizate – credite preluate de la BNM. Creditele directe – sunt acordate de BNM B. în complexul agro-industrial şi în alte sectoare ala economiei de importanţă majoră. banca creditoare ia în consideraţie mărimea capitalului social a băncii debitoare. Facilitatea de lombard – reprezintă o formă de creditare pe o perioadă de 5 zile şi constă în cumpărarea de către BNM a activelor eligibile ale băncii la un preţ determinat. Alte instituţii financiare care posedă autorizare de efectuare a operaţiunilor corespunzătoare. în scopul alocării acestora cooperativelor de construcţie a locuinţelor. să nu aibă restanţe la creditele de lombard şi să dispună de garanţii bune (HVS). Scopul acestui credit este de menţinere a lichidităţii.

Acestea pot fi nominative şi la purtător.deasemeni pot fi cu dobîndă şi cu scont. iar cele de pe piaţa internaţională au scopul strategice ca majorarea capitalului şi creditarea diferitor ramuri ale economiei. Venitul se formează de la diferenţa dintre preţul nominal şi preţul de procurare a cambiei. Creditele interbancare sunt acordate în baza unor contracte încheiate între bănci. ca regulă.Cambia se emite. Deasemeni bambiile bancare pot fi la vedere sau la termen. Termenul de circulaţie a certificatelor este de un de zile. scopul acestora fiind lichiditatea. la prezentarea căruia banca este obligată sa-l achite. deoarece sunt privite ca oricare alte credite ce încorporează în sine un anumit grad de risc. Creditele descentralizate . însă dacă termenul acestuia expiră certificatul se consideră a fi ca document de plată. iar participanţilor respectivi li se transmite avizul de înregistrare şi de participare la licitaţie. Cambia bancară reprezină o valoare mobiliară emisă de bancă care constă în obligaţia băncii de a plăti o sumă anumită deţinătorului acesteia . fiecare participant nu poate propune mai mult decît 5 variante de preţuri. acestea fiind pe termen lung.în caz că cererile se acceptă către licitaţie acestea se acceptă şi se înscriu într – un Registru al cererilor primite . care la rîndul său sunt încheiate în baza unor convenţii generale ale băncilor privind colaborarea pe piaţă. Aceste credite necesită acoperire. aceasta declară timpul şi termenele şi volumul operaţiunii. cu cel puţin o zi înainte de desfăşurare licitaţiei. Aceste sunt perfectate pe suport de hîrtie cu grade de securitate.Băncile comerciale preiau astfel de credite nu în scopul formării rezervelor minime obligatorii. precum şi rata. cu rată fixă şi flotantă. Aceste cereri se confirmă prin HVS şi se primesc de către BNM pînă la orele 10. Rata dobînzii la creditele interbancare este mai mare decît la depozite. Creditele iterbancare atrase de pe piaţa onterbancară naţională. Un factor important la solicitarea sau acordarea unui asemenea credit sunt relaţiile de corespondenţă între bănci. dar pentru administrarea lichidităţii şi obţinerea profitului. Cambia poate fi cu dobîndă se comercializează la preţ nominal adăugîndu-se suma dobînzii. Certificatele de depozit – B.Creditele procurate de la alte băcii Aceste credite au scopul de a acoperi dificitul de lichiditate. „ Victoriabank ” este prima bancă care introduce pe piaţa produselor bancare Certificatul de depozit.C. Licitaţia se desfăşoară în baza cererilor depuse la BNM. În esenţă acesta reprezintă titluri de valoare care atestă dreptul la o anumită sumă de bani care a fost depozitată la bancă şi care oferă deasemeni dreptul deponentului sau succesorului de a primi la scadenţă sau la vedere suma depozitului plus dobînda aferentă.Ele pot fi preluate de la băncile autohtone cît şi de la organisme financiare internaţionale.– vînzarea operaţiunii REPO se efectuează în cadrul unor licitaţii organizate de către BNM. pînă la un an.00. ca regulă sunt pe termen scurt. la scadenţă şi cu scont se emite la valoarea de procurare şi se achită la scadenţă la valoarea nominală. 30 .

Obligaţiuni. Plasamente în valori mobiliare achiziţionate pentru vînzare: Plasamente în capitalul altor unităţi economice ( S. Clienţi nebancari (persoane fizice.C. Stabilirea filosofiei generale de creditare. precum şi Leasingul.numerarul din caseria băncii. plus rezervele obligatorii ) 2. şi invers) care beneficiază de aşa servicii ca Creditele overnight. politica de creditare a băncii este elaborată în scopul stabilirii unei strategii unice de acordare şi gestiune a creditelor. active cu venit: Creditele care se divizează după: clienţi bancari (operaţiuni între BNM şi B. Bonul de trezorărie cu termen fixat.Obiectivele principale ale politicii de creditare: Crearea unui instrument intern de creditare performant.Disponibilităţile mijloacelor băneşti din conturile ( Nostro în lei şi în valută la BNM şi alte B. cu modificarea ulterioră din 18 septembrie 2007. alte active cu sau fără venit: Lasamente în mijloace fixe.6. instituţii financiare. . agenţi economici. De stat : Obligaţiuni de stat cu dobîndă. „ Victoriabank ” din 29 septembrie 2006.C..C.C. Aceasta este întocmită pentru a ajuta personalul să execute calitativ funcţiile şi este menită să genereze răspunsuri de ordin general ce apar în procesul operativ de activitate. Formare unui portofoliu de credite. pînă la 1 an. active fară venit: . statul). Corporative : Acţiuni. Operaţiunile REPO. Facilitatea de Lombard. Politica de creditare. Garanţii bancare. Plasamente interbancare se fac la BNM şi B.A. Operaţiunile active ale băncii Tipurile operaţiunilor active 1. 31 .C. Etc. Acreditevele. SRL ). emise de BNM pentru B. Plsamente în valori mobiliare (investiţii): 3. cu scont Certificatele de depozit. conform regulamentului B.

sau alt document de înregistrare conform legislaţiei în vigoare. elementele de bază ale creditului. Politica de creditare a B. 5. documente de constituire (statutul. fluxul mijloacelor băneşti. noţiunii de credit neordinar. buletinul de identitate în original şi copia. iar prezentarea documentelor la centrala băncii trebuie să fie facută cu două săptămîni pînă la scadenţă. La B. răspunsul este prezentat în formă orală. Cele mai recente rezultate înregistrate de către B. a persoanei ce depune setul de documente. doocumente juridice: Certificatul înregistrării de stat.C. Transmiterea setului de documente către secţia credite. (Anexa 32) 2. bilanţul contabil. Îndeplinirea chestionarului de către client. 4. reglementări privind tranzacţiile aferente şi de acordare a garanţiei bancare. „Victoriabank” clientul îndeplineşte chestionarul de accept spre analiză a creditului. raportul privind rezultatele financiare. 6. Secţia de credite în termen de 3 zile lucrătoare analizează şi anunţă decizia luată ofiţerului sau şefului filialei. stuctura portofoliului.În cadrul politicii de creditare se determină recomandările privind filosofia generală. Există o listă standardă de documente pentru persoane juridice în cadrul tuturor băncilor: 1.C. dări de seamă anuale pe ultimii doi-trei ani de gestiune vizate de Inspectoratul de Stat. business-planul pe 1-5 ani. „ Victoriabank ” prevede următoarea ordine de acordare a creditului. 3.).extrasul din Registrul comercial de stat ce confirmă administratorul firmei. În cazul solicitării prolongării creditului aceasta trebuie să fie înaintată cu o lună înainte de scadenţă. precum şi din iniţiativa proprie a băncii pentru acordarea creditului la bancă se înaintează un set de documente. Ofiţerul de credit analizează şi completează notele băncii.(Anexa 30) În cadrul tuturor băncilor conform regulamentlor stabilite de BNM. contract de constituire ş. „Victoriabank” în domeniul activităţii de creditare a este dezvăluită în (Anexa 29). aceasta înaintează un proces verbal către centrala băncii unde informaţia din raportul economistului se studiază şi se ia decizia referitor la solicitarea făcută. care se împarte în mai multe trepte: Discuţia preliminară cu clientul. licenţe pe genuri de activitate. iar la solicitare în scris.C. 32 cererea de solicitare a creditululi(Anexa 31). procesului general de acordare a credutului. informaţia despre creditele anterioare. declaraţii privind impozitul pe venit. În cazul cînd la o filiala băncii se solicită un credit „mare”. .a. extrasul din procesul verbal al Adunării Generale a acţionarilor. rapoartele trimestriale.

8. documente de confirmare a garantării creditului. 5. 9.coeficientul de onorare a angajamentelor. 4. prognozarea veniturilor. angajamente totale mai mari de două ori decît activele curente.2 ). 2. documente privind calificarea personală. desfacerea producţiei. „Victoriabank”) : C1. adică suma activelor curente raportată la suma angajamentelor scadente în perioada creditării ( >1.ponderea creditului solicitat în total active ( <0. Metodele utilizate de analiză asituaţiei economico-financiară sunt stipulate în politica de credutare a băncii. pentru stabilirea bonităţii clientului. adeverinţa privind venitul de la locul de muncă. Coeficienţii calităţii situaţiei financiare a clientului(aplicaţi la B. agentului economic. cererea de solicitare a creditului. C3.5 ). declaraţia cu privire la venituri vizată de organele fiscale. decalajul mare între suma vînzărilor nete şi încasările băneşti din vînzări. capitalul propriu foarte mic ( raportul capitalului propriu către total angajamente ≤1. 33 . documente de proprietate asupra bunurilor gajate. 8. care trebuie să conţin. În urma acestui studiu profund pe care economistul îl efectuează axîndu-se pe documentele prezentate de client.8 ). confirmatrea achitării plăţii comunale. După analiza situaţiei economico-financiare a clientului în bancă în cadrul direcţiei de credite se întocmeşte raportul economistului. existenţa pierderilor în bilanţ. contract cu furnizorii potenţiali şi beneficiari privind contracte de parteneriat. 10. se ia decizia de acordare sau respingere de acordare a creditului. 3. C2. alte documente solicitate după caz. 11. 7. documente ce confirmă asigurarea gajului.7. Cînd se efectuează analiza compartimentului financiar trebuie de menţionat următorii indicatori în caz de situaţie nefavorabilă: rentabilitatea redusă a Profitului brut. buletinul de identitate în original şi în copie.raportul sumei creditului la suma vînzărilor nete medii lunare ( <3 ). alte documente reeşind din specificul activităţii De la persoanele fizice lista standardă de documente solicitată este următoarea: 1. Analiza şi determinarea situaţiei economico-financiare a clientului. 6. 9.C. contractul de muncă. 10.

supravegheat – 5%. sub-standart – 30%. 34 Credite/linii de credite pentru acoperirea acreditivelor cu sau fără amînarea . act de verificare a existenţei efective şi stării bunului gajat (Anexa 35). Eliberarea creditului poate avea loc în tranşe sau integral . Overdraft – credit destinat susţinerei solvabilităţii debitorului în cazul insuficienţei temporare a mijloacelor băneşti în cont. Garanţii bancare – obligaţiuni convenţionale prin care garantul se obligă faţă de benefeciar să achite datoriile debitorului în cazul neîndeplinirii de către acesta a obligaţiunilor contractuale. compromise – 100% Documentele şi eliberarea creditului în cazul aprobării acordării creditului se efectuează prin întocmirea unor raportui juridice aferente credităii se documentează prin: contract de credit (Anexa 33). toată suma fiind înscrisă în contul de disponibil al benefeciarului. contract de gaj a bunurilor mobile (Anexa34). • achitării. credite de consum – destinate finanţării necesităţilor de consum ale împrumătorului. contract privind eliberarea garantie bancare (Anexa 38). cu posibilitatea de rambursare parţială sau integrală. Overnight – credit acordat băncilor auorizate pentru asigurarea efectuării plăţilor şi/sau menţinerea rezervelor obligatorii peste o noapte sau între două zile bancare. linii de credite tip revolving – acordarea mijloacelor în limita plafonului stabilit.2%. Creditele se clasifică după criteriile: 1. Contract de fidejusiune (Anexa 40). 2. contract de ipoteca (Anexa37). scrisoare de garantie (Anexa 39).. confirmare cu privire la evaluarea bunului propus în gaj (Anexa 36). Credite interbancare – amplasarea resurelor creditare libere în alte instituţii financiare pe un termen mai mare de o zi. cerere de primire a creditului bancar. după mărimea creditelor: • microcreditele – credite în sumă pînă la 30 000 USD (sau exchivalentul în lei sau altă valută). dubioase – 60%. • • Credite consorţiale – combinarea resurselor Băncii cu cele ale altor instituţii financiare la finanţarea proiectelor mari. după tipul creditelor • • • • • • • credite ordinare – cu un termen stabilit şi scop determinat.Toate creditele acordate sunt clasificate după criteriul :standart . Factoring – preluarea creanţelor agentului economic faţă de debitori cu dreptul de încasare a contravalorii serviciilor etc.

Aceasă monitorizare va porni de la : prezentarea de către împrumutat a rapoartelor financiare şi de activitate. care constituie 10 % sau mai mult de la capitalul normativ al Băncii. inclusiv vizite în teren. starea şi uilizarea gajului. Monitorizarea se va efectua deasemeni prin ţinerea legăturii permanente ce debiorul . contracte curente şi documentele de evidenţă. prezentarea documentelor primare(facturi. Metodele de calcul a Rartelor dobînzii ( Rd )şi a comisioanelor la credite deasemeni sunt 35 . Creditele mari sunt considerate datoriile pe credit ale unei persoane sau grup de persoane care acţionează în comun. ca regulă lunar cu o perioadă de graţie maxim de 6 luni. În cadrul vizitelor de monitorizare ofiţerul de credit va examina: activitatea de producţie. dar se va plăti cu frecvenţa determinată în contractul de credit. verificarea efectuării plăţilor. 4. după termenul creditelor: • • • • • • credite la vedere – rambursate la cererea Băncii. Rambusarea creditelor are loc în conformitate cu condiţiile stipulate în contractul de credit. corespunderea acesteia cu planul de afacere. alte aspecte relevante pentru credit. după valuta creditelor Monitorizarea şi supravegherea creditului Monitorizare creditului de fapt presupune cunoaşterea permanentă a situaţiei debitorului pentru a putea interveni promt şi eficient pe parcursul derulării creditului. Frecvenţa şi suma rambursării împrumutului vor fi determinate de prognoza fluxului de mijloace băneşti evaluate de ofiţerul de credit responsabil de proiectul in cauză. Rambursarea creditelor Rambursarea împrumutului poate să nu dureze întreaga perioadă permisă pentru produsul de creditare respectiv. credite pe termen lung – pe un termen mai mare de 5 ani monedă naţională. analiza situaţiei financiare. valută liber convertibilă. Dobînda se va calcula zilnic. credite mijlocii – de la 125 000 USD (sau exchivalentul în lei sau altă valută) pînă la limita inferioară a creditelor mari. la cererea acesteia din urmă. prezentarea rapoartelor despre implimentarea proiectului finanţat de Bancă . la soldul nerambursat a împrumutului. 3. credite pe termen scurt – pînă la un an. documentele interne.• • • credite mici – de la 30 000USD pînă la 125 000USD(sau exchivalentul în lei sau altă valută). credite pe termen mijlociu – de la 1 la 5 ani. contacte telefonice. contracte).

suma totală spre rambursare. n ./ imobil./ universalitatea creanţelor. N – numărul (360). unde : St – suma totală spre rambursare. Comisioanele percepute de către bancă se clasică în dependenţă tipul creditului. În calitate de clienţi ai băncii în sectorul de activitate de brokeraj pe piaţa valorilor mobiliare corporative se deservesc atît persoane fizice cît şi juridice rezidenţi sau nerezidenţi. deoarece ratele sunt mai mici. Activitatea de broker pe piaţa vajorilor mobiliare de stat şi corporative. unde : St . Activitatea de deler pe care banca o desfăşoară constă în gestionarea VM corporative. Rd – rata dobînzii pentru o perioadă capitalizată. Gestionarea valorilor mobiliare în cadrul B. Metoda de calcul a Rd este clasică. Dobînda compusă St = ( 1 + Rd/100 )ⁿ.suma creditului iniţial acordat. în baza deciziei Consiliului de Administraţie şi se revizuiesc cel puţin o dată pe an sau pe măsura necesităţilor. Drept gaj pot servi: Depozitele.C. şi utilizată pe întreg teritoriul Republicii Moldova. se estimează în corespondenţă cu tarifele şi comisioanele în vigoare. Emiterea valorolor mobiliare ( certificate de depozit ). Si ./ mijloace băneşti. Activitatea dată constă din cumpărarea Certificatelor de depozit de la BNM. Iar pe piaţa valorilor mobiliare de stat banca activează mult mai puţin. (Anexa 41) Competenţa de aprobare a facilităţilor de credit : • • • • Consiliul de Administraţie – credite ce depăşesc 10% de la capitalul normativ al Băncii. insă la prevederile conducerii băncii.însă nu prea 36 .rata dobînzii.stabilite pe baze normative standarde. Face atrageri precum şi plasări a rezervelor disponibile în creditele overnight pe termen lung. Rd . Dobînda simplă ( suma ce va fi achitată la scadenţă) St = Si ( 1+ Rd * n / 100 * N ). Limitele filialelor Băncii se stabilesc de Comitetul de Direcţie în funcţie de performanţele şi nivelul de pregătire a fiecărei în parte. Banca la moment are 26 de brokeri în cadrul întregii bănci. Acesta se bazează pe mai multe tipuri de activităţi cum ar fi : Activitatea de deler cu valori mobiliare de stat şi mai puţin cu cele corporative./ HV. Deasemeni cumpără obligaţiuni. Astfel după regulament banca deţine 1 acţiune a Bursei de Valori./ fidejusiunea unei persoane terţe. Si – suma creditului iniţial acordat.numărul de zile în perioada de acordare a creditului./ garanţii. Comitetul de Direcţie – creditele ce depăşesc echivalentul a 400 000 dolari SUA şi pînă la 10% de la capitalul normativ al Băncii. n – numărul de capitalizări pe o perioadă dată. Comitetul de Credite din Centrală – pînă la echivalentul a 400 000 dolari SUA. „ Victoriabank ” este în competenţa Direcţiei de trezorărie. Gajul la bancă poate fi ordinar şi viitor. Activitatea de underwriting ./ bunuri mobile.

Operaţiunile cu valută. Garanţii bancare. Încasarea valutei convertibile in numerar. Eliberarea adeverinţelor si extraselor privind deţinerea conturilor si mişcarea mijloacelor de pe cont. Servicii cu privire la incaso documentar. au dreptul de a desfăşura activităţi financiare şi datorită acestuia B. ultima fiind în 1999. Acordarea creditelor in valuta străina. Acordarea informaţiei cu privire la ratele de schimb ale valutelor străine. • 37 . adică maxime. Vânzarea/cumpărarea mijloacelor valutare in numerar. Operaţiuni cu băncile corespondente.„ Victoriabank ” deţinînd autorizaţia „ C ” desfăşoară tot spectrul de activităţii permise. Acreditive de import si export. tipul şi modul organizării lor În dependenţă de autorizaţia oe care o deţin B.C.C. Overdrafturi in valuta străina.„ Victoriabank ” desfăşoară următoarele game de operaţiuni: • • • • • • • • • • • • • • • • • Deschiderea conturilor valutare. Verificarea autenticităţii bancnotelor. iar de tot la număr au avut loc emisii de acţiuni de 8 ori. Ultima investiţie de acest gen fiind în obligaţiunile emise de către „ Elat ”. Eliberarea valutei convertibile in numerar.C. Eliberarea la cererea clienţilor a unor adeverinţe si scrisori perfectate in limba străina. 7. În timpul apropiat banca nu prognozează emiteri noi de acţiuni din lipsa de necesitate. B.C. Întocmirea si verificarea declaraţiei de repatriere/cartelei de plata. Valorea de piaţă a unei acţiuni a B. Vânzarea/cumpărarea valutei străine prin virament.des. Primirea depozitelor in valuta străina. care deja s-a finisat cu suces pentru bancă. Transferul mijloacelor valutare. „ Victoriabank ” la moment este de ≈ 177 de lei/ acţiunea.

persoanele fizice trebuie să prezinte actul de identitate în scopul combaterii spălării banilor. Avizul va conţine: sediul casei de schimb valutar. cusut. prezentînd buletinul de identitate. în limitele operaţiunilor curente internaţionale sau cu scopul de a achita datoriile în valută nerezidenţilor şi în cazul cînd mijloacele au fost cumpărate de pe piaţa valutară internă. Poziţia valutară este de două tipuri: deschisă şi închisă. numai pentru efectuarea lăţilor permise din străinătate şi în cazul rambursării creditelor în valută. În cazul efectuării unor operaţiuni de schimb valutar a unei sume mai mari de 500 de dolari SUA. cum se practica mai înainte. însoţite de documentele ce confirmă necesitatea efectuării acestor plăţi. B. Cumpărarea sumelorce depăşeşte valoarea de 50. Banca stabileşte cursurile de vînzare-cumpărare a valutei în tranzacţiile cu persoanele juridice. Cursul de cumpărare se stabileşte zilnic printro poziţie semnată de conducătorul băncii şi se legalizează prin ştampila băncii.„ Victoriabank ” persoana fizică va înainta o cerere de deschidere a contului. cît şi pe cele juridice. care trebuie să corespundă cerinţelor stabilite de BNM. lista acestor cursuri este accesibilă pentru clienţi. Poziţia valutară apare la data încheerii tranzacţiei pentru cumpărarea sau vînzarea valutei şi a altor valori în valută. diferenţa dintre cursul de cumpărare şi cursul de vînzare constituie comisionul băncii. 38 .„ Victoriabank ”deserveşte atît persoane fizice. cursurile pot fi unice pentru toţi clienţii sau individuale în funcţie de valoarea tranzacţiei. Pentru ca bancă să poată deschide case de schimb valutar. precum şi la data veniturilor aferente dobînzii şi înscrierii în cont a altor venituri în valută. banca printr-un aviz în acris comunică BNM hotărîrea cu trei zile înainte de a deschide casa de chimb valutar.dispoziţia privind cursurile stabilite se noteză într-un registru numerotat. iar la vînzarea valutei străine persoanelor fizice nu li se eliberează permisiunea de scoate valuta peste hotare. Pentru sustragerea sau amplasarea banilor de pe cont nu este necesar de a prezenta la bancă documente confirmative de în provenieţa a banilor.000 de dolari SUA se efectuează cu permisiunea BNM.Poziţia valutară este folosită de către bancă în scopul diminuării riscurilor valutare şi a controlului asupra acestora. Pentru a deschide un cont în valută la B. Persoanele juridice pot deschide conturi curente în valută pentru efectuarea plăţilor în favoarea nerezidenţilor. Persoanele juridice pot efectua plăţi peste hotare numai prin virament. „ Victoriabank ” calculează mărimile şi raporturile poziţiei valutare deschise separat pentru fiecare valută. La determinarea poziţiei valutare B.C. Deasemeni persoanele juridice pot să cumpere valută străină . dotarea tehnică şi documentară.C. asigurarea serviciului de pază.C.

C.Casa de schimb valutar are dreptul să efectueze aşa operaţiuni ca: operaţiuni de cumpărare a valutei în numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoane fizice din contul mijloacelor lor proprii.„ Victoriabank ” de către participanţii la transfer – persoanele particulare.C.C. Migom. iar diferenţa dintre cursuri reprezintă venitul băncii. cusut şi vizat prin semnăturile conducătorului. în fiecare zi pînă la orele 12 dimineaţa B. care se stabilesc se înregistrează într-un registru numerotat. Interexpres. cu caracter revocabil pînă la executare. iar celălalt rămîne în casa de schimb valutar şi este depus în mapa cu documntele zilei.„ Victoriabank ” apelează la: Money Gram. Blizko. operaţiuni de schimb valutar în numerar pe o altă valută. Cursurile de cumpărare şi de vînzare a valute. iar restituirea sumei poate fi depusă numai de către beneficiarul sumei primite. acreditivul documentar. Pentru fiecare operaţiune de chimb se deschide un registru aparte în care se ţine evidenţa îndeplinirii operaţiunilor. contabilului şef şi prin ştamopila băncii. Contact. Bîstraia Pocita. Pentru efectuarea transferului internaţional rapid de numerar B. operaţiuni de schimb valutar prin intermediul cardurilor. incaso-ul documentar. însoţite de anumite instrucţiuni de încasare. Pentru confirmarea efectuării operaţiunii. Ordinul de plată (Anexa42) reprezintă cea mai simplă modalitate de realizare a unei plăţi. Casa de schimb valutar este obligată să înregistreze la casa de marcaj toate operaţiunile de schimb valutar prestate persoanelor fizice. care ţine de efectuarea transmiterii mesajelor monetare fără deschiderea contului conturilor la B. funcţionarul casei îi va înmîna clientului buletinul de schimb valutar. Banca emitentă expediază 39 .C. Incaso-ul documentar este modalitatea de plată folosită în relaţiile comerciale internaţionale prin care exportatorul. operaţiunea de vînzare a valutei în numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoanele fizice din contul mijloacelor lor proprii.C. transmite băncii sale documentele de expediţie. „Victoriabank” conform autorizaţie deţinute sunt reprezentate prin: ordinul de plată. telegrafic sau transmis prin telex. În funcţie de carinţe pentru efectuarea plăţii avem:ordin de olată în valută naţională şi ordin de plată în valută. World Trans. După modul de transmitere ordinul de plată poate fi : letric. adică comisionul băncii.„ Victoriabank ”stabileşte cursul casei de schimb valutar de cumpărare şi cursul de vînzare a valutei străine pentru persoanele fizice. B. O modalitate de efectuare a transferului internaţional de fonduri este utilizarea transferului rapid de numerar. Modalităţile de plată internaţionale utilizate de către B. asumîndu-şi anumite riscuri. „ Victoriabank ” este obligată să informeze BNM despre cursurile stabilite de cumpărare şi de vînzare a valutei a casalor de schimb valutar proprii.

40 . incaso documentar. care să-l asigure pe cumpărător că va intra în posesia mărfii. Acreditevul documentar este utilizat cel mai des în relaţiile de plăţi internaţionale datorită gradului ridicat de siguranţă şi certitudine şi respectiv controlul reciproc. care va elibera importatorului aceste documente doar contra plată sau contra acceptării unei cambii.acreditiv documentar back-to-back. În al doilea rînd. ● din punct de vedere al clauzelor speciale avem: acreditiv documentar utilizabil prin cambii. Există cîteva tipuri de garanţii bancare pe care banca le acordă: . pentru a garanta valoarea ofertei sale. cu stricta respectare a instrucţiunilor ordonatorului. ● după momentul plăţii există: acreditiv plătibil la vedere şi acreditiv plătibil la termen. Pentru atenuarea acestor contradicţii este necesară intervanţia unei terţe persoane. Decontarea prin incaso este relativ simplă şi mult mai ieftină.documentele prezentatoare din ţara importatorului. dar negarantat din punct de vedere bancar. în conformitate cu instrucţiunile exportatorului.acreditivul documentar revolving. se explică. care se foloseşte în conexiune cu licitaţiile publice şi este iniţiată de3 o firmă ce participă la licitaţie. incaso ddocumente cu remitere contra acceptare. ● după domiciliere se deosebeşte: acreditiv domiciliat la banca cumpărătorului şi acreditiv domiciliat la bancavînzătorului. beneficiar. rămîn deseori în imposibilitatea de a culege informaţii precise asupra probităţii şi solvabilităţii lor. garanţia bancară de bună execuţie. Folosirea preferenţială a acreditivului documentar în schimburile de mărfuri internaţionale. părţile contractante nefiind în relaţii directe. care are scopul de a asigura beneficiarul că mărfurile vor fi livrate în concordanţă cu condiţiile din contract. Acest garant intermediar este o bancă în care ambele părţi au încredere.garanţia bancară pentru licitaţii de angajare. ceea ce ar putea să-l afecteze pe cumpărător. Clasificarea acreditivului se face după mai multe criterii: ● din punct de vedere al fermităţii angajamentului bancar. acreditiv documentar de rambursare. incaso cu remitere de documente contra plată. în primul rînd prin perioada destul de îndelungată din momentul în care vînzătorul a expediat marfa şi pînă cînd cumpărătorul poate dispune de ea. acreditiv documentar transferabil. În funcţie de tipul documentelor remise avem: incaso simplu. de a plăti acesteia o sumă de bani în condiţia în care altă persoană nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată într-un contract faţă de beneficiarul garanţiei. şi pe vînzător că va încasa contravaloarea marfii vîndute. acreditivul documentar poate fi revocabil şi irevocabil ( confirmat şi neconfirmat ). Principala obligaţie a băncii este de a transmite documentele şi de a încasa comision la evaluarea lor. acreditiv documentar cu clauză roşie. Garanţia bancară reprezintă angajamentul băncii în favoarea unei persoane.

Clientul are dreptul să ceară informaţie asupra fiecărei înregistrări din acest extras. Condiţiile obligatorii datorită căreia se pot efctua decontările cu cecuri: Să existe un cont în banca pe numele trăgătorului . Serviciul SWIFT . înfiinţat in anul 1973 în Belgia. prin care cere acesteia să plătească o sumă indicată în favoarea altei persoane(decontare) sau sieşi (extragere de numerar). Transferul are loc din cont în cont. După condiţiile de plată: cec barat – e specificată banca ce achită suma specială şi generală. cec la purtător. protecţie si sunt econome.nu e condiţionat locul de plată. În cazul decontărilor prin intermediul cecului apar 3 persoane: trăgător (semător de cec). benefeciar.SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication). care are principalele componente cele trei centre de procesare a mesajelor şi anume: procesoare regionale aflate la Bruxelles. datorat transferului unor fonduri din ţara debitorului în cea a beneficiarului garanţiei. garanţia de transfer valutar. Tipuri de cec: După indicarea benefeciarului: cec nominativ. Amsterdam şi Capple Town (SUA). cec certificat – eliberat în baza unui cont deschis special şi suplimentat de trăgător doar pentru achitarea lui. Toate operaţiunile înregistrate de bancă în contul clientului sunt evidenţiate în „extrasul din cont”. eate garanţia prin care banca acoperă riscul valutar şi de securitate. tras(cel ce achită). Toate transferurile SWIFT sunt garantate cu viteza sporita. Reţeaua este accesibilă 24 ore. Cecul – ordin scris dat de client băncii. Pentru a efectua un transfer interbancar prin SWIFT este necesar ca ambele bănci participante la transfer sa fie membre ale acestui sistem si sa schimbe coduri de autenticitate. Cec circular – poate fi emis doar de bancă în favoarea unei subunităţi a ei sau altei bănci. Cec de călătorie – emis de bancă în sume standarte şi vîndute trăgătorului. elaborate de către reprezentanţii comunitarii utilizatorilor si care sunt în prezent în circulaţie. Funcţionalitatea SWIFT (Anexa 43) se bazează pe o reţea bine structurată. Toate mesajele care circula intre utilizatori trebuie sa corespunda standardelor mesajelor textuale. 7 zile pe săptămână. cec de virament – cec ce nu poate fi utilizat pentru extragere de numerar. Aceste standarde cuprind doua grupe generale: • Standarde de Informaţie Generală 41 . Pentru aceasta clientul adresează Băncii o cerere de deschidere a contului precum şi alte documente cerute de Bancă. în baza căruia se va elibera carnetul de cec. cec nebarat . este utilizat atît pentru extragere de numerar cît şi de plată..garanţia bancară de restituire a avansului apare în situaţia în care cumpărătorul efectuează o pltă în avans furnizorului. Existenţa soldului pozitiv în cont. iar acesta nu respectă obligaţiile ce decurg din acreditivul documentar ce stă la baza garanţiei.

cecuri de călătorie. categoria 9 .dealing.• Definiţii standarde ale câmpurilor si 9 categorii de standarde ale mesajelor textuale: categoria 1 . Operaţiunile de leasing. deoarece utilizează pîrghia financiară (împrumutul). 8.piaţa hârtiilor de valoare. piaţa monetară. III. ele pot fi împrumutate de la bancă. În operaţiunile de leasing se includ 3 participenţi: 1. factoring şi trust a băncii B.C. Leasing Creditele pentru susţinerea activităţii de leasing se acordă societăţilor şi instituţiilor financiare specializate în desfăşurarea activităţii de leasing pentru achiziţionarea activelor ce fac obiectul contractelor de leasing încheiate cu furnizorii.cambii. categoria 5 . Acest tip de leasing se numeşte leasing pîrghie. În situaţia în care societatea specializată în activitate de leasing nu are suficiente fonduri pentru finanţarea acestei activităţi. categoria 3 piaţa bonurilor de trezorerie . Locatorul – persoana care procură cu titlu de proprietate mijloace fixe de la vînzător pentru a le transmite în arendă B. Leasingul poate fi intern şi internaţional atunci cînd măcar un participant la operaţiunea de leasig este nerezident. II. studierea condiţiilor – presupune întocmirea cererii şi a contractului de credit între locator şi bancă. Întocmirea contractului de vîntare-cumpărare a mijloacelor fixe – presupune perfectarea actului de primire şi dare în exploatare a mijloacelor fixe şi a contractului de leasing. categoria 7 acreditive documentare si garanţii.plăţi ale clienţilor si cecuri. Operaţiunile de leasing la bancă decurge în 3 etape: I. categoria 2 .metale preţioase. Vînzătorul – persoana care vinde mijloacele fixe. categoria 6 .transfer de numerar si alte mesaje. însă voi caracteriza în capitolul dat acestă operaţiune. Locatarul – persoana care primeşte în posesie şi folosinţă temporară mijloace fixe în bază de contract. 3.C şi companiilor de leasing. Deosebim : 42 plăţii de către locator în baza contractului de . bilete la ordin si incaso. „Victoriabank” nu desfăşoară activitate de leasing. categoria 8 . categoria 4 . Perioada de exploatare a mijloacelor fixe – presupune efectuarea leasing. 2.transferuri ale instituţiilor financiare.

sfîrşitul contractului părţile pot opta pentru : 43 . chiar dacă. datorită faptului că taxele vamale se vor plăti. contractul de leasing să nu prevadă clauza posibilităţii rezilierii înainte de termenul prevăzut.. asupra valorii riziduale a bunului. banca urmăreşte: să fie inclusă în obiectul de activitate a solicitantului de credit activitatea de leasing. Încetarea contractului şi returnarea bunului societăţii de leasing. fără plata taxelor vamale. plata chiriei să se efectueze în contul socităţii de leasing deschis la banca finanţatoare. perioada de folosire a bunului în sistemul de leasing acoperă cel puţin 75% din durata normată de utilizare a bunului. părţile au prevăzut expres că la expirarea contractului de leasing se transferă utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului. − Leasing operaţional presupune o închiriere pe o perioadă mai scurtă. deci cu un impact pozitiv asupra trezoreriei acestora. în final dreptul de proprietate nu este transferat. presupune îndeplinirea a cel puţin unuia din criteriile: 1. iar la 1. Leasingul prezintă două avantaje economice pentru utilizatori deoarece:1) bunurile mobile care sunt importate în scopul utilizării în sistem de leasing se încadrează în regimul bunurilor admise temporar la import. la intrarea în proprietatea utilizatorului. utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului.− Leasing financiar . 4. Băncile utilizează numai operaţiunile de leasing financiar. Prelungirea duratei de închiriere. valoarea de achiziţie a acestora. cota lunară de amorţizare. În vederea acordării creditelor pentru activitatea de leasing. riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing. iar preţul de cumpărare va reprezenta cel mult 50% din valoare de intrare pe care acesta o are la data la care opţiunea poate fi exprimată. nu există o relaţie directă între preţul la care a fost achiziţionat bunul de către societatea de leasing şi mărimea chiriei percepute. 3. perioada pentru care bunul va fi închiriat ect. perioada de acreditare să nu depăşeaswcă durata contractului de leasing. 2) facilitează introducerea tehnicii noi în procesul de producţie al utilizatorului. înscrierea în contractul de leasing a clauzei obligatorii penztru societatea de asigurări de aface dovada plăţii primilor de asigurare pe toată perioada de creditare . În cazul acestui tip de leasing. 2. prin incheierea unui nou contract de leasing 2. existenţa contractelor de leasing încheiate cu utilizatrii din care să rezulte natura bunurilor.

precum şi la B. Participanţii la operaţiunea de factoring: 1. 1607. Factoringul este o metodă nouă de acordare a creditului la noi în RM. după care îşi expune decizia privitor la creditul de factoring. 4531/ 4532. 3. Este de menţionat faptul că banca nu iniţiază un credit de factoring pentru persoanele fizice ce au datorii pe termen lung. care se obligă să încaserze şi să suporte riscul insolvabilităţii debitorului. denumită factor. concomitent cu analiza acestei bonităţi şi pentru locatar. acreanţelor sale sau a unei părţi din acestea factorului. 1746 Ct. Operaţiunile de leasing ca orice alte operaţiuni în cadrul băncii se supun unor înregistrări contabile. „ Victoriabank ”. astfel acesta se ţine la grupa de conturi 1530 „Leasingul financiar”: Dt.Pentru fundamentarea deciziei de creditare banca analizeză bonitatea solicitanţilor de credite pe baza indicatorilor finaciari. Factoring este operaţiunea prin care clientul denumit aderent transferă proprietatea creanţelor sale provenite din facturile sale comerciale către un creditor (bancă sau altă firmă angajată în operaţiuni de factoring ). Leasingul financiar la bancă fiind ca o operaţiune de credit aete clasificat ca un credit de tip standard cu formarea respectivă a fondului de risc în mărime de 2%. factorul sau banca. 2. anexînd un set de documente cerute de către bancă. cumpărătorul. cu prioritate. pentru documentele de plată prezentate de la instituţiile bugetare. Factoring. esenţa acestuia constă în transferarea de către aderent. obligaţia depunerii documentilor financiare ale acestuia revenind solicitantului de credite.C. Calcularea dobînzii pentru leasingul financiar se reflectă la conturile: Dt. După prezentarea pachetului de documente banca analizează situaţia economico-financiară a clientului. de a încasa creanţele aderentului. 44 . La acordarea creditelor pentru activitatea de leasing sînt acceptate. cesiunea de creanţe asupra încasărilor din contractul de leasing precum şi alte garanţii. Pentru a obţine un contract de tip factoring clientul prezintă la bancă o cerere unde indică suma factorilor şi scopul acestora. 1530/ 1531/ 1532. conform contractului încheiat. Ct. pentru documentele de plată a agenţilor economici anunţaţi ca insolvabili. furnizorul sau aderentul. aceasta avînd obligaţia. cel mai important fiind însă raportul financiar anual. după caz. în garanţie care fac obiectul contractului de leasing. Pentru această operaţiune aderentul plăteşte factorului un comision sau o dobîndă.

banca în calitate de factor. pe baza cererii de plată a facturilor care are anexat un borderou ce conţine toate facturile acceptate de factor. La preluarea selectivă a creanţelor. Pentru ca banca să accepte plata facturilor (acordarea creditului ). există două tipuri principale de factoring: • Factoringul la scandenţă. Numai factoringul în avans reprezintă propriu-zis un credit de factoring. profitul constituinduse din exeplu: 100% (a sumei)-90% (din sumă) = 10%(profit bancar). de exemplu) şi ca aderentul să prezinte garanţie bancară valabilă . în baza contractului factoring. reprezentînd cel mult 80% din valoarea creanţelor acceptate. în cazul în care factorul cumpără toţi clienţii neîncasaţi (creanţe) şi face plata aderentului o dată pe lună constînd din valoarea creanţelor încasate în cursul lunii. numai o parte din contravaloarea acestora ub formă de avans. Această diferenţă se plăteşte aderentului ulterior. Asigurarea încasării acestor creanţe.Banca preia facturile de la aderent. din cauze ce ţin de nerespectarea de către aderent a clauzelor din contractele comerciale.În cazul factoringului în avans factorul plăteşte la prezentarea facturilor. factorul şi factoring de tip închis. iar diferenţa se se constituie în garanţie reţinută de factor pentru limitarea riscului de încasare. achită cererea de plată a furnizorului în mărime de 80%-90%. să nu fi făcut obiectul unui alt gen de creditare (credit pe baza creanţelor neîncasate.În practica bancară se deosebesc operaţiuni de factoring de tip deschis. în cazul în care factorul achită aderentului contravaloarea facturilor prezentate şi acceptate de factor (acordă un credit). În cadrul contractului de factoring. banca se asigură că acestea se referă la operaţiuni economice reale. asigură realizarea sarcinilor ce decurg din contract. • Factoringul în avans. cînd debitorul nu se aduce la cunoştinţă despre existenţa factorului. acesta din urmă trebuie să-şi informeze debitorii respectivi privind existenţa contractului de factoring încheiat cu banca 45 . de obicei. Banca ca regulă. dacă au teremene de încasare mai mici de 180 de zile. Gestionarea creanţelor acceptate. confirmarea aderentului că facturile în cauză nu se află în litigiu cu debitorii etc. Pe măsură încasării creanţelor de la debitori. emisă de banca debitorului. După modalitatea de efectuare a plăţii creanţelor de către factor. cînd debitorul este adus la cunoştinţă că în afacere s-a implicat un nou participant. deoarece în cazul factoringului la scadenţă aderentul primeşte doar valoarea încasată în cursul lunii din facturile cedate acestuia şi plăteşte un comision factorului pentru efortul depus pentru evidenţa şi încasarea creantelor respective. Plata facturilor acceptate. asumîndu-şi următoarele obligaţii : Preluarea selectivă a facturilor pe baza documentelor justificative: contracte de livrare. documente ce atestă expedierea mărfurilor sau prestarea serviciilor..

C. 7303 – intrare. 7303 – ieşire. 1491/ Ct . practic.încasează dobînda pentru creditul acordat şi un comision. 4494. 1743/ Ct. Trust (Serviciul fiduciar sau custodie) Trustul reprezintă serviciul de gestiune a patrimoniului clientului în numele lui conform contractului de trust. ► Pentru firmele comerciale: Operaţiuni de tutelare – banca controlează conturile firmei şi achită conturile. împrumutul bancar clasic este mai flexibil şi mai puţin costisitor. deci.şi să semneze o chitanţă subrogatorie (de sustituire în exercitarea dreptului de proprietate) prin care se constată transmiterea proprietăţii asupra creanţelor de la aderent la factor şi faptul că plata se va face de către debitor direct factorului. Dobînda calculată pentru acesta se face prin înregistrarea: Dt. către client. Ca urmare. Finanţarea furnizată de factor ce îmbunătăţeşte lichiditatea firmei nu ieste ieftină şi. Creditul de factoring se garantează cu însuşi creanţele respective care prin operaţiunea de factoring revin du’irect băncii care le-a preluat.în cadrul evidenţei analitice se deschid conturi personale pe fiecare furnizor în parte. asemeni creditelor de alt tip. finanţarea prin factoring constituie pentru firme o finaţare de ultimă instanţă. Evidenţa acordării creditului de factoringse face prin înregistrarea contabilă: Dt. Evidenţa operaţiunilor de factoring se ţine la bancă la contul de activ 1494 „ Factoring ”. Trust prin agent presupune că banca gestionează toate fluxurile financiare ale clientului : Prin agent fiduciar direct – banca achită toate conturile clientului fără a confirma Prin agent fiduciar indirect – fiecare plată din contul clientului este confirmată de acceptul lui. aceasta doar produce 46 . un comision oferit factorului şi dobînda aferentă creditului.). 2224 (1031 în altă B. cînd firma a epuizat posibilităţile apelării la creditul bancar şi nici nu poate să-şi crească propriul capital.C. Achitarea datoriei de către furnizor în baza ordinului de plată se întocmeşte înregistrarea: Dt.)/ Ct 1494. Agioul (diferenţa de valoare sau cîştigul ) reţinut de bancă în operaţiunea de factoring reprezintă costul suportat de aderent pentru finanţarea primită şi el include . Documentele de plată cumpărate de la furnizor se i-au la evidenţă la contul de memorandum 7303 „Documente de decontare la operaţiuni de factoring”. ea doar îl informează despre efectuarea plăţii.2224 (1031 pentru o altă B. După persoanele care apelează la trust avem: ► Pentru persoanele fizice deosebim servicii de trust prin testament şi prin agent.pentru creditul factoring banca formează un fond de risc.

Serviciile fiduciare reprezintă pentru bancă o sursă de venit sub formă de comisioane: comision fix (un procent stabilit de la sumă). este o operaţiune care nu modifică bilanţul bancar şi deci este lipsit de risc. venituri obţinute din comercializarea metalelor preţioase. B.) – care în virtutea activităţii sale formează stocuri de active financiare. unde venitul băncii se clasifică pe mai multe categorii de activităţi: 1. efectuează doar operaţiunile în conformitate cu ea. „ Victoriabank ” în activitatea sa suportă anumite cheltuieli conform Cerinţelor Standardului Naţional. ► Pentru firmele necomerciale( fond de pensii etc. persoanelor fizice şi juridice. guvernului. Poate fi efectuat prin : Serviciul fiduciar direct . operaţiuni de brokeraj al valorilor mobiliare şi al valutei în urma eliberării garanţiilor bancare. venituri formate în urma încasărilor comisioanelor din serviciile prestate: operaţiuni de asigurare. comision onorar (o parte din veniturile aduse firmei suplimentar). iar banca efectuează toate activităţile în corelare cu ea. încasarea şi încorporarea. 2. veniturile bancare se clasifică în mai multe categorii: venituri procentuale. venituri aferente operaţiunilor de comercializare a valorilor mobiliare şi a valutei. venituri din activitatea operaţională.banca decide asupra politicii investiţionale a firmei şi Serviciul fiduciar discret – firma singură îşi formează politica investiţională. deţinerea conturilor clienţilor. Trustul nu necesită plasament din partea băncii. venituri din activitatea neoperaţională. din creditele acordate băncilor. venituri extraordinare.C. vînzarea activelor fixe şi altor 47 . sunt acele venituri care se formează în urma încasării dobînzilor aferente investiţiilor în valori mobiliare de stat şi corporative. prestarea serviciilor privitor la carduri. Evaluarea activităţii economice a băncii Activitatea oricărei bănci este însoţită de venituri şi pierderi. 9.- Operaţiuni de agent – banca oferă servicii speciale firmei(transmiterea în gestiunea băncii de cătra client a unor activităţi ale sale). ş. alte venituri. comisioanele prestate la operaţiunile de credit şi investiţii în valori mobiliare. Crearea veniturilor la bancă sumează existenţa a patru aspecte importante: crearea. 3. În dependenţă de provenienţa lor. servicii de consulting. comisioane. le pot transmite băncii în serviciul fiduciar.a.(Anexa 44) Formula de calcul a rezultatelor financiare este următoare: Rezultatele obţinute de bancă = Venit – Cheltuieli. venituri aferente reevaluării valutelor şi valorilor mobiliare. facturarea. venituri neprocentuale.

consumul. După natura lor cheltuielile bancare se clasifică în: cheltuieli procentuale. Evidenţa contabilă ale acestor cheltuieli se face conform metodei de casă. aceste se reflectă în evidenţă canform metodei calculării. Rezultatul financiar al băncii se calculează lunar în urma închiderii conturilor din clasele 4 şi 5. în cazul cînd veniturile depăşesc cheltuielile. cheltuieli de amortizare a clădirilor. cheltuieli aferente imobilului. pierderi din vînzarea valorilor mobiliare. cheltuieli extraordinare. cheltuieli de birou.materiale. penalităţi. imputarea. plasamentele bancare. alte cheltuieli. încasarea amenzilor. în caz contrar banca va suporta pierderi. plata impozitelor şi taxelor. se reflectă în evidenţă conform metodei de casa. venituri neaferente dobînzilor. iar dobînda calculată se reflectă conform principiului acumulării veniturilor la conturile din clasa „4”. şi reflectarea lor la contul 3504 „Profit nedistribuit”. Cheltuielile se determină ţinîndu-se cont de patru aspecte esenţiale în activitatea băncii şi anume: angajarea. Profitul nedistibuit al băncii se 48 . În timpul anului de gestiune banca suportă unele cheltuieli. Acumularea acestor venituri se clasifică în: veneturi aferente dobînzilor. amenzi.. deplasările. Cheltuieli neaferente dobînzilor (comisioanele şi taxele plătite. este nevoie de comparat veniturile şi cheltuielile. mobilei. venituri neprogramate. cancţiuni. penalităţilor. cheltuieli pentru reduceri la credite. care de fapt se reflectată ca profitul băncii. cheltuieli neprocentuale. cheltuieli aferente remunerării muncii şi defalcările obligatorii. plata. mijloacelor de transport. sunt sumele de bani plătite clienţilor sub formă de dobînzi fixate sau variabile: achitate la depozitele la vedere şi la termen. cheltuieli de transport. la depozitele de economii. dobînzi achitate la certificatele de depozit. Pentru a determina rezultatul net al băncii. mijloacelor fixe. cheltuieli pentru remunerarea muncii). venituri provenite din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. alte valori mobiliare şi alte dobînzii. care se clasifică în: Cheltuieli aferente dobînzilor (cheltuieli legate de plata dobînzilor operaţiunile pasive ale băncii).

Deasemeni exprimă rezultatul. Pn – profit net. astfel unii din cei mai importanţi sunt: ► Rata profitului net Rpn = Pn / Vt * 100. unde Rpn – rata profitului net. Vt – venituri totale. iar efecturea plăţii dividendelor se efectuează prin înregistrarea Dt 2808 / Ct 2224 – 1001. iar reprezentarea contabilă se face în felul următor: La decizia Adunării Generale a Acţionarilor la majorarea capitalului social Dt 3504 / Ct 3000. profitul net în funcţie de modulul specific al procesului de operare cu activele băncii. Acest indicator evaluează rezultatele managementului bancar în ansamblu şi indică pentru acţionari eficieţa investiţiei făcute. ţinînd cont de suma plătită în avans se face recalcularea Dt 2808 / Ct 3508. Pn – profit net. Cînd la B. At – active totale. Mărimea acestui indicator depinde de raportul dintre venituri şi cheltuieli ale băncii. La majorarea sau formarea capitalului de rezervă Dt 3504 / Ct 3502.equity) Rf = Pn / C *100.repartizează timestrial în conformitate cu deciziile organelor abilitate ale băncii. cu scopul de a creşte cursul acţiuniolr la bursă. La determinarea sumei către plată. ► Rata rentabilităţii financiare (ROE-return on investment. şi de structura veniturilor şi costurilor bancare. Se consideră fevorabil pentru bancă cînd rata rentabilităţii financiare este mai mare decît rata medie a dobînzii pe piaţă. ► Rata rentabilităţii economice (ROA-return on asset) Re = Pn / At * 100. în condiţiile unui volum al resurselor stabilit. Pn – profit net. Acest indicator reflectă capacitate managerială de a utiliza resursele băncii pentru obţinerea profitului. Indicatori de profitabilitate bancară Pentru a putea mai consolidat de perceput evaluarea activităţii. este nevoie de analizat indicatorii de profitabilitate a băncii. unde Rf – rata rentabilităţii financiare. „ Victoriabank ” se achită dividendele în avans se întocmeşte formula contabilă Dt 3508 / Ct 2224 – 1001. 49 . unde Re – rata rentabilităţii economice.C. C – capital acţionar. la sfîrşitul periaaodei de gestine calcularea dividendelor contra plată se efectuează prin Dt 3504 / Ct 2808. adică a fi atractive.

10. El are menirea de a reflecta starea financiară a băncii la data gestionară. Fiecare raport este semnat de către două persoane oficial autorizate de către Consiliul băncii. În cazul comiterii unor greşeli modificări şi completări în raport nu se admit. serviciul creditare şi casierie). În Bilanţul contabil se vor indica conturile claselor active.C. obligaţiuni şi conturile de capital. Rapoartele sunt prezentate pe suport de hîrtie sau pe bandă magnetică. „Victoriabank”toţi lucrătorii băncii sunt uniţi în reţea (serviciul contabilitate. 50 . raportul privind fluxul mijloacelor băneşti. iar mijloacele în valută străină se recalculează în lei moldoveneşti la cursul oficial al BNM la data gestionării. categoria respectivă trebuie să fie egală cu zero obligatoriu. În raport sumele se rotungesc pînă la 1 leu. Bilanţul contabil (Anexa 46) Reprezintă bilanţul băncii la sfîrşitul perioadei de comunicare a datelor. serviciul decontări. Rapoartele financiare ale băncii Raportul privind rezultatele financiare (Anexa 45) se întocmesc potrivit unui formular unic. Banca întocmeşte şi prezintă următoarele rapoarte financiare: bilanţul contabil. unde se reflectă analiza veniturilor. note explicative la rapoartele financiare. La sfîrşitul zilei se întocmeşte bilanţul zilnic pe baza documentelor primare. acesta trebuie să fie îndeplinit cu un scris citeţ. raportul privind rezultatele financiare. La B. precum şi de executorul responsabil. Toate rechizitele rapoartelor trebuie să fie completate. repartizarea profitului net. raportul privind circulaţia capitalului propriu. cheltuielilor şi profitului obţinut prin segmente de activitate. pierderile înregistrarea şi modul de acoperire sau de recuperare a acestora. iar în caz că banca nu are nimic de reflectat referitor la anumite activităţi din raporturi.

in calitate de pasiv. Pasivul bilantului cuprinde sursele de finantare si rezultatele sub forma profitului. "Obligatiuni".1002. Pentru notarea conturilor concrete se foloseşte numarul din 4 cifre. Pentru evidenţierea de clase a grupelor de conturi este folosit principiul ierarhic. altfel spus.Conturi conditionale. indiferent de rata dobînzii sau scădentă 51 . de asemenea se reflectă şi metalele preţioase. "Venituri" sunt pasive.1. Tratarea pierdirilor ca elemente de activ se intemeiaza pe faptul ca ele reprezinta mijloace economice consumate dar neacoperite. Pentru evidenta valorilor si documentelor importante in activitatea bancii sau consemnate la aceasta sunt destinate conturile memorandum. precum şi categoriile de numerar în drum. Mijloace băneşti în numerar.Capitalul actionar. Evidenţa se tine prin inscrierea operatiunilor la debitul/creditul contului şi trecerea la scaderi prin contabilizarea inversa. profitul reprezinta surse de finantare create ca excedent al veniturilor in raport cu cheltuielile acoperite. conturi condiţionale sau conturi memorandum. Clasa 3 . 3. care a reflectat cu ajutorul sistemului de notaţie numerice. venituri. 4.2. Clasa 6 . cheltuielile care nu ajung in faza de realizare economica. Pentru clasele 1.1006. 1. 1. Conturile 1001.1005. Clasa 7 . Mai jos sînt date conturile pentru întocmirea Bilanţului contabil după Planul de conturi al evidentei contabile în bănci şi alte institutii fmanciare. A patra cifra reprezinta obiectul concret al evidentei. Soldurile conturilor claselor "Venituri" şi "Cheltuieli" se folosesc pentru intocmirea "Dării de seama cu privire la venituri si cheltuieli". Active: 1.1003. Conturile claselor "Active" si "Cheltuieli" sunt active. Clasa 4 – Venituri. Planul de conturi in vigoare a fost elaborat in baza standartelor internationale. Mijloace băneşti datorate de bănci. Se reflectă toate mijloacele băneşti amplasate la bănci rezidente şi nerezidente. 2. 5 evidenta e dubla. Evidenta pe conturile memorandum se ţine dupa sub forma: Intrare / Ieşire/ Sold. Clasa 2 – Obligatiuni. Prima cifra a numarului contului reprezinta clasa contului.1. In această categorie se reflectă numerarul în valută naţională şi valută străină aflată la bancă.Conturi memorandum. obligatiuni. conturile claselor "Capitalul actionar". A doua clasa şi a treia reprezintă grupa contului care grupează conturi cu apartenenţa economică omogenă. In cadrul acestei structuri.Activul bilantier cuprinde mijloacele economice precum si rezultatele nete sub forma pierderilor. neproduse prin veniturile obtinute. Clasa 5 – Cheltuieli. regulamentelor si experientei evidentei contabile.1004. Evidenţa acestor conturi este simplă. indicînd aparienenta la active. cheltuieli. şi casele de schimb ale băncii. capitalul actionar. Planul de conturi are următoarea structura : Clasa l – Active. în subdiviziunile îndepărtate. fiecare grupa poate include 9 conturi.1.

HV investiţionale sînt obligaţiuni ale BNM.1. 1185.6. 1233. 1186.6. plăţii dobînzii şi altor plăţi aferente. 1.2201.a. HV se deţin în categoria iniţială. Creditele cu termen expirat la data gestionară se reflectă în acest rînd. 1. 1232. Conturile 1031. După determinarea categoriei. HV pentru vînzare sînt cambii de stat. acţiuni. 1351-1359. certificatele de depozit. Mijloace plasate over-night. 1. Mijloace băneşti datorate de Banca Naţională a Moldovei.3. 52 . Credite şi cerinţe privind leasingul financiar. HV cumpărate cu condiţia de a fi revîndute la preţul de cumpărare plus rata dobînzii stipulată se reflectă în acest rînd. 1. carduiri de credit. cu excepţia zilelor de odihnă şi de sărbătoare. Conturile 1151. achiziţionate şi păstrate în portfoliul băncii pînă la scădenţă. 1. 1.1.1. Conturile 1231.5. excluzînd venitul necîştigat.5.5. 1184. 1291-1295. Conturile 1181. factoring ş.1441-1445. 1201. In acest rînd se reflectă suma creditelor acordate de către bancă inclusiv şi overdrafturile.1152.1411-1415.1. 1381-1385. acţiuni şi alte HV cumpărate în scopuri investiţionale. Se reflectă toate conturile "Nostro" şi depozitele la BNM. 1234.1. Conturile 1061. 1261-1265.5. 1188.2.1153. Credite.1. 1491-1498.1.9. Creditele în rîndul dat se raportează la valoarea brută. Hîrtii de valoare cumpărate pentru vînzare.1187. cambii comerciale scontate.1.1.1471-1475. Mijloacele băneşti se consideră "peste noapte" (over-night).1097. Total hîrtii de valoare. 1062.1. 1182.4. 1321-1325. deoarece diferite categorii sînt tratate diferit din punct de vedere economic. HV ipotecate. inclusiv rezervele obligatorii. Depozitele de obicei reprezintă mijloacele băneşti lichide excesive ale băncii. Se reflectă soldul amplasărilor peste noapte care sînt depozite la alte bănci pentru o zi. 1154.1. obligaţii şi alte HVS. Suma acestui rînd este egală cu suma rîndurilor HV cumpărate pentru vînzare şi HV cumpărate pentru vînzare. Mijloacele amplasate over-night la Banca naţională a Moldovei se reflectă în rîndul Mijloace plasate over-night. dacă banca trebuie să ramburseze sau se reîntoarcă tranzacţia în ziua următoare de lucru. După achiziţionarea unei HV administraţia băncii trebuie să determine şi să documenteze dacă HV va fi deţinută pentru vînzare sau pînă la scădenţă. 1091. alte HV comerciale cumpărate pentru vînzare. Hîrtii de valoare (HV) HV sînt clasificate în două categorii: cumpărate pentru vînzare. Creditul este orice angajament de a acorda bani ca imprumut cu condiţi rambursării lor. investiţionale (păstrate în portofoliu băncii pînă la scadenţă). 1063. HVS. 1092. cambii. 1183. Hîrtille de valoare investiţionale. 1.

In acest rînd se reflectă dobînda cîştigată în perioada gestionară dar neîncasată şi care urmează a fi primită. 1532. 1755. Conturile 1601-1609 minus 1683.6. In acest rînd se reflectă datoriile debitoare ale băncilor şi ale clientelei privind leasingul financiar. 1752.0. 1713. care nu au fost menţionate în toate rîndurile precedente ale Bilanţului contabil. Cerinţe privind leasing financiar.0. Minus amortizarea acumulată pe acive nemateriale şi obiecte de mică valoare şi scurtă durată. mărci comerciale.3. În acest rînd se reflectă bunurile imobile.1749. 1731. alte active nemateriale (picturi originale.10. Administraţia va evalua portofoliul de credite periodic cu scopul determinării dacă suma fondului de risc este adecvată pentru acoperirea pierderilor la credite. metale preţioase nemonetare. Contul 1501. Cerinţele în urma leasinguluui financiar în rîndul dat se raporteză la valoarea brută (anterior scăderii oricăror reduceri pentru pierderi la leasingul financiar) excluzînd venitul necîştigat.9.1737. Credite şi cerinţe privind leasigul financiar net.2. In acest rînd se reflectă suma fondului de risc efectiv formată pentru pierderi la credite (contul reduceri pentru pierderi la credite). 1704. 1. edificiilor etc.1741. Altă avere imobilă.1. 1. În rîndul acesta se reflectă orice active. 1719.1746. teren etc. 1722. Mijloace fixe.0.7. care au fost confiscate de organele judecătoreşti pentru achitarea beneficiarului de credit cu banca.1. In acest rînd se înclude suma clădirilor şi edificiilor. Conturile de tranzit şi suspendate. Minus reduceri pentru pierderi la credite. terenurilor.6. invenţii. 1707. net. ce aparţîn băncii. 1734. 1725. 1711. Dobînda sporită ce urmează să fie primită. Se includ: Investiţiile în organizaţii subsidare şi asociate. dreptuir de folosire a terenului. Active de mică valoare şi scurtă durată.1.8. Leasingul financiar cu termenul expirat la data gestionară se reflectă în acest rînd. chiar dacă îndeplinirea acordului de leasing financiar este dubios. Se reflectă suma mijloacelor fixe minus uzura acumulată (contra cont al contului mijloacelor fixe). Active nemateriale (brevete. 1.6. 1. Conturile 1531..9. 1. 1716.1743.1. Decontări privind impozitul pe venit. Suma acestui rînd se obţine prin suma rîndurilor Credite şi Cerinţe privind leasing financiar minus rîndul „Minus reduceri pentru pierderi la credite”.). licenţe. Contul 1811.0 Alte active.1.1689. 1. Dobînda plătită cu anticipare şi alte plăţi anticipate. cu excepţia cazurilor în care leasing financiar a fost anulat. 1728. utilajului etc.1.1. alte 53 .1. obiecte de anticvariat). Conturile 1701. edificii.

7.1802.1. achitarea datoriilor subordonate şi dividendele plătite. inclusiv a persoanelor fizice şi juridice.1562.1662. şi altor bănci pentru care nu se plăteşte dobînda.1805. cu brocherii etc.1.1661.1793.99.2861. Activitatea financiară cuprinde informaţia despre emiterea acţiunilor.1761. cu salariaţii băncii. indiferent de scădenţă. decontări privind investiţiile străine.1.1842.1862.1791.2841.1. Suma rîndului acesta trebuie să fie egală cu suma rîndurilor 1.1803.1561.6. surplus de capital al băncii la începutul anului şi răscumpărarea 54 .decontări cu bugetul de stat.1.1843 . de investiţii. suma veniturilor din realizarea HV.1.1808. Gruparea fluxului mijloacelor băneşti asigură utilizatorii de rapoarte financiare cu informaţii care le permit să aprecieze influienţa tipurilor de activităţi asupra situaţiei financiare a băncii.1.1809.1692.2842. suma depozitelor şi împrumuturile overnight. 1812.1891. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti Este divizat pe următoarele tipuri de activităţi : operaţională.1841.1.10 ale Bilanţului contabil.1762. suma impozitului pe venit.1691. dividende calculate dar încă neplătite.1861. Conturile 2225. Mijloace băneşti datorate băncilor.1.2862.5. 2.0bligaţiuni 2.0/ 1. 1763. In acest compartiment se reflectă depozitele clientelei băncii. pentru care banca nu plăteşte dobînda.0/ 1. Depozite fără dobîndă.1801. mărimii mijloacelor băneşti. precum şi evelurea interconexiunii genurilor de activitate specificate.1804. „Victoriabank”.9/ 1.1. Pe lîngă faptul că bilanţul băncii reprezintă documentul contabil principal al băncii el este şi un puternic mijloc de reclamă pentru potenţialii clienţi.16663.1.1792. cumpărarea-vînzarea activelor pe termen lung. 2.1. investiţii. Activitatea investiţională include: suma dividendelor şi a dobînzilor primite. Raportul privind fluxul capitalului propriu Conţine informaţia despre suma acţiunilor simple şi privilegiate la începutul anului şi emiterea noilor acţiuni.1.1631.. Fluxurile mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include : suma veniturilor şi cheltuielilor aferente dobînzilor.1807.1. suma creanţelor privind leasingul financiar. rezidente sau nerezidente. financiară.9. Alte active tangibile sau intngibile neîncluse înrîndurile precidente ale Bilanţului contabil. Total active.1.0. 2233. 2227.1.1806.4.2843. suma conturilor Nostro şi Loro în BNM şi B. Conturile1203. Obligaţiuni şi capital acţionar 2. 1.9/ 1.C.0 . procurarea HV investiţionale. Se reflectă suma mijloacelor băneşti la conturile "Loro” ale băncilor. 2231.

scopul căruia este atingerea profitabilităţii dorite la bancă în condiţiile unei activităţi bancare prudenţiale. Comitetul de credite. ca şi în restul sistemului bancar este o activitate cu o importanţă notorie pentru bancă. care este reprezentată de comitetele formate în scopul dirijării eficiente a riscurilor aferente operaţiunilor bancare: Comitetul ALCO. deoarece anume de gestionarea corectă şi echilibrată depinde bunăstarea activităţii integre a băncii. „Victoriabank”. elaboreză metode de apreciere şi reglare a riscurilor.acţiunilor.aceste comitete determină politicele de dirijare a riscurilor. elaborează metode de apreciere şi reglare a riscurilor.C. adică prin Consiliul de Administraţie a băncii. suma profitului nedistribuit al băncii şi suma capitalului acţionar total. acest nivel de gestionare este realizat prin intermediul a mai multor direcţii. primesc decizii ce ţin de minimizarea riscurilor şi înaintează recomandări organelor de conducere ce ţin de minimizare riscurilor eferente activităţii bancare. structura capitalului şi distribuirea portofoliului şi informaţii despre emisia băncii. Deasemeni în funcţiile Consiliului de Administraţie se include şi implimentarea adecvată a sistemului de dirijare a riscurilor bancare. ce zilnic execută obiectivele politicii de gestionare a riscurilor bancare: Direcţia Credite – gestionează riscul de credit. Acesta este organul băncii responsabil pentru aprobarea şi revizuirea periodică a politicii şi sistemului de gestionare a riscurilor bancare.La B. suma împrumuturilor primite şi eliberate. 11. Deasemeni conţine profitul net al băncii şi suma dividendelor declarate. Procesul de dirijare a riscurilor cele trei niveluri de gestionare: Nivelul de dirijare funcţională. Nivelul deciziilor strategice.C. 55 . Notele explicative la rapaortele financiare anuale Aceste includ informaţii despre metode de evaluare a conturilor privind portofoliul de credite şi formarea fondului de risc. Nivelul operaţional de dirijare a riscurilor. Gestiunea activelor şi pasivelor Activitatea de gestionare a activelor şi pasivelor la B. „Victoriabank” cu această direcţie de activitate se ocupă Comitetul ALCO (comitet de dirijare a activelor cu pasivele). este reflectat de managementul de top al băncii.

sau anumite categorii de debitori. Fluctuaţiile Rd pe piaţă pot influenţa profitul băncii. Srategia managementului ofensiv al activelor şi pasivelor: previzionarea schimbării Rd pe piaţă. Riscul de rată a dobînzii reprezintă probabilitatea că banca va suferi pierderi sau nerealizări a profitului prevăzut datorită variaţiei nefavorabile pentru bancă a Rd pe piaţă. nu urmăreşte obţinerea unui profit de pe urma variaţiilor Rd pe piaţă. Direcţia valutară şi relaţii internaţionale – gestionează riscul valutar. Direcţia reţea şi logistică – gestionează riscul operaţional. care reprezintă probabilitatea pierderilor de pe urma încălcării obligaţiunilor debitorilor. • ajustarea portofoliului de active şi pasive sensibile la Rd pentru a profita de 2.Direcţia Trezorărie – gestionează riscul de capital. riscul de lichiditate. Direcţia tehnologii şi metodologii. Riscul de lichiditate reprezintă unul din riscurile de bază aferente din activitatea bancară. Strategia managementului defensiv al activelor şi pasivelor băncii. dar are scop prevenirea efectelor negative asupra rentabilităţii înregistrate de bancă. Consiliul de Administraţie analizează activele şi pasivele băncii determinînd dependenţa acestora faţă de schimbările Rd. Riscul de lichiditate apare 56 variaţia acesteia pe piaţă. stipulate în contractul de credit. valoarea economică de bază a activelor. pasivelor şi a posturilor extrabilanţiere ale băncii. Riscul de credit mai poate fi numit şi riscul de insolvabilitate a debitorului sau risc de nerambursare. Creşterea riscului de credit în bancă se datoreză următorilor factori de influenţă: ► concentrarea riscantă a creditelor pe anumite pieţe. prin analiza GAP (diferenţa de scadenţe care analizează sensibilitatea activelor şi pasivelor la variaţia Rd pe piaţă). . ► nerespectarea normelor metodologice de creditare. ► creşterea excesivă a valorilor portofoliului de credite peste posibilităţile rezonabile ale băncii de a acoperi riscurile aferente. prin implimentarea corectă a politicii de dirijare a riscurilor se efectuează de către Secţia de audit intern al băncii.(Anexa 47) Există mai multe strategii manageriale ce pot fi utilizate pentru gestinarea riscului Rd: 1. care de fapt se manifestă prin nerambursarea creditelor şi achitării dobînzilor aferente în volumul şi termenul stabilit. riscul de rată a dobînzii. ce survine din gestionarea incorectă a activelor şi pasivelor băncii. prin menţinerea unui echilibru între activele şi pasivele băncii. şi alţi factori de influenţă. Activitatea de gestionarea riscurilor. ► lipsa metodelor de depistare a creditelor problematice.

facilităţile de lombard. Cea mai des întîlnită problemă în acest risc este imposibilitatea de a putea evalua riscul asociat şi complex de posibilităţi şi probabilităţi. Riscul de solvabilitate indică că banca nu dispune de resurse proprii suficiente pentru acoperirea pierderilor parvenite. Cînd banca suferă de insuficienţă de lichiditate. şi vicevers. O anumită poziţie valutară poate fi favorabilă sau nu pentru bancă în dependenţă de evoluţia cursului valutar. adică intrările şi ieşirile în monedă naţională şi în valută.a. riscul de lichiditate. în funcţie de scadenţa. tipul depozitului. Riscul de lichiditate este cel mai anticipat atunci cînd banca nu poate să ridice cererea de noi împrumuturi sau retrageri de depozite înainte de scadenţă şi cînd nu are acces la noi resurse financiare. Deasemeni pentru minimizarea acestui risc. ceea ce este nefavorabil pentru bancă. Deasemeni zilnic se analizează structura activelor şi pasivelor băncii în funcţie de scadenţă. adică banca este pregătită pentru retrageri neaşteptate de depozite înainte de termen. în cazul unei poziţii valutare scurte. ilnic banca analizează fluxurile de mijloace băneşti.a. aceasta aplică diferite tehnici de asigurare cu lichiditate: creditele overnight. cu costuri minime. ceea ce se numeşte poziţia valutară lungă pentru valuta respectivă. riscul de Rd ş. în bancă trebuie să existe un sistem de gestionare care permite 57 . Diversificarea portofoliului de depozite la bancă. plasamente bancare pe termen scurt pe piaţa interbancară ş. Minimizarea acestui risc se poate produce prin reducerea nivelului riscului de portofoliu de active sau prin majorarea capitalului propriu. pentru a fi utilizate după necesitate. precum şi a recomandărilor BNM. precum şi atragerea depozitelor de pe opiaţa interbancară. În conformitate cu legislaţia în vigoare referitor la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. pentru onorarea obligaţiunilor faţă de clienţi. sisteme şi resurse umane incompetente dintr-un punct sau altul de vedere. valută. Poziţia favorabilă constă în aprecierea unei valute faţă de moneda naţională. aceasta deţine un portofoliu diversificat de active cu lichiditate înaltă (Valori Mobiliare de Stat.). în baza normelor prudenţiale bancare. creditele intraday. Riscul operaţional reprezintă riscul de pierdere de pe urma utilizării unor procese. precum şi de alte creiterii. se calculează şi se manţine lichiditatea pe termen lung. care pot fi transformate rapid.atunci cînd banca suferă de neajunsuri de lichiditate. riscul de lichiditate poate fi minimalizat. utilizînd Principiul I şi II al lichidităţii. Pentru ca banca să suporte cît mai uşor riscul de lichiditate. Aceste riscuri sunt : riscul de credit. Riscul de solvabilitate reprezintă riscul de adecvare a capitalului care apare din urma manifestării unor sau mai multor riscuri financiare pe care banca nu le-a previzionat. Riscul valutar reprezintă riscul de pierdere la variaţia schimbului valutar. deoarece înregistrează pierderi.

Analizează riscurile.a.Consiliul de Administraţie în gestionarea riscurilor bancii se conduce după actele normative ale BNM. care este subordonată Comitetului de direcţie. efectuează în permanenţa monitorizarea pieţei băncii locale. specificul pieţei consumatorului. În cadrul B. Satbileşte periodic nivelul Rd la active şi pasive în funcţie de strategia băncii şi evoluţia Rd pe piată interbancară. este elaborarea şi aplicarea corectă a unei politici de marketing orientată spre satisfacerea necesităţilor consumatorului.C. Activitatea de marketing a băncii Importanţa activităţii de marketing (MK). în cazul nostru a băncilor comerciale. care direct sau indirect afectează longitivitatea şi performanţele agenţilor economici. Actualmente orice tip de activitate economică este pusă în faţa unor dure condiţii de concurenţă. propune conducerii băncii obiective de reclamă şi publicitate la nivel local. atuuri pe care B. Însă toate aceste responsabilităţii într-un final urmăresc acelaşi scop. derivînd din influenţa factorilor macroeconomici şi microeconomici asupra activităţii băncii. • • • • • În funcţiile Comitetului ALCO se includ atribuţiile: analizează gradul de expunere a băncii. de a promova banca pe piaţa internă bancară şi cea externă. Exprimat prin indicatori de măsurare a riscurilor. strategii. situaţiei economice în ţară şi mulţi alţi factori care impun consumatorul involuntar să-şi creeze un stil de comportament adecvat situaţiilor apărute. Analizează suficienţa capitalului în raport cu activele ponderate la risc ş. 12. Verificarea acestui program este asigurat de către Scţia de audit intern a băncii. Funcţiile acestei secţii se compun din : întocmeşte proiectul planului de acţiune de marketing corelat cu bugetul de venituri şi cheltuieli al băncii. din multitudinea celorlalte activităţii în cadrul economiei integrale demult a fost percepută şi perfecţionată de către ţările avansate. utilizînd diferite pîrghii. 58 . „Victoriabank ” activitatea de MK este asigurată de către Secţia de MK. precum şi de alte acte şi legislaţii în vigoare. Reglementează modul de utilizare a instrumentelor financiare de acoperire şi administrare a riscurilor în bancă. Astfel unul din instrumentele care considerabil poate schimba vectorul performanţelor.C. „Victoriabank ” le are visavi de alte bănci din sistem.prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. participă la organizarea activităţii de „relaţii cu publicul”.. propune conducerii băncii măsuri pentru realizarea pe plan local a unei „imagini a băncii” distincte. şi ale sale interne.

4. cît şi cel practic aplicabil este compus din mixul de MK. Politca preţ. Serviciile oferite de B. precum şi ideea teoretică a politicii de produs coincid.MK de fapt din punct de vedere teoretic. „Victoriabank ”. avînd ca scop difuzarea produselor bancare.C. Iar rolul Secţiei de MK aici este de a optimiza scopul politicii de produs prin analiza conjuncturii pieţei. 3. cercetarea dolenţelor. Astfel setul de servicii şi produse la persoanelor B. „Victoriabank ” derivă în două direcţii esenţiale cea a serviciilor promovate pentru persoanele fizice şi cea pentru persoanele juridice. pot reda nişa pe piaţa bancară spre care se orientează banca şi pe care deja o ocupă. Politica de produs. Transferuri rapide de numerar. preferinţelor clienţilor. Primirea depozitelor în monedă naţională şi în valută. Servicii de păstrare în safeuri. Emiterea instrumentelor de plată. Şi alte operaţiuni. 2. Politica de produs la B. deasemeni să poată elabora unele recomandări. care în literatura de domeniu se întîlneşte ca „ cei 4 P”. În ansamblu aceste politici fiind caracterizate.C. Politica de produs promovată de B. Operaţiuni de schimb valutar. „ Victoriabank ”. adică cele 4 politici: 1. precum şi să evalueze oportunităţile şi neajunsurile serviciilor şi produselor bancare din punctul de vedere al consumatorului. Acordarea creditelor. Politica de distibuţie. 59 .C. Politica de promovare. Plăţi în monedă naţională şi în valută. format din totalitatea mai multor elemente. Emiterea şi gestionarea cardului bancar. Plăţi în monedă naţională şi în valută.C. ca strategi de MK a B.C. Operaţiuni de casă. astfel încît acestea să poată satisface necesităţile pieţei consumotorului. „Victoriabank ” pentru persoanele fizice sunt : • • • • • • • • • • • Deschiderea şi deservirea conturilor în monedă naţională şi în valută. „Victoriabank” persoanelor juridice: • • Deschiderea şi deservirea conturilor în monedă naţională şi în valută.

Aceasta politică ajută la implimentatrea unui preţ corect. „Victoriabank ”pentru stabilirea preţului efectiv se iau în consideraţie aşa factori ca: cheltuielile suportate de bancă la plasarea produsului. Deschiderea şi confirmarea acreditivelor. Operaţiuni de casă. fiind bazate pe prestigiul băncii. Operaţiuni de convertire (cumpărarea-vînzarea valutei). Scopul esenţă a politicii de preţ este stabilirea unui asemenea preţ care ar fi atrăgător în ochii clientului. ceea ce B. dar şi comisioanele încasate de către bancă pentru efectuarea unor servicii. „Victoriabank ” faţă de alte bănci din Moldova putem constata că aceasta menţine preţuri sunt puţin mai ridicate. Şi alte operaţiuni. astfel respectînduse principiul de competitivitate a acestuia. atît din punct de vedere a băncii. achitatrea diferitor plăţi. preţul oferit de concurenţi. dar şi profitabil pentru bancă. În cadrul politicii de preţ la B. însă rezonabile. mai ales la unele produse ca depozitele.C. creditele. 60 . precum şi din longitivitatea unui sau altui produs. „Victoriabank ” ca şi la celelalte bănci se includ nu numai preţurile la servicii şi produse. Făcînd un studiu general al nivelurilor preţurilor B. cît şi din punct de vedere a clientului. Desigur ciclul de viaţă al produsului bancar nu poate fi numit surt. „Victoriabank ” nu rămîne a fi permanent constant precum şi cel al persoanelor fizice. deorece acestea constituie în fond activitatea oricărei Politica de preţ este o componetă a mixului de MK care sub aspect teoretic reprezintă stabilirea preţurilor pentru toate serviciile bancare şi modificarea lor în corespundere cu conjunctura pieţei.C. Acordarea creditelor în monedă naţională şi în valută.C. cadrul legislativ.• • • • • • • Efectuarea plăţilor prin sistemul „Client-Bancă”. aceste pot fi supuse doar unor modificări.C.C. obiectivele de MK. modificările acestora survin din schimbarea continuă a cerinţelor pe piţă. B. cerea de piaţă. Acest set de produse şi srevicii bancare oferite de B. „Victoriabank ” tinde mereu să o facă. Primirea depozitelor în monedă naţională şi valută.

a. cardurile de credit. Orange. „Victoriabank ” sunt sistemul de deservire Client – Bancă şi sistemul Bancă – Bancă. Alte tehnologii moderne utilizate de catre B. Dacă privim B.C. automate bancare ) combinate între ele aceste elemente definitorii oricărei bănci. Fiind supusă inevitabil procesului de dezvoltare tehnologică. aceste două sisteme sunt menite iarăşi pentru comoditatea clientului bancar. Acest sistem permite cientului bancar să economisească timpul. banca nu poate activa fără implimentarea unor tehnologii noi care facilitează comunicarea cu clientul. modulul de recepţionare a plăţilor în folosul bugetului naţional şi local în regim on–line.). transferuri on-line de diferite tipuri. implimentează funcţionalităţi noi. modul de recepţionare a plăţilor SWIFT ce permite primire transferurilor în orice filială a băncii. factor foarte important pentru mulţi clienţi ai băncii. ceea ce are un efect foarte pozitiv asupra activităţii băncii. Prestaţia serviciilor oferite de către bancă însumeză în sine 4 elemente definitorii: personalul de deservire. care în fine defineşte contactul cu clientul băncii în direct sau prin diferite alte intermedieri.Politica de disribuţie este acea parte componentă a mixului de MK. fiind deserviţi la distanţă prin intermediul serviciilor on-line. achitarea serviciilor comunale ( Moldtelecom. eficientizarea procesului de distribuţie a produselor şi serviciilor bancare. asigurînd cel mai înalt nivel de securitate şi permite configurarea individulă a modulului sub cerinţele clientului. locul prestării serviciului şi echipamentele specifice ( telefon. „Victoriabank ” urmăresc acelaşi scop. 61 . însă e de menţionat faptul că reţeaua de filiale în anii 2006-2007 s-a extins considerabil. Orele de lucru la bancă sunt repartizate destul de comod pentru client. Sistemul de deservire Client – Bancă. ce l-ar putea determina să aleagă o altă bancă. cum ar fi sistemul dotBank. primirea de la bancă a extraselor din conturile de card (în lei şi în valută). Obiectivul politicii de distribuţie reprezintă în final adaptarea reţelelor de distribuţie a produselor la preferinţele clienţilor. vizualizarea on-line a soldului bancar. precum şi B. „Victoriabank ” din prisma altor laturi ale politicii de distribuţie şi anume a celei de spaţiu şi a celei de timp putem menţiona faptul că acestă bancă dispune de 22 filiale şi 23 de reprezentenţe. astfel mărinduşi suprafaţa segmentului cucerit pe piaţa bancară. de la 11filiale la 22 şi de la 10 reprezentanţe la 23. Sun Communications. calculator.C. Astefl on-line clientul poate beneficia de următoarele servicii: Moldceli ş. acestea la rîndul lor trebuie să fie cît mai simplificate pentru ca consumatorul să nu întîlnească complicaţii în relaţia cu banca.C.

C. Politica de promovare este un element special al mixului de MK. „Victoriabank ” astfel aborînd comunicaţia internă ”media”. care nu intimidează spaţiul personal al clientului. De fapt promovarea în sine mai mult are rol de informare. confortabil. pregatirea şi angajarea personalului.C. adică marca de promovare.Telephone banking este o altă metodă de distibuţie care este utilizată de către B. adică crearea unui design plăcut la filiale şi la reprezentanţe. în oricare domeniu nu ar fi acesta utilizat. Victoriabank. precum şi stimularea vînzărilor. „Victoriabank ” nu este o excepţie. care la rîndul ei se bifurcă în două tipuri de comunicare cea intrnă şi externă. de arhitectură modernă. La B.C. În cadrul politicii de promovare un rol aparte îl are comunicarea. care de fapt este generatorul de bază a întegii activităţi a băncii. Promovare din punct de vedere a băncii reprezintă ansamblul acţiunilor de impulsionare a pătrunderii produselor bancare pe piaţa de consum. 62 . agende ş. În cadrul politicii de distribuţie un loc aparte îl ocupă personalul băncii. „Victoriabank ” după observaţiile constatate dispune de mobilier bun.C.C.a.C. B. cu elemente specifice şi simboluri promotorii. Alt aspect ce vizează politica de distribuţie este modernizarea reţelei.C. dezvoltarea culturii corporative. Iar în ceea ce priveşte comunicaţia externă ”media” la B. forma fiind camaşele albe cu insignele băncii şi cravatele roşii. În cadrul acestui tip de comunicaţie avem şi comunicaţie „interpersonală” care la B. care este albastrul. ci prin telefon poate realiza unele tranzacţii. care are drept scop corelarea băncii cu exigenţele pieţei bancare.C.C. actualizarea sistemului de motivare a personalului. Aceste tipuri de comunicaţre îi sunt specifice şi B. Aceasta cum s-a constatat în urma unor studii este un factor destul de important pentru client. creîndui senzaţia despre bancă după aparenţa acesteia. „Victoriabank ” putem menţiona faptul că aceasta ca şi oricare bancă are logotipul ei simbolic. design plăcut. Prima bancă din Moldova ”. carnete. „Victoriabank ” aceasta presupune că clientul băncii nu este nevoit să meargă direct la bancă. Obiectivele principale elaborate de către B. încăperi mari. În incinta băncilor persistă o simbolică pronunţată. care este reprezentată prin elemente publicitatare la locul vînzării. care este reprezentată prin desenul unui cal luciferic. mediul ambiant stimulează clientul la nivel psihologic. „Victoriabank ” în ceea ce priveşte politica de personal a bănci sunt: eficientizarea sistemuui de selectare. „Victoriabank ” există afişe şi panouri publicitare. convingere şi reamintire. Este de menţionat faptul că deja este o tradiţie ca fiecare bancă să aibă un etichet vestimentar. Deasemeni în cadrul publicităţilor de orice tip se utilizezează sloganurile cel mai recent fiind: „ B. B. „Victoriabank ” se reliefează prin ţinută vestimentară specifică executată în tonurile simbolurilor bancii. pixuri specifice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful