Curs I limba turca Introducere Gramatica Odata ce te obisnuiesti cu stilul ei, gramatica limbii turce este simpla.

Cu toate acestea, ea poate parea foarte dificila, structura ei fiind total diferita de structura limbilor indo-europene. Aceasta se datoreaza faptului ca limba turca apartine unei alte familii de limbi – Limbile Ural-Altaice. Unele dintre limbile similare limbii turce sunt: finlandeza, ungura, mongola, tatara, kazaka, uzbeka, japoneza, koreana... Unele diferente dintre limba romana si limba turca ar fi: • Ordinea partilor de propozitie: o O propozitie tipica in limba turca este asezata in felul urmator: (subiect + complement + verb) ♣ Arkadaşım [prietenul meu --> subiect] araba [masina -->complement] aldı [a luat/ a cumparat-->verb]. • Nu exista gen o In limba turca nu exista articole si nici genuri asociate cu cuvintele. o Pronumele personale nu au gen (Cuvantul din limba turca pentru „el”, „ea” este „o”) • Armonia vocalelor o Armonia vocalelor este o proprietate fundamentala a limbii turce. Regulile privind armonia vocalelor trebuie invatata inca de la inceput pentru ca de aceasta depinde aplicarea foarte multor reguli din gramatica limbii turce. • Folosirea de sufixe o Sufixele sunt folosite foarte mult in limba turca. Semnificatia prepozitiilor, a pronumelor personale si al timpurilor verbelor depinde de adaugarea acestor sufixe. ♣ Kalbimdesin [Esti in inima mea.] Odata ce sunt invatate aceste diferente si regulile de baza de armonie, restul gramaticii este destul de simpla. Sunetele

(X-x) 4. deoarece cuvintele nu au nici o afinitate pentru limbi europene decât cele câteva cuvinte adaptate direct din aceste limbi. Alfabetul Alfabetul limbii turce este format din 29 de litere – 8 vocale şi 21 de consoane. (İ-i) 5. Vocabular Odată ce vă obisnuiti sau cel putin familiarizaţi cu regulile de armonie. In limba turca exista pentru fiecare litera un sunet aparte. (Ğ-ğ) 3. Prin urmare. (I-ı) 4. (Q-q) 2. La acestea se adaugă şi litera Ţ-ţ. principala provocare va fi de vocabular. Fiecărei litere i se asociază exact un sunet care nu se schimbă niciodată. (W-w) 3. Există şase litere pe care nu le găsim în limba română: 1.Un alt punct important este modul în care cititi un text scris. indiferent de poziţia sa în cuvânt sau caracterele de lângă acesta. Vocabularul limbii turce poate fi foarte dificil. (Ö-ö) 6. este simpla citirea unui cuvânt pe care îl vedeti pentru prima dată. Un caracter întotdeauna reprezintă acelaşi sunet. (Ç-ç) 2. (Ü-ü) Literele alfabetului limbii turce şi sunetele asociate acestora le găsim în tabelul următor: Litera Pronunţia . Din alfabetul limbii turce lipsesc trei litere: 1. o dată ce sunteti familiarizaţi cu caracterele din alfabetul limbii turce.

f Aşa cum sună f în cuvântul „fanfară“. h Aşa cum sună h în cuvântul „hârtie“. i Aşa cum sună i în cuvântul „ianuarie“. y Aşa cum sună y în cuvântul „yală“. K. m Aşa cum sună m în cuvântul „mamă“. R. L. N. B. l Aşa cum sună l în cuvântul „lalea“. -e. İ. Ç. M. v Aşa cum sună v în cuvântul „vioi“. -iu) în cuvintele „gem“. d Aşa cum sună d în cuvântul „dovleac“. r Aşa cum sună r în cuvântul „rândunică“. F. g Aşa cum sună g în cuvântul „gard“. C. ü Aşa cum sună „München“. Urmat de una din vocalele e sau i. t Aşa cum sună t în cuvântul „tenis“. p Aşa cum sună p în cuvântul „polonic“. ı Aşa cum sună î în cuvântul „întâmplător“. P. a Aşa cum sună a în cuvântul „arici“. u Aşa cum sună u în cuvântul „uşă“. Ğ. k Aşa cum sună c în cuvântul „cojoc“. grupul de litere se citeşte ca şi în cuvintele „chenar“ sau „chiriaş“. H. care nu se pronunţă. Ü. Ş. b Aşa cum sună b în cuvântul „balon“. T. ç Aşa cum sună ci. Ö. U. c Aşa cum sună g (-i. n Aşa cum sună n în cuvântul „ninsoare“. s Aşa cum sună s în cuvântul „sos“. „girofar“. S. ş Aşa cum sună ş în cuvântul „şarpe“. e Aşa cum sună e în cuvântul „elevat“. ö Aşa cum sună „László Tőkés“. „cercei“. E. G. ce în cuvintele „circ“. D. J. „giuvaier“. Rolul lui este acela de a prelungi sunetul vocalei de dinaintea sa. Z. cu excepţia unui lucru: în limba . j Aşa cum sună j în cuvântul „joc“. V. I. O. Numeralul Formarea numeralelor in limba turcă este foarte simplă si seamănă cu cea în limba română. o Aşa cum sună o în cuvântul „omenire“. z Aşa cum sună z în cuvântul „zahăr“.A. ğ Acesta este un sunet foarte moale. Y.

345. Deci fără conjuncţia „şi“.000 yirmi beş bin 17 on yedi 1. În limba turcă: kırk (patruzeci) sekiz (opt).000 iki bin 15 on beş 10.000 bin 14 on dört 2. 0 sıfır 21 yirmi bir 1 bir 22 yirmi iki 2 iki 30 otuz 3 üç 40 kırk 4 dört 50 elli 5 beş 60 altmış 6 altı 70 yetmiş 7 yedi 8o seksen 8 sekiz 90 doksan 9 dokuz 100 yüz 10 on 137 yüz otuz yedi 11 on bir 200 iki yüz 12 on iki 300 üç yüz 13 on üç 1..000.762. Numărul Pronunţia în limba turcă .000.000 on bin 16 on altı 25.turcă nu se folosesc conjuncţiile..000 bir milyon 18 on sekiz 1.765 --> bin yedi yüz altmış beş 48.018 --> üç yüz beş bin on sekiz 4.392 --> kırk sekiz bin üç yüz doksan iki 305.258 --> dört milyar yedi yüz altmış iki milyon üç yüz kırk beş bin iki yüz elli sekiz Acum e timpul punerii în practică. Exemplu: 48 – patruzeci şi opt.000 bir milyar 19 on dokuz 20 yirmi Haideţi să privim tabelul următor şi să observăm cum se formează numerele în diferite cazuri: 58 --> elli sekiz 63 --> altmış üç 97 --> doksan yedi 104 --> yüz dört 148 --> yüz kırk sekiz 752 --> yedi yüz elli iki 1.000.

Sufixul folosit în indicarea ordinii este „-inci“ (se citeşte „-ingi“).5 --> sıfır virgül beş 104.5 --> iki yüz yetmiş dört buçuk 0.25 --> yüz dört virgül yirmi beş 14.785 bin yedi yüz seksen beş 1.705 --> bir virgül yedi yüz beş 48. Adăugând .012 --> kırk sekiz virgül sıfır on iki 305.919 bin dokuz yüz on dokuz 2.52 --> yedi virgül elli iki 1. care înseamnă „virgulă“.004 iki bin dört 1.008 --> üç yüz beş virgül sıfır sıfır sekiz Acum.003 bir milyon üç 328 üç yüz yirmi sekiz 1.000. haideţi să aruncăm o privire asupra modului în care sunt folosite numerele pentru a indica ordinea.8 --> on dört virgül sekiz 7. Cea mai folosită formă de citire a „x.789 bin yedi yüz seksen dokuz Un alt punct de menţionat aici ar fi acela ar citirii fracţiilor. În celelalte cazuri delimitarea zecimalelor de decimale se face prin folosirea termenului 'virgül .5 --> iki buçuk 274.4 dört 14 on dört 44 kırk dört 174 yüz yetmiş dört 629 altı yüz yirmi dokuz 724 yedi yüz yirmi dört 1.5“ este citirea numărului întreg după care adăugarea lui „buçuk “. Mai jos avem unele exemple: 2. care inseamnă „jumătate“.

Acestea sunt: Jumătate --> Yarım (Atenţie! Acest termen este folosit doar ca un adjectiv.aceasta la sfârşitul oricărui număr vom avea ordinea acelui obiect. una dintre vocale cade atunci când se alătură două de acelaşi fel) Al treilea --> üçüncü Al patrulea --> dördüncü Al cincelea --> beşinci Al şaselea --> altıncı (din nou. . Ali a făcut un faul în ultimul sfert. Ele sunt adesea folosite pentru a accentua persoana. Aceste pronume sunt în general omise în propoziţii deoarece persoana este implicata în adjective sau verbe din propoziţii. nu scriem altııncı pentru că unul dintre cele două ı cade. Sfert --> Çeyrek Câteva exemple de propoziţii şi fraze cu folosirea acestor adjective: Jumătate de oră --> yarım saat Ia (cumpără) jumătate de pâine.--> Yarım ekmek al. cuvântul buçuk este folosit cu aceeaşi însemnătate la citirea numerelor. Pronumele 1 Pronumele Personal Aici aveţi traducerea în limba turcă a pronumelor personale. O observaţie de făcut aici ar fi aceea că sufixul îşi schimbă forma în funcţie de armonia vocalelor.) Al şaptelea --> yedinci Al zecelea --> onuncu Al 25-lea --> yirmi beşinci Al 50-lea --> ellinci (aceeaşi cădere de vocale) Vreau să termin această parte dând traducerea fracţiilor care denotă adjective. Primul --> birinci Al doilea --> ikinci (nu ikiinci. --> Ali son çeyrekte bir faul yaptı.

--> Geliyorlar. Ei/ele sunt frumoşi/frumoase. --> Güzeliz. --> Geliyor. --> Geliyorsun. Noi venim. El/ea este frumos/-oasă. El/ea este rau/rea --> O kötü. --> Siz geliyor-sunuz. Noi suntem frumoşi. --> Ben kötü-y-üm. --> Kötüyüz. --> Biz geliyor-uz. . --> Ebru çok güzel. --> Yusuf geliyor. --> Sen geliyor-sun. Voi veniti. --> Onlar geliyor-lar. Rău --> bad Eu sunt rău/rea. El/ea vine. --> Siz kötü-siniz. --> Kötüsünüz. --> Güzelsiniz. --> Kötüler. --> Sen güzel-sin. Ei/ele vin. (Pronumele personal este implicit. --> Güzelsin. geliyor --> vine (a veni) (prezentul continuu) Eu vin. --> Onlar güzel-ler. --> Güzelim. Zeynep e frumoasa. --> Güzeller. Voi sunteţi frumoşi. --> Onlar kötü-ler. Noi suntem rai/rele. --> Güzel. --> Geliyorum. Voi sunteti rai/rele. --> Ben güzel-im. --> O geliyor. Ebru este foarte frumoasa. --> Biz güzel-iz. Tu vi. --> Kötüsün. --> Siz güzel-siniz. --> Kötüyüm.--> Ibrahim kötü. --> Sen kötü-sün. --> Geliyoruz. Ei/ele sunt rai/rele. --> O güzel.Eu ben Eu sunt adjectiv ben adjectiv-im Tu sen Tu eşti adjectiv sen adjectiv-sin el ea o el \ea | este adjectiv o adjectiv Noi biz Noi suntem adjectiv biz adjectiv-iz Voi siz Voi sunteţi adjectiv siz adjectiv-siniz Ei/ele onlar Ei/ele sunt adjectiv onlar adjectiv-ler güzel --> frumos Eu sunt frumos. Ibrahim este rau. --> Geliyorsunuz. --> Ben geliyor-um. --> Biz kötü-y-üz. Yusuf vine. Tu esti rau/rea.) Tu eşti frumos. --> Zeynep güzel. --> Kötü.

Pronumele posesiv Pronumele personale posesive: Al meu / a mea ben-im Substantivul meu/mea ben-im substantivim At tau / a ta sen-in Substantivul tau/ta sen-in substantiv-in Al lui Al ei o-n-un / lui Substantivul \ ei o-n-un Substantiv-i Al nostru biz-im Substantivul nostru biz-im Substantiv-imiz Al vostru siz-in Substantivul vostru siz-in Substantiv-iniz Al lor onlar-ın Substantivul lor onlar-ın substantiv-leri De remarcat ca la „al lui/al ei“ s-a folosit o-n-un in loc de o-un. Acesta/aceasta bu Aceea/acela (intre acesta si acela) şu Acela/aceea o Acestea/acestia bunlar Aceia/acelea (intre acestea si acelea) şunlar Aceia/acelea onlar kitap --> carte Bu bir kitap. --> Acelea sunt carti. O bir kitap. --> Acelea sunt carti. Şu bir kitap. Şunlar kitaplar. In limba turca nu se pot alatura doua vocale. Onlar kitaplar. Bunlar kitaplar. --> Aceea este o carte. .Pronume demonstrative Acestea sunt pronumele folosite pentru obiecte. asa ca in astfel de cazuri se adauga o consoana de legatura. --> Aceasta este o carte. --> Aceea este o carte. --> Acestea sunt carti. In acest caz aceasta consoana este „n”.

--> Kedinin yemeği Data trecuta aflasem care sunt pronumele de baza din limba turca: • Pronumele personale (ben. Şunların evleri --> Casa acelora. Onun evi --> Casa aceluia/aceleia. --> Gizem'in evi Masina lui Gizem. siz. Şunun evi --> Casa aceluia/aceleia. Camera casei. biz. o. --> Annemin evi Pronume personale demonstrative: Al acesteia bu-n-un Al aceleia (intre acesteia si aceleia) şu-n-un Al aceluia/aceleia o-n-un Al acestora bunlar-ın Al acelora şunlar-ın Al acelora onlar-ın Bunun evi --> Casa acestuia. Casa lui Gizem. Onların evleri --> Casa acelora. onlar) . Bunların evleri --> Casa acestora. este folosita intotdeauna persoana a treia. sen. --> Gizem'in arabası Casa mamei mele. --> Evin odası Mancarea pisicii.ev --> casă casa mea --> ben-im ev-im --> evim casa ta --> sen-in ev-in --> evin casa lui/ei --> o-n-in ev-i --> onun evi --> evi casa noastra --> biz-im ev-imiz --> evimiz casa voastra --> siz-in ev-iniz --> eviniz casa lor --> onlar-ın ev-leri --> evleri araba --> masina masina mea --> ben-im araba-m --> arabam (sufixul -im devine -m atunci cand se alatura unei vocale deoarece in limba turca nu exista doua vocale alaturate intr-un singur cuvant) masina ta --> sen-in araba-n --> araban masina lui/ei --> o-n-in araba-s-ı --> onun arabası --> arabası masina noastra --> biz-im araba-mız --> arabamız masina voastra --> siz-in araba-nız --> arabanız masina lor --> onlar-ın araba-ları --> arabaları Pentru alte substantive in afara de acestea.

una bir nişte bazı tot bütün Pronume tot herşey ceva birşey (singular) birşeyler (plural) nimic hiçbir şey Oricare lucru herhangibir şey toti herkes cineva birisi (singular) birileri (plural) nimeni hiç kimse oricine herhangi birisi Toate aceste (bunların) hepsi Toate acele (onların) hepsi Noi toti hepimiz Voi toti hepiniz Niciunul. onların) o Pronumele posesive demonstrative (bunun. bunlar. kendimiz. şunlar.• Pronumele demonstrative (bu. kendileri) Exista de asemenea si alte pronume folosite in diverse situatii. kendin.. niciuna din acelea -. onların) • Pronumele reflexive (kendim. sizin. onun. Limba Română Limba Turcă fiecare her lucru şey nici hiç oricare herhangibir Un. onlar) • Pronumele posesive o Pronumele posesive personale (benim. kendisi.niciuna din acestea -. onun. kendiniz. nimic.(onların) hiçbiri Niciunul dintre noi hiçbirimiz . bunların..(bunların) hiçbiri Niciunul. bizim. şunun. şunların. senin. precum: toti. o. şu.

--> Herhangi birisi gelebilir. --> Bunların hepsi benim. Este ora zece şi cinci. Este ora 5 şi 5 minute. Este ora 10 jumătate. Nu am văzut nimic. Este ora 10 şi 20 minute. Saat on (10) buçuk (half).Niciunul dintre voi hiçbiriniz Unele dintre acestea (bunların) bazıları Unele dintre acelea (onların) bazıları Unii. Saat onu (10-i) yirmi (20) geçiyor. Este ceva? --> Herhangibir şey var mı? Toată lumea e aici? --> Herkes burada mı? A venit cineva. --> Bazı öğrenciler burada. --> Hiçbir şey görmedim. Saat onu (10-i) beş (5) geçiyor. Este ora 11 fără 25 de minute Saat on bire (11-e) yirmi beş (25) . Totul este în ordine. unele dintre noi bazılarımız Unii. Saat beşi (5-i) beş (5) geçiyor. --> Birisi geldi. Este ora 10 şi un sfert. Este ora 6 şi 5 minute. unele dintre voi bazılarınız Câteva exemple: Nu fiecare floare miroase. --> Her çiçek kokmaz. Poate veni oricine. Unii studenţi sunt aici. --> Herşey yolunda. Toţi studenţii sunt aici. Timpul Haideţi să începem cu propoziţii simple de dialog în ceea ce priveşte timpul. întrebarea şi diferite răspunsuri. Saat üçü (3-i) beş (5) geçiyor. --> Herşey burada. --> Hiç kalmadı. Saat altıyı (6-[y]-i) beş (5) geçiyor. --> Birşey sor. Saat on (10). Toate acestea sunt ale mele. Timpul – Limba română Limba turcă (Parantezele sunt doar pentru explicaţii) Cât e ceasul? Saat kaç? Este ora 10. --> Bütün öğrenciler burada. Ce este acest lucru? --> Bu şey ne? Nu a rămas nimic. Totul este aici. Este ora 3 şi 5 minute. Saat onu (10-i) çeyrek (quarter) geçiyor. --> Hiç kimse gelmedi. Întreabă ceva. Nu a venit nimeni.

• Termenul pentru „jumătate“ este 'buçuk'. Este ora 11 fără 20 de minute. Saat --> Oră Kaç --> Cât Întrebarea folosită pentru aflarea timpului este 'Saat kaç?' (cât e ora?). 2. • Pentru a exprima minutele rămase (fără) folosim 'var'. • Pentru a exprima minutele trecute (şi) folosim 'geçiyor'. Saat on bire (11-e) çeyrek (quarter) var. • Termenul pentru „sfert“ este 'çeyrek'. Este ora 11. Pentru a răspunde trebuie să formulăm astfel: "Saat xxx. Saat on bire (11-e) yirmi (20) var. Saat on bir (11).". Este ora 11 fără un sfert. Pentru a întreba „câte ore?“ spunem: 'Kaç saat?'.var. Saat on bire (11-e) on (10) var. Data Zilele săptămânii şi lunile anului: Limba română Limba turcă Zilele săptămânii Luni Pazartesi Marţi Salı Miercuri Çarşamba Joi Perşembe Vineri Cuma Sâmbătă Cumartesi Duminică Pazar Lunile anului Ianuarie Ocak Februarie Şubat Martie Mart Aprilie Nisan Mai Mayıs Iunie Haziran Iulie Temmuz . Este ora 11 fără 10 minute.

Anotimpurile Limba română Limba turcă . 3. B1. Numărul zilei din lună. Luni.August Ağustos Septembrie Eylül Octombrie Ekim Noiembrie Kasım Decembrie Aralık 2. B2. spunem: -Bugünün tarihi ne? -24 Ekim 2009. urmat de numele lunii. Vocabular: bugün --> azi tarih --> dată (de asemenea are şi sens de istorie în alte contexte) bugünün tarihi --> data de azi ne --> ce Răspunsul nu necesită prea multă explicaţie. Bugün günlerden pazartesi. Ce zi e azi? A. B2. Haideţi să analizăm părţile primei propoziţii: bu --> această gün --> zi bugün --> astazi günler --> zile günlerden --> dintre zile ne --> ce 2. Data Pentru a întreba data. Bugün günlerden ne? B1.2. Zilele săptămânii Limba română Limba turcă A. Pazartesi. Azi e luni. după care de an.1.

Mi-e tare dor de tine. Eşti femeia/bărbatul visurilor mele. Propunere de căsătorie. Biraz daha kalabilir misin? Poţi să mai rămâi puţin? Seni bir daha ne zaman göreceğim? Când te voi mai vedea? Bir yerlerde buluşalım. . Te iubesc. Nişanlı Logodnic.primăvară bahar sau ilkbahar vară yaz toamnă sonbahar sau güz iarnă kış Dragoste Limba turcă Limba română aşkım Dragostea mea! canım Sufletul meu! bi tanem Unica mea! hayatım Viaţa mea! sevgilim Iubitul/iubita meu/mea! balım Mierea mea! tatlım Dulceaţa mea! güzelim Frumoasa mea! çiçeğim Floarea mea! gülüm Trandafirul meu! meleğim Îngeraşul meu! Limba turcă Limba română Seni seviyorum. Vreau să rămân cu tine. Seni çok özlüyorum. Senden çok hoşlanıyorum. Seninle kalmak istiyorum. Imi lipseşti foarte mult. Te iubesc foarte mult. Te plac foarte mult. Seni çok seviyorum. Seninle olmak istiyorum. Să ne întâlnim undeva. Vreau să fiu cu tine. Seni çok özledim. -ă Rüyalarımın erkeğisin/kadınısın. Benimle çıkar mısın? Ai accepta să ieşi cu mine? Benimle dans eder misin? Vrei să dansezi cu mine? Benimle evlenir misin? Te căsătoreşti cu mine? Evlenme teklifi.

Seni görmek istiyorum. . Eşti foarte frumoasă. Çok güzelsin. Vreau să te văd.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful