PREBIOTICE

........... ......2 ACIZI ORGANICI PRODU I ............... ...... 7 BIBLIOGRAFIE ......................... 5 2................... REZULTATE PRACTICE .. .............. DEFINI IA........ .... . .......... ......................... IMPORTAN A I ROLUL ACIZILOR ORGANICI ÎN ALIMENTA IA ANIMALELOR .... 6 4.......................................... RECOMAND RI .................. ......................................................... PRODUCEREA DE ACIZI ORGANICI CU AJUTORUL MICROORGANISMELOR .............................................................. .......Prebiotice CUPRINS 1.................................................ACIDIFIAN I ... ............................ ....... 4 2........ ..................... ..........1 MOCROORGANISME UTILIZATE ...................... ...... .......... .................... 3 2.................................. 4 2........3 UTILIZAREA ACIZILOR ORGANICI ÎN ALIMENTA IA ANIMALELOR ............... .... 5 3................. 8 2 .. ....................................................................

Pop i Gh. unde au calitatea de a influien a selectiv flora microbian . oligozaharidele rezist atacului enzimelor digestiv endogene. se practic în scopul control rii microflorei digestive. Oligozaharidele cele mai folosite în scop prebiotic sunt : y Fructoligozaharidele ( FOZ ) y Alfa-glucooligozaharide ( a-GOZ ) y Mananoligozaharide ( MOZ ) Acidifierea hranei sau a apei. DEFINI IA. clostridii etc. îmbun t irii valorific rii hranei. Din defini ia de mai sus putem concluziona c rolul prebioticelor este acela de a crea în tractusul intestinal condi iile de mediu sau de hran în favoarea microorganismelor utile. IMPORTAN A I ROLUL ACIZILOR ORGANICI ÎN ALIMENTA IA ANIMALELOR Prebioticele sunt substan e care sus in sau favorizeaz dezvoltarea i multiplicarea microorganismelor probiotice (I.M. Stan 1997). Importan a prebioticelor. administrate separat sau concomitent cu un probiotic rezult din rolul prebioticelor precu m i din faptul c prebioticele pot ac iona specific împotriva coloniz rii tractusului intestinal cu germeni ce au poten ial patogen (salmonelle.le metaboliza direct. omul i animalele neputându . folosind acizi organici. stimul rii produc iilor i men inerii st rii de s n tate. 3 . Folosirea unor oligozaharide reprezint o modalitate de manipulare a florei intestinale i a metabolismului monogastricelor f r a folosi antibiotice.Prebiotice 1.). În categoria prebioticelor se înscriu unele oligozaharide i acidifian i. ca urmare acestea ajung nedegradate în intestin. De i sunt glucide solubile.

2. Penicillium citrinum. acid itaconic). Aspergillius clavatus. se ob in industrial acizi mono. s-au ob inut o serie de acizi carboxilici al c ror con inut este determinat de compozi ia chimic a mediului de cultur i de durata fermenta iei. PRODUCEREA DE ACIZI ORGANICI CU AJUTORUL MICROORGANISMELOR Un num r mare de acizi organici se formeaz în procesul de degradare anaerob a glucidelor i al oxid rii incomplete a acestora. pe care se cultiv microorganisme din clasa bacteriilor i fungilor produc toare de acizi carboxilici. Astfel cultivând microorganismul Aspergillus niger pe un mediu de melas . acizi monohidroxi±policarboxilici ( acid citric ) monocarboxilici ( acid gluconic). cultivate pe un mediu adecvat. maltoz . 4 . precum i bacterii cum ar fi Acetobacter oxydans. acid propionic. prin tehnologii biochimice a acizilor organici. acizi monohidroxi±monocarboxilici ( acid lactic ). Plecând de la aceste date s-au studiat posibilit ile de ob inere la scar industrial .1 MICROORGANISME UTILIZATE i acizi polihidroxi- Microorganismele utilizate în producerea acizilor organici sunt mucegaiuri din genurile Aspergillius niger. s ruri minerale. În prezent.i policarboxilici ( acid acetic. În procesul de biosintez se folosesc medii de cultur con inând melas . surse de azot. Acetobacter gluconicum. Astfel. Pentru dirijarea procesului de fermenta ie spre un anumi t acid se folosesc microorganisme specifice. Penicilillium luteum. tehnologiile biochimice sunt utilizate pe scar larg pentru ob inerea de acizi organici. glucoz . amidon.Prebiotice 2.

îndeosebi a proteinelor din hran .2 ACIZI ORGANICI PRODU I Dup cum am ar tat în prima parte a acestui capitol. cel mai adesea melas ( cu adaos de amidon. uleiuri vegetale). Clostridium. 2. Staphylococcus sau Escherichia coli. acid citric. y Prin reducerea valorii pH ± ului în tractusul digestiv se previne proliferarea unor germeni patogeni inadaptabili la mediu acid. s ruri minerale. folosind acizi organici. maltoz . prin teh nologiile biochimice se pot produce to i acizii organici folosi i în alimenta ia animalelor de rent precum i în alimenta ia oamenilor. acid aconitic. stimul rii produc iilor i men inerii st rii de s n tate. acid fumaric. glucoz . acid oxalic.Prebiotice 2. acid gluconic. Acizii organici ob inu i sunt : acid malonic. cantitatea m rit de acid la nivel stomacal determin o îmbun t ire a conversiei pepsinogenului în pepsin . fiind îns 5 .ACIDIFIAN I Acidifierea hranei sau a apei consumate de animale.3 UTILIZAREA ACIZILOR ORGANICI ÎN ALIMENTA IA ANIMALELOR . mai mul i acizi organici în func ie de durata fermenta iei în zile a mediului îns mân at. îmbun t irii valorific rii hranei. acid malic. acid succinic. insuficient îndeosebi la animalele tinere. Astfel pe un mediu de cultur . se practic în scopul control rii microflorei digestive. ca de exemplu Salmonella. Utilizarea acidifian ilor în alimenta ia animalelor are la baz . se pot ob ine cu o singur tulpin de Aspergillius niger. în principal. acid lactic. acid zaharic. urmat de o mai bun digestie i valorificare. urm toarele considerente: y Suplimentarea cantit ii endogene de acid din stomac. surse de azot.

y Unii acizi organici au rol important în metabolismul energetic. 3. Acidifian ii sunt folosi i în alimenta ia porcilor a p s rilor precum i a vi eilor. acidul lactic. Bifidobacterium sau unele drojdii. acidul fumaric.18 1. y Acizii organici ac ioneaz îmbun t indu-se utilizarea substan elor minerale din hrana ingerat . comparativ cu un antibiotic Specificare (Bio-Mos) Greutate la 36 zile (kg) Eficien a hranei (kg/kg spor) Mortalitate Sursa: Shane.86 . formia i etc.70 3.Prebiotice favorizat multiplicarea microorganismelor utile. Efectul prebioticelor (mananoligozaharide) administrate în hrana broilerilor de g in . produsele moderne con in combina ii eficiente ale acizilor organici. citra i. acidul propionic. acidul citric. eventual împreun cu microorganismele probiotice sau enzime. se folosesc s ruri ale acestor acizi : propiona i.74 3. cum sunt bacteriile i ca agen i chelatici. 6 Aditiv Mananoligozaharide 2. Tabelul 1. de asemenea.07 1. în prezen a lor acidolactice ca de exemplu Lactobacillus. acidul sorbic . REZULTATE PRACTICE Rezultatele ob inute ca urmare a folosirii prebioticelor nu au întârziat s apar astfel încât literatura de specialitate arat beneficiile de necontestat în utilizarea acestor substan e în alimenta ia animalelor. Acizii organici mai des utiliza i în scop prebiotic sunt formic. y Pentru îmbun t irea palatabilit ii unor furaje.2001 citat de P.Halga i col.37 Avilamicin 2.

dinamic i de aceea pentru a ob ine performan e maxime în acest domeniu specialistul zootehnist trebuie s fie la curent cu utilizarea aditivilor furajeri. Utilizarea acizilor organici are aplica ii vaste pornind d e la utilizarea acestora ca dezinfectan i (dup Apreutese Ancu a) (ex. dar i de specia i vârsta animalelor. Referitor la utilizarea oligozaharidelor în scop prebiotic.1 ± 0. medicamente (dup tefana Jurcoane) (ex. se p oate îmbun t i semnificativ sporul de cre tere în greutate i starea de s n tate a animalelor. cele mai bune rezultate zootehnice au fost ob inute în cazul purceilor i iepurilor. acidul fumaric. Acizii organici folosi i ca aditivi furajeri sunt : acidul formic. acidul gluconic în tratarea rahitismului. acidul citric. s-a constatat c folosirea acidului lactic determin o inhibare a bacteriilor lactice i a altor spe cii microbiene utile din tractusul digestiv. aditivi furajeri. acidul propionic. RECOMAND RI Zootehnia este un domeniu viu. dar exist date în acest sens i la broileri de g in variind între 0. acid lactic i acid acetic în concetra ie 1% la 60 0C). acidul acetic etc ). conservan i alimentari (dup Ioan Mircea Pop) (ex.Prebiotice 4. acidul citric. efectele fiind dependente de felul oligozaharidelor folosite. dozele recomandate 7 . aditivi ce ne aduc beneficii semnificative cu costuri minime. spasmofiliei etc). acidul sorbic cu doze de utilizare între 0. În cazul p s rilor.5 %. acidul lactic. Dup cum am v zut s-a demonstrat tiin ific c prin introducerea oligozaharidelor în hrana animalelor.1 ± 0.3 %. în doze mici. efect datorat form rii peroxidului de hidrogen i producerii unei substan e inhibitoare numit acidolin i vi ei .

Ia i HALGA.. 2004. Ia i SIMEANU.A. Ia i 8 . D. Biostimulatori în alimenta ia p s rilor. Aditivi furajeri. P. Tez Doctorat ± U... Editura TEHNIC .M. 2002. I.S.Prebiotice BIBLIOGRAFIE POP. 2002. 2004. .. Editura PIM.. A. 2007.M. Editura PIM. Alimenta ie animal . Ia i JURCOANE. Tipuri de procese biotehnologice. i col.V. Editura ALFA.. Bucure ti APREUTESE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful