Imaginea României

E evident că, pentru români, realitatea românească şi imaginea României sînt două probleme distincte. Realitatea poate fi oricum, dar imaginea trebuie să fie bună. Una e să te descurci, fără prejudecăţi, între hotarele patriei, alta e să faci o bună impresie în afară. Pe scurt, în interior trebuie să fii băiat deştept, iar în exterior trebuie să fii patriot. La ce bun să fii patriot între ai tăi? La ce bun să ţii strada curată, să-ţi conduci maşina civilizat, să-ţi faci meseria cu acribie, să nu-ţi fraiereşti aproapele? La ce bun să te porţi frumos, să vorbeşti omeneşte, să fii politicos? E ca şi cum ai umbla prin sufrageria proprie în frac. În lume, da, în lume e altceva: bagi gunoiul sub preş, te dai mare, te sclifoseşti în toate felurile şi nu permiţi, mănţelegi, nici un afront! Nimeni nu se îngrijorează cu adevărat cînd se loveşte de netrebnicia domestică sau cînd trebuie să facă un efort constant pentru mai buna aşezare a lucrurilor din ograda naţională. Dar toţi devin vigilenţi şi combativi cînd e vorba de chipul pe care îl arătăm străinilor. Ce-o să zică Europa? Cum să facem ca, din afară, izmana autohtonă să pară smoking? ...Şi totuşi, ipocrizia aceasta are ceva candid. În fond, e omeneşte să vrei să arăţi bine în ochii altora, chiar dacă ştii că, la tine acasă, lucrurile nu sînt tocmai în regulă. Dacă ne-am opri aici, dublul nostru joc ar fi scuzabil. Dar nu ne oprim aici. Sîntem gata să ne sacrificăm "imaginea", portretul exterior, ori de cîte ori credem că putem regla, prin asta, anumite conturi interne. Idiosincrasiile private se dovedesc mai importante, pînă la urmă, decît interesul public. Patriotismul însuşi devine astfel, în cele din urmă, o simplă chestie de interpretare. Aşa se face că, dacă pe scena internă apare, pe neaşteptate, un smoking, ne străduim să demonstrăm că e o simplă pereche de izmene...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful