“Proiectarea unei centrale eoliene pentru

alimentarea unui consumator izolat ”
2010
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Cuprins:
Capitolul I : Introducere.................................................................................................................. 4
1.1. Legislatie................................................................................................................................................... 4
1.2. Potentialul si dezvoltarea sistemului eolian...............................................................
6
1.3. Istoricul eolienelor…………………………………………………………………………………...…..…… 10
1.4. Importanta eolienelor................................................................................................................... 12
1.5. Factorii care recomanda utilizarea eolienelor in România……………….….. 14
Capitolul II : Principiul de functionare al eolienelor si
tipuri de instalatii…………………………………………………………...………...
21
2.1. Tipuri de instalari………………………………………………………………………………………….. 22
2.1.1. Eoliene cu ax vertical……………………………………………………………………………………… 22
2.1.2 Eoliene cu ax orizontal…………………………………………………………………………………… 25
2.2. Componentele clasice ale unei eoliene…………………………………………………........ 27
2.2.1. Palele sau captorul de energie……………………………………………………………….……… 29
2.2.2. Turbina elicoidala cu ax vertical………………………………………………………….………… 29
2.2.3. Multiplicatorul mecanic de viteza…………………………………………………………..……… 32
2.2.4. Arborele generatorului………………………………………………………………………...…………. 32
2.2.5. Dispozitivele de masurare a vântului……………………………………………….…………… 32
2.2.6. Generatorul electric…………………………………………………………………………………...……. 32
2.2.7. Sistemul electronic de control……………………………………………………………….……… 34
2.2.8. Sistemul de orientare………………………………………………………………………………...……. 34
2.2.9. Pilonul………………………………………………………………………………………………………...…….. 34
Capitolul III: Proiectarea elementelor mecanice pentru o
eoliana de mica putere............................................................................. 35
2
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
3.1. Predimensionarea arborelui de intrare........................................................................ 37
3.1.1. Calculul puterii electrice necesare la iesirea din turbina........................................ 37
3.1.2. Calculul momentului de torsiune………………………………………………………………….. 38
3.1.3. Predimensionarea arborelui de intrare................................................................................ 38
3.2. Proiectarea multiplicatorului armonic.......................................................................... 38
3.2.1. Predimensionarea elementului elastic.................................................................................
38
3.2.2. Calculul elementelor geometrice ale rotii elastice...................................................... 40
3.2.3. Determinarea elementelor geometrice ale rotii dintate rigide............................. 41
3.2.4. Verificarea lipsei interferentei……………………………………………………………………….. 41
Capitolul IV: Proiectarea sistemului electric pentru o
eoliana de mica putere............................................................................. 43
4.1. Generatorul…………………………………………………………………………………….……...…..…… 43
4.2. Convertorul static de tensiune si frecventa (CSTF)……………………..………..
44
4.2.1. Stabilizatorul de tensiune………………………………………………………………………..……… 47
4.2.2. Redresor de tensiune……………………………………………………………………………………… 51
4.2.3. Invertor de cc-ca……………………………………………………………………………………………… 52
4.2.4. Specificatii de material……………………………………………………………………………………. 60
4.2.5. Selectarea automata a sursei de alimentare a invertorului………………………… 63
4.3. Stocarea energiei eoliene…………………………………………………………………..……….. 65
Capitolul V: Concluzii…………………………………………………………………………….....……..
67
Capitolul VI: Protectia muncii in instalatiile de joasa si medie
tensiune………………………………………………………………………………………...……………… 69
Bibliografie.......................................................................................................................................................
71
3
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Capitolul I : Introducere
1.1. Legislatie
Datorita epuizarii pe plan mondial a rezervelor de combustibili fosili ce
actioneaza in mare parte centralele de producere a energiei electrice, se
incearca la ora actuala o reorientare asupra surselor neconventionale de
producere a energiei electrice, din aceste forme facând parte si sistemele
eoliene. Desi folosite in trecut doar pentru aplicatii de mica putere – de obicei
pentru aplicatii tip incarcare de acumulatori – datorita progreselor facute in
domeniul magnetilor permanenti si al generatoarelor eoliene, se poate discuta
astazi de sisteme ce ajung la performante superioare in ceea ce priveste
randamentul fata de centralele clasice.(Ex:Generatorul eolian NORDEX 2,5
MW).
In martie 2007 Comisia europeana a lansat Noua Politica Energetica a
Uniunii Europene pe termen mediu, 2020, care este marcata de trei obiective
importante, respectiv: cresterea securitatii alimentarii cu energie, cresterea
competitivitatii in domeniul energiei precum si reducerea impactului asupra
mediului. Ca parte din aceasta politica, sefii de stat si de Guvern au convenit
asupra unor tinte obligatorii pentru cresterea cotei energiei regenerabile.
Dispozitii europene in vigoare:
- Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind
promo-varea electricitatii produse din surse de energie regenerabile.
- Directiva 2003/30/CE a Parlamentului European si a Consiliului de
promovare a utilizarii biocombustibililor si a altor combustibili regenerabili pentru
transport.
- in 30 ianuarie 2008 Comisia Europeana a inaintat spre dezbatere
propunerea Directiva privind promovarea utilizarii energiei din surse
regenerabile, o Directiva cuprinzatoare, care legifereaza toate cele trei sectoare
ale energiei regenerabile.
Agentia Internationala a Energiei estimeaza ca :
• in anul 2030, Europa va importa energie in proportie de 70%.
• resursele de petrol se vor epuiza in 40 de ani.
• gazele naturale mai sunt disponibile pentru inca 60 de ani de acum incolo.
• consumul actual va duce la epuizarea in 200 de ani a resurselor de
carbune.
Energia eoliana este considerata ca una din optiunile cele mai durabile
dintre variantele viitorului, resursele vântului fiind imense. Se estimeaza ca
energia eoliana recuperabila la nivel mondial se situeaza la aproximativ 53 000
4
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
TWh (TerraWattora), ceea ce reprezinta de 4 ori mai mult decât consumul
mondial actual de electricitate.
Energia eoliana este folosita extensiv in ziua de astazi, si turbine noi de
vânt se construiesc in toata lumea, energia eoliana fiind sursa de energie cu cea
mai rapida crestere in ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste
25% din timp, acest procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.
La nivel national, domeniul este reglementat in linii generale, de Legea
energiei nr.13/2007 si de o serie de hotarâri ale Guvernului: H.G. nr. 443/2003
privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile. H.G.
nr.1982/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
electrice din surse regenerabile de energie si H.G. nr.1535/2003 privind
aprobarea strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. Directiva
2003/30/CE a fost transpusa prin H.G. nr.1844/2005 privind promovarea utilizarii
biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport, amendata de
H.G. nr.456/2007.
LEGEA nr. 220 din 27 octombrie 2008 stabileste cadrul legislativ pentru
promovarea producerii energiei din surse regenerabile de energie:
– Termeni, modalitati si actiuni, responsabilitati, durate de aplicare
etc;
– Nivelul tintelor nationale privind ponderea energiei electrice din
surse regenerabile de energie in consumul final de energie electrica
in perspectiva anilor 2010, 2015 si 2020: respectiv 33%, 35% si
38%;
– Cotele obligatorii anuale de certificate verzi pentru perioada 2008-
2020, modul de atribuire si tranzactionare;
– Accesul la reteaua electrica si comercializarea energiei electrice
produse din surse regenerabile de energie;
– Monitorizare si raportare, facilitati acordate.
ART. 3
Sistemul de promovare stabilit prin legea 220/2008 se aplica pentru
energia produsa din:
a) energie hidro;
b) energie eoliana;
c) energie solara;
d) energie geotermala si gazele combustibile asociate;
e) biomasa;
f) biogaz;
g) gaz de fermentare a deseurilor;
h) gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor
uzate si care este livrata in reteaua electrica.
In vederea realizarii obiectivelor nationale stabilite in prezenta anexa, este
evidentiat faptul ca orientarile pentru ajutoarele de stat in favoarea protectiei
mediului recunosc necesitatea continua a mecanismelor nationale de sprijin
pentru promovarea energiei din surse regenerabile.
5
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Tabel 1:
NR.
CRT.
TARA
Obiective nationale globale privind
ponderea energiei din surse regenerabile in
consumul final brut de energie
2005 2020
1. Belgia
2,2 % 13 %
2. Bulgaria
9,4 % 16 %
3. Republica Ceha
6,1 % 13 %
4. Danemarca
17,0 % 30 %
5. Germania
5,8 % 18 %
6. Estonia
18,0 % 25 %
7. Irlanda
3,1 % 16 %
8. Grecia
6,9 % 18 %
9. Spania
8,7 % 20 %
10. Franta
10,3 % 23 %
11
.
Italia
5,2 % 17 %
12
.
Cipru
2,9 % 13 %
13
.
Letonia
32,6 % 40 %
14
.
Lituania
15,0 % 23 %
15 Luxemburg 0,9 % 11 %
6
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
16
.
Ungaria
4,3 % 13 %
17
.
Malta
0,0 % 10 %
18
.
Tarile de Jos
2,4 % 14 %
19
.
Austria
23,3 % 34 %
20
.
Polonia
7,2 % 15 %
21
.
Portugalia
20,5 % 31 %
22
.
România
17,8 % 24 %
23
.
Slovenia
16,0 % 25 %
24
.
Republica Slovaca
6,7 % 14 %
25
.
Finlanda
28,5 % 38 %
26
.
Suedia
39,8 % 49 %
27
.
Regatul Unit
1,3 % 15 %
1.2. Potentialul si dezvoltarea sistemului eolian
Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile, aceasta
este o sursa de energie reânnoibila generata din puterea vântului. Energia
eoliana este atractiva atât din punct de vedere ecologic - nu produce emisii in
atmosfera, nu formeaza deseuri radioactive, cât si din punct de vedere economic
- ca sursa energetica primara vântul nu costa nimic.
Noile cerinte in domeniul dezvoltarii durabile au determinat statele lumii sa
isi puna problema metodelor de producere a energiei si sa creasca cota de
energie produsa pe baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto
7
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
angajeaza statele semnatare sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera. Acest
acord a determinat adoptarea unor politici nationale de dezvoltare a eolienelor si
a altor surse ce nu degaja bioxid de carbon.
Trei factori au determinat ca solutia eolienelor sa devina mai competitiva:
• noile cunostinte si dezvoltarea electronicii de putere;
• ameliorarea performantelor aerodinamice in conceperea turbinelor eoliene;
• finantarea nationala pentru implantarea de noi eoliene.
Sursele regenerabile sunt a doua resursa ca pondere in productia globala
de energie electrica.
Energia electrica produsa din surse regenerabile provine in principal tot
din regenerabile "clasice", respectiv din centralele hidroelectrice (92%) si din
regenerabile combustibile si deseuri (5%).
Desi au inregistrat un ritm de crestere spectaculos in ultimii ani, energia
geotermala, solara si a vantului (eoliana) contribuie cu mai putin de 3%.
In prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile in
producerea energiei electrice, este scazuta. Se poate spune ca potentialul
diferitelor filiere de energii regenerabile, este sub-exploatat. Totusi, ameliorarile
tehnologice au favorizat instalarea de generatoare eoliene ,intr-un ritm
permanent crescator in ultimii ani, cu o evolutie exponentiala
Distributia procentuala a energiilor regenerabile (estimare,anul 2010)
• 17% energie eoliana
• 13% energie solara
• 4% microhidrocentrale
• 65% biomasa
1% geotermala
8
33%
35%
38%
30%
31%
32%
33%
34%
35%
36%
37%
38%
2010 2015 2020
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.1.1. Energie electrica verde in România - angajamente
Fig.1.2. Ponderea energiilor regenerabile la nivel mondial
Energia eoliana este o sursa de energie regenerabila generata din
puterea vântului. Vânturile sunt formate din cauza ca soarele nu incalzeste
Pamântul uniform, fapt care creeaza miscari de aer. Energia cinetica din vânt
poate fi folosita pentru a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera
electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW, desi aceasta necesita o viteza a
vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe ora. Putine zone pe
pamânt au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot gasi la
altitudini mai mare si in zone oceanice.
9
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.1.3. Distributia teritoriala a energiilor regenerabile
Energia eoliana in UE la inceputul anului 2008:
• 56 GW capacitate instalata, incluzand 1,08 GW offshore (platforma
continentala a marilor si oceanelor);
• Productia de energie electrica de 119 TWh, incluzand 4 TWh offshore;
• Acoperirea a 3,7% din consumul total de electricitate in U.E.;
• Evitarea emisiilor a 91 Mt CO
2
;
• Evitarea unor costuri de 3,9 miliarde Euro cu combustibilii fosili;
• Investitia anuala de 11,3 miliarde Euro.
Energia eoliana in UE pentru anul 2010:
• 80 GW capacitate instalata, incluzand 3,5 GW offshore (platforma
continentala a marilor si oceanelor);
• Productia de energie electrica de 177 TWh, incluzand 13 TWh offshore;
• Acoperirea a 5% pana 5,2% din consumul total de electricitate in U.E.;
• 9,9% din capacitatea totala de generare de energie electrica in U.E.
Energia eoliana in UE pentru anul 2020:
• 180 GW capacitate instalata, incluzand 35 GW offshore (platforma
continentala a marilor si oceanelor);
• Productia de energie electrica de 477 TWh, incluzand 133 TWh offshore;
• Acoperirea a 11,6% pana 14,3% din consumul total de electricitate in
U.E.;
• 18,1% din capacitatea totala de generare de energie electrica in U.E.

Energia eoliana in UE pentru anul 2030:
10
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
• 300 GW capacitate instalata, inclusand 120 GW offshore (platforma
continentala a marilor si oceanelor);
• Productia de energie electrica de 935 TWh, incluzand 469 TWh offshore;
• Acoperirea a 20,8% pana 28,2% din consumul total de electricitate in
U.E.;
• 25,5% din capacitatea totala de generare de energie electrica in U.E.
Desi inca o sursa relativ minora de energie electrica pentru majoritatea
tarilor, productia energiei eoliene a crescut ajungându-se ca, in unele tari,
ponderea energiei eoliene in consumul total de energie sa fie semnificativ.
Se crede ca potentialul tehnic mondial al energiei eoliene poate sa
asigure de cinci ori mai multa energie decât este consumata acum. Acest nivel
de exploatare ar necesita 12,7% din suprafata Pamântul (excluzând oceanele)
sa fie acoperite de parcuri de turbine, presupunând ca terenul ar fi acoperit cu 6
turbine mari de vânt pe kilometru patrat. Aceste cifre nu iau in considerare
imbunatatirea randamentului turbinelor si a solutiilor tehnice utilizate.
1.3. Istoricul eolienelor
Energia eoliana este una din cele mai vechi surse de energie nepoluanta.
Drept sursa energetica vântul este cunoscut omenirii de 10 mii de ani, inca de la
orizontul civilizatiei energia vântului se utiliza in navigatia maritima. Se
presupune ca egiptenii stravechi mergeau cu pânze cu 5.000 ani in urma. In jurul
anului 700 pe teritoriul Afganistanului se utilizau masini eoliene cu axa verticala
de rotatie se utilizau pentru macinarea grauntelor. Cunoscutele instalatii eoliene
(mori cu elicele conectate la turn) asigurau functionarea unor sisteme de irigare
pe insula Creta din Marea Mediterana. Morile pentru macinarea boabelor, care
functionau pe baza vântului, sunt una din cele mai mari performante a secolelor
medii. In sec. XIV olandezii au imbunatatit modelul morilor de vânt, raspândite in
Orientul Mijlociu, si au inceput utilizarea larga a instalatiilor eoliene la macinarea
boabelor, asadar moara de vânt este stramosul generatoarelor eoliene.
11
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.1.4. Moara de vânt
Mai târziu, morile se orientau dupa directia vântului si au fost puse pânze
pentru a capta mai bine energia vântului.
Fig.1.5. Moara de vânt cu pânze din zona etnografica Dobrogea de sud
(sursa: www.cimec.ro)
Prima moara de vânt cu pale profilate a aparut in secolul doisprezece.
Chiar daca era foarte simpla, este totusi vorba de prima cercetare aerodinamica
a palelor. Acestea au fost utilizate in principal pentru pomparea apei sau pentru
macinarea grâului.
In perioada Renasterii, inventatori celebrii ca Leonardo da Vinci s-au
interesat foarte intens de morile de vânt, ceea ce a condus la numeroase
inovatii. De atunci, morile s-au inmultit in Europa.
Revolutia industriala a oferit un nou inceput pentru morile de vânt, prin
aparitia de noi materiale. in consecinta, utilizarea metalului a permis modificare
formei turnului si cresterea considerabila a masinilor pe care le numim pe scurt
"eoliene" (Fig. 1.6.).
12
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
(Fig. 1.6.) Eoliana moderna
(sursa http://www.babilim.co.uk/)
1.4. Importanta Eolienelor
Filiera eoliana este destul de dezvoltata in Europa, detinând pozitia de lider in
topul energiilor regenerabile. Acest tip de energie regenerabila asigura necesarul
de energie electrica pentru 10 milioane de locuitori. Dealtfel, 90 % din producatorii
de eoliene de medie si mare putere, se afla in Europa.
Repartitia in Europa a energiei electrice produse pe baza eolienelor, arata
diferente intre state. Germania este liderul pe piata europeana, in ciuda unei incetiniri
in 2003 a instalarilor. Spania, pe pozitia a doua, continua sa instaleze intensiv parcuri
eoliene. Danemarca este pe a treia pozitie, având dezvoltate eoliene offshore si
trecând la modernizarea eolienelor mai vechi de 10 ani.
Costurile si eficienta unui proiect eolian trebuie sa tina seama atât de pretul
eolienei, cât de cele ale instalarii si intretinerii acesteia, precum si de cel al vânzarii
energiei. O eoliana este scumpa. Trebuiesc realizate inca progrese economice
pentru a se putea asigura resursele dezvoltarii eolienelor. Se estimeaza ca
instalarea unui kW eolian, costa aproximativ 1000 euro. Progresele tehnologice
si productia in crestere de eoliene din ultimii ani permit reducerea constanta a
13
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
pretului estimat Pretul unui kWh depinde de pretul instalarii eolienei, ca si de
cantitatea de energie produsa anual. Acest pret variaza in functie de locatie si
scade pe masura dezvoltarii tehnologie.
In Germania si Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie
particulari sau agricultori. Aceasta particularitate tinde sa implice populatia in
dezvoltarea eolienelor. Energia eoliana este perceputa ca o cale de diversificare
a productiei agricole. In Danemarca, 100 000 de familii detin actiuni in energia
eoliana. Filiera eoliana a permis, de asemenea, crearea de locuri de munca in
diverse sectoare, ca cele de producere a eolienelor si a componentelor acestora,
instalarii eolienelor, exploatarii si intretinerii, precum si in domeniul cercetarii si
dezvoltarii. Se inregistreaza peste 15 000 de angajati in Danemarca si 30 000 in
Germania, direct sau indirect implicati in filiera eoliana.
Prima tinta pe care Romania s-a angajat sa o indeplineasca este cea
pentru anul 2010: 33% din consumul de energie electrica sa fie acoperit din
SRE.
In prezent cota electricitatii provenita din SRE din consumul total de
electricitate este de 29% (incluzand si hidro de mare putere) si de cca 1% (fara
hidro de mare putere).
Consumul intern brut in 2010 este prognozat la cca 66 TWh, rezultand un
necesar de 21,8 TWh din SRE.
Centralele hidro de mare puterepot contribui cu 17 TWh, lasand minim 4,8
TWh pentru alte surse regenerabile dintre care cele mai probabile: hidro de mica
putere, energia eoliana si eventual biomasa (cogenerarea)
Cota de 33% in 2010 poate fi indeplinita numai cu o contributie foarte
importanta din partea energiei eoliene.
Astazi insa Romania este clasata ultima intre tarile europene, cu cativa
MW instalati in grupuri eoliene.
Situatia se va schimba, avand in vedere instalarea inca din acest an a
primelor grupuri de mare putere in Dobrogea, la Babadag si Fantanele.
14
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.1.7. Contributia centralelor eoliene la productia de energie
15
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
1.5. Factorii care recomanda utilizarea eolienelor in România
Energia eoliana este folosita destul de extensiv in ziua de astazi, iar turbine
noi de vânt se construiesc in toata lumea, energia eoliana fiind sursa de energie cu
cea mai rapida crestere in ultimii ani. Capacitatea totala mondiala a turbinelor de
vânt este 74,221MW. Majoritatea turbinelor produc energie 25% din timp, acest
numar crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice. Se crede ca potentialul
tehnic mondial a energiei eoliene poate sa asigure de cinci ori mai multa energie
decât este consumata acum.
Potentialul eolian major este observat pe litoralurile marine, pe ridicaturi si in
munti. Dar exista multe alte teritorii cu un potential eolian necesar pentru utilizare.
Ca sursa energetica vântul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de soare,
dar in anumite perioade prezenta vântului se observa pe parcursul intregii zile.
Asupra resurselor eoliene influenteaza relieful pamântului si prezenta barierelor
(obstacolelor) plasate la inaltimi de pâna la 100 metri. De aceea vântul, intr-o mai
mare masura, depinde de conditiile locale (relief) decât soarele. In localitatile
montane, spre exemplu, doua suprafete pot avea potential solar egal, insa
potentialul vântului poate fi diferit datorita diferentei in relief si directiile curentilor
maselor de aer. In legatura cu aceasta planificarea locului pentru plasarea
instalatiei se petrece mai detaliat decât montarea unui sistem solar.
Energia vântului de asemenea este supusa schimbarilor sezoniere a
timpului. Lucrul unei asemenea instalatii este mai efectiv iarna si mai putin efectiv
in lunile de vara (in cazul sistemelor solare situatia este inversa).
Articolul "Evaluation of Global Wind Power", de Cristina L. Archer si Mark Z.
Jacobson (Stanford University) este rezultatul unui studiu finantat de NASA si
finalizat de curând. Harta resurselor de vânt a fost realizata prin urmarirea a 8000
de puncte de masurare din intreaga lume, inclusiv România. 13 % din punctele de
pe harta sunt incadrate in clasa 3 (vânt de 6.9-7.5 m/s) si doar-câteva au fost
incadrate in clase mai mari.
România se afla in zona de resurse de pâna la 5.9 m/s, ca majoritatea
celorlalte zone, insa cu un potential suficient de important pentru a sustine o
politica de promovare a sistemelor eoliene.
Ne aflam destul de departe de U.E. in domeniul energiei curate. In Europa
exista 48,062MW instalati in turbine eoliene, care produc aproximativ 70 TWh, in
timp ce in România sunt in functiune 1,3MW. Doar Parcul Industrial de la Ploiesti
beneficiaza de energie electrica furnizata de turbina eoliana cu putere de 660 kW
amplasata in apropiere. Aceasta a fost pornita, pe 17 aprilie, la opt km de Ploiesti,
la Crângul lui Bot. Aceasta instalatie va produce energie electrica pentru firmele
din cadrul Parcului Industrial Ploiesti (PIP). Investitia a costat aproximativ 700.000
de euro, la care s-au adaugat cheltuielile legate de montajul centralei. Zona a fost
identificata de meteorologi drept prielnica pentru o asemenea investitie. Pentru ca
centrala sa poata functiona este nevoie ca ea sa fie amplasata intr-o zona unde
bate vântul constant. Viteza minima a vântului care determina punerea in miscare
a centralei este de 3,5m/s, iar in zona parcului industrial viteza medie a vântului
calculata de meteorologi este de 7 m/s. Aceasta viteza medie asigura functionarea
centralei la 85-90% din capacitate. Daca viteza vântului depaseste 25m/s, centrala
16
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
se opreste automat pentru a nu fi dereglata de furtuni sau alte fenomene
meteorologice.
Centrala eoliana are o putere instalata de 660 kW si produce un curent
electric de 690 V, care intra in sistemul national la 20 kV. Este de tip V66 Vestas si
a fost proiectata de firma Asja Ambiente din Italia. Componentele sunt productie
marca Vestas din Danemarca. Instalatia are o inaltime de 79 metri, din care 55
metri are turnul de sustinere. in vârful turnului se afla nacela cu toata instalatia si
palele care se rotesc. Greutatea turnului este de 52 tone, nacela cântareste 23
tone, iar palele doar 7 tone. Centrala este automata si din aceasta cauza necesita
un numar mic de persoane care sa se ocupe de intretinerea si functionarea ei. Ea
este comandata de un calculator situat la o distanta de 50 metri, care orienteaza
nacela dupa directia vântului.
Conducerea Parcului are in plan instalarea a inca doua centrale eoliene
asemanatoare. Prima, care le precede pe cele doua, este de putere medie si se
preteaza cel mai bine pentru harta vânturilor din acea zona. In proiect se mai afla
montarea a 10 centrale pe Valea Doftanei, care vor asigura energia electrica
pentru populatie. Costurile cu producerea energiei electrice cu ajutorul centralelor
eoliene sunt situate la 75% din costurile necesare pentru producerea de curent
electric prin metodele conventionale, intretinerea instalatiilor nu costa prea mult (in
jur de 4.500 euro), iar consumabilele trebuie schimbate o data la doi ani. Pâna in
2007 se intentioneaza ca 8% din energia produsa in tara sa fie asigurata prin
sistemele neconventionale. Procentul este mult mai mare in tari ca Germania 22%
si Danemarca 31%.
O firma germana intentioneaza sa construiasca in judetul Suceava 25-30 de
centrale eoliene, cu o putere nominala de 800-900 de KW fiecare. Din primele
analize, vântul bate cum trebuie, asa ca zona s-ar putea transforma intr-o mica
Olanda.
Firma germana „West Wind" este una dintre cele mai importante firme din
lume care se ocupa cu proiectarea si constructia de centrale eoliene, fiind de
asemenea si cea care vinde produsul finit, adica energia electrica. In total, firma
are aproximativ 16.000 de asemenea centrale in intreaga lume, detinând, de
exemplu, 50% din numarul total de astfel de centrale existente in Olanda, tara cu
traditie in producerea energiei eoliene. Conform specialistilor germani, conditiile
existente in Muntii Calimani sunt propice pentru instalarea de centrale eoliene
medii, iar o asemenea unitate costa 300.000 de euro. Ei au mai precizat ca pentru
fiecare centrala eoliana in parte investitia se amortizeaza de regula in aproximativ
doi ani, dar acest lucru variaza in functie de clientii pe care firma ii gaseste pentru
a cumpara energia electrica produsa.
In România functioneaza o singura centrala eoliana in judetul Prahova,
lânga Ploiesti. Au fost facute studii de fezabilitate pentru construirea de centrale
eoliene cu rezultate favorabile la Panciu, in judetul Vrancea, si in Constanta,
potrivit MEC. Printre proiectele privind energia regenerabila, cele mai importante
sunt cele care vizeaza litoralul Marii Negre.
17
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Tabel 2. Modalitate de apreciere a vitezei vântului pe baza observatiei directe
Grade
Beaufort
Descriere
Viteza vântului
(m/s)
Observatii
0 Stationar 0 Frunzele nu se misca; fumul se inalta vertical
1 Calm 1-1.5
Frunzele nu se misca; fumul deviaza putin de
la traseul vertical
2
Vânt
perceptibil
2-3 Frunzele se misca; steagurile flutura incet
3 Vânt usor 3-5.5
Frunzele si ramurelele copacilor in miscare
continua, de mica amplitudine
4 Vânt moderat 6-8
Frunzele si ramurelele copacilor in miscare
continua, de amplitudine mai mare sau
variabila
5
Vant
semnificativ
8.5-10
Ramurile mici ale copacilor se misca;
steagurile flutura
6 Vânt puternic 11-14
Ramurile mici se indoaie; steagurile flutura si
se rasucesc
7
Vânt foarte
puternic
14.5-17
Crengile se misca; steagurile se misca cu
zgomot (pocnesc)
8
Vânt extrem
de puternic
17.5-20
Copacii se misca de la radacina (foarte evident
la plopi, ulmi)
9
Inceput de
furtuna
21-24 Ramurile se rup din copaci.
10 Furtuna 24.5-28
Crengi intregi se rup din copaci; tigla sau
sindrila zboara de pe acoperis
11 Furtuna 29-32
Unii copaci sunt doborâti; incep sa apara
daune ale locuintelor
12 Uragan 33+ Daune extinse (copaci, case).
18
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Grupul CEZ din Cehia, unul dintre cei mai mari producatori, furnizori si
distribuitori europeni de energie, investeste 1,1 miliarde euro in cel mai mare parc
eolian pe uscat din Europa, cu o putere instalata de 600 MW.
Parcul Eolian Fantanele si Cogealac, se va intinde pe o suprafata de 600
hectare, si va avea capacitatea de 600 megavati (egala cu cea a unui reactor de la
Cernavoda). Parcul va fi de trei ori mai mare in comparatie cu cel mai mare parc
eolian din Europa situat in Spania. CEZ Romania si-a propus ca la finalizarea
acestui proiect sa detina o cota de 10% din piata energiei regenerabile. Potrivit
reprezentatilor CEZ Romania, constructia parcului amplasat la nord de Constanta
se va desfasura in mai multe etape.
Prima etapa a constructiei va genera 347,5 MW si va include 139 de turbine
General Electric, cu o inaltime de 100 metri si cu o capacitate de 2,5 MW. A doua
etapa a constructiei va produce 252,5 MW si va cuprinde 101 turbine, fiind
operationala pina la sfarsitul lui 2010, inceputul lui 2011. Drumurile construite in
timpul realizarii parcului eolian (137 km) vor avea aproape dublul lungimii litoralului
maritim romanesc, intre Capul Midia si Vama Veche.
Pentru transportarea si conectarea curentului electric produs de turbinele
eoliene numai din prima parte a proiectului sint necesari 150 km de cabluri de
diferite voltaje (33kV, 100kV). Peste 400 de persoane de nationalitati diferite
lucreaza la constructia parcului eolian de pe imensul santier din Fantanele si
Cogealac.
Pentru montarea pieselor componente ale turbinelor eoliene se utilizeaza
cele mai mari macarale folosite in Romania cu o greutate intre 500 si 700 t fiecare.
O singura elice are lungimea de 48 m, iar diametrul rotorului este de 99 m.
Investitorii promit ca drumurile si canalizarea din Cogealac si Fantanele vor fi
modernizate. Un alt beneficiu al investitiei va fi gratuitatea iluminatului public,
alimentat de noile instalatii. Parcul eolian va consolida prezenta CEZ pe piata
romaneasca a distributiei de energie, grupul controland deja Electrica Oltenia (o
investitie de 165 milioane euro) si Electrocentrala Galati.
Parcul va avea 240 de turbine, din care 139 la Fântânele si 101 la
Cogealac.
Cehii de la grupul energetic CEZ spun ca au finalizat instalarea a 70 de
turbine eoliene in comuna Fantanele, prima parte a proiectului eolian de 600 MW.
Singurul lucru de care mai au nevoie cehii pentru a incepe productia de
energie electrica este o aprobare din partea Transelectrica, compania nationala de
transport al electricitatii, prin care statia de transformare sa fie conectata la reteaua
nationala. O statie de transformare este o instalatie electrica a carei functie este de
a transfera energia electrica intre doua retele de tensiuni diferite.
Pana in toamna, cehii vor mai ridica inca 69 de turbine eoliene, Fantanele
devenind astfel cel mai mare proiect eolian functional pana in prezent. In total,
proiectul care presupune montarea a inca 101 turbine eoliene la Cogealac va fi
operational anul viitor si va fi la acel moment cel mai mare parc eolian pe uscat din
Romania, investitia fiind de 1,1 miliarde de euro.
19
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.1.8. Santierul parcului eolian de la Fantanele
Fig.1.9. Pala elice eoliana - santierul de la Fantanele - Cogealac
20
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.1.10. Harta eoliana a României
• Pentru scopuri energetice intereseaza zonele in care viteza medie a vântului
este cel putin egala cu 4m/s, la nivelul standard de 10 metri deasupra
solului.
• viteze egale sau superioare pragului de 4m/s, (redate prin nuante de bleu),
se regasesc in Podisul Central Moldovenesc si mai ales in Dobrogea.
• peste 8m/s, redate prin culoare mai inchisa, repartizate indeosebi pe
vârfurile cele mai inalte ale Lantului Carpatic.
Energia eoliana este folosita extensiv in ziua de astazi, si turbine noi de vânt
se construiesc in toata lumea.
21
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.1.11. Harta resurselor de vant ale Romaniei
22
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Capitolul II : Principiul de functionare al eolienelor si tipuri de
instalatii
Fig. 2.1. Sistemul de ansamblu a unei eoliene
Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-generatorul
utilizeaza energia cinetica a vântului pentru a antrena arborele rotorului : aceasta este
transformata in energie mecanica, care la rândul ei este transformata in energie electrica
de catre generatorul cuplat mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate
face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se
poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza. In sfârsit, exista mai multe
posibilitati de a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie
este distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.
23
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Sitemele eoliene de convesie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de
ordinul a 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplicatorului.
Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale
eventualelor sisteme de conversie.
2.1 Tipuri de instalari
O eoliana ocupa o suprafata mica pe sol. Acesta este un foarte mare avantaj,
deoarece perturba putin locatia unde este instalata, permitând mentinerea activitatilor
industriale sau agricole din apropiere. Se pot intâlni eoliene numite individuale, instalate
in locatii izolate unde eoliana nu este racordata la retea, nu este conectata cu alte
eoliene. In caz contrar, eolienele sunt grupate sub forma unor ferme eoliene. Instalarile
se pot face pe sol, sau, din ce in ce mai mult, in largul marilor, sub forma unor ferme
eoliene (offshore), in cazul carora prezenta vântului este mai regulata. Acest tip de
instalare reduce dezavantajul sonor si amelioreaza estetica.
Exista mai multe tipuri de eoliene. Se disting insa doua mari familii: eoliane
cu ax vertical si eoliene cu ax orizontal.
Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor
pentru a antrena generatorul.
2.1. Eoliene cu ax vertical
Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mica, având inaltimea de 0,1 -
0,5 din inaltimea rotorului. Aceasta permite amplasarea intregului echipament de
conversie a energiei (multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitând astfel
operatiunile de intretinere. In plus, nu este necesara utilizarea unui dispozitiv de
orientare a rotorului, ca in cazul eolienelor cu ax orizontal. Totusi, vântul are
intensitate redusa la nivelul solului, ceea ce determina un randament redus al
eolienei, aceasta fiind supusa si turbulentelor de vânt. In plus, aceste eoliene
trebuiesc antrenate pentru a porni, iar pilonul este supus unor solicitari mecanice
importante. Din aceste motive, in prezent, constructorii de eoliene s-au orientat cu
precadere catre eolienele cu ax orizontal.
Cele mai raspândite doua structuri de eoliene cu ax vertical se bazeaza pe
principiul tractiunii diferentiale sau a variatiei periodice a incidentei.
24
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Rotorul lui Savonius in cazul caruia, functionarea se bazeaza pe principiul
tractiunii diferentiale. Eforturile exercitate de vânt asupra fiecareia din fetele uni corp
curbat au intensitati diferite. Rezulta un cuplu care determina rotirea ansamblului.
Fig.2.2.
Schema de
principiu a
rotorului lui
Savonius
Fig.2.3. Schema rotorului lui
Savonius
(Sursa:http://muextension
.missouri.edu/explore/agguides/agengi
n/g01981.htm)
Rotorul lui Darrieus se bazeaza pe principiul variatiei periodice a incidentei.
Un profil plasat intr-un curent de aer, in functie de diferitele unghiuri, este supus
unor forte ale caror intensitate si directie sunt diferite. Rezultanta acestor forte
determina aparitia unui cuplu motor care roteste dispozitivul.
25
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.2.4. Imaginea unei eoliene Darrieus
(Sursa: http://www.jura.ch/lcp/forum/energies/vent.html)

Fig.2.5. Schema rotorului lui Darrieus
(Sursa: http://muextension.missouri.edu/explore/agguides/agengin/g01981.htm)
2.2. Eoliene cu ax orizontal
Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de
vânt. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de
26
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului
estetic, fata de rotorul cu doua pale.
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor
aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse
unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.
Exista doua categorii de eoliene cu ax orizontal:
Amonte: vântul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele sunt
rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vântului.
Fig.2.6. Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte
Aval: vântul sufla pe spatele palelor, fata de nacela. Rotorul este flexibil si se
auto-orienteaza.
27
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.2.7. Schema unei eoliene cu ax orizontal aval
Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai
simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,
eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.Palele
eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de directia si forta
vantului. Pentru aceasta, exista dipozitive de orientare a nacelei pe directia vântului
si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.In prezent, eolienele cu
ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru producerea
de energie electrica la scara industriala.
3.2. Componentele clasice ale unei eoliene
Diagrama turbina eoliana - descrie partile componente sistemului.
28
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Sistemul este compus din:
1. Pale - Forma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura forta de rotatie
necesara. Acest design este propriu fiecarui tip de generator electric.
2. Nacela - Contine generatorul electric asigurând si o protectie mecanica
3. Pilon - Asigura strucura de sustinere si rezistenta a asamblului superior.
4. Fundatie - Asigura rezistenta mecanica a generatorului eolian.
Fig.2.8. Schema eoliana
29
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.2.9. Parti componente a unei turbine eoliene
30
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
2.2.1. Palele sau captorul de energie - sunt realizate dintr-un amestec de
fibra de sticla si materiale compozite. Ele au rolul de a capta energia vântului si de a
transfera rotorului turbinei, profilul lor este rodul unor studii aerodinamice complexe,
de el depinzând randamentul turbinei.
Latimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu atât mai mare
cu cât palele sunt mai late. Profilul depinde de cuplul dorit in functionare.
Fig.2.10. Profil de pala
Numarul de pale depinde de eoliana. In prezent, sistemul cu trei pale este
cel mai utilizat, deoarece asigura limitarea vibratiilor, a zgomotului si a oboselii
rotorului, fata de sistemele mono-pala sau bi-pala. Coeficientul de putere este cu
10 % mai mare pentru sistemul bi-pala fata de cel mono-pala, iar cresterea este de
3% intre sistemul cu trei pale fata de doua pale. In plus, este un compromis bun
intre cost si viteza de rotatie a captorului eolian si avantaje din punct de vedere
estetic pentru sistemul cu trei pale, fata de cel cu doua pale.
2.2.2. Turbina elicoidala de tip elicoidal cu ax vertical - poate fi folosita
cu success in zonele izolate, fara sursa de alimentare cu energie electrica, sau in
cazul când se doreste economisirea acesteia, se poate utiliza intr-un mod foarte
eficient un motor eolian, de mici dimensiuni, realizat intr-o constructie simpla si de
mare fiabilitate.
Fata de turbinele clasice multipale cu ax orizontal, acest tip de turbina,
realizata intr-o conceptie noua, contine 2 brevete de inventie si prezinta urmatoarele
elemente de noutate:
31
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
.
Fig.2.11. Pala Elicoidala
Rotorul turbinei este o constructie monobloc din fibra de sticla , care datorita
formei geometrice de tip elicoidal, permite functionare de la viteze ale vântului de
2,5 m/s, iar la viteze mai mari de 20 m/s, se autofrâneaza.
Prezina o mare fiabilitate, datorita constructiei monobloc din fibra de sticla.
Aceasta turbina este capabila sa antreneze un generator de curent cu magneti
permanenti, care poate stoca energia electrica in baterii de acumulatori.
Fata de rotoarele clasice tip "multipala", acesta prezinta urmatoarele
avantaje:
• Constructie simpla si robusta
• Fiabilitate ridicata
• Pret de fabricatie redus cu 50%
• Putere specifica mare pe suprafata activa
• Functionare optima si la viteze mici ale vântului
• Asigura momente mari la pornire
• Iesire din vânt fara sisteme mecanice de protectie, datorita constructiei
geometrice originale
32
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Datorita faptului ca functioneaza in parametrii optimi si la viteze mici ale
vântului, care sunt preponderente in Romania ( 3-7 m/s) , aceste rotoare se pot
amplasa in orice zona din tara, fara fundatii costisitoare.

Fig.2.12. REVIR - Rotor eolian pentru vânt cu intensitate redusa
Inventia se refera la un rotor eolian pentru vant cu intensitate redusa,
destinat a se folosi ca subansamblu principal la turbinele eoliene, cu rol de a
converti energia preluata de la vant in energie mecanica de rotatie, sau pentru
pompare apa cu pompa cuplata direct pe axul rotorului.Rotorul eolian, este alcatuit
dintr-un ax si o flansa pe care sunt montati suporti, ce prezinta niste bosaje in zona
prinderii palelor, pale semicirculare dispuse sub forma unor solzi de peste pe
suportii de fixare, palele fiind inclinate cu unghiurile α+, α- cu valori cuprinse intre
5º÷15 º precum si unghiul ß cu valori cuprinse intre 5º÷40 º, cu efect in timpul
functionarii de producere a unor microvartejuri ce determina cresterea fortei
portante.
Palele rotorului eolian, sunt compuse din placile centrale de forma unor
coroane de sector circular de raze si centre diferite, pe care se fixeaza simetric de o
parte si de cealalta niste placi elastice, de dimensiuni si grosimi descrescatoare fata
de placa centrala, dispuse sub forma unor solzi de peste, cu efect in timpul
33
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
functionarii de producere a unor microvartejuri ce determina cresterea fortei
portante.
Gheorghe Cristea este unul dintre autorii unei inventii care ar putea
revolutiona infrastructura in materie de energie a vântului. Eoliana medaliata cu aur
la trei competitii internationale este silentioasa, porneste la o viteza a vântului foarte
redusa si poate fi amplasata oriunde.
2.2.3. Multiplicatorul mecanic de viteza - permite transformarea puterii
mecanice, caracterizata de cuplu mare si viteza mica specifica turbinei eoliene, in
putere de viteza mai ridicata, dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei
eoliene este prea mica, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct
generatorului. Multiplicatorul asigura conexiunea intre arborele primar (al turbinei
eoliene) si arborele secundar (al generatorului).
Exista mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi:
• Multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roti dintate, care
permite transformarea miscarii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min. Axele
de rotatie ale rotilor dintate sunt fixe in raport cu carcasa.
• Multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obtinerea unor
rapoarte de transmisie mari, intr-un volum mic. in cazul acestora, axele rotilor
numite sateliti nu sunt fixe fata de carcasa, ci se rotesc fata de celelalte roti.
Exista si posibilitatea antrenarii directe a generatorului, fara utilizarea unui
multiplicator.
Fig.2.13.Principiul de functionare al multiplicatorului de turatie eolian
2.2.4. Arborele generatorului sau arborele secundar - antreneaza
generatorul electric, sincron sau asincron. El este echipat cu o frâna mecanica cu
disc (dispozitiv de securitate), care limiteaza viteza de rotatie in cazul unui vânt
violent. Pot exista si alte dispozitive de securitate.
34
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
2.2.5. Dispozitivele de masurare a vântului - sunt de doua tipuri: o girueta
pentru evaluarea directiei si un anemometru pentru masurare vitezei. Informatiile
sunt transmise sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod
automat.
2.2.6. Generatorul electric - asigura producerea energiei electrice. Puterea
sa atinge 4,5 MW pentru cele mai mari eoliene. in prezent se desfasoara cercetari
pentru realizarea unor eoliene de putere mai mare (5 MW). Generatorul poate fi de
curent continuu sau de curent alternativ. Datorita pretului si randamentului, se
utilizeaza, aproape in totalitate, generatoare de curent alternativ. Generatoarele de
curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, functionând la viteza fixa sau
variabila.
Conectarea directa la retea este realizata prin conectarea directa la reteaua
de curent alternativ trifazat.
Conectarea indirecta se realizeaza prin trecerea curentului de la turbina
printr-o serie de componente electrice care il ajusteaza astfel incât sa indeplineasca
cerintele retelei electrice la care este conectat. Cu un generator asincron, aceasta
cerinta este indeplinita automat
Generatorul asincron sau masina asincrona (MAS) este frecvent utilizata,
deoarece ea poate suporta usoare variatii de viteza, ceea ce constituie un avantaj
major pentru aplicatiile eoliene, in cazul carora viteza vântului poate evolua rapid,
mai ales pe durata rafalelor. Acestea determina solicitari mecanice importante, care
sunt mai reduse in cazul utilizarii unui generator asincron, decât in cazul
generatorului sincron, care functioneaza in mod normal, la viteza fixa. Masina
asincrona este insa putin utilizata pentru eoliene izolate, deoarece necesita baterii
de condensatoare care sa asigure energia reactiva necesara magnetizarii. Aceasta
poate fi:
- Cu rotor bobinat, infasurarile rotorice, conectate in stea, sunt legate la
un sistem de inele si, perii ce asigura accesul la infasurari, pentru conectarea unui
convertor static in cazul comenzii prin rotor (masina asincrona dublu alimentata -
MADA).
- In scurt-circuit, rotorul este construit din bare ce sunt scurtcircuitate la
capete prin intermdiul unor inele. infasurarile rotorice nu sunt accesibile.
35
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.2.14 Interiorul unei nacele
3.7. Sistemul electronic de control a functionarii generale a
eolienei si a mecanismului de orientare. El asigura pornirea eolienei, reglarea
inclinarii palelor, frânarea, ca si orientarea nacelei in raport cu vântul.
Fig.2.15. Dispozitive de masurare a vantului
2.2.8. Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroana dintata
(cremaliera) echipata cu un motor. El asigura orientare eolienei si "blocarea"
acesteia pe axa vântului, cu ajutorul unei frâne.
36
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
2.2.9. Pilonul - este, in general, un tub de otel si un turn metalic. El sustine
turbina eoliana si nacela. Alegerea inaltimi este importanta, deoarece trebuie
realizat un bun compromis intre pretul de constructie si expunerea dorita la vânt. in
consecinta, odata cu cresterea inaltimii, creste viteza vântului, dar si pretul. in
general, inaltimea pilonului este putin mai mare decât diametrul palelor. inaltimea
eolienelor este cuprinsa intre 7 si 40 de metri. Prin interiorul pilonului trec cablurile
care asigura conectarea la reteaua electrica.
Fig.2.18. Interior pilon
Capitolul III: Proiectarea elementelor mecanice pentru o
eoliana de mica putere
Pentru a determina ce putere electrica trebuie sa produca turbina este
recomandata inlocuirea tuturor consumatorilor traditionali, cu altii identici dar mult
mai eficienti din punct de vedere al consumului de energie. Primul pas trebuie facut
prin determinarea consumului si a consumatorilor.
Tabel 3 - Consumatori Casnici
Componente
Putere
[W]
Cantitat
e [buc]
Functionare
[ore / zi]
Consum
[kWh / luna]
Mixer 300 W 1 0.1 h 0.9 kWh
Uscator 1000 W 1 0.1 h 3.0 kWh
Ventilator 150 W 1 0.5 h 2.3 kWh
Uscator haine (electric) 4000 W 1 0.3 h 30.0 kWh
Cafetiera 1000 W 1 0.2 h 6.0 kWh
Masina spalat vase 700 W 1 0.2 h 3.2 kWh
Fier de calcat 1000 W 1 0.3 h 9.0 kWh
Cuptor cu microunde 1500 W 1 0.1 h 4.5 kWh
Frigider (nou, economic) 200 W 1 6.0 h 36 kWh
Aspirator 1000 W 1 0.3 h 9.0 kWh
37
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Masina de spalat 3000 W 1 0.5 h 45.0 kWh
Aer conditionat 2500 W 2 3.0 h 450.0 kWh
TV color 150 W 2 4.0 h 54.0 kWh
Desktop Computer 300 W 1 2.0 h 18.0 kWh
Laptop Computer 100 W 1 2.0 h 6.0 kWh
Antena Satelit 30 W 1 6.0 h 5.4 kWh
Iluminat (economice ) 20 W 021502 4.0 h.0 h 72.0 kWh
Drujba 2000 W 1 2 h 120.0 kWh
Flex mare 2000 W 1 0.2 h 12.0 kWh
Cositoare Elect. 1400 W 1 0.5 h 21.0 kWh
Tocatoare Elect. 2000 W 1 1 h 60.0 kWh
Pompa alimentare apa 1500 W 1 2.0 h 90.0 kWh
Alti consumatori (rezerva ) 300 kWh
Total consum 1357 kWh
Centrala eoliana este amplasata intr-o zona deluroasa, la o altitudine de
700 m fata de nivelul marii, unde vântul bate cam 4000 de ore pe an si viteza medie
anuala este intre 3,5…..8 m/s.
La valoarea nominala a vitezei vantului de:
Vnom.= 8 m/s avem
Cp=0,3 - coeficientul de utilizare a energiei eoliene are valoarea maxima.
Astfel la aceasta viteza a vântului, o turbina eoliana va avea o turatie
cuprinsa intre 25-35 de rotatii pe minut.
Teoria privind conversia energiei eoliene in baza unei turbine idealizate
amplasata intr-un flux de aer (fig.3.1.), presupune ca fluxul de aer va ceda unei
turbine ideale nu mai mult de 59,26% (teoria Betz) din puterea sa initiala (fig. 3.2).
In realitate, cele mai performante turbine eoliene cu trei pale au factorul Betz
egal cu 0,45 – 0,50.
Fig. 3.1. Efectul produs de turbina asupra unui flux de aer
38
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Energia vântului este in fapt, energia cinetica recuperabila a aerului, ce
traverseaza suprafata S.
Puterea asociata acestei energii cinetice este:
3
2
1
v S C P
p turbina
⋅ ⋅ ⋅ · ρ
in care:
W P
turbina
80 , 770 8 03 , 8 25 , 1 3 , 0
2
1
3
· ⋅ ⋅ ⋅ ·
v - viteza vântului [m/s];
ρ = 1,25 kg/m³, densitatea aerului, in conditii normale de temperatura si presiune, la
nivelul marii;
S= suprafata [m²] acoperita de palele turbinei.
Totusi, aceasta putere nu poate fi recuperata in totalitate, deoarece o parte
este necesara pentru evacuarea aerului care a efectuat lucru mecanic asupra
palelor turbinei. Se introduce coeficientul de putere (de performanta) al turbine Cp,
rezultând puterea mecanica la arborele turbinei.
Coeficientul de putere a fost introdus in cadrul teoriei lui Betz. Limita lui Betz
indica energia maxima ce poate fi recuperata, chiar si de cele mai performante
eoliene - bipale sau tripale, cu ax orizontal.
Aceasta nu poate fi decât 59% din energia vântului, ceea ce inseamna ca
Cp max (teoretic) este 0,59.
Pentru o eoliana reala, Cp este cel mult 0,3 ÷ 0,4.
Coeficientul Cp caracterizeaza randamentul turbinei eoliene. El poate fi
exprimat si ca:
a disponibil
turbina mec
p
P
P
C
.
·
W
C
P
P
p
turbina mec
a disponibil
3 , 2569
3 , 0
8 , 770
.
· · · ⇒
39
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig. 3.2. Variatia factorului de eficienta Cp in raport cu factorul de franare
3.1. Predimensionarea arborelui de intrare
3.1.1 Calculul puterii electrice necesare la iesirea din turbina
i total e
P P ⋅ ·η
7125 , 0 95 , 0 75 , 0 · ⋅ · ⋅ ·
electric mecanic total
η η η
75 , 0 ·
mecanic
η
95 , 0 ·
electric
η
[ ]
[ ] [ ] [ ]
[ ]
3
1309,2 10 kWh
1309, 2 kWh/luna 0,505 Wh/sec
30 zile 24 ore 3600 sec
consum
E

· · ·
⋅ ⋅
[ ]
[ ]
[ ] [ ]
[ ]
i
0,505 Ws
0,505
0,5 W P 0, 708 W
1 sec 0, 7125
t 1 sec
consum e
e
total
E P
P
t η
· · · ⇒ · · ·
·
3.1.2 Calculul mometului de torsiune
[ ]
30 30 0, 708
13, 522 N m
1
30
60
i
t
t
P
M
n π
π
⋅ ⋅
· · · ⋅

⋅ ⋅
nt- turatia turbinei nt=30 [rot/min]
3.1.3 Predimensionarea arborelui de intrare din conditia de rezistenta la
rasucire
Arborele este confectionat din Otel Aliat marca 40Cr11 cu τc=520 [Mpa]
[ ] [ ]
3
3
1 1 3
16 16 13522 16
5, 09 mm 25 mm
520
STAS
t t
a
i a
M M
d d
d
τ τ
π π τ π
⋅ ⋅ ⋅
· ≤ ⇒ ≥ · · ⇒ ·
⋅ ⋅ ⋅
3.2. Proiectarea multiplicatorului armonic
40
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
3.2.1. Predimensionarea elementului elastic din conditia de rezistenta la
oboseala
1. Numerul de dinti al rotii elastice, respectiv al rotii rigide ze, zr
N k
z
z z
z
i
z
e
e r
e r
ge

− ·

− ·
Fig 3.3. Sectiune element elastic
[ ] [ ]
100;
100 200 dinti 202 dinti
2
2;
r
ge
e
e r
r e
i
z
z z
z z
¹ ·
¹
⇒ · ⇒ · ⇒ ·
'
− ·
¹
¹
2. Diametrul interior al cilindrului elementului elastic
[ ] [ ]
2
3
1
5
3
0, 456
3
0, 456 13522
520 3 2 10 1,5 0,014
0, 2 0,014
2 1,7 100
43,38 mm 52 mm
t
i
z sd
bd sd r
ge
i
STAS
i i
M
d
E Y
k c i
d
d d
σ σ
σ ψ
ψ ψ


·
| `
⋅ ⋅ ⋅
− ⋅ ⋅



. ,

·
| ` ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
− ⋅ ⋅


. ,
· ⇒ ·

3. Rezistenta la oboseala a materialului rotii elastice σ-1=520 [Mpa]
41
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
4. Modulul de elasticitate longitudinal al rotii elastice E=2·10
5
[Mpa]
5. Coeficientii de latime, de grosime ai rotii elastice:
2 , 0 ·
bd
ψ
;
014 , 0 ·
sd
ψ
6. Coeficientul de influenta a dintelui : Yz=1,5
7. Coeficentul de siguranta la oboseala, respectiv de concentrare a
tensiunilor : cσ=1,7; kσ=2
8. Grosimea obadei rotii elastice
[ ]
1
0, 014 52 0, 728 mm
sd i
s d ψ · ⋅ · ⋅ ·
9. Modulul rotii dintate,
[ ]
52
0, 26 0, 28 mm
200
STAS
i
e
d
m
z
· · · ⇒
3.2.2. Calculul elementelor geometrice ale rotii elastice
Fig.3.4. Schita roata elastica
1. Diametrul de picior al rotii elastice
42
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
[ ]
1
2 52 2 0, 728 53, 456 mm
fe i
d d s · + ⋅ · + ⋅ ·
2. Coeficientii de deplasare ai profilului rotii scula, respectiv ai rotii elastice
x01,xe
[ ]
*
0 0 0
01
2 41, 25 144 2 1,5
0,16 mm
2 2 2 0, 28 2
a a
d z h
x
m
+ ⋅ + ⋅
· − · − ·
⋅ ⋅
( )
( ) [ ]
0
01 01
01 01 01
2 tan
200 144
0, 009 0, 015 0,16 2, 99 mm
2 0, 364
tan 0, 009
tan 0, 015
e
e w
e
w w w
z z
x inv inv x
x
inv
inv
α α
α
α α α
α α α
+
· ⋅ − −

+
· ⋅ − − · −

· − ·
· − ·
3.2.3. Determinarea elementelor geometrice ale rotii dintate rigide
1. Diametrul de picior al rotii rigide
( ) ( ) [ ]
02 0
2 0, 5 2 8, 03 0, 5 41, 25 57, 31 mm
fr w a
d a d · ⋅ + ⋅ · ⋅ + ⋅ ·
2. Diametrul de cap al rotii rigide
[ ]
0
2 2 2
54,58 2 1, 41 2 0, 28 2 0, 05 0, 28 56,81 mm
ar ae n d
ar
d d w h x m
d
· + ⋅ − ⋅ − ⋅ ∆ ⋅
· + ⋅ − ⋅ − ⋅ ⋅ ·
3. Inaltimea activa a dintelui, hd=m=0,28mm
3.2.4. Verificarea lipsei interferentei
1. Diametrul cercului inceputurilor evolventice pentru roata elastica
[ ]
cos 0,94
0, 28 200 53,88 mm
cos 0,97
le e
le
d m z
α
α
· ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
43
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
2. Diametrul cercului inceputurilor evolventice pentru roata rigida
[ ]
cos 0, 94
0, 28 202 54, 712 mm
cos 0,97
lr r
lr
d m z
α
α
· ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
3. Conditiile lipsei interferentei
0
0
2
54,58 54, 712 2 1, 41(Adevarat)
2
56,81 53,88 2 1, 41 0, 05(Adevarat)
ae lr n
ar le n
d d w
d d w x
≤ + ⋅
≤ + ⋅
≤ + ⋅ − ∆
≤ + ⋅ −
4. Diametrul cercului de baza al rotii elastice
[ ]
cos 0, 28 200 cos 20 52, 62 mm
be e
d m z α · ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
5. Diametrul cercului de baza al rotii rigide
[ ]
cos 0, 28 202 cos 20 53,15 mm
br r
d m z α · ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
44
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Capitolul IV : Proiectarea sistemului electric pentru o eoliana
de mica putere
4.1. Generatorul
In cazul generatoarelor asincrone, datorita alunecarii, exista posibilitatea
functionarii acestora cu usoare variatii de viteza vom folosi o masina asincrona (MAS) cu
rotor in scurtcircuit asociata cu un convertor static de tensiune si frecventa (CSTF)
indirect.
Fig. 4.1. Componenta sistemului electric
In principiu, viteza se regleaza prin intermediul frecventei de alimentare a
infasurarilor statorice.
Bidirectionalitatea CSTF asigura functionarea atat in zona hiposincrona (sub
caracteristica mecanica naturala), cât si in cea hipersincrona (deasupra
caracteristicii mecanice naturale) si controlul energiei reactive vehiculate cu reteaua
de distributie.
Turbina eoliana fiind cu viteza variabila, pentru optimizarea puterii debitate in
retea, in functie de viteza vântului, este de dorit ca sa se poata regla viteza de
rotatie a eolienei.
Generatorul cu viteza variabila ar permite functionarea pentru o gama mult mai
larga a vitezei vântului, deci recuperarea unei cantitati mai mari din energia vântului,
reducând in acelasi timp zgomotul pe durata intervalelor cu vânt slab. in cazul eolienelor
cu viteza variabila, sistemul este reglat astfel incât, pentru fiecare viteza a vântului,
eoliana sa functioneze la puterea maxima. Este ceea ce se numeste Maximum Power
45
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Point Tracking (MPPT). Pentru o anumita viteza de rotatie a eolienei, puterea maxima se
obtine in concordanta cu caracteristica eolienei P(Q).
Fig. 4.2. Diagrama putere – viteza vantului
Bilantul de puteri: MAS
Pmec =Pelec (PS)
PS = Pmec - Q pierderi
Parametrii ce caracterizeaza generatorul asincron (MAS) sunt:
- numarul de poli ( de perechi de poli); - 8
- puterea nominala[kW] - 2,5 kw
- turatia nominala [rot/min]; - 1800 rot/min
- randamentul nominal; - 0,95
- factorul de putere nominal; - 0,87
Viteza de rotatie se poate modifica in limite largi (intr-un domeniu de pâna la 3),
prin modificarea frecventei de alimentare a masinii.
Sistemele eoliene cu viteza variabila ce functioneaza conectate la retea,
utilizeaza convertoare statice de tensiune si frecventa (CSTF).
4.2. Convertorul static de tensiune si frecventa (CSTF) compus din:
- convertor c.a.-c.c. - (redresor) (1) (se utilizeaza redresoare necomandate, cu
diode, in cazul generatoarelor sincrone. Acestea sunt convertoare unidirectionale. In
cazul generatoarelor asincrone, se utilizeaza redresoare cu comanda in durata. Acestea
pot furniza si energia reactiva necesara magnetizarii.)
46
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
- convertor c.c.-c.a. - (invertor) (2) (prin comanda acestuia, se poate regla
frecventa si valoarea eficace a energiei, astfel incât sa se poata realiza conectarea la
retea. Se prefera utilizarea invertoarelor cu modulatie in durata, deoarece calitatea
energiei furnizate este mai buna)
Dimensionarea unui sistem eolian pentru un consumator izolat are ca
obiectiv realizarea unei conversii de putere a parametrilor electrici variabili preluati
de la bornele generatorului eolian, in parametri constanti stabilizati oferiti
consumatorului final. Sistemul eolian prezentat are in componenta un generator de
tensiune, un etaj invertor de tensiune (24-220 V) si instalatia de automatizare
aferenta, dupa cum se arata in schema bloc din figura 4.3. In cele ce urmeaza, se
vor detalia componentele etajului invertor.
Schema bloc este alcatuita din:
 Stabilizator de tensiune;
 Redresor de tensiune;
 Invertor de tensiune;
 Schema de selectare automata a sursei de alimentare a invertorului.
Aceasta schema a fost adoptata pe baza urmatoarelor criterii:
 Necesitatea stabilizarii tensiunii variabile preluate de la generator;
 Folosirea unui banc de baterii pentru continuitatea alimentarii cu
tensiune in cazul in care generatorul nu functioneaza;
 Convertirea tensiunii preluate de la generator/baterii trebuie sa se faca
la anumiti parametri de calitate (valoarea tensiunii de iesire sa varieze maxim cu ±
10%, valoarea frecventei tensiunii de iesire sa varieze cu maxim ± 1%);
 In cazul in care parametrii de iesire ai invertorului de tensiune nu mai
corespund limitelor admise, sa se faca comutarea automata pe sistemul national de
distributie;
 Randamentul de conversie al tensiunii oferite de generator sa ajunga
la un maxim de 95%.
47
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.4.3. Sistemul electric - schema bloc
48
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Principalii parametri de functionare ai etajului de putere sunt:
 Tensiune de intrare: 24V curent continuu;
 Tensiune de iesire: 220V curent alternativ ±10%;
 Frecventa tensiunii de iesire: 50 Hz ±1%;
 Puterea nominala continua: 2500 W (3125 VA) pe sarcina rezistiva.
Pentru realizarea acestui etaj intermediar de conversie dintre generator si
reteaua de consum, se vor urmari:
 Dimensionarea si realizarea stabilizatorului de tensiune;
 Dimensionarea si realizarea redresorului de tensiune;
 Dimensionarea, alegerea componentelor si realizarea invertorului de
tensiune;
 Extragerea de concluzii pe baza montajului realizat si principalelor
forme de unda ale acestuia.
Deoarece necesarul de putere instalata difera de la consumator la
consumator, puterea dimensionata a etajului invertor variaza pentru fiecare
consumator in parte. Schema de comanda si schema de putere ramân aceleasi
pentru orice valoare a puterii de iesire, singurele modificari facându-se asupra
valorilor componentelor din scheme; rezulta de aici ca discutia care se face asupra
unei valori a puterii dimensionate a iesirii invertorului se poate extinde pentru o plaja
de valori destul de larga.
Datorita modului de constructie, singura diferenta fata de un etaj invertor de
o putere mai mare o constituie magnitudinea curentilor de circulatie, principalele
tensiuni ramânând aceleasi, putându-se astfel aproxima o scalare de la puterea de
2.5 kW la puterea de 6 kW.
Aceasta scalare se poate determina din raportul puterilor (P6kW/P2.5kW=2,4),
deci orice curent din schema de 2,5 kW va avea un corespondent de 2,4 ori mai
mare in schema de 6 kW, stresul datorat tensiunilor fiind acelasi.
Peste 6 kW, se considera inoportuna folosirea unei tensiuni de intrare de
24V, datorita curentilor mari care apar la intrarea invertorului de tensiune,
recomandându-se folosirea unui etaj indermediar convertor cc-cc pentru mentinerea
in limite acceptabile a valorilor curentilor de intrare, sau cresterea tensiunii de
intrare a invertorului.
4.2.1. Stabilizatorul de tensiune - are rolul de a stabiliza tensiunea aplicata
unui consumator de energie electrica fata de variatiile tensiunii sursei de alimentare,
variatiile rezistentei de sarcina si variatiile temperaturii. El se intercaleaza intre
sursa de alimentare si consumator.
Datorita actiunii stabilizatorului, tensiunea de la bornele sarcinii poate fi
practic constanta si independenta de factorii perturbatori, deci ansamblul sursa de
alimentare - stabilizator de tensiune poate fi privit ca o sursa de tensiune aproape
ideala, cu o rezistenta interna foarte mica.
49
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Datorita acestei rezistente interne foarte mici, se reduce interactiunea
nedorita dintre diversii consumatori care se alimenteaza in paralel de la aceeasi
sursa de alimentare, evitând astfel producerea unor perturbatii grave in functionarea
acestora.
Folosirea stabilizatoarelor este necesara si in cazul alimentarii multora dintre
schemele electrice a caror functionare corecta implica o tensiune de alimentare
mentinuta riguros intre anumite abateri maximum admisibile.
Problema stabilizarii tensiunii de alimentare se pune in mod deosebit in cazul
aparatelor electronice de masura, a caror precizie de masurare este sensibil
influentata de stabilitatea tensiunii de alimentare.
In cazul când rezistenta de sarcina a stabilizatorului este constanta, curentul
prin aceasta va fi constant, deci stabilizatorul de tensiune in mod implicit joaca rolul
unui stabilizator de curent.
Datorita tensiunii variabile oferite de generatorul de tensiune, pentru
alimentarea invertorului s-a folosit un etaj intermediar de stabilizare a tensiunii.
Acesta este dimensionat sa asigure o tensiune stabilizata de iesire de:
U= 24V;
I= 40A; la o variatie a tensiunii de intrare de ± 10 V.
De mentionat faptul ca acest stabilizator se poate folosi numai pentru maxim
40 A iesire, deoarece peste aceasta limita pierderile in conductie devin foarte mari.
La generatoarele care asigura o tensiune de iesire constanta, dar si puteri
mai mari, se poate elimina intercalarea unui astfel de stabilizator.
Parametrii principali:
 Tensiune de intrare: 25-35 V
 Tensiune de iesire: 24 V
 Curent maxim: 40A
Stabilizatorul este realizat din 5 circuite integrate LM338 puse in paralel,
capabile sa suporte fiecare 8A pentru o valoare a tensiunii de iesire intre 24 si 32V,
si deci per total valoarea de 40A necesara.
Pentru impartirea uniforma a curentilor pe cele 8 circuite integrate, s-au
conectat in serie cu iesirea acestora câte o rezistenta de 0,1Ώ la 5W. De notat
faptul ca aceste stabilizatoare pot suporta, pe o durata maxima de 0,5 secunde, si
in conditiile montarii pe un radiator, curenti de pâna la 12A fiecare, fiind deci
compatibili cu sarcini ce necesita curenti de pornire ridicati. Deasemenea, aceste
circuite stabilizatoare detin prin constructie circuite de protectie la suprasarcini si
scurtcircuit, marind fiabilitatea ansamblului general.
Valoarea tensiunii de iesire se regleaza prin comanda pe pinul 3 (ADJ),
comanda data de tranzistorul 2N2905.
Pentru realizarea stabilizarii tensiunii de iesire la variatiile atât ale tensiunii
de intrare, cât si a sarcinii conectate, s-a folosit amplificatorul operational de mare
precizie LM308. Aceasta reglare se face prin setarea unei tensiuni de referinta pe
intrarea neinversoare (pinul 3) prin intermediul rezistentei R5 si a potentiometrului
TR1.
50
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Aceasta valoare este comparata cu valoarea intrarii inversoare (pinul 2),
valoare preluata de pe divizorul de tensiune format din rezistentele R6, R7, R8 si R9.
La o variatie a tensiunii de iesire, comparatorul va comanda curentul de baza a
tranzistorului 2N2905, care la rândul lui va comanda intrarile de reglare ale
circuitelor integrate stabilizatoare LM338.
Datorita limitarii tensiunii de alimentare a circuitului integrat LM308 intre 2 si
20V, s-a introdus un stabilizator de tensiune LM7818, pentru a alimenta
amplificatorul operational LM308 la o tensiune constanta de 18V, si a asigura astfel
precizia necesara.
Pentru a putea corecta variatiile de tensiune de la bornele de intrare, s-a
conectat la intrarea stabilizatorului doua condensatoare electrolitice de valori mari,
10.000μF/63V, iar la iesire un condensator de 47μF/63V.
Pentru netezirea formei de unda de intrare si iesire, s-au adaugat si doua
condensatoare de 100nF/100V. Desi ridica valoarea de cost a montajului foarte
mult, aceste condensatoare sunt necesare pentru o buna functionare a sistemului
din care fac parte.
Montajul mai contine si un led rosu inseriat cu o rezistenta R10, montate la
iesirea stabilizatorului, cu scopul semnalarii prezentei tensiunii.
De notat si faptul ca cele 5 rezistente de 0,1Ώ montate in serie cu circuitele
LM se vor pozitiona la distanta fata de cablajul imprimat, deoarece disipa destul de
multa caldura in timpul functionarii, riscând deteriorarea circuitelor. De asemenea,
se va lua in considerare si valoarea mare a curentilor vehiculati prin montaj,
legaturile fiind facute cu conductori dimensionati sa suporte cel putin 40A in mod
continuu (se pot lega in paralel doua conductoare de 4mm).
Datorita caldurii disipate de capsule in timpul functionarii in sarcina, s-a
montat si un ventilator de 80 mm, pentru prevenirea intrarii in protectie termica a
stabilizatoarelor de tensiune LM338.
Schema ansamblului stabilizator a fost realizata cu ajutorul programului
Multisim, iar cablajul a fost realizat folosind programul Eagle v4.0.
51
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig. 4.4. Schema ansamblu stabilizator de tensiune
52
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
4.2.2. Redresor de tensiune - transforma energia electrica de curent
alternativ in energie electrica de curent continuu. In functie de natura elementelor
componente, redresoarele sunt:
- necomandate - realizate numai cu diode;
- semicomandate - realizate cu diode si tiristoare;
- comandate - realizate numai cu tiristoare.
Redresoarele necomandate asigura la iesire o tensiune continua de valoare
medie constanta. Redresoarele semicomandate si comandate asigura la iesire o
tensiune continua reglabila.
Redresoarele pot fi cu sau fara transformator. Cele fara transformator se
caracterizeaza prin simplitate, gabarit mic si pret redus. Desi prezinta aceste
avantaje, redresoarele fara transformator sunt utilizate pe scara redusa.
Introducerea transformatorului in circuitul energetic al redresoarelor permite
rezolvarea urmatoarelor probleme:
• transformarea tensiunii sursei, astfel incât sa fie in concordanta cu
tensiunea receptorului;
• transformarea numarului de faze (marirea numarului de faze) in scopul
„netezirii” tensiunii si a curentului redresat;
• obtinerea punctului de nul pentru circuitele de redresare cu
conexiunea in stea;
• izolarea retelei de curent alternativ de reteaua de curent continuu;
imbunatatirea formei curentului primar;
• realizarea redresoarelor cu scheme de redresare complexe.
Primul redresor, cel din figura 4.5, este alcatuit din transformatorul de retea
T1, puntea redresoare D1, tiristorii Q1 si Q2, potentiometrul R3. Modul de functionare
este destul de simplu: din potentiometrul R3 se seteaza o valoare limita a tensiunii
de incarcare a bateriei – 28,5V, pentru baterii de 24V. In momentul conectarii
bateriei de incarcat (se considera ca aceasta este sub limita de incarcare), poarta
tiristorului Q1 este polarizata, iar acesta intra in conductie, incarcând bateria
conectata intre bornele + si - . Odata ce valoarea tensiunii bateriei a ajuns la pragul
stabilit de potentiometrul R3, dioda zenner D3 se deschide, provocând intrarea in
conductie a tiristorului Q2, determinând astfel o tensiune inversa destul de mare pe
terminalele primului tiristor pentru a-l bloca. Primul tiristor ramane in aceasta stare
atât timp cât bateria are o valoare mai mare decât referinta impusa de
potentiometrul R3.
Limitarea curentului la acest redresor este impusa doar de puterea
transformatorului, dimensionarea puntii redresoare si de parametrii nominali ai
tiristoarelor. Alegerea componentelor se face tinând seama de curentul de incarcare
pe care vrem sa il aplicam acumulatorilor. Rezulta ca pentru un curent de incarcare
de 2A, transformatorul trebuie sa fie dimensionat la o putere aparenta de 100VA.
De asemenea, puntea redresoare trebuie sa fie aleasa la un amperaj superior celui
necesar, in circuitul prezent fiind aleasa de 10A la 100V, pentru a lucra intr-un regim
termic normal (~30
0
C).
53
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Pentru a putea lucra in mod constant cu un curent de 2A, tiristorul Q1 a fost
ales ca fiind de tipul TYN808 (8A la 80V), iar cel de-al doilea tiristor de tip BT151
(2A la 500V).
Pentru a semnala incarcarea completa, montajul a fost prevazut cu un led
indicator de 24V/2W, care se aprinde in momentul iesirii din conductie a tiristorului
Q1. Acest redresor va fi incorporat in invertorul de tensiune, intrând automat in
functie in momentul trecerii pe sistemul de distributie national.
Al doilea redresor, care asigura incarcarea bateriei pe durata functionarii
generatorului, este identic cu primul redresor, singurele modificari constând in
eliminarea transformatorului de tensiune si a puntii redresoare, precum si
adaugarea unui condensator de 2200 μF/63V, pentru a putea minimiza efectele
variatiei de tensiune de intrare.
Figura 4.5. Schema electrica redresor
4.2.3. Invertor de cc-ca – este un dispozitiv folosit pentru a produce
tensiune alternativa din tensiune continua, modificând parametrul de intrare Ui
constant, in parametrii de iesire Ue si fe constanti.
Majoritatea invertoarelor realizeaza aceasta prin convertirea tensiunii
continue in tensiune alternativa, urmând ridicarea acesteia printr-un transformator.
Scopul este acela de a efectua aceste conversii cât mai eficient posibil, astfel incât
cea mai mare parte a tensiunii continue sa fie transformata in tensiune alternativa,
fara pierderi termice si de comutatie prea mari.
54
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Circuitele moderne folosesc scheme ca cea aratata in figura 4.6. Tensiunea
continua este transformata cu ajutorul a doua perechi de mosfet-uri (denumite si
comutatoare statice). Tensiunea continua este conectata la priza mediana a
primarului unui transformator, in timp ce fiecare dintre mosfeturi se conecteaza intre
o terminatie a infasurarii primare a transformatorului si masa.
Fig. 4.6. Schema generala invertor
Actionând cele doua comutatoare statice alternativ, curentul circula prin cele
doua infasurari ale transformatorului, producând un flux magnetic alternativ in
infasurarea secundara (raportul de transformare intre cele doua infasurari este de
aproximativ 10:1).
Mosfet-urile sunt folosite ca si comutatoare statice deoarece in pozitia
„deschis” au o impedanta tinzând la ∞,iar in pozitia „inchis” sunt foarte aproape de
scurtcircuit (doar câtiva miliohmi). In practica, sunt câteva mosfet-uri conectate in
paralel pentru a putea suporta curentii care apar in circuit, totusi putându-se
considera ca un singur mosfet.
Deoarece mosfet-urile sunt folosite intr-un ciclu inchis-deschis, acest tip de
invertor nu produce o tensiune sinusoidala pura la iesire, comparabila cu cea de
distributie nationala.
55
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Forma tensiunii de iesire este de fapt un sir de impulsuri dreptunghiulare
alternative. Totusi, latimea pulsurilor si spatiul dintre ele sunt alese in asa fel incât
media lor sa fie egala cu tensiunea de 220 V. Foma de unda rezultanta se numeste
sinusoida „modificata”, multe din echipamentele obisnuite putând sa functioneze in
parametri normali. Dezavantajul consta in faptul ca tensiunea de iesire nu contine
doar armonica principala, ci si pe cele de rang superior, unele echipamente fiind
nefunctionale datorita acestora.
Reglarea tensiunii de iesire se face printr-un procedeu numit modulatie in
durata MID (PWM) si este realizat de obicei printr-un sistem de reglaj in bucla
inchisa asupra tensiunii sau curentului de la iesirea invertorului.
La o crestere a sarcinii aplicate invertorului, se realizeaza o modificare a
latimii pulsurilor de comanda a mosfet-urilor, corectând astfel valoarea mediata a
tensiunii de iesire. Procedeul are anumite limitari, ajungând (in momentul unei
suprasarcini) sa emita la iesire un semnal de forma dreptunghiulara.
Unele tipuri de invertoare au incorporat un pornitor pentru a permite
echipamentelor de tip motor sa porneasca fara a intra in regim de protectie
automata (curentul de pornire al acestor echipamente fiind de aproximativ
Ip = 3...10 In ).
Chiar si in cazurile acestea, multe aplicatii nu sunt compatibile cu
invertoarele de tensiune, deoarece curentul de pornire necesar este mult peste
posibilitatile de generare ale invertorului, existând pericolul defectarii acestuia.
Desi dimensionarea invertoarelor de tensiune se face pentru sarcini rezistive,
majoritatea sarcinilor suportate sunt de tip inductiv sau capacitiv, aceste sarcini
impunând probleme deosebite in functionarea invertoarelor.
Datorita componentelor inductive, se produc vârfuri de tensiune care pot fi
transferate prin intermediul transformatorului de putere mosfet-urilor care realizeaza
conversia de energie.
Riscul este minim in momentul când mosfet-urile se afla in stare de
conductie, dar devine maxim in momentul in care sunt in repaos. Din acest motiv se
monteaza diode zenner de mare putere intre iesirile mosfet-urilor si masa.
O alta solutie consta in montarea de diode de mare putere ultrarapide
conectate intre fiecare capat al infasurarilor primare si un condensator electrolitic de
mare capacitate, care se incarca la dublul potentialului sursei de alimentare a
invertorului.
In momentul aparitiei unei tensiuni inverse superioare gradului de incarcare a
condensatorului, diodele intra in conductie si condensatorul absoarbe vârfurile de
tensiune.
Invertorul de putere proiectat este un invertor in semipunte monofazat,
realizat pe baza tehnologiei de comanda MID (PWM). Structura invertorului este
realizata in jurul microcontrolerului PIC16F84. Invertorul are o constructie simpla si
robusta, dimensionat sa suporte sarcini cu caracter puternic inductiv sau capacitiv,
fiind alcatuit din doua module de baza –comanda si putere - care vor fi discutate in
cele ce urmeaza.
56
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Specificatii:
 Tensiune de intrare: 24Vcc
 Tensiune de iesire: 220Vca – 50Hz
 Putere nominala: 2500 VA
Datorita comenzii bancurilor de mosfet-uri in unda qvasirectangulara, forma
de iesire a tensiunii invertorului este de tip „sinusoida modificata”, invertorul putând
fi folosit in domenii de sensibilitate redusa, nerecomandându-se folosirea pentru
aparataj medical, de precizie ridicata sau in sisteme de etalonare.
 Modulul de comanda
Este compus dintr-un etaj detector de tensiune, un convertor pe 8 biti
ADC0831, trei stabilizatoare de tensiune de 5, 6 si 12 Vcc pentru alimentarea
circuitelor integrate din sistem si producerea valorilor de referinta pentru etajele de
suprasarcina si de reglare, si, cel mai important, dintr-un microcontroler PIC16F84.
Fata de proiectele clasice cu circiute integrate, acest modul are un avantaj si un
dezavantaj principal: avantajul consta in faptul ca realizarea fizica a modulului de
comanda necesita foarte putine componente, reducând astfel costurile implicite, iar
dezavantajul consta in faptul ca microcontrollerul necesita un program elaborat
(prezentat in punctul 5.3.1) pentru comanda mosfet-urilor si realizarea functiilor de
protectie la suprasarcina si ajustare automata a frecventei si tensiunii de iesire. Se
poate considera ca acest program este cel mai important factor din cadrul
invertorului.
⇒ Functionarea modulului de comanda
In momentul alimentarii circuitelor invertorului, tensiunea de iesire generata
in prima faza modulul de putere este sesizata de etajul detector de tensiune, format
dintr-un transformator T2 (având rol si de separatie galvanica) auxiliar conectat la
iesirea invertorului, având o tensiune de iesire de 9Vca. Aceasta tensiune este
redresata de o dioda 1N4001, si apoi integrata de un condensator de 10μF. Prin
esantionarea in acelasi punct al pantei tensiunii alternative, microcontrolerul are
posibilitatea de a estima valoarea tensiunii de iesire prin intermediul convertorului
pe 8 biti ADC0831. Acest tip de convertor a fost ales pentru modul de lucru serial,
necesitând doar o intrare de 3 pini la nivelul microcontrolerului (18 pini), marind
astfel posibilitatile de lucru ale acestuia. Valoarea tensiunii de iesire este masurata
cu o aproximatie de ± 2,1 V din tensiunea de 220 Vca, valoare considerata
acceptabila, incadrându-se in limita de eroare de ± 10%.
Microcontrolerul functioneaza la o frecventa de tact de 3.072 MHz, generata
de un cristal de quartz conectat intre pinii OSC1 si OSC2. Aceasta frecventa de tact
este aleasa pentru a mentine o frecventa a tensiunii de iesire de 50Hz.
Algoritmul de calcul pentru producerea modulatiei MID produce un puls
variabil pe iesirile RB6 si RB7 responsabile pentru comandarea mosfeturilor, puls
ce variaza intre 5 si 8.2 milisecunde. Latimea pulsurilor depinde de reglajul necesar
la iesire, tensiunea mentinându-se constanta prin marirea sau micsorarea latimii
pulsului de comanda. Forma de modulatie MID a fost aleasa in primul rând pentru
posibilitatea reglarii tensiunii de iesire; daca pulsul ar fi setat pentru a produce o
tensiune fixa la iesire de 220 Vca, in momentul cuplarii sarcinii, aceasta s-ar reduce
57
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
drastic, curentul ar creste necontrolat, putând conduce la defecte majore. Rezulta
ca sistemul se comporta ca un regulator de tensiune, mentinând tensiunea
constanta pe masura ce sarcina variaza.
Pulsul produs la iesirea transformatorului de putere al invertorului
(considerând un puls din tensiunea mediata) este produs prin comandarea
perechilor de mosfet-uri cu doua semnale dreptunghiulare in antifaza. Primul puls
de comanda este fix, pe o perioada de 1/240 dintr-o secunda (un sfert dintr-un ciclu
de comanda complet). Pe durata acestui puls, convertorul pe 8 biti este citit,
calculându-se al doilea puls. Se realizeaza astfel un sistem de reactie in bucla
inchisa cu câstig unitar. Odata ce timpul alocat primului puls ia sfârsit (dupa cum
este setat de TMR0 in microcontroler), un puls de latime variabila este generat.
Acest puls poate fi extins intre 0 si 4 milisecunde, fiind generat pe baza calculelor
precedente. Dupa evolutia acestui puls, primul banc de mosfet-uri este inchis,
microcontrolerul alocând inca 1/240s timp mort necesar recuperarii de energie.
Pulsul total poate varia acum pe o singura ramura a puntii de mosfet-uri intre 50 si
97% din ciclul unei jumatati de perioade. Procesul se repeta si pentru a doua
ramura a puntii de mosfet-uri, cu un puls identic, pentru a produce o sinusoida
simetrica la iesirea invertorului.
Prin programarea existenta, microcontrolerul include si o detectie de
suprasarcina. In cazul in care sarcina este constituita dintr-un motor, curentul
consumat de acesta la pornire tinde sa depaseasca posibilitatile de generare ale
invertorului (curentul de pornire poate sa depaseasca de 10 ori curentul nominal). In
timpul pornirii motorului, frecventa pulsurilor de comanda atinge maximul, insa
tensiunea la bornele de iesire ale invertorului scade, datorita curentului mare cerut
(daca in mod normal la iesirea transformatorului de 220V curentul maxim este de
10A pentru o putere de 2500VA, in cazul pornirii unui motor se poate ajunge la 50-
60A). Microcontrolerul sesizeaza aceasta cadere de tensiune ca pe o suprasarcina,
insa asigura, pentru o perioada scurta de timp, de maxim 6 secunde, functionarea
in acest mod, permitând pornirea motorului.
Microcontrolerul mai furnizeaza semnale pentru trei leduri de stare (alarma,
suprasarcina si starea PWM), o comanda pentru corectarea factorului de putere
prin conectarea pe iesirea invertorului a unui condensator si o comanda pentru un
releu de putere, pentru conectarea sarcinii la invertor. Acest releu este comandat
dupa un timp de 5 secunde de la alimentarea circuitelor invertorului.
 Modulul de putere
Este compus dintr-un etaj de comanda, un etaj limitator de curent, etajul de
putere si etajul de iesire tensiune.
⇒Functionarea modulului de putere
Mosfet-urile de putere nu sunt comandate direct de iesirile de comanda ale
microcontrolerului, datorita faptului ca, desi valoarea semnalului de comanda la
iesirile RB6 si RB7 este de 5V nominal, scade in sarcina la aproximativ 3.5V. De
aceea, semnalele de comanda de la microcontroler sunt aplicate unot tranzistori
TIP120, care asigura o comanda de joasa impedanta mosfeturilor, intr-o plaja de 0-
10V, realizând completa saturatie a acestora (si determinând micsorarea pierderilor
58
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
prin comutatie). Fiecare banc de mosfeturi este conectat intre sfârsitul unei
infasurari a transformatorului de putere (figura 5.3.2) si masa. Pentru a putea
suporta cei 109A pentru o putere constanta de 2500 VA, s-au ales câte 4 mosfeturi
FS70SMJ-06 (IRF2807), cu parametrii RDS=7mΏ, Unom=60V, IGS=70A in paralel pe
fiecare banc, intre emitorul tranzistorilor de comanda si grila mosfeturilor inseriindu-
se rezistente de 110Ω pentru distribuirea egala a sarcinii. La fiecare impuls dat de
microcontroler, mosfet-urile intra in conductie, punând la masa practic (impedanta
serie DS fiind foarte mica) infasurarea transformatorului de care sunt legati.
Alternând aceste comutari, se obtin in secundarul transformatorului forma de unda
si valoarea tensiunii nominale cerute.
Pentru protectia mosfet-urilor la vârfuri de tensiuni inverse, datorate sarcinilor
cu caracter puternic inductiv, s-au montat, in paralel cu mosfeturile, câte 12 diode
zenner 1N5357. Acestea preiau tensiunile tranzitorii trecute dinspre sarcina spre
invertor prin intermediul transformatorului de tensiune.
Inclus in modulul de putere exista un limitator de curent. Acesta este format
din rezistenta de 0,0033Ω , doua tranzistoare TIP120, un comparator LM339 si un
potentiometru de reglaj a limitarii curentului. In momentul ajungerii valorii curentului
din invertor la o valoare de prag (pentru o putere de 2500VA, valoarea curentului de
prag este de 140A), valoarea referintei pozitive a comparatorului LM 339 depaseste
valoarea referintei negative setate de semireglabilul SR1, comandând deschiderea
tranzistoarelor T1 si T2, anulând astfel comanda asupra mosfet-urilor. Acest
limitator este foarte util in cazurile de modificare gresita a programului
microcontrolerului, când apare posibilitatea de comanda simultana a ambelor
bancuri de mosfeturi, curentii din sursa putând depasi 1 kA (practic sursa sau
bancul de baterii explodeaza).
Etajul de iesire este compus din transformatorul de iesire, condensatorul de
corectare a factorului de putere, ventilatorul pentru racirea componentelor active si
lampa de prezenta tensiune.
Datorita modului de programare al microcontrolerului, condensatorul pentru
corectarea factorului de putere va fi activat prin iesirea RB5 la detectarea unor
sarcini de peste 500W cu caracter puternic inductiv, permitând mentinerea valorilor
parametrilor de iesire in plaja de abatere admisibila.
Datorita puterii mari cerute, transformatorul ridicator de tensiune va fi
dimensionat luând in considerare urmatoarele considerente:
 Infasurarea primara va fi dimensionata la o tensiune de 2x24V, cu un curent
de 150A (se supradimensioneaza pentru a evita functionarea la saturatie);
 Infasurarea secundara va fi dimensionata la o tensiune de 220V, cu un
curent de 11A;
 Se va folosi un miez feromagnetic din tole de ferite de putere tip PQ3230,
pentru a minimiza perderile de histerezis si prin curenti turbionari;
 Pentru infasurari, se vor folosi conductoare de Cu, având o izolatie adecvata
curentilor suportati;
 Dupa asamblarea tolelor, se vor rigidiza cu lac pe baza de rasini epoxidice
pentru a evita aparitia vibratiilor.
59
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig. 4.7. Schema de comanda invertor cc-ca
60
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig. 4.8. Schema de putere invertor cc-ca
61
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Programul utilizat pentru microcontrolerul PIC16F84
;* INVERT7.ASM PIC PWM Invertor DC-AC
;* Genereaza o forma de unda PWM de 50 Hz
;* Incepe la o latime a pulsului de maxim 0,5 si utilizeaza esantionarea data de ADC0831.
;* Tensiune de iesire alternativa, cu corectarea factorului de putere
;*
;* Versiune originala - ©M. Csele 96/12/04 version 7: 98/12
;*
;* Hardware: Adapted for PIC Applications PCB with on-board ADC0831
;*
;* RA0 = ADC DATA
;* RA1 = ADC CLK
;* RA2 = ADC CS
;* RA3 = Iesire alarma (Pornire si Oprire)
;* RA4 =Shutdown Input (Active Low)
;*
;* RB0 = Transmisie seriala
;* RB1 = Conectare CFP la sarcini peste 500VA
;* RB2 = LED Eroare – activat la probleme aparute in sistem
;* RB3 = LED Suprasarcina
;* (Intermitent rapid = suprasarcina acceptata)
;* (Constant = Vout < 214V la o latime maxima a pulsului de comanda)
;* (Intermitent incet = oprire dupa 6 secunde de suprasarcina)
;* RB4 = Stare PWM – schimbare a latimii pulsului datorita fluctuatiilor de tensiune
;* RB5 =Releu principal alimentat
;* RB6 = Comanda banc 2 de mosfet-uri
;* RB7 = Comanda banc 1 de mosfet-uri

4.2.4. Specificatii de material
1. Stabilizatorul de tensiune
Rezistente:
• R
1
, R
2
, R
3
– 0,1 Ώ 5W
• R
4
– 100 Ώ
• R
5
– 150 Ώ,
• R
6
, R
8
– 330 Ώ
• R
7
, R
9
– 4,7 kΏ
• TR
1
– 1 kΏ
Condensatoare:
• C
1
, C
2
– 10000
ΜF/63V
• C
3
, C
5
– 100 nF
• C
4
– 200 pF
• C
6
– 47 µF/63V
62
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Circuite Integrate:
• CI
1
, CI
2
, CI
3
– LM338
• CI
4
– LM7818CT
• CI
5
– LM308M
• Q
1
– TN2905A
2. Redresorul pentru incarcarea bateriilor
Rezistente:
• R
1
– 470 Ώ
• R
2
– 1,2 kΏ
• R
5
– 150 Ώ,
• R
4
– 10 kΏ
• R
3
– 4,7 kΏ
Condensatoare:
• C
1
– 470 ΜF/50V
Tiristoare:
• Q
1
– TYN808
• Q
2
– BT151
Diode:
• D
1
– 1N4001
• D
3
– PL6V8
3. Modulul de selectare a tensiunii invertorului
Rezistente:
• R
1
– 470 Ώ
• R
3
– 1 kΏ
• R
4
– 1 kΏ
Relee:
• K
1
– Releu 1A 24V
• K
2
, K
3
– Releu 50A
12V
Tranzistoare:
• Q
1
– BC546BP
Diode:
• D
1
– BZV55-B20
• D
2
– 1N4001
• 1 Led verde, 1Led rosu
63
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
4. Invertorul de tensiune
Datorita faptului ca pe schemele invertorului de tensiune componentele sunt trecute
la valoare nominala, se vor detalia cantitativ in cele ce urmeaza:
Rezistente:
• 3x 10 kΏ SR
• 4x 1 kΏ
• 1x 2,2 kΏ
• 2x 1 Ώ
• 9x 110 Ώ ±1%
• 2x 470 Ώ
• 2x 220 Ώ ±1%
• 2x 150 Ώ ±1%
• 2x 4,7 kΏ
• 1x 3,3 kΏ
• 1x 10 kΏ
• 1x 15 kΏ
• 1x 0,0033 Ώ 75W (sau 15x 0,05 Ώ
5W in paralel)
• 1x 33 kΏ
Relee:
• 2x Releu 70A 24V
• 1x Releu 25A 24V
Condensatoare:
• 2x 10 µF/50V
• 2x 15 pF
• 3x 0,1 µF/50V
• 1x 1000 µF/50V
• 1x 150 µF/50V
• 1x 6,8 µF/50V
• 1x 30 µF/400Vca
Tranzistoare:
• 6x TIP120
• 1x 2N2222
• 8x FS70SMJ-06 sau IRF2807
Diode:
• 5x 1N4007
• 2x PL15V
• 24x 1N5357
• 2x Led rosu
• 2x Led galben
• 2x Led verde
Circuite Integrate:
• 1x PIC16F84
• 1x ADC0831
• 1x LM7812
• 1x LM7805
• 1x LM7806
• 1x LM339
Protectii:
• 1x Siguranta 160A
• 1x Siguranta 3A
• 1x Intreruptor C60N-C16
Transformatoare:
• Primar 2x24V 150A, Secundar 220V 11A – 1 bucata
• 1x 220V/9V
64
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
4.2.5. Selectarea automata a sursei de alimentare a invertorului
Etajul intermediar intre generator si consumator prezentat pâna acum a fost
conceput pentru a asigura alimentarea cu energie electrica a unui consumator
izolat, sau pentru a reduce costurile datorate conectarii la sistemul energetic
national. Deasemenea, s-a impus ca o conditie de realizare functionarea complet
automata a sistemului, permitând astfel montarea in locatii fara personal specializat
sau având cunostinte minime in domeniul energeticii. Din aceasta conditie de
realizare se desprinde necesitatea functionarii automate a sistemului, fara a fi
necesara interventia unui operator uman.
Pentru a putea functiona la parametri nominali, sistemul se bazeaza pe
tensiunea variabila preluata de la bornele generatorului eolian, tensiune corelata cu
viteza vântului ce actioneaza acest generator. Totusi, exista perioade când
conditiile atmosferice nu permit mentinerea unei tensiuni minime la bornele
generatorului, scaderea acestei tensiuni ducând la cresterea curentului in invertor,
si posibil la defectarea acestuia. Pentru a preveni o asemenea situatie, as-a
proiectat un circuit de comanda (figura 4.9.) la tensiune minima, pentru comutarea
pe bancul de baterii. Comutarea se face intr-un interval de aproximativ 4
milisecunde, trecerea de la stabilizator la baterii fiind insesizabila la nivelul sarcinii.
Deasemenea, acest circuit mai comanda si trecerea automata pe SEN (acolo unde
este cazul), in eventualitatea descarcarii bateriilor.
⇒ Functionarea circuitului
Circuitul este realizat dintr-o dioda zenner de 20V, un tranzistor BC 547, o
rezistenta de 1kΏ si o dioda 1N4007. La o tensiune de intrare a circuitului de 24V,
dioda zenner intra in conductie inversa, stabilind un curent de 30mA in baza
tranzistorului, suficient pentru polarizarea acestuia si comandarea releului K1, care
comanda la rândul lui releele K3 si K2, determinând conectarea iesirii stabilizatorului
de tensiune cu intrarea invertorului de tensiune. La o valoare a tensiunii
stabilizatorului mai mica de 20 V (valoare stabilita de tipul diodei zenner), dioda D1
se blocheaza, intrerupând alimentarea releului K1, si implicit conectând intrarea
invertorului de tensiune la bancul de baterii. Releul K1 este comandat automat la
revenirea tensiunii de 20V.
In cazul in care tensiunea la baterii scade sub un nivel limita, sau valoarea
tensiunii de iesire a invertorului scade sub un prag limita impus unui releu de
minima tensiune(de tip RMV 400); acesta din urma declanseaza trecerea automata
la SEN (acolo unde este cazul).
65
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig. 4.9. Schema electrica circuit comanda ( selectare sursa de alimentare invertor )
66
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
4.3. Stocarea energiei eoliene
Datorita proiectarii sistemului eolian pentru zone in care sistemul energetic
national nu are acoperire, se evidentiaza necesitatea existentei unui banc de
acumulatori pentru a sustine un consum minim pe perioadele in care conditiile
meteo sunt nefavorabile folosirii generatorului eolian.
Pentru o putere instalata de 2500W, acest banc trebuie dimensionat pentru
4-6000W, deci in medie 350Ah. Aceasta putere se obtine prin legarea in paralel a
câtorva acumulatoare pe baza de Pb obisnuite, sau folosirea unor acumulatoare
speciale pe baza de gel.
Depinzând de tipul acumulatorilor folositi, curentul de incarcare care trebuie
asigurat este de 1/20*In pe o perioada de 20 ore, sau 1/10*In, pe o perioada de 10
ore. Problemele apar datorita puterii mari rezultate din dimensionarea bancului de
baterii, curentii de incarcare trebuind sa atinga valori destul de ridicate (17,5A
pentru 1/20*In, 35A pentru 1/10*In sau 75A pentru 1/5*In), la o tensiune de
incarcare constanta. Rezulta deci ca redresoarele folosite trebuie sa asigure atât
reglajul in curent, cât si in tensiune. De retinut faptul ca este necesara o schema
care nu necesita interventia si supravegherea operatorului uman, fiind necesar un
reglaj automat al incarcarii acumulatorilor.
In sistemul de fata s-au folosit doua acumulatoare pe baza de Pb legate in
serie, cu o capacitate nominala de 170 Ah la 12V. Pentru incarcarea acumulatorilor,
sunt necesare doua redresoare de tensiune, unul fiind alimentat de la generator, iar
cel de-al doilea de la reteaua nationala (acolo unde este cazul).
Situatia actuala de pe piata energiei electrice ofera oportunitati pentru
sistemele de stocare a energiei (SSE) in care se poate stoca o anumita cantitate de
energie cu scopul de a fi restituita ulterior.
Stocarea energiei joaca un rol esential in reteaua de alimentare cu energie
electrica, pentru asigurarea unui management mai eficient al resurselor de care se
dispune. In combinatie cu sistemele de producere a energiei electrice prin conversia
energiilor regenerabile, SSE pot creste valoarea energiei electrice generata de
centralele eoliene, furnizând energie in momentele de vârf si acumulând energie in
momentele când cererea de energie este redusa.
Strategic plasate, SSE pot creste gradul si eficienta de utilizare a sistemului
existent de transmisie si distributie a energiei electrice. SSE pot fi utilizate pentru a
reduce vârfurile de sarcina dintr-o statie de alimentare cu energie electrica, ceea ce
duce la eliminarea centralelor „de vârf si o mai buna utilizare a centralelor de regim
permanent. De asemenea, SSE servesc la asigurarea calitatii energiei electrice, in
cazul, fluctuatiilor de frecventa, a supratensiunilor, a scaderilor de tensiune si chiar
a intreruperii totale a alimentarii cu energie de la centrala sau de la statia de
alimentare.
In ultimii ani, nevoia de a gasi solutii cât mai eficiente de stocare a energiei a
renascut interesul pentru acumularea energiei in volanti de inertie. Prin urmare, au
aparut sistemele inertiale de stocare a energiei (SISE), formate dintr-un volant de
inertie cuplat la o masina electrica. Volantii de inertie sunt elemente de stocare a
energiei sub forma de energie cinetica. Daca masina electrica functioneaza in
67
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
regim de motor, volantul este accelerat si acumuleaza energie cinetica. Când
masina electrica functioneaza in regim de generator, aceasta frâneaza volantul
transformându-i energia cinetica in energie electrica.
Astazi, este posibil sa se construiasca volanti capabili sa inmagazineze
energia la densitati de 4 - 5 ori mai mari decât bateriile electrochimice. De
asemenea, densitatea de putere este de peste 30 de ori mai mare la volanti. Alte
avantaje ale SISE sunt rata mare de transfer a energiei, posibilitatea de a functiona
in regimuri dinamice rapide, numarul ridicat de cicluri incarcare / descarcare, durata
mare de viata, fiabilitate ridicata, lipsa poluarii, etc. in concluzie, este posibil sa se
construiasca „baterii electromecanice", bazate pe stocarea energiei in volaori de
inertie, mai eficiente decât bateriile electrochimice conventionale.
Tabel nr. 4
PERFORMANTE BATERII
ELECIROCHIMICE
SISE
Durata de functionare
Fiabilitate
Timp de reincarcare
Poluare
Pret
Densitate de putere [W/Kg]
Densitate de
energie[Wh/Kg]
2-8ani
scazuta
10-15 ore
poluante
0,30 $/Wh
150
10-40
> 26 ani
ridicata
10 s – câteva ore
nepoluante
1 $/Wh
5000
>50
Pentru ameliorarea factorului de putere al instalatiei, se conecteaza baterii
de condensatoare, ce sunt constituite din trei baterii de condensatoare monofazate,
conectate in triunghi. Bateriile de condensatoare asigura si compensarea puterii
reactive consumate (ca o medie, tinând cont de neregularitatile vântului). Energia
reactiva este necesara masinilor asincrone pentru magnetizare. Astfel, bateriile de
condensatoare (surse de energie reactiva) asigura local energia necesara
magnetizarii, ameliorând astfel factorul de putere global al eolienei.
In cazul functionarii autonome a eolienelor, bateriile de condensatoare sunt
indispensabile pentru asigurarea energiei reactive necesare magnetizarii masinii.
68
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Capitolul V : Concluzii
Avantaje
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai
importanta reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eoliana s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema
energetica globala. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai
producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si
modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special
este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara
redusa.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante
si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili.
Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea
nici a unui fel de deseuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produsa. Costul energiei electrice
produse in centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani.
Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele
nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de câteva ori
mai mare decât costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de
scoatere din functiune, la capatul perioadei normale de functionare, sunt minime,
acestea putând fi integral reciclate.
Dezavantaje
La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost
pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redusa a
turbinelor. In ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie electrica a
scazut drastic, ajungând pâna la cifre de ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt ora, prin
imbunatatirea parametrilor tehnici ai turbinelor.
Un alt dezavantaj este si "poluarea vizuala" - adica, au o aparitie neplacuta -
si de asemenea produc "poluare sonora" (sunt prea galagioase). Altii sustin ca
turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi, omorând pasari si
necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor.
Argumente impotriva acestora sunt ca turbinele moderne de vânt au o
aparitie atractiva stilizata, ca masinile omoara mai multe pasari pe an decât
turbinele si ca alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind
carbunele, sunt cu mult mai daunatoare pentru mediu, deoarece creeaza poluare si
duc la efectul de sera.
Un dezavantaj practic este variatia in viteza vântului. Multe locuri pe Pamânt
nu pot produce destula electricitate folosind puterea eoliana, si din aceasta cauza
energia eoliana nu este viabila in orice locatie.
69
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
In primul capitol sunt abordate o serie de probleme privind necesitatea,
structura si obiectivul prezentului proiect.
Datorita conditiilor climaterice favorabile si a costurilor mari pentru
producerea energiei electrice din tara noastra, se evidentiaza necesitatea cercetarii
si implementarii unor sisteme eoliene de producere a energiei electrice;
deasemenea, tinând cont de problemele tehnice si economice care apar la
alimentarea unor consumatori izolati, se pune problema dimensionarii unui sistem
compact, de mica putere, pentru alimentarea acestor consumatori in zone in care
sistemul energetic national nu are acoperire.
Capitolul doi prezinta tipuri de eoliene, parti componente si modalitati de
montaj. Dat fiind interesul tot mai mare pentru energiile regenerabile pe plan
mondial, se cauta solutii constructive noi, care sa satisfaca atat cerinte economice
cat si cerinte tehnice pentru partile componente a centralelor eoliene.
In capitolul trei sunt dimensionate elementele mecanice ale turbinei in
functie de necesarul de energie la consumator si de conditiile locatiei in care este
amplasata centrala eoliana ( respectiv zona de deal unde vantul are o viteza medie
> 4 m/s in mare parte a anului ).
Capitolul patru prezinta elementele sistemului electric, dimensionarea si
modul lor de lucru , plecand de la generator si pana la componentele care
controleaza , regleaza si convertesc energia electrica produsa de turbina eoliana si
o aduc consumatorului la parametri necesari functionarii.
Fig. 5.1. Centrala eoliana casnica
70
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Capitolul VI : Protectia muncii in instalatiile de joasa si
medie tensiune
Datorita curentilor mari, de ordinul sutelor de amperi, prezente in montajul
realizat, se vor respecta urmatoarele reguli de protectia muncii:
Art. 795. Controlul si supravegherea instalatiilor de joasa tensiune se face de
catre electricianul care se ocupa si cu instalatiile de inalta tensiune sau de un
electrician special desemnat in acest scop.
Art. 797. In timpul controlului se va urmarii ca partile metalice ale instalatiilor,
care in mod accidental ar putea fi puse sub tensiune, sa fie legate la instalatia de
protectie.
In timpul controlului facut de o singura persoana, acesteia ii este interzisa
demontarea ingradirilor de protectie.
Art. 798. Electricianul care face control va fi dotat cu indicator de joasa
tensiune pe care-l va folosi inainte de a atinge cu mâna libera partile metalice ale
instalatiei sau echipamentului metalic.
Art. 800. Când se descopera un conductor al unei linii de joasa tensiune rupt,
cazut la pamânt sau care atârna, persoana care face controlul trebuie sa foloseasca
manusile electroizolante si cu clestele patent sa taie acest conductor, pentru a nu
prezenta un pericol pentru trecatori, sau sa organizeze paza lui si sa anunte echipa
de intretinere sau de avarii pentru inlaturarea defectului.
Art. 801. Persoanele care executa supravegherea periodica a liniei nu
trebuie in nici un caz sa se atinga de un conductor cazut la pamânt decât dupa ce
s-a convins ca acest conductor nu este al unei linii de inalta tensiune.
Art. 806. Manevrarea separatoarelor si intreruptoarelor se executa cu manusi
electroizolante, stând pe un covoras de cauciuc dielectric sau pe un podet izolant.
Art. 815. Din punctul de vedere al masurilor de securitate, lucrarile care se
executa in instalatiile electrice de joasa tensiune se impart in trei categorii:
- lucrari cu scoaterea totala de sub tensiune a instalatiei;
- lucrari cu scoaterea partiala de sub tensiune a instalatiei;
- lucrari sub tensiune.
71
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Art. 816. Prin lucrare cu scoaterea totala de sub tensiune a instalatiei se
intelege o lucrare executata intr-o incapere in care au fost scoase de sub tensiune
toate partile aflate normal sub tensiune, cu exceptia circuitelor pentru iluminat
interior.
Art. 817. Prin lucrare cu scoaterea partiala de sub tensiune se intelege o
lucrare care se executa intr-o incapere in care este scoasa de sub tensiune numai o
anumita parte a instalatiei si anume partea la care se executa lucrarea.
Art. 819. Pentru lucrarile care se executa cu scoaterea partiala sau totala de
sub tensiune a instalatiei trebuie luate urmatoarele masuri tehnice de pregatire a
locului de munca, in ordinea indicata mai jos:
- se executa scoaterile necesare de sub tensiune si se iau masuri care sa
impiedice punerea in functiune a partilor din instalatie, prin care s-ar putea da
tensiune la locul de munca, (blocarea mecanica etc);
- se monteaza ingradiri provizorii si se aseaza placi avertizoare;
- se leaga la instalatia de protectie (prin legarea la pamânt sau la nul)
dispozitivele mobile de scurtcircuitare si legare la pamânt si se verifica lipsa
tensiunii in partea instalatiei unde urmeaza sa se execute lucrarile;
- se leaga la instalatie dispozitivele de scurtcircuitare si legare la pamânt
mobile, imediat dupa ce s-a efectuat verificarea lipsei de tensiune.
Art. 822. In locul in care se va executa lucrarea, trebuie sa fie scoase de sub
tensiune:
- partile aflate sub tensiune, la care se va executa lucrarea;
- partile aflate sub tensiune, care se gasesc la o distanta mai mica de 0,35 m
de locul de munca.
Partile sub tensiune care se gasesc fata de locul de munca la distante de
0,35 m sau mai mare pot ramâne in functiune, insa trebuie ingradite.
Art. 823. Scoaterea de sub tensiune trebuie facuta in asa fel, incât siguranta
executarii operatiei sa fie perfecta. Pentru aceasta, scoaterea de sub tensiune se
face prin manevrarea intrerupatoarelor si scoaterea sigurantelor.
72
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Bibliografie :
[1]. Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si competitive;
Prof.univ.dr. Dumitrache Caracota.
[2]. Energia vântului, Vlad Ilie,1982
[3]. Energia-problema globala. - Wolf, H. Ed Tehnica, Bucuresti,1997
[4]. Reductoare Armonice - Liviu Palaghian, Iulian-Gabriel Birsan, 1996
[5]. Rosu Emil, Etienne Millent – Convertoare statice de putere, Ed. Tehnica,
2000
[6]. Univers ingineresc, revista, Asociatia generala a inginerilor din
România,16-30 noiembrie 2006
[7]. Zestrea energetica a lumii, Nestor Lupei, Ed.Albatros, 1986
[8]. www.datasheetarchive.com
[9]. www.electronica.ro
[10]. www.enereco.go.ro
[11]. www. ewea .org/ - European Wind Energy Association
[12]. www.forum.izatech.ro
[13]. www.intersil.com
[14]. www.lpelectric.ro
[15]. www. wiki pedia.org
[16]. www.w wind ea.org/ - World Wind Energy Association
73