P. 1
Bazele Economiei de Piata

Bazele Economiei de Piata

|Views: 12,072|Likes:
Published by placatus
Economia este stiinta crearii si administrarii avutiei.
Economia este stiinta crearii si administrarii avutiei.

More info:

Published by: placatus on Mar 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2013

pdf

text

original

a. în func ie de forma de existen ă, moneda se clasifică în: numerar sau

monedă materială - compus din monedă metalică şi monedă de hârtie - şi în monedă

de cont (numită şi monedă scripturală).

1. Numerarul - este format din monede de următoarele tipuri :

a) monede cu valoare intrinsecă - reprezentate de monede confec ionate

din metale pre ioase (aur,argint) a cărei valoare nominală corespundea cu valoare

metalului din care era confec ionată.

b) monede fără valoare integrală – sunt monedele bătute din metal ieftin

(bronz, diferite aliaje), a cărei emisiune este exclusiv în sarcina statului. Prin baterea

acestei categorii de monedă statul câştigă din diferen a între valoarea nominală (mai

mare) a acestei monede şi cea reală (mai mică) dată de cheltuielile ocazionate de

batere.

c) moneda de hârtie (numită şi bon de tezaur)- este pusă în circula ie numai

de către stat pentru a acoperi o parte din cheltuielile acestuia. Ea este retrasă din

circula ie tot de către stat, pe baza criteriilor care au stat la baza emisiunii ei.

d) bancnota - sau biletul de bancă - reprezentând certificarea existen ei unei

anumite sume de bani într-un depozit bancar.

2. Moneda de cont (scripturală), moneda scripturală reprezintă un simbol, o

cifră într-un cont apar inând unui agent economic, pe baza unui depozit

deschis de către acesta la o bancă. Circula ia monedei scripturale se rezumă

doar la înregistrări efectuate în conturi bancare care au ca efect trecerea unei

cantită i de monedă scripturală dintr-un cont în altul, fără a fi înso ită de

mişcări efective ale semnelor băneşti materiale.

Banii de cont reprezintă sumele înscrise în contabilitatea băncii pe numele

agen ilor economici. Banii de cont se multiplică prin credit, iar după o anumită

perioadă apare o anumită cantitate de monedă suplimentară celei anterioare.

Multiplicatorul masei monetare are următoarea formulă:

m= 1/ (r+b) - (rxb); unde

r = propor ia rezervei de lichiditate

b = propor ia bancnotei în totalul masei monetare.

Mişcarea banilor dintr-un cont în altul se realizează prin decontări şi plă i fără

numerar. Prin decontări fără numerar se realizează transferul de sume dintr-un cont

în altul prin prisma celor doi participan i la acest transfer, în timp ce no iunea de plată

fără numerar prin prisma unui singur participant la tranzac ie, cel care plăteşte sume;

Decontările se realizează cu ajutorul următoarelor forme:

1. acreditivul sau linia de credit- este acel instrument prin care plătitorul

separă o parte din disponibilită ile sale şi o trece într-un depozit bancar deschis la

banca furnizorului.Pe măsura livrării mărfurilor de către furnizor şi a depunerii de

către acesta a documentelor de încasare banca furnizorului transmite suma aferentă

din contul său în depozitul bancar din contul furnizorului.

2. scrisoarea de garan ie bancară este acea formă de decontare bancară

prin care furnizorul cere plătitorului să-i elibereze o asemenea scrisoare şi prin care

să-i asigure cu anticipa ie plă ile prin rezervarea unor drepturi la credite ale

plătitorului pentru o perioadă viitoare.

3. vincula ia - nu asigură cu anticipa ie plă ile ci presupune consim ământul

plătitorului de decontare, din ini iativa sa, fie prin admiterea la plată a unor

documente de decontare emise de către beneficiarul sumei de plată.

O a doua clasificare a semnelor monetare se poate face în func ie de

emitentul acestora. În raport cu acest criteriu, moneda se împarte în:

1. monedă creată de agen ii economici - a func ionat în cadrul sistemelor

bazate pe etalonul aur-monedă, sistem în cadrul căruia baterea monedei se efectua

ca urmare a prezentării la bancă, de către un agent economic, a unei anumite

cantită i de aur care era imediat transformată în monedă.

2. monedă creată de tezaur - reprezentată în special de către moneda

divizionară

3. moneda creată de către bănci- relevă rolul deosebit pe care îl au băncile

crea ia monetară, prin emiterea biletelor de bancă de către banca centrală şi a

monedei scripturale de către băncile comerciale.

O a treia clasificare pleacă de la modul de acoperire al monedei, adică de

garantare a ei de către emitent. Din acest punct de vedere se deosebesc

următoarele tipuri de monede:

- monede cu acoperirea metalică - constă în stabilirea unui procent considerat

minim pe care să-l de ină banca emitentă ca stoc de aur şi argint din volumul

emisiunii de bancnote.

- acoperire în portofoliu comercial - este în eleasă ca o acoperire suplimentară,

peste cea în aur, până la nivelul întregii emisiuni de bancnote. Acest portofoliu

comercial este format din cambii pe termen foarte scurt (sub 90 de zile) . Aceste

cambii reprezintă de fapt acoperirea unor cantită i de mărfuri vândute pe credit.

- acoperirea în devize sau în mijloace de plată străine - prin preluarea acestor

devize de către banca centrală de la exportatori în schimbul unor cantită i de

monedă na ională puse în circula ie la cumpărarea acestor devize;

- acoperirea în valori mobiliare - (titluri, hârtii de valoare, emise de stat) este o

acoperire care nu corespunde con inutului bancnotei (ele sunt de obicei emise pentru

a acoperi unele cheltuieli ale statului).

- acoperirea în mărfuri - este forma care se regăseşte cel mai mult în

economiile contemporane. Această acoperire este diferită de la o ară la alta, în

func ie de particularită ile na ionale, de structura stocului de mărfuri, de viteza de

rota ie a stocurilor, etc.

În func ie de categoriile de opera iuni admise la convertire, se disting

următoarele tipuri de convertibilitate:

a. convertibilitate par ială (în cadrul căreia sunt admise la schimb numai sumele

destinate opera iunilor de cont curent);

b. convertibilitate totală, în care preschimbarea sumelor se face indiferent de

destina ia utilizării lor;

În func ie de calitatea persoanelor care solicită efectuarea schimbului,

convertibilitatea poate fi internă (atunci când vizează accesul reziden ilor la o anumită

sumă în valută) şi externă - atunci când accesul la o anumită sumă în valută este

permis atât reziden ilor cât şi nereziden ilor;

În func ie de mărimea sumei admise la schimb convertibilitatea poate fi limitată şi

nelimitată. în prezent, monedele a cinci ări dezvoltate (Statele Unite ale Americii,

Germania, Japonia, Fran a şi Marea Britanie) se bucură de convertibilitate nelimitată.

În func ie de mărimea raporturilor valorice ce se au în vedere la stabilirea

raporturilor dintr-o monedă în alta se disting: convertibilitatea oficială, realizată între

unită ile monetare statale şi convertibilitatea de pia ă practicată de bănci, firme de

comer exterior, persoane particulare.

De-a lungul anilor convertibilitatea a cunoscut două forme: cea a convertibilită ii

metalice şi cea a converibilită ii în devize, fiecare din acestea îmbrăcând forma

convertibilită ii interne, respectiv externe.

a. convertibilitatea metalică - a îmbrăcat la rândul ei două forme:

- convertibilitatea metalică integrală - (nelimitată în aur) - practicată în

majoritatea ărilor până în primii ani ai primului război mondial; Ea presupune

preschimbarea în aur, neîngrădit, a întregii cantită i de bancnote pe care o persoană

dorea să o preschimbe;

- convertibilitatea metalică limitată - a fost folosită de o serie de ări ca măsură

de revenire la convertibilitatea în aur suspendată la începutul primului război

mondial, dar o revenire par ială în sensul limitării ei ca sumă necesară pentru

procurarea unui întreg lingou de aur.

b. convertibilitatea în aur-valute proprie ini ial sistemelor monetare na ionale

pe baza deciziei adoptate la Conferin a de la Geneva din 1922, a devenit, după

conferin a de la Bretton Woods (USA) din 1944 propriu sistemului monetar

interna ional nou creat.

în cadrul aceleiaşi conferin e s-a creat cadrul institu ional necesar

reglementării rela iilor monetar - financiare interna ionale pe baze noi prin

înfiin area FMI şi a Institu iilor de la Bretton Woods şi adoptarea unui sistem în

cadrul căruia monedele se defineau printr-o anumită cantitate de aur, dar nu erau

convertibile în interior în aur ci în dolari americani. Raporturile valorice între

monede se stabileau însă în func ie de definirea metalică.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->