NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...

Page 1 of 90

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE CENTRAL
Indicativ: I 13 - 02 Înlocuie te: I 13 - 94 Cuprins 1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplic la proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire central din cl diri, a re elelor termice i a surselor termice (centrale termice, puncte termice) aferente acestora, a instala iilor de preparare a apei calde de consum, folosind global, în continuare, denumirea conven ional “instala ii de înc lzire central ”. 1.2. Domeniul de aplicare al normativului este cel privind: instala ii din cl diri noi ; instala ii din cl diri existente, la care se introduc, se modernizeaz sau se transform instala iile dup criterii func ionale, de siguran , ecologice, economic - energetice i - eventual - altele specifice. 1.3. Prevederile normativului care se refer la probleme de siguran , ecologice, la cele care pot pune în pericol via a oamenilor sau pot afecta construc ii sau alte valori materiale, precum i cele referitoare la asigurarea cerin elor de calitate specificate la art.2.1. au caracter de obligativitate. 1.4. În con inutul normativului se g sesc i prevederi care nu se refer strict la instala iile de înc lzire central , cum ar fi cele privind elementele constructive ale cl dirilor, siguran a la foc, intercondi ion ri cu alte categorii de instala ii etc. Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescrip ii tehnice; ele nu se substituie acestora i nu au prioritate fa de acestea. Prevederile men ionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu problemele de înc lzire central , specifice capitolului respectiv. Aceste prevederi trebuie s stea în aten ia celorlal i speciali ti (arhitec i, constructori, instalatori din alte categorii de instala ii, tehnologi) cu care colaboreaz speciali tii în instala ii de înc lzire central . 1.5. În sensul men ionat anterior, la proiectarea i excutarea instala iilor de înc lzire central se vor respecta de asemenea - prevederile corespunz toare cuprinse în: Normele generale de protec ie a muncii ; Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor; Prescrip iile tehnice ISCIR ; Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - I 6 ; Normativul privind proiectarea i executarea instala iilor sanitare - I 9 ; Normativul privind proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare - I 5 ; Normativul privind proiectarea i executarea instala iilor electrice cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i 1500 V.c.c. - I 7 ; Normativele privitoare la protec ia termic a cl dirilor C 107/1, 2, 3, 4, 5 ; Normativul pentru protec ia antiseismic a construc iilor de locuin e, social - culturale, agrozootehnice i industriale - P100; Normativul de siguran la foc a construc iilor - P118 ; Alte prescrip ii cuprinse în Anexa I. 1.6. Nu fac obiectul prezentului normative : centralele termice echipate cu cazane de ap fierbinte având puterea unitat peste 6 MW i cele echipate cu cazane de abur la presiunea peste 8 bar sau având capacitatea termic peste 6 t/h;

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 2 of 90

depozitele exterioare i instala iile de transport pentru combustibil solid, aferente centralelor termice ; re elele de termoficare cu ap fierbinte sau abur i punctele termice urbane . 1.7. Normativul nu cuprinde prevederi specifice privind: instala iile de înc lzire din sere, ad posturi pentru animale, sau spa ii deschise ; instala iile de înc lzire din cl diri cu întreruperi de utilizare repetate cu o durat mai mare de 48 ore i din construc ii cu caracter special (de ex.: ad posturi) ; instala ii de înc lzire cu aer cald (partea de prescrip ii caracteristic instala iilor de ventilare) ; instala iile cu caracter special, pentru procese tehnologice ; sisteme sau elemente de instala ii care fac obiectul unei cercet ri sau expertiment ri . 1.8. Prezentul normativ con ine listele reglement rilor tehnice (Anexa I) i ale standardelor (Anexa II) utile la proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire central . În con inutul normativului se utilizeaz terminologia de specialitate conform STAS 4369 “Instala ii de înc lzire i ventilare. Terminologie”. [top]

2. CONDI II GENERALE DE PROIECTARE I EXECU IE
2.1. Proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire central se face cu scopul ca acestea s corespund calitativ cel pu in nivelurilor minime de peformn , referitoare la cerin ele definite de Legea nr.10/1995 privind calitatea în construc ii: rezisten i stabilite ; siguran în exploatare ; siguran la foc ; igiena, s n tatea oamenilor, refacerea i protec ia mediulu i izolarea termic , hidrofug i economia de energie ; protec ia împotriva zgomotului. Nivelurile minime de performan referitoare la aceste cerin e sunt prevederi obligatorii din prezentul normativ i din reglement rile tehnice în vigoare. 2.2 Alegerea solu iilor se va face dup criterii tehnice i economice, inând seama de necesit ile specifice i de posibilit ile de realizare. În analizele privind economicitatea unei solu ii, inclusiv oportunitatea unei moderniz ri sau transform ri, se vor lua în considerare toate aspectele legate de costul investi iei i al exploat rii. Pentru înc lzirea cl dirilor se recomand solu ia de înc lzire central , inând seama de cerin ele pe care aceasta le poate satisface (art.2.1.), de avantajele solu iei i de criteriile economice men ionate anterior. Utilizarea înc lzirii centrale este obligatorie atunci când este impus de condi iile tehnologice ale produc iei industriale, de cele de depozitare sau de condi ii de siguran la foc. Proiectarea i executarea lucr rilor de instala ii de înc lzire central 2.3. Proiectarea lucr rilor de instala ii de înc lzire centrala se recomand s fie realizat de c tre societ i (agen i economici) care au certificare profesional din partea organismelor abilitate. 2.4. Instala iile de înc lzire central se realizeaz numai pe baz de proiect. Proiectul se elaboreaz de c tre proiectan i autoriza i, cu competen e în domeniu.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 3 of 90

Autorizarea (certificarea) proiectan ilor se face pe baza unor regulamente specifice aprobate de c tre MLPTL. Proiectul se verific de c tre verificatori de proiecte atesta i MLPTL. Referatul de verificare al proiectului se întocme te conform Anexei 3 i face parte integrant din proiect. 2.5. Proiectul instala iei de înc lzire central se va întocmi pe faze de proiectare. Fazele de proiectare i con inutul acestora, în conformitate cu legile i reglement rile tehnice în vigoare i cu specificul lucr rilor de instala ii de înc lzire, sunt urm toarele: 2.5.1. Studiul de fezabilitate La baza studiului de fezabilitate st tema de proiectare întocmit de c tre beneficiar. Studiul de fezabilitate se realizeaz pentru obiecte de investi ii pentru instala ii de înc lzire central (centrale termice, re ele termice etc.) i are rolul de a stabili indicatorii tehnico-economici i solu iile principale ale lucr rii. Este obligatorie ob inerea tuturor avizelor i acordurilor necesare realiz rii lucr rii. Acestea sunt, în principal, urm toarele: certificatul de urbanism ; avizele pentru asigurarea cu utilit i (ap -canal, gaze, energie electric etc.) ; acordul pentru necesarul de energie i combustibili ; acordul de mediu, pentru instalarea centralelor termice cu puterea de peste 70 kW. În situa iile în care este necesar o fundamentare deosebit a necesit ii i oportunit ii realiz rii obiectivului de investi ie se întocme te un studiu de prefezabilitate, ca faz premerg toare studiului de fezabilitate. 2.5.2. Proiectul tehnic Proiectul tehnic se elaboreaz pe baza studiului de fezabilitate aprobat sau pe baza temei de proiectare întocmite de c tre beneficiar, în cazul în care nu se face studiu de fezabilitate. Proiectul tehnic pentru instala ii de înc lzire central trebuie s con in urm toarele documenta ii: a) P r ile scrise : Borderou ; Foaie cu responsabilit i (lista de semn turi) ; Memoriu tehnic ; Breviarul de calcul ; Caietele de sarcini ; Listele cu cantit i de lucr ri (antem sur tori) ; Listele cu cantit i de echipamente, inclusiv dot rile ; Specifica iile tehnice ; Graficul de realizare a lucr rilor . b) P r ile desenate : Schemele func ionale (schema centralei termice, schema coloanelor etc.) ; Planurile instala iei, cu amplasarea corpurilor de înc lzire i a echipamentului principal; trasee de distribu ie ; Planul re elelor termice . 2.5.3. Detaliile de execu ie

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 4 of 90

Detaliile de execu ie se elaboreaz pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar, dup stabilirea executantului i a furnizorilor (produc torilor) echipamentelor i materialelor de instala ii în urma licita iei de execu ie. Detaliile de execu ie trebuie s cuprind toate elementele necesare pentru buna execu ie a instala iei, detaliind informa iile furnizate prin proiectul tehnic. Detaliile de execu ie pentru instala ii de înc lzire central trebuie s con in urm toarele documenta ii: a) P r ile scrise : Borderou ; Foaie cu responsabilit i (lista de semn turi) ; Memoriu tehnic ; Instruc iuni de exploatare i de reglare ; Graficul cu fazele determinante pentru controlul calit ii execu iei; Graficul de realizare a lucr rilor . b) P r ile desenate : Schemele func ionale ; Planurile instala iei ; Planul i profilul longitudinal al re elelor termice ; Sec iuni i detalii de montaj . Detalii de execu ie pentru elementele instala iei (distribuitor, colector, butelie de egalizare a presiunilor, supor i, pozarea aparaturii de m sur i control etc.) 2.6. Proiectul de execu ie al instala iei de înc lzire central (proiectul tehnic, detaliile de execu ie, dispozi iile de antier) va fi cuprins în Cartea tehnic a construc iei, de inut de proprietar. 2.7. Începerea execut rii oric ror lucr ri de instala ii de înc lzire central executantul a primit: este permis numai dup ce

proiectul instala iei, la fazele Proiect ethnic. Detalii de execu ie i, verificat de c tre verificatori tehnici MLPTL ; avizele i acordurile necesare ; autoriza ia de construire . Este obligatoriu de în tiin at, înainte de începerea lucr rilor, Inspec ia de stat în construc ii, conform reglement rilor legale. 2.8. Executarea lucr rilor de instala ii de înc lzire central poate fi realizat numai de c tre societ i (agen i economici) care au primit certificarea profesional din partea organismelor abilitate de MLPTL i agreerea tehnic din partea beneficiarului sau distribuitorului de energie termic , dup caz. 2.9. Executarea instala iilor de înc lzire central se realizeaz cu materiale i echipamente omologate i agrementate, înso ite de certificate de calitate i care corespund prevederilor din proiect. 2.10. Se va asigura controlul execu iei lucr rilor de înc lzire central pe antier de c tre beneficiar (investitor) i executant prin persoane specializate i atestate: dirigin i de antier atesta i MLPTL, responsabili cu execu ia lucr rilor atesta i MLPTL i, dup caz, autoriza i CQ i consultan i tehnici - exper i. Competen ele instalatorilor autoriza i pentru proiectarea i executarea lucr rilor de înc lzire central În func ie de domeniul de activitate i de destina ia lucr rilor, competen ele instalatorilor autoriza i sunt: 2.11. Gradul I. Proiectarea, executarea i exploatarea tuturor lucr rilor de instala ii de înc lzire central

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 5 of 90

2.12. Gradul II. Proiectarea, executarea i exploatarea lucr rilor de instala ii de înc lzire central cl dirilor (instala ii interioare de înc lzire) 2.13. Gradul III. Executarea i exploatarea lucr rilor de instala ii de înc lzire central . Autorizarea instalatorilor

aferente

2.14. Autorizarea instalatorilor de înc lzire central se face pe baz de examen de c tre comisii numite de MLPTL. Membrii Comisiei de autorizare sunt speciali ti propu i de: MLPTL ; Inspec ia de Stat în Construc ii ; AIIR (Asocia ia Inginerilor de Instala ii din România) ; ANPPGCL - Comitetul Na ional al Produc torilor i Distribuitorilor de Energie Termic din România ; Institutele de înv mânt superior cu profil de instala ii din ar . 2.15. Actele necesare pentru înscriere la examen sunt: Cerere tip ; Memoriu de activitate tehnic ; Copie dup actele de studii i preg tire profesional ; Dou fotografii tip legitima ie . 2.16. Actele pentru înscriere la examen se depun la Comisia de autorizare. 2.17. Condi iile de studii i practic în proiectare sau execu ie de lucr ri de instala ii de înc lzire central , ce trebuie dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare, sunt: Gradul I - Ingineri din domeniul instala iilor pentru construc ii care au lucrat efectiv în proiectare sau execu ie de instala ii de înc lzire central 6 ani sau ca instalator autorizat gradul II tip de 3 ani. Gradul II - Ingineri i subingineri din domeniul instala iilor pentru construc ii care au lucrat efectiv în proiectare sau execu ie instala ii de înc lzire central 4 ani sau ca instalator autorizat gradul III timp de 2 ani. Gradul III - Ingineri, subingineri, tehnicieni, mai tri i lucr tori califica i din domeniile: instala ii pentru construc ii, mecanic i energetic care au lucrat efectiv la instala ii de înc lzire central un timp de cel pu in: 2 ani pentru ingineri i subingineri de instala ii ; 3 ani pentru ingineri i subingineri mecanici sau energetici ; 4 ani pentru tehnicieni, mai tri i lucr tori califica i . 2.18. Promovarea examenului pentru ob inerea autoriza iei se face pe baza cuno tiin elor teoretice i practice din domeniul instala iilor de înc lzire central , în limita gradului solicitat, privind: Reglement rile tehnice pentru instala iile de înc lzire central ; Normele tehnice de execu ie i tehnologia de montaj ; Normele tehnice de exploatare ; Normele privind protec ia, siguran a i igiena muncii ; Normele P.S.I. 2.19. În mod excep ional, comisia de autorizare va acorda autoriza ia de instalator de înc lzire central gradul I, f r sus inere de examen, exper ilor tehnici i verificatorilor de proiecte atesta i MLPTL, la cererea acestora. [top]

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 6 of 90

3. NECESARUL DE C LDUR
Determinarea necesarului de c ldur

PENTRU ÎNC LZIRE

3.1. Necesarul de c ldur de calcul pentru înc lzirea înc perilor se calculeaz conform SR1907 i se corecteaz în func ie de rezultatul bilan ului termic al înc perilor. In bilan se ine seama de degaj rile de c ldur rezultate din procesul tehnologic, de aporturile permanente de c ldur ale înc perilor învecinate, de necesarul de c ldur pentru înc lzirea aerului proasp t pentru ventilare. 3.2. Pentru înc peri cu suprafa a peste 100 mp sau în l imi peste 5 m, necesarul de c ldur se calculeaz separat pentru zonele cu degaj ri de c ldur i pentru cele f r degaj ri, în vederea repartiz rii judicioase a aparatelor de înc lzire. 3.3. Se recomand recuperarea c ldurii evacuate i utilizarea ei ca surs secundar de c ldur , pe baza unor analize de bilan i tehnico-economice. In acest sens, se indic utilizarea c ldurii evacuate de la surse tehnologice, de la procese de combustie, din aerul viciat eliminat prin sisteme de ventilare, din apa de r cire industrial etc. 3.4. C ldura recuperat i utilizat ca surs secundar pentru prepararea unui agent termic nu se ia în considerare la întocmirea bilan ului termic al înc perii respective, ci la întocmirea bilan ului sursei de c ldur a instala iei de înc lzire. 3.5. Se recomand îmbun t irea protec iei termice a cl dirilor înc lzite central, respectiv a caracteristicilor lor termotehnice, cu prec dere prin m rirea rezisten ei termice a elementelor perimetrale opace i vitrate i prin reducerea infiltra iilor de aer exterior. Prin acestea se ob ine: realizarea unei capacit i termice ra ionale a sursei i instala iilor de înc lzire din cl diri ; cre terea confortului termic ; protec ia sporit a mediului ambiant prin reducerea polu rii ; economie de energie ; reducerea chetuielilor de investi ii i de exploatare pentru instala ia de înc lzire . Pentru cl dirile existente oportunitatea reabilit rii lor se stabile te conform prevederilor art. 2.2. alin.1 i 2. Prevederi referitoare la elementele constructive ale cl dirilor înc lzite central 3.6. Pentru realizarea unor solu ii constructive ale cl dirilor cu înc lzire central (noi sau care se reabiliteaz ) care s determine un necesar de c ldur ra ional pentru înc lzire, se recomand luarea urm toarelor m suri: prevederea, prin proiect, a unor suprafe e exterioare minime ale cl dirilor, în raport cu volumul lor ; adoptarea, pentru elementele perimetrale opace i vitrate, a unor rezisten etermice minime normate în conformitate cu STAS 6472/3 i Normativul C 107/1, cu respectarea, în acela i timp, a cerin elor impuse de procesul tehnologic sau func ional specific cl diri ; adoptarea unor m suri constructive conjugate de volumetrie i izolare termic a cl dirii care s conduc la încadrarea în valorile normate maxime ale coeficien ilor globali de izolare termic , în conformitate cu Normativele C 107/1 i C 107/2 ; evitarea, prin proiect, a amplas rii adiacente a înc perilor cu diferen e mari de temperatur i, în special, a înc perilor înc lzite lâng cele reci sau frigorifice ; la stabilirea gradului de vitrare (raportul între suprafe ele vitrate i suprafa a total ) al pere ilor i acoperi urilor cl dirilor industriale se urm re te atât asigurarea nivelului de iluminare natural normat , cât i reducerea consumului de energie pentru înc lzire i pentru iluminatul artificial pe ansamblul cl dirii; este indicat ca solu ia s fie deteminat printr-un calcul de optimizare a chetuielilor de investi ii i exploatare, pentru construc ii i instala ii termice i electrice ; utilizarea tâmpl riei exterioare cu elemente etan e la aer i având o valoare ridicat a rezisten ei termice globale; în lipsa acestora se pot lua m suri echivalente privind garnituri de etan are, ferestre fixe, num rul de rânduri de geamuri etc.; în cazul folosirii pere ilor complet vitra i (la cl diri social-culturale, comerciale) se prevede realizarea lor

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 7 of 90

numai cu elemente etan e la aer i având o valoare ridicat a rezisten ei termice ; stabilirea, prin proiect, a unui num r cât mai redus de por i, u i exterioare i goluri tehnologice în elementele exterioare ale cl dirilor industriale i similare; por ile tehnologice se prev d i cu u i de dimensiuni corespunz toare circula iei oamenilor ; prevederea de sasuri sau perdele elastice la u ile i por ile exterioare; la fel, perdele elastice la golurile tehnologice din elementele exterioare ale cl dirilor; prevederea perdelelor de aer la u ile exterioare ale cl dirilor, cu o frecven mare de deschidere ; prevederea dispozitivelor de închidere automat la u ile exterioare de la intr rile cl dirilor de locuit i social - culturale. [top]

4. ALEGEREA SISTEMULUI DE ÎNC LZIRE
4.1. Alegerea sistemului de înc lzire într-un spa iu înc lzit - o cl dire sau un grup de înc peri cu utilizare similar - se face, în principal, func ie de destina ia spa iului respectiv. 4.2. Principalele sisteme de înc lzire central , recomandate pentru un domeniu mai larg de utilizare, sunt cele folosind apa cald sau fierbinte ca agent termic, iar pentru cedarea c ldurii în înc peri: înc lzirea cu corpuri de înc lzire, cu aer cald sau prin radia ie. 4.3. Cu caracter orientativ, pentru diferite grupe de cl diri i înc peri civile sau industriale se indic în tabelul 4.1. sistemele de înc lzire central recomandate. Acestea se refer la înc perile principale semnificative ale cl dirilor respective; în celelalte înc peri se pot folosi alte sisteme corespunz toare unor activit i similare cuprinse în alte grupe. 4.4. Se pot folosi i alte sisteme i solu ii având un domeniu mai restrâns de utilizare, ca: înc lzirea cu arderea unui combustibil lichid sau gazos în aparatul de înc lzire (corp de înc lzire, agregat pentru aer cald, suprafa radiant ) ; înc lzirea electric folosind energie electric în locul unui agent agent termic în sistemele de înc lzire cu corpuri de înc lzire, cu aer cald sau suprafe e radiante; în acest scop se va ob ine avizul energetic necesar ; înc lzirea de apartament, la care sursa de c ldur i instala ia de înc lzire a unui num r redus de înc peri (ex.un apartament) se afl în interiorul acestuia ; înc lzirea solar , folosind energia solar combinat cu un alt sistem de înc lzire, într-o cl dire având o arhitectur specific ; înc lzirea cu utilizarea pompelor de c ldur , folosind c ldura recuperat . La alegerea sistemului de înc lzire trebuie avut în vedere i necesitatea climatiz rii în regim de var , situa ie în care sistemul de alimentare poate prelua în sezonul rece, total sau par ial, necesarul de c ldur pentru înc lzire. 4.5. Pentru înc perile industriale cu procese tehnologice care impun înc lzirea central general i în care num rul muncitorilor conduce la o densitate de un muncitor la mai pu in de 50 mp, dar cu o reparti ie neomogen , se poate adopta un sistem de înc lzire zonal . 4.6. În cl dirile industriale neînc lzite în care revin mai mult de 50 mp pentru un muncitor, se pot prevedea puncte calde sau sisteme locale pentru înc lzire temporar a muncitorilor, de preferin în anexele comune mai multor spa ii de produc ie. Alegerea agentului termic în instala iile interioare 4.7. Principalii agen i termici recomanda i pentru înc lzirea cl dirilor sunt apa cald folosi i aburul în situa iile prev zute la art. 4.11. i apa fierbinte; se poate

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 8 of 90

4.8. Apa cald exterioar .

se folose te la o temperatur

maxim

de 95

oC,

în condi ii nominale de temperatur

Temperatura apei se alege în func ie de destina ia spa iului înc lzit i de sistemul de înc lzire folosit. Se are în vedere c reducerea valorii limit a temperaturii conduce la sporirea confortului, dar i a costului instala iei. Se folosesc valori mai reduse ale temperaturii pentru unele cl diri cu caracter medical i la cre e-gr dini e (80...85o C), precum i pentru cele folosind sistemul de înc lzire prin radia ie cu suprafe e radiante (sub 60 oC). Pentru situa iile în care instala ia se afl într-o zon folosind apa cald la 95 oC - cazul moderniz rii unor instala ii sau a unor complet ri în ansamblu existente - se poate adopta i o valoare mai redus a temperaturii nominale a apei, dac nu se influen eaz negativ asupra instala iilor existente care folosesc apa cald la 95 oC. 4.9. Apa fiebinte se folose te la o temperatur exterioar . maxim de 150 0C, în condi ii nominale de temperatur

Temperatura apei fierbin i se alege în func ie de destina ia spa iului înc lzit, de sistemul de înc lzire i de caracteristicile echipamentului de înc lzire. În cazul când apare mai avantajos, se poate folosi în instala ia interioar o valoare a temperaturii nominale mai redus decât cea din re eaua de transport i distribu ie a c ldurii. 4.10. Ecartul nominal de temperatur în instala iile de înc lzire se alege pe baza criteriilor func ionale i economice ale întregului ansamblu de producere, transport-distribu ie i utilizare a c ldurii. Pentru instala iile de înc lzire cu ap cald , având temperatura nominal pe conducta de ducere 80...95 0C se recomand un ecart nominal de temperatur de 20 0C. În instala iile interioare de înc lzire cu ap fierbinte, ecartul de temperatur se alege în func ie de caracteristicile echipamentului folosit pentru înc lzire. Acesta poate diferi de valoarea folosit pentru re eaua de transport i distribu ie a c ldurii, prev zând pentru instala ia interioar de înc lzire valori mai reduse ale ecartului de temperatur . 4.11. Folosirea ca agent termic a aburului (cu presiune maxim 8 bar) pentru înc lzirea unor spa ii de produc ie, se poate face în cazul existen ei unei re ele de abur necesar în procesul tehnologic i a lipsei unei surse i re ele de ap cald sau fierbinte a c rei realizare ar fi neeconomic . Aprecierea asupra economicit ii realiz rii sursei i re elei de ap se va face inând seama i de dezavantajele economice în exploatare ale utiliz rii aburului (pierderi de c ldur în gospod ria condensatului, uzura rapid a conductelor). Se recomand a se limita utilizarea aburului la : înc lzirea cl dirilor cu volum pân la 500 mc, f r degaj ri de praf, amplasate izolat în incinte industriale ; instala iile de înc lzire cu aer cald, cu condi ia asigur rii unei posibilit i de reglare a debitului de c ldur furnizat de aparat ; înc lzirea unor locuri de munc izolate în hale mari de produc ie (de ex: înc lzire zonal , puncte calde pentru înc lzirea muncitorilor conform art.4.5. i 4.6.) ; înc lzirea unor înc peri în cl diri cu caracter medical, social, comercial etc., în care aburul se utilizeaz pentru nevoi tehnologice (ex.: buc t rii, sp l torii etc.). 4.12. Parametrii de temperatur ai agentului termic se vor corela cu temperaturile maxime admise de normele sanitare pentru suprafe ele corpurilor de înc lzire, în raport cu destina ia cl dirilor i înc perilor.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 9 of 90

Parametrii apei calde folosite în instala ia de înc lzire prin radia ie vor fi ale i în condi iile ar tate la art.17.12. 4.13. Agen ii termici i parametrii nominali ai acestora din instala iile de înc lzire ale înc perilor din categoria A i B pericol de incendiu i din categoria C cu praf combustibil se vor alege astfel încât temperaturile maxime ale suprafe ei componentelor instala iilor de înc lzire s fie cu cel pu in 100C mai mici decât temepraturile de aprindere, explozie, detonare, mocnire sau apari ie a produselor toxice (STAS 6877/9 - “Echipamente electrice pentru atmosfer exploziv . Determinarea temperaturii de aprindere a gazelor i vaporilor”). 4.14. Temperatura maxim a agentului termic va trebui s fie cel mult egal indicate de produc tor pentru componentele instala iei de înc lzire. Înc lzirea de gard 4.15. În cl diri i în înc peri folosite cu intermiten , în care - în perioadele de nefolosire - este necesar men inerea unei temperaturi pozitive, se prev d instala ii de înc lzire de gard . 4.16. Înc lzirea de gard se prevede în cazurile în care temperatura minim este cerut de necesit i tehnologice (utilaje, materiale etc.), dar nu poate fi asigurat prin c ldura acumulat sau degajat de utilaje i de elementele construc iei (corelat eventual cu m rirea rezisten ei termice a elementelor de închidere a spa iului respectiv). Pentru protec ia împotriva înghe ului a instala iilor de orice fel, se poate folosi înc lzirea de gard , dac beneficiarul va aprecia c este mai economic decât luarea altor m suri, ca: golirea instala iilor ; prevederea unor conducte înso itoare ; înc lzirea local ; utilizarea altor sisteme . 4.17. Prevederea înc lzirii de gard incendiilor de tip “ap - ap ”. este obligatorie în spa iile dotate cu instala ii speciale de stingerea i prin folosirea uneia din solu iile:

cu temperaturile admisibile

4.18. Înc lzirea de gard poate fi realizat

utilizarea instala iei de înc lzire normal , cu reducerea temepraturii agentului termic; utilizarea unei p r i din instala ia de înc lzire normal ; utilizarea unei instala ii speciale de înc lzire, folosind aceea i surs i - eventual - o parte din re eaua de distribu ie a instala iei normale. Alegerea variantei se face dup criterii economice i func ionale, de asigurare a unei exploat ri u oare i sigure. Tabel 4.1. SISTEME RECOMANDATE DE ÎNC LZIRE CENTRAL Nr. crt. Grupa Agent termic 1. Cl diri de locuit Hoteluri, sanatorii cu regim hotelier Amenaj ri turistice: vile, moteluri, hanuri C mine: studen e ti, muncitore ti, de b tâni,pentru persoane cu handicap, a ez minte de ocrotire Internate colare, caz rmi Policlinici, dispensare, cabinete mediale Ap cald A CL DIRILOR

SISTEMUL Aparate de Corpuri de

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 10 of 90

Farmacii, laboratoare medicale 2. Spitale, sanatorii cu regim de spitalizare Maternit i, preventorii Cre e, gr dini e, c mine de copii Cl diri administrative Unit i de cercetare i proiectare Cl diri comerciale - bancare Institu ii judiciare Scoli, licee, facult i S li de gimnastic Teatre, case de cultur , c mine culturale Cluburi, s li de festivit i, s li de edin e S li expozi ionale i muzeistice Biblioteci, arhive Cinematiografe S li de sport Cl diri de cult Magazine înglobate în cl diri cu specific diferit Complexe sau hale comerciale independente Restaurante, cantine, bufete Ap cald

Corpuri de Suprafe e radiante de temperatur

3.

Ap cald

Corpuri de sau convectoradia

Ap cald sau ap fierbinte Ap cald

Agregate pentru aer

4.

Corpuri de convectoradiator sau c

Ap cald sau ap fierbinte

Agregate pentru aer Agregate de climati

5.

Ap cald Ap cald sau fierbinte

Corpuri de convectoradiator sau c

Agregate pentru Agregate de climati

6.

B i publice, s li du uri comune Bazine de înot, piscine Sp l torii mecanice

Ap cald

Corpuri de convectoradiator serp Suprafe e radiante de temperatur

Ap cald sau fierbinte 7. Inc peri de produc ie în care nu se degaj praf, gaze sau vapori Ap fierbinte

Agregate pentru aer

Agregate pentru aer Corpuri de convectoradiator Panouri radiant

Ap cald (1)

Corpuri de convectoradiator, serp Agregate pentru aer

8.

Înc peri de produc ie în care procesele tehnologice degaj praf, gaze sau vapori neexplozibili, incombustibili Înc peri de produc ie în care procesele tehnologice degaj praf, gaze sau vapori inflamabili, combustibili sau toxici (3) Locuri de munc sau zone de munc izolate în cl diri neînc lzite (4) Grupuri de înc peri social-administrative înglobate în cl diri de produc ie : a) grupuri de înc peri în perimetrul spa iilor de produc ie (birouri de sec ii pentru mai trii, vestiare, grupuri sanitare) b) grupuri de înc peri înglobate în corpuri anexe,

Ap fierbinte Panouri radiante

Agregate pentru aer Panouri radiant Corpuri de convectoradiator

9.

Ap cald sau ap fierbinte

Agregate pentru aer

10.

Ap fierbinte

Agregate pentru aer Panouri radiant

11.

Ap fierbinte

Corpuri de convectoradiato Agregate penru aer Corpuri de

Ap cald (1)

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 11 of 90

adiacente cl dirilor de produc ie (laboratoare, birouri de proiectare, birouri administrative, vestiare, grupuri sanitare)

convectoradiator serp

NOTA: Se poate folosi ca agent termic i aburul, în condi iile prev zute la art. 4.11., utilizând agregate de aer cald i corpuri de înc lzire. [top]

5. INSTALATII INTERIOARE DE INCALZIRE CENTRALA
Distribu ia agentului termic 5.1. Alegerea schemei de distribu ie se face astfel încât s se asigure: alimentarea aparatelor de înc lzire ; func ionarea concomitent a acestora, dar i posibilitatea func ion rii par iale a instala iei ; stabilitatea hidraulic a instala iei, la varia ii de debit ; posibilitatea regl rii instala iei, la schimbarea condi iilor nominale; posibilitatea m sur rii consumului de c ldur . 5.2. Alimentarea aparatelor de înc lzire se face - de preferin - pe ramuri, care grupeaz aparate de aceea i categorie (corpuri de înc lzire, agregate pentru aer cald, suprafe e radiante), având curbe caracteristice de varia ie a ced rii de c ldur cât mai apropiate i care au acela i program de activitate. Se recomand ca ramurile s fie racordate în paralel, plecând de la un punct comun de distribu ie. 5.3. Instala ia interioar de înc lzire se concepe pentru a asigura programul real de înc lzire al consumatorilor. Pentru un program de înc lzire diferen iat se pot prevedea ramuri de distribu ie diferite i se d posibilitatea scoaterii din func iune a unor p r i ale instala iei cu ajutorul arm turilor de închidere; comanda acestora poate fi programat . Se prev d arm turi de închidere i pentru a realiza sectorizarea instala iei influen a unor avarii, precum i alte situa ii men ionate la art.5.17. 5.4. Echilibrarea hidraulic a instala iei este necesar tuturor aparatelor de înc lzire. Se realizeaz prin: i a limita - astfel - zona de

pentru realizarea în condi ii nominale a aliment rii

alegerea traseelor conductelor ; dimensionarea conductelor ; introducerea unor rezisten e hidraulice locale: diafragme, organe de reglare (regulatoare de presiune etc.) ; utilizarea pompelor pentru suplimentarea presiunii . 5.5. Instala ia de înc lzire se regleaz atunci când condi iile de func ionare difer fa de cele nominale; de asemenea, când unul din parametrii de baz (de ex.: temperatura) variaz fa de valoarea prev zut nominal sau de valoarea programat . Se folosesc, în acest scop, organe de reglare pentru întreaga instala ie, pentru p r i din instala ie sau local, la consumatorii de c ldur . 5.6. Se prevede automatizarea regl rii mai ales când opera iunile de reglare sunt foarte frecvente sau când necesit o supraveghere multipl . Astfel se automatizeaz reglarea debitului i temperaturii agentului termic în func ie de temperatura aerului exterior i interior, precum i de cea a agentului termic (a se vedea art.16.15...16.21.).

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 12 of 90

5.7. M surarea consumului de c ldur art.16.23….16.25).

se poate face la surs

i la consumatorul de c ldur

(a se vedea

În instala iile interioare de înc lzire, contorizarea se poate face la toate tipurile de cl diri civile i industriale. Este necesar corelarea între solu ia de contorizare i schema de distribu ie folosit . În cl dirile de locuit etajate, în care, pentru instala ia de înc lzire central se folose te o schem de distribu ie cu coloane verticale, m surarea c ldurii se poate face pe cl dire (sau o parte din cl dire). Pentru cl dirile de locuit parter i etajate cu instala ia de înc lzire având distribu ie individual pe apartament (art. 5.11) se poate face i contorizarea c ldurii pe apartament. In acest caz, dac prepararea apei calde de consum se face local (art. 5.12.) consumul înregistrat include i c ldura necesar prepar rii sale. 5.8. Schema general de distribu ie orizontal (inelar sau arborescent ), vertical (inferioar superioar ), cu una sau dou conducte, se alege astfel încât s satisfac condi iile necesare. sau

5.9. În instala iile de înc lzire central din cl diri cu mai multe etaje se ine seama de efectul gravita ional corelat cu solu ia de amplasare a distribu iei orizontale: inferioar , superioar , mixt (art.17.21). 5.10. În cazul cl dirilor înalte în care se impune distribu ia pe zone solu ia de amplasare a conductelor orizontale de distribu ie - în subsol sau în etaj tehnic - se determin printr-o analiz tehnic i economic , luând în considerare toate instala iile i construc iile aferente. În cazul amplas rii conductelor de distribu ie în etaj tehnic, se prev d m surile corespunz toare evit rii inund rii etajelor de sub cel tehnic. Montarea distribu iei pentru zona superioar sub plafonul unui etaj curent, se poate face cu condi ia ca solu ia s nu afecteze func ionalitatea etajului respectiv, s se ia m surile corespunz toare pentru evitarea inund rii acestuia în caz de avarii, s se asigure accesul normal la elementele instala iei i s se poat semnaliza lipsa de etan eitate a conductelor. 5.11. În cl dirile de locuit multietajate, în care se urm re te o independen cât mai mare a consumatorilor, se poate folosi o schem de înc lzire de apartament, cu distribu ie individual orizontal , mono sau bitubular , folosind o surs comun de c ldur pentru întreaga cl dire. Alimentarea tuturor apartamentelor din cl dire se face - în acest caz -de la una sau mai multe coloane principale verticale bitubulare, montate în spa ii comune (de ex. casa sc rii) i racordate la sursa comun de c ldur . 5.12. Prepararea apei calde de consum, folosind agentul termic al instala iei de înc lzire ca agent primar se poate face: central, zonal (de ex.în fiecare tronson al cl dirii de locuit) sau local. Ultima variant se recomand a fi folosit mai ales în cazul înc lzirii de apartament. La alegerea variantei stau criteriile func ional solu iile instala iilor de înc lzire i sanitare. Alegerea regimului de presiune 5.13. In instala iile cu agent termic ap cald se asigur presiunea static , necesar men inerii instala iei pline cu ap , cu ajutorul vaselor de expansiune de tip: deschis, care asigur presiunea gravita ional prin amplasarea la cota necesar ; închis, care asigur presiunea prin comprimarea unei perne de gaz (aer) la presiunea necesar . La instala iile cu agent termic ap fierbinte, se include i valoarea presiunii necesare împiedic rii vaporiz rii apei la temperatura nominal ; presiunea se asigur în sursa de c ldur . 5.14. Presiunea dinamic necesar circula iei apei se asigur cu ajutorul pompelor de circula ie. Presiunea total , necesar atât men inerii instala iei pline cu ap , cât i circula iei apei, se realizeaz prin alegerea adecvat a pozi iei de legare a vaselor de expansiune i a pompelor de circula ie la instala ia de înc lzire, astfel încât s se asigure în orice punct al instala iei de înc lzire valoarea necesar a presiunii i economic, inând seama i de corelarea necesar între

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 13 of 90

totale. Presiunea maxim nu trebuie s dep easc valoarea presiunii admisibile în orice element component al instala iei. Se consider c cele mai vulnerabile componente sunt corpurile de înc lzire de la partea inferioar a instala iei. 5.15. Pompele de circula ie se pot prevedea : la surs - pentru asigurarea presiunii în central sau punctul termic ; în punctul de distribu ie - pe fiecare din ramurile grupând consumatori cu condi ii similare ; la consumatori - pentru asigurarea presiunii necesar local. Amplasarea pompelor se poate face : la pardoseal , prin intermediul unor postamente ; pe conducte: liniar sau în coturi. Pentru evitarea întreruperilor în alimentarea cu agent termic se pot prevedea pompe de rezerv . In cazul în care rezult ca necesar pomp de rezerv i amplasarea pompei se face pe conduct se recomand folosirea pompelor gemene. 5.16. Asigurarea unei independen e a ramurilor în ceea ce prive te presiunea dinamic (fa de posibilitatea unei influen e a varia iei de presiune din amonte) se ob ine prin egalizarea presiunii între conductele principale de ducere i de întoarcere în punctul de racordare i prin creerea presiunii necesare pe fiecare ramur , cu ajutorul unei pompe proprii de circula ie. În instala ia de înc lzire central cu distribu ie individual de apartament (a se vedea art. 5.11) se poate asigura aceast independen prin prevederea pe fiecare ramur de apartament a unui vas de egalizare a presiunilor i a unei pompe proprii de circula ie. Arm turi de închidere, reglare, golire i dezaerisire 5.17. Instala iile interioare de înc lzire se prev d cu arm turi de închidere : pe conductele principale i pe ramurile de distribu ie ; pe conductele de alimentare a aparatelor de înc lzire, pentru izolarea acestora ; pentru izolarea aparatelor care necesit controale frecvente (contoare, filtre) ; pe ramurile alimentând consumatori cu program diferen iat ; pentru sectorizarea instala iei ; pentru izolarea unor circuite restrânse, cu posibilit i frecvente de avarie, de exemplu la baza coloanelor. Arm turile de închidere se monteaz în locuri accesibile. 5.18. La toate eleementele instala iei de înc lzire unde pot apare varia ii ale debitelor de exploatare se prev d arm turi de reglare. Se recomand automatizarea regl rii în situa iile men ionate la art.5.6. Pentru instala ii de înc lzire cu corpuri de înc lzire se recomand : în cl dirile de locuit i alte cl diri civile, dup gradul de utilizare al regl rii: robinete de dublu reglaj, cu reglaj prestabilit sau termostate, la fiecare corp de înc lzire ; în cl dirile industriale: robinete de reglare la un grup de corpuri de înc lzire situate în aceea i înc pere, pe o ramur comun . Pentru accesul de control i interven ie se prev d spa iile necesare în zonele de ampalsare a arm turilor de reglare. 5.19. Pe circuitele de conducte a c ror echilibrare hidraulic nu poate fi realizat numai prin alegerea

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 14 of 90

traseelor i prin dimensionarea conductelor, se folosesc m surile indicate la art.5.4. referitoare la echilibrarea hidraulic a instala iei. Pentru verificarea echilibr rii hidraulice a circuitelor instala iei interioare se prev d, fie arm turi specializate pentru determinarea presiunilor din instala ie, fie peerechi de prize de presiune (racorduri din eav Dn 15, prev zute cu arm turi de închidere) în punctele în care aceast m sur este considerat strict necesar (de ex. la baza coloanelor principale de la cap tul ramurilor de distribu ie, pe circuite cu regim hidraulic variabil etc.). 5.20. Pentru golirea apei din instala iile de înc lzire se prev d arm turi de golire în punctele cele mai joase ale p r ilor de instala ii separate prin arm turi de închidere. De asemenea, se prev d arm turi de golire la aparatele schimb toare de c ldur pentru prepararea aerului cald sau a apei calde de consum. 5.21. În instala iile func ionând cu agent termic ap , se prev d posibilit i de evacuare a aerului, locale sau centrale. Evacuarea local a aerului se face cu arm turi de dezaerisire, de preferin în care aerul se poate colecta. automate, ampalsate în punctele

Evacuarea central a aerului necesit conducte speciale de dezaerisire i, eventual, vase de colectare a aerului. Pentru un grup, separat prin arm turi de închidere i golire se prevede un sistem propriu de dezaerisire. Instala iile de înc lzire cu radiatoare din tabl de o el nu vor fi utilizate arm turi de dezaerisire automat . Prevederi specifice instala iilor cu abur 5.22. La corpurile de înc lzire i agregatele de aer cald func ionând cu abur se prev d separatoare de condensat individuale. Se pot folosi separatoare de condensat comune pentru un grup de consumatori mici, utilizând abur cu aceea i presiune i având acela i program de func ionare. 5.23. Pe conductele instala iei interioare de distribu ie a aburului se face separarea condensatului la punctele de evacuare (purjare) prev zute la ruperi de pant i la cap tul ramurilor. Aerisirea pe conductele de condensat se face prin separatoare de condensat sau prin dispozitive speciale de dezaerisire. 5.24. Se folosesc pentru separarea condensatului de abur, dup caz, oale, aparate sau sifoane de condensat. Oalele de condensat se prev d la consumatori de c ldur ce folosesc debite mari de abur (în special schimb toare de c ldur ) sau în cazul aburului de medie presiune. Aparatele de condesat se folosesc în special la corpuri de înc lzire. Sifoanele de condensat se folosesc mai ales la separarea condensatului pe conductele de abur de joas presiune, având presiuni sub 0,3 bar. Traseele conductelor în interiorul cl dirilor 5.25. Traseele conductelor termice interioare se aleg astfel încât s asigure: alimentarea tuturor consumatorilor ; accesul la conducte, aparate i arm turi în timpul exploat rii ; lungimi minime de re ea ; autocompensarea dilat rilor ; reducerea num rului de goluri la trecerea prin elementele structurale ;

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 15 of 90

respectarea prevederilor art.16.5 referitor la distan ele minime normate dintre conductele instala iei de înc lzire i elementele de construc ii, executate din materiale combustible . 5.26. La alegerea traseelor conductelor se evit trecerea acestora prin: pere ii i plan eele înc perilor cu pericol de explozie ; înc peri cu medii agresive ; înc peri în care se depoziteaz m rfuri sau obiecte de valoare, degradabile în contact cu apa ; înc peri care, datorit trecerii conductelor, î i diminueaz valoarea estetic ; înc peri neînc lzite. În caz c trecerea prin aceste categorii de înc peri nu poate fi evitat , se iau m suri corespunz toare (piese speciale de trecere, canale sau tuburi de protec ie, izol ri etc.) 5.27. În cl dirile civile conductele se pot monta aparent sau mascat, dup op iunea bneficiarului. În înc perile în care conductele se monteaz aparent neizolate, se iau m suri pentru evitarea pericolului de arsuri prin atingere direct . Pentru por iunile în care conductele se monteaz mascat se recomand prevederea unor m suri prin care s se poat semnala eventuala lips de etan eitate a conductelor i pozi ionarea unei avarii (de ex.u i de control pe ghene i puncte de scurgere a apei). În mediile agresive sau cu pericol de explozie se interzice montarea mascat a conductelor. În înc perile care reclam condi ii igienice sau de confort deosebite (de ex.teatre, cinematografe mari, s li de opera ie etc.) pozarea mascat se poate face cu elemente u oare, demontabile. Conductele se pot monta în ghene, alc tuite conform reglement rilor de siguran la foc, iar mascarea se poate face cu elemente u oare, demontabile, f r a afecta elementele structurale ale cl dirilor. 5.28. În cazul utiliz rii unor scheme sau sisteme la care se amplaseaz conductele sub pardoseal (înc lzite cu distribu ie orizontal de apartament, înc lzire prin radia ie) se recomand prevederea unor m suri prin care s se poat controla etan eitatea instala iei. Utilizarea acestor solu ii este condi ionat de folosirea unor materiale (conducte, fitinguri) cu fiabilitate ridicat i cu posibilit i de înlocuire (de ex.conducte de material plastic de tip “ eav în eav ”). M surile similare se recomand i pentru instala iile montate la plafon (de ex. înc lzire prin radia ie).

5.29. Conductele distribu iei orizontale din cl dirile civile se amplaseaz în subsolul general i în subsolul sau nivelul tehnic. Pentru conductele principale sau de distribu ie ale cl dirilor civile f r subsol i f r pod se pot prevedea canale circulabile. În cazul folosirii schemei de distribu ie superioar , conductele se pot monta în podul cl dirilor, cu luarea m surilor de termoizolarea a lor. 5.30. În cl diri industriale conductele se monteaz - de regul - aparent, la în l imi convenabile. Por iunile de re ea pentru care condi iile locale impun amplasarea lor sub nivelul pardoselii se pozeaz în canale vizitabile. 5.31. Se evit pozarea conductelor instala iilor de înc lzire cu ap , cu func ionare intermitent (inclusiv a celor de dezaerisire), în spa ii a c ror temperatur poate sc dea sub 0oC. Dac evitarea nu este posibil , se vor lua m suri speciale de protec ie împotriva înghe ului. 5.32. Se recomand evitarea amplasarii conductelor sau a altor componente ale instala iei în zone de circula ie sau locuri în care ar putea fi expuse unor eventuale ac iuni mecanice exterioare. M suri de protec ie global (construc ii i instala ii)

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 16 of 90

5.33. Trecerea conductelor prin elemente de construc ii (pere i i plan ee) care au rol de protec ie la foc, antifoc sau rezistente la explozie, precum i utilizarea canalelor i ghenelor în care se monteaz conductele se va face - obligatoriu - conform reglement rilor de siguran la foc. 5.34. La trecerea conductelor prin pere i i plan ee se va ine seama atât de reglement rile de siguran la foc, cât i de necesitatea mi c rii libere a conductelor datorit dilat rii (a se vedea i cap.14). In acest scop se vor folosi obligatoriu detalii omologate asigurând condi iile globale func ionale i de siguran la foc, inclusiv în cazul unei ac iuni seismice. 5.35. Prin înc perile de categorie A i B de pericol de incendiu, precum i prin cele de categoria C cu praf combustibil, nu este permis trecerea cu conducte de înc lzire care alimenteaz înc lzirea altor înc peri, decât cele ale înc perii respective. Agen ii termici i parametrii acestora vor fi ale i conform prevederilor art. 4.13, iar traseele conductelor vor fi stabilite în raport cu temperatura de aprindere a substan elor din înc peri, astfel încât s nu provoace explozia, aprinderea, detonarea, mocnirea sau apari ia produselor toxice. 5.36. Este interzis pozarea conductelor pentru lichide combustibile sau de abur cu presiunea mai mare de 1 bar în casa sc rilor, pe c ile de evacuare în caz de incendiu i în sta iile pompelor de incendiu. Conductele de abur cu presiunea mai mare de 1 bar pozate în exteriorul cl dirilor, pe pere ii acestora, vor fi montate la o distan de cel pu in 5 m, m surat în planul peretelui, de limitele u ilor de evacuare sau de axul sc rilor de evacuare în caz de incendiu. In cazul în care distan a prescris nu poate fi asigurat , se vor lua m suri de ecranare a conductelor de abur în zona u ilor de evacuare sau a sc rilor de salvare, prin elemente incombustibile cu o rezisten la foc de minimum 15 min. 5.37. Se interzice trecerea conductelor de înc lzire (inclusiv a celor de dezaerisire) prin : canale care vehiculeaz praf, vapori sau gaze combustibile ; canale i ghene în care se pot acumula substan e care prezint pericol de incendiu sau explozie ; înc peri de depozitare a substan elor generatoare de reac ii periculoase în contact cu apa ; înc peri speciale pentru echipament electric (tablouri de distribu ie, baterii de condensatoare sau acumulatoare, transformatoare, redresoare, motoare de ascensoare); fac excep ie conductele instala iilor de înc lzire ale înc perilor respective ; casa ascensoarelor ; co uri i canale de fum (cu excep ia instala iilor pentru recuperarea c ldurii gazelor de ardere). 5.38. Ansamblulul instala iei de înc lzire trebuie s i se asigure stabilitatea i rezisten a mecanic necesar prelu rii eforturilor portante i celor date de dilatarea instala iei, precum i de ac iuni seismice. Elementele de rezisten ale construc iei trebuie s aib capacitatea prelu rii acestor eforturi. In situa ia în care elementele de rezisten sunt existente se va avea în vedere, la alegerea traseului instala iei, ca eforturile transmise prin instala ia de înc lzire s nu afecteze capacitatea de rezisten a elementelor de construc ii. Pentru sus inerea elementelor de instala ie (în special a conductelor) se recomand folosirea detaliilor tip de instala ii. 5.39. Se interzice executarea în elementele structurii de rezisten a li urilor orizontale i verticale, precum i a golurilor, dac acestea nu au fost prev zuite în proiectul structurii de rezisten . Sli urile orizontale i verticale, precum i golurile pentru montarea sau trecerea conductelor se vor stabili de comun acord cu proiectantul structurii de rezisten . 5.40. În localit ile cu distribu ie de gaze naturale, pentru conductele de înc lzire montate direct în sol sau în canale de protec ie, se vor lua m suri de etan are a acestora la intrarea sau ie irea din subsolul cl dirilor, pentru a se împiedica p trunderea în cl diri a gazelor naturale infiltrate în solul înconjur tor. De asemenea, în aceste situa ii se vor etan a toate trecerile instala iei de înc lzire prin plan eul de sub parter, precum i eventualele plan ee intermediare, aflate sub cota solului, pentru evitarea p trunderii gazelor

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 17 of 90

în interiorul cl dirilor. Pentru solu iile de etan are se recomand utilizarea detaliilor specifice de instala ii. La intrarea sau ie irea din cl dire a conductelor de înc lzire montate direct în sol sau în canale de protec ie, dac între acestea i conducta de gaze este o dferen mai mic de 5 m, se vor prevedea r sufl tori, pe traseul conductelor de înc lzire (conform prevederilor din Normativul I6). [top]

6. ÎNC LZIREA CU CORPURI DE ÎNC LZIRE
Domeniul de utilizare 6.1. Sistemul de înc lzire central cu corpuri de înc lzire se prevede, în general, în cl diri cu înc peri de dimensiuni i în l imi reduse, care nu necesit instala ii de ventilare mecanic sau instala ii de înc lzire cu aer cald. 6.2. În înc peri cu dimensiuni i în l imi mari (hala de produc ie, spa ii comerciale etc.), înc lzirea cu corpuri de înc lzire se folose te în paralel cu înc lzirea cu aer cald în cazurile în care este necesar compensarea efectului de radia ie negativ al suprafe elor de închidere reci atunci când locurile de munc sau activitate sunt în apropierea acestora. Dimensionarea corpurilor de înc lzire se efectueaz în conformitate cu “Ghidul pentru proiectarea instala iilor de înc lzire perimetral la cl diri” - GP 060. Înc lzirea cu corpuri de înc lzire, în paralel cu înc lzirea cu aer cald, se poate face i în alte situa ii în care solu ia este justificat tehnic i economic. Alegerea tipului de corp de înc lzire 6.3. În aceea i instala ie de înc lzire central se recomand utilizarea unor corpuri de înc lzire cu curbe caracteristice de varia ie a ced rii de c ldur , cât mai apropiate. Se d preferin corpurilor de înc lzire cu un indice ridicat de înc rcare termic al metalului, pentru durata de via (W/kg) x ani durat de via . 6.4. În înc peri în care exist pericolul de lovire (ateliere, depozite, c i de circula ie etc.) se prev d corpuri de înc lzire cu rezisten mecanic corespunz toare. De asemenea, la alegerea corpului de înc lzire se are în vedere ca acesta s fie rezistent la ac iunea coroziv a mediului în care se monteaz ; radiatoarele din tabl de o el nu se vor monta în medii corozive. La folosirea apei fierbin i ca agent termic, corpul de înc lzire trebuie s reziste la presiunea corespunz toare temperaturii de vaporizare a apei fierbin i. În înc peri cu medii înc rcate cu pulberi, praf, scame, vapori sau suspensii organice, se prev d corpuri de înc lzire u or de cur at i cu forme care nu favorizeaz depunerea prafului sau suspensiilor; în acest caz se evit folosirea corpurilor de înc lzire cu convec ie puternic . În înc peri cu degaj ri de pulberi, praf combustibil nu se admite folosirea corpurilor de înc lzire cu aripioare, cu convec ie liber . În înc perile cu pericol de explozie, corpurile de înc lzire trebuie s aib temperatura superificial sub limita de siguran prescris la art.4.13. sau de alte reglement ri în vigoare. 6.5. Pentru înc lzirea perimetral a înc perilor în care exist locuri fixe de munc sau activitate în apropierea suprafe elor vitrate exterioare, (a se vedea art.6.2.) se prefer corpuri de înc lzire capabile a realiza temperaturi superficiale cât mai ridicate i care cedeaz c ldura preponderent prin radia ie; în aceste cazuri se utilizeaz corpuri de înc lzire cu un num r redus de rânduri de coloane verticale sau cu o singur plac

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 18 of 90

radiant . Pentru combaterea infiltra iilor de aer rece, corpurile de înc lzire vor avea, pe cât posibil, lungimea egal cu cea a ferestrelor, adoptându-se corpuri de înc lzire cu în l ime redus . 6.6. În grupuri sanitare sau alte înc peri, cu spa ii restrânse, se pot folosi - cu acceptul beneficiarului - registre verticale cu un num r redus de evi. Amplasarea corpurilor de înc lzire 6.7. Corpurile de înc lzire se amplaseaz astfel încât s se asigure func ionarea lor cu eficien termic maxim i s se coreleze cu elementele construc iei, cu mobilierul sau utilajele de produc ie i cu celelalte instala ii aferente cl dirilor; se va asigura circula ia persoanelor i accesul la hidran ii de incendiu. Este necesar ca solu iile de ansamblu s satisfac cerin ele func ionale, estetice i economice. 6.8. Corpurile de înc lzire se amplaseaz corelat cu componentele instala iilor electrice potrivit prevederilor din “Normativul privind proiectarea i executarea instala iilor electrice la consumatori, cu tensiuni pân la 1000 V curent alternativ i 1500 V curent continuu” - I 7, cu privire la prevenirea accidentelor prin electrocutare. 6.9. Pentru ob inerea unei eficien e termice maxime se recomand amplasarea corpurilor de înc lzire la partea inferioar a înc perilor, în vecin tatea suprafe elor reci. Corpurile de înc lzire care cedeaz c ldura în special prin convec ie se monteaz în dreptul parapetului ferestrelor sau, dac nu este posibil, în imediata apropiere a acestuia. 6.10. Realizarea ni elor pentru montarea corpurilor de înc lzire este permis rezisten . cu acordul proiectantului de

La ni ele din pere ii exteriori, se recomand ca rezisten a termic a peretelui din spatele corpurilor de înc lzire, s fie cel pu in egal cu cea din câmpul normal al pere ilor respectivi; pentru cre terea eficien ei se poate prevedea o plac sau folie reflectorizant , pe perete, în spatele corpurilor de înc lzire. 6.11. În casele sc rilor, corpurile de înc lzire se amplaseaz , de regul , la parter. Dac nu este suficient pentru acoperirea necesarului de c ldur , se prev d corpuri de înc lzire i la nivelurile imediat superioare. 6.12. Pe c ile de evacuare în caz de incendiu (coridoare, sc ri), amplasarea corpurilor de înc lzire se va face cu respectarea reglement rilor de siguran la foc. Mascarea corpurilor de înc lzire 6.13. Mascarea corpurilor de înc lzire se prevede : la folosirea agen ilor termici cu parametri ridica i, în scopul evit rii pericolului de arsur prin atingere direct ; în înc peri destinate copiilor pre colari (în cre e, gr dini e, c mine) ; în înc peri cu cerin e estetice speciale ; în alte situa ii, la cererea beneficiarului. 6.14. Tipurile de m ti trebuie s asigure circula ia nestânjenit a aerului, reducerea minim a debitului de c ldur al corpului de înc lzire, realizarea cerin elor estetice locale, demontarea lor i cur irea u oar a corpului de înc lzire. Racordarea la instala ie a corpurilor de înc lzire 6.15. Corpurile de înc lzire se racordeaz la instala ie astfel încât circula ia agentului termic s se fac , de regul , de sus în jos. In cazul când se folosesc alte scheme de racordare a corpurile de înc lzire, se ine seama de influen a respectiv asupra temperaturii medii a corpurilor de înc lzire, specific tipului de corp i dimensiunilor sale.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 19 of 90

6.16. La folosirea schemei de distribu ie cu coloane verticale, leg turile corpurilor de înc lzire se prev d, regul , pe aceea i parte, dac - prin construc ia corpurilor - nu sunt prev zute pe p r i opuse; dac circula ia agentului termic se face de sus în jos, corpurile de înc lzire cu lungime mai mare de 1,20 m se racordeaz în diagonal . Pentru legarea corpurilor de înc lzire la coloane se recomand distan ele minime între corp i coloan , prev zute la art.14.7 i în tabelul 14.3 pentru a se asigura compensarea dilat rilor. In cazul când nu se pot respecta aceste distan e, se prevede racrodarea corpului de înc lzire la cap tul opus coloanei. În cazul altor scheme de distribu ie (ex. distribu ie individual monotub orizontal în pardoseal ), legarea corpurilor de înc lzire se face conform instruc iunilor tehnice ale furnizorului elementelor de racordare folosite. [top]

7. ÎNC LZIREA CU AER CALD
Domeniul de utilizare 7.1. Se adopt sistemul de înc lzire cu aer cald în înc peri din cl diri civile i industriale, atunci când : se prevede ventilarea mecanic a înc perilor pentru satisfacerea condi iilor de confort sau func ionale ale acestora ; condi iile func ionale i dimensiunile înc perilor nu permit folosirea eficient a altor sisteme de înc lzire, mai ales în zona central (de ex.: s li de spectacole, s li de sport, înc peri mari de produc ie f r nocivit i); ( a se vedea i tabelul 4.1.) ; înc perile sunt folosite intermitent pe o durat scurt (de ex: s li de adun ri, cl diri de cultur ) ; sistemul cu corpuri de înc lzire nu poate asigura singur necesarul de c ldur . 7.2. Înc lzirea cu aer cald se folose te în paralel cu înc lzirea cu corpuri de înc lzire sau cu panouri (benzi) radiante atunci când solu ia este necesar pentru satisfacerea condi iilor de confort termic în zonele perimetrale, cu pere i exteriori (de ex: în înc peri cu locuri fixe de munc sau activitate în apropierea suprafe elor vitrate exterioare - a se vedea art.5.2.). Alegerea sistemului de înc lzire cu aer cald 7.3. În cazul în care adoptarea înc lzirii cu aer cald rezult din necesitatea ventil rii, solu ia de realizare a înc lzirii este cea determinat de cerin ele ventil rii i se stabile te conform prevederilor “Normativului privind proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare” indicativ I 5. 7.4. Este necesar ca înc lzirea cu aer cald s asigure încadrarea valorilor vitezei i temperaturii aerului în limitele de confort termic, în cazul cl dirilor civile sau cele prescrise de “Normele generale de protec ia muncii”, în cazul cl dirilor industriale. Limitele se refer atât la refulare cât i la oricare punct de circula ie a aerului în zona de lucru a înc perii. Temperatura i viteza aerului se coreleaz la refulare cu debitele de c ldur i de aer. 7.5. Debitul de c ldur furnizat de instala ia de înc lzire cu aer cald se determin pe baza bilan ului termic al pierderilor, degaj rilor i aporturilor de c ldur ale spa iului de înc lzit, inând seama - dac este cazul - i de debitul de c ldur furnizat de corpurile de înc lzire montate în spa iul respectiv. În cazul spa iilor prev zute cu ventilare mecanic , la stabilirea necesarului total de c ldur pentru înc lzire i ventilare se va ine seama i de c ldura necesar pentru înc lzirea aerului de ventilare pân la temperatura înc perii respective. 7.6. La determinarea debitului de aer cald al instala iei de înc lzire i ventilare se ine seama de : debitul de c ldur necesar înc perii - furnizat astfel încât s nu se dep admise ale aerului (a se vedea art. 7.4. i 7.13.) ; easc limitele de temperatur

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 20 of 90

debitul de aer necesar pentru ventilarea înc perii. 7.7. În cazul în care debitul de aer necesar ventil rii generale este prea mic pentru a asigura acoperirea necesarului de c ldur al înc perii în limitele admise pentru temperatura de refulare sau nu asigur o reparti ie corespunz toare a temperaturii aerului în zona de lucru, se ia una din urm toarele m suri: utilizarea aerului recirculat ; m rirea debitului de aer proasp t (în cazuri în care nu este admis recircularea aerului). Recircularea aerului se adopt numai cu respectarea prevederilor “Normelor generale de protec ie a muncii” i ale “Normativului pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare” indicativ I 5, privitoare la calitatea necesar a aerului din înc peri. 7.8. La determinarea debitului de aer al instala iei de înc lzire - când nu este necesar i ventilarea - se urm re te reducerea debitului de aer vehiculat, f r a se coborî sub limita minim necesar asigur rii unei distribu ii satisf c toare a aerului în înc pere. 7.9. Amplasarea în plan a gurilor de refulare se face astfel încât jeturile de aer s acopere cât mai omogen spa iul înc lzit. In l imea i viteza de refulare a jeturilor de refulare se aleg astfel încât în zona de lucru s parametrii prev zu i (a se vedea art. 7.4.). se asigure

7.10. Este necesar ca repartizarea debitelor de aer cald s fie uniform în toate zonele de produc ie sau ale înc perii. Se excepteaz de la aceast prevedere cazurile în care instala ia de aer cald este combinat cu ventilarea i are func ia de dilu ie a nocivit ilor distribuite neuniform, când distribu ia debitelor de aer se face în func ie de cantitatea i calitatea nocivit ilor degajate în diferite zone ale spa iului respectiv. 7.11. În instala iile de înc lzire cu aer cald combinate cu ventilarea, în care este necesar repartizarea neuniform a debitelor de aer cald sau a c ldurii, se pot utiliza, în acest scop, agregate pentru aer cald suplimentare i independente de instala ia de ventilare sau baterii de înc lzire secundare, montate pe re eaua de distribu ie a aerului. 7.12. La alegerea vitezei de refulare a aerului cald în hal , se ine sema de vitezele admise în zona de lucru (a se vedea art.7.4.) B taia jeturilor de aer cald ale gurilor de refulare se coreleaz cu caracteristicile constructive ale halei astfel încât s se satisfac prescrip iile art.7.10. 7.13. La stabilirea temperaturii de refulare a aerului din instala iile de înc lzire cu aer cald se ine seama de urm toarele : temperatura maxim va corespunde prevederilor din “Normele generale de protec ie a muncii” ; temperatura minim se aleg astfel încât, la p trunderea jetului în zona de lucru, temperatura acestuia s dep easc temperatura ambiant cu valoarea impus de viteza aerului în zona respectiv ; îndeplinirea prevederilor la temperatura minim va fi verificat i în condi iile perioadei de tranzi ie a înc lzirii. 7.14. În cl direle care ad postesc înc peri sau sec ii cu programe diferite de func ionare se prev d sisteme separate de înc lzire cu aer cald, pe zonele cu acela i program de func ionare. 7.15. În construc iile prev zute cu elementele automate de protec ie i stingere a incendiilor cu fuzibile, instala ia de înc lzire cu aer cald va trebui s fie realizat astfel (temperatura, viteza i direc ia de deplasare a aerului cald) încât s se evite posibilitatea intr rii gre ite în func iune a instala iilor P.S.I. 7.16. La instala iile de înc lzire cu aer cald care func ioneaz exclusiv cu aer exterior i care nu sunt utilizate continuu timp de 24 ore, se recomand a se prevedea prize de aer recirculat, pentru amorsarea înc lzirii în regim de recirculare, înainte de începerea activit ii normale de produc ie.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 21 of 90

Solu ii de înc lzire cu aer cald 7.17. Solu ia de înc lzire cu aer cald preparat centralizat i distribuit prin canale se utilizeaz mai ales în cazul în care se prevede ventilarea mecanic general cu canale de distribu ie i guri de refulare, în conformitate cu prevederil din “Normativul pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare” - I 5. 7.18. Parametrii de debit automatizat . i temperatur se stabilesc centralizat pentru întreaga instala ie, reglarea fiind

La alegerea, amplasarea i dimensionarea gurilor de refulare se asigur condi iile privind omogenitatea distribu iei aerului i parametrii jetului de aer refulat (a se vedea art. 7.9. i 7.12.). 7.19. La determinarea capacit ii bateriilor de înc lzire ale sistemelor de înc lzire cu aer cald preparat centralizat se iau în considerare i pierderile de c ldur ale aerului pe canalele de distribu ie. Pentru reducerea acestor pierderi se analizeaz oportunitatea izol rii termice a canalelor. 7.20. Izolarea termic a canalelor se prevede, în caz de necessitate i pentru: împiedicarea condens rii vaporilor de ap pe pere ii canalelor ; limitarea propag rii incendiului prin intermediul canalelor c tre materiale combustibile aflate în apropierea lor. 7.21. Se pot folosi i variante ale sistemului de înc lzire cu aer cald i distribu ie prin canale, la care prepararea centralizat a aerului se face la o temperatur mai ridicat a aerului decât cea de refulare, astfel : solu ia de distribu ie prin canale a unui debit mai redus de aer la temperatur mai ridicat i apoi la locul de utilizare, folosind aparate de induc ie, se refuleaz în înc pere un amestec de aer transportat i recirculat ; solu ia cu dou canale de aer - cald i rece - care prin amestc trimit prin gura de refulare aerul la temperatura necesar ; are posibilitatea unei regl ri automate locale. 7.22. Asigurarea omogenit ii înc lzirii cu aer cald i împiedicarea stratific rii termice la partea superioar a înc perilor, în special a celor înalte - se realizeaz prin solu ii ca: introducerea aerului în zona de lucru cu jeturi verticale de sus în jos, cât mai aproape de pardoseal , folosirea unor aparate speciale pentru destratificare etc. 7.23. Înc lzirea aerului se poate asigura i prin instala ia de climatizare din unele înc peri cu cerin e deosebite func ionale din cl diri civile i industriale. Aerul este tratat centralizat sau local pentru a se asigura temperatura i umiditatea necesar . 7.24. Înc lzirea cu aer cald a spa iilor care nu necesit ventilarea se realizeaz , de preferin , prin prepararea local a aerului cald i f r tubulatur - de exemplu: agregatele de aer cald sau aeroterme. Prepararea aerului se face local, în aparat, folosind un agent termic distribuit din centrala termic . Solu ia este recomandt în special, în înc perile de produc ie, cu dimensiuni mici i mijlocii, inând seama i de faptul c agregatele de aer pot folosi m rimi diferite ale gurii de refulare, iar aerotermele au guri cu dimensiuni fixe din construc ie. 7.25. În lipsa unui agent termic sau în situa ii în care solu ia rezult avantajoas , pentru înc lzirea cu aer cald a înc perilor se pot folosi generatoare cu aer cald, echipamente la care înc lzirea aerului se face prin arderea unui combustibil lichid sau gazos. Utilizarea generatorului de aer cald pentru înc lzirea înc perilor se face cu luarea tuturor m surilor necesare de siguran la foc i siguran în exploatare: generatoare cu focar etan , la care circuitul aerului de înc lzire este separat de circuitul aer de ardere - gaze arse, instala ii de semnalizare - automatizare pentru func ionarea în siguran (men inerea concentra iilor de noxe din înc pere în limitele admise, controlul aliment rii cu combustibil, detec ia sc p rilor de gaze etc.). 7.26. În înc perile cu suprafa a sub 100 mp i având cerin e de climatizare (birouri, magazine etc.), înc lzirea se poate asigura prin intermediul agregatelor locale de climatizare, folosind un agent termic sau energie

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 22 of 90

electric . 7.27. Utilizarea agregatelor pentru aer cald i a aerotermelor nu este admis la înc peri în care nivelul limit de zgomot este dep it de cel produs de func ionarea agregatelor. În înc peri cu degaj ri de pulberi, praf, gaze sau vapori combustibili sau explozivi, precum i în cele cu degaj ri mari de umiditate este admis numai utilizarea agregatelor pentru aer cald de construc ie special . 7.28. La amplasarea prizelor de aer exterior se ine seama de prevederile “Normativului pentru proiectarea i execu ia instala iilor de ventilare i climatizare”, I 5, urm rindu-se ca tubulatura dintre prizele de aer i agregat s fie cât mai scurt , cu cât mai pu ine piese speciale. 7.29. Solu ia de înc lzire cu aer cald utilizând jeturi de aer limitate spa ial, având b taie mare, se poate folosi în hale industriale lungi i înalte, f r degaj ri importante de c ldur , pulberi, praf, vapori i gaze toxice i f r obstacole tehnologice. Se urm re te cuplarea mai multor guri de refulare la un singur agregat ventilator - baterie. Pentru realizarea solu iei se folosesc indica iile din “Instruc iuni tehnice pentru proiectarea instala iilor de înc lzire a halelor industriale cu jeturi de aer limitate spa ial” - I 26. 7.30. La u ile i por ile exterioare ale înc perilor care ad potesc procese sau activit i care nu permit coborârea sensibil a temperaturii interioare sau necesit un tampon termic la intrarea persoanelor, se prev d perdele de aer cald în conformitate cu “Normativul pentru proiectarea i execu ia instala iilor de ventilare i climatizare” - I 5, urm rindu-se reducerea necesarului de c ldur al acestora (de ex.: prin utilizarea aerului cald din zona superioar a înc perilor). 7.31. În instala iile de înc lzire cu aer cald combinate cu ventilare se urm re te recuperea în cea mai mare m sur a c ldurii con inute în aerul viciat evacuat i folosirea c ldurii pentru înc lzirea aerului introdus. [top]

8. ÎNC LZIREA PRIN RADIA IE
Domeniu de utilizare 8.1. Sistemul de înc lzire prin radia ie se utilizeaz : în cl diri civile, în înc peri cu cerin e deosebite igienice i de confort, precum i pentru asigurarea unei înc lziri uniforme ; în hale industriale cu spa ii mari i f r necesit i de ventilare, pentru asigurarea unei distribu ii omogene a înc lzirii ; în înc peri de produc ie industrial , pentru a realiza o înc lzire zonal (art. 4.5), puncte calde (art. 4.6) sau înc lzire perimetral (art. 6.2 i 7.2) ; în spa ii deschise i semideschise. Alegerea sistemului de înc lzire prin radia ie 8.2. Înc lzirea prin radia ie a cl dirilor civile se realizeaz , de regul , cu suprafe e radiante din elemente de înc lzire (obi nuit evi) aflate la tavan, pardoseal sau pere i. Acestea se mascheaz cu elemente de acoperire sau se înglobeaz în elementele de construc ie. În înc perile industriale se folosesc panouri radiante aparente. 8.3. Înc lzirea prin radia ie cu suprafe e radiante nu se aplic înc perilor folosite cu program intermitent, mai ales dac durata de folosin este scurt (pân la câteva ore) sau când cl direa este supus la varia ii termice mari (iner ie termic mic , însorire etc.).

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 23 of 90

Înglobarea elementelor de înc lzire în elementele structurii de rezisten acordul proiectantului structurii de rezisten .

ale cl dirilor se poate face numai cu

8.4. Înc lzirea prin radia ie cu suprafe e radiante la tavan (radia ie de tavan) se aplic în cazul înc perilor cu cerin e igienice deosebite care reclam evitarea posibilit ii de transport al prafului prin convenc ie (de ex.: saloane de bolnavi cu cerin e igienice speciale, s li de opera ie) i în înc peri în care cerin ele de mobilare sau de ordin estetic impun eliminarea corpurilor de înc lzire montate lâng per i (de ex.: muzee, expozi ii etc.). 8.5. Înc lzirea prin radia ie cu suprafe e radiante la pardoseal (radia ie de pardoseal ) se folose te în cazul înc perilor cu necesar redus de c ldur , lipsite aproape total de mobilier sau în care temperatura mai ridicat a pardoselii este cerut de modul de utilizare a înc perii (de ex.: b i publice, piscine etc.). 8.6. Înc lzirea prin radia ie cu suprafe e radiante în pere i se utilizeaz ca sistem complementar al înc lzirii prin radia ie de tavan sau de pardoseal (prin care nu se poate acoperi necesarul de c ldur al înc perii), sau când este necesar ridicarea temperaturii superficiale a pere ilor. 8.7. Înc lzirea prin panouri sau benzi radiante se folose te în cazul înc perilor spa ioase i cu în l ime mare, în înc peri de produc ie în care nu este admis deplasarea particulelor solide din aer, precum i pentru înc lzirea perimetral a spa iilor de produc ie în locul unor corpuri de înc lzire, dac solu ia se dovede te mai eficient func ional i economic. 8.8. Înc lzirea prin radia ie la temperaturi înalte folosind radian i electrici sau cu gaze, se poate prevedea pentru spa ii deschise (terase, peroane, intr ri în cl diri) sau chiar în spa ii închise, atunci când nu se poate utiliza un agent termic i dac folosirea solu iei în aceste spa ii este admis de reglement ri de siguran la foc. La radian ii cu gaze se iau m suri de automatizare pentru prevenirea incendiilor concentra iilor de noxe în limitele admise. Amplasarea suprafe elor de înc lzire; re eaua de distribu ie 8.9. În înc perile industriale, amplasarea panourilor (benzilor) radiante se face în strict corelare cu cerin ele tehnologice, pentru a nu prova ecranarea par ial a panourilor (benzilor) i nici restric ii tehnologice (de ex.: în transportul suspendat). 8.10. La amplasarea suprafe elor radiante se va urm ri combaterea efectelor de radia ie negativ a ferestrelor i pere ilor exteriori asupra schimbului de c ldur al ocupan ilor, prin montarea suprafe elor radiante c tre periferia înc perii. 8.11. În înc perile prev zute cu elemente automate de protec ia i stingere a incendiilor cu fuzibile, amplasarea suprafe elor radiante va trebui realizat astfel încât s se evite posibilitatea intr rii gre ite în func iune a instala iilor P.S.I. 8.12. Se recomand ca circula ia agentului purt tor de c ldur în elementele înc lzitoare s se fac de la peretele exterior spre centrul înc perii. 8.13. Organele de reglare vor fi prev zute pentru fiecare element înc lzitor, în cazul înc perilor mici, sau pentru grupuri de elemente înc lzitoare, în înc perile mari i se vor monta la o în l ime u or accesibil . 8.14. Se va urm ri ca, prin m rimea elementelor înc zitoare i prin înserierea acestora s se realizeze echilibarea hidraulic a circuitelor, respective, prelucrarea aceluia i ecart de temperatur între ducere i întoarcere. [top] i pentru men inerea

9. CENTRALE TERMICE

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 24 of 90

Agen ii termici produ i în centralele termice 9.1 Alegerea agen ilor termici produ i în centralele temice i a parametrilor acestora se face inându-se seama de economicitatea întregului sistem alc tuit din: sursa de c ldur , re elele termice i instala iile interioare. 9.2. Se recomand producerea a cel mult 2 agen i termici i prevederea posibilit ii de a fi folosi i la diver i parametri nominali de temperatur , adapta i la necesit ile instala iilor consumatoare de c ldur (a se vedea art. 4.7.-4.10). 9.3. Capacitatea centralei termice se determin pe baza cronogramei consumurilor de c ldur , alc tuit astfel încât s satisfac toate necesit ile de c ldur , în condi ii nominale. Se recomand aplatizarea vârfurilor de consum, folosind - eventual - acumularea apei calde de consum. Amplasarea centralelor termice 9.4. În ansamblurile cl dirilor de locuit alimentate centralizat cu c ldur , amplasarea centralelor termice se face în conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu c ldur din cadrul planului Urbanistic sau al Studiului de fezabilitate, analizând i posibilitatea de cooperare cu surse de c ldur existente în zon . În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urm re te amplasarea centralelor termice cât mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor, inând seama de condi iile locale: ecologice (direc ia vânturilor dominante, pozi ia co urilor de fum fa de cl dirile din zon ), configura ia terenului, posibilitatea extinderilor viitoare. Centralele termice func ionând cu combustibil solid se amplaseaz în afara zonelor de locuit, inând seama de dificult ile create de transportul combustibilului, zgurii i cenu ii, precum i de pericolul de poluare; fac excep ie centralele termice folosind combustibil solid, echipate cu cazane având capacitatea sub 70 kW, pentru care condi iile de amplasare sunt acelea i ca i pentru cele folosind combustibil lichid sau gazos. La amplasarea centralelor termice care au în componen i agregate pentru producerea combinat a energiei termice i electrice (de exemplu, agregate de cogenerare cu motor termic) vor fi avute în vedere i condi iile i solu iile tehnice pe care sistemul energetic le impune pentru preluarea energiei electrice, în conformitate cu reglement rile legale. 9.5. În ansamblurile de cl diri de locuit, centralele termice se prev d, de regul , în cl diri independente sau alipite unora din cl dirile alimentate. în cazul aliment rii locale cu c ldur centralele termice se pot amplasa înglobate în interiorul unei cl diri. La amplasarea centralelor termice în interiorul cl dirii deservite vor fi respectate prevederile “Ghidului de proiectare, execu ie i exploatare a centralelor termice mici” - GP 051. Alipirea sau înglobarea într-o cl dire a centralei termice se face f r a afecta buna func ionalitate a cl dirii i structura de rezisten a acesteia. 9.6. Amplasarea centrelor termice folosind gazul natural drept combustibl se va face, obligatoriu, cu respectarea prevederilor din “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” - I6. Amplasarea centralelor termice folosind gazul petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil se va face, obligatoriu, cu respectarea prevederilor din “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) - I 31. 9.7. La amplasarea centralelor termice se va ine seama, obligatoriu, de prescrip iile tehnice ISCIR i de reglement rile de siguran la foc. 9.8. Centralele termice se grupeaz , ori de câte ori este posibil, cu alte gospod rii, ca: sta ii de hidrofor, sta ii de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat. 9.9. Centralele termice înglobate în cl diri, în mod oblgiatoriu, nu se amplaseaz :

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 25 of 90

în i sub înc peri din categoria A sau B de pericol de incendiu, nici alipite acestora ; în i sub s li aglomerate i c i de evacuare ale s lilor aglomerate, sub scene i sub înc peri cu aglomer ri de persoane; în înc perile de zi i dormitoarele colectivit ilor pentru copii de vârst pre colar , precum i sub acestea în cazul în care se utilizeaz gazele naturale sau gazele petroliere lichefiate (GPL) drept combustibil ; în i sub s li de clase, laboratoare sau s li de gimnastic din cl diri pentru înv mântul elementar i mediu ; în cl diri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub s li de opera ii ; la subsolul cl dirilor, în cazul în care se folose te drept combustibil gazul petrolier lichefiat (GPL) ; în interiorul cl dirilor înalte (peste 28 m), exceptând por iunile care nu ating aceast în l ime; se excepteaz de la aceast prevedere centralele termice de apartament ; în spa ii cu risc mare de incendiu din cl diri civile, definite conform Normativului P 118. 9.10. În cl diri civile se recomand s nu se amplaseze centrale termice, direct, sub sau al turi de înc peri de locuit sau înc peri în care se desf oar o activitate sensibil la zgomot, trepida ii sau exces de temperatur . In cazul în care este imposibil evitarea vecin t ii cu astfel de înc peri se iau m surile prev zute la art.10.32. 9.11. Montarea cazanelor din instala iile de înc lzire de apartament se face în înc peri bine aerisite, care nu sunt folosite drept camere de dormit sau c m ri i care nu prezinte pericol de incendiu. Amplasarea cazanului se face astfel încât s se asigure acces u or la cazan, s nu se stânjeneasc alte activit i i s se respecte cerin ele din cartea tehnic a cazanului. Probleme specifice ale centralelor termic care deservesc instala ii de înc lzire existente 9.12. Prevederea unei centrale termice pentru alimentarea cu c ldur a unor instala ii de înc lzire existente va fi înso it , ori de câte ori este posibil de reabilitatea sau modernizarea instala iilor interioare de înc lzire; totodat va fi analizat oportunitatea îmbun t irii protec iei termice a cl dirii. 9.13. Alimentarea cu c ldur de la centrala termic contoriz rii fiec rui consumator. a unor consumatori existen i se va face cu condi ia

9.14. În cazul în care, la racordarea centralei termice la o instala ie de înc lzire existent , nu este posibil reabilitatea sau modernizarea acesteia din urm , se va face în mod obligatoriu, înainte de racordare, sp larea cu dezincrustan i a instala iei i cur irea interioar a corpurilor de înc lzire. 9.15. Cazanele i echipamentele din centrala termic se protejeaz împotriva înfund rii circuitelor hidraulice cu depuneri provenind din instala iile interioare prin prevederea unor filtre de impurit i pe conductele de întoarcere din instala iile interioare. 9.16. Dimensionarea pompelor de circula ie din centrala termic , ce deservesc instala ii vechi, va fi f cut pe baza unor m sur tori pe circuitele hidraulice ale instala ei în vederea determin rii pierderilor de sarcin reale în instala iile interioare. Cu aceast ocazie se va face i reechilibrarea hidraulic a ramurilor principale de distribu ie ale instala iei. Echiparea cu cazane 9.17. Se recomand echiparea centralelor termice cu cazane având randament ridicat i emisii de noxe reduse. Se are în vedere un randament înalt al instala iilor de ardere, recuperarea c ldurii din gazele de ardere - ob inute convectiv i prin condensarea vaporilor - i completa automatizare. Cazanele vor avea randamente globale, la puterea nominal , de minimum : 90 % pentru combustibil gazos (gaze naturale GPL) ; 89 % pentru combustibil lichid (combustibil lichid u or, motorin etc.); 80 % pentru combustibil solid (c rbune) .

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 26 of 90

Sc derea randamentului la func ionarea în sarcin redus nu poate fi mai mare de 3 %. Noxele rezultate în urma arderii combustibilului la cazane se limiteaz , în func ie de tipul combustibilului, la urm toarele valori maxime de emisie a poluan ilor: • pentru combustibil gazos (gaze naturale, GPL) : monoxid de carbon (CO): 100 mg/m3N ; oxizi de sulf (SOx): 35 mg/m3N ; oxizi de azot (NOx): 350 mg/m3N ; • pentru combustibil lichid (combustibil lichid u or, motorin etc.) : pulberi: 50 mg/m3N ;

monoxid de carbon (CO): 170 mg/m3N ; oxizi de sulf (SOx): 1700 mg/m3N ; oxizi de azot (NOx): 450 mg/m3N ;

• pentru combustibil solid (c rbune, lemn) : pulberi: 100 mg/m3N ;

monoxid de carbon (CO): 250 mg/m3N ; oxizi de sulf (SOx): 2000 mg/m3N ; oxizi de azot (Nox): 500 mg/m3N ;

9.18. Instalarea cazanelor se va face în conformitate cu prescrip iile ISCIR : C 31, pentru cazane de ap cald (temperatura sub 115oC) i abur (presiune sub 0,7 bar) ; C 1, pentru cazane de ap fierbinte (temperatura peste 115oC) i abur (presiune peste 0,7 bar) ; C 30, pentru cazane mici de abur (presiune peste 0,7 bar i capacitate sub 100 l). 9.19. La alegerea num rului de cazane se ine seama de cronograma consumului de c ldur , de raportul consumurilor în func ie de perioada de consum (iarn -var ) sau de natura lor (înc lzire, preparare ap cald de consum), de posibilit ile de amplasare a echipamentelor în centrala termic , precum i de implica iile provocate de avarierea unui cazan. Se urm re te ob inerea unor indici optimi ai consumului de combustibil prin exploatarea intensiv a utilajelor i evitarea func ion rii la sarcinii reduse. Ca orientare, num rul de cazane func ie de sarcin termic nominal poate fi : un cazan la centrale cu capacitate sub 0,1 MW ; dou cazane la centrale cu capacit i între 0,1 MW i 2 MW ; minim trei cazane la centrale cu capacit i peste 2 MW . 9.20. Cazanele instalate în centrala termic , care prepar un singur fel de agent termic sunt, de regul , de acela i tip i m rime. In func ie de perioada i natura consumurilor de c ldur se pot folosi cazane de m rimi diferite, de exemplu, pentru prepararea apei calde de consum în perioada de var . 9.21. La cerin ele beneficiarului sau în func ie de fiabilitate, gradul de siguran via a echipamentului se pot prevedea în centrala termic cazane de rezerv . în exploatare i durata de

9.22. În cazul construirii în etape a obiectivelor din zon , se analizeaz echiparea centralei termice, la început, numai pentru obiectivele din primele etape, prev zându-se posibilit i de extindere. 9.23. În cazul în care se prevede alimentarea din centrala termic a consumurilor pe zone de presiune, pentru

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 27 of 90

fiecare zon se folosesc cazane sau schimb toare de c ldur prezentului normativ.

proprii, echiparea f cându-se conform

9.24. La stabilirea schemei func ionale a centralei termice se va ine seama de: tipul i num rul consumatorilor (înc lzire, ap cald de consum, ventilare etc.) ; parametrii de temperatur ceru i de consumatori ; puterea termic a centralei i num rul de cazane ales ; caracteristicile tehnice ale echipamentelor ; cerin e de exploatare . Se urm re te adoptarea unor scheme care s asigure deplina siguran i func ionalitate a centralei termice i care s permit acordarea regimului de func ionare al centralei cu sarcina termic a consumatorilor (func ionarea cazanelor “în cascad ”, autonomia circuitelor hidraulice al cazanelor i al consumatorilor prin utilizarea “pompelor de sarcin cazan”, “buteliei de egalizare a presiunilor” i “pompelor de re ea”, utlizarea robinetelor de amestec, cu 3 c i, pentru reglarea temperaturii agen ilor termici furniza i etc.). În centrala termic se aleg scheme de leg turi cât mai simple între cazane i între acestea i celelalte echipamente ale centralei, func ie i de posibilit ile de automatizare i de condi iile de func ionare i exploatare. Echiparea centralei termice cu aparatur de m sur , automatizare i contorizare se face conform prevederilor din cap.15. 9.25. În vederea protej rii cazanelor fa de ocuri termice i cre rii în cazane a regimului necesar la începutul perioadei de func ionare, se pot prevedea pompe de recircula ie a apei la fiecare cazan de ap cald . In cazul în care cazanele sunt prev zute de produc tor cu pompe proprii se va ine seama de aceasta în schema termic a centralei. 9.26. În centralele termice care folosesc combustibil gazos în perioadele cu sarcini termice medii i combustibil lichid la vârful de consum, se recomand folosirea arz toarelor mixte gaze-p cur (combustibil lichid u or), în vederea cre rii posibilit ii de a trece u or de la un combustibil la cel lalt. 9.27. Pentru centralele termice cu c rbune se recomand ca, la alegerea tipului de cazan folosit, s se aib în vedere urm toarele : combustibil aprovizionat trebuie s poat fi ars direct f r s mai fie necesar o preparare local ; alimentarea cazanelor cu combustibil i îndep rtarea cenu ii s se fac mecanizat. În cazul utiliz rii drept combustibili a unor resurse locale (lemne, rumegu , de euri agricole etc.) este necesar ca instala ia de ardere a cazanelor s fie adaptat corespunz tor iar alimentarea cu combustibil i evacuarea cenu ii s se fac , pe cât posibil mecanizat. 9.28. La centralele termice de apartament func ionând pe combustibil gazos sau lichid se recomand utilizarea cazanelor cu camer de ardere închis i control automat al arderii. Asigurarea cazanelor i a instala iei 9.29. Toate instala iile de producere a c ldurii vor fi asigurate împotriva cre terii presiunii i temperaturilor peste limitele admise. În instala iile cu ap cald prescrip iilor tehnice C31. (pân la 115oC) asigurarea se va realiza potrivit prevederilor STAS 7132 i

În instala iile cu ap fierbinte (peste 115oC) asigurarea se va realiza potrivit prescrip iilor tehnice ISCIR C1, iar în cele cu abur, cu presiunea peste 0,7 bar, potrivit prescrip iilor tehnice ISCIR C1 sau C30. 9.30. În instala iile de înc lzire cu ap cald se recomand folosirea vaselor de expansiune închise (sub presiune), datorit posibilit ilor multipe de amplasare a vaselor i a faptului c nu se încarc zona superioar

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 28 of 90

a cl dirii. Se va asigura men inerea în întreaga instala ie a unei presiuni mai mari decât cea de satura ie prin m surile prev zute de STAS 7132. Vasele de expansiune închise vor corespunde prescrip iilor tehnice ISCIR C4. 9.31. În cazul adopt rii solu iei cu vase de expansiune deschise, montate în zona superioar a cl dirilor, se vor lua m suri corespunz toare la proiectarea structurii de rezisten i pentru asigurarea împotriva pericolului de inundare în caz de avarie. Lungimile - orizontal STAS 7132. i vertical - ale conductei la vasul de expansiune deschis vor corespunde prevederilor

Echipamentul pentru circula ia apei 9.32. Asigurarea presiunii necesare circula iei apei se face cu ajutorul pompelor. In centrala termic asigur întreaga presiune sau - eventual - numai o parte din aceasta (a se vedea art.4.14 - 4.16). Pompele folosite trebuie s aib randament ridicat, fiabilitate mare i un nivel redus de zgomot i trepida ii. 9.33. In cazul în care regimul debitelor de ap circula ia este variabil în cursul unei zile sau al anului se poate prevedea una din urm toarele solu ii: pompe diferite pentru fiecare regim ; un num r diferit de pompe în func iune ; pompe antrenate cu motoare cu tura ie variabil . Pompele se aleg astfel încât acestea s fie folosite optim - pe curba caracteristic a randamentului pompelor. La instala iile mari se va analiza oportunitatea prevederiii unor pompe de rezerv care, în corelare cu pompele activ - r mase în func iune la avaria unei pompe - s poat satisface diferitele situa ii privind regimul de func ionare. 9.34. Pentru circula ia apei fierbin i se folosesc pompe specifice, corespunz toare temperaturii la care acestea func ioneaz . 9.35. Toate pompele se prev d cu organe de închidere, precum i cu arm turi de re inere pe conductele de refulare, între arm turile de închidere i pompe. 9.36. Pe conductele de întoarecere de la instala iile interioare, înainte de intrarea în cazane sau schimb toare de c ldur , se prev d separatoare de impurit i. In vederea reducerii num rului de separatoare se recomand ca acestea s se monteze pe conducte comune de întoarcere. Echipamentul pentru prepararea apei calde de consum 9.37. In centrala termic se instaleaz echipamentul aferent prepar rii centralizate a apei de consum (a se vedea art.4.12). Se folose te agentul termic produs în central ca agent primar. La alegerea schimb toarelor de c ldur se are în vedere ca acestea s corespund caracteristicilor agentului termic i s aib un gabarit i o greutate cât mai reduse. Prevederile din prezentul capitol se refer numai la agentul termic primar. Partea privind ap cald de consum se realizeaz conform normativului I9. 9.38. Prepararea apei calde de consum pentru ansamblurile de cl diri civile se face, fie cu schimb toare de c ldur cu acumulare, fie cu schimb toare de c ldur f r acumulare i rezervoare acumulatoare de c ldur , fie doar cu schimb toare de c ldur f r acumulare. Alegerea solu iei se face pe baza unei analize economice i a condi iilor de amplasare. Num rul schimb toarelor de c ldur instalate (cu i f r acumulare) se alege în func ie de: regimul de func ionare, gradul de asigurare al func ion rii, posibilit ile de între inere i repara ii etc. Nu sunt necesare unit i de rezerv . se

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 29 of 90

9.39. Se aleg, în func ie de posibilit i, cazane cu randament ridicat, având înglobat i partea de preparare a apei calde de consum sau cazane specializate numai pentru prepararea apei calde de consum, folosind, dac este posibil, c ldura recuperat din gazele de ardere ale unui cazan obi nuit. Alimentarea cu ap a cazanelor 9.40. Cazanele care produc ap cald (temperatura sub 115oC) se alimenteaz cu apa din instala iile de ap potabil , cu condi ia respect rii art.9.42. Racordarea se face la conducta de întoarcere a instala iei de înc lzire prin intermediul unui racord demontabil prev zut cu o arm tur de re inere, pentru a împiedica p trunderea apei din instala ia de înc lzire în instala ia din care se face, alimentarea; racordul de umplere se va decupla de la instala ia de ap dup umplerea instala iei de înc lzire Consumul de ap pentru umplerea instala iei de înc lzire i “apa de adaos” vor fi contorizate. 9.41. La instala iile de înc lzire cu ap cald sau la cele cu cazane de abur cu presiune sub 0,7 bar, se vor asigura indicii de calitate a apei de alimentare, conform condi iilor produc torului, prev zându-se, în acest scop, instala ii corespunz toare de tratare a apei (dedurizare, corec ie PH, degazare). 9.42. Centralele termice amplasate în zone în care duritatea apei este de peste 3,5 mval/l vor fi prev zute cu instala ii de dedurizare pentru apa de alimentare. 9.43. Pentru alimentarea cazanelor de ap fierbinte, având temperatura peste 115o, precum i a celor de abur, având presiunea peste 0,7 bar, se vor prevedea instala ii de tratare a apei. Valoarea indicilor de calitate a apei i solu ia de alimentare cu ap a cazanelor vor trebui s fie în conformitate cu prescip iile tehnice ISCIR C1, C30, C18. 9.44. Pentru alimentarea cu ap a cazanelor de abur de joas electropompe, dintre care una de rezerv . presiune (sub 0,7 bar) se prev d dou

Pompele se monteaz înecat fa de rezervorul de colectare a condensatului. Diferen a de nivel dintre nivelul nominal al apei din rezervor i axul orizontal al orificiului de aspira ie al pompelor se alege astfel încât s se evite fenomenul de vaporizare în conducta de aspira ie a pompei. 9.45. Pompele de alimentare a cazanelor de abur vor fi prev zute cu instala ii de comand pentru pornire i oprire, în func ie de nivelul apei din cazane sau din rezervorul de condensat, cu condi ia prevederii unui sistem de semnalizare acustic a atingerii nivelului minim al apei din cazan (sau rezervor). Instala ii pentru alimentare cu combustibil 9.46. Alegerea tipului de combustibil pentru centrala termic se face în func ie de: disponibilitatea combustibilului, posibilit ile de procurare i stocare, condi iile de mediu, gradul de asigurare a consumatorului, modul de exploatare al centralei termice etc. În cazul consumatorilor care impun o mare siguran în func ionare i la care exist posibilitatea întreruperii sau diminu rii aliment rii cu combustibil (cum ar fi, de exemplu, gazele naturale) se poate prevederea folosirea a doi combustibili (gaze naturale i combustibil lichid, combustibil lichid i GPL), adoptându-se solu iile tehnice adecvate (arz toare mixte, specializarea cazanelor pe tip de combustibil etc.). 9.47. La proiectarea instala iilor de combustibil gazos din centrale termice se va ine seama de “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” I6 i de “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) I31. 9.48. Instala iile de alimentare cu combustibil a cazanelor se prev d cu sisteme de siguran înl tur rii pericolului de incendiu i explozie. în vederea

9.49. La instala iile de alimentare cu gaze a cazanelor f r supraveghere permanent se vor prevedea dispozitive automate de reglare, semnalizare i control ale arderii, precum i de închidere a aliment rii cu gaze în cazul întreruperilor de orice natur (alimentare cu gaze, energie electric ) sau a reducerii presiunii

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 30 of 90

gazelor subvaloarea minim indicat de produc torul arz torului. 9.50. Pentru instala iile de alimentare cu combustibil lichid a cazanelor f r supraveghere permanent se vor prevedea dispozitive automate pentru conducerea arderii i pentru blocarea admisiei combustibilului, în caz de întrerupere a curentului electric sau de defectare a motoarelor electrice ale utilajelor care servesc arderea. 9.51. Arz toarele automatizate de combustibil gazos sau lichid se prev d cu dispozitive de protec ie care s blocheze alimentarea cu combustibil la : nerealizarea aprinderii ; existen a fl c rii înaintea admisiei combustibilului ; stingerea fl c rii ; presiunea gazului sub limita admis ; întreruperea aliment rii cu combustibil lichid ; întreruperea aliment rii cu energie electric . Deblocarea va fi f cut numai manual dup înl turarea defec iunii. 9.52. În cazul utiliz rii gazului petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil pentru cazane, acestea vor fi alimentate numai de la depozite exterioare. Depozitele de GPL care deservesc centralele termice vor fi realizate (solu ii constructive, capacit i, distan e de amplasare) în conformitate cu prevederile Normativului I31. Este interzis alimentarea arz toarelor cazanelor de la butelii individuale mobile de GPL, indiferent de amplasarea acestora (în exteriorul sau interiorul cl dirii). 9.53. În cl dirile civile i industriale se admite depozitarea a maximum 10 mc lichide combustibile necesare folosirii în centrala termic din cl dire (combustibil lichid u or, motorin , p cur ). Depozitarea se face, obligatoriu, în înc peri separate de restul cl dirii prin pere i i plan ee realizate conform art.10.25. din prezentul normativ. Se prev d praguri pentru evitarea împr tierii lichidelor rev rsate în caz de avarie, asigurarea golirii rapide i instala ii de semnalizare i stingere a incendiului. La aceste înc peri nu se prev d dispozitive pentru evacuarea fumului în caz de incendiu i nici panouri de deburare (explozie). 9.54. În interiorul s lilor de cazane independente, alipite cl dirilor sau înglobate în acestea, se admite amplasarea unui rezervor de combustibil lichid de consum zilnic, cu capacitate de maximum 2 mc. Rezervorul de consum zilnic nu se va monta deasupra cazanelor, ci lateral, la o distan de cel pu in 2,50 m de injectoare i nu pe direc ia eventualelor rateuri de gaze sau pe direc ia de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie. 9.55. Depozitarea în exterior a combustibilului lichid se face atunci când aceasta este posibil i când solu ia se dovede te mai economic . Depozitele pot fi supraterane semiîngropate sau îngropate. Depozitele îngropate, având o capacitate de cel mult 30 mc se pot amplasa f r restric ii de distan fa de construc ie. Depozitele având o capacitate de peste 30 mc i cel mult 200 mc se amplaseaz la o distan de minimum 15 m de orice construc ie. Distan a se reduce cu 25 % pentru depozite semiîngropate i cu 50 % pentru cele îngropate. 9.56. În scopul protec iei mediului, rezervoarele metalice de combustibil lichid pentru depozite semiîngropate i îngropate se vor prevedea, fie cu pere i dubli, cu instala ie automat de detec ie a prezen ei combustibilului în spa iul dintre pere i i montare direct în sol, fie cu pere i simpli i montare în cuv de beton. Pentru un grup de rezervoare se prevede o camer de comand , în care se monteaz arm turile de închidere pe conductele instala iei de combustibil i instala iile corespunz toare de semnalizare, iar camera va avea o gur de acces. Cuvele rezervoarelor pentru combustibilii de ardere nu se prev d cu panouri de deburare i dispozitive de evacuare a fumului, accesul asigurându-se printr-o trap .

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 31 of 90

9.57. Rezervoarele de combustibil lichid, indiferent de capacitatea lor, se prev d cu: conducte de alimentare (dac alimentarea se face pe sus, aceasta se prelunge te pân la 50 cm de la fundul rezervorului), conducte de plecare, conducte de recirculare (dac plecarea se face prin pompare), conducte de preaplin cu indicatoare de nivel care nu vor fi din sticl i cu conducte de aerisire comunicând direct cu exteriorul i având la cap tul exterior opritoare de fl c ri. 9.58. În toate cazurile în care depozitul exterior este sucifient de apropiat i exist diferen a de nivel necesar , se prevede i posibilitatea golirii rapide a rezervorului de consum zilnic în depozitul exterior. Atât preaplinul cât i golirea rapid se conduc la rezervorul de depozitare printr-o conduct comun . 9.59. În situa ia în care construc ia pe care o deserve te centrala termic este prev zut cu instala ii de semnalizare a incendiului, acestea vor supraveghea i camerele rezervoarelor de combustibil lichid. 9.60. Pentru alimentarea rezervoarelor, dac electrice sau pompe ac ionate cu abur. aceasta nu se poate face gravita ional, se prev d pompe

În ambele cazuri se monteaz o pomp de rezerv cu ac ionare electric . În instala iile având capacitatea termic nominal pân la 100 kW se poate folosi o pomp de mân . Pentru sta ia de pompare se iau m surile necesare de protec ie la foc. 9.61. Este interzis trecerea conductelor de combustibil lichid prin înc peri, canale, ghene, în care sc p rile de lichid combustibil sau de gaze prezint pericol de incendiu sau explozie, inând seama i de restric iile prev zute la art.5.36. din prezentul normativ. 9.62. În cl dirile centralelor termice se admite amplasarea depozitelor de combustibil solid cu o capacitate de 20 mc. Depozitarea se face, obligatoriu, în înc peri separate de restul construc iei prin pere i i plan ee realizate conform art.10.26 din prezentul normativ. În s lile de cazane func ionând cu combustibil solid, cu alimentare manual depozitarea a maximum 2 mc combustibil. a focarelor, se admite

9.63. Bunc rele cu o capacitate de cel mult 2 mc, pentru fiecare unitate de cazan, pot fi amplasate în interiorul s lii cazanelor. Bunc rele cu o capacitate mai mare de 2 mc, pentru alimentarea cazanelor, vor fi amplasate într-un spa iu separat de sala cazanelor, conform prevederilor art.10.27 din prezentul normativ i vor avea o capacitate corespunz toare consumului pentru un schimb, pentru fiecare unitate de cazan. Pentru ambele categorii de bunc re, men ionate anterior, construc ia lor se va face cu îndeplinirea, obligatoriu, a prevederilor art.10.27., luând m suri de prevenire i stingere a incendiilor. 9.64. Pentru centralele termice cu c rbune func ionând în condi iile prev zute la art. 9.27. se recomand ca alimentarea cazanelor cu combustibil, ca i îndep rtarea cenu ii s se fac mecanic. 9.65. Depozitarea cenu ii i zgurii se va face în spa ii exterioare, ad postite de vânt (eventual cu parapet incombustibil). La depozitele de zgur ap . i cenu cu capacitatea peste 50 mc se vor prevedea instala ii fixe de stingere cu

La stabilirea m surilor pentru evacuarea zgurii i cenu ii se vor respecta i prescrip iile tehnice ISCIR C1. Alimentarea cu aer de combustie 9.66. Pentru admisia aerului de combustie se prev d prize sau ferestre cu ochiuri mobile în pere ii exteriori ai centralei, de regul în peretele din spatele cazanelor sau în zonele adiacente acestuia din pere ii laterali. Dac aceste solu ii nu pot fi adoptate, prizele se amenajeaz în peretele frontal sau în zonele adiacente acestuia din pere ii laterali; în aceste cazuri, aerul de combustie este condus prin canale de aer pân în zona

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 32 of 90

din spatele cazanelor. În toate situa iile, aerul se introduce cât mai aproape de tavanul s lii cazanelor pentru a se utiliza excedentul de c ldur din zona superioar i pentru a se asigura ventilarea întregului spa iu. Sec iunea liber a prizelor de aer pentru combustie se detemin prin calcul, în func ie de capacitatea centralei, de felul combustibilului utilizat i de solu ia de introducere a aerului în focare. În caz c nu est posibil asigurarea aerului de combustie prin ventilare natural (grile de admisie sau prize cu canale), se prev d, în acest scop, ventilatoare. Nu se prev d, pentru acestea, unit i de rezerv . 9.67. Centrala termic se prevede cu guri de evacuare a aerului viciat a c ror suprafa egal cu sec iunea total a co urilor de fum. Evacuarea gazelor de ardere 9.68. Evacuarea gazelor de ardere se face în atmosfer , cu condi ia obligatorie de a se lua m surile necesare pentru ca noxele con inute de gazele de ardere, dup p trunderea în atmosfer i dispersia lor, s se încadreze în limitele admise pentru concentra iile din aer i de la sol. Incadrarea în limitele admise se refer atât la noxele evacuate de centrala termic cât i, separat, la ansamblul format de aceast central i alte surse de noxe existente sau previzibile în zon . 9.69. La centralele termice func ionând cu combustibil solid se va analiza necesitatea prevederii de dispozitive de re inere a cenu ii, pentru a nu se dep i concentra ia admisibil de noxe în atmosfer . 9.70. În l imea co ului de fum - prin care se evacueaz gazele de ardere în atmosfer - se determin printrun calcul specific gazodinamic i de dispersie a gazelor de ardere. În calcul se au în vedere i : necesit ile func ionale ale cazanelor ; con inutul de noxe al gazelor de ardere ; parametrii meteorologici locali (direc ia i viteza vânturilor dominante, stratificarea termic vertical etc.) ; situa ia cl dirilor din zon (pozi ionarea fa de co i vânturile dominante; regimul de în l ime) ; caracteristicile altor surse de noxe din zon . 9.71. Evacuarea gazelor de ardere se face, când este posibil, prin tiraj natural, inând seama i de tipul de cazan folosit. 9.72. Tirajul for at se prevede în cazurile în care : tipul cazanului impune aceasta ; c ldura gazelor de ardere a fost par ial recuperat ; condi iile particulare impun co ului o în l ime mai mic decât cea necesar pentru func ionarea cu tiraj natural (de ex.: vecin tatea unui aeroport, obligativitatea înglob rii co ului de fum într-o cl dire cu în l ime insuficient , amplasarea într-un ansamblu arhitectonic ce nu permite co uri înalte etc.) ; în l imea co ului de fum cu tiraj natural nu este suficient pentru asigurarea dispersiei noxelor în atmosfer , necesar încadr rii în limitele admise ale concentra iei de noxe în atmosfer . 9.73. Co ul de fum va dep i coama acoperi ului cu minimum 0,50 m, iar în cazul învelitorilor combustibile cu minimum 1 m, luându-se i m surile de protec ie fa de elementele combustibile ale acoperi ului. La terase, co ul de fum va dep i cu minimum 0,50 m elementele de supraîn l are ale terasei (atic, zid antifoc), dac distan a fa de elemente este sub 3 m i cu minimum 1 m, dac distan a fa de acestea este de peste 3 m. 9.74. În ansamblurile de locuin e, co urile de fum ale centralelor termice func ionând cu combustibil lichid sau gazos se alipesc sau se înglobeaz în cele mai înalte cl diri din ansamblu. 9.75. Se recomand ca, pe cât posibil, co urile înglobate în cl diri s nu treac prin înc peri în care c ldura liber este cel pu in

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 33 of 90

degajat influen eaz negativ materialele depozitate sau confortul necesar. Dac nu se poate evita un asemenea amplasament al co urilor, se vor lua m suri corespunz toare de izolare termic . 9.76. Co urile de fum se execut i se izoleaz termic fa de elementele construc iei conform prevederilor STAS 6793 i ale celorlalte prescrip ii tehnice care reglementeaz acest domeniu. 9.77. În cazul tirajului natural se admite racordarea pe acela i co de fum necompartimentat a mai multor cazane, cu condi ia încadr rii vitezei gazelor de ardere în limitele recomandate de STAS 3417, în func ie de regimul de func ionare i înc rcare al cazanelor, atât pe parcursul unei zile cât i pe întregul an. În cazul în care viteza gazelor de ardere nu se încadreaz în limitele recomandate i dac sec iunea liber a co ului dep e te 2 mp, iar pierderile de sarcin prin canal i co nu se pot acoperi prin tiraj natural, dup caz, se pot prevedea co uri separate sau se compartimenteaz co ul. Compartimentarea se face pe toat în l imea co ului, prev zându-se canale de fum orizontale separate, pentru fiecare compartiment al co ului. 9.78. Pe racordurile dintre cazane i canalul de fum se prev d dispozitive pentru reglarea tirajului cazanelor în func iune, pentru închiderea traseului gazelor de ardere - la cazanele care nu func ioneaz - i pentru compensarea dilat rilor. Pentru m surarea temperaturii, prelevarea probelor pentru analiza gazelor de ardere, precum i pentru m surarea tirajului, se prev d tu uri din eav Dn 32 pe racord de fum al fiec rui cazan, precum i la baza fiec rei sec iuni a co ului de fum care asigur tirajul unui grup de cazane. 9.79. Canalele de fum se prev d cu guri de vizitare i control care s se închid etan prin capace sau u i metalice termoizolante, amplasate la începutul canalului de fum, la schimb rile de direc ie ale acestuia. La baza co ului de fum se prevede o gur de vizitare cu u etan , pentru inspec ie i cur ire; la partea inferioar a co ului se prevede un tu pentru evacuarea condensatului. 9.80. Canalele de fum se prev d, de regul , cu clapete de explozie astfel proiectate încât s se deschid , în caz de explozie, înainte de a se dep i limita de rezisten a canalului. Clapeta de explozie trebuie s accidente la deschidere asigure o închidere etan i nu va dep i se amplaseaz astfel încât s nu produc

9.81. Lugimea canalului de fum va fi minim

i 1/3 din în l imea co ului de fum.

9.82. În cazul folosirii unui singur co pentru mai multe cazane cu tiraj for at, fiecare ventilator de gaze de ardere se prevede cu canal independent de fum, pân la co ul de fum. Racordarea canalelor la co ul de fum se face astfel încât s se evite influen a negativ în func ionarea cazanelor. 9.83. Canalele de fum realizate din diferite materiale (tuburi metalice, materiale ceramice, zid rie) se protejeaz la interior, în func ie de temperatura i de caracterul agresiv al gazelor de ardere. Co urile de fum din zid rie, înglobate în cl dire se amoteaz , la partea inferioar , pe cca.10 m din în l imea lor. Pe restul în l imii, aceste co uri se c ptu esc cu c r mid obi nuit , astfel încât sec iunea interioar a co urilor s r mân constant , dar f r s se împiedice dilatarea liber a c ptu elii de amot . Co urile de fum din zid rie, înglobate în cl diri, se amplaseaz astfel încât nici una din laturile lor s nu fie inclus în vreun perete exterior al cl dirii. Dac aceast solu ie nu este posibil , se iau m suri constructive pentru evitarea apari iei condensului. Co urile de fum metalice, din eav de o el, se protejeaz anticoziv la interior i se termoizoleaz la exterior. 9.84. Probleme specifice ale evacu rii gazelor de ardere de la cazanele centralelor termice de apartament vor fi rezolvate conform ghidului GP 051 “Ghid de proiectare, execu ie i exploatare a centralelor termice mici”, normativului I6 “Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” i normativului I 31 “Normativ pentru proeictarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL)”.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 34 of 90

M suri de prevenire i stingere a incendiilor 9.85. Centralele termice se doteaz cu mijloace de prim interven ie în caz de incendiu i se echipeaz cu instala ii de stingerea incendiilor conform reglement rilor în vigoare. 9.86. În centralele termice cu combustibil lichid sau gazos, în sala cazanelor, se prev d sting toare cu pulbere i CO2 de minimum 6 kg sau similare, amplasate câte unul la fiecare 100 mp suprafa de pardoseal .

9.87. Pentru depozitele închise cu combustibil lichid din exteriorul construc iei se asigur , pentru fiecare 20 t de capacitate, minimum : 2 sting toare portative cu spum de minimum 6 kg ; 1 sting tor transportabil, cu spum de minimum 50 kg ; 1 lad cu nisip, de 0,5 m3 ; 1 lopat . 9.88. În centralele termice cu combustibil solid, în sala cazanelor se prev d hidran i interiori de incendiu, dac aceasta este amplasat într-o construc ie echipat cu asemenea instala ii. 9.89. Sub injectoarele cu combustibil lichid se prev d t vi etan e din tabl , umplute cu nisip, pentru evitarea împr tierii pe pardoseal a eventualelor pierderi de combustibil. [top]

10. ORGANIZAREA CENTRALEI TERMICE I AMENAJ RI CONSTRUCTIVE
Organizarea spa iilor din central termic 10.1. Dimensiunile centralelor termice se stabilesc inând seama de tipul, num rul i gabaritul utilajelor, de spa iile necesare pentru montarea, exploatarea i între inerea lor i de condi iile impuse de Normele generale de protec ie a muncii i de Prescrip iile tehnice ISCIR C1. Se va ine seama de posibilitatea de extindere în viitor a centralei termice. 10.2. Organizarea spa iilor i amplasarea utilajelor se face astfel încât distan ele str b tute de personalul de exploatare s fie minime, iar supravegherea utilajelor i opera iunile de exploatare i între inere s se fac u or. Se asigur , dup caz, spa iul necesar pentru revizii, repara ii, control etc. Spa iile libere indicate la art. 10.3 - 10.8. vor avea în l imea utilajelor respective, dar nu mai pu in de 1,80 m. 10.3. În fa a cazanelor se las un spa iu liber (culoar), a c rui l ime va fi stabilit în func ie de necesit ile de exploatare, între inere i cur ire, inând seama i de recomand rile produc torului cazanului i arz torului (pentru combustibil lichid sau gaze). 10.4. La cazanele alimentate cu combustibil solid, la stabilirea acestui spa iu se ine seama de sistemul de alimentare al cazanelor i de evacuarea cenu ii i zgurii, la care se adaug un spa iu de siguran i circula ie de 1 m. 10.5. La cazanele alimentate cu combustibil lichid sau gaze, pentru care nu se prescriu condi ii speciale de exploatare, între inere i cur ire, spa iul liber (art.10.3) se consider de la elementul cel mai ie it în afara cazanului. În func ie de suprafa a de înc lzire a cazanului, l imea spa iului liber se recomand a fi : pân la 10 mp circa 1,00 m

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 35 of 90

între 10 i 30 mp circa 1,50 m între 30 i 55 mp circa 1,75 m între 55 i 90 mp circa 2,00 m peste 90 mp sau peste 1 MW circa 2,50 m 10.6. În cazul amplas rii cazanelor pe dou fronturi, cu focarele fa în fa , l ime culoarelor din fa a cazanelor se aleg cu 1 m mai mari decât cele stabilite pentru cazanele amplasate pe un singur front. 10.7. Distan a de la mantaua lateral a cazanelor pân la elementele de construc ie ale s lii cazanelor sau pân la limita platformei deschise, respectiv pân la mantaua cazanului vecin - dac nu sunt i alte indica ii ale produc torului - este de: 0,80 m la cazanele având suprafa a de înc lzire pân la 100 mp ; 1,00 m la cazanele având suprafa a de înc lzire peste 100 mp. Dac condi iile de control i între inere permit, cazanele se pot aseza în grupuri de câte dou , f r distan între cazanele din acela i grup. Între p r ile laterale cele mai ie ite ale cazanelor i pere ii laterali ai centralei termice trebuie s r mân un spa iu liber de cel pu in 0,50 m. 10.8. Distan a de la spatele cazanelor pân la canalul de fum i co ul de fum se stabile te conform indica iilor produc torului, pentru a prmite accesul, supravegherea i între inerea instala iilor de evacuare a gazelor de ardere. 10.9. În l imea minim liber între p r ile cele mai ie ite în afar ale cazanului i elementele cele mai apropiate ale instala iilor din centrala termic (conducte, vane, suporturi, aparataje .a.) este de 20 cm. 10.10. Distan ele de montare ale cazanelor de perete (murale), din cadrul centralelor termice de apartament vor fi în conformitate cu prevederile ghidului GP051 “Ghid de proiectare, execu ie i exploatare a centralelor termice mici”. 10.11. La schimb toarele de c ldur , pentru scoaterea, între inerea i repararea elementelor demontabile, se las un spa iu liber pe acea parte pe care se scot elementele demontabile. Spa iul va fi suficient de mare pentru opera iunile de scoatere i între inere, urmând ca repararea s se fac , eventual, într-un alt spa iu special amenajat. Pe celelalte p r i ale schimb toarelor de c ldur montate pân la în l imea de 1,80 m se prev d spa ii libere de cel pu in 0,8 m. În cazul mont rii schimb toarelor de c ldur la în l imi peste 1,80 m deasupra pardoselii, distan a minim lateral pân la alte aparate, pân la pre ii înc perii sau pân la limita platformelor deschise este de 0,50 m. Distan ele men ionate se prev d dac nu exist alte indica ii ale produc torului. 10.12. Pompele din centralele conducte. i punctele termice se monteaz la pardoseal , pe postamente sau pe

Pompele montate la pardoseal se amplaseaz astfel încât s ofere posibilit i de supraveghere u oar . Ele se monteaz , pe cât posibil, grupate i aliniate. Nu se admite montarea pompelor în spatele cazanelor. Spa iul liber din jurul pompelor montate pe postament se stabile te în func ie de m rimea pompelor, a diametrelor conductelor de racordare, cât i de m rimea i pozi ia de montare a arm turilor de pe aceste conducte, dar nu mai mic de 0,5 m (socotit de la postamentul pompelor). Când tipul i greutatea pompelor permit, se pot monta dou pompe pe un postament comun. La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spa iului necesar se face inând seama de construc ia

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 36 of 90

pompelor (cu ax vertical sau orizontal), de modul de îmbinare (cu flan e sau filet) i de faptul dac pompe simple sau gemene.

sunt

10.13. În jurul rezervoarelor cu ap se prev d spa ii de acces de minimum 0,50 m. Aceste spa ii pot fi mic orate pe dou luni la 0,10 m, dac rezervorul poate fi deplasat pentru revizii i repara ii. Dac rezervorul este prev zut pentru a fi izolat termic, el va avea asigurate pe toate laturile spa ii de acces de cel pu in 0,50 m. Rezervoarele având suprafa a bazei peste 5 mp se monteaz pe suporturi, asigurând sub rezervor un spa iu de minimum 0,20 m. Deasupra rezervoarelor care au gura de vizitare cu acces din partea superioar , se las un spa iu liber cu în l imea minim 0,60 m. 10.14. Montarea separatoarelor de impurit i se face astfel încât s pentru cur irea sitelor i eliminarea depunerilor. existe acces la organele demontabile

În situa iile în care pentru cur ire i eliminarea depunerilor se impune demontarea separatorului din instala ie, se prev d în amonte i în aval tronsoane din eav cu îmbin ri demontabile (mosoare); tronsoanele demontabile se monteaz între separator i arm turile de închidere din amonte i aval ale acestora i se prev d cu prize de presiune. 10.15. Traseele conductelor de leg tur la utilajele din centrale termice (cazane, schimb toare de c ldur , pompe etc.) se aleg astfel încât s nu împiedice demontarea arm turilor i diferitelor p r i ale aparatelor. In caz de necesitate se prev d pe conducte îmbin ri demontabile. 10.16. Conductele din centralele termice se pozeaz aparent. Se pot poza sub pardoseal în canale vizitabile, cu panta de 1 %, legate la recipientul de ape uzate numai por iuni scurte de racordare, în cazul în care pozarea aparent ar împiedica circula ia sau exploatarea utilajelor. 10.17. Arm turile de închidere prev zute pentru separarea aparatelor sau a unor por iuni din instala ii se monteaz în locuri accesibile, iar cele care se manevreaz mai des se amplaseaz astfel încât s se ajung la ele f r intermediul unei sc ri. 10.18. Conductele de preaplin, conductele de evacuare de la ventilele de siguran , conductele de dezaerisire i conductele principale de golire se conduc la dispozitive de colectare, ca: recipiente, jgheaburi, sifoane, pâlnii etc. Aceste conducte se dispun astfel încât scurgerea apei s poat fi observat . Scurgerea apei de la dispozitivele de colectare la canalizarea exterioar gravita ie. Prescrip ii privind cl direa 10.19. Cl dirile centralelor termice cu ap fierbinte (peste 115 oC) i cele cu abur cu presiune peste 0,7 bar vor fi proiectate potrivit prevederilor Prescrip iilor tehnice ISCIR C1 i C4. 10.20. Cl dirile centralelor termice cu ap cald (sub 115 oC) i cele cu abur de joas presiune sub (0,7 bar) vor fi de gradul I sau II rezisten la foc, cu excep ia celor la care suprafa a de înc lzire total a cazanelor este de cel mult 450 mp, care pot fi de gradul III rezisten la foc. 10.21. Pentru agen ii termici men iona i la art. 10.20., centralele termice se încadreaz pericol de incendiu. în categoria D de se asigur , pe cât posibil, prin

10.22. S lile de cazane ale centralelor termice se separ , obligatoriu, de cl diri (spa ii cu alt destina ie) prin pere i i plan ee realizate din materiale incombustibile, cu limita de rezisten la foc de minimum 1 or i 30 minute, pentru pere i i - respectiv - 1 or pentru plan ee. 10.23. Cl dirile centralelor termice alimentate cu gaze naturale vor fi proiectate inând seama i de prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 37 of 90

indicativ I 6. 10.24. Cl dirile centralelor termice alimentate cu gaze petroliere lichefiate (GPL) vor fi proiectate inând seama i de prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL)”, indicativ I 31. Este interzis utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) drept combustibil la centrale termice amplasate la subsolul i demisolul cl dirilor. 10.25. Înc perile din cl dirile civile i industriale în care se depoziteaz maximum 10 mc lichide combustibile pentru centrala termic (conform art. 9.53 din prezentul normativ) se separ , obligatoriu, de restul cl dirii având alt destina ie, prin pere i i plan ee cu rezisten a la foc de 3 ore pentru pere i, respectiv 2 ore pentru plan ee. Golurile strict func ionale de acces, realizate în elementele respective, se protejeaz pein elemente rezistente la foc de 1,5 ore sau înc peri tampon, realizate potrivit reglement rilor specifice. 10.26. Înc perile din centralele termice, în care se depoziteaz maximum 20 mc combustibil solizi (conform art.9.62 din prezentul normativ) se separ de restul cl dirii prin pere i i plan ee care trebuie s îndeplineasc , obligatoriu, condi iile prev zute la art.10.25. Comunicarea cu sala cazanelor se poate face prin u i etan e la foc, pe o durat de 45 minute. 10.27. Bunc rele pentru combustibili solizi (art.9.63 din prezentul normativ), precum i pâlniile de alimentare a instala iilor de ardere se vor realiza, obligatoriu, din materiale incombustibile. Spa iul în care se amplaseaz bunc rele, ce au o capacitate mai mare de 2 mc, se separ de sala cazanelor prin pere i i plan ee incombustibile, având o rezisten la foc de minimum 2 ore. 10.28. U ile de acces ale centralelor termice se amplaseaz astfel încât s conduc direct în spa iul principal de supraveghere a utilajelor i vor avea deschiderea în afar , direct spre exterior sau într-un spa iu în direct leg tur cu exteriorul, care nu poate fi blocat; se excepteaz de la aceast prevedere centralele termice de apartament. Dimensiunile u ilor i ale spa iilor intermediare de leg tur cu exteriorul se aleg astfel încât s asigure introducerea i scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla. Accesul în centralele termice situate pe terasa cl dirii este posibil doar de pe teras sau din casa sc rii, printro înc pere tampon; nu se admite accesul direct de la un etaj inferior prin deschideri sau trape în pardoseala centralei termice. În cazul în care accesul principal în centrala temic se face printr-o scar , aceasta se execut din beton, cu suprafa rugoas , cu o înclinarte sub 450 i se prevede cu balustrad . U ile de acces (evacuare) nu vor avea praguri; în cazul în care pragurile nu pot fi evitate, precum i în cazul pragurilor prev zute la u ile înc perilor în care sunt amplasate rezervoare de combustibil lichid (în scopul împiedic rii împr tieii combustibilului în caz de avarie), racordarea lor cu pardoseala se face prin planuri înclinate cu panta 1:8 i cu finisaj care s împiedice alunecarea oamenilor. U ile înc perilor anexe trebuie s se deschid spre sala principal a centralei termice. 10.29. Pentru compartimentele rezervate altor unit i (de ex:post trafo, sta ii de hidrofor etc.) grupate cu centrala termic se prev d accese separate, direct din exterior. În cl dirile civile, la care centralele termice se grupeaz cu sta ia de hidrofor i, eventual, alte utilit i, toate pot avea o comunicare func ional , prin intermediul unui coridor comun. Nu se poate grupa centrala termic (sala cazanelor) cu sta ia de pompare a apei pentru incendiu. 10.30. Centralele termice vor fi prev zute cu ferestre exterioare pentru iluminarea i ventilare natural înc perii. a

În cazul centralelor termice folosind combustibil gazos, suprafa a ferestrelor exterioare va trebui s satisfac i condi iile prev zute în “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” - I 6 i “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 38 of 90

lichefiate (GPL)” - I 31, privind raportul dintre suprafa a vitrat

i volumul s lii cazanelor.

10.31. La centralele termice este obligatoriu s se asigure introducerea aerului de combustie prin ventilare natural organizat sau prin ventilare mecanic , prin m surile prev zute la art.9.66. 10.32. La centralele amplasate direct, sub sau al turi de înc peri sensibile la zgomot, trepida ii sau exces de temperatur , se vor lua m suri de izolare fonic i termic pentru a nu se dep i limitele de zgomot i temperatur admise, potrivit destina iei înc perilor respective, precum i m suri de evitare a transmiterii trepida iilor la elementele de construc ie ale cl dirii. 10.33. Prescrip iile constructive privind condi iile de amplasare a centralelor termice mici (de apartament, de scar de bloc .a), cu capacitatea sub 0,3 MW, sunt în conformitate cu prevederile ghidului G 051 “Ghid de proiectare, execu ie i exploatare a centralelor termici mici”. Prescrip ii privind instala iile 10.34. La centralele cu capacitate mai mare de 2 MW i cu personal permanent se recomand a se amenaja un grup sanitar (WC i du ). La unit ile mai mici la care nu se amenajeaz un grup sanitar se asigur accesul la un WC din apropiere, în cadrul cl dirii. Distan a pân la acest WC va fi maximum 75 m pe orizontal , f r a dep i 4 m pe vertical . Dac aceste prevederi nu pot fi respectate, se va amenaja un WC i la centralele termice cu capacitate mai mic de 2 MW, cu personal permanent. 10.35. Centralele termice se prev d cu chiuvete cu robinet dublu serviciu i cu recipient de pardoseal legat direct la canalizare. Pardoseala acestor înc peri va avea panta de cel pu in 5 ‰ spre recipient. Când nivelul canaliz rii exterioare nu permite legarea direct sau când exist pericolul de refulare a re elei de canalizare, recipientul se racordeaz la canalizare prin intermediul unei pompe de mân - în cazul instala iilor sub 1 MW, respectiv a unei pompe electrice - în cazul instala iilor mai mari de 1MW. 10.36. Instala iile electrice cu care se prev d centralele termice sunt: instala iile electrice pentru iluminat general (normal) i de siguran pentru interven ii ; instala ii electrice de for , comand i automatizare ; instala ii electrice de protec ie contra electrocut rii ; instala ii de telecomunica ii: post telefonic i teletransmisie, dup caz. Elemente de construc ii aferente echipamentului 10.37. Elementele de construc ii aferente cazanelor (postamente, planurilor i instruc iunilor de montaj ale produc torului. amot ri, înzidiri) se execut conform

10.38. La elaborarea proiectului de structur de rezisten al centralelor termice se va ine seama de sarcinile statice i dinamice ale aparatelor utilajelor i conductelor instala iei de înc lzire i de prevederile specifice antiseismice din Normativul P 100. În cazul centralelor termice care se modernizare sau se transform se va avea în vedere ca sarcinile date de utilaje i instala ii s nu afecteze capacitatea de rezisten a elementelor de construc ii. Stabilirea solu iilor constructive se va face în conformitate cu “Instruc iuni tehnice pentru proiectarea i executarea m surilor de protec ie acustic i antivibratil la cl diri industriale” - P 121 “Instruc iuni tehnice pentru proiectarea m surilor de izolare fonic la cl diri civile, social culturale i tehnic administrative” - P 122. 10.39. Pompele i ventilatoarele se monteaz amortizarea trepida iilor. pe postamente cu strat elastic sau dispozitive pentru

Stratul elastic, respectiv dispozitivul de amortizare, se protejeaz împotriva apei provenite din goliri, sp l ri .a.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 39 of 90

10.40. Co urile i canalele de fum se realizeaz i execut inând seama de prevederile art. 9.73...9.77 din prezentul normativ i de prevederile cuprinse în STAS 3417, Prescrip ii tehnice ISCIR C 1 i Normativul P 118. La proiectarea i executarea construc iei co urilor de fum independente, alipite cl dirilor sau înglobate în cl diri, se respect i prescrip iile din “Normativul pentru proiectarea antiseismic a construc iilor de locuin e, social-cultural, agrozootehnice i industriale” - P 100. Dot ri 10.41. Centralele termice se prev d cu mas de lucru i panou pentru afi area permanent a schemelor i instruc iunilor de exploatare, a graficelor de reglare etc. Centralele termice cu o capacitate mai mare de 1 MW se prev d, în plus, i cu dulap metalic, trus de scule i banc de lucru pentru efectuarea lucr rilor de între inere. [top]

11. PUNCTE TERMICE
Destina ia punctului termic. Agen i termici. 11.1. Punctul termic este un ansamblu de echipamente i instala ii prin intermediul c rora se transfer energia termic din re eaua termic primar în re eaua termic secundar , cea a instala iilor de înc lzire de la consumator, adaptându-se condi iile func ionale ale sursei de energie termic la condi iile de alimentare a consumatorilor. 11.2. Punctele termice se clasific , în func ie de m rimea consumatorului deservit i de amplasarea punctului termic în : puncte termice care alimenteaz cu c ldur ansambluri de cl diri civile i industriale (puncte termice urbane) i care se amplaseaz , de regul , într-o cl dire independent , special destinat ; puncte termice care alimenteaz cu c ldur un imobil sau mai multe cl diri situate în aceea i incint (puncte termice de imobil) i care se amplaseaz în imobilul deservit, sau în una din cl dirile deservite. Prevederile din prezentul normativ se refer la punctele termice de imobil. Domeniul uzual al sarcinii termice pentru punctele termice de imobil este corespunz tor a 10...100 apartamente conven ionale. Punctele termice pentru ansambluri urbane se realizeaz conform prevederilor din “Normativul privind proiectarea i executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic ”. 11.3. În func ie de destina ia consumului de c ldur , punctele termice de imobil se împart în: puncte termice care prepar agent termic secundar pentru înc lzire i ap cald de consum ; puncte termice care prepar ap cald de consum iar pentru înc lzire sunt doar puncte de predare primire (în cazul racord rii directe a instala iilor de înc lzire) ; puncte termice numai pentru înc lzire sau numai pentru ap cald de consum. 11.4. Agen ii termici primari pentru punctele termice de imobil sunt: apa fierbinte, având temperatura maxim pe conducta de ducere de 150 oC, furnizat de re eaua de termoficare urban ; apa cald , având temperatura maxim pe conducta de ducere de 115 oC, furnizat de o central termic sau de un punct termic urban . Agen ii termici secundari i parametrii de temperatur ai acestora sunt :

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 40 of 90

ap cald pentru înc lzire cu temperatura maxim de 95 oC ; ap cald de consum cu temperatura maxim de 60 oC . Echiparea punctului termic. Scheme func ionale. 11.5. Echipamentul de baz al punctului termic îl constituie : schimb toarele de c ldur pentru înc lzire ; schimb toarele de c ldur pentru ap cald de consum ; pompele de circula ie agent termic secundar, pentru înc lzire ; vasele de expansiune, montate pe circuitul secundar ; pompele de recirculare a apei calde de consum ; rezervoarele de acumulare a apei calde de consum. 11.6. Schimb toarele de c ldur pentru înc lzire trebuie s corespund caracteristicilor agen ilor termici i s asigure o eficien cât mai ridicat a transferului termic; ele vor avea un gabarit i o greutate cât mai reduse i se vor între ine u or. Se recomand utilizarea schimb toarelor de c ldur cu pl ci. De regul , în punctele termice de imobil, se va monta un singur schimb tor de c ldur pentru înc lzire. 11.7. Schimb toarele de c ldur pentru ap cald de consum vor corespunde cerin elor de la art.11.6. alin.1. Se recomand , fie utilizarea schimb toarelor de c ldur cu acumulare, fie utilizarea schimb toarelor de c ldur cu pl ci cuplate func ional cu un rezervor de acumulare pentru ap cald de consum. De regul , în punctele termice de imobil, se va monta un singur schimb tor de c ldur pentru înc lzire. 11.8. Pompele de circula ie agent termic secundar asigur presiunea necesar circula iei apei în instala iile de înc lzire ale consumatorilor. Pompele folosite trebuie s aib randament ridicat, fiabilitate mare i un nivel redus de zgomot i vibra ii. Se recomand folosirea pompelor cu montaj direct pe conduct (“pomp de eav ”). Nu se prev d pompe de rezerv . Echiparea pompelor cu arm turi se face conform art. 9.35. 11.9. Pentru realizarea presiunii statice necesare i pentru preluarea varia iei de volum rezultate din dilatarea apei din instala iile de înc lzire se folosesc vase de expansiune închise (de regul cu membran elastic ), racordate pe circuitul secundar al schimb totului de c ldur , la conducta de retur. 11.10. Se prev d separatoare de impurit i pe conductele de întoarcere din instala iile interioare de înc lzire, înainte de intrarea în schimb toarele de c ldur , precum i pe racordul punctului termic la re eaua primar , pe conducta de ducere. 11.11. În cazul în care este necesar reducerea presiunii dinamice disponibile din re eaua primar , pân la nivelul celei necesare, se prev d regulatoare de presiune sau diafragme pe conducta de ducere a racordului, dup separatorul de impurit i. 11.12. Punctele termice se alimenteaz cu ap în circuitul secundar de înc lzire, pentru umplere i completarea instala iei, fie din conducta de întoarcere a racordului la re eaua primar , fie din conducta de ap potabil . Racordarea se face, cu acceptul furnizorului de ap , prin intermediul unei leg turi demontabile prev zut cu arm turi de închidere i de re inere, pentru a se împiedica p trunderea apei din instala ia de înc lzire în

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 41 of 90

conductele din care se face alimentarea. Consumul de ap pentru umplerea instala iei de înc lzire i “apa de adaos” vor fi contorizate. 11.13. Punctele termice amplasate în zone în care duritatea apei este de peste 3,5 mval/l i care sunt alimentate cu ap în circuitul secundar din conducta de ap potabil vor fi prev zute cu instala ii de dedurizare pentru apa de alimentare. 11.14. Se recomand folosirea punctelor termice monobloc (preasamblate pe o platform modular ), care grupeaz tot echipamentul punctului termic: schimb toare de c ldur , pompe, conducte i arm turi, instala iile electrice i de automatizare etc. Aceast solu ie realizeaz economie de spa iu pentru amplasare, reduce manopera de montaj i asigur performan e func ionale superioare prin faptul c armonizarea func ion rii întregului ansamblu i probele de func ionare sunt f cute la produc tor. 11.15. La stabilirea schemei func ionale a punctului termic se va ine seama de: natura consumului (numai înc lzire, numai ap cald de consum sau ambele consumuri) ; parametrii agentului termic primar (temperatur , presiune) ; m rimea sarcinii termice i varia ia acesteia ; caracteristicile tehnice ale echipamentelor ; gradul de automatizare în func ionare ; cerin e de exploatare . Se urm re te adoptarea unor scheme care s asigure deplina siguran i func ionalitate a punctului termic i care s permit acordarea regimului de func ionare al punctului termic cu sarcinile termice de înc lzire i de ap cald de consum ale consumatorilor (racordarea, de preferin , indirect a instala iei de înc lzire, utilizarea robinetelor de reglare cu 2 i 3 c i pentru reglarea temperaturii agen ilor termici furniza i, racordarea punctului termic prin intermediul unei “butelii de egalizare a presiunilor” i utilizarea pompelor de circula ie pe ramuri etc.). Se recomand ca la adoptarea schemei func ionale a punctului termic de imobil s fie avute în vedere schemele indicate în “Solu ii cadru pentru instala iile interioare de înc lzire utilizând noi sisteme de producere a agentului termic”. 11.16. Instala ia de automatizare a punctului termic îndepline te, de regul , urm toarele func iuni: monitorizarea parametrilor (temperatur , presiune, debit, energie), arhivarea local a datelor monitorizate i transmiterea lor, eventual, la dispecer ; reglarea parametrilor (temperatura sau debitul agentului secundar pentru înc lzire, temperatura apei calde de consum, presiunea) ; alarmare în cazul avariilor în func ionare sau la dep irea unor valori limit prestabilite.

Echiparea punctului termic cu aparatur de m sur , control i contorizare se face conform prevederilor din cap.15. Condi ii privind amplasarea i organizarea punctelor termice 11.17. Punctul termic de imobil se amplaseaz în cl direa deservit . Stabilirea locului de amplasament se face pe baza unor criterii func ionale, constructive i economice inând seama de posibilit ile de racordare, la re elele exterioare de agent primar, la utilit i (energie electric , ap ) i la instala iile interioare de înc lzire. 11.18. De regul , punctul termic se amplaseaz la subsolul sau la parterul cl dirii, într-o înc pere separat , special destinat .

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 42 of 90

Înc perea în care se amplaseaz punctul termic trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii : s nu prezinte pericol de incendiu ; s fie protejat contra înghe ului ; s nu aibe umiditatea interioar peste 70 % ; s fie iluminat natural i/sau artificial ; s asigure spa iul necesar pentru exploatarea normal i în siguran a echipamentelor precum i pentru montaj, între inere i repara ii ; s permit un acces u or i direct, din “spa iile comune” ale imobilului. 11.19. În cazul amplas rii punctului termic în vecin tatea unor înc peri sensibile la zgomot, vibra ii sau exces de temperatur se vor lua m suri de izolare fonic i termic pentru a nu se dep i limitele de zgomot i temperatur , admise potrivit destina iei înc perilor respective. 11.20. Punctele termice de imobil pot fi amplasate îndeplinesc urm toarele condi ii: i în înc peri cu alte destina ii în situa ia în care se

punctul termic s fie realizat în varianta constructiv monobloc; destina ia înc perii în care se monteaz punctul termic s fac parte din “spa iile comune” ale imobilului: holuri, casa sc rii (sub scar ), subsol tehnic etc. ; spa iul în care se monteaz puctul termic s fie delimitat i separat de înc pere printr-o împrejmuire care se poate închide. 11.21. U a de acces a punctului termic va avea deschiderea în afar . Dimensiunile u ii se aleg astfel încât s permit accesul normal al personalului i s asigure introducerea i scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla. U a se prevede cu încuietoare. 11.22. În înc perea punctului termic nu este permis accesul persoanelor neautorizate. La intrarea în punctul termic se va afi a inscrip ia: “Punct termic. Interzis accesul persoanelor neautorizate”. 11.23. Punctele termice complet automatizate, care nu necesit supraveghere permanent , se vor prevedea cu instala ie de semnalizare antiefrac ie. 11.24. Punctele termice se prev d cu punct de alimentare cu ap canalizare. 11.25. Punctele termice se prev d cu urm toarele instala ii electrice: instala ii electrice de iluminat ; instala ii electrice de for , comand ; instala ii electrice de protec ie ; instala ii electrice de detec ie i semnalizare . În punctul termic se va prevedea o priz cu tensiune nepericuloas pentru lamp portabil . 11.26. Organizarea spa iilor i amplasarea utilajelor în înc perea punctului termic se face astfel încât s se asigure func ionarea normal a echipamentelor, precum i o exploatare u oar i în siguran . Se asigur , dup caz, spa iul necesar pentru revizii, repara ii i control. 11.27. În jurul schimb toarelor de c ldur de înc lzire i de ap cald de consum se las un spa iu liber, a c rui l ime va fi stabilit în func ie de necesit ile de exploatare, între inere i cur ire, inând seama i de recomand rile produc torului, dar nu mai pu in de 0,8 m. i cu sifon de pardoseal legat la

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 43 of 90

11.28. La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spa iului necesar se face inând seama de construc ia pompelor (cu ax vertical sau orizontal) de modul de îmbinare (cu flan e sau filet) i de faptul dac sunt pompe simple sau gemene. 11.29. În jurul rezervoarelor cu ap se prev d spa ii de acces de minimum 0,50 m. Aceste spa ii pot fi mic orate pân la 0,20 m, pe cel mult dou laturi, dac rezervorul poate fi deplasat pentru revizii i repara ii. 11.30. Distan a minim între partea superioar a utilajelor (rezervoare, schimb toare de c ldur , pompe) i elementele de construc ie ale înc perii (plafon) este de 0,6 m. 11.31.Traseele conductelor de leg turi la utilaje se aleg astfel încât s arm turilor i diferitelor p r i ale aparatelor. nu se împiedice demontarea

11.32. Arm turile de închidere pentru separarea aparatelor sau a unor por iuni din instala ii se monteaz în locuri accesibile. 11.33. Se va prevedea posibilitatea de acces pentru interven ie la separatoarele de impurit i. 11.34. Spa iile necesare pentru montarea în instala ii a contoarelor de ap adoptate conform indica iilor produc torilor. i de energie termic vor fi

Se va avea în vedere asigurarea unui acces u or pentru citirea contorului i pentru control i revizii. 11.35. În punctul termic se va afi a permanent schema func ional termic. [top] i instruc iunile de exploatare ale punctului

12. RE ELE TERMICE
Prevederi generale 12.1. Re elele termice servesc la transportul agen ilor termici (ap centralele i punctele termice la instala iile interioare de înc lzire. 12.2. Prevederile din prezentul normativ se aplic la: re elele termice exterioare, de la centralele termice i punctele termice la cl dirile alimentate cu c ldur ; re elele termice interioare, de la centralele termice, de imobil i punctele termice de imobil la instala iile interioare de înc lzire (re ea de distribu ie interioar ) . Pentru re elele termice primare de ap fierbinte, de la centrala electric de termoficare la punctele termice sau direct la consumatori (re ele de termoficare), se vor aplica prevederile cuprinse în “Normativul privind proiectarea i executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic ”. 12.3. Re elele termice se compun din: conductele propriu-zise (de regul metalice) i fitingurile aferente (coturi, curbe, ramifica ii, reduc ii etc.) ; termoizola ia conductei i protec ia acesteia ; elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare (compensatoare de dilatare) ; arm turi de închidere, reglare, golire, dezaerisire ; elemente de sus inere (suporturi fixe i mobile) ; sistemul de m sur , control i localizare a avariilor, dup caz ; elemente auxiliare de construc ie (canale termice, c mine, estacade) . cald , ap fierbinte sau abur) de la

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 44 of 90

Configura ia i traseul re elelor 12.4. Stabilirea configura iei i traseului re elei termice se face pentru a se asigura transportul i distribu ia energiei termice în condi ii de eficien , siguran i economicitate. 12.5. Se pot adopta urm toarele tipuri de scheme de distribu ie: schema ramificat (radial ) ; schema inelar . Alegerea tipului de schem de distribu ie se face în func ie de amplasarea, m rimea i importan a consumatorilor, de constrângerile impuse de teren i de celelalte re ele, urm rindu-se asigurarea unei bune echilibr ri hidraulice a re elei i a unor costuri de investi ie i consumuri de materiale reduse. 12.6. Se recomand folosirea schemei de distribu ie ramificate. Schema de distribu ie inelar se adopt atunci când, cu o alt solu ie, nu se poate ob ine echilibrarea i stabilitatea hidraulic necesare sau când configura ia inelar este mai economic . 12.7. La stabilirea traseului re elei termice se va urm ri ob inerea unor lungimi minime de conducte, avânduse grij s rezulte un num r cât mai redus de intersec ii cu celelalte re ele i cu c ile de circula ie. 12.8. Amplasarea re elei termice va fi f cut de preferin în spa ii verzi, urm rindu-se, ca prin traseul ales, s se realizeze compensarea natural a dilat rilor conductelor. 12.9. Amplasarea re elei termice în zona carosabil a drumurilor publice nu va fi f cut decât dac nu exist alte posibilit i de amplasare (în spa ii verzi etc.) i dac se are în vedere necesit ile poz rii pe acela i traseu i a altor re ele subterane. 12.10. În cazul poz rii de-a lungul unui drum public, traserul re elei se fixeaz , de regul , pe partea cu cele mai multe puncte de utilizare (racorduri). 12.11. Ramifica iile din re elele termice vor fi f cute, de regul , prependicular pe conducta principal . 12.12. Re elele termice de distribu ie se pot amplasa în subsolurile cl dirilor în urm toarele condi ii: s fie pozate în spa ii de folosin comun ; s fie destinate pentru alimentarea cu c ldur a instala iilor de înc lzire aferente cl dirii respective, nefiind permis tranzitarea subsolurilor cu re ele termice care alimenteaz alte cl diri. Condi ii de pozare i montaj 12.13. Amplasarea re elelor termice se poate face: subteran, în canal termic ; subteran, direct în sol (în cazul conductelor preizolate termic) ; aerian în exteriorul cl dirilor, pe estacade, sau în interior, pe elementele de construc ie ale cl dirii . 12.14. Re elele termice exterioare se monteaz , de regul , subteran. Montarea suprateran (aerian ) a re elelor termice exterioare este admis în urm toarele situa ii: în incintele i pe platformele industriale ; în afara ansamblurilor de cl diri civile ; în situa ia unui nivel pemanent ridicat al apelor freatice ; în cazul unor condi ii locale speciale . 12.15. Amplasarea re elelor termice exterioare se va realiza în corelare cu celelalte re ele i construc ii din

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 45 of 90

zon , existente sau proiectate, inând seama de prevederile standardului SR 8591. Re elele termice amplasate în terenuri sensibile la umezire vor avea fa ade funda iile cl dirilor distan ele prescrise de “Normativul pentru proiectare i executarea construc iilor fundate pe p mânturi sensibile la umezire” P 7. 12.16. Re elele termice subterane se monteaz , de regul , la adâncimi cuprinse între 0,6 m urm rindu-se realizarea unor solu ii constructive rezistente, durabile, func ionale i economice. 12.17. Adâncimile minime de pozare, pentru re elele termice subterane sunt: - re ele în canal termic (distan a dintre partea superioar suprafa a solului sau suprastructura drumului): 0,5 m în spa ii verzi 0,8 m în zone carosabile - re ele termice pozate direct în sol (distan a de la partea superioar a mantelei de protec ie a termoizola iei conductei i suprafa a solului sau suprastructura drumului): 0,6 m în spa ii verzi (cu luarea unor m suri de protec ie, conform recomand rilor furnizorilor) 1,0 m în zone carosabile 12.18. În cazul adopt rii unor adâncimi de pozare mai mici decât adâncimea de înghe se vor adopta m suri pentru evitarea înghe rii apei în conducte (termoizol ri suplimentare, asigurarea circula iei permanente a apei, golirea conductei în caz de oprire accidental a circula iei etc.) 12.19. La amplasarea în teren a re elelor termice subterane montate în canale vor fi respectate distan ele minime, între fe ele exterioare ale canalelor i alte re ele sau construc ii, indicate în tabelul 12.1. 12.20. La intrarea re elelor termice în cl diri canalul termic va fi prev zut cu un canal vertical de ventilare natural , alipit cl dirii. Trecerea conductelor prin peretele cl dirii se face, pe cât posibil la o cot superioar celei din canal, luându-se, în mod obligatoriu, m suri de etan are la intrarea conductelor din canal în cl dire, în vederea evit rii p trunderii în subsol a gazelor naturale infiltrate i a evit rii inund rii subsolului. Tabelul 12.1. 1. Distan e pe orizontal la trasee paralele a. pân la ina de tramvai sau ina de cale ferat uzinal (de racord) b. pân la conducta de ap c. pân la conducta de canalizare sau drenaj d. pân la conducta de gaz metan, având : - presiunea joas , intermediar , redus - presiune medie e. pân la un cablu electric subteran, având tensiunea : - între 1 i 35 KV ; - între 35 i 110 KV ; - peste 110 KV . f. pân la blocul de canaliza ie telefonic m 2,0 0,6 0,6 1,5 2,0 1,5 2,0 4,0 0,6 a elementului de acoperire a canalului termic i i 2,5 m,

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 46 of 90

g. pân la c minele altor re ele (ap , canalizare etc.) h. pân la stâlpii de iluminat exterior sau de sus inere a conductoarelor pentru liniile de tramvai sau troleibuz i. pân la un arbore sau pân la axul irului de arbori j. pân la marginea funda iei cl dirii - în terenuri normale ; - în terenuri sensibile la umezire 2. Distan e pe vertical la intersec ii a. pân la talpa inei de tramvai (cu prevederea de pod de sprijinire a inei i cu luarea de m suri de mic orare a vitezei pe timpul execu iei) b. pân la talpa inei de cale ferat uzinal (cu prevederea de pod de sprijinire a inei i cu luarea de m suri de mic orare a vitezei pe timpul execu iei) c. pân la o conduct de ap d. pân la blocul de canaliza ie telefonic e. pân la cablurile electrice subterane având tensiunea de pân la 110 KV (cu luarea de m suri speciale de protec ie termic ) f. pân la conducta de gaz metan 12.21. Canalele re elelor termice subteran sunt de tip vizitabil, necirculabile.

0,5 1,5 1,5 0,6 1,5

0,5

1,0 0,3 0,3 0,5 0,3

12.22. Se pot folosi i canale circulabile sau semicirculabile, în care se includ i alte re ele, când pozarea în comun a mai multor re ele este mai avantajoas din punct de vedere economic decât pozarea separat , cu condi ia respect rii prevederilor din normativele de specialitate specifice re elelor montate în canal comun. Dimensiunile minime ale spa iului de circula ie în canale sunt: 0,60 m pe orizontal i 1,8 m pe vertical - la canalele circulabile i 0,50 m pe orizontal i 1,40 m pe vertical - la canalele semicirculabile. 12.23. Pozarea conductelor în canalele termice necirculabile i stabilirea dimensiunilor canalelor se fac cu respectarea distan elor minime indicate în tabelul 12.2. 12.24. Montarea conductelor re elelor termice direct în sol (conducte preizolate termic i hidrofug) se recomand în situa iile în care solu ia este mai economic decât cea cu canal termic, iar condi iile tehnice de realizare asigur siguran a i func ionalitatea re elei. Tabelul 12.2. Distan a minim (mm) Diametrul nominal al conductei (mm) De la suprafa a izola iei pân la peretele canalului 70 Între suprafe ele izola iei a dou conducte învecinate 100 De la suprafa a izola iei pân la plan eul canalului 30 De la suprafa a izola iei pân la radierul canalului 90

sub 65

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 47 of 90

65...150 200...250 300...450 500...6000 700...800

85 100 110 110 120

110 125 140 220 350

30 40 60 60 70

100 110 140 200 200

12.25. Conductele preizolate care înlocuiesc re ele termice existente montate în canale termice vor fi pozate în sol, în canalul existent, la care se înl tur capacul. În cazul în care gabaritul conductelor preizolate dep e te spa iul disponibil în canalul termic, o parte din conducte vor fi montate îngropate în sol, lâng canal, dup demolarea unui perete al canalului termic, de regul cel opus cl dirii. 12.26. Distan ele minime de la conductele preizolate ale re elelor termice montate direct în sol la construc ii sau alte re ele sunt indicate în tabelul 12.3. 12.27. Distan ele minime dintre suprafe ele exterioare ale conductelor preizolate montate direct în sol sunt: 0,15 m - pentru diametre ale conductelor de pân la 200 mm ; 0,25 m - pentru diametre ale conductelor de peste 250 mm . Tabelul 12.3. 1. Distan e pe orizontal la trasee paralele a. pân la ina de tramvai sau ina de cale ferat uzinal (de racord) b. pân la conducta de ap c. pân la conducta de canalizare sau drenaj d. pân la conducta de gaz metan (presiune joas , intermediar , redus sau medie) conducte din o el e. idem, conducte din polietilen f. pân la cablurile electrice subterane, având tensiunea de pân la 110 KV g. pân la marginea funda iei cl dirii - în terenuri normale ; - în terenuri sensibile la umezire ; - idem, în cazul conductelor preizolate prev zute cu fir înso itor pentru semnalizarea avariilor . 2. Distan e pe vertical la intersec ii a. pân la conductele re elelor de ap , canalizare, gaze i blocurile canaliza iilor telefonice b. pân la cablurile electrice, având tensiunea de pân la 110 KV 0,2 0,5 m 1,2 1,2 0,6 0,6 1,0 0,6

0,6 3,0 1,5

12.28. La pozarea în sol a conductelor preizolate i la realizarea re elelor termice cu astfel de conducte se vor respecta prevederile Normativului de proiectare i execu ie pentru re ele termice cu conducte preizolate

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 48 of 90

montate în sol utilizate la transportul agentului termic de înc lzire i a apei calde de consum - NP 029. Sus inerea re elor termic 12.29. Pentru sus inerea conductelor re elelor termice montate subteran, în canal termic sau aerian se folosesc suporturi metalice care transmit elementelor de construc ii eforturile primite. La proiectarea suporturilor metalice i a elementelor de construc ii care sus in re eaua termic se va ine seama de eforturile care se nasc în conducte, pe baza c rora se elaboreaz calculul mecanic al re elei. 12.30. Suporturile conductelor re elelor termice sunt de tip mobil suporturilor realizate conform detaliilor tip de instala ii. i de tip fix. Se recomand utilizarea

12.31. Suporturile mobile permit deplasarea liber axial a conductelor. Pentru a limita deplas rile transversale ale conductelor se folosesc suporturi mobile cu ghidaj. 12.32. Alegerea tipului de suport mobil se recomand s se fac în func ie de diametrul conductei i condi iile de amplasare, astfel: suporturi mobile cu alunecare, pentru conductele cu diametrul de la 50 mm la 150 mm amplasate aerian i pentru conductele cu diametrul de la 50 mm la 500 mm amplasate subteran în canale nevizitabile ; suporturi mobile cu role, pentru conducte cu diametrul peste 150 mm amplasate aerian sau subteran în canale vizitabile ; suporturi cu suspensie (articula ie i arc), în situa ii speciale pentru trasee de re ele cu configura ie spa ial . 12.33. Distan a dintre dou suporturi mobile succesive ale conductei se stabile te astfel încât s nu apar eforturi inadmisibile în conduct i abateri de la orizontalitatea traseului. 12.34. În cazul sus inerilor comune pentru mai multe conducte, distan a dintre suporturile mobile este impus de conducta cu diametrul cel mai mic din pachetul de conducte. 12.35. Distan ele maxime recomandate între suporturile mobile ale conductelor re elelor termice montate în canal termic sau aerian sunt indicate în tabelul 12.4. Tabelul 12.4. DISTAN E ÎNTRE SUPORTURILE MOBILE ALE CONDUCTELOR RE ELELOR TERMICE Diametrul interior al conductei (în oli sau mm) 1 1 1/4 48...57,5 64...70 76...82 88...95 100...125 Distan a dintre dou suporturi mobile succesive (mm) 3,0 4,0 4,6 5,1 5,7 6,0 6,5

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 49 of 90

131...150 200...250 300...400 500...600 700...800

7,5 9,0 12,0 14,0 16,0

12.36. Suporturile fixe sunt elementele prin care se rigidizeaz conductele re elei termice. 12.37. Se recomand alegerea unor tipuri constructive de suporturi fixe care conduc la dimensionarea economic a construc iei portante. 12.38. Elementele de construc ii care sus in suporturile fixe (pere ii i radierul canalelor termice, stâlpii i grinzile cl dirilor etc.) trebuie s aib capacitatea de a prelua eforturile transmise de suporturi. 12.39. Suporturile fixe trebuie s fie prev zute cu posibilitatea înlocuirii conductelor, f r construc iei portante a suportului fix. deteriorarea

12.40. Distan ele maxime recomandate între dou suporturi fixe consecutive sunt date în tabelul 12.5. Tabelul 12.5. DISTAN E MAXIME RECOMANDATE ÎNTRE SUPORTURI FIXE ALE CONDUCTELOR Distan a între suporturi fixe (m)* Diametrul nominal al conductei (mm) 40 50 65 80 100 125 150 175 200 250 300 pozarea aerian sau în canale compansator axial 60 70 80 compensator tip U 45 50 55 60 65 70 75 80 90 100 115 pozare îngropat direct în sol compensator axial 40 45 50 55 60 65 70

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 50 of 90

350 400 450

90 100 120

130 145 160

80 90 100

* Distan ele sunt date pentru agent termic cu temperatura maxim de 1500C. Pentru agen i termici cu alte temperaturi maxime distan ele se vor ob ine prin aplicarea urm torilor coeficien i de amplificare : 1,20 pentru temperatura de 130 0C ; 1,30 pentru temperatura de 110 0C ; 1,50 pentru temperatura de 95 0C ; 1,65 pentru temperatura de 85 0C . Arm turi de închidere, reglare, golire, dezaerisire 12.41. Arm turile de închidere i reglare se prev d : pe conductele de plecare i sosire ale distribuitoarelor i colectoarelor din centralele termice, punctele termice i punctele de distribu ie; pe conductele racordurilor termice ale cl dirilor sau ale p r ilor de cl diri cu distribu ii independente ; pe ramifica iile de orice diametru i lungime, în cazul când, în re eaua respectiv , exist consumatori care impun condi ii speciale de continuitate în alimentarea cu c ldur . 12.42. Pe conductele principale ale re elelor termice se prev d arm turi de sec ionare. Distan ele dintre arm turile de sec ionare se stabilesc în func ie de: configura ia re elei ; gruparea consumatorilor i caracterul lor ; necesitatea subtravers rii unor obstacole ; natura terenului (terenuri alunec toare, sensibile la umezire etc.); gradul de seismicitate al zonei respective ; La amplasarea arm turilor de sec ionare se ine seama în mod deosebit de condi iile de alimentare, în caz de avarie, a consumatorilor care nu admit întreruperi în alimentarea cu c ldur . 12.43. Arm turile de sec ionare cu diametrul peste 400 mm sunt cu ac ionare mecanic (electric ). 12.44. În punctele cele mai joase ale re elelor cu ap se prev d robinete pentru golirea apei din tronsonul respectiv; în punctele înalte ale re elelor se prev d dispozitive de evacuare a aerului (dezaerisire). Diametrele arm turilor de golire se aleg potrivit indica iilor din tabelul 12.3. în care, pentru diferite valori ale diferen ei de nivel între nivelul mediu al apei în tronsonul de conduct i robinetul de golire, sunt date debitele de golire, în litri/or ; timpul de golire al apei din tronsonul considerat este de 15...30 minute. În cazul în care evacuarea apei se face la o re ea de canalizare, debitul evacuat nu va dep al canaliz rii i debitu, nominal

Diametrele arm turilor de evacuare a aerului se aleg în func ie de diametrele conductelor, conform tabelului 12.4. Tabelul 12.6. DATE PRIVIND DIMENSIONAREA ROBINETELOR DE GOLIRE

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 51 of 90

Nivelul mediu al apei în raport cu robinetul de golire, M 0,10 0,15 0.20 0,25 0,30 Tabelul 12.7. 15 400 450 500 600 700

Debitul de golire, litri/or , pentru un robinet cu Dn 20 700 850 1000 1150 1300 25 1100 1400 1600 1800 2000 32 2000 2500 3000 3500 4000 40 3000 3500 4000 4500 5000 50 4000 4900 5700 6500 7000 60 7500 9300 10700 12000 13000

ALEGEREA ARMATURILOR DE EVACUARE A AERULUI DIAMETRUL, mm Arm tura de evacuare aer Dn 10 Dn 15 Dn 20 Prevederi specifice instala iilor de abur 12.45. În instala iile de înc lzire cu abur se face, de regul , recuperarea condensatului. Se pot excepta: consumatorii de la care condensatul iese impurificat ; consumatorii cu debite nominale mici (sub 15 KW) afla i la distan e relativ mari (peste 50 m), care ar necesita întoarcerea pompat a condensatului. Se urm re te recuperarea, la consumatori, a c ldurii din condensat. 12.46. Intoarcerea condensatului la sursa de abur se face, pe cât posibil, prin c dere liber sau prin presiunea remanent a condensatului. In cazul când aceste solu ii nu sunt posibile datorit configura iei terenului i a regimului de presiuni din conducta de condensat, întoarcerea se face prin pompare. 12.47. Colectarea condensatului din instala iile de abur de joas presiune i întoarcerea lui la sursa de abur se face, de preferin , prin conducte înecate i rezervoare închise, pentru evitarea pierderilor de c ldur prin evaporarea secundar . 12.48. Pe conductele de abur se prev d separatoare de condensat (oale, aparate, sifoane) în punctele de evacuare (purjare) a condensatului, amplasate în func ie de modul de pozare al conductei de abur : - în cazul alternan ei de pant i contrapanta sau ruperi de pant , în punctele cele mai joase ale conductei ; Conducta Dn < 125 125 < Dn < 250 Dn >250

- la anumite distan e atunci când panta este continu : la distan e de maxim 300 - 500 m, în cazul curgerii condensatului în acela i sens cu aburul ;

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 52 of 90

la distan e de maxim 200 - 300 m, în cazul curgerii condensatului în contracurent cu aburul. Limitele superioare corespund cu diametrul de 400 mm; pentru diametre mai mici, distan ele maxime se reduc corespunz tor. 12.49. Separatoarele de abur montate direct pe conducta de abur cu pant continu se racordeaz la scurte tronsoane cu diametrul m rit, montate pe conducta de abur, astfel încât generatoarea superioar a conductei de abur s r mân continu . 12.50. Atunci când conducta de abur alimenteaz consumatori care nu permit întreruperi în func ionare, separatoarele de condensat se prevâd cu arm turi de închidere în amonte i în aval i cu o conduct de ocolire pe care se monteaz , de asemenea, o arm tur de închidere. 12.51. În cazul amplas rii mai multor conducte de abur pe acela i tronson se prev d separatoare de condensat proprii pe fiecare din conductele de abur. 12.52. În punctele cele mai joase ale conductelor de condensat se prev d robinete de golire, diametrul acestora alegându-se potrivit indica iilor din tabelul 12.6. 12.53. În punctele cele mai înalte ale conductelor de condensat înecate, se prev d arm turi de evacuare a aerului, diametrele acestora alegându-se conform tabelului 12.7. [top]

13. MASURI PENTRU PRELUAREA DILATARII CONDUCTELOR
13.1. Compensarea dilat rii conductelor re elelor termice se pot realiza prin: adoptarea unor trasee nerectilinii (plane sau spa iale) pentru compensarea natural a deplas rilor ; amplasarea pe conduct a unor compensatoare de dilatare tip U (lir ), Z, L i lenticulare ; alegerea corect a tipului constructiv i a pozi iei de amplasare a suporturilor fixe i mobile ; pretensionare. 13.2. Dilat rile conductelor instala iilor de înc lzire central rezultate din traseu (compensatoare tip L sau Z). se preiau, pe cât posibil, natural, prin curbe

13.3. Pe trasee drepte se prev d compensatoare din evi în forma de U sau compensatoare axiale, de regul lenticulare. Pentru conducte cu diametrul pân la 600 mm inclusiv, montate în canale subterane i pentru conductele de orice diametru, montate aerian, se prev d, de regul , compensatoare tip U; se pot utiliza compenstoare axiale în cazul lipsei de spa iu pentru amplasarea compensatoarelor de tip U. Pentru re elele termice montate direct în sol, utilizând conducte preizolate, se folosesc compensatoare axiale, montate conform instruc iunilor tehnice ale produc torului, sau compensatoare tip U, Z, L realizate în conformitate cu prevederile Normativului NP-029. 13.4. Compensatoarele axiale se amplaseaz în vecin tatea suporturilor fixe, de preferin de alta a acestora; ele se monteaz în locuri accesibile pentru interven ii. dou , de o parte i

13.5. Compensatoarele de tip U se amplaseaz în axul câmpului (la jum tatea tronsonului de re ea) compensat. In cazuri obligate, amplasarea poate fi dezaxat , îns numai în treimea mijlocie a câmpului. 13.6. Coloanele verticale ale instala iilor de înc lzire realizate din eav de o el se prev d cu suporturi fixe la mijlocul în l imii lor sau cu compensatoare de dilatare plasate la mijlocul coloanei i suporturi fixe la mijlocul por iunilor de coloan separate prin compensator, conform indica iilor din tabelul 13.1. De la aceste prevederi, pentru pozi ia suporturilor fixe i a compensatoarelor de dilatare, se pot face abateri de cca.1,5 m.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 53 of 90

Compensatoarele de dilatare se monteaz pe aceia i pere i cu corpul de înc lzire, fiind, în m sura posibilului, mascate de acesta. Tabelul 13.1. ÎN L IMEA MAXIM A COLOANELOR INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE DIN EVI DE O EL Temperatura nominal a agentului termic din conduct 0C În l imea coloanei (m) cu suport fix i f r compensator de dilatare 65 75 85 95 115 130 150 16,0 - 32,0 13,5 - 27,5 12,0 - 24,0 10,5 - 21,5 9,0 - 18,0 7,5 - 15,5 6,5 - 13,5 cu un compensator de dilatare i dou suporturi fixe 32,0 - 64,0 27,5 - 55,0 24,0 - 48,0 21,5 - 43,0 17,5 - 35,5 15,5 - 31,0 13,5 - 27,0 i a

Not : în l imile coloanei corespund amplas rii suporturilor fixe compensatoarelor de dilatare conform prevederilor art.13.6.

13.7. Racordarea coloanelor verticale din evi de o el la conductele de distribu ie se face prin por iuni orizontale, având panta corespunz toare prelu rii dilat rii por iunii verticale de coloan situat sub punctul fix (în cazul distribu iei inferioare) sau deasupra acestuia (la distribu ia superioar ). Lungimea minim a acestor por iuni orizontale se alege din tabelul 13.2. Pe por iunile orizontale ale coloanelor nu se monteaz dispozitive de sus inere-fixare la distan e mai mici decât cele indicate în tabelul 13.2. m surate de la verticala coloanelor câtre punctul de racordare a acestora la distribu ie. 13.8. Lungimea conductelor de leg tur curbate din evi de o el la corpurile de înc lzire se determin în func ie de diametrul leg turii i de dilatarea por iunii de coloan cuprins între punctul de racordare a leg turii la coloan i suportul fix. Distan a minim de la coloan pân la corpul înc lzitor se alege din tabelul 13.3. În cazul racord rii corpurilor de înc lzire prin leg turi drepte, f r curbe, distan a minim între coloan corpul înc lzitor se alege cu 0,20 m mai mare decât valoarea corespunz toare din tabelul 13.3. Pe leg turile corpurilor de înc lzire nu se prev d br cele indicate în tabelul 13.3. Tabelul 13.2. LUNGIMEA MINIM A POR IUNILOR ORIZONTALE ALE COLOANELOR INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE DIN EVI DE O EL Diametrul conductei Lungimea minim a por iunilor ri situate, fa i

de coloan , la distan e mai mici decât

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 54 of 90

orizontale (m) 3/8” 1/2” 3/4” 1” 1 1/4” 1 1/2” 0,85 1,00 1,10 1,25 1,40 1,50

Not : lungimile corespund unei dilat ri maxime de 1,2 cm a por iunii verticale a coloanelor, m surate pân la suportul fix. Tabelul 13.3. DISTAN A MINIM ÎNTRE COLOAN I COPRUL DE ÎNCALZIRE PENTRU TEVI DE OTEL Dilatarea por iunii de coloan cuprins între Diametrul leg turii punctul de racordare a leg turii la coloan suportul fix (cm) sub 0,4 0,4 - 0,8 0,8 -1,2 i corpul de i

Distan a minim între coloan înc lzire (m) 3/8” 1/2” 3/4” 1” 1 1/4” 1 1/2” 0,40 0,45 0,55 0,70 0,75 0,85 0,64 0,70 0,80 0,95 1,05 1,15

0,80 0,90 1,00 1,15 1,30 1,40

13.9. În afara cazului men iont la art.13.6. se mai prev d suporturi fixe : în punctele de ramifica ie a re elelor, când nu poate fi admis deplasarea nodului ; în vecin tatea arm turilor de sec ionare sau închidere i a compensatoarelor axiale. 13.10. Suporturile fixe se amplaseaz pe conducta principal de distribu ie de ducere în amonte, iar pe conducta de întoarcere în aval, fa de ramifica ii, arm turi de sec ionare sau închidere. Suporturile fixe se amplaseaz astfel încât, între dou fix ri consecutive, s existe un singur dispozitiv sau posibilitate de compensare a dilat rii conductei. 13.11. În cazul folosirii, pentru conductele instala iei de înc lzire, a evilor din materiale plastice se va acorda o aten ie deosebit solu ion rii problemei prelu rii dilat rii conductelor, alungirile rezultate din dilatare fiind mult mai mari decât cele ale conductelor din o el.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 55 of 90

Ori de câte ori este posibil se vor adopta trasee nerectilinii, cu coturi sau curbe la 900 sau trasee erpuite. În cazul traseelor rectilinii impuse, preluarea dilat rii conductei între dou puncte fixe succesive se face cu compensatori de dilatare U, Ω , tip spir sau compensatori axiali specializa i. Solu iile adoptate pentru preluarea dilat rii conductelor vor respecta în mod obligatoriu indica iile produc torilor referitoare la condi iile de montaj i de func ionare normal la varia ii de temperatur . [top]

14. CONDI II DE MONTARE
Re ele interioare 14.1. Conductele instala iilor interioare de înc lzire cu ap se monteaz cu pant , asigurând golirea dezaerisirea centralizat sau local a instala iei, printr-un num r minim de dispozitive i arm turi. i

Panta normal a conductelor instala iilor de înc lzire cu ap este de 3 ‰. În cazuri obligate, se poate reduce panta la 2 ‰. 14.2. Conductele de abur se monteaz astfel încât sensul de circula ie al aburului i condensatului în conducte s fie acela i. Pe por iuni de traseu în care nu este posibil evitarea contrapantei, valoarea acesteia va fi cel pu in egal cu pierderea unitat de sarcin la debitul maxim (cel pu in 5 ‰) sau se m re te diametrul conductei, luându-se m surile corespunz toare pentru evacuarea condensatului. 14.3. Pe trasee comune, conductele instala iilor interioare se grupeaz în plase orizontale - la pozarea sub tavan - sau verticale - la pozarea pe pere i sau stâlpi, astfel încât s permit folosirea unor suporturi comune. 14.4. Distan a minim între conducte paralele neizolate termic sau între acestea i fe ele finite ale elementelor de construc ie adiacente din materiale necombusitibile (pere i, plan ee, grinzi, stâlpi) este de 3 cm. Pentru conducte izolate termic, distan a între fe ele exterioare ale izola iei finite sau între acestea i suprafa a finit a elementelor de construc ie vecine este de cel pu in 4 cm. 14.5. Distan ele minime între conductele neizolate termic ale instala iilor de înc lzire i elementele de construc ie executate din materiale combustibile se stabilesc în raport cu temperatura superficial a conductei, conform tabelului 14.1. În cazul conductelor izolate termic, se ia în considerare temperatura superficial a izola iei finite, iar protec ia termoizola iei se prevede din materiale rezistente la eventuale ocuri mecanice. Tabelul 14.1. DISTAN E MINIME (cm) ÎNTRE CONDUCTELE INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE I ELEMENTELE DE CONSTRUC IE DIN MATERIALE COMBUSTIBILE Elementul de construc ie din materiale combustibile Pere i i plan ee Pardoseli Temperatura nominal a agentului termic, din conducte, în oC ≤ 75 3 3 76-95 5 5 96-115 10 5 116-150 20 10

14.6. Între conductele re elei de înc lzire i conductele de gaze, respectiv barele, cablurile i conductoarele

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 56 of 90

electrice, se vor prevedea distan e minime conform prevederilor “Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”, I 6 i, respectiv, ale “Normativului pentru proiectarea i executarea instala iilor electrice, cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i 1500 V.c.a.”, I 7. 14.7. Distan a între flan ele arm turilor a dou conducte apropiate, respectiv distan a între flan a arm turii i conducta apropiat sau izola ia finit a acesteia, este cel pu in 3 cm. 14.8. La trecerea prin pere i i plan ee, conductele aparente sau mascate (în canale, ghene) se vor monta în tuburi de protec ie sau piese speciale, care s permit mi carea liber a conductelor datorit dilat rii i s asigure protec ie mecanic a conductelor izolate. În func ie de rolul de protec ie la foc al elementelor de construc ii se va alege ansamblul (construc ii instala ii) trecerii, inând seama, obligatoriu, de reglement rile de siguran la foc. i

Partea superioar a man oanelor montate pe pardoseala înc perilor dotate cu instala ii sanitare (de ex.: b i, buc t rii) va dep i nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm. Man oanele de protec ie ale leg turilor corpurilor de înc lzire vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a permite deplasarea leg turii la dilatarea coloanei verticale. Se recomand ca tuburile de protec ie s se mascheze prin rozete, cel pu in în camerele cu cerin e estetice mai ridicate (camere de locuit, b i, buc t rii) i cel pu in în acele pozi ii care sunt mai vizibile (la trecerea sprin pere i a leg turilor la corpurile de înc lzire, a conductelor orizontale de aerisire etc.). 14.9. Pe por iunile de conducte ce traverseaz pere i sau plan ee nu se fac îmbin ri. Pe conductele montate în an uri, în pere i sau plan ee, num rul îmbin rilor se reduce la minimum. 14.10. La intrarea i ie irea din cl diri a racordurilor la re ele exterioare se va ine seama de prevederile art. 5.33, 5.34. i art.12.20. Compensarea de dilatare 14.11. Îmbinarea între compensatoarele elastice de tip U sau similare i conducte se face prin sudur . Nu este admis îmbinarea prin flan e sau mufe. 14.12. Compensatoarele elastice se monteaz în starea preten ioas prescri prin proiect (de regul , 50 % din alungirea maxim corespunz toare condi iilor nominale de func ionare). 14.13. În apropierea compensatoarelor tip U, se prev d suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele p r i ale compensatorului. Pe compensatoarele în form de U nu se prev d suporturi fixe. Arm turi pentru închidere, sec ionare, reglare, golire i dezaerisire 14.14. Robintele cu ventil, arm turile cu clapet sau ventil de re inere, supapele de siguran monteaz în pozi ii corespunz toare func ion rii normale. Arm turile grele de pe conducte se monteaz conductelor. etc., se a

pe suporturi proprii, evitându-se înc rcarea suplimentar

14.15. Pozi ionarea arm turilor se face astfel încât s permit manevrarea, deplasarea p r ilor mobile i demontarea par ial sau total , în vederea între inerii i repara iilor. Corpuri de înc lzire 14.16. Corpurile de înc lzire se racordeaz prin îmbin ri demontabile. În cl dirile industriale la care arm turile de închidere-reglare sunt prev zute pe conductele de alimentare comune mai multor corpuri sau grupuri de corpuri de înc lzire, racordarea conductelor la corpurile de înc lzire din o el poate fi nedemontabil (îmbinare prin sudur ).

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 57 of 90

14.17. Corpurile de înc lzire se monteaz în paralel cu pere ii finisa i, la distan ele stabilite prin standardele, instruc iunile tehnice sau normele de produs. 14.18. Distan ele minime între corpul înc lzitor i elementele de construc ii ale pere ilor se stabilesc în func ie de temperatura agentului termic, astfel : 5 cm , pentru temperaturi pân la maximum 95 oC ; 10 cm, pentru temepraturi între 96 i 150 oC. 14.19. Distan a între corpurile de înc lzire i pardoseal este, de regul , de 12 cm. In cazuri excep ionale se poate reduce acest distan pân la 8 cm, dac temperatura agentului termic nu dep e te 95 oC, sau pân la 10 cm, dac temperatura acestuia este de 96...150 oC, cu aplicarea corec iei necesare la calculul suprafe elor de înc lzire. 14.20. Distane ele între aparatele de înc lzire i elemetnele instala iilor electrice vor fi corelate cu prevederile din “Normativul pentru proiectarea i executarea instala iilor electrice, cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i 1500 V.c.c.” I 7. 14.21. În cazul mont rii corpurilor de înc lzire în ni e, potrivit prescrip iilor art.6.10. sau în cel al acoperirii lor cu m ti, potrivit prescrip iilor art.6.13, 6.14., distan ele laterale pân la pere ii ni ei sau ai m tii se stabilesc astfel încât s permit montarea i manevrarea normal a arm turilor. 14.22. Distan a frontal între corpul înc lzitor i masc este de cel pu in: 2 cm, la m ti cu goluri (obi nuite), cu excep ia cazului în care masca este confec ionat din materiale combustibile i temperatura agentului termic dep e ete 95oC, pentru care distan a minim este de 5 cm ; 5 cm, la m ti pline. Fac excep ie convectoarele, la care masca se monteaz lipit de bateria de înc lzire. Elementul frontal al m tilor va fi demontabil, permi ând accesul la corpul de înc lzire, în vederea între inerii. Amenaj ri constructive pentru instala iile de înc lzire 14.23. Trecerea conductelor prin elementele de construc ii (funda ii, pere i, plan ee) se va face prin goluri anume prev zute, comune grupului de conducte, cu respectarea prevederilor art. 5.33., 5.34. i 14.8. Dimensiunile minime ale golurilor i an urilor pentru trecerea, respectiv pozarea conductelor, vor fi conforme indica iilor din tabelul 14.2. Se pot executa goluri i an uri de alte dimensiuni decât cele indicate în tabelul 14.2. dac ele se justific , în func ie de pozi ia de montare, necesitatea i modul izol rii termice a conductelor îngropate, tehnologia de prefabricare în atelier i de montare pe antier etc. 14.24. Racordarea canalelor termice exterioare la subsolul tehnic, respectiv la canalele din interiorul cl dirii, se realizeaz astfel încât s permit preluarea tas rilor f r a se periclita buna func ionare a instala iilor, inând seama i de prevederile art. 5.34. În cazul existen ei în zon a unei re ele de distribu ie a gazelor naturale, la p trunderea re elei exterioare în subsol i la trecerea instala iei interioare de înc lzire central prin plan eele aflate sub nivelul terenului, se vor lua m surile prev zute la art. 5.40. 14.25. Pentru între inerea i manevrarea diferitelor arm turi i aparate ale conductelor pozate în canale necirculabile se amenajeaz c mine de vizitare, cu guri i sc ri de acces. Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc în raport cu m rimea arm turilor, dar nu mai mici de 0,70 m diametru. Canalele circulabile se prev d cu posibilit i de acces în canal pentru interven ii în caz de avarie, marcate cu indicatoare. Se recomand dotarea cu mijloace de semnalizare i comunicare a avariilor.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 58 of 90

14.26. Accesul la subsolurile i etajele tehnice destinate mont rii elementelor instala iilor de înc lzire din interiorul cl dirilor se asigur prin sc ri i u i cu gabarit corespunz tor necesit ilor controlului i între inerii instala iilor. 14.27. Se asigur la subsol spa iul necesar accesului i manevrelor - în timpul exploat rii - la organele de închidere i reglare, precum i cel necesar accesului la contoarele care m soar consumul de c ldur . 14.28. Pentru evacuarea c ldurii degajate de conducte, aparate i arm turi, subsolurile i etajele tehnice se prev d cu ferestre, canale de ventilare sau orificii de ventilare, cu posibilitatea de reglare i închidere. Pardoseala subsolului accidentale de ap . Tabelul 14.2. DIMENSIUNI MINIME ALE STR PUNGERILOR I AN URILOR ÎN PERE I Elementul de instala ie Coloan bitubular cu diametrul pân la 50 mm Coloan monotubular cu diametrul pân la 50 mm Leg turi la corp înc lzire [top] Str pungeri la montare aparent (cm) 15 x 10 10 x 10 5 x 10 an uri la montare îngropat (cm) i etajului tehnic se execut cu pant spre punctele de colectare a scurgerilor

20 x 13 12 x 10 6x6

15. IZOLAREA TERMIC

A INSTALA IILOR PROTEC IA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

15.1. Agregatele, aparatele, conductele, compensatoarele de dilatare ale instala iilor de înc lzire, precum i arm turile re elelor exterioare aeriene se izoleaz termic, conform prevederilor din prezentul normativ. 15.2. Grosimea izola iei termice se stabile te pe baza calculelor tehnico-economice de optimizare, în care se iau în considerare urm toarele: pentru re elele termice de ap cu reglaj calitativ - temperatura medie anual a agentului termic i debitul nominal de agent termic ; pentru re elele de ap cu reglaj cantitativ - temperatura agentului termic i debitul mediu anual de agent termic. Temperatura mediului ambiant se consider : la pozarea aerian (în exterior) sau în canale - temperatura medie a aerului ambiant pentru perioada de func ionare a re elei; la pozarea direct în sol f r canal - temperatura medie a solului la adâncimea de pozare a conductelor pentru perioada de func ionare a re elei. Grosimea izola iei termice - determinat prin calculul de optimizare - trebuie s conduc termoizola iei de minimum 80 %. Eficien a termoizola iei se determin conform art.17.22. la o eficient a

15.3. La proiectarea i executarea izola iilor termice i învelitorilor de protec ie ale acestora, se vor respecta

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 59 of 90

prevederile cuprinse în: “Instruc iuni tehnice pentru executarea i recep ionarea termoizola iilor elementelor de instala ii”, indicativ C 142 ; “Detalii, elemente i subansambluri prefabricate de instala ii - Detalii comune DC, volumul 4 - Grupa DC 4 - “Subgrupa izolarea termic a conductelor i Subgrupa izolarea termic a aparatelor”. 15.4. Izolarea termic a conductelor i aparatelor se aplic numai dup cur irea la luciu metalic i protejarea lor cu straturi anticorozive. 15.5. R mân neizolate termic numai conductele amplasate în spa ii închise, ale c ror ced ri de c ldur se utilizeaz pentru înc lzirea înc perilor în care sunt montate. 15.6. Izola ia termic a arm turilor, compensatoarelor cu presetup demontabil . i a îmbin rilor cu flan e se realizeaz

15.7. Izola ia termic trebuie s se realizeze din materiale incombustibile sau greu combustibile, hidrofuge sau protejate hidrofug, având un coeficient de conductivitate termic redus i care î i p streaz propriet ile de izolare termic în timpul exploat rii. 15.8. La izolarea termic a elementelor instala iilor termice nu este permis folosirea de materiale termoizolante putrescibile, a celor care, datorit înc lzirii, se înmoaie, î i pierd capacitatea de izolare termic sau degaj sulf, noxe, etc. 15.9. Conductele montate mascat (în ghene, sub rabi etc.) se pot izola individual sau în comun (ducere i întoarcere), f r protec ie special în exterior. 15.10. Conductele pozate în subsoluri tehnice i canale subterane - interioare sau exterioare - se prev d cu înveli protector al termoizola iei. În canalele pentru conducte se prevede protejarea termoizola iei, de regul , cu carton asfaltat, cu rosturile îmbinate prin vopsirea cu bitum sau alte înveli uri de protec ie. 15.11. Conductele montate aparent, în alte niveluri ale cl dirii decât cele exclusiv tehnice, inclusiv subsoluri care au i alt destina ie decât cea de subsol tehnic (de ex: cu boxe), se prev d cu înveli protector, stabilit în concordan cu rolul func ional al nivelului respectiv. 15.12. Izola ia conductelor termice montate în exterior pe supor i, stâlpi sau pe fa a exterioar a pere ilor cl dirilor se prevede cu înveli de protec ie contra intemperiilor, conform prevederilor “Instruc iunilor tehnice” C 142. 15.13. Conductele pentru re elele termice montate direct în sol vor avea materialele componente, inclusiv termoizola ia, conform SR EN 253; ele se livreaz gata termoizolate. Zonele de îmbinare dintre conducte sau dintre acestea i fitinguri se vor termoizola local conform prevederilor Normativului NP 029 i a indica iilor produc torilor. 15.14. Conductele preizolate montate direct în sol sau în canale nevizitabile vor fi dotate cu sisteme de control, depistare i localizare a avariilor compuse din conductoare electrice înglobate în termoizola ia conductelor i aparate de m sur i avertizare. 15.15. Toate conductele instala iilor de înc lzire, indiferent de locul de montaj i de caracteristicile agentului termic, precum i schimb toarele de c ldur , vasele de expansiune i rezervoarele de orice fel utilizate în instala iile de înc lzire, se protejeaz împotriva coroziunii printr-un strat de baz anticoroziv, aplicat pe suprafa a evilor i aparatelor. Stratul de baz pentru protec ia anticoroziv se execut din miniu de plumb sau alte materiale, aplicat dup cur irea de rugin a suprafe elor protejate. 15.16. La conductele montate aparent, neizolate termic, în spa ii cu cerin e estetice i igienic-sanitare (de ex.: cl diri de locuit, social - culturale etc.) se aplic , peste stratul anticoroziv de baz , dou straturi de vopsea i

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 60 of 90

unul de lac rezistent la temperatur . 15.17. La pozarea f r canal a re elelor termice se va analiza oportunitatea prevederii unei protec ii electrice a conductelor împotriva coroziunii, provocate de agresivitatea solului i a apelor freatice, precum i de curen ii vagabonzi. Stabilirea necesit ii prevederii protec iei, se va face potrivit indica iilor din “Normativul pentru protec ia contra coroziunii a construc iilor metalice îngropate”, indicativ I 14, STAS 10128, STAS 10166/1, STAS E10702/2, SR 7335/3, 5, 6, 8, 9, referitoare la protec ia împotriva coroziunii a construc iilor metalice i a conductelor subterane i supraterane. [top]

16. APARATE DE M SUR , AUTOMATIZARE, CONTORIZARE
16.1. Pentru cunoa terea parametrilor func ionali ai instala iilor de înc lzire (temperatur , presiune, debit etc.) este obligatorie prevederea aparaturii de m sur i control. Aparate de m sur 16.2. La instala iile de înc lzire cu ap fierbinte (peste 115 oC) sau abur de medie presiune (peste 0,7 bar) se va prevedea aparatur de m sur , control i reglare conform instruc iunilor ISCIR C 1 - pentru cazane i MEE-PE 502-8 - pentru puncte termice. 16.3. La instala iile de înc lzire cu ap sau abur, indiferent de parametrii agentului termic, se va prevedea aparatura adecvat în func ie de specificul i m rimea instala iei l sându-se, eventual, loc pentru îmbun t irea acestei echip ri în viitor. În mod obligatoriu se va prevedea dotarea ini ial cu aparatur i amenaj rile indicate în articolele 16.4, 16.5, 16.7. .... 16.12. 16.4. Se vor prevedea termometre indicatoare : la cazanele de ap cald pe conductele de ie ire ; la schimb toarele de c ldur : în cazul unui singur aparat - pe intrarea i ie irea circuitelor primar i secundar ; în cazul mai multor aparate, montate al turat i racordate în paralel - câte un singur termometru pe circuitele principale primar i secundar i câte un termometru pe ie irea circuitelor primar i secundar din fiecare aparat ; în cazul mai multor aparate racordate în serie - câte un termometru pe circuitele primar i secundar înainte i dup fiecare aparat ; pe distribuitoarele instala iilor de înc lzire cu ap cald sau fierbinte ; pe toate ramurile care intr în colectoarele instala iilor de înc lzire cu ap cald sau fierbinte, precum i pe ie irea general din colectoare ; pe conductele care intr i care ies în i din butelia de egalizare a presiunilor ; la intr rile i ie irea în i din dispozitivul de amestec prin care se regleaz temperatura agentului termic (robinete cu 3 c i etc.) ; pe rezervoarele de condensat ; pe ie irea din reductoarele de presiune. Gradul de precizie minim al termometrelor cu citire direct va fi de ± 0,5 0C. 16.5. Se va prevedea câte o teac metalic pentru montarea unor termometre indicatoare în scopul regl rii i controlului ocazional al instala iilor: pe conductele de alimentare cu ap cald sau fierbinte a cl dirilor, la intrarea i ie irea acestora ; pe ramurile principale (ducere i întoarcere) ale re elelor exterioare sau interioare de distribu ie de ap cald sau fierbinte;

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 61 of 90

la intrarea i ie irea apei calde sau fierbin i la aparate consumatoare mari (baterii de înc lzire, aeroterme .a.). În cazul în care, în exploatare, este necesar un control frecvent al func ion rii instala iilor respective, se pot monta termometre permanente, cu condi ia prevederii m surilor de protec ie a acestora. 16.6. Se recomand prevederea unei bucle de semnalizare acustic i, eventual optic a atingerii temperaturii maxime admisibile la cazanele de ap cald , respectiv pe circuitul secundar al schimb toarelor de c ldur , ce produc ap cald pentru înc lzire sau pentru consum. 16.7. Se vor prevedea manometre indicatoare: - pe distribuitoarele i colectoarele instala iilor de înc lzire cu ap cu circula ie prin pompe (în cazul când distribuitoarele sau colectoarele se afl în imediata aproiere a pompelor de circula ie i sunt legate direct de acestea, montarea manometrelor nu este obligatorie); pe aspira ie i refularea pompelor de circula ie, adaos, amestec etc. ; pe conductele de ducere de la cazanele de ap cald sau ap fierbinte ; la cazanele de abur de joas presiune ; la intrarea i ie irea în i din reductoarele i regulatoarele de presiune ; pe distribuitoarele de abur ; pe rezervoarele închise sub presiune (rezervoare închise de condensat, expandoare, vase de expansiune închise etc.) ; înainte i dup separatoarele de impurit i. 16.8. Clasa de precizie a manometrelor i limitele maxime de lucru vor fi conform STAS 3589. 16.9. în scopul verific rii echilibr rii hidraulice a circuitelor de conducte, a c derilor de presiune în aparate cu rezisten hidraulic mare i variabil în timp, precum i pentru m surarea debitului agentului termic, se vor prevedea, fie arm turi specializate pentru determinarea presiunilor, fie perechi de prize de presiune (racorduri din eav Dn 15 cu robinete de închidere) pentru montarea manometrelor diferen iale sau cu citire direct : pe racordurile punctelor termice la re eaua de transportul c ldurii; pe racordurile instala iilor interioare de înc lzire la re eaua termic ; pe conductele de ducere i întoarcere ale grupurilor de distribu ie ale instala iilor interioare ; înainte i dup : schimb toare de c ldur , diafragme pentru m surarea debitului sau pentru echilibrare hidraulic ; - eventual - la baza câte unei coloane principale de la cap tul fiec rei ramuri de distribu ie din instala iile interioare de înc lzire ; pe conductele de abur la intrarea în cl dire. Se prev d prize de presiune pe canalele de fum ale cazanelor. 16.10. Manometre cu contacte electrice sau presostate se vor prevedea la vasele de expansiune închise pentru pornirea i oprirea pompelor de adaos. Manometre cu contacte electrice în leg tur cu un releu electric i o hup pentru semnalizare acustic (completat , eventual, cu semnalizare optic ), se prev d la cazanele de abur, pentru semnalizarea atingerii presiunii maxime. 16.11. Indicatoare de nivel cu tub de sticl se vor prevedea la: cazanele de abur - în condi iile prescrip iilor tehnice ISCIR-C1 ; rezervoarele de condensat ; vasele de expansiune închise ; rezervoarele de acumulare de pe lâng vasele de expansiune închise. La rezervoarele de condensat greu accesibile (în cuve adânci) se va prevedea un indicator de nivel cu plutitor care s poat fi citit dintr-un loc accesibil.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 62 of 90

16.12. Instala iile de preparare a apei calde de consum vor fi prev zute cu termoregulatoare limitatoare de temperatur , oricare ar fi agentul termic utilizat. 16.13. Centralele termice cu capacitate începând de la 4 MW vor fi prev zute cu câte un aparat pentru analiz chimic a gazelor de ardere i termometre pentru m surarea temperaturii gazelor de ardere. Automatizare 16.14. Pentru asigurarea protec iei instala iilor i func ionarea lor în condi ii de eficien parametrilor necesari se prevede automatizarea instala iilor de înc lzire central . maxim în limitele

16.15. Automatizarea instala iilor din centrale termice i puncte termice se face în confomitate cu “Ghidul pentru proiectarea automatiz rii instala iilor din centrale i puncte termice” - indicativ I 36. 16.16. Automatizarea instala iilor dintr-o central termic sau punct termic se bazeaz pe o schem tehnologic . Schema tehnologic , completat cu aparatur de automatizare, cuprinde, atât reprezentarea cu ajutorul simbolurilor grafice a procesului tehnologic aferent centralei termice sau punctului termic, cât i reprezentarea simbolic a aparaturii de automatizare precum i interdependen a func ional dintre acestea. 16.17. În centralele termice de ap cald se automatizeaz : reglarea aprocesului de ardere ; protec ia cazanelor la supraînc lzire, la lipsa circula iei apei, i la sc derea temperaturii apei la intrarea în cazan sub valoarea limit admis ; reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instala iile de înc lzire - prin amestecul apei din conducta de ducere cu ap din conducta de întoarcere - i oprirea/pornirea treptat (“în cascad ”) a cazanelor; reglarea se face în func ie de temperatura exterioar i de diagrama de reglaj a instala iei de înc lzire ; preparare a apei calde de consum i furnizarea ei la temperatura prescris . 16.18. Cazanele centralei termice vor fi dotate, obligatoriu, cu elemente automate de protec ie la cre terea accidental a temperaturii (supraînc lzire). Se prev d urm toarele elemente automate de protec ie la cre terea temperaturii peste valorile admise: un limitator de temperatur de lucru ( termostat de lucru) ; un limitator de temperatur de siguran (termostat de siguran ). Proiectantul centralei termice va verifica dac în specifica ia tehnic a cazanelor sunt cuprinse elementele de protec ie la cre terea temperaturii; în cazul în care acestea nu sunt cuprinse, ele vor fi prev zute prin proiectul de automatizare al centralei termice. Instala ia de automatizare pentru protec ia cazanelor la cre terea accidental a temperaturii va fi completat cu sisteme de avertizare sonor i optic . 16.19. Automatizarea func ion rii arz toarelor, cazanelor se face în conformitate cu Instruc iunile ISCIR C 39 “Prescrip ii tehnice pentru echiparea arz toarelor de combustibil lichid i arz toarelor de gaze. Instala ii de automatizare”. 16.20. În punctele termice se automatizeaz : - reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instala iile de înc lzire (agentul secundar) în func ie de temepratura exterioar i de diagrama de reglaj a instala iilor de înc lzire; prepararea apei calde de consum i furnizarea ei la o temperatur prescris ; recircularea apei calde de consum din re eaua de distribu ie ; protec ia schimb toarelor de c ldur la supraînc lzire. 16.21. În instala iile interioare de înc lzire central cu ap cald cu distribu ie individual de aparatament se

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 63 of 90

automatizeaz reglarea debitului i temperaturii agentului termic în func ie de temperatura interioar a unei camere pilot (de regul camera de zi). 16.22. Se recomand ca schemele de automatizare s fie concepute astfel încât s permit i dotarea etapizat cu echipamente de automatizare în func ie de prioritate, importan i posibilit i financiare. Contorizare 16.23. În scopul realiz rii economiei de energie i stabilirii unor rela ii corecte între distribuitorul i consumatorul de c ldur se prevede contorizarea consumului de c ldur în instala iile de înc lzire central . La centralele termice se contorizeaz - obligatoriu - c ldura furnizat separat diferitelor categorii de consumatori de c ldur : pentru înc lzire central , pentru prepararea centralizat a apei calde de consum sau pentru alte scopuri; la o aceea i categorie de consumatori contorizarea se va face pe ramurile de distribu ie de la sursa termic . La punctele termice de imobil se contorizeaz - obligatoriu - c ldura primit contorizarea c ldurii furnizate va fi f cut la consumatori. de la sursa de c ldur ;

Apa de adaos folosit pentru umplerea i completarea cu ap a instala iilor din centrale i puncte termice se contorizeaz separat. 16.24. Solu ia de contorizare a c ldurii în instala iile interioare de înc lzire central se stabile te corelat cu destina ia spa iului înc lzit, modul de gestionare al cheltuielilor i schema de distribu ie folosit ; se poate contoriza consumul de c ldur global pe cl dire sau par ial pentru un tronson din aceasta. Pentru cl dirile de locuit contorizarea se poate face pe cl dire, tronson de cl dire sau pe apartament (a se vedea art.5.7.), în func ie de cerin e i de schema de distribu ie adoptat . Este obligatorie contorizarea separat a consumurilaor de c ldur aferente spa iilor cu alt destina ie decât locuirea din cl dirile de locuit colective (magazine, birouri etc.). La consumatorii din alte categorii de cl diri civile se ine seama de necesitatea de contorizare par ial func ie de destina ia spa iului. 16.25. La cl dirile nou proiectate este obligatorie prevederea contoriz rii consumului de c ldur consumator. în

la fiecare

16.26. Se prevede spa iul necesar pentru amplasarea, montarea i exploatarea corespunz toare a echipamentului de contorizare. De asemenea, se prevede un acces u or la contoare. Pentru cl dirile de locuit se recomand ca, la contorizarea pe apartamente , citirea s se poat face din afara apartamentelor (de ex: în casa sc rii, pe un coridor etc.). 16.27. Montarea conformitate cu: i exploatarea contoarelor, condi iile de ampalsare i schemele adoptate vor fi în

“Solu ii i detalii de montaj pentru contoare de ap rece, ap cald i energie termic ”, indicativ SC 001 ; “Solu ii cadru de contorizare a consumurilor de ap , gaze naturale i energie termic aferente instala iilor din blocurile de locuin e”, indicativ SC 002. Vor fi respectate prescrip iile produc torului i reglement rile Biroului Român de Metrologie Legal (BRML). 16.28. Echipamentul de contorizare utilizat trebuie s Legal (BRML). fie omologat de c tre Biroul Român de Metrologie

16.29. În cazul în care la execu ie nu se poate monta echipamentul de contorizare odat cu restul instala iei, se va prevedea spa iul necesar i se monteaz tronsoane demontabile, în locul c rora se va monta ulterior echipamentul de contorizare.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 64 of 90

[top]

17. PREVEDERI PENTRU DIMENSIONAREA INSTALA IILOR
Cazane 17.1. Capacitatea termic (puterea termic ) total acoperit de cazanele din centralele termice se determin însumând necesit ile orare de c ldur , inând seama de simultaneit ile în func ionare pentru: înc lzire, conform SR 1907 i cap.3 din prezentul normativ ; ventilare ; prepararea apei calde de consum, inând seama, în cazul consumului cu vârfuri i a celui discontinuu, de existen a i m rimea acumul rii ; consumuri tehnologice, în func ie de cronograma consumurilor de c ldur ale aparatelor consumatoare de c ldur ; acoperirea pierderilor de c ldur din re elele de transport i distribu ie a c ldurii. 17.2. Pierderile de c ldur din re elele de transport i distribu ie au ca efect reducerea temperaturii cu ∆ tp

(0C), determinat cu rela ia: ∆ tp = q x L (oC)

în care L = distan a între sursele de c ldur

i punctul de consum, în km;

q = indicele reducerii de temperatur a agentului termic datorit pierderilor de c ldur , în oC/km; Re elele de distribu ie a c ldurii se izoleaz termic conform prevederilor art.15.2. pentru a nu se dep valoare maxim q = 0,5 oC/km. i o

înc lzire central , este necesar ca, la plecarea de la sursa de c ldur temperatura real Tr (oC) determinat cu rela ia: Tr = Tn + q x L (oC)

Pentru a avea la punctul de consum temperatura nominal Tn (0 (oC), pentru care se proiecteaz instala ia de la cazane, agentul termic s aib

17.3. Pentru alegerea num rului de cazane i pentru stabilirea puterii termice a fiec rui cazan se ine seama de prevederile art. 9.19 .... 9.23 din prezentul normativ. Schimb toarele de c ldur 17.4. Capacitatea termic (puterea termic ) a schimb toarelor de c ldur pentru înc lzire i prepararea apei calde de consum, folosite în centrale i puncte termice, se determin luând în considerare, dup caz, componentele necesit ilor de c ldur indicate la art. 17.1. 17.5. Debitul de agent termic primar necesar schimb toarelor de c ldur din centrale i puncte termice se determin în func ie de necesit ile de c ldur , inând seama de caracteristicile termohidraulice ale aparatelor schimb toare de c ldur , de temperaturile nominale ale agen ilor termici, de schemele de racordare, de regimul de func ionare i de existen a acumul rii. 17.6. La alegerea num rului i tipurilor de aparate schimb toare de c ldur art.9.37, 9.38 - pentru centrale termice i 11.6, 11.7 - pentru puncte termice. se au în vedere prevederile

17.7. La dimensionarea schimb toarelor de c ldur din centrale i puncte termice , se ine seama de valoarea coeficientului de utilizare (de murd rire) a suprafe elor de înc lzire prev zut de produc tor pentru durata de utilizare garantat .

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 65 of 90

Pompe 17.8. La stabilirea solu iei generale de echipare cu pompe de circula ie agent termic (ap cald , ap fierbinte) a centralelor i punctelor termice se vor avea în vedere indica iile de la articolele 9.32, 9.33, 9.34, pentru centrale termice i 11.8, pentru puncte termice. 17.9. Parametrii func ionali caracteristici la care se dimensioneaz în l imea de pompare, se determin astfel: pompa de circula ie, debitul de ap i

debitul de ap - pe baza debitul de c ldur transportat i a ecartului nominal de temperatura (turretur) ; în l imea de pompare - pe baza pierderilor de sarcin totale, liniare i locale, pe circuitul hidraulic deservit de pomp (circuitul închis al re elei de conducte între refularea i aspira ia pompei) . La alegerea pompei se va urm ri ca aceasta s zgomot redus. func ioneze în zona de randament ridicat i de nivel de

17.10. Num rul pompelor de alimentare cu ap a cazanelor de abur de joas presiune i pozi ia de montare se stabilesc conform prevederilor art.9.44. Parametrii func ionali caracteristici la care se dimensioneaz pompa de alimentare cu ap a cazanelor de abur de joas presiune se determin astfel: debitul de ap - se va asigura debitul maxim de ap vaporizat în cazanele alimentate; se va ine seama de faptul c alimentarea cu ap a cazanului poate fi i intermitent , pompa func ionând numai o parte din durata unei ore. în l imea de pompare - presiunea pompei va asigura suma format din: presiunea nominal a cazanului, pierderea de sarcin total pe traseul de alimentare (rezervor de condensat sau ap tratat - pomp - cazan), diferen a de în l ime între nivelul maxim al apei din cazan i axul orizontal al racordului de aspira ie al pompei, precum i o rezerv de 0,1 bar. Alte elemente din centrale i puncte termice 17.11. Dimensionarea dispozitivelor de siguran ISCIR C 37. se va face potrivit prevederilor STAS 7132 i Instruc iunilor

17.12. Diametrele racordurilor de golire ale diferitelor elemente sau p r i de instala ii se stabilesc în func ie de volumul de lichid ce trebuie evacuat, de în l imea medie a acestui volum i de num rul de organe de golire deschise concomitent, astfel încât timpul de golire s fie de maximum 1 or . Dimensionarea dispozitivelor de golire se coreleaz colecteaz apele de golire. cu debitul nominal al conductei de canalizare care

Debitele de golire pentru instala iile interioare de înc lzire cu ap cald sunt indicate, informativ, în tabelul 17.1. Pentru cl dirile de locuit i social - culturale volumul de ap din instala ia de golit se determin pe baza indicelui volumului de ap con inut în instala ie V (l/kW), specific tipului corpului de înc lzire folosit; astfel, orientativ se pot folosi valorile: V = 10,8...11,2 l/kW la radiatoare din font , STAS 7363 V = 8,6...8,9 l/kW la radiatoare din font , STAS 7364. Tabelul 17.1. DATE PENTRU DIMENSIONAREA ROBINETELOR DE GOLIRE

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 66 of 90

În l imea între nivelul mediu al apei în instala ie i nivelul de racordare a conductei de golire (m) 0,65 3,00 5,50 10,50 13,00

Regimul de în l ime corespunz tor al cl dirii de locuit P P + 2E P + 4E P + 8E P + 10E

Debitul de golire, litri/or , al unui robinet cu Dn: 15 650 1800 2500 3000 3500 20 1500 3300 4500 5500 7000 25 2400 5000 7000 9000 10500 32 4000 9000 12500 16000 19000 40 5500 12000 17000 22000 26000

17.13. Sec iunea liber a prizelor de aer de combustie din centrale termice se calculaz pentru o vitez a aerului de 1-2 m/s. Sec iunea canalelor de aer de combustie se calculeaz cu viteze de 1-2 m/s, când aerul este adus la cazane cu ajutorul tirajului natural. În cazul introducerii pe cale for at a aerului de combustie se folosesc viteze mari pe canale (5 -12 m/s). Sec iunea co ului de fum i a canalelor de fum se determin în func ie de sarcina total maxim a tuturor cazanelor racordate. Co urile de fum func ionând pe baza tirajului natural se dimensioneaz conform STAS 3417 i STAS 6793. Corpuri de înc lzire; suprafe e radiante 17.14. Dimensionarea corpurilor de înc lzire se face conform prevederilaor STAS 1797 tehnice ale produc torilor, referitoare la caracteristiciale tehnice, hidraulice i mecanice. i prescrip iilor

17.15. Radiatoarele de font se limiteaz la lungimea de 2 m. Pentru alte corpuri de înc lzire lungimea limit este cea prev zut de instruc iunile produc torului. 17.16. La alegerea tipului urm toarele: i temperaturii suprafe ei radiante i la amplasarea acesteia se au în vedere

men inerea intensit ii energiei radiante la nivelul capului ocupan ilor în limitele de 12 -14 W/mp pentru temperaturi interioare de 15 - 22 oC (valorile mici corespund temperaturilor mai ridicate) ; limitarea temepraturii medii admisibile la 25 – 26 oC pentru suprafe ele radiant de la pardoseal - în cazul înc perilor cu locuri fixe de munc i activitate îndelungat i la 29 oC - în cazul înc perilor cu folosin de scurt durat . Conducte de ap cald i fierbinte

17.17. Circuitele consumatorilor instala iilor de înc lzire se echilibreaz hidraulic, urm rindu-se realizarea unor rezisten e hidraulice diferen iate cu cel mult 10 % în instala iile interioare i cel mult 5 % în re elele exterioare. Echilibrarea hidraulic a circuitelor instala iilor de înc lzire se realizeaz prin m surile indicate la art. 5.4. 17.18. Dimensionarea conductelor se face, dup caz: pe baza unei presiuni disponibile date, caz în care se va urm ri consumarea presiunii disponibile, cu condi ia echilibr rii hidraulice, prin trasee economice i cu utilizarea unui num r minim de organe de reglare;

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 67 of 90

pe baza unei c deri de presiune rezultat dintr-un calcul de optimizare. În cazul în care nu este dat o presiune disponibil , pentru calculul diametrelor preliminare ale circuitului de conducte se recomand adoptarea vitezelor de circula ie a apei, indicate în tabelul 17.2. i diferen iate func ie de tipul re elei (interioare sau exterioare). Pentru re elele de conducte la care reglajul furniz rii c ldurii este de tip cantitativ sau mixt se pot adopta, la condi ii nominale, viteze de circula ie a apei mai mari decât cele indicate în tabel. Tabel 17.2. VITEZE INDICATE PENTRU CIRCULA IA APEI ÎN CONDUCTE DE O EL (m/s) Diametrul nominal al conductei (în oli sau mm) 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 63...76 83...95 102...127 133...152 168...219 247...324 377...521 peste 521 Re ele interioare 0,20...0,35 0,20...0,40 0,30...0,45 0,30...0,60 0,50...0,65 0,50...0,70 0,50...0,80 0,50...0,90 0,65...1,10 0,70...1,15 0,90...1,35 1,20...1,70 1,50...2,00 exterioare 0,40...0,70 0,50...0,75 0,50...0,80 0,55...1,00 0,60...1,10 0,70...1,15 0,90...1,35 1,20...1,70 1,40...2,00 1,70...2,40 2,10...2,80 2,40...3,00 i:

17.19. Viteza maxim a apei, în limitele presiunii disponibile din re eaua termic , nu va dep

1,5 m/s - în instala ii interioare din cl diri cu cerin e speciale de protec ie la zgomot (spitale, sanatorii, s li de lectur etc.) ; 2,0 m/s - pentru cl diri de locuit i social-culturale ; 3,0 m/s - pentru hale industriale ; 4,0 m/s - pentru re ele termice de ap cald i ap fierbinte (racorduri i re ele de distribu ie). 17.20. În instala iile cu regim hidraulic variabil în timp dimensionarea conductelor se face astfel încât s se asigure stabilitatea hidraulic a instala iei, ceea ce se ob ine printr-o valoare cât mai ridicat a raportului dintre pierderea de sarcin a instala iei consumatorului i cea a re elei.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 68 of 90

17.21. Pentru instala iile de înc lzire cu ap cald cu circula ie for at , în calculul coloanelor verticale se urm re te ca ecartul de presiune disponibil la baza coloanelor s fie cel pu in de trei ori mai mare decât presiunea datorat gravita iei, considerat cu valoarea corespunz toare temepraturii exterioare medii a perioadei de înc lzire (a se vedea i art.5.9.). 17.22. Eficien a termoizola iei conductelor, necesar de ob inut conform art.15.2., se determin cu rela ia: riz = (qo - qiz)/qo x 100 (%) în care qo = pierderea de c ldur unitar a conductei neizolate, qiz = pierderea de c ldur unitar a conductei izolate. Conducte de abur i condensat 17.23. Dimensionarea conductelor de abur se face pe baza vitezelor maxime indicate în tabelul 17.3. Dimensionarea conductelor de condensat cu circula ie natural (c dere liber ) se face conform tabelului 17.4. pentru condensat de joas presiune sau tabelului 17.5. pentru condensat de medie presiune. Conductele de condensat cu circula ie for at se dimensioneaz în mod similar cu conductele de ap cald sau fierbinte cu circula ie for at . Calcul mecanic al conductelor 17.24. Calculul mecanic al conductelor este obligatoriu pentru re elele termice de transport i distribu ie de ap fierbinte, abur i ap cald . 17.25. Prin calculul mecanic al condcutelor se detemrin : grosimea peretelui evii ; dimensionarea suporturilor mobile i fixe, precum i stabilirea distan ei dintre suporturi ; dimensionarea compensatoarelor de dilatare. 17.26. La calculul mecanic al conductelor se iau în considerare eforturile generate de:presiunea agentului termic, greutatea proprie conductelor pline cu ap i izolate termic, frecarea pe supor ii mobili i în compensatoarele cu presgarnitur i for ele elastice ale compensatoarelor în form de U, L i Z; în cazul conductelor montate aerian se are în vedere i ac iunea vântului, iar în zonele cu ac iuni seismice i efectul acestor ac iuni. 17.27. În calculul mecanic al re elelor termice se iau în considerare urm toarele : coeficientul de frecare al suportului cu alunecare 0,3 ; coeficientul de frecare al suportului cu rostogolire 0,05 ; coeficientul de suprasarcin datorat tas rii 1,0 ; for ele verticale în suporturile fixe i mobile se determin în ipoteza efectu rii decalate în timp a probelor hidraulice ; presiunea interioar din conducte este presiunea nominal , definit conform Prescrip iilor tehnice ISCIR C 15 ; temperatura de calcul a conductei este temperatura maxim a agentului termic. Tabelul 17.3. VITEZE MAXIME PENTRU CALCULUL CONDUCTELOR INSTALATIILOR DE INCALZIRE CU ABUR (în m/sec)

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 69 of 90

Diametrul nominal al conductei (în oli sau mm)

Abur de joas presiune Aburul în echicurent cu condensatul Conducte orizontale Coloane verticale 18 20 22 25 30 35 40 50 60 Abur în onctracurent cu condensatul Conducte orizontale 2 2,5 3 4 5 6 8 10 14 Coloane verticale 3,5 4 5 6 7,5 9 11 14 20 35 35 35 40 40 40 40 50 70 Abur de medie presiune

3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 50-75 75-150 peste 150 Tabelul 17.4.

11 14 18 22 25 30 35 40 50

DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE CONDENSAT DE JOASA PRESIUNE CU CIRCULATIE NATURALA (CADERE LIBERA) Diametrul nominal la conductei, în mm Conducte uscate Orizontale Verticale Conducte înecate, orizontale sau verticale, având lungimea: sub 50 m 50-100 m peste 100 m

Cantitatea de c ldur cedat de abur pentru formarea condensatului, în kW 15 20 25 32 40 50 57 64 70 76 5 17 33 79 120 250 365 495 580 700 7 26 49 116 180 370 545 735 870 1050 33 81 145 315 435 755 1100 1450 1750 2150 21 52 93 205 290 510 720 990 1220 1450 9 29 46 100 134 250 365 495 580 700

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 70 of 90

82 88 94 100 Tabelul 17.5.

870 1050 1280 1450

1300 1470 1920 2150

2620 3100 3600 4100

1750 2100 2330 2800

870 1050 1280 1450

DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE CONDESAT DE MEDIE PRESIUNE CU CIRCULATIE NATURALA (CADERE LIBERA) Diametrul nominal al condcutei în (mm) Panta ** hidraulic 1/100 1/200 1/300 1/400 1/500 1/1000 100 80 50 45 40 30 200 150 130 100 90 60 400 300 250 200 190 120 900 600 500 450 430 290

15

20

25

32

40

50

65

80

100

125

150

200

Debit de condensat (în kg/h*) 1500 1000 800 700 650 450 2800 2000 1500 1400 1200 850 6300 4400 3500 3200 2900 2100 9300 6600 5500 4700 4200 2900 17000 12000 10000 8800 7700 5400 31000 22000 18000 16000 14000 10000 53000 37000 30000 26000 24000 17000 121000 86000 70000 61000 54000 38000

* Valorile din tabel sunt valabile apentru condensat provenit din abur cu presiunea de 0,7-1,1 bar. Conductele de condensat provenit din abur cu presiunea de 1,1-8bar vor avea diametrul imediat superior celui rezultat din tabel. ** Lungimea echivalent a rezisten ei locale, considerat la stabilirea pantei hidraulice a conductelor de condensat, va fi egal cu 1 m pentru fiecare pies special (cot, ramifica ie etc.) i 5 m pentru fiecare arm tur (ventil, clapet etc.). 17.28. Dilatarea liniar (alungirea condcutelor) se determin folosind rela ia: ∆ L = α x L x (tmax - tmont) în care: ∆ L = alungirea conductei (cm) ;

α = coeficientul de dilatare liniar ; pentru o el: α = 0,0012 cm/m x grd
L = lungimea conductei compensate (distan a între dou reazeme fixe), în (m) ; tmax = temperatura maxim a agentului termic (oC) ; tmont = temperatura de montaj a conductei (oC). 17.29. Alegerea tipului de suport mobil i a distan ei dintre suporturi se fac în conformitate cu recomand rile de la art.12.32...12.35.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 71 of 90

17.30 Alegerea tipului de suport fix i a distan ei dintre suporturi se fac în conformitate cu recomand rile de la art.12.37...12.40. 17.31. Alegerea tipului de compensator de dilatare recomand rile de la art.13.2...13.5, 14.12, 14.13. i a condi iilor de montare se fac în conformitate cu

17.32. Conductele instala iilor interioare de înc lzire vor respecta prevederile, referitoare la configuran ia traseului, preluarea dilat rilor i sus ineri, de la art.13.6...13.11. 17.33. Prescrip iile privind calculul mecanic pentru condutele preizolate termic montate direct în sol se g sesc în Normativul NP 029. [top]

18. CONDI II DE CALITATE PENTRU MATERIALE, AGREGATE, APARATE
18.1. Materialele, agregatele i aparatele utilizate în instala iile de înc lzire central vor trebui s fac fa cerin elor de calitate impuse de Legea 10/1995 privind calitatea în construc ii i s corespund exigen elor speciale de calitate ale lucr rii. Cerin ele de calitate pentru elementele componente ale instala iilor de înc lzire se refer la : rezisten i stabilitate ; siguran în exploatare ; siguran la foc ; igien , s n tatea oamenilor, protec ia i refacerea mediului ; economie de energie, izolare termic i hidrofug ; protec ia împotriva zgomotului ; cerin e func ionale ; adaptare în utilizare ; durabilitate ; etan eitate ; confort tactil i antropodinamic ; aspect estetic ; facilit i de transport, montare i depozitare ; economicitate. 18.2. Materialele, agregatele i aparatele utilizate la executarea instala iilor de înc lzire vor avea caracteristicile i tolerana ele prev zute în standardele de stat sau în prescrip iile tehnice ale produc torilor interni sau externi - i vor satisface condi iile tehnice cerute în proiectul instala iei de înc lzire. Ele vor trebui s fie înso ite de: certificatul de calitate, al furnizorului, care s confirme realizarea de c tre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prev zute ; fi e tehnice i specifica ii con inând caracteristicile produsului i durata de via în exploatare în care se men in aceste caracteristici ; instruc iuni de montare, probare, între inere i exploatare ale produsului ; certificatul de garan ie specificând perioada de timp în care se garanteaz caracteristicile declarate ; certificate de atestare a calit ii i a performan elor (agremente tehnice MLPAT, avize tehnice, procese verbale de omologare) emise de c tre institute de specialitate, abilitate în acest scop. Elementele de instala ii care fac obiectul instruc iunilor tehnice ISCIR vor trebui s corespund i prevederile

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 72 of 90

acestora, iar cele care sunt supuse condi iilor de omologare ale Biroului Român de Metrologie Legal (BRML), s fie înso ite de certificatul de atestare. 18.3. Agregatele, aparatele i arm turile vor fi astfel alese încât s permit ca în ansamblul instala iei s se efectueze verific rile i probele prev zute în cap.20. 18.4. Re elele de conducte, interioare i exterioare, se execut folosind evi din o el, din materile neferoase sau materiale plastice, care s corespund condi iilor mecanice, termice i de protec ie anticoroziv ale instala iei. Acelea i condi ii se pun i pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale - pentru anumite p r i ale instala iei sau pentru un anumit material de eav . 18.5. Pentru elementele conductelor folosite în instala iile care nu permit un control curent (de ex.: în instala iile sub pardoseal sau montate mascat în plafon sau în perete) se folosesc materiale care s asigure o fiabilitate ridicat garantat . 18.6. La confec ionarea compensatoarelor de dilatare de tip U se vor folosi evi din o el f r longitudinal . sudur

18.7. Corpurile de înc lzire trebuie s aib certificarea i, dup caz, atestarea caracteristicilor termice i hidraulice, inclusiv curba de varia ie a ced rii de c ldur în func ie de temperatura i debitul agentului termic i de modul de racordare al corpului de înc lzire la instala ie (a se vedea i art. 6.3.). 18.8. Arm turile folosite în instala iile de înc lzire se aleg în raport cu func iunea lor i cu parametrii agentului termic. Arm turile de reglare vor fi înso ite de certificarea varia iei caracteristicilor de debit i presiune în func ie de gradul de închidere. Se d preferin utiliz rii arm turilor pentru care produc torul indic num rul de cicluri repetate de ac ion ri la care arm tura rezist . Se recomand ca robinetele s reziste la minim 30.000 cicluri. 18.9. Pentru instala iile cu agent termic ap , se folosesc - de preferin - ca arm turi de închidere i reglare, robinetele cu ventil i tij înclinat pentru diametre pân la Dn = 100 mm i robinetele cu sertar pentru diametre peste Dn = 100 mm. Ca arm turi de închidere se recomand utilizarea robinetelor cu bil , pentru diametre pân la Dn = 100 mm i a robinetelor tip fluture, pentru diametre peste D = 100 mm.
n

18.10. Arm turile cu func ionare automat , alese în raport cu func iunile lor, vor fi înso ite de întregul echipament auxiliar de automatizare (sau cu indica ii precise privind elementele care se completeaz ) i de certific rile prev zute la art.18.2. i 18.8. pe întregul ansamblu, robinet plus echipamentul de automatizare i ac ionare. 18.11. Arm turile de reglare ale corpurilor de înc lzire se aleg în conformitate cu solu ia de reglare a sistemului de înc lzire respectiv (a se vedea i art. 5.18). 18.12. Aparatele de m sur , inclusiv cele pentru m surarea debitului (contoare) de c ldur , vor fi înso ite de echipamentul auxiliar i vor trebui s fie certificate în conformitate cu art. 18.2. 18.13. Agregatele cu piese în mi care (pompele de circula ie a apei i agregatele de înc lzire cu aer cald) vor trebui s aib randament ridicat i un nivel redus al zgomotelor i vibra iilor. Ele vor trebui s fie înso ite de certificarea caracteristicilor în func ie de tura ia motoarelor. 18.14. Schimb taorele de c ldur vor trebui s aib gabarit i greutate reduse. Este necesar certificarea caracteristicilor în func ie de varia ia temperaturii i debitelor agen ilor termici primar i secundar. 18.15. Cazanele de ap trebuie s corespund prevederilor art.9.17. i s fie înso ite de certififcarea

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 73 of 90

caracteristicilor lor. [top]

19. EXECUTAREA LUCR RILOR DE INSTALA II DE ÎNC LZIRE
Condi ii generale de execu ie 19.1. Executarea lucr rilor de instala ii de înc lzire se face numai pe baz de proiect. Proiectul de execu ie va cuprinde toate datele tehnice i economice necesare realiz rii instala iei. Este obligatoriu ca proiectul dat spre execu ie pe antier s fie verificat de c tre un verificator tehnic atestat MLPAT. 19.2. Începerea execut rii lucr rilor se va face numai dup ce s-au ob inut toate avizele necesare, emise de c tre organele abilitate (a se vedea i art.2.7.). i acordurile

19.3. Executarea lucr rilor de instala ii de înc lzire central va fi realizat numai de c tre unit i de execu ie certificate profesional, în conformitate cu prevederile art.2.8. 19.4. Executarea instala iilor de înc lzire central se va face în coordonare cu celelalte lucr ri de instala ii i construc ii. 19.5. La executarea lucr rilor se utilizeaz numai materiale, agregate proiectului i satisfac prevederile de la cap.18. i aparate ce corespund cerin elor i de

Executantul lucr rilor de instala ii se asigur de existen a certificatelor men ionate la art. 18.2. cunoa terea lor de c tre personalul specializat propriu.

19.6. Înaintea punerii în oper , toate materialele i aparatele se supun unui control vizual pentru a se constata c nu au suferit degrad ri de natur s le afecteze calitatea i performan ele (deform ri sau bloc ri la aparate, starea filetelor, a flan elor, func ionarea arm turilor, tu uri deformate sau lips etc.); se vor remedia eventualele defec iuni i se vor înlocui aparatele i materialele care prin remediere nu pot fi aduse în stare corespunz toare. 19.7. Se verific dac recipentele sub presiune (cazane, hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse controlului ISCIR, dac au placa de timbru i cartea tehnic de exploatare aferent . 19.8. La aparatele de m sur i control, se verific existen a sigiliului i a formelor de atestare a controlului Biroului Român de Metrologie Legal (BRML). Depozitare i manipulare 19.9. P strarea echipamentelor de instala ii de înc lzire se face în magazii sau spa ii de depozitare organizate în acest scop, în condi ii care s asigure buna lor conservare. La depozitarea materialelor, agregatelor i aparatelor de instala ii se vor respecta instruc iunile furnizorilor i m surile de prevenire i stingere a incendiilor i de protec ie a muncii. 19.10. Materialele de instala ii asupra c rora condi iile atmosferice nu au, practic, influen nefavorabil pe durata depozit rii se depoziteaz în aer liber, în stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate în acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securit ii muncii. 19.11. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de ac iunea direct a soarelui (de ex.: radiatoare, arm turi, evi din mase plastice, materiale de izola ii) se depoziteaz în magazii închise sau sub oproane, acoperite cu prelate sau foi de polietilen .

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 74 of 90

Aparatele de m sur i control, echipamentele de automatizare, aparatele cu motoare electrice, se p streaz obligatoriu în magazii închise, în rastel. 19.12. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securit ii muncii i în a a fel încât s nu se deterioreze. Se va da o aten ie deosebit materialelor casante sau u or deformabile (de ex.: radiatoare, conducte preizolate, ansambluri prefabricate cu aparatura de m sur i control montat etc.) 19.13. Materialele, agregatele i aparatura vor fi aduse pe antier, de regul , pe m sura necesit ilor de punere în oper . Tehnologii de îmbinare, etan are i fasonare 19.14. Tehnologia de îmbinare a evilor din o el pentru realizarea instala iilor de înc lzire cu ap cald se alege de c tre executant astfel încât s se evite riscul obtur rii sec iunii evii. Se recomand ca, pentru evile din o el cu diametre mai mici de 3/4”, s se foloseasc îmbinarea cu fitinguri cu filet. Pentru evile din o el cu diametrul începând de la 3/4”, îmbinarea se face, de regul , prin sudur , cu luarea m surilor necesare pentru a evita obturarea sec iunii conductei. 19.15. Pompele de circula ie, schimb toarele de c ldur , cazanele i recipientele se racordeaz la instala ie prin îmbin ri demontabile. 19.16. În instala iile de înc lzire cu ap fierbinte din cl dirile industriale, îmbinarea între conducte sau între conducte i corpurile de înc lzire se execut , de regul , prin sudur . 19.17. Îmbinarea între conducte i arm turi se execut prin flan e sau prin filet, dup tipul arm turi utilizate. 19.18. Filetul evilor va corespunde prevederilor STAS 402 i trebuie s permit mâna pân la cel pu in jum tate i cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei. în urubarea pieselor cu

19.19. La îmbin rile cu filet etan area se execut cu fuior de cânep îmbibat cu past de miniu de plumb sau past de grafit amestecat cu ulei de in fiert sau alte solu ii de etan are omologate în acest scop. 19.20. La îmbinarea prin sudur a evilor cu diametrul peste 1”, evile cu pere i sub 4 mm grosime se sudeaz în “I”, iar cele cu grosime de 4 mm sau mai mare se sudeaz în “V”. 19.21. La evile din instala iile care fac obiectul instruc iunilor tehnice ISCIR îmbinarea se va face conform prevederilor acestora. 19.22. Etan area îmbin rilor prin flan e, pentru temperaturi pân la 100oC se face cu garnituri confec ionate din carton - STAS 1733 - unse cu past de miniu de plumb sau grafit îmbibat cu ulei de in fiert. In cazul temperaturilor peste 100oC se vor folosi garnituri de klingherit grafitat (marsit). Se pot folosi i alte materiale care satisfac condi iile necesare de etan are la temperatura respectiv . Garniturile îmbin rilor cu flan e nu vor obtura sec iunea de trecere a evii, iar periferia garniturii va ajunge pân la uruburile flan ei. 19.23. Schimb rile de direc ie ale conductelor din o el se realizeaz : prin intermediul fitingurilor filetate ; prin îndoirea evilor ; prin intermediul curbelor sau coturilor de sudat ; prin intermediul teurilor sudate . Se recomand utilizarea, când condi iile permit, a coturilor din eav STAS 8805...8807. Solu ia se alege de c tre executant, inând seama i de prevederile articolului urm tor.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 75 of 90

19.24. La confec ionarea curbelor i coturilor pentru instala ii, având drept agent termic apa cu temperatura peste 115 0C sau abur cu presiunea nominal pste 1 bar, se vor respecta prescrip iile din Instruc iunile ISCIR C 15, în ceea ce prive te felul evilor utilizate, tehnologia de confec ionare, razele de curbur etc. 19.25. Pentru toate instala iile care nu sunt supuse prevederilor Instruc iunilor ISCIR C 15, se ine seama de urm toarele: - îndoirea la rece se face numai cu ajutorul ma inilor-unelte speciale sau a dispozitivelor hidraulice pentru îndoit evi; atât la îndoirea la rece, cât i la îndoirea la cald a evilor cu sudur longitudinal , cus tura evii se a eaz pe generatoarea neutr a evii îndoite ; îndoirea prin cutare la cald i folosirea de curbe din segmen i suda i se face numai în cazuri speciale, când nu se pot folosi celelalte procedee indicate anterior ; îndoirea prin cutare la cald se face numai în cazul evilor f r sudur i având diametrul minim de 100 mm ; curbele din segmente se folosesc la evi cu diametrul minim de 100 mm; la confec ionarea acestor curbe se evit a ezarea în continuare a sudurilor longitudinale din segmentele componente ale curbei ; evile îndoite nu vor prezenta deform ri ale sec iunii i sub ieri ale peretelui peste 0,5 mm. 19.26 Pentru evile din materiale plastice (polietilen , polipropilen ), îmbinarea conform instruc iunilor specifice (NP 003, GP 043 .a.). Montarea conductelor 19.27. La punrea în lucru evile se inspecteaz la interior i la exterior, se cur protejeaz în timpul montajului împotriva p trunderii de corpuri str ine. dac este cazul i se i etan area se vor face

19.28. Conductele se vor monta pe baza prevederilor din proiect referitoare la traseu i pantele de montaj, dup ce în prealabil s-a f cut trasarea lor. 19.29. Este interzis montarea for at a conductelor cu excep ia cazurilor de pretensionare. 19.30. Montarea conductelor de ap instruc iunilor ISCIR C 15. fierbinte i de abur de medie presiune se va face cu respectarea

19.31. La racordarea evilor cu diametre diferite se asigur : continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontal , prin care circul ap sau condensat ; continuitatea generatoarei inferioare a conductelor de abur pozate orizontal ; coaxialitatea conductelor verticale. 19.32. La schimb rile de direc ie ale fascicolelor de conducte montate în acela i plan, curbele se execut : cu aceea i raz de curbur (corespunz toare evii cu diametrul cel mai mare), în cazul când schimbarea de direc ie se face într-un plan perpendicular pe planul în care se g se te fascicolul de evi ; cu acela i centru, în cazul în care schimbarea de direc ie se face în acela i plan în care se g se te fascicolul de evi. 19.33. evile sudate longitudinal se vor monta astfel încât sudura s fie vizibil pe toat lungimea ei. 19.34. Leg turile la aparate se monteaz p r ile lor componente. astfel încât s permit demontarea aparatelor sau a unora din

19.35. Se vor folosi leg turi elastice pentru racordarea conductelor de combustibil lichid la arz toare.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 76 of 90

În scopul împiedic rii transmiterii zgomotului montarea pompelor în instala ie.

i vibra iilor, se recomand

folosirea racordurilor elastice la

19.36. Arm turile, înainte de montare, vor fi cur ate i verificate în ceea ce prive te starea elementelor componente. Arm turile trebuie probate la presiune, la standul de probe al antierului, înainte de montare. 19.37. Toate arm turile se monteaz în pozi ia “închis”. La montarea arm turilor cu flan e se asigur paralelismul între flan ele conductelor i cele ale arm turilor. 19.38. Supapele de siguran cu pârghie i contragreutate se monteaz astfel încât tija s ridicarea contragreut ii s se poat face liber, indiferent de pozi ia ei pe pârghie. fie vertical i

Supapele de siguran se regleaz prin stabilirea pozi iei contragreut ii, respectiv a arcului, corespunz tor presiunii de asigurare prescrise. E aparea fluidului la declan area supapei de siguran Montarea corpurilor de înc lzire 19.39. Corpurile de înc lzire formate din elemente demontabile i care se livreaz neasamblate, se probeaz dup asamblarea lor i înainte de montarea lor în instala ii la presiunea prescris de produc tor. Astfel, radiatoarele din font se probeaz timp de 20 minute la o presiune de minimum 10 bar pentru produsele STAS 7363 i de minimum 7 bar pentru produsele STAS 7364. 19.40. Consolele i sus in toarele se fixeaz astfel încât corpul de înc lzire s fie paralel cu fe ele finite ale elementelor de construc ie, respectând distan ele minime indicate în cap.14. - Condi ii de montare. 19.41. Adâncimea de încastrare în zid rie netencuit a consolelor i sus in toarelor este de minimum 12 cm. Corpurile de înc lzire montate lâng pere i u ori se fixeaz pe suporturi metalice, sprijinite pe pardoseal . 19.42. Corpurile de înc lzire se fixeaz pe pozi ie, conform instruc iunilor de montare ale produc torilor, folosind tipul i num rul de console i sus in toare indicat de ace tia. 19.43. Pentru radiatoarele de font , realizate conform STAS 7363, num rul consolelor i al sus in toarelor este cel din tabelul 22.1. 19.44. Pentru corpurile de înc lzire formate din evi, la alegerea num rului de console i sus in toare se recomand urm toarele: la un corp de înc lzire se monteaz minimum dou console i un sus in tor ; o consol suport maximum 700 N ; un sus in tor corespunde în medie la maximum 1,7 kN. 19.45. Pân la montarea arm turilor i a leg turilor, toate corpurile de înc lzire se prev d cu capace sau dopuri. 19.46. Serpentinele mascate se monteaz cu respectarea riguroas a distan elor prev zute în proiect, fa suprafa a finit a elementelor de construc ie. Instalarea cazanelor, schimb toarelor de c ldur i a altor utilaje de nu trebuie s pun în pericol utilizatorii.

19.47. Instalarea cazanelor, schimb toarelor de c ldur i a vaselor de expansiune sub presiune se va face în conformitate cu prevederile cuprinse în instruc iunile tehnice ISCIR (C1, C4, C30, C31), precum i cu instruc iunile de montare ale produc torilor.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 77 of 90

19.48. La montare se vor respecta urm toarele condi ii tehnice: pentru utilajele statice se va respecta verticalitatea i orizontalitatea, cu abaterile admise, prin realizarea transmiterii corecte a eforturilor pe reazeme; se va ine seama de necesitatea conform rii antiseismice a suporturilor ; pentru utilajele la care rezult solicit ri dinamice se va efectua, în plus, centrarea acestora, conform prescrip iilor din documenta ia tehnic a utilajului. Prevederi finale 19.49. Verificarea calit ii execu iei lucr rilor de instala ii de înc lzire central se face în conformitate cu: Normativul pentru verificarea calit ii i recep ia lucr rilor de instala ii aferente construc iilor, indicativ C 56 - Caietul Instala ii de înc lzire ; Procedura de control a calit ii execu iei lucr rilor de instala ii - Capitolul Instala ii de înc lzire. 19.50. Se iau m suri ca, dup executarea lucr rilor instala iei de înc lzire, s nu existe nici un risc de r nire prin contact (cu muchii sau col uri t ioase, bavuri ascu ite) sau de op rire. 19.51. Corpurile de înc lzire i echipamentele instala iilor de înc lzire trebuie s aib finisajele rezistente la ap , agen i chimici, zgâriere i cur ire. 19.52. Toate punctele de exploatare (centrale i puncte termice, gospod ria de combustibil lichid, punctele de distribu ie, reglare, m surare, golire, dezaerisire etc.) se prev d cu instruc iuni de între inere i exploatare, incluzând scheme pentru principalele opera iuni. 19.53. La distribuitoare - colectoare i pe conducte se prev d etichete indicând destina ia func ional agentului termic din conductele respective. a

19.54. Echipamente care nu sunt în stare de func ionare normal (sunt defecte, sunt în repara ie sau revizie etc.) vor fi semnalizate prin inscrip ii corespunz toare. 19.55. Pe c ile de acces c tre punctele de exploatare se prev d indicatoare care fac îndrumarea accesului. În locurile în care accesul este limitat la personalul de exploatare se prev d pl ci cu indica iile respective. Tabelul 19.1. NECESARUL DE CONSOLE (C) SI SUS IN TOARELE (S) PENTRU RADIATOARE STAS 7363 Tipul de radiator Num rul de elemente 600/200/3 C Sub10 10-15 16-20 21-25 26-30 2 2 3 3 4 S 1 2 2 2 2 600/150/2 C 2 2 2 3 3 S 1 2 2 2 2 600/135/2 C 2 2 2 3 3 S 1 2 2 2 2 500/150/2 C 2 2 2 3 3 S 1 2 2 2 2 300/250/3 C 2 2 2 3 3 S 1 2 2 2 2

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 78 of 90

31-35 36-40 [top]

4 5

2 3

4 4

2 2

3 4

2 2

4 4

2 2

4 4

2 2

20. CONDI II TEHNICE PENTRU VERIFICAREA INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE CENTRAL . PROBE.
20.1. Verificarea instala iilor de înc lzire se face pe întreaga instala ie i - eventual - separat pe aparate sau pe p r i de instala ie, în ultimele cazuri r mânând obligatorie i verificarea pe întreaga instala ie. Principala verificare se face prin urm toarele probe: proba la rece ; proba la cald ; proba de eficacitate. Probele în vederea punerii în func iune se fac atât la instala iile de înc lzire noi cât i la instala iile de înc lzire existente, la care s-au efectuat repara ii capitale cu ocazia reabilit rii i moderniz rii acestora. 20.2. În completarea probelor de la art. 20.1 se prev d probe de func ionare a echipamentelor. Probele de func ionare a echipamentelor sunt verific ri func ionale specifice f cute asupra utilajelor i aparatajelor componente ale instala iilor de înc lzire, în timpul func ion rii acestora (pompe, cazane, schimb toare de c ldur , sta ii de tratare a apei de adaos, sisteme de reglare automat etc.). Probele de func ionare a echipamentelor pot fi f cute separat sau pot fi simultane cu proba de cald sau proba de eficacitate. Proba la rece (de presiune) 20.3. Proba la rece se face în scopul verific rii rezisten ei mecanice i a etan eit ii elementelor instala iei de înc lzire i const în umplerea cu ap a instala iei i încercarea la presiune. Umplerea instala iei pentru efectuarea probei la rece se face cu ap care îndepline te condi iile de calitate ca agent termic. Proba la rece - obligatorie pentru întreaga instala iei - se face având racordate toate echipamentele din centrala termic , re elele de conducte i aparatele consumatoare de c ldur (corpuri de înc lzire, suprafe e radiante, agregate de înc lzire cu aer cald etc.) În cazul când se folosesc corpuri de înc lzire a c ror rezisten nominal corespunde unei presiuni maxime mai reduse decât a restului instala iei, proba de presiune la rece a instala iei se face f r corpurile de înc lzire respective, acestea fiind înlocuite fie cu corpuri de înc lzire de inventar (rezistente la presiunea la care se face proba), fie cu conducte de scurtcircuitare a leg turilor de ducere-întoarcere. 20.4. Proba la rece se execut înainte de finisarea elementelor instala iei (vopsiri, izol ri termice etc.), de închiderea acestora în canale nevizitabile sau în an uri în pere i i plan ee, de mascarea i înglobarea lor în elementele de construc ii, precum i de executarea finisajelor de construc ii. Proba se execut în perioada de timp în care temperatura exterioar este mai mare de + 5 oC. 20.5. În vedrea execut rii probei la rece, se va asigura deschiderea complet a tuturor arm turilor de închidere i reglaj, închiderea conductelor de leg tur la vasul de expansiune deschis, reglarea arm turilor de

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 79 of 90

siguran de la cazane i de la vasul de expansiune închis în concordan cu presiunea de prob , verificarea punctelor de racordare a instala iei la conducta de ap potabil i la pompa de presiune. 20.6. Înainte de proba de presiune la rece instala ia se spal cu ap potabil . Sp larea instala iei cuprinde racordarea conductei de ducere a instala iei la conducta de ap potabil , umplerea instala iei, racordarea conductei de întoarcere a instala iei la jgheabul de golire la canalizare i men inerea instala iei sub jet continuu pân când în apa golit din instala ie nu se mai observ impurit i (n mol, nisip etc.) Opera ia se repet cu schimbarea sensului de circula ie al apei. 20.7. Presiunea de prob se determin în func ie de presiunea maxim de regim i de modul de execu ie al instala iei, astfel: o dat i jum tate presiunea maxim de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instala ii montate aparent i la cele mascate sub finisaje uzuale ; dublu presiunii de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instala iile ce au p r i care se mascheaz sub finisaje deosebite ; presiunea prev zut în caietul de sarcini, pentru p r ile din instala ii care se înglobeaz în elemente de construc ie (serpentine sau conducte în pere i, plafoane sau pardoseli, realizate numai cu evi trase) ; la presiunile prescrise de instruc iunile tehnice ISCIR, pentru p r ile de instala ii care sunt supuse prevederilor acestor prescrip ii. 20.8. Verificarea comport rii instala iei la proba rece poate fi început imediat dup punerea ei sub presiune, prin controlul rezisten ei i etan eit ii tuturor îmbin rilor. La îmbin rile sudate controlul se face prin cioc nire, iar la restul îmbin rilor prin examinarea cu ochiul liber. 20.9. M surarea presiunii de prob se începe dup cel pu in 3 ore de la punerea instala iei sub presiune i se face cu manometru înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6, prin citiri la intervale de 10 minute. Durata probei este de 3 ore. 20.10. Rezultatele probei la rece se consider corespunz toare dac , pe toat durata probei, manometrul nu a indicat varia ii de presiune i dac la instala ie nu se constat fisuri, cr p turi sau scurgeri de ap la îmbin ri i presgarnituri. În cazul constat rii unor sc deri de presiune sau a defec iunilor enumerate mai sus, se procedeaz remedierea acestora i se repet proba. Rezultatele probei se înscriu în procesul verbal al instala iei. Dup executarea probei, golirea instala iei de ap executarea succesiv a probei la cald. Proba la cald 20.11. Proba la cald are drept scop verificarea etan eit ii, a modului de comportare a elementelor instala iei la dilatare i contractare, a circula iei agentului termic. La centralele termice, proba la cald cuprinde, în mod obligatoriu, verificarea randamentului de func ionare al cazanelor, care va trebui s corespund datelor indicate în cartea tehnic a fiec rui cazan. Proba la cald se execut la toate instala iile de înc lzire indiferent de agentul termic utilizat, pe întreaga instala ie sau pe p r i de instala ie care pot func iona separat. 20.12. Proba la cald se efectueaz înaintea finis rii (vopsirii, izol rii), masc rii sau închiderii elementelor instala iilor în canale nevizitabile sau în an uri, în pere i sau plan ee, cu excep ia elementelor înglobate în elementele de construc ii (serpentine sau conducte în pere i, plafoane sau pardoseli), dar numai dup închiderea complet a cl dirii i dup efectuarea probei la rece. este obligatorie, în cazul în care nu este prev zut la

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 80 of 90

20.13. Pentru efectuarea probei la cald, instala iile interioare se alimenteaz , de preferin , cu agent termic de la sursa definitiv ; în cazul în care aceasta nu a fost pus în func iune, alimentarea se poate face de la o surs provizorie. Sursa de c ldur va asigura debitul, presiunea i temperatura agentului termic potrivit prevederilor proiectului instala iei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescrip iilor tehnice specifice unor elemente din instala ie cu cerin e speciale privind apa de alimentare (de ex.: apa dedurizat , apa tratat cu inhibitori, în cazul instala iilor cu radiatoare din o el etc.). 20.14. Odat cu proba la cald se efectueaz i reglajul instala iei.

Robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de înc lzire se pozi ioneaz la treptele de reglaj primar (prereglare) prev zute în proiect, reglajul secundar fiind deschis la maximum. Se controleaz debitul agentului termic pe conducta de racordare a instala iei la re eaua exterioar , cu ajutorul dispozitivelor prev zute în acest scop în proiect (contoare de c ldur , debitmetre, diafragme etc.), efectuându-se reglajul corespunz tor. 20.15. Proba la cald comport dou faze. În faza I-a, dup ce apa a atins în instala ie nivelul corect, se ridic temperatura ei la 50 0C i se men ine aceast temperatur în limitele unei varia ii de ± 5 0C. Dac instala ia este cu circula ie prin pompe, acestea se vor pune în func iune. Dup 2 ore de func ionare se face un control atent la toate corpurile de înc lzire, constatând cu mâna sau cu un termometru de contact gradul de înc lzire (temperatura) la partea superioar i la partea inferioar a corpului de înc lzire. Nu se admit diferen e mai mari de 5 0C între corpurile de înc lzire. Acela i control se efectueaz i la conducte (în special la coloane). Lipsa de uniformitate a înc lzirii se corecteaz prin robinetele de reglaj. La instala iile cu pompe de circula ie se controleaz , cu ajutorul a dou manometre montate, unul pe racordul de intrare, cel lalt pe racordul de ie ire al pompei, dac aceasta dezvolt presiunea necesar . La instala iile cu vase de expansiune închise se verific , de asemenea, ca presiunile date de pompe s nu dep easc presiunile admisibile pentru func ionare. 20.16. În faza a II-a, se ridic temperatura agentului termic la valoarea nominal (în limitele a ± 5 0C) i, dup 2 ore de func ionare, se verific dac nu apar pierderi de ap la îmbin ri, la corpuri de înc lzire i arm turi. Se controleaz dac dilat rile se produc în sensul prev zut în proiect, dac ele sunt preluate în bune condi ii, astfel încât s nu apar neetan eit ii, iar punctele fixe s nu sufere deplas ri. Se verific dac se face o bun dezaerisire a instala iei. În timpul func ion rii se urm re te cum lucreaz pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele i cum se comport arm turile. La r cirea instala iei se examineaz din nou toat instala ia spre a se controla etan eitatea. 20.17. Dup terminarea acestei examin ri i dup r cirea instala iei la temperatura ambiant , se reia proba, procedându-se la o nou înc lzire (faza I i faza II), f cându-se un control identic cu cel descris mai sus. Dac nici la a doua înc lzire instala ia nu prezint neetan eit i sau înc lziri neuniforme i func ioneaz în condi ii normale, proba se consider corespunz toare. Dup efectuarea probei, instala ia se gole te dac - pân la intrarea în func ionare - exist pericolul de înghe . Rezultatele probei se consemneaz într-un proces verbal.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 81 of 90

20.18. La centrale i puncte termice, anterior probei la cald pentru întreaga instala ie se face o prob par ial , în care se porne te instala ia i se ine sub observa ie cel pu in o or , verificând în principal: montarea echipamentului i conductelor astfel încât s se asigure spa iile necesare prev zute pentru exploatare ; modul de manevrare al arm turilor ; dac aparatele i agregatele care au piese în mi care (pompe, injectoare, exhaustoare etc.) nu produc zgomote sau vibra ii sup r toare i dac s-au respectat prevederile pentru atenuarea i împiedicarea transmiterii lor la elementele construc iei (atenuatoare de zgomot, izol ri fonice, straturi antivibra ie la postamente etc.); executarea corect i etan eitatea canalelor de fum, a co ului, a u ilor de vizitare etc. ; asigurarea aerului necesar arderii; se examineaz , în acest scop, flac ra la cazane, trebuind ca ea s fie vie i s nu produc fum vizibil cu ochiul liber. Cu ocazia probei par iale pentru centrala termic sau punctul termic, prealabile probei la cald pentru întreaga instala ie, se recomand s se fac i probele de func ionare a echipamentelor (a se vedea art.20.2.). Proba de eficacitate 20.19. Se efectueaz proba de eficacitate a instala iei pentru a verifica dac instala ia realizeaz în înc peri gradul de înc lzire prev zut în proiect. Ea se execut cu întreaga instala ie în func iune i numai dup ce toat cl direa a fost terminat . Pentru ca verificarea s fie concludent , se va alege o perioad rece, în care temperaturile exterioare s fie sub 0 oC i valoarea lor medie zilnic s nu varieze cu mai mult de ± 3 oC fa de temperatura exterioar medie a celor dou zile precedente. 20.20. Pentru proba de eficacitate a instala iei de înc lzire central cu corpuri de înc lzire se înc lze te cl direa cu cel pu in trei zile înaintea probei, iar în ultimele 48 ore înaintea probei, agentul termic se regleaz conform graficului de reglaj, în limita unor abateri de ± 2 oC. Pe timpul probei instala ia trebuie s func ioneze continuu i toate u ile i ferestrele cl dirii s fie închise. 20.21. Proba de eficacitate dureaz 12 ore, cu m sur tori din or în or . 20.22. Se m soar temperaturile aerului exterior i ale agentului termic pe conductele de ducere întoarcere, verificându-se corelarea acestor parametri conform graficului de reglaj calitativ. i

20.23. Se citesc temperaturile interioare din înc peri cu ajutorul unor termometre montate în mijlocul înc perii, la o în l ime de 0,75 m de la pardoseal ; în cazul înc perilor cu deschidere mai mare de 10 m, citirile se vor face pe zone cvasip trate, cu suprafe e de maximum 100 mp, tot la în l imea de 0,75 m. În înc peri de locuit m surarea temperaturii se face în cel pu in 3 puncte din înc pere, la o distan de cel pu in 2 m de la peretele înc perii i la o în l ime de 0,75 m de la pardoseal ; în cadrul probei se urm re te stabilitatea i uniformitatea temperaturii aerului din înc peri pe durata probei. Dac cl direa este expus însoririi nu se iau în considera ie citirile de temperaturi efectuate între orele 11 i 16. 20.24. Pentru a asigura precizia m sur torilor se recomand corespunz toare, i anume: pentru temperaturi exterioare 1/5 oC pentru temperaturi interioare 1/5 oC pentru temperaturile agentului termic 1/2 oC Verificarea termometrelor se va face înainte de folosire, iar în timpul m sur torilor ele vor fi ferite de influen e perturbatorii (curen i de aer, radia ii termice, c ldur uman etc.). alegerea de termometre cu grada ii

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 82 of 90

20.25. Înc perile în care se m soar temperatura interioar , vor fi: la parter: înc perile de col i cele al turate intr rilor neînc lzite, în mod obligatoriu; de asemenea, alte camere dup apreciere; la ultimul nivel: înc perile de col , în mod obligatoriu i, alte înc peri, dup apreciere; la nivelurile intermediare: camerele dorite de beneficiar, îns cel pu in 10 % din num rul lor. La cl dirile cu multe niveluri se asigur efectuarea a cel pu in câte o m sur toare la fiecare nivel. 20.26. La înc lzirea cu aer cald, chiar i în cazul combin rii acesteia cu înc lzirea cu corpuri de înc lzire, se fac - pe lâng m sur torile de temperatur men ionate anterior - m sur tori ale vitezei aerului, în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare”- I5. 20.27. Rezultatele probei de eficacitate se consider satisf c toare, dac temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la - 0,5 oC pân la +1oC în cl dirile civile i de la -1 oC la +2 oC în înc perile de produc ie. În cazul în care, mai mult de 10 % din rezultatele m sur torilor de temperatur nu se încadreaz în aceste limite, proba se consider necorespunz toare i va trebui s fie reluat , dup efectuarea remedierilor Rezultatele probei de eficacitate a instala iei de înc lzire central se consemneaz într-un proces verbal. 20.28. Probele instala iilor de înc lzire central (proba de eficacitate, proba la cald i proba la rece) se fac în prezen a reprezentan ilor executantului (responsabilul tehnic cu urm rirea execu iei lucr rilor), beneficiarului (dirigintele de antier) i proiectantului. Data i ora începerii probelor sunt anun ate în prealabil, prin grija beneficiarului (investitorului), la organele teritoriale ale Inspec iei de Stat în Construc ii. [top]

ANEXA 1

PRESCRIP II UTILE LA PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE CENTRAL
1. REGLEMENTARI TEHNICE Indicator I 5 - 98 I 5/1-94 SC 004-2000 I 6-98 I 31-99 I 7-98 Titlul prescrip iei Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare Instruc iuni tehnice de proiectare pentru ventilare sau înc lzire cu aer cald prin jeturi de aer orizontate Solu ii cadru de proiectare a instala iilor de climatizare la cl diri publice. Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL). Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor electrice cu tensiuni pân la1000 V curent alternativ i 1500 V curent continuu Publicat în: Bul. Constr. nr. 6/1999 Bul.Constr. nr.9/1994 Bro ur Bul.Constr. Nr.14/1997 Bul.Constr. Nr.2/2000 Bul.Constr. 1999 Nr.3-4/

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 83 of 90

I 36-01 I 9-94 GP 060-2000 I 13/1-02 GT 014-97

Ghid pentru proiectarea automatiz rii instala iilor din centrale i puncte termice. Normativ pentru proiectarea sanitare. Ghid pentru proiectarea perimetral la cl diri. i executarea instala iilor instala iilor de înc lzire

Bro ur Bul.Constr. Nr.1/1996 Bro ur Bro ur Bul. Nr.10/2000 Constr.

Normativ pentru exploatarea instala iilor de înc lzire central Ghid tehnic pentru diagnosticarea regimului de func ionare i comport rii în exploatare a aerotermelor de perete i tavan. Ghid pentru calculul consumului de c ldur al cl dirilor dotate cu sisteme pasive de înc lzire solar . Normativ pentru proiectarea, execu ia i exploatarea instala iilor de înc lzire prin radia ie de pardoseal Ghid pentru calculul necesarului anual de c ldur cl dirilor de locuit Ghid pentru proiectare, centralelor termice mici. execu ie i exploatare al a

GP 017-96 NP 031-99 GP 039-99 GP 051-2000 GP 056-2000 GP 041-98

Bul.Constr. Nr.10/1998 Bul.Constr .Nr.12/2000. Bul.Constr Nr.9/2000 Bul.Constr. Nr.6/2001 Bul.Constr .Nr.12/2001 Bul.Constr. Nr.10/2009

Ghid pentru proiectarea instala iilor de înc lzire/r cire folosind ventiloconvectoare. Ghid pentru alegerea, proiectarea, între inerea i exploatarea sistemelor i echipamentelor de siguran din dotarea instala iilor de înc lzire cu ap având temperatura maxim de 115oC Ghid tehnic privind diagnosticarea regimului de func ionare i a comport rii în exploatare a generatoarelor de aer cald cu combustibil lichid sau gazos. Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic (re ele i puncte termice). Ghid pentru transformarea punctelor termice alimentate de la industrie în centrale termice pentru ansambluri urbane. Normativ de proiectare, execu ie i exploatare pentru re ele termice cu conducte preizolate. Solu ii cadru pentru reabilitarea i modernizarea instala iilor de înc lzire din cl diri de locuit Solu ii cadru de contorizare a consumurilor de ap , gaze i energie termic aferente instala iilor din blocurile de locuin e. Solu ii cadru pentru instala ii interioare de înc lzire utilizând noi sisteme de producere a agentului termic. Manual de specifica ii privind instalarea exploatarea mentenan a schimb toarelor de c ldur din instala ii. i

GT 017-97

Bul.Constr. Nr.10/200

NP 058-02

Bro ur

GP 066-02

Bro ur

NP 029-02 SC 006-01 SC 002-98

Bro ur Bro ur Bro ur

SC 005-2000 ME 002-97

Bul.Constr Nr.11/2000

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 84 of 90

ME 005-2000 NP 059-02 C 142-85 C 107/1-97 C 107/2-97 C 107/3-97 NP 048-2000

Manual pentru întocmirea instruc iunilor de exploatare privind instala iile aferente construc iilor. Normativ privind exploatarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic (re ele i puncte termice). Instruc iuni tehnice pentru executarea i recep ionarea termoizola iilor la elementele de instala ii Normativ privind calculul coeficien ilor globali de izolare termic la cl dirile de locuit Normativ pentru calculul coeficien ilor globali de izolare termic la cl dirile cu alt destina ie decât cele de locuit. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor Nomativ pentru expertizarea termic i energetic cl dirilor existente i a instala iilor de înc lzire preparare a apei calde de consum aferente acestora. a i

Bro ur Bro ur Bul.Constr. Nr.9/1985 Bul. Nr.14/1998 Bul. Nr.14/1998 Constr. Constr.

Bul.Constr. Nr.13/1998 Bul.Constr. Nr.4/2001

NP 047-2000

Normativ pentru realizarea auditului energetic al cl dirilor existente i al instala iilor de înc lzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora. Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi sensibile la umezire (proiectare, execu ie, exploatare). Normativ pentru protec ia antiseismic a construc iilor de locuin e, social- culturale, agrozootehnice i industriale. Normativ de siguran la foc a construc iilor. Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor. Norme generale de protec ia muncii.

Bul.Constr. Nr.5/2001

P 7-2000 P 100-92 P 118-99

Bul.Constr. Nr.7/2001 Bul.Constr. 2/1992 Nr.1-

Bro ur 1999 M.O. Nr.384/09.10.98 Bro ur 1998

2. PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR C1 Prescrip ii tehnice pentru proiectarea,execu ia, montarea, repararea, instalarea, exploatarea i verificarea cazanelor de ap fierbinte. Prescrip ii tehnice pentru proiectarea, execu ia, instalarea, exploatarea, repararea i verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune. Prescrip ii tehnice pentru proiectarea, montarea, repararea, exploatarea i verificarea conductelor de abur i ap fierbinte sub presiune. Prescrip ii tehnice pentru regimul chimic al generatoarelor de abur i ap fierbinte. Prescrip ii tehnice pentru proiectarea, execu ia, montarea, instalarea, exploatarea, repararea i verificarea cazanelor mici de abur. Prescrip ii tehnice pentru proiectarea, execu ia, montarea, instalarea, exploatarea, repararea i verificarea cazanelor de abur de joas presiune i a cazanelor de ap cald . Prescrip ii tehnice pentru proiectarea, execu ia i încercarea în vederea omolog rii supapelor de siguran destinate echip rii Bro ur ISCIR Bro ur ISCIR Bro ur ISCIR Bro ur ISCIR Bro ur ISCIR Bro ur ISCIR Bro ur ISCIR

C4

C 15

C 18 C 30

C 31

C 37

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 85 of 90

cazanelor i recipentelor sub presiune. C 38 C 39 Prescrip ii tehnice privnd proiectarea i execu ia instala iilor de automatizare care echipeaz cazanele de abur Prescrip ii tehnice pentru echiparea arz toarelor de combustibil lichid i arz toarelor de gaze. Instala ii de automatizare Bro ur ISCIR Bro ur ISCIR

[top]

ANEXA 2

LISTA STANDARDELOR DE STAT APLICABILE LA PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE CENTRAL
1. PRESCRIP II GENERALE I 64-85 4369-81 C ldur . Terminologie i simboluri. Instala ii de înc lzire i ventilare. Terminologie

2. TERMOTEHNICA ÎN CONSTRUC II 7109-86 6472/2-83 6472/3-89 6472/4-89 6472/5-73 6472/6-88 6472/7-85 6472/9-76 Termotehnica construc iilor. Terminologie, simboluri, unit i de m sur . Fizica construc iilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori Idem. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor. Idem. Termotehnica. Comportarea elementelor de construc ie la difuzia vaporilor de ap . Prescrip ii de calcul. Idem. Hidrotermica. Principii de calcul i de alc tuire pentru acoperi uri ventilate Idem. Proiectarea termotehnic a elementelor de construc ii cu pun i termice. Idem. Termotehnica. Calculul permeabilit ii la aer a elementelor materialelor de construc ii Fizica construc iilor. Proiectarea termotehnic a elementelor de construc ii cu pun i termice cilindrice. i

3. CALCULUL INSTALA IILOR INTERIOARE SR 1907-1-97 SR 1907-2-97 SR 1907-3-97 SR 4839-97 Instala ii de înc lzire. Necesarul de c ldur de calcul. Prescrip ii de calcul Instala ii de înc lzire. Necesarul de c ldur de calcul. Temperaturi interioare conven ionale de calcul Instala ii de înc lzire. Necesarul de c ldur de calcul. Determinarea necesarului de c ldur de calcul al serelor simplu vitrate Instala ii de înc lzire. Num rul anual de grade-zile.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 86 of 90

4. CORPURI DE ÎNC LZIRE SR EN 442/1-2000 1676-90 1797/1-79 1797/2-88 1797/3-79 11247/1-79 11247/2-79 11247/3-80 11247/4-81 11984-83 Radiatoare i convectoare. Partea 1: Specifica ii i condi ii tehnice Elemente de radiator din font pentru instala ii de înc lzire central . Condi ii tehnice generale de calitate Instala ii de înc lzire central . Dimensionarea corpurilor de înc lzire. Prescrip ii generale. Idem. Dimensionarea radiatoarelor de font . Idem. Dimensionarea corpurilor de înc lzire din evi netede. Instala ii de înc lzire central . Caracteristici termice i hidraulice ale corpurilor de înc lzire. M rimi caracteristice. Instala ii de înc lzire central . Caracteristici termice i hidraulice ale corpurilor de înc lzire. Determinarea puterii termice. Instala ii de înc lzire central . Caracteristici termice i hidraulice ale corpurilor de înc lzire. Determinarea pierderii de sarcin . Instala ii de înc lzire central . Caracteristici termice i hidraulice ale corpurilor de înc lzire. Determinarea temperaturii superficiale. Instala ii de înc lzire central . Suprafa a echivalent termic a corpurilor de înc lzire.

5. CENTRALE TERMICE 3572-77 2764-86 SR EN 247-2000 SR EN 305-2000 9270-85 3417-85 6793-86 Cazane de abur i ap fierbinte. P r i componente - terminologie. Cazane de abur, ap fierbinte i ap cald . Debite, presiuni i temperaturi nominale. Schimb toare de c ldur . Terminolgie. Schimb toare de c ldur . Defini ii ale performan elor schimb toarelor de c ldur . Arz toare de gaze naturale pentru cazane. Condi ii tehnice de calitate. Co uri i canale de fum pentru instala ii de înc lzire central . Prescrip ii de calcul termotehnic Co uri, canale de fum pentru focare obi nuite la construc ii civile. Prescrip ii generale.

6. COMBUSTIBILI 177-89 54-80 240-80 1308/1-90 Produse petroliere. Combustibil lichid pentru uz neindustrial tip P i tip M. Combustibil lichid u or. Motorin . Combustibili solizi. C rbuni i brichete de c rbuni destina i scopurilor energetice. Reguli pentru verificarea calit ii.

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 87 of 90

1308/3-90 3317-67 66-78

Combustibili solizi. C rbuni i brichete de c rbuni destina i scopurilor neindustriale. Reguli pentru verificarea calit ii. Gaze combustibile. Gaz petrolier lichefiat.

7. RE ELE DE CONDUCTE 4377-76 SR 8591-97 9312-87 SR EN 253 Compensatoare de dilata ie. Compensatoare plane în form de U, L, Z. Prescrip ii de calcul. Re ele edilitare subterane. Condi ii de amplasare. Subtravers ri de c i ferate i drumuri cu conducte. Prescrip ii de proiectare. Sistemul de conducte preizolate pentru re ele subterane de ap cald

8. PROTEC IA CONTRA COROZIUNII 7335/3-86 7335/5-90 7335/6-98 7335/7-87 10128-86 10702/1-83 E10702/2-80 Protec ia contra coroziunii a construc iilor metalice îngropate. Izolarea exterioar cu bitum a conductelor din o el Idem. Conducte metalice îngropate. Imbin ri electroizolante cu niplu. Idem. Conducte metalice îngropate. Protejarea conductelor la subtravers ri de drumuri, c i ferate, ape i la treceri prin c mine. Idem. Conducte metalice îngropate. Imbin ri electroizolante cu flan e. Protec ia contra coroziunii a construc iilor supraterane din o el. Clasificarea mediilor agresive. Protec ia contra coroziunii a construc iilor din o el supraterane. Acoperiri protectoare. Condi ii tehnice generale. Idem. Acoperiri protectoare pentru construc ii situate în medii neagresive, slab agresive i cu agresivitate medie.

9. DIVERSE ELEMENTE DE PROIECTARE 185/1-89 185/2-89 185/3-89 185/4-89 Instala ii sanitare, de înc lzire central , de ventilare i gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne i culori conven ionale. Instala ii sanitare, de înc lzire central , de ventilare i gaze naturale. Fitinguri i piese auxiliare pentru conducte. Semne conven ionale. Instala ii sanitare, de înc lzire central , de ventilare i gaze naturale. Arm turi. Semne conven ionale. Instala ii sanitare, de înc lzire central , de ventilare i gaze naturale. Obiecte de uz gospod resc, corpuri de înc lzire, guri de aer. Semne conven ionale Instala ii sanitare, de înc lzire central , de ventilare i gaze naturale. Agregate, aparate, rezervoare. Semne conven ionale Instala ii sanitare, de înc lzire central , de ventilare i gaze naturale. Aparate de m sur i control. Semne conven ionale.

185/5-89 185/6-89

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 88 of 90

SR CR 12792-99 11050-87 6156-86

Ventilarea în cl diri. Simboluri i terminologie. Instala ii de gaze naturale. Terminologie. Acustica în construc ii. Protec ia împotriva zgomotului în construc ii civile i social-culturale. Limitele admisibile de zgomot i parametrii de izolare acustic . Recipiente metalice sub presiune pentru instala ii în construc ii. Dimensiuni principale. Racorduri elastice pentru reducerera vibra iilor în instala ii. Aparate de producere instantanee a apei calde menajere echipate cu arz toare atmosferice utilizând combustibil gazos.

10827-87 9448-89 SR EN 26-2000

[top]

ANEXA 3

CON INUTUL CADRU AL REFERATULUI DE VERIFICARE A PROIECTELOR DE INSTALA II DE ÎNC LZIRE CENTRAL
Numele i prenumele verificatorului atestat: .................................................................... .................................................................... Firma........................................ Adres , telefon, fac:.................................... .................................................................... ....................................................................

Nr........Data................ Conform registrului de eviden

REFERAT privind verificarea de calitate* la cerin ele: A. Rezisten B. Siguran C. Siguran i stabilitate; în exploatare; la foc;

D. Igien , s n tatea oamenilor, refacerea i protec ia mediului; E. Izola ie termic , hidrofug economie de energie; F. Protec ie zgomotului; i

împotriva

a proiectului .................................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................................................... Specialitatea: Instala ii de înc lzire central Faza...................................., Nr.proiect.................................

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 89 of 90

* Verificarea tehnic de calitate a proiectului s-a f cut în conformitate cu Legea nr.10/1995 privind calitatea în construc ii i cu Ordinul nr.77/N/ din 28.10.1996 al MLPAT, pentru aprobarea “Indrum torului pentru verificarea tehnic de calitate a proiectelor de construc ii i instala iilor aferente”. 1. Date de identificare - proiectant general ............................ -proiectant de specialitate .................... -investitor/beneficiar ............................. - amplasament: po tal........... jude /sector ............., localitate ...........................str......................................nr......cod

- data prezent rii proiectului pentru verificare ................................... 2. Caracteristici principale ale proiectului prezentat la verificare: .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. 3. Documente ce se prezint la verificare: - Tema de proiectare - Memoriul tehnic (prezentarea solu iilor tehnice adoptate pentru respectarea cerin elor verificate); - Plan ele desenate: ........................... - Caiet de sarcini: ............................... - Breviar de calcul, program de calcul - Alte documente; ................................ 4. Concluzii asupra verific rii: a) În urma verific rii se consider dispozi iilor legale. proiectul corespunz tor, semnându-se i tampilându-se conform

b) În urma verific rii se consider proiectul corespunz tor pentru faza verificat semnându-se conform dispozi iilor legale, cu urm toarele condi ii obligatorii a fi introduse în proiect prin grija investitorului de c tre proiectant: ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... Am primit..........exemplare din Referatul de verificare INVESTITOR/PROIECTANT Am predat........ exemplare din Referatul de verificare VERIFICATOR TEHNIC ATESTAT

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

Page 90 of 90

[top]

mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

01.04.2005

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful