Scrisoare Deschisa adresata premierului Emil Boc

Pana unde va decadea demnitatea nationala in fata UDMR si a intereselor Ungariei asupra Romaniei? Refuzăm farsa istoriei care se repetă si complicitatea morala la crima

Luni, 21 martie ac, se decide la Curtea de Apel Craiova, dupa cinci ani de procese, daca autorul etnocidului românilor transilvăneni de la 1848 va avea o stradă în Târgu-Mureș, cu numele lui, blestemat din neam in neam de urmasii victimelor: Lajos Kossuth. Ieri, la peste cinci ani de la declansarea acestei batjocoriri oficiale a demnitatii nationale, un alt angajat al statului roman, extremistul Csibi Barna, continua „opera” lui Lajos Kossuth, si il ucide in efigie pe Avram Iancu, in piata publica, cu mesajul “Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi a secuilor”. Iar la Bucuresti, astazi si maine, Parlamentul Romaniei sarbatoreste alaturi de extremistii maghiari un 15 martie care a dus la uciderea a peste 40.000 de romani. Mai multi jurnalisti si scriitori i-au adresat aceasta Scrisoare Deschisa premierului Emil Boc pentru a-l avertiza asupra nivelului de batjocorire a demnitatii nationale la care au ajuns partenerii de Guvernare ai PDL, organizatia etnica UDMR. Aceasta Scrisoare deschisă a fost adresata intai dlui dr. Dorin Florea, primarul municipiului Tîrgu-Mureş, presedinte al Filialei Judetene a Partidului Democrat Liberal (PDL). Ramasa, pana acum, fara raspuns, o remitem sefului acestuia, dl Emil Boc, premier al Guvernului Romaniei si presedinte al PDL Motto din Lajos Kossuth: Romanii, o «hoardă mai josnică decât vita» – (Liviu Maior, 1848 – 1849, Românii şi ungurii în revoluţie, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998, p. 378) Domnule Emil Boc, Istoria, constata marele filosof Hegel, tinde să se repete. Prima oară ca tragedie, apoi ca farsă… În urmă cu 163 de ani, cu prilejul Revoluţiei Ungare din 1848, în Transilvania a avut loc împotriva românilor un masacru sângeros. Peste 230 de sate locuite de români au fost incendiate, bărbaţi, femei, bătrâni şi copii, aproape 40.000 de suflete, au fost împuşcaţi, spintecaţi, spânzuraţi. Principalul autor moral al acestei tragedii a fost Lajos Kossuth, primministrul guvernului revoluţionar ungar. Peste nici un secol, în toamna lui 1940, în acea parte de Transilvanie care fusese făcută cadou Ungariei de către Germania nazistă şi Italia fascistă prin Dictatul de la Viena, tragedia s-a repetat: peste 1100 de români fără apărare din Ip, Tresnea, Mureşenii de Câmpie, Sucutard, Nuşfalău, Marca, Cosnicu, Cămar, Zalău, Beiuş, Hida, Dragu, Ciumarna, Cerasa şi din alte localităţi au fost ucişi de armata ungară horthystă în primele două săptămâni după ocupaţie. Alte orori au avut loc câţiva ani mai târziu, în toamna lui 1944, la Moisei şi Sărmaş. În urmă cu un deceniu, pe vremea primarului de tristă amintire, Imre Fodor, exact ca în aforismul lui Hegel, istoria s-a repetat ca farsă: prin contribuţia unor consilieri locali – unii de reacredinţă şi cinici, alţii doar oportunişti sau ignoranţi -, două străzi ale municipiului Tîrgu-Mureş au fost rebotezate Kós Károly şi Dieta de la Turda. O acţiune care nu putem s-o denumim decât perversă, având în vedere că un personaj precum Kós, altfel un arhitect şi grafician remarcabil, dar ale cărui antiromânism şi antisemitism sunt notorii, a fost decorat de însuşi Horthy cu cea mai înaltă distincţie ungară, Nemzetvédelmi Kereszt (Crucea Apărării Naţionale). Aşa cum scria ziarul Ellenzék din Cluj la 16 iun. 1941, motivul era că Kós Károly: „a luptat cu credinţă – şi cu riscul vieţii – în teritoriile smulse (Ungariei Mari, n.n.) împotriva forţelor străine (…)”. Adică împotriva României! În ceea ce priveşte „Dieta de la Turda”, în anul 1568 ea stabilea că, alături de cele trei religii de stat – catolicismul, luteranismul şi calvinismul –, este recunoscută şi o a patra, unitarianismul,

chiar dacă el însuşi era slovac de origine. în mod explicit. fără îndoială. s-a reuşit – deocamdată! – îndreptarea „greşelii” comisă de Consiliul Local al municipiului Tîrgu-Mureş din meschine motive politice. condusă de regretatul istoric dr. 255. atât în sens pozitiv. idealurile mişcării revoluţionare de la 1848. moartea a 40. Lajos Kossuth. De aceea. Kossuth va refuza. sârbi şi croaţi. un publicist talentat. persoanele care ar fi trebuit să pună în aplicare decizia instanţei nu au făcut acest lucru şi au trimis hotărârea Consiliului Local municipal (deşi ea fusese suspendată de justiţie!) Ministerului de Interne care a… retrimis-o Serviciului Comunitar de Evidenţă a persoanelor din judeţul Mureş! Aşa se face că locuitorii străzii Călăraşilor au început să primească acte fiscale. un personaj al cărui rol a fost determinant în Revoluţia din 1848 din Ungaria. faptul că românii constituiau populaţia majoritară a Transilvaniei constituia un element insignifiant. În articolele de fond. de fapt. o nouă farsă cinică a demarat în urmă cu patru ani: schimbarea numelui străzii Călăraşilor – eroicul corp de armată care a fost decimat în 1877 în luptele pentru independenţa României – cu cel de Lajos Kossuth. Grigore Ploeşteanu. a argumentat zadarnic că denumirea în Tîrgu-Mureş a unei străzi cu numelui lui Kossuth reprezintă o provocare şi o umilire pe cât de inutilă.000 de români transilvăneni. tuturor celorlalte naţionalităţi: români. altă naţiune sau naţionalitate decât . Kossuth nu a recunoscut nici un drept românilor din Transilvania şi Ungaria în afara „dreptului” de a se dizolva în naţiunea ungară. în anii 1848-49. orice drept privind propria identitate naţională. cel care a girat politic. ceea ce aproape un mileniu de teroare nu reuşise să le ia: identitatea naţională. am ales doar şapte: 1. Kossuth preconiza să le ia românilor. Exclusiv ungur. pe care le scrie în ziarul Pesti Hirlap. Proiectul a fost introdus şi votat în regim de urgenţă profitându-se de majoritatea pe care pe care şi-au asigurat-o consilierii UDMR cu sprijinul a doi consilieri ai PD! Hotărârea nr. Întreaga „manoperă” a fost orchestrată de consilierii municipali ai UDMR în ciuda avizului negativ al Comisiei Judeţene de Atribuiri de Denumiri din cadrul Instituţiei Prefectului. din octombrie 2005. popor şi la acea vreme majoritar în Transilvania. dincolo de imaginea romantică cultivată de generaţii în minţile maghiarilor de rând? A fost. croaţilor. slovacilor şi saşilor. în primul rând.considerat în Europa acelui timp o erezie pentru că nega Sfânta Treime şi originea divină a lui Isus Cristos. În dispreţul legii. cât şi în cel negativ. agitator politic şi patriot ungur. pe atât de primejdioasă a populaţiei româneşti. Comisia. consideră că primul obiectiv care trebuie realizat este „uniunea” Transilvaniei – până atunci autonomă – cu Ungaria. ea încă mai există pe panoul cu harta municipiului situat în faţa Primăriei…) După un calvar procesual care a durat peste trei ani. Ajuns Guvernator al Ungariei. Din mulţimea de argumente istorice. bun orator. A fost. pecetluindu-se definitiv. stradă care de fapt nu exista! (De fapt. au fost generoase doar pentru naţiunea în care se asimilase. Cine a fost. morale şi politice care există împotriva atribuirii numelui de Lajos Kossuth unei străzi în Tîrgu-Mureş. militar şi moral. în care s-au adus argumente juridice pertinente din legislaţia română şi europeană. Dieta de la Turda condamna religia ortodoxă să rămână pe mai departe exclusă dintre religiile «recepte». dar niciodată. saşi. a Consiliului Local municipal a fost atacată în justiţie şi suspendată ca ilegală şi abuzivă. Pentru el. Astfel. dar şi documente de stare civilă. sub sfânta coroană maghiară. în acest fel. „Eu niciodată. oportunism şi incompetenţă. Ca şi cum aceste batjocuri n-ar fi fost de ajuns. ca o „condiţie a extinderii şi dezvoltării naţiunii ungare”. împreună cu argumentele istorice irefutabile. statutul inferior de naţiune „tolerată la bunul plac al principelui şi nobililor” a românilor ortodocşi din Transilvania. dar şi sârbilor. pe adresa… strada Lajos Kossuth. trăitoare în Imperiul Habsburgic. slovaci.

1979. în calitate de conducător al Revoluţiei ungare de la 1848. care au masacrat femei. peste 6000 de români civili au fost asasinaţi. 1890–1891. când Transilvania a fost recucerită de trupele guvernului ungar. 186) Kossuth i-a urmărit cu o duşmănie neîmpăcată nu numai pe români. copii şi bătrâni fără apărare. Zajzon şi Kovács. Rezultatul a fost înspăimântător: în doar patru luni. românilor să accepte unirea Transilvaniei cu Ungaria şi să renunţe la recunoaşterea lor ca naţiune. sabia va tranşa chestiunea. în termeni ultimativi şi injurioşi. „Echipele de vânători”. Nazna. p. 5. Kossuth le impunea. p.2. dar mai mult de o naţiune aici nu este. Monor. Rămâne ca un document de referinţă Proclamaţia din 10 octombrie 1848. Enciclopedică. 378) Kossuth a autorizat instaurarea unui regim de teroare în Transilvania. Sângerul de Câmpie şi Petelea. II. cea din 22 decembrie 1848. Sâncraiul de Mureş. Kossuth declara întrun discurs ţinut în Dieta de la Pozsony (Bratislava): „Dorinţa românilor de a se bucura de o existenţă politică naţională deosebită este irealizabilă. condiţia de a li se crea o situaţie socială şi economică acceptabilă românilor era ca aceştia să înceteze a se considera o naţiune aparte şi de a se dizolva în naţiunea maghiară. au măcelărit sute de români din comunele Hodac. prin numirea în funcţia de comisar civil pentru Transilvania a lui László Csányi. Numai în judeţele Mureş şi Târnave. Românii şi ungurii în revoluţie. Acesta era un intim al său. scârbit de nesfârşitele atrocităţi. tratându-i pe români cu dispreţ şi intoleranţă nelimitate. Kossuth îndeamnă pur şi simplu la exterminarea românilor şi a tuturor duşmanilor. «hoardă mai josnică decât vita». a fost categoric împotriva oricărei emancipări naţionale a românilor. îi scrie cu ocazia cuceririi Sibiului de către armata rusească: „(…) să-i arestaţi pe cei mai . pe români – numindu-i „gunoaie ingrate” – să revină la „ordine şi supunere legală”. prefigurează violenţa la care s-a recurs împotriva românilor în prima jumătate a anului 1849. Ed. Ruşii Munţi. de fapt. Ştiu că sunt oameni care vorbesc altă limbă. 3.49 este nesfârşit. Budapest.” (Liviu Maior. Morăreni. „Şirul martirilor români maltrataţi sau executaţi în anii 1848. cea maghiară nu voi recunoaşte. de fapt. dată la Pesta. Într-o scrisoare adresată la 17 martie 1849 generalului polonez Bem. Sibiu. 6. Părţi alese din istoria Transilvaniei. care îi ura visceral pe români şi care a înfiinţat şi a asmuţit împotriva lor tribunalele militare -„tribunalele de sânge” – şi a transformat gărzile naţionale ungare în „echipe de vânătoare”.” (Traian Popa. Bucureşti. – Mureş au fost omorâţi peste 100 de români. când. 1998. comandantul armatei ungare în Transilvania. conduse de secuii Jenei. ei nu luptau decât pentru propria lor libertate. O altă proclamaţie a lui Kossuth.164) Kossuth. Rezultatul proclamaţiei a fost generarea unei confruntări de o gravitate deosebită între români şi maghiari. deoarece ea ar duce la distrugerea unităţii statului ungar. VI/1. «bandiţi valahi». prin care îi soma. 755–797) Kossuth a şi pus în practică acest veritabil şantaj politic. Numai în Tg. ci şi pe saşii transilvăneni. Kossuth a refuzat să-l retragă pe acest călău paranoic.” (Magyarország története. altfel vor fi „exterminaţi de unguri şi secui”. Dumbrava. După el. Ibăneşti.” (George Bariţ. 1848 – 1849. 4. Szabó. pentru că s-ar fi opus „luptei pentru libertatea maghiară”. mai mult de 40 de comune au fost mistuite de foc. Monografia oraşului Tîrgu – Mureş 1932 p. În ciuda protestelor şi a cererilor insistente ale generalului Bem. Ea vorbeşte de la sine despre orbirea politică care îl caracteriza pe conducătorul Revoluţiei ungare: „Plin de injurii la adresa lor. numindu-i «mercenari plătiţi». (…) De va fi nevoie. bazat pe superioritatea militară. Iclandul Mare şi Mic. p.

la 11mai 1849. 129). 1991.de seamă conducători ai răzmeriţei săseşti. predându-i comisarului guvernamental László Csányi. Banat. îl avertiza Széchényi pe Kossuth încă din 1847 în „Fragmente de program politic”. (Ioan Lupaş. împuternicit de Kossuth. atestă un martor din acele vremi. duplicitar şi poltron. iar acesta să-i ţină ostatici şi să-i execute la cea mai mică opoziţie din partea populaţiei săseşti şi dacă ruşii nu se vor retrage neîntârziat din ţară”. mitropolitul Şaguna. În fiecare sat românesc au fost ucişi între 10 şi 20 de oameni. Bertalan Szemere: „Kossuth s-a purtat la început ca un autocrat şi a sfârşit ca un laş. (Milton G. ediţia a II-a. Corespondenţă. Szemere îşi aminteşte despre el ca de un personaj arogant. pământ românesc. IV. în Ardeal a avut loc un genocid al românilor. el mi-a dovedit şi mai mult că un demagog nu poate fi un om de stat. abandonându-şi patria cu o săptămână înainte de lupta finală de la Şiria. Bihor şi Maramureş au fost jefuite şi arse. politic şi militar. p. în total în jur de 30. Filiala Mureş a Partidului România Mare şi de consilierul municipal Sita Ioan. scrie în amintirile sale cel care a fost ministru de interne şi apoi prim-ministru al guvernului Revoluţiei Ungare din 1848. El a pierdut Ungaria”.org/wiki/Lajos_Kossuth) Acesta este deci. Druck from Karl Gerold et Sohn. XVII. (http://en. fostul prim-ministru al lui Kossuth afirma textual: „Stilul său autocratic şi manierele intolerante vor distruge orice influenţă reală asupra comunităţii revoluţionarilor expatriaţi”. după aflarea dispoziţiilor date de Kossuth pentru organizarea unei expediţii totale împotriva lui Avram Iancu. Bălcescu.000. Kossuth. p. Cluj-Napoca.Astfel. personajul istoric real… Nu-i aşa că merită să existe. 236 din cele circa 2400 de sate locuite de românii din Transilvania. 228) Contele István Széchényi. adică de trei ori mai mulţi decât românii căzuţi pe câmpul de bătaie! Ceea ce atestă afirmaţiile acelor istorici care arată că. Problema Ardealului văzută de un american. (Magyar Révay Lexicon. 1850. ci fapte. Ardealul. Kossuth a girat. Monografie istorică. În perioada în care el a condus guvernul revoluţionar ungar. p. pentru a fugi în Turcia”.) Teribila cifră este confirmată în fascicula a 2-a a lucrării „Die Romänen der oesterreichischen Monarchie” Wien. „cel mai de seamă ungur”: „N-aveţi decât să aţâţaţi toate naţionalităţile până la furie împotriva maghiarilor (…). stabilite de istorici. Lehrer. însă. Hotărârea a fost atacată în justiţie de Asociaţia Culturală Avram Iancu. etnocidul care a provocat rănile nevindecabile pe care memoria colectivă a generaţiilor de români ardeleni nu le poate uita. 1959). o stradă care să îi poarte numele şi să-i perpetueze amintirea? Mai multă rea-credinţă şi cinism sunt greu de imaginat! Să ne întoarcem însă la aspectele juridice ale cazului. provocate de actul administrativ abuziv din 10 octombrie 2005 al Consiliului Local al municipiului Tîrgu-Mureş. Revoluţia din 1848 a făcut printre români cam 40. Despre exilul în Italia. Mitropolitul Andrei Şaguna. scria conducătorul Revoluţiei Române de la 1848. Opere. Acestea nu sunt speculaţii.231. p. a solicitat Franţei şi Angliei (cărora le cerea să sprijine Revoluţia Ungară) să împiedice avântul mişcării de eliberare din Principatele Române. şi ce păreri au avut despre Kossuth unii dintre contemporanii săi: Nicolae Bălcescu: „Kossuth a guvernat rău şi slab. în Tîrgu-Mureş. condus de Kossuth.wikipedia. (N.000 de victime. (Otto Folberth. Csányi va ordona împuşcarea cărturarului Stephan Ludwig Roth. să umpleţi până la refuz paharul represaliilor cu veninul dumneavoastră – şi o să vedeţi ce o să iasă”. Sibiu. 218. dincolo de viziunea romantică. . 66. p. în anii 1848–49. aşa cum reiese din corespondenţa sa. Să vedem. Uniunea Vatra Românească. 1911. Der Prozess Stephan Ludwig Roth Graz-Köln.) 7. El îşi justifica cu cinism cererea astfel: „Schimbarea situaţiei în Principate ar produce un efect moral incalculabil asupra românilor din Ungaria”.

255 din 10 octombrie 2005 a Consiliului Local. in piata publica din Miercurea Ciuc. continua „opera” lui Lajos Kossuth. prin decizia nr. pe plan national. Considerăm că. poate fi reparată o greşeală politică comisă din motive populiste. puneţi capăt farselor istoriei care se repetă! Dar oare o veti face? Cu consideraţie. decizia Tribunalului a făcut dreptate. 898. 2508. La aceste fapte. univ. După rejudecarea în fond a procesului privind schimbarea numelui străzii din Călăraşilor în cel de Lajos Kossuth. Sentinţa nu a fost pusă în executare de către primarul municipiului. ci li s-au emis ilegal cărţi de identitate şi paşapoarte pe o adresă inexistentă! Apoi a început un adevărat carusel juridic. 2508 din 3 noiembrie 2006. un alt angajat al statului roman. din 29 martie 2007. Aceasta. domnule primar al municipiului Tîrgu-Mureş. Prof. pe de o parte. 417/R. Domnule prim ministru si presedinte al PDL Emil Boc. iar cauza a fost retrimisă spre rejudecare primei instanţe. extremistul Csibi Barna. din 3 noiembrie 2006. asa cum spune ca o face si presedintele Romaniei. vor continua incertitudinea şi hărţuirea în justiţie. Dorin Suciu. Tribunalul Mureş. de la Legea Educatiei la Legea Minoritatilor. 809 pronunţate de instanţă în data de 28 noiembrie 2008. se adauga cedarile continue ale Guvernului si partidului Dvs. dar au fost respinse acţiunile celorlalţi reclamanţi. deşi avea această obligaţie. Prin Sentinţa civilă nr. respectiv Tribunalului Mureş! S-a intrat astfel în un al doilea ciclu de procese… După numeroase hărţuieli şi tertipuri – invocări de excepţii imaginare. . chipurile ca neavând calitate procesuală – părţile reclamante au avut din nou câştig de cauză. pe de alta. inflamarea opiniei publice şi deturnarea atenţiei de la problemele reale ale oraşului. 255 a Consiliului Local. şi din oportunism şi incompetenţă. iar Curtea de Apel Tîrgu-Mureş. Pentru aceasta vă solicităm. prin care se suspenda punerea în aplicare a Hotărârii nr. a faptului că votul lor din octombrie 2005 a atentat la memoria propriilor înaintaşi. Iar la Bucuresti. ambele construite pe placul UDMR. av. a dispus din nou anularea hotărârii nr. domnul Traian Basescu. daca tineti sa aparati demnitatea nationala. a casat integral sentinţa nr. ziarist. asistam la o instaurare. domnule prim ministru. si il ucide in efigie pe Avram Iancu. ceea ce a produs derută în rândul autorităţilor locale. Având în vedere competenţa actuală a Consiliului Local şi – de ce nu? – recunoaşterea. 255 de schimbare a numelui străzii din Călăraşi în acela Kossuth. prin Sentinţa 809 din 28 noiembrie 2008. s-a admis acţiunea în contencios administrativ a Asociaţiei Culturale Avram Iancu şi s-a dispus anularea pe fond a Hotărârii nr. în primul rând. sub ochii nepasatori ai responsabililor cu apararea Constitutiei Romaniei. a autonomiei teritoriale a asa-zisului “Tinut Secuiesc”. În caz contrar. de facto. la 4 mai 2006 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. memoriei celor care cu un secol şi jumătate în urmă au pierit în împrejurări tragice. a admis toate recursurile. Pe deasupra. dincolo de repararea unor ilegalităţi.000 de romani. dr. se numeste complicitate morala la crima. Parlamentul Romaniei sarbatoreste alaturi de extremistii maghiari un 15 martie care a dus la uciderea a peste 40. încercări de a scoate Primăria din cauză.În conformitate cu Legea 544/2004 privind contenciosul administrativ. Astfel s-a ajuns la situaţia că locuitorilor din strada Călăraşilor nu numai că li sau trimis facturi pe adresa strada Kossuth. din partea unora dintre foştii consilieri PD. Ioan Sabău-Pop. ca la cea mai apropiată şedinţă de plen a Consiliului Local să faceţi propunerea de a nu se declara recurs împotriva Sentinţei civile nr. la peste cinci ani de la declansarea acestei batjocoriri oficiale a demnitatii nationale. Astazi. Părţile au declarat recurs. cu mesajul “Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi a secuilor”.

romanca Dr Emilia Corbu. Covasna și Mureș Lazar Ladariu. ziarist. scriitoare Dr Ioan Lacatusu. dr. scriitor. editor ALTERNATIVA www. psiholog.Roncea. istoric Magda Ursache.ca Monica Andronache. prof. Paul Bacosca. medic Mariana Gurza. Grupul Independent pentru Democratie. romanca Daniela Stefan. Elena Andronache.alternativaonline. Centrul european de studii Covasna-Harghita. profesor Alexandru Tomescu. jurnalist. redactor sef Cuvantul Liber Lista ramane deschisa 15 Martie 2011 Semnati Scrisoarea Deschisa la www. roman Cristian Donciu. jurnalist. Mihai Valica. Iustina Bacosca. Forumul Civic al Românilor din Harghita. jurnalista George Bara. Gheorghe Almasanu. avocat Vladulescu Stefanin. scriitor si poet Mihai Rapcea. profesionist IT Ionut Tene. scriitoare.Victor Roncea. scriitor.ro sau victor@roncea. jurnalist. Pr.ro si dati-o mai departe .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful