în clasa a XII-a. fenomene în cadrul cărora se manifestă un viu interes pentru relaţia identitate–alteritate. fax: (+373 22) 73-96-27. profesor.) ISBN 978-9975-67-682-3 821(100). Maria Cornesco Redactor tehnic: Nina Duduciuc Machetare computerizată: Anatol Andriţchi Copertă: Vitalie Ichim PRELIMINARII În conformitate cu actele normative în vigoare pentru învăţămîntul liceal. predarea diacronică a literaturii universale în clasele a X-a şi a XI-a se va solda cu un transfer eficient de cunoştinţe pentru asimilarea literaturii române la acelaşi nivel de instruire. iar pe de altă parte. Chişinău. să discearnă valoarea de nonvaloare şi să evalueze traficul de idei literare pe axa identitate–alteritate. şi tematică. Afirmarea libertăţii elevului (prin însuşirea unor competenţe-cheie/transversale şi transdisciplinare. proces-verbal nr. Avantajul rezultă. prin necesitatea convocării în cadrul actului de predare–învăţare–evaluare a unor cunoştinţe de istorie.asm. Pavlicenco Sergiu. creînd o viziune totalizantă asupra condiţiei umane în Timp şi în Istorie. 32–36 (115 tit. din posibilitatea raportării punctuale de către elevi a faptelor de istorie literară naţională (genuri şi specii literare. – 36 p. Ştiinţa. Corectori: Mariana Belenciuc. Jitari Mariana. relaţii internaţionale etc. la dezvoltarea culturii comunicării şi a experienţei estetice şi istorico-literare a elevilor.: p. favorizarea. să poziţioneze adecvat operele literare în contextul valorilor literare universale. la originile. geografie.. Leahu Nicolae. actualul document normativ operează o radicală deplasare de accent de pe abordarea informativă pe abordarea formativă a învăţării. dezvoltarea şi mutaţiile ce au intervenit în domeniul ge3 Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 3. la specializări cu profil umanist (filologie română.” SRL. grad didactic superior. constantele tematice ale literaturii şi principalele specii ale literaturii de frontieră (memorialistica. curriculumul subliniază unitatea spirituală a organismului literar. MD-2028. e-mail: prini@stiinta. profilul umanist. univ. a XI-a şi a XII-a.” SRL). prof. Editat în cadrul Proiectului „Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”. 2010 © Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. noul curriculum al disciplinei structurează materialul literar într-o dublă perspectivă: diacronică. dar şi a unor valori şi atitudini) de a identifica repere artistice majore şi de a participa (implicit – la nivel formativ. Codificînd o certă vocaţie interdisciplinară. Vattimo) şi proceselor globalizării culturale. Leahu Raisa. într-o sincronie convenţională. doctor habilitat în filologie. Această opţiune metodologică urmăreşte. Elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea şi implementarea curriculumului din învăţămîntul secundar general şi dezvoltarea standardelor educaţionale din perspectiva şcolii prietenoase copilului”. jurnalism. în primul rînd. MD-2028. confesiunile). scopul magistral al studiului literaturii universale fiind declarat acela de a instrui elevi capabili să se situeze critic şi creativ în spaţiul culturii.: (+373 22) 73-96-16. a unei abordări de tip sintetic. în cadrul actului de instruire sau explicit – în intervenţiile sale orale şi scrise) la conştientizarea/formarea/ extinderea/consolidarea ideii de canon literar universal. Universitatea de Stat „Alecu Russo”. doctor în filologie. 10 din 21 aprilie 2010.). reconstituirea coerentă a celor mai importante momente în dezvoltarea literaturii universale. – Ch. economie sau de limba şi literatura română. doctor în pedagogie. AEE. Reunind. pe de o parte. disciplina Literatura universală se studiază în clasele a X-a. Răspunzînd provocărilor epocii comunicării generalizate (G. tel. disciplina Literatura universală colaborează la fortificarea componentei umanistice a instruirii.0(073. coordonator. a 10-a–a 12-a / Min. 2010 (Tipografia „Elena V. dar şi cu o pregătire articulată în vederea continuării studiilor în învăţămîntul superior. drept. Minsterul Educaţiei. Avînd o deschidere pentru 3 ani de studiu ai ciclului liceal.P. – (Curriculum naţional) Bibliogr. în clasa a X-a) la contextul literar universal.. istorie.3) L 66 Aprobat: la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum. Structurat după o nouă matrice. Republica Moldova.I. Ca urmare a modelului de organizare a materiei propus de prezentul curriculum. în clasele X–XI.E. str. de exemplu. în clasa a XII-a. prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. Educaţiei al Rep. finanţat de Banca Mondială. limbi moderne. prezentul curriculum la Literatura universală are ca mize majore: 1. conf. Universitatea de Stat din Moldova. Bălţi. Academiei.: Î. 2010 . Chişinău.0(073.I. Instaurarea unui cult al lecturii (întemeiat pe plăcerea lecturii) şi 2. corespondenţa. Republica Moldova ISBN 978-9975-67-682-3 © Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. în faza terminală a studiilor liceale. Moldova.3) Imprimare la Tipografia „Elena V.md Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Literatura universală: Curriculum pentru cl.CZU 821(100). finanţat de Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova. Echipele de lucru: Curriculumul modernizat (2010): Ghicov Adrian. str. ştiinţele comunicării. 244 din 27 aprilie 2010. 3. profesor. jurnalul. Academiei. grad didactic superior. nr. grad didactic superior.

CONCEPŢIA EDUCAŢIONALĂ A DISCIPLINEI Curriculumul la Literatura universală îşi întemeiază cadrul conceptual pe dezideratul dezvoltării culturii literar-artistice şi a culturii comunicării prin valorificarea unor opere reprezentative ale patrimoniului literar universal. Timpul eului. ştiinţe şi tehnologie. curente. curente. Numărul de ore alocat de planul de învăţămînt studiului LU în liceu (profil umanist): • clasa a X-a – 1 oră/săptămînă: total 34 de ore • clasa a XI-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore • clasa a XII-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore. confesiuni). curriculumul la LU stimulează libertatea de opţiune a profesorilor şi a autorilor de manuale în alegerea operelor/textelor şi a strategiilor didactice. adolescenţă. la literatura universală. instituind premise favorabile pentru deblocarea creativităţii şi stimularea performanţei în comunicare şi în educaţia literar-artistică. Renaşterea. spaţii literare. utilizarea corectă şi nuanţată a limbii române în producerea de lucrări scrise (analiză literară. după cum urmează: 1. Pentru clasele cu studiul aprofundat al limbilor străine. curriculumul afirmă o deschidere pluralistă în consens cu principiul toleranţei postmoderne. la literatura română. pe obţinerea de către elevi a unor cunoştinţe. Un loc însemnat revine şi textelor teoretice (manifeste.nurilor şi speciilor literare pe plan universal. morale. genuri şi specii literare): Romantismul. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. sinteză etc. Studiul LU în liceu se axează. de ore pe an 34 68 68 I. 5 . tinereţe. germană etc. Cumularea unei structuri diacronice cu o structură tematică dinamizează receptarea fenomenului literar. implicit. 5. 2.) semnificative pentru formularea paradigmelor literare dominante în istoria literaturii universale. • în clasa a XII-a: Studierea literaturii universale din perspectivă tematică: Copilărie. a fost definit pe baza competenţelor-cheie formulate de Comisia Europeană şi a profilului absolventului. Război şi pace. formarea gustului pentru lectură şi a gîndirii critice în raport cu operele literare sau textele teoretice studiate. Realismul. engleză. numărul de ore va fi distribuit astfel: • clasa a X-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore • clasa a XI-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore • clasa a XII-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore. va fi susţinută de studierea marilor teme literare. disponibilităţile sale tematice şi expresive favorizînd formarea capacităţilor şi abilităţilor de cercetare şi analiză comparată a unor opere din literatura universală cu opere din literatura română. competenţe-cheie/transversale şi transdisciplinare. genuri şi specii literare): Mitologia. ultimul modul al curriculumului pentru clasa a XII-a şi. în acelaşi timp. Pornind de la această premisă. Aventură şi călătorie. faptul iniţierii elevilor în doctrinele literare de circulaţie universală (în clasele a X-a şi a XI-a) va permite circumscrierea adecvată (în clasa a XI-a. COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA UNIVERSALĂ Sistemul de competenţe-cheie/transversale. corespondenţă. autori. Competenţe acţional-strategice. Cultura literar-artistică se constituie dintr-un sistem de cunoştinţe şi competenţe literare. Literatura popoarelor orientale. stabilit pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova. Structurarea conţinuturilor curriculumului la LU are următoarea configuraţie: 4 • în clasa a X-a: Studierea diacronică a literaturii universale (epoci. ca şi studiul limbii şi literaturii române. unde studierea monografică. • în clasa a XI-a: Studierea diacronică a literaturii universale (epoci. 6. Documentul de faţă organizează materia la LU pe module tematice flexibile. Cultura comunicării vizează: un amplu set de competenţe specifice în vederea realizării comunicării orale şi scrise. a numelor de autori şi a titlurilor din alte limbi (franceză. Naturalismul. Condiţia umană. Iluminismul. Arta iubirii. Modernismul şi avangarda. Statutul disciplinei Obligatorie Aria curriculară Limbă şi comunicare Clasa a X-a a XI-a a XII-a Nr.). Variat în sugestii de specii. Clasicismul. articole programatice etc. Competenţe interpersonale. cultivarea sensibilităţii estetice etc. civice. jurnal. Evul Mediu. comentariu literar. 4. este dedicat temei eului (auto)biografic în calitatea sa de agent al unui gen în continuă expansiune: literatura de frontieră (memorialistică. dar şi ortografierea cuvintelor. angajate afectiv-atitudinal: dezvoltarea capacităţilor de înţelegere. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. Competenţe de bază în matematică. Cele două discipline vor funcţiona în regim de complementaritate şi în clasa a XII-a. Competenţe de comunicare într-o limbă străină. dar şi să profileze spectacolul interior (metamorfozele şi dialogul) al marilor teme literare.). II. ilustrarea coerentă a procesului de dezvoltare a genurilor şi speciilor literare. dar şi a unor valori şi atitudini. Postmodernismul. 7. la studierea curentelor literare româneşti) a schimbărilor de paradigmă în spaţiul literaturii naţionale. Timpul eului. titluri. Denumirea disciplinei în clasele X–XII este Literatura universală. Textul literar constituie baza dezvoltării culturii literar-artistice. eseu. analiză şi interpretare a unor texte literare ce aparţin diferitor epoci şi curente literare. Pe de altă parte. Antichitatea. Structurarea diacronică a conţinuturilor pentru clasele a X-a şi a XI-a are în vedere. urmărind să înlesnească retrospectivele de tip sintetic. 3. Parnasianismul. de unităţi de conţinuturi pe clase 7 6 6 Nr. Competenţe de comunicare în limba de instruire şi în limba de stat. pentru întreg cursul liceal de literatură universală.

Asumîndu-şi profilul identitar al disciplinei. 10. sculptură. • Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală. 4. în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial. a preveni situaţiile de conflict şi a respecta opiniile semenilor săi. • Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operelor literare şi de artă. • Stimularea reflecţiei independente prin lectura şi interpretarea operelor de referinţă ale literaturii universale/române şi prin descoperirea altor arte. civice. solidaritate şi coeziune socială pentru o societate nondiscriminatorie. COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALE ŞI COMPETENŢE TRANSDISCIPLINARE PENTRU TREAPTA LICEALĂ DE ÎNVĂŢĂMÎNT Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi • Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre natură. • Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat. în situaţii reale ale vieţii. în coraport cu nevoile sale. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale. de a vedea rezultatul final. • Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor moral-spirituale. în situaţii reale. Competenţe de comunicare în limba română • Competenţe de a comunica argumentat în limba română. Competenţe antreprenoriale. Comprehensiunea şi interpretarea textelor literare/nonliterare de referinţă ale literaturii universale prin raportare la epocă. muzică etc.2. Competenţe interpersonale. Competenţe digitale. în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.3. • Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale. • Formarea unor reprezentări culturale coerente asupra dezvoltării literaturii române în raport cu progresiile paradigmatice în spaţiul literaturii universale. Încadrarea operei marilor scriitori români în context literar universal. Analizarea şi sintetizarea informaţiei asupra circulaţiei temelor şi a motivelor literare în context naţional şi/sau universal 7 . Competenţe culturale şi interculturale. Dezvoltarea comunicării orale şi scrise. • Dezvoltarea gîndirii critice prin lectura operelor de referinţă ale literaturii universale/române în scopul autodezvoltării continue şi al autorealizării personale. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare • Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale. 3. • Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a utiliza serviciile electronice. Competenţe digitale. Competenţe culturale. curent literar/cultural sau mişcare literară. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/sau metaliterar 1. 1. interculturale (de a recepta şi de a crea valori) • Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi ale culturilor altor etnii. IV. om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale. Competenţe antreprenoriale • Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile economiei de piaţă. III. • Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi. • Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniile Matematică. Competenţe de comunicare într-o limbă străină • Competenţe de comunicare într-o limbă străină. • Competenţe de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională. 9. Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea textelor literare şi metaliterare. ştiinţe şi tehnologie • Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate în permanentă schimbare.8. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC) • Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literare 1.1. morale • Competenţe de a colabora în grup/echipă. • Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă. de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii. teatru. curriculumul la literatura universală îşi propune o nuanţare punctuală a competenţelor-cheie/transversale: 1. 2. • Competenţe de a comunica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale vieţii. • Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică. Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea textelor literare şi metaliterare din literatura română şi universală. Valori şi atitudini • Cultivarea interesului pentru lectură şi a gustului estetic în materie de literatură şi artă (pictură. • Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului ambiant.). • Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific. inclusiv reţeaua Internet. COMPETENŢE SPECIFICE FORMATE/DEZVOLTATE PRIN LITERATURA UNIVERSALĂ CA DISCIPLINĂ ŞCOLARĂ 1. 6 Competenţe acţional-strategice • Competenţe de a-şi proiecta activitatea. Competenţe de bază în matematică. Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii. în scopul autodezvoltării continue şi autorealizării personale.

Sistemele mi.2. II. Interpretarea unor teme şi motive aparţinînd unor estetici/modele literare diferite 2. Aug. curent literar/cultural sau mişcare literară. Aplicarea unor strategii de comunicare orală şi/sau scrisă în vederea interpretării şi/sau analizei textului literar/metaliterar 4. Interpretarea unor opere literare din literatura universală şi literatura română în vederea formulării unor judecăţi personale asupra lumii şi a problemelor fundamentale ale fiinţei umane 3. Stabilirea unor conexiuni între viziunile asupra lumii reflectate în texte literare aparţinînd diferitor curente/mişcări literare 2. miturile greco-romane Preliminarii. Identificarea unor conexiuni motivate între literatura română şi literaturile altor popoare 3. 4. 3. Comprehensiunea şi interpetarea textelor literare/nonliterare de referinţă ale literaturii universale prin raportare la epocă.1.• Ramayana tul de psalm. Puterea iubirii. Varietatea te.5. Republica (mitul peşterii).M. orientativ de ore 4 Clasa a X-a Unităţi de conţinut dominante/integratoare Texte recomandate 9 4 . • Eshil.2 Încadrarea operelor literare de referinţă într-un curent literar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create 2. Poezia. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor personale asupra unor texte literare şi nonliterare Nr. Nemuritorii scribi de altădată.• Platon. Conceptul de • Homer. Iliada (mitul calului troian) literatură universală. Şt. Literatura popoarelor • Epopeea lui Ghilgameş orientale • Imnele către Soare Privire de ansamblu.Cartea morţilor (Declaraţie de nevinovăţie făcută în faţa celor 42 de zei) niană.• Cîntarea Cîntărilor meierea povestirii.• Sakuntala matică şi stilistică a psalmi.• Cartea cîntecelor lor.1. Încadrarea operei marilor scriitori români în context literar universal.3.3. Mitologia • Mituri ale Egiptului antic.3. mi. Dezvoltarea comunicării orale şi scrise. Odiseea (mitul Penelopei) tem.1.2. • Literatura indiană. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere literare reprezentative pentru varii spaţii literare/culturale 3. • Cîntecul harpistului din mormîntul regelui Antef. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor din literatura română cu mişcări/curente din literatura universală 4. 2. mitologie. • Literatura sumero-babilo.V. Banchetul (mitul androginului) tologice fundamentale. Doinaş etc. Concep. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor tipuri de compoziţii 4. Lirica de dragoste. • Psalmii lui David • Literatura egipteană. 2. Unitatea tematică şi de sensibilitate a literaturii popoarelor orientale şi instituirea ideii de tradiţie literară. Înte. Rilke. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ŞI A UNITĂŢILOR DE TIMP PE CLASE 8 I.• Homer.4. • Literatura chineză. • Mahābhārata • Literatura ebraică. Prometeu înlănţuit Mitul şi literatura cultă. Identificarea şi analiza trăsăturilor dominante ale unor curente sau mişcări literare/culturale 2. Mit. Mitul lui Orfeu în poezia lui R.

Scrisoarea VIII Către Severus (Cartea I. Umanismul şi redescoperirea surselor greco-latine ale spiritualităţii europene. Marea Nordului.• Epica: Charles-Louis de Montesquieu.. Lazăr. Poezie şi adevăr. Iluminismul • Lirica: Thomas Gray. • Texte teoretice: Gotthold Ephraim Lessing. • Conceptul de poem eroic. • Poezia trubadurilor şi reinventarea poeziei lirice. Nathan înţeleptul. alegoria şi parodia. 21. Cartea I). Cîntec despre oastea lui Igor. rondoul etc. Către bucurie. Horaţiu. Eneida. Pentru Casandra. Strofa safică. Pierre Corneille. Cîntecul Nibelungilor. Parzifal. Apariţia liricii. Cerşetorii veseli. Plautus. Nopţile. Tratatul despre pasiunile sufletului. Cartea II). • Romanul: François Rabelais. Privire de ansamblu asupra literaturii medievale. CXXXIV. Matsuo Bashô. Giambattista MaContextul istoric. CXXVIII). Romantismul şi folclorul. Miturile şi originile literaturii culte. Utopia. Eseuri. Horaţiu. Voltaire. Antichitatea Antichitatea greco-romană şi sursele civilizaţiei europene. Friedrich von Schiller. Arta poetică.bita marinarului. Renaşterea Contextul istoric. Iphigenia. Dafnis şi Cloe. Cîinele grădinarului. Caracterele (cap. Divina Comedie. Nicolas Boileau-Despréaux. Medeea. Poemul. Elegie lui Remy Belleau. Ierusalimul eliberat. Miguel de Cervantes Saavedra. Despre curte. Elegie scrisă într-un ţintirim de ţară. Tom Jones. Istoria. Trilogia gic. hayku) şi Baptiste Molière. Trăsăturile barocului. Nr. Don Carlos. Despre cei mari). pedia”. Odiseea. Cîntecul lui Roland. • Dramaturgia: Lope Felix de Vega Carpio. Lancelot sau Cavalerul din căruţă. Gargantua şi Pantagruel. Iluminismul şi filozofia pasiunii (Lui Werther. Aleksandr Sergheevici Puşkin. Alfred de Musset. Avarul. • Lirica: Pindar. Văduva isteaţă. Pontice). Satira şi spiritul satiric. cap. Andromaca. Scrisoarea V Către Maximus (Cartea I. Păsările. Nepotul lui Rameau. Tisa. Medeea către Iason (Epistola XII din Heroide). 285). Cîntecul Cidului. Portretul meu. Ovidiu. • Dramaturgia: Sofocle. • Romanul cavaleresc. • Eseul/textul teoretic: Alexander Pope. Tîrziu. Niccolò Machiavelli. Hoţii. Denis Diderot. Nunta lui Figaro. Cuvinte pe dună. Pierre de Ronsard. • Lirica: François Villon. Henry Fielding. Pojghiţa. Rime (239. sonetul. Michelangelo Buonarroti.. Conceptul de literatu. Elegie. Oda I (Lui Hieron din Etna) şi Oda VII (Lui Diahoros din Rodes). Ulcica etc. Oedip rege. Teatrul renascentist. Clasicismul • Lirica: Luis de Góngora y Argote. Epistola. Adam Mickievicz. William Shakespeare. Ovidiu. Johann Wolfgang von Goethe. Atitudinea anticlasică. Euripide. Elegia şi oda erotică. „Enciclo. Vanitatea celor pămînteşti. clasicism. Oda IX (Lui Taliarh. Iliada. Wolfram von Eschenbach. LXVI. Erec şi Enida. • Elegia: Alfonse de Lamartine. Dramaturgia din Hamburg. Lusiada. Balada doamnelor de altădată. Lenore.. René Descartes. VIII. Daniel Defoe. Scrisori persane. orientativ de ore 8 . Elegia I şi Elegia IX (din Amoruri. Viaţa este vis. Decameronul. Emilia Galotti. Sonete (17. Soldatul fanfaron. Iulia sau Noua Eloiză. Extaz. Cîntecele trestiei. IuContextul istoric şi ideolo.. • Eseul: Michel Eyquem de Montaigne. Elegia I din Cartea I. memorialistică: Jean-Jacques Rousseau. Nicolaus Lenau. Cidul. • Confesiuni. Pontice) etc. Aristofan. Romantismul şi trecutul. Rousseau. Lacul. Johann Wolfgang von Goethe. Sonet (Natura şi arta). Gotthold Ephraim Lessing. Carlo Goldoni. IV. Regele Lear. Robert Burns. Balada spînzuraţilor. Calderon de la Barca. Andreas Gryphius. Scrisori asupra educaţiei estetice a omului. Othello. Viaţa şi nemaipomenitele aventuri ale lui Robinson Crusoe.. Macbeth. Proliferarea poeziei cu formă fixă.rino. • Poemul: Torquato Tasso. Candide sau optimismul. Laocoon sau despre limitele picturii şi poeziei. Epistolă către Pisoni. William Shakespeare.5 • Epopeea: Homer. excelent poet francez. „dreptului natural”. Heinrich Heine. • Pastelul (poezia peisagistică): Heinrich Heine. Publius Vergilius Maro. Eul romantic. Castelul. VII. Hamlet. Clasicismul şi ba. A ului. Comedia. Pacea. Jean-Jacques ră iluministă. Principele. Cugetările. Satira V (Cartea II). Cîntecul clopotului. Sonete (LV. Thomas Morus. Îmblînzirea scorpiei. rocul. Despre caprifoi. • Diversificarea speciilor poeziei lirice: canţona. Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha. Călătoriile lui Gulliver în mai multe ţări depărtate ale lumii.• Epica: Doamna de La Fayette. CXVI). Cartea I). Eseu despre om. Conceptul de romantism.D. Către lume. Tragedia. Împăcare). Friedrich von Schiller. Tibul. Confesiuni. Horaţiu. Eseul. Tartuffe.Gottfried August Bürger. Intrigă şi iubire. La Bruyère. Friedrich von Schiller. Povestirea în ramă. Conceptul de lumii. Clasa a XI-a 6 Lirica: • Meditaţia: Victor Hugo. Figură de dans. La mormîntul lui Anacreon. Prinţesa de Clèves. Burghezul gentilom. Marea. Către D. IX. Pentru Maria. Poezia manieristă. Laicizarea vieţii culturale şi afirmarea libertăţii de creaţie. 4 10 11 Unităţile de conţinut dominante/integratoare I. Giovanni Boccaccio. • Lirica: Francesco Petrarca. Texte recomandate III. • Epica: Chrètien de Troyes. Romantismul Contextul istoric. Fedra. Fluviul. Jonathan Swift. Un roşu trandafir. • Poemul eroic: Beowulf. Suferinţele tînărului Werther. Dezvolta. Evul Mediu Contextul istoric. • Dramaturgia: Pierre Augustin Caron de Beaumarchais. Horaţiu. Sandor Petöfi. Johann Wolfgang von Goethe. Narcis.. Jeanformă fixă (tanka. Poezia cu • Dramaturgia: Jean Racine. Blaise Pascal. Erasm din Rotterdam. Yvain sau Cavalerul Leului. Laudă nebuniei. Longos. 5 6 VI. Bărbierul din Sevilla. • Maria Franceza. Oda XIV (Către Postumus. • Dante Alighieri. 25). Deşertăciunea rea ştiinţei. Răţuşca. V. Satira I (Cartea I). spiritul clasic nipon. Penelope către Ulise (Epistola I din Heroide). Canţonierul (LXI. Luiz de Camôes. Visul unei nopţi de vară.

Nicolai Vasilievici Gogol. Stepa. Nababul. • Epistola: Sandor Petöfi. Epica: III. Sufletul tot rezumat. Studiu despre Beylle. Heralzii negri. Cîndva cu tine. Charles Baudelaire. Auroră. Metamorfoza răului. media Biedermeier. Cîntec de toamnă. • Imnul: Alfons de Lamartine. Gustave Flaubert.. Ci vino. 1. • Texte teoretice: Alessandro Manzoni.. Roşu şi negru. Noapte de Crăciun. Charmului.. Michelangelo. Heinrich von Ofterdingen. Anton Pavlovici Cehov. Realismul Contextul estetic. Boris Godunov. proiecţia diafană. Pelerinajul lui Childe Harold. muzicalitatea. Alfons de Lamartine. Manifestul Dada 1918. Johan August Strindberg.. Charles Baudelaire. Epica: • Romanul: Edmond şi Jules de Goncourt.. Philippe Soupault. Carmen. Istoria romantismului. Tragico. Naşterea lui Venus. Loreley. Simfonie în gri major. Drumul tutunului. parcul nu e mort. Parnasianismul Climatul spiritual al epocii. Epica: • Poemul romantic: Heinrich Heine. Taica Goriot. Adam Mickiewicz. Romanul • Balada: Nicolaus Lenau. Supremaţia poeziei în cadrul curentului parnasian. Un erou al timpului nostru. Ironia romantică. 2. Poeme: Cinci vise. 6. Mateo Falcone. Pisica gîndului. Ivanhoe.. Avangarda şi poezia manifestelor Futurismul şi ideea de modernitate. Drum la răscruce.. Primul manifest al suprarealismului (1920). Stéphane Mallarmé. Ivan Aleksandrovici Goncearov. Gottfried Benn.George Sand. Eugénie Grandet.. Un hoit. Aleksandr Sergheevici Puşkin. Ruy Blas. Balada bătrînului marinar. Henrik Ibsen. Părinţi şi copii. În mine curge-un plîns.gă). Profesiunea doamnei Warren. IV. Ivan Sergheevici Turgheniev. subiectivismului romantic. Victor Hugo. Atta Troll. Supremaţia romanului. 2. Kaştanka. Stefan George. Drama realistă. Bombardament. Guy de Maupassant. Simbolul. Rolla. Pigmalion. Livada cu vişini. Pariziana. Percy Bysshe Shelley. Fraţii Karamazov. Prefaţă la Comedia umană. Stefan George. Heinrich Heine. Orfeu. • Dramaturgia: Alessandro Manzoni. Alphonse Daudet. [ÎnveşmînII. Palavragiii războiului. O poveste de iarnă. Franz Werfel. Suflete moarte. Imn dimineţii. nuvela şi povestirea. Jules Champffleury. 2 10 2 13 V. Bulgăre de seu. Erskine Caldwell. Celule orfice. Paul Eluard. Iluminările. O tragedie americană. Domnişoara Iulia. Germinal. .. Tînăra Parcă. Naturalismul Contextul literar-artistic.. Manifest despre amorul slab şi amorul amar. Arthur Rimbaud. John Keats. Stéphane Mallarmé. Simbolismul. Avangarda şi poezia manifestelor • Futurismul: FilippoTomasso Marinetti. Samuel Taylor Coleridge. Nevroză anxioasă. Cîntec despre Hayawatta. Evantaiul. John Steinbeck. Charles Dickens.. Marie Tudor. José Maria de Hérédia. Însemnările unui vînător (la alegere). tată-n văluri. • Dadaismul: Tristan Tzara. Poporului. Fundarea şi manifestul futurismului. Algabal (Imperiul subteran). Căderea îngerului. William Makepeace Thackeray. Hernani. Paul Verlaine.. Conceptul de realism. Mihail Iurievici Lermontov. Spleen (I. Italia. Duelul. Idiotul. frumoasă.. Simbolismul şi începuturile modernităţii literare Simbolismul şi conceptul modern de poezie. Alfred de Vighy. Heinrich Heine. Odă la o urnă greceasă. Henry Longfellow. Ţesătorii. Poezie. Urciorul de aur (poveste). Paul Valéry. Bel-Ami. corespondenţele. Fiodor Mihailovici Dostoievski. Conceptul de naturalism. Realismul şi roman lotte Brontë.]. • Romanul: Walter Scott. Chatterton. Gobseck. • Satira: Victor Hugo. Război şi pace. Paul Valéry. Învierea. Legenda secolelor. Imn frumuseţii. • Suprarealismul: André Breton. Victor Hugo. Poeme: Automobilului de curse. Orizont. Păşind domol. Versul liber. Alfred-Victor de Vigny. Eloa. Rubén Darío. Legături tainice. Sugestia. Prefaţă la Contele de Carmagnola. • Expresionismul: Georg Trakl. Theodore Dreiser. Doamna Bovary. Ana Karenina. Leconte de Lisle. Chemare la revoluţie. Corbii. Pedepsele. Mormînt. Parnasia. După-amiaza unui faun (eglo„artă pentru artă”. George Gordon Byron. Realismul (1857). Fructele mîniei. Lev Nicolaevici Tolstoi. Povestiri din Sevastopol (la alegere). Cei trei. Catedrala Maicii Domnului din Paris. Demonul. Mimesisul şi trăsăturile realismului. Şcoala romantică. Lirica: Théophile Gautier. • Proza scurtă: Ernst Theodor Amadeus Hoffmann. Mantaua. Mihail Iurievici Lermontov. • Proza scurtă: Guy de Maupassant. Prometeu descătuşat (poem dramatic). Victor Hugo. Henric al III-lea. Lorenzaccio. Evantai. ştiinţific al apariţiei realis. Sandor Petöfi. Pescăruşul. Alfred de Musset. Emile Zola. Prefaţă la Cromwell. Schiţa. Dansatoarele idenismul şi reacţia împotriva ale. Corabia beată. • Texte teoretice: Honoré de Balzac. Modernismul şi avangarda 1. • Proza scurtă: Prosper Mérimée. Jane Eyre. Realismul şi naturalismul. Budrys şi fiii săi. Cîntăreţul. Cimitirul marin. Dadaismul şi hazardul (ca principiu de creaţie). Alexandre Dumas. Novalis. Ivan Sergheevici Turgheniev. Suprarealismul. Marile speranţe. În pădurea adormită. Nicolai Vasilievici Gogol. III). Anton Pavlovici Cehov. istoric. Bîlciul deşertăciunilor. Germinie Lacerteux. Elefanţii. De profundis. O casă cu păpuşi. Victor Hugo.. Odă Londrei. Corbul.• Oda: Victor Hugo. Imnuri către noapte. Novalis. Către poeţii veacului XIX. Théophile Gautier şi teoria Infantul. Simbolismul şi începuturile modernităţii literare Lirica: Charles Baudelaire. Edgar Allan Poë. Grajina. Satira.12 tismul. Dramaturgia: Gerhart Hauptmann. Lev Nicolaevici Tolstoi. Honoré de Balzac. Adam Mickiewicz. César Vallejo. Vocale. Oda tinereţii. Théophile Gautier. • Texte teoretice: Jean Moréas. Salonul nr. filozofic şi • Romanul: Stendhal. Arta. Nu sînt singur. Crimă şi pedeapsă. Revizorul. Adelchi. Oblomov. Germania. Carmen. Henry Becque. Am privit. Irodiada. Eu urmăresc o formă. Indiana. La pîndă. Adam Mickiewicz. Îndrăgostita. Rodiile. George Bernard Shaw. Alfred de Musset. Dramaturgia: Nicolai Vasilievici Gogol.

Rosencrantz şi Guildenstern sînt morţi. Samuel Beckett. Doamna Dalloway. William Faulkner. Oliver Twist. Cînd eram vie. Alegorie şi parabolă în bert Camus. Stirpea Borges. William Butler Yeats. André Gide. Ciuma. Numele trandafirului. Proză modernă • Romanul-frescă: Thomas Mann. John Galsworthy. Floarea-Soarelui Sutra. Universităţile mele. le Clézio. Gabriel Garcia Marquez. mensiunea onirică. Fetiţa care iubea prea mult chibriturile. Gradul zero al scriiturii. Amintirile unei fete cuminţi. Romanul condiţiei uma.Lorca. Paludes. Jean Baudrillard. Bătrînul şi marea. Alne. Gheorghe Crăciun. Cri. 5 15 Clasa a XII-a Unităţi Nr.Proza scurtă: Franz Kafka. oride conţinut Texte recomandate entativ dominante/ de ore integratoare I. 6 Copilăria. Ode (Ricardo Reis). Să nu ne ceri cuvîntul. Fernando Pessoa. J. Ezra Pound. Copilăria. Marin Sorescu. interpretarea viselor şi „dic. Ana Ahmatova. Albert Camus. Procesul. Gumele. Frica portarului la 11 metri. 1984. Hermann Hesse. Alte ipostaze ale poeziei rea. Ernesto Sabato. Roland Barthes. Umberto Saba. Senzaţie. Teatrul • Teatrul experimental: Luigi Pirandello. Întîlni3. Teatrul modern Decorativitate magico-fan. Re. Simone de Beauvoir.Tărîm pustiu. Cîntec de dragoste. Te stinge. Castelul. [O. Cuore (Inimă de copil). Memoriile văcuţei MU. Vărul Shakespeare. Despre eroi şi morminte. G.. Lămîii. Deşertul tătarilor. Alain Fournier. Ironia şi • Teatrul epic: Bertolt Brecht. Di. Torsul arhaic al lui Apollo. Tutungeria (fragment final. Lirica: Allen Ginsberg. Dino Buzzati. Patrik Süskind. Casa Buddenbrook. Elegii mul ca artă paroxistică. O toamnă plînsă ca o văduvă subţire. Peter Handke. La stăpîn. Matei Vişniec. Elegia a şasea).• Existenţialismul şi literatura absurdului: Franz Kafka. Limitele interpretării. Robert Musil. Teatrul modern Grass. Thomas Pynchon. Bocet pentru Ignacio Sánchez Mejias. Fuga a şasea (pe 3 voci). Speci. că]. Richard Bach. John Ashbery. Hermes. proza modernă.dorită. Condiţia umană. Orfeu. Romulus cel mare. Ironia şi ludicul. Luna. Apărătorii lui Stalin. Toba de tinichea. Familia Thibault (Caietul cenuşiu). Frumoasa adormită. Omul fără însuşiri. O fată. Varieteu pe apă. Umberto Eco. Casa cu coloane. Günther 5. Colonia penitenciară. lui. Teatrul în epo. Grigori Gorin. Întemeierea mitică a oraşului Buenos flexivitate şi tranzivitate în Aires. 5. Charles Dickens. Voinţa de fericire. Poetica postmodernismului. Alvamoderne ro de Campos).. Alain Robbe-Grillet. Gerhardt Hauptmann. autorul lui Don Quijote. Trei versiuni ale lui Iuda. Alice Notley. Lev Nicolaevici Tolstoi. Epica: tinereţe Romanul: Edmondo de Amicis. Pescăruşul Jonathan Livingston. convenţionalizarea discursu. Clopotul scufundat. Cele două castele. Romeo şi Julieta. Samuel Beckett. Biblioteca Babel.• Rainer Maria Rilke. Un veac de singurătate. Casa pe care a construit-o Swift. Strategiile fatale (Obezul). Ulise. Cărarea pierdută. Dramaturgia: Tom Stoppard. Contesa Cathleen. Mario şi vrăjitorul. Primăvară şi alte anotimpuri (Primăvară). bani. Federico Garcia ficul poeziei moderne. Eugenio Montale. Bernardo Atxaga. Mütter Courage şi copiii ei. Contrabasul. Texte teoretice: Umberto Eco. discursul poetic modernist. Tehnici şi procedee • Teatrul absurdului: Eugen Ionesco. Proza scurtă: Fraţii Grimm. Cîntăreaţa cheală. • Romanul estetizant: Marcel Proust. Şase personaje în căutarea unui autor. Adolescenţa.3. IX (Alberto Caeiro). În căutarea timpului pierdut (Swan). La un pas de prăpastie.4. Jorge Luis Borges.• Teatrul simbolist: Moris Maeterlinck. Cîntec de dimineaţă. Roger Martin du Gard.ţa. Eseul: Francis Fukuyama. Jocul cu mărgele de sticlă. Euridice. Tema trădătorului şi eroului. ca cinematografiei. RoTehnici şi procedee ale prozei bert Musil. Într-o staţie de metrou. Dramaturgia: William Shakespeare. Iubite continent întunecat. M. James Joyce. stinge-te. Greaalismul şi literatura absurdu. Ursul. Străinul. Maksim Gorki. Secretele meseriei. Reinventarea poeziei. Thomas Stearns Eliot. Mihail Aleksandrovici Şolohov. • Proza scurtă: Jorge Luis Borges. Expresionis.William Faulkner. Palid şi absorbit. Aşteptînale teatrului modern. Omorul în catedrală. Silvia Plath. Jean-Paul Sartre. Thomas Stearns Eliot. Deconvenţionalizarea şi re.• Romanul condiţiei umane: André Malraux. Texte teoretice: Hugo Friedrich. V. Paznicul turmelor. Doria.. ţional. Postmodernismul Conceptul de postmodernism. Criza limbajului poetic. Virginia Woolf.Thomas Mann. Forsyte Saga (ProprietaConvenţiile romanului tradi.rul). du-l pe Godot. În faţa legii. Mark Twain. Ernest Hemingway. Molloy. Romanul estetizant. Friedrich Dürrenmatt. Virginia Woolf. Ironia. Malcolm Bradbury. Thomas Mann. Tinereţea. epic. Prinţ şi cerşetor. Scaunele. apariţia romanului heterodox. [Autobiografiadolescenţă. Pasărea albastră. Gaétan Soucy. Rîuri şi munţi. La galerie. Aisbergul poeziei moderne. tinereţea mea]. Metamorfoza. Dislocarea povestirii şi Donul liniştit. Lirica: Arthur Rimbaud. Alte ipostaze ale poeziei moderne teul automat”. Moartea moliei. Maşinăria Cehov. Deirdre. . Baltazar Cracian. Opera deschisă. Epica: • Romanul: John Barth. Fizicienii. Verdictul. • Romanul-parabolă: George Orwell. Romanul-frescă. Existenţi. Copilărie. Proza modernă zele şi manifestările eului. Sinele meu trist. Jerome David Salinger. Guillaume Apollinaire. Dezordine şi suferinţă timpurie. parodia. lui dramatic. Farsa tragică. Lecţia. Ţara tastică şi atemporalitate. Tonio Kröger. duineze (Elegia a cincea. Tezeu. Linda Hutcheon. André Gide. Alba. Structura liricii moderne. Autopsihografie. Un om al istoriei.14 VI. Rătăcirile elevului Törlles. Pierre Menard. Raymond Queneau. Robert Frost. Romanul: 4. Robert Lepage. Trilogia dragonilor. Sfîrşitul istoriei. Falsificatorii de moderne.

Doamna Bovary. Arta iubirii (Cartea I). Lev Nicolaevici Tolstoi. Mario Vargas Llosa.Lirica: Cîntarea Cîntărilor (din Vechiul Testament). Harry Potter şi prizonierul din Azkaban. Walkiriile. Memorialistică: Louis de Rouvroy. Deşertul tătarilor. Paul Celan. Jurnal. Comoara din insulă. Artur Lundkvist. Vorbeşte. Lirica: Walt Whitman. Robert Frost. Lev Nicolaevici Tolstoi. J. Jean-Paul Sartre. Ana Karenina. Dragostea nu moare. Jurnalul unui poet. François-Rene Chateaubriand. Lawrence Durrel – Henry Miller. Fraţii Goncourt. Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia. Henryk Sienkiewicz. Insula misterioasă. Gustave Flaubert. Amintire. Ernesto Sábato. Îndrăgostiţii. În mers de rac. Michel de Montaigne. Eseuri. Despre iubire. Arta iu. Andrezej Stasiuk. Ana Ahmatova.). Borges despre Borges. Lumea de ieri. Harry Potter şi Cupa de Foc. Corespondenţa cu Paul Claudel. Johann Wolfgang von Goethe. Jules Verne. Samuel Beckett. Octavio Paz. Fiodor Mihailovici Dostoievski. Diarismul românesc). Ovidiu. Femeia nisipurilor. Scrisori către un tînăr romancier. Gabriela Mistral. marinar. Francesco Petrarca.. Povestea bătrînului marinar. Călătoriile lui Samuel Gulliver în mai multe ţări ale lumii. Jorge Luis Borges. Poemul V. Fata cu cercel de perlă. Jurnalul unei scriitoare. Dino Buzzati. Memorii. Cartea junglei. William Shakespeare. Dragoste de viaţă. arme!. Rui Zink. 50). Principesa Martha Bibescu. Ultima vrere. duce de Saint-Simon. Corabia beată. Ernest Hemingway. Corespondenţă: Bettine von Arnim. Nicole Krauss. Mark Twain. Eseul: Stendhal. Guiseppe di Lampedusa. scrisă de el însuşi. Intimismul european. Jurnal: Alfred de Vigny. Denis de Rougemont. Călătorie la capătul nopţii. Convorbiri cu Borges la 80 de ani. Harry Potter şi prinţul Semipur. Iubirea şi Occidentul. Erich Maria Remarque. Cîntec despre mine (fragmente: 1. Elisabeth Browning. Pan Wolodyjowski. Testamentul francez. Jacques Prévert. Daniel Defoe. K. Legenda lui Nala şi a frumoasei Damayanti (din birii Mahābhārata). Timpul eului 5 II. Ernest Hemingway. Stefan Zweig. Peripeţiile bravului soldat Švejk. În aşteptarea pace barbarilor. Adio. Maitreyi. Jonathan Swift. Bertolt Brecht. Jaroslav Hašek. Războiul n-are faţă de femeie. Către Ovidiu. Cartea mamei. Război şi Lirica: Henrich Heine. Ciuma. O cunună de primăvară pentru Clemens Brentano. Frumoasa roşcată. Un răstimp în infern. Thomas Stearns şi călătorie Eliot. Înainte de tăcere. Condiţia umană VI. Margine. Aleksandr Sergheevici Puşkin.). Louis Ferdinand Céline. publicistica: Svetlana Aleksievici. Suferinţele tînărului Werther. Mircea Eliade. Ghepardul.K. Douăzeci de mii de leghe sub mări. Silvia Plath. Harry Potter şi Ordinul Phoenixului. A doua carte a junglei. Sărbătoarea de neuitat. Aşteptîndu-l pe Godot. Günter Grass.6 16 V. Paul Eluard. Alice în Ţara Minunilor. III. Epica: Homer. III (Era-n ziua cînd soarele culoarea. memorie. Antoniu şi Cleopatra. Întoarcerea micului prinţ. Convorbiri cu Goethe. Dramaturgia: Eugen Ionesco. Dante Alighieri. Albert Camus. Memorii de dincolo de mormînt. Porunca a zecea. Pe frontul de vest nimic nou. Confesiuni. Sonetul XLIII. Witold Gombrowicz. Război şi pace. Jean-Pierre Davidts. Donul liniştit. Antoine de SaintExupéry. Războiul sfîrşitului lumii. 7 5 17 Dramaturgia: Eschil. Jurnal. Corespondenţă. Frank O’ Hara. Copiii căpitanului Grant. Hans Magnus Enzensberger. Andrei Makine. Mihail Aleksandrovici Şolohov. Decojind ceapa. Epica: Romanul: Robert Louis Stevenson.. Micul prinţ.. Li Tai-Pe. Există o poetică a jurnalului. Fugă macabră. Cititorul din peşteră. Lewis Carroll. Condiţia umană. Memorii. Harry Potter şi piatra filosofală. Cîinele grădinarului. 3. Cruciaţii. Strigătul corbilor. Cuvintele. Perşii. Aleksandr Sergheevici Puşkin. Rowling. Manechinele müncheneze. 49. Epica: Romanul: Johann Wolfgang von Goethe. Arthur Rimbaud. Sinteze critice: Eugen Simion. Eseul. Ficţiunea jurnalului intim (1. Între scris şi sînge (Convorbiri cu Carlos Catania). Jean-Jaques Rousseau. 5 . Kobo Abe. Amintiri din casa morţilor. Pablo Neruda. Generalul armatei moarte.. Rime pentru Donna Pietra (I). Autoportretul unui visător cu ochii deschişi. Între viaţă şi vis (Convorbiri cu Claude Bonnefoy). Dramaturgia: Euripide. Pablo Neruda. Virginia Woolf. Aventurile lui Tom Sawyer. Selma Lagerlöf. Arthur Rimbaud. Fizicienii. Mario Vargas Llosa. 2. Confesiuni. Harry Potter şi Camera Secretelor. Viaţa şi ciudatele aventuri ale lui Robinson Crusoe. Ismail Kadare. Johann Peter Eckerman. Improvizaţie. Ruşine. Medeea. Istoria iubirii. Fiodor Mihailovici Dostoievski. Sonete. Aventură Lirica: Samuel Taylor Coleridge. Lope Felix de Vega Carpio. Călătoria crailor. Odă morţii accidentale. Ernesto Sábato. Către A. Memorii (1907-1960). Fiesta. XII (Şi dacă viaţa mea va fi-n frămînt. IV. Note şi contranote. Bătrînul şi marea. Corespondenţă (1935-1980). Pentru tine dragostea mea. Sonata Kreutzer. Eseul: Albert Camus. Călătorind spre Babadag. Arthur Adamov. Gustave Flaubert. Eugen Ionesco. Mitul lui Sisif.3. Albert Cohen. Confesiuni: Augustin. Iliada. Alain Robbe-Grillet. Călătorie spre centrul Pămîntului. Ernest Hemingway. Poezie şi adevăr. Regele moare. Konstantinos Kavafis. Epica: Romanul: André Malraux. Cuvînt înainte la o viaţă de scriitor. Proza scurtă: Jack London. Îndrăgostita. Mütter Courage şi copiii ei. Günter Grass. Joseph Rudyard Kipling.. Tracy Chevalier. Vladimir Vladimirovici Nabokov. Guillaume Apollinaire. Rinocerii. Două fiinţe privesc două fiinţe. Jurnal. Friedrich Dürrenmat. Invazia.

lirică peisagistică. tragic. erou legendar. dialog. 2. 2. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literare. astral.3. stiloului. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE Clasa a X-a Unităţi de conţinut I. epodă. Interpretarea unor teme şi motive aparţinînd unor estetici/modele culturale diferite. dialog. teatru antic.2. perioadă antică. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literare. personaj tragic.• Lectura pe niveluri resc. poem eroic. roman cavale. literatură re. solar şi/sau lunar. 1. epistolă. Evul Mediu • Graficul conceptual: caracteristicile laïsuNoţiuni-cheie: literatură medievală. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/sau metaliterar. gazel. corifeu. 3. 18 II. odă. • Reţeaua de personaje dintr-o tragedie/comedie • Exerciţii de lectură expresivă (a unei ode/ elegii/satire etc. fabulosul/fantasticul. Mitologia Noţiuni-cheie: literatură universală. elegie.1. Valori şi atitudini: Stimularea gîndirii critice prin lectura operelor de referinţă ale literaturii universale/române în scopul autodezvoltării continue şi al autorealizării personale.3. minnesängeri. roman antic. 1. cu formă fixă (canţonă. 4. comedie antică. Valori şi atitudini: Cultivarea interesului pentru lectură şi a gustului estetic în materie de literatură şi artă (pictură. literatură indiană.2. Prometeu. tragedie greacă. secvenţial) • Ciorchinele • Harta conceptuală: Epopeea • Eseu structurat: caracterizarea personajului literar (de ex. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor asupra unor texte literare şi nonliterare. SUBCOMPETENŢE FORMATE/DEZVOLTATE PRIN LITERATURA UNIVERSALĂ CA DISCIPLINĂ ŞCOLARĂ.5. 1. tastaturii computerului (sau un alt subiect la alegere) • Caracterizarea personajelor mitologice (Dedal. destin tragic. sculptură. Antichitatea Noţiuni-cheie: Antichitate greco-romană. mitem.2.3. legendă. lirică erotică.1. muzică etc. personaj mitologic. eroic. sonet. teatru. fabulă.. degradare. cor. 3. literatură antică. 2. literatură greacă.) • Atelier de scriere: Cum caracterizăm un personaj tragic • Jurnalul cu dublă intrare • Rezumarea unui text dramatic • Ciorchinele • Jig-saw (pentru un text teoretic) • Evaluare finală: Caracterizarea unui personaj/Eseu structurat/Interpretarea unui text liric • SINELG pe un text metaliterar IV. eul liric. povestire în ramă. cosmogonic. 2. escatologic. dramă cu satiri. sensibilitate. despre mit/mitologie) • Harta conceptuală: termenul literar de mit • Interpretarea a 2-3 mituri despre facerea lumii (sau o altă temă) • Dialogul imaginar dintre 2-3 personaje mitologice • Scrierea imaginativă: O antologie de legende (fiecare elev scrie cîte un text) despre facerea/apariţia peniţei. personaj eroic. antropogonic. pixului.). geneză. mit etiologic.VI. literatură populară. metamorfoză. epopee.• Asocierile libere vestire lirico-epică (laïs). calendaristic. 1.2.2. poezie lui/poemului eroic/romanului cavaleresc etc. Ghilgameş sau Enkidu din Epopeea lui Ghilgameş) • Evaluare: încercare de sinteză asupra universului tematic al literaturii orientale 19 mulării unor judecăţi de valoare asupra lumii şi a problemelor fundamentale ale fiinţei umane. cosmogonie. 2. poezia trubadurilor. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literare. spaţiu mitic. literatură egipteană. epigramă. poem homeric. comic.2. totemic. truveri. Încadrarea operelor literare de referinţă într-un curent literar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create. odă. • Atelier de scriere: Ce şi cum scriem despre o baladă medievală . baladă. diatribă. teme şi motive literare. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor din literatura română cu mişcări/curente din literatura universală.3. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor asupra unor texte literare şi nonliterare. Subcompetenţe 1.) • Evaluarea finală: Eseu reflexiv • Asocierile libere • Planul de idei al unui fragment/text de istorie literară • SINELG pe un text/fragment de text de istorie literară • Reţeaua personajului/personajelor • Diagrama Venn • Comentariul literar (integral. monolog. imn. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor tipuri de compoziţii.1. catharsis. Încadrarea operelor literare de referinţă într-un curent literar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create. UNITĂŢI DE CONŢINUT. personaj de comedie. 3. temă mitică. literatură ebraică. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere literare reprezentative pentru varii spaţii literare/culturale. arhetip. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor din literatura română cu mişcări/curente din literatura universală. rondou etc. timp mitic. Valori şi atitudini: Formarea unor reprezentări culturale coerente asupra dezvoltării literaturii române în raport cu evoluţia literaturii universale. literatură latină. Interpretarea unor teme şi motive aparţinînd unor estetici/modele literare diferite. civilizaţie europeană.). Identificarea unor conexiuni motivate între literatura română şi literaturile altor popoare.3.1. III. călimarei. Literatura popoarelor orientale Noţiuni-cheie: literaturi orientale. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/sau metaliterar. laicizare. teme şi motive literare. po. Interpretarea unor opere literare din literatura universală şi literatura română în vederea for Activităţi de învăţare şi evaluare • Ghidul pentru învăţare: un set de întrebări asupra unui text de istorie literară/critică literară. epos/epopee. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/sau metaliterar. psalm. ditiramb. poem eroic.1. poezie dramatică. 3. elegie. mimesis. literatură sumero-babiloniană. 4. lirism.1. 1. legendă mitică. • Graffiti: caracteristicile literaturii antice • Aplicarea algoritmilor de analiză a poeziei/poemului/tragediei/comediei/fabulei etc. literatură chineză. cronotop. Icar. Heracle etc. mitologie.• Comentariul literar (integral sau secvenţial) ligioasă. satiră. 4.

4. eul romantic. • Caracterizarea unui personaj literar • Jurnalul dublu • Evaluarea capacităţii de interpretare (integrală sau secvenţială) a textului literar 4. Identificarea şi analiza trăsăturilor dominante ale unor curente sau mişcări literare/culturale. Identificarea unor conexiuni motivate între literatura română şi literaturile altor popoare. caracter aforistic. antiteză. poezie peisagistică. loc şi acţiune).2. dramatic. literatură iluministă. povestire filozofică. tragedie. aforism. deznodămînt. baroc. alegorie. hayku. 2.epopee. farsă. parodie. utopie. grotesc. 2. roman picaresc. 1. filozofic. tipologie de personaje. comedie. influenţă. poem sociogonic. epopee. Analizarea şi sintetizarea informaţiei asupra circulaţiei temelor şi motivelor literare în context naţional şi/sau universal. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor tipuri de compoziţii. povestire în versuri.2. fabulă. tragedie. personaj iluminist.2. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere literare reprezentative pentru varii spaţii literare/culturale. spirit critic.1. conflict. poem romantic. dramatism. realism psihologic. roman satiric. Iluminismul Noţiuni-cheie: contextul istoric al Epocii Luminilor. intrigă. estetica romantismului. Identificarea unor conexiuni motivate între literatura română şi literaturile altor popoare. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literare. personaj clasic. romantic. parodie. drama istorică. comedie.1. gen liric.1. lirică. V. ideea de artă poetică. sentimental. eseu. canţonă.2. • Rezumarea unui text dramatic • Lectura personalizată • Comentariul literar al unei poezii cu formă fixă • Exerciţiu de transformare a unui fragment de text dramatic într-unul epic • Exerciţiu de scriere: Elaborarea portretului unui personaj de text dramatic • Hamlet de Shakespeare (sau un alt text care se studiază) în viziunea „pălăriilor gînditoare” • Proiectul regizoral pentru montarea unei anumite secvenţe dintr-o piesă studiată la clasă • Evaluare finală: Sinteza sau Eseul structurat • Comentariul literar al unei poezii cu formă fixă • Ciorchinele pentru conceptul de comic • Diagrama Venn • Exerciţiu de identificare a modalităţilor de caracterizare a personajului comic • Testul de lectură a unei piese clasice • Lectura împotrivă a dialogului dramatic • Atelier de scriere: Imaginează-ţi că eşti unul dintre personaje şi realizează o autocaracterizare • Dosarul de autor • Cvintetul (pentru prezentarea personajelor unei comedii) 20 VII. Renaşterea Noţiuni-cheie: Renaştere. teatru renascentist. tragism. povestire fantastică. Iluminismul • Argumentarea în patru paşi: Demonstrarea apartenenţei de gen şi specie a textului literar • Caracterizarea de personaj • Comentariul literar • SINELG pe un text metaliterar • Planul de idei al unui fragment/text teoretic • Intepretarea unui text memorialistic • Jurnalul dublu • Evaluarea capacităţii de interpretare a unui text literar iluminist 21 Valori şi atitudini: Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală. odă. personaj tragic. imitaţie. personaj istoric. Subcompetenţe 1. 1. poem. univers tematic. imn.1. 1. principii artistice. regula celor trei unităţi (de timp. roman. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/sau metaliterar. 1. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literare.2. Clasicismul Noţiuni-cheie: clasicism. 4. comic. roman de aventuri. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor tipuri de compoziţii. ideologie iluministă. povestire în ramă. manierism. clasic. 3. poem dramatic. „Bildungsroman” (roman al formării). Încadrarea operelor literare de referinţă într-un curent literar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create. raţiune. Valori şi atitudini: Formarea unor reprezentări culturale coerente asupra dezvoltării literaturii române în raport cu evoluţia literaturii universale. preţiozitate. tragedie istorică. 2. sonet.2. imitaţie. originalitate. satiră. • Proiectul şcolar • Evaluare finală: Eseu structurat • Harta conceptuală. proză romantică. eseu. satiră romantică. 1. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literare.3. epodă. caracter moralizator. alegorie. roman fantastic. personaj romantic. elegie. Clasa a XI-a Conţinuturi I.1.1. epopee. legendă. Aplicarea unor strategii de comunicare orală şi/sau scrisă în vederea interpretării şi/sau analizei textului literar/metaliterar. Romantismul Noţiuni-cheie: contextul istoric al romantismului. meditaţie. sonet).2.5. roman istoric. doctrină clasicistă. poezie cu formă fixă (tanka. spirit critic. baladă. tragic. laicizare. 4. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/sau metaliterar.1. Interpretarea unor opere literare din literatura universală şi literatura română în vederea formulării unor judecăţi proprii asupra lumii şi a problemelor fundamentale ale fiinţei umane. 3. dramă romantică. baladă. romantism. 3. VI. Încadrarea unor opere literare într-un curent literar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literare. model clasic. elegie. roman. Valori şi atitudini: Formarea unor reprezentări culturale coerente asupra dezvoltării literaturii române în raport cu evoluţia literaturii universale. confesiuni. compoziţie echilibrată. Mişcarea „Sturm und Drang”. personaj dramatic. 1. Jurnalul imaginar al unui personaj de text epic/dramatic studiat la clasă • Jurnalul de lectură (se va ţine pe parcursul desfăşurării modulului respectiv) • Caracterizarea de personaj • Eseul reflexiv/argumentativ . memorialistică. Activităţi de învăţare şi evaluare • Harta conceptuală: Romantismul/Eul liric romantic/Personajul romantic/Romanul romantic • Exerciţii de interpretare a poeziei romantice • Scrierea. Umanism. lirică de dragoste. literatură moralistă.2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor tipuri de compoziţii. Valori şi atitudini: Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operelor literare şi de artă. comedie. 2. veridicitate.2. personaj.

Modernism. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literare.2. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literare. nuvelă naturalistă. 3. impersonalizare a • Lupa imaginară (în vederea descoperirii discursului. Simbolism. teratura universală.2.rism. 4. a textului realist. studiu clinic. 4.3. list”. teorie naturalistă. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/sau metaliterar. 1. cauzalitate. tehnica detaliului. roman naturalist.1. realist. 22 III. Identificarea şi analiza trăsăturilor dominante ale unor curente sau mişcări literare/culturale. viziune fiziologică. roman/ schiţă/nuvelă/povestire.) • Jurnalul dublu • Descrierea unei imagini sau a unei picturi din epoca romantismului • Diagrama Venn • Cubul • Evaluare finală. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere literare reprezentative pentru varii spaţii literare/culturale. imagine trivială. Încadrarea operelor literare de referinţă într-un curent literar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create. personaj.• Dezbaterea poziţie. Valori şi atitudini: Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operelor literare şi de artă. 23 2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor tipuri de compoziţii. 3. 2. concepţie pozitivistă. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor tipuri de compoziţii.1. 1. introspecţie. observaţie socială. portret realist. tipologie. Identificarea unor conexiuni motivate între literatura română şi literaturile altor popoare. Modernismul şi avangarda • Harta conceptuală (pentru conceptele: Noţiuni-cheie: modern. Naturalismul Noţiuni-cheie: naturalism. teme şi motive literare • Lectura artistică a textului liric parnasiene. obiectivitate. poezie reflexivă. Futumodernitate. determinism ereditar. 4. tranzitivă.2. personaj naturalist. ironie romantică. • Rezumarea textului epic/dramatic • Harta conceptuală: Naturalismul • Eseul reflexiv • Caracterizarea personajului • Turul galeriei • Inventarul de idei (în baza unui text metaliterar despre naturalism sau despre opera studiată) • Atelier de scriere.medie Biedermeier. Realismul Noţiuni-cheie: doctrină realistă. exotism.1. fragmentarism. Expresionism. descriere realistă. „realism socia- • Lectura interogativă/Lectura personalizată • Proiectul şcolar (vestimentaţia în romanul istoric.1.2. Personajul realist. Evaluarea competenţei de a interpreta un text romantic • Planul de idei al unui text metaliterar II. roman de analiză psiholo. didascaliile în drama romantică. Suprareagică. dislocarea povestirii. • Jurnalul dublu eglogă. 1. Cum comentăm un act dintr-o dramă naturalistă • Evaluare finală: Eseul structurat/Analiza literară a unui portret realizat în tehnica naturalistă V. Avangardă. 3. violenţe de limbaj. personaj realist. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literare. realism. caracter critic. cult al formei. poezie parnasiană. tipicitate.2. • Acrostihul pentru cuvîntul parnasianism • Evaluare finală: Comentariul literar al unui text parnasian • Rezumarea textului epic/dramatic • Analiza literară şi comentariul literar • Analiza comparativă • Harta conceptuală: Realismul. lism. 1. tragicodin literatura română cu mişcări/curente din li. poezie studiate. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/sau metaliterar. realism exacerbat. Teatrul absurdului. moduri de expunere.3.2. mimesis.2. Valori şi atitudini: Dezvoltarea gîndirii critice prin lectura operelor de referinţă ale literaturii universale/române în scopul autodezvoltării continue şi al autorealizării personale. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/sau metaliterar.1. modernism. rigoare canonică. tema naturii în poezia romantică etc. tip.2. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor asupra unor texte literare şi nonliterare. . discontinuitate.1. Parnasianismul Noţiuni-cheie: parnasianism. Interpretarea unor opere literare din literatura universală şi literatura română în vederea formulării unor judecăţi proprii asupra lumii şi a problemelor fundamentale ale fiinţei umane. Farsa tragică etc. subiect.5. IV. descripţie. 1.2. teatru naturalist. Încadrarea operelor literare de referinţă într-un curent literar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create. receptare senzorială comportamentului eului liric în poezia de tip parnasian) a lumii. Valori şi atitudini: Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operelor literare şi de artă. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor tipuri de compoziţii. dramă realistă. Valori şi atitudini: Stimularea gîndirii reflexive prin lectura şi interpretarea operelor de referinţă ale literaturii universale/române şi prin descoperirea altor arte. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor geniu/demon. 2. Romanul realist • Caracterizarea personajului • Exerciţiu de grupare a personajelor în funcţie de diferite criterii • Jocul de rol 1. com.3. 2. oglindire/reflectare. • Rezumarea operelor epice şi dramatice corelativ obiectiv. Identificarea unor conexiuni motivate între literatura română şi literaturile altor popoare. Dadaism. 4. principiul • Harta conceptuală: Parnasianismul „artă pentru artă”. • Studiul de caz • Chestionarul • Fişa de control a lecturii integrale • Exerciţiu de interpretare a titlului operei studiate • Lectura critică a unui text/fragment de text de istorie literară/critică literară • Eseul structurat • Evaluare finală: evaluarea competenţei de interpretare a universului tematic/a problematicii etc. eul liric. veridicitate.

2. • Referatul • Brainstormingul. aparţinînd diferitor curente/mişcări literare 3. existenţialism. VI. tinereţe • Lectura personalizată Noţiuni-cheie: • gen literar. 2. • Discuţia ghidată conflict. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/sau metaliterar. Stabilirea unor conexiuni între viziunile asupra lumii reflectate în texte literare. idee poetică. Alte ipostaze ale poeziei moderne Noţiuni-cheie: reinventarea poeziei. eul liric. • Analiza textului literar (oral/scris) • Atelier de scriere: Compunerea-sinteză • Lectura analitică şi interpretativă • Lectura critică • Formularea întrebărilor pe text • 6 De ce? • Teste cu itemi cu mai multe variante de răspuns/cu răspuns de tip Adevărat/Fals/ cu ordonare de elemente pentru evaluarea calităţii interpretării textului epic postmodernist • Hărţile conceptuale/Hărţile mentale • Fişele de identificare şi caracterizare a personajului • Lectura critică a fragmentului de text teoretic Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare • Asocierile libere I. 4. Aplicarea unor strategii de comunicare orală şi/sau scrisă în vederea interpretării şi/sau analizei textului literar/metaliterar. apoetic. ironie.24 25 1. tehnici şi procedee ale teatrului modern. rescriere. vizionarism. Formarea unor reprezentări culturale coerente asupra dezvoltării literaturii române în raport cu evoluţia literaturii universale. fragmentarism etc. cronotop.• Ciorchinele re.3.? • Lectura artistică • Proiectul şcolar (în baza unui roman studiat). 2. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor din literatura română cu mişcări/curente din literatura universală. Proza modernă Noţiuni-cheie: roman tradiţional. sugestie. apoetic. Analizarea şi sintetizarea informaţiei asupra circulaţiei temelor şi a motivelor literare în context naţional şi/sau universal. muzică etc. Copilărie. poezie postmodernistă. inconştient. perspectivă narativă.3. corespondenţe. analiză şi autoanaliză. Postmodernismul Noţiuni-cheie: postmodern. futurism.1. sinestezie. ludic. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor din literatura română cu mişcări/curente din literatura universală. focalizare. alegorie. • Exerciţiu de cercetare a unui text metaliterar • Exerciţii de analiză a funcţiilor poetice ale simbolului/sinesteziei şi/sau ale imaginilor poetice în poezia modernistă • Comentariul literar • Tabelul sinoptic al temelor şi motivelor literare ale modernităţii literare • Eseul nestructurat/structurat • Scrierea reflexivă • Pastişa • Lectura critică • Reţeaua personajelor • Caracterizarea personajelor • Analiza cronotopului (în baza unui text epic studiat) • Dezbaterea (problematica unui roman modern) • Atelier de scriere: Cum comentăm o poezie suprarealistă/simbolistă/suprarealistă etc. 5. roman-frescă.3. 1. 3. perspectivă narativă. „dicteu automat”. roman al condiţiei umane. teatru simbolist. narator. fragmentarism. romanesc. roman estetizant.1.4.2. • Fişa de identificare şi caracterizare a personajului/personajelor imagini artistice. ironie. teatru epic. Valori şi atitudini: Cultivarea interesului pentru lectură şi a gustului estetic în materie de literatură şi artă (pictură. parodie. categorii negative (ermetism. • gen epic. Clasa a XII-a Subcompetenţe 1. criză (a limbajului poetic). 2. • Comentariul textului literar (oral/scris). ironie. personaj (tip de).1. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor asupra unor texte literare şi nonliterare.2. Interpretarea unor opere din literatura universală şi literatura română în vederea formulării unor jude- 2. parabolă. farsă tragică. postmodernism. vers liber. naraţiune liniară. figură de stil. teatru postmodernist. temă li. roman. metonimie.• Eseul argumentativ • Dezbaterea je. manifestări ale eului. impersonalizare. Analizarea şi sintetizarea infomaţiei asupra circulaţiei temelor şi motivelor literare în context naţional şi/sau universal. biografism. funcţia exploratorie a poeziei moderne. spirit ludic. ficţiune. reflexivitate. hazard.). farsă tragică. simbolism. discontinuitate. roman. prozaism. subiect. proză postmodernistă. suprarealism. motiv literar. simbol. gen liric. alogic. muzicalitate şi magie a limbajului. descrie.3. Încadrarea operelor literare de referinţă într-un curent literar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create. • Turul galeriei • Consultaţiile în grup • Evaluare finală: Interpretarea unui text la prima lectură sau Caracterizarea-paralelă a două personaje (dintr-un text epic sau dintr-un text dramatic) 1. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor asupra unor texte literare şi nonliterare Valori şi atitudini: Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operelor literare şi de artă.3. dramaturgie etc. • Cubul naraţiune discontinuă/fragmentaristă. tranzivitate. erou. teatru. personaj dramatic. poezie simbolistă. parodie. sculptură. punct • Scrierea reflexivă de vedere. jocuri identitare. adolescenţă.3. incongruenţă. portret.3. ludic. Avangarda şi poezia manifestelor Noţiuni-cheie: avangardă. Teatrul modern Noţiuni-cheie: dimensiune onirică. dialog.). expresionism. postmodernitate. personaj literar. ironie. deconstrucţie. tehnici şi procedee ale prozei moderne. Stabilirea unor conexiuni între viziunea asupra lumii reflectată în texte literare aparţinînd diferitor curente/mişcări literare. monolog. 1. 4. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/ sau metaliterar. Simbolismul şi începuturile modernităţii literare Noţiuni-cheie: „decadenţă”/decadenţă. 3. teatrul şi criza comunicării. cronotop. 4. 3.2. Încadrarea operelor literare de referinţă într-un curent literar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create. 4. deconvenţionalizarea artei. galerie de persona.• Lectura interpretativă terară. lirism. livresc. literatura absurdului. . dadaism.

• Rezumarea • Comentariul literar rare reprezentative pentru varii spaţii literare/culturale.aparteu. aparteu. lirism substanţial/declarat/narat etc. ficţiune. prozo- die. dialog. eul liric (eul şi sinele. scenă. monolog. dramaturgia şi curentele lite. didascalie. mo. perspectivă ziţionale a textului epic (de ex. punct sonajelor de vedere. intrigă. secvenţă dramatică.• Caracterizarea personajului/perestetici/modele literare diferite. mască. • Dezbaterea 4. acţiune dramatică. Identificarea unor conexiuni motivate între litera.2.2.narativă.. teatru în teatru. • Caracterizarea personajului/per3.. focalizare. . atmosferă. • Eseul reflexiv coerente asupra dezvoltării literaturii române în raport subiect. Identificarea şi analiza componentelor principale II. personaj. emoţie • Dramatizarea estetici/modele literare diferite. tragic. autor. scenă. • Clusteringul literare.1. roman. final (în. • Asocierile libere 1. Aventură şi călătorie • Cîmpul conceptual ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei Noţiuni-cheie: • gen liric.• Evaluare finală: Eseul structurat/ pentru lectură şi a gustului estetic în materie de literatu. Valori şi atitudini: Stimularea gîndirii reflexive prin lectura şi interpretarea operelor de referinţă ale literaturii universale/române şi prin descoperirea altor arte. Aplicarea unor strategii de comunicare orală şi/ galerie de personaje etc. motiv literar.• Jurnalul dublu gedie. erou. Interpretarea unor opere literare din literatura compoziţie.5. • Conversaţia euristică 1. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere lite. comedie. ră şi artă (pictură. Cultivarea interesului tîmplare. narator. compoziţie.Eseu reflexiv rare etc. teatru.2. replică. dramaturgia şi curentele literare. deschis). • Caracterizarea personajului/pertale ale fiinţei umane. Valori şi atitudini: Formarea unor reprezentări culturale nara şi specie). Identificarea şi analiza componentelor principale IV. poezie.2.căţi proprii asupra lumii şi a problemelor fundamentale ale fiinţei umane. romanesc. • Cîmpul conceptual 1. ţie poetică. perspectivă narativă. conflict. subiect. • Jocul de rol motiv literar. tiradă. scenă. catharsis. dramaturgie.• Dezbaterea lui literar/metaliterar. element(e) al(e) subiectului. povestire (mod de a • Proiectul şcolar nara şi specie). nuvelă. poezie.tiv literar. obiectivare. Război şi pace • Asocierile libere ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei Noţiuni-cheie: • gen liric. act.3.replică.2. naraţiune liniară. • Eseul argumentativ tura română şi literaturile altor popoare. intrigă.• Evaluare finală: Caracterizarea ţiatic. erou.. sau scrisă în vederea interpretării şi/sau analizei textu.tru epic. didascalie.re. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor ti. 4. poezie cu formă fixă etc. fabulos. idee poetică.. Arta iubirii • Cubul ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei Noţiuni-cheie: • gen liric. naraţiune discontinuă/fragmentaristă. forme ale genului scurt narativ Interpretare de text la prima lectură/Eseu reflexiv etc. secvenţă dra.• dramaturgie. epopee.chis. 26 27 • poveste. personaj. act.5. cronotop etc.3. tra. Analizarea şi sistematizarea informaţiei asupra zintă) circulaţiei temelor şi motivelor literare în context naţi. erou.conflict etc.• Evaluare finală: Test cu itemi/ raturii universale/române şi prin descoperirea altor matică. lirism. 2. personaj. dialog.componente structurale compoturale. emo. • gen dramatic. tra. intrigă. secvenţă epică. aparteu.1. • gen epic. • poveste. erou. eul şi lumea). Interpretarea unor teme şi motive aparţinînd unor de expunere. galerie de personaje. deschis). teatru epic. narator. evocare. sculptură. atmosferă. episod. suspans. • În căutarea autorului lectura şi interpretarea operelor de referinţă ale lite. 3. final (închis. • Întrebările interpretative fundamentale ale fiinţei umane. punct de vedere. temă literară. Cronotopul/Incipitul/Expoziţiunea) căţi proprii asupra lumii şi a problemelor fundamen. drama. personaj. • Exerciţiul de cercetare a unei moduri de expunere.imagine artistică. • Exerciţiu de analiză a cronotopului într-un text epic episod. soliloc. 2. Interpretarea unor teme şi motive aparţinînd unor figură de stil. dramă. arte. perspectivă narativă. Aplicarea unor strategii de comunicare orală şi/ dramă. • GPP (Gîndeşte – perechi – pre1. formele genului personajelor/Compunerea paralelă/Comentariul literar al unui scurt narativ şi curentele literare. idee poetică. subiect. • Brainstormingul eul şi celălalt/ceilalţi. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor asupra unor texte literare şi nonliterare. tragicomic. ficţiune. 2. • Comentariul literar 2. secvenţă epică. monolog. schiţă. ficţiune. teatrul absurdului etc. soli. tablou. eul liric.. poezie. per. imagine artistică. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere poetică. tablou. dialog. cronotop. Interpretarea unor opere din literatura universală sonaj.3. roman. moduri • Analiza literară onal şi/sau universal. subiect. eul liric. caracter ini. act. Valori şi atitudini: Stimularea gîndirii reflexive prin tic.• Eseul argumentativ cu evoluţia literaturii universale. • gen epic.• Brainstormingul loc. suspans. sonajelor universală şi literatura română în vederea formulării unor judecăţi proprii asupra lumii şi a problemelor conflict. 3. dramă. nuvelă. tiradă. temă literară. şi curentele literare. erou.). 4. idee poetică. imagine artistică. monolog. galerie • Diagrama Venn de personaje. focalizare. romanesc. • Comentariul literar literare reprezentative pentru varii spaţii literare/cul. muzică etc. în. tragic.• gen epic. tablou. • Proiectul şcolar tarea operelor literare şi de artă. teatru. soliloc.• Lectura interpretativă literare. povestire (mod de a • Studiul de caz puri de compoziţii. • Scrierea imaginativă 4. regula celor trei unităţi. • Diagrama Venn Valori şi atitudini: Cultivarea sensibilităţii prin recep. moduri de expunere. • dramaturgie. episod. teatru poetic. temă literară. lirism. personaj. Dezvoltarea interesu• Scrierea reflexivă lui pentru comunicarea interculturală. narator. cronotop. evoca. Identificarea şi analiza componentelor principale III. compoziţie. comic. tragedie.3. teatru.: şi literatura română în vederea formulării unor jude. • Problematizarea literare. subiect. fantastic. comedie. prozodie.2.• Reţeaua personajelor lui literar/metaliterar. teatru. prozodie. Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operelor literare şi de artă.fragment de proză/Eseul argugedie. schiţă.1. intrigă. roman. dramatic. sonajelor sau scrisă în vederea interpretării şi/sau analizei textu. tea. mentativ etc. acţiune dramatică.punct de vedere. conflict.

sec.V. eul li. perspectivă nara. formulă de adresare. con. • confesiuni. dialog. Condiţia umană • Comentariul literar rea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/ Noţiuni-cheie: • gen liric.2. detaliu intim. • Harta conceptuală 1. 2. document psihologic. lirism. pagini de (auto)referenţial. proză de idei. introspecţie. scrisoare autografă publicată/ne. literatură a mărturisirilor. text tativ/Textul reflexiv/Comentariul literar (al unei scrisori. timp istoric/ • Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat 3. specii ale genului liric.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în vede. personaj.• Comentariul literar Valori şi atitudini: Cultivarea interesului pentru lectură şi a gustului es. notă confesivă. portret. replică.1.• Brainstormingul fidenţialitate. dicţie. scenă. Aplicarea unor strategii de comunicare orală.). naraţiune discontinuă/ • Exerciţii de producere de „text împotriva textului” fragmentaristă etc. perspectivă relativizantă. Stabilirea unor conexiuni între viziunile asupra ric.• Dezbaterea sau metaliterar.Jurnalul • Evaluare finală: Textul argumenlătorie).mă. cultul adevărului/autenticităţii.. memorie voluntară/involuntară. cronotop. universală şi literatura română în vederea formării • gen epistolar.poetică. act. motiv literar. tară). teatru. au. tul şcolar venţă dramatică etc.2. moduri • Scrierea reflexivă rente/mişcări literare. tiradă.rat/Eseul argumentativ/Proiecteatru. • Lectura cognitivă literare reprezentative pentru varii spaţii literare/cul.• Scrierea imaginativă • Ateliere de scriere. naraţiune liniară.• CV-ul personajului literar tura română şi literaturile altor popoare. scrisoare. subiectivitate şi obiectivi. exerciţiu de gîndire. descriere. autenticitajurnal. trăire lirică a ideilor.• Comentariul literar turale.) te etc.. personaj. referent etc. galerie de personaje.• Evaluare finală: Eseul structunolog. dra. confident. destinatar.. mo. didascalie. aparteu. 2. • jurnal. • dramaturgie. • Discuţia ghidată încheiere. 4.• Scrierea reflexivă literare.1.4. Timpul eului • Scrierea liberă ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei Noţiuni-cheie: • literatură de frontieră. temă literară. eul confesiv. note diaristice (de că. Scrisoarea/ publicată. portretizare. • Argumentarea în patru paşi • gen epic. • Jurnalul dublu/jurnalul triplu subiect. mască. acţiune dramatică. notaţie. tablou. 4. eul autobiografic. discurs diaristic.. retrospecţie.5. naraţiune (documen. autenticitate/contrafacere. muzică etc. evocare. sculptură.• Asocierile libere tate.memorie afectivă. idee • Brainstormingul lumii reflectate în texte literare aparţinînd diferitor cu. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere tobiografie. puri de compoziţii. roman. teatrul absurdului. conflict. autobiografie. caracter reflexiv. farsă tragică.de expunere. emitent. • Eseul argumentativ tetic în materie de literatură şi artă (pictură. lirism substanţial/declarat/narat etc. • Revizuire circulară subiect de discuţie/reflecţie. descriere. mărturisire.. Valori şi atitudini: Stimularea gîndirii reflexive prin lectura şi interpretarea operelor de referinţă ale literaturii universale/române şi prin descoperirea altor arte. • CV-ul personajelor • Evaluare finală: Eseul nestructurat/structurat sau Caracterizarea de personaj/Compunere-paralelă • Cîmpul conceptual 1. prozodie. fragment de memorii etc.. Interpretarea unor opere literare din literatura • Generalizarea categorială timp trăit etc. jurnal literar. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor ti.28 unor judecăţi proprii asupra lumii şi a problemelor fundamentale ale fiinţei umane.1. Identificarea unor conexiuni motivate între litera. • eseu („încercare”). spovedanie. memorialistică. 3.tivă. soliloc. 29 . Identificarea şi analiza componentelor principale VI. romanesc.

Evul Mediu. Profesorul va stabili tipul de lectură a operei literare şi a textului teoretic. pasaje memorabile despre un personaj/personaje etc. de exemplu. Delavrancea). Arta iubirii. Argumentarea opiniilor va implica elevii în luarea unei decizii. aplicarea. a interpetării operei şi a studierii comparate cu unul sau mai multe texte din literatura română. Flaubert şi Duduca Mamuca de B. Parnasianismul. Romantismul. 31 . ce să facă şi cum să facă. • specia şi genul literar pe care le ilustrează opera. a unor situaţii. Flaubert. Hagi-Tudose de B. Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat etc. clasa a XII-a: Copilărie. absurd. tragic. de conţinutul recomandat şi de sarcina de învăţare formulată. Metodele interactive vor stimula producerea de idei. favorizînd realizarea obiectivelor educaţiei literare şi lingvistice în cadrul orelor de literatura universală. o activitate de identificare a caracteristicilor curentului literar în baza analizei a 1-2 opere (sau fragmente) literare prin metode interactive.). pentru a fixa reacţiile emoţionale declanşate de lectura operei. a unui eseu sau a unei schiţe de caracter etc. în care se arhivează informaţii despre viaţa.VII. Miza majoră a activităţii didactice pe caracterul formativ (bazat pe dezvoltarea competenţelor) al instruirii nu exclude metodele tradiţionale. valoarea estetică. solicitînd. Literatura popoarelor orientale. trăsăturile speciei literare pe care o ilustrează opera. sintetizarea unor informaţii.) este un exerciţiu instructiv.). P. flexibilitate şi creativitate în aplicarea ecuaţiei tradiţional–modern. în realizarea unor expoziţii (Literatura şi pictura romantică în Europa. Renaşterea. Realismul. • lectura personalizată etc. Metodele didactice alese de către profesor (conform taxonomiei lui Bloom: cunoaşterea. • lectura cursivă. în studiul comparat al acesteia cu alte opere din literatura naţională sau universală. Shakespeare etc. Vestimentaţia. sinteza şi evaluarea) vor antrena elevii în activităţi de explorare a textului literar în vederea realizării obiectivelor de referinţă. Harta conceptuală se va realiza pentru a cunoaşte şi a aplica conceptele de clasicism. Tolstoi etc. alegîndu-l în funcţie de obiectivele cognitive şi formative ale lecţiei: • lectura predictivă. Competenţele-cheie/transversale şi transdisciplinare. Alegerea strategiilor în vederea realizării activităţilor de predare–învăţare–evaluare va fi orientată spre atingerea competenţelor-cheie/transversale şi transdisciplinare. mijloc de caracterizare a avarului. ca şi valorile şi atitudinile se vor realiza prin aplicarea unor strategii didactice adecvate. Comunicarea orală şi scrisă va imprima conţinutul necesar demersului didactic. demersul didactic se va realiza prin strategii eficiente de studiere a literaturii universale: Jurnalul: • jurnalul de lectură poate fi aplicat în timpul lecturii integrale a unui roman (Doamna Bovary de G. În funcţie de obiectivul propus. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI METODOLOGICE GENERALE Conţinuturile recomandate de curriculum (clasa a X-a: Mitologia. Aventură şi călătorie. adolescenţă. Metodele alese de către profesor îl vor învăţa pe elev cum să se comporte ca lector. • lectura metodică. • curentul literar în care se încadrează opera. în esenţă.). metodele şi procedeele didactice vor stimula elevul să descopere conţinutul. Clasicismul. identificînd şi fişînd informaţii variate cu privire la cazul în discuţie. demonii şi absolutul. competenţele-cheie/transversale şi transdisciplinare orientează activitatea profesorului pe cîteva dimensiuni: • lectura operei literare. ci va fi o cercetare activă a unui text teoretic (prin SINELG. transferul de cunoştinţe. Război şi pace de L. decodarea unor semne etc. Naturalismul. să identifice enunţuri şi citate semnificative şi să le comenteze (se utilizează în varii situaţii didactice: analiza unui fragment sau a unei opere literare. Doamna Bovary de G. Antichitatea. Hasdeu). în baza operelor Enigma Otiliei de G.. Tema aventurii şi călătoriei în literatura universală etc. tinereţe. • jurnalul de sinteză va fi produsul scris al reflecţiei asupra activităţilor didactice efectuate în cadrul unui modul (Mitologia. Modernismul şi avangarda. de sinteză etc. Tipul de lectură ales va antrena elevii în acţiuni variate: observarea punctuală a formelor textului. Oricare va fi textul literar ales de către profesor (autor de manual). dosarele de autor Victor Hugo şi Mihai Eminescu). Postmodernismul. Călinescu. analiza şi categorizarea acestora. developarea paradigmei unui curent literar nu se va limita la o 30 prelegere liniară. O temă: Scandalul literar în literatura universală a secolului al XIX-lea (Cazurile: Florile răului de Ch. Condiţia umană. Literatura şi pictura expresionistă în Europa) etc. Subiectele pentru eseu (structurat/nestructurat) pot fi variate (numai în baza operelor literare/teoretice din literatura universală sau în baza unor opere literare/teoretice din literatura română şi universală): De ce şi-a ucis Medeea copiii?. clasificări de teme şi motive literare (pe genuri) din opera acestuia. Baudelaire. realizarea lui solicitînd o mare mobilitate intelectuală: elevii demonstrează. înţelegerea. fotografii etc. Roşu şi negru de Stendhal. opera unui scriitor din literatura universală. • lectura analitică. contextualizarea operei. Taica Goriot de Balzac. • lectura empatică. Război şi pace. dar şi a valorilor şi atitudinilor preconizate de curriculumul liceal. postmodernism etc. meditează. demonstrativ. Iluminismul. Funcţia monologului în tragedia „Hamlet” de W. Proiectul (ca metodă de învăţare şi evaluare) implică elevii în cercetarea şi studierea unei realităţi literare (Timp şi spaţiu în romanul despre război. De exemplu. analiza. • tema operei/universul tematic al operelor explorate în cadrul unui modul tematic. Dosarul de autor este o activitate complexă (realizată individual sau în perechi). a unui monolog important dintr-un text dramatic (monologul lui Hamlet). Timpul eului).N.). Eseul (reflexiv. Studiul de caz va antrena elevii în analiza unui caz. sintetizează etc. informaţii semnificative. Moartea doamnei Bovary era inevitabilă?. Geniul. dar şi repere critice. antrenînd elevii în interpretarea dimensiunii semantice sau expresive a operei literare. emit idei. • jurnalul cu dublă intrare (numit şi jurnal dublu sau agendă cu notiţe paralele) va stimula elevii să citească un text. Dosarul de autor favorizează realizarea unor comparaţii nuanţate cu viaţa şi opera unor scriitori înrudiţi estetic din literatura română (se compară. clasa a XI-a: Romantismul.

jocul de rol. comentarii şi bibliografie de Gheorghe Marin). antologie şi note de Grete Tartler şi Nicolae Dobrişan. Literatura universală. Poezie sovietică modernă şi contemporană (Antologie. Antologii de proză scurtă 32 33 . Editura Minerva. inteligenţă. referat etc. note. I.E. prefaţă. prefaţă şi tabel cronologic de Dan Grigorescu). Vladimir. 1970. dramatizarea. Editura Minerva. eseu structurat şi eseu nestructurat. lectura cu voce. 1974. Editura Minerva. Practica de evaluare la Literatura universală solicită un model de (auto)interogare asemănător celui aplicat în cazul altor discipline şcolare: ce evaluăm?. Editura Minerva. Liviu Georgescu. Zhang Xianghua. Editura Eminescu. Sanda Agalidi. prezentări. prefaţă de Zou Difan). Atlas de sunete fundamentale (Antologie. Bucureşti. Poezia Egiptului Faraonic (Traducere de Ion Acsan şi Ion Larian-Postolache. Alte metode (exerciţiul. Poeţii italieni din secolul XX. se vor alterna tehnicile tradiţionale de evaluare cu cele moderne. Editura Univers. Editura Leca Brîncuş. 1978. Bucureşti. cînd evaluăm?. De exemplu. Bucureşti. 1976. pornind de la obiectivele de evaluare elaborate în baza obiectivelor de referinţă pentru fiecare clasă şi pentru fiecare modul/capitol. vol. cunoştinţe. 1982. Chişinău. Alina Savin. Bucureşti. mese rotunde. 1996. clasicism şi realism. 1996. analiza literară. Cluj-Napoca. Bucureşti. Editura Literatura Artistică. Radosav Pušić. Poeţii moderni despre poezie (manifeste.a. prezentări de autori şi istorico-literare de Nicolae Dobrişan). 1988. Pentru a îmbunătăţi adaptabilitatea elevilor la varii situaţii de comunicare. prefaţă şi note biobibliografice de Darie Novăceanu). vol. II. Chişinău. două personaje din opere ce aparţin unor curente literare diferite (romantism şi realism. Antologia poeziei franceze. Editura Dacia. Iubita cu ochi de lotuşi. prefaţă de Ştefan Stoenescu). Editura Minerva. Paul Doru Mugur. Editura Dacia.. 2006. 1975. II (crestomaţie). Bucureşti. sinteză. vol. Din lirica de dragoste a lumii. traducere. formativă sau sumativă). Editura Hyperion. traduceri. Editura Dacia. Chişinău. Poemele dragostei (traduceri alese). Bucureşti. Editura pentru Literatură. demonstrînd valoarea lui de semnificant al textului artistic. prefaţă şi note traduse de Alina Savin). cum evaluăm?. 1963. Valori eterne ale poeziei hispane (Traducere. 1967. Editura Dacia. A. de ce evaluăm? Profesorul va stabili parametrii. I. Nu mai puţin incitantă este caracterizarea paralelă a două personaje din două opere/literaturi diferite. 1982. Cluj-Napoca. comentariul literar. Starostin. Poeţi francezi (Antologie. 1969. vol. BIBLIOGRAFIE Antologie de poezie americană contemporană (Ediţie coordonată de Carmen Firan & Paul Doru Mugur. Traduceri din poezia universală (Selecţie. De la Giovanni Pascoli la Valerio Magrelli (Traducere. 1987. două personaje din opere cu aceeaşi temă. Bucureşti. Titularul de disciplină va fi pregătit însă şi pentru asemenea situaţii cînd activitatea elevilor nu se pretează unei evaluări punctuale. identificare de informaţii etc. Bucureşti. să reia tehnici şi forme de evaluare practicate în gimnaziu. Editura Minerva. Editura Cartea Moldovei. Amurg împietrit în mărgean şi granit (Versiuni din poezia universală). 1988. Însetaţi de omenie. II (Antologie.l.U. mai cu seamă atunci cînd profesorul va miza pe elaborarea unor discursuri de tip argumentativ. Muşina. De la Rimbaud pînă azi. II (Ediţie întocmită de Leon Leviţchi şi Tudor Dorin. Bucureşti. Editurile Ştiinţa-Arc. dar fără a absolutiza valoarea uneia dintre ele) vor antrena elevii în căutarea şi descoperirea frumosului artistic. R. traducere şi note biografice de Alexandru Andriţoiu şi Ion Budura. 1977. Cluj-Napoca. Bucureşti. formîndu-i drept consumatori adevăraţi ai actului de cultură. Timişoara. Bucureşti. II (Tălmăcire şi selecţie de Maria Banuş). Postfaţă de Barbu Cioculescu). 1988.. Lirică universală în traducerea lui Vasile Nicolescu. Carmen Firan. interviuri. care îşi propune reliefarea performanţelor elevilor şi a calităţii actului didactic la disciplină. Pot fi caracterizate paralel două personaje din acelaşi text. Poeţi şi Poezie. studiu introductiv şi note biobibliografice de Leo Butnaru. paralelă.L. Cîntare frumuseţii umane. Baconsky. meditaţie. prefaţă şi note biobibliografice de Alexandru Pintescu). Poezie austriacă modernă de la Rainer Maria Rilke pînă în zilele noastre (Antologie şi traduceri de Maria Banuş şi Petre Stoica). VIII. prefaţă şi note biobibliografice de Petre Stoica). STRATEGII DE EVALUARE: ORIENTĂRI GENERALE Evaluarea este o activitate complexă. dar şi în cadrul altor discipline. Lari ş. vol. Cartea Românească. la literatura universală (ca şi în cazul altor discipline umaniste) obiectivele atitudinale urmează să se materializeze în durată. Editura Albatros. În căutarea Afroditei (Antologie. 1996. Antologie de poezie arabă. Antologia poeziei romantice germane (Antologare şi prefaţă de Hertha Perez). Pavel. Cluj-Napoca. E.). note şi comentarii de Mircea Ivănescu. traduceri de Adrian Sîngeorzan. 1991. povestirea. 1978. Antologii de poezie Antologie de poezie americană. De la Stefan George la Enzensberger. Lectura şi interpretarea operelor literare sau a textelor teoretice vor colabora la perfecţionarea în continuare a competenţele de comunicare orală şi scrisă ale elevilor. 1988. Bucureşti. prefaţă şi traducere de Aurel Rău). echilibrînd şi evaluarea orală în raport cu cea scrisă. Belistov.). cercetare. Bucureşti. 1976. creativitate etc. selecţie şi note de Edward Foster & Leonard Schwartz. cuvînt înainte şi note de Constantin Daniel).P. 1968. Bucureşti. traduceri şi postfaţă de Ştefan Augustin Doinaş). instrumentele. Chişinău. Editura Minerva. De la începuturi pînă azi. 1986.. eseuri. Antologie de poezie chineză modernă şi contemporană (Selecţie. Editura Minerva. Literatura din Basarabia în secolul XX. Perioada clasică (Traducere. pentru a elabora un text în care să profileze complexitatea unui personaj dramatic sau epic. I. chestionarul. II. I. Antologie de poezie modernă. prefaţă şi note introductive de Marin Mincu). Cartea Românească. Leana Orlich. Bucur. obiectul evaluării pentru orice tip de evaluare (iniţială. realism şi naturalism etc. dezbaterea etc. III (Ediţie întocmită de Ion Caraion şi Ovid S. fragmente teoretice). Din poezia de dragoste a Orientului (Antologie şi cuvînt-înainte de Tudor Palladi). oral sau scris (expunere. vol. 2004. Editura Lumina. Crohmălniceanu). Poezie americană modernă şi contemporană (Selecţie. Editura de Vest. f. aptitudini. Chişinău. Al.Caracterizarea personajului/personajelor (scris/oral) este un proces (lectură. Antologie de poezie chineză contemporană (Versiunea românească de Duşan Baiski). 1991.). 1974. Poezia germană modernă. reflecţie.. 1987. 1990. I. Evaluarea formativă sau sumativă va aprecia competenţele de comunicare dialogată (dezbateri.) care solicită de la elevi gîndire critică. 2004. Nuvele ale scriitorilor americani şi englezi (Traducere de L. Editura Literatura Artistică. polemici orale) şi monologică. Chişinău. Profesorul este liber să aleagă formele şi tipul de evaluare pentru fiecare clasă în funcţie de conţinuturile învăţate. cît evaluăm?.

Convorbiri cu Borges la 80 de ani (Volum îngrijit de Willis Barnstone. Ionesco. Chişinău. Cicatricea lui Ulise. 2006. Editura Humanitas. Parnasianismul. Editura Literatura Artistică. Claudon. Editura Meridiane. 2009. Al. Editura Polirom. Bucureşti. Vorbeşte. Conversaţii cu Carlos Catania (Traducere de Luminiţa Voina-Răuţ. Între scris şi sînge.. 2000. O cunună de primăvară pentru Clemens Brentano (Traducere din germană şi note de Carmen Bendovski. Bucureşti. Cimpoi). Carlo Gozzi. 1988. Iaşi. vol. Editura Univers. vol.A.Dragoste la Bologna. 1988. Mario Vargas. Iaşi.. Bucureşti. Teatru spaniol contemporan (Antologie şi traducere de Mirela Petcu. E. 1982. Iaşi. Constantinescu. Woolf. confesiuni 34 35 . Istorii literare. 1979. Editura SAECULUM I. I. Ov. Editura Literatura Artistică. Editura Universal Dalsi. Jurnal (Selecţie. Bucureşti. Editura Enciclopedică Română. Principesa Martha Bibescu. Bucureşti. Scriitori străini (Antologie şi text îngrijit de Vasile Nicolescu şi Adrian Marino. 1996. Mihai. Editura Albatros. 1995. De cîte ori suspinul. 2. Władisław.a. 1995. Artur. Gérard. note de Emil Druc). Bucureşti. Cuvînt-înainte la o viaţă de scriitor (Traducere din franceză de Lucian Zup). introducere şi note de Paul Alexandru Georgescu). Morand. Bucureşti.. Editura Univers.P. personaje. Poetica postmodernismului (Traducere de Dan Popescu). Istoria literaturii italiene.. A. Istoria literaturii latine. prezentări biobibliografice şi note de Constantin Popescu). Corespondenţa cu Paul Claudel. vol. Cimpoi. Bucureşti. Editura Univers.. Gheorghe. Chabás. memorie. I. Conn. Bucureşti. cuvînt-înainte. Bucureşti. Editura Hyperion. Clément. Bernard Shaw (Selecţie şi traducere de P. Lumea de ieri (Traducere de Ion Nastasia. Chişinău. traducere şi note de Olga Zaicik. Lundkvist. Bucureşti. Bucureşti. 1965. Iaşi. Editura Cartea Românească. 1994. Editura Astra. 2009. Bucureşti. 1971. Eugène. corespondenţă. Al. 1997. Nuvela americană contemporană (Antologie. 1992. cuvînt-înainte de Thomas Kleininger). Bucureşti. Mihai. Meandre. 1968. 1995.L. O autobiografie rescrisă (Traducere de Sanda Aronescu. Drimba. E. Bucureşti. Tragedia greacă (Traducere de Bogdan Geangalău). Chişinău. Iaşi. Prefaţă de Zoe Dumitrescu-Buşulenga). Marile curente ale criticii literare (Traducere de Liliana Buruiană Popovici). Mărturisesc că am trăit. cuvînt-înainte de Dan Grigorescu). Bucureşti.U. Cunliffe. De Sanctis.. Editura RAO. Bucureşti. Chişinău. Editura Paralela 45.. Bucureşti. 1999.U. Editura Junimea. Arnim von Bettine.l. Ischimji). 1982. 1964. Editura Astra. Juan. Ovidiu. Între viaţă şi vis. Durrell. selecţie. Cizek. Luna în oglinda apei. Bucureşti. Editura Meridiane.. Editura Univers. Chişinău. Alain. 1985. Editura Humanitas. Editura Univers. 1980. Scrisorile noastre inedite (În româneşte de Maria Brăescu şi Gheorghe Lăzărescu). 2005. Crăciun. 1. Chişinău. Institutul European. Călinescu. O istorie vie a literaturii franceze de azi. O istorie a literaturii americane. Tragedia clasică (Traducere de Georgeta Loghin). Teatru francez contemporan (Antologie.P. Editura Cartier. Editura pentru Literatură Universală. 1993. Bucureşti. prefaţă de Zoe Dumitrecu-Buşulenga). Bucureşti. Gustav. Gengembre.. Sábato. Antologia criticii literare hispano-americane (Traducere de Ruxanda Maria Georgescu şi Paul Alexandru Georgescu. Editura Universal Dalsi. traducere din limba spaniolă şi note de Nina Ecaterina Popescu). 2000. Greaţa (Traducere din limba franceză de Teodora Cristea şi Marius Robescu). vol. Anixt. II (Traducere de Mioara şi Pan Izverna. 1963. Vladimir. Editura Eminescu. vol. Virginia. Literatura Statelor Unite. Husar. Note şi contranote (Traducere de Ion Pop). Bruno. Editura pentru Literatură. H. Bucureşti. Principii de literatură comparată. Corespondenţă 1935-1980 (Traducere de Cristina Felea).. Hutcheon. 2001. II. Bucureşti. Bucureşti. 1996. I–II. 1978. comentarii. Jean-Paul.L. Cusset. Piese. 1971. 1990.L. prefaţă de Andrei Ionescu). 1972. 1989. Jurnalul unei scriitoare (Traducere din limba engleză de Mihai Miroiu). Pagini de estetică. L.L.Chişinău. Editura Albatros. Editura Univers. Jurnal de doliu (Traducere de Emilian Galaicu-Păun). Stefan. Între clasicism şi romantism. Starostin. Sartre. Editura Dacia. Ernesto. Eugen. Dolinescu. şi Editura Vestala. prefaţă de Laurenţiu Ulici). ediţia a II-a. Editura Univers. 1971.-M. Bucureşti. Nuvele italiene din Renaştere (Traducere şi note de Florin Chiriţescu.U. prefaţă de M. 1965. Introducere în literatura clasică. Personaje. 1969. Pablo.. Chişinău. G. Bucureşti. jurnal. R. Bucureşti. IV (Selecţia şi traducerea textelor de Liliana Alexandrescu-Pavlovici. Editura Literatura Artistică. Neruda. Editura Cartea Românească. Duminica valorilor. Folkierski.P. Istoria literaturii universale. Editura Univers. 1991.U. Ionesco. Cornea. Principii de literatură comparată. Călinescu. Bucureşti. bibliografie selectivă de Irina Mavrodin). Miller. Barthes. 1989. cuvînt introductiv de Andrei Ionescu). Memorii (Prefaţă de Eugen Jebeleanu. Editura Univers. Compendiu de literatură comparată. Roland. Margareta. Cuvintele. E. Societatea „Adevărul” S. Bucureşti. Franceso. Marcus.. Bucureşti. Witold. Autoportretul unui visător cu ochii deschişi (Traducere şi note de Mădălina Nicolau şi Adrian Ionescu. Proză universală contemporană (Selecţia textelor şi notele de Doina Condrea Derer ş. Paul.L. Editura politică. S. Editura Univers. Editura Literatura Artistică. prefaţă de Irina Mavrodin). Cimpoi. Bucureşti. 1967. Haddad-Wotling. antologie (Traducere de Igor Creţu şi Alexandru Cosmescu). 1998.O. Flaubert. 1988. Bucureşti. Bucureşti. 1982. 2002. Peter. Braşov. Robbe-Grillet. prefaţă de Kazimierz Jurczak). Editura Univers.P. 1988. E. Chişinău. note de istorie literară. traducere. 1988. Scrisori către un tînăr romancier (Traducere din spaniolă de Mihai Cantuniari). Linda. Ciorănescu. Paul. Editura Cartier. Carlo Goldoni. studii Albérés. 1986. Corespondenţă. 1987. Bucureşti. Editura Humanitas. Convorbiri cu Claude Bonnefoy (Traducere din franceză de Simona Cioculescu). Editura Minerva. 1988. prefaţă şi tabel cronologic de Mădălina Nicolau). Editura Ştiinţifică. Pierre. 1998. Jurnal intim (Traducere de Sorina Dănăilă şi Simona Modreanu). Introducere în teoria lecturii. Istoria literaturii engleze (Traducere de Leon Leviţchi şi Ion Preda). Francis. Llosa. Cluj. Istoria romanului modern. Braşov. Antologii de opere dramatice Memorialistică. Alexandru. Boisdeffre. 1972. Institutul European. Gombrowicz. Editura Univers. E P. Editura Univers. 1964. Dima. prefaţă de Victor Ernest Maşek). Literatura română şi expresionismul. 1994. Editura Cartier. Bucureşti. Christophe. Izvoarele artei. Proză universală contemporană (Selecţia textelor şi notele de Viorica Mircea. 1996.U. Istoria literaturii spaniole. Bucureşti. Bucureşti. Karen. G. Borges despre Borges. Crohmălniceanu. 1998. Eugène. I. 1990. Nabokov. Piteşti. Bucureşti. prefaţă de Adrian Marino). Editura Cartea Moldovenească. 1998. Dimensiuni tranzitive în poezia română. f. Nuvela italiană contemporană (Selecţie de N. Institutul European. prefaţă de Elena Vianu). 1997. Zweig. traducere din limba engleză de Mihaela Simion Constantinescu). Scrisori de dragoste (Selecţie.

Romul. Editura Univers. Martini. Ion. Editura ALFA. Scriitori belgieni de limbă franceză. 1987. Marcel. 1997. Antonio. III. Dicţionar de mişcări literare şi artistice contemporane (Traducere din franceză de Felix Oprescu). 1989. Terminologie poetică şi retorică. Metamorfozele criticii europene moderne. Petraş. Editura Didactică şi Pedagogică. Virgil. Bucureşti. Mic dicţionar. forme. Editura Albatros. 1981. Ion. Bucureşti. Papu. Editura Lumina. Dicţionar de simboluri literare. Editura Cartier. 2002. Marino. Al. Mihai. 1999. Bucureşti. Marinescu). Editura Eminescu. 2001. 1984. Editura Fundaţiei „România de mâine”. Editura Minerva. Primul imperiu şi începutul shōgunatului. Prinţul şi Poeţii. Editura Univers. Coordonator: Val. Editura Univers. 1996. Virmaux. Bucureşti. Romul. Dicţionare . Panaitescu. Michael. gesturi. Edgar. Bucureşti. Jean. Chevalier. Editura ALLFA. Literatura europeană şi epoca Bidermeier (Traducere de Alina Florea şi Sanda Aronescu). Chişinău. 1999. Spânu. Muşina. Dicţionar de termeni literari. Tănase. vise. Munteanu. Dicţionar-antologie. Bucureşti. 1998. I. Editura Ştiinţifică. Editura Univers. Adrian. Istoria literaturii germane. Chişinău. Vasiliu. Teatrul romantic european. Istoria literaturii japoneze. Bucureşti. Iaşi. Politica postmodernismului (Traducere de Mircea Deac). Farsa tragică. Ferber. 1976. Cuza”. Chişinău. Linda. Bucureşti. Sergiu. Miturile Egiptului Antic. Roman. vol. António José. figuri. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Micheli. culori. Coordonator: Gabriela Dantiş. Virmaux. Editura Eminescu. De la Baudelaire la suprarealism. Bucureşti. 1999. 1750–1950. 1994. Bucureşti. Editura Cartier. 2001. Toma. Bucureşti. 1979. Spânu. 1968. Evoluţia şi formele genului liric. Editura Universităţii „Transilvania”. René. Bucureşti. ediţia a II-a. Editura Cronica. Alexandru. Teoria literaturii. Dicţionar de simboluri. Editura Universităţii „Al. Izbăşescu. O istorie a culturii în capodopere. II. Editura Polirom. numere. Gheerbrant. 1997. Editura Univers. Bucureşti. Teatrul european în secolul luminilor. Wellek. 1997. Comparatism şi teoria literaturii. Rubinştein. Editura Meridiane. Munteanu. Saravia. Editura Univers. Cuza”. 1-4. Bucureşti. Olinto. 1996. Bucureşti. 1972. Bucureşti. Mituri. vol. Munteanu.Hutcheon. Romul. Petruţa. Zamfirescu. Editura Univers. obiceiuri. 1995. Bucureşti. Petruţa. 1968. Braşov. Istoria literaturii germane de la începuturi pînă în prezent. Bucureşti. Editura Universităţii „Al. 1998. I. I. Săndulescu. Zamfirescu. Romane franceze din secolul al XVIII-lea. Mario de. Pavlicencu. Editura Univers. Coordonator Al. I. Introducere în literatura europeană modernă. Bucureşti. Editura Meridiane. Eseu asupra poeziei moderne. Bucureşti. Istoria literaturii portugheze. 1972. Îmblînzirea romantismului. Nemoianu. Alain. 1966. Istoria criticii literare moderne. Fritz. Avangarda artistică a secolului XX (Traducere de Ilie Constantin şi L. 1988. vol. Editura Academiei Române. Mişcarea realistă şi realitatea. Raymond. Iaşi. Editura Artemis. 1994. Odette. Scriitori străini. Scurtă istorie a literaturii braziliene (Traducere de Micaela Ghiţescu). Bucureşti. Bucureşti. Florin. Reveca. 1988. Tranziţia în literatură şi postmodernismul. Iaşi. Traducere din engleză de Florin Sicoie. Editura Nemira. Raţiune şi Sentiment. Irina. II. Alain. Iaşi. Bucureşti. 1970. 1975. 1981. 1974–1979.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful