www.dacoromanica.

ro


www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro


















www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro

























www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro




































































www.dacoromanica.ro











































































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro






1 2 0 4 1 2 6 1 ,
6 0 , 0 0 0



















1 2 4 1








www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro































































www.dacoromanica.ro















































































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








1 2 3 3 ,









1 2 4 0 ,











c a

1 2 3 0 - 1 2 4 0






www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro

















www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro



www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro


1 3 9 5 .
c a d

1 2 2 0 - 3 0



1 3 5 0 ,

1 3 9 5

















A e o n - I n k








www.dacoromanica.ro








www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro












































































































www.dacoromanica.ro


www.dacoromanica.ro

H A SDE ti

ORIGINILE CRAIOVEI

www.dacoromanica.ro

B. PETR10EICUHASDEU.

ORIGJNILI CRAIOVEI
1230-1400
BISERICA sT. DumurRu. eREX O TRADITIUNE OLTENX SI O TRADITIUNE BXNXTENX. VADURILE CUMJONAS COMANORUM» IN CRONICARUL ALBER1C ;;I 'N JOINVILLE. FBANILOR LA OLT §f LA DUNXIIE. NATIONAL1TATEA I OBICEIELE CUMAN1LOR. TIA DE CRUCE §1 MOVILE. OLTENIA INTRE 1230-1240. - aNEDEIA-CETATE». LUPTELE DE L1NGX CRA1OVA 1NTRE TZARUL STEFAN DUSANt¡,'I ALEXANDRU BASARAB, 1NTRE SULTANUL BAIEZ11) 1 MIRCEA CEL MARE. SERBUL MARCO-CRAISORUL SI ROMANUL RATCO.

BUCURESCI

TIPOGRAFIA LABORATOR1L011t _ROMANI
19. STRADA ACADEME, 19.

1 8 7 8.

www.dacoromanica.ro

www. Hasdeil. ca semn de o caldur4sa recunoseintá din parte'nu pentru capitala Olteniei. me inArginese totu§i de o cam data de a da la lumin6 studiul de fa.dacoromanica.' de ajutor. agerit Oltein dela Craiova s'ad grabit el' de a'm`f intinde o maná. a'.ro . Dei af av6 inhi gata istoria tuturor oraelor romane din evul-mediii.De ciind Statul Romftn renunOse de a mal contribui la urinarea 4storiei entice a Roramilor».

dacoromanica. Cralnl Ion in Joinvilie (caracteristica 1111 Joinville. Pappazogln. mergerea archi. cu cea-l'alta la AlbanesT. FrAtia de ernee (deosebirea la RominT intro fria de cruceboerésc i cea teranésca. Boliac .Comenflu dela DonAre (insemnitatea nomenclaturd topografice. o mapa) 15 Vadorile Curnaniloru (un crisov inedit dela Dan-voda din 1385. 32. 5. . . migratiunile snccesive din Oltenia spre Banat. ortografia din secolnl XV: Cralyewa i Orayowa. . incuscrirea era- 21 YuluT Ion en ceI mal mari suveranl al Europa) 23 § II. mal ales la CumanI. diferinte dialeetice 'Litre CumanY i PecenegY) 28. episcopulul Robert dela Gran la CumanY i infiintarea until episcopat cumanic. Biserlea St. Cantemir de alta. ComaniI" dela Olt §i .INDICE ANALOGIC : PAGINA. cronicele oltene in Banat) 7 Cronicarul Alberto (bibliografia cronicel lnY. 12. originea numeld Teleorman". etimologia d-luY Lanrian . teal-nostrum in limbs cumana . www. analogie en cea de'utlY la Gred ai la SlavT. 10. TunusliT. Literatura cestiunli (Fotino . o inscriptinne dela Ma3 te% Basarab. Dumitru din Craiova (Petra i Asén. relatinnea lui Alberie despre mórtea Cralulni Ion) 24 Nationalitatea enmanilor (§incai i Petra Maior de o parte. Ubieini etc ) 1.ro . un comentar al luT Du Cange. Traditinnea (legenda doljéna despre Cralu-Ion" i legenda almäféni despre CraIn-Iova". Alberle in lingerie (colonic belgiane in lingerie din evul-mediii. comparatiunea mire limba cuman i limba turci. Margot. caracteristica imparatului Asa II. naratinnea sa despre obiceiele Cumanilor. traditor quidam° in loc de traditur quidems) Mud lei Nariot de Touey (letona familiei francese de Toney. vocabnlar cumanic dela 1303. originea lui gi . letona satulul ComaniT dela Danare. nota despre asemenarea jurtimintuld romanese en eel persic). relatiunl contimpurane despre meirtea imparatulni Baldovin in Bulgaria) . banul Barbn Crabvescul") Craln-Iova (etimologia lui Fotino gi Tunusliilor pentrn cuvintul CraTovau. la diferite pop6re entice al la paganT din evnl-media. . modul de plutire a Cumanilor) 16 Atlanta luI CraIe-Ion en Francii (relatinnea luI Acropolites ai a lui Alberic.

satul Golotrenf. na49 tura traditiunilor poporane). sensol covintuld nedela la Romig gi consecintele acestuT tons) 51. balteNedefa In Dolj .dacoromanica. rolul Creove1 In acestea) . sacri- &area de 6menT fi de ce pe mortninte la diferite popóre i ma! ales la Gamed) 39 Oltenia letra 1230-1240 (importanta testinniT etnice a Camanilor. . luptele sale contra tzaruluT serbesc Dugan gi Incnscrirea intre d . merturia nnanimi a vechilor cronice serbe. localitetile cu numele Oslea . Nedela (legeuda despre balta de line. 54. Mircea cel Mare ling/ Cralova (gregéla istoricilor In privinta betgliel ¿lela Rovine. CraTova. tenacitatea nationalitii romine. invasiunea Smile Konrad.Via PAGINA Inmormiutarea la Comae' (natura moyilelor in genere.ro . a Unpin'ld Oslu si a Mongolulul Ordit In Oltenia. cele din Rominia specie". Cralova In mknile Serbilor (istoria luT alezandru Basarab. www. 58 60. movikle Cumanilor gi migura de lingli Crdova. ctivintol gorgan. mórtea celuT mal mare end Auk din mina unuT Rolan) Conclusionea .

30sv Tò KpaXtchßct triv.dacoromanica..timpoç AlloppEon.ANUL.POPESCD 11 JENARD' V 0 Lagqz.k.... Dionisitt Fotino i anonimul publicat de fop Ta- nusli..eidtrow Aomfac. in-8. p.cest °rant I6n.19..J. ORIGINILE ORAIOVET 1230-1400 §1. ambil de pe la inceputul secoluluf nostru.`Icrcopk. t 1. 282-3 : Kerr& To5TOY T610 mapobv oryrog 6 lipciOoN Toeunc ubvBooXyccpoPaixwv tovRoucrçaostçxat to5 Mrivecroo vim/ rprxv Tot3 Tkroo nivre . o teoria despre originile actualet capitale a Oltenia.ag. Ionitin din dinastia Asauilor (') Fotina..lin . ail combinat cei de'ndaca nu m6 n§61a. sub el s'a fundat Cralova. la 1205. ie6v6Itazi p.. 1818. ki-tetat 16f3ac.ro ..sytxXots.d2d. Inumitai ast-fel dupai numele luT.. 6 Si Occatkabc Kpeckfig. A. a dada In CraTova i veal. iar regele kra. 6r6 'rod &raw i0ep.. LITERATURA CESTIUN1T DoT scriitorT grecT. memoria. cYdece. www.1 xott1 Kpctubfict óvomtaaeract anò rò raLov minor) 6votta.0.otbet PccacXe(a9 'liaavvo5.. 1Pckv. fiind-ca romanesce i bulgaresce I6n se (chiama Iova sa4 Ivan. de uncle Cratiova domnia dui Mt.% biserica (numita Banésa cu hratnul marelui manir Dimitrie. Oink (1205) gictun uct rip notXectio &malt:gay 6v v6r vi itaet va:OoopInv Micavtdcoaciv.auge:.EXE6.. climparatul.*iraXca Acotíccg.» De undo va fi luat Fotino.bv xcaBooXyaptxbv 6 Icoávvii./. NI 1.. . 8L6rt x2Tet tbv BXaxtxbv 18Loynap. Fotino dice (Pe timpul acela craTul Ión al Bulgaro-romanilor stapaniud 0 peste ( cele cind districte de peste Olt ale DacieT . Viena.

2 Ce fel de chrisov al fundatorului). Paris.. lata cuvintele sale 'Petra qi Asan.)4 Iata Imparatul Ionithl stramutat pe negandite in secolul X. acésta nu se scie. Bncnr. Anonimul Tunusliilor.. Bolliac.. www. qui régnait au commen(cement du treizième siècle. Pappazogla. este §i el tot atat de obscur ca §i Fotino. sarind In sus peste doa sute de anl! t Craiova 4ice d. pe care o va fi daft anume la anul 1205. Margot este u (1) Tunasill. G. une-orl mal Impodobita cu ipotese secundare tot atat de nedovedite. carl facusera In t.Ora lor o biserica cln numele marelul martir Dimitrie.. niel mal curand.dacoromanica. altil s'afl grabit a o reproduce fail control. del acolo este §i biserica cu serbarea marecluI martir Dimitrie. p. Cf. Cesar Boliac doit son nom et sa fondation A cun empereur roumain. are aerul de a o sprijini pe o fantana istorica. 1863. p. in-8. trad.ft o axioma asu- pra aril nu se discuta. ( Cradova ville batie au 10' siècle par le roi 4ice d.)3 Aci lucrul se afirma deja pur §i shnplu. uncle Ore qi 'n ce conditiunl se va fi anand acel problematic chrisov)?. ca §i cand ar . 1864.. 1856. 10-11.) Apol mal departe c Aice cata sa. Pappazoglu dovan qui lui donna son nom.ro . precum din hrisovul fundatorulul «el se vale. spunem. 0 data asvarlindu-se In circulatiune de catra Fotino §i fratil Tunusli acésta genealogia a Cralovel. htoria Terel-Romignesel. C Craiova (lice d.g tstAplinfa qi peste cele cincl districte ale Olteniel) qi ca lul i se clatoresc6 biserica ( ban6scg » a santulul Dumitru din Cralova. cand 11 cumpanescl mal de apr6pe. p. p. Sion. 1863. nommé Ionitza-Atsan. Topographie de la Roumanie. Or nu noun Orl-catl fundatorl sa fi fost. Buciumul. in-16. T. ca ace§tl dol fratl erafi din domnitoril celor ccincl districte ale Cralovel. de vreme ce se pretinde a fi fost do! fundatorl. BucnrescI. In realitate Insa. Guidedu voyageur de Séverin c't la Mer noire. rostind o parere analoga. 1117. 29. nicl mal tarp. 23. dol fratl Romanl. numita Banésca.. in-8.

P.. de Oita Imparatul Ionitid cpe la anul 1180. scriitor de pe-fa finen secoluluT XII. BISERICA ST. p. . cnoug). www. p. Diclionar topografic. Margot. DUMITRU DIN CRAIOVA Fotino §i anonimul Tuuusliilor. qui existe encore aujourd'hui. care ne spune. ce se (Tarim& de catra Roman!. 6 §i 4icOnd acestea. Provinces d'origine roumaine. Dumitru. in-S. 51. In urma Crainl lovan (Ioanita). de 'ntaid socotind greuimea lucruluT spre cela ce'T tragea (6) T. astfel dupa cum 11 traduce batranul Cantemir (Vlachil. fata pasagiul. contimpurana. 11 mal mitri. dad. Bnc. In L'Univers pittoresque. simpli compilatorT. 143. 11 infrumuseta §i '1 ocoli en fortificatiunl none §i mal eintinse. regele Bulgarilor §i al Romaniclor. Dumitru din Craiova. se par a fi avut In vedere un pasagid din Bizantinul Niceta Choniat.7 §2. pe la anul 1180. roi.Bucur. cum-ca fratil Petra §i Asan ar fi zidit o bisericit In on6rea luT St. 1859. Ubicinipos(Wait aussi le banat de Cralova. Nu mail vorbesc despre mal multT altI carl. formé du sien (Oral ou Gral. ca fan- tang. by ou Ivan. 5 Ce de mal floricele. §i '1 dede numele set.. Jean). Frungescu. 29. construire l'église Banesa. cel putin n'ad pretins niel o data de a fi istoricl sad archeologl. trbicIni. adeca ea vr'o doa-4ecl de anl inaii e de urcarea sa pe tron ! 'Jean..s t ca mal intaid fu o cetate dada. ad repetat §i el acelag asertiune. roi des Valaques et des Bulgares ne spune d. earl apol cfnaltara pe local acela un ora § nod cu numele de Castra-nova (tabard. Acésta biserica insa a fratilor Petru §i Asan va fi fost ea cladita In Romania $ Nu.. §i d'atuncl se numi Crat lova. 1872. dit-on. Ubicini citéza pe Fotino.ro . IneepAnd dela Castra-nova pina la cocain ca fortificatiunT none §i mal Intinse. 0 viatoriei in cele f épte-sprelteci districte ale Romilniel. d.. dl y fit. sustinOnd originea asanica a lul St. in-8.dacoromanica. ast-fel ca li se 'Ate lerta o eróre luatit ca buna credinta din a doua mana. 11 passe pour le fondateur de la ville cqui porte ce nom. .

Memorix popuierum ad Danubium ineolentium. G. C pro aceOila l-all Invatat In toropirea lor sit 4ica. ploand in intru din lipsa de acoperi§. 64. cu ochil ro0l. abia mal stand In pidire gratia unul braa de fer ce '1 Incinge pe la mijloc. pentru ea sa rake acca frica 'din inimele naroduluT. precum a§a va Dumne4et.dacoromanica.§tiat. p. fiincl de o potriva ap&a0 de Greci. cu o excursiune archeologica la Craiova. sdtilobandésca volnicia lor. Slavismul HXZ NOB1 insemnand cpentru a doua óra. p. s'ail conservat d'o cam data t6te We° stare pasabila. intrn sfanta In (Troita 0 Intru Dumneleire nedespartita In vée amin.. Fotino 0 anonimul Tunusliilor nu Intelesese textul lul Choniat. actualul ministru al Instructiunil public() d. www.. In acea parte superi6ra a Balcanilor care se chiama cmuntil dela Sliven. 0 din partea barbittésel 0 din partea cfeineésett.9 Tbte acestea Insa n'at a face eu capitala Olteniel. ci el. Lex. Stritter. 1860. (") Mik/osich. dupit fantanele istorice bulgare. 674. 454. en genele int6rse 0 cu cp6rul Impra. 1774. pakteoelov.lepadand jugul eel ece de demult il purta. nu &al In Oltenia. formand ea o republica calugarésett In felul acelela dela Santul-Munte.ro . In pridvor d'asupra wel. Chitu. caril Indemonitl fiind . se temea. in-4. In adev6r. 252... Insarcinat mal de-una-41 de vechlul meil amic. am gasit biserica cbanésca) a santulul Dumitru In ruine. . dintre earl cea mal veche. 2. en putérea milosticvulul Dumne4e4 ziditu-s'ad céstA sfanta beséreca §i s'a fcicut din teme- cliti de imv. biserica in cestiune se afia annme acolo untie loculai impreund _Roindnii ii Bulgarii. p. nude se dice ea ch numele Tatalul 0 al Filulul 0 al Sfantulul Duh. (9) Rakovskyt Riekolko rteozi o Asieniu pirvomu.. 0 alte t6te cate acel fel de 6menl fae deplin le facea. BIelgrad. Chronieul Romano-moldo-viachdor. inscriptinnile insa.). Infiin- tase vfo dol-yel 0 patru de manastirl. ads% restauratiune Insa facén(5) Cantendr. ati pus de a4 zidit o biserica a pr6-minunat marcturului Sfantulul Dimitrie. ci In Balcani. in-4. csa fie adunat IntrInsa multl6menl. 6r zidul.. preeum peril. crapat pretutindenl.)8 Prin urmare. este dela Mateiil Basarab din anul 1652. t. 'ca de aci inainte némul Bulgarilor 2i a Vlachilor. t. p.. Dupa ce ail BAN-air:fit biserica. 2.1° indica o r e- stauratinne de catra Mate% Basarab. primul Asan. Petropoli.4 (Peter 0 Asan sa se place.

Av8nd In vedere ac6stit impregTurare í luAnd tot o data In consideratune felul de zidaria al urmelor de clopotnita. astfel ea a putut apartine fundatiunil anteribre. de 6r-ce MateTu. O biserica cbandsca Cralova. t. 364 : They conduct ed ns into the large stone church. dei nu mult diferita. de daramata. in the name of St.ro .12 El a trait cam tare 1450--1510. The travels of Macarius. supranumit de ace% cOralovescul. resulta ca cladirea fusese mal Inainte deja atftt. Incit pe la 1652 nu mg era de niel o tréba. ed. T.. Nu e WI Inseinnatate epitetul de <Masai. ca intrarea In biserica. Eir mal ales toemal Omit la Imparatul Ionititt. Primal ban al Olteniel cu re§edinta In Craiova. § OR/al:140VA In OraTova datéza cel malt din timpul acestul perso- nagiti. www.dacoromanica. fatg. In loe de capitala cea antica dela Severin. Archidiaconuluf Paul de Aleppo. Demetrius». (") Cf. se mat v6d totu0 urmele uneT clopotnit. i s'a spas ca biserica santu7 luT Dumitru este iu totalitatea el o opera de ale luT Matela Basarab. niel chlar ctemelia. Dumitru din CraTova. 1835.. (") Patel of Aleppo.e. peste patru sute de anT Inainte de Matelu Basarab. built by the late Matthi Voivoda. § 22 t <Bawd 13arbn Baearab». 78-81. Intre epoca restauratiunif la 1652 i epoca prima cladirli despre care ne lipsesce un dat cronologic. In curte. pag. p. a mea Istoria criticcl a Roma'nilor. London. am crede c biserica cea primitiva va fi fost Mutt ca vr'o dol secolI inainte de restauratiune.Basarab. 2.trebuTa O. in-i. ce se da biserieel luf St.5 du-se c din temelia$.11 Acésta vrea sit (pea : cs'a &cut din temelia de iznov. t. dud a visitat Cralova In 1660. biserieosul fundator al manitstiril Bistrita. Un maximum de dol secoh! Nemie nu ne indémna de a ne urea mar sus. numal eu opt anT In urma inseriptiunil de mal sus. Basarab nu mal gasise bung. 2. a eariT zidaria este comparativamente ma! veche. fi trecut la mijloc un interval destul de lung. se pare a fi fost Barba . de vreme ce Inainte de dinsul nu se constata a fi fost cbanl) In Fotino i anonimul Tunusliilor nu gilt maT fericitf In privinta etimologiel Cralover din Cralu-lova..

ci orl-ce fel de localitate. forma romana Crdova este o simpla mulare din slavicul Kralleva. Petru.. 1496) qi R. Len. 1840. In compositiunea cuvintulul CraIova nu Infra niel decum numele personal lova. 1497). se p6te numi Kralieva sail KraUova cu acelql drept ca kii ora§ul unul rege Ion. Flacho-bolgarskila gramaty. idiklosIch. » 13 Forma Insa cu mult mal obiclnuita In vechile n6stre criséve. 1. p 75.» 15 Orl-cum 0. Codex diplomaticus Hungariae. 55 (ann.. Constantin etc. palaeosiov. 85 (ann. _Rogova din rogü (corn). 1872.ova din bukil (fag). 228. Venelln. (14) Cf. Barb de Cralyewa vocatum. I. D. 82. fie. In Fejer. in-4.. ca semn de recunoscinta pentru ca preveghla tot-d'a-una asupra mivcarilor celor ostile din partea Turcilor cam rethe pro piscibus capiendis missum honore Barbwl de Kracyowa propter refugium ad eundem habitum in avisationibus Thurcorum. Cf. Crapl until rege Andrelu. Insu§TBarbu Basarab se Intitula : moynaNA upsoyn KpAA ERCKH14) ér municipalitatea transilvana din Or4tia dice despre el Inteun document din 1499 : cper quendam Boieronem. 4. I. gflorenum I.. Laurian are deplina dreptate cand dice (") Hermannstädter National-Archiv. nol gasim sub and 1494 urmatorul condeia despre o retea de prins pesoil. vol. este cea slavica originalli : Cralleva. Ast-fel In registrele de cheltuell ale municipalitatil Wesel din Sibiit. citcl semnificatiunea vorbel este aci de tot genera% : clucra regesc». Petersburg. (") Hermann's& National-Archie. U. p.. fie list. 9. Tot despre banul Barbu mal slut notite In registrurile : R. (") Cf. §i nu numal un ora.6 Sub forma sa actuall. trimisa atuncI In dar banulul Barbu Basarab. 43. fie balta.16 Sralleva sail Sraliova. 308. adeca cu i mulat din 11. t. k3i atatea alte localitatl din Romania.18 Decl. 2.» Niklosleb. 134. nu e &cat un adjectiv posesiv femeesc din KpAAII crege».171ntocmal ca Buc. communiter Kralowa 7tarapuch. ad ann. la randul sell.ro . R. Wien. p. 1354: cad unam antiquam semitam. 333. 111. acest nume ne Intimpina deja In unele acte din secolul XV. Sadova din sadü cplanta». Mihalu. p. fie magura. in regno transalpinensi commorantem. p. passim. Die slavischen Ortsnamen aus Appellaticen. unele chlar In vecinAtatea Cralove1. p. in-8. I. sail mal bine dinteun tip vulgar KraPiova. www.dacoromanica. 3.

kli cine mal scie ca cate alte numirl de prin 'bite terele 'unlit /n acest mod. rtul ce cull pre sub ripa. 0 asemenea traditiune locala exista In realitate.ro . unde 0. Cela-ce Insa Fotino §i anonimul Tunusliilor n'aa sciut . undo nu este nemic anterior anulul 1500 saa °Mar 1652. 2. cumca 0. va fi avut óre-cand. singura conclusiune legitima . ca fórte multe familie s'a dus In Romania 0 acolo a (Intemelat ora§ul de asta4I Cralova. 4ice tPoporul roman In Alma q pastréza din vécurl o traditiune curiósa. fi re§ellut regentul Almaplul. www. a face cu vre-un (omit ). Acel ccraia.dacoromanica. o personalitate legendara pe care. direct sail indirect. d. In care nu figur6za nia un element personal.' un moddestul de ingenios cu celebrul Imparat Ionitia. dar acésta nu resulta cat de putin din istoria bisericel santulul Dumitru.la. Taca tradictiunea : cumea pre ripa de langa satul Lapopicel. cumca acesta. TRA. Nicolae Tincu-Yelea.)19 Ar mal fi putut adauga : sinonima cu Basilia din Elvetia (Bccaas( din 6aaiXe6. In Magazin istoric. ale ecaril urme cel putin autorul nu le atla In istoria Banatulul. § 4. putea sil fi fost Ion. identificand-o Intl.Rayna. cu Beginum din Germania . sinonima cli Begianum al lul Ptolemea d'a-drépta Dunaril. cnumit de popor tCralu-Iova» (lovan-lovian-loan). sil fi au4it peste Olt o traditiune despre un e cralu-Ion). sil fi fost un castel.DITIIINEA. asta4I Villa de . cu Begiana din Spania. ca cele dog Regia. actualmente Basel la German' 0 Rile la FrancesI. precum am putut'o constata nof InOne dela mal multI Cralovenl. pe earl le mentionéza Ptolemea In Britania . pe care &dill s'o tragem din cuvintul (Cralova.7 (Cralova dupa etimologia Insemaza cetate Rego.. t. este ca. 0 nu resulta cat de putin din numele Cralovel. precum s'a 0 IntImplat a fi. numit a§a dupa numele sea . el aa legat-o cu pasagIul din Niceta Choniat 0 cu numele Cronvel. apol 0 lutreg tinu(19) Laurin% Istriana. Fotino §i anonimul Tunusliilor cata. 101. (rege)). dupa tun timp Ore-care. este ca o legenda analoga s'a conservat la Romanil din Teme0ana. unde a stat acel castel. p. nesciind cum sa vi-o explice. acum Regensburg. Un preut de acolo. unde se vad 0 astil-4I (mine de zidire.

245-6.s ciul ae. 6O) se afla asta-41--am vd4ut'o insumI --.. ar fi fost logica. cum-ca mo§il sail parintit lor an trecut din Anglia in America. ci diii Cralova la Alma.dacoromanica. o asemenea legenda nu este logica. Aci sapknd 6menil3 an scos mal imulte monete antice Tomane. In Dolj da ar fi fost logica traditiunea el strabunil Cralovenilor vor fi venit In vechime din Alma. Cu alte cuvinte. a drill notiune. este de a interverti itinerarul sea : el n'a venit din Alma la Cralova. o emigratiune olténa din Dolj a dus cu sine In Teme§iana legenda despre fun datiunea Cralovel i. 1865. o céta de acolo se va fi dus intr'un timp pentru a funda In America Bostonul sati Waphingtonul. amaruntul ea : cs'an dug la Dolj 0 all Intemelat acolo CralovaD. Jiulul.ela se chlama 0 phi% asta41 (Craiova. Daca o parte 6re-care din Incuitoril Teme§ianel de pe malurile Caraplul ill 11 eMigrat tire-cAnd In Oltenia d'a-stanga. cad Craiova nu era Inca In finta. ceva mal departe cittra resarit. dar nu a unel regiunl pe care n'o cunoscuse.ro . Istoridra bisericésed politico-nafionalä. el a putut'o transmite posteritatil. uncle sa ni se spuna din gura poporulul ? fail ajutorul cartilor. . gasind acolo la indernanit ('°) Tinon-Velea. Singura cale posibilit de a napa pe ccralul 'ova) al Banatenilor din acest impas..<Ili posesiunea paroculuT fablanitei Nicolae Tatuc. iara§lse afia rema§ite de un castel mare 0 larg. www. Coloni§til englesl din Boston sail din Washington sein prin comunicatiune orala dela 01141 0 mo§1. en. sad en Orl-cine altul. Memoria until pdpor retite cate-o-data in curs de secoll suvenirea unel localitatl ve4ute. (Tot acolo. fie cu un ccralu-Iova. p. ba nicl chlar eel plecatl dintre din§il nu eran In stare de a lasa vorba a-casa ca se duc la Craiova. fiind-ca pentru acel stritbunl Alma§ul fusese ceva cunoscut. dintre earl una de aur cu inscriptiunea i k Traianus Hadrianus an. ne presinta o imposibilitate logica. atunel In Alma ar fi putut sa remana o vaga aducere aminte despre plecarea pribegilor. In lunca Iablanitel sub délul cStrAgita. dar 0 cCraina» sail c Craina. din contra. de óra-ce Banatenil cel rema0 nu avusesera niel o data a face cu Doljul . uncle tot tradiitiunea 4ice ea ar fi 'omit un domn mare. Sibiii. prin urmare.L) 2° Aasta traditiunei a§a cum o avem ad. in-8. nu exista Ins/ niel o localitate in Anglia. nu Rnsa. In Alma.

ro . 1801. Ac6stit asem6nare a fost de fkilinS pentru ca coloni§til din Dolj sit pre- fad. all preferit. in-8. Wit ca sit mal p6tit discern° filiatiuuea con adevilrata Intro =bole localitat. asta4lmonete de ale lul Adrian. numirile §i reminiscintele patriel celel vechl. una In Dolj. 143.dacoromanica. t. o mare asemënare curat foneticit Intro OraIna §i CraIova.. cu atitt mal lesne clocul margina». 190: «Es gibt bier 4 za Lande nnter den Walachen mebrerlei Stiimme. coloniszind acolo districtul Iraq*lul §i al Timi§óre1. dar se confirtna §i prin istoria cea positivit a Banatulul. cit intro mil 1641-164e. peste 10. www. UrmaOl primilor emigrant avOnd pe ccralul Ioval §i cunosc8nd cele doit eralove. 22 (") Tineu-Yelen. stilt venit din Oltenia. de uncle plecaserit §i pe care légan al lor puteall sal uTte. cit. ail aplicat Writ aceste vechiture din noua patrilt. p. Exista Insa. In cu grett clocul regesc». pe cand fenomenal contrar al emigratiunilor din Teme§iana catra Olt nu ne intimpinit nicitirl. decurge nu numal din bunul simt. D. Tincu-Velea ne spune cit localitatea cea din Altna§ se chlamit nu numal c CraToval. Sene.und Iiiittenlente oder als FubrIente. dupit obiceiul tuturor pribegilor. de a lua asuprall rolul cel mal important. 0 data acest pullet stabilit. Leipzig. pe care ni-o comunica d.2 Asemenl migratiunl 8'1141 Intamplat nu o data. 0 bunit parte din Impoporarea actuala a Teme§iang. 4icOnd eft cralul Iova s'a dus dela din§il la Olt.o nesce ruine din epoca romana. traditiunea se limpeysce In t6te amitruntele sale. cea-l'alta In Alma. a carula poporatiune a fost adosen re'noita prin stolurl de teraul fug* din Oltenia. (22) Bailin. welehA «die banater Bergorte bewohnen und entweder als Berg. firesce. op. Tinca-Velea. dar §i (Crana). ruine unde se descoper panit. Numal astfel se explicit cunoscinta Altuarnilor din Banat cu Cralova cea din Oltenia. Ne ajunge a spline. mal ales tot a§a numitil cTeranl» de acolo. p. negre§it. OraIna Insemukit slavonesce cloc margina i nu are radicalmente niel o legatura cat de departata ca Cralieva cloc regesc». welebe zusammen wobnen.000 de familie oltene s'att aryt in Banat. 2. uncle ail venit sa se apy. Modul nostru de a interpreta pretiósa legenda. Geschichte ¿les temeser Bands.

ihre Tracht ist der der Pofanen gleich etc. se ferésca cu spaIma de acele pretinse legende. cronice. nu le-am putut (Inca gash Acestea. in carl se vorbla fate mult anume despre coriginile banatulul Cra bine probabilmente i despre ccralul Tova'. traditiunea despre cratul Tova. cari le credem mult mal vechI. linguist i istoric tot-o-data a scos cel intaia la lumina o cronica latinit. scrisit in ellolzschliiger nnd %abler ihren Unterhalt erwerb. fi fost fórte vecliT. www.ro . carl ambele aa incurcat atat de rea pe Fotiuo i pe anonimul Tunusliilor. I.LBERIC Marele Leibnitz filosof. ele sint fórte interesante §i vorbesc Cu t runtul despre intemelarea banatului CraIovel.n. jurist. in den Werksorten wohnenden als 4Zirenen. legendarul fundator al Cralovel. publicist. bezogen aber erst ha 18 Jahrhnnderte znsammenliegende Dörfer mid widmeten sich amehr dem Landbau Sic heissen Fradutzen. seit 1848. sint : Cronologia dela Vdret (ora In Teme0ana) (Cronologia IanculuI-vodd (Huniade)..dacoromanica. aft fost serse tocmal In Banat. pie ccaracter poporan. astfel observatl ca cele mal autice doa cronice ale Terel-Romanescl.2. care le citdzit inteo precavIntare a sa asupra cronologiel Domcnilor Terel Romanescl. Copia cea próspeta din Almq Intaresce originalul cel Invechit din Dolj. t. matematic. ba cate o data reqesce &far a le altoi prin propaganda in unele § 5. 10. ne marginim dara a lua drept punct de plecare acésta traditiune. Dupa marturia ierodiaconulul Nam. sind aus der Walachei nnter Bantaekuzen im 17 Jahrhunderte eingewanderL Sie werden Pofanen genannt und sind insbesongdere in ihrer Tracht. CRONICARIIL A. p. Diese waren schon vor mehr als 1500 Jahren als nomadisirendes Hirtenvolnier zu tHause. Doa. pe carI le inventéza din cand In dud semi-sciinta. LIM ce 4ice despre ele neaitatul Balcescu cCele mal vechl cronice ale TereI Romanescl ce am gasit Alt din véccul XVII.Miele din aceste colonisarl succesive cata sil. (") Magazin istoric.se probéza prin variantul sea din Banat. al aril caracter poporan. Clococénu. 23 In orl-ce cas. Lasand la o parte biserica santulul Damitru i numele Cralovel. weniger in ihren Sitten von den Land bewohnenden Walachen mitereschieden. Man unterscheidet auch noch (die in spiterer Zeit aus der Walachei eingewanderten. a colindat inteo epoca Ore-care din Oltenia In Teme0ana. cacl istoricul cata sa. während gdie Pofanen sich erst in der neuern Zeit. nannten sich von Alters her Romani. so nennen.

LeibniCf. 349-63 etc. cela-ce a in§elat asupra personalitittit sale pe tott clitT aa scris despre acest cronicar. t. p. 57 68. Bibliotheca latina mediae et infimae aetatis. p. 285-89. pitnii i pe critici atitt de riguro0 ca Fabricius. t. p. altul la Hanover. 24 Editiunea leibnitzianit a fost nu numat prima. Wattenback. in-4. Berlin. . in-8. a cithigarit &sub ci ideo altit miluilstire belgiana. 28 nu acolo foil. nunc primum editum a G. spirit aveuturos. 1738. in-8. nu departe de Liége. (9 Bouquet. 11. 183. de aci vr'o trel in biblioteca nationalit din Paris. Alexaudru." Ort-cum sit fie. Scriptorcs rerum Germanicarum. Alberic figurézit generalmente cu epitetul de ccillugiir dela Trel-Flutane) (monachus Trium Fontium). dar este pitnit acum siugurit. 2 piírtY. 475. apot la municipalitatea din Leipzig.37 (88) Chronicon. (9 Fabriclue. t. Pe titlul manuscriselor. im Mittelalter. Reeueil des historiens des Gaules. p. 2. 1728. caro se crede cit a murit pe la 1246. 1698-1700. p. astii41 Neuf-Moustier litaigit Hoei. bunit kit sub anul 1236 : e obiit cDominus Alexander. Mar mulle manuscrise ale cronicef lui Alberie se Oses° in diferite bibliotece din Germania kii Francia : unul la universitatea din Giittingen. in-f. el nu se pré-multumta a ed6 pironit pe un loe. Florentiae.11 prima jumittitte a secoluluT XIII de atril un citluglir numit Alberto. t. (") Mencken. primul abate al bisericei lastre din Neuf-Moustier dela Liége). Lipsiae. din car1 unul ciliar in secolul XIII. 1. precum se vede din mal multe pasage ale cronicel sale. G.27 In Belgia a existat in realitate o milnlistire dela Tret-Fitntilue. (") Alberle1 monachl Trium fontium Chronieon. 10. Deutschlands Geschichtsquellen tio.. devenind de-mult férte rarii.22 Alberic ne mal spune cit a fost din cordinea cistercianitl.ro .. p. Paris. 424. (") Ibid.26 ale citrora colectiunl ail ajuns §1 ele a fi tot atitt de rare. p. etc.. p.de Mencken26 §i Bouquet. 1858.(") ¡bid. p. Mil ca s'o 00. part. 9. inlocui putinele extracte sail fragmente reproduse. www. o ruma a maret ordint monastice fundate de cittrit St. 38-90. Benedict. de exempin. 1. t. 1858. pe care insug Alberic o mentionézit sub anul 1214. primo Abbas nostrae Ecclesiae Novi Monasterii Leo- cdiensis) (a murit d. in-f. Leibnitz cunoscuse codicele din Hanover Iii pe unul din cele trel parisiane. sub anul 1100 : cnostri Cisterciensis ordinis) (a ordinit n6stre Cigterciane).dacoromanica. Lipsiae. anume la eNovum Monasterium). 557. ci se pare a fi coliudat mera din térit in térft.

ig

Pe la anu11190, férte linar Inca, Alberic a Insotit la Palestina un corp
de cruciat1 Fra,nces1 sub conducerea comitelul Enric de a,mpania.31 Vorbind Inteun loe despre minunile stIntulul Iacob dela, Campostella,

el ne apune ell : cle-am aflat serse sail le-am milla In Spania, In Francia, In Germania, In Italia, in Ungaria, In Danemarca, ér unele cblar In (terne de peste trel mart.» 32 Din t6te aceste calatorie ale lul Alberic, acela a caril importanta, a scapat tuturora din vedere §i care pe noi ne interesa aci mal ca deosebire, este petrecerea sa In Ungaria.
§ 6.
ALBERIC IN "INCURIA.

sa o data atras Mal multe consideratiunl ail putut sa atraga §i oprésca pentru cat-va timp pe Alberic In Ungaria. Frances dela Liége, el gaga In episcopatul magbiar de Erlau, latinesce Agria, o multime de sate Infiintate cu vr'o doit-sute de anl mal 'nainte, pe la 1052, de cara, o colonia din Liége , carl nu incetail de a se numi clocurI francese) O unde dialectul valon se vorbla pana fe la finca secolulul XIV. 33 O manastire de acolo, probabilmente tot de origine belgiana, se numla Trel-Fantítne, cabbatia Trium Fontium», Intocmal ca manastirea cea de Miga Liége, dupa care cronicarul nostru 0-a eapatat supranumele.34 ne spune Insu0 Mara de acésta, Inteo alta manastire ungurésca Albericnu se prinilaft decat numal calugari Frances1.35
(8) lb , p. 383: «multi Francorum subsequnntur, cum quibus et pusillitas mea, pusillani«mitate procul abjecta, peregrinationis hujus onus assumpsits (32) lb., p. 237 : «Ex his miraculis quaedam in Gallecia, Gallia, Tentonica, Italia, Ungaria, «Dacia, quaedam etiam ultra tria Maria vol scripta reperi vol andivi». Sub Dacia Alberic Intelege tot-d'a-una, ca qi coi-l'alfi scriitorl latinI din vécul de mijloc, numaï Danemarca. Cf. ibid., P. 266: alinda quae est Daciae metropolis.. (") Féjer, Cod. diplom. Hungariae, t. 7, vol. 5, p. 59 : «Anuo 1052, tempero Wazonis Ecpiscopi Leodiensis, illos propter inediam et famem de Leodio exivisse, et a rege Hungariae «gratiose receptos fuisse, quibus rex praecepit, ne ling,uam suam dediscerent aut mut,arent; «ubi in magnam multitndinem excreverunt et viculas multas ibi impleverunt, rime vulgari«ter ibidem Gallica loca vocantur.» Cf. l'éjer, t. 9, vol. 7, p. 480-81.

(") Féjer, t. 4, vol. 1, p. 189.

Cf. Theiner, Monumenta Hungariae sacrae, Romae,

1859, in-4, t. 1, p. 174. (5) Clownicon, part. 2, p. 122, ann. 1078: «In Ungaria regnavit sanctus Res Ladislaus.. cilio in Ungaria fandavit nobilissimam Abbatiam do Sentigis, in qua non solent recipi nisi «Franci, s

www.dacoromanica.ro

13

Dar cela-ce 'I mal esential, este cg, pe tronul archiepiscopal dela Gran se urcase la 1227, ca primat al Ungariel, adecit al doilea personaglu dupg, rege, un Frances dela Liége : <Magister Robertus Vesprimensis, vir bonus let religiosus, de Leodiensi diocesi natus, factus fuit episcopus Strigotniensis,. 86 E mal mult cleat probabil, cumcg Alberic a petrecut in Ungaria anume pe langit acest puternic compatriot al sett, cbgrbat bun 0 religios,.

Cugetarea cea favoritl a archiepiscopulul Robert era de a converti la catolicism pe pitganil Cumanl, carl ocupati atuncl o mare parte a Romg,Biel actual° 0 se intinseserg, peste o portiune din Ardél. La 1227 el a reu0t a boteza In Transilvania pe4ice Alberic ste 15,000 de Cumani 37, formand un nog cepiscopat al Cumaniel,, in fruntea citrul a pus, la 1228, pe unul numit Teodoric. 88 Insotind, péte, pe archiepiscopul Robert intr'una din cAlgtoriele sale in Ardél, Alberic a aulit acolo curiésa poveste romitnéscit despre cémenil asiguritindu-ne cif, el s'ag fost argtat langit mitngstirea Carta din

téra Ftiggraplul la anul 1235 §i'citfiind gonitls'ag ascuns bite°
pescere din Carpatl.39 In orl-ce cas, o asemenea relatiune, dacit n'a fost comunicatit lul Alberic char In Transilvania, eel putin unde-va In apropiare. Nu e de crept, ca ea sit fi strabgtut, de'mpreung ca numele obscurel mgaitstirl CArtla, tocmal Ong la Liége.

Matt de informatiunile cgpgtate a§a liand la ñata loculul, cronicarul nostru era In positiune de a culege altele, de a doua sag a trela milnk dela numero0I cillittorI ce cutrierag necontenit, In tot intervalul Cruciatelor, mergénd i Intorcêndu-se, diferitele regiunI ale peninsulel balcanice. Iatk bung. (Irk ce ne spune Alberic sub auul 1205 despre celebrul impgrat romgmo-bulgar Ionitig Asan

cm n Bulgaria, la ora§ul Tgrnova, domnla Ionitig, domnul Bulgariel

alachiel, care usurpand titlul imperial, a dat resbolu Impitratulul latin
(86) Ibid., p. 524.
(57) Ibid.

(m) lb., p. 527 :sArchiepiscopus Robertus Strigonensis de Hangaria novum focit Episcopum sin Comania Theodoricum nomine.* Dupre acest Teodoric, cf. Theiner, op. cit., t. I,

p. 87-88.
('5) Peg despre acésta cela-ce am spas in introduccrea la Ispiresen, Legende i basin& .Romeinilor, part. I, Bucur., 1872, p. IXX.

www.dacoromanica.ro

14 ...."....00.../. (Baldovin. In acest resbolu Baldovin, val! nesciind sit se pazésca de curse,

«a fost prina prin viclenia In nesce locurl baltóse, cunoscute mini phcmintenilor. Prins dull, a fost Intemnitat In Tarnova, undo nu afirm ca a tmurit, dar reproduc pur itsi simplu ceYa-ce spune un episcop din Flanrdria, care se intorsese din Constantinopole prin Di rnova tli dice eit nevé-

csta lul Ionitid, pe cand barban] sed avea grija de alto lucrurl, s'a apu(cat sit ademenésca pe Baldovin, promitadu-T cal va scapa din robia,
«daca el se Invoesce a o lua de sotia §i sa plece cu ea la Constantinopole; (Baldovin respingend Cu despret acéstit propunere, (Minna 0-a resbunat,

tasigurand pe Ionitid ea Baldovin II promitea s'o Tea de sotia §i s'o (dud la Constantinopole, dacit'l va scapa din robin; atuncl, intamplancdu-se ca Ionitid sit fie bit lute° n6pte, a pus sit aduca pe Balcdovin de'naintel, sal taie capul cu securea §i sit arunce cadavrul la
(Will, poruncind Insa In public sa nu se vorb6scit despre acésta. Cuincit (in adevilr Baldovin a fost ucis In Tarnova, o ma/ constatti de asemenea cd. archiepiscop loan dela Mitilene e un ceilugdr, magistrul Albert, care «in acelayi an trecuse prin Türnova.. Acel episcop din Flandria mal acdaoga, ca, o muiere din Burgun,dia, care trelia in Tetrnova, undo tinea co (NOMA, v646nd nóptea nesce Minim d'asupra corpultd ucis, l'a In-

cmormIntat pe cat a putut mg bine; ba cu acésta ocasiune s'ad tint §i «veo cate-va minuni, pe cari i le-a povestit episcopului aceia-ei muiere ccand el se afia la dim In gazda, de exemplu vindecarea barbatului el «de friguri tii de durerea de dintl...,40
Jaca (lart un episcop din Flandria, un archiepiscop de Mitilene, un calugar §i o birtaqita, totT concurg8nd, direct sad indirect, pentru a procura lid Alberic peripetiele tragediel imparatului Baldovin ! Diva, ce cunóscem acum personalitatea cronicaruluT nostril, §edereal §i. relatiunile sale In Ungaria, mijlócelel de informatiune despre terele vecino, nu ne va mal surprinde de a gasi in cartea luT pe adevaratul fundator al CraToveT : nu pe Imparatul Ionitid, ci pe ecraTul Imu din traditiuno.

Inainte Insit de a ajunge acolo, cata slt limpe4im un punct topografic, care ne va lnlesni intelegerea textulul lid Alberic.

VI Chronicon, part 2, p. 439-41.

www.dacoromanica.ro

in plasa CfunpuluT. sate 0 positiunea lor perfectamente analog& (41) Frunlescu.15 § 7. litnga Dungre. despre caro érii0 d. Fruqescu ne spune 0.. avend CraTova in viirf. Bun). Omonimitatea celor dog..dacoromanica. liingft mitretul riii delft care §i-a imprumutat numele. Arge§). despre care d. dadt vom . lor sate In acest mod. mend peste tot 2590 locuitori. p. Comitnescl (Bacail. asupra impel. se ailli in plasa erbanescii un sat numit amanii. spatiul intermediar va cuprinde partea sudicti a districtelor RomanatT 0 Dolj. p. 41 In districtul Dolj. Aruncand o cgtitturit. 275. Valcea. Comanca (RomanatT. Mehedinti. (42)1bid. dar numal cele dog de maT sus se cliTam5 Co In a n il . Diq topogr. Comanita (Olt) 0 Coman (Mint. Gorj. ccomir) DELI OLT §1 (COMANII DELL DUARE In districtul Olt. Covurluin. face o singull(' comuniii cu invecinatele sate Maglavit i Golent. 128. éta positiunea relativii a =be. 42 In dictionarul d-lid Frun4escu se gitsesc o multime de localittitT numite Conzana (Ylapa).trage un segment dela Comanii-pe-Olt OA la Comanii-pe-Dunitre. se aflit un alt sat numit Contemn. Dorobolu).ro . www. Frun4esen ne spune cl are 1600 locuitori §i este re§edinta sub-prefecturel.

cel In Crist Dumneded bine-credinclosul Ioan Dan. ed. firkKpal)1EIHEAME MHBOTA HECZ9Z- (u) Istoria critica. mine In pachetul mo§iei e Yatra manastiril Tismana» sub Nr. 11165 FM Pi 6-11 6-ArostpH11111 TW p11111 MAIT11/5 R-HEN% 1'7116 BOEBW+1.. la InHOHEME a. Inca t abia se mal recunosc urmele el §i cito o litera isolata. probabilmente sub unul din predecesoril lul Dan-voda. altele. dela voda Dan Basarab.. 6n-romhCT11661/1 BOEBOAt1 o manastire nu Inca pe deplin ispravita. frILIMH WT WCHOBAHTI. 128.1 Bni. tot slavonesce. Pe pergatuenä fumo scris inainte alt ceva. istoria satulul Comanil s'ar putó turnad In sus pana pe la jumatatea secolulul XIV. la locul muna Tismena. trel condice noue li sute de documente originale.M.16 .1111HiE. ca caractere putin mal veclif. ErOME CTM104HRIllii1. HAIIRA Crompogarmaro mn rTBA W6p*TWX BZ 3EMAH r7RAMH ceputul dela Dumnecied damita mie domnie am gilsit In Ora domniel mele.dacoromanica. (") Acest crisov presinta pe langa. HA mtcrk pEKom*mt... ed. t. 2. depus actualmente In Archivele Straulul li care consista din doa marl condice vechl." pana cò am reu§it In fine a descoperi qilele acestea pretiosul original pe una din prafuitele rafturl ale Archivelor Statuld. parintele domniel mole.ro . p.4 H HCES1 oyrrpo- BM01." lata:1 Intreg Fiind-cd. Ed Insmd il credeam perdut. la puncturile de trecere peste cele doit fiuvie. Cea mal vecbe diploma existinte esto din 1385. O. voevod §i din gratia clumneqeésca domn a hita Ungro-vlachia. 137. fie óre un simplu efect al azardulul 1 Cata mal intaid de VA° sa restabilim forma cea cometa a numelul i Co- manill.. THCME141 MW- Harriiph gctivkmo Atnw HEACICh9ZWEHh. www.. fratele 0 predecesorul lul Mircea cel Mare. pe care sant-reposatul pio- worut pWATTEA6 sul voevod Radu. Pana acmn este unicul crisov cunoscut dela acest principe. §8 t VADURILE COMANILORP &tul (Comanil» din Dolj este o proprietate a Tismenet Gratia avutuld archiv al acestel vechl manastirl . din temelia a radicat'o. I. 1. particularitatea de a fi nu palimpsest.. acea scricre antcrióra s'a qters tina atit de bine.

ripm'kE npunomx cEmoy riptApecomow. mal confirma domKZ CEM no. am mal dat §i pe 1. apol din casa dom- niel mele pe fie-pare an cate 10 fol de brtinza. WT AOMAME rTBAMI1 HA BrkKO AtTO i AiltXWB CbJpENTA. MEAAME 11 ROCKA flpOTFIBX EMIKO npHNECET ATO.kuk pwAT- TEA'k moEro. termiMind cu zidirea §i intitrind cu donatiuni §i veniturf acest templa al wH. flpHAOMFIX 11 NA MAAEWCKOH ryktirk 8 AZEMELJIWX vorkWYE ArkliTE [ICE. CBOVii ME paAH kwir. 10 a§ter- nuturT.. Catra acestea. dar Inca confirmand §i lutarind manitstiril Me cate '1 dedese parintele meti. ci sIt'l trimita d'adreptul la manastire . H Î 110CTABk r8HINIII.il dar 1ncetand din vidta n'a terminat'o. cEro g/CrOlgBOAH rBOMH tAKOME H risoy NV H CEM8 BZCIlpHEMFINK MATH. de aceia am bine-voit domnia mea. WRNORFITH nom. ca In viéta domniel rule sit 'ml fie Intaritére §i ajutatére. 10 ham §i 10 Incaltaminte . BA CTpAWNhIFI ME A-111% tru lauda §i on6rea pré-gloriésel stilOnel mele pré-curatel nAsca- CXAA. pentru gloria D-deulul meil §i pen- MOXI1 nprrbai s'Hx. HiGAATH u oy- Kirknwrn schhimH npunorhi H A0X0A- 411. Î ChIpWR. wx BZ MIIBWrk rTHA moEro Hp. HE TMIX CE FIX H EAFIKA ripH pwATTEAH mum ripHAomnex moHaerupio.Bct NOTI9ZAHTH H oppt pré-santel stapane nitscatérel de Dumnedeil §i pururea fectérel Ma- Form.1111 Jale§ RAN% . IAKO AA. §i mal intaiti am dat acestel sus-dise mitnastirl grad din districtul . 15 caravale.HiE AA wrnpantra . pentru Innoirea pomeniril parintelut met §i pentru mantuirea propriulut meti suffet. dupa cum 1-am urmat la domnia.r8 TAKO 8 monamp. ér la gréznica di a judecatif--stitruitére pentru vidta eterna. mwwterupio MHTO WT MAAEWmar° CXACTRA. Î AOMNFIK.. cz xpamnp TMY BA 'I14tY6-ANX H ripucHo A-H61 MApïY. FI Î HOCTAB X0AEB11. ér cine va fi galetar stt nu mat intrebe despre acésta pe domnia mea.Jale§ulut cate 400 galet1 pe tot anul . w rM AA HE Beripawevr eitomu. cAnki pAAI RA moEro H KZ XBAA1AME H m'Et FlptCAABNI11/A BA-A`ILIX ria.1 nu numat ¡data. ér Were §i céra. §. NETIllp11 CTA KZRAEB HA BC'kKO AtTO. 1Eli3NH XOAATAFINX. pe cat va aduce anul.ro . FI KTO 6XAET KZ- tire de Dumnedett. Dabacescl tott copacit de nucT. tot a§a urmez §i la acésta fapta.knwrEnt H II0M0111 MINX.dacoromanica.rspaniAa rIBOAAH H E- www.

H EMMA MW11ACTI1 NO c-Tro ANTONIA flplIAOMH H nopmica rrpnui Amin CVO/104MM BAAAHCAAB BOEROAA. 'Me acestea le dil. opt vitr§ie. apol mal confirm §i tóte cate dedese In scris mitnastiril santuluf Antonin unchTul domniel mele M gpz. Cittrit acestea maT poruncesce domnia mea. §i dupa mórtea actualulul Ion staret nimenT sa nu le puna alt staret. §i t6tit p6scitria dunarénit cea din mijloc. §i balta Bistret dela Toplita Snit la garla cea repede maT sus de Covacita cu satul Hrisomuintil . WT TOI1A7%LIA voevod : salul V a dul Cumanilor ea Toporna . CEAO MHAORWHLIA C HOTOKOM. cad HAH nrknomirrn . ea sa.. 11 cine va cut* a strica ceva din www.KAE H CEAA CROROANA WT BrkKlx1 11X plig0Th 11 AANKWBEt /I A0X0AZIC rrBAMH. 11ETit WT CHX BCtX 11TO pn. §i Yodita cea mare pe ambele parti en nueil §i cu liveclile. ca sit fie nestramulate §i neclintite. 11 MOE HOREAtilIE. 11 REMIKA BoAn4a no wsoio cTpan8 cz wykiniEM 11 C AHBAAAMH. WT WptXOBA1 [IAMINA AO replier° MOCTINJJA. cata a fost Ligitcéscit §i Ru§ésca. §i Tismena pe ambele partT. §i confirma dom- AtNIEM H OrTBplIMAENTEM M RA1AET nia mea cu ti5ta porunca. 11 BOAtIl 11 LIViS 8 EtICTpH11111. §i 40 salar de TiganT.wk. MIME M CA pa. 11 "X" NA CE1111 ipa. precum §i satele sit fie libere de orl-ce prestatitinl. niel eft Insuml voevodul Dan. §i o m6rit In num -nn slEAtAil.opwrn.ro . ceno toyMA 11 CK 111 Rp0A C Tonopna. 11 WT WCM11X lip7111 11 lp 11 AO- XOAKZ. NH a. niel alt cineva din urma§iT meT. 11 THCMENtli 110 WR010 CTpA- N8 EMUS° Et AllrAIIEWCK0 11 p8WEWCK0 KZ CHM NOTBWKAAM. 11 sant-reposatul Yladislav voevod satul JidoOta. 11A A81JARt CptAN111 11 imp REC.dacoromanica. CZ CEAWM X1/11COM811 11 LW. 11 A1411 §i saliscele BahneT. ca cit- nenrknomna o NENOKOAtEHMA. HAL) IIMIAANIIKA NHICTO M flOCTAR- AtET. Hit 1111k KT° WT 11XME no nut.z oat ROEBOAA AANII. 11 A8NAB. §i venitul dela. §ii Dunitrea dela Orahova pana la podul cel de sus. darT §i veniturT domnescl. TAKO.opn 11 11 NZ II flpEAANIE illIKOAHMORO. KZ CliMh 110REAtBA l'7130M1I CAMOBAA- CTNIAM RNITH HZ 11'6010 MONACT1lp10 11NOKWM no CM-FITII NVIAACTB8A1UpAr0 lugaril din ambele manitstirl (Tismina §i Yodita) sit fie autonomT.oro rpzAtI Blx1 WE KOBA`l 14 LIA.18 nia mea tdte eate dedese sdnt-reposatul pdrinte al domnielmele Badu MIKA C-T011011 11BWH pWATTEA rTBAMH pApynk BOEBOAA npunomn. en pitrIul . KTO AH Apz.k npunara II 110TBphiKAA ryBOM11 CZ BAKIAM HOBE- Bistrita. §i Intitrirea. Ada E 190KAAT WT (a R-ra BCEApUKIITEAt H wr nybeTnin not H WT BekX C-TIAX. H EMU RIUTpEL111. CF1A Bc. nu se strice regula §i traditiunea luT Nicodim §i porn= mea.

46altele p6te cele trial remareabilemal stag d'o cam data inedite. cu mull inainte de anul 1385. t.Mae'. Archiva istoriccl a Rondinief. K043.. p.inucAulTia oy aprumi unAnwriwu. §i ag gonit pe Tare! pang.46 ET bine. unde se eldamd Va d ul Ture ilo r (Ti peind astacti. vorbind despre infritngerea Turcilor de cittra Stefan coi Mare. cdin§iT eu Moldovenil sel §i acel 2000 de Le§T. t. 1. Istoria criticii. 1840. indictionul 9.il WK- nosEAttacm r7na BOEBOAtii AAHA. 127. ed. cï srk . I. (40) lInsdei1.19 acestea sag a schimba in r6n . Vlacho-bolgarskila graniaty.§i sit fie alitturat cu totT acel ce s'att lepadat de Dumnetleil §i Pad tradat la mórte. .0. TOIVIA ¡Ii-N111 -r:.. care se atlit aprópe de Vidin). 2. 56 etc.ro . Petersburg. p. 10. 1. (satul ce se chlama ComaniT. )47 (41 Veuelin. M L4. 3.NET KOMMITH En. a lunel octobre limb 3. ed. i-a tread Siretul la Iondescl. www.. sit fie blitstamat de catraDomnul Dum- M E IlpliTTENII HAM WTpEKWHMCA npEmsumm Ero NA cm-yrk ne4ett a-tot-tiu6torul §i de Writ pré-curata naseatóre de Dumnetjeti §i de Writ totT sllntil. cronicarul Urechea 4ice : dar tefan-vodit pornitu-s'a dupg.. a existat deja sub caracteristicul nume de KOVAANCK11111 spop. (47) Letopisetele. t. adeelt cVadul Cumanilor). din earl unele s'att publicat de-mult. In anul 6894. CST RAH. p. in8.. BAT #Z W. p. De aci resulta ell satul Cumanii. 148-149. Ora inteun erisov dela Alexandru-voda din 28 aprile 1576 : CE110 Fin CE .dacoromanica. bung. ea ce fel de inteles putea sit fi avut numele ce! vechlu : (Vadul Cumanilor)? Sub anul 1475. Mite acestea s'ag scris in Arge§ din porunca doinnuluI voevod Dan. 192 etc.. Cu acelag flume 11 gash In bite documeutele Tismenel din secolil XIV §i XV. Abia in secolul XVI numele Vadul Cumanilor se inlocuesce printr'o forma mal seurta : CumaniI sag Comanil.

Monumente istoric.20 Pe mapa lut Reichersdoiffer de pe la 1550 acést1 localitate se pune slavonesce : Tureczky broth. in-8. ér un alt scriitor (41 Acéstä mapa s'a reprodus in Papiil. ba niel macar o probabilitate.3. 20. Dar Intro momentul Intl:aril i momentul e0ril catit sa fi fost un inter- val de timp. ccralu Ion.ro . nu ne va fi de a Intelege naratiunea calugarulul Alberic despre un .dacoromanica. pe de alta Oltenia peste Dunare. uncle nomenclatura topografica no-a procurat cea mat nenteptata lumina. Cumanil-pe-Olt este (Vadul Cumanilor» cu acela0 drept ca i Cumulipe-Dunitre." plc tdupit mijlécele de transport pe apit din acea epoca» .Rex Jonas. 3. Dad Insit Cumanil a t e§i t din Oltenia prin tvadul» dunitrén de langa Tidin. ap. Geographic du tnoyen-d gc. riblamandu-ne pe desvoltarile de mat sus. t. mal corect : TO9ELIKk04 &pop 48 tVadul Cumanilor satt K0VMAIICK6111 spop. Fiind-cit din secolul XIV nu avem niel o urma de o asemenea dominatine. de vreme co Cumanil at despitrut atuncl aprépe ca desavar0re de pe scena istoriel. In cursul carula col putin o parte din districtele Romanatl §i Dolj s'a aflat sub dominatiunea Cumanilor.mapa cea mare a Terd-RomänescT. p. cu singura deosebire cit col intait a servit Cumanilor la intrare. unde trecerea riuMT. 1852. ci trecead null° pe pel cusute de cal. Acuma.j eVadul Turcilor » sag ToymisigH spop exprimit dol fapte analége : pe de o parte retragerea retragerea Cumanilor din Turcilor din Moldova peste Siret. in adevtr. cad un martur ocular ne spune cti Cumanil nu aveat corabil sat luntri . Lelewel. faptul trebuta sit se fi intitmplat In secolul XIII. este Inlesnitadupit mijlócele de transport pe apa din acea epocaprin existinta cator-va insule. se nasce Intrebarea : pe unde Ore sa fi In t r at el In acésta *al Negre0t printeun Ore-care c vad» al Oltulut. www. lata-no adu0 vrénd-nevrOnd la satul Cumanil-pe-Olt. executati de Statul-major austriac. t." ceta-ce firesce it silla a cauta o plutire pe cat se putea mal scurtit : dela o insula la alta. Bruxelles. Intocmal ca i 'n Dunitre de 'nain- tea Vidinulut. (60) Rabbi Petakhia. pe care acest cronicar 11 numesce : (major in Regibus Comanorum) (cel mal mare dintre regii Cumanilor). (") Se pote consulta in acéstii privintit . ér col-l'alt la e0re. de pe la 1230.

mare osta§ §i mare diplomat toto-data. Acésta expeditiune a Francilor. 1. filiam vero Regis Jonae.000 de calarett. ne spline sub 1239 ca o armata cruciata de 60. Histoirc de l'empire de Constantinople.. 229.51 In Bulgaria domnta atund imp(ratul Ion Caliman. in Du Coup.. celebrul Joinville. din fericire. cronicarul Alberic nt-o povestesce ca nesce amarunte. 2.52) (Care avn multX vitejil §i intelepelune) Sub epitetul de (SCitte. unul din ce1 mat remarcabili principt din dinastia asanida. cu cart dice Alboric s'ait incuscrit dot din capii cavalerilor : (cum quibus Dominus ((quorum Dominus) vir nobilis' Nargoldus de Toceia (Corceio) duplex fe(cerat matrimonium. p. uncle abia se urcase atund pe tron junele Baldovin de Courtenay. www. este fórte corupt.. duxerat Nargeldus (Nargoldus) Balivus. t. (51) Apud Stritter. altetram Balduinus de Hainaco. (") Philippe de Mouskes. contimptuan. Paris. p. pe de altaparte. qui videbatur esse (major in Regibus Comanorum. El ne spune ca. venita prin Ungaria contra Grecilor In ajutorul Latinilor din Constantinopole. dad n'ar fi fost ajutata de CumanT. aka de pedestrime. 1657. §9 ALIANTA. Acropolites intelegepe Cumant.53 Acest pasagia. Bulgarica.. tottig ea ca anevoia ar fi putut strabate piin Bulgaria. 573.ro . pe cart nu le gasim Mull. it da epitetul de : (le grant Toy des Commaius» (marele rege al Cumanilor). part. MY CRAW ION elf FRANCIf Scriitorul bizautin Georgia Acropolites. precum se vede din parentesele pe cart le-am reprodus dupa editiunea lui Leibnitz. cronica Tut Alboric 11 explid e 1 completéza sub anul 1241 in urmatorul mod (Soronins insuper Traditor quidam duas liabuit filias baptizatas in (Constantinopoli. 'n armata cruciata dei eran 700 cavalerT §i 30. carele descrisese cele petrecute in timpul sea intre nit 1204 1261. in-f. quarum unam duxit Guillelmus Conestabuli filius. ipse scilicet et Conestabulus». despre care episcopul frances contimpuran Filip de Mouskes dice Iii mult ot valor et haut sens.21. a fost bine primita in cale de catra Bulgart §i avusese ajut6re dela (Scitt».dacoromanica. (") Chronic.000 Frand. § 288.

remasit vaduva. (") Du Cauge. seigneur puissant. 126 : quitta après cela le parti des Fran9ais et embrassa celui de Vatace www. ast-fel c cronies lul Alberic I-a fost cuuoscuta Inca numail in manuscris. din aceOia.ro . de Cond. est monia(Es.. p. qui avait été Bail de l'Emcpire probablement après le décès de Robert. cu singura deosebire ca el pune putin esentiala cele trei casatori° delft dupa intrarea armatel france in Constantinopole. qui était le plus grand d'entre les (princes des Comains. Iatgomentarul sett du printemps ensuivant il (Baudouin) mit son armée en eampagne..Hist. firent épouser A Guillaume fils «do Geoffroy de Méry connétable de Romanie l'une des filles de Soronius.» 55 Epitetul de ctradator». Ces deux (princes vinrent A Constantinople avec lours families et y furent très-bien (acceuillis par les barons framais : lesquels afiu de les intéresser et de cles engager fortement dans leur parti. par ce que cpeut-6tre il était originaire de ce comté. . aveall in fruntea lor dol principi mal insemnati : pe cralul Ion. peste putin twit murind Nariot de Toney. re. s'a facut calugarita. étant lors veuf de la fille «do Branas. fiTce ale lul Soronius s'ati casatorit cu senioril Baldovin de Hainaut g Guilelm file Conetabilulul. p 121. Nariot de Toney. ér cele dog. Tot a§a Interpretéza pasagiul Du Cange. p. fiTca craluluT Ion. qui lui arrivèrent sous (la conduit° de Ionas et de Soronius leurs rois ou princes. §i pe un altul numit.» 54 De aci resulta ca.22 (qui Nargeldus hot auno decessit et praedicta uxor ejus facto. (66) Ibid. 2. satl mal bine latinisat sub numele de (Soronius».dacoromanica. pe care Alberic 11 da lul Soronius.. cu carT armata franca s'a intalnit in Bulga- ria §i de Writ earl a fost sustinuta inteun mod atat de eficace. dei nu se cuprinde in text. care scriea pe la jumatatea secoluluT XVII. cela-ce este maT probabil. pe filca craTului Ion a luat'o de sotiii ilustrul cavaler Nariot de Toney. inainte insa de a adopta o asemenea (5) Ibid.gentul imperiului latin do Constantinopole dupa mértea Imparatului Robert de Courtenay.. 578. (et une autre A Baudouin qu'Alberic surnomme de Haynaut. Cumanif. Du Cange 11 comentéza Intr'un alt loe prin trecerea ulteriéra a acestuT principe man In partea Grecilor contra Francilorn. épousa. cconsiderat ca col mM mare dintre regil Cumanilon. la fille de Ionas. cqui fut fortifiée d'un grand nombre de Comains. l'une et Padre ayant rep lo (bapthne. t.

» Acest ctraditur quidem» (se lice). avhd vr'o 3. fusese insurat mal intaiti Cu o filca a principelut grec Teodor Vranas din casittoria acestula Cu Agnesa. dupla incuscrire cu imparatiT Bizantiulut eiel. vaduva a imparatulul constantinopolitan Andronic Comnen i sora regelut frances Filip-August. in privinta carula textul lui Alberic este de o perfecta claritate. cu regil FranAcésta. care indica o indala din partea luí Alberic asupra num6rulut fetelor celor casatorite ale lilt Soronius.. acordand prin urmare fie-caruTa din el cafe o singara Orl-cum sit fie. ci numal cralul Iou. Din causa acestut eraia Ion.. Tot ce scim not despre Nariot de Toucy i némul seq.) s'ar puté citi buna-6ra : (Soronius insuper traditur guidem duas habuisse filias. s. probéza pang. ginerele cratuluI Ion. exista pana astalt. se lice ca el a avut doa filee etc. nu Soronius. se potrivesce cu pasagiul de sub anul 1239. unde eronicarul. § 10. situata in departamentul actual de Yonne alta data facênd parte din anipania. fie el tradator sail ha. care nu se justifica prin fapte. cralul Ion 0 Sorouius.. nu mat pith) ginerele Nariot de Toucy.000 locuitort. (seigneur puissant qui avait MA Bail de l'Empire». ar trebui consultate téte mauuscrisele existinti ale cronicel. unde targu§orul Tony. ne preocupa in casul de &tit. latinesce Nariotu. renumit priu fabricatiunile sale de lana.dacoromanica. ne interesa MO. vorbind despre ambit principt cumaul. In loe de : (Soronius insuper Traclitor guidam duas habuit filias. nu departe de oralul Auxerre. pentru a vedé daca nu cum-va (traditor» ar fi o lectiune gre0tit. LUI NARIOT DE TOUCI. o datorim neobositului Du Cange.ro .»..3 interpretatiune. www. lice : (duplex matrimonium» (indoita casatoria). Nargoldus i Nargeldus era un nume de botez favorit in acésta Nariot de Toucy. Familia de-Toucy stapaula senioria de acest nume. la ce punct de stralucire reu0se a se radica de-Toucy. i atuncl sensul ar fi pur i simplu : (cat despre Soronius. Nariot sail Naryeaud.

acea cu filca cralulul Ion. ci Anselm de Kaeu. Din aceTa0 Insotire. combinrInd trilsurele culorile In vederea efectulul. fuJet. Cu grea ()ice Max Milller se péte gasi o carte mal burra Nutrir (lectura copilulul §i pentru meditatiunea barbatulul. tibor. Guilelm de Yillehardouin din némul celebrulul cronicar de acest nume. ajuns mare admiral al Siciliel. Mara de Alberic. In F. ca i tata-set. Joinville. maritata dupli. Leipzig. Filip i Anselm.ro . compatriot al familieT de-Toucy. p. care se incepe ca : Nos Anselmus de Kaen. el a mal avut o ata. bajulus imperii Romanie. maT putem adAnga un act din 4 septembre 1238 din Ten www. a luat de sotia pe o filca a regelul neapolitan Carol de Anjou. (5°) Max M liller. nu uItám toa ca i clima era ccel mal mare rege al Cumanilor). In loe de a zugravi impresiunile sale (hipa o baga precugetare. p. t. 57 Mal pe scurt. ci Miraba poporulul. Nadot de Toucy se pare a nu fi Wat copiI. MIL L ION IN JOINVILLE. Din a dona casiltoria. vi din care unnézil d'u 1238 Nariot de 'buey se ala in Constantinopole. Jofredus de Neri cOnestabnJus etc. §11. din carI cel de'ntaia. Layettes da trisor des Martes. nu llama( pentru ca n'a scris In latina cea mértit de atuncl. casatorit cu o sora a falmosulul Bohemund. Nariot de Toucy a aya trel fil : Nariot. SI. nepéta a santulul Ludovic. in-8. Joinville este scriitorul cel mal simpatic al Franciel din vécul de mijloe. Mal tar441.391. ni-o mal spune un alt scriitor contirnpuran : Joinville.dacoromanica. Nariotus de Tuei. in-9. ér cel de al doilea ajunsese. mort la 1319o viata de un secol fara patru anl- baronul de Joinville din §ampania. dar nu mal era el regent al imperiuluT. Paris. fundatorul Craio- veldupa ce fusese gonit din Oltenia peste Dunarea lntrat In legature de rubedeuia cu cele mal ilustre case suverane de atarla.) 58 Nascut la 1223. 1872. prin incuscrirea sa cu Nariot de Toucy.ssays. murind el duo o Insuratére abla de vr'o doI anl.161. (57) Cìtrit cele aduse In Du Cange. y Liebrecht.24 Din acea prima casatoria. dar inca pentru cit a sciut st fotografieze cu repeqicInnea cela-ce simtla i cugeta In téta naivitatea realitiT. captase In zestre principatul de Antiochia k4i comitatul de Tri- poli. 1866. regent al imperiulul. un nepot al luI. 3. t 2.

In curs de un an. ca fmparatul constantinopolitan. car il estoit descendu d'une des sears le roy Phel:ppe. acest senior avusese un fit numit de asentenea Nariot. el §i ceLl'alyseniorT din Constantinopole. un peaole que l'en appelloit Commains. Regele l'a reiinut pe linga sine. latA textualmente cuvintele lul Joinville Pe cand regele asedia Cesarea. Notice sur Joinville.15. despre el: De la Bastle. l'ad dres ea vin §i sano en un gratt hanap d'argent. Am spus mal sus el. t. dupa. era aliat cu un popor numit CumanT. aceia a plecat fnapoT la Constantinopo- Tandis que le roy fermoit Cézaire. Impveana cu aly 9 cavalerT. un an. que l'empereur meismes ot a. 30.59 In 1252 sintul rege se afia lingA Cesarea In Palestina. cand l'a cunoscut Jo:nville In Palestina. www. Sur l'ouvrage de Joinvirle. II conta aa roy que l'emperear de Constantinroble. IncununatA prin mAritipl lul Nariot de Toucy en filca craTulut Ion. §i pentru ca aliatil sa fe de bana. femme. 692 qi t. wecim ad %cut de aserrenea regele Cumanilor ca nobi- lif se". Joinville era cu dinsul. la Mémoires de l'Académie des Inscriptions et Belles-lettres. Ludovic. p. dintr'o altA cAsittoril. et lors s'en parti. dintr'o sor a a regeluT Filip. convint qi e l'empereur et les aa res riches homes qui estoient avec li. apoT ad amestecat sangele lor cu sange/e nostru. sad mal bine iliand al Intregulul cavalerism din acea epoca afta de eminamente cavaleréscA.TgeluT. vint à li monseignear Nargoe de Toci. era Oseu'. de urde a fost venit. credinta s'a fost Intocmit ca impaaatal seT swg Tea sange §i sa'l pana lateo mare capa de argint. Et dis61 le roy que il estoit son cou- sin. se se:ngmissient et meisseint de leur le. 310. si s'en r'ala en Constantinnoble dont il estoit revenus. cata sA fi fost mare de anI. In 1239 acel fitl. i Lemoine. dast l'autre de foy. E t be roy des Commains et les autres riches (") Cf. probabilmente IntAiul-nlsc-at. pour ce que il eussent lear ffide encontre Vatache. ebpoar ce que r un a. Jora esto:ent alió a. a venit la el seniorul Nariot de Toucy. t6te amttruntele aliantel filtre Francesl i CamanT. el era deja cavaler ca rename i povestIa regel al Ludovic. El povesti . de óra-ce la 1252. Trecuseri abia eincl-spre-ljecT anl dupl alianta cea dela 1239 filtre Francl §.ro . qui lors egoit empanar des Grex. care 'laja:A coatra laT Batatzes.1 Cumanl. pe care regele fl numIa veri§or. il et les autres riches homes qui esto!ent en Constant'noble. maritata mal fntaid cu imparatul. atuncT fmoarat al Grecilor. Le roy le retint li dix'esme de chevaliers.25 seso cei mal intim amic i a devenit apol biograful cel mal veridic al regelul St. ca martur ocular.dacoromanica. p.

et nostre gent aussi . imI vel intérce cela-ce't1 dad eimprumut. EL avant que il dormissent orent-il fet. Et il disoit : Si ferai-je bien volentiers.» Tar el respundea : el§a evoIn face negre§it».ndurY bine pntuite. Quant ce fu fait. et l'avoit ren assis moult no- NI-a mal povestit acest senior o mare minune. tandis que il estoit en leur ost : que un riche chevalier estoit mort. Dupa aceia ei ad ecos un carie fntre 6stea nóstra §i 6stea lor §i l'ad bu- ainsi et mellèrent leur sane avec le sane de nostre gent. intamplata in timpul cand se afla el in armata Cumanilor. www. refirent sange. et li avoit l'en fet une grant fosse large en term. Encore firent ex& ce vor dice alienta. astfel ca inainte de n6pte. §i ad pus impreuna cu el devil blement et paré en une cbaere. et lors il distrent que il estoient frhre de sane. et puis lanekrent sur la fosse planches bien chevillées. et li mist l'en avec li le meilleur cheval que il eust et le meilleur sergent tout vif. ApoT osta§ul a fast bagat in grépa cu stapanul seti §i en calul de viti. gr6pa s'a astupat cu sca. pun'endu'T In chimir o multime de aur §i argint §i çlicêndu'l fie-care : ecand volt' veni et in cela glume. s'a inaltat d'a supra lor o mare magura. et tout l'ost courut a pierres et a terre. avec le roy des Commains et aus autres riches seigneurs. et au prenre congié que il fesoit a eulz. et en burent et nos- catit cu sabiele. ilicênd ca tot a§a sa fie bucatitl tre gent aussi. et descopèrent le chien de leurs espées. 4ic.énd atuncT di sintem fratT de hommes qui estoient avec li. se il failloient l'un a l'autre. une grant montaingne sur eulz. Marele rege al Cumanilor Y-a dat apol nesce scrisorY adrosate la regele predecesorul seti undo atesta ca reposatul traise férte bine §i'l Meuse multe servicie. en remembrance de ceulz que il avoient enterré. il le mistrent en la fosse avec son seigneur et avec lo che- pe col mal bun cal ce avea §1 pe cel mal bun ()sta. fiind fall regele Cumanilor §1 altI seniorT puternicT. que il li mandolt que preudomme avoit moult bien vescu et que il l'avoit molt bien servi. Le serjant avant que il feust mis en la fosse avec son seigneur.at cu multa pompa §i scump imbracat pe un scaun. Inainte de a se baga acest osta§ in grópa linga stapanul set'. il li mett&ent en escharpe grant foison d'or et d'argent. Encore nous meta une grant merveille. cela-ce ati facut §i al no§tri. §i rati but totT. In care rat a§eq. el saparit o larga grópa. passer un chien entre nos gens et la leur.§ al set. ace§tia §l-at luat remas bun dela el. Un bogat cavaler de al lor fiind mort.28 cu aid. hl lor §i aI no§tri. Le grant roy des Comm'ains li bailla une lettres qui aloient a leur premier roy. §i téta6stea s'a apncat sa artmce d'asupra'l pamint §i val tout vif. et trempèrent en vin et en yaue. et que il li guerredonnast son servise.dacoromanica.ro . pentru earl ruga salresplatésca. et li disoient : Quant je venré en l'autre siècle. et distrent que ainsi feussent-il décop6. si me rendras ce que je te baille. in memoria color ingropall . pare.

de vreme ce ambil cronicarl all In vedere acelag alianta Intro Francesl i Cumanl din 1239. Michel. SiI observam Ins cg. potri- vit cu demnitatea (marelui rege. In acest mod... de undo a trecut apol In Oltenia. deja Da Cange constatase ca cmarele rege al Cumanilor» din Joinville nu este altul deal cRex Jonas qui videbatur esse major in Regibus Comanorum» al luT Alberic.ro . la drépta t3i la stInga. (69 Du Cange9 Hist. de Cond. Joinville !Apse acoIn pe Ia 1252 pe tinitrul Nariot de Toucy i agise din. p. orl-cat de tenace. §i fiindcit nu se tbotezase Inca. litsand aci (") Jo1nvil1e9 Mémoires ou histoire et ehronique de Saint Louis. 2.dacoromanica." Aga darit. eA Tandis que Je roy fermoit Cézaire. part. ba chlar sit Incurce unele andruntei Orl-cum ar fi. descris In Joinville In privinta unuT senior cuman. Chron. NI-o spune Alberic In urmatorul pasagiA cMortuus est hoe anno (1241) Rex Jonas praedictus nondum baptizactus.. j'alai en sa héberge pour le veoir etc. s'a reprodus mal tar4iil la mértea luT Insug cralu Ion. atT fost cspiguratI opt ostag. p.. cet ita voluntario mortui. 150-152. Fr. et viginti sex equi vivi similiter sunt ibi apcpensi 62 Aded «In acelag an 1241 a murit mentionatul rege Ion. LI. ed. etlit din Cumania proprin 4isa. '3° mergeam in cortul regelul etc. biograful Santulul Ludovic scriea In &land batrlnete. cmerg8nd in cortul regelul pe'cand acesta asedia Cesarea». a pant sit retina numal o parte din cele povestite luT de WI% Nariot de Toney. p. de acela a fost Ingropat afarit din muril ConstantinopoliT csub o magurit férte Inaith. peste §ése-4ect de anT In urma evenimentulul.27 tn acel timp al asediulul Cesareel'. voe. ast-fel cit memoria sa. i dogr4ecl qése cal vil. ér d'asupra'T. carl sacrificat de bung. 579. negre0 Insit ca cortegiul mal multor victime. 121.gural despre cle grant roy des Commains» de pe la 1239 i despre unele curiése obiceiur1 ale Cumanilor. Parlo. in-16. et idcirco sepultus est extra muros civitatis (Constantinopolis) in aldissimo tumulo et octo armigeri suspensi sunt vivi à1 dextris et sinistris. aded Moldova i portiunea orientala a Munteniel. www. 1859." Ceremonialul de InmormIntare cu spigurare de cal §i 6menT.

Intr'un num6r mal mare sad mal mie dupa rangul reposatulul. In Alberic §i 'n Joinville. dei In realitate el 'Ate fi de o capacitate f6rte mediocrit : numM astfel se explica epitetul sed de (mare rege. conservarea memoriel sale peste Olt. sad cmovill. care deosebesce cate o data chlar pe capil selbatecilor t3i impresionéza adanc pe totI acel ce se apropia de un asemenea favorit al nature. InmormIntaxea fie-carul nobil sub o radicatura artificiala. din totalitatea istoriei sale. (Fratia de &Inge'. resulta. o (Inagua.. kii 'n legenda despre In- temelarea Craiovel. amestecandu-se luteun pahar cu yin tii ca apa sangele acelora ce se Infratesc.. ultimele do lt no interesa mal en deosebire . de demnitate. 'n 4ilele nóstre In obiceiele Romani1or. scriitoril continipuranl ne comunica urmatórele trel obicelurl nationale ale Camanilor Sc6terea unul cane Intre cele do a armate ce se aliaza.6r cea-l'alta a lasat seinne topografice nqterse pe tot lungul Dunaril de jos. Vorbind despre cralul Ion. Le vom examina (lard.dacoromanica. a fost Ingropat paganesce sub o cmagurd. a c4- www.ro . acel aer de impunere. sacrificandu-i-se tot-o-datk de vil o skit de 6menl §i cal. fiindca una din ele a trait pia. pe catre am- bole Ilia% In bucatl. § 12 NATIONALITATEA CUMANILOR Din cercetarile de mal sus resulta. c4idnd ca tot ap sa fie bucatitl acela ce vor calca alianta).i cal omoritl pe mormintul set. une-orl fórte inalta. uncle murind nebotezat la 1241. ca 6nuenl k. s'a incuscrit acolo ca unul din capil lor i a venit Impreuna at ginerele sell Ja Constantinopole. dar adsta Cela-ce distingea pe cralul Ion.. cmarele cralu Ion.a nrmele sale In cele doa t vadurl ale Cumanilor. acel prestigid exterior arla Agamemnon sad a-la Frederic Barbarussa. mal de aprópe. cronicaril nu ni-o spun. ea fundator al Craiovel n'a putut sa OR alt craW Ion decitt singural de acest nume tiii cu acest titlu. s'a aliat in Bulgaria la 1239 eprin sange) §i. consideratiunea ce-I aratad superbil baronl feudall. carl bead apol adstit curiósit mixtura.. tprin taiarea canelull Cu o céta de cruciatl Francesl. Din aceste trel datine.

'Recov=italianul ci pavo.. tn Trettia Moot. anume rex Jonas. . de uncle s'a colonisat Neapolea 1164 §incat §i Petra Maior apartin ambit secolulul nostru.. Cf. . din Besarabia Comant. nr.-0 traducere rusX de Sabiniu. 214. sag la 4i. dupit c. Cu o sutit de ant lnainte de din§it. 68. Ibid. (61 Lenormand. La langue primitive de la Chaldée et les idioms touraniens.68 (") Chronica.0. din 1834. 1774. Insit ce fel de probe ! Pecenegil 4ice el sint Romani fiind-cit numile lor proprie se explica prin limbile romanice. Xcepo[3611 = italianul (cad voi. p.un am de T itt a r 1." Linguist. p. sag Ghitit. 1875.tiv de catra t6te fitntinele istorice din vécul de mijloc. .Cf. (") Chronicul. 271-310. sect.s : cT At ari I ce 't chYamit Patinachl. Abhandlung von den Uzen oder Polocsern. vorbind un dialect f6rte Inrudit ca al Osmanliilor. p. ba Inca pote sit fi fost. tii : (ContaniI. se Intitresce prin date istorice. fie rouging. 218. cu putin Inainte de am! 1240. p. Fteccii = (0111. sail italiana. cap. turanismul Cumanilor §i Pecenegilor este marturit In modul cel mal pos.66 In adevgr. p. cmarele rege al Cumanilor. 06RecTsa. 1812.dacoromanica. bizantine. p. III. 263.ro . slavicé. p. 454. bittrinul Cantemir a fost ea mult mal serios. 15-49.29 fuia trecere prin Oltenia. www. Dar cine Ore sit fi fost Cumanit ? §incal ne asigura ca : cRomanit din Tora MuntenOsca s'ail chiamat Patinacht. ib. fie latina. in-4. 8. I. (6e) Maria pentru inceputul Romiinilor din Dacia. 8. Kataopp.chiar o colonia din orapl italic Cuma. din cronicarul Alberic t3i din memorialista! Joinville. 153-167.68 Cel-l'alt istoric transilvan. se Indira. In Nestors Jahrbiichern. § 9 0 10. maghiare . Petra Major. 1848. a da probe In faviirea acestel asertiunt..ca ne permite chlar a fixa locul precis al acestor pop6re !titre cet-l'alti Turant Et fitceag parte anume din grupul turco-tatar. and a q. t 2. Paris. dit. mal putin dogmatic decitt incal. villa Inca in traditiunea poporanit dela Olt pInit la Cara. germane §i orientale. Kftpzarb = latinul ccur quotannis. precum kfairCeiv=_ romanul mat tin'. Leip- zig. Or Cumanil grit Roman! pentru cit vorblatt acetql limbit cu Pecenegil. p. . etc. in-8. Salim. 220. érit eel din Moldova §i. = romanul cdu 'mt cail» . t. TaXpir = ctal matto. Bada.

In Acta Societatis Jaldonovianae. se Incepe eu f Bezen attamaz kenze kikte szenleszen szenadon dOsa-szen kiiklOn 4 nicziegen. persan et coman de la bibliothique de Petrarclia. descoperit In archivul oraplulul nnguresc Kun-szent-miklés. gerde. t. Vocabudaire latin. 1P5. cela-ce am opus in Principie de filologia comparativd. (") Hlaproth.. cun batisi _. scris In anul 1303.__ brumft. lel etc. Lipsiae. &On szen ktiklon.. p. 'aht. De atund s'as mal gasit In Venetia. ghlun dögusu. cum se pronunta In Constantinopole resarit. Thunmann adauglt. de a nu vedé quasi-identitatea Intre limbele cumana §i turca.. in-8. a§a dupti. rail vint cili. szenadon. ouacl ghiun tatisi. . In care alaturt ca formele cumane nol punem pe cele turco. buluth-ldr.80 0 oratiune dominion In limba cumana a fost cunoseuta deja In secolul trecut : 0 Inca In §ése variante. p. 384-6. din cart unul publicat de Thunmann69. inca l t3i Petru Maior ar fi putut sii.dacoromanica. 1788. cad Cumanit ocupa Inca mat On partea orientala a Romaniel. garanli. (") Ethelka.» Tariantul lul Thunmann. 3. e cu neputinta. ki s'a dat la lumina a manual Intreg de limba cumana. 113-256. 1773.71 (") De Commis. 1828. aflat In biblioteca scélet din Debreczin (13ezen Attamaz kikte. cli. in-8. Paris. www. care le-ar fi Uhl. 8. apus timp nouros timp plolos obscur nor! zapadit negura turcescecumanesce cun tousin. duman. Ca model . cunésca acest specimen linguistic. bulud _ _ latngurlu haua carangu lnclutlar char touman gig Yet iagmurlu hava.. étil. szen leszen . 2. cuvintele de sub rubrica Intitulatit ccalitatile thnpilor». t. niecziegen.» Publicand pe acesta din urma. buluth. ér elnel de Dugonies. 4.In privin¡a acestuI vocabular cf. p.ro . o data pentru tot-d'a-una. gar. Pressburg." Variantul cel mal complet dintre ale la! Dugonics. in ifémoires relatifs (I l'Asie. p. pofta de a mal romanisa pe Oman!. t.

nennen. 0 cea de dinc6ce. turcului initial d II corespunde tot-d'a-una t. acéstit odraslit turca s'a dal Inteun contact de t6te 4ilele cu Atrabunil nostri. ed.. den die Cf.* Balleansleoga poluotoka. p. 2. Studien.gusta pima Deli-Orman zvana " (") Elaproth. 400: .73 Districtul Teleorman conserva OM asta-41 un nume curat cuman.. (77) anuami Hist. op. (") Ibid. In vocabularul cuman din 1303 noT Osini In fapt ambele elemente constitutive ale acestuT nume : cteliStUltlIS) 75 §i I ormanb0SCUSI 76 Cumanismul c TeleormanuluT) este dara matematicesce sigur. Intre allele. p. www. literalmente cpltdure nebuna.unterbrochen ist. Cumania : 4a fluvio Olth et alpibus Ultrasilvanis totam Cumaniam» . in-f.gl . Inainte de dominatiunea Cumauilor In Romania. t. der weder mit Flussen durchschnitten.. 447. adeelt cpadure désb. 1670. precum credea incal. p. Riul captase acest nume dupa vre-o padure de pe mal. p. ca pecenegul tenu.. '440. Diploma regelul Bela din 1247 Imparte Romania Intréga. p. cit. ca co fel de Rominl aft fost eumanif!fg E necontestabil totug ca.. 318 : iEs ist ein cganz ebener Strich Landes . se Wilma tot ga un munte de prin Buzaft saft Rhunic-Sarat. In dolt regiuni : cea de dincolo de Olt Ora Severinulu'i : (terra Zevrino. Nalkovié. (74) Kanteinlr. Cod. In dialectul peceneg. (") Fejér. In Rumdn.corespunde cumanuluT teli-. noel dumb Waldungen . das Narrenholz. o pltdure din Dobrogia'74 Dupa fonetica cumana. 215.. nicht weit von Drista. 352-6. Ueber das Kumanische. in-4. dipl. 1. Din putinele graTurl turanice ale caror dictionare Imi Milt la disposi(72) Cf. Gesek des osmanischen Beichs. vorbind sub anu11152 despre un resbel Intro GrecT 0 PecenegT. p. IV.77 Achsta. In curs de vr'o trel secoll. Wider. In Snjizevnik. adecit nintre vocale alternéza Cu /. 1745. Alp se chTama.. wiewol am Ende desselben. forma (Tenuormon) presintli. ein Wald ist. 6r dupli rlft s'a nmnit apoT districtul. Judece actim Orl-cine.. !neat Deli-orman trebuT sa ne apara aci sub forma de Teli-orman. 54. dar 0 'n Muntenia pina la Olt. pe care Bizamtinul Cinnam. t3'apo1 nu numal In Moldova. Paris.ro . Dupa fonetica turca ar fi Deli-ornian . Hamburg.dacoromanica. Orograficka obiljezja eruerken Deli Orman. acea particularitate dialecticil. 11 numesce apoc TiYouoppv.

87. In ce mine consistft (feílla de cruce>. p. Cumanil ail ocupat Teleormanul. renunt la ac6stit aserf rtne. ocupat un timp In orl-ce cas. SA vedem lusa mal InteJil. pote mal corect teneh.tar karagassic tenia. ftr ca st ne mal Incurce pretinsul romitnism al Cumanilor. 1856-7. 148. Trupugor de voInicel. Ion». t. a nu:. Ii limba tungusft nebunul se dice teineik. Acuma. atitt de lndelungat sag intr'un mod atilt de durabil .Pecenegil kti Cumanil vorblag aceTai limbft.tiune in momentu1 de fatft . pitOnd apol prin tvadul Cumanilor. Nordische Iteisen und Forechungen.. cum un teribil dragone inghitise jumAtate Trup ca arme ferecate. 622. a trecut in Bulgaria §i s'a dus la Constantinopole. 1865. arttandu-re InsA tot-o-datft.ro . variantele Teli-orman §i Tenu-ormon saft Teneh-ormon intitresc acésigh mArturift. tina in sala Atenettlul pe la 1865.dacoromanica. Judecftnd dupft positiunea telativit a localitittilor." cela-ce abia diferi de pecenegul tenu. prin cVadul Cumanilor. dela Dunftre. ¿lela Olt In directiunea Cralovel." Anna Comnena ne spune cft. drept acusativ. in Buietinul instructiunii publice. ralla DE CRUCE. dupit ce descrie. de unde mal in urmil. t. 10. § 13. fi e§it ccraTul. (") Traducgtorul latin al lnY Cinnam lea din eróre rirovoeuo. 11. intre ambele pop6re nesce diverginte dialectice destul de pronuntate. de cruce' ar fi la Romanl o montenire din Roma.. mirilor barbare. lucia memoria 1or se mal pftstrézft In numele districtulul. 9. p. t. eg am spus ca numita cfrittift. Fraternitatea i unirea. Inteun discurs.8° Cercetilnd. in-8. Balada nóstrft poporanft cBalaurul). al citrora turcism sag tatarism este maT pe sus de controversit. www. 107. cel putin sub raportul fonetic. sft ne oprim asupra celor doA amftrunte etnice din biografia craluluT Ion : frfttia prin amestec de sango §i ceremonial ni inmormintgail. In limba buriatft tenek §i'n dialectul ta. De unde óre tenih (8°) Hasdeil. cc! Cinnam i Bizantinil In genere nu excelézit printeo transceptiune perfectamente exactil. p. . p. Petersburg. tocinal de pe aci trebul sft. §i'l transcrie apoi priu Tenihormue . (79 Castrén.

fitra. din cati cea de'ntain curat cretina. ApoI trupul inghtit. dela arapp6. Sub numele de rfrate de cruce).. cea-l'alta tararésca. www.. Inal mult saa mal putin (de pe timpul Cruciatelor). P. institutiunl cu totul diferite. otrIvit. se tine negreOt de Ore-carl traditil de pe timpul Cruciateclor. nicI un amestec de sange.. Irisa numal cea de'ntaia.83 (") Poesii populare. una boieréscit. 1860. (") Crieov dela Petru-Vro. p.) 81 D.. Be balaurT de stirpTa. ed. trebula csii '. care . Alexandri observa In nota cA se prinde fratl de cruce e o datina anticit ce impune datorinta de ca-'§I da viéta unul pentru altul. legatura.. Cdnd doibarbati se decideaa a se infraii. Acest obiceit mistic.cu pala luT cea noul Pe balaur tal. carele In epoca de asti* e mal cde tot ca4ut. Cu acésta ocasiune. traia. 2.. Sus la stâng se urca i In lapte mi'l salda. d. De venin 11 culta i ca vIétl '1 dlruTa. in-8. V cantur autem fratres socii consortis draveadeAvot. (cruce» §i el Sekcp6c cfratel .it inchlitia prin aparitiunea unul vitfiz.de fratia facèndu-se prin juramint In biserica.dacoromanica. 'n da. 599: (Die !mella liturgia decantata sub divo conveniunt et sacerdote bona faustaque apprecato per Denm coptimum maximum persancte adiurant se omnia pericula per totam vitam una coniunctos cobituros. Frap de cruce se prindea Si'mpreunl voInicIa. Mima din 16 jimia 1560. (") Passow) Popularia canana Grcecice recentiori. saa pite oblar de talnele Introduceril creOinismulul la Romanl. La Grecl fratil de cruce se afama arempasexpoE. 13. El In ara '1 rOdica. Legatura acestei fratie se facea prin camestecarea sdngeluï. in Archivul Statuld din Bucurescl. m-rea Cimpulung. Kpar %Ti kpirra dupa vechile ndstre cris6ve serse slavonesce82.ro . Lipsiae. pachet 27. ella confundate la RomanI dott. dar ca tri corpul cel Inghitit al volniculul namal pe jumatate.g. ApoI mari ca:-. Plin de rane.1 -faca: d pe braiul drept cate o taiatura in forma de cruce e di ucasal sdngele lor. Alexandri are dreptate.

pe care de asemenea nu'l glisim la ceI-l'altl Slavl. decit fratil din aceTaff mumg).kb (Fratele de cruce. fie dela Ruk31 sail dela altl vecinl. inz Badmid Oaenrott BO IIIICTOM% nomi.41 riN xoeXin. dela EpecTs (cruce) §i 6parr. E de remarcat. Zagreb. de cilnd no! ne-am va4ut en °lega pe campal col carat. Nu mal departe decat In secolul J'ostra un mare logork Mesen. In balada rusa poporana cDobrynia. www. napa oi e6spr. Eawr. 16.. p. t. RpecTamm lar no6paTaAach.. natie poxiaro. 30. 1844. p.dacoromanica.. niel o data lusa cu amestec de Muge. in-8. care PLZ6HRICOB%. (b8) CE excelentul studid al Ini Hogkie.) Ce-va mal jos In acela§l balada RpecTomift 6pam. in-8. Haponu 610111111. 8. la care ea se opera In felurite modurl. (") lbid. a Imprumutat acésta fratill de cruce In evul media boierimea romana.. (") Sanders. in Knjizetnik. (falte. Mannheim.M Cam tot a. (Mal bunI sint fratil fientI in bisericii. 430-934. in-8... oE &6eppo riçixxXviac. 4110 tara niel un amestee de sango. se Ojee Bgepach lipoma HeAlas. frittia de cruce se film la Ru§l prin simplul schimb al crucilor. de exemplu icasprpEct i BO sima ppat f3pcata Movasowril." (Ierl a trecut o septeming. 240. p. Moscva. Pravni obie'aji kod Slovena. Das Volkeleben der Neugriechen. el s'a numit fror de cruce mal mic. p." Versul de mal sus din balada rusa ne amintesee proverbul neo-grec versificat : KOakspot... mal mnit decit un frate bun). (ni Ibid. itpeetosoit pam. cil fratelo de cruce se chlamit une-orl la Neo-greel hatile. aciista este adeverata fraiiii de cruce." axxXvíccç. 1862. 1867.. OH% Hamaca EpOCTOBLIN% MOHLMIIMB 6paTIlkerb.1." Fie dela Grecl. Prin urmare... ne-am flicut fratT prin cruel. 228.ro . p.ga a fost la Ru§1 gfratele de cruce).

pé pita. p. despre care un omonim al eiliiteruluI trances. en nous faisant fraté dé «crucé. www. par le sel. in-8. fondul consistand In amestecul sangelul. pentru a se face frate de cruce cu o ruda a lul Iacob Basilic. avec nos cochers. cpuis il me dit : Répétez avec moi pé crucé.85 tg dedea In strainatate titlul de (monsieur le comte de DoudéscoP. die «ver ihm seien und die er essen mrase : das Brot muss er omen. V. fr8res de la croix. qu'il porte toujours sur lui. et de (nous donner assistance dans toutes les occasions. Voyage de Moscou à Vienne. (Lorsqu'après le dInd dice acesta din 'Irma.* (") Sommer. 5. 1824. prin care doi indiviT. Imparti cu el to tart& In forma de cruce» : (bolum panis in crucis formam compositum). unter ihnen vor Chordid und Mordid. p. eames signé notre contrat de transport. une ancienne coutume valaque. 56. in-8. 1587.ro . Ace st (") De Lagarde. slavica sail greca din vécul de mijloc. se &use frate de cruce cu un dilator frances. strainl unul altuia din fire . trebula sa faca (pe bratul drept cate o taiittura. sinen Eid schiobren. das Wasser trinken. wird (Feuer. par (le pain. 2 Aci crucea jaca un rel--de tot secundar. dar nicI o picatura de sane! De actista Infratire boierése a. eminamente cre§tinft.9° Iaraf cruce. pé saré. Paris. le chancelier et (moi. difera cu desavIr§ire Infratirea teranése tt.dacoromanica. Domnul moldovenesc Stefan Toma. nous voyageons ensemble. mal bine haldacésca.i 89 Cu vr'o trel secoll Inainte. acela despre care ne vorbesce d. Wasser und Brot neben ihn gostellt und er hat ausdrOcklich in der Eidesfonnel an(zuerkennen dass er vor den Amscbaspands stehe. in-4. Aussitbt il mit dans un vase une petite ecroix d'ivoire. Witebergae. Vita Jacobi Despotae Moidavarum Reguli. 18. In forma de cruce §i'sa unésca sangele lor. Daher (orkliirt sich die Redensart : saugand khwardan. 364 jurimint presintg o remarcabilii analoga en jurmintul persic. p. In Reiträge zur bak- trischen Lemlographie. Om tWenn der Parser schwört. profesoral De Lagarde (B6tticher) dole GOttingen. quinze autres vont (se passer encore sans que nous nous quittions f suivons donc. cela-ce observa contimpuranul Sommer se considera la Romanl ca cea mal sacra legatura (sanctissimum spud illos foedus existimaturp. Leipzig. si vous (m'en croyez. le comte (me dit : Depuis six jours. eigentlich Niitzliches amen. il y ajouta du pain et du sel. devenlatt artificialmente (de acela§1 sange). Alexandri : (cand doI barbatI se decidealt a Se infrati. par la croix. 1868. nous jurons d'gre toujours frbres.

In ads% privintit. ne Intimpina exclusiv am elite la pagan I. all fost In contact ca Romanil i cu Albanesil. cigar dad o vor fi avut vre-o data. din t6te pop6rele balcanice. dad nu ast141. In care ambit ail %sat sa cala cate-va picature de sange dela degetal mic al manel drepte. O asemenea conclusiune ar fi Insit pré-pripita. ea s a e o munic at. totu0 posteritatea o perduse deja mal de 1-nainte sub influinta cre§tinismulul. ar fi o mo§tenire remasa dela acésta din urmil. identicil la doll nationlitall pe cart le 16gil comuna lor descendintil din autica ginte traciel." Nu ni se pare indiferent de a constata. Albanesieche Studien. 178. earl mal Me. stramo01 acestora In epoca paganittittil lor. dupft propria martin. obiceiele strAbune In genere nu se conserva la un popor. in-8. In cele mal multe casan l prin de§ertarea de aka cel infratitl a unul pfthar ca rachin. la% cate-va texturl (9) Hahn. Amitruntele de ceremonial pot diferi dupl localitilti.eul brati-m. fi ail numal Romanil i Albanesit Albanesce un asemenea frate prin amestee de sange se china dela yak &ate'.ro . De 'ntalu. Al doilea. pentru a metamorfosi desilvIr0re o societate. ell la Albanesl. dar esenta bent- lul remane mint : tot-d'a-una amestee de sane. La prima vedere s'ar puté conchide cit o institutiune atilt de originalA.aceTag tenacitate cu care se pastrézit elementele linguistice : cAtl-va secoll sint de ajuns. Jena. part. I. ValamcInk sail valamiírta -. ea un m sufixat intoemal ca in neo-grecul f3pdtr-p. p. bratul drept este acela dela care se lea sangele.cad n i r alternézA in dialectele albanese se opera. niel Grecil nu'l cunose. direct §i indirect. Albania. In evul mediil fratia Al treilea o consideratiune fórte importantit prin amestec de sang. ca 0 la Romani. 36 Niel Slavil. In curs de sute 0 mil de ani. Cu.cela§l datinil se glisesce la o grilmadil de némuri eterogene. 145. admit prin Dad la nol i prin Ihn In. 1854.In acest amestee al sangelul se cuprinde intregui simbolism ai operatiuniT. incal In vécul de mijloc a. mal mult sail mal putin.dacoromanica. www. cela-ce probézil eft. dela earl atuncl.e 0 In slav. prin relatiunl internationale . unora dintre popóre cre§tine.% a filntinelor contimpurane.

. 80 : cHaec est quae gspurcissimo gentilium ritu pro fraterna societate. mediae Latimitaas. cg. mo:e paganismo fusis propriis sangninibus in unum vas. Bonn. In Endlicher pionumenta Arpadiana.. 1849. (") Ibid : gBarbari illi. Curd de ozigire. Imp1cSndu-se cu celebrul sultan Saladin.92 UnguriT. in-8. (") PlIcetas Chou. o acusatitme identica.unt. indissolubili et quasi consanguine° foederecolligati. unde se descrie Cu atultrunte alianta prin benturil ti e sang° la pligginil Celt1 din Irlandia. pe care o &ea Grecilor imparatul Baldovin de Flandria..s www. la Intrarea lor In Panonia In secolul IX. 22) despre Ro(92) Chronic.96 Iacob Grimm a adunat mal multe asetnenT textur1 de prin scriitoril an- ticl : ap.. Teeov air adds'. p. 37) §i Pomponid Mela (1.2) nl-o povestesc despre Scitl. Intr'un mod §i mal energic. amIndol ad b6ut sangele unul OW% In semn de aliantit : 4 alter alterius bibendo sanguinem fcedo fo3dere stint conjuncti ) . civrareovelvad&cu... in-8. sanguinibas alternis ebibitis. XII. sanguinem venae praecordialis in magno vase per minut!onem fude. Herodot (IV. XXI : Das adoptions d'honneur en frère.) tii Salustid (Catil. Podhradczky. Plutarc (in Poplic. (") Anonym. : edupg. (") Du Cange. sangelal amestecat. lib.. et eoram duces ac magistratus. p. 371. §i cronicarul maghlar se gritbege a aditoga cil. et fusum sanguinem insaper perturbantes. Budan. dad oral Incl pitgaml In t6ttt puterea cuvIntalul. ir. vol vg Infrittitl ca din§il bAnd sangele unul al- etula. IL 5. Béla kyrcUy névtelen jegyzojack idejekora. p. spur< cata datinA a p it g tl. diss. 1§1IntitrIat1 juritmintele de fidelitate prin Mutant. 7. t. e bénd reciproc sangele atnestecat.93 La 1189 ImpAratul Frederic Barbarussa mask& pe Bizantinl cl s'ad aliat cu paganiT.94 Du Cange citézN.96 §i mal aduce un pasagTu fiirte important din cronicarul engles Matea Paris din secolul XIII. nilor. curs din Impungerea vineT precordiale).. Tatum feceruntjuramentum. 7: (tau supra&cti viri pro Almo dace. cela ce observit el este eobicelul Saracinilor la legarea amiciel» .ro . ed.Cf. Lucian (Toxar. 536: 'sal nerd rd.dacoromanica.. Dissertations sur rhistoire de Saint Louys. Tacit (Ann. ne spune sub anal 1187. p.. in Gloss.37 Cronicarul Alberic. 1861. acela§1 drul IT datorim pretiósa relatiune despre cralul Ion al Cumanilor. p. miscuerunt et mixtum postea sibi ad invicem propinantes exhauserunt. ed. 70). contele Raimund de Tripoli. until din cel mal paternicl cavaler1 cruciatl. Sangalli. acésta se fAcea anume p it gAnesce : more paganismo) . in signum quad essent ex tune chi antes. et in prosperis et diversis usque cad capitum expositionem indivisi. 47) despre Armenl §i alte popóre caucasice. Irae ukois mega 9)4A1cgr xeuvailv Itewhor cipfolkovg 6xcidas glifix rija htsdrtiOlov sal vii isaUeso ixeviv caps La. 131. rostitil. Belae regia. Carpent..

1854. 33. Paris. enmque adocrant. pentra ca s'o apere contra censurel bisericesd. p. Qarmoly. Bechtsal 194. deuts.. Berol. maT ales color turanice. in-8.. astfel cit re'ntroducerea acestul fel de fratiii. qu'i la suite d'un cguide. pe care Ind nu'l avem la mini In momentul de fati. Gesch. G5ttingen.» lifirturisesc cii In degert am cintat in Pachymeres vre-un pasagii relativ la acdsta. in-8. cat pe ace1 TurcomanT la earl trecuse atuncl In resarit mo§te- nirea luT Mohamed. 1845. p. scriitorul oriental Zakharia Khazvini . (97) Grimm. Bruxelles. in conspectum solio prodennt.. Spr. gi cGeorges Pachymeres cchaire dans le corps de l'étrangers. (loo) Abu Dolef Micaris ben Mohalhal de itinere asiatico commentarium.Geschichte der deutschen Sprache. capatat acésta institutiune anume dela Camanl. Kurd de Schl5zer. 192-194. Géographie clu moyen âge. Et voici comment le Kédarien (Petakhia. p. et donne son sang it cancer à celui qu'il doit conduire. Tour du monde. vechl mediane. far/ amestec de &Inge. loco cit. Riihs numal Handbuch der Geeçhichte des Mittelalters. s'a datorit de asta data pe deplin nouelor triburT pagano.Rechtsalterthilmer. P. 136: 'si amicitiam vol (foedus cum ani vel alieni generis populis faciunt. Despre UngurT ni-o spane Notarul regeluT Bela. 1848. t. 323. Slavil. part. 3) raconte la mgme chose des Comains. Stutgart. apnd Grimm. Grecil i vechla boierime romana. p. penctru siguranta drumulul ea It! jurS mal Intaid credinta. c. 143-4. ea datina de tot dife- rita a fratiel prin cruce. tot despre CumanT n specia nI-o maT arata Evreul Petakkia. 3. Deutsche . p6te i Albanesil. (99) Lelewel." descrie fratia prin sango la totT Tataril din timpul sed. apol sub epitetul genetdegetul cu un ac i dandu-tt ral de pagan!. 2. NoI cun6scem de F.Astfel ne mirginim cu Joinville i Petakhia. d. (99) Petakhla. Leipzig. Hist.88 manT etc. dans ea langue hébraique. 1831. 1840.Grimm.» www. pe care ad conservan) purl. Impungendull Bug! sangele} 98.100 Ni se pare dara riecontestabil cit teranif romaid. citézi In privinta Cumanilor : cRühsmitlelalt. earl apar pe scena istorieT. ba pia i suvenirea lor. éd.dacoromanica.ro . donee sangnis profluit. nota 299. quo facto foedus inter cos ictum est. combinand'o Insa mal tar4id. 201: cOn ne pent voyager dans ce pays. Géographic du moyen age. mort la 1283. apud Lelewel. (1. I. pensant ainsi introduire en quelque sorte son sang et sa Da Cange. 8-25.". Frederic Barbarussa i Baldovin de Flandria Inteleg nu atat Po Arabi . In fine. este clt pe la finea v6culul de mijloc cretitinismul. t. in-8. 1852. orl pe uncle era stabilit. ed. Dun eductis gladiis seipsos in quadam corporis parte vulnerant. despre CumaniJoinville . cela-ce resulta INA din gruparea tuturor marturielor. P. 135-137. appelle les Ko(mans Kedar) se lie par serment il se pique le doigt avec une aiguille. Tum cquisque corum atterius sanguinem potat. §tersese deja pretutindenT urmele anterióre ale obiceiulul. Turn poculnm vino plenum in aerem jacinnt atque piscine eoram ex hoc poculo bibit. docnindu-se cu SemitT In Asia §i ca Aril In Europa. p. 2.care a calatorit prin tAra tor pe la 1173 adeci apr6pe im semi-secol lnainte de epoca cralulul Ion : (In Cumania-4ice elcand Teal o calituza.

Uncle. no Infati§ézA doA puncturl de desbiltut Tumulus salt movila ce se rAdica d'asupra mortuluT. WI comparatiune cele mal multe. slut fArA Indoélit ante-istorice.dacoromanica. Sacrificiele de 6menl §i de caI ce insotlail ceremonialul de tumormlntare. sail ca movila reginel Thyra «In Danemarca. Sint unele. p. lul Odin §i. 1 101 4ice archeologul polon contele (Nu este. capartin etiltil de bronz. 85-86. www. global plmIntesc intreg e preserat cu acest sola de tmorminte. Spartman la Cafri. Lubbock adaugA «In Anglia. le IntAlnescl la tot pasul. Freyel de lingA Upsala. ca mural roman din Anglia bunA-6rA. L'hotnme avant l'hiztoire.. ("I) Tyszkiewlcz. Movilele nu sint proprie numal Cumanilor. John Barrow le-a valut la eTyszkiewicz e HotentoV.. 1867. Wilno.. de ad pe immensele stepnr1 cale Asiel dela hotarele Rusiel pina la Oceanul Pacific §i dela §esurile cSiberiel ping la ampia IndustanuluI. fortificatinnI. ale cAror epoca §i origine ne sInt cunoscute. p. totu§1 firte rar epoca lor 'se péte precisa cu sigurantA. Jefferson In Virginia etc. in-8. Barbier. 48-56. slut mil §i c4ecimi de mil de movile. dintre carI multe ne ulmese prin mAri(ma lor. in-8. In ct6tit Europa dela Atlantica ping la Ural . eh t6t1 Europa 4ice Lubbock sail mal bine in lumea IntrégA. 102 ("1) Lubbock. sad marile dAlme cde 11130 Drogheda.89 § 14. etAtil de Ohl. de eiemplu movible ce c se atribuie lul Thor. 1850. f/41101111INTAREL Iii GIJNINL Povestirea cronicarulul Alberic despre mértea lul ccraIu Ion. In fine in America. sta(vile . ér 'We ne interesA prin vecbime gi prin mister. Ele se &en nu mal putin in Africa. Dr. Mal pe scurt.ro . Badania archeologiczne. m o v ile etc.. Paris.. §i mal multe se afiA in Danemarca. OW. de bung. sémA. nicI o térA In lume unde sA nu existe movile. altele.. Pe insulele Orcade ele slut In- ctr' an num6r de peste 2000. ne IntImpinit cdiferite monumente din timpil ante-istoricl : tabere. necgre§it.1 Treand apol in speciA la movile. cpretutinden1 unde nu le-a distrus Ind plugul sad clocanul. trad. cele mal c multe InsA. nude t pinii §i piramidele nu slut cleat variantul cel lug artistic al ideel de mot vill. templurl.

etc. itinerarA sad ce-va analog. de Ora-ce lute° sOiha din ele nu se descoperit niel o urma. cuprinlênd Ungaria. dincolo In amfiteatru. totql cele mal multe. 2. ci pot dife7i prin etate i prin orig Eterogene sub raportul cronologic t3i sub cel etnografic.Osta regiune a fost ne'ncetat cutrieratA de triburile cele mal diverse.Neccwo 06mcna licTopiH.dacoromanica. moins explorés et moins connus en(core que les movilae. www. cu care s'ad cercetat d'o cam data nuinal In unele localitlitl exceptional°. in care le deosebesce in : in Egure. Lungul brad cam* sub-carpatin i supra-pontic. ved.. Inteun mod necontestabil. Odobescu observa (On les désigne sous le nom de Gorgane. de G. dad miel. va puté s'o faca pe o bas1 adevgrat sclintifica. colea tuguiate. dans lequel on reconnait les Kurgany de la Russie. movile proprid 4ise. fie militarA. and marl. orf-unde le gasim intr'un num6r f6rte mare. t. et cdisposés soit en longs ovales solt en carnés à cOtés irréguliers. In fine g or gan e. eruditul med ainic d. de cadavre. fie commemorativa. De¡ii nu t6te ali servit pentru Inmormintare. niel ea. Romania §i Rusia meridionalft ping la Caucas. Archeologia n'a ajuns Inca a clasifica acOstit specil de monumente . Plus rares. fie religiosa. 1850. généralement agglom6crés auprès des ruines d'anciennes villes ou disposés le long des voies an- t tiques.1 3=110m 0.. Despre aceste din urmA d. all fost morminte. Olafson. cles plus petits tumulus.. p. 550-554. movilele se deosebesc nu mal putin unele tfe altele prin eonfiguratiune : ici rotundo. terminaht.ro . va oferi areheologulul nesce specimene ca atat mal remarcabile. pe alurl isolate. dinc6ce concentrice. ele nu apartin neaparat tOte unel singure epoce sad und singure nationa1it4l.103 tu privinta movilelor romane. csouvent Mewls de 25 A 30 mòtres et mAme plus. etc. aa ca sintem snip a atribui unor asemenea o altfel 1e menire. pe alocan l grupate. Odobescu citise la 1869 In Congresal Pre-istoxic dela Copenhaga o notitA. in anticitate §. pinA cand ele nu vor fi studiate pretutindenl ca aceI4 scrupulositate metodica. car leurs'di(1") O Incercare remarcabill asnpra inovilelor din Besarabia . cu cat.. ils mOritent d'Otre étudiés avec soin. este o probl el.40 AcéstA universalitate a movilelor. in-4. cad ad fost familiare mal tuturor timpilor i BIM tuturor popórelor.1 'n evul medid ac. (plus proaminents que les précédents.

uncle 4ice. in 8. spre stinga de porta Anntrit4il.ev dela 1874. orI-citt de mare ar fi asemAnarea exterióril. ("a) Odobeseu. veg In L. dela Mihné-vodit. n Monitorul Oficial 1871. cad intre gorganele n6stre i kurhanele de peste Nistru. eit nu va fi existat i pe acolo altii. final aproplata de Rusia. emanate dela Congresnl archeologic din IC. 27-29. de§i poporul le 4ice tot mftgure. datit.. . www. d-sa nu mal face niel o deosebire intro magurd gorgan. A§a. §ti la naltime. privintit. XXII. Paris.1°5 Nicl ava insg. negrevit. numind astfel in genere movilele cele marl. (104) Congrès d'anthropologie et d'archéologie préhistoriques. In Moldova. No 152.ro . lucrul nu este definitiv. fie atribuirea lor la griimadgi cutamil sail catkin popor.107 OrI-ce generalisare In acéstii. Odobescu modificat vederile. Arge§ No. Rapport bur une mission ecientifigue. LXXXVI. el pare a fi fórte vechIti. de exempla. ér pe cele mid cu termenul de movi/d.1875.41 c mensions gigantesques et leur position dans des plaines unies les désicgnent très-particulièrement â l'attention des archéologues». sail un alt din 8 ianuariiI 1568 dela Alexandu-voda : Aopii Ao ropraa cpinlla gorganl. fie gruparea lor dui% numl. pretutindeni §i la nol mal cu Mink este de o cam in fa§1.ioa TOte acestea servit a ne incredinta.120. Copenhagne.dacoromanica. p. ar fi o pripélit putin sciintifica. o movilit chlar ItngL Craiova. pót e sit nu fie in fapt niel o inrudire. 13 inlid. pe jumiltate slavonesce §i pe jumittate romlinesce : uAft CE SHAET xoTapifinE CEDE AS11111A118A8H AP8M8A AzpCT0p8A8H 8 BEAM ro p r a u. cela ce nu probézil. Odobescu. Dei mica in circonferintil. etc. ér in Téra-Romitnéscii. la marele gorga n. Astfel este. avénd codguratiunea de amfiteatru sail mal bine de o potc6vA cu deschiytura spre sud. Leger.104 Mal trjii1. p. dintre earl iml aduc aminte unul din 10 novembre 1589. Unele movile nu sint de loe marl .Raport archeologic. cg. d. cuvintul gorgan nu se mal aude niclirT. ("9 Archiva Statuluf din Bucuresci. CotroceniT No. intr'o micit lucrare f6rte remarcabill din 1871. studiul movilelor. cel putin ni s'a intimplat a'l gitsi adesea in cris6vele muntene din secolul XVI. adicit : §i sit se scie hotarale Lupvanulul dela drumul Silistriel ping. (10I) None instrnetinnl In acéstK privintA'. 1877. M-8. ea se numesce totu0 ela-mar Nu mal putin indoios este panda etimologic atins de d.

. Hcr. ("°) Grabowbia. 3.109 Movilele Cumanilor avead diferite forme. numesca-se ele magure.112 cele miel. cata sit fi avut.11° Acest cuvint. all fost cel mal neobositl facetorl de movile . op. toonal epoca ce ne care trecuse plin Rusia meridionalit pe la 1253 i se spuuea in cale ca totl tumuli Mt exceptitme sint opera preocupa Cumanilor tii numal a Ctunanilor. Pocc. Geogr. care insemneza (piatill.. nicl decum insil mormintarii. t. Dupa cum am copstatat'o in paragraful precedinte sub raportul efrittiel prin sange). dim- bur)". nota 299 : a upon mas B6luae. t. i asupra cant trebuI sa ne oprim anima mal cu dinadinsul. cae! niel o data nu se gasesc in ele oseminte. par a fi avut mal vault vre-o destinatiune religiosa. pe care no! simtim ispita de a o atribui Cumanilor. §i pe acea de potc6va. este Mile reinarcabil. cit www. Movilele mormintare. une-orl atilt de incapittere. gruiuri etc.. ba Inca pe a-locuri dilme sad gilme. Ruysbroeck. maidanuri. cel putin la Cumanl. 3. roc. in 4. cit. '202.. fie ele marl sad miel.1°9 In Rusia sudica poporul numesce asemenT movile amfiteatrice. (1") Vocabulaire coman in HI:Troth. de undo peste Nistru ele se confunda clilar astap ca qa 4isele horodlii sail ecetatl de pamint). pe de alta parte. as gyp r au% Hozoneracemit. fiind mi numal turcese. 1. ca forturl sad ca redute.dacoromanica. p. prectun am ve'clut. judecand dupil un pasaglu din cronica rusa dela Novgorod : (fugaril s'ad adapostit in movila Ctimanilon . Kijow. ceremonial descris atilt de bine de Writ Alberic.42 Este sigur insa ca o parte din acest fel de constructiunl.. tot a§a ne vom incredinta de asta data in privinta vie(10s) Apud Lelewel. Inca putea sa cuprincja in interiorul s-il o Ma intregit. all fost rildicate de atilt Cumanl In secolif XII tli XIII. du moyen-dgc.. ca acea de linga Craiova buna Ora. gil Craiova.ro . Rapamurs. Ukraina dawna i tcrazniejsza. I. dar Inca §i cumani e. 215 : tmaydan planum . p 120. Joipville. Cumanil. a§a di Flamandulul Ruysbroeck. movile. cea mal potrivitil pentru ceremonialul ce urmft dupit depunerea mortulul in grepit. gorgane.11' Cele marl din acest fel de inovile servlad. t. ca magura de lin. (1") Grabowski. intre carl. 1850. (100) Ap. o forma mal mult de trapez. dintre totl contimpuranil lor de linga Marea-negra. (tumulus a ossements. III p.

kchille immole de malheureux Troyens aux manes de Pattrocle... des moutons etc. 247. §i mal departe (L'antiquité classique nous offre plus d'un exemple de femmes dévouées cqui montent sur le hitcher de leurs époux.. le cheval du guerrier était brûlé avec «son maitre chez les anciens Germains. elle y fait mettre avec elle des cchevaux.. B §i E numal In periodul 7.d 43 timelor sacrificate pe mormint. F. (ib... les cLivoniens. A §i F l'ad avut numal In periodul a. obicelele cele maT originale. et ce trait se reproduit aux fun6(raffles du dieu scandinave Balch (Grimm . des boeufs.. cele mal exceptionale la prima vedere. Les Lithuatniens sacrifiaient des chevaux. 254). des animaux choicsis de préférence parmi ceux qui avaieut 6t6 chers au d6funt. de csacrifier aux funórailles. Cu alte cnvinte. un coq et une poule (Grimm. urmézg Innainte (L'immolation de la vache ou de la ch6vre.. punctul fundamental de stabilit este : In epoca cutare diced cutare distingea poporul cutare sad regiunea Ware. très-générale chez les peuples ariens.../M. cd.. D. et aussi «des animaux. www. C. asfel ca matematicesce vorbind usul x in totalitatea timpilor este comun luT A. et son incin6ration avec <le mort. E. cele mal cludate In aparinta.... NeuTtatul Adolf Pictet. dar in peri6de definite caracterisg diferite popóre sad regiunT. c'est qu'il agit sous 'Impulsion dull ardent d6sir de vengeance.. D'après Tacite (Germ. 250). et cola dans «le but de les lui donner pour compagnons dans la vie future. deux chiens de chasse et un faucon . 27)..ro .. Verbrennung 235).. si . cdeux boeufs. Ina. mais l'usage cruel de sacrifier t aux funerailles d'autres victimes humaines répugnait aux sentiments des «Grecs. et..ON. 1. Chez les anciens Prussiens et les Russes paiens. D numaT In periodul p. c. et de brdler sur le bdcher... 236)... dupg ce aratg ca 'n India din periodul Veda se ardea pe rug de 'mpreund.19) «quo les Gaulois brdlaient avec le mort tout ce gull avait aimé. cu mortul o vaca sad o capra. B. des chiens et des faucons (ib. Un usage aussi crépandu doit remonter aux temps primitifs. apartin In totalitatea timpilor umanitgtil IntregT. 249. le cheval csuivait le sort de son maitre. César nous apprend (6.dacoromanica. etc. C'est ainsi cqu'Achille jette quatre chevaux et deux chiens sur le bilcher de Patro- «de. rappellent la coutume. Quand arynhild monte sur le 'Maier de Sigurd. et les derniers y joignaient de plus un chien.

in Zeitschrift der deutsehen morgaillindischen Gesellsdaft. et quand Brynhild monte cvolontairement sur le bücher de Sigurd. man möge in der 4Folge wirkliche Menschen mit begraben. weleho beim erode Mu-kung 's so den Tod fanden.ro . seine Gattin und sein Haushoffmeister kamen fiberein. 938 ff. coutre sa soeur de lait. wie auch im Reiche Tschin etwas ihnlicles beabsichtigt wurde. Der Schi king (I. care InsIt nu taceta. 6. et les nains (i") Plclet.. ftIrchtend. la ScandinavI. la Slavt. 6. 1863. 2. p 519 sqq. dupIt Grimm . t. (13) Veg pe istoricul chines Ma-tnan-lin ap. 235). 250. dans le nerd de l'Europe. Paris. deja cu §épte secolt Inainte de Crist. Les Lithuaniens et les Slaves patens acvaient des coutumes semblables. 191. mult timp mat In urmg. la Litvant. So geschah es 621 vor Chr. Abel-Rémusat. Il en était de mame chez les Scandinaves. g und in Li-ki wird erzählt. nevestele 0 slugile se ingropaft Cu principele cel mort. 6) beklogt die Opfer. Paris. eMenschen mit dem gestorbenen Fiirsteo zu begraben. muss man wissen. 1829. elle y fait monter avec elle. (1")Platli. Tan kting this f. Les Gaulois brItlaient avec le mort des clients et des esclaves (eds. S.. dolt specimene americane dies Mexicains brillaient avec un roi mort ses serviteurs . und Kia-i6 94 f. Aux funérailles de Baldr. Nach Li-ki Sap. S B.. Dar óre numat la Ario-europet? La Chinest. p.. p. 234).dienen. Die Unsterblichkeitslehre der alten Chinesen. 0 acésta deja (din timpit primitiv1». aMenschen mit ihm zu begraben. in-8. 0 a trebuit sa vinIt un reformator ca marele Confucius pentru a §terge ort-ce urmit a acestel sntice cru4im1114. t. 28 eiferte Confucius aber dagegen.. t. 480 : g. www. 113 dap Pictet Ap darg sacrificarea animalilor pe mormint era cfórte genera% la pop6rele ario-europee». 4254). 4. I. Allgemein herrschte ilbrigens die Sitte hölzerne Mengschengestalten (ynng) mit dem Verstorbenen zu begraben.. 10. c19). 25L. Nouveaux mélanges asiatiques. erwähnt dieser Sache. et non moins révoltantes (ib. huit serviteurs et cinq servantes qui silrement ne cs'en souciaient guère (Grimm . 61 v. 15. on trouve presque partout des traits d'une excessive barbacríe. de a mat secera victime In unele regiunt mat barbare ale ChineLl's Pictet abia mentionéz1 In trecItt . Les origines indo-européennes. II. et It caté du sacrifice volontaire de cla femme. f. ér jertfirea slugilor 0 sclavilor a fost in us caprópe In MIL Europa nordia» : la Celtt. in-8.dacoromanica. cTseu-tsche von Tschin starb in NM.. um ihn in der anderen Welt za be.. de dieu Tharr pousse sans scrupule dans le feu un pauvre nain qui luí ctombe sous la main (ib. class im Reiche Thsin g(in Schen-si) die barbarische mid wie es scheint unchinesische Sitte aufgekommen war.44 (Par contre. Yerbr.. 20 (1866). Anch in einigen andern kleinen Reichen drohte die (Sitte einzureissem Tso-schi Wen-kung a.

(1") In Journal Asiatique.. an point de paraitre encore vivants Ces malheurenses victimes sent placées debout. de grosses sommes d'or et d'arsgent. dupil mkturia scriitorulul arab Abu-Obeid al-Bekri din secolul XI. placé au centre dn bitiment. History of Ilerodotus. et tons les autres colifichets des majestés TartsCf. Elles tiennent dans leurs mains la pipe. On prend des enfants de l'un et de Padre sex:.118 este In fond ace1a§1. Spengel u. II. London. I p. 0 tot Inca T-a mal scitpat multe din vedere. autour du cadavre de leur maitre. p. y font descendre %vac lui ses fames et ses serviteurs set les y laissent jusqu'i ce qu'ils meurent de faim. mal 'nainte de a fi Imbilttitiat cre§ltinismul. pe care Alberic §i Joinville ni'l aratil la CumanT. La unele triburl tiltare din Asia el se conserva mat ping 'n 4i1ekt n6stre. des habits royaux. fibers. in-8. jertfla 0 ea femeile 0 slugile pe mormintul reposatului .12° /118% k i Pletet. dans un large caveau. D'antres sent brniés avec le mart. in-4. des céléphants. que lenrs rois nsent parfois d'un système de sépulture qui est le comble de l'ex«travagance et de la barbarie : on transporte le royal cadavre dans un vaste édifice construit «en briques. 129. 3. 115-16. t. Die Anfeinge der Gultwr. a§a cum 11 descrie Ero- dot cu patra sail cind secoll lnainte de Crist . et con leur fait avaler du mercure jusqu'à ce qu'ils soient suffoqués. des tigres et divers sujets de la mythologie bonddhique. din Africa. . ils «le placent dans un sépulcre pretend.ro . des lions. Stockhobn. la petite fiole de tabac it priser. 1873. 117 Nu este permis. none de«yens ajonter. p.. on eenterre. (tus) Hue. 52 : Pour dire la vérité sur le compte des Tartares. despre Iacutt pe Strahlenberg. 1 1 e Asemeni exemple se pot 1nsuti. de cette manière ils censer- «vent. ("7) Tylor. din America . Englesul Tylor a adunat un fide mare numilr de prin insulele lumil noue. . la fraicheur et le coloris de leur visage. de BulgarT. t. Ces enterrements monstrueux cofitent quelquefois la vie it un grand nombre 'd'esclaves. p. ap. Avec l'illustre défnnt. mal cu deosebire. 450-68. la venirea lor 1n pilrtile Dunliril. 1" Céta turanicil. de a uTta pe vechil ScitT kii popórele turco-tatare. et orné de nombreuses statues en pierre. und Asia. p. (118) Herod. «l'éventail. 527. p.. Les 136 c ruviens aussi sacrifiaient aux funérailles les femmes et les serviteurs du c défunt. t. des pierres précieuses. Ceremonialul InmormIntilril regilor In Scitia. Voyage dans la Tartarie. remarquables par lour beauté. www.477 : «lorsqu'un d'entre enz vient i mourir.45 cdifformes qui lui avaient servi de passe-temps dans son palais. Das Nord-und Oestliche nail von Europa cres". v. dit-on.dacoromanica. 13 (18491. 1731. IV 71-72. continuant ten quelque sorte de le servir comme pendant sa vie. enfin tout ce dent ilpourra avoir besoin dans tune autre vie. représentant des hommes. Poske . 1862. Rawlinson. Leipzig.

4ice Vicenti0 de Beauvais. deuts. www. morgenkind. V") Ap.. I. 556-587. prin urmare.121 Acuma. este un fapt istoric zacut pina ad in umbra. Daca no-am oprit atila timp asupra Cumanilor. (129 Ap &Alter. numal pe mormin tele regilor i capilor. Memoriae populorum. 591. Gesellschaft. cu atitt mal mult ea urmele lor. t.124 Presinta Cumanilor Oltenia. In proportiune ca marimea movilel. de a fi supus unul studiti de aprópe. A.46 ni-o spune Bizantinul Procopiit §i mal de 'nainte. australiano saa africane . in-8. qu'il destinait d'avance a étre enterré vif idans sa tombe. scriitor din secolul XIIICate o data Tatarul 1§I alegea mal de 'nainte pe Mayal pe care'l dona sil fie Ingropat en dinsul. omorindu-se =IV satt mal putinl. iNTRE 1230 1 240. causele sint Limba 13i nationalitatea acestul popor a0 Inceput de curind a preocupa fórte mult sciinta occidentalit.. dupa marturia unul al treilea contimpuran. t L p.122 La Cumanl lusa 6menil eratl jertfitl. persista acolo In uuele obicelurl §i mal ales in topografil. nedesvaluit de entra nimenl §i care merita. pe cand inmormintarea unul simplu individ se marginla ca sacrificiul cator-va cal.dacoromanica.123 § 15.ro . 1834. ca. a§a numita etóra a Severinulut. pe cat se p6te de interesante. 29 (1875). Eistoirc des Mongols. in Zeitschrift cl. lasand la o parte pe Nexicanl i pe Peruvianl de 'mpreuna cu tóte triburile americano. par quatre de chaque caté des quatre points cardinaux eet ils placèrent sur cette tombe lenr boisson et leur viande ("4) VOY mai ales pe Blau. La Hoye. Lep z I. OLTENIA. Flamandul Ruysbroeck. pe la carI ne conduc labori6sele cereetarl ale lui Tylor. p. c.. D'Obssou.Kumanen. nol constatam cit in Eur opa Inc en upastratt datina de a sacrifica animall §si mal ales 6men1 in onórea unul mort. adeca en impor- p8nd din ep o ea Cr u el atelor numal bórdele turco-tatare m al ele ta* personagiulul. Ueber Volksthum und Spracl6e de. 401 : Kquelquefois aun Tatare faisait choir de l'un de ses esclaves. p. : il a vu l'enterrement d'un mort. dupit cum am vOut din Alberie Joinville. sur la tombe duquel les Komans esuspendirent seize peana de chevaux. In secolul V acela§1 obicelu domnla la o ramura a Hunilor. . t.

adeca un arondisment. ed. Sion. asupra unuia din cele mal obscure epizode ale istoriel nóstre nationale. provinciae situm. Aland.'" Pe la 1720. cand Oltenia se Oa sub dominatiunea austriacit. alten Seogr. in-8. se intälnesce en Gorjal.ro . ar fi fost anevoia ca Romanatul.»Tunns11. cuprinynd ambele laturI sub-carpatine ale Oltu1111.. (52G) Forbiger. locornmque pasitos cmagna diligentia. trece podul Oltuld «desparte judetn1 Vilcii ping. cvadurI ale Cumanilor» s'a intamplat intre anil 1230 1235. 'Ate §i peste Romanat. inteun interval 6re-care de timp. in a§a fel ca cuprinde In sine tot cursul riuletului Lotru pe amandol malurile. ce-va mal mult ce-va mal putiu. Posonii. p. dasselbige ist der Strich Landes.47 3. el a stapinit peste Dolj. 1. «von der siebenbilrgischen Grenze bey dem untern Lazarethe des Rothen Thnrmes angefan«gen . 185 : «Lovi§te.. un inginer german a schitat o mapa a celor cincI district° : cValachia cis-alutana in suos quimitie districtus divisa» .. (i27) Acést'i interesantil rnapti s'a publicat in Eilleseri.' www. in-8. o parte a districtulul actual VIlcea Incapuse In manele unul conte german.. laturl unite deja din epoca Romanilor printr'o trecaóre : (Pons Aluti». p. den man die L6wischta nennet. cum Schendus illic divitias naturae rimatur.dacoromanica. Haec mihi forte fortuna in ma- cula etc. 1781. Asta-4I cLovi§te» (slavonesce nostupE = viniildre) se chiama o plasa sail un plait]. cacidupa cum am aratat mal susregiunea Teleormanulul fiind eminamente cumanica. et studio dimensus in chartam couiecit. Buc.' acolo adeca ("a) Sulzer. In fine. can t6te la un loe trebuesc privite In legatura. tral. sa fi scapat neatins. 3. Tot atuncl. acest nume se aplica tot-o-data §i Writ partea nordica Invecinata a Vilcil. la nordul districtulul Argei. 341 : «Was. 4lieget. 1863.. il vom desbate amnia. Acest din urma punct. Mersul ccrablui Ion» in directiunea dintre cele dog. la mijloc intre Dolj §i Teleorman. 1780. nomen non est proditum Mathematiees diseiplinis apprime addictns. dar trece in acela§I timp §i 'n districtul Arge§ peste regiunea Cainenilor. trecerea Cumanilor prin Oltenia coincida cu un §ir de alte framintarl anal6ge. t. In care numele de cLovista» se da actualulul arondisment de Cozia al Vail. t. p. Geschichte des transalpinischenDaciens. la cel-l'alt cal:A al Olteniel. Auraria Romano dacica. Handb. in secolul trecut insa. qui «interea. Seivert." acea din Vilcea §i acea din Arge§. 1109. Istoria Teref-Romeinesci. auf vier Stunden in die Breite und Lange dies-11nd jenseits des Altflusses hinabwert. undo in prefatit editorul ne spune : «Erat in eodem comitatn (Steinsvlei) Centurio. in-8. Wien. cum. d. arundud ast-fel o villa raja de lumina.

128 Cu cincl-sute de ant mat 'nainte. p. 1. que fluit ad aquam Olth.' Ruinele acelul castel mal existag Inca pe la 1720. numit Domni(pr. (1") Schuler.dacoromanica. Hermannstadt.' Credinclos obicelulul german.cf. vorfallene Bergschloss darunter die Lotoira fliesset Lotrul fiind mic §i apartinad intreg OltenieT. Dupa. www. in-16. ed.orydr. pune (Monte di Lobisto. 22. c cetatea de linga Lotru». al druid. dela izafiir das alte Lotherwir halte ?» Vor ping la gag. In Del Chlaro. Venezia. scrisa italianesce. ("8) Indice topografico delfprincipato di Valachia. precum §i rfuletul ce o strabate se chiama tot cLotru) ca §i asta-41: (terra Loystha vocata. ccomitis Corlardi filii Cryspanni» . contele Konrad n'a putut sa nu Inalte In 'mole sale posesiunt oltene un castel seniorial. in Ungrisches Magazin. ein schnelles und reisseudes Wasser.. 2.ro . se v6d pitulate d'acstinga. acésta bucata nordica a Olteniel o vedem de o data In maBile unlit puternic Sas din Transilvania. castelul lul Konrad n'a putut fi aka. (m) Beschreibung der österrreichischen Walachey. 3. in-8. atat de bine romanisat. die Lotoira. formand Me ca un fel de principat semi-suveran. Sibilu.3.. Bei desseu Einfluss in den Alt. p. asiehet man linker Hand in einem Winkel auf der Spitze des Gebirges Überbleibsel von eianem alten Schlosse. .1" carul it apartineag de asemenea mat multe vaste proprietatT ling. p. acela§t portiune a Vila purta acelag nume de (Lovi§te». (Ingram und kritischefStudien zur Geschichte von Siebenbilrgen. t. ibid. 1872. Insug numele. dar necunoscut nidirt Marl in nomenclatura topografica a Romitniel. Mork delle moderne rivoluzioni delta Valachia. 1718.48 unde o alta mapa din aceiag epoca. 56. 37-8. Lotru). nu este. cab aqua Lothur vocata. Nach dem Berichte der Einwohaner ist es ein Raubsehloss gewesen. pe la inceputal secolulul XIII. La revgrsarea sa in Olt.7. care ne spune urmat6rele cLotrul este o apa lute. in-4. 181.. parechla medio-germana a maghiarulut Lothor-var. 83. in adevgr.» La 1233.. 3 (1738). 183: a. Wien.182 De aci dog. Flrubaher. cunoscut dupai ace% sub numele de Loth. conclusiunT 1. t. Namens Dumini Schor (Junger Herr). asupra Wu% Sa§il nu 1ncetag de a radica pretentiunl °Mar In secolul XV. La acésta Seyvert observa in nota : aSollte ich wobl girren. spusa locuitorilor. remaAele until vechtu castel.. a mea Istoria critial a Romanitor. t. (m) Teutsch n. Castelul contelul Konrad se afla nu departe de actualul sat Golotrenl. (m) Cf. wann ich dieses hier gedachte. Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbiirgens. cand le-a v64ut maiorul austriac Springfels. p. pe virful munteluT. p. alt ce-va decal Göu-Lothor (=sat de ling. a fost un castel de hott.

Hung. ca Intre 1230-1240 Unguril vor fi isbutit sa apnce vre-o Nia de pimInt din God 0 din Mehedint. 10. 3. daca nu cum-va MehedinteniT i Gorjenil vor fi pAstrat §i el vre-o legenda despre acel ban Oslu.dacoromanica. trebula sit fi fost o ratiune seri6sa.° www. 206 etc. 2. 201. chiar and Unguril nu stapanlan in fapt niel un ketee In Oltenia. t. ea temeTu al deprinderii curat nominale ulterióre.49 2.. Dupa cum memoria invasiunil cumane in Doti a strabatut vócurl In pers6na ceralulul Ion'. 4. dar p entru prima Or a. 552: bell' bano de Zeureno..1" Tot atuncl. vol. ambele la hotar. fundatorul castelulul celul hotese dela gura Lotrulul. 6110 la 1233. dar Inca lueru maT semnificativ suvenia topografice in regiunea occidentala a Olteniel : In districtul Gorj valea Oslea i muntele Oslea. P. Peat.' Mal In urma acest titlu a putiit deveni In ierarchia Curti! dela Buda un ce de tot fictiv. euvInt Intrebuintat In eronicele nóstre tot-d'a-una in sens de C u s nrp at or . o posesiune óre-care reall asupra unel part( din teritoriul oltón. 348: Tuca bane de Sceurin et muftis aliis Jegni nobilibus praesentibus'. ("") Fejér. numindu-I Donzniprul. in-8. ("3) Letopis. la 1240. Cogilnic6nn I. in speranta cotropiril ulterióre. ór in Mehedint do! muntf Oslea. botezand'o apol. vol. p. dandu-se traditionahnente cate unul favorit regesc. (154) Fej6r. P. cu titlul de ban al Severinulul. dupa cum este am doljéna despre (cralul Ion' i acea vilcóna despre inomni§orul. I. Orl-cum ar fi. Luca san Leukus. t. de asemenea la hotar. t. urmele cele topografice ne dad dreptul de a crede. A Tenzesi bdusag. Asupra canT part( mime? Nu exista Ore vre-un indicel Peste §ópte anl. 1868. en pomposul epitet de cbanat al Severinulull. Cf. p. ap in Vilcea poporul roman n'a ultat pe contele german Konrad din acelall epoca. 3. apare pentru prima óra un Maghiar.'" Pela acesta ne-a remas nu numalo mentiune In diplome maghiare. numit Oslu. Cod. pe dad un nume local analog nu ne Intimpina nicairl In interiorul tere! i pe alud In restul Romaniet C Ar fi important de a cerceta. vedem pe un al doilea Ban ungurese de Severin. traditionalul fundator al Craiovel. Pesty. 200.ro . diplom. ed.

' mongolic Ordg. colé despre hotul de iDomnirr. nu I-ad dat ultdril niel ping. A fost o epocd teribill. dar toemal de acela fecundg. www. m a rime C omanoru m. astit4l. sub hanul Djadji. cela-ce direct Bra indirecta gi provocat retragerea craiuld Ion in Oltenia . la nord ngvala Sa0lor.Cf.Cumanil s'al tras peste Duke. clef Djudji a terras incredulorum de- istruxit. 4isti. RomaniT din 01- tenia n'ati fugit 0 n'ail perit. ne spune eft halm. ed. pe care vecinil o rosese pe la t6te mdrginile. Oppert. ba am puté chiar . MongoliY A fost strIbItut deja de pe la 1221.lice cd aprópe In acelql an 1233. de sfit0are a Olteniei. perynd pretutindenT. iu Mehedint. in traditiunl. niel Sapor.' Cronicarul persian Fazel-ullah-Raid. dar a fost bg. Oro vre-o existintd politied deosebitit? vre-un Domn proprid al lor. ca acebo riurl pe carl din cdnd in and ar0ta. la apus nitvala Maghiarilor. 0 pe band Oslu. p. t. avOnd a se lupta Wit elipd do repaos contra Sapor.tut. dar cestiunea este : In area epocg. le usucg. chiar dnd stilt putin mdgulit6re (1") In Cumania propriii. cari tina a- tuna nu se atinsese Inca de laturea °Md. Mongolil spre Ungaria.dacoromanica. Unguril mal incolo de gróza Mongolilor. p. Ungnrilor 0 Mongoliloi in acelqi timp. 0 pe contele Konrad.511 T6te aceste evenimente : la sud navala Cumanilor. Columna lui Traian. I-a e§it lnainte Basarab-ban (Bazaran-bain). nicl Ungurilor ? La 1240 se intimpld o a patra ndvalit : sosesc Mongolil. in cursul lor. pind ce. in Gorj. strimtoratT din t6te directiunile t3i. Berlin. Undo slt fi fost alma Romaniil Negre0t a el ad v'etit fatd 'u fatit §i pe craiul Ion. Cumanilor. mal departe despre Oslea. care a descris'o la inceputul secolulul XIII dupd fantine oficiale contimpurane din archivul sultanului Mahmud-Gazan. ci an stat neclintitl sub Banal lor national din dinastia Basarabilor. Der Presbyter Iohannes. 68. 79.' Api dark in acele lile atat de fior6se. Peri6dele de nesce sfit0drI extreme. 1877. in-8..* Peg G. 2. p. in Vilcea. adeci in Moldova §i partea oriental a Terd-Rominesei. (137) Veg textul in a mea Istorici criticci.ro . 0 atunele0t1 din vizuinele muntilor kli reversatI din nod pe citmpid. mal limit sad mal putin. 1870... Sa01 peste Carpati. dar nu p6te sil seco imbelpgata lor mated Oltenil s'ad apucat a povesti cu fost'ad-fost» : icT despre craTul Ion. 66. intraud in tiéra OltuluT. nesupus niel Cunianilor. de vreme ce pe egtelT-trel. se clocnese asupra Olteniel In acela§l in- terval de timp. I. Ronninit de acolo avut'ad el in Do1j.

§16. §i avista. fost mal nenorocita ca mire anil 1070-1100. op. gadile §i sa sgandaresca memoria poi orulul oltén. Dupa o legenda poporana. Craiova cea veche . Lotru sag Ungurul Oslu. §i totu§1 traditiunile poporane ale Spaniolilor se desfatéza anume In acea négra epocit : ciclul lul Cid-Campeador. negre§it inainte de secolul XV cand a devenit capitall a Olteniel. ere§tinil gonind pe mahometanl §i pe altl cre§tinT. contele Konrad dala. cu cat-. gloria. Trachtiiinea pérta. ca. este tocmal epoca cea favorita a traditiunilor poporane serbe. mahometanil gonind pe cre§tinl §i pe alti mahometanT. NEDEfil. se vede o 4ice d. de tradare In manile Turcilor : Marco-Crai§orul."8 (188) Margot.ro . ér filul acebtuia o unata.In tesa generalltOltenia fiind aprépe tot-d'a-una scutita de invasiuni straine. Niel o-datit Spania n'a. Margot «La portile oraplul merg8nd spre J'id «mare bata numita Cralovita. Innecat. bucatita Intre o multare de voevo4frivall. 52. cit..fla punctualmente acolo unde este asta-41.. §i ca in urma unul mare cutremur de pamint fu c cufundat cu totul. partea cea cre§tina mal trunchiatit in 4ece farime §i partea cea mahometana de asemenea. www. cladindu-se cam tot pe atuncl §i biserica cea «Banésca. ér popérelor le place numal poesia. el bine. parte in puterea cre§tinilor. dintre carT cel mal puternic era un perfid uciga§ : cralul Yuca§in. §i apele baltil 11 cuprinsera». ca daca ar sci cine-va O. Inteo situatiune anal o ga se afta Serbia dupa mértea marelul tzar Stafan Du§an. cu ata mal mult. Nol sintem sigurl din parte-ne.dacoromanica.. del aceste din urma sint proza.. ér tronurile fiind resplata viclenieT sait alar a fratricidulul. ele o impresionat ca o adevaratit catacli sm a. in felul acalora despre cralul Ion din Dolj. se intiparesc mal adinc in tinerea a-minte decat periódele de cea mal stralucita. nu se a. p. parte in a mahometanilor.. ora§ul era zidit In «irechime In acel loe. daca ea este ca§tigata pe cal normale. ar mal scapára din ea multe scin- tel epice din prima jumatate a secoluluT XIII.51 -pentru amoral proprig national.

» pea un rol fórte caracteristic. §i. §i. Dar cu vrerea luT Dumnelel creO el void puté meta «color *Sul. filul vtnetorultil pled cu din4sele pre maze. se ea o comuna rurala numita Nedela. Jul. p. 1876. Oise Elul vfnetoruliff. fara. mi s'a spus de un Ore-cine ce tu te-aT fi leudat ce. respunse tmperatul. cu ósele astea de filde§. www. Ap. niel a mi-a trecnt «prin minte una ea acésta.ro .2.52 Cercetarl In fundul baltil ar puta lesne sa verifice ads% legenda. legenda despre cufundarea oraqulul ni se pare a fi avut de 'ntaid In vedere un alt punct teritorial. 4 Eil. se '1 invelescT cu pieile de as- epidl ce ml-al adus. A 'mi zidésee un palat."9 In intraga Romania. respunse imperatul. prd-merite imperate. 86-97. Tot In districtul DoljuluI. In basmul (Filul vinatorulal». Wit d._ P. etc.14o ("°) Frontline% op. Ispirescu. E fórte probabil a positiunea primitiva a Craiovel va fi fost chlar lInga. se aducT me§tert dela Nedeta-cetate. CD tipl ce allft dela má§l-sa ce trebul se face ca se implinésce porunca Impere-adsce. co 'Ate Romlnul dad voesce kii cand are nedejde la cel de sus(Mlle itT voie aduce respunsul. bunararti. ajunse la Nedela-cet ate. 310. p. Oise « Pré-merite Imperate. cit. ("°) Columna ha Traian.dacoromanica. e Se 'BIT daT. e Dupg o WW1-% f6rte lunge. Cu tate acestea. respunse fiTul VinetoruluT. aplicandu-se apol catra balta de linga Craiova din causa apropiaril loculuT. care comuniett ca Dunarea printeun curs de apa numit kii el GIrla-Nedeilor. cAcestel cetate era vestita pentru nv§terif eX. In plasa Bitltil. se frit6rse a doua-Oi la fmperatul t4i. §i nu putea nimeni se intro acolo. cum nu s'ai «mal veOut pine acum.g il cheml §1 'I Oise FiTule al vinetoruld.. « Luend cele o sute de corebiT pline ca sare . nol citim 4 poi c (!mperatul ére. Frun4escu II mart% peste 1000 de locuitorl. ca se me pot fnchina Cu slujba ce ml-al dat meria «ta. nus se gasesce niel o alta localitate cu acest nume. am trebuinte de mila merieT tale. g Cere §i veT awl. totql In basmelo poporane din Muntenia tcetatea Nedela. a vorbi despre Banat sag Transilvania. o sute de corebiT cu sare. a§e4ata 'Ina o bang ce-I ¡lie de asemenea Nedeta. cules de neobositul d. « SI ti se Implinésert cererea. carT invetase mege§ugul del& gOine.

celace se justified. lag.43 numer6sg adunare de 6menl. póte sg nu fie fail legitturd. KSAISH 4.k CAA Bp8H E cas .18 ripgumao. dupg cum In adevitr sint tóte oravele comerciale. Traditinnea poporang despre cufundarea unul ora § In baltg. Ast-fel In Moldova.dacoromanica. cvestit pentru me§teril NI>.E C8AAAMA CZ KIAMZ. cilS AA BpE W HEA . balta Nedela §i de ling. 127. Iatg un pasagid fórte precis din Prayila luI Vasil° Lupul (MAII MAf. dei pe alurl cuvIntul a ctiptitat un inteles ce-va inal general. ba §i pe earl orl-unde s'ar mal nemeri vre-o localitate roingnéscg Cu ace1a§1 nume. Actistg cdlebritate a Nedeel nu se marginesce Insg In cercul strict al Terel-Ronignescl. cu originile Craiovel.141 Este Invederat dug cl 'n districtul Dolj.Ur° a Dundiril. 8HAE BOJ) (PH AASALIII %UMW. Wail unel apropiate rimale! Orl-cum. www.ro . KZHAEI BA C8A8H HEWHHE flpE AAT8Ah 4 BE .it Ksyna ikomwkatifi c. se chigma nedeid . dad nu cum-va ping §I crescerea acestela a fost datoritg In parte. gira Nedeilor. care ar fi f6rte interesantg prin sine Insag §i ar merita de a fi cercetatg . acolo unde se afig ast1-41sa- -tul Nedefa cel de ling. In casul de fatg prin positiunea loculul toemal la o treed. orl numal pe un ce metaforic. dupg cum se IntImpll mal tot-d'a-una. strit- mutatg apol la capitala Olteniel.scie. fie ea Intemeiatg pe o catastrofg adevgratd. Cine scie. trebula sg fi existat 6re-cand un important centra comercial. f. 1646. fundatg In prima jumgtate a secolulul XIII de ciltrg un rege :al Cumanilor. deja ./It AAHMAOK8A Tpu8A8H.ca un ora § de o Insemnittate 6re-care. vozHwii. pe la jumittatea secolulul XVII. a reinas ca un idegl de ora § mare industrial.53 A§a darg pentru poporul din Muntenia (Nedela-cetate. ande ea nu are nicl o ratiune de a fi. Istoria despgrutulul ora § doljén Nedela. -s'ar potrivi de minune cu gNedela-cetate. peste veo sutg de anl dupg acela.c81111 AOK KA AvIEAA AE IHINCTE. (141) Carte romciniscd de inväldturd. Craiova ne apare. Ce se va fi filcut cu el? Cum 6re §i dud anume va fi perit 1 Nu se .

246-50. 891. (1") E cTudat el In thte manualnrile n6stre de istoriä acésti victoriä se atribne nnul Michaüvodá Niel un personagiä en acest nnme n'a domnit la RomanY nu numaI la 1330. dar nicY micar in intregul interval dintre 1300 1400. 556-7. unicul Michaiä-vodä in Muntenia ham un fiIn ai 'al Mircea-cel-Mare la 1418. . 8. Vindobonre.'" In acea catastrofa. Moscva. care jucase un rol europén. vasall al se1. Dim. p. avand in frunte pe anobilem virnm Alexandrnm Bassaratums. astfel dupa cum nicl-o-data mal fost batutl Unguril. p. El gasise tfira trunchiata intro o multime de bojen marI. cstrages maxima. Alexandru Basarab l'a strivit In bataia la anul 1330. Chronicon Budense. 1859. 850-52. 1871. dar mantinea In Ora ortodoxia. un fel dedomni§ori feudall. care domnia In acela§ltimp pe ambele termurl ale Adriaticel cu un picior laNeapole i cu altul la Buda. Acta Patriarchatus Omstantinopolitani. 1. 383-88.ro . (. Columna ha Traían. p. t. bula papal Thu XXII din 1327 : «dilecto filio nobili viro Bazarab Woyvode Transalpino". IN 685-42. singura legatura ce ne un1a en pop6rele trans-danubiane.cprincipess ievoyvodae». (1") V41 ibid. p. cadea4 ca nisce mus<co (cadebant in cireuitu quasi niuscae)».' Patriarcul constantinopolitan 11 num1a: «pro-bine-nriscutul marele voevod i Domn a t6ta Téra-Romanésea. Ratono.)145 Amenintat de regale maghiar Carol-Robert. Historia critica Hungarife. a fost Alexandra Basarab. ORATOVA. t. ale carora puter1 impartite impedecail intarirea Statulul. Ix KURA S ERB1LOR. tprin0 ca pescii in mréje t(sicut pisces In gurgustio vel in reti comprehensi). Primul Domn Roman. uncle India fäntinele. bun diplomat §i bun qtén. dela care existit un crisov original in Archivele Statuld §i deja care d.54 § 17. p. p. 513. Sturdza a descoperit de curind o monad. 1838. Inainte de Michaiä Vitéznl. cep6caoll R pymunexon. 1.' ('n) Ace§tY domni§od. in Thelner. tu eorespondinta cu Roma"' i cu Bizantiul tot-o-data.1" insa vasall nelini§tit1. Alexa ndru Ba- sarab avea o nevasta catolica. Vetera monumenta Hungariae. slut enumeratl lute° bull a papa Clemente VI din 1345. reproduceni propriele euviuteale cronicelor maghiare viteji1 Ungurl. fie-care pentru cate lature a Oltulul. 1860. infiintand cu acest scop dol scaune metropolitano.44) 1'oay6nueiti1i. Veg. Batter www. Romae. LicTopia nepneit 6oarapcnon. bun organisator. t. 1877. k3i a reu§it a Introduce monarehia In locul acelul regim de carp:Mt.dacoromanica.

cea-l'altii. 1867. despre care nol voni mal vorbi mal jos §i care. Sehivandtner. (1853). filul sefl Ladovic s'a Impacat ca Alexandru Basarab.* Cf. p 458 (151) In liceiag bulla : «alteram natam. captgita en dorul de stapani.grijit pina la Carpatt FAN ea aceste némuri tiranice." www. videlicet Ancham Reginam Serviae illustrem. p 07: t La cap a6 a Aigepi o6pria.11 sa cana enero =N'Aro Ypoina. ditioni ejusdem subjectus. 174 : equidam Princeps seu Baropotentissimus. insuflail deja de departe spaimit i . eunescutil sub numele de ilivromIc Tpoilotmot (cronica dela manastirea Trtinga). intitulata P0. 5. latris sui. qui tempere quodam Caroli Re«gis. Waivoda Transalpinas. I. compilata In SOCO- MI XVI. t. atanci principe feudal in Macedonia. intalnindu-se amindol in Transilvania. p.ni. contra ea-. prin armare destul de vede prin ea ins4T. dei conservata in manuscrise abia din secolul trecut .55 Murind e4ele Carol-Robert. I.' pe o alta (lupa Strgimir. a fost Roman dupa mama. totql f6rte remarcabila prin utilisarea tutor fantine istorice vecht. esta Invederat verba despre Vucatlin. pe Serbi §i pe BulgarI. pe de alta parte. In casal de fati. Zagreb. J ngie.e.. (115) Vedi cronica serba In raaenaK hipprrila cp6me Cd0BeCHOCTO. (552) Cf. care domnise futre 1367-1371. nepot de fiica al luI Alexandra Basarab. rebAlaverat.0:A00YE cEpRCKHK I4lpE11 (genealogia regiloc Serbiel). DOA cronice serbescl presinta un deosebit interes : una. rora trebula sa se lupte. Ilistorija knjiievnosti naroda srbskoga. ap. p. d..1aS1 de o potriva pe RomftaT. 194 : Pisca bijahu za cielo pri ruci takovi stariji izcori o kojili mi ddnas nida neznamo. glexander.ro .'" pe o a tecla dapit Vuegin.. imparatul balgar dela Vidin. fiel imparatulul serbesc Stefan Dgan. (15°) Despre acésta vorbesce bula papala din 1:170 catra Widuva gAlexandri Weyda fu Vla- lu care dice : gImperatricem Bulnriae iilustrem natam tima] .'" 141) Thurocz.' Domnul roman sciea lusa ftirte bine. t. Bulgarey. Geseh. mal ales Ungarl §i Tare!. dr cu atta mai mult prin isvtirele sale.* Bulla fijad din 1370. et per mulla tempora in rebellione gpermanserat etc. a via fidelitatis divertendo.' tatal acelui vestit Marco-Craiorul.». cat de §nbreda va fi pentru amicia Migada.dacoromanica. nial in arma rege al Serbiel. Alexandru Basarab coucepe ideia unel strinse abanto en coreligiouaril Slavl de peste Minare. actualmente perdute. Elige!. ne preocupa ramal una din aceste trel casaturie. carl logro7. El avea trei fiice : pe una o da dupa Urg. Moldova era °capta inca intr'o mame parte de restan de Cuma. ér trecup tocinal Muna in Europa.

cela-ce nu se IntImpla In diplomatift niel chlar la pop6rele cele mal primitive. nu se pré-Impaca una cu alta.dacoromanica. Insotit de cucerirea de cart. KApABAAUUK8 Kpantso n rpAo CE11 WO TEK81pArW A81111Bil AO MATS H AO 11. tavusese un cresbolu ea Téra-2omanésea tii a §i apucat dela ea o bum% de pamInt. t. In adevar. p. mate din fantine diverse. tatal acestula.. cel mal teribil cuceritor din calf at fost vre-o data din n6mul slavic. la muntil Ban( tillUI. In vedere acela§1 fapt. dad resbolul ar fi fost norocos pentru Serbl pint. ambele cronice at.158 Citsittoria lul Uro§ ca filca lul Alexandra Basarab fiind de-mult cunoscutit. pe care ni'l procura acest text. intarita printr'o citsatoria. C pe care Inst.BpATHAZ HA mnp8. ur'nand apol o reconciliatiune Intre. 8 Tat% érit§1 textul (. (11') ibid. If cBacapait BOEBOAA won AAIllEpH CBOE11 11 .. singurul fapt not. de§i relatiunile lor.1 a reu§it de a cuprinde Cralova. 5. confundand pe tinarul Uro§. cad ar av6 acial de a se fi facut numal §i numal pentru ochil eel frumo§1 at domnitel roman°. peste putin Ina a fost gonit de catra Alexandrn Basarab.)154 Este évident et.ro . a Inaintat cu repediclune §. cu batrinul Urq. t. www. Cea-l'alta cronica serbésea.1AHHHCKTA ropn. WEA`IE noToma CBO. eel de'ntaitt a unel pa* din Tora Rom anésca. p.aacnnu cpnticor ygenor manna.AHAAHHHCKArW. resulta a Stefan Du§an ya fi facut o invasiune In Oltenia. la sfir§it. Confruntandu-le §i concordandu-le..ETS GTE41A118 Kp4A10 APIANCROMEL VIACTK AEMABE CHM. filul lul Stefan Du§an.. (") 11. AMI111 EACApARE BOEROAE BAAX0-.4AZ BEKAA AACTA.8p c8np8r8 BT0p810. dice ca regele serbesc C didctorindu-se cu filca Domnulul romanesc Basarab . 66-7. a Inapoiat-o la Incheiarea pia . Inapolarea color cucerite ar fi absurda.elor cucerite la Inchelarea Oa. se dice ca tzarul serbesc Stefan Dupn.56 In acésta din urmt.Serbl §i MuntenT. a primit In dar drept czestre Cralova at Intregul Moral dunk& dela Olt pint.» lata chiar textul cli BOERAAZ HA NrpORAVIO H WT Illip 11. cand s'a logodit filca dui Basarab ea filul sett tinarul Uro§. este resbolul futre Serbl §i Romani. Erm llacapasa AZ1j1Eja WKOTIAR yi CHHA CBOErW MM- e pro Npoum P . 245. dar urmat de restituirea e. 21.

Pe la finele secolulul XIV Tamil ail cucerit Vidinul. NIECE& CEL MARE LINGI CRARIVA. p. nordu. s'a terminat printr'o Incuscrire. qnos Wm swum habebat. eittà di Valaehia. 131 . chiamato da alcuni Craglievich.° en Molnar. astAll In literatura poporani a ve. pe care istoricil o muta generalmente la Ialomita.nicele serbescl §i trAesce ping.cinilor nostri de peste DunAre.dacoromanica.' www. insa cu totul alta. Hermannstadt. A fost ap. fa rott . continuarea resbolulul InsA ar fi. urItl de o potriva luí Alexandru Basarab §i lul Stefan Du§an. p. a fost Inregistratl cu stAininti apr6pe In t6te cro. unde marele Mircea avusese In adevAr o lupia contra Turcilor. et azzuffatosi nella cboltaglia appresso Chralievo . IncepInd a navali In Oltenia.` ca ea nu mal era un orA§el WA InsemnAtate.156 se dad ling. Francofarti.exeurrit et amplissima cum prteda menus fat.rovini. bAtIliA dela Rovine. . cu peripetie onorabile pentru ambele WO.. 815. cad in crIncena bAtAlil urmata atuncl Intre Turcl gi Romani a perit tocmal eroul cel mal favorit al Slavilor meridional!: celebrul Marco-CrAiorul. lata In ce mod lupta.' Una din acele invasiunl. Cralova. cam iis militibns. lirkterbuchlein deutech und :valley-him-ha ..01.57 .. 4ice : (Marco. Inainte de 1400 epoca peste care nu vom trece In studiul de fata Cralova mal apare Inca o data pe seen istoriel. ér mal ales a Ungurilor.. 1591.nam. Rolul Craiovel In acéstA Impreglurare aratl. 1822. Rovinele In cestiune cuvintul InsemnézA pur ti simplu sloenti lbAlt6se. traduckld cele inal vechI cronice serbesci. et fuggendo (") Leunclarlus. a cgrora vitejia era mal la locul el contra celor-l'alt1 du§manl de pe'npreglur. Suing. slAbit pe ambil adversarl. petrecutA. numita. abia atinsl ha Inca necorect in celel'alte fantine istorice. Hietoriee musulnianae Turanian de nionumentse spsorena emery:peat. anno 1890: Ferias etiam begas. non contentus oecupasse Vid - . essendo andato con Pasaete I dmperatore Turco contra Mirce Principe di Valachia. Inving6torl la Inceput. § 18.. Mauro Orbini.ro . Serbil atl fost bAtutl la urml. tun/miss° Danubio in Valacinans .

caci In criskele marelut Mircea el nu figurézit O a treia cronica sorba. (a") Lacead. fitgliuolo di Yucascin Margnavcich. mide insa a fost frint. opera Imparatului Sever. e vi fu mezo rotto. a fost batut §i. dar redactatit pe la 1554. din mana carda a cadut mort in lupta. preciséza anul i numesce localitatea ellovine» : fia AtTO /34r (6093 --= 1395) pgRu 11/1Hp'IETA ROMO R-AWKIII tiapoi cllamprra U POgItnix.) ("') )'aura Orblul. pe care o consultase Lacead. 1601. 160. Pesaro. 279. vorbind despre aceD0 bittaliii. fu mortò ta caso da Ratko Yalaco. p.dacoromanica. fu ivi coito nella gola da una frezza. ne-ar reman6 altfel cu total necunoscut. filul lut Yuca§in dlarniavcid. Ristretti di . tRatko Yalaco). a fost ucis acolo de Romanul Ratco. caro '1 luase drept mai explicita este o alta cronicit serba . fugOnd lineo Vida're. cel mal fatmos «O al Slavilor de peste Dallare. R regno clegii &ni. §i a dat batalia regelut Mircea.Ragusa. ripassò il Danubio alla citta di Sieverino. su pt ora pi 1 Cr ai ova.. opera di Severo Imperadore. credendo eh 'egli fusse una fiera. Marco-Craiprul. Romanul Rateo. sato la cittet di Clwaglievo.. et fece giornata campale con R6 Mirce. ch' haveva seguitato il Turco. www.. Adeca (Marco.. Ea dice : tPaiasit tornb in Europa. p.ro . numit de unii Crai§orul. H 11011sEZE NiapKO 194Vligl9Ch n ROMO J6 H AJArAwz. 72. mergênd cu sultanul Baitsid I contra tDomnului Teref-Roinanesci Mircea i incitierandu-se o bittaia ling tor a§n1 rom atiese Cr ato va. Marco Chraglievich.58 in una selva. Adeca : tBaiezid s'a Intors in Europa. 1" Aci dara se mentionéza pina §i numele acelut vitéz Roman. Rinda el insotta pe Turci. che tiib un Valaco.. Venetia. ajunsa pina la noi Intr'o copia din secolul XVII. a perit acolo sagetat la git de ciara un Roman. auteri6ra secolulut XVII.. a trscut Dunitrea Miga ora§ul Severin.

IljEBANtijA nEpnoropcga . nu le apune. Cine all fost (Constantin i Dragar. nol putem limuri nu numat luna.'" Gratin. este fórte limpede : AECHOTI. (161) Cf. 95) : . el era vtr bun eu Mircea cel Mare. cid tocmd Intr'o altg inscriptiune. 1'AACIII1K. 439 sqq. 149. eronicarul nostra a Inters lacrurile pe dos. eratt i e1 din familia princiarg serbéseg. AhHII nptrrasn CE KOCTAHAitili [I1] Aparawb. Este eludat el gliklosich n's observat Elm conjunctiuniT u Intre KOCTAHATI111 i Aparaum. Actium revenim numal la Crgi§orul Marco.dacoromanica. Leipzig. Aparann. 1837. Constantin gi Draga. p. J. 1867. in care. de argint In gurg». mentionati algtur1 en Marco Intre victimele bratului roman in bgtglia de lIngg Craiova. rocrioAnm. Ca Mu al regelul Vuea§in din filea lu1Alexandru Basarab. 11111HOT II ODINAjli napom cpncsora. 2. p. Cu téte astea traditiunea poporang serbg ne asigurg. KOCTAII¡IffIk www. Viena. 1858. frate i sorg. 231. 446-9. i an perit acolo Marco-Crgitiorul §i Constantin §iDraga. 1Jude vor fi Rovinele. XI (1859). luf maiu afl reposat Constantin tsi Draga'' t. 241. s'ad luptat contra ld Mircea. 81. o vom vedé indatg. (165) MiklosIch. Adea c In 17 Ole ale lunei. Monumenta Serbica. p.§. cg Insn§1Mircea a 'leis pe Marco : (lovindu'l cu o sagétg.. dupg cum am ve4ut mal sus."1 Fratil Constantin §i Draga. egclintr'un veclitu tipie al mangstiril serbesd Chilandar din SAntul-Munte este inseris : NI* cELIA MAYA. t.1" In cantecele epiee serbe loeul mortir lul Marco se ehiamit pIng astatil qesul cel larg dela Urvina : irapoKa petunia /5prasal.59 Adecg (In anul 1395 Domnul romlnese Mircea a tnvins pe sultanul Baiezid 1a Rovin e. 1845. oicend astfel (p. i a avut a j u to r Mircea-vodg pre Marco Cralevici gi pre Constantin gi pre Drago g" 1! K4pA1)11Tj. Marco. dar ping §i 4iva. p. p.. GprICKE I1Ap0Al1E njEcmo. t. end tatgi atestuta §i muma lul Marco fuseserg. lor. Viennae. t.ro . Se pare c5 (159) FAACHIIK Ap8WTBA CpRCKE CAOBECHOCT11 acéstä cronicg serbg anume fuses° ennoscutii cronicaruld romin publicat In Magazin iztorie. p. Viena. pe care o public/ el pe aceTaii paging. s'a Intimplat acea superbg isbinda. Fiindcg Serbul nu 4ice el Rovine" a fost Rugg Cralova gi c eel trel principT.Un istoric serie cA un resboTu ce a avut lIfircea-vodd a fost la Rovine. CL KApityWri Cm) Tiojgoswrj. 227. 12 (1860). CL infra.

. pe care éra1 en acela§1 drept Katanesich 11 muta la satul Drivita! 165 Me acestea poi. ce. profesor Gooss. p. orl-cat de magnlitóre ar fi ea pentru no!. 6r la 1395 a fost martura. illustra victoria. o trecere al aril itinerar 11 vor conserva pentru tot-d'a-una cele doa. TrebuTa 85 mal tréca bag. Nod. Studien cur Geographie und Geschichte des Trajanisehen Daeiens. a aril strAlueire se revdrsa. 1874.Hand b. Terminand.. nu pot a nu atinge o cestiune cam asemenata en ace% -prin care am Inceput studiul de fatil. pe la 1220-30 de Writ un puternic cap al Cumanilor In trecerea acestora prin Oltenia. avusese loo anume la 17 malt' 1395. mapa. ('°5) Forbiger. deja ora q lnsemnat.a cu cate un nume geografic din anticitate.' vedem pin5 kii pe d. In lucrarea cea maT noult asupra Daciel luT Traian. Am ve4ut el fundatiunea Cralovel de Oita nemuritorul impgrat romano-bulgar Ionitid. 3. a unela din cele mal splendide victorie ale mareluT Mircea. este o purl fabula. Fait a mal vorbi despre eel vechr.unul la Olt §i cell'alt la Danko. a§e4and pe locul Cralovel orapl Pelendova de pe Tabla Peutingerian5. cad nu voim a trece peste sfera proprid 4isa a cOrigi- nilor Craiovel. creatiunea CraTOW I6n 85 devin5 capita% a Oltenia In locul ImbAtramitulul Severin. e vadurl ale Cumanilor). aprópe un secol ping. Ne oprim aci. Ca atat tli maa mult Insa nu pite fi decal o purl fabulai Incercarea unor archeologl de a identifica cu orl-ce pret Craiov.164negre§it en acelqI drept en care alta data Mannert eftuta acolo ora§ul Drubetis de pe acela§1 Tabig sat Aeon-Ink din Ptolemed. asupra Craiovel. dela Rovine. ajunge de a fi un cbiect de c6rt5 Intro resbolnicul implrat serbesc Stefan Du§an tii nu mal putin resboInicul vod5 roman Alexandra Basarab. Hermanstadt. Barba Basarab.ro . numai istoriA nu slut. prin trecutul sed §i nAscutl anume in epoca cea maT furtun6s1 ('a) Goose. sub primul Ban (CraTovese.. www. t. Fundata. CraTova pe la 1350. d. 1109. la un punct lipsa de metóda sciintifica. fi orl-ce. nota 74. Wien Geographie. cftrora li se scusa pina.60 Prin urmare.dacoromanica.

/W../.S. ba niel chlar a.. a Mongolulul Ord& sati a Sasulul Konrad../.ro ..I. In cursul diruia tunurile dela Calafat. cAnd fel de fel de némurl stains nAbRIati de pre- tutinden1 asupra OltenieT.aW din istoria RomMinor.dacoromanica.61 . simpaticulul pitgan (Crain-Ion' al Cnmanilor.. nu vor Ingadni o a doua editinne a Ungurulul Oslu. www.. ca §ii acelea ce s'ar mal puté ne4a pe atur1.. Cralova juni Inca are de 'nainte 'I un viitor cu atIt mal lung.

ERRATA Pagina: 12 21 Rind : Tipärit : Citesce 12 11 data Caliman datä Agn II www.dacoromanica.ro .

35 Lagarde (Batticher). 27. Grimm Jac. f. 29. 50. Stritter. dratva. Oojkovi 6. 8. 9. 38. Paul of Aleppo. 5. Luccari. 27. 59. Lemoine. Hermannsttidter Archiv MS. Boliac. 13. Leger L. 47. Strahlenberg. Schuler. Teutsch-Firnhaber. 47. Fabricius. 6. Passow. Oppert. Golubinski. 54. 20. 48. 59. 60. Molnar. Olofson 40 De la Bastie. 42. 42. Mencken. 54. Du Cange. Pagina Leuncldvius. 41.dacoromanica. 57 Lubeck. 32. 48. 49. 22. Alexandri. 52. Tyszkiewicz. 45. 11. Mauro Orbini 58. 44. 41. 60. Odebescu.63 INDICELE SCRIERILOR CONSULT:VI E: Pagina A bel-Rémusat. Seyvert. 45. 31. Iagarde comte. 49. Katona. 25. Castrén. TunusliI. Sabinin. 4. 37. 2. 44. Joinville. Venelin. 30. 34. Pappazoglu. 38. 48. 01:Damns 31. Chronicon Budense. Laurian. 21. 49. 12. Ispirescu. Btilcobcu. 21. 40. I. 55. §incaI. 22. 19. Sommer. Albericus 11-14. Thurocz. 29. Ohsson. Miller Max. Bouquet. 45. Vasile Lupul. 54. 6. 54. Margot 3 51. 29. 54. 47. Grabowski 42. 8. 2. 45. 35. Glgsnik srb. Rakovsky. Karagie. Suhm. 24. Jagi6. Matkovi 6. Lelewel. Pictet Ad. Thunmann. Cheniiites. 45. Del Chiaro. Böbm. 59. 48. Dugonics. 39. 16. 21.41. 38. Sulzer. 59. 9. Hahn. Klaproth. 56. 31. 19. 45. 33. 42. Theiner. Frunpscu. 35. 27. Blau. Rawlinson. 36. Papiu. 31. MS.ro . 30 31. G. Tincu-Velea. 47. 37. Cooss. 46. 34. 7. 30. 6. 31. 46. 13. 4. Köleseri. www. Fejér. Engel. 33. Sturdza Dim. 52. Archiv Bucurescl. Pesty. Herodotus. 37. 3. 57. Begigie 34. 55. Journal Asiatique. 12. 29. 3. 11. 37. 48. 33 Anonymus Belae. Rösler. 6. Lenormand Fr 29. 15. 37. 55. 4. Rybnikow. Miklosich. 50. 2. 55. Karamzin. 25. 54. Creche cronicar. 29. Forbiger. Sanders. Fotino. Teulet. I 1. 53. Tyler. 10. Springfels. Platli 44 Podhradczky. 20. Kantemir. 46. 24. Maior P.

dacoromanica.ro . Pretul 4 www.l'ipt`irit in 250 exemplo ye.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful