Strategii

i activit

i de autocunoa tere

i dezvoltare personal

1. Aspecte preliminarii: Pentru a aduce în discu ie problematica substan ial a cunoa terii, mai ales cea a cunoa terii de sine, este necesar delimitarea câtorva concepte de baz , care vor fi interferate în cadrul acestui referat. De asemenea, se impune prezentarea tuturor ipotezelor de lucru, precum i a metodei de abordare a subiectului. Aceasta din urm va fi una analitic , în cadrul eviden iez corela iile dintre cunoa terea mediului înconjur tor, i explorarea unor forme superioare de cogni ie, reliefate de i care tinde permanent spre o tiin ific sau de una c reia voi încerca s descoperirea sinelui

autocunoa tere pe diverse paliere ale existen ei. Din cele spuse anterior se desprinde ipoteza de lucru principal , conform c reia omul este o o fiin anumit form de cunoa tere, fie c este vorba despre o cunoa tere

empiric , de o cunoa tere a fenomenelor sau de o cunoa tere a persoanelor. O prim delimitare conceptual este aceea a cunoa terii, a a cum este ea privit de mai majoritatea oamenilor. Ea este considerat un dat al existen ei umane, o capacitate ce dezvolt i des vâr e te fiin a uman . Aceasta este o abordare generalist , îns ea subsumeaz numeroase caracteristici aborda aceast realitate filosoful i dimensiuni, în func ie de direc ia abordat . Într-un

anumit mod va privi teologul cunoa tere, într-un mod diferit psihologul, iar în alt fel va i exemplele ar putea continua.

Pentru psiho-pedagogi dezvoltarea personal este în strâns corela ie cu µ¶o serie de etape prin care trece fiin a vie spre a- i atinge deplina realizare de sine. La om dezvoltarea nu se reduce la simpla cre tere. Sub influen a condi iilor fiziologice i socioafective, apar noi forme de func ionare care îl conduc pe sugarul supus principiului pl cerii (limitat la simpla c utare a satisfacerii trebuin elor) la starea de adult conexat principiului realit ii¶¶1. Faptul c omul trebuie s treac prin anumite experien e în cadrul procesului de dezvoltare ne arat c ± în esen simultan ± fiecare experien ce contribuie la dezvoltarea unei persoane imprim i a universului biologic, psihologic i i o aprofundare a lumii înconjur toare, dar

rela ional personal. La copiii mici se observ imediat o schimbare evident dup ce o astfel
Norbert Sillamy, Dictionar de Enciclopedic, 1998,p.100.
1

psihologie ± Larousse, tr. Dr. Leonard Gavriliu, Bucuresti, Edit. Univers

deoarece el rii i orientarea lor asigur o integrare optim a tuturor resurselor implicate în actul înv 2 Doina S l v stru. modelaj. Ia i. dans. con inuturilor predate. joc de rol. activitati de comunicare si inter-relationare ce se realizeaza prin: teatru. i cele de cu condi ia ca ele s fie subsumate unor cadre mai largi ce presupun cunoa terea autocunoa terea. În acest sens.de experien informa ional educa ional de dezvoltare personal ia sfâr it. POLIROM. recunoasterea si intelegerea emotiilor proprii si a celorlalti. muzica. in s subliniez c ile de dezvoltare personal sunt incluse in programul zilnic si sunt coordonate de psihologul gradinitei in echipa cu educatoarele. Un rol deosebit de i stilul educa ional abordat de c tre educatoare. ele sporesc încrederea i autonomia pre colarului. Nu exist o strategie i formarea ile acestora trebuie s i el în continu dezvoltare. 2004. dimensiunii valorificarea aspectului formator important îl are în acest sens eficient spre educabil2. . Pe lâng plusul i i motric pe care îl aduc. activitati de dezvoltare a controlului si expresivitatii emotionale. Edit. i estetic al realit i numeroase alte însu iri ce arat superioritatea net a acestor strategii în raport cu cele tradi ionale. colaj. proces aflat practic-aplicative ii a i cunoa terea propriei persoane în rela ie cu ceilal i). pp. în marea lor majoritate. accentuarea i cu cogni ia. Acestea cuprind activitati de dezvoltare a inteligentei socio-emotionale: autocunoastere. mai ales c particularit in pasul cu ritmul de cre tere flexibilitatea. precum aptitudinilor implicate în autocunoa tere. Interdependen a dintre activit autocunoa tere se observ activit ile de dezvoltare personal i în practica pedagogic . dans. are ce promoveaz autocunoa terea i dezvoltarea personal la Strategiile de înv înconjur toare are centrate pe subiec ii educa ionali sunt. pictura. ii dezvoltate în a a m sur încât s asigure o dubl cunoa tere (cunoa terea realit educativ unic în ceea ce prive te dezvoltarea personal a copiilor. Psihologia educa iei. marionete. Strategii de înv copii. Dintre caracteristicile suplimentare ale acestor strategii didactice amintim: dinamismul. 2.158-159.

±Unitatea de management al proiectelor pentru înv mântul preuniversitar.. Ea vede persoana în dimensiunea vertical a este i L. Curriculum pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6-7 ani. Noi metode i strategii pentru managementul clasei. prin analiz comparat .aceast i stimularea rezervelor nefolosite ale are. cu scop orientativ.6. Prin rela ionare (ultima etap a strategiei) se realizeaz leg turi între cele asimilate asupra realit i o viziune de ansamblu ii. Thomas W.E. Bucure ti. p. devine un mijloc sigur psihologice existente în fiecare fiin . Didactica Publishing House.).În cazul controversat tiin elor educa iei se profileaz i o strategie aparent nou .A.sugestopedia3. Sugestopedia ± o pedagogie alternativ revolu ionar . p.M. 2009.C. Urm toarea etap presupune acceptarea subcon tient i incon tient c el însu i i bun pentru solu ionarea situa iei de înv solu iilor g site de c tre membrii grupului educa ional (se realizeaz prin transfer. atunci când este condesat i eficient de autocunoa tere uman .E.R. În etapa urm toare copilul trebuie caute singur "drumul" cel mai are..de Cristina Boguleanu. 3 . p. din clas i leg turile astfel încât pute i s încerca i ceva diferit (. LEARN pune la dispozi ie un cadru care ajut profesorii s structureze rela iile de la dintre coal . unde putem observa. precum înv urare a acestei strategii se realizeaz câteva i consecin ele ce le genereaz al turi de câteva activit are. ***.Obiectivul final al sugestopediei este înl turarea barierelor socio-profesionale creierului uman pentru a ob ine un tip de înv fiin integral . (Limit. "LEARN este o modalitate de evaluare a ceea ce nu func ioneaz bine. persoana este abordat ca o doar la aspectele personalit ii are mai rapid.N. Nielsen. prin aceasta confirmându-le importan a i comportamentele dezvoltate. coal /gr dini . Bucure ti. precum educa ional . .u. Dr.74 . Aceasta. Magdalena Dumitrana. A se vedea articolul d-nei Conf. În penultima etap ± retragerea ± educatorul transfer o parte din i c tre subiec ii educa ionali. serie nou . dar în acela i timp pe deplin con tient. pp. voin autocunoa terea i afectivitate.100-114. Edit. mai u or. 4 Ibidem.. copil i mediul de acas "5. îns destul de într-o strategie i i dezvoltare personal . O alt strategie modern în ceea ce prive te i dezvoltarea personal Relinquish-Network). 200 8. 114 cf. În timpul procesului de înv integralitate nu se refer con tiente: intelect. deoarece acceptând solu iile unui copil grupul îi comunic responsabilit este acceptat în acel grup). nr. 3-4 / 2007. în Înv mântul primar. c sugestopedia vine în întâmpinarea i solu ionarea principiilor ce guverneaz educa ia timpurie. 5 Jerry Olsen.tr. În prima etap de desf reguli de baz . dar dându-le un feed-back pozitiv.Expect-Accepti de unific rii con tientului cu subcon tientul"4.

care pot s i dezvoltarea personal . i contingent între un 4. Predarea este facilitat de limbaj care intervine ca instrument cu ajutorul c ruia individul ordoneaz realitatea înconjur toare. în sensul c preg tirea copilului pentru scoal pentru via Activit trebuie s aib în vedere nu doar competen e i. Dezvoltarea se caracterizeaz a formulat câteva principii necesare în prin cre terea treptat . i cuno tin e. ci în aceea i i al simbolurilor. deprinderi. Dezvoltarea intelectual implic o capacitate crescut a individului de a. atitudini ce m sur . implicit. 3. Dezvoltarea intelectual se caracterizeaz prin cre terea capacit ii individului de a opera simultan cu mai multe alternative. 5. de un real folos sunt i strategiile cognitiviste i behavioriste. cognitiv . cu ajutorul cuvintelor îndrum tor i cel care înva . 6. de a tinde c tre urm rirea mai multor succesiuni de fapte în aceea i perioad de timp i de a aloca timp i aten ia corespunz toare acestor solicit ri multiple. determine un plus semnificativ în ceea ce prive te autocunoa terea Astfel. În concluzie educatoarea din gr dini a de copii trebuie s pun în practic îmbinarea ideilor din pedagogia tradi ional cu ideile pedagogiilor alternative. capacit i. emo ionale îmbin activit i ra ionale. bazându-se pe strategii activ-participative care încurajeaz plasarea copilului în situa ia de a explora ca forma cea mai natural de înva are.Pe lâng LEARN. Dezvoltarea intelectual se bazeaz pe o interac iune sistematic in de dezvoltarea socio-emotional . ceea ce a f cut sau va face. prin instruire i autoinstruire a independen ei r spunsului fa de natura imediat a stimulului. i prin joc i se ile se desfa oara prin ac iune. i de a deveni independent. promovând conceptul de dezvoltarea global a copilului. în elegerea dezvolt rii intelectuale: 1. i vizuale.i exprima sie i i altora. Bruner. teoreticianul cognitivismului. 2. apelându-se practic la toate tipurile de . sistem care s permit achizi ii ulterioare. auditive si kinestezice. Dezvoltarea depinde de interiorizarea evenimentelor într-un sistem de depozitare corespunz tor mediului. Avem în vedere faptul ca înva area se produce eficient în momentul în care se co-activeaz ariile motorii.

tr. Psihologia educa iei. Ioan. Radu. ed. 5. 2001. Frumos. Magdalena.***. Edit. serie nou . 6 . Bucure ti.. Dictionar de psihologie ± Larousse. 2.. 2008. Timi oara. Olsen. 3-4 / 2007. Curriculum pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6-7 ani.. p. Ionescu. Edit.Dr. Bucure ti. 2008.p. în Înv mântul primar. Dacia.de 3. Florin. Coord. ±Unitatea de management al proiectelor pentru înv mântul preuniversitar.C. 3.23-25. Doina. Dr. S l v stru. Conf. pe de o parte. autocunoa terea ± ca metod de explorare a sinelui i de dezvoltare personal 6. Jerry. i dezvolt ri cognitiviste. 200 8.inteligen activit . ClujNapoca. Bucuresti. Leti ia. Edit.Eurostampa.100.E. Nielsen. Ia i. aII-a. 2. Leonard Gavriliu. Didactica Publishing House. Sugestopedia ± o pedagogie alternativ revolu ionar . Edit. Noi metode Cristina Boguleanu.E. nr. Bibliografie suplimentar : 1. Coord. Norbert Sillamy.M. Univers Enciclopedic. Thomas W.. Ia i. POLIROM. Dumitrana. 4. Dr. Managementul clasei/grupului educa ional. Cf. 2004. Miron. ***. 2008. Lect. Didactica modern . Curriculum pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6-7 ani. i strategii pentru managementul clasei. accentuând. ±Unitatea de management al proiectelor pentru înv mântul preuniversitar. Trif.M.C. 1998. Edit. Edit. i Bibliografie: 1. tr. Didactica ± Fundamente POLIROM. 2009.. Bucure ti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful