Nota Comisiei Sinodale Liturgice, formulat la cererea Preafericirii Sale Lucian, Arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma

, Greco-Catolic privitoare la postul i ajunul cerut, indiferent de ce zi a s pt mânii este, în ziua de T ierea capului Sf. Ioan Botez torul i ziua În l rii Sfintei Cruci În via a Bisericii, indiferent de momentul la care ne-am referi, nu s-a c utat niciodat punerea în prim plan sau chiar generalizarea la scar larg a obiceiurilor individuale sau ale unor grupuri restrânse. Întreaga via liturgic a Bisericii, împreun cu toate aspectele ei, izvor te din autentica Tradi ie cre tin i din rodul ei cel mai de pre , adic Sfânta Scriptur . În scrierile sacre se reg sesc fundamentele oric rei comemor ri sau s rb tori cre tine, ilustrate i celebrate mai apoi prin textele riturilor liturgice. Este foarte important s se in mereu cont de normele pe care Biserica le-a stabilit în decursul timpului. Acestea sunt expresii ale autorit ii sale maxime în acest domeniu. Prin elaborareaTipicurilor liturgice, Biserica mereua c utat sa ofere solu ii cât mai potrivite care s explice, cât mai bine posibil, semnifica iile i motivele alegerilor sale teologice. Scopul acestor elabor ri const în a oferi posibilitatea tr irii unei vie i de credin cât mai autentice, în conformitate cu înv tura Mântuitorului. Astfel, toate canoanele i legile emise de-a lungul timpului, prin intermediul Tipicurilor liturgice, au drept scop reglementarea oficial a vie ii liturgice ecleziale. În acela i timp, cunoa terea de c tre credincio i a aspectelor istorice, implic i aprofundarea semnifica iilor religioase ale acestora. Tipicul Bisericii noastre indic faptul c atât s rb toarea t ierii capului Sfântului Ioan Botez torul (29 august), cât i cea a În l rii Sfintei Cruci (14 septembrie) sunt zile de post i de ajun, indiferent de ziua s pt mânii în care cad acestea. Motiva ia acestor reglement ri privitoare la post se g se te în natura celor dou s rb tori. Acestea fac trimitere direct la v rsare de sânge: prima fiind comemorarea martiriului Înaintemerg torului, iar a douane aminte te de patimile i moartea Mântuitorului, i de aceea st rnesc în inimile credincio ilor sentimente de poc in i de str pungere, care se manifest printr-un post sever în zilele respective. Toate Bisericile de Traditie bizantin , în conformitate cu spiritul Tipicului Sfântului Sava, prescriu în aceste zile post sever, f r brânz sau ou . Cele de tradi ie greac admit vinul i untdelemnul, în timp ceîn Bisericile de tradi ie slav nu este dezlegare, în aceste zile, nici m car la vin, ci doar la untdelemn. Trecând la un alt aspect al celor dou s rb tori, dincolo de caracterul lor peniten ial, fiind s rb tori de porunc , se aseam n duminicii, în ceea ce prive te obligativitatea particip rii comunitare la Dumnezeiasca Liturghie. Aceasta implic automat i necesitatea încet rii tuturor acelor activit i care pot fi amânate pe o alt zi obi nuita de lucru. S rb toarea din punct de vedere bisericesc sau liturgic nu este asociat exclusiv cu bucuria. Expresia s rb torii nu este mâncarea i b utura, ci celebrarea zilei respective în spirit de poc in i jertf . Aceste doua sarbatori sunt, asemenea S pt mânii Mari, zile de comemorare în spirit de poc in i jertf , aduse personal lui Dumnezeu prin renun are, înainte de toate la cele ale trupului, la care se ad ug rug ciunea i prezen a la Sfânta Liturghie.
Repere bibliografice: E. Mercenier, La prière des Eglises byzantines, t. II,1, Chevetogne 1953, p. 108; E. BRANI TE, Liturgica general , Gala i 2002, p. 203-204; Patrologia Greac 99, 1696: Teodor Studitul; G. PLETOSU, Dezvoltarea istoric a anului bisericesc. S rb torile Sfintei Cruci, în Revista teologic , nr. 7-8, 1908, p. 284; R. BORNET, La croix dans le rite byzantin, dans La Maison-Dieu 75, 1963, p. 97; Irérée Hausherr, Plansul si strapungerea inimii la Parintii rasariteni, Sibiu, 2009, pp. 13-19.