y 1. Ken Evans, Maria Gilbert : Modelul integra ional,

transcultural. Propria vedere a psihoterapeutului asupra lumii i sistemul valoric

y 2. Psihoterapia i credin ele. Credin e în timp y 3. Tipurile de credin e. Credin e pozitive. Credin e

limitative

y 4. Posibilitate. Abilitate. Merite. Importan a limbajului

folosit de c tre pacient y Aplica ie practic . Explorarea unui obiectiv important prin metoda de identificare a credin elor limitative

y 5. Metoda schimb rii credin elor

y y y y y y y

Aplica ie practic - Axa credin elor. Aplica ie practic Con tientizarea trecutului ce influen eaz prezentul Aplica ie practic - Con tientizarea prezentului, cele 5 prize de con tiin (prin înv are, prin h r ile proiectate, propriile proiec ii, con tientizarea conflictelor, con tientizarea proceselor) 6. Credin ele proprii psihoterapiei. 7. Convingerile excelen ei Exerci iu de identificare Examina i ce gândesc oamenii despre ei în i i Tema 1: Pe ce se fundamenteaz deciziile pe care le lu m Tema 2: Convingerile excelen ei Tema 3: A fi în acord cu sine Exerci iu practic pentru identificarea credin elor

CREDIN ELE: principiile ac iunilor noastre
y 1.Credin ele sunt regulile vie ii noastre, normele dup

care tr im. Aceste reguli pot fi eliberatoare i stimulative, oferindu-ne ansa de ne atinge obiectivele i de a tr i conform propriilor valori. În acela i timp, ele se pot dovedi obstacole în calea atingerii obiectivelor fixate sau ne pot aduce în situa ia de a crede c nu suntem suficient de capabili pentru a ob ine ceea ce dorim. y 2.Credin ele sunt principii în ac iune, nu pure teorii. Prin urmare, atunci când ne dorim s afl m care sunt credin ele unei anumite persoane, examin m comportamentul acesteia i nu ce spune ea despre propriile principii. Credem în gravita ie i ac ion m ca i cum e de la sine în eles c exist . Nu încerc m s o test m s rind pe geam sau str duindu-ne s mergem în aer. La rândul ei, gravita ia nu pare s fie influen at în vreun fel sau altul de faptul c noi credem în ea. În schimb, rela iile, aptitudinile i posibilit ile noastre sunt influen ate decisiv de credin ele care le privesc. y 3.Ne form m credin ele în urma experien elor tr ite. Apoi, ac ion m ca i cum ele ar fi adev rate. Într-un fel, credin ele sunt profe ii care se împlinesc prin propria for . Atunci când avem convingerea c suntem o persoan agreabil , ne vom comporta conform acestei credin e: ne vom apropia de oameni mult mai deschis, vom fi mult mai sociabili i ne vom sim i bine printre ei. La rândul lor, ace tia ne vor trata cu simpatie, confirmându-ne astfel credin a. Convingerea noastr este aceea conform c reia credin ele sunt formate de experien i, în aceea i m sur , experien ele sunt rezultatul credin elor.

y Ce înseamn acest lucru? Înseamn c ne putem alege credin ele. Dac

rezultatele pe care le ofer ne sunt pe plac, atunci le p stram i continu m s ac ion m în aceea i manier . Dac rezultatele sunt nepl cute, ne schimb m credin ele i ac ion m diferit. y Credin ele pot facilita schimbarea dorit i chiar o produc. Dar convingerea conform c reia credin ele pot fi schimbate este, în sine, o provocare pentru mul i oameni, întrucât ei tind s se gândeasc la credin e ca la posesiuni. Oamenii vorbesc despre "a avea" i "a p stra" sau despre "a pierde" i "a câ tiga" credin e. Nimeni nu î i dore te "s piard " ceva. Prin urmare, e recomandabil s discut m cu pacien ii despre "dep irea" sau "abandonarea" credin elor, nu despre "pierderea" lor. y Nu vrem s ne pierdem credin ele, întrucât avem o inves-ti ie personal în ele. Atunci când sunt confirmate de eveni-mentele din jur, încep s capete un sens. Lumea devine pre-vizibil , iar ele ne ofer un sentiment de siguran i certitu-dine. Sunt momente în care sim im o satisfac ie chiar i în fa a unui dezastru, acesta oferindu-ne o pl cere vinovat ca urmare a faptului c l-am prezis. " i-am spus c a a se va întâmpla" este un enun ce exprim satisfac ie, nu pentru c ne-am fi dorit ca acea nenorocire s aib loc, ci pentru c aceasta a fost prezis de credin ele noastre.

în contextul în care credin ele opereaz ca reguli universale privind ceea ce este i nu este posibil. care nu numai c solu ioneaz situa ia. y Atunci când clientul are totu i îndoieli în ceea ce prive te capacitatea sa de a atinge obiectivul propus. Un alt client ar putea solicita asisten pentru o problem profesional sau una personal . întrucât integreaz credin ele clientului în cercul feedbackului. dar i modific tipul de gândire care a condus la apari ia ei. el ajunge s adopte noi ac iuni. y În acest caz. Atunci când pacientul apeleaz la o edin de psihoterapie pentru a dobândi o nou abilitate sau pentru a. întrucât nu numai c rezolv problema în cauz . este foarte posibil ca el s fie deja convins c îi st în puteri s fac acest lucru. clientul înva c înse i credin ele sale sunt parte a problemei cu care se confrunt . Prin urmare. Aceste procese au un ciclu dublu".i îmbun t i una existent . clientul va deveni mai creativ i în celelalte domenii ale vie ii sale. Prin schimbarea credin elor. dar i conduc c tre noi experien e în afara contextului problemei. y Programele de psihoterapie care abordeaz problema credin elor sunt mai puternice. iar psihoterapeutului i-ar fi posibil s îl ajute f r a-i lua în vizor credin ele.Psihoterapia i credin ele y Nu este obligatoriu ca toate programele de psihoterapie s abordeze problema credin elor. psihoterapia este nevoit s -i exploreze credin ele. .

ce p rere avea i despre vârst atunci când era i copil? Cel mai probabil. În cursul edin elor de psihoterapie. Cu toate c ambele enun uri sun asem n tor. Dup ce dep i i pragul de dou zeci de ani. Lucrurile pe care le vre i nu v reprezint . tinerii din genera ia dumneavoastr i persoanele mai în vârst (probabil. frumuse e i fericire pân la dragoste. locuin . un pacient ar putea afirma ceva de genul "Vreau s am fericire". Care era p rerea dumneavoastr despre dragoste. i adul ii.y Una dintre modalit ile prin care putem începe s abord m problema credin elor clientului este aceea de a completa tabelul Credin e în timp . a i împ r it lumea în dou categorii: copiii. y . carier i posibilit i. categoria "b trânilor" începe s se restrâng . demonstrând c oamenii î i schimb credin ele pe m sur ce înainteaz în via . De pild . în elesul lor profund este diferit. verific m dac ele se confund cu pacientul. iar altul ar putea spune "Vreau s fiu fericit". Tabelul exploreaz credin ele în func ie de diverse aspecte. în perioada în care era i doar un copil? Dar în vremurile adolescen ei? Dar dup vârsta de dou zeci de ani? Tabelul este foarte revelator. în mod natural. În perioada adolescen ei. Acest lucru presupune c pute i "avea" un lucru ast zi. ca parte a ceea ce sunte i. Ele se pot modifica în urma unor experien e marcante sau pot evolua în timp. ele s l luiesc în afara fiin ei i nu sunt parte din dumneavoastr . la nivelul identit ii. dar este posibil s -l pierde i mâine. fiind format din oameni cu vârste tot mai înaintate. cei care erau de vârsta dumneavoastr . cei afla i la vârsta a treia). când abord m problema credin elor pozitive. Spre exemplu. existau copiii. oamenii mai în vârst . de la vârst . Este mult mai bine s tr i i ceea ce v dori i.

verbul este ser. motiv pentru care folosesc verbul ser: "Eu sou Andrea". y y . exist dou verbe echivalente lui "a fi". ei sunt indu i în eroare de propriul limbaj. sunt o persoan fericit . Obosit nu pot fi decât uneori. A adar. Credin ele negative temporare sunt mai u or de abordat. clien ii generalizeaz pornind de la st ri de spirit i credin e temporare. îns un psihoterapeut este obligat s o fac . enun ul corect este "Eu estou cansada". Cel lalt verb descrie ceva ce este temporar i care are leg tur mai mult cu o anumit stare de spirit sau cu o senza ie trupeasc . Iat aici o regul util . Explica i-le clien ilor distinc ia dintre cele dou st ri. Atunci când sunt obosit nu-mi pierd identitatea.y y În anumite limbi. Alte limbi nu fac aceast distinc ie asupra verbului "a fi". În portughez . pe care le ata eaz identit ii lor. c ci este vorba despre o stare temporar . m refer la o senza ie trupeasc ( i chiar mental ) temporar . atunci când afirm "Sunt obosit ". chiar dac limbajul pe care îl folosesc nu admite diferen a. prin folosirea verbului estar. Uneori. în general. iar pe cele pozitive într-unele permanente. Prin urmare. m refer la ceva permanent. În limba portughez . Deci pot s spun "Sunt fericit !". Nu conteaz c uneori mai sunt i trist . îns Andrea sunt tot timpul. de pild . pe care îndrum torii ar trebui s o urmeze: Transforma i credin ele negative într-unele temporare. în portughez . Dar dac spun "Eu sunt Andrea". el este estar. important e c . nu sunt o persoan obosit . Unul implic permanen a i este folosit atunci când se face referire la un lucru care face parte din existen a unei persoane.

ci doar st ri de spirit f r resurse.i tr i valorile i a. Nu exista e ec. înseamn doar c înc nu v-a i atins obiectivul.i testa credin ele despre tine i ceilal i. decât atunci când renun a i s v mai urm ri i scopul. y y y y y y . Dac nu a i ob inut ceea ce v dorea i. ac iona i. Rolul psihoterapiei este acela de a readuce la via resursele latente ale pacientului. iar în acest caz vorbim despre o alegere voluntar . întrucât în elesul s u negativ nu poate fi dovedit. Primul principiu este acela conform c ruia înv area se afl în ac iune. a. Iat câteva dintre presupozi iile psihoterapiei.Credin ele pozitive y Psihoterapia func ioneaz pe baza credin elor pozitive. exist doar feedback. Nu pute i spune c a i e uat. Ac iona i ca i cum acestea sunt adev rate i totul se va schimba în bine. E ecul nu este un termen verificabil. Schimb rile vin din întreprinderea unei ac iuni. În psihoterapie. Nu exist oameni lipsi i de resurse. a ac iona înseamn a te apropia de obiectivele fixate. Comorile noastre cele mai profunde a teapt s fie descoperite. De inem deja toate resursele de care avem nevoie sau ni le putem crea oricând. nu din în elegerea ra ional . E ecul este doar o apreciere subiectiv a rezultatelor pe termen scurt. Dac vre i s în elege i. Ac iunea produce feedback i înv are.

y Ac iunile noastre nu se desf oar la întâmplare. y Dac îi oferi i clientului op iuni conforme valorilor i credin elor sale. chiar dac uneori se întâmpl s nu fim con tien i de ele. ve i avea rezultate i mai bune. y A avea o singur op iune e mai bine decât a nu avea niciuna. Dac nu o face i. acesta le va accepta i le va pune în practic . Ne îndrept m neîncetat spre atingerea anumitor obiective. vor exista destui care le vor fixa cu cea mai mare pl cere în locul dumneavoastr . Stabili i-v propriile obiective. întotdeauna încerc m s realiz m ceva prin ele. . pe viitor. y Face i tot ce pute i mai bine în acest moment i probabil c .y În spatele oric rui comportament exist o inten ie. Nu-i l sa i pe ceilal i s v conduc via a.

s ne dorim lucruri diferite i s ne construim valori diferite. antipatii i preocup ri diferite. credin e i valori formeaz h r ile noastre mentale. . încorsetându-ne i limitându-ne ac iunile în interiorul unor grani e bine definite. dar respect perspectiva clientului asupra lumii i încearc s -l ajute în func ie de aceasta. ci acela de a-i oferi cât mai multe op iuni în propria sa lume. începem s ne form m credin e diferite. angajamente. pe picior de egalitate. Drept urmare. cele care ilustreaz lumea a a cum o percepem. o face i doar pentru c a i uitat de puterea lui " i" . permi ându-ne s explor m liberi lumea de afar . Ac ion m ca i cum aceste h r i mentale ar fi reale. sau restrictive. Psihoterapia are propria sa hart mental . dispozi ii. simpatii. y Avem experien e. Scopul psihoterapiei nu este acela de a-l aduce pe client în stadiul în care s aib o hart mental precum cea a psihoterapeutului. y Dac v gândi i c unu i cu unu fac doar doi.puterea conexiunii. Ele pot fi pozitive. y Psihoterapia este un parteneriat sinergic. Aceste obiective.y Sunte i creatorul propriei realit i. interese. y Rela iile înseamn mai mult decât suma p r ilor lor. prin prisma experien elor tr ite.

În urm toarea edin .i mai doreasc s schimbe felul de a fi al partenerului i începe s gândeasc diferit în privin a situa iei el vede lucrurile atât din punctul s u de vedere. cât i din cel al partenerului de via . Dac persoana respectiv ar înceta s se mai comporte într-un anumit fel. probabil c persoana în cauz nu s-ar mai învinov i pentru faptul c rela ia sa merge prost . Ce poate face un psihoterapeut în acest caz? Mai întâi. clientul ar fi mul umit. Cum este? Cum se simte? În ce fel va gândi diferit? În acest exemplu. În final. ascultându-i tonul vocii i urm rindu-i gesturile . Psihoterapeutul i-ar cere s . ar în elege c i partenerul de via face acela i lucru. Apoi.pe scurt. Apoi. dac i s-ar oferi o op iune mai bun . A adar. . pacientul renun s . îl putem examina pe client cu mult aten ie. Prin urmare. Clientul nu trebuie s cread c acea credin care a produs schimbarea este universal valabil . am putea ori s -i cerem s aleag una din-tre presupozi iile puternice de mai sus. pe viitor. Între timp. da. ar accepta-o.i imagineze pentru o clip c aceast afirma ie se aplic perfect în situa ia dat . ea se aplic doar situa iei respective. îl putem calibra. s . psihoterapeutul îl va îns rcina pe client cu o tem pentru acas : pe viitor.y y y y y y y Pacientul de ine r spunsurile. El crede c partenerul de via este vinovat pentru neajunsurile rela iei. s observe rezultatele.i aminteasc presupozi ia aleas i s ac ioneze ca i cum aceasta ar fi adev rat . cât i despre lucrurile înv ate de client din aceast experien . Psihoterapeutul are întreb rile. psihoterapeutul i clientul vor putea discuta pe seama efectelor pozitive pe care noua atitudine le-a avut asupra rela iei. ori s -l îndemn m s se gândeasc el însu i la o idee pozitiv în contextul situa iei descrise i s . Este de a teptat ca acesta s vorbeasc i s se comporte diferit fa de cum o f cea înainte. S ne închipuim c un pacient se confrunt cu dificult i în rela ia sa cu partenerul de via .i imagineze c e real . în conformitate îns cu harta sa mental . Vor fi diferite fa de cele de pân acum? Mai mult ca sigur.ar realiza c face tot ce poate. când va sesiza toate premisele unei discu ii aprinse cu partenerul de via . S ne închipuim c presupozi ia aleas de client este "Face i tot ce pute i mai bine în acest moment i probabil c . îndrum torul trebuie s calibreze clientul. ve i avea rezultate i mai bune". Apoi.

iar ca adul i nu ajungem niciodat s fim con tien i de ele i s le examin m. care ne împiedic s ob inem ceea ce e posibil: lucrurile pe care le putem dobândi prin for e proprii i pe care le merit m. r spunsul implic deseori credinte restrictive.Credin ele limitative y Credin ele limitative sunt obstacole majore în demersul nostru de a ne atinge obiectivele i de a ne tr i valorile. . perioad a vie ii în care ne-am imitat p rin ii .dar ace tia n-au fost niciodat perfec i. Alte credin e limitative provin din sursele de massmedia. povestea n-ar mai fi una tragic . Serialele melodramatice. zugr vesc circumstan e în care actorii trebuie s întruchipeze personaje anxioase i încorsetate. Aceste credin e dobândite la vârste fragede r mân în stare latent . y Ele î i pot avea sursa în copil rie. altfel. Atunci când un psihoterapeut întreab "Ce v opre te s v atinge i obiectivele?". Ele ac ioneaz ca ni te reguli. de pild .

. "Nu ob in niciodat ceea ce-mi doresc". "Trebuie s fiu bogat. "Nu e om mai ghinionist decât mine". "Nimeni nu poate fi de încredere". "Nu sunt o persoan flexibil ". "Nu sunt capabil s -mi ating scopurile". "Ceilal i sunt mult mai pricepu i decât mine". "Psihoterapia este dificil ".Iat y y y y y y y y y y y y y y y y y câteva credin e limitative tipice: "Trebuie s trudesc din greu ca s -mi pot asigura un trai decent". "Nu pot s câ tig decât atunci când ceilal i pierd ceva". s rac mori". "S rac te na ti. "Succesul necesit eforturi îndelungate". nu exist câ tig". "Mi-am atins limitele". "F r durere. ca s pot fi fericit". "Nu tiu s folosesc un computer". "Nu merit s am succes". "Nu a putea supravie ui f r acest loc de munc ".

y Metoda de identificare a credin elor limitative: y Cere i clientului s se gândeasc la un obiectiv important.Identificarea credin elor limitative y Uneori. De obicei. Sunt dou c i simple prin care putem realiza acest lucru. se utilizeaz "metoda credin elor limitative". prin urmare. realitatea. în psihoterapie. cere i-i s .i numeasc scopul în partea propozi iei unde "obiectivul" se afl în paranteze. În acest fel. dac obiectivul este acela de a avea relatii mai bune cu cei din jur. De aceea. primul pas pe care trebuie s -1 facem este acela de a le introduce în limbaj. a fi capabil s articulezi credin ele limitative i s sesizezi efectele acestora este suficient pentru a ne schimba credin ele i. y Cere i-i s p streze în minte lucrul dorit i s ros-teasc cu voce tare fiecare dintre propozi iile care vor urma. În fiecare caz. . Prin urmare. y În prima. prima pozi ie ar trebui s arate cam a a: "Merit s am rela ii mai bune cu ceilal i". ele vor ie i la iveal i vor putea fi examinate. nu suntem con tien i de credin ele restrictive care le obstruc ioneaz ac iunile.

"Merit s am [obiectivul]. Alegerea primei cifre (1) semnific faptul c enun ul nu este considerat conform cu realitate a. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Eronat Complet adev rat y 2. în timp ce ultima (10) simbolizeaz o concordan perfect afirma ie-realitate. [Obiectivul] este realizabil. atât dumneavoastr . cât i clientul trebuie s încercui i una dintre cifrele ce apar sub fiecare propozi ie. Ele reprezint calificative acordate în func ie de cât de real pare enun ul. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Eronat Complet adev rat . y 1.y Pe parcurs. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Eronat Complet adev rat y 3. "Dispun de aptitudinile i abilit ile necesare pentru a avea [obiectivul].

[Obiectivul] este clar. [Obiectivul] este dezirabil. . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Eronat Complet adev rat . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Eronat Complet adev rat y 6. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Eronat Complet adev rat y 5. [Obiectivul] este ecologic. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Eronat Complet adev rat y 7.y 4. [Obiectivul] este valoros.

În cea mai mare parte a cazurilor.y Metoda poate fi extrem de revelatoare. "Ce anume v-ar putea procura incertitudini în privinta acestui obiectiv? y Ca îndrum tor. aceste limite se refer mai mult la client i mai pu in la lume. Ce crede el c îl împiedic s ob in ceea ce.i poate atinge obiectivul propus. Provoca il: "Sunte i convins?". Aminti i-v c face i acest lucru spre binele s u. a i acordat enun ului acelea i calificative ca i clientul? Spre exemplu. acesta spune "Merit s -mi ating obiectivul". y A doua cale de identificare a credin elor restrictive este aceea prin care cere i clientului s v spun de ce crede c nu. Calificativele mici (sub apte) pot semnala existen a unei credin e limitative sau faptul c persoana în cauz nu a meditat suficient asupra obiectivului. Psihoterapeutul trebuie s verifice aceste lucruri: "De ce sunte i nesigur?". . Încredin a i-v c persoana în cauz este congruent i sincer în afirma iile sale. ca urmare a sesiz rii unei ov ieli în tonul vocii i în limbajul trupului. Clientul îns a ales cifra zece. iar dumneavoastr încercui i cifra apte.i dore te? R spunsul va indica lucrurile pe care clientul le percepe ca pe ni te limite. Uneori. clientul alege calificativele în func ie de ceea ce ar dori s cread si nu de ceea ce crede cu adev rat.

i atinge obiectivul. acestea sunt credin e i vin din percep ia clientului.y Dou principii bune ce pot fi extrase din aceast metod sunt: y Oricare ar fi lucrurile pe care clientul le consider obstacole în demersul s u de a. nu din realitate. y Obstruc iile sunt create în lumea exterioar de credin ele limitative prezente în mintea clientului .

y . a a cum era ea în stare original .i imagineze din nou dificultatea cu care se confrunt . dar de data aceasta prin prisma noii credin e. Cum sunt gesturile i mimica lui? Cum sun vocea sa? y Ce cuvinte folose te? y Cere i clientului s aleag una dintre presupozi iile coaching-ului sau o credin pozitiv proprie. Asigura i-v c fizionomia sa se schimb conform credin ei pozitive. ve i discuta pe marginea rezultatelor pe care noua abordare lea avut asupra situa iei. y În cadrul urm toarei edin e. îndemna i-l s utilizeze presupozi ia respectiv cu prima ocazie în care situa ia problematic se repet . ori s se gândeasc la o perioad din via În care credin a respectiv era aplicabil . Ce fel de credin va intui el c va ajuta la solu ionarea situa iei? y Îndemna i-l pe client s .Utilizarea credin elor pozitive Calibra i clientul atunci când vorbe te despre situa ie. El poate ori s . y Atunci când clientul va raporta o diferen pozitiv ca rezultat al presupozi iei. Calibra i clientul. iar dumneavoastr ve i putea confirma acest lucru prin calibrare. y Cere i clientului s .i imagineze c acea credin este adev rat . În ce fel va ac iona el diferit? Va privi cealalt persoan cu alti ochi? Calibrati din nou clientul. pe care o respect .i închipuie ce s-ar întâmpla dac aceasta ar fi real .

. c ci pân la urm suntem oameni. pân când nu le vom atinge. când. de fapt.Merit s ob in ceea ce î i dore te. nici m car nu se va osteni s ob in ceea ce i-a propus. Abilitate . Merite . y Nu putem ti care sunt. Altfel. c sunt posibile i c îi st în puteri s le realizeze. nu supereroi. y Posibilitatea. Credem c ceva nu este posibil. confund m posibilitatea cu competen a.Clientul are capacitatea de a-l atinge. Abilitatea i Meritele sunt cele trei chei pentru poarta succesului. nu tim cum putem realiza acel lucru.Obiectivul poate fi atins. clientul trebuie s cread c obiectivele sale.y Pentru a. clientul trebuie s cread în Posibilitate . y Posibilitate y Mai întâi.i atinge obiectivul. Totu i: y Nu tim care sunt aceste limite. Cu to ii avem limite fizice. y Deseori.

Roger Bannister a dovedit contrariul la Oxford. y Cândva. Acum. Dup acest episod. la 6 mai 1954. Nu putem ti dac scopul fixat poate fi atins decât dac încerc m. din ce în ce mai mul i atle i au început s alerge mila într-un interval mai scurt de patru minute. Nu vom putea demonstra c nu suntem capabili s atingem un anumit obiectiv.y Abilitate y Atunci când clientul crede c obiectivul s u este posibil. e mai bine s credem c putem. Reu ita lui Bannister a schimbat o credin universal . se afl în c r i pentru îndeplinirea acestuia. se credea c e imposibil ca un om s alerge o mil (1. . Prin urmare. A avea convingerea c vom reu i e o atitudine la fel de realist ca i cea în care ne îndoim de succes. convertind imposibilul în posibil A adar. în mai pu in de patru minute. cere i clientului s gândeasc pozitiv în privin a abilit ilor sale.609 metri). realizarea care cândva era considerat "imposibil " a devenit una banal . uimitor pentru toat lumea. Singurul lucru pe care îl putem afirma e acela c înc nu ne-am atins scopul. întrucât ipotezele negative nu pot fi niciodat dovedite.

A nu se în elege c trebuie s sus in c se pricepe la activit ile men ionate sau c exceleaz în toate. prin urmare. dar este primul pas c tre o atitudine realist . a credin elor.i mai proclame neputin a. Pur i simplu este spre binele s u s nu. "Nu prea cred c m pricep la finan e . O sarcin util pentru un client care î i declar în exces incompeten a este aceea de a renun a s mai fac astfel de afirma ii. Poate c la început se va sim i stânjenit.i schimbe limbajul. Asculta i-i cu aten ie pe cei din jurul dumneavoastr i nu va trece mult pân când îi ve i auzi cum descriu lucrurile la care nu se pricep: "Nu m pricep la finan e". "Nu-mi pot controla dieta". nu-mi pot controla apetitul . confundându-le cu modestia. îndemna i-o s . Modificarea limbajului este primul pas în transformarea modului de gândire i. În acest moment. Când constata i c persoana pe care o îndruma i face astfel de afirma ii. dup cum urmeaz : În acest moment. "Nu pot fi niciodat punctual". Sunt cazuri în care chiar se f lesc cu propriile limit ri. nu m pricep la finan e .y y y y y y y y y y Uneori. clien ii declar foarte senin c nu de in abilitatea de a face un anume lucru. în ceea ce prive te abilit ile de care dispune . n-am dat niciodat dovad de punctualitate . Pân acum.

înainte de a v m rturisi îndoiala privind abilit ile proprii. y Un alt cli eu pe care ve i avea ocazia s -l descoperi i la clien i este acela în care g sesc pretexte în avans. Este posibil. e de dorit s nu c uta i scuze înaintea evenimentului cu pricina. consolidându-v astfel credin ele limitative. ca o persoan s contracteze o r ceal chiar înainte de o prezentare crucial . chiar i în astfel de cazuri. pentru incompeten a declarat . motiv pentru care nu va putea gândi (sau vorbi) la fel de clar pe cât ar fi f cut-o în mod normal. nu ne vor încuraja i nici motiva în vreun demers. Totu i. Ei se preg tesc anticipat pentru insucces. Ei nu se vor a teapta s reu im i. Justific rile premerg toare nu fac altceva decât s v faciliteze nereu ita. Suntem oameni. de pild . y . De obicei. Ei v vor explica motivele pentru care vor e ua sau v vor prezenta circumstan e total nefavorabile. atunci când un client avanseaz pretexte. iar nereu ita este într-adev r una dintre variante. din aceast cauz . o face pentru c simte c acestea vor fi necesare.y Necazul cu m rturisirile publice legate de propria incom-peten este acela c cei din jur vor ajunge s le cread .

uneori. . motiv pentru care devin incongruente în privin a succesului.merit s aib sentimentele pe care le au. În unele cazuri.i reevalua copil ria. doar c ceilal i nu sunt de aceea i p rere .i dore te. chiar i la maturitate. y Una dintre cele mai importante misiuni ale coaching-ului este aceea de a-i face pe clien i s simt c merit s aib ceea ce.y Merite y Nu în ultimul rând. sub influen a unei credin e ce.i îndeplineasc visele. doar prin prisma generozit ii altora i nu datorit meritelpr personale.i are sursa în copil rie .credin a este de provenien str in . Apoi. y O sarcin pentru clien ii afla i în astfel de situa ii este aceea de a. clientul trebuie s cread c merit s ob in ceea ce. pornind de la ideea c merit toate lucrurile pe care i le doresc.i doresc . o discu ie client-p rin i se va dovedi necesar . Foarte mul i oameni r mân.aceea conform c reia nu merit lucrurile pentru care n-au trudit din greu. exist persoane care sunt convinse c pentru a reu i e nevoie s e ueze cei din jur. anumite y beneficii. Al ii cred c ob in. merit s .

Pute i pune sub semnul îndoielii acest tip de credin e.i reevalueze via a. ideea conform c reia nu meri i un lucru atâta timp cât nu ai trudit din greu pentru el este o credin comun . de pild . la conversa ii profunde. adresând întreb ri de genul celor care urmeaz : y "Ce ar trebui s se întâmple. Este o versiune mai sofisticat a credin ei de origine american "No pain. în special în cele latine. ideea contrar este predominant : dac un anume obiectiv necesit un efort asiduu. astfel încât s merita i atingerea obiectivului?" y "Sub ce circumstan e a i merita acest lucru?" "Cunoa te i pe cineva despre care crede i c ar merita?" .y Se poate ajunge. atunci nu merit s -I urm re ti. Credin ele culturale au i ele efecte nocive asupra oamenilor. În alte culturi. Aceast convingere este pur i simplu eronat . În Europa de Nord. nu exist câ tig). astfel. no gain" (F r durere. în urma c rora clien ii simt nevoia s .

dup care verifica i ecologia. În general. aceste obstacole se reg sesc în cinci categorii: Nu are resursele necesare persoane. din punct de vedere moral. echipament. el va putea descoperi eventualele credin e restrictive din sferele posibilitatii. Asigura i-v c î i dore te cu adev rat atingerea obiectivului.Exerci iu y Urm torul exerci iu este foarte eficient y y y y y y y y y credin elor limitative ale clien ilor. nu ca pe lucruri reale. dar nu tie ce are de f cut. Are aptitudinile necesare. Dispune de resursele necesare. prin intermediul metodei de iden-tificare a credin elor limitative. Obiectivul fixat îi va aduce beneficii? Este conform valorilor sale? Îndeplinirea scopului va afecta în mod negativ persoanele din anturajul s u? Întrebati-l ce îl împiedic s . dar nu crede c obiectivul merit îndeplinit. Astfel. Cere i clientului s exploreze unul dintre obiectivele sale importante. timp. i poate fi utilizat pentru contracararea .i ating scopul? Trata i obstacolele pe care le descrie ca pe credin e. dar simte c nu-l merit sau c nu e corect. tie cum ar trebui s ac ioneze. Obiectivul este valoros. dar nu crede c are aptitudinile necesare.

Procesul nu are drept scop schimbarea credin elor. Gândi i-v împreun la o sarcin care ar testa aceast credint . În privin a c rora este foarte sigur? În privin a c rora nu este sigur? Care sunt credin ele necesare pentru atingerea obiectivului? Care sunt. cele mai importante obstacole? Care sunt cele u or de dep it? Clien ii pot completa r spunsurile în Axa Credin elor. în privin a c rora nu sunt siguri i nici nu sunt importante trebuie plasate în partea dreapt -jos. Cere i clientului s aleag una dintre credin ele pe care le consider importante . ci scoaterea lor la lumina feedbackului. Credin ele în privin a c roar sunt siguri. Cu aju-torul feedbackului. merg în col ul din stânga-jos. se enumer în partea dreapt sus. Credin ele în privin a c rora nu sunt siguri. Credin ele în privin a c rora sunt siguri i care sunt necesare în vederea atingerii obiectivului vor fi plasate în partea din stânga-sus. atunci când nu primesc lumina feedbackului din lumea exterioar . Ideea nu este aceea de a demonstra c aceasta este eronat . ci de a primi feedback. Credin ele limitative cresc i se prolifereaz În abscons. Clientul demonstreaz exis-ten a credin ei în timpul execut rii sarcinii. . aceasta este estompat . credin ele. în viziunea sa. dar sunt importante. În fine. iar la un moment dat clientul va renun a la ea în mod spontan.din grupul celor din partea stâng a schemei.y y y y y y y y Îndemna i-l s mediteze asupra credin elor limitative pe care le-a descoperit. dar nu sunt necesare.

Sigur (sunt sigur în privin a acestei credin e) AXA CREDIN ELOR Important (Acest lucru este foarte importan ) important pentru scopul meu) Neimportant (Acest lucru nu are Nesigur (Nu sunt deloc sigur în privin a acestei credin e .

Este important s cre m rela ii deschise. A cincea priz con tientizarea proceselor ce se desf oar în noi în ine. Trebuie s avem discu ii cu p rin ii. repro uri suntem în lupt ). persoane în care avem încredere. etc. Trebuie s clarific m: am autoritate dar sunt autoritar.y y y y y y y y y y y y Con tientizarea trecutului ce influen eaz prezentul. agresivitate. Este necesar s discut m cu persoane care caut r spunsuri la acelea i întreb ri ca i noi. . Sunt importante discu iile cu persoane ce au aceea i hart cu noi. autoritate mediere siguran interioar . autoritar persoane slabe.) A patra priz : con tientizarea conflictelor pe care le creem prin proiec iile noastre (sup r ri. cu prietenii din copil rie pentru a vedea cum a tr it fiecare dintre noi acela i evenimet. Con tientizarea prezentului Prima priz : vine din interior prin înv are (profesorul pred i noi descoperim în noi ceea ce trebuie s înv m) A doua priz : h r ile pe care noi le proiect m tot timpul (a fi con tient de aceste proiec ii i transferuri tot timpul) A treia priz : s devenim con tien i de proiec iile noastre cele mai frecvente (team . putere interioar .

sunt în stare . Când mama este superprotectoare copilul fuge i se ascunde. S -mi întreb adultul i s cânt resc lucrurile pentru a g si r spunsul în exterior. cu atât mai repede g se ti un r spuns la problemele tale. cu atât mai pu in ai nevoie de cel lalt pentru a sim i c e ti iubit. în 1940 s-a descoperit c celula are i nucleu. . Trebuie s fim responsabili de nevoile noastre înainte de a fi responsabili de nevoile celorlal i. se interiorizeaz sau devine agresiv. noi trebuie s ne schimb m. Dac în 1800 spuneam c celula are nucleu eram considera i vizionari eretici. Anumite lucruri nu se mai fac de 2000 de ani. concep iile s-au schimbat. se deschide spre tine. pot deveni . Po i deveni agresiv când cineva î i ofer iubire. Totul se explic doar prin perfoman a instrumentului prin care privim realitatea Cu cât e ti mai împlinit. dar eu continui s a tept de la cel lalt lucruri importante.y Un copil liber care stimuleaz copilul liber din noi. po i . Cel lalt nu este obiectul meu. e ti liber i copilul liber din noi s spun : sunt liber . s ne c ut m p rintele protector y y y y y ces pune: e ti capabil . În 1800 se tia c celula este ceva rotund.

una relevant pentru situatia prezent .Metoda schimb rii credin elor y y y y y y y y y y Identifica i credin a limitativ la care clientul dore te s renunte. Ce lucru pozitiv ob ine clientul din aceast credin . chiar dac îl limiteaz în numeroase feluri? Întreba i-l pe client cu ce ar dori s schimbe aceast credin . S îndeplineasc aceea i inten ie pozitiv ca i cea pe care o va înlocui. prin cuvinte exacte. Spre exemplu. din ce în ce mai mult. Nu enunta i niciodat o convingere pozitiv ca i cum deja s-a produs.va trebui s se refere la progres personal i s fie descris la timpul prezent. Noua credin ar trebui s aib urm toarele caracte-ristici: S fie enun at în termeni pozitivi (nu trebuie s con in niciun cuvânt negativ. în scris. devenind vulnerabil . "niciodat sau "nimic). E important ca aceasta s fie atent conceput . Odat ce o credin este identificat prin cuvinte. în mine i în abilit ile mele" Credin a devine. S fie ecologic (clientul trebuie s se simt mul umit cu ea i s fie convins c aceasta nu va d una rela iilor sale cu alte persoane). "deloc". Cere i clientului s noteze noua credin . credin a ar trebui s sune cam a a: "Cred. ea î i pierde jum tate din putere. Cere i clientului s o descrie. astfel. precum "nu". dac obiectivul va fi acela de înt rire a încrederii în sine. ca i cum ar avea loc exact în acel moment. beneficiind de direc ie i energie. Descoperi i inten ia pozitiv din aceast credin . pentru a fi testat prin intermediul experien ei. . S poat oferi feedback.

iar dumneavoastr doriti s îl readuce i la cea initial . "Cum era când ac iunile dumneavoastr se ghidau dup aceast credin ?" (Întrebarea îl determin pe client s se gândeasc la evolu ia convingerii în timp. începe i s submina i credinta. s se gândeasc la vechea convingere limitativ .y y y y y y y y y Ce se întâmpl când v îndoi i de o anume convingere? Cere i pacientului s . .i aminteasc o perioad în care a pus sub semnul în reb rii o convingere mai veche. Completarea tabelului "Credin e în timp" este un exerci iu perfect înaintea acestei sarcini. apoi. Atunci când clientul se afl concentrat într-o anume stare. distrage i-l cumva. "A existat vreo întâmplare care a negat aceast credin ?" (Prin aceast întrebare clientul este îndemnat s g seasc un contraexemplu). nu doar la forma ei prezent ). Ce se întâmpl atunci când sunteti receptiv la o nou convingere? Ruga i-l pe client s se gândeasc la o perioad în care era receptiv în raport cu o nou credin . Acest procedeu este cunoscut sub numele de "spargerea st rii". a a cum se prezenta ea la momentul îndoielii. Dup primirea r spunsurilor. Între timp. distrage i-l pe client din starea prielnic îndoielii. întrebându-l: "Care sunt neajunsurile acestei foste credin e?" "Este ea conform cu ceea ce este important pentru dumneavoastr ?" (Aici se face apel la valorile clientului). Îndemna i-l. spunând o glum sau invitându-l s se ridice i s se plimbe prin camer .

dar"? În ce fel este noua credin mai util decât cea veche? . Simte nevoia de a aduce unele retu uri noii convingeri? Exist vreun "da. cât i pe cea nou . completarea tabelului "Credin e în timp" se poate dovedi y y y y y y y y y y y foarte util .y Ca i mai înainte. "Care este senza ia?" "Prin ce caracteristici pozitive se diferen iaz de vechea convingere?" "Cât de mult respect inten ia pozitiv a fostei convingeri?" "Cum ar fi dac a i avea aceast convingere?" "Ce schimb ri ar aduce ea vie ii dumneavoastr ?" "Ce ac iuni imposibile în prezent ar deveni posibile cu ajutorul ei?" "Ce anume a i înceta s mai face i. dac a i avea aceast convingere" Cere i clientului s evalueze atât vechea credin . Îndemna i-l pe client s se gândeasc la noua sa convingere. în timp ce se afl în aceast stare.

imediat ce noua credin devine parte a fiin ei sale. Credin ele ne influen eaz experien ele. Credin ele sunt principii de ac iune. Ele pot face posibile sau imposibile anumite experiente. În psihoterapie. nu ceea ce spune. Realitatea fiec rui om este creat i sus inut de credin ele sale. ori limitative. Putem avea orice credin e dorim. în cazul în care va avea vreodat nevoie de ea).y Sf tui i-l pe client s plaseze vechea credint într-un "Muzeu al fostelor credin e" y y y y y y y (unde va fi oricând disponibil . . Ea deschide calea c tre schimb ri majore în experienta clientului i mic oreaz distanta pe care acesta o mai are de parcurs pân la atingerea obiectivului. alteori brusc. modificarea convingerilor este o interventie extrem de puternic . iar noi ac ion m ca i cum ele ar fi adev rate. Ele pot fi ori pozitive. În acest sens. Putem aprecia care sunt credin ele unei persoane examinând felul în care ac ioneaz . oamenii ac ioneaz conform acelei realit i. uneori gradual. Credin ele se schimb ca rezultat al experien ei. Credin ele sunt reguli despre via . Nu uitati ac iunea! Ce anume va face diferit ca urmare a acestei noi convingeri? Prezenta i-i o sarcin .

pe viitor. De inem. toate resursele de care avem nevoie sau ni le putem crea oricând. ac ioneaz . deja. Rela iile înseamn mai mult decât suma p r ilor lor. Face i tot ce pute i mai bine în acest moment i probabil c . . pe picior de egalitate. Clientul de ine r spunsurile. A avea o op iune e mai bine decât a nu ave a niciuna.y y y y y y y y y y y Credin ele proprii psihoterapiei sunt: Dac vrei s în elegi. În spatele oric rui comportament exist o inten ie. ci doar feedback. ve i avea rezultate i mai bune. Coaching-ul este un parteneriat sinergic. Sunte i creatorul propriei realit i. Nu exist e ec.

Este imposibil s demonstrezi c nu po i face un lucru sau c ceva este irealizabil. pentru a schimba convingerile care îlobstruc ioneaz pe client. Abilitate: Credem c nu suntem capabili s -I îndeplinim. Procesul decurge astfel: nemultumire fat de evenimentele curent îndoial fa de credin a actual aspira ie c tre o nou credin adoptarea unei noi credin e vechea credin se al tur grupului convingerilor ie ite din uz Psihoterapia se folose te de acest proces natural. Nu face i afirma ii publice în privin a limitelor pe care considera i c le ave i. abilitate i merite reprezint cheia succesului. . De obicei. credin ele limitative se reg sesc în trei cate-gorii: Posibilitate: Credem c obiectivul este imposibil.y Primul pas în abordarea credin elor limitative const în transpunerea acestora în y y y y y y y y y y y cuvinte. Nu ne putem cunoa te limitele atâta timp cât nu le vom atinge. Credin ele se schimb în mod natural. Merite: Credem c nu merit m s ob inem ceea ce ne dorim. Nu g si i explica ii în avans pentru un posibil e ec. A crede în posibilitate. de-a lungul vie ii.

i-a adus aminte de copil ria ei. Voia ca Robert s încuie vitrinele numai dup plecarea tuturor clien ilor. dar acest lucru nu a avut niciun efect. Robert. y Jane s-a întrebat de ce nu reu ise acest lucru mai înainte i a în eles în cele din urm c spunea foarte rar vreau . Mama ei îi spusese de nenum rate ori: Nu conteaz ce vrei tu. aranjate în spatele unor vitrine de sticl . I-a explicat lui robert c politica magazinului era aceea de a încuia vitrinele doar dup plecarea clien ilor. Jane i-a dat seama c ar fi putut s -i spun angajatului: Vreau s la i vitrinele deschise pân la plecarea ultimului client. dar tot f r vreun efect. Exact ora la care unul dintre subordona ii lui jane. indiferent dac în magazin înc se mai aflau clien i sau nu. începea s încuie vitrinele. y În timpul unei discu ii cu prieten.Cum se nasc convingerile? y Jane era noul manager al unui magazin de lux din Londra.i fac sim it autoritatea. i-a dat seama c procedând astfel poate începe s .i impun autoritatea i a sim it c subalternii nu o ascult . Produsele destinate vânz rii constau în bijuterii i obiecte scumpe din piele. Jane nu era de acord: nu-i pl cea impresia pe care acest fapt o putea l sa asupra clien ilor. Jane s-a str duit s . . ea i-a spus c direcia nu este de acord s se încuie nimic în prezn a clien ilor. i a în eles c exist multe alte situa ii în care ar putea s comunice ceea ce dore te folosind vreau sau a vrea . Pân atunci nu mai vorbise cu sine. Se închidea la ora ase seara. Data urm toare când s-a întâmplat acela i lucru.

i men in curajul i tenacitatea de a str bate m rilempe care nu se mai navigase nicicând înainte? Cum au reu it americanii s dep easc limitele posibilului i s trimit un om pe Lun ? Cum a reu it britanicul Terry Waite. în timp ce era prizonier în Liban. fiind inut singur în captivitate. s . dou companii necunoscute.y Convingerile excelen ei: y Cum a reu it Cristofor Columb s se aga e de viziunea legat de descoperirea unui y y y y nou traseu de naviga ie în jurul lumii i s . s devin peste noapte ni te titani pe o pia inexistent cu un an înainte? Cum a reu it Richard Branson s criasc un drum pentru compania Virgin Airlines. într-o afacere dominat deja de organiza ii puternice i bine ancorate? .i p streze cump tul i min ile. în bezn i amenin at cu moartea? Cum au reu it Yahoo! i Amazon.

Sau le pute i p stra pe toate.y Imagina i-v c încerca i o nou garderob . se vor transforma în convingeri. y La fel se întâmpl i cu convingerile. a a c este bine s vede i dac vi se potrivesc. . Pute i prespune c ele sunt adev rate. Dac func ioneaz . ce reac ii trezesc ele în rândul celorlal i i a a mai departe. le pute i returna i ve i continua s purta i vechile haine sau pute i p stra una sau dou piese vestimentare proasp t achizi ionate i s le asorta i cu cele vechi. ele urmând s intre în garderoba dumneavoastr . Dac nu. le pute i da la o parte. dac ar ta i bine în ele. le pute i chiar proba . Dac nu v plac aceste haine. Hainele pot fi ale dumneavoastr .

y Identifica i o alt solu ie (B). y Repeta i procesul. y Asocia i-v cu momentul situa iei (B) i ancora i sentimentul pe care l-a i avut în timp ce era i animat de aceast convingere care a func ionat în favoarea dumneavoastr . ve i ajunge la ceea ce v dori i. în care ave i mai multe op iuni i în care considera i c . pân când ve i ajunge la punctul în care va fi ca i cum a i de ine acea convingere. în care a i fost animat de aceast convingere sau de una asem n toare. Selecta i acea convingere a excelen ei care crede i c este cea mai potrivit în context. .y Teme: y Gândi i-v la o situa ie (A). folosind una dintre convingerile excelen ei.

atât pentru dumneavoastr . în acest moment i alt dat .y Odat ce ave i aceast convingere. Identifica i competen ele i calit ile pe care le-a i folosit în aceast situa ie. . Descoperi i ce este important pentru dumneavoastr i cum ve i satisface aceste necesit i. urmând pa ii de mai jos: y y y y y y Con tientiza i locul în care v afla i i cum v sim i i în acel mediu. Faptul c ti i ce spune i i ce face i demonstreaz c de ine i aceast nou convingere. cât i pentru oicine altcineva implicat în aceast situa ie. Descoperi i cum a i influen at sistemele mai cuprinz toare din care face i parte. relua i experien a situa iei (A). Aprecia i în ce fel ceea ce face i i felul în care v sim i i se potrivesc cu personalitatea dumneavoastr .

astfel încât s pute i retr i situa ia.y Reflecta i cum a fost atunci când a i avut aceast y y y y convingere. Ce sim i i acum în leg tur cu aceast experien i cum o ve i putea retr i în viitor? Ce sim i i în leg tur cu aceast convingere i cum poate ea func iona pentru dumneavoastr ? Repeta i procesul în cazul altor dou situa ii despre care ti i c vor ap rea s pt mâna urm toare. Decide i ce anume v asuma i s face i sau s crede i în viitor .

y Care sunt convingerile i valorile dumneavoatr ? Fi i sincer cu dumneavoastr în iv . Începe i prin a scrie care sunt acestea în cazul dumneavoastr . în via ? Gândi i-v ce roluri v-ar face s sim i i c ave i o via împlinit i care ar fi rolurile pe care vi le-a i dori indiferent de circumstan e. Gândi i-v la deciziile pe care le lua i zilnic. Cum v-a i descrie? Care este elul dumneavoastr în afaceri. Nota i care sunt convingerile i valorile cu care func iona i acum.y Tem : y Devenind con tient de felul în care gândi i la fiecare dintre nivelurile existen ei dumneavoastr . corecte . Pute i începe prin a r spunde la urm toarele întreb ri: y Din ce sistem face i parte/ce sistem a i vrea s influen a i? Care este contribu ia dumneavoastr la sistemul mai mare din care face i parte? Ce contribu ie a i dori s ave i? y Care este identitatea/misiunea dumneavoastr ? V-ar lua luni întregi sau chiar ani pentru a v clarifica identitatea sau misiunea. Care sunt factorii pe baza c rora lua i aceste decizii? y . împrumutate din c r i. i nu pe acelea bune . Urm torul pas este s decide i ce dori i s fie adev rat pentru dumneavoastr la fiecare nivel. începe i s influen a i procesul de a fi în acord cu sine.

y y Tem pentru acas : Pe ce se fundamenteaz deciziile pe care le lua i? Pe fapte? Pe experien a de via ? Pe opiniile altora? Deseori. Pe cealalt . lua i cea de-a doua coal i arunca i-o la co . Ce decizie ve i lua. scrie i toate experien ele personale privind problema în cauz . se întâmpl s lu m decizii în func ie de ceea ce spun cei din jurul nostru. dac a i ti c nu ve i e ua? Nota i-le pe o foaie de hârtie. sunte i convins c v apar ine cu adev rat? Data viitoare. Pe una dintre ele. dar r mân experien e la mâna a doua. de ceea ce citim pe Internet i în ziare sau de ceea ce vedem la televizor. Care sunt motivele pentru care nu încerca i dobândirea lor chiar acum? Enumera i motivele pe o alt coal . Apoi. provenind de la propria experien ? Care sunt primele trei obiective pe care a i încerca s le atinge i. Acestea pot fi surse bune de fundamentare a unei decizii. lua i dou coli de hârtie. Cât de sigur sunte i c lucrurile în iruite sunt obstacole reale în calea îndeplinirii acestor scopuri? y y y y y y y y y . nota i opiniile celorlal i i tot ceea ce a i citit sau auzit despre subiect. Citi i ceea ce a i scris pe prima foaie. când va trebui s adopta i o hât râre. Ce au f cut aceste surse pentru a v câ tiga încrederea? Atunci când lua i o decizie. Privi i cea de-a doua foaie.

pentru multe persoane. Capacitatea de a ac iona coerent în fa a complexit ii i de a face acest lucru pe o baz actual reprezint marca unui adev rat maestru. i totu i. pentru a ne afla în pozi ia de a oricare oportunitate ce ni se arat . y Ceea ce avem nevoie este s fim în acord cu ceea ce credem cu adev rat. imprevizibil . decoperim c atragem de partea noastr oportunit ile care se potrivesc cu direc ia pe care vrem s o urm rim. Arta la care facem aluzie este aceea a unui navigator. Michael Lissack i Johan Ross . Nu tim de unde va veni mingea urm toare i nici cum va veni. Trebuie s fim încredin a i de faptul c . care s ghideze ac iunea în ciuda confuziei. rezultatele noastre vor ap rea în conformitate cu adev rul personal. aceasta este partea din sistem care. y Este ca i cum am fi ni te sportivi care joac un joc. y A st pâni complexitatea nu înseamn a l sa complexitatea s ia ce-i mai bun în tine. r mâne neexplorat . prezente în vârtejul de evenimente i interac iuni care au loc în jurul nostru. o lume în care singura parte din sistem la care ne putem conecta se afl în interiorul nostru. Dar reu im s facem fa situa iei pentru c avem un sentiment puternic al rezultatului pe care dorim s -l ob inem i suntem mereu preg ti i i flexibili pentru a atrage ansele imediat ce ele î i fac apari ia. Fiind în acord cu noi în ine.y Tr im într-o lume complex . Înseamn s ai un punct de vedere coerent. dac suntem sinceri cu noi în ine. a nesiguran ei i a ambiguit ii.

y Un exemplu ecolvent ar cazul lui Lance Armstrong. Î i etaleaz principiile de integritate prin tot ceea ce face i demonstreaz o abilitate remarcabil di punct de vedere artistic în mersul cu bicicleta danseaz cu pedalele. . a devenit o int a presei franceze. nu era un sportiv cunoscut. Suntem pe cale s devenim cei mai buni. din cauza arogan ei i a tacticilor sale agresive. Lance Armstrong merge pe biciclet cu voin . dar i ceea ce este posibil atunci când totul pare pierdut.y Având un sim personal al direc iei. devenim una cu cel care suntem exist foarte pu in sau deloc conflict ori stres. Când ne afl m în aceast stare. ne putem mi ca spre o stare de acord sau de coeren . Merge cu bicicleta pentu so ia sa. pentru fiul s u i pentru gemenii s i. y Merge cu bicicleta pentru a le atrage oamenilor aten ia asupra cancerului. a câ tigat Turul Fran ei la ciclism. rezolvând conflictul interior i gestionaându-ne schimbarea personal . La începutul carierei sale de ciclist. întocmai unui sportiv de cals . care. cu un sim total al propriei identit i. diagnosticat cu cancer extins aproape în fiacare parte a corpului s u. cu principii i convingeri nu numai în ce prive te sportul pe care îl practic .

Compania noastr . Aceast stare de acord poate fi ob inut prin controlarea schimb rii la anumite niveluri. Credin a noastr . Schimbarea vine din interior. Lumea noastr . despre echipa dumneavoastr i despre compania dumneavoastr . Începe i prin a aplica modelul la propria persoan . . De exemplu. ne putem da seama cu ce valoare contribuim la acele sisteme mai mari din care facem parte. La acest nivel. din jurul nostru. în elegem conexiunile noastre cu sistemele mai cuprinz toare. Nivelul scopului este descris uneori ca nivel al spiritualit ii. Comunitatea nostr . am putea spune c un sistem mai mare din care facem parte poate fi oricare dintre urm toarele: Familia noastr . i un individ poate func iona mai eficient atunci când fiecare parte a sa coopereaz cu celelalte. În elegând nivelul spiritual.y y y y y y y y y y y Exerci iu: A a cum o companie poate poate func iona mai eficient atunci când toate grupurile din interiorul s u coopereaz i lucreaz pentru acela i scop. suntem preg ti i s facem fa mediului exterior. C snicia noastr sau parteneriatul nostru. Folosi i acest model pentru a v clarifica felul în care gândi i despre dumneavoastr în iv . Echipa noastr . odat ce modelul nostru mental este în acord.

Cred c nevoile clien ilor sunt esen a afacerilor de succes. Sunt puncte de vedere emo ionale. Cred c pot s înv din orice experien pe care o am. Convingerile noastre sunt pucte de vedere despre noi în ine.y Exerci iu: identifica i-v y y y y Eu sunt o persoan de succes. ele sprijin ceea ce suntm i ceea ce d m. oamenii sunt de încredere. în general. i valori sunt conturate de scopul i identitatea noastr i. invers. Sunt pragmatic. Sunt optimist. despre al ii i despre situa iile pe care le consider m adev rate. Cred c integritatea reprezint cheia unei afaceri de succes. Sunt timid. nu bazate pe fapte: cred c . y Sistemele noastre de convingeri y y y y y .

Convingerile func ioneaz sub forma valorilor în func ie de care lu m decizii tot timpul în via . Between Extremes (Între extreme) D -i unui om un pe te i îl hr ne ti o zi. Brian Keenan. Înva un om s pescuiasc i-l vei hr ni o via întreag . acestea ar putea fi convingerile pe care se întemeiaz organiza ia i modul de administrare al afacerii. Oamenii au înl untrul lor toate resursele necesare pentru a ob ine ceea ce î i doresc. în cele din urm . am convingerea c peisajele din natur sunt oglinda sau poate cheia peisajului nostru interior. Ca mul i al i oameni. Acestea sunt calit ile pe care le consider m importante pentru felul în care ne conducem afacerea sau via a. De exemplu: Onestitatea Franche ea Integritatea Distrac ia Înv area Toate c l toriile sunt. o excursie în timp i în minte.y y y y y y y y y y În cazul unei companii. .

V sup ra i suflete te. Dumneavoastr i colegii de proiect v sim i i extrem de dezam gi i i de descuraja i. Solicita i o întrevedere cu managerul dumneavoastr pentru a discuta asupra acestei decizii. V plânge i celor din jur despre felul în care a i fost tratat. Accelera i terminarea proiectului pentru a anun a c e gata de lansare. . Spera i ca cineva s ia o ini iativ pentru a schimba situa ia. Pe care dintre urm toarele atitudini o ve i adopta? Accepta i situa ia i v întrista i. P r si i compania. Se anun c toate proiectele începute în ultimul an urmeaz s fie puse la p strare i c asupra lor cnducerea va lua ulterior o decizie. conducerea anun o reorganizare major a companiei. iar rezultatele au fost conform planului. Cu dou s pt mâni nainte de lansare. Crede i c rezultatele acestui proiect reprezint o contribu ie important va viitorul companiei la care lucra i.y y y y y y y y y y y Exerci iu: Imagina i-v în urm toarea situa ie: În ultimele ase luni a i muncit la un nou proiect al companiei dumneavoastr . Acum. aproape c l-a i terminat. Contribu ia dumneavoastr personal v satisface i v a tepta i ca lansarea proiectului s v sprijine planurile privind o eventual promovare.

Aceast munc este potrivit pentru mine. îmi place munca mea . tiu . cum anume i când s ob in acel lucru. . de i am avut multe regrete . poate pentru c sunt o persoan timid i introvertit .y Exerci iu : y Examina i ceea ce cred oamenii despre ceilal i: y Pân la urm cred c am fost norocos . y G sesc c este foarte greu s scriu despre mine . atât în carier cât i în via a personal . M în eleg cu to i i cu fiecare în parte . Mi-a dori s am o atitudine mai pozitiv . c sunt o persoan negativist . Am studiat i chiar am i ceva experien . îmi face pl cere s -mi folosesc aptitudinile i s -mi petrec timpul al turi de copii. M-am decis s devin specialist în fizioterapie. în privin a vie ii i îmi doresc s am aptitudinea de a m îngrijora i de a fi mai relaxat. Nu mi-am pierdut niciodat locul de munc . Nu-mi prea place s -i las pe oameni s tie ceea ce simt. în mod surprinz tor. c reia îi place s -i ajute pe ceilal i. prin urmare . de asemenea . y Sunt o tân r care tie ce vrea . munca pare s te înal e întotdeauna.e o calitate a mea de care sunt mândr . iar acum sunt propriul meu patron . Îmi lipse te încrederea în mine i . în special în ce-i prive te pe copii . Via a mea personal a fost mai pu in lin i . M bucur faptul c m simt împlinit . iar eu sunt potrivit pentru ea. am tr it mult bucurie. Sunt o persoan fericit . nu am niciodat încredere în ceea ce fac.

.. Terapeut : Cum ai f cut asta ? . cred .. Tehnici de formulare a întreb rilor pentru a permite descoperirea de noi resurse în rezolvarea problemelor.. dar credin ele ne dirijeaz via a y y y y y .. gândesc c sunt incapabil. Afirma ia : Noaptea trecut am dormit pu in i bine. y Credin ele conduc lumea . ceilal i gândesc.y Exerci iu practic pentru identificarea credin elor limitative: y Etape: y y y y nu pot s . cred c ceilal i cred despre mine c sunt incapabil.Terapia ne ajut s transform m regretele în amintiri . Terapeut : Cum crezi c ai f cut asta ? Afirma ia : M-am împ cat cu tat l meu .

metaforic al celor exprimate tr irile psihice: emo ii. mecanisme de ap rare prezentarea elementelor de Sine ideal preocuparea autist de Sine retragerile schizoide capacitatea de a comunica flexibilitatea deschiderea fa de experien e de via . propozi ie. ceea ce v define te aici i acum" Pa i: fiecare participant în func ie de dorin a sa de exprimare în fa a grupului cite te ceea ce a gândit despre sine în func ie de cadru i de obiectivele urm rite vor începe discu iile între formator i participan i în cazul în care exist persoane în grup care nu doresc s se exprime.y y y y y y y y y y y y y y y y y Tema: Raportarea la sine i la ceilal i semeni 1)Sine: Exprima i printr-o fraz . abstract. se respect libertatea de decizie. frustr ri. catharsis. ele putând s participe la celelalte discu ii nu se fac evalu ri calitative cu privire la con inutul raport rilor la Sine se urm re te: realismul celor exprimate caracterul concret.

gândi i-v ce i-a i spune mamei în acest moment. l sa i-v cuprin i de reverie.2)Rela ia cu p rin ii rela ia cu mama rela ia cu tata a) rela ia cu mama Pa i: se creeaz climatul de relaxare dat prin comand : g si i o pozi ie cât mai comod în scaun i imagina i-v c sunte i adolescent. y Urmeaz discu ii cu privire la mesaj i motiva iile care-l sus in y y y y y . y Ultimul pas y Sunte i gata s p r si i acest mediu. Participan ii sunt l sa i s gândeasc i s scrie mesajul dorit. aminti i-v câteva evenimente pl cute din acea perioad . a i ap rut pe lume . se las timp de câteva zeci de secunde pentru aceast stare dup care se d comanda trecerii regresive spre copil rie despre care se cer câteva evenimente pl cute timp de câteva minute de reamintire dup care se d comanda s se treac la perioada intrauterin : aici se pot da comenzi cu privire la mediul protectiv existent dar se poate l sa libertatea de imagina ie pentru fiecare în parte.

y b) rela ia cu tata y b1.pentru ce anume din via a dumneavoastr tat l ar trebui s primeasc mul umiri de la dumneavoastr y b2 .ce anume a i dori s -i repro a i tat lui dumneavoastr y Exerci iul se discut pe baza celor scrise de fiecare participant y y y y y y y Obiective: apreciere cu privire la tata fantasme i fantaz ri idealiz ri revendic ri descoperirea unor tr s turi ale tat lui la care participantul nu se gândise repro uri timpurii cu privire la abandonul timpuriu .

) va da curs deciziei comune cu privire la tr s turile asociate celor trei categorii de interac iune: prieteni foarte buni. cuno tin e. prieteni intimi cum se raporteaz fiecare la aceste valori în func ie de care î i alegi prietenii în ce m sur exist delimitare în privin a sentimentului individualit ii i independen ei în ce m sur se în elege dependen a..2.3. Obiective: ce accep iuni sunt prezente cu privire la prieteni în general..y y y y y y y y y y y y y y y 3) Rela ia cu ceilal i Exerci iu : atomul social este format trei cercuri concentrice: în mijloc prieteni foarte buni. A doua etap Se împart participan ii într-un num r de cinci membri pentru fiecare grup în care se negociaz atributele. Prima etap Se cere fiec rui participant s se gândeasc la atribute pe care le asociaz : prietenilor foarte buni.4.5 . prietenilor i cuno tin elor. A treia etap Se reface grupul mare i fiecare reprezentant ales de echip (1. în al doilea prieteni i în al treilea cuno tin e. prieteni. independen a i interdependen a în rela ii ce este fuziunea rela ional cum se tr ie te ambivalen a .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful