Ion Hora iu Cri an

Singidava
La prima vedere, denumirea nu se justific . Pe platoul superior al dealului ÄCet ii"' (situat la 495 m altitudine i la peste 100 m fa de valea pe care se afl actualul ora ) nu se v d urmele vreunei fortifica ii. i, totu i, din mo i-str mo i dealul s-a numit ÄCetate", fn decursul vremurilor, aici s-au f cut cîteva descoperiri întîmpl toare, ce tr dau existen a unei a ez ri antice. Astfel, în 1868 s-a g sit un tezaur de monede dacice de argint, con inînd peste 2000 piese, dintre care unele au ajuns la Viena, altele la Budapesta, restul intrînd în colec ii publice sau private de la Sebe i Sibiu. Unor speciali ti de mai tîrziu, totalul de 2 000 le-a p rut neverosimil, rezultînd ² i-au spus ei ² dintr-o gre eal . De aceea, tezaurului de la Cugir i s-au atribuit, dup Äcorectarea erorii", numai 200 monede.

C nu a fost o gre eal vine îns s ne-o arate un alt tezaur monetar, g sit tn prim vara anului 1955, pe drumul ce urc pe versantul de vest spre ÄCetate". Ro ile unui car au scos la iveal monede r spîndite pe distan de aproximativ doi metri. Dup cum ne-a relatat Ovidiu Bodea, unul dintre cei trei copii care au descoperit comoara, fiecare i-a umplut p l ria cu bani. A doua zi, în acela i loc, i-au umplut buzunarele înc 11 copii. Din tezaurul

stratul de cultur dacic m surind. s-au g sit locuin e. durat din p mînt i piatr local i placat pe din untru cu piatr de rîu. mai cu seam c s-au putut face înregistr ri stratigrafice precise. vechiul val de ap rare a fost înlocuit cu unul nou. tot acest teritoriu era înconjurat de fortifica ii. S-a g sit atît ceramic lucrat cu mîna. Tot aici s-au g sit vestigii dacice de la sfîr itul primei epoci a fierului (Hallstatt) ² sec. cu capitala la Amphipolis.e. În 148 î. tencui i cu p mînt.n.n. Dup cum se tie. în urma luptei de la Pydna. care a acoperit pe cel vechi.e. Monedele Macedoniei Prima au circulat în Dacia din a doua jum tate a secolului II î. aproape doi metri grosime. III-II î. Al i cercet tori. Macedonia a fost cucerit de romani i împ r it în patru subdiviziuni administrative cu o oarecare autonomie i avînd dreptul de a bate moned . Sistemul de ap rare a fost înt rit cu un puternic zid din bolovani de rîu enormi. au opinat c pe dealul ÄCetate" de la Cugir ar fi existat o a ezare fortificat din epoca bronzului sau din epoca La Tene. împreun cu locuin ele din imediata lui apropiere. În spatele acestui val s-au descoperit locuin e care ² în împrejur ri necunoscute ² au c zut prad unui violent incendiu. Muzeul Banatului din Timi oara i Muzeul Unirii din Alba Iulia. precum i din imita ii ale unor monede macedonene mai vechi. a a cum dovedesc cele peste 50 localit i din Transilvania i Muntenia unde s-au descoperit asemenea monede. din 168 î. cît i terasele ce-1 înconjur sînt artificiale: ini ial de forma unui vîrf de con. Pentru a se vedea în ce m sur toponimicul ÄCetate" se justific .). În centrul platoului se afl urmele unor stîlpi de lemn. s-a încheiat prima campanie de acest fel pe dealul ÄCetate" de la Cugir ² cercet ri efectuate de un colectiv format din arheologi de la Institutul de istorie i arheologie din Cluj-Napoca. astfel. Luînd în discu ie primul tezaur de la Cugir. de tip fructier . la care s-au ad ugat studen i de la Universit ile din Cluj-Napoca i Timi oara. de mari dimensiuni.împr tiat astfel. De-a latul platoului superior (care m soar peste 150 m lungime i 60-80 m l ime) sau ad ugat dou terase. num rul mare al vaselor cu picior înalt. Astfel. s-a executat o sec iune de 95 m care permite concluzii deosebit de interesante. iar cinci le-am achizi ionat ulterior. erau necesare s p turi arheologice sistematice.n.e. Reprezentat printr-o gam foarte larg de forme i ornamente. lucrate cu mina i .). V-IV î. De-a latul platoului superior.e. doar nou monede au ajuns în muzeul din Deva. pîn la începutul veacului urm tor. din perioada mijlocie i tîrzie a epocii bronzului (sec.n.e. recunoa teri de suprafa .e.n. de asemenea. Dacii au amenajat platoul superior i terasele mai tîrziu.. din speciile de lux sau comun . p zit de o pr pastie adînc . marele Înv at Vasile Parvan presupunea c aici existase un centru metalurgic dacic. ca i la Sibi el i Gr di tea Muncelului. dealul a fost t iat i terasat de daci.n. ceramica are o contribu ie esen ial la îmbog irea repertoriului ceramicii daco-getice. XVII-XIII î. în unele zone. transformînd-o în provincie roman . cînd la marginea acestuia a fost în l at un puternic val de ap rare. La începutul lunii septembrie 1977. în sec.-I e. cît i din cea confec ionat la roat . În sec iunea f cut am depistat 14 locuin e din diferite perioade de locuire a cet ii. romanii au anexat definitiv Macedonia.e. în urm cu milenii.. îndeosebi. apar inind unor cl diri ale c ror contururi i semnifica ii urmeaz s fie precizate în viitoarele campanii de s p turi. Afar de latura de sudest. Toate con ineau un abundent material arheologic. Cel de-al doilea tezaur era compus din tetradrahme emise în provincia roman Macedonia Prima. Primii locuitori ai dealului au fost purt torii culturii Wietenberg.n. Urmele lor de locuire s-au descoperit numai pe cele dou pante. i în spatele acestui val. ajungindu-se.n. f r s fi întreprins îns o cercetare sistematic . Se remarc . se descoperiser tezaure monetare. atît platoul superior.. mult mai puternic. Cea mai important dintre ele a fost Macedonia Prima. unde. uneori. la peste 200 m în l ime. În faza de apogeu a civiliza iei dacice (sec-I î. Toate ipotezele aveau la baz doar descoperiri întîmpl toare i.

n. religios i militar dacic ² o veritabil dava. Metalurgia fierului se v de te i în zgura acestui metal. II e. în Valea Siretului (jud. Descoperirile arheologice din ultimele trei decenii au generat dou ipoteze: prima se refer tot la Deva. denot existen a unui atelier de fier rie. Mure ).n. Ziridava.e. unele anterioare cuceririi Daciei. Ulterior. a a cum o numeau dacii. identificat cu certitudine absolut pe teritoriul Alba Iuliei. Îndreptarul geografic men ioneaz Ziridava. înc din sec. c recent descoperita a ezare dacica de la Cugir poate fi identificat cu Singidava. al ii în cuprinsul ora ului Deva. unii cercet tori au plasat Singidava între S vîr in i Lipova. pe dealul «Cetate" de la Cugir. Dimensiunile fortifica iei i bog ia vestigiilor ne îndrept esc s afirm m c la Cugir se afla un important centru economic. reiese c Singidava se afla în apropiere de Apulum i la mare distan de Ziridava. A ezarea dacic de la Cugir se dovede te a fi una dintre cele mai vechi din spa iul intracarpatic al rii noastre. Hunedoara). i mai asem n toare e Bîtca Doamnei. Ultimul este binecunoscutul centru economic i militar. S r el sau Zetea etc.) i a durat pîn la . sau cu un Ästr lucit polis" al Daciei. Astfel de ziduri se întîlnesc i la alte cet i dacice din Transilvania. I î. de pild la Covasna. iar lucr rile de amenajare din perioada dacic au reclamat. Harghita). i fiin înd neîntrerupt. Dar Singidava? La sfîr itul secolului trecut se presupunea c ea s-ar fi aflat lîng . Din coordonatele geografice calculate de Ptolemeu (ce-i drept. Atît zidul de piatr . III-II î. descoperit pe o vatr cu multa cenu i c rbune. Aproximativ pe linia Mure ului. Gala i).n. Printre cele 8 000 localit i cu coordonate calculate de Ptolemeu. Racu (comuna Sicilieni. Pe lîng produsele autohtone au fost descoperite vase grece ti i romane. locuit. cit i cele dou valuri de p mînt dezv luie i un alt caracter al marii a ez ri dacice de la Cugir ² cel militar. de pe teritoriul ora ului Piatra Neam . cînd a fost distrus.e. pîn la cucerirea roman .-I e. Dup toate probabilit ile. aceast identificare r mîne ipotetic . pe teritoriul comunei Ve el: îns aici a fost localitatea roman Micia. Merit men ionat faptul c vatra apar ine unui nivel de locuire din sec. sediu permanent al Legiunii XIII Gemina pe toat durata st pînirii romane. corespunde ² fire te. Temei pentru a presupune.e. o important cantitate de munc . politic. Singidava i Apulum. Mure . din comuna Pecica (jud. izvoare mai vechi. mereu mai prosper. Vasile Parvan a intuit perfect c la Cugir a existat un centru dacic de prelucrare a fierului.n. i. Chiar dac . întîlnit într-un alt edificiu. Ghindari (jud. politic i militar. ca toate celelalte fortifica ii dacice din Transilvania. Geograful din Alexandria a folosit în sec. avînd multiple leg turi comerciale cu exteriorul. a doua se identific cu a ezarea dacic de pe dealul M gura din hotarul comunei Br ni ca (jud. i ea situat pe un pisc izolat. fire te ipotetic. precum i podoabe de factur celtic (br ri de sticl colorat sau pinteni de fier). la rindul ei. cel mai vestic dintre polis-urile Daciei. desigur.n.e. probabil. care dateaz din sec. desubit de importanta este descoperirea unei mari i bogate a ez ri dacice fortificate. O pil mare de fier. de tip dava.n. Toate aceste m rfuri de import ² ca i monedele celor dou tezaure ² dovedesc c ne g sim în fa a unei a ez ri importante. pu ind fi comparat cu marea a ezare de la Poiana. în jur de 40 de Äora e" sînt în Dacia. în limitele legitime ale probabilit ii ² sta iunii Ä an ul Mare".avînd un lustru de aspect metalic. corespunzînd prin toate elementele sale unui vechi i important centru dacic. de la vest spre est i de la nord la sud. dotat cu fortifica ii naturale i înt rit cu valuri de p mînt i ziduri de piatr . Excelenta pozi ie strategic i fortifica ia natural au determinat alegerea locului înc din epoca bronzului. a c rei locuire a început foarte de timpuriu (sec. V-1V î. adesea eronate). avem de-a face cu o dava. V-IV î. a a cum nota Îndreptarul geografic al lui Ptolemeu. Arad): s p turile de amploare pe care le-am efectuat aici (1960-1964) au dus la descoperirea unui important centru economic. (jud.

pentru simplul motiv c la Cugir cetatea mai veche era capabil s opreasc du manul pe v ile Rîului Mare i Rîului Mic. chiar dac au fost nevoi i s p r seasc vechea cetate. Problema leg turilor între Cugir i complexul Or tiei î i va g si. cînd cetatea a fost cucerit de romani. Rostul s u era în primul rînd economic.cucerirea roman . Äsili te" etc. n-a fost întîmpl tor. s se mute în vale. el a ap rut destul de tîrziu. a a cum s-a întîtmplat cu Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau cu Gr di tea Muncelului (Sarmizegetusa Regia). au r mas în imediata ei apropiere. Zidurile sînt construite în cu totul alt tehnic . acest fapt înseamn c urma ii locuitorilor cet ii de odinioar . Cet ile din complexul Or tiei aveau rol eminamente militar i serveau ca re edin e princiare (de aceea i dimensiunile lor reduse). Însu i caracterul a ez rilor difer . toponimicul. ³Contemporanul´.. Subliniem îns c exist numeroase deosebiri fa de complexul amintit. 1979 . n d jduim. rezolvarea dup dezvelirea total a cet ii descoperite. Prima men ionare în hrisoavele vremii. mai cu seam c zidurile ei n-au stat în picioare decît pîn în anul 106 e. În orice caz. perpetuîndu-se peste milenii doar amintirea ei. administrativ i numai în al doilea rînd militar. Ea se refer la refuzul ranilor romani din satul Cugir (vitta Kudzyr) de a pl ti contribu ia pe care le-o impunea patriciatul s sesc din scaunul Or tiei. Ruinele au fost acoperite de p mîn . s nu se mai fi construit aici o cetate nou . cunoscut ast zi. În vreme ce la Cugir a existat o dava îndelung i intens locuit . S-ar putea ca. În cazul Cugirului. dateaz din anul 1493. Satul romanesc care a luat na tere din comunitatea daco-roman a r mas pe loc i dup retragerea autorit ilor romane. Nu neg m existen a unor leg turi între Cugir i complexul Orâ tiei. avînd în centru cetatea cea mare de la Gr di tea Muncelului. înfruntînd nenum ratele vicisitudini cauzate de perioada migra iei popoarelor. Cetatea de la Cugir este cu siguran mult mai veche. la începutul feudalismului. fie i sub form de ruine. p strarea toponimicului dovede te c vestigiile cet ii dacice disp ruser cu desâvîr ire. Perpetuarea unui asemenea toponimic n-a putut fi f cut decît de c tre descenden ii direc i ai acelora care o ridicaser . Deosebit de semnificativ este i faptul c toponimicul s-a p strat în forma sa latin (civitas-civitatis = cetate). Ei au p strat îns i au transmis din genera ie în genera ie amintirea cet ii i a locului ei. de autorit ile romane. pe vremea marelui rege Burebista cînd s-a în l at întregul complex. iar locul s-a transformat în p une. politic. cu adev rat. Pe de o parte. din genera ie în genera ie. ele ar fi primit probabil un nume de origine slav : Ägr di te". transmis din mo i-stramo i. cam în perimetrul actualului ora . Dup aceast dat nu se mai constat vreo locuire pe acest deal. pe dealul ÄCetate" de la Cugir a existat. În izvoarele istorice. cu ziduri de piatr de tip murus dacicus. Perpetuarea toponimicului Äcetate" ² un loc pe care numai oamenii acestui p mîn puteau s -l tie ² este înc o dovad a vie uirii lor neîntrerupte pe aceste locuri. Pe de alt parte. dac zidurile sau fortifica iile ar fi fost vizibile. o important a ezare dacic . Oamenii au fost sili i. 13 aprilie. 15 (1692).n. Se mai cuvine amintit faptul c dava de la Cugir se g se te în apropierea complexului de cet i. nr.

când la marginea platoului superior a fost în l at un puternic val de ap rare durat din p mânt i piatr . era denumit dintotdeauna de localnici ³Cetate´. i totu i dealul acesta din jude ul Alba.Identificarea celebrei Singidava ? Ion Hora iu Cri an Un toponimic transmis din genera ie în genera ie denume te una dintre în l imile din apropierea Cugirului ± ³Cetate´.n. alc tuit din mica ist. c primii locuitori ai dealului ³Cetate´. bun oar . Investiga iile arheologice în curs de desf urare ofer o impresionant confirmare acestui toponimic i.e. dealul ini ial. însumând câteva sute de tetradrahme de argint emise de Macedonia Prima. V-IV î.n. ne-au oferit câteva certitudini. Se readuceau astfel în actualitate câteva ipoteze mai vechi ale istoricilor. înt rit cu un masiv zid de piatr f cut din enormi bolovani de râu uni i cu p mânt. ale c ror urme de locuire s-au descoperit numai pe pante.. Tot în zona pantelor s-au g sit vestigii dacice de locuire de la sfâr itul primei epoci a fierului (sec. în urma unor ploi toren iale. fiind t iat i terasat. iar vechiul val de ap rare a fost înlocuit cu unul nou. În decursul vremurilor aici s-au f cut câteva descoperiri întâmpl toare ce tr dau existen a unei importante a ez ri str vechi. aproape cert. efectuate de un colectiv format din arheologi de la Institutul de istorie i arheologie din Cluj-Napoca. s-a definitivat amenajarea platoului superior i a teraselor. la care s-au ad ugat studen i de la universit ile din Cluj-Napoca i Timi oara. de forma unui vârf de con. în acela i timp. Astfel. care str juie te ora ul Cugir. Despre aceste noi dezv luiri ale unei istorii milenare ne relateaz cunoscutul arheolog Ion Hora iu Cri an. cercet ri aflate înc la început. de asemenea. pe platoul superior. a fost descoperit pe versantul de vest al ³Cet ii´ al doilea tezaur. Muzeul Banatului din Timi oara i Muzeul Unirii de la Alba Iulia. au fost purt torii culturii Sighi oaraWietenberg din perioada mijlocie i târzie a epocii bronzului (secolele XVII-XIII î. iar al i cercet tori considerau c pe dealul ³Cetate´ de la Cugir ar fi existat o a ezare fortificat din epoca bronzului sau din epoca La Tène. în anul 1868 s-a g sit un tezaur de monede dacice de argint care a con inut circa 2000 de piese. c platoul superior al dealului i terasele ce-l înconjoar sunt artificiale. întreprinse în anii 1977-1978.).e. La suprafa nu se vedeau urmele vreunei fortifica ii. cum le numeau locuitorii Daciei. În prim vara anului 1955. de pild . înc una dintre ³str lucitele polisuri´ sau dava. au fost descoperite numeroase locuin e apar inând diferitelor perioade. În faza de apogeu a civiliza iei dacice.e. consolidarea f cându-se prin puternici contrafor i din stânca p strat . la care se refer ³Îndreptarul geografic´ al lui Ptolemeu. adic în secolele III-II î. relev .n. mult mai puternic. zid pentru amplasarea c ruia s-a s pat în stânc un pat lat de peste 3 metri.). presupunea c la Cugir a existat un centru metalurgic dacic la fel ca i Sibi el i Gr di tea de Munte. S-a stabilit. s-a g sit un abundent material . Marele nostru înv at Vasile Pârvan. Abia primele s p turi sistematice. S-a putut stabili. începând de la sfâr itul secolului al II-lea. ceea ce dovede te c amenajarea platoului i a teraselor s-a f cut mai târziu. În spatele noului val de p mânt i a zidurilor de piatr . precum i monede dacice imitate dup cele macedonene mai vechi ale lui Alexandru al II-lea.

cunoscând o prosperitate din ce în ce mai sporit . unele anterioare înglob rii unei p r i din Dacia între hotarele imperiului roman. Dimensiunile fortifica iei dacice i bog ia vestigiilor arheologice descoperite la Cugir ne îndrept esc s afirm m c ne g sim în prezen a unui centru economic. sau pe locul de azi al ora ului Deva. Este prezent atât ceramica lucrat cu mâna. despre care s-a presupus c ar fi fost la Ve el. Este de asemenea cunoscut c lucrarea sa. despre care. Dealul pe care s-a ridicat cetatea are o excelent pozi ie strategic i o bun fortificare natural . de unul dintre ³str lucitele polis-uri´ ale Daciei notate în Îndreptarul geografic al lui Ptolemeu. În perioada dacic au fost întreprinse. politic i militar a c rui locuire începe în secolul V-IV î. Singidava. Ceramica este reprezentat printr-o gam foarte larg de forme i ornamente. dar a folosit izvoare mai vechi. pe suprafa a c reia s-a g sit o pil mare de fier. aproape cert. cât i cea confec ionat cu ro ata. cuprinde calcule gre ite de longitudine i latitudine privind identificarea unor localit i. când va fi distrus ca i toate celelalte fortifica ii dacice din Transilvania. marele geograf al antichit ii a tr it în secolul II e.. cum sunt br rile de sticl colorat sau pintenii de fier. i va dura neîntrerupt. pe care dacii le numeau în limba lor dava.arheologic alc tuit din ceramic . Este vorba deci. de i a reprezentat un mare progres pentru tiin a vremii. pledeaz pentru stadiul de civiliza ie al metalurgiei fierului. unelte etc.n.n. precum i podoabele de factur celtic . contribuind în mod esen ial la îmbog irea cuno tin elor actuale cu privire la repertoriul ceramicii daco-getice. S re inem c .e. dup cum s-a v zut. s p turile viitoare vor aduce noi preciz ri. i zgura de fier descoperit în cadrul unui alt edificiu. cu siguran . La produsele autohtone trebuie ad ugate vase grece ti (elenistice) i romane. pe dealul ³M gura´ dintre localit ile Bretea Mure an i Br ni ca din jude ul Hunedoara. uria e lucr ri de amenajare care reclamau o enorm cantitate de munc . O vatr de foc. degajat i el doar în mic parte. podoabe. Dac lu m în considerare indica iile ptolemeice c Singidava se afla nu departe de Apulum (Alba Iulia) i la . fapt care a determinat alegerea lui înc din epoca bronzului. aproximativ pe linia Mure ului. Ptolemeu men ioneaz al turi de localit ile Ziridava i Apulum. din specia de lux sau comun . Dup cum se tie. pân la cucerirea roman . Iat deci c Vasile Pârvan intuise perfect faptul c la Cugir a existat un centru dacic de prelucrare a fierului. Toate aceste m rfuri de import dovedesc ± pe lâng multiplele leg turi comerciale între inute de societatea daco-getic pentru care ne stau m rturie i monedele str ine ce f ceau parte din cele dou tezaure ± faptul c ne g sim în fa a unui centru economic de seam .

Alte resturi de locuin e din secolele VI-V î.e. transmis din mo i-str mo i. . Din depozitul monetar p strat într-un vas de lut. De altfel. provin de pe ³Cetate´. situat la marginea sud-vestic a jude ului Alba. în mod întemeiat. Din acela i loc s-au mai recuperat. altele se p streaz în patrimoniul muzeelor din Budapesta i Viena.Cugir. c ea este recent descoperita a ezare de la Cugir.mare distan de Ziridava (Pecica). iar pe hotarul vestic (³Cetate´) s-au identificat locuin e i ceramic din cultura Wietenberg. Perpetuarea unui asemenea toponimic n-a putut fi f cut decât de c tre descenden i ai acelora care ridicaser vechea cetate dacic . i tetradrahme thasiene. ea corespunzând. Unul din punctele cele mai des citate în literatura arheologic este Dealul ³cetate´. Falnica cetate de odinioar n disp rut -a îns din amintirea urma ilor. Articol aparut in ziarul ³Ardealul´ Singidava . este unul din centrele industriale importante ale Transilvaniei. sunt doar aproximativ 30 km.n. Tezaurul depus într-un vas de lut cuprindea monede imitate dup tetradrahmele regelui Macedoniei. Înc din 1868 pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din câteva sute sau mii de monede de argint.n. pa i milenari în istorie Mihai Bl jan Ora ul Cugir. Iat deci c toponimicul dealul ³Cet ii´.n. Filip al II-lea. în punctul ³Pârâul Gruiului´. irul descoperirilor monetare continu cu tezaurul ie it la iveal în anul 1955. De pe teritoriul ora ului provine un celt din bronz. nu se mai constat vreo locuire pe acest deal.. cu atât mai mult cu cât dup anul 106 e. când cetatea a fost cucerit i distrus de romani. care au denumit dealul în continuare i-l numesc i ast zi ³Cetate´. iar ruinele au fost acoperite de p mânt. dava dacic de la Cugir se g se te în imediata apropiere a complexului de cet i dacice ce avea în centru Gr di tea de Munte. pân la care. Din anii 1150-1100 î. n-a fost întâmpl tor. vatra i împrejurimile sale au fost locuite înc din epoca bronzului. la poalele nord-vestice ale dealului. A ezat într-o regiune propice apari iei i dezvolt rii a ez rilor umane.e. în linie dreapt . coordonatelor esen iale de identificare. Unele piese au ajuns în colec ii particulare. putem presupune. dateaz cele trei oale de lut i depozitul compus din 130 obiecte de bronz i 24 verigi din aur. în anul 1937. descoperit (1973) într-o groap s pat la 3 m adâncime. fragmente ceramice cenu ii i dou monede de argint de la Domi ian (81-96). mai mult decât oricare dintre localit ile amintite anterior.

n. Cri an (Cluj-Napoca) i V. H. S-au dezvelit locuin e de suprafa . cercet rile au constatat c o parte din a ezarea Wietenberg a fost distrus în epoca dacic de o impresionant fortifica ie înconjurat cu valuri de p mânt i un zid din blocuri de piatr . toate din fier. Unul din ei este un mormânt ³princiar´ de incinera ie. bordeie. gropi menajere.n.) se p streaz o oal ornat cu benzi de striuri orizontale i ondulate. H.n. Din a ezarea feudal timpurie (sec. men ionat în Geographia sa de Claudiu Ptolemeu (90-168). arheologii I. Inventarul s u funerar con inea oasele incinerate ale unui b rbat matur i a trei cai.Muzeul din Deva a mai achizi ionat doar opt tetradrahme ale Macedoniei Prima i o moned imitat dup tetradrahmele regelui Filip al II-lea. anul XI. primele s p turi arheologice. elementele de construc ie i sistemul de fortificare al a ez rii. descoperirile arheologice efectuate din a doua jum tate a veacului al XIX-lea argumenteaz locuirea intens a regiunii Cugir înc din mileniile II-I î.e. Octavian Floca.) i altul din sec. magh. descoperit în prima jum tate a secolului nostru. piese de podoab din argint i aur i anexele din bronz ale unui car de lupt . Kudzsir). in Sargetia. Impresiona i de importan a excep ional a descoperirilor numismatice. nr. nov. unelte.n. III-II î. "Cetatea" a invins mileniile.n. Desf urate de-a lungul mai multor ani. p. Întinderea mare. A adar. o sabie lung . p.ro/dave/singidava. in Magazin istoric. Kuschir. pân la începutul sec. 1977. 3-5. VIII e. Bibliografie suplimentara: I. Kudsir. Crisan. Singidava.. XIII. ceramic i obiecte de podoab . de c tre popula ia traco-dacic . http://www. în 1977. I î.htm .e. Investigarea meticuloas a cet ii a surprins un nivel de locuire mai vechi (sec. colectivitatea româneasc din vatra localit ii utiliza amenaj rile ridicate peste ruinele antice ale vârfului ³Cetate´ la supravegherea v ii Cugirului. 1977. 171-181. o armur din zale.enciclopedia-dacica.. împline te în acest an 500 ani de la prima sa atestare documentar . II e. Localitatea ³Kudzyr´ men ionat în actele cancelariei maghiare abia în 1493 sub aceea i denumire (germ.n. Evului mediu (sec. Mormântul a fost atribuit unui nobil r zboinic dac din sec. 11 (128). un coif. bog ia tumulilor i varietatea materialului arheologic au oferit autorilor cercet rilor argumente trainice pentru identificarea ipotetic a davei de pe ³Cetate´ cu localitatea antic Singidava.e. I î. Al turi de resturile cinerare a ezate în groapa sepulcral s-a mai depus o situl de bronz i o fructier din lut nears. În evul mediu dezvoltat. Moga (Alba Iulia) au întreprins. un pumnal i o lance.e. XIII-XIV) îi apar in resturile turnului de lemn identificate în col ul sud-vestic al Dealului ³cetate´. Pe versantul sud-vestic al dealului s-au cercetat patru tumuli. un scut.